TEHNICI NARATIVE N CONSILIEREA COPIILOR SI ADOLESCENTILOR Virginia-Claudia Neacsu*

Lucrarea de fata ti propune prezentarea unei noi abordari n asistenta psihologica preventiva si curativa-consilierea si psihoterapia de tip narativ. n prima parte am expus aspectele teoretice ale acestui tip de interventie-originile constructiviste, scopurile, caracteristicile relatiei consilier-pacient, tehnicile utilizate si terminarea demersului terapeutic. n partea a doua am ilustrat una dintre tehnicile specifice (dialogul deconstructiv), cu aplicatie la doua categorii de varsta-scolaritatea mica si adolescenta. Fragmentele de interviu au fost redate cu acordul subiectilor evaluati si, respectiv, al parintilor acestora.

I. Interventia de tip narativ-caracteristici generale Terapia narativa are drept obiectiv general reconstruirea povestilor de viata ale clientilor, astfel nct acestia sa si poata interpreta experienta de viata dintr-o perspectiva diferita, cu efecte benefice asupra experientelor lor prezente si viitoare. Nici o poveste de viata nu este "eronata", doar diferita, incompleta sau inutila clientului n satisfacerea nevoilor sale. Din punct de vedere al psi ologiei narative, termenul de "povestire!naratiune" reprezinta un "mod de a organiza episoadele, actiunile si relatarile despre actiuni" este un demers care aduce laolalta evenimente de zi cu zi si creatii fantastice si care ncorporeaza dimensiunea timp-spatiu. #ovestirea poate include si motivele oferite de actori asupra actiunilor proprii ct si cauzele actiunilor". $%arbin, &'()* #ovestirile sunt compuse din+ -evenimente -organizate secvential -pe secvente temporale -n baza unui scenariu $plot* Naratiunea se tese pe doua nivele, deci+ Tarmul actiunii (faptele brute propriu zise) Tarmul reflectarii lor n constiinta povestitorului #ovestea de viata are o influenta deosebita n realizarea unei identitatii de sine si a unei

teorii asupra lumii iar daca povestea este saturata de probleme, atunci si identitatea de sine si stilul de actiune al clientului au de suferit. #entru a "decristaliza" aceasta identitate si a o transforma ntr-una benefica persoanei, se procedeaza mai inti la o de-constructie a povestii initiale cu care vine clientul. ,lterior, prin accentuarea aspectelor trecute cu vederea se contureaza o noua povestire, care orienteaza clientul catre dezvoltarea unor strategii de coping adecvate situational si c iar catre asumarea unei noi identitati de sine. Clientul care a avut experienta terapiei narative nvata o modalitate mai flexibila de interpretare a realitatii. Terapia narativa ncura-eaza independenta clientului fata de terapeut. n final, clientul devine el insusi consultant n calitate de specialist n rezolvarea problemei sale si i se cere contributia n a impartasi solutiile gasite si altora care s-ar putea confrunta cu o problema asemanatoare. .vanta-ul - acest mod de lucru seamana mult cu modul n care "consultanta" se desfasoara natural+ de obicei, oamenii tind sa i sfatuiasca pe cei din -ur sa actioneze n moduri verificate pe "propria piele". .ceasta abordare nu transforma terapia ntr-o simpla ve iculare de solutii ncercate de altii, doar ofera alternative pe care se poate broda, asa cum este, de pilda, nsusirea rezolvarii de probleme n grupurile de terapie cognitivcomportamentala.

elaia terapeutic

TE !"#! $! !T#% Colaborativ, atitudinea terapeutului este aceea de /curiozitate0, pacientul i terapeutul se aliaz ca s rezolve o problem cu care se prezint pacientul #oziia colaboratorilor este de egalitate, se practic /consultarea pacientului0 #acientul este incura-at sa se alature terapeutului ntr-un demers de /critic literar0 a propriei experiene 1educerea intensitii, frecvenei i duratei simptomelor, pn la

&biectiv pe termen scurt

&biectiv pe termen lung

dispariie 1escrierea povestirii despre experiena negativ a pacientului i obinerea unei povestiri alternative coerente i mai puin traumatic Externalizarea i simbolizarea'denumirea -problemelor pacientului /#roblema este problema, nu pacientul este problema0 -resurselor pacientului (ialogul deconstructiv -intervievarea problemei 2intervenia problemei n viaa pacientului 2factorii de meninere actuali 2efectele asupra vieii pacientului $att pozitive ct i negative* 2relaiile cu alte probleme ale pacientului $inclusiv cu credintele iraionale din orientarea raional-emotiv* 2 tacticile i strategiile problemei -intervievarea resurselor pacientului 2 evidenierea modului n care pacientul le utilizeaz n combaterea problemei 2crearea unei povestiri despre felul n care pacientul i-a construit abilitile de care dispune 2 identificarea unei audiene favorabile aplicrii i dezvoltrii resurselor $persoanele care au contribuit la construcia!contientizarea lor* 2 identificarea excepiilor $momentelor cnd resursele pacientului au fost mai puternice decat problema*

Tehnici

itualurile 2de continuitate i stabilitate 2conective 2de tranziie i rezolvare 2 utilizarea metaforelor n cadrul ritualurilor (ocumentarea schimbrii prin) 2 scrisorile pacientului ctre problem 2 scrisorile problemei ctre pacient 2 scrisorile terapeutului ctre pacient 2 nregistrri audio, video, -urnale, pe care terapeutul, cu permisiunea pacientului, le poate arta altui pacient cu dificulti asemntoare 34pston 5 Terminar ea terapiei 6 ite, &'''7 #acientul se reintegreaz n viaa de zi cu zi la un alt nivel, cu o nou identitate, ca dup o experien !plicabil cu succes in lucrul cu) iniiatic 34pston 5 6 ite, &'''7 .norexie, bulimie, enurezis, encomprezis, victimele abuzului fizic i sexual, 3 adolescente cu tulburare de conduit 38elle9, :;;;7, discordie marital i probleme familiale, fobii, .D<D 3&''=, 4pston, >obovitz i ?reeman7, comunicarea prini-profesori in coli 38ecsemet954pston, &''@7, reabilitarea psi oticilor 3Vassallo, :;;:7

II. Aplicarea asistentei de tip narativ la copil si adolescent . Caracteristici de !a"a ale copilariei ca etapa de viata .m ales spre ilustrare perioada scolaritatii mici. AConform teoriei lui 4riBson stadiul )-&& ani, caracterizat prin conflictul

arnicie!perseverenta versus inferioritate A%e dezvolta limba-ul intern, cognitiile complexe, auto-reflectia, planificarea si categorizarea ACopilul este preocupat de ntelegerea principiilor de baza ale lumii ncon-uratoare AConform teoriei piagetiene, n aceasta perioada se consuma stadiul operatiilor concrete, copilul atinge capacitatea de conservare a categoriilor $greutate, lungime, numar, volum, masa, arie* si reversibilitatea si se diminueaza egocentrismul gndirii A%arcina specifica acestei perioade a copilariei $stadiul de latenta* este aceea de a-si pune bazele auto-eficacitatii, a nvata ca este capabil sa realizeze diverse lucruri, sa duca la bun sfrsit o actiune ntreprinsa ACreste capacitatea de auto-evaluare prin comparatie sociala si oportunitatile de a o face, odata cu nceperea ciclului educativ A#rin interactiune sociala, acum copiii nvata sa colaboreze si sa constientizeze necesitatea diviziunii sarcinilor sau a rolurilor n -oc, a egalitatii sanselor ADe-a poate constientiza continuitatea unui 4u pe axa trecut-prezent-viitor Antre ( si &; ani, copilul ncorporeaza n descrierea sinelui trasaturi psi ologice care il diferentiaza de cei din -ur An -urul vrstei de &; ani apar primele povestiri autobiografice, n care copilul ncorporeaza relatari despre sine facute de parinti si alte persoane semnificative ACeea ce nu este nca pe deplin elaborat in aceasta etapa este acel "4u viitor" caruia i lipseste realismul, copilul nca nu si compara obiectiv capacitatile cu situatiile de viata A>a sfrsitul acestei etape, copilul devine capabil sa se auto-evalueze utiliznd simultan atribute pozitive si negative 3Vartanian, :;;;7 #. $tili"area te%nicilor narative in asistarea copiilor A%e aplica n conformitate cu caracteristicile etapei de viata A4xternalizarea si intervievarea unei entitati imaginare seamana mult cu -ocurile "de-a.." pe care copii le initiaza n mod natural ADez-identificarea de simptom faciliteaza eliminarea rusinii si $auto*blamarii ACresterea gradului de rezilienta prin identificarea si actualizarea resurselor personale ACanagementul emotiilor negative intense 34pston 5 6 ite, &''=7 &. Caracteristici de !a"a ale adolescentei ca etapa de viata A#rincipala sarcina de dezvoltare $conform teoriei lui 4riB 4riBson* este structurarea unei identitati Din punctul de vedere al psi ologiei dezvoltarii, 4riB 4riBson a definit adolescenta ca

reprezentnd perioada de viata n care persoana are de rezolvat conflictul dintre formarea identitatii si difuzia de roluri. Conform acestei teorii, n perioada &D-:& ani, "tinerii sunt preocupati de compararea modului n care apar n oc ii celorlalti fata de modul n care simt ca sunt cu adevarat". 4riBson surprinde rolul socialului n formarea identitatii. "Edentitatea se stabileste gradat, prin sinteze si re-sintetizarea 4ului in copilarie. #entru a se percepe ca pe un tot, tnarul trebuie sa simta o continuitate progresiva ntre ceea ce a devenit n timpul lungilor ani ai copilariei si ceea ce promite sa devina in viitor" ntre felul n care se autopercepe si ceea ce considera ca vad si asteapta ceilalti de la el" .dolescentii exploreaza ceea ce se numeste "4uri posibile" $ceea ce ar putea deveni si ceea ce ar dori sa devina*. ,neori, aceste identitati alternative se exploreaza prin implicarea n comportamente riscante. 3?ornari 5 #elcovitz, &'')7 ".. Fiddens, considera ca pericolul n aceasta etapa a postmodernitatiiG este ca oamenii sa-si piarda identitatea de sine sau ncrederea n sine" solutia ar fi ca tinerii sa invete sasi construiasca propria traiectorie de tip 9o-9o... admitnd provocarea de a face si reface mereu propriile structuri." $Codrea C., :;;)* ADificultati n managementul emotiilor AConstientizarea existentei unui 4u social, diferit de cel privat, accesibil numai lor nsile A#rezenta unei "audiente imaginare", asa cum este definita de 4lBind - "tendinta de a se considera obiectul atentiei permanente a celor din -ur" sau a "fabulei personale -"credinta adolescentului ca este unic, invulnerabil si omnipotent" sau, asa cum sustine noua teorie emisa de >apsle9 n &''D si verificata ulterior de alte studii ATendinta de a se visa cu oc ii desc isi n diverse situatii si interactiuni interpersonale 3Vartanian, :;;;7 ANevoia unei audiente suportive reale, de unde si relatiile pline de secrete cu prietenii de aceasi vrsta, mai ales la fete ADin punct de vedere cognitiv, experimentele piagetiene demonstreaza atingerea stadiului operational formal, adolescentii devenind capabili sa utilizeze n gndire notiuni cu nalt grad de abstractizare si dezvoltndu-si abilitatea de a reflecta teoretic, dupa tiparul "DacaG.atunciG". ADatorita acestei noi ac izitii, adolescentul este apt de a evalua optiunile de viata, de a-si compara ipotetic sansele n alegerea uneia sau a alteia dintre ele A.cum isi pot contempla multiplele manifestari comportamentale proprii, n diferite situatii,

cu diferite persoane si in relatie cu aceleasi persoane, la momente de timp diferite A<abermas si HlucB $:;;;* au aratat ca nivelul normal de dezvoltare psi ica a adolescentului i ofera acestuia motivatia si abilitatile de integra informatiile pe care le are despre sine ntr-o povestire de viata coerenta+ o poveste cu un trecut, un prezent si un viitor care se organizeaza n -urul unor teme explicative si a unei teorii plauzibile despre sine ACapacitatea si tendinta de a ntelege si utiliza metaforele n surprinderea aspectelor mai complexe si dificil de redat conform unei logici formale $n special emotiile* '. $tilitatea te%nicilor narative n asistarea adolescentilor A%e aplica n conformitate cu caracteristicile etapei de viata ACresterea gradului de rezilienta prin identificarea si actualizarea resurselor ACanagementul emotiilor negative intense A?acilitarea relatiilor armonioase cu egalii!adultii A?lexibilizarea modului de gndire prin luarea n considerare a posibilitatilor de structurare a unor viziuni alternative asupra evenimentelor A.tingerea unei coerente a identitatii inclusiv a celei vocationale A.-utor n planificarea si luarea deciziilor A1olul incontestabil al "martorilor" n formarea identitatii, de aici nevoia si practica unor "documente" de genul mesa-elor scrise la sfrsitul clasei a VEE-a sau al liceului, pe diverse suporturi- carnet, baloanele de la ultimul bal, tinerea unui -urnal sau a unei pagini personale, mai nou. (. E)e*ple de +tili"are a te%nicilor narative in preventia aparitiei de"ec%ili!relor psi%ice (. . La copil .. este un baietel de ( ani, care de cteva luni trece prin experienta stresanta a divortului parental, mama fiind cea care a initiat despartirea. .. locuieste in prezent cu tatal, unc iul si bunicii paterni. n primele sedinte, cel care ofera informatii despre problemele comportamentale ale copilului este tatal, n mod evident ngri-orat de impactul situatiei asupra copilului. .cesta se teme de actualul partener al mamei, o evita pe aceasta, ncercnd sa o mpiedice c iar sa comunice cu tatal, are momente de iritabilitate crescuta, de tristete n

care se izoleaza si incearca sa evite subiectul traumatic, abatnd discutia pe alte cai, ori de cte ori l abordez. Cai mult, copilul percepe tristetea tatalui si ncearca sa i faca fata lund asupra sa responsabilitatea de a cauta o "noua mama", pe care a gasit-o temporar n persoana nvatatoarei din clasa inti. n urma pronuntarii deciziei de divort, odata ce tatal si copilul au parasit casa, acesta a trebuit sa se mute la o scoala din apropiere. Deoarece, din cauza unor complicatii de procedura, decizia de ncredintare se afla n reevaluare, copilul se teme sa nu fie dat mamei si, totusi, n mod cert sufera din cauza abandonului acesteia. #entru a putea accesa emotiile pe care baietelul le evita si a putea discuta despre ceea ce s-a petrecut cu el, am utilizat o te nica de tip narativ, care i permite acestuia exteriorizarea problemelor sale, pastrnd maniera detasata, la nceput. .m ncercat explorarea modului sau de a conceptualiza situatia, transformnd relatarea evenimentelor ntr-o emisiune cu mai multe episoade, al carei protagonist este. >ucrul cu emotia neplacuta, n dialog de tip 6 ite si 4pston n acest caz, problema care trebuie controlata este o emotie-?,1E. Nu stie sa o deseneze, dar poate sa o reprezinte c inestezic, abordnd o postura corporala de om furios, cu expresia faciala corespunzatoare. -"Cnd vine la tine ?uriaI" .+ "Cnd ma bate cineva, cnd ma ciupeste verisoara mea cu ung iile, cnd nu se da cineva la o parte, cnd nu merge telefonul fix sau mobil, cnd nu mi gasesc mapa", -4ste ntrebat cum se manifesta ea, cum stie ca ?uria se afla alaturi de el -4ste ntrebat cine a-uta ?uria sa vina la el-verisoara care nu l lasa n pace cnd vrea sa stea singur sau sa se uite la televizor Edentificarea resurselor prin care pacientul influenteaza problema+ -4ste intrebat cum face fata ?uriei "Ce faci sa alungi ?uriaI" .+ "i spun bunicii. i dau ceva sa se -oace n sc imb. Ca duc n baie. i dau si eu una. Ca duc si i cer scuze si promit ca nu mai fac $n senul ca nu mai riposteaza*. Ca ncui n alta camera si mi bag niste dopuri in urec i. i spun unc iului meu $lui tata* si o pedepsesc ei." Dintre solutiile generate de copil am rugat tatal si bunica sa monitorizeze pe care o aplica si daca acesta a reusit sa genereze si altele, dovedind o toleranta mai mare la frustrare si noi

capacitati de rezolvare a conflictelor. (.#. La adolescent J.V., de &) ani, se prezinta la cabinetul psi ologic pentru a se autocunoaste. #rezinta perioade de tristete, uneori plnge sau se izoleaza, nu ntruneste criteriile pentru o tulburare depresiva ma-ora, are nsa o structura de personalitate cu elemente de fragilitate. n acest caz, problema este un simptom-EKJ>.14. ,rmatoarea sectiune reprezinta un interviu de tip narativ . 4tapele au fost urmatoarele+ Externalizarea problemei #roblema discutata a fost "izolarea" pacientei, pe care aceasta a vizualizat-o si reprezenat-o grafic printr-o bula. .sa si-a si denumit problema-"Hula" #dentificarea efectului *ulei asupra vietii pacientei "-Cum ai reusit sa-i scoti pe ceilalti din viata J.I Hula+ -Cicsorndu-ma, i-am facut si pe ei sa se ndeparteze, dezamagindu-E, nc iznd-o pe J n mine" -Cine te a-uta sa te simti bineI" H.+ -Cuzica, singuratatea, tristetea, neputinta J de a mi se opune" -Ce te face sa te simti bineI" H.+ -?aptul ca am devenit att de mica nct nu ma mai poate distruge nimeni, muzica care ruleaza non-stop n mine" faptul ca, desi nu pot fi vazuta $sunt invizibila*, sunt un zid pe care nu poate nimeni sa-l distruga, sa vada dincolo de el" -Cum te-a lasat J sa intri n viata eiI" H. -C-a acceptat atunci cnd eu paream singura speranta, lucru care era o metoda de a rezista situatiei, cnd totul n -urul ei o ranea si voia sa nu mai sufere, cnd disperarea si neputinta erau mai puternice dect ea si cnd voia sa moara" #dentificarea inamicilor problemei "-Cnd anume nu ai putere asupra J.I H+ -Cnd ea se simte fericita, cnd se simte iubita, ncon-urata de prietene, cnd are speranta ca totul s-ar putea sa fie bine -Care parte din viata J nu este afectata de prezenta taI H+ -#artea n care ea se simte bine, stnd singura si cu muzica si partea ei care cere sa fie lasata n pace si nederan-ata -Ce te face sa te simti rauI H+ -?aptul ca desi ea m-a creat, acceptat, nu e fericita si faptul ca, nici macar eu nu am reusit sa o fac sa nu mai sufere cnd vede pe cei careG.in mine, afara, departe"

#dentificarea modului de actiune al problemei -"Cum i faci rau lui J.I H+ -J fac sa se simta singura, o ngradesc, ea care are nevoia de a fi iubita, ncon-urata de cei dragi. .m ndepartat-o de cei la care tinea si am scos si persoanele care o faceau fericita" -Cum i faci bine lui JI H+ -Cnd situatia devine insuportabila, eu ma fac mai puternica si pun stapnire si o calmez pe moment, i sterg tot din gnd si, ndepartndu-E pe ceilalti, cum a vrut ea, sa nu o poata rani nimeni, sa nu fie nimeni lnga ea care sa-i poata face rau" J.V. tine un -urnal pe o pagina personala construita n mod special in acest scop. .vanta-ul acestui tip de documentare a formarii identitatii proprii consta in faptul ca, spre deosebire de un -urnal clasic, sansa de a fi citit de altcineva este redusa-putini parinti au abilitatea de a l descoperi. Cnd a fost solicitata sa descrie starea sa prezenta fata de cea din prima sedinta de evaluare J.V. a ales sa o reprezinte prin cte o perec e de versuri ale formatiei favorite+ n primele sedinte+ ".sculta-ma si lasa-ma sa strig Ci-e frica de-ntmplare si mi-e frigL" $#asarea Colibri-"%crisoare de bun-ramas"* n prezent+ "4 dimineata adevarat. 4 dimineata in viata mea 1azele scalda inima" $# oenix-"Kori de zi"* .vanta-ul acestui tip de dialog apare la nu numai la nivelul unei interventii corective ci si n orientarea catre un diagnostic, facilitnd comunicarea prin utilizarea unor formulari preluate din discursul pacientului si la identificarea unor mecanisme de coping specifice. De pilda, in cazul pacientei J.V., ultimul raspuns, orienteaza asupra a ceea ce psi analistii au numit beneficiu secundar iar cognitivistii-ntarire negativa. #entru a evita un stimul aversiv, pacienta aplica un comportament care, la rndul sau devine o problema, dar la care nu poare renunta nca, deoarece, atunci ar trebui sa se confrunte cu stimulul aversiv. n cazul ei, stimulul aversiv consta n a fi ranita de cei din -ur prin respingere iar strategia

de coping-evitarea interactiunii. .cest patern este specific unei structuri de personalitate cu tendinte evitante. Daca nu se intervine la momentul structurarii sale, se poate evolua n directia unei tulburari de personalitate evitante. %e poate deci conc ide ca abordarea narativa isi dovedeste utilitatea, pentru anumite cazuri, n diferite etape ale asistentei psi ologice de preventie primara, secundara si tertiara.

,i!liogra-ie &. De%ocio, Maniece 4. $:;;@* ".ccessing %elf-development t roug Narrative .pproac es in C ild and .dolescent #s9c ot erap9 n "Mournal of C ild and .dolescent #s9c iatric Nursing", .pr.-Eun. :. 4pston David, 6 ite Cic ael $&'''* "Termination as a 1ite of #assage+ Nuestioning %trategies for a T erap9 of Enclusion" n "Constructivism in #s9c ot erap9", vol. editat de Neime9er 1obert .. si Ca one9 Cic ael M. D. 4pston David, >obovitz Dean, ?reeeman Mennifer $&''=*, ".NN.>% J? T<4 N46 D.V4+ %tatus+ abled, disabled, or Oeirdl9 abled", articol n ar iva DulOic Centre ttp+!!OOO.narrativeapproac es.com P. ?ornari C., #elcovitz David $&'')* "Edentit9 problem and borderline disorders" cap. P'.&; 8aplan si %adocB, "Compre ensive textbooB of #s9c iatr9" 4d.a VEE-a @. ?reeman Mennifer, 4pston David, >obovits Dean $&''=* "Entroduction to Narrative T erap9 Oit C ildren" articol n ar iva DulOic Centre ttp!!OOO.narrativeapproac es.com ). Fordon Caureen ?. $&'')* "Normal c ild development" cap. D:.: n 8aplan si %adocB, "Compre ensive textbooB of #s9c iatr9" 4d.a VEE-a =. 8ecsBemeti Caria, 4pston David $&''@*, ". proposal for an intervieO format and practices of appreciation t at value teac ersQ and studentsQ BnoOledges in sc ools", articol n ar iva DulOic Centre ttp!!OOO.narrativeapproac es.com (. 8elle9 #atricia, HlanBenbug >ou, Cc1oberts Mudit $:;;:* "Firls fig ting trouble+ 1estor9ing 9oung lives" n "?amilies in %ociet9" '. Codrea Cargareta $:;;)* ".dolescenta-traditie vs. modernitate $si postmodernitate* in Murnalul .#1 nr.& &;. Vartanian >esa 1ae $:;;;* 1evisiting T e Emaginar9 .udience .nd #ersonal ?able Constructs Jf .dolescent 4gocentrism+ . Conceptual 1evieO n ".dolescence Cagazine" &&. Vassallo Ton9 $:;;:*, "Narrative Froup T erap9 Oit t e %eriousl9 Centall9 Ell+ . Case %tud9" n ar iva DulOic Centre ttp+!!OOO.narrativeapproac es.com