TEHNICI NARATIVE N CONSILIEREA COPIILOR SI ADOLESCENTILOR Virginia-Claudia Neacsu* Lucrarea de fata ti propune prezentarea unei noi abordari n asistenta

psihologica preventiva si curativa-consilierea si psihoterapia de tip narativ. n prima parte am expus aspectele teoretice ale acestui tip de interventie-originile constructiviste, scopurile, caracteristicile relatiei consilier-pacient, tehnicile utilizate si terminarea demersului terapeutic. n partea a doua am ilustrat una dintre tehnicile specifice (dialogul deconstructiv), cu aplicatie la doua categorii de varsta-scolaritatea mica si adolescenta. Fragmentele de interviu au fost redate cu acordul subiectilor evaluati si, respectiv, al parintilor acestora. I. Interventia de tip narativ-caracteristici generale Terapia narativa are drept obiectiv general reconstruirea povestilor de viata ale clientilor, astfel nct acestia sa si poata interpreta experienta de viata dintr-o perspectiva diferita, cu efecte benefice asupra experientelor lor prezente si viitoare. Nici o poveste de viata nu este "eronata", doar diferita, inco pleta sau inutila clientului n satisfacerea nevoilor sale. !in punct de vedere al psi"ologiei narative, ter enul de "povestire#naratiune" reprezinta un " od de a organiza episoadele, actiunile si relatarile despre actiuni$ este un de ers care aduce laolalta eveni ente de zi cu zi si creatii fantastice si care ncorporeaza di ensiunea ti p-spatiu. %ovestirea poate include si otivele oferite de actori asupra actiunilor proprii ct si cauzele actiunilor". &'arbin, ()*+, %ovestirile sunt co puse din-eveni ente -organizate secvential -pe secvente te porale -n baza unui scenariu &plot, Naratiunea se tese pe doua nivele, deciar!mul actiunii (faptele brute propriu zise) ar!mul reflectarii lor n constiinta povestitorului %ovestea de viata are o influenta deosebita n realizarea unei identitatii de sine si a unei teorii asupra lu ii iar daca povestea este saturata de proble e, atunci si identitatea de sine si stilul de actiune al clientului au de suferit. %entru a "decristaliza" aceasta identitate si a o transfor a ntr-una benefica persoanei, se procedeaza ai inti la o de-constructie a povestii initiale cu care vine clientul. .lterior, prin accentuarea aspectelor trecute cu vederea se contureaza o noua povestire, care orienteaza clientul catre dezvoltarea unor strategii de coping adecvate situational si c"iar catre asu area unei noi identitati de sine.

Clientul care a avut experienta terapiei narative nvata o odalitate ai flexibila de interpretare a realitatii. Terapia narativa ncura/eaza independenta clientului fata de terapeut. 0n final, clientul devine el insusi consultant n calitate de specialist n rezolvarea proble ei sale si i se cere contributia n a i partasi solutiile gasite si altora care s-ar putea confrunta cu o proble a ase anatoare. 1vanta/ul - acest od de lucru sea ana ult cu odul n care "consultanta" se desfasoara natural- de obicei, oa enii tind sa i sfatuiasca pe cei din /ur sa actioneze n oduri verificate pe "propria piele". 1ceasta abordare nu transfor a terapia ntr-o si pla ve"iculare de solutii ncercate de altii, doar ofera alternative pe care se poate broda, asa cu este, de pilda, nsusirea rezolvarii de proble e n grupurile de terapie cognitivco porta entala. "#$%&$ '$#$ &() Colaborativ2, atitudinea terapeutului este aceea de 3curiozitate4, pacientul 5i terapeutul se aliaz2 ca s2 rezolve o proble 2 cu care se prezint2 pacientul %ozi6ia colaboratorilor este de egalitate, se practic2 3consultarea pacientului4 %acientul este incura/at sa se alature terapeutului ntr-un de ers de 3critic2 literar24 a propriei experien6e 7educerea intensit26ii, frecven6ei 5i duratei si pto elor, pn2 la dispari6ie 7escrierea povestirii despre experien6a negativ2 a pacientului 5i ob6inerea unei povestiri alternative coerente 5i ai pu6in trau atic2 "xternalizarea -i simbolizarea.denumirea -problemelor pacientului 3%roble a este proble a, nu pacientul este proble a4 -resurselor pacientului /ialogul deconstructiv -intervievarea problemei 8interven6ia proble ei n via6a pacientului 8factorii de en6inere actuali 8efectele asupra vie6ii pacientului &att pozitive ct 5i negative, 8rela6iile cu alte proble e ale pacientului &inclusiv cu credintele ira6ionale din orientarea ra6ional-e otiv2, 8 tacticile 5i strategiile proble ei

#ela*ia terapeutic+

,biectiv pe termen scurt ,biectiv pe termen lung ehnici

-intervievarea resurselor pacientului 8 eviden6ierea odului n care pacientul le utilizeaz2 n co baterea proble ei 8crearea unei povestiri despre felul n care pacientul 5i-a construit abilit26ile de care dispune 8 identificarea unei audien6e favorabile aplic2rii 5i dezvolt2rii resurselor &persoanele care au contribuit la construc6ia#con5tientizarea lor, 8 identificarea excep6iilor & o entelor cnd resursele pacientului au fost ai puternice decat proble a, #itualurile 8de continuitate 5i stabilitate 8conective 8de tranzi6ie 5i rezolvare 8 utilizarea etaforelor n cadrul ritualurilor /ocumentarea schimb+rii prin0 8 scrisorile pacientului c2tre proble 2 8 scrisorile proble ei c2tre pacient 8 scrisorile terapeutului c2tre pacient 8 nregistr2ri audio, video, /urnale, pe care terapeutul, cu per isiunea pacientului, le poate ar2ta altui pacient cu dificult26i ase 2n2toare 9:pston ; <"ite, ()))= %acientul se reintegreaz2 n via6a de zi cu zi la un alt nivel, cu o nou2 identitate, ca dup2 o experien62 ini6iatic2 9:pston ; <"ite, ()))= 1norexie, buli ie, enurezis, enco prezis, victi ele abuzului fizic 5i sexual, 9 adolescente cu tulburare de conduit2 9>elle?, @AAA=, discordie arital2 5i proble e fa iliale, fobii, 1!B! 9())C, :pston, Dobovitz 5i Eree an=, co unicarea p2rin6iprofesori in 5coli 9>ecse et?;:pston, ())F=, reabilitarea psi"oticilor 9Vassallo, @AA@=

erminarea terapiei $plicabil+ cu succes in lucrul cu0

II. Aplicarea asistentei de tip narativ la c pil si ad lescent !. Caracteristici de "a#a ale c pilariei ca etapa de viata 1 ales spre ilustrare perioada scolaritatii ici.

GConfor teoriei lui :riHson stadiul +-(( ani, caracterizat prin conflictul "arnicie#perseverenta versus inferioritate G'e dezvolta li ba/ul intern, cognitiile co plexe, auto-reflectia, planificarea si categorizarea GCopilul este preocupat de ntelegerea principiilor de baza ale lu ii ncon/uratoare GConfor teoriei piagetiene, n aceasta perioada se consu a stadiul operatiilor concrete, copilul atinge capacitatea de conservare a categoriilor &greutate, lungi e, nu ar, volu , asa, arie, si reversibilitatea si se di inueaza egocentris ul gndirii G'arcina specifica acestei perioade a copilariei &stadiul de latenta, este aceea de a-si pune bazele auto-eficacitatii, a nvata ca este capabil sa realizeze diverse lucruri, sa duca la bun sfrsit o actiune ntreprinsa GCreste capacitatea de auto-evaluare prin co paratie sociala si oportunitatile de a o face, odata cu nceperea ciclului educativ G%rin interactiune sociala, acu copiii nvata sa colaboreze si sa constientizeze necesitatea diviziunii sarcinilor sau a rolurilor n /oc, a egalitatii sanselor G!e/a poate constientiza continuitatea unui :u pe axa trecut-prezent-viitor G0ntre * si (A ani, copilul ncorporeaza n descrierea sinelui trasaturi psi"ologice care il diferentiaza de cei din /ur G0n /urul vrstei de (A ani apar pri ele povestiri autobiografice, n care copilul ncorporeaza relatari despre sine facute de parinti si alte persoane se nificative GCeea ce nu este nca pe deplin elaborat in aceasta etapa este acel ":u viitor" caruia i lipseste realis ul, copilul nca nu si co para obiectiv capacitatile cu situatiile de viata GDa sfrsitul acestei etape, copilul devine capabil sa se auto-evalueze utiliznd si ultan atribute pozitive si negative 9Vartanian, @AAA= $. %tili#area te&nicil r narative in asistarea c piil r G'e aplica n confor itate cu caracteristicile etapei de viata G:xternalizarea si intervievarea unei entitati i aginare sea ana ult cu /ocurile "de-a.." pe care copii le initiaza n od natural G!ez-identificarea de si pto faciliteaza eli inarea rusinii si &auto,bla arii GCresterea gradului de rezilienta prin identificarea si actualizarea resurselor personale GIanage entul e otiilor negative intense 9:pston ; <"ite, ())C= '. Caracteristici de "a#a ale ad lescentei ca etapa de viata G%rincipala sarcina de dezvoltare &confor teoriei lui :riH :riHson, este structurarea unei identitati !in punctul de vedere al psi"ologiei dezvoltarii, :riH :riHson a definit adolescenta ca reprezentnd perioada de viata n care persoana are de rezolvat conflictul dintre for area identitatii si difuzia de roluri. Confor acestei teorii, n perioada (J-@( ani, "tinerii sunt preocupati de co pararea odului n care apar n oc"ii celorlalti fata de odul n care si t ca sunt cu adevarat". :riHson surprinde rolul socialului n for area identitatii. "Kdentitatea se stabileste gradat, prin sinteze si re-sintetizarea :ului in copilarie. %entru a se percepe ca pe un tot, tnarul

trebuie sa si ta o continuitate progresiva ntre ceea ce a devenit n ti pul lungilor ani ai copilariei si ceea ce pro ite sa devina in viitor$ ntre felul n care se autopercepe si ceea ce considera ca vad si asteapta ceilalti de la el" 1dolescentii exploreaza ceea ce se nu este ":uri posibile" &ceea ce ar putea deveni si ceea ce ar dori sa devina,. .neori, aceste identitati alternative se exploreaza prin i plicarea n co porta ente riscante. 9Eornari ; %elcovitz, ())+= "1. Liddens, considera ca pericolul n aceasta etapa a post odernitatiiM este ca oa enii sa-si piarda identitatea de sine sau ncrederea n sine$ solutia ar fi ca tinerii sa invete sa-si construiasca propria traiectorie de tip ?o-?o... ad itnd provocarea de a face si reface ereu propriile structuri." &Iodrea I., @AA+, G!ificultati n anage entul e otiilor GConstientizarea existentei unui :u social, diferit de cel privat, accesibil nu ai lor nsile G%rezenta unei "audiente i aginare", asa cu este definita de :lHind - "tendinta de a se considera obiectul atentiei per anente a celor din /ur" sau a "fabulei personale -"credinta adolescentului ca este unic, invulnerabil si o nipotent" sau, asa cu sustine noua teorie e isa de Dapsle? n ())J si verificata ulterior de alte studii GTendinta de a se visa cu oc"ii desc"isi n diverse situatii si interactiuni interpersonale 9Vartanian, @AAA= GNevoia unei audiente suportive reale, de unde si relatiile pline de secrete cu prietenii de aceasi vrsta, ai ales la fete G!in punct de vedere cognitiv, experi entele piagetiene de onstreaza atingerea stadiului operational for al, adolescentii devenind capabili sa utilizeze n gndire notiuni cu nalt grad de abstractizare si dezvoltndu-si abilitatea de a reflecta teoretic, dupa tiparul "!acaM.atunciM". G!atorita acestei noi ac"izitii, adolescentul este apt de a evalua optiunile de viata, de a-si co para ipotetic sansele n alegerea uneia sau a alteia dintre ele G1cu isi pot conte pla ultiplele anifestari co porta entale proprii, n diferite situatii, cu diferite persoane si in relatie cu aceleasi persoane, la o ente de ti p diferite GBaber as si NlucH &@AAA, au aratat ca nivelul nor al de dezvoltare psi"ica a adolescentului i ofera acestuia otivatia si abilitatile de integra infor atiile pe care le are despre sine ntr-o povestire de viata coerenta- o poveste cu un trecut, un prezent si un viitor care se organizeaza n /urul unor te e explicative si a unei teorii plauzibile despre sine GCapacitatea si tendinta de a ntelege si utiliza etaforele n surprinderea aspectelor ai co plexe si dificil de redat confor unei logici for ale &n special e otiile, (. %tilitatea te&nicil r narative )n asistarea ad lescentil r G'e aplica n confor itate cu caracteristicile etapei de viata GCresterea gradului de rezilienta prin identificarea si actualizarea resurselor GIanage entul e otiilor negative intense GEacilitarea relatiilor ar onioase cu egalii#adultii

GElexibilizarea odului de gndire prin luarea n considerare a posibilitatilor de structurare a unor viziuni alternative asupra eveni entelor G1tingerea unei coerente a identitatii inclusiv a celei vocationale G1/utor n planificarea si luarea deciziilor G7olul incontestabil al " artorilor" n for area identitatii, de aici nevoia si practica unor "docu ente" de genul esa/elor scrise la sfrsitul clasei a VKK-a sau al liceului, pe diverse suporturi- carnet, baloanele de la ulti ul bal, tinerea unui /urnal sau a unei pagini personale, ai nou. *. E+e,ple de -tili#are a te&nicil r narative in preventia aparitiei de#ec&ili"rel r psi&ice *.!. La c pil 1. este un baietel de * ani, care de cteva luni trece prin experienta stresanta a divortului parental, a a fiind cea care a initiat despartirea. 1. locuieste in prezent cu tatal, unc"iul si bunicii paterni. 0n pri ele sedinte, cel care ofera infor atii despre proble ele co porta entale ale copilului este tatal, n od evident ngri/orat de i pactul situatiei asupra copilului. 1cesta se te e de actualul partener al a ei, o evita pe aceasta, ncercnd sa o piedice c"iar sa co unice cu tatal, are o ente de iritabilitate crescuta, de tristete n care se izoleaza si incearca sa evite subiectul trau atic, abatnd discutia pe alte cai, ori de cte ori l abordez. Iai ult, copilul percepe tristetea tatalui si ncearca sa i faca fata lund asupra sa responsabilitatea de a cauta o "noua a a", pe care a gasit-o te porar n persoana nvatatoarei din clasa inti. 0n ur a pronuntarii deciziei de divort, odata ce tatal si copilul au parasit casa, acesta a trebuit sa se ute la o scoala din apropiere. !eoarece, din cauza unor co plicatii de procedura, decizia de ncredintare se afla n reevaluare, copilul se te e sa nu fie dat a ei si, totusi, n od cert sufera din cauza abandonului acesteia. %entru a putea accesa e otiile pe care baietelul le evita si a putea discuta despre ceea ce s-a petrecut cu el, a utilizat o te"nica de tip narativ, care i per ite acestuia exteriorizarea proble elor sale, pastrnd aniera detasata, la nceput. 1 ncercat explorarea odului sau de a conceptualiza situatia, transfor nd relatarea eveni entelor ntr-o e isiune cu ai ulte episoade, al carei protagonist este. Ducrul cu e otia neplacuta, n dialog de tip <"ite si :pston 0n acest caz, proble a care trebuie controlata este o e otie-E.7K1 Nu stie sa o deseneze, dar poate sa o reprezinte c"inestezic, abordnd o postura corporala de o furios, cu expresia faciala corespunzatoare. -"Cnd vine la tine EuriaO" 1- "Cnd a bate cineva, cnd a ciupeste verisoara ea cu ung"iile, cnd nu se da cineva la o parte, cnd nu erge telefonul fix sau obil, cnd nu i gasesc apa", -:ste ntrebat cu se anifesta ea, cu stie ca Euria se afla alaturi de el -:ste ntrebat cine a/uta Euria sa vina la el-verisoara care nu l lasa n pace cnd vrea sa

stea singur sau sa se uite la televizor Kdentificarea resurselor prin care pacientul influenteaza proble a-:ste intrebat cu face fata Euriei "Ce faci sa alungi EuriaO" 1- "0i spun bunicii. 0i dau ceva sa se /oace n sc"i b. Ia duc n baie. 0i dau si eu una. Ia duc si i cer scuze si pro it ca nu ai fac &n senul ca nu ai riposteaza,. Ia ncui n alta ca era si i bag niste dopuri in urec"i. 0i spun unc"iului eu &lui tata, si o pedepsesc ei." !intre solutiile generate de copil a rugat tatal si bunica sa onitorizeze pe care o aplica si daca acesta a reusit sa genereze si altele, dovedind o toleranta ai are la frustrare si noi capacitati de rezolvare a conflictelor. *.$. La ad lescent P.V., de (+ ani, se prezinta la cabinetul psi"ologic pentru a se autocunoaste. %rezinta perioade de tristete, uneori plnge sau se izoleaza, nu ntruneste criteriile pentru o tulburare depresiva a/ora, are nsa o structura de personalitate cu ele ente de fragilitate. 0n acest caz, proble a este un si pto -KQPD17:1 .r atoarea sectiune reprezinta un interviu de tip narativ . :tapele au fost ur atoarele"xternalizarea problemei %roble a discutata a fost "izolarea" pacientei, pe care aceasta a vizualizat-o si reprezenato grafic printr-o bula. 1sa si-a si denu it proble a-"Nula" &dentificarea efectului 1ulei asupra vietii pacientei "-Cu ai reusit sa-i scoti pe ceilalti din viata P.O Nula- -Iicsorndu- a, i-a facut si pe ei sa se ndeparteze, deza agindu-K, nc"iznd-o pe P n ine" -Cine te a/uta sa te si ti bineO" N.- -Iuzica, singuratatea, tristetea, neputinta P de a i se opune" -Ce te face sa te si ti bineO" N.- -Eaptul ca a devenit att de ica nct nu a ai poate distruge ni eni, uzica care ruleaza non-stop n ine$ faptul ca, desi nu pot fi vazuta &sunt invizibila,, sunt un zid pe care nu poate ni eni sa-l distruga, sa vada dincolo de el" -Cu te-a lasat P sa intri n viata eiO" N. -I-a acceptat atunci cnd eu parea singura speranta, lucru care era o etoda de a rezista situatiei, cnd totul n /urul ei o ranea si voia sa nu ai sufere, cnd disperarea si neputinta erau ai puternice dect ea si cnd voia sa oara" &dentificarea inamicilor problemei "-Cnd anu e nu ai putere asupra P.O N- -Cnd ea se si te fericita, cnd se si te iubita, ncon/urata de prietene, cnd are speranta ca totul s-ar putea sa fie bine -Care parte din viata P nu este afectata de prezenta taO N- -%artea n care ea se si te bine, stnd singura si cu uzica si partea ei care cere sa fie

lasata n pace si nederan/ata -Ce te face sa te si ti rauO N- -Eaptul ca desi ea -a creat, acceptat, nu e fericita si faptul ca, nici acar eu nu a reusit sa o fac sa nu ai sufere cnd vede pe cei careM.in ine, afara, departe" &dentificarea modului de actiune al problemei -"Cu i faci rau lui P.O N- -P fac sa se si ta singura, o ngradesc, ea care are nevoia de a fi iubita, ncon/urata de cei dragi. 1 ndepartat-o de cei la care tinea si a scos si persoanele care o faceau fericita" -Cu i faci bine lui PO N- -Cnd situatia devine insuportabila, eu a fac ai puternica si pun stapnire si o cal ez pe o ent, i sterg tot din gnd si, ndepartndu-K pe ceilalti, cu a vrut ea, sa nu o poata rani ni eni, sa nu fie ni eni lnga ea care sa-i poata face rau" P.V. tine un /urnal pe o pagina personala construita n od special in acest scop. 1vanta/ul acestui tip de docu entare a for arii identitatii proprii consta in faptul ca, spre deosebire de un /urnal clasic, sansa de a fi citit de altcineva este redusa-putini parinti au abilitatea de a l descoperi. Cnd a fost solicitata sa descrie starea sa prezenta fata de cea din pri a sedinta de evaluare P.V. a ales sa o reprezinte prin cte o perec"e de versuri ale for atiei favorite0n pri ele sedinte"1sculta- a si lasa- a sa strig Ii-e frica de-nt plare si i-e frigR" &%asarea Colibri-"'crisoare de bun-ra as", 0n prezent": di ineata adevarat. : di ineata in viata ea 7azele scalda ini a" &%"oenix-"Qori de zi", 1vanta/ul acestui tip de dialog apare la nu nu ai la nivelul unei interventii corective ci si n orientarea catre un diagnostic, facilitnd co unicarea prin utilizarea unor for ulari preluate din discursul pacientului si la identificarea unor ecanis e de coping specifice. !e pilda, in cazul pacientei P.V., ulti ul raspuns, orienteaza asupra a ceea ce psi"analistii au nu it beneficiu secundar iar cognitivistii-ntarire negativa. %entru a evita un sti ul aversiv, pacienta aplica un co porta ent care, la rndul sau devine o proble a, dar la care nu poare renunta nca, deoarece, atunci ar trebui sa se confrunte cu sti ulul aversiv. 0n cazul ei, sti ulul aversiv consta n a fi ranita de cei din /ur prin respingere iar strategia de coping-evitarea interactiunii. 1cest patern este specific unei structuri de personalitate cu tendinte evitante. !aca nu se intervine la o entul structurarii sale, se poate evolua n directia unei tulburari de personalitate evitante. 'e poate deci conc"ide ca abordarea narativa isi dovedeste utilitatea, pentru anu ite

cazuri, n diferite etape ale asistentei psi"ologice de preventie pri ara, secundara si tertiara.