UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI

Facultatea de Psihologie și Științele Educației

Studiu de caz

Studenti :Coca N. Mirel-Valentin

An, serie, grupa: III, I, 2
:Dorin Mihnea-Vasile
An, serie, grupa: III, I, 2
 Introducerea teoretica: Analiza existențială

Din punct de vedee metodologic cât și al rigurozității științificce analiza existențială reprezintă o formă de

intervenție terapeutică care se bucură atât de controverse dar și de susținere din partea comunității

științifice dar și profesionale. Originea analizei existențiale, poate să fie regăsită la zorii secoluli XIX pe

teritoriul european unde un nou curent filozofic își făcea simțită prezența, respectiv existențialismul. Este

important de menționat acest curent care va genera contextul necesar pentru fecundarea și dezvoltarea

analizei existențiale, deoarece acest curent creiona și susținea ideea conform căreia fiecare individ

reprezintă o o ființă ce posedă autodeterminare, propria conștiință, propriile gânduri și emoții, care chiar

dacă sunt ancorate și subordoanate unui plan continuu al realității înconjurătoare acesta nu își pierde

liberul arbitru și propria responsabilitatea față de fericirea și îndatoririle sale(Langle, 1990; Thir &

Batthyany, 2016;.

Omul de la nașterea sa și începerea viețuirii slae în lume este însărcinat cu un proiect, și anume

responsabilitatea pentru propria sa existență și viață. Drumurile, provocările și peripețiile pe care

individul le realizează în vederea contribuirii la acel proiect sunt parte integrantă a existenței umane

individuale. Existența însăși este supusă unui mister pentru fiecare individ, fiind atît de liber dar, de de

multe ori individul devine constrîns și limitat de către propria sa libertate. O libertate în care persona, se

poate metamorfoza și si șă fucnționeze din punct de vedere gnoseologic în realitatea imediată, permitând

crearea și apariția de numeroase oportunități, posibilități de acces la fericire și mulțumire, dar în ciuda

acestor lucruri, existența poate fi marcată de durere, pierderea și singurătate. Individul care se naște cu

libertatea asupra propriei sale existențe într-un univers pregătit să-i întindă în fața ochilor acea libertate

dorit, poate fi copleșit de presiunea propriei existențe, și astfle să simtă angoasă, pierdere, neliniște, și

orice formă de criză a existenței. În acele momente individul simte că s-a rătăcit de drumul și calea sa

pentru proriul proiect, existența sa, provocările nu reprezintă decât adversități care amărăsc și înfierează și
mai mult existența nereușind să găsească nimic îmbucurător sau motivator în acest sens, fericirea șli

bucuria existenței, au doar un gust fad nereușind să confere nimic din ceea ce se presupunea a fi resimțit

de către individ. Rolul terapeutului este să-l ajute pe individ să își găsească logos-ul propriei apăsări ale

existenței sale, sp transforme adversitatea în oportunitate, suferința în resursa ce facilitează creșterea și în

bucuria și plăcerea existenței, nu hedonism ci mai degrabă un sens mai mare decât al individului.

Plecând de la logoterapie, Viktor Frankl, un neurolog austriac în clinica de la Viena înainte de începutul

Holocaustului și al încarcerării sale în lagărele de concentrare naziste, a realizat printre primele studii si

observații al efectelor logoterapiei asupra stării de sănătate ale pacienților săi, atunci Viktor Frankl își

pune întrebarea dacă nu cumva psihoterapia tradițională așa cum era realizată atunci, nu ar trebui să fie

îmbogățită cu umanitatea cu care să fie tratați pacienții(Frankl, 1966).

Analiza existențială reprezintă o formă de psihoterapie bazată pe fenomenologie și orientare către individ,

în cadrul căreia procesul terapeutic este realizat prin întâlnirea autentică dintre terapeut și client în calitate

de actanți la un dialog constructiv în urma căreia clientul primește posibilitatea de manifestare și

construire a propriei sale experiențe, emoții, gînduri.Procesul de vindecare și de dezvoltare a propriei

persoane este realziat prin dialogul filozofic care are loc în cadrul întâlnirii dintre client și terapeut.

Întâlnirea care se manifestă prin intermediul eu și tu, eu care se manifestă prin viețuirea și prezența

existenței în cadrul realității unde persoana este unicul actant al propriei experiențe imediate prin

intermediul simțurilor, interacțiunilor, gândurilor, emoțiilor, având un caracter limitativ din punct de

vedere gnoseologic, trăim și simțim într-un cadru limitativ în care singurul reper și sens la universului

existenței proprii este redat tot prin propria noastră persoană. Acest lucru poate conduce de cele mai multe

ori, la suferință lăuntrică marcată de singurătate, izolare existențială și pierderea sensului, terapeutul fiind

tu, asigură o modalitate benefică prin care realitatea clientului și existența acestuia nu este percepută doar

prin solipsism,

A exista în lume presupune de altfel propria ființare a existeței sinelui în țesătura realității înconjurătoare

în care dorim să ne deprindem experiențe să experimentăm emoții și să fim într-o stare perpetuă de
interațiune cu mediul . Existența în sine presupune curajul dar și optimismul de-a putea fi responsabil de

crearea propriei definiții ale eului și propriei fericiri și sens. Fiecare individ este un creator al proăriei sale

existențe astfel resursele necesare pentru transformare, acceptare, reziliență și reponsabilitate pentru

prorpia persoană se află la dispoziția fiecărei persoane.

Prezentarea cazului

Informații principale despre persoană :

Bărbat în jurul vârstei de 23 de ani, fiind încadrat la categoria de tânăr adult. Locuiește

în mediul rural la casă cu curte alături de tatăl său, părinți acestuia s-au despărțit atunci când

acesta avea vârsta de 9 ani. Are un frate vitreg în vîrstă de 10 ani. Nu se află într-o relație

romantică în prezent. Are 2 câini și 2 pisici drept animale de comapanie pe care le ține în curte

nu în casă. Lucrează în domeniul IT, la o companie de jocuri video.

Copilărie și adolescență

Zodias a spus că a avut parte de o copilărie normală, ca unui orice copil atât cu bune

și cu rele, neaducând mai multe detalii sau să fi menționat anumite evenimente specifice

deoarece, la momentul interviului acesta a spus că nu reușește să-și aminteasă mare lucru din

perioada copilăriei cel puțin. Până la vârsta de 14 ani a urmat cursurile grădiniței, școlii primare

și generale în România, ulterior acesta a plecat în Spania cu tatăl lui să urmeze cursuriile unui

liceu din acea țară, nu a specificat profilul. Experiența învățământului din Spania l-a determinat

după spusele lui să afirme faptul că există o diferență între Spania și România, în ceea ce privește

calitatea învățământului care după spusele lui, nu exista loc de îndoială învățământul din Spania

este net superior din punct de vedere calitativ. Acesta afirmând că nu regretă faptul că a studiat în

Spania.
 În ceea ce privește elemente de natură cognitivă sau psiho-emoțională, Zodias a spus

că atât copilăria și adolescența au fost marcate de prosteală și pierderea timpului și gânduri

puerile, neavând vreo direcție anume pentru viitor și nedorind nimic mai mult, din acest punct de

vedere acesta afirmând că a fost un copil și adolescent normal . Vârsta de 17 ani fiind momentul

în care acesta s-a dezghețat din punct de vedere intelectual, a simțit o sete de cunoaștere, o

plăcere pentru a descoperi lucrui și înțelege lucrurile noi.

Relația cu ceilalți

Întrebat de relațiile pe care acesta le avea în perioada copilăriei cu ceilalți copii acesta

a afirmat că s-a înțeles bine și că nu a avut probleme de integrare, iar dacă vreun grup nu a dorit

să-l primească acesta își utiliza o strategie prin care care acesta reușea să intre în grațiile

membrilor. Respectiv acesta își păstra o poziție de neutralitate și de flexibilitate în ceea ce

privește atitudinile, părerile, hobby-urile, atunci când interacționa cu ceilalți, adică spusele lui, se

asigura că prima dată află mai multe lucruri despre persoană, cum ar fi pasiunile lui, hobby-uri,

etc., și pe urmă acesta încerca să-și facă un anumit repertoriu de replici și să creeze anumite

tactici de conversare și de relaționare cu persoanele în scopul formării unei relații cu cei din jur.

Acesta a mai menționat că este genul de persoană căreia îi place sinceritatea și să spună adevărul

pe față, fără ocolișuri acesta afirmând că deseori a fost singur în perioada copilăriei, relațiile cu

ceilalții fiind deteriorate datorită acestui lucru. Au mai fost menționat diferențele de mentalitate

pe care Morcoveață le-a resimțiti între el și ceilalți copii, din punct de vedere al mentalității,

acesta spunând că s-a simțit diferit de cei din jur din punct de vedere al valorilor, ideilor și

principiile lor sale. Acest lucru s-a repetat de-a lungul adolescenței. Îi place să asculte omenii.

Întrebat despre viața sa socială, persoana a spus că reușește să se integreze și să se facă

plăcut de către celelalte persoane din jurul lui dar nu ar utiliza cuvântul prietenie pentru a descrie
relațiile cu ceilalți. Acesta afirmând că relațiile amiabile cu ceilalți sunt mai degrabă de amiciție

și tovărășie, prietenia în adevăratul sens al cuvântul el nu crede că ar exista sau ar fi posibilă. .

Relațiile lui sunt mai degrabă bazate de un fel de formalitate cauzat de faptul că acesta reușește

să-l facă pe individul din fața lui să se simtă bine în largul și să se atașeze de interacțiunea cu

acesta și viceversa dar nu la poate spune că a simțit vreodată că acele persoane le-ar putea

denumi prieteni. El crede foarte mult în reciprocitate și emoțiile, trăirile resimțite de cineva față

de celălalt trebuie să fie sincere nu condiționate de altceva, doar în astfel de condiții se poate

forma o relație de prietenie veritabilă alături de încredere 100% și preocupare, îngrijorare, interes

și implicare pentru problemele și bunăstarea persoanei după spusele persoanei. Acest lucru fiind

fie foarte greu sau inexistent. Singurele prieteni pe care Morcoveață îi are după spusele lui sunt

părinții săi, aceșrtia fiind singurele persoane care le pasă în mod sincer și necondiționat ,

altruistic de starea de lui de bine, problemele sale și de viața acestuia, fiind singurele persoane

față de care poate fi complet deschis în ceea ce privește emoțiile și gândurile sale, același lucru

neputând să-l facă și cu celelalte persoane.

Consideră că nu poate forma și dezvolta legături cu ceilalți ca urmare a diferențelor dintre

valorile și mentalități. Acesta este o fire analitică, intelectuală orientată către cunoaștere și știință,

având preocupări îndreptate spre această zonă, îndeosebi spre știință și tehnologie. Se consideră

o persoană elevată, al cărei fire și personalitatenu îi permit să se mulțumească cu banalitățile și

elementele cotidiene ale vieții de zi cu zi, de exemplu pe el îl indispun la culme discuțiile de

prisos între oameni referitor la ce ai mâncat azi, sau alte elemente cotidiene pe care le le

consideră nimicuri sau puerile întru-totul. Un exemplu pe care acesta l-a folosit a fost referitor la

semnificația pe care oare pentru el, evenimentele din știință, a explodat o stea și s-a transformat

într-o supernova într-o galaxie departată de a Calea Lactee, pentru el acest eveniment este plin de
semnificație, îi aduce plăcere și are un anumit sens, dar care pentru persoanele din jurul lui nu

are aceeași însemnătătate precum banalitățile și lucrurile simple din viață. Adresând o întrebare

referitoare la originea preocupărilor intelectuale referitoare la știință, acesta răspuns că totul a

început de la 17 ani atunci când după spusele lui a fost perioada în care a ajuns să fie conștient de

intelectul lui și de dezhețarea acestuia din perioada adolescenței când s-a debarasat de gândurile

puerile, pierderea de timp și a început să âși găsească scopuri.

Relațiile romantice

La întoarcerea din Spania, acesta a avut o perioadă marcată de turbulență, probleme, fiind

în eminante o perioadă dificilă pentru el. Acesta a intrat într-o relație romantică cu o fată, în jurul

vârstei de 19 ani, dar relația nu a funcționart deoarece relația aceasta era mai degrabă de tipă

suport, sprijin sau pansament pentru a-l ajuta să treacă peste această perioadă. Relația nu a durat

foarte mult, Zodias spunând că un rol important în încheierea relației fiind tatăl fetei care nu era

de acord cu relația dintre ei doi. După spusele persoanei acesta a mai fost implicat în relații

romantice, în prezent fiind singur. Acesta afirmând că în prezent generația de fete/femei fiind

afectate negativ de social media precum TikTok, și nu ar putea să intre în relație cu astfel de fete.

Acesta a mai insistat asupra faptului că relațiile romantice cu femeile sunt condiționate de

aspecte precum statutul financiar, statul social , neexistînd relații adevărate fără să existe vreun

interes ascuns la mijloc legat de carieră, bani sau alte lucruri. În prezent el este singur, iar după

afirmarea acest lucru a utilizat “ Mulțumesc lui Dumnezeu’’, întrebat de ce a utilixat această

expresie acesta răspuns că nu este pe deplin convins de capacitatea fetelor din generația lui de-a

putea să-și asume responsabilitatea unei relații și tot ce presupune, încredere, loialitate afirmând

că în cel mai bun caz doar raporturi sexuale sporadice, dar relații pe termen lung , nu.

Relația cu familia.
 După spusele lui, a avut o viața de familie fericită cu familia lui. Nu a manifestat

afecțiune specială pentru mamă sau tată, iubindu-i în mod egal pe amândoi fără a face vreo

diferență între ei. Fiind primul copil al familiei, acesta s-a bucurat de iubirea și răsfățul bunicilor,

unchilor, mătușilor și altor membrii ai familiei. Părinții au divorțat când acesta avea 9 ani, cu

permisiunea lui a fost explorat momentul divorțului prin diverse întrebări despre acea perioadă.

Nu au avut loc evenimente speciale sau înafara cotidianului înainte de divorț și după, din punct

de vedere emoțional acesta spune că nu a fost afectat în vreun anume fel. Părinții au divorțat în

mod amiabil, nu au avut loc certuri sau alte elemente negative între părinți după momentul

separării acestora. Nu și-a schimbat deloc atitutdinea față de părinți, acesta în continuare

iubindu-i în mod egal, neavând loc schimbări semnificative în ceea ce privește sentimentele și

relația cu aceștia. Mama lui s-a recăsătorit și a dat naștere la un fiu, fiind fratele vitreg al lui

Morcoveață, între ei fiind o diferență de vârstă de aproximativ 13 ani. În prezent locuiește

împreună cu tatăl acestuia, și ține legătura cu ambii părinți. Nu le reproșează nimic părinților, nu

a fost interesat să exploreze să-i între pe părinții detaliile sau motivele din spatele separării lor,

acesta afirmând faptul că ceea ce s-a întâmplat între părinții lor este strict legat de intimitatea și

problema lor, nu-i judecă deloc pentru că nu are dreptul să facă asta, nimeni neputând prezice

cum vor evolua lucrurile în relațiile de cuplu sau cu ceilalți oameni, aducând argument că nu știe

nici el cum va fi el ca partener într-o relație relație cu cineva odată căsătorit sau dacă va rămâne

căsătorit cu acea persoană la rândul lui.

Hobby-uri

Având o sete de cunoaștere, un nivel ridicat al deschiderii către experiențe acesta spune că a

încercat toate sporturile posibile, însă sportul care la marcat a fost parkour. Acesta a practicat

parkour începând cu vârsta de 14 ani. Locuind la curte acesta folosit mobila din casă pentru
improviza un teren de antrenament pentru a forma și exersa abilitățile de acrobație pentru a putea

parcurge traseele cu obstacole. Acest lucru era o noutate pentru comunitatea din care făcea parte

astfel copii, adolescenți și alte persoane mai mari ca el au fost interesate de acest sport

observându-l cum se antrenează și efortul pe care-l depune. Acesta devenit după spusele lui un

mentor pentur vecinii de pe stradă care voiau să învețe să practice acest sport, învățîdu-i,

ghidându-i și ajutându-i să treacă peste aspectele din antrenament pe care nu le înțelegeau sau nu

ajungeau să le stăpânească. A fost o experiență plăcută, și i-a făcut foarte mare plăcere să poată

să-i îndrume pe alții. Odată ce a împlinit vârsta de 17 ani, a încetat să practice acest sport.

Îi plac jocurile video, în special cele online de tip MMORPG, jocul lui preferat fiind Shaiya, un

joc de tip multiplayer în care întreaga acțiune a jocului se desfășoară alături de ceilalți jucători,

fiind evenimente pe echipe, precum lupte de tip 100 vs 100. Îi plac acest tip jocuri, deoarece este

nevoie de gândire strategică, capacitatea de-a realiza și implementa tactici dar și cooperare și

capacitatea d-ea înțelege și gestiona pe ceilalți jucători în cadrul unei echipe. În prezent nu mai

se joacă acest joc. .În copilărie și perioada liceului a participar la competiții n aționale și

internaționale de gaming pe echipe, unde a câștigat premii în bani cu valoare cuprinsă între 600-

800 de euro lunar pe un interval de 8 luni. La momentul actual lucrează la realizarea unui joc

video alături de alte 9 persoane, și se află în căutarea de alți membrii care se să se alăture echipei,

dar nu găsește suficiente persoane care să posede cunoștințe și abilități suficient de bune pe

partea de game development, respectiv programare.

Îi place foarte mult să gătească, spunând că nu ar avea nevoie ca partenera lui să gătească în

casă. Nu se dă în lături de la treburile casnice.

Are 2 câini și 2 pisici, pe care le ține afară în aer liber în curtea sa. Nu crede în ideea de-a ține

animalele în casă deoarece mediul lor proprice este afară în aer liber, deoarece după spusele lui, a
lua un animal din mediul său natural în care se simte el bine și să-l duci în alt mediu nu le-ar

face bine deloc. Are grijă de ei, îi răsfață, le cumpără mâncare de calitate și le face vizite și

control la medicul veterinar.

Concepțiile despre lume, viața

Acesta a prezentat o atitudine pesimistă cu privire la viitor, atât în ceea ce privește conținutul

mesajului transmis dar și din tonalitatea vocii, putîndu-ne referi per ansamblu la un fel de

resemnare cu privire la viitorul apropiat. Acesta nu are speranțe ca situația să se îmbunătățească

în vreun mod pozitiv, referindu-se la pandemie în contextul interviului. Este dezamăgit complet

de calitatea generațiilor care au apărut după 1998, respectiv după spusele lui nu are vreo speranță

legată faptul că copii de acum vor face ceva cu viața lor sau vor putea putea contribui în vreun la

societate în ansamblu. Un motiv pentru acest lucru după spusele lui fiind social media,

Facebook, Instagram, și nu în ultimul rând TikTok care a fost menționat frecvent de către

Morcoveață drept motivul din cauza căreia generațiile se strică.

Crede în egalitate de șanse pentru toți inclusiv în egalitate de gen, femeile nu sunt inferioare

bărbaților și trebuie să fie respectate. Nu crede în patriarhat și nu ar vrea ca prietena lui să fie

blocată la statutul de casnică și doar ea să gătească sau să realizeze treburile casnice, acesta

afirmând că el poate prea bine să facă el singur acest lucruri, o femeie fiind la rândul ei obosită,

putând avea o zi proastă sau nefiind într-o dispoziție sau stare de sănătae potrivită pentru a vreo

treabă prin casă. Condamnă Vechiul Testament pentru poruncile și argumemtele prin care se

întărea subjugarea femeii și îngrădirea drepturilor și libertăților acestora.

Adoră să asculte oamenii și să facă cunoștință la teorii, informații noi indiferent de subiect. Este

confident în abilitatea persuasivă în a convinge pe interlocutorul său de ideea acestuia, indiferent

de cine ar fi acesta sau ce profesie ori pregătire ar avea. Este dispus să discute și să accepte

părerile și convingerile celorlalți dar cu dificultate poate fi convins de ceva anume dacă nu el nu

vrea să creadă asta, pentur exemplificarea acestui lucru persoana a dus în discuție un

psihoterapia, respectiv a pus problema referitoare cum ar putea el ajunge să simtă bine doar

pentru că terapeutul îl poate convinge de acest lucru. Este marcat de neutralitate în ceea ce

privește atitudinea sa față de religie, respectic nici nu crede dar nici nu atestă că nu ar exista

Dumnezeu sau divinitatea. El a citit Biblia și adoră foarte mult poveștile din Biblie, respectiv

cele din Noul Testament, condamnăndu-le vehement pe cele din Vechiul Testament.

Istoric de antecedente ori tulburări mentale sau psihopatologie specifică sau nespecifică:

Tulburări mentale, psihoaptologie sau altă formă interacțiune cu un diagnostic psihiatric.

Zodias nu a menționat nimic în cadrul interviului referitor la acest aspect. Prin urmare se

poate concluziona că acesta nu a fost diagnosticat cu vreo tulburare mentală sau psihopatologie

aparte ca urmare a unei examinări sau control exhaustiv de către vreun specialist. Nu au fost

menționate informații referitoare tulburările mentale ale părinților sau altor membrii ale familiei

prin urmare intervievatorul nu a insistat sau utilizat întrebări referitoare la acest aspect.

*La început, când a fost realizată o scurtă introducere și am fcut cunoștință cu Zodias și

m-am prezentat acesta a avut o reacție de respingere a credibilității profesiei de psiholog și a

actului psiholog fiind urmat de o afirmare și atestare a faptului că el nu este nebun, nu are

schizofrenie sau alte forme de tulburări mentale. Nu a folosit un ton agresiv pe parcursul

expunerii ideilor sale, conținutul ideatic a urmat un conținut neutru, echidistant în exprimarea

ideilor, putându-se urmări un caracter de natură parcimonioasă, de tipul, aducerea argument

contra dar și argument pentru., Nu a fost resimtiță sau utilizat un limbaj prin care să se înțeleagă
o anumită ostilitate vizavi de psihologie ori persoana care realizează interviul în acel moment.

Zodias consideră că psihologii utilizează cu măiestrie arta manipulării doar că el este imun la

aceasta, efectele terapiei nefiind de lungă durată sau sesizabile într-un fel anume ori deloc după

spusele lui.

Tulburări de natură psiho-emoțională

Persoana nu a înregistrat vreo problemă de natură psiho-emoțională, nici nu au fost

menționatte înstanțe în care a fost necesară intervenții terapeutice de orice tip(comportamental,

psihanalitic, dezvoltare personală, consiliere de scurtă durată, etc.).

Păreri referitoare la psihoterapie și psihologie

Această ultimă parte a conversației de la începutul interviului, referitor la psihologie și psiholog

a atras interes din partea intervievatorului care adresat întrebări refeitooare la interacțiunea

persoanei cu psihologia și psihoterapia. Întrebat de originea acestor atitudini și viziuni asupra

psihoterapiei și psihologiei acesta a afirmat faptul că el nu are încredere în psihologi pentru că

psihologii cu care a interacționat, nu au reușit să demonstreze că au putut să facă ceva ce el nu ar

fi putut să facă de unul singur. Persoana nu a oferit detalii specifice referitoare la acest aspect,

motive pentru această atitudine sau anumite argumente îndreptate spre această zonă. Acesta își

amintește doar 2 instanțe în care acesta a fost în terapie sau a apelat la serviciile unui psiholog,

respectiv în adolescență când acesta dorea să treacă peste o perioadă turbulentă din viața lui la

întoarcerea din Spania și să-și măsoare coeficientul de inteligență cît și abilitățile de ordin

intelectual în jurul vârstei de 19 ani. În ambele instanțe a fost dezamăgit de întâlnirea și calitățile

serviciilor prestate, de interes fiind experiența testării coeficientului de inteligență, unde

rezultatele testării au arătat că acesta se situează sub media populației, lucru care l-a decepționat

într-o anumită măsură.

Tulburări somatice, accidente și diagnostic medical

Persoana nu a înregistrat sau nu își amintește de vreun accident, sau diagnostic medical al unei

boli, din acest punct de vedere acesta a avut o copilărie și adolescență marcată de o stare

excelentă a sănătății. Acesta și-a exprimat regretul vizavi de faptul că a fost sănătos.

Acesta prezintă un nivel ridicat al curiozității și deschidere către experiențe, iar după spusele lui

i-ar fi plăcut să experimenteze ce înseamnă contextul clinic și mediul spitalicesc, procedurile

invazive, precum intubarea, tratament injectabil și cel mai mare interes îl prezentau perfuziile, își

dorește foarte mult să experimenteze ce ănseamnă să stai întins în pat și să ai perfuziile în braț.

Își dorește să afle de ce persoanele aflate la spital își fac selfie sau videoclipuri pe TikTok cu

experiența perfuziilor și injecțiilor, și ce este așa de atrăgător în legătură cu acest lucru.

Obiectivul clientului

Obiectivul clientului principal este sa poata sa creeze si sa stabileasca contact si relatiile de

lungă durată cu ceillalți indivizi din jurul acesteia. Din spusele clientului, acesta tânjește după

interacțiunea și comunicarea cu o altă persoană dar i se pare incredibil de dificil și de complicat

să stabilească relații cu orice altă persoană. Simte după cuvintele sale un fel de barieră, care l-a

împiedicat întotdeauna să aibe relații autentice și satisfcătoare cu cei din jurul său atunci când

acesta i-a întâlnit s-au a interacționat cu ei. Interacțiunea nu reprezintă un impediment pentru

Zodias, ceea ce îl preocupă este faptul că interacțiunile sociale nu reușesc să genereze efectul

dorit. Întrebat despre ce anume își dorește mai exact să obțină in acele relații sociale, Zodias a

răspuns că nu știe cu exactitate ce ar trebui să se întâmple dar tie că își dorește să aibe măcar o
legătură cu cineva care să țină mai mult de câteva ore sau câteva zile, și să fie ceva autentic. Își

dorește să simtă ceea ce simt alții, acea ușurință și parcă normalitate a interacțiunii cu ceilalți

căruia el simte că îi lipsește cu prisosință. Își dorește de asemenea să poată ajunge să cunoască un

partener romantic cu care să poată avea o relație de lungă durată și satisfăcătoare, dar el simte că

nu se poate atașa de nimeni, și că acesta nu poate fi suportat de oricine. Ajungând la acest aspect,

Zodias a menționat suspinând, că își dorește să găsească o cale de a comunica cu oamenii, de-a

își simți și a fi în contact cu propria sa umanitate, cu propriul sine, pentru că acesta afirmă că are

23 de ani, dar nu se cunoaște câtuși de puțin pe el însuși, nu are un scop, nu are sens, nu are

nimic și și-ar dori enorm de mult ca să se realizeze o schimbare.

Obiectivele terapeutice

1. Tehnici vizate(Nigesh & Saranya, 2017)

a. Abordarea temelor principale: sens, singurătate, moarte, reconcilierea cu trecutul
Au fost abordate temele fundamentale de interes pentru orice individ, iar în baza faptului că

clientul posedă o capacitate intelectuală suficientă pentru a demara o asemenea analiză și

dezbatere s-a optat asupra acestei tehnici. Utilizarea acestei tehnici a fost primită cu un feedback

pozitiv din partea clientului, carea a devenit foarte interesant în cadrul acestor dezbateri, fapt ce a

permis, exprimarea propriilor gânduri, păreri și emoții ale clientului cu privire la subiectele

discutate.

b. Abordarea consecințelor acțiunilor din prezent și trecut

Folosind introspecția va fi analizat istoricul de viață a clientului și abordate semnificația și

importanța fiecărui eveniment asupra căruia clientul va dori să reflecteze asupra acestuia, fiind

însoțit de către terapeut în acest proces. Vor fi diseminate emoțiile, gândurile și consecințele

acestuia asupra eului viitor în imediata etapa după evenimentele discutate, dezbîtându-se de
asemenea și dacă există posibilitatea reconcilierii cu trecutul. Acest lucru realizându-se într-o

manieră progresivă ajungându-se la momentul prezent, unde de această dată se va urmării o

reconciliere cu prezentul și căutarea sensului prezentului în funcție de trecutul clientului.

c. Analizarea fricii și angoasei existențiale

Frica și angoasa existențială reprezintă două amenințări reale la adresa integrității sănătății

psihice dar și al potențialului de-a fi fericit. Frica și angoasa existențială nu poate fi înfrântă dar

poate fi confruntată prin găsirea sensului, prin optimismul și curajul prin intermediul căruia

individul explorează și ființează în cadrul realității. Chiar dacă temerile clientului nu vor fi

niciodată înfrânte, este esențial ca acesta să poată dobândi resursele lăuntrice latente necesare

pentru confruntarea pericolelor generate de existență.

d. Explorarea auto-amăgirii
Există șanse egale ca în cadrul propriei noastre existențe noi să fim proprii noștrii sabotori în

ceea ce privește fericirea noastră, calitatea vieții, senul vieții dar și să fim doar niște simplii

spectatori ai propriei noastre decăderi și al adâncirii noastre în deznădejde. Prin urmare este

necesar ca clientul să poată vedea și contempla cu claritate și sinceritatee, realitatea așa cum se

prezintă ea, pentru a putea realiza judecăți corecte și benefice pentru propria persoană.

e. Analizarea perspectivelor personale asupra vieții

Pentru fiecare persoană, propria realitate reprezintă singurul univers bogat în experiențe la acare

avem acces și putem accede la acceptarea realității acestuia. Prin urmare, este necesar accesul

propria realitate pentru a putea ajunge să înțelegem realitatea ca ne înconjoară. Clientul în

manieră directivă fiind susținut în a oferi acces și de-a scoate la suprafață, bogăție și plenitudinea

experiențelor de viață pe care acesta l-a strâns de-a lungul acesteia. Expunerea și reliefarea
experienețlor de viață oferind indicii și imagini vii asupra modului în care se prezintă viața

interioară a clientului.

f. Analiza emoțiilor și credințelor.

Prin intermediul nondirectivității, procesul terapeutic, va avea în prim plan explorarea și analiza

emoțiilor, credințelor și trăirilor. Prin intermediul relației terapeutice stabilite, clientul va fi

încurajat să exprime viața sa interioară fără rsicul de-a fi criticat sau judecat.

2. Metode de lucru
g. Alianța terapeutică
Am stabilit o alianță terapeutică bazată pe încredere și acceptare necondiționată. Prin intermediul

acestuia a fost realizat procesul terapeutic.

h. Dialogul socratic
Prin intermediul dialogului socratic s-a oferit posibilitatea manifestării întâlnirii autentice dintre

terapeut și client în urma căreia acesta capătă un rol eminamente activ în care își manifestă

potențialul în ceea ce privește propria fericire, autodeterminare și optimismul cu privire la viitor.

3. Aspecte pe care mi le propun sa le explorez din viata clientului

În cadrul ședințelor de psihoterapie, alianța terapeutică a fost stabilită cu dificultate. Chiar dacă

Morcoveață era dispus să intre în procesul terapeutic și implicit să accepte și să fie de acord să

intre ăn această relație terapeutică acesta și-a păstrat o anumită rezervă față de terapeut și de

terapie. Primele ședințe s-au derulat urmărind un anumit flux non-directiv bazat pe exprimarea

emoțiilor și abordarea temei sensului și singurătății.Această manieră a conferit siguranță și

confort în cadrul terapiei, acest lucru putînd fi observat, urmărind mimica feței și gesturile

persoanei, precum și poziția sa adoptată pe scaun. Dar această siguranță a fost marcată de o
neutralitate forțată, calculată, insight-urile și elementele de profunzime strict personale ezitau să

fie exprimate, nefiind vorba de o reprimare, ci mai degrabă de o bloacare emoțională, o proprire

asupra emoțiilor și sentimentelor de orice fel, care aparent nu intrau în calculul mintal realizat de

către client cu privire la rezultatele dorite în cadrul terapiei. Prin urmare ședințele de psihoterapie

se vor desfșura vizând modalitatea prin care clientul poate ajunge să ridice aceste bariere asupra

propriei sale trăiri, eliberând-o astfel de această temniță abstractă ce are un caracter restrictiv și

punitiv .

Un aspect ce a atras interesul în cadrul primelor ședinte de psihoterapie în care am făcut

cunoștință cu Morcoveață și am reușit să strâng informații cu caracter anamestic și autobiografic

de la el a fost reprezentat de indicii cu privire la un posibil atașament evitant. În copilărie fiind

trecut prin experiența unui divorț în familie, acest lucru a lăsat anume urme și un impact la

nivelul perssonalității și modului în care Morcoveață, interacționează și se manifestă în cadrul

relațiilor sociale pe care acesta le are. Respectiv relațiile pe care acesta le are de regulă sunt

fundamentate în baza unei conveniențe generate de o analiză de tip cost-beneficiu în relație cu

celălalt, în urma căreia acesta urmărește să își îndeplinească scopurile și să-și maximizeze

câștigurile de ordin emoțional și psihologic, prin mitigarea efectelor negative ale singurătății și

izolării sociale, creșterea stimei de sine și a stării de bine prin elemente ce apar și sunt generate

în timp de acea relație pe care acesta le are. Modus operandi, prezent în interacțiunile sociale pe

care Morcoveață le are în prezent este de-a se delimita și de-a crea o zonă limitrofă în ceea ce

privește granițele lui și al celorlalți, chiar și în relațiile romantice anterioare, acestea nu au fost

satisfăcătoare din punct de vedere al intimității emoționale, nefiind consturită și fundamentată o

relație emoțională bazată pe apropiere și încredere, singura modalitate în care această intimitate

emoțională era împlinită era prin intermediul raporturilor sexuale, care îi confereau satisfacție lui
Morcoveață, dar în continuare nu simțea și nu putea să se lege de această persoană, simțind

rușine și regret pentru că în final acesta doar se folosea de acea persoană ca modalitate de-a

obține ceea ce își dorea. Investigarea acestor profunzimi ale acestui tip de atașament ar putea

reprezenta o cheie importantă care să permită accesul la deblocarea emoțională pe care acesta o

are vizavi de propria persoană cât și a celorlalți .Experiențele avute în ceea ce privește relația cu

ceilalți oameni, au dus la o teamă de apropiere, existând o teamă fără certitudine în ceea ce

privește apropierea de alte persoane, planând teama de contact, de apropiere, de intimitate

emoțională. Astfel în cadrul terapiei , vor fi luate în considerație subiectul intimității emoționale.

Concluzii
Gradual, Morcoveață a reușit să își depășească parțial teama de intimitate emoțională și în cadrul

interacacțiunilor pe care le acesta le are cu cei din jur, se străduiește să dobândească încredere în

cealaltă persoană. A învățat treptat să își asume propria teamă și nesiguranță existențială și să nu

mai fie paralizat ca urmare a acestora.

Bibliografie

Frankl, V. (1996). Logotherapy and Existential Analysis-Review. Applied Psychotherapy.

Langle, A. (1990). Existential Analysis Psychotherapy. Journal of Search for Meaning, 13(2), 17-19.

Michael, T., & Alexander, B. (2016). The State of Empirical Research on Logotherapy and Existential
Analysis. In B. Alexander, Logotherapy and Existential Analysis. Vienna: Springer International
Publishing.

Nigesh, K., & Saranya, T. (2017). Existential Therapies: Theoretical basis, Process, Application and
Empirical Evidences. International Journal of Educationa and Psychological Research.