PSIHOTERAPII COGNITIV-COMPORTAMENTALE

Pacienta A.M. in varsta de 28 de ani, necasatorita, lucreaza intr-o companie de

marketing, se prezinta la cabinetul de psihoterapie cu urmatoarele simptome:

- atacuri de panica – cu o frecventa de 1 atac de panica/la doua saptamani

- dispozitie depresiva – nivel redus
- dificultati de adormire, dar declara ca doarme in medie 7 h/noapte
-nu consuma alcool, droguri, alte medicamente, are un stil de viata sanatos, face
sport in mod regulat, este atenta la ce mananca
-are o schema cognitiva înaltă de standarde nerealiste/hipercriticism, petrecand
mult timp incercand sa fie perfecta precum si una de vulnerabilitate la boală,
crezand ca ar putea sa se intample o nenorocire in legatura cu atacurile de panica
pe care le acuza. Citeşte in mod obsesiv pe internet despre atacurile de panica si
anxietate in general si anticipeaza aparitia acestora in situatiile cotidiene.
- strategia de coping dezadaptativa utilizata este cea de complianta (preluata de la
mama), dar si de evitare (preluata indeosebi de la tata: evita sa mearga in locurile
care nu par complet sigure; evită (procrastineaza) in diverse situatii in care
urmeaza sa-i fie evaluata performanta; evita sa isi exprime propriile emotii).

In urma anamnezei, se constata faptul ca pacienta, copil unic, provine dintr-o

familie echilibrata, care i-a oferit de-a lungul copilariei si adolescentei un mediu
suportiv. Nu sunt reprezentative scheme cognitive disfunctionale de deprivare
emotioanala sau abandon. Plecata de acasa de la varsta de 18 ani si ajunsa in
Bucuresti pentru a-si incepe studiile superioare, A.M. este o studenta
constiincioasa, are putini prieteni si este axata pe performanta. Lucreaza inca din
perioada facultatii pentru "a se pregati pentru viata", asa cum declara. Mama
pacientei este perceputa ca fiind o persoana calda, empatica, usor submisiva in
relatia cu sotul său, lectia de viata primita de la mama fiind aceea ca "este bine ca
din cand in cand sa mai lasi de la tine". In schimb, tatal este perceput ca fiind mai
degraba autoritar, o persoana care "nu te iarta usor atunci cand gresesti". Om de
afaceri prosper in orasul sau din Ardeal, pacienta isi descrie tatal ca avand
dificultati in a-si exprima sentimentele fata de ea, "mai degraba o persoana rece si
distanta".
Atacurile de panica au survenit in urma cu doua luni de zile, fiind legate de
finalizarea unui proiect cu un deadline foarte strans. Aflata intr-o relatie
conflictuala cu actualul ei sef de departament, A.M. considera ca acesta nu o
apreciaza indeajuns si ii bareaza accesul la o posibila promovare. Visul ei este "sa
lucreze in Anglia pe o perioada de 2 luni", pentru a-si exersa competentele in zona
marketingului. 
Pacienta declara ca s-a despartit de actualul ei prieten cu care era intr-o relatie de la
inceputul facultatii. Despartirea s-a produs in urma cu o jumatate de an, deoarece
acesta a luat decizia de a se stabili in Canada, iar ea nu doreste sa-l urmeze. In
terapie, problema relatiilor sexuale este abordata cu dificultate, ca urmare a
educatiei sexuale rigide primite din partea parintilor, indeosebi a tatalui.

Va rog sa stabiliti un program psihoterapeutic de orientare cognitiv-

comportamentala, aplicabil in cazul mentionat anterior.

Rezolvare studiu de caz:

Va fi implementat un proces de intervenție psihoterapeutic de scurtă durată pentru abordarea

problematicilor impuse de cognițiile iraționale, atacurilor de panica si expectanțelor nerealiste
referitoare la carieră, viața personală și relațiilor cu membrii familiei. Se va avea în vedere p colaborare
cu medicul psihiatru în vederea furnizării unei scheme de tratament conjucat folosind atât medicația
psihiatrică cât și tratamentul psihoterapeutic.

Medicația psihiatrică va viza efectele somatizării, respectiv efectele resimțite ale atacurilor de panică și
anxietate. Anxietatea și atacurile de panică prezintă aceeași varianță comună, respectiv incapacitatea
pacientei de gestionare a situațiilor față de care aceasta resimte un discomfort de ordin cognitiv,
emoțional și în ultimă instanță fizic. Prin urmare este absolut necesar ca efectele negative ale anxietății
și atacurilor de panică să poată fi gestionată în asemenea manieră încât să poată garanta oportunitatea
și posibilitatea realizări de intervenții psihoterapeutice.

Din punct de vedere psihoterapeutic se va utiliza un set de tehnici și intervenții cognitiv

comportamentale menite în facilita procesul schimbării și îmbunătățirii calității vieții pacientei. În primă
instanță se realiza un plan cadru compus din 12 ședințe psihoterapeutice unde vor fi realizate
principalele forme de intervenție și al căror rezultat va fi definitoriu în a stabili verdictul final vizavi de
continuarea procesului terapeutic, schimbarea tratamentului psihoterapeutic administrat, obiectivele
terapeutice stabilite de comun acord cu pacienta alături de alte detalii și aspecte administrative.

Prima ședință psihoterapeutică a fost dedicată colectării datelor cu caracter anamnestic de la pacientă și
de la psihiatrul/medicul ei de familie în vederea determinării și aflării informațiilor relevante legate de
starea de sănătate fizică sau somatică ce ar putea reprezenta un impediment în calea livrării și
implementării medicamentului și intervenției psihoterapeutice. În decursul primei ședințe
psihoterapeutice, terapeutul a stabiit contactul terapeutic în urma căruia, se va stabili alianța
terapeutică bazată pe încrederea pacientei în terapeut și capacitatea procesului psihoterapeutic de a
susține starea de bine și de a facilita procesul de vindecare. Psihoterapeul va folosi diverse forme de
deschidere a dialogului și comunicării directe cu pacienta, acesta va utiliza în permanențî o atitudine
pașnică prietenoasă menită în a reflecta deschiderea acestuia către client și mai ales asigurarea cât și
aducerea la cunoștință existenței unui cadru securizant. Se va evita utiliza oricăror forme de adresare ori
vocabular care ar putea da naștere la diverse interpretări ce ar periclita alianța terapeutică proaspăt
realizată și ar face ca pacienta să fie refractară la orice element manifest din cadrul terapeiei. Se va ține
cont de importanța oferirir sentimentului de acceptare necondiționată și se va limita pe cât de mult
posibil, manifestarea sau semnalizarea sentimentului de respingere de către terapeut. Lucru care odqată
realizat va face imposibilă continuarea procesului terapeutic.

În urma colectării datelor anamnestice de la pacientă, se stabilește de comun acord cu pacienta în cauză
principalele direcții de intervenție și de lucru pentru următoarele ședințe terapeutice alături de setarea
obiectivelor pe termen scurt și mediu ale procesului terapeutic.

Pentru a obține o imagine fidelă și realistă a stării și integrității psihice și emoționale al clientei a fost
necesară aplicarea de instrumente clinice în vederea realizării unui psihodiagnostic prezumtiv pentru a
putea determina prezența patologiei și sau a unor dimensiuni care ar merita investigate de către
psihoterapeut.

Evaluări clinice:

- MCMI – III
- NEO-PI-R
- BDI
- STAI

În urma urma evaluării nu s-au determinat scoruri notabile în ceea ce privește psihopatologia clientei cu
excepția prezenței unui nivel crescut de anxietate și al atacurilor de panică. În urma coroborării datelor
anamnestice cu rezultatele obținute la testele de clinice de evaluare s-a stabilit faptul că persoana a
beneficiat de o copilărie normală, având un trecut lipsit de traume adiacente, fiind facilitat de un mediu
suportiv cu o figură maternă, caldă, empatică, suportivă. Imaginea tatălui fiind întru-câtva mai rece și
mai detașată astfel încât imagiea tatălui nu a reușit niciodată să reprezinte a acel mediu plin de căldură
și empatie așa cum și-ar fi dorit de la acesta. Imaginea tatălui și stilul de atașament pe care aceasta l-a
dezvoltat în relație cu actualul ei partener romantic, al cărei relație actuală reprezintă doar o copiere a
unui model relațional deja experimentat și trăit în copilărie prin intermediul relațiilor și dinamicii de
cuplu dintre mama și tatăl ei.

Nevoia perpetuă a clientei de-a putea găsi siguranță, și de-a fi într-o veșnică pregătire pentru viață poate
să se datoreze faptului că clienta la nivelulul cognițiilor sale a introiectat ideea de abandon și
imposibilitatea de-a se putea baza ăe părinții acesteia pentru să se rezolve ceva. Pacienta fiind nevoită
să se descurce și să se adapteze de una singură la mediul din care aceasa crescuse. Ajutorul, suportul și
atenția nefiind garantate de fiecare dară pacientei prin urmare aceasta este nesigură și manifestă
incertitudine de fiecare dată cînd trebuie să se regăsească în ipostaza de a primi ceva de la cineva sau de
a se baz pe cineva.

După ce au fost colectate și realizate analize ale datelor anamnestice obținute, s-au puz bazele selectării
obiectivelor terapeutice ce vor fi urmărite pe parcursul ședințelor.

1. Creșterea conștiinței de sine si al iubirii față de propria persoană prin intermediul jurnalului
zilnic ce va fi dat ca temă de către psihoterapeut. Acest jurnal ca cuprinde o secțiune dedicată
mptivelor pentru care pacienta ar trebui să fie iubită și respectată de către aceasta.
2. Restructurarea cognitivă, se va urmări restructurarea și eliminarea patternurilor de cogniție
iraționale și dezadaptative care afectează viața clientei și ce o împiedică să trăiască viața așa
cum dorește aceasta.
3. Metoda scenariilor. Clienta va fi pusă în context imaginar la tot felul de senarii care și-ar dori ea
să se întâmple și care nu ar dori să se întâmple. Scopul acestei metode este de-a pune persoana
în vederea faptului împlinit și să observe care sunt reacțiile lui, cum se simte și luvruri mai exact
îi trec prin minte.
-
-