2013

UNIVERSITATEA HYPERION
FACULTATEA DE PSIHOLOGIE
I TIINE ALE EDUCAIEI

LUCRARE EXAMEN
COMUNICAREA IN CUPLU
MODERN I TRADIIONAL
SI SATISFACTIA MARITALA
Studenta: Spatarelu(Codruta - Magdalena)
Coordonator tiinific: Lector univ. drd. Stomff Mihaela

Structura lucrrii
Lucrarea este structurat n dou pri, prima dintre ele realiznd o ampl
prezentare teoretic, realizat pe baza unei bibliografii generoase a relaiilor de cuplu n
primul deceniu al mileniului III i prefacerile pe care cuplul le-a cunoscut n ultimele
decenii, prefaceri generate de industrializare, revoluia sexual i emanciparea femeii.
Partea a II a lucrrii prezint aspecte practice legate de cuplul modern, pe
baza unui studiu dupa cum urmeaza:
Cercetare privind parametrii vieii de cuplu:
- comunicare marital
- satisfacie i insatisfacie marital
- competitivitate marital
INTRODUCERE: Cuplul romnesc in zilele noastre
Cei mai muli dintre noi s-au nscut n familii tradiionale. Mama, tata, bunicii neau vegheat paii,
ne-am imprimat valori dup are sa ne ghidm prin via, ncercnd s fim, s
gndim i s acionm asemeni majoritii. Adic, s fim n rnd cu lumea.Cuplul reprezint
nainte de toate o relatie n doi, n care fiecare dintre cei doi parteneri vine cu propria sa
individualitate i istorie personala.
Indiferent de istoricul partenerilor, relaia care i unete este aa cum si-o modeleaza amindoi si,
daca, atunci cind suntem indragostiti ne asteptam ca partenerul sa ne citeasca gindurile, sa stie tot
fara ca noi sa spunem ceva atunci cind nu se intimpla sau nu poate sa o faca avem tendinta sa dam
vina pe partener ca nu ne mai iubeste sau ca relatia s-a racit.
Succesul vietii in doi depinde desigur de felul in care partenerul vibreaza si raspunde la emotiile
celuilalt, dar si de felul in care partenerii comunica intre ei, de calitatea comunicarii.
O relatie este ca un dans: nici unul dintre parteneri nu este bun sau rau in totalitate, lucrurile nu sunt
doar in alb si negru iar daca acest lucru este salutar pentru ca altfel ar aparea plictiseala, exista si
reversul adica diferentele pot duce la divergente, la neintelegeri.
Aceste diferente pot perturba uneori echilibrul cuplului si pentru asta este necesar ca fiecare sa-si
asume partea de responsabilitate pentru cele petrecute, sa incetam a mai invinui pe celalat, dar si sa
ne protejam limitele personale astfel incit sa avem o relatie sincera si sanatoasa.
Ambii parteneri in parte trebuie sa aiba grija de relatie dar si de propriile lor nevoi astfel incit sa isi

mentina identitatea si sa nu fie produsul a ceea ce doreste sa aiba celalat.

Cheia unei relatii stabile in cuplu o reprezinta comunicarea.
Comunicare nu inseamna doar exprimarea unui gand sau a unui sentiment. Trebuie insa sa fim
siguri si ca am gasit modul cel mai bun de a exprima ce avem de spus.
Bineinteles ca nu putem vorbi de o comunicare comuna tuturor cuplurilor ca un tipar universal.
Comun este doar faptul ca putem asemui ce ar trebui sa se intimple intre cei 2 cu un drum cu doua
sensuri ce presupune si reciprocitate.
A comunica implica nu numai a spune celuilalt despre noi, dar, si, a asculta.
Adesea insa uitam ca trebuie sa avem si disponibilitatea de a-l asculta pe celalalt atunci cand
incercam sa comunicam.
Pe linga ati transmite propria parere a comunica inseamna si sa stii sa asculti, adica sa fi atent la ce
ti se spune.
Astfel ca, daca suntem absorbiti cu totul de ideea obtinerii unui raspuns imediat si nu-l mai putem
asculta pe celalalt cu obiectivitate inseamna si ca nu putem comunica. Doar il bombardam pe
celalalt cu cuvinte, ignorindu-l, transformindu-l intr-un sac in care punem ce nu putem duce.
A asculta inseamna pe linga a auzi ce spune, a percepe si cum se simte si ce simte despre lucrul
respectiv, inseamna disponibilitate de a intelege ce se intimpla cu partenerul in momentul respectiv,
sa luam inconsiderare si pe cel de linga noi, bineinteles fara a ne pierde din vedere pe noi insine.
Presupune mult efort si disponibilitate insa, in acelasi timp se bazeaza pe iubire si nu are cum sa nu
duca la un rezultat pozitiv ce dezvolta si consolideaza relatia.
Partenerul de cuplu trebuie sa fie cel mai bun prieten cu care sa poti discuta practic orice, sa va faca
placere sa petreceti ore multe impreuna si cu care sa te simti in largul tau.
Astfel ca, pentru a mentine vie relatia si a nu o paste pericolul monotoniei la fel de important este sa
invatam sa cultivam relatia cu mesaje pozitive.
De exemplu, atunci cind partenerul se poarta frumos, iti ofera fa si tu la fel.
Asa vei intari acest comportament evitind in modul acesta sa distrugi sa tai din radacina ce este
hranitor relatiei.
Orientarea catre ce are bun partenerul, aprecierea acestora fac ca acest lucru sa sporeasca si sa
imbunatateasca soliditatea cuplului.
Este bine sa nu ezitam a spune de fiecare data de cite ori observam acest lucru.
Tandretea este o alta forma de comunicare, nonverbala, ce vine sa intareasca comunicarea in cuplu e ca o raza de soare care topeste gheata.
Cnd doi oameni se iubesc reciproc, se cere satisfacerea dorinelor i nevoilor profunde ale
amndurora.
Cnd numai unul este recompensat nseamn c acesta este stpnul, iar cellalt servitorul.

A nu comunica, a nu ne comunica nevoile de frica ca vom fi criticati, sanctionati neintelesi, a nu

provoca un conflict, sau teama ca nu vor obtine nimic face ca relatia, viata in doi sa se devitalizeze,
sa se stinga.
Cind nu comunicam atit partenerul cit si relatia sunt lipsite de singurul mijloc eficient de a rezolva
problemele cu care se confrunta, indiferent care ar fi acestea dar si de a constri intimitatea pe care
si-o doresc.
Comunicarea nu face decit sa sporeasca increderea in cuplu marind astfel sansa la o viata lunga.
Concluzionind a comunica inseamna disponibilitate la a sti sa cerem, sa daruim, sa primim si sa
refuzam, inseamna a hrani relatia permanent, inseamna drumul drept catre inima celuilalt.

PARTEA I - ASPECTE TEORETICE

CUPRINS
Introducere Relaiile dintre sexe la nceputul mileniului III
Capitolul I Triada cuplu-cstorie-familie
Capitolul II Cuplul - ntre modern i tradiional
Capitolul III Aspecte actuale ale vieii de cuplu i de familie
Satisfacie i insatisfacie marital
Adaptare, acomodare i asimilare marital
Comunicarea n relaia marital.Stiluri de comunicare
Divergene ntre soi
Capitolul IV Cuplul, ncotro?
Capitolul V. Obiectivul si ipotezele cercetri
Capitolul VI Metodologia cercetarii,scopul,instrumente de lucru
Capitolul VII Rezultatele cercetarii
Capitolul VIII Interpretarea rezultatelor. Concluzii.

Capitolul I Triada cuplu-cstorie-familie

Pana nu demult aceste trei definitii insemnau pactic acelasi lucru,etapele devenirii familiei.Acum
insa ele parca nu mai converg catre acelasi lucru si parca fiecare dinre ele are drumul ei separat.
1.1. Cuplul poate fi definit ca o structur bipolar, de tip bio-psihosocial,
bazat pe interdeterminism mutual (partenerii se satisfac, se stimuleaz, se susin, se
dezvolt i se realizeaz ca individualiti biologice, afective i sociale, unul prin
intermediul celuilalt) (Mitrofan i Ciuperc,1998).
In conditiile in care exista tot mai multe dileme in ceea ce priveste evolutia cuplului si a familiei
cred ca este imperios necesar sa se inceapa o educatie in sensul acesta inca din copilarie.Falorile
familiale dar si moralitatea si educatia sexuala ar trebui sa ocupe acelasi loc pe care-l ocupa
educatia insasi.De modul in care ne educam copiii in acest sens depinde mai tarziu intreaga lor viata
de familie si de ce nu viitorul acestei societati.Numarul tot mai mare de divorturi din ziua de azi nu
reprezinta altceva decat raspunsul pe care societatea ni-l da in conformitate cu normele morale pe
care am ajuns sa le pretuim fara sa vrem.In goana noastra dupa o asa zisa realizare profesionala sau
materiala am ajuns sa nu mai pretuim adevaratele valori.Cuplurile longevive din jurul nostru,atatea
cate au mai ramas,sunt privite atat cu uimire cat si cu admiratie si parca ne vine sa-i intrebam cum
de au rezistat atata timp,care este secretul?
Asa ca evin si spun ca educatia prin viata de familie ar avea ca scop pregatirea tinerilor pentru a
avea o viata de familie mai satisfacatoare si mai stabila,iar acest lucru s-ar putea realiza prin:
-contientizarea unor pattern-uri emoionale i de comportament preluate din familia de origine i
care ar putea fi un factor inhibitor al dragostei i intimitii n cuplu i familie;
-dobndirea unor achiziii psihocomportamentale n vederea realizrii unei bune intimiti n viaa
de familie
-modaliti de abordare i gestionare a conflictelor familiale
-stimularea resurselor personale pentru optimizarea abilitilor de relaionare i comunicare n cuplu
i familie
1.2. Casatoria
"Rareori ,sau niciodata,o casnicie se dezvolta usor si fara momente de criza intr-o relatie
individuala.Nu exista nasterea constiintei fara durere".(Carl Gustav Jung)
... Si au trait fericiti pana la adanci batraneti.
Ca femei inteligente ce suntem, stim ca viata nu este o poveste cu zane si ca nu este totul numai

"lapte si miere".Daca privim in urma pe vremea bunicilor realizam ca ca nici macar casatoria nu
mai este ce a fost.Cand te casatoresti, crezi ca, fiindca ai facut alegerea potrivita sufletul tau
pereche veti fi fericiti impreuna pana la moarte. De fapt, in unele zile te vei intreba chiar de ce teai grabit asa de tare sa te mariti. Si probabil te gandesti ca nu asta cautai. De fapt, chiar pe el l-ai
vrut,doar ca uneori puterea relatiei voastre este de fapt pusa la incercare zi de zi, cand monotonia
ingrozitoare a convietuirii te poate face sa vrei sa-ti iei campii. Si asa afli ca mariajul nu este o
destinatie, este o calatorie plina de exaltare si plictiseala in egala masura.La inceput multi ti-au spus
:"casnicia inseamna munca",si in naivitatea ta tu credeai ca te vei lupta sa te obisnuiesti cu vreun
obicei suparator.cCe bine era sa fie atat de simplu,dar oamenii nu sunt deloc simpli.Barbatul tau are
profunzimi misterioase si intortocheate iar din punctul lui de vedere si tu pari destul de
complicata. Pe masura ce doi oameni cresc si evolueaza, adevarata munca din casnicie este gasirea
unui mod de a comunica unul cu altul si de a va educa unul pe altul in acest proces. Cine a inventat
sfatul dat tinerelor cupluri Sa nu va duceti la culcare suparati.Poate credeti ca, gratie intelepciunii
acumulate odata cu trecerea anilor petrecuti impreuna,ca parteneri de viata,nu va veti mai certa.
Gresit! Pe cat este de important sa faceti compromisuri, este important si sa aveti cate o cearta din
cand in cand. Fiindca atunci cand va certati nu se intampla numai sa ridicati vocea, ci si sa ridicati
probleme reale uneori ingropate iar discutarea lor va va provoaca sa va intelegeti mai bine ca
persoane, unul pe altul si relatia voastra. Nu as renunta la certuri pentru nimic in lume, caci stiu ca
ele nu ne vor desparti, ci ne vor face mai puternici.

1.3. Familia
Din perspectiva sociologic, familia este instituia fundamental n toate societile. Familia
este un "grup social relativ permanent de indivizi legai ntre ei prin origine, cstorie sau
adopiune" .Familia nucleu - "const n doi aduli de sex opus care ntrein o relaie sexual
aprobat de societate, mpreun cu proprii lor copii sau adoptai".De obicei nucleul familiei l
formeaz prinii i copii. Sunt ns i situaii n care la acest nucleu se mai adaug bunicii, iar n
unele cazuri i rudele apropiate(unchi, mtui) se implic sau sunt implicate n activitatea
educativ.Dar familia mai inseamna,pe langa convietuirea impreuna cu o alta persoana in general
de sex opus,si imbinarea adoua tipuri de conceptii despre viata de cuplu si familie fapt care de
multe ori naste tensiune si conflicte.
Cu toate acestea familia cu multiplele ei functii pe care le ndeplineste, contribuie n mod
covrsitor la definirea personalitatii si individualitatii fiecarui copil.Ea asigura dezvoltarea sociala
si emotionala a membrilor sai prin suport n perioade de stres, educatie, compensatii, sistem
normal de comunicare, acces la comunicatie, protectia membrilor de influente nedorite din afara
familiei.Tot ea este cea care asigura membrilor norme de comportament acceptate social,

socializarea, independenta, spiritul de initiativa.

Capitolul II Cuplul - ntre modern i tradiional

Modern sau traditional?

Cuplul modern si-a propus de la bun inceput sa nu semene absolut deloc cu cel traditional astfel
incat tot ce fac cei din urma, modernii fac pe dos. Cuplul modern dispretuieste casatoria pentru
simplu motiv ca traditionalii o considera o piatra fundamentala a vietii. Chiar daca se casatoresc au
grija sa le spuna celor din jur cat de putin important e gestul lor si cum dispretuiesc fanfaronada
mariajului, doar pentru a nu-si pierde aura modernitatii de care s-au inconjurat. In cuplul modern,
spre deosebire de cel traditional, nu exista roluri bine stabilite, ea nu gateste si nu face curatenie, iar
el nu duce gunoiul. Cum insa nici ea nu vrea sa bata cuie si nici el nu vrea sa calce camasi asta
inseamna ca nimeni nu va face mai nimic prin casa.E cam greu sa pari o persoana emancipata si de
succes stand toata seara cu degetele lipite de cele ale partenerului. Cuplul modern prefera mai
degraba sa poarte discutii impanate cu ironii si sa se tachineze cu inteligenta. Tocmai cuvintele
aparent taioase si ideiile aparent contrare poarta masura afectiunii reciproce. Nu va lasati inselati de
aparente, cuplul modern este la fel de sentimental precum cel traditional doar ca munceste mai mult
la imagine.
La polul opus,cuplul traditional pare ceva pe cale de disparitie. Unii chiar isi inchipuie ca a disparut,
insa cuplul traditional e bine infipt acolo unde l-au lasat bunicii nostri, prospera si nici prin gand nu
ii trece sa isi dea obstescul sfarsit dupa cum ii ureaza multi.
Si pana la urma de ce ar face-o?
Are in spate o serie lunga de predecesori care l-au invatat tot ce stie astazi ,iar daca vreodata
indoiala se strecoara in mijlocul sau, o scurta vizita la bunici, parinti sau niste matusi in varsta
rezolva situatia .In cuplul traditional lucrurile sunt intotdeauna clare pentru ca totul a fost stabilit in
urma cu multe generatii, deci nu exista mici dispute casnice sau, Doamne fereste, viziuni diferite. El
plateste facturile, inlocuieste becurile arse si bate cuie, ea gateste, spala vase, haine si executa orice
munca casnica ce nu presupune utilizarea unei surubelnite sau a unui ciocan. De cele mai multe ori
cuplul traditional se grabeste sa aiba un copil pentru intregirea imaginii de familie perfecta. Ei sunt
constienti ca reprezinta un model pentru restul cuplurilor si isi asuma plini de seriozitate misiunea
aceasta nesuferita.Dupa cum se vede nici una dintre vaiante nu este perfecta asa ca in final noi
suntem cei care decidem.
Deci ce alegem:modern sau traditional?

Capitolul III Aspecte actuale ale vieii de cuplu i de familie

3.1.Satisfacie i insatisfacie marital

Cnd vorbim despre satisfacie sau insatisfacie marital, contientizm, prin aportul experienelor
de relaie la care ne raportm, c aceste notiuni fac posibila ipoteza ca ntr-o relaie unul dintre
parteneri s se simt pe deplin satisfcut, nevoile, trebuinele i ateptrile sale fiind mplinite, timp
n care cellalt se poate simi neglijat, neapreciat, nemplinit. Relaia este perceput ca inechitabil
de ctre partenerul nesatisfcut, acesta observnd c exist un dezechilibru n raportul costuribeneficii. n acest tip de relaie putem vorbi, dup cum postuleaz teoria schimbului, despre
apariia supra-beneficiului i sub-beneficiului. Atunci cnd partenerii dezvolt o relaie inechitabil,
corolarul afectiv dominant al acestui dezechilibru de raportare este nefericirea.Cteva sute de studii
demonstreaz acest fapt: cu ct relaia este mai inechitabil cu att distress-ul i insatisfacia
partenerilor crete. Altfel spus, inechitatea relaiei, perceput de parteneri ca sub-beneficiu, se
asociaz cu o mai mare scdere a gradului de satisfacie relaional i cu o cretere a distress-ului de
relaionare, fapt ce conduce spre nefericirea marital i divor. Analiznd modul n care partenerii
reacioneaz la inechitatea marital, se observ cteva diferene majore, generate de educaie: mai
exact de felul n care un anumit tip de societate controleaz prescripiile sex-rolurilor. Astfel, dac
societatea prezum c brbaii au o poziie mai puternic n societate, acetia nu resimt ca
inechitabil o relaie n care sunt avantajai, nefiind justificabil social ncercarea de reechilibrare a
situaiei.
Femeile ns nu se simt bine nici ntr-o relaie n care percep un supra-beneficiu, nici ntr-o relaie
n care percep un sub-beneficiu i n ambele cazuri ncearc s restabileasc starea de echilibru.(
dup Susan Sprecher `92, p.61).
Ca atare, pentru asigurarea stabilitii, armoniei i satisfaciei maritale este necesar implicarea
comun a partenerilor, att pentru cunoaterea nevoilor, ateptrilor i dorinelor fiecruia ct mai
ales pentru satisfacerea acestora. Implicarea presupune ns o disponibilitate avizat pentru cellalt,
adic aptitudini de parteneriat nvate, dezvoltate i exersate.

3.2.Adaptare, acomodare i asimilare marital

Schimbarile si ajustarile pe care oamenii le traiesc atunci cand se casatoresc au fost examinate prin
diverse studii. Astfel, in 1964 s-a descoperit ca in cuplul de tineri casatoriti au aparut transformari

semnificative de tipul dominatiei si autoacceptarii.

De obicei, femeile sunt capabile de mai multe ajustari in cadrul casatoriei. Ele renunta deseori la
cariera profesionala pentru a deveni mame si a se ocupa de gospodarie iar aceasta poate avea o
mai mica satisfactie in casnicie decat pentru barbati. Sunt mai multe femei decat barbati care
raporteaza insatisfactie in casatorie. Casatoria pare sa aiba totusi un efect benefic asupra
barbatilor. S-a observat ca barbatii casatoriti au raportat ca sunt mai fericiti in actuala stare decat
daca ar fi fost singuri.Principalele schimbari care intervin in relatia de cuplu, cu implicatii serioase
in dezvoltarea acestuia sunt:
- egalizarea statutelor sociale sau implicarea masiva a femeii in activitati sociale sau printr-o
profesionalizare sau culturalizare a acestora, acest fapt facand ca statutul social al femeii sa se
modifice, depasind mitul potrivit caruia femeia trebuie sa stea acasa, sa creasca copii si sa fie o
foarte buna gospodina. Femeia intra astfel in competitie cu barbatul, dobandind comportamente de
autoafirmare, initiativa sau repercursiuni in planul conduitei de rol sexual-afectiv;
- prelungirea nejustificata a perioadei de proba o situatie destul de actuala, cand doi parteneri
care se iubesc ajung sa se obisnuiasca atat de mult unul cu celalalt incat dispare atractivitatea,
diversitatea si chiar interesul pentru a continua convietuirea;
- optiunea pentru un stil de viata fara copii, ceea ce largeste uneori nejustificat gradul de libertate
al celor doi parteneri, prin lipsa unor responsabilitati majore care sa-i aduca pe parteneri la un
numitor comun;
- cresterea stresului intrafamilial, datorat in buna parte situatie de tranzitie prin care trecem si care
se rasfrange in neajunsuri materiale, lipsa posibilitatilor de dezvoltare a cuplului;
- gelozia - sentiment care poate aparea pe fondul unei dezvoltari inegale a unuia dintre parteneri
sau pe fondul unei complexari , frustrari din partea celuilalt;
- infidelitatea care poate avea mai multe substraturi si anume: insatisfactii repetate in plan
sexual, schimbari de aspect (neglijare, ingrasare, handicap fizic), dorinta de diversitate sexuala,
razbunare datorita neglijarii repetate a partenerului etc.

3.3.Comunicarea n relaia marital.Stiluri de comunicare

S-a demonstrat ca fericirea maritala este cel mai important factor care determina fericirea
globala.Celebrul terapeut Milton Erickson afirma ca Premisa esentiala este aceea ca exista mariaje
reusite. Dar ceea ce este un mariaj reusit pentru voi, poate fi un esec pentru mine; iar mariajul reusit
pentru mine, ar fi un esec pentru voi. Altfel spus, un mariaj fericit este posibil pentru fiecare dintre
noi.Fericirea maritala poate fi inteleasa ca schimbul frecvent de comportamente pozitive (ex:
complimente, prepararea mancarii, venituri suplimentare) si schimbul ocazinal de comportamente

negative (ex: remarci critice, abuz fizic, infidelitate) de catre sotii respectivi.Pentru a avea un mariaj
fericit trebuie ca sotii sa fie multumiti de modul in care comunica intre ei. Principalele variabile ale
satisfactiei relationale sunt calitatea comunicarii interpersonale (partenerii sa comunice eficient, sa
isi asculte partenerul), comunicarea sexuala (partenerii sa isi exprime dorintele sexuale) si
comunicarea afectiva (schimbul de emotii pozitive dintre parteneri sa fie ridicat, iar cel de emotii
negative sa fie scazut).Fericirea maritala are la baza o comunicare maritala de calitate. Pentru a
realiza o astfel de comunicare sotii trebuie sa realizeze urmatoarele comportamente:
autodezvaluirea in fata partenerului (inseamna ai permite acestuia sa ne priveasca asa cum suntem,
asa cum ne vedem noi insine), raspunsurile confirmatorii (ex. ai dreptate), abilitatea sotilor de a-si
stapani interactiunile si a nu se lasa condusi de acestea, capacitatea de a stabili reguli functionale de
interactiune, si adaptablitatea situationala, adica capacitatea de a reactiona corespunzator situatiei in
care se comunica.

3.4.Divergene ntre soi

Cele mai multe dintre divergentele aparute in cuplu se nasc din diferentele emotionale dintre femeie
si barbat, nu din neintelegerile legate de lucruri practice (copii, administrarea bugetului sau
impartirea responsabilitatilor).
Parerea generala este ca femeile traiesc mai intens emotiile, le recunosc si le exprima mult mai
deschis decat barbatii - dar asta nu e o regula generala. De obicei, femeile sunt cele care se implica
profund, in timp ce barbatii, in fata avalanselor de argumente specific feminine, au tendinta sa se
retraga in spatele unui zid de tacere,si asa, relatia incepe sa se destrame.
Din fericire, exista solutii: ambii parteneri isi pot dezvolta inteligenta emotionala, astfel incat
emotiile negative (care se transforma in certuri si cuvinte grele) sa poata fi controlate si
transformate in discutii constructive.

Capitolul IV Cuplul, ncotro?

Armonia intre doi oameni se dobandeste si se pastreaza destul de greu. Exista atatia factori care o
perturba, incat aproape ca nu mai stim de unde si cum sa incepem sa schimbam ceva.
Petrecem din ce in ce mai mult timp departe de camin, din cauza diverselor sarcini de serviciu sau
personale etc. Iar cand vine vorba de legatura cu partenerul amanam o rezolvare sau o ameliorare a
relatiei, sperand ca lucrurile se vor aseza de la sine.Din pacate lucrurile nu stau mereu asa,acesta
fiind un teritoriu foarte sensibil ce ne poate darui surprize neplacute cand ne asteptam mai

putin.Medierea momentelor de criza nu se mai face ca pe vremea bunicilor nostrii iar consiliul de
familie pare ceva invechit si fara rost.Astazi cuplurile sunt sfatuite sa mearga la psihoterapeut,acesta
din urma fiind cel care poate gestiona cel mai bine momentul de criza aparut.
Dar oare este cazul sa ajungem acolo,sau mai corect spus de ce trebuie sa ajungem acolo?
Unde au disparut valorile de altadata?
Desigur ca vina apartine in egala masura celor doi,femeia pentru ca este prea preocupata sa se tina
cu putere de o evolutie in plan profesional cu greu castigata pe parcursul anilor,si aici ma refer cu
precadere la perioada in care femeia juca doar rolul de mama,sotie si cam atat, iar barbatul animat
din adncuri de impulsul irepresibil de a-i asigura o progenitur ct mai numeroas.
Si atunci ce facem?
Soluia victorian a monogamiei exclusive, de care Occidentul a nceput s se
desprind dup anii 50 ai secolului XX, odat cu revoluia sexual, dar care mai persist
ca ideal n mentalitatea romneasc, s-a dovedit a fi surprins de disfuncii nevrotice prin
frustrrile majore pe care le presupune,asa ca epoca burgheza vine si aduce un aer proaspat in
cupluri prin asa zisa monogamie deschisa,modificand intensitatea trairilor prin tolerarea relatiilor
extraconjugale.Dificultatile morale sunt insa considerabile.
Ar mai exista desigur si varianta separarii in momentul in care iubirea dispare,care ar scuti cuplul de
perspectiva unor ani de certuri,impacari,ranchiuna,libertinaj conjugal si in cele din urma un sfarsit
amar direct proportional cu perioada amanata.
O ultima solutie,dar nu cea din urma ar fi aceea in care partenerii decid sa ramana impreuna,intr-o
atmosfera anosta,lipsita de iubire.Ei sunt legati doar prin ura si dorinta distrugerii reciproce.In zilele
nostre se pare insa ca incepem sa punem accent pe iubire.Oamenirea pare mai insetata ca oricand de
bucuria de a trai si asta da speranta cuplului monogam.Iubirea va lega oamenii in viitor mai puternic
decat a facut-o pana acum.ntregul progres al omenirii se ntemeiaz pe capacitatea de a iubi, iar
fiecare
ndrgostire reprezint o pledoarie pentru via i pentru nvingerea egoismului prin fora
egoismului.Putem avansa, deci, ipoteza c brbatul i femeia mileniului trei vor depi
impasul relaional n care se afl, generat de emancipare i feminism. Partenerii vor
deveni mai spontani, cu spirit de iniiativ mai dezvoltat, accentundu-i capacitatea de a
empatiza. Relaiile, chiar dac vor fi mai scurte, vor fi mai pasionale, crend iluzia

individului c merit s triasc i alte experiene, care s l fac i mai fericit.

Capitolul V. Obiectivul si ipotezele cercetri

5.1.Obiectivul de baz l-a constituit abordarea diferenelor existente n ceea ce privete adaptarea
marital,parametrii urmariti fiind:
Nivelul de acomodare marital
Nivelul de satisfacie n relaie
Nivelul comunicrii n cadrul relaiei
Competitivitatea n relaii
5.2.Ipoteza centrala fiind urmatoarea:
Existenta unor diferente de adaptare la viata de cuplu in functie de etapele cronologice al
relatiei,precum si diferenta gradului de satisfactie maritala la barbati si femei,si nu in ultimul rand
gadul de competitivitate in relatia maritala ,au stat la baza realizarii acestei lucrari de cercetare.
Sunt barbatii mai competitivi decat femeile?
Se modifica aceasta in raport cu trecerea anilor,sau scade?
Dar gradului de comunicare,se modifica oare pe masura trecerii anilor?
Cine este mai comunicativ:barbatul sau femeia?
Acestea sunt doar cateva din intrebarile la care speram sa putem raspunde la finalul acestui studiu.
Exist diferene ntre cuplurile aparinnd unor stadii diferite ale relaiei, privind adaptarea, evaluat
pe baza urmtorilor parametrii:
1. acomodarea;
2. satisafacia n relaie;
3. comunicarea n cadrul relaiei;
4. competitivitate n relaie;
Cele dou variabile avute n vedere au fost:

variabila timp, respectiv stadiul cronologic din care fac parte cuplurile studiate;

variabila sex, ncercndu-se surprinderea caracteristiclor difereniale pe sexe

n ceea ce privesc aspectele de adaptare avute n vedere.

5.3.n baza acestei ipoteze de ordin general, au fost emise ipotezele specifice ale

cercetrii. Astfel s-a presupus c:

1.Gradul de comunicare maritala scade odata cu trecerea anilor:
primii 5 ani,primii 10 ani ,primii 20 de ani.
2.Cuplurile casatorite sprijina formarea relatiilor de tip traditional,in timp ce cuplurile implicate in
relatii de concubinaj sprijina relatiile de tip moder.
3.Pe masura trecerii anilor pozitia sotilor in cuplu se modifica din cauza cresterii competitivitatii
maritale.
4.Acomodarea maritala se realizeaza mai usor in cazul cuplurilor mai tinere decat in cazul
cuplurilor mai mature.
Etapele de vrst luate n considerare sunt urmtoarele:
- cuplul foarte tnr (cuplul de adolesceni);
- etapa cuplului fr copii (cuprinznd perioada de la 0 la 5 ani de la cstorie);
- etapa cuplului cu copii precolari i colari (cuprinznd perioada de 10-15 ani
de la cstorie;
- etapa cuplului cu copii devenii aduli (cuprinznd perioada de peste 20 de ani
de casatorie);
- etapa cuplului matur i varstnic, fara copii.
Principalul considerent care m-a determinat s abordez acest obiectiv l constituie semnificatia
aspectelor de adaptare marital n identificarea i nelegerea funcionalitii psihosociale a familiei.
Explorarea nc insuficient a aspectelor legate de satisfacie i comunicare marital, competitivitate
i acomodare n relaia conjugal, impun completarea cercetrilor existente, mai ales din perspectiva
interactional i institutionala, cu punctul de vedere dinamic evolutiv, din perspectiva ciclurilor
vieii familiale. Consider important cunoaterea modificrilor ce survin n cuplul conjugal n
trecerea de la o perioad la alta a vieii familiale, date fiind condiiile sociale ntr-o permanent
prefacere i evoluie, la care familia trebuie s fac fa printr-o adaptare activ, adecvat.
De asemenea, sunt de prere c abordarea familiei trebuie s nceap cu abordarea cuplului
conjugal, scheletul pe care ulterior se vor dezvolta celelalte dominante ale familiei.

5.4. Subiectii i strategiile de cercetare

Lotul supus cercetrii a cuprins un numr total de 40 de subiecti, adic cca 20 de
cupluri facand parte din aproximativ toate categorie de vrst sau de vechime a cuplului, inclusiv
cuplul de adolesceni i cuplul fr copii.

Subiecii supui cercetrii au fost selectai dup criteriul vrst a relaiei i de asemenea n funcie
de criteriul funcionalitii - non funcionalitii mariajului sau relaiei de concubinaj.
Subiecii selectai provin din mediul urban cu pregtire profesional i nivel socio-cultural medii
(muncitori, funcionari, cadre didactice medii, etc.).
Cuplurile investigate au fost diagnosticate ca funcionale fr tulburri psihopatogene i psihopatice
vizibile, fr invalidarea social i profesional.
n cadrul cercetrii au fost utilizate dou strategii investigative:
1. strategia psihosocial, pe baz de chestionar;
2. strategia psihodiagnostic, pe baza testelor si scalelor de evaluare.
A fost folosit un ansamblu de cinci instrumente psihodiagnostice traduse i adaptate ntr-o manier
proprie care a permis investigarea aspectelor de adaptare n cadrul relaiei de cuplu avute n vedere.
Menionm de asemenea c nivelul socio-cultural al persoanelor a uurat adaptarea i completarea
instrumentului de cercetare folosit.

Capitolul VI - Metodele i instrumentele de cercetare

Selectarea cuplurilor pe criteriul diverselor etape cronologice ale relaiei a aut ca scop realizarea
unei viziuni de ansamblul si comparative asupra unora dintre principalele aspecte de
adaptare avute n vedere de catre noi in cadrul acestui studiu:
- acomodare,
-satisfacie n relaie,
- comunicare,
-raportul dominan-submisivitate n relaia de cuplu.
In final s-a urmrit, stabilirea diferenelor existente ntre dieritele etape de vrste
citate, pe baza scorurilor obinute de subieci la testele i scalele utilizate n cercetare.
6.1. Chestionarul de comunicare marital (C.C.M.)
n cadrul strategiei psihosociale, am utilizat chestionarul de comunicare marital
(C.C.M.) pe care l-am considerat potrivit pentru a releva principalele aspecte ale comunicrii
din cupluri. Motivatia care a stat la baza alegerii acestui tip de chestionar de comunicare mariala a
fost aceea c ne-a permis investigarea unui numr relativ mare de subieci, recoltarea unui material
bogat n privina aspectelor de comunicare verbal i nonverbal din cupluri i de asemenea datele
obinute sau pretat la o analiz cantitativ n vederea surprinderii unor semnificaii de ordin statistic.

Prezentm n continuare structura i interpretarea cantitativ i calitativ a chestionarului.

C.C.M. este un instrument format din 24 de itemi, cuprinznd aspecte ale
comunicrii verbale i nonverbale n cupluri, i de asemenea, incluznd aspecte n
legtur cu:
- percepia individului depre propria capacitate de comunicare;
- percepia individului despre capacitatea de comunicare a celuilalt.
Pentru a evita discrepanele referitoare la subscale i a problemelor n interpretarea lor am
considerat necesar folosirea scorului total.
Chestionarul a fost conceput ntr-un sistem de cuantificare pe cinci trepte, acordndu-se un punct
pentru absena manifestrii respectivului comportament, i cinci puncte pentru manifestarea
frecvent a respectivului comportament.
Un punctaj mare nseamn o comunicare bun sau vzut ca fiind mai bun, dup cum invers, deci
un punctaj sczut relev un nivel de comunicare redus sau perceput ca fiind redus.
Am considerat ca necesar ca ambii parteneri ai cuplului marital s completeze acest chestionar din
moment ce el cuprinde ntrebri despre propria comunicare i despre comunicarea celuilalt.
Scorul genera care s-a obinut prin aplicarea C.C.M.-ului s-a dovedit a fi un bun indicator al
comunicrii sntoase ntre doi membrii ai unui cuplu conjugal.
6.2. Testul de adaptare marital (L.W.M.A.T.)
Situat n cadrul domeniului de investigare psihodiagnostic, testul de adaptare
marital (L.W.M.A.T.) s-a dovedit a fi unul din instrumentele de msur scurte, operative
ale acomodrii maritale.
Alctuit din 14 itemi, instrumentul a permis evaluarea i investigarea principalelor
aspecte ale acomodrii maritale.
ntrebrile sunt indicatori ai principalelor aspecte ale acomodrii maritale, n privina aspectelor
celor mai semnificative ale vieii de cuplu:
1. alocarea finanelor familiei
2. subiecte de recreere
3. ncredere reciproc
4. mod de via, etc.
Punctajul se obine prin nsumarea rezultatelor obinute la fiecare ntrebare i variaz de la 1 la 153.
Un punctaj mare este considerat un indicator al unei bune adaptare maritale, dup cum un punctaj
sczut relev o adaptare deficitar sau necorespunztoare a cuplului marital.
Lotul supus investigrii acomodrii maritale a fost compus din numai 20 de persoane, respectiv
numai unul din partenerii cuplului conjugal a rspuns ntrebrilor presupuse de test.

6.3. Scala msurrii satisfaciei n relaia marital R.A.S.

Scala msurrii satisfaciei n relaia marital este un instrument de msur format
din 7 itemi, incluznd aspecte ale mulumirii i satisfaciei maritale ce in de:
- discrepana ateptrii iniiale/rezultate n cadrul relaiei
- numrul de probleme existente
- comparaie cu alte relaii maritale
- dragoste, iubire, etc.
Instrumentul a fost conceput pentru a fi o scal de msur a satisfaciei maritale,
scurt, uor de administrat. Scala a fost realizat pe un sistem de scorare n cinci trepte de la
A=satisfacie marital sczut pn la E=satisfacie marital ridicat.
Ambii parteneri ai cuplului conjugal au fost solicitai s rspund, n vederea surprinderii
diferenelor existente n ceea ce privete nivelul satisfaciei maritale comparativ la ambele sexe.

6.4. Scala de competitivitate marital (C.S.)

Scala de competitivitate marital C.S. este un instrument psihodiagnostic alctuit
din 50 de ntrebri, avnd scopul de a msura competitivitatea partenerilor ntr-o relaie.
Scala C.S. este mprit n trei subscale:
- scala rspunsurilor plcute (R.P.), indicator al unei competitiviti n relaia
marital n sens de acomodare i compensare reciproc a partenerilor;
- scala rspunsurilor neplcute (R.N.);
- scala rspunsurilor agresive (R.A.), ambele indicatori ai unei competitiviti n
sensul existenei tensiunilor, divergenelor i conflictualitii n cuplul marital.
Instrumentul a fost conceput ca o list de trsturi/caliti/comportamente
considerate a fi cele mai frecvente n cuplurile conjugale (att cele pozitive, plcute ct i
cele negative, neplcute i chiar agresive).
Scala a fost conceput ca avnd trei tipuri de rspunsuri: Tipic, Ocazional, Niciodat folosit.
Scorarea s-a realizat acordnd fiecrui rspuns Tipic i Ocazional cte un punct i apoi
nsumnd aceste puncte pe fiecare subscal.
Subscala R.P. are un maxim de 22 de puncte, subscala R.N. are un maxim de 22 de puncte n timp
de subscala R.A. totalizeaz un maxim de 8 puncte.
Am considerat scala C.S. ca fiind un bun indicator al relaiilor de competitivitate n cadrul
cuplurilor conjugale.
Ambii parteneri ai cuplului au fost solicitai s rspund la aceast scal, tocmai pentru a se evalua

diferenele pe sexe n ceea ce privete competitivitatea ntr-o relaie de cuplu.

Capitolul VII - Rezultatele cercetarii

In primul rand trebuie sa precizm faptul c, la finalul investigatiei efectuate, am concluzionat
c metoda la care am apelat s-a dovedit a fi cea mai potrivit scopului propus. Pe baza ntrebrilor
formulate am reusit s surprindem, la un nivel nalt de fidelitate, starea mentalittilor persoanelor
cstorite ce apartin diferitelor categorii de vrst privind modelul vietii de cuplu.
Toate ipotezele noastre au fost confirmate. Tendintele privind preluarea modelului modernsi
renuntarea la cel traditional de ctre persoanele cstorite cu vechime diferit si de ctre persoanele
aflate n relatii de concubinaj au fost bine surprinse.
Dar ceea s-a evidentiat cel mai bine este faptul c schimbrile se produc mai lent si n mod diferit
pentru toate categorii de vrst. Preluarea modelului nou, modern si renuntarea la modelul
traditional are o dinamic specific, iar cei mai activi adepti ai ei sunt cei ce apartin generatiilor
tinere. Cei mai n vrst sunt mult mai putin receptivi iar eventuala acceptare a schimbrilor este
pur formal si, frecvent, asociat cu suspiciune. In tot acest tablou creat,o situatie aparte o
reprezinta cuplurile aflate in concubinaj.Acestea manifesta o pozitie speciala in raport cu modelul
vietii de cuplu,respectiv cel de familie.Practic ei nu se identifica nici cu cei casatoriti dar nici cu ei
necasatoriti.Atitudinea lor fata de valorile traditionale sau chiar moderne, in ceea ce priveste ideea
de familie sugereaza o fuga de raspundere atunci cand sunt rugati sa-si precizeze pozitia in
privinta acestui subiect.Ceea ce reiese insa din cercetarea noastra este faptul ca in mod cert exista
serioase probleme legate de identitate. Ei se afl ntr-o anumit confuzie, chiar ntr-o anumit criz
de identitate. Convingerile si atitudinile lor nu sunt nici de persoan cstorit,dar
nici de persoan necstorit. Una dintre intrebarile pe care le ridica rezultatele obtinute in urma
efectuarii acestui studiu este legata de modul in care vor evolua aceste cupluri,dar mai ales catre ce
se vor indrepa ele ca si forma sociala n cazul n care acest fenomen al concubinajului se va
extinde.Cu vor aprea si alte probleme privind adoptarea comportamentului celor dou persoane
implicate n asemenea tip de relaie.
Asa dup cum a reiesit din cercetarea efectuat, persoanele mai tinere sunt mult mai receptive si
mai tolerante n raport cu noul model privind viaa de cuplu. Ei sunt mai permisivi n raport cu o
anumit liberalizare a vietii sexuale, cu ntretinerea unor relatii sexuale nainte de cstorie.
Pozitia persoanelor mai in varsta este insa una total diferita,ei acceptand mult mai greu ,in unele
cazuri chiar deloc,inlocuirea modelului traditional cu cel modern.Poate ca la baza acestei acceptiuni

sta si vechimea lor in cadrul unei relatii maritale traditionale.Desigur ca si educatia,mediul si

modelul parental au un cuvant greu de spus in privinta acestui lucru.Pentru ei acceptarea unui astfel
de model traditional repezinta in sine ruinarea tuturor valorilor pe care baza carora ei si-au construit
viata.Mai mult decat atat,acest model ar atrage dupa sine adevarate pericole in ceea ce priveste
stabilitatea familiei si chiar a societatii.Altfel spus,liberalizarea relatiilor sexuale si acceptarea
relatiilor sexuale inainte de casatorie ar reprezenta adevarati dusmania ceea ce a
nsemnat viata normal si sntoas de cuplu.
Nici in interiorul categoriilor de varsta lucrurile nu stau prea bine,dar exista totusi unele aspecte ale
vietii de cuplu la care regasim aproximativ aceleasi raspunsuri la toti membrii lotului respectiv ceea
ce nseamn c generatia respectiv manifest o atitudine unitar,de exemplu viata sexuala
premaritala si sexualitatea extraconjugala,subiect fata de catre persoanele cu o anumita vechime in
casatorie au manifestat o atitudine de respingere.Desigur ca asta nu inseamna ca toti subiectii ce
apartineau unui lot au manifestat aceeasi atitudine.Existenta acestor reprezentari si atitudini diferite
de la o generatie la alta duce in mod inevitabil la aparitia conflitelor,conflicte cu implicatii serioase
si reale asupra vietii de cuplu.Asa cum spuneam regasim reprezentari si atitudini diferite si in cadrul
aceleasi generatii.Acest lucru poate fi cauza unor conflicte si neintelegeri ce duc la o viata de cuplu
instabila si chiar la schimbari dese de parteneri in cazul cuplurilor necasatorite.Trasand oarecum o
idee generala a celor concluzionate pana in acest moment putem spune ca atazi mai mult ca oricand
rolul consilierii psihologice si chiar psihoterapiei de familie ar trebui sa fie unul foarte important in
societatea noastra.
Tot in cadrul acestei cercetari au fost evidentiate si o serie de aspecte aflate in directa corelatie cu
obiectivul central al cercetarii noastre,dupa cum urmeaza:

1.

In cadrul Chestionarul de Comunicare Marital (C.C.M.) numarul maxim de puncte

pentru 1 persoana = 120; au fost obtinute urmatoarele rezultate:

Tab. 1 Chestionarul de Comunicare Marital (C.C.M.)

2.

Femei

Barbati

848

875

70.66%

72.92%

Rezultatele obinute la Scala de Competitivitate Marital (C.S), au reliefat prin

intermediul celor trei subscale si comportamente de tipul placut,neplacut agesiv , punctajul maxim
pentru fiecare dintre aceste subscale fiind urmatorul:placut / neplacut = 440 pct si agresiv 160 pct.
Tab. 2 Scala de Competitivitate Marital (C.S)
Femei

Barbati

Placut

Neplacut

Agresiv

Placut

Neplacut

Agresiv

239

226

66

197

188

54

T = 436

T = 414

T = 160

99.09%

94.09%

75.00%

3. Rezultatele obinute n cadrul Testului de Adaptare Marital Locke-Wallace

(L.W.M.A.T) au insumat urmatoarele rezultate conform tabelului de mai jos.Numar maxim de
punte la acest test a fost de 120 / persoana.
Tab. 3 Testului de Adaptare Marital Locke-Wallace (L.W.M.A.T)

4.

Femei

Barbati

962

890

80.17%

74.17%

n ceea ce privete Scala msurrii satisfaciei n relaia marital R.A.S. ,

rezultatele obtinute au fost cele din tabelul numarul 4 si fiecare categorie in parte a avut un puntaj
maxim de 10 puncte.
Tab. 4 Scala msurrii satisfaciei n relaia marital R.A.S.
Femei
Foarte
satisfacut

Brabati

Mediu
satisfacut

Satisfacut

Foarte
satisfacut

Mediu
satisfacut

Satisfacut

30.00%

60.00%

10.00%

60.00%

30.00%

10.00%

Capitolul VIII Interpretarea rezultatelor. Concluzii.

In primul rand trebuie sa precizm faptul c, la finalul investigatiei efectuate, am concluzionat

c metoda la care am apelat s-a dovedit a fi cea mai potrivit scopului propus. Pe baza ntrebrilor
formulate am reusit s surprindem, la un nivel nalt de fidelitate, starea mentalittilor persoanelor
cstorite ce apartin diferitelor categorii de vrst privind modelul vietii de cuplu.
Toate ipotezele noastre au fost confirmate. Tendintele privind preluarea modelului modernsi
renuntarea la cel traditional de ctre persoanele cstorite cu vechime diferit si de ctre persoanele
aflate n relatii de concubinaj au fost bine surprinse.
Dar ceea s-a evidentiat cel mai bine este faptul c schimbrile se produc mai lent si n mod diferit
pentru toate categorii de vrst. Preluarea modelului nou, modern si renuntarea la modelul
traditional are o dinamic specific, iar cei mai activi adepti ai ei sunt cei ce apartin generatiilor
tinere. Cei mai n vrst sunt mult mai putin receptivi iar eventuala acceptare a schimbrilor este
pur formal si, frecvent, asociat cu suspiciune. In tot acest tablou creat,o situatie aparte o
reprezinta cuplurile aflate in concubinaj.Acestea manifesta o pozitie speciala in raport cu modelul
vietii de cuplu,respectiv cel de familie.Practic ei nu se identifica nici cu cei casatoriti dar nici cu ei
necasatoriti.Atitudinea lor fata de valorile traditionale sau chiar moderne, in ceea ce priveste ideea
de familie sugereaza o fuga de raspundere atunci cand sunt rugati sa-si precizeze pozitia in
privinta acestui subiect.Ceea ce reiese insa din cercetarea noastra este faptul ca in mod cert exista
serioase probleme legate de identitate. Ei se afl ntr-o anumit confuzie, chiar ntr-o anumit criz
de identitate. Convingerile si atitudinile lor nu sunt nici de persoan cstorit,dar
nici de persoan necstorit. Una dintre intrebarile pe care le ridica rezultatele obtinute in urma
efectuarii acestui studiu este legata de modul in care vor evolua aceste cupluri,dar mai ales catre ce
se vor indrepa ele ca si forma sociala n cazul n care acest fenomen al concubinajului se va
extinde.Cu vor aprea si alte probleme privind adoptarea comportamentului celor dou persoane
implicate n asemenea tip de relatie.
Asa dup cum a reiesit din cercetarea efectuat, persoanele mai tinere sunt mult mai receptive si
mai tolerante n raport cu noul model privind viata de cuplu. Ei sunt mai permisivi n raport cu o
anumit liberalizare a vietii sexuale, cu ntretinerea unor relatii sexuale nainte de cstorie.
Pozitia persoanelor mai in varsta este insa una total diferita,ei acceptand mult mai greu ,in unele
cazuri chiar deloc,inlocuirea modelului traditional cu cel modern.Poate ca la baza acestei acceptiuni
sta si vechimea lor in cadrul unei relatii maritale traditionale.Desigur ca si educatia,mediul si
modelul parental au un cuvant greu de spus in privinta acestui lucru.Pentru ei acceptarea unui astfel
de model traditional repezinta in sine ruinarea tuturor valorilor pe care baza carora ei si-au construit
viata.Mai mult decat atat,acest model ar atrage dupa sine adevarate pericole in ceea ce priveste
stabilitatea familiei si chiar a societatii.Altfel spus,liberalizarea relatiilor sexuale si acceptarea
relatiilor sexuale inainte de casatorie ar reprezenta adevarati dusmania ceea ce a
nsemnat viata normal si sntoas de cuplu.

Nici in interiorul categoriilor de varsta lucrurile nu stau prea bine,dar exista totusi unele aspecte ale
vietii de cuplu la care regasim aproximativ aceleasi raspunsuri la toti membrii lotului respectiv ceea
ce nseamn c generatia respectiv manifest o atitudine unitar,de exemplu viata sexuala
premaritala si sexualitatea extraconjugala,subiect fata de catre persoanele cu o anumita vechime in
casatorie au manifestat o atitudine de respingere.Desigur ca asta nu inseamna ca toti subiectii ce
apartineau unui lot au manifestat aceeasi atitudine.Existenta acestor reprezentari si atitudini diferite
de la o generatie la alta duce in mod inevitabil la aparitia conflitelor,conflicte cu implicatii serioase
si reale asupra vietii de cuplu.Asa cum spuneam regasim reprezentari si atitudini diferite si in cadrul
aceleasi generatii.Acest lucru poate fi cauza unor conflicte si neintelegeri ce duc la o viata de cuplu
instabila si chiar la schimbari dese de parteneri in cazul cuplurilor necasatorite.Trasand oarecum o
idee generala a celor concluzionate pana in acest moment putem spune ca atazi mai mult ca oricand
rolul consilierii psihologice si chiar psihoterapiei de familie ar trebui sa fie unul foarte important in
societatea noastra.
Tot in cadrul acestei cercetari au fost evidentiate si o serie de aspecte aflate in directa corelatie cu
obiectivul central al cercetarii noastre,dupa cum urmeaza:
1. In cadrul Chestionarul de Comunicare Marital (C.C.M.), au fost observate diferene
semnificative ntre cele trei stadii de vrst a relaiei luate n studiu.
n plan general, conform talelului nr. 1 de la cap. VII , s-a evidentiat o usora diferenta in ceea ce
priveste procentul de comunicare ,70.66% la femei si 72.92% la barbati , dar am remarcat si o
tendina descresctoare a nivelului comunicrii maritale, pe parcursul naintrii n vrst
csniciei, ceea ce reflect deteriorarea treptat a comunicrii,astfel ca in primul stadiu al relatiei
(0-5 ani n cadrul relaiei) se atinge un maximum al nivelului de comunicare comparativ cu stadiul
al doilea (10-15 ani n cadrul relaiei) i cu stadiul al treilea (peste 20 de ani n cadrul relaiei). n
cadrul ultimului stadiu, comunicarea marital nregistreaz valorile cele mai sczute. O posibila
explicatie privind aceast scdere consideram ca se datoreaz dezmembrrii nucleului familial n
ultimul stadiu,dezmembrare datorata plecarii din cadrul familiei a copiilor, n ncercarea acestora de
a deveni independeni, autonomi, genernd conflicte i tensiuni) afectnd i nivelul de comunicare
sntoas n cuplu.
2. Rezultatele Chestionarului de Comunicare Marital au avut o corelatie pozitiv cu cele
obinute la Scala de Competitivitate Marital (C.S), n sensul c si aici se nregistreaza o crestere
progresiv a nivelului de competitivitate n cuplu, pe msura naintarii n varsta a relatiei.La
finalul cercetarii datele obtinute conform talelului nr. 2 de la cap. VII si transpuse in procente erau
urmatoarele:din totalul subiectilor chestionati 99.09% au insumat rapunsuri placute dar si 94.09%
raspunsuri neplacute ,iar cele agresive au totalizat un procent de 75% . Rezultatele acestui

chestionar au reliefat prin intermediul celor trei subscale(raspunsuri placute,raspunsuri

neplacute si raspunsuri agresive)o usoara crestere a agresivitatii in raport cu trecerea anilor. Odat
cu atingerea unei noi perioade de vrst, relaiile tind s aib un nivel din ce n ce mai crescut al
competitivitii. Aceste diferene se datoreaz probabil acelorai probleme cu care familiile se
confrunt, n trecerea de la un stadiu la altul al relaiei (apariia copiilor, noi nevoi legate de
creterea i educarea acestora, dezmembrarea microgrupului familial, prin prsirea familiei de
ctre copiii devenii aduli, situatia economica proasta,etc)astfel ca nivelul stresului produs de toate
aceste probleme pare s creasc de la un stadiu la altul al relaiei.
n ceea ce privete diferenierea pe sexe, dac n cadrul Chestionarului de Comunicare Marital nu
s-au nregistrat diferene semnificative ntre cele dou sexe, la Scala de Competitivitate Maritala
s-a observat c nivelul de competitivitate este mai crescut la brbai comparativ cu femeile, care
desi sunt mai acomodate, mai rezistente la agenii stresori la care ne-am referit anterior,par mai
puin competitive.
3. Rezultatele obinute n cadrul Testului de Adaptare Marital Locke-Wallace
(L.W.M.A.T), au fost evidentiate in talelul nr. 3 de la cap. VII si nu fac altceva decat s
ntregeasc rezultatele obinute la celelalte instrumente la care ne-am referit anterior (C.C.M i C.S)
evideniind de asemenea o scdere progresiv a
nivelului de acomodare maritala pe parcursul celor trei stadii de relaiei, la baza stand ca si pana
acum aceleai probleme reliefate si in cadrul instrumentelor de masurat mentionate anterior.
Rezultatele obtinute la finalul acestui studiu au fost urmatoarele:80.17% adaptare maritala la femei
si 74.17% la barbati .Putem astfel concluziona c ipotezele presupuse de noi au fost confirmate la
pragul de probabilitate (p<0,01), pentru toate cele trei instrumente psihodiagnistice.
4. n ceea ce privete Scala msurrii satisfaciei n relaia marital R.A.S. ,
rezultatele obinute si evidentiate in cadrul talelului nr. 4 de la cap. VII relev faptul c n cadrul
primei i a celei de a treia etape a relaiei (0-5 ani i respectiv peste 20 de ani n cadrul relaiei )
exist o tendin crestere a gradului de satisfactie maritala,mai accentuat comparativ cu stadiul al
doilea (10-15 ani n cadrul relaiei), n care acest grad se modific n sensul unei oarecare
aplatizari a ei.
Aceste rezultate pot fi justificate prin aceea c n primul stadiu al relaiei (0-5 ani ) cei doi parteneri
trec prin ceea ce se numeste perioada de acomodare,cand in cadrul relaiei au loc tot felul de
schimbari si mici confruntari,tensiuni si reasezari de situatii, generate de tendina partenerilor spre
realizare profesional i totodat spre consolidarea nucleului familial. Toate aceste conflicte i mici
friciuni pot duce la o mai buna sau mai proasta adaptare maritala. n stadiul al doilea, se pare c

rolul celor dou personaje se clarific, genernd o toleran mai pregnant a partenerilor unul fa
de cellalt, i o mai mare tendin de acomodare la partener. Stadiul al treilea (20-25 ani de relaie)
aduce cu sine o reintrare a raporturilor de dominan ntre soi, acetia justificndu-se probabil prin
nivelul crescut de probleme la care trebuie s fac fa n aceast perioad de vrst, care aduc cu
ele nenelegeri i conflicte. Aceast modificare a raportului, poate surveni i datorit modului de
gestionare a relatiei prini - copii caracteristica acestei perioade ce pot duce la tendina partenerilor
de dominan unul n raport cu cellalt. Rezultatele nregistrate la finalul perioadei de stdiu au
reliefat urmatoarele diferene, semnificative ntre brbai i femei la aceast scal:
-la femei:30 % foarte satisfacut , 60 % mediu satisfacut , 10 % satisfacut
-la barbati:60 % foarte satisfacut , 30 % mediu satisfacut , 10 % satisfacut
Spre deosebire de curba evoluiei previzibile n concordan cu ciclurile cstoriei
analizate prin cercetrile anterioare (care spun c satisfacia marital scade progresiv,
odat cu trecerea de la un stadiu la altul al csniciei), pe lotul studiat de noi, n condiiile
socio-economice de tranziie se constat o inversare a gradului de satisfacie resimit n cadrul
familiei. Astfel, n prima etap nivelul de satisfacie este redus, n vreme ce odat
cu naintarea n vrst nivelul de satisfacie afirmat tinde s creasc.
Presupunem c aceast realitate psihologic interpersonal este explicabil prin
efectele nivelului crescut de insecuritate social n societatea romneasc actual, n
planul relaiilor interpersonale i n cel al satisfaciei maritale.
Astfel, familia stadiului I (0-5 ani de csnicie) care in cele mai multe cazuri se confruntat cu
dificulti (financiare, materiale), prezint un grad sczut de satisfacie marital alimentat de
frustrrile emoionale si deteriorarea sferei afectivitii.
n paralel, familia cu durata de peste 20 ani de csnicie, tinde s-i creasc nivelul de coeziune
emoional ca o cale de rezisten i aprare intern, n faa surselor perturbatoare externe. Nivelul
de coeziune crescut creeaz un grad de satisfacie ridicat privind raportului emoionale i sociale n
cuplu.
Dac familia vrstnic gsete resurse de compensare emoional n faa stresorilor externi, acelasi
lucru nu se ntmpl i cu familia tnr, la care aceste resurse sunt limitate.
Toate acestea sunt in corelatie directa cu nivelul socio-cultural i profesional al subiecilor.
In vadrul familiilor cu un nivel mediu(social si profesional), nivelul de insecuritate este crescut sau
in crestere(rata omajului, cheltuieli crescute ale copiilor puberi i adolesceni).
Toate aceste aspecte le consideram ca o posibila explicatie a gadului crescut de insatisfactie maritala
in prima i a doua perioad de vrst a csniciei.
Dac in cazul vrstnicilor, mutaiile actuale din societate duc in genral la unirea acestor cupluri

conferindu-le astfel un grad de securitate i satisfacie mai crescut n cadrul relaiei, pe tineri i
destructureaz, le infirm expectanele i-i fac mai vulnerabili n faa realitilor societii romneti
actuale.

BIBLIOGRAFIE
* Bran-Pescaru, A. (2004). Familia azi. O perspectiv sociopedagogic,
Bucureti: Ed. Aramis
* Braconnier, A. (2009). Cum s fii o mam bun pentru fiul tu. Bucureti: Ed. Trei
* Ciuperc, C. (2000). Cuplul modern ntre emancipare i disoluie, Bucureti: Ed.
Tipoalex
* Corneau, G. (2000). Exist iubiri fericite? Psihologia relaiei de cuplu. Bucureti: Ed.
Humanitas
* Dru, F. (1998). Psihosociologia familiei. Bucureti: Ed. Didactic i pedagogic
* Dru, F. (1997) Psihologie i educaie. Bucureti. Ed. Didactic i Pedagogic
* Freud, S. (1994). Psihanaliz i sexualitate. Bucureti: Ed. tiinific
* Fromm, E. (1995). Arta de a iubi. Bucureti: Ed. Anima
* Jung C.G. (1994) . n lumea arhetipurilor. Bucureti: Ed. Jurnalul literar
* Leleu, G. (2009). Brbatul de azi, explicat femeilor. Bucureti: Ed. Trei
* Mitrofan, I. i Ciuperc, C. (1997) . Psihologia relaiilor dintre sexe. Mutaii i
alternative. Bucureti. Ed. Alternative
* Mitrofan I. i Mitrofan, N. (1994). Elemente de psihologie a cuplului. Bucureti. Ed.
ansa

ANEXE

Chestionar de comunicare marital C.C.M.

(tradus i adaptat dup H. J. LOCKE, F. SABAGHT i MARY THOMES)
Instructaj:
Mai jos este o list de ntrebri privitoare la comunicarea dintre dvs. i soul dvs.
Folosind scala descris aici, completai n dreptul fiecrei ntrebri, pe foaia de
rspuns, cu numrul ce exprim cel mai bine gradul n care dvs. i soul dvs. v
comportai.
1. Niciodat
2. Rareori
Scala

3. Ocazional
4. Frecvent
5. Foarte frecvent

1. Ct de des vorbii mpreun cu partenerul dvs. despre lucrurile plcute care s-au
petrecut pe parcursul zilei?
2. Ct de des vorbii cu partenerul dvs. despre lucrurile neplcute care s-au petrecut pe
parcursul zilei?
3. Discutai cu partenerul dvs. despre problemele asupra crora nu suntei de acord sau
cu care avei dificulti?
4. Discutai cu soul dvs. despre problemele de care suntei amndoi interesai?
5. Adapteaz soul dvs. ceea cwe spune i felul cum spune la dispoziia dvs. Din
momentul respectiv?
6. Cnd ncepei o ntrebare, partenerul dvs. tie dinainte ce vrei s spunei?
7. V putei da seama de dispoziiile (tririle) partenerului dvs. din mimic i gestic?

8. Evitai anumite subiecte n conversaia cu soul dvs.?

9. Partenerul dvs. se exprim printr-o privire sau gest?
10. Discutai cu partenerul dvs. nainte s luai o decizie important?
11. i poate da seama partenerul dvs. ce fel de zi ai avut fr s ntrebe?
12. Partenerul dvs. vrea s viziteze nite prieteni apropiai sau rude. Nu prea v place
compania lor i vei spune?
13. Discut partenerul dvs. probleme sexuale cu dvs.?
14. Dvs. i partenerul dvs. folosii cuvinte ce au un neles special neneles de cei din jur?
15. Ct de des se supr partenerul dvs.?
16. Putem discuta cele mai sacre concepii fr sentimente de reinere sau jen?
17. Evitai s-i spunei partenerului dvs. lucruri care v-ar pune ntr-o lumin negativ?
18. Dvs. i partenerul dvs. v vizitai prietenii. Prietenii spun ceva ce v face s v uitai
unul la altul. V nelegei unul pe cellalt?
19. Ct de des v putei da seama de anumite lucruri din tonul vocii partenerului dvs.
chiar dac de fapt spune altceva?
20. Simii c n majoritatea situaiilor partenerul dvs. tie ceea ce ncercai dvs. s
spunei?
21. Preferai s discutai despre lucruri intime cu partenerul dvs. dect cu o alt
persoan?
22. nelegei sensul mimicii partenerului dvs.?

23. Dac suntei n vizit la prieteni sau rude i unul dintre dvs. ncepe s spun ceva,
preia cellalt discuia fr s aib sentimentul de ntrerupere?
24. n timpul csniciei, ai discutat majoritatea problemelor mpreun?

Testul de adaptare marital

Locke-Wallace (L.W.M.A.T)
(tradus i adaptat dup HARVEY J. LOCKE i M.WALLACE)
Instructaj:
ncercuii punctul de pe scala prezentat mai jos care descrie cel mai bine gradul
de fericire (mulumire) actual al csniciei dvs., lund totul n considerare.
Punctul din mijloc, fericire reprezint gradul de mulumire pe care majoritatea
oamenilor l obin n csnicie, iar scala, ntr-o parte descrete ctre acei puini care sunt
foarte nefericii n cstorie, iar pe cealalt parte ctre acei puini care triesc o fericire i
o bucurie extrem n csnicie.
0

15

Foarte nefericit

20

25

Fericit

35

Foarte fericit

(nemulumit)

(mulumit)

Stabilii gradul aproximativ de nelegere sau nenelegere ntre dvs. i partenerul

dvs. pentru ntrebrile de mai jos, ncercuind un numr pentru fiecare ntrebare.
ntotdeaun Aproape

Dezacord Dezacord Aproape

a de acord ntotdeaun ocazional frecvent

a de acord
Alocarea

ntotdeaun

ntotdeauna adezacord
dezacord

finanelor familiei
Subiecte de
recreere
Demonstrarea
afectiunii

Prieteni

Relatii sexuale

15

12

Conventionalism

(comportament
corect,bun sau
potrivit)
Filozofia de viata
(mod de a convietui)
9. Cnd apar nnelegeri, de obicei ele se soldeaz cu:
0. soul cedeaz
2. soia cedeaz
3. nelegere prin compromis mutual
10. Dvs. i partenerul dvs. v angajai mpreun n probleme exterioare:
10. n toate
8. n unele dintre ele
3. n foarte puine
11. n nici unele
11. n timpul liber preferai, n general:
1. s fii tot timpul pe punctul de a pleca (n micare)
2. s stai acas
Partenerul dvs. prefer:
1. s fie tot timpul pe punctul de a pleca (n micare)
2. s stea acas
12. V dorii vreodat s nu v fi cstorit?
0 Frecvent
3 Ocazional

8 Rar
15 Niciodat
13. Dac ar fi s o luai de la capt credei c:
15. v-ai cstori cu aceeai persoan
0. v-ai cstori cu alt persoan
1. nu v-ai cstori deloc.
14. V confesai partenerului dvs.?
0. aproape niciodat
20. rar
10. n majoritatea problemelor
10. n tot

Scala msurrii satisfaciei n relaie ( R A S)

(tradus i adaptat dup MARY R. LANER)
Instructaj:
V rog s marcai pe foaia de rspuns litera care corespunde cel mai bine
ntrebrii respective.
1. Ct de bine v satisface partenerul dvs. nevoile?
A. puin (slab)
B.
C. mediu
D.
E. foarte bine
2. n general, ct de satisfcut suntei de relaia dvs.?
A. nesatisfcut
C. mediu
D.
E. foarte satisfcut

3. n comparaie cu majoritatea relaiilor, ct de bun este a dvs.?

A. slab
B.
C. medie
D.
E. Excelent
4. Ct de des v dorii s nu fi nceput aceast relaie?
A. niciodat
B.
C. cteodat
D.
E. foarte des
5. n ce msur aceast relaie v-a satisfcut ateptrile iniiale?
A. aproape deloc
B.
C. mediu
D.
E. n totalitate
6. Ct de mult v iubii partenerul?
A. nu prea mult
B.
C. mediu
D.
E. foarte mult
7. Cte probleme exist n relaia dvs.?
A. foarte puine
B.
C. mediu
D.
E. foarte multe

Scala de competitivitate C.S.

(tradus i adaptat dup MARY R. LANER)
Instructaj:
V rog s v gndii cu atenie la comportamentele, trsturile sau calitile pe
care partenerul dvs. Le afieaz n relaiile dintre dvs. Pentru a se impune.
Pentru fiecare din ntrebrile prezentate mai jos, punei un x n coloana care se
apropie cel mai mult de descrierea trsturilor, calitilor sau comportamentelor
partenerului dvs. Fa de dvs.
Pentru a se impune,

Aceast trstur/calita te

Partenerul meu:

comportament, este:
Tipic

Ocazional

Niciodat

()

()

()

Folosit:
N.1. afieaz brutalitate
N.2. neal

()

()

()

P.3. prezint flexibilitate

()

()

()

P.4. prezint tenacitate

()

()

()

N.5. este tcut (necomunicativ) ( )

()

()

A.6. folosete fora fizic

()

()

()

N.7. Minte

()

()

()

P.8. persevereaz (insist)

()

()

()

P.9. muncete din greu

()

()

()

P.10. se comport cu stoicism

()

()

()

A.11. este nemilos

()

()

()

N.12. este iret

()

()

()

P.13. afieaz inteligen

()

()

()

()

()

()

(Violena)

(nu se plnge)

(este spiritual)
A.14. bruscheaz, amenin,
Intimideaz
P.15. afieaz curaj

()

()

()

P.16. folosete armul

()

()

()

(farmecul personal)

N.17. Se comport indeferent

()

()

()

N.18. vorbete blnd

()

()

()

P.19. afieaz toleran

()

()

()

N.20. folosete complimente

()

()

()

A.21. inspir fric i anxietate

()

()

()

N.22. folosete exagerri

()

()

()

N.23. pune accent pe realizrile

()

()

()

P.24. folosete umor, ironii

()

()

()

P.25. afieaz competen

()

()

()

A.26. insult, este abuziv,

()

()

()

Nechibzuit

flatri

trecute

grosolan
N.27. se comport cu snobism

()

()

()

P.28. afieaz energie

()

()

()

P.29. se comport ca o persoan

()

()

()

P.30. afieaz rbdare

()

()

()

N.31. se comport cu superioritate

()

()

()

N.32. folosete satira, ridiculizeaz

()

()

()

P.33. se comport exuberant,

()

()

()

()

()

()

cumsecade

ncrezut

entuziast
N.34. afieaz putere, autoritate
Influen, estecel care trage
sforile
N.35. se comport sofisticat

()

()

()

A.36 afieaz mnie

()

()

()

N.37 este sarcastic

()

()

()

P.38. este grijuliu, meticulos

()

()

()

N.39. inspir vinovie

()

()

()

N.40. este ludros

()

()

()

N.41. folosete subterfugii

()

()

()

P.42. afieaz contiin de sine

()

()

()

N.44. este neltor

()

()

()

P.45. se bazeaz pe propria

()

()

()

persoan
P.46. se preface a fi slab (se poart

()

()

()

()

()

()

ca un martir
P.47. se poart calm, cu snge rece,
stpnire de sine
P.48. susine c este ndrgostit

()

()

()

N.49. afieaz stupiditate,prostie

()

()

()

P.50. este diplomat, cu tact

()

()

()