Universitatea Hiperion, Facultatea de Psihologie

Proiect psihologie sociala

Anul I, semestrul 2

Factori care influenteaza stabilitatea in cuplu

Factori care influenteaza stabilitatea in cuplu

Studenti:
Andrei Madalina
Culea Bianca
Gradea Daniela Floriana
Penciu Alexandru
Vladu Alina

I ) Cadrul teoretic:
2

Factori care influenteaza stabilitatea in cuplu

Din punct de vedere social majoritatea cuplurilor par fericite, desi relatia a ajuns intr-un
impas, care poate duce la destramarea cuplului. Cuplurile sunt adesea bine adaptate in socializarea
cu persoane din afara relatiei, insa putini intra intr-o relatie intima avand cunostintele de baza care
sprijina dezvoltarea relatiei. Adesea le lipseste capacitatea de a comunica si de a descifra ceea ce
comunica partenerul. Cu toate ca la inceput iubirea este un imbold puternic pentru parteneri in a se
ajuta reciproc, a se face fericiti si in a construi o familie, ea in sine nu creeaza substanta unei relatii.
Locuitul impreuna sau casnicia difera de alte relatii. Cand un cuplu locuieste impreuna si este
dedicat unei relatii de durata, cei doi dezvolta anumite asteptari unul fata de celalalt. Intensitatea
relatiei alimenteaza anumite dorinte de mult latente de iubire neconditionata, loialitate si sprijin, iar
partenerii isi iau obligatia sa satisfaca aceste nevoi adanc inradacinate, fie in mod explicit, prin taina
casatoriei, fie indirect, prin fapte. Ceea ce face partenerul are sensuri nascute din aceste dorinte si
asteptari. Datorita intensitatii sentimentelor si expectatiilor, dependentei profunde si sensurilor
simbolice cruciale adesea arbitrare, partenerii risca sa interpreteze gresit actiunile celuilalt. Cand
apar conflictele, adesea ca rezultat al comunicarii defectuase, exista posibilitatea ca partenerii sa se
invinuiasca unul pe celalalt, in loc sa se gandeasca la conflict ca la o problema care poate fi
rezolvata. Pe masura ce apar problemele, iar ostilitatile si neintelegerile prolifereaza, partenerii
pierd din vedere lucrurile pozitive pe care le ofera celalalt si ceea ce reprezinta acesta (cineva care ii
sprijina, care le sporeste experientele si cu care conlucreaza la dezvoltarea familiei). In cele din
urma, este posibil sa ajunga sa se indoiasca de insasi acea relatie si sa respinga prilejul de a rezolva
problemele care le afecteaza buna intelegere.
Exista importanti factori macroscopici care pot duce la disolutia unui cuplu. In continuare
vom discuta despre trei dintre acesti factori.
Comunicarea:
Orice cuplu se confrunta cu o cantitate mare de decizii avand importanta mai mare sau mai
mica: impartirea sarcinilor domestice, chestiuni bugetare, activitati sociale si recreative, unde sa
locuiasca, daca sa aiba copii, cum sa-i creasca si asa mai departe. Comunicarea clara, precisa, ajuta
la facilitarea acestui proces de luare a deciziilor, in timp ce ambiguitatea naste confuzii. Este
dureros sa observi cum oameni, de altfel educati, isi comunica precar gandurile, dorintele si
sentimentele. Unii isi exprima dorintele intr-un mod care sfideaza intelegerea: formuleaza vag
opiniile, toate sub presupunerea binevoitoare ca partenerul va pricepe ceea ce incearca sa spuna. Un
altul poate sa sufoce discutia printr-o limbutie excesiva, in timp ce interlocutorul o secatuieste prin
lipsa cuvintelor, ambii crezand, in mod eronat, ca ei contribuie la intelegerea reciproca.Uneori par
sa vorbeasca limbi diferite; utilizeaza aceleasi cuvinte, dar mesajul trimis este total diferit de cel
receptat.Nu este surprinzator, date fiind aceste stiluri defectuoase de comunicare, ca ambii parteneri
se simt frustrati. Cum niciunul nu observa propria contributie la schimbul de replici opace, vina
cade mereu asupra celuilalt.O comunicare buna implica mai mult decat impunerea propiilor idei,
presupunand si intelegerea lucrurilor spuse de interlocutor. Persoanele care se exprima cu totul vag
si indirect fac ca partenerii lor sa traga concluzii pripite sau sa ignore ce au spus. Altele intampina
dificultati in intelegerea mesajelor celuilalt si , astfel, interpreteaza gresit ceea ce aud.Unele
3

Factori care influenteaza stabilitatea in cuplu

probleme in comunicare apar din cauza diferentelor dintre stilurile de vorbire ale partenerilor, cum
ar fi sincronizarea, pauza, ritmul etc. Diferentele-cheie de tip conversational dintre barbati si femei,
par sa provina din subculturile diferite ale baietilor si fetelor si pot fi rezumate astfel:
-femeile tind sa priveasca intrebarile ca o modalitate de a mentine conversatia, in timp ce barbatii le
privesc ca o solicitare de informatii;
-femeile tind sa faca legaturi intre ce a spus partanerul de conversatie si ceea ce vor ele sa spuna;
in general, barbatii nu respecta aceasta regula si deseori par sa ignore comentariul partenerului.
-femeile par sa interpreteze agresivitatea interlocutorului ca pe un atac care intrerupe relatia.
Barbatii par sa priveasca agresivitatea doar ca pe o forma de conversatie.
-femeile au tendinta sa impartaseasca sentimente si secrete. Barbatilor le place sa discute subiecte
mai putin intime, cum ar fi sport si politica.
-femeile tind sa discute probleme una cu alta, sa isi impartaseasca experientele si sa ofere
incurajari.Barbatii tind sa perceapa femeile ( dar si pe alti barbati) care isi discuta problemele ca pe
o solicitare explicita de solutii, nu doar ca pe o cautare de intelegere.
Aceste variatii de sensuri ale vorbirii fac ca partenerii sa aiba asteptari foarte diferite.
Satisfactia:
Privita exclusiv prin prisma teoriei schimbului, satisfacia conjugal variaz direct
proporional cu o tranzacie echitabil. Dar evaluarea corect a relaiei poate fi bruiat de distorsiuni
de percepie i nelegere; fiecare dintre noi surprindem cu dezinvoltur tendina de a supraestima ce
aducem n relaie i de a minimiza pn la desconsiderare ceea ce cptm n schimb. Resursele
investite ne sunt specifice deci sunt diferite de ale celuilalt, ori tocmai de aceea compararea lor se
face dificil. Evaluarea satisfaciei de cuplu prin prisma echitii sau inechitii ei se realizeaz innd
cont de sistemul motivaional al fiecrui partener, mai exact, de trebuine (cantitate, calitate, nivel
de satisfacere a lor), expectaii personale i aspiraii mutuale de parteneriat. Dezechilibrele sesizate
n balana afectiv-motivaional a cuplului pot fi considerate factori favorizani, uneori declanatori
ai dezorganizrii relaiei i ai apariiei insatisfaciei, fapt ce permite ulterior instalarea conflictelor
dintre modelul marital funcional (cel din trecut) si modelul marital actual (cel nefuncional i
idealul de cuplu). Nevoile partenerilor, cele ce fundamenteaz relaia, organizate n sisteme
motivaionale, genereaz prin (auto)analiz statusul motivaional al fiecrui membru al cuplului i
amprenta marital (stilul funcional marital), ambele integrndu-se modelului de cuplu, care devine
model de cuplu-funcional atunci cnd este caracterizat de stabilitatea i satisfacia conjugal, sau
model de cuplu disfuncional atunci cnd destabilizeaz relaia. Dintre trebuinele eseniale ale unui
cuplu putem enumera:
Trebuina de securizare, solidaritate i afiliere a crei satisfacere asigur funcia de susinere
i securizare mutual social, afectiv i moral a cuplului;
Trebuina de identificare, a crei satisfacere asigur funcia referenial, de confirmare i de
dezvoltare a personalitii, prin raporturile intersexe;
4

Factori care influenteaza stabilitatea in cuplu

Trebuina de comunicare, apartenen i gratificaie mutual, prin afeciune i fidelitate

(fizic i spiritual), a crei satisfacere asigur funcia erotico-sexual; trebuin de continuitate i
autorealizare prin urmai, a crei satisfacere asigur funcia procreativ;
Trebuina de cooperare, ncredere i substituie mutual n plan decizional -acional-familial,
a crei satisfacere asigur funcia de autoafirmare, reglaj i control, autorealizare material i
organizatoric;
Trebuina de valorizare a personalitii (admiraie, respect, stim, credibilitate) a crei
satisfacere asigur funcia de interevaluare i autoevaluare a personalitii i a cuplului. Aceste
trebuine sunt categorii generale i non-standard, pentru c nu apar n aceeai msur i nu se
manifest identic la ambii parteneri. Existe diferene specifice ntre sistemele motivaionale ale
partenerilor. Particulariznd, voi detalia cteva tipuri de trebuine ce apar predominant la femei, n
comparaie cu cele predominant masculine.
Nevoile femeii sunt:
Nevoia de siguran femeia dorete ca soul s fie un suport constant, prezent n
momentele importante i s rezolve cu nelepciune diversele probleme ale familiei, mpreun cu
soia. El trebuie s-i manifeste iubirea prin comunicare, asigurndu-i soiei sentimentul de
siguran, de confort psihologic. Pentru femei, comunicarea verbal este mai important dect cea
fizic. Ele au nevoie de un timp n care s discute n linite despre problemele banale, cotidiene.
Dei aceste discuii par lipsite de importan pentru so, ele sunt imperative pentru meninerea unei
atmosfere de deplin nelegere n cuplu.
Nevoia de cmin i dorina de a avea copii, crora s le creeze un mediu plcut. Femeia are
nevoie de amenajarea ambientului (a cminului), att pe dimensiuni estetice ct i funcionale.
Neglijenta femeii n ngrijirea i amenajarea casei este un semn c nevoile ei nu au fost satisfcute,
c este insecurizat, stresat sau deprimat. Firete, pot exista i alte explicaii: respingerea
incontient a rolului feminin sau matern, alte dominante i interese care depesc sex-rolul etc. Un
brbat atent va face tot posibilul ca nevoia de ambian a femeii s poat fi satisfcut. ntreinerea
casei, alocarea unei pri importante din buget pentru aceasta i pentru modificrile necesare sporirii
confortului sau sentimentului de bucurie n intimitatea cminului, ca i implicarea efectiv n
pstrarea acesteia, confer caliti de excepie soului i o ntrire a satisfaciei maritale a soiei.
Nevoile brbatului sunt:
Nevoia de respect i apreciere a eu-lui este specific brbatului i multe din conflictele
maritale apar din ignorarea acestei nevoi. O femeie neleapt nu-i va critica niciodat soul, nici n
particular i nici n public, mai ales n faa copiilor. O soie iubitoare i ncurajeaz permanent
soul, l apreciaz n faa copiilor i a altora, l recompenseaz emoional cu generozitate i, mai
ales, cu sensibilitate. Cuvintele calde, de apreciere, directe sau aluzive sunt liantul unei comunicri
afective stabile i totodat al evoluiei soilor. Mesajul pozitiv aduce mult mai mult bine unei relaii
de cstorie dect toate mesajele negative la un loc, orict de bine intenionate ar fi ele.
Ajutorul pentru schimbare nu se ofer cu brutalitate i cu preul rnirii eu-lui partenerului, ci cu
toleran, rbdare, ncurajnd comportamentele pozitive i spontane ale soului. Prin urmare, arta
marital a femeii const n puterea ei de a-i consolida soului ncrederea n sine nsui i
5

Factori care influenteaza stabilitatea in cuplu

autorespectul. Iubirea se construiete i se pstreaz pe acest sentiment reciproc de ncredere i

valorizare.
Nevoia de confort fizic i psihosexual este important pentru brbat. Hrana i sexul nu sunt
separate de confortul psihologic-relaional al soului, iar zicala: cea mai bun cale spre inima unui
brbat trece prin stomac, include o parte considerabil de adevr. De aceea, problemele pe care
le ridic femeia nu este indicat s fie lansate cnd soul este flmnd, nainte de mas. Respectul
pentru mas echivaleaz cu grija pentru echilibrul fiziologic al celuilalt. De asemenea, iniiativa
sexual a soului, la care, nu se rspunde de mai multe ori, poate trece drept un semn de neiubire,
de neglijare, de respingere. Refuzul nate frustrare, iritabilitate, nencredere n sine.
Socializarea n familia de origine :
Familia reprezint n orice societate, o form de comunitate uman alctuit din cel putin doi
indivizi, unii prin legturi de castorie i/sau prin legturi paterne, realiznd, mai mult sau mai
puin, latura biologic i /sau cea psihosocial.
Viaa desfurat de indivizi n cadrul instituional al familiei cuprinde dou elemente
eseniale: o latur biologic, constant, aproape neschimbat de-a lungul timpului i o latur social,
n permanent schimbare. Din punct de vedere sociologic, familia reprezint exemplul tipic de grup
primar, caracterizat prin puternice relaii de tipul face to face, prin asocierea i colaborarea intim
a tuturor membrilor ei. De aici putem trece n revist cteva tipologii ale familiei.Una dintre ele ar fi
legat de familia de origine (consangvin) i familia de procreare (conjugal). Cea dinti ar fi
familia n care te nati i creti, iar cea de a doua, cea constituit prin propria cstorie. Familia mai
poate fi caracterizat dup gradul de cuprindere a grupului familial n familie nuclear(format din
so, soie i copiii acestora) sau extins(care include i celelalte rude). Un alt criteriu pe care l
putem lua n considerare n studiul familiei ar fi modul de exercitare al autoritii. Distingem
sisteme familiale: patriarhale, matriarhale sau egalitare. n sistemul patriarhal autoritatea n cadrul
familiei este deinut de brbatul cel mai n vrst,n cadrul familiei extinse, sau de so, n cadrul
familiei nucleare.n sistemele matriarhale, autoritatea n cadrul familiei este deinut de femeia cea
mai n vrst sau de soie. Evident, prezentul confirm faptul c cel mai rspndit model este
reprezentat de sistemul egalitar, puterea i autoritatea fiind relativ egal rspndite ntre so i soie.

II ) Obiectivele cercetarii:

Pornind de la importanta satisfactiei in cuplu, cercetarea de fata urmareste sa evalueze daca

exprimarea afectiva influenteaza satisfactia in cuplu. Un alt obiectiv este evidentierea gradului de
satisfactie dintre cuplurile casatorite si necasatorite. Al treilea obiectiv urmareste sa evidentieze
daca exista vreo influenta intre relatia cu parintii si cuplu.

Factori care influenteaza stabilitatea in cuplu

III ) Ipotezele:

-se presupune ca exista diferente semnificative intre satisfactia de la inceputul relatiei(0-2 ani) si
satisfactia dintr-o relatie mai lunga de 5ani;
-se presupune ca relatia cu parintii poate afecta coeziunea in cuplu;
- se presupune ca exprimarea afectiva influenteaza satisfactia in cuplu;
-se presupune ca intelegerea in cuplu influenteaza satisfactia in cuplu;

IV ) Cadrul metodologic:

Cercetarea s-a efectuat in Bucuresti, pe un esantion de 20 de cupluri. Metoda de investigatie

utilizata a fost chestionarul. Chestionarele au fost aplicate prin metoda autoadministrarii, eliminand
astfel problema non-raspunsurilor. Chestionarele au fost trimise prin e-mail subiectilor selectati.

V) Instrumentele :

Pentru a realiza obiectivele cercetarii am utilizat:

Dyadic Adjustment Scale, autor este Graham B. Spanier. Este un instrument de evaluare
alcatuit din 32 de itemi, care poate fi completat fie de unul, fie de ambii parteneri dintr-o relatie.
Fiecare item DAS este evaluat printr-un singur raspuns, care este ales dintr-o lista. Acest instrument
raspunde mai multor nevoi. Poate fi folosit ca o masura generala a satisfactiei in cuplul intim prin
utilizarea scorurilor totale. Analiza factoriala indica faptul ca acest instrument masoara patru
aspecte ale relatiei: satisfactia diadica (DS), coeziunea diadica (DCoh), consensul diadic (DCon) si
expresia afectiva (AE).

Factori care influenteaza stabilitatea in cuplu

Family Functioning Scale(F.F.S.) este un instrument cu 40 de itemi creat pentru a masura

dimensiunile masurarii familiei. F.F.S. incearca sa invinga deficientele altor dispozitive de masurare
a familiei. Este bazat pe o viziune eclectica, integrativa asupra functionarii familiei. Masurarea s-a
facut pe baza unei metode segventiale a dezvoltarii pe scale. Primul pas a fost selectia de itemi
relevanti luati din teorie cercetari si interviuri cu experti. Acest proces a dus la crearea a 210 itemi.
Dupa un studiu pilot cu expertii au fost retinuti 197 de itemi, balansand intre afirmatii pozitive si
negative. Instrumentul a fost studiat pe doua loturi de subiecti si redus prin analiza factoriala la
actuala scala cu 40 de itemi cu 5 factori: afectele pozitive ale familiei, comunicarea in familie,
conflictele in familie, grijile familiei si ritualurile familiei. Oricum, scorul total poate fi folosit.
F.F.S. este vazut ca avand multe aplicatii in cercetare si tratament, incluzand o posibila dezvoltare a
profilelor de familie pe diferite populatii cu probleme. Itemii sunt scorati pe o scala Likert de 7
puncte (niciodata=1 si intotdeauna=7). Itemii 4,21 si 38 au scorurile inversate si apoi se aduna cu
ceilalti astfel obtinandu-se scorul total. .F.S. are o consistenta corecta cu alpha de .90 pentru
afectele pozitive ale familiei si de .74 pentru conflicte. Alpha pentru scala totala nu a fost raportat
nici la test-retest.
Index Of Marital Satisfaction (I.M.S.). Autor este Walter W. Hudson este un instrument de
20 itemi construit pentru a masura gradul, severitatea sau magnitudinea unei probleme pe care o are
un partener in relatia maritala sau de cuplu. Nu caracterizeaza relatia ca o entitate unitara, dar
masoara limitele intre care unul dintre parteneri percepe problemele in relatie. IMS nu masoara
adaptarea maritala pentru ca un cuplu se poate adapta in ciuda unui inalt grad de conflict sau
insatisfactie. IMS are doua cutting scoruri. Primul este un scor de 30 (+ - 5); scorurile sub acest
punct indica absenta unei probleme clinic semnificative in aceasta arie. Scorurile peste 30 sugereaza
prezenta unei probleme clinic semnificative. Al doilea cutting score este de 70. Scorurile peste acest
punct indica faptul ca clientii prezinta un stres sever cu posibilitatea clara de a utiliza un tip de
violenta pentru a face fata situatiei. Un alt avantaj al I.M.S. este ca este una din multiplele subscale
din pachetul WALMYR Assessment Scale reproduse aici, toate fiind administrate si scorate in
acelasi timp. : La fel ca mai multe instrumente din WALMYR Assessment Scales, IMS se scoreaza
prin inversarea scorurilor la itemii din josul paginii (1,3,5,8,9,11,13,16,17,19,20,21 si 23), adunarea
acestora cu scorurile la itemii ramasi, apoi se scade numarul itemilor completati.I .M.S. are o medie
alpha de .96, ceea ce indica o consistenta interna excelenta si o excelenta (scazuta) abatere standard
de 4.004. IMS are de asemenea si o foarte buna stabilitate pe termen scurt cu o corelare test - retest
la 2 ore de .96.

VI ) Esantionul:

Cercetarea s-a efectuat pe un numar de 40 de subiecti, avand varsta cuprinsa intre 25 si 55

de ani. Esantionul este compus din 10 cupluri casatorite (relatii mai lungi de 5 ani)si 10 cupluri
necasatorite (relatii de 1 an, aproape 2 ). Subiectii au fost supusi la trei scale de evaluare a relatiei
de cuplu si a relatiei familiare : Dyadic Adjustement Scale (D.A.S), Index of Marital Satisfaction
(I.M.S.) si Family Funtioning Scale (F.F.S.).In momentul in care subiectii au completat Chestionarul
8

Factori care influenteaza stabilitatea in cuplu

F.F.S. au fost rugati sa se raporteze la familia de origine. Subiectii au fost asigurati de

confidentialitatea datelor.

VII) Prelucrarea datelor:

n urma aplicrii instrumentelor am recoltat o serie de informaii care, pentru a cpta sens i
a putea fi transformate n concluzii, au fost analizate i prelucrate statistic.
sex

dcon

ae

dcoh

ds

m
f
f
m
f
m
f
m
m
f
f
m
f
m
m
f
f
m
f
m
f
m
f
m
f
m
f
m
m
f
f
m
f
m

42.00
41.00
42.00
40.00
26.00
27.00
32.00
24.00
28.00
23.00
23.00
27.00
24.00
26.00
32.00
17.00
30.00
38.00
23.00
17.00
36.00
33.00
28.00
28.00
31.00
31.00
28.00
31.00
18.00
20.00
19.00
14.00
16.00
16.00

8.00
9.00
6.00
5.00
4.00
4.00
4.00
3.00
2.00
3.00
5.00
4.00
3.00
3.00
6.00
3.00
5.00
5.00
3.00
3.00
6.00
4.00
2.00
2.00
7.00
6.00
2.00
2.00
2.00
2.00
2.00
2.00
3.00
3.00

13.00
11.00
13.00
13.00
20.00
19.00
19.00
15.00
18.00
14.00
16.00
14.00
16.00
16.00
16.00
13.00
14.00
12.00
16.00
15.00
15.00
19.00
17.00
19.00
17.00
15.00
17.00
15.00
18.00
14.00
16.00
13.00
17.00
17.00

37.00
40.00
39.00
30.00
39.00
40.00
41.00
40.00
43.00
38.00
45.00
42.00
45.00
45.00
41.00
44.00
34.00
37.00
43.00
40.00
42.00
45.00
42.00
38.00
41.00
40.00
42.00
38.00
44.00
42.00
42.00
42.00
39.00
39.00

Scor_DA
S
100.00
101.00
100.00
88.00
89.00
90.00
96.00
82.00
91.00
78.00
89.00
87.00
88.00
90.00
95.00
77.00
83.00
92.00
85.00
75.00
99.00
101.00
89.00
87.00
96.00
92.00
89.00
86.00
82.00
78.00
79.00
71.00
75.00
75.00

Scor_IMS

Scor_FFS

40.00
28.00
75.00
72.00
10.00
30.00
56.00
54.00
64.00
62.00
60.00
56.00
66.00
60.00
38.00
40.00
76.00
62.00
68.00
74.00
69.00
64.00
64.00
58.00
60.00
52.00
54.00
55.00
56.00
74.00
72.00
55.00
54.00
56.00

187.00
151.00
141.00
126.00
187.00
177.00
210.00
194.00
191.00
188.00
206.00
199.00
160.00
178.00
202.00
196.00
196.00
123.00
202.00
201.00
144.00
141.00
174.00
213.00
145.00
135.00
206.00
199.00
115.00
153.00
173.00
165.00
194.00
204.00
9

Factori care influenteaza stabilitatea in cuplu

f
m
f
m
f
m

21.00
16.00
16.00
16.00
13.00
13.00

4.00
3.00
2.00
2.00
2.00
2.00

18.00
17.00
16.00
16.00
18.00
18.00

42.00
39.00
39.00
40.00
39.00
39.00

85.00
75.00
73.00
74.00
72.00
72.00

56.00
70.00
64.00
58.00
84.00
84.00

193.00
203.00
202.00
199.00
142.00
153.00

Pentru validarea primei ipoteze:se presupune ca exista diferente semnificative intre

satisfactia de la inceputul relatiei(0-2 ani) si satisfactia dintr-o relatie mai lunga de 5 ani, am
utilizat scorul chestionarului DAS, care masoara satisfactia in cuplu, in programul SPSS si am
folosit testul t pentru doua esantioane independente.
Scorarea chestionarului se obtine prin insumarea din dreptul itemilor, punctajul poate fi cuprins
intre 0-151 puncte pe fiecare chestionar. Cu cat scorul este mai mare cu atat reflecta o relatie mai
buna . Pentru realizarea ipotezei am impartit esantionul in 2 subesantioane, si anume, casatoriti
(relatie de peste 5 ani), respectiv, necasatoriti (relatie de 1 an, aproape 2).
Distributia esantionului in functie de starea civila:
Nr.
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10

satisfacti in
cuplu

1)Cupluri
Daniela si Adrian
Rosaura si Valentin
Mihaela si Dan
Simona si Adrian
Flori si Bogdan
Corina siCristian
Alexandru si Mihaela
Metin si Simina
Cristian si Gabriela
Roxana si Bogdan

numar
esantioane
1
2

2)Cupluri relatie mai

lunga de 5 ani
Gigel si Venera
Dana si Radu
Silviu si Andreea
Emilia si Marius
Dana si Bogdan
Carmen si Dumitru
Cristina si Mihai
Andreea si Vlad
Andreea si George
Laurentiu si Iuliana

Group Statistics
N
Mean
20 88.6500
20 82.6500

Std.
Deviation
8.92233
8.28616

Std. Error
Mean
1.99509
1.85284

10

Independent Samples Test

Levene's Test for Equality of
Variances
F

Sig.

t-test for Equality of Means

df

Sig. (2tailed)

Mean
Difference

Std. Error
Difference

95%
Confidence
Interval of
the
Difference
Lower

Equal variances
assumed

.002

.964

2.204

38

.034

6.00000

2.72276

.48806

2.204

37.794

.034

6.00000

2.72276

.48707

1
Equal variances not
assumed

Independent Samples Test

t-test for Equality of Means
95% Confidence Interval of the Difference
Upper
Equal variances assumed

11.51194

Equal variances not assumed

11.51293

Nivel incredere 95%

Alfa = 0.05, bilateral
Df= 38
T critic= 2.0244
Tcalc=2.204
Deoarece Sig.= 0.034 rezulta ca 0.034< 0.05 exista diferente semnificative intre cele doua medii.
(adica suficient de mare pentru a respinge ipoteza nula).
Pentru ipoteza a doua se presupune ca relatia cu parintii poate influenta coeziunea in cuplu am utilizat subscala Coeziunea in cuplu
(dcon) a chestionarului DAS si scorul chestionarului F.F.S. Datele le-am analizat in programul SPSS facand corelatia celor doua variabile
independente cu ajutorul coeficientului Pearson.
Descriptive Statistics
Mean
Std.
Deviation
coeziunea in cuplu
25.6500
8.40497
functionalitate
176.7000
28.09617
familiara

N
40
40

Correlations
coeziunea in functionalitat
cuplu
e familiara
coeziunea in cuplu

Pearson
Correlation
Sig. (2-tailed)

-.290
.070

N
Pearson
Correlation
Sig. (2-tailed)
N

functionalitate
familiara

40

40

-.290

.070
40

40

Se observa ca s-a obtinut un coeficient de corelatie Pearson negativ egal cu -0.290, ceea ce inseamna ca intre cele doua variabile nu exista o
corelatie directa ,deoarece valoarea coeficientului este apropiata de 0. In acest caz se accepta ipoteza nula.

Pentru ipoteza a treia se presupune ca exprimarea afectiva influenteaza satisfactia in cuplu am utilizat subscala exprimare afectiva a
chestionarului DAS si scorul total al acestuia.

Descriptive Statistics
Mean
exprimare
afectiva
adaptarea
cuplu

Std.
Deviation

1.81447

40

85.6500 9.02575

40

3.7000
in

Correlations
exprimare
afectiva
exprimare
afectiva

Pearson
Correlation

adaptarea in
cuplu
1
.718**

Sig. (2-tailed)
N
40
Pearson
.718**
Correlation
adaptarea in
cuplu
Sig. (2-tailed)
.000
N
40
**. Correlation is significant at the 0.01 level (2-tailed).

.000
40
1

40

Se observa ca s-a obtinut un coeficient de corelatie Pearson semnificativ egal cu 0.718 ceea ce inseamna ca intre cele doua variabile exista o
corelatie pozitiva directa, deoarece valoarea coeficientului este apropiata de +1.

Pentru ipoteza a patra se presupune ca intelegerea in cuplu influenteaza satisfactia in cuplu am utilizat subscala intelegerea in cuplu (dcoh)
a chestionarului DAS si scorul chestionarului IMS.
Descriptive Statistics
Mean
Std.
Deviation
intelegerea in
cuplu
satisfactia in
cuplu2

15.8750

2.17430

40

58.7500

14.86822

40

Correlations

intelegerea in satisfactia in
cuplu
cuplu2
intelegerea in
cuplu

satisfactia in
cuplu2

Pearson
Correlation
Sig. (2-tailed)
N
Pearson
Correlation
Sig. (2-tailed)
N

-.056

40

.733
40

-.056

.733
40

40

Se observa ca s-a obtinut un coeficient de corelatie Pearson egal cu -0.056 ceea ce inseamna ca intre cele doua variabile nu exista o corelatie
directa, deoarece valoarea coeficientului este foarte apropiata de 0 .
In acest caz se accepta ipoteza nula.

VIII) Concluzii:
Confirmarea primei ipoteze ne conduce la ideea ca intre satisfactia de la inceputul relatiei (1 an , aproape 2) si satisfactia dintr-o relatie mai
lunga de 5 ani exista o diferenta. Astfel cu ajutorul scalei de evaluare a chestionarului DAS care spune urmatoarele: punctajul poate fi cuprins intre
0-151 puncte pe fiecare chestionar. Cu cat scorul este mai mare cu atat reflecta o relatie mai buna , am impartit lotul de subiecti in doua grupuri: cei
dintr-o relatie de inceput si cei cu o relatie mai lunga de 5 ani.
Avand in vedere ca media celor aflati intr-o relatie mai lunga de 5 ani (m1= 88.6500) este mai mare decat media relatiilor de
inceput( m2=82.6500) putem trage concluzia ca satisfactia este mai crescuta intr-o relatie mai lunga de 5 ani, deoarece acestia au invatat sa se
adapteze in timp.
Faptul ca intre scala FFS si subscala chestionarului DAS( dcon) nu s-a obtinut o corelatie, este semnificativ pentru lucrarea de fata intru-cat
acest fapt sugereaza ideea ca existenta conflictului si tensiunii in cuplu, indiferent de familia de provenienta,nu conduce obigatoriu spre insatisfactie
si tensiune intru-cat cuplul are o serie de mecanisme adaptative.
De asemenea este interesant de semnalat ca exista o corelatie intre subscala exprimare afectiva a chestionarului DAS si scorul total al
acestuia, fapt care sugereaza ca exprimarea iubiri, a afectiuni este importanta, lipsa acesteia poate conduce la insatisfactie.
Faptul ca intre scala IMS si subscala chestionarului DAS (dcoh) nu s-a obtinut o corelatie, este semnificativ pentru lucrarea de fata,
deoarece sugereaza ca intelegerea in cuplu nu influenteaza satisfactia in cuplu.

Bibliografie:

Syilvia R. Karasu, T. Byram Karasu --Arta mentinerii casniciei

Aaron T. Beck Iubirea nu este de ajuns
Allan si Barbara Pease De ce barbatii se uita la meci si femeile se uita in oglinda