Adolescenta – stadiu de dezvoltare si etapa a vietii

Curs 3
 Adolescenta

 Preadolescenta
 etapa de stabilizare a maturitatii biologice.

- se contureaza si se adânceste mai mult individualizarea si se dezvolta

caracteristicile constiintei si ale constiintei de sine.
- se rafineaza interesul pentru lectura, filme, TV, tehnica etc

 Adolescenta propriu-zisa sau marea adolescenta (de la 16/18 ani la 20 ani).

- se caracterizeaza printr-o intelectualizare intensa (dezvoltare a gândirii
abstracte), prin îmbogatirea si largirea încorporarii de conduite adulte.
- Adolescentul cauta mijloace personale de a fi si de a aparea în ochii celorlalti.

Adolescenta prelungita (de la 18/20 la 25 ani) cuprinde tineretul deja integrat în

forme de munca, precum si tineretul studentesc.
Dezvoltarea fizica

 Dezvoltarea fizica are o serie de efecte si in plan psihologic.

 Cei mai multi adolescenti sunt interesati in special de

prezenta lor fizica si cel mai frecvent dezamagiti de imaginea
proprie.

 La aceasta varsta, reprezentarea propriei dezvoltari corporale

este negativa si poate determina trairi frustrante de o mai
mare sau mai mica intensitate.

 Aspectul fizic in adolescenta este conditionant pentru starea

de bine.
 Dezvoltarea personalitatii

Primele modele de identificare ale adolescentilor ramân tot părinţii, însă în

alegerea de modele şi făurirea de idealuri exercită o puternică influenţă eroii
literaturii beletristice, ca şi biografiile oamenilor de seama.

 La vârsta adolescenţei, adolescentul este atras de un ideal, de modele înalte de

personalitate. Admiră cu înflăcărare persoanele luate ca model (idoli ai muzicii,
filmului) fiind în căutarea propriei identităţi.

 Experienţa socială redusă a adolescenţilor poate conduce la identificări cu

modele neadecvate şi chiar identificarea cu false idealuri (încarcate cu valori
scăzute)
 Adolescenţa şi criza de identitate

 A avea o identitate înseamnă a fi cineva, ocupa o anumită poziţie într un

context social dat, a juca un anumit rol, a dispune de un anumit statut.

 Identitatea unei persoane reprezintă un răspuns explicit sau implicit la întrebarea

Cine sunt eu?

 Transformările care se produc în întreaga structură a personalităţii adolescentului au

implicaţii deosebit de importante: maturizarea fiziologică, dezvoltarea capacităţii de
cunoaştere, apariţia de noi dorinţe şi sentimente dau adolescentului impresia că este
o persoană cu totul nouă, diferită de copilul care era până de curând.

 Abandonarea vechii identităţi creează uneori sentimentul de vid, lipsă de repere şi

dezorientare
 obiectivul major al adolescentului în această etapă de dezvoltare este
formarea identităţii eului – o identitate durabilă şi sigură sau simţul
sinelui.

 identitatea eului se structurează în jurul a trei componente principale:

- simţul unităţii sau acordul între percepţiile sinelui;
- simţul continuităţii percepţiilor sinelului în timp;
- simţul reciprocităţii între propriile percepţii ale sinelului şi modul în
care individul este perceput de ceilalţi.

 criză de identitate - Erikson (1950, 1968, 1969) arată că adolescentul

tipic gândeşte în modul următor despre sine însăşi: „Nu sunt ceea ce mi-aş
dori să fiu, nu sunt ceea ce voi fi, dar nici nu mai sunt ceea ce am fost”
Formarea identităţii Eului

 conceptul de identitate Erik H. ERIKSON ( 1902-1994), autor al teoriei

psihosociale a evoluţiei individuale prin depăşirea unor crize de dezvoltare.
„Adolescenţă şi criză: în căutarea identităţii” (1968)

 Potrivit lui Erikson , adolescenţa este stadiul în timpul căruia

individul caută şi îşi dezvoltă o identitate proprie.

 Erikson (1950, 1968, 1969) arăta că de obicei adolescenţii trăiesc o aşa numită
experienţă a difuziei identităţii, care implică un puternic sentiment de nesiguranţă.

 Pentru adolescent, sarcina principală a acestei perioade este să ajungă la

dobândirea unui sentiment al identităţii care poate fi definit ca fiind:
“sentimentul de a te simţi acasă în propriul corp, sentimentul că ştii încotro
mergi, precum şi certitudinea recunoaşterii din partea celor care contează”
 DEZVOLTAREA AFECTIVITATII LA PREADOLESCENTI SI ADOLESCENTI

GRUPUL DE PRIETENI SI TREBUINTA DE APARTENENTA

Pentru adolescenti, grupul de prieteni este sursa de afectiune, intelegere, un loc pentru
experimentare, un cadru suportiv in care isi cauta autonomia si independenta fata de
parinti

 Relatiile de prietenie sunt sustinute de motivatii complexe:

- cunoastere reciproca,
- identificarea aspiratiilor comune, durabile in timp
- asemanarea in trasaturi de personalitate

 Timpul dedicat prietenilor creste (50% din interactiunile sociale)

 Piaget: relatiile cu prietenii de aceasi varsta ajuta copilul sa depaseasca egocentrismul

(tendinta de a asuma ca toata lumea are aceleasi opinii ca si el)

 Sulivan: prietenii stimuleaza deprinderi ca si compromisul, cooperare si competitie

 Au o valoare deosebita in promovarea sanatatii emotionale

 GRUPUL DE PRIETENI SI TREBUINTA DE APARTENENTA

Functiile prietenilor:

Duplicarea rolului parintilor

Ofera o baza emotionala securizanta
Ajuta la definirea normelor etice
Rol in invatarea comportamentelor sociale
Rol in dezvoltarea conceptului de sine si a construirii stimei de sine

Familia

- Influenta prietenilor nu o inlatura pe cea a parintilor.

 Calitatea relatiilor familiale este un factor de predictie pentru calitatea relatiilor cu

prietenii in adolescenta.
 Majoritatea adolescentilor au legaturi pozitive cu parintii.

- Adolescentii mentin 2 grupuri de referinta : parintii si prietenii.

 Sexualitatea in adolescenta

 Orientarea sexuala a unei persoane e de obicei determinata in adolescenta, chiar

daca el sau ea nu a devenit inca activ din punct de vedere sexual.

 Probleme in adolescenta: sinuciderea

Cauza sinuciderii e in principal depresia, care apare ca urmare a actiunii unor

factori: pierderea afectiunii unui parinte, sentimentul de lipsa de valoare a propriei
persoane, nevoia de aprobare a celorlalti, frica de abandon, dependenta exagerata
de alte persoane, etc.
Bibliografie
 Cosmovici, Andrei; Iacob, Luminiţa (coord.), (1998) Psihologie
şcolară, Iasi, Editura Polirom
 Crețu, Tinca, Psihologia vârstelor, ( 2009) Iasi, Ed. Poilirom
 Faure, E., ( 1974), A
 Papalia D.E., Olds S.W., Feldman R.D. (2009), Dezvoltarea umana,

Editura Trei, Bucuresti.

 Porumb.I., Negreanu C.M., Craciun A., (2015), Psihologia

educatiei, Bucuresti, Editura Universitara

 Salavastru, D.,(2004) Psihologia educatiei, Iasi, Editura Polirom

 https://www.ted.com/talks/
sarah_jayne_blakemore_the_mysterious_workings_of_the_adolesc
ent_brain