Cuprins

I. Eu în familia mea.
TEMA 1: Sunt și pot face.
TEMA 2: Eu cunosc și respect regulile casei/familiei
TEMA 3: Arborele genealogic
TEMA 4: Colaborăm în familie: drepturi și responsabilități;
TEMA 5: Regimul zilei: timp de muncă/timp de odihnă; odihnă activă;
TEMA 6: Menaje în texte: Familia mea după Barițiu și T. Arghezi
II. Casa noastră
TEMA 1: Blazonul casei
TEMA 2: Casa noastră în cuvinte
TEMA 3: Planul casei/gospodăriei
TEMA 4: Proiectul casei mele
TEMA 5: Casa mea-cetatea mea
TEMA 6: Casa mea de vis
TEMA 7: Menaje în cântec: Casa părintească nu se vinde

III. Resursele din jurul meu.

TEMA 1: Resursele mele
TEMA 2: Resursele familiei
TEMA 3: Pământul – principală resursă.
TEMA 4: Banii, cresc ei oare în buzunarul părinților?
TEMA 5: Eu pot înmulți banii mei
TEMA 6: Menaje în texte: Banul muncit de Alexandru Mitru; Cadoul preferat

1
 I. Eu în familia mea.

TEMA 1: Sunt și pot face.

Activitatea: NE JUCĂM CU PRIETENII

Discută cu colegul de bancă și desoperă un joc, o activitate, care vă place să vă jucați amândoi. C
Schițează jocul/activitatea într-un desen. Apoi descie jocul/activitatea în câteva enunțuri.

Idei în pușculiță:
1. Fiecare activitate se desfășoară în baza unor reguli;
 2. Fiecare din noi este unic și deține abilități pe care poate și trebuie să le dezvolte;
3. Locul și modul prin care pot să-și descopere și să-și dezvolte abilitățile sunt familia,
școala și studiile.

……………………………………………………………………………………………………
2
TEMA 2: Eu cunosc și respect valorile casei/familiei
Activitatea: O familie sănătoasă
Decupați piesele de puzzle de pe foaia următoare și restabiliți imaginea

3
4
5
Activitatea: VALORILE FAMILIEI

ARMONIE DRAGOSTE

RESPECT FERICIRE COLABORARE

Idei în pușculiță:
1. Fiecare familie își formează și respectă propriile norme de convețuire;
2. Normele de convețuire trebuie să formeze relațiile armonioase între membrii ei;
 3. Relațiile armonioase într-o familie depind de fiecare membru al ei;

...........................................................................................................................................................

6
7
TEMA 3: Arborele genealogic

Idei în pușculiță:
1. Familie este compusă din mai multe generații;
2. Fiecare din noi întrunește anumite calități și trăsături de caracter moștenite de la
 înaintașii noștri, care trebuie dezvoltate și adaptate la condițiile noi de viață;
3. Indiferent de timpul în care au trait oamenii, de ocupația pe care au avut-o,
principalele valori au fost munca și cunoașterea.

……………………………………………………………………………………………………

8
TEMA 4: Colaborăm în familie: drepturi și responsabilități

9
Activitatea: FAMILIILE NOASTRE
________________________________

10
Activitatea: CUM NE FACEM VIAȚA MAI COMODĂ

Stabiliți corespondența dintre imagininile de mai jos și răspunsurile la întrebări. Pentru ca

imaginile să învie, colorațile!

Cine strânge gunoiul? Gospodarul casei

Cine întâlnește copiii la autobus? Gospodina casei
Cine mătură scările? Bunelul Nicolai
Cine scutură covorașul? O facem împreună
Cine ajută binicii să aducă produsele acasă? Verișorul Andrei
Cine face acest loc plăcut pentru viață? Nepoțelul Dinu

Idei în pușculiță:
1. Respectarea drepturilor și responsabilităților este cheia convețuirii armonioase în
orice grup social: familie, cartier școală, comunitate.
2. Îndeplinirea responsabilităților fiecărui membru al familiei contribuie la
bunăstarea ei economică, a cartierului, a comunității;
3. Școala dezvoltă și consolidează educația primită acasă.
...........................................................................................................................................................

11
TEMA 5: Regimul zilei: timp de muncă/timp de odihnă; odihnă
activă;
Activitatea: REGIMUL ZILNIC

_________________________
Timpul _________________________
pentru _________________________
ocupații

_________________________
Timpul _________________________
pentru _________________________
alimentație

Timpul _________________________
_________________________
pentru
_________________________
odihnă

Stilul de viaţă sănătos este de fapt un circuit.

12
Idei în pușculiță:
1. În regimul zilei trebuie incluse activități folositoare pentru dezvoltarea personală
astfel ca acestea au toată șansa să devină obiceiuri sănătoase de viață;
2. Regimul zilei trebuie cunoscut și respectat fără abateri, pentru că cu ajutorul lui îți
ordonezi și organizezi mai corect prezentul și viitorul.
3. Stilul de viaţă sănătos este de fapt un circuit care formează O minte sănătoasă
într-un corp sănătos.

.......................................................................................................................................................

TEMA 6: Menaje în texte: Familia mea după Barițiu și T. Arghezi

Citește textul și realizează sarcinile:
1. Subliniază în text cuvintele care caracterizează relațiile din această familie.
2. Pornind de la cuvintele subliniate, găsește loc potrivit pe imagine și scrie câte o valoare a
acestei familii.
3. Colorează imaginea, utilizând motive tradiționale.
4. Scrie sub imagine un proverb despre Casa părintească.

Tata, când mă ia seara călare pe genunchi, să ne jucăm, îmi spune băiatul tatei. Eu îi iubesc pe
toţi, dar cel mai mult pe mama şi pe tata.
Noi locuim într-o casă mare. Toţi la un loc alcătuim o familie. Mama mea e bună şi frumoasă.
Ea mă iubeşte la fel ca şi pe sora mea. Nu mă ceartă decât dacă nu sunt cuminte. Tata iubește să
fie la curent cu noutățile din țară. Ieri am rupt ziarul tatei ca să fac din el un avion. Mama m-a
certat. I-am cerut iertare şi am promis că până la întoarcere, ziarul va fi la locul lui, acolo unde îl
găsește tata de obicei. Ea m-a iertat, dar mi-a spus că de azi înainte eu voi avea grijă de ziarul
tatei. [...] Azi, tata m-a lăudat. Mi-a spus că un băiat atât de grijuliu n-a mai văzut de când e el...
Mama mamei mele e bunica mea. Am două bunici: mama mamei, care stă cu noi, şi mama
tatei, care stă la ţară, într-un sat pe deal. Bunica de aici are părul alb şi îmi spune poveşti
frumoase. Când eram mai mic, ea mă adormea cântându-mi. Pe bunica de la ţară nu o văd decât
vara, când merg la ea. Acolo e frumos şi ea mă lasă să merg singur şi să mă joc prin grădină, pe
deal şi prin sat. Vara trecută am fost cu ea în pădure după fragi. Am văzut pentru prima oară
veveriţe într-un brad înalt şi ciuperci pe jos. Bunica m-a învăţat să nu pun niciodată mâna pe
ciuperci, pentru că foarte multe sunt otrăvitoare. Numai ea le cunoaşte pe cele bune de mâncat.
Tata e cel mai harnic om din lume. Se scoală cu noaptea în cap şi pleacă la lucru, dimineața îl
văd doar sâmbătă și duminică. Când se întoarce acasă, la prânz, îmi povesteşte tot felul de lucruri
nemaiauzite. Sâmbăta la noi e zi de ordine și curățenie. M-a învăţat să bat cuie cu ciocanul, să
strâng şuruburile la clanţa uşii şi să lipesc poze în album. Tot el m-a învăţat să-mi curăţ şi să-mi
lustruiesc pantofii în fiecare seară. Tata spune că un băiat ordonat trebuie să aibă totdeauna
hainele şi pantofii curaţi.
Tata ne cumpără bomboane şi ne duce la plimbare sau la cinematograf duminica.
Ileana, sora mea, e mai mare ca mine. Ea tot merge la şcoală. E în clasa a treia. Ştie să spună
multe poezii frumoase. Ea m-a învăţat să citesc şi să colorez. O dată pe săptămână, împreună cu
ea, o ajut pe mama să spele vasele. Noi le ştergem şi le aşezăm la loc în dulap…
……………………………………………………………………………………………………

13
...........................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................

14
 II. Casa noastră

TEMA 1: Blazonul casei

Activitatea: CASA MEA ȘI IMPORTANȚA EI PENTRU MINE

______

Idei în pușculiță:
1. Respect casa în care m-am născut.
2. Un balazon nu se realizează la întâmplare, acesta trebuie să se realizeze în baza
unor morme/reguli/criterii, iar criteriul economic este unul foarte important.
3. Blazonul este o modalitate de a transmite generațiilor viitoare unicitatea și valorile
autentice ale familiei;

………………………………………………………………………………………………….......

15
TEMA 2: Casa noastră în cuvinte
Activitatea: PUTEM SĂ LE POTRIVIM
Potrivește imaginile din stânga cu termenii din dreapta.

Bucătărie
________________________
________________________
________________________________

Baie
_________________________________

_________________________________

_________________________________

Dormitor

________________________________

________________________________

________________________________

Idei în pușculiță:
1. Este foarte important să folosești corect termenii pentru a fi înțeles de cei cărora vrei
să le comunici mesajul/informația.
2. Casa, precum și bunurile ce țin de ea ne satisfac nevoi și dorințe. Aceste bunuri se
obțin prin muncă.
3. Utilizându-le rational, creștem bunăstarea familiei noastre, precum și îmbogățim
spiritul ce domnește în ea.
16
...........................................................................................................................................................

TEMA 3: Proiectul casei/gospodăriei

Activitatea: PLANUL UNEI CASE

Idei în pușculiță:
1. Realizarea proiectului casei este necesar în primul rând pentru a facilita procesul
de construcție a locuinței pe care ți-o dorești.
2. Construcția unei case de locuit implică calcule matematice, deci e mult mai ieftin
să greșești pe hârtie.
3. Proiectul îți ajută să economisești resurse, deci să nu faci cheltuieli suplimentare,
după zicala: De șapte ori măsoară și o data taie.

……………………………………………………………………………………………………

17
TEMA 4: Planul casei mele
Activitatea: PLANUL UNEI CASE

Idei în pușculiță:
1. O casă mobilată corect este o casă care oferă siguranță și comfort, pentru asta
trebuie să consulți un designer de interior sau poate desoperi în tine o așa abilitate.
2. Obiceiurile și tradițiile familiei trebuie racordate la siguranța economică a familei:
timp și resurse/bani.
3. Utilitatea mobilierului și tehnicii este un aspect foarte important, dar fiecare bordei
cu a lui obicei.

……………………………………………………………………………………………………

18
19
TEMA 5: Casa mea- cetatea mea

Pericolele ne pândesc peste tot. Petrecem o mare parte din viaţă în interiorul
încăperilor, fie în case, școală sau magazine. În medie, 90% din timp îl petrecem sub acoperiş.
Astfel, noi suntem ceea, ce respirăm. Totul ce este în aer, în cele din urmă, se dovedeşte a fi și
în corpul nostru.
Obiecte de uz casnic: covoare, draperii, aparate electrice, produse de fabrică şi produse
de curăţare, calculatorul, telefonul mobil, fotocopieri emit în aerul pe care îl respirăm
substanţe toxice. Acestea pot provoca dureri de cap, pierderea coordonării, greţuri şi
deteriorarea ficatului, rinichilor şi a sistemului nervos central. Astfel dacă consideraţi că casa
voastră este un adăpost ecologic, greşiţi profund! Pericolele ne pândesc şi în propria locuinţă.
Din fericire, este în puterile noastre și nu este de loc greu să ne cream o locuință sigură,
gândind global, acționând local.
Studiu de caz:
Bogdănel nu mai avea răbdare până la ora 12.00, când părinții îi permise-se să plece la
plimbare. Se săturase de stat în casă. A început să trebăluiască prin bucătărie pentru a-și
pregăti ceva de mâncare, a aprins aragazul, punând ciainicul la fiert. Cât fierbe apa, s-a gândit
să ușureze munca mamei și să-și calce singur hainele, dar nu prea pricepuse de ce nu se
încălzește fierul de călcat, așa că s-a apucat să meșterească pe la priză, gândindu-se că în felul
acesta îl va scuti pe tatăl său de o problemă.
Pentru că mâncase prea multe dulciuri, a început să-l doară burta și ca nu cumva să afle
mama a hotărât să-și rezolve problema singur, căutând în dulapul cu medicamente pastila
fermecată.
De cum a auzit cântatului cucului la ceasul de perete, care tocmai anunțase ora 12.00 , a sărit
ca ars, și-a luat în grabă ruczacul, a alergat către ușă, uitând de bucurie să stingă lumina și să
încuie ușa. De aragaz și fierul de călcat nici nu și-a adus aminte. Fugea atât de tare, încât nu a
observat-o pe vecina sa, Mihaela, care, fiind împinsă, a căzut și s-a lovit la cot.
De la Bogdănel nici urmă de scuze: a fugit cât a putut de repede în direcția scărilor, vrând, ca
de obicei, să coboare pe balustradă. Însă, de data aceasta, a avut ghinion și s-a agățat cu
pantalonul de o clemă de fixare, element de la balustradă ieșit în afară. Mama sigur nu o să se
bucure de gaura de la pantaloni, s-a gândit el! Dar fie ce-o fi: Bogdănel a decis să meargă la
ghereta din curte, pentru a-și cumpăra o înghețată, dar coada era mare... Ce putea să facă? A
împins-o pe micuța Ana, care era exact în față și bucuros i-a luat locul. Dar, colac peste pupăză:
vânzătoarea a observat aceasta și nu a vrut să-l deservească. Acesta, enervat, s-a întors brusc
și, din greșeală, l-a lovit pe vecinul său, Ionuț. Asta l-a făcut să-i pară rău, pentru că Ionuț era
colegul lui de bancă.
Bogdănel s-a întors trist către casă. În fața blocului, a lovit cu toată puterea în mingea lăsată
acolo, tot de el, încă de ieri, spărgând un ghiveci cu flori de pe pervazul de la primul etaj, unde
locuia Doamna medic. Bogdănel, supărat cum era, a intrat repede în casă, fără să-i mai piese de
florile din ghiveciul spart. Acolo îl aștepta mama, din păcate cu Mihaela, care era supărată foc.
Bogdănel și-a cerut iertare și de la Mihaela iar după aceea, obosit, s-a așezat pe scaun, sperând
să scape măcar de boacăna cu ghiveciul spart … .
 Cum credeți ce a urmat? Continuați povestea.

20
 Cum s-a comportat Bogdănel Cum ar fi fost corect să se comporte
Bogdănel

Activitatea: CASA MEA- CETATEA MEA

Idei în pușculiță:
1. Siguranța casei tale depinde de comportamentele fiecărui membru ai familiei.
Începe cu tine!
2. Respectând regulile familiei, vom contribui la creșterea bunăstării ei.
3. Gândind global, să acționăm local.
…………………………………………………………………………………………………….
21
Activitatea: CASA MEA DE VIS

Idei în pușculiță:
1. Fiecare familie are nevoie de o casă;
2. În construcția unei case sunt utilizate mai multe tipuri de resurse;
3. Siguranță casei depinde de respectarea anumitor norme inclusive ecologice.

22
……………………………………………………………………………………………………...

23
TEMA 7: Menaje în cântec: Casa părintească nu se vinde
Versuri: Grigore Vieru
Muzică:
Ascultaţi-mă, surori, pe mine,
Şi voi, fraţii mei, ce vă sfădiţi:
E păcat, nu-i drept şi nu e bine
Să vinzi casa care te-a-ncălzit.
Bani ne-ar trebui la fiecare,
Toţi avem copii şi vremea-i grea.
Însă cum să vinzi fereastra oare,
Cea la care maica te-aştepta?!
Casa părintească nu se vinde,
Nu se vinde tot ce este sfânt.
Din atâtea lucruri dragi şi sfinte
Ochii mamei încă ne privesc.
O vom da şi vor schimba lăcată
Şi vor pune şi ferestre noi.
Şi trecând pe lângă ea vreodată,
Va privi ca la străini la noi.
Casa părintească nu se vinde,
Nu se vinde tot ce este sfânt.
Din atâtea lucruri dragi şi sfinte
Ochii mamei încă ne privesc.
Vom pleca şi noi cândva din viaţă
Şi părinţii sus ne-or întreba
Ce mai face casa lor cea dragă,
Cine are grijă azi de ea.

Ascultă cântecul, apoi citește individual textul și răspunde la întrebări:

1. Identificați membrii familiei, completați cu membri care se subînțeleg:
__________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
2. Determină cu ajutorul versurilor importanța Casei părintești:
__________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
3. Justifică în baza versurilor sintagma: Casa părintească nu se vinde
_________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________
4. Cum credeți totul se poate cumpăra cu bani? Dați exemplu de valori ce nu pot fi
cumpărate cu bani.
__________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
5. Prezentarea produsului: Blazonul familiei

……………………………………………………………………………………………………
24
 III. Resursele din jurul meu

TEMA 1: Resursele personale/ale mele

Activitatea: VALORI

Valori materiale Valori spirituale

1. 1.

2. 2.

3. 3.

4. 4.

5. 5.

6. 6.

25
Fișa de lucru: GHICI CINE E?
Răspundeţi la întrebările: Cum îl/o văd eu? Ce apreciez eu la El/Ea?, alegând 2 dintre cele 3 forme
de auto-prezentare din tabel (ghicitoare, paragraf, desen);
Desen Ghicitoare

Paragraf: Eu despre el/ea

Ce apreciez eu la coleg/ă? /două trei

valori/

Idei în pușculiță:
1. Valorile personale reprezintă o busolă interioară, care te ghidează mai ușor pe
drumul ales;
2. Cunoașterea și dobândirea de valori personale îți oferă încredere în calea spre
succes personal și de grup;
3. Succesul este un scop realizat, apreciat și demn de urmat.
4. Dacă faci ceea ce-ți place, succesul nu se va lăsa așteptat prea mult.

……………………………………………………………………………………………………

26
TEMA 2: Resursele familiei
Activitatea: RESURSELE FAMILIEI
Povestea unei familii
Odată, trăia într-un sat un om gospodar ce-și ducea traiul în
bună înțelegere cu vecinii. Și avea omul nostru o casă și o
familie de-ți era mai mare dragul: o nevastă harnică și
frumoasă, bună și înțelegătoare și doi copii: o fată și un băiat
cuminți și ascultători. În fiecare zi omul pleca la muncă cu
automobilul pentru a câștiga bani. Într-o zi pe când se întorcea
acasă de la muncă, tocmai în fața porții sale se întâlni cu vecinul.
_ Seara bună vecine! Zise omul politicos...
_ Seara bună și ție, omule, dar ce ești așa vesel azi?!
_ Păi cum să nu fiu când abea aștept să mă întorc acasă?! Copiii o să-mi sară în gât, nevasta o să-
mi întindă masa. Suntem o familie unită și fericită.
_ Hai, omule, că te lauzi! Vorbe goale! Ce are familia ta așa special?
Iar omul ca să-i dea o lecție vecinului îi zise:
_ Ei, vecine, familia noastră este fericită fiindcă ne iubim și ne ajutăm reciproc. Asta contează.
Uite o să-ți dovedesc asta: văd că ai în curte un măr frumos, încărcat tot cu mere de îți lasă gura
apă. Dă-mi, te rog un măr copt, numai bun de mâncat!
Mirat vecinul îi aduse un măr roșu și frumos. Omul nostru luă mărul și uitându-se de jur
împrejur, își văzu feciorul, care tocmai se întorcea de la fântână cu gălețile cu apă.
_ Hei, băiatul tatei, uite ce am pentru tine: un măr frumos. Poftim ia-l! La cât iești de vrednic, îl
meriți!
Flăcăul mulțumi frumos, luă mărul duse gălețile cu apă la bucătărie și-i spuse mamei sale:
_ Mamă, uite am un dar pentru tine, un măr bun și copt. Te-ai trudit toată ziua să ai grijă de noi, te
rog să-l primești, îl meriți!
Mama a luat mărul din mâna băiatului, i-a mulțumit și la sărutat duios pe frunte. Apoi s-a dus în
curte unde fata mătura de zor.
_ Fata mamei, uite un măr frumos! E pentru tine, ține-l! Îl meriți căci ai fost harnică toată ziulica,
ajutând la treburile casei.
Fata a luat mărul și i-a mulțumit mamei, dar auzind câinele lătrând s-a întors și i-a zis tatălui:
_ Tată, iute ce măr am primit eu, dar vreau să ți-l dau ție căci toată ziua ai muncit din greu! Poftim
ia-l!
Omul luă mărul și întorcându-se către vecin, care văzu-se totul, îi zise:
_ Ei, vecine acum crezi că suntem cu adevărat o familie unită și fericită?
Vecinul uimit se duse în curtea sa, de unde veni cu un coș plin cu mere. Il întinse omului și îi
zise:
_ Ai avut dreptate! Uite luați coșul ăsta plin cu mere! Vi-l dau cu mare drag. Împărțiți-le între voi
și mâncați toți!

27
 Valori materiale ale familiei Valori spirituale ale familiei

1. 1.

2. 2.

3. 3.

4. 4.

5. 5.

28
Idei în pușculiță:
1. Bunăstarea unei familii depinde de asigurarea echilibrului dintre valorile materiale
și spirituale care predomină în această familie;
2. Resursele financiare, adică banii, ne permit sporirea tuturor resurselor de capital.
3. Când membrii familiei conlucrează succesul este garantat şi de durată.

Ce poţi cumpăra cu banii ?

Cu banii poţi cumpăra un pat... – dar nu odihnă!
Cu banii poţi cumpăra cărţi...- dar nu înţelepciunea!
Cu banii poţi cumpăra alimente...- dar nu poftă de mîncare!
Cu banii poţi cumpăra cosmetice...- dar nu frumuseţea!
Cu banii poţi cumpăra o casă... – dar nicodată un cămin!
Cu banii poţi cumpăra medicamente...– dar nicidecum sănătatea!
Cu banii poţi cumpăra articole de lux... – dar nu cultură!
Cu banii poţi plăti pentru distracţii... – dar nu pentru fericire!

...........................................................................................................................................................

29
TEMA 3: Pământul – principală resursă.
Activitatea: Am știut - am învățat

Am știut Am învățat

Textul: PLANETA PĂMÂNT

Planeta Pământ este o sferă enormă, care se rotește în jurul unei stele: Soarele. Stratele
Pământului sunt asemănătoare celor unei piersici: coaja subțire a piersicii este scoarța terestră,
pulpa moale este mantaua (îmbrăcămintea stâncoasă a unei planete), iar sâmburele tare este
nucleul (partea centrală a Pământului) alcătuit din metale. În primii săi ani Pământul era o rocă
topită și incandescentă. Când s-a format scoarța gazele au țâșnit prin vulcani, creând atmosfera în
jurul planetei. Treptat Pământul s-a răcit, iar roca a devenit solidă, nucleul său fiind încă foarte
cald. În noua atmosferă s-au format nori și a început să plouă: oceanele și mările s-au umplut cu
apă. Au apărut primele forme de viață. La început erau organisme simple, apoi s-au dezvoltat
plantele, animalele și viața s-a mutat treptat pe uscat. În zilele noastre există pe Pământ foarte
multe plante și animale. Când roca fluidă se mișcă în adâncurile Pământului, plăcile tectonice
alunecă făcând ca continentele care se află deasupra să se miște și ele. Astfel, continentele se
deplasează cu circa 2 cm pe an. Mișcarea plăcilor terestre a format munții. Cel mai înalt munte
este Himalaya (Asia). Zăpadă căzută la înălțime mare a format ghețarii, niște fluvii enorme de
gheață. Mai bine de două treimi din suprafața Pământului e acoperită de apa oceanelor și a mărilor.
Există trei oceane: Pacific, Atlantic, Indian și numeroase mări, râuri și lacuri. Soarele este cel care
determină vremea pe Pământ: încălzește atmosfera, mișcând aerul sub formă de curenți sau vânt.
Picăturile mici de apă sau cristalele de gheață, care apar când apa caldă se ridică și se răcește,
formează norii. Din nori cad pe Pământ ploaia și zăpada. La extremitățile opuse ale Pământului
sunt locuri înghețate numite Polul Nord și Polul Sud. Zonele cu mulți arbori sunt pădurile, care
oferă hrană și protecție plantelor și animalelor, iar zonele întinse , slab înclinate și ușor denivelate,
acoperite cu iarbă, cu puțini copaci și cu o faună bogată sunt preriile. Pe Pământ sunt locuri aride,
în care plouă foarte rar, ele fiind numite deșerturi.
30
----------------------------------------------------------------------------------------------------

31
Activitatea: COMPORTAMENTE PRO ȘI CONTRA PĂMÂNTULUI
Decupați abțibildurile ce reprezintă Pământul curat și Pământul poluat și lipițile în cerculețul din
colțul de sus al imaginii în dependență de comportamentul reflectat în imagine (pro – Pământul
curat, contra – Pământul poluat)

Idei în pușculiță:
1. Pamântul este principala resursă, el ne oferă tot de ce avem nevoie, doar că
resursele trebuie folosite rational/cu cap.
2. Să fim constienți de faptul că omul nu este stapanul naturii ci o parte a ei, cum o
s- o păstrăm, așa o s-o avem.
3. Să iubim lumea fragila în care trăim, să facem tot posibilul pentru a proteja
planeta, pentu că viitorul Pamântului este viitorul nostru. Gândind global, să
acționăm local.

……………………………………………………………………………………………………

32
TEMA 4: Banii, cresc ei oare în buzunarul părinților?
Activitatea: SACUL CU BANI

Sarcină: Construiește un mesaj logic și coerent, utilizând cuvitele propuse mai jos. Comentează
mesajul/proverbul:

1. brățară, Munca, o, e, aur, de __________________________________________________________

2. Dacă, cum, știi, nu, grijă, ai, să, bani, sta, de, vor, banii, tine, de, departe
_____________________________________________________________________________
Idei în pușculiță:
1. Banii nu cresc în copaci și nici în buzunarul părinților, banii se înmulțesc prin
muncă.
2. Banii pot fi obținuți atât prin muncă fizică, cât și muncă intelectuală;
3. Sunt mai multe surse de venit, depinde de fiecare din noi unde, ce, cât și cum
investim, pentru a spori venitul familiei.

……………………………………………………………………………………………………
33
TEMA 5: Eu pot înmulți banii mei
Studiu de caz
Fiul: Mamă dă-mi repede niște bani!
Mama: Ți-am dat la început de săptămână și e doar miercuri.
Unde-ți sunt banii? Doar nu i-ai cheltuit pe toți?
Fiul: Păi, păi, în afară că am achitat pentru transport, pentru masa de la cantină, m-au invitat
colegii la cinema și luni și marți, și știi cum e cu prietenii, nu poți să-i refuzi, mi-am mai
cumpărat o prăjitură delicioasă, stii doar cât de mult îmi place.....
Mama: (întrerupând) Prăjitură!? Doar știi că nu ți se poate. Ești la dietă, medicul ți-a
recomandat.
Fiul: Hai lasă, știu eu ce fac, cu nu mai sunt atât de mic. Hai dă-mi ceva, și mai repede, că mă
așteptă prieteni.

Idei în pușculiță:
1. Banii de buzunar îi învață pe elevi să-i gestioneze corect;
2. Banii de buzunar sunt oferiți în primul rând pentru a achita strictul necesar
pentru elev: transportul, masa la cantina, unle rechizite, etc;
3. Banii de buzunar îi putem spori implicându-ne în dvere activități
corespunzătoare vîrstei, dar și economisind.

34
 Povestea pușculiței.
De cele mai multe ori, pușculițele au formă de purceluș. V-ați întrebat vreodată de ce? Vă
spun eu: cu mulți ani în urmă, oamenii țineau în bucătărie oale sau ulcioare din lut, cărora li se
spuneau porci. Aveau culoarea roz - portocalie, forma rotundă și gura largă. Pe masură ce se
umpleau, deveneau grase ca și purcelușii. Când doreau să păstreze ceva,oamenii știau că
respectivul lucru este în siguranță în acel vas.
Bineînțeles că la un moment dat un întreprinzător inteligent a avut ideea unei pușculițe sub
formă de porc, din materiale diverse. Așa s-a născut pușculița-purceluș, îndrăgită și în ziua de
azi.
Întocmiți un plan de sporire a banilor de buzunar pentru o săptămână. Rugați părinții să vă
ajute în identificarea oportunităților:
.
Nr. Zilele săptămânii Bani Bani Bani Total
d/o de buzunar din activități din donații
1. Luni

2. Marți

3. Miercuri

4. Joi

5. Vineri

6. Sâmbătă

7. Duminică

……………………………………………………………………………………………………

TEMA 6: Menaje în texte: Banul muncit de Alexandru Mitru

Sarcina: Citiți textele și realizați sarcinile de mai jos:

Banul muncit de Alexandru Mitru

Trăia odată într-un sat un potcovar harnic, pe nume Petcu. Toţi sătenii îl preţuiau. Potcovarul
avea un fecior tare leneş, pe Iliuţă. Într-o zi tatăl l-a chemat pe fiul său şi i-a spus:
– Du-te în lume şi munceşte! Vino acasă cu bani munciţi, să mă pot mândri şi eu cu tine!
A doua zi, Iliuţă, prefăcându-se obosit, i-a întins tatălui un ban, pe care îl ceru-se, de fapt, de la
mama sa. Tatăl l-a luat şi l-a aruncat în foc. Iliuţă a privit nepăsător cum banul se topea.
– Mă minţi, spuse tatăl, nu e un ban muncit de tine! Pleacă şi să nu te mai întorci până nu înveţi
cum se câştigă banii prin muncă!

35
Timp de două luni, Iliuţă a tăiat lemne uscate la oamenii din alt sat. Ajuns acasă, i-a întins fericit
tatălui banul muncit de el. Tatăl său l-a aruncat și pe acesta în foc.
– Nu-l arunca! Îmi pare rău de el! strigă băiatul, repezindu-se cu mâinile în flăcări.
– Acum ştiu că spui adevărul, zise tatăl mulţumit. De banul muncit vezi cum îţi pare rău, Iliuţă?

Cadoul preferat
Într-o după amiază Mihaela a primit o invitație la ziua de naștere a prietenei ei Ana-Maria.
Ppărinții Anei-Maria au promis că vor organiza un picnic cu înoptare în corturi. De aceea, ea este
foarte entuziasmată și vrea să cumpere, cât mai curând, un cadou pentru prietena ei.
A doua zi Mihaela, împreună cu mama ei merg la magazinul de jucării pentru a cumpăra un sac
de dormit. Ea s-a gândit că ar fi bine să caute și cadoul pentru Ana-Maria. În timp ce mama discută
cu vânzătorul, Mihaela vede o jucărie foarte interesantă și crede că e potrivită pentru cadou: o
păpușă într-o cutie de plastic, care se deschide cu o ușiță, exact ca o căsuță adevărată, Ea o roagă
pe mama să-i cumpere cadoul pentru Ana-Maria. Mama însă îi spune:
_ Mihaela, ne-am înțeles să-ți cumpăr sacul de dormit, dar cadoul va trebui să-l plătești tu.
Ea are ceva bani în pușculiță, dar nu-i ajung pentru a cumpăra cadoul. Totușă, până la ziua Anei-
Maria mai sunt trei săptămâni, ceea ce înseamnă că trebuie să găseacă o modalitate de a aduna
suma necesară.
Mihaela își amintește că în dulapul din bucătărie erau ceva bani, din care, mama îi permitea
uneori, să ia pentru a-și cumpăra înghățată sau dulciuri. Ajunsă acasă ea găsește în dulap 13 lei,
dar jucăria costă mai mult. Mihaela îi cere ajutor mamei sale. Mama în spune că este de accord s-
o ajute, plătindu-i pentru treburile casnice. De fiecare data când Mihaela va face ceva util prin
casă, va primi drept recompensă 2 lei. După câteva zile, ea a reușit să mai adune 20 de lei.
Mihaela o roagă și pe sora ei, Diana, s-o ajute. Diana îi spune că dacă o va ajuta să facă ordine
în camera ei: să aranjeze cărțile, hainele și încălțămintea, îi va da 5 lei. Mihaela aranjează toate
cărțile și încălțămintea. Mai mult ca atât, ea aranjează cărțile de pe raft în ordine alfabetică. Diana
îi mulțumește pentru ajutor și îi dă suma promisă.
Acum, Mihaela are destui bani și poate merge la magazine să cumpere cadoul pentru Ana-Maria.
Ea o roagă pe mama s-o însoțească. La magazine ea pune pușculița ei pe tejghea și spune:
_ Aici sunt destui bani pentru a plăti jucăria.
După ce a cumpărat cadoul, Mihaelei i-au mai rămas ceva bani. Ea a decis să nu-i cheltuie și i-a
pus în pușculiță.
A venit ziua mult așteptată. Mihaela este foarte emoționată și încântată, deoarece Anei-Maria îi
place cadoul. Mihaela e fericită - a lucrat din greu pentru a aduna banii necesari, în schimb
petrecerea fost una extraordinară.

I. Delegați un elev să descrie povestea.

II. Identificați o idee comună din textile citite.
__________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________

III. Formulați una – două învățăminte pentru viață pe care le-ați luat din cele două texte.
1. _______________________________________________________________________
_______________________________________________________________________
2. _______________________________________________________________________
_______________________________________________________________________

IV. Colorează personajele şi găseşte pentru fiecare un cuvânt care-l caracterizează.

36
 _________________________________

_____________________________________

______________________________________

_______________________________________
……………………………………………………………………………………………………

37