CONSILIERE

PERMANENT

1
2
 INSTITUTUL DE TIIN E ALE EDUCA IEI

Centrul Na ional de Resurse pentru Orientare

Profesional

ANALIZA NEVOILOR DE CONSILIERE

PE
TOAT DURATA VIE II

Bucure ti, 2008

3
Autori:
Mihaela LAROCHE
Petre BOTNARIUC
Angela MUSC
Lumini a T SICA
Speran a IBU

Colaboratori:
Cornelia NOVAK
Cornel OLARU

Redactor:
Mihai JIG U

Echipa de cercetare mul ume te directorului executiv al Agen iei

Municipale pentru Ocuparea For ei de Munc din Bucure ti, Mariana
BUCALE , cât i coordonatorilor i consilierilor din Centrele de
Asisten Psihopedagogic :
Anca OPRI AN (Br ila)
Anca ANDRONIC (Bra ov)
Dana DR GHICI i Amalia BÎRLEZ (Bucure ti)
Marinela DUMITRESCU (Craiova)
Enikö KEDVES (Harghita)
Adriana NEDELCU (Prahova)
Adriana DODEA (Timi )
Maria AMARIEI (Vaslui)

4
 INDEX

Introducere 7
I. Cadrul legal de consiliere pe toat durata vie ii 11
II. Competen ele consilierului de orientare 25
III. Contribu ia Ariei curriculare Consiliere i Orientare la dezvoltarea
competen elor pentru via ale elevilor 45
IV. Identificarea i analizarea nevoilor furnizorilor i beneficiarilor de
consiliere 59
IV. 1. Elevi din coli generale, licee teoretice, licee tehnologice,
coli de arte i meserii 69
IV. 2. P rin i 85
IV. 3. Cadre didactice i personal de conducere din înv mânt108
IV.4. Studen i 122
IV.5. Persoane în c utarea unui loc de munc 136
IV.6. Persoane încadrate în munc 146
IV.7. Consilieri din companii private 156
IV.8. Consilieri din sistemul public 176
IV.9. Focus grupul 207
V. Bibliografie 245
VI. Anexe 251
VI.1. Chestionare 251
VI.2. Studii de caz 281

5
6
 Introducere

Între 2001-2003, la nivelul comunit ii interna ionale s-au desf urat ample
cercet ri evaluative ale politicilor na ionale de consiliere i orientare.
România a f cut obiectul a dou rapoarte, conduse de European Training
Foundation i de Banca Mondial , în care se descrie contribu ia serviciilor
de consiliere la implementarea politicilor de educa ie permanent i a
politicilor de ocupare activ . În concluziile acestor cercet ri se indic
principalele domenii care favorizeaz dezvoltarea sistemelor
comprehensive de consiliere pe toat durata vie ii (OECD, 2004):
condi ii pentru satisfacerea nevoilor de consiliere profesional ale tinerilor
i adul ilor, acces larg la serviciile de consiliere profesional , informare
profesional , personalul i finan area serviciilor de consiliere, lidership
strategic.
Potrivit autorilor, dou sunt provoc rile majore pentru un sistem de
consiliere pe toat durata vie ii: 1) schimbarea accentului în oferta de
servicii de la asistarea deciziei colare sau profesionale spre dezvoltarea
abilit ii persoanei de a- i gestiona propria carier i 2) identificarea unor
modalit i necostisitoare de l rgire a accesului beneficiarilor la serviciile de
consiliere. Un sistem care face fa acestor provoc ri se caracterizeaz prin:
• transparen , acces facil pe toat durata vie ii, capacitatea de a
îndeplini nevoile diverselor categorii de clien i;
• aten ie acordat momentelor de tranzi ie în via ;
• flexibilitate i inova ie în oferta de servicii pentru a r spunde
nevoilor i situa iilor diferite ale grupurilor- int ;
• programe de dezvoltare a abilit ilor clien ilor de gestionare a
propriei cariere;
7
 • posibilitatea de a cerceta i experimenta oportunit ile de studiu i
munc înainte de a decide asupra lor;
• acces la informa ii detaliate i integrate privind educa ia, ocuparea
i pia a muncii;
• acces la consiliere individual cu practicieni preg ti i i califica i în
domeniu, pentru persoanele care au nevoie i la momentul când au
nevoie;
• acces la servicii independente de interesele unor institu ii sau
companii;
• proces care s stimuleze regândirea i planificarea periodic i
• implicarea entit ilor care au interese în domeniu.
Agenda de lucru Educa ie i Formare 2010 a Uniunii Europene prevede un
set de finalit i i principii ale consilierii pe toat durata vie ii, la care au
colaborat exper ii din respectivul grup de lucru al Comisiei Europene.
Finalit i sunt reluate în Rezolu ia Consiliului din mai 2004, privind
înt rirea politicilor, sistemelor i practicilor de consiliere pe toat durata
vie ii în Europa. Rezolu ia subliniaz nevoia de situare a individului în
centrul serviciilor de consiliere, precum i priorit ile: i) reformularea
ofertei spre dezvoltarea competen elor profesionale ale persoanei; ii)
l rgirea accesului la servicii; iii) îmbun t irea calit ii serviciilor.
Finalit ile consilierii pe toat durata vie ii, definite în documentele
programatice, sunt:
• abilitarea cet enilor în gestionarea propriului traseu de educa ie i
munc , corespunz tor scopurilor de via asumate, prin punerea în
rela ie a competen elor i intereselor proprii cu oportunit i de
formare, de ocupare i de angajare pe cont propriu;
• asistarea institu iilor de educa ie i formare în motivarea elevilor /
studen ilor pentru preluarea responsabilit ii în înv are i stabilirea
propriilor scopuri;
• asistarea întreprinderilor i organiza iilor în motivarea personalului
pentru valorificarea oportunit ilor de înv are ap rute în cadrul i
în afara locului de munc ;
• asigurarea unui instrument de interven ie în politicile publice
pentru deciden ii politici;
• sprijinirea economiilor locale, regionale, na ionale, europene prin
dezvoltarea for ei de munc i adaptarea la cerin ele economice i
circumstan ele sociale în schimbare;

8
 • asistarea cet enilor pentru contribu ie activ la dezvoltarea social ,
democratic i durabil a comunit ii din care fac parte.
Principiile care stau la baza serviciilor de consiliere:
Centrarea pe beneficiar
• independen – în consiliere se respect libertatea de alegere
profesional i de dezvoltare personal a beneficiarului;
• impar ialitate – serviciile de consiliere sunt în interesul
cet eanului, nu sunt influen ate de interesele furnizorului,
institu iei sau ale finan atorului, i nu sunt discriminate de sex,
vârst , etnie, clas social , calific ri, abilit i etc.;
• confiden ialitate – cet enii au dreptul la p strarea confiden ialit ii
informa iei pe care o ofer consilierului;
• egalitate de anse – oportunit i egale de studiu i munc pentru to i
cet enii;
• abordare holistic – consilierea pune în valoare contextul personal,
social, cultural, economic în care cet eanul ia decizii.
Abilitarea cet eanului
• implicare activ – consilierea este o activitate de colaborare între
cet ean, furnizor i al i actori semnificativi;
• împuternicire – serviciile de consiliere abiliteaz cet enii în
planificarea i gestionarea propriilor cariere de studiu sau munc i
în tranzi ia spre/dinspre acestea.
Îmbun t irea accesului
• transparen – natura serviciilor de consiliere este imediat
elocvent pentru beneficiar;
• apropiere i empatie – consilierii asigur o atmosfer pl cut pentru
cet eni;
• continuitate – serviciile de consiliere sprijin cet enii în tranzi iile
pe care le fac în sfera educa iei, muncii, societ ii i în cele
personale;
• disponibilitate – to i cet enii au dreptul la consiliere în orice
perioad a vie ii lor;
• accesibilitate – serviciile de consiliere se asigur în manier
flexibil i adecvat beneficiarului, cum ar fi: fa în fa , la
telefon, prin e-mail, la distan i sunt disponibile în momentele i
locurile solicitate de cet eni;

9
 • capacitate de r spuns – consilierea se realizeaz printr-o varietate
de metode care r spund nevoilor cet enilor.
Asigurarea calit ii
• adecvarea metodelor de consiliere – metodele de consiliere au o
baz teoretic i/sau tiin ific relevant pentru scopul în care sunt
folosite;
• îmbun t ire permanent – serviciile de consiliere se îmbun t esc
prin integrarea feed-back-ului de la cet eni i prin crearea de
oportunit i de formare continu pentru personal;
• dreptul la replic – cet enii au dreptul de a formula sugestii i
plângeri formale, dac au primit servicii nesatisf c toare;
• personal competent – consilierul are acreditare na ional pentru
identificarea i abordarea nevoilor cet enilor, iar unde este cazul,
pentru recomandarea altor servicii.
Exerci iile de consultare pe marginea documentului Comisiei Europene,
Memorandum privind înv area permanent , semnalau în 2001 o serie de
constrângeri în domeniul consilierii i orient rii (Mesajul-cheie nr. 5):
informa ie public deficitar despre serviciile de specialitate, capacitate
institu ional redus pentru utilizarea eLearning, personal insuficient,
func ionarea serviciilor de consiliere în cadrul unor institu ii cu atribu ii
mai largi, rela ii interna ionale limitate (ISE, 2001).
Aceste probleme se reg sesc i printre cele evocate de colaboratorii no tri,
ca semn c în perioada derulat nu s-au operat ajust rile reparatorii
necesare.
Acest studiu porne te de la acumul rile înregistrate de practicienii consilieri
din domeniul educa iei în efortul de dep ire a acestor dificult i; în plus, ca
for metodologic pentru Centrele de Asisten Psihopedagogic (CAPP),
Institutul de tiin e ale Educa iei (ISE) se afl în miezul fr mânt rilor
legate de noile dezvolt ri din consiliere. Datele ob inute din teritoriu ne-au
ajutat s definim provoc rile cu care se confrunt în prezent sistemul de
consiliere, s eviden iem exemplele de bun practic i s oferim r spunsuri
posibile la aceste provoc ri.

10
 I. Cadrul legal de consiliere pe toat durata vie ii

Sinteza legisla iei în domeniul orient rii i consilierii profesionale

Atât înainte, cât i dup anul 1989, au func ionat în România ambele
modele posibile ale sistemului de orientare i consiliere colar i
profesional :
• modelul autonom, prin care serviciile de consiliere, de i derulate în
coal , sunt oferite de organiza ii din exteriorul sistemului
educa ional;
• modelul dinamic, prin care aceste servicii sunt incluse în programul
colar de formare i fac parte din aria curricular .
În scopul refacerii re elei de cabinete i laboratoare de orientare colar i
profesional , primele acte normative de dup revolu ie au înfiin at o nou
unitate institu ional care s acopere nevoile imediate ale elevilor, p rin ilor
i profesorilor: Centrul de Asisten Psihopedagogic .

Acte normative din 1990 pân în prezent

Ordinul Ministerului Înv mântului i tiin ei nr. 7895 din 18.09.1991

privind constituirea i statutul Centrelor de Asisten Psihopedagogic
pentru cadre didactice, elevi i p rin i precizeaz c aceste centre „se
constituie la nivelul jude elor i al Municipiului Bucure ti, pe structura
11
laboratoarelor de orientare colar i profesional ”, „func ioneaz în
cadrul Caselor Corpului Didactic” i „sunt subordonate Inspectoratelor
colare Jude ene / Municipiului Bucure ti” i se afl „sub subordonarea
metodologic a Institutului de tiin e ale Educa iei”. Statutul anexat
reglementa baza legal i modul de activitate al centrelor nou înfiin ate.
Abia dup 3 ani vor fi fost precizate i aprobate atribu iile profesorului
consilier prin fi a postului (Fi a postului profesorului consilier din
Centrele Jude ene de Asisten Psihopedagogic i a Cabinetelor
Inter colare de Asisten Psihopedagogic , nr. 31314 din 10.05.1994)
precum i organizarea i func ionarea acestor centre printr-un regulament
adecvat. (Regulament de organizare i func ionarea Centrelor Jude ene
de Asisten Psihopedagogic i a Cabinetelor Inter colare de Asisten
Psihopedagogic , nr. 31315 din 10.05.1994).
Actul men ionat marcheaz extinderea re elei de centre prin înfiin area unor
noi unit i subordonate: Cabinetele Inter colare de Asisten
Psihopedagogic . Acestea „deservesc mai multe unit i colare i
func ioneaz în cadrul unei coli”. Necesit ile practice impuse de num rul
mare de elevi explic apari ia cabinetelor la nivel local. Noul regulament
detaliaz atribu iile i structura Centrelor i Cabinetelor de Asisten
Psihopedagogic înfiin ate.
Un an mai târziu, prima Lege a Înv mântului de dup 1989, nr.
84/1995, stipuleaz în capitolul VII, Unit i conexe ale înv mântului
preuniversitar, articolul 49, (1) c „în jude e i în Municipiul Bucure ti
func ioneaz Centre sau Cabinete de Asisten Psihopedagogic ; acestea
asigur i activitatea de orientare colar i profesional ”, iar articolul (2)
precizeaz c „regulamentul de func ionare a acestor centre sau cabinete
se stabile te prin ordin al ministrului educa iei na ionale”. Modific rile i
complet rile ulterioare din 2003 i 2005 vor p stra aceste prevederi.
În 1998, ministrul educa iei dispune (prin OMEN nr. 4683 din
28.09.1998) aprobarea unui nou regulament, care aduce complet rile
necesare (la acea dat ) pentru organizarea i func ionarea Centrelor i
Cabinetelor de Orientare colar i Profesional .
În Capitolul I, Dispozi ii generale, se formuleaz noi preciz ri cu privire la:
• condi iile de organizare i func ionare (Art. 2 b) a Cabinetelor
colare i Inter colare, f cându-se distinc ia între cele dou tipuri,
în func ie de num rul de elevi ai unit ilor colare (minim 500,
respectiv 800 elevi);
12
 • statutul i subordonarea organizatoric fa de inspectoratele
colare jude ene (ISJ), respectiv a Municipiului Bucure ti (Art. 3
a);
• spa iul de func ionare alocat de inspectoratul colar (Art. 5).
Structura organizatoric i natura activit ilor pe compartimente sunt mai
clar enun ate i dezvoltate (în Capitolul al II-lea) comparativ cu forma
anterioar a regulamentului.
Astfel, se stabile te num rul i func ia personalului angajat (1 coordonator,
4 profesori, 1 secretar, 1 asistent social).
Capitolul al III-lea enumer atribu iile fiec rui angajat în mod autonom: ale
coordonatorului, ale profesorilor consilieri i ale personalului auxiliar.
În premier , din necesit i practice, acest regulament introduce un capitol
(al IV-lea) care reglementeaz încadrarea, normarea i evaluarea
personalului din centre i cabinete. Un ultim capitol se refer la baza
material i finan area acestor unit i.
Tot în cursul anilor 1997–1998 au ap rut câteva acte normative care
reflect în plan legislativ eforturile Guvernului României de a extinde i
consolida sistemul de orientare i consiliere prin înfiin area unei re ele de
Centre de Informare i Consiliere Profesional . Organizarea, func ionarea
i utilarea acestora a constituit obiectivul unui proiect derulat pe parcursul
mai multor ani, care a beneficiat de o finan are mixt (Guvernul României
i Banca Mondial ).
În acest macro-proiect au fost implicate mai multe ministere cu atribu ii de
informare i consilierea carierei. Ca urmare, s-a emis un ordin comun
privind organizarea i func ionarea re elei de „Centre de Informare i
Consiliere Profesional ” (OMMPS nr. 921 din 24.12.1997, OMEN nr.
3102 din 15.01.1998, OMTS nr. 59 din 22.01.1998). Se înfiin au, astfel,
774 de centre (500 care apar ineau Ministerului Educa iei, 227 Ministerului
Muncii i 47 Ministerului Tineretului), fie pe structura Centrelor de
Asisten Psihopedagogic deja existente în educa ie, fie nou înfiin ate în
celelalte re ele.
Ordinul comun stabile te loca ia, rolul, func iile, modul de lucru,
componen a personalului, spa iul, sarcinile i dotarea material a Centrelor
de Informare i Consiliere Profesional .

13
În acela i an, ministrul educa iei dispune înfiin area, prin OMEN nr. 3277
din 16.02.1998, a Departamentelor de consultan pentru alegerea rutei
profesionale i plasamentul pe pia a muncii. Acest act normativ apare ca
efect al nevoii de consiliere a absolven ilor de liceu, studen ilor i
absolven ilor de înv mânt superior. Se reglementeaz condi iile de
constituire, misiunea, atribu iile, coordonarea i finan area departamentelor
respective.
Rolul de coordonator metodologic al Institutului de tiin e ale Educa iei
pentru re eaua Centrelor i Cabinetelor de Asisten Psihopedagogic ,
precum i a Centrelor de Informare i Consiliere Profesional este expres
recunoscut prin OMEN cu privire la coordonarea metodologic a
Caselor Corpului Didactic i a Centrelor de Asisten Psihopedagogic
(nr. 3370 din 03.09.1998). Dup cum este intitulat, se observ c din
re eaua respectiv mai fac parte i Casele Corpului Didactic în colaborare
cu Inspectoratele colare Jude ene. La acea dat , ordinul a fost emis din
necesitatea de a sus ine activit ile de formare continu a personalului
didactic, de documentare, inovare pedagogic i implementare a proiectelor
de reform în baza Programului de formare continu , inova ie i resurse
elaborat ISE pe parcursul anilor 1998-2003.
În vederea sus inerii acestui program, ISE a colaborat cu Consiliul Na ional
pentru Curriculum i cu speciali ti din înv mântul superior de profil la
elaborarea unui ghid metodologic pentru Aria curricular Consiliere i
Orientare, devenit obligatorie prin Notificarea MEN cu privire la Aria
curricular Consiliere i Orientare în clasele I-V în anul colar 1998-
1999 (nr. 12487 din 03.09.1998). Documentul precizeaz c Orientarea i
Consilierea este o arie curricular distinct în Planul de înv mânt pentru
clasele I–V i men ioneaz num rul de ore afectate fiec rui nivel, regimul
de predare în anul colar 1998–1999, modul de realizare a acestor
programe, con inutul activit ilor de Consiliere i Orientare, cadrul de
organizare a modulelor de formare continu pentru profesori i înv tori.
Activitatea de elaborare a ghidurilor i programelor pentru aceast arie
curricular a continuat i în anii urm tori, fiind prev zut în planurile-cadru
de înv mânt i în programele colare din 2000, 2001, 2002 i 2003
aprobate prin OMEC nr. 4405 din 31.08.2000 i OMEC nr. 3638 din
11.04.2001, prin care la nivel gimnazial, disciplina Consiliere i Orientare
devine obligatorie. Aceasta face parte din trunchiul comun (1 or pe
s pt mân ) cu posibilitatea op ionalului (1 or pe s pt mân ) în cadrul
curriculum-ului la decizia colii. Programele pentru aceast arie curricular
14
acoper , în prezent, toate clasele i ciclurile de înv mânt; documentele au
fost finalizate în 2005 i aprobate prin ordine ale ministrului, dup cum
urmeaz :
• OMEC nr. 3552 din 08.04.2004 de aprobare a programei colare
pentru Aria curricular Consiliere i Orientare Voca ional clasele
IX-X, coala de Arte i Meserii;
• OMEC nr. 3872 din 13.04.2005 de aprobare a programei colare
pentru Aria curricular Orientare i Consiliere Voca ional anul de
completare clasa a XI-a;
• OMEC nr. 3488 din 23.03.2006 de aprobare a programei colare
pentru Aria curricular Orientare i Consiliere Voca ional , filiera
tehnologic , clasele XI-XII, ruta direct de calificare i clasele a
XII-XIII, ruta progresiv de calificare;
• OMEC nr. 5287 din 09.10.2006 de aprobare a programelor colare
pentru Aria curricular Consiliere i Orientare Voca ional clasele
IX-XII, liceu teoretic;
• OMEC nr. 5286 din 09.10.2006 de aprobare a programelor colare
pentru Aria curricular Consiliere i Orientare Voca ional clasele
I-IV i clasele a V-VIII, gimnaziu.
La începutul anului 2000 apare OMEN privind Orientarea colar i
Profesional în înv mântul din România (nr. 3064 din 18.01.2000),
considerat cel mai important document programatic de profil pentru
perioada 2000-2005.
Importan a acestui ordin deriv din completitudinea problemelor abordate
în domeniul orient rii i consilierii profesionale, ceea ce îl diferen iaz de
documentele normative anterioare cu caracter par ial de reglementare.
Ordinul men ionat face în preambul o trimitere la documentele reformei,
eviden iaz preocuparea Ministerului Educa iei i Cercet rii (MEC) pentru
fundamentarea politicii de consiliere i orientare (pe cele dou direc ii: în
cadrul activit ii curriculare prin orele de Consiliere i Orientare i de
dirigen ie i în cadrul extracurricular prin Centrele de Asisten
Psihopedagogic ) i stabile te principiile de elaborare a planului-cadru care
au stat la baza introducerii Ariei curriculare Consiliere i Orientare
(racordare la social, flexibilitate, egalitatea anselor, func ionalitate).
În 23 de articole, acest ordin restabile te i consolideaz liniile directoare
ale sistemului de orientare colar i profesional :
• re eaua institu iilor furnizoare;

15
 • planul de ac iune anual al centrelor;
• materialele i graficele activit ilor;
• programul orelor de consulta ii al cabinetelor colare i
inter colare;
• m suri de orientare colar i profesional ce revin în sarcina
directorilor unit ilor de înv mânt;
• includerea cursurilor de orientarea carierei în curriculum-ul la
decizia colii;
• întâlnirile i discu iile de consiliere i orientare cu elevii i p rin ii
din ciclurile primar i gimnazial;
• informarea i tematica de orientare pe parcursul claselor a VII-a i
a VIII-a;
• distribuirea prin ISJ a listelor i re elelor de unit i colare de toate
tipurile pentru anul colar urm tor;
• rolul profesorilor consilieri în orientarea i op iunea de profil a
elevilor din clasele IX-XII;
• misiunea universit ilor în organizarea „zilelor por ilor deschise”;
• includerea cursurilor post-universitare de consiliere i orientare în
oferta de formare a institu iilor de înv mânt superior;
• includerea consilierii i orient rii în programele de formare
continu ale departamentelor de tiin e ale educa iei i metodic din
universit i;
• elaborarea de c tre ministerul de resort a unor fi e de orientare i
observare a elevului pentru introducerea lor în România, conform
practicilor interna ionale;
• analizarea activit ilor de orientare colar i profesional ca punct
special în cadrul inspec iilor colare.
OMENT nr. 4293 din 22.09.2003 reactualizeaz Regulamentul privind
organizarea i func ionarea Centrelor Jude ene de Asisten
Psihopedagogic i a Cabinetelor Inter colare de Asisten
Psihopedagogic , f r a aduce modific ri notabile comparativ cu
regulamentul anterior.
Elementele ad ugate constau în preciz rile aduse (Art. 8 p. 1) în ceea ce
prive te categoriile de personal angajate în centru (personal de conducere,
personal didactic, personal didactic auxiliar, personal nedidactic) i cu
privire la num rul de ore ( i repartizarea lor) cuprinse în norma didactic a
personalului didactic angajat (Art. 16 p. 2). Schimb rile profunde ale

16
con inutului i formei de organizare a procesului educa ional produse de
reforma sistemic din înv mânt au determinat reorganizarea institu ional
a re elei de consiliere din România.
Prin Ordinul MEC nr. 5418 din 08.11.2005 se aprob Regulamentul de
organizare i func ionare a Centrelor Jude ene / al Municipiului Bucure ti
de Resurse i de Asisten Educa ional (CRAE) i regulamentele-cadru ale
institu iilor din subordine.
Acest document reflect profunde modific ri ierarhice, de structur i de
con inut care au intervenit în func ionarea fostelor Centre i Cabinete de
Asisten Psihopedagogic la nivel jude ean i local.
Primele articole ale Capitolului I, Dispozi ii generale, reglementeaz
înfiin area la nivel de jude / Municipiul Bucure ti, a Centrului Jude ean /
Municipal de Resurse i Asisten Educa ional , ca „unit i conexe ale
înv mântului preuniversitar, cu personalitate juridic , subordonate
Ministerului Educa iei i Cercet rii i coordonate de inspectoratele colare
/ ale Municipiului Bucure ti” (Art. 1, al. 2).
Centrul Jude ean / al Municipiului Bucure ti de Resurse i de Asisten
Educa ional (CRAE) reprezint o nou institu ie de înv mânt
specializat în oferirea, coordonarea i monitorizarea serviciilor
educa ionale specifice acordate copiilor, elevilor, cadrelor didactice,
p rin ilor i membrilor comunit ii pentru a asigura tuturor accesul la o
educa ie de calitate, precum i asisten a necesar în acest sens” (Art. 2).
CRAE este conceput ca un organism supraordonat pentru trei structuri:
Centrele colare de Educa ie Incluziv , Centrele Jude ene i Cabinetele de
Asisten Psihopedagogic i Centrele i Cabinetele Inter colare
Logopedice.
Regulamentul-cadru privind organizarea i func ionarea Centrelor i
Cabinetelor de Asisten Psihopedagogic se afl în anexa nr. 3 a Ordinului
MEC nr. 5418 din 08.11.2005.
Vom analiza i aspectele de noutate în statutul pe care l-a dobândit CJAPP,
prin regulament, comparativ cu regulamentul anterior (abrogat):
• CJAPP sunt institu ii subordonate organizatoric ISJ i CRAE, iar
din punct de vedere metodologic, MEC (Art. 2, al 1).
• CRAE devine astfel coordonatorul, monitorul, evaluatorul i
finan atorul acestor centre / cabinete.

17
 • Cabinetele de Asisten Psihopedagogic asigur asisten a
psihopedagogic unui num r de 800 de elevi sau 400 de pre colari.
Unui cabinet inter colar i se pot aronda i unit i de înv mânt
pre colar (Art. 1 al. 4). Asisten a pre colarilor constituie o premier
în domeniu.
• Categoriile de personal care func ioneaz în cadrul CJAPP sunt:
personal de conducere, didactic i didactic auxiliar (Cap. II, Art. 8,
Al. 1). Dispare categoria de personal nedidactic, fiind preluat la
angajare de CRAE.
• Coordonatorul CJAPP este asimilat func iei de director de unitate
de înv mânt.
• Tehnicile de interven ie în domeniul psihoterapiei i consilierii
psihologice, testarea psihologic (inclusiv a cadrelor didactice) pot
fi efectuate doar de profesorul psiholog conform atest rii din partea
Colegiului Psihologilor din România (Cap. III, Sec iunea a 2-a, Art.
16, Al. b i c). Aceast atribu ie constituie de asemenea o premier
stipulat de lege i suscit înc dezbateri din partea practicienilor.
• Regulamentele de ordine interioar , precum i fi ele de posturi sunt
monitorizate anual de c tre CRAE i de ISJ.

Acte normative conexe

Sistemul de orientare i consiliere este întregit cu re ele ale unit ilor de

profil apar inând altor ministere sau organisme autonome.
A fost men ionat anterior un ordin comun tripartit prin care s-au înfiin at în
1998 re ele ale Centrelor de Informare i Consiliere Profesional în
domeniul educa ional, de tineret i al for ei de munc .
Astfel, ministrul muncii i protec iei sociale a semnat la 24.12.1997
Ordinul nr. 921 de organizare i func ionare a propriei re ele de Centre de
Informare i Consiliere Profesional . În fapt, aceste centre au fost înfiin ate
în cadrul agen iilor teritoriale pentru ocuparea for ei de munc (la nivel
na ional, jude ean, local i al Municipiului Bucure ti).
Legea nr. 145 din 09.07.1998 de înfiin are, organizare i func ionare a
Agen iei Na ionale pentru Ocuparea For ei de Munc stipuleaz c
18
administrarea re elei de centre men ionate intr în sarcina organismului
na ional nou înfiin at i subordonat MMPS (la acea dat ). La rândul lor,
agen iile teritoriale preluau sarcina organiz rii acestor centre la nivel
jude ean.
Serviciile de informare i consiliere a tinerilor i adul ilor afla i în c utarea
unui loc de munc sunt reglementate prin Legea nr. 76 din 16.01.2002
privind sistemul asigur rilor pentru omaj i stimularea ocup rii for ei
de munc , precum i prin Hot rârea Guvernului nr. 377 din 18.04.2002
pentru aprobarea procedurilor privind accesul la m surile pentru
stimularea for ei de munc , modalit ile de finan are i instruc iunile
de implementare a acestora.
În Capitolul IV, M suri pentru prevenirea omajului, sec iunea a II-a,
Cre terea anselor de ocupare a persoanelor în c utarea unui loc de
munc , Subsec iunea 1, Informarea i Consilierea Profesional , Articolul
58 define te natura serviciilor de informare i orientare, modul de
organizare, personalul specializat i metodele de consiliere utilizate.
Subsec iunea 3, referitoare la formare profesional , men ioneaz în
Articolul 1 c „accesul la programele de formare profesional se face în
urma activit ii de informare i consiliere profesional sau mediere”.
Serviciile de informare i consiliere profesional exterioare sistemului
educa ional care apar in altor organisme publice sau private sunt
reglementate prin Ordonan a Guvernului nr. 68/2003 privind serviciile
sociale, prin Nomenclatorul institu iilor de asisten social i prin
Regulamentul-cadru de organizare i func ionare a acestora, ap rute în
2001 i modificate prin Hot rârea Guvernului nr. 1007 din 01.09.2005.
În capitolul dedicat serviciilor sociale specializate se men ioneaz (Art. 25
f) „servicii de sprijin i orientare pentru integrarea, readaptarea i
reeducarea profesional ”, precum i (Art. 25 i) „consiliere în cadru
institu ionalizat, în Centre de Informare i Consiliere Profesional ”.
Actul legal sus-men ionat, coroborat cu Ordinul MMSSF nr. 323/2005
pentru aprobarea standardelor de calitate privind serviciile sociale i a
modalit ii de evaluare a îndeplinirii acestora constituie temeiul legal al
condi iilor de acreditare a serviciilor sociale.
Re eaua Centrelor de Informare i Consiliere Profesional înfiin at de
Ministerul Tineretului i Sportului prin acela i ordin comun nr. 59 aprobat
la 22.01.1998 continu s func ioneze în subordinea Autorit ii Na ionale
19
pentru Tineret i s-a extins prin noi centre teritoriale. Hot rârea nr. 384
din 28.04.2005 privind organizarea i func ionarea Autorit ii
Na ionale pentru Tineret (ANT) stipuleaz c ANT preia coordonarea
activit ii Centrelor de Informare i Consiliere Profesional din re eaua
anterioar INFOTIN.
Astfel, Legea nr. 333 din 17.07.2006 privind înfiin area Centrelor de
Informare i Consiliere pentru Tineret stipuleaz în Art. 1 (1) c „se
înfiin eaz , în cadrul ANT, în subordinea direc iilor jude ene de tineret,
respectiv a Municipiului Bucure ti, Centre de Informare i Consiliere
pentru Tineret, pentru categoria de vârst 14-35 ani”.
Se reglementeaz structura, atribu iile, serviciile, spa iile, dotarea i
finan area acestor centre de c tre ANT, prin intermediul autorit ilor
administra iei publice locale.
Începând din octombrie 2006 au intrat în vigoare noile reglement ri privind
protec ia muncii, prev zute în Legea nr. 319 din 01.10.2006 a securit ii
i s n t ii în munc .
Legea stabile te principii generale referitoare la prevenirea riscurilor
profesionale, protec ia s n t ii i securitatea lucr torilor, eliminarea
factorilor de risc i accidentare, informarea, consultarea, participarea
echilibrat potrivit legii, instruirea lucr torilor i a reprezentan ilor lor,
precum i direc iile generale pentru implementarea acestor principii.
Noile reglementari se vor aplica, în toate sectoarele de activitate, atât
publice, cât i private, cu excep ia anumitor activit i specifice din
serviciile publice, cum ar fi for ele armate sau poli ia, precum i cazuri de
dezastre, inunda ii i pentru realizarea m surilor de protec ie civil .
Prin aceste dispozi ii, actul normativ adaug o atribu ie la fi a postului
consilierului, aceea de a-l informa i îndruma pe client asupra securit ii i
s n t ii în munc .

Documente f r caracter normativ

Tabloul legislativ al sistemului de orientare i consiliere în România poate

fi completat cu o serie de documente care, de i nu au for juridic , se
20
bucur în schimb de recunoa tere deontologic din partea speciali tilor i
practicienilor.
Facem referire la carte, statute, coduri, teze. În România exist în prezent
cel pu in câte un exemplu din fiecare tip de act ne-normativ, care merit
amintite:

Centrul Na ional de Resurse pentru Orientare Profesional

În ara noastr , Centrul Na ional de Resurse pentru Orientare Profesional
(CNROP) s-a înfiin at ca o component a re elei europene de orientare
profesional (re-denumit recent Euroguidance).
CNROP (Euroguidance) a fost creat prin Ordinul MEN nr. 3703 din
29.04.1999 în conformitate cu Programul Na ional de Aderare a României
la Uniunea European i cu cerin ele na ionale în planul form rii i inser iei
profesionale.
Carta CNROP este un document care clarific identitatea centrelor, baza lor
legal în cadrul Uniunii Europene, obiective, grupuri- int , clien i, sarcini,
moduri de înfiin are i raportare, finan are, probleme de ansamblu ale
re elei.

Statutul Asocia iei Na ionale de Orientare colar i Profesional

Asocia ia Na ional de Orientare colar i Profesional (ANOSP) este o
asocia ie profesional cu caracter interdisciplinar care organizeaz i
desf oar activit i specifice domeniului, colaboreaz cu Asocia ia
Interna ional de Orientare colar i Voca ional (AIOSP) i cu alte
asocia ii de profil.
ANOSP a fost înfiin at în 1995 în baza unui statut structurat pe 7 capitole
(16 articole în total) prin care se precizeaz : denumirea, forma juridic ,
sediul, scopurile, obiectivele, calitatea, drepturile i îndatoririle membrilor,
conducerea, comisia de cenzori, structurile organizatorice i patrimoniul.

Codul etic i standarde de calitate în consilierea carierei este un

document elaborat în anul 2003 ca proiect de cod deontologic de c tre un
colectiv de cercet tori din Laboratorul de Orientare colar i Profesional

21
din ISE, cu consultarea larg a practicienilor domeniului i ale altor
documente similare din alte ri.
Dup Mercier (1999), obiectivele unui cod de etic profesional sunt
urm toarele:
• îndreptar de conduit , în m sura în care ofer modele de
comportament i sugestii în situa ii specifice;
• reper i suport, în m sura în care ofer sprijin pentru aspecte
dilematice din activitatea profesional ;
• ghid disciplinar, în m sura în care constituie forma legal de
investigare a cazurilor de înc lcare a deontologiei profesionale;
• îndrum tor educativ, în m sura în care se poate introduce în
mediul colar în scopul studiului eticii aplicate;
• oglindirea imaginii profesiei, în m sura în care prezint
prerogativele profesiei pentru publicul larg;
• mijloc de reglementare a adeziunii i loialit ii colaboratorilor;
• protector al statutului profesiei, în m sura în care ofer protec ie
membrilor s i, spore te prestigiul profesional i mediaz
dezacordurile de opinie referitoare la acea profesie;
• intermediar între lege i valorile comunit ii (codurile etice sunt
recunoscute ca documente programatice, dar nu au for a coercitiv
a unui act normativ);
• contract moral între beneficiari i organiza ii / institu ii /
speciali ti, men inându-se, astfel, coeziunea dintre ace tia.

În lucrarea amintit , principiile codului etic i standardele de calitate

conexe sunt structurate pe 6 sec iuni (A – F) i 30 subsec iuni dup cum
urmeaz :
Sec iunea A: Rela iile cu persoanele consiliate (A. 1. Precizarea
pozi iei consilierului, A. 2. Confiden ialitatea, A. 3. Egalitatea
anselor, A. 4. Informarea clientului, A. 5. Rela ia personal cu
clien ii, A. 6. Persoane cu cerin e speciale de consiliere, A. 7.
Testarea clientului, A. 8. Evaluarea i interpretarea rezultatelor, A.
9. Rezolvarea problemelor etice, A. 10. Finalizarea rela iei de
consiliere, A. 11. Aspecte financiare ale consilierii).
Sec iunea B: Formarea i dezvoltarea profesional (B. 1. Formarea
profesional ini ial , B. 2. Formarea profesional continu , B. 3.

22
 Utilizarea tehnologiei informatice i de comunicare, B. 4.
Consilierul formator).
Sec iunea C: Evaluarea consilierilor (C. 1. Termenii desf ur rii
activit ii, C. 2 Supervizare i consultan , C. 3. Evaluarea i
monitorizarea activit ii consilierului).
Sec iunea D: Activitatea tiin ific (D. 1. Subiec ii cercet rii
tiin ifice, D. 2. Desf urarea cercet rii, D. 3. Publicarea
rezultatelor cercet rii, D. 4. Recunoa terea contribu iilor la
cercetare).
Sec iunea E: Rela ia cu ter ii (E. 1. Colaborare, E. 2. Persoane
semnificative pentru client, E. 3. Persoane i institu ii ca surse de
informa ii).
Sec iunea F: Management institu ional (F. 1. Elaborarea i
eviden a documentelor, F. 2. Coordonarea activit ilor, F. 3.
Activitatea de marketing i atragere de fonduri, F. 4. Asigurarea
bazei materiale).
Rod al eforturilor de consultare, documentare, colectare i adaptare a
con inutului unui mare num r de documente similare din spa iul european
i nord-american, lucrarea a fost propus ca sugestie metodologic de cod
etic speciali tilor i practicienilor din domeniu, cu care s-a colaborat intens
în vederea elabor rii lui.
Este primul model de act deontologic în România în domeniul consilierii
profesionale, iar autorii sper s poat fi recunoscut, aprobat în plan
na ional i legiferat în viitorul apropiat.

Teze / principii directoare în informare, consiliere i orientare

În lucrarea „Consilierea carierei – Un model deschis i flexibil”, Mihai
Jig u (2005) structureaz o „matrice de referin a serviciilor de informare,
consiliere i orientare (SICO)” prin intermediul a 24 teze / principii.
În opinia autorului, „acest ansamblu de principii, concepte i suport
explicativ este menit s contureze dimensiunea european a SICO din
cadrul sistemelor de educa ie i ale pie ei muncii din diferite ri.” (Jig u,
2005).

23
Tezele marcheaz un cadru de referin pentru proiectarea SICO, care
„asigur dezvoltarea resurselor umane ale unei societ i în momente de
tranzi ie”. (idem).

Concluzii

• Multe dintre documentele legislative privind consilierea pe tot

parcursul vie ii elaborate în ultimii ani sunt racordate la cele mai
moderne abord ri ale educa iei permanente la nivel european,
incluzând aspecte ce in de asigurarea accesului la formare
(profesional continu ), validarea înv rii anterioare, asigurarea
calit ii ofertei de formare etc.
• Cu toate acestea, analizele privind nivelul de implementare i
evalu rile de impact au ar tat c exist înc o distan
semnificativ între prevederile legislative i punerea în practic a
acestora.

24
 II. Competen ele consilierului de orientare

De i serviciile i sistemele de consiliere i orientare a carierei prezint

diferen e specifice în diferite ri, o analiz comparativ în termeni de
competen e profesionale relev elemente similare i o structur de baz
comun . Diferen ele specifice apar în ceea ce prive te: postul ocupat (de
ex: consilier colar, consilier al carierei, consilier psihologic, consilier
pentru integrarea grupurilor defavorizate); domeniul de activitate (de ex:
sisteme de educa ie i formare, sisteme de ocupare în munc , sisteme de
asisten pentru grupuri specifice); specializarea practicianului (de ex:
tiin ele educa iei, psihologie, sociologie, asisten social ) sau prin nivelul
i forma de calificare a consilierului (licen iat într-una din specializ rile
legale sau preg tire de baz în alt domeniu, dar care este completat de
cursuri de formare continu în domeniul consilierii, de tip master, de
exemplu).
Prin competen e în elegem acel ansamblu de cuno tin e, abilit i i
atitudini de care are nevoie consilierul pentru a- i îndeplini cu succes
activitatea. Consilierul trebuie s prezinte un nivel adecvat de cuno tin e i
în elegere a teoriilor i principiilor consilierii carierei, strategiile dezvolt rii
carierei i s poat utiliza instrumentele specifice domeniului, precum:
inventare de interese, scale de valori, teste de aptitudini, chestionare de
dezvoltarea carierei, module de evaluarea carierei.
Abilit ile de baz necesare sunt cele de: comunicarea interpersonal ,
redactarea de rapoarte, colaborarea cu persoane relevante sau speciali ti,
administrarea de instrumente specifice în sesiuni individuale sau de grup,
prezentarea pertinent a ocupa iilor, prezentarea clar i profesional a
rezultatelor ob inute prin diferite instrumente, abilitatea de a identifica i
25
r spunde unor bariere la schimbare i dezvoltare întâmpinate de indivizi,
strategii de interven ie pentru diferite categorii de clien i, oferirea de
feed-back asupra rezultatelor, utilizarea tehnicilor informatizate de
orientare i consiliere etc.
Consilierul trebuie s dovedeasc , în acela i timp, profesionalism i
cunoa terea codului etic prin men inerea standardelor profesionale,
recunoa terea propriilor limite de competen , oferirea de servicii de
consiliere doar pentru situa iile pentru care este preg tit i competent,
perfec ionare continu , adecvarea interven iei în func ie de vârsta, genul,
etnia, contextul social, cultural, limba sau nivelul educa ional al clientului.
Un studiu efectuat sub egida OECD (apud Jig u & Chiru, 2004) recomand
ca „serviciile de orientare profesional s integreze cât mai rapid
consilierea la distan / consilierea electronic în serviciile de consiliere
standard”. Pentru realizarea consilierii la distan , practicienii trebuie s
demonstreze cuno tin e despre / abilit i de:
• mediile de comunicare în consilierea la distan i tehnicile
specifice acestora (consiliere prin Internet, telefon, video-
conferin );
• caracteristicile consilierii la distan prin diferite medii;
• modalit ile optime de furnizare a informa iilor;
• preg tirea sesiunii de consiliere la distan ;
• analiza ulterioar a sesiunii de consiliere;
• evaluarea / monitorizarea performan elor;
• realizarea de materiale online pentru nevoile specifice ale unor
categorii de clien i sau organiza ii (licee, universit i etc);
• desf urarea de activit i pentru sporirea vizibilit ii serviciilor.
În ceea ce prive te consilierea prin telefon, Rosenfield enumer
urm toarele abilit i specifice (1997, apud Jig u & Chiru, 2004):
• întâmpinarea agreabil i profesional a clientului;
• abordare interactiv a clientului, ascultare i reac ie adecvat ;
• gestionarea pauzelor în vorbire;
• recunoa terea st rilor psihice i reac ia potrivit la acestea;
• gestionarea proiec iilor i transferurilor;
• gestionarea timpului acordat sesiunii de consiliere;
• stabilirea unei rela ii de consiliere;
• comunicare verbal eficient ;

26
 • amenajarea unui spa iu adecvat sesiunilor de consiliere prin
telefon;
• cuno tin e i utilizarea oportun a diferitelor modele de consiliere.
De i toate standardele de competen e profesional pentru consilierii carierei
prezint structuri relativ similare, unii autori accentueaz necesitatea unei
definiri mai clare i detaliate. De pild , Jarvis (1998) spune c un consilier
trebuie s aib capacitatea de a identifica, selecta i da informa ia esen ial ,
oferind, astfel, o orientare autentic i nu doar informa ii: „ad ugând noi
date la cantitatea deja enorm de informa ii accesibile online sau prin alte
forme, consilierul mai mult amplific problema clien ilor i nu o rezolv ;
clien ii trebuie ajuta i s localizeze i s proceseze informa ia esen ial
despre el în i i i despre lumea muncii, pentru a putea adopta deciziile
adecvate care s conduc la schimb ri pozitive m surabile în via a lor”. Se
impune, de asemenea, dezvoltarea capacit ii clien ilor de a ac iona
independent în luarea deciziilor cu privire la carier ; consilierul „trebuie s
ajute clien ii s utilizeze instrumentele disponibile în momentele critice ale
carierei lor chiar i atunci când un sprijin profesional individualizat nu
este disponibil pentru ei, clien ii s î i ia în propriile mâini destinul”.
O alt abilitate necesar în contextul societ ii moderne este conform
Stanley (apud, Jarvis, 1998) cea de stabilirea priorit ilor pentru
r spunsurile de interven ie: „Capacitatea de a identifica din gama extins
de cereri pe acelea care impun interven ii urgente … capacitatea de a
analiza i stabili care sunt cazurile cu o mare probabilitate de succes
(înalt expertiz asupra cazului i o motiva ie ridicat a clientului) i de a
le refuza pe cele susceptibile de insucces în care lipsa de expertiz a
consilierului coincide cu o motiva ie sc zut a clientului i de a trimite
clientul respectiv c tre al i speciali ti mai aviza i, de a a tepta cre terea
motiva iei clientului”.
În plus, unii autori pun accent pe competen a consilierului de a trata
problemele proactiv (Baker, 1996), pe capacitatea de a înv a i pe
capacitatea de a aplica principiile orient rii pe client, abordând fiecare
situa ie de consiliere din perspectiva clientului particular.
Competen a de mediator între coal , familie, comunitate (integrarea în
curriculum-ul colar a activit ilor de dezvoltare a abilit ilor de via ,
con tientizarea problemelor carierei), dezvoltarea de programe de prevenire
i interven ie care s conduc la rezultate m surabile, evitarea abuzului de
droguri, a bolilor cu transmitere sexual , violen ei, omajului, sarcinilor la

27
adolescente, prin identificarea persoanelor expuse. În condi iile extinderii
educa iei incluzive, consilierul trebuie s î i dezvolte i competen e de
lucru cu elevii cu cerin e educative speciale.
În prezent, se pune accent pe competen a consilierului de utilizare a
instrumentelor informatizate de consiliere i orientare (de ex: c utare pe
Internet, prezentarea serviciilor pe pagini web, consiliere i informare prin
e-mail).
Sintetizând, competen ele consilierului pot fi grupate în opt domenii mari
(Baker, 1996):
• competen a de consiliere individual sau de grup vizeaz
dezvoltarea capacit ii clien ilor de a lua decizii, rezolva probleme,
schimba comportamente sau modifica circumstan ele de mediu;
• competen a de instruire se refer la capacitatea de a dezvolta
planuri de formare, utilizarea de mijloace pedagogice, i predare.
Obiectivele sunt acelea i, dar modul de oferire difer ;
• competen a de consultarea definit prin acordarea de ajutor
p rin ilor, profesorilor sau a altor persoane în rezolvare
problemelor clientului. Pentru a oferi asisten persoanei
consultate, consilierul trebuie s posede expertiza necesar
indiferent c este vorba de un client voluntar i con tient de
procesul de ajutorare sau nu;
• competen a de trimitere i coordonare pentru situa iile care
dep esc preg tirea consilierului i impun trimiterea clien ilor c tre
al i speciali ti. Este necesar cunoa terea surselor adecvate de
ajutor i men inerea unui sistem de monitorizare a rezultatelor;
• competen a de informare se refer la abilitatea de ob inere continu
a informa iilor relevante, de stocare i diseminare a lor, cât i de
cunoa tere a metodelor de procesare i utilizare a informa iei;
• competen a de îmbun t ire a tranzi iei pentru asistarea clien ilor
în perioadele de trecere de la via a acas la coal , de la o coal la
o alta i de la coal la locul de munc , tranzi ia fiind v zut mai
degrab ca proces i nu ca eveniment, rolul consilierului fiind acela
de persoan de sprijin a clientului i nu acela de reprezentant al
unei autorit i de înv mânt sau al angajatorului;
• competen a de evaluare presupune utilizarea unor instrumente
psihologice de eviden iere a caracteristicilor psihologice ale
clien ilor sau de evaluare a performan elor academice, pe baza
c rora se fac generaliz ri i predic ii despre comportamentul
28
 clientului (performan e colare, abilit i, caracteristici de
personalitate);
• competen a de r spundere este legat de necesitatea transparen ei
i de a r spunde pentru modul cum î i petrece timpul de lucru în
fa a publicului în contextul serviciilor publice sau fa de client i
angajator în cazul celor private. Pentru a demonstra c activitatea
sa este de valoare, consilierul trebuie s poat evalua propriile
eforturi, cât i opiniile clien ilor.

Cadrul interna ional al standardelor de competen (AIOSP)

Un inventar de referin al competen elor profesionale specifice profesiei

de consilier de orientare a carierei este oferit de Asocia ia Interna ional de
Orientare Educa ional i Profesional (AIOSP) care stabile te 11
competen e-cheie i 10 competen e specializate. Competen ele-cheie sunt
valabile pentru to i practicienii, indiferent de contextul în care profeseaz ,
iar cele specializate sunt specifice diferitelor tipuri de atribu ii ale
consilierilor.

Ghidul interna ional al competen elor în orientarea colar i profesional

AIOSP, 2004
Competen e-cheie
C1 A adopta un comportament etic i o atitudine profesional adecvate în
îndeplinirea rolurilor i responsabilit ilor
C2 A ti s consilieze i s sprijine clien ii în procesul de înv are, în
dezvoltarea carierei i în rezolvarea problemelor personale ale acestora
C3 A demonstra deschidere i interes fa de diferen ele culturale ale clien ilor
i a le evalua pentru a interac iona în mod eficient cu toate categoriile de
popula ie
C4 A integra teoria i cercetarea în practica orient rii, dezvolt rii profesionale,
consilierii i consult rii
C5 A fi capabil de a concepe, implementa i evalua programe i interven ii în
domeniul orient rii i consilierii
C6 A fi con tient de propriilor capacit i i limite
C7 A fi capabil de a comunica eficient cu colegii sau clien ii, utilizând un
limbaj adecvat situa iei

29
C8 A fi la curent cu informa iile noi cu privire la educa ie, formare, tendin ele
de angajare, pia a muncii i aspectele sociale
C 9 A avea deschidere fa de problemele sociale i multiculturale
C 10 A fi capabil de a coopera eficace într-o echip de profesioni ti
C 11 A cunoa te procesul de dezvoltarea carierei pe parcursul întregii vie i
Competen e specializate
1. Evaluare
Analiza caracteristicilor i nevoilor indivizilor sau grupurilor, cât i a contextului
în care tr iesc ace tia. Se utilizeaz diferite instrumente pentru a surprinde
aspectele relevante ale personalit ii clien ilor i a le folosi pentru o bun
dezvoltare a carierei lor
1.1. A diagnostica i analiza într-o manier global i cu acurate e nevoile
clien ilor cu ajutorul diferitelor instrumente i tehnici de evaluare
1.2. A utiliza datele ob inute în urma evalu rii în mod adecvat i corespunz tor
situa iei
1.3. A identifica situa iile care necesit trimiterea c tre servicii specializate
1.4. A facilita trimiterea la al i speciali ti prin ini ierea contactului între
diferitele servicii i client
1.5. A men ine liste actualizate ale partenerilor / serviciilor complementare
1.6. A face recomand ri cu privire la nevoile clientului în func ie de mediul în
care acesta tr ie te
2. Orientare colar
Asistarea indivizilor în selectarea cursurilor, realizarea planurilor educa ionale,
dep irea dificult ilor de înv are, preg tirea pentru un ciclul superior de
înv mânt / formare sau inser ia pe pia a muncii. Consilierea se realizeaz în
grupuri mari, spre deosebire de consiliere care se face, de obicei, individual sau în
grupuri mici
2.1. A da dovad de interes pentru poten ialul elevului / studentului i a-i
facilita realizarea obiectivelor proprii
2.2. A sprijini indivizii i grupurile de elevi / studen i în dezvoltarea planurilor
educa ionale
2.3. A sprijini elevii / studen ii în procesul lu rii deciziilor
2.4. A sprijini elevii / studen ii în ameliorarea cunoa terii de sine
2.5. A sprijini elevii / studen ii în selectarea cursurilor / traseelor educa ionale
2.6. A sprijini elevii / studen ii în dep irea dificult ilor de înv are
2.7. A motiva i ajuta elevii / studen ii s participe la programele interna ionale
de schimb / mobilitate
2.8. A se consulta cu p rin ii asupra evolu iei i performan elor academice ale
copiilor lor
2.9. A sprijini profesorii în îmbun t irea metodologiilor de predare
2.10. A sprijini profesorii în implementarea orient rii în cadrul curriculum-ului

30
3. Dezvoltarea carierei
Dezvoltarea atitudinilor, concep iilor i competen elor care faciliteaz st pânirea
sarcinilor de dezvoltare profesional , abilitatea de a planifica i a se adapta la
tranzi ia c tre rolurile muncii pe întregul parcurs al vie ii. Utilizeaz , de obicei, un
model al dezvolt rii
3.1. A cunoa te aspecte legate de dezvoltarea carierei i dinamica unor
comportamente profesionale
3.2. A cunoa te legisla ia i implica iile acesteia asupra dezvolt rii carierei
3.3. A planifica, proiecta i implementa programe i interven ii de dezvoltarea
carierei pe parcursul întregii vie i
3.4. A cunoa te modele de luarea deciziilor i de tranzi ie pentru preg tirea i
planificarea stadiilor de tranzi ie: tranzi ia de la coal la munc , evolu ia
re-orient ri în carier , pensionare, concediere, reducerea duratei muncii
3.5. A identifica factorii de influen (familia, prietenii, oportunit i de educa ie
i finan are) i atitudinile p rtinitoare (stereotipuri ce in de gen, ras ,
vârst i cultur ) în luarea deciziilor cu privire la carier
3.6. A sprijini indivizii în stabilirea obiectivelor, identificarea strategiilor de a
le realiza i reevaluarea continu a obiectivelor, valorilor, intereselor i
deciziilor cu privire la carier
3.7. A cunoa te institu iile / serviciile na ionale i locale competente în
chestiuni de angajare, financiare, sociale i persoanele cheie în domeniu
3.8. A cunoa te instrumentele potrivite pentru dezvoltarea carierei i mijloacele
informatizate de informare în carier , a Internet-ului i altor resurse online
3.9. A ti s utilizezi adecvat resursele i tehnicile de dezvoltarea carierei
3.10. A ti s utilizezi resursele adecvate de dezvoltarea carierei pentru a
r spunde nevoilor unor grupuri specifice (imigran i, grupuri etnice i
popula ia în situa ie de risc)
3.11. A ajuta clien ii s î i construiasc propriile proiecte de via i carier
4. Consiliere
Determinarea reflec iei despre sine în scopul clarific rii imaginii de sine,
identific rii op iunilor, lu rii deciziilor i rezolvarea dificult ilor
4.1. A în elege factorii fundamentali ai dezvolt rii personale a clien ilor i
dinamicii comportamentului individual
4.2. A demonstra empatie, respect i o rela ie constructiv cu clientul
4.3. A utiliza tehnici de consiliere individual
4.4. A utiliza tehnici de consiliere de grup
4.5. A r spunde nevoilor elevilor / studen ilor afla i în situa ie de risc
4.6. A sprijini clien ii în:
4.6.1. prevenirea problemelor personale
4.6.2. dezvoltarea personalit ii
4.6.3. rezolvarea personal a problemelor
4.6.4. luarea deciziilor

31
 4.6.5. identitate de gen
4.6.6. abilit i sociale
4.6.7. educa ia pentru s n tate
4.6.8. utilizarea timpului liber
4.7. A ajuta clien ii s dezvolte un plan personal de via
4.8. A identifica i trimite cazurile care intr în competen a altor servicii
specializate
5. Managementul informa iilor
Colectarea, organizarea, men inerea i diseminarea informa iilor pertinente despre
educa ie, formare, ocupa ii, oportunit i de angajare i asistarea clien ilor pentru o
utilizare optim a acestora
5.1. A cunoa te reglement rile din domeniul educa iei, form rii i muncii la
nivel local, na ional i interna ional
5.2. A cunoa te posibilit ile de echivalare a diplomelor i calific rilor
profesionale ob inute în diferite ri
5.3. A colecta, organiza, disemina i oferi informa ii actualizate despre carier ,
educa ie i chestiuni de ordin personal i social în aria:
5.3.1. educa iei i form rii
5.3.2. informa iilor despre ocupa ii
5.3.3. oportunit ilor de angajare
5.3.4. altele (s n tate, petrecerea timpului liber…)
5.4. A utiliza tehnologiile informatice i de comunicare pentru a oferi
informa ii despre ofertele de studiu i angajare (baze de date, programe
informatizate de orientarea carierei i Internet)
5.5. A facilita accesarea i utilizarea cu sens de c tre clien i a informa iilor
despre educa ie i munc
6. Consultare i coordonare
Furnizarea de informa ii, orientare i sfaturi cu privire la domeniul ocupa ional,
p rin ilor, profesorilor, directorilor care doresc s sprijine elevii în luarea deciziilor
despre cariere. Crearea de centre de resurse pentru elevi / studen i care se refer la
programe, servicii i re ele de consiliere
6.1. A se consulta cu p rin ii, profesorii, tutorii, asisten ii sociali, administratori
i al i agen i pentru sporirea eficien ei activit ii sale cu elevii / studen ii
6.2. A avea o atitudine potrivit pentru a dezvolta bune rela ii de comunicare,
obiective i voin a de a ob ine evolu ii comportamentale dezirabile
6.3. A fi capabil de a colabora cu organiza ii (universit i, companii,
municipalit i i alte institu ii)
6.4. A interpreta i explica concepte i informa ii noi în mod eficace
6.5. A coordona personalul colii i al comunit ii pentru a aduna resurse pentru
elevi / studen i
6.6. A folosi procedee adecvate de orientare în scopul sprijinirii elevilor /
studen ilor i publicului larg în utilizarea unor programe, servicii i re ele

32
 speciale
6.7. A ti s conduc i s stimuleze creativitatea elevilor / studen ilor în scopul
construirii propriilor proiecte (în ce prive te studiul i munca)
6.8. A fi capabil de a- i contura o bun imagine ca profesionist
7. Cercetare i evaluare
Studierea aspectelor legate de consiliere i orientare, precum: procesele de
înv are, comportamente profesionale i modalit i de dezvoltare a acestora, valori.
Examinarea eficacit ii interven iilor
7.1. A cunoa te metodologiile cercet rii, a tehnicilor de culegere i analiz a
datelor
7.2. A promova proiecte de cercetare în leg tur cu orientarea i consilierea
7.3. A utiliza diferite metode de prezentare pentru raportarea rezultatelor
cercet rii
7.4. A interpreta rezultatele acestor cercet ri
7.5. A integra rezultatele acestor cercet ri în practica orient rii i consilierii
7.6. A evalua programele i interven iile în domeniul orient rii prin aplicarea
de tehnici actuale i modele de evaluare de program
7.7. A fi informat la zi asupra noilor rezultate ale cercet rii
8. Managementul programelor / serviciilor
Proiectarea, implementarea, supervizarea i evaluarea interven iilor centrate pe
nevoile diferitelor popula ii int
8.1. A identifica popula iile int
8.2. A realiza analize de nevoi
8.3. A inventaria resursele relevante pentru planificarea i implementarea
programelor
8.4. A fi la curent cu publica iile domeniului, tendin ele i aspectele curente
relevante
8.5. A aduce la cuno tin a comunit ii ofertele de programe i servicii
8.6. A conduce (proiecta, implementa, superviza) programe i interven ii
8.7. A evalua eficacitatea interven iilor
8.8. A utiliza rezultatele pentru îmbun t irea programelor în func ie de
recomand rile / obiectivele institu iilor / agen iilor
8.9. A organiza i administra serviciile educa ionale, de consiliere, orientare i
plasament
8.10. A îndruma i superviza personalul
8.11. A promova dezvoltarea personalului
9. Dezvoltarea capacit ii comunitare
Încurajarea colabor rii între partenerii din comunitate pentru evaluarea capitalului
uman i nevoilor comunit ii, cât i dezvoltarea de planuri care s r spund unor
obiective economice, sociale, educa ionale sau de angajare ale comunit ii
9.1. A avea abilitatea de a dezvolta rela ii cu parteneri cheie din comunitate
9.2. A efectua analize ale resurselor materiale i umane
33
9.3. A analiza nevoile comunit ii
9.4. A colabora cu comunitatea pentru utilizarea eficient a resurselor în func ie
de nevoile acesteia
9.5. A coopera cu comunitatea pentru dezvoltarea, implementarea i evaluarea
planurilor de ac iune care au obiective de natur economic , social ,
educa ional i de plasare a for ei de munc
9.6. A colabora cu re elele locale, na ionale i interna ional de orientare colar
i profesional (de ex.: IAEVG)
10. Plasare
Sprijinirea indivizilor în efortul de ob inere a unui loc de munc prin însu irea
tehnicilor de c utare a unui loc de munc i crearea oportunit ilor de angajare
10.1. A forma clien ii în utilizarea strategiilor de c utare a unui loc de munc
10.2. A utiliza Internet-ul în procesul c ut rii locurilor de munc
10.3. A prezenta clien ilor oportunit ile de munc i a le facilita alegerea slujbei
potrivite
10.4. A avea rela ii cu angajatorii i ofertan ii de educa ie i formare pentru a
ob ine informa ii despre ofertele acestora
10.5. A consulta deciden ii politicilor în domeniu
10.6. A urm ri deciziile clien ii dup oferirea de sugestii de angajare
10.7. A pune în coresponden indivizii cu locuri de munc disponibile sau cu
ofertele de educa ie sau formare
10.8. A sprijini clien ii în ocuparea i men inerea locului de munc

Modelul american al standardelor de competen (NCDA)

Un profil ideal al competen elor consilierului carierei cu specializare la

nivel de master include, conform Asocia iei Na ionale pentru Dezvoltarea
Carierei din SUA, urm toarele categorii:

C 1. Teorii ale dezvolt rii carierei

Demonstreaz 1. teorii ale consilierii i tehnici asociate
cuno tin e 2. teorii i modele ale dezvolt rii carierei
despre: 3. diferen e individuale legate de gen, na ionalitate, etnie,
capacit i fizice i psihice
4. modele teoretice ale dezvolt rii carierei i tehnicile /
resursele asociate de consiliere i informare
5. maturizare i dezvoltare uman pe parcursul întregii vie i

34
 6. roluri socio-profesionale necesare pentru planificarea vie ii
active
7. tehnici i modele de informare pentru planificarea carierei i
plasament
C 2. Abilit i de consiliere individual i de grup
Demonstreaz 1. stabili i men ine rela ii personale productive cu indivizii
abilitatea de 2. stabili i men ine un climat de grup productiv
a: 3. colabora cu clien ii în identificarea obiectivelor personale
4. identifica i selecta tehnicile adecvate cu obiectivele
clientului / grupului, nevoile individuale, st rile psihologice
i sarcinile de dezvoltare
5. identifica i în elege caracteristicile personale ale individului
legate de carier
6. identifica i în elege condi iile contextului social care
influen eaz cariera clientului
7. identifica i în elege structurile i func iile familiale i
culturale care influen eaz cariera clientului
8. identifica i în elege procesele de luarea deciziilor pentru
carier ale clientului
9. identifica i în elege atitudinile clientului fa de lumea
muncii i colegii de munc
10. identifica i în elege prejudec ile clientului fa de lumea
muncii i colegii de munc derivate din stereotipuri de gen,
na ionalitate i cultur
11. motiva i încuraja clien ii s înceap preg tirea pentru munc
i s ini ieze tranzi ia de roluri prin identificarea i
interpretarea surselor de informare i experien elor relevante
12. asista clientul în dobândirea unui set de abilit i de angajare
i c utare a unui loc de munc
13. sprijini i motiva clien ii în examinarea rolurilor din via a
activ i a propor iei dintre lucru, timp liber, familie i
comunitate în carier
C 3. Evaluare individual i de grup
Demonstreaz 1. evalua caracteristici personale precum aptitudini,
abilitatea de performan e, interese, valori i tr s turi de personalitate
a: 2. evalua / identifica hobby-urile, stilurile de înv are, rolurile
sociale, imaginea de sine, maturitatea în carier , identitatea
profesional , indecizia privind cariera, preferin ele pentru
mediile de munc i alte aspecte legate de stilul de via
3. evalua condi iile mediului de munc (sarcini, a tept ri,
norme i caracteristicile mediului fizic i social)
4. evalua i selecta instrumente valide i fidele adecvate
genului, na ionalit ii, etniei i tr s turilor psihofizice ale
35
 clientului
5. utiliza instrumente informatizate de testare în mod eficace i
adecvat
6. selecta, administra, interpreta tehnicile de evaluare adecvate
pentru administrarea individual sau în grup
7. raporta în mod adecvat rezultatele instrumentelor de evaluare
în carier
8. interpreta datele ob inute cu instrumente de evaluare i
prezenta rezultatele clien ilor i altora
9. asista clientul i pe cei desemna i de client în interpretarea
datelor ob inute din instrumentele de evaluare
10. redacta un raport al rezultatelor evalu rii
C 4. Resurse de informare
Demonstreaz 1. tendin ele în educa ie, formare i angajare, informa ii i
cuno tin e resurse despre pia a muncii, despre sarcinile, func iile,
despre: salariile, cerin ele locului de munc din domenii mari de
activitate i ocupa ii specifice
2. resurse i abilit i utilizate de clien i în planificarea i
managementul vie ii active
3. resurse profesionale sau ale comunit ii disponibile pentru a
asista clien ii în planificarea carierei i inser ia la locul de
munc
4. schimbarea rolului femeii i b rbatului i implica iile pe care
acestea le au pentru educa ie, familie i timpul liber
5. metode de utilizare adecvat a sistemelor informatizate de
consilierea carierei pentru asistarea clientului în planificarea
carierei
C 5. Promovarea, managementul i implementarea de programe
Demonstreaz 1. dezvoltarea, planificarea, implementarea i managementul
cuno tin e unor programe comprehensive de dezvoltarea carierei în
despre i diferite contexte
abilit i de: 2. modele de organizare a programelor de dezvoltarea carierei
3. evaluarea nevoilor i practici de evaluare
4. teoria, managementul i comunicarea organiza ional
necesare în implementarea i administrarea programelor de
dezvoltarea carierei
5. prognoz , analiz de politici, alocarea resurselor i controlul
calit ii
6. abord ri ale conducerii pentru evaluare i feed-back,
schimbare organiza ional , luarea deciziilor, rezolvarea
conflictelor
7. standarde i criterii profesionale pentru programele de
dezvoltarea carierei
36
 8. implementarea programelor de dezvoltarea carierei
individuale i de grup, pentru grupuri int specifice
9. instruirea clien ilor pentru o utilizare adecvat a sistemelor
computerizate de informarea i planificarea carierei
10. planificarea, organizarea i administrarea centrelor
comprehensive de resurse pentru carier
11. implementarea programelor de dezvoltarea carierei în
colaborare cu al i speciali ti
12. identificarea i evaluarea competen elor personalului
13. sus inea de campanii de marketing i rela ii publice în cadrul
activit ilor i serviciilor de dezvoltarea carierei
C 6. Mentorat, consultare i cre terea performan elor
Demonstreaz 1. utiliza teorii, strategii i modele de consultare
abilitatea de 2. stabili i men ine rela ii consultative productive cu persoane
a: care pot influen a cariera clientului
3. ajuta clientul i deciden ii s în eleag importan a consilierii
carierei, dezvolt rii carierei i planific rii vie ii active
4. influen a politicile publice din domeniul dezvolt rii carierei
i planific rii for ei de munc
5. analiza nevoile organiza ionale viitoare i nivelul curent al
abilit ilor angaja ilor i dezvolt programe de formare
pentru îmbun t irea performan ei
6. oferi mentorat i tutorat angaja ilor
C 7. Abilit i de lucru cu grupuri diverse
Demonstreaz 1. identifica modele de dezvoltare multiculturale
abilitatea de 2. identifica nevoile de dezvoltare specifice diferitelor categorii
a: de beneficiari dup criterii precum: genul, etnia,
na ionalitatea i caracteristicile psihofizice
3. defini programe de dezvoltare în carier în acord cu nevoile
specifice diferitelor categorii de beneficiari
4. identifica metode sau resurse adecvate pentru comunicarea
cu clien ii cu dificult i de comunicare în limba na ional
5. identifica abord ri alternative pentru a r spunde nevoilor de
planificarea carierei ale diferitelor categorii de beneficiari
6. identifica resurse din comunitate i stabili leg turi cu acestea
pentru a asista clientul cu nevoi specifice
7. asista alte categorii de personal, profesioni ti i membrii ai
comunit ii în în elegerea nevoilor / caracteristicilor specifice
unor beneficiari diferi i cu referire la explorarea carierei,
a tept rile angaj rii i diferite aspecte socio-economice
8. pleda pentru dezvoltarea carierei i angajarea unor
beneficiari diver i
9. proiecta i oferi programe i materiale de dezvoltarea carierei
37
 pentru persoane aflate în zone dezavantajate
C 8. Supervizarea
Demonstreaz 1. evalua performan a consilierilor i de a le dezvolta
abilitatea de competen a
a: 2. recunoa te propriile limite i de a c uta supervizare sau de a
trimite clien ii c tre al i speciali ti atunci când situa ia o
impune
3. utiliza supervizarea în mod regulat pentru men inerea i
îmbun t irea performan elor de consiliere
4. de ine cuno tin e despre modelele i teoriile superviz rii
5. oferi o supervizare eficace consilierilor carierei cu diferite
niveluri de experien
C 9. Aspecte etice i legale
Demonstreaz 1. codul etic i standardele de calitate în profesia de consilier al
cuno tin e carierei
despre i 2. aspectele etice i prevederile legale în vigoare care vizeaz
ader la: practica de consilierea carierei cu diferitele categorii de
beneficiari
3. aspectele etice i prevederile legale referitoare la utilizarea
sistemelor informatizate de consiliere i orientare
4. standardele etice referitoare la procesul de consultare
5. reglement rile referitoare la confiden ialitatea datelor despre
client
C 10. Evaluare / cercetare
Demonstreaz 1. în elegerea i realizarea de cercet ri i evalu ri în consilierea
cuno tin e i dezvoltarea carierei
despre i 2. redactarea unui proiect de cercetare
abilit i de: 3. utilizarea tipurilor i proiectelor de cercetare adecvate
consilierii i dezvolt rii carierei
4. transmiterea rezultatelor cercet rii referitoare la eficacitatea
programelor de consilierea carierei
5. proiectarea, realizarea i utilizarea rezultatelor programelor
de evaluare
6. proiectarea programelor adecvate de evaluare pentru diferite
categorii de beneficiari
7. aplicarea procedurilor statistice adecvate cercet rii în
dezvoltarea carierei
C 11. Utilizarea tehnologiei
Demonstreaz 1. sistemelor informatizate de informare i orientare, cât i a
cuno tin e celor existente pe Internet
despre i 2. standardelor i criteriilor de evaluare a sistemelor
abilit i de informatizate de informare i orientare
utilizare a: 3. modalit ilor de utilizare a sistemelor informatizate de
38
 consiliere i a serviciilor Internet pentru a asista indivizii în
planificarea carierei, în conformitate cu normele deontologiei
profesionale
4. caracteristicilor clien ilor care faciliteaz sau obstruc ioneaz
utilizarea sistemelor informatizate de informare i orientare
5. metodelor de evaluare i selectare a sistemelor conform
nevoilor individuale ale clien ilor

Profilul de competen e pentru consilierii colari

Conform ordinului nr. 5418/08.11.2005 a Ministerului Educa iei Na ionale,

privind aprobarea Regulamentului de organizare i func ionare a Centrelor
Jude ene / al Municipiului Bucure ti de Resurse i Asisten Educa ional
i a regulamentelor-cadru ale institu iilor din subordine, func iile didactice
pe care le pot ocupa practicienii consilieri din aceste centrele sunt de:
profesor pedagog, profesor psihopedagog, profesor psiholog, profesor
sociolog, profesor pedagog social, profesor psihosociolog, profesor
psihopedagogie special .

Conform aceluia i ordin (nr. 5418/2005), atribu iile CRAE sunt:

a. ofer informare, consiliere, documentare i îndrumare pentru
pre colari / elevi, p rin i, educatoare, înv tori, institutori i
profesori pe diferite teme: cunoa tere i autocunoa tere, adaptarea
elevilor la mediul colar, adaptarea colii la nevoile elevilor,
optimizarea rela iilor coal -elevi-p rin i;
b. asigur , prin intermediul metodelor, procedeelor i tehnicilor
specifice, prevenirea i diminuarea factorilor care determin
tulbur ri comportamentale, comportamente de risc sau disconfort
psihic. Tehnicile de interven ie în domeniul psihoterapiei i
consilierii psihologice pot fi utilizate doar de profesorul psiholog în
urma atest rii de c tre Colegiului Psihologilor din România;
c. asigur examinarea psihologic atât pentru cadrele didactice, cât i
pentru elevi, la cererea p rin ilor, a colii sau a inspectoratelor
colare, în situa ii de e ec colar, abandon colar, conflicte.
Examinarea i testarea psihologic sunt efectuate doar de profesorul

39
 psiholog atestat de Colegiului Psihologilor din România, pe baza
metodologiei unitare elaborate de Colegiul Psihologilor i avizate
de Ministerul Educa iei i Cercet rii;
d. propune i organizeaz programe de orientare a carierei elevilor în
coli;
e. asigur servicii de consiliere i cursuri pentru p rin i;
f. coordoneaz i sprijin Cabinetele de Asistent Psihopedagogic i
Cabinetele Inter colare din unit ile de înv mânt preuniversitar;
g. colaboreaz cu personalul de la Centrele Medicale de Igien i
Profilaxie;
h. colaboreaz cu personalul de la agen iile locale de ocupare i
formare profesional ;
i. sprijin i asigur asisten a i consilierea metodologic a
educatoarelor, înv torilor, institutorilor, profesorilor i
dirigin ilor;
j. elaboreaz studii psihosociologice privind op iunile elevilor
claselor terminale care vizeaz calific rile profesionale ob inute în
înv mântul profesional i liceal, precum i tipurile de coli din
cadrul re elei colare locale i na ionale;
k. înainteaz ISJ prin Centrele Jude ene de Resurse i de Asisten
Educa ional , studii de specialitate privind elementele de prognoz
i analiz referitoare la oferta pie ei for ei de munc în zon
(evolu ie, dinamic , profesii în dispari ie, profesii noi), în vederea
orient rii colare, profesionale i a carierei elevilor din jude ;
l. este implicat, al turi de ISJ, în examinarea propunerilor tuturor
unit ilor colare din re ea i a ofertei privind planul de colarizare;
m. coordoneaz ac iunea de derulare a proiectelor / programelor,
parteneriatelor educa ionale interne sau interna ionale derulate pe
plan local, vizând problematica consilierii, orient rii colare,
profesionale i a carierei elevilor în parteneriat cu autorit ile de
înv mânt, autorit ile locale, asocia ii i funda ii cu preocup ri în
domeniu;
n. monitorizeaz , prin intermediul echipei operative a profesorilor din
centru, situa iile deosebite din unit ile de înv mânt preuniversitar
din jude / Municipiul Bucure ti (abandon colar ridicat, risc
privind consumul de droguri, tulbur ri comportamentale) în care,
din motive obiective, nu au putut fi normate catedre în cabinete
colare, urmând s prezinte rapoarte semestriale;

40
 o. recomand p rin ilor consultarea altor institu ii pentru problemele
care nu sunt de competen a CJAPP (Centre Logopedice, Comisii de
Expertiz , Cabinete Medicale, Cabinetele Psihologice etc.);
p. coordoneaz i sprijin cadrele didactice din centru i cabinete în
vederea perfec ion rii curente i prin grade didactice;
q. colaboreaz cu cabinetele logopedice;
r. colaboreaz cu mediatorii colari;
s. asigur servicii de consiliere i asisten psihopedagogic pentru
copiii cu cerin e educative speciale.

Norma didactic stabilit prin OMEN nr. 5418/2005 pentru personalului

didactic din Centrele de Asisten Psihopedagogic prevede activit i de
„consiliere, examinare, pre-orientare, orientare, re-orientare colar i
profesional , activit i de consiliere a p rin ilor, cadrelor didactice,
participare la edin e cu p rin ii, la comisiile metodice i consiliile
pedagogice cu tematic specific , centralizarea datelor pentru elaborarea
materialelor informative pe problematica orient rii colare i profesionale
la nivel jude ean, întocmirea i realizarea de programe de informare i
consiliere privind cariera, activit i de cercetare tiin ific cu tematic
psihopedagogic ; 2-4 ore de predare în specialitatea înscris pe diplom
(…) în activit i de preg tire metodico- tiin ific i complementar ,
preg tirea i corectarea rezultatelor examin rilor, stabilirea m surilor i
întocmirea programelor de interven ie i evaluare psihopedagogic ,
activit i de documentare tiin ific , colaborarea cu comunit ile locale,
pretestarea psihologic a cadrelor didactice.” Pentru profesorii consilieri
din Cabinetele de Asisten Psihopedagogic norma didactic prevede
activit i de „consiliere, examinare, pre-orientare, orientare, re-orientare
colar i profesional , activit i de consiliere a p rin ilor, cadrelor
didactice, participare la edin e i lectorate cu p rin ii, la comisiile
metodice i consiliile pedagogice cu tematic specific ; 2- 4 ore de predare
în specialitatea înscris pe diplom (…) activit i de preg tire metodico-
tiin ific i complementar ; preg tirea i corectarea rezultatelor
examin rilor, stabilirea m surilor i întocmirea programelor de interven ie
i evaluare psihopedagogic , activit i metodico- tiin ifice, colaborarea cu
comunit ile locale.”
Normele în vigoare prev d competen e de rela ionare cu ter e persoane:
profesori i speciali ti din alte unit i i institu ii de înv mânt, direc iile
jude ene pentru protec ia copilului, agen iile jude ene de ocupare i formare
41
profesional , alte organiza ii guvernamentale i non-guvernamentale, cu
inspectoratul jude ean de poli ie (compartimentul prevenire), precum i cu
alte persoane juridice care au atribu ii în domeniul educa iei.

Profilul de competen e al consilierilor din re eaua ANOFM

Competen ele specifice consilierilor de informare i consiliere profesional

din AJOFM sunt:
• dezvoltarea i utilizarea de baze de date cu persoanele în c utarea
unui loc de munc , cererea de for de munc din partea
angajatorilor i poten ialul existent în domeniul form rii
profesionale;
• competen a de a evalua tendin ele de pe pia a local a muncii i de
a corela cererea cu oferta de pe pia a muncii analizând aceste baze
de date (conform: HG nr. 277 din 21 martie 2002 privind aprobarea
Criteriilor de acreditare a furnizorilor de servicii specializate pentru
stimularea ocup rii for ei de munc );
• realizarea i monitorizarea planului individual de mediere pentru
persoanele în c utarea unui loc de munc , prin includerea ofertelor
de locuri de munc puse la dispozi ia clientului (alese în
concordan cu preg tirea, aptitudinile, experien a i interesele), a
cursurilor de formare profesional stabilite în vederea cre terii i
diversific rii competen elor sale profesionale i a ocup rii unui loc
de munc , cât i a observa iilor cu privire la ac iunile de mediere
întreprinse;
• realizarea de evalu ri periodice pentru identificarea nevoilor de
informare ale clien ilor, consemnarea anselor de reintegrare pe
pia a muncii, a gradului de interes manifestat la recomand rile
f cute de consilier.

Actele normative în vigoare pentru activitatea agen iilor subordonate

ANOFM includ o serie de competen e generice ale consilierilor:
• elaborarea, prelucrarea, interpretarea i transmiterea informa iilor
relevante despre pia a muncii i evolu ia ocupa iilor, condi ii de

42
 exercitare, de salarizare i promovare, condi ii impuse de
angajatori, dinamica ocupa iilor;
• elaborarea unor materiale de investigare i cercetare;
• evaluarea personalit ii clientului în vederea orient rii profesionale
i sprijinirea acestuia în procesul de evaluare i autoevaluare în
scopul unei mai bune cunoa teri de sine a clientului în ce prive te
profilul psihologic, interesele profesionale i calit ile sale;
• dezvoltarea abilit ii clien ilor de c utare a unui loc de munc prin
instruirea în metode i tehnici specifice, dezvoltarea încrederii i
stimei de sine în vederea facilit rii deciziilor responsabile pentru
propria carier , optimizarea comportamentului i ac iunilor
individului în scopul (re)integr rii socio-profesionale,
con tientizarea necesit ii unei preg tiri profesionale continue,
dezvoltarea unei conduite active i a unei atitudini pozitive cu
privire la propria situa ie profesional , dezvoltarea autonomiei în
luarea deciziilor, identificarea deprinderilor profesionale, a
aptitudinilor i a „punctelor tari”, cre terea autonomiei i a
responsabilit ii personale în c utarea unui loc de munc ;
• competen e de consiliere individual sau de grup pentru
identificarea problemelor clientului, stabilirea obiectivelor,
elaborarea unui plan individual de ac iune în vederea angaj rii sau
form rii profesionale, realizarea unui bilan profesional,
dezvoltarea de solu ii alternative celor identificate împreun cu
clientul;
• medierea (electronic ) a muncii;
• gestionarea locurilor de munc vacante i organizarea burselor
locurilor de munc ;
• monitorizarea i evaluarea pe întreg parcursul procesului de
informare i consiliere profesional ;
• respectarea principiilor prev zute în procedura standard a activit ii
de informare i consiliere profesional : promptitudine, eficien ,
nep rtinire, neutralitate, corectitudine, confiden ialitate,
profesionalism, respect i deschidere fa de client, gratuitatea
serviciilor prestate;
• utilizarea echipamentului specific: mobilier, serviciul electronic de
mediere a muncii, computer, baze electronice de date, publica ii cu
informa ii utile persoanelor aflate în c utarea unui loc de munc ,
baterii de teste psihologice (varianta computerizat i creion-

43
 hârtie), telefon, fax, consumabile, echipamente i materiale
informative audio-video, afi e, pliante, profile ocupa ionale.

Cadrul normativ al activit ii de consiliere i informare profesional

prevede i repere cantitative de evaluare a activit ii practicianului.
Acesta trebuie s realizeze urm toarele activit i în timpul prev zut prin
Procedura standard a activit ii de consiliere i informare profesional :
• întocmirea i administrarea de documente specifice (de ex: registru
de eviden a clien ilor, fi a de consiliere a clientului), recomandarea
pentru participarea la cursuri de formare profesional sau pentru
participarea la alte tipuri de m suri active;
• întocmire de rapoarte (analiz psihosocial a clien ilor, rapoarte de
activitate);
• planificarea activit ii de informare i consiliere în conformitate cu
strategia adoptat în domeniu;
• oferirea de informa ii corecte i de actualitate despre pia a muncii;
• evaluarea psihoprofesional a clien ilor utilizând metode i
instrumente specifice (interviul, observa ia, chestionarul, bateriile
de teste), pentru consilierii care au specializarea psihologie.

44
 III. Contribu ia Ariei curriculare Consiliere i Orientare la
dezvoltarea competen elor pentru via ale elevilor

Analiza unor documente europene

Consiliul European de la Lisabona (2000) a stabilit o serie de obiective

strategice, care s influen eze dezvoltarea sistemelor de educa ie i formare
din Europa pân în anul 2010, i anume:
• progresul calit ii i a eficien ei sistemelor de educa ie i formare în
Uniunea European ;
• facilitarea accesului tuturor persoanelor în sistemele de educa ie i
formare;
• deschiderea sistemelor de educa ie i formare spre lumea larg .
În contextul extinderii Uniunii Europene, mobilit ii profesionale i
geografice, a diversific rii rutelor carierei, a unor rate ridicate ale
omajului, asociat cu riscul excluderii sociale, rile europene sunt
preocupate de identificarea competen elor cheie de care adul ii vor avea
nevoie în viitor. Astfel, se acord o mare aten ie identific rii cuno tin elor,
deprinderilor, competen elor, aptitudinilor, atitudinilor, care s le permit
cet enilor s joace un rol activ în societatea cunoa terii.
În raportul Competen e cheie (Eurydice, Comisia European ) se disting
urm toarele tipuri de cuno tin e (savoirs), importante într-o economie
bazat pe cunoa tere (Lundvall, Johnson, 1994):
• a ti ce (savoir quoi) - cuno tin e factuale, codificabile, care se
transmit u or;

45
 • a ti de ce (savoir pourquoi) - în elegere tiin ific i impactul
tiin ei asupra umanit ii;
• a ti cum (savoir comment) - capacitatea de a executa anumite
sarcini;
• a ti cine (savoir qui) - include cele trei tipuri de achizi ii
men ionate anterior.
Construirea competen elor, în viziunea lui Perrenoud (1997), permite
indivizilor s mobilizeze, s aplice i s integreze cuno tin ele achizi ionate
în situa ii diverse, complexe i imprevizibile. Autorul define te competen a
drept „capacitatea de a ac iona eficient în situa ii delimitate precis,
capacitate care se sprijin pe cuno tin e, dar nu se reduce la acestea”.
Documentul referitor la Cadrul European al Calific rilor (Comisia
European , 2005) descrie no iunea de competen , punând accentul pe
responsabilitate i autonomie, aceasta fiind definit drept „abilitatea
dovedit de a utiliza cuno tin e, deprinderi i abilit i personale, sociale i
metodologice în situa ii de studiu sau munc , precum i pentru dezvoltarea
profesional i/sau personal ”.

Competen a include:
• aspecte cognitive care vizeaz utilizarea teoriei i conceptelor,
precum i a capacit ilor de cunoa tere, dobândite tacit i informal,
prin experien ;
• aspecte func ionale (deprinderi sau capacit i de utilizare a
cuno tin elor într-o situa ie de munc dat ), acele sarcini pe care o
persoan trebuie s fie capabil s le îndeplineasc , atunci când
ac ioneaz într-un anumit domeniu de activitate, context de
înv are sau activitate social ;
• aspecte personale, care vizeaz capacitatea adopt rii unei atitudini
i/sau comportament adecvat într-o situa ie particular ;
• aspecte etice, care presupun demonstrarea anumitor valori
personale i profesionale.

Competen ele-cheie sunt necesare i profitabile pentru orice persoan i

pentru societate, în ansamblu, astfel încât s permit individului s se
integreze cu succes în mai multe re ele sociale, dar s r mân independent

46
 i eficient pe plan personal, familial, dar i în circumstan e noi i
imprevizibile.
Identificarea competen elor care r spund acestei exigen e va avea în vedere
urm toarele aspecte: pertinen a pentru ansamblul popula iei, indiferent de
sex, clas social , ras , cultur , antecedente familiale sau limb matern ,
dar i rela ia cu valorile i conven iile etice, economice i culturale ale
societ ii vizate.
În cadrul programului de lucru „Educa ie i formare profesional 2010” au
fost identificate opt competen e-cheie:
• comunicarea în limba matern ;
• comunicarea în limbi str ine;
• competen e de utilizare a tehnologiilor informatice i de
comunicare;
• competen e de baz în matematic , tiin i tehnologie;
• spirit antreprenorial;
• competen e interpersonale i civice;
• competen a de a înv a s înve i;
• deschidere spre alte culturi i creativitate artistic .
Aceste competen e trebuie dobândite pân la sfâr itul ciclului de
înv mânt obligatoriu, apoi men inute i actualizate pe tot parcursul vie ii.

Analiza programelor colare de consiliere i orientare

Pe parcursul înv mântului obligatoriu, tinerii achizi ioneaz

competen e-cheie, care s poat fi transferate în situa ii de via i s îi
sprijine în procesul de inser ie profesional i social .
Dezvoltarea competen elor-cheie în cadrul programelor colare este
motivat de urm toarele argumente: se amelioreaz calit ii educa iei, se
stimuleaz înv area pe parcursul întregii vie i i se evit , astfel, excluderea
social . Nivelul de competen al unei persoane este ilustrat de capacitatea
acesteia de a face fa schimb rilor, situa iilor complexe i neprev zute.
Noile programe de Consiliere i Orientare se axeaz pe un model care
asociaz competen ele i con inuturile, contribuind la dezvoltarea
47
competen elor-cheie stabilite la nivel european (Barcelona, 2002) i, în
special, a urm toarelor aspecte:
• Competen e interpersonale, interculturale, sociale i civice
• „A înv a s înve i”
• Cultur antreprenorial
• Tehnologia informa iei i a comunica iilor (TIC)
Curriculum-ul de Consiliere i Orientare are o structur coerent , pe baza
unor module tematice, care se reg sesc la nivelul fiec rui an de studiu al
ciclurilor primar, gimnazial, liceal:
• Autocunoa tere i dezvoltare personal
• Comunicare i abilit i sociale
• Managementul informa iilor i înv rii
• Planificarea carierei
• Calitatea stilului de via .

În cele ce urmeaz realiz m o trecere în revist a Ariei curriculare

Consiliere i Orientare, din perspectiva competen elor dezvoltate la elevi.
Programele colare analizate sunt urm toarele:
• Curriculum-ul de Consiliere i Orientare pentru înv mântul
gimnazial (clasele a VII-a i a VIII-a);
• Curriculum-ul de Consiliere i Orientare pentru înv mântul
liceal (clasele IX-XII);
• Curriculum-ul de Orientare i Consiliere Voca ional , pentru
filiera tehnologic , ciclul superior al liceului;
• Curriculum-ul de Consiliere i Orientare Voca ional , pentru
coala de arte i meserii (Clasele IX-X);
• Curriculum-ul de Orientare i Consiliere Voca ional , pentru
Anul de completare (clasa a XI-a).
Curriculum-ul de Consiliere i Orientare pentru înv mântul gimnazial
abordeaz cu prioritate problematici referitoare la carier , în vederea
48
preg tirii elevilor pentru a- i exprima op iunile colare la finalul acestui
ciclu de înv mânt, în termeni de filier , profil i specializare. De
asemenea, se acord aten ie autocunoa terii elevilor, ca o condi ie
fundamental pentru orientarea lor colar optim . Modulele tematice sunt
particularizate pentru clasele a VII-a i a VIII-a, pe baza unui obiectiv-
cadru i unor obiective de referin , prezentate în cele ce urmeaz .

I. Autocunoa tere i dezvoltare personal

Nivel Clasa a VII-a Clasa a VIII-a
Finalit i
Obiectiv cadru Dezvoltarea capacit ii de autocunoa tere i a atitudinii
pozitive fa de sine.
Obiective de 1.1. S dovedeasc 1.1. S î i autoevalueze
referin încredere în sine, în punctele tari i pe cele slabe,
La sfâr itul clasei a diferite situa ii în raport cu propriile
VII-a / a VIII-a, interese privind evolu ia
elevii vor fi capabili: personal

II. Comunicare i abilit i sociale

Nivel Clasa a VII-a Clasa a VIII-a
Finalit i
Obiectiv cadru Dezvoltarea abilit ilor de inter-rela ionare în contexte
variate.
Obiective de 2.1. S analizeze 2.1. S explice importan a
referin caracteristicile responsabilit ii individuale
La sfâr itul clasei a comportamentului de i sociale, în diferite
VII-a / a VIII-a, lider, în cadrul grupurilor contexte
elevii vor fi capabili: de apartenen 2.2. S analizeze influen a
2.2. S exerseze tehnici de stereotipurilor i a
comunicare eficient , în prejudec ilor asupra
contexte variate din punct comunic rii interpersonale
de vedere social i cultural

III. Managementul informa iilor i înv rii

Nivel Clasa a VII-a Clasa a VIII-a
Finalit i
Obiectiv cadru Dezvoltarea abilit ilor de utilizare a informa iilor în
procesul de înv are

49
Obiective de referin 3.1. S foloseasc eficient
La sfâr itul clasei a timpul, ca resurs , pentru a
VII-a / a VIII-a, elevii ob ine succes în înv are
vor fi capabili: 3.2. S aplice tehnici de
stimulare a creativit ii în
propria activitate de
înv are
3.1. S se documenteze în
privin a op iunilor pentru
clasa a IX-a, utilizând TIC
(tehnologii informatice i de
comunicare)
3.2. S analizeze informa ii
despre ofertele educa ionale
dup finalizarea clasei a
VIII

IV. Planificarea carierei

Nivel Clasa a VII-a Clasa a VIII-a
Finalit i
Obiectiv cadru Dobândirea abilit ilor de explorare i planificare a
carierei
Obiective de referin 4.1. S analizeze diferite 4.1. S elaboreze portofoliul
La sfâr itul clasei a meserii i ocupa ii din personal, pentru conturarea
VII-a / a VIII-a, elevii perspectiva cerin elor unui traseu educa ional i
vor fi capabili: educa ionale profesional
4.2. S î i analizeze
propriile op iuni privind
diferite meserii / ocupa ii,
utilizând diferite criterii

V. Calitatea stilului de via

Nivel Clasa a VII-a Clasa a VIII-a
Finalit i
Obiectiv cadru Exersarea abilit ilor de management al unui stil de via
de calitate
Obiective de referin 5.1. S evalueze impactul 5.1. S î i autoevalueze
La sfâr itul clasei a factorilor sociali, culturali, convingerile, atitudinile i
VII-a / a VIII-a, elevii economici i de mediu comportamentele definitorii
vor fi capabili: asupra propriilor op iuni pentru dezvoltarea
profesionale i asupra personal
evolu iei în carier . 5.2. S analizeze
mecanismele eficiente de
adaptare în situa ii de stres
sau de criz

50
Curriculum-ul de Consiliere i Orientare pentru înv mântul liceal este
structurat pe urm toarele aspecte:
• Competen e generale - ansambluri structurate de cuno tin e i
deprinderi care se formeaz pe durata liceului).
• Valori i atitudini dezvoltate pe tot parcursul colarit ii.
• Competen e specifice deduse din competen ele generale, urmând a
fi dezvoltate pentru fiecare an de studiu i corelate cu unit ile de
con inut.
• Con inuturi elaborate în concordan cu necesit ile i specificul
individual i al clasei de elevi, i care includ temele prin care vor fi
dezvoltate competen ele specifice.
• Sugestii metodologice cuprinzând recomand ri globale i flexibile
despre metodele i tehnicile propuse, specifice fiec rui an de liceu.
Curriculum-ul de Consiliere i Orientare pentru clasele a IX-a i a X-a
înglobeaz i respect prevederile legate de prelungire a înv mântului
obligatoriu la 10 ani i statutul aparte al acestor ani de studiu care apar in,
în acela i timp, înv mântului obligatoriu, dar i înv mântului liceal sau
celui de tip profesional ( coala de Arte i Meserii - SAM). De asemenea,
Curriculum-ul de Consiliere i Orientare pentru clasele a XI-a i a XII-a ia
în considerare statutul acestor clase, ca parte a înv mântului post-
obligatoriu, dar i ca etape de tranzi ie spre înv mântul universitar sau
inser ia socio-profesional .
În continuare, realiz m o sintez a competen elor generale i specifice
dezvoltate în cazul elevilor din înv mântul liceal, prin intermediul celor
cinci module tematice propuse.

51
 Nivel Clasa a IX-a Clasa a X-a Clasa a XI-a Clasa a XII-a
Finalit i
Modul I. Autocunoa tere i dezvoltare personal
tematic
Competen e Explorarea resurselor personale care influen eaz planificarea carierei
generale
Competen e 1.1. Argumentarea 1.1. Identificarea rela iei 1.1. Analizarea 1.1. Elaborarea un
specifice importantei încrederii în dintre calit ile, valorile aspira iilor, priorit ilor, program personalizat de
sine, pentru evolu ia personale i reu ita calit ilor personale, reu it personal i
personal personal punctelor tari i a profesional
1.2. Examinarea 1.2. Elaborarea unui plan scopurilor prin
caracteristicilor de dezvoltare a resurselor autoevaluare
specifice adolescen ei personale 1.2. Reactualizarea
planului de dezvoltare a
resurselor personale, prin
raportare la situa ia
prezent i la obiectivele
de viitor

Nivel Clasa a IX-a Clasa a X-a Clasa a XI-a Clasa a XII-a

Finalit i
Modul II. Comunicare i abilit i sociale
tematic
Competen e Integrarea abilit ilor de inter-rela ionare, în vederea dezvolt rii personale i profesionale
generale

52
Competen e 1.1. Exersarea 1.1. Proiectarea unei 1.1. Aplicarea 1.1. Analizarea
specifice comunic rii eficiente strategii de comunicare principiilor unei beneficiilor
1.2. Aplicarea tehnicilor eficienta în familie comunic ri comportamentului de
de autocontrol 1.2. Elaborarea unui plan interpersonale pozitive cooperare
emo ional de îmbun t ire a 1.2. Evaluarea respect rii
autocontrolului drepturilor i a
emo ional responsabilit ilor
membrilor familiei

Nivel Clasa a IX-a Clasa a X-a Clasa a XI-a Clasa a XII-a

Finalit i
Modul tematic III. Managementul informa iilor i înv rii
Competen e Utilizarea adecvat a informa iilor, în propria activitate, pentru ob inerea succesului
generale
Competen e 1.1. Exersarea 1.1. Exersarea 1.1. Compararea 1.1. Exersarea abilit ilor
specifice abilit ilor de utilizare a deprinderilor de utilizare resurselor de ob inere a de utilizare eficient a
unor resurse de a tehnologiilor informa iilor referitoare diferitelor resurse, pentru
informare variate, informatice i de la op iunile educa ionale, a localiza, selecta i
referitoare la propria comunicare, pentru la munc i carier , din evalua informa ii despre
activitate clarificarea traseului perspectiva relevan ei înv are, carier , munc
1.2. Analiza educa ional i acestora 1.2. Exersarea abilit ilor
coresponden elor dintre profesional 1.2. Analizarea rela iei de înv are critic ,
resursele personale de 1.2. Analizarea stilurilor dintre performan ele creativ i eficient , în
înv are i cerin ele de înv are care pot colare i reu ita în via a vederea ob inerii reu itei
colare, în context liceal conduce la ob inerea personal i profesional personale i profesionale
succesului colar 1.3. Explicarea
necesit ii i avantajelor

53
 înv rii permanente

Nivel Clasa a IX-a Clasa a X-a Clasa a XI-a Clasa a XII-a

Finalit i
Modul IV. Planificarea carierei
tematic
Competen e Elaborarea proiectului de dezvoltare personal i profesional
generale
Competen e 1.1. Analizarea 1.1. Exersarea abilit ilor 1.1. Analizarea 1.1. Evaluarea preg tirii
specifice conceptului de carier de elaborare a planului consecin elor personale pentru
i a factorilor care de carier de scurt i schimb rilor economice, continuarea studiilor /
influen eaz alegerea lung durat sociale i tehnologice pentru inser ia
carierei 1.2. Analizarea asupra profesiilor profesional
consecin elor (avantaje i 1.2. Evaluarea op iunilor 1.2. Exersarea abilit ilor
dezavantaje) privind personale privind de utilizarea
continuarea traseului dezvoltarea personal i documentelor de
educa ional sau inser ia profesional marketing personal i
profesional Europass, în vederea
continu rii studiilor sau
a inser iei pe pia a
muncii

Nivel Clasa a IX-a Clasa a X-a Clasa a XI-a Clasa a XII-a

Finalit i
Modul V. Calitatea stilului de via
tematic

54
Competen e Exersarea abilit ilor de management al unui stil de via de calitate
generale
Competen e 1.1. Identificarea 1.1. Analizarea 1.1. Realizarea unui 1.1. Analizarea
specifice caracteristicilor informa iilor, serviciilor proiect de implicare conceptului de calitate a
rela iilor sociale, din i resurselor care comunitar vizând vie ii în contextul
perspectiva calit ii promoveaz un stil de promovarea conceptului dezvolt rii carierei
acestora via de calitate de calitate a vie ii 1.2. Exersarea abilit ilor
1.2. Analizarea rela iei 1.2. Analizarea unor 1.2. Exersarea unor de management al
dintre stilul de viata i fenomene cu consecin e abilit i de promovare a stresului în preg tirea
alegerea carierei negative asupra vie ii voluntariatului pentru examene
tinerilor i a stilului de 1.3. Analizarea
via s n tos conceptelor de egalitate
de anse i de egalitate
de gen, din perspectiva
planific rii carierei

55
Curriculum-ul pentru ciclul superior al liceului Orientare i Consiliere
Voca ional , filiera tehnologic , clasele a XI-a i a XII-a, ruta direct de
calificare i clasele a XII-a i a XIII-a, ruta progresiv de calificare a fost
aprobat prin Ordinul MEC, nr. 3488/2006. Parcursurile de înv are au fost
delimitate pe baza unui model care îmbin competen e, criterii de
performan i condi ii de aplicabilitate, conform modelului de proiectare a
unit ilor de competen . Actualul curriculum contribuie la parcurgerea
unit ii de competen e „Dezvoltarea carierei profesionale – nivel 3”.
Unitatea de competen e reprezint „un set coerent i explicit de
competen e”, care descrie aspecte pe care elevul trebuie s le tie, s le
în eleag sau pe care s fie capabil s le realizeze la sfâr itul procesului de
educa ie i formare profesional de nivel 3 (conform Cadrului Na ional al
Calific rilor).
Structura programei colare este urm toarea:
• Competen e individuale: sunt subcomponente ale unit ii de
competen e, concretizate în rezultate m surabile. Competen ele
individuale respect condi iile de aplicare stabilite prin unitatea de
competen e i sunt realizate prin con inuturi tematice specifice.
• Condi ii de aplicare i evaluare: presupun strategii didactice
participative, centrate pe elev i pe ce va trebui s tie s fac acesta
la finalul fiec rui an colar. În cadrul unit ii de competen ,
instrumentele de evaluare continu propuse sunt corelate cu
criteriile de performan i probele de evaluare.
• Sugestii metodologice: se refer la exemple de metode i tehnici
propuse pentru realizarea con inuturilor i dezvoltarea
competen elor, cât i la utilizarea instrumentelor de evaluare.
Competen ele individuale sunt structurate astfel:
Clasa a XI-a (ruta direct de calificare) / a XII-a (ruta progresiv de
calificare):
• Competen a individual 1: elevul valorific resursele personale
pentru ob inerea unui loc de munc .
Clasa a XII-a (ruta direct de calificare) / a XIII-a (ruta progresiv de
calificare):
• Competen a individual 2: elevul stabile te o strategie de dezvoltare
a carierei profesionale.
56
 • Competen a individual 3: elevul se instruie te continuu pentru
dezvoltarea carierei profesionale.
Curriculum-ul de Informare i Consiliere Voca ional (ICV) pentru clasele
SAM a IX-a i a X-a respect modific rile din structura înv mântului
preuniversitar: pe de o parte, prelungirea duratei înv mântului obligatoriu
la 10 clase, iar pe de alt parte, statutul aparte al claselor SAM a IX-a i a
X-a, ai c ror elevi pot opta dup absolvirea nivelului 1, fie pentru integrare
profesional , fie pentru continuarea studiilor (SAM nivel 2 i 3 sau
înv mânt liceal). Aceste condi ii ofer elemente comune i specifice
pentru SAM fa de înv mântul liceal i tehnologic.
Structura Curriculum-ului de Informare i Consiliere Voca ional , pentru
clasele SAM a IX-a i a X-a include elementele:
• Unitatea de competen : reprezint „un set coerent i explicit de
competen e” care descriu acele aspecte pe care elevul trebuie s le
tie, s le în eleag sau pe care s fie capabil s le realizeze la
sfâr itul procesului de educa ie i formare profesional de nivel 1
(conform Cadrului Na ional Român de Credite i Calific ri).
• Competen e individuale: sunt subcomponente ale unit ilor de
competen concretizate în rezultate m surabile. Competen ele
individuale respect condi iile de aplicabilitate stabilite i sunt
realizate prin con inuturi tematice specifice.
• Condi ii de aplicare i evaluare: presupun strategii didactice
participative, centrate pe elev i pe ce va trebui s tie s fac acesta
la finalul fiec rui an colar. În cadrul unit ii de competen ,
instrumentele de evaluare continu propuse sunt corelate cu
criteriile de performan i probele de evaluare.
• Sugestii metodologice: se refer la corela iile între competen e i
con inuturi, la exemple de metode i tehnici propuse pentru
realizarea con inuturilor i dezvoltarea competen elor, cât i la
utilizarea instrumentelor de evaluare.

Competen ele individuale sunt structurate astfel:

Anul I (clasa a IX-a)
• Competen a individual 1: Prezint caracteristicile personale
57
 implicate în ob inerea performan ei profesionale.
• Competen a individual 2: Demonstreaz deprinderi de înv are
eficient .

Anul II (clasa a X-a)

• Competen a individual 1: Exprim op iuni privind traseul personal
de educa ie i formare profesional .
• Competen a individual 2: Descrie lumea profesiilor.
Activit ile specifice de Orientare i Consiliere Voca ional la clasa a XI-a
SAM (an de completare) vizeaz completarea cuno tin elor i dezvoltarea
unor competen e care vor contribui la buna integrare în înv mântul liceal
a absolven ilor acestui nivel de studii. Noutatea abord rii const în
delimitarea parcursului de înv are pe baza unui model care îmbin
competen e, criterii de performan i condi ii de aplicabilitate, conform
modelului de proiectare a unit ilor de competen .
Actualul curriculum contribuie la parcurgerea unit ii de competen
„Dezvoltare personal în scopul ob inerii performan ei” - nivel 2.
Curriculum-ul are drept componente: unitatea de competen , competen ele
individuale, condi iile de aplicare i evaluare, sugestiile metodologice.
Unitatea de competen va fi dezvoltat pe parcursul anului de completare
(clasa a XI-a).
Competen ele individuale sunt structurate astfel:
• Competen a individual 1: Analizeaz caracteristicile personale i
factorii implica i în dezvoltarea carierei.
• Competen a individual 2: Exprim op iuni privind traseul personal
de educa ie i formare profesional .
Pentru dezvoltarea fiec rei competen e individuale au fost selectate cele
mai relevante con inuturi din literatura de specialitate i care pot fi adaptate
fiec rui domeniu profesional. Metodele de evaluare au fost selectate în
func ie de competen ele care urmeaz a fi dezvoltate, fiind utilizate, în
special, probele de evaluare oral i activit ile practice.

58
IV. Identificarea i analizarea nevoilor furnizorilor i beneficiarilor de
consiliere

Metodologia cercet rii

Centrele pilot pentru aplicarea cercet rii au fost selectate dup urm toarele
criterii: pozi ie geografic i vizibilitate în comunitatea profesional în plan
regional i na ional. Rezultatul selec iei a indicat apte jude e pilot: Br ila,
Bra ov, Bucure ti, Harghita, Prahova, Timi , Vaslui.
Printr-o scrisoare metodic adresat CJAPP din jude ele pilot, echipa de
cercetare î i anun a inten ia de a întâlni reprezentan i ai unor categorii de
vârst i socio-profesionale pentru investigarea nevoilor de consiliere pe
toat durata vie ii. Persoana de leg tur a fost coordonatorul CJAPP, cu
aprobarea ob inut de la forurile superioare locale (CRAE, ISJ).
Au fost aplicate chestionare pe loturi de câte 100 de subiec i selecta i
conform criteriilor comunicate. Folosind re eaua colar i de colaboratori
în consiliere, coordonatorii CJAPP au activat contacte i au recomandat
puncte de lucru semnificative, apoi au recrutat persoanele potrivite cu
profilul focus grupului.
Prezentul raport se constituie într-un document adresat practicianului
reflexiv din domeniul consilierii pe toat durata vie ii, ca instrument de
abordare a politicilor educa ionale sub aspectul influen ei lor favorabile
asupra procesului de ocupare pe pia a muncii, cu oportunit ile individuale
i genera ionale ale clien ilor de structurare a vie ii sociale active. În acela i
timp, raportul poate servi autorit ilor centrale i locale din sfera educa iei,
59
operatorilor din domeniul form rii continue a profesorilor, funda iilor i
asocia iilor cu profil educa ional pentru elaborarea de programe prin care s
capitalizeze bunele practici din domeniul consilierii i înv rii permanente.

Cercetarea a avut în vedere urm toarele scopuri:

a) Analiza nevoilor de consiliere pe tot parcursul vie ii ale unor actori
din cadrul serviciilor de consiliere, reprezentative pentru sistemul
public.
b) Definirea premizelor la nivel intersectorial necesare pentru
asigurarea continuit ii în abordarea solicit rilor de consiliere a
persoanei pe tot parcursul vie ii.
c) Identificarea modalit ilor eficiente de valorificare a cererii i
ofertei de formare continu a practicienilor din consiliere.
d) Propunerea unor direc ii de ac iune adecvate pentru întâmpinarea /
satisfacerea nevoilor remarcate la nivelul categoriilor de popula ie
investigate.

Pentru realizarea acestor scopuri, am definit în termeni opera ionali

urm toarele obiective:
1) Catalogarea nevoilor de consiliere ale beneficiarilor i furnizorilor
acestor servicii pe toat durata vie ii.
2) Percep ia public a rolului practicienilor din domeniul educa iei în
rela ie cu nevoile beneficiarilor, de consiliere pe toat durata vie ii.
3) Verificarea distan ei dintre rezultatele ob inute de consilierii din
sistemele publice de educa ie i de ocupare a for ei de munc i
inten iile asumate prin politicile na ionale din domeniile respective.
4) Informarea operatorilor din consiliere despre rezultatele studiului
privind nevoile la nivel de sistem i despre posibilit ile de acces la
resurse prin colaborare inter-sectorial .
5) Elaborarea unui set de concluzii i recomand ri pentru manageri i
deciden ii politicilor în acest domeniu, de valorificare a
informa iilor privind nevoile i resursele sistemului de consiliere pe
toat durata vie ii.
60
Ipotezele cu care am operat în cadrul cercet rii i a c ror validitate am
c utat s o verific m pe parcursul studiului sunt dup cum urmeaz :
i) Consilierii de orientare î i modific oferta de servicii odat cu
cererea beneficiarilor, de aceea preg tirea celor dintâi trebuie s
cuprind competen a de adaptare la schimb rile identificate pe pia a
educa iei, form rii continue, ocup rii.
ii) Nevoile de consiliere pe toat durata vie ii identificate în spa iul
colar i ocupa ional românesc sunt discontinui i se pot valorifica
reciproc numai în condi iile aplic rii unei politici coerente de
dezvoltare a resurselor umane.
iii) Preocuparea liderilor institu ionali pentru studierea nevoii i
rezervei de expertiz în educa ia permanent a agen ilor i
beneficiarilor proprii este un factor important de dezvoltare
organiza ional .
iv) Pozi ia, preg tirea i experien a consilierilor din structurile
educa iei, form rii profesionale continue i ocup rii for ei de munc
îi calific pe ace tia i ca resurse transversale în domenii asociate.

Pentru culegerea datelor am utilizat, în principal, urm toarele metode de

cercetare:
1. Anchet pe baz de chestionar
• Au fost elaborate 12 chestionare, folosind o structur de itemi
comuni pentru identificarea nevoilor generale de consiliere a
grupurilor reprezentate i itemi diferen iatori pentru grupurile-
int cu caracteristici socio-profesionale asem n toare (de ex.:
chestionarul pentru elevi, chestionarul pentru profesori i cadre
de conducere din înv mânt).
• Ulterior, am comasat datele semnificative într-o structur
unitar , astfel încât elevii de la toate nivelurile i profilurile de
înv mânt s formeze un grup comun, la fel cadrele didactice
i directorii, precum i consilierii de orientare din toate
structurile publice implicate.

61
 • Consilierii din CJAPP ne-au pus la dispozi ie circa 700 de
chestionare completate la nivelul jude elor pilot.
• Datele ob inute cu fiecare categorie de responden i sunt
interpretate în capitolele urm toare.
2. Focus grupul
• Proiectarea unei grile de consemnare a r spunsurilor pe grupe
de popula ie- int .
• Transmiterea în teritoriu a indica iilor despre profilul
participantului i metodica select rii focus grupului.
• Lotul de responden i a fost astfel l rgit cu circa 10%, iar
spectrul de r spunsuri a c p tat varietatea necesar
fundament rii unor observa ii generale, cât i teritorial
particulare în rela ie cu sistemul de consiliere pe toat durata
vie ii.
3. Analiza documentelor i a bazelor de date
• Consultarea regulamentului de organizare i func ionare a
centrelor de consiliere din diferite structuri institu ionale.
• Informarea despre surse documentare i electronice cu privire
la consiliere i înv are permanent .
4. Studiul de caz
• Solicitarea i analizarea unui num r de cazuri de consiliere puse
la dispozi ie de participan ii la focus grup.
• Participarea la dezbateri inter-sectoriale pe tema recunoa terii
calific rilor profesionale.

Durata cercet rii a fost de un an.

Popula ia- int

62
În aceast sec iune descriem categoriile de responden i participante la
cercetare, prin invocarea rolului lor în procesul de consiliere pe toat durata
vie ii. Avem trei categorii de popula ie în lotul de cercetare:
i) furnizorii de consiliere profesional – profesorii psihologi /
pedagogi / consilieri din CJAPP, consilieri / psihologi / referen i
sau profesori din centre universitare, inspectori din agen iile pentru
ocuparea for ei de munc , inspectorii de resurse umane din
companii;
ii) beneficiarii primari ai serviciilor de consiliere – elevi, studen i,
tineri încadra i în munc , absolven i, adul i afla i în c utarea unui
loc de munc ;
iii) beneficiarii secundari ai serviciilor de consiliere – p rin i,
profesori, personal de conducere din coli.

Rela iile de cerere i ofert de consiliere profesional dintre categoriile de

actori sus-men iona i se stabilesc, de regul , dup modelul:

CJAPP Elevi, Studen i P rin i

CIO Absolven i
Profesori
AJOFM Tineri angaja i
omeri Directori
Angajatori
coli

Apartenen a la una dintre categoriile men ionate nu este exclusiv i

definitiv . Într-un proces dinamic de consiliere pe toat durata vie ii, fiecare
dintre noi putem fi considera i furnizori i beneficiari, dup cum ne situ m
fa de solicitarea de consiliere sau sfat profesional.
În sensul cercet rii noastre, CONSILIEREA este o ac iune planificat de
acordare a ajutorului profesional unei persoane / unui grup care este formal
îndrept it s îl solicite i s îl primeasc . În cadrul procesului de înv are
permanent , consilierea se refer la “activit ile prin care cet enii de orice
63
vârst , afla i în orice moment al vie ii lor, sunt abilita i s - i identifice
capacit ile, competen ele i interesele, s ia decizii de studiu, formare sau
ocupare i s - i gestioneze propria cale în educa ie, munc , sau alte
contexte în care aceste capacit i i competen e sunt achizi ionate i/sau
utilizate”1. CONSILIERUL este specialistul abilitat în gestionarea situa iilor
problematice care apar în procesul de înv are, la locul de munc , în rela ie
cu alte persoane sau cu autorit ile în vederea asigur rii unei bune integr ri
sociale i profesionale a individului în diferitele structuri socio-profesionale
vizate.
Loturile de subiec i au fost formate astfel încât s fie reprezentative pentru
structurile de furnizori i de beneficiari ale serviciilor de consiliere pe toat
durata vie ii.

Grupul- int 1:
• Elevi din înv mântul obligatoriu (70 persoane)
Elevii din înv mântul obligatoriu reprezint grupul- int cel mai important
pe agenda consilierilor colari. Cele mai multe activit i din fi a postului
sunt orientate spre ameliorarea rela iilor cu colegii i profesorii, optimizarea
stilului de înv are, evaluarea psihopedagogic i facilitarea autocunoa terii
la elevii din înv mântul general obligatoriu.
• Elevi din înv mântul secundar post-obligatoriu (210 persoane)
Ideea de pornire a fost aceea c elevii din înv mântul profesional i tehnic
au exprimat deja o decizie cu privire la viitoarea ocupa ie, au f cut o
investi ie complex în carier , sunt interesa i i pro-activi în asigurarea unei
tranzi ii socio-profesionale favorabile; elevii din înv mântul teoretic au
posibilitatea explor rii mai îndelungate a perspectivelor profesionale, îns
un start mai lent în carier date fiind etapele succesive de specializare prin
înv mântul superior sau prin formare profesional continu .

Grupul- int 2: P rin i (70 persoane)

1
Defini ie cuprins în schi a de document 9286/04 al Consiliului Uniunii Europene i
reprezentan ilor guvernelor statelor membre, elaborat cu ocazia întâlnirii Consiliului pe
tema Înt ririi politicilor, sistemelor i practicilor în domeniul consilierii pe toat durata
vie ii în Europa. (Bruxelles, 18.05.2004)
64
P rin ii sunt un grup care beneficiaz , statutar, de serviciile de consiliere
colar ; în acela i timp, pot fi reg si i printre profesori (grupul 4), adul i
c rora le sunt adresate serviciile de consiliere profesional ca fiind în
c utarea unui loc de munc (grupul 7), angaja i în munc (grup 8).

Grupul- int 3:
• Profesori (70 persoane)
Profesorii de alte discipline decât Consilierea i Orientarea sunt un grup
important pentru c ne ofer opinii din perspectiva educatorului care admite
nevoia de îndrumare a elevilor i a sa dincolo de limitele disciplinei
academice i poate observa modific rile pozitive în raport cu situa ia
psihopedagogic ce îi este cunoscut la un moment dat. În special profesorii
dirigin i se afl în contact periodic i aprofundat cu clasa de elevi, de aceea
pot semnala nevoia de sprijin în abordarea unor probleme individuale sau
de grup, de natur metodologic , psihopedagogic , socio-profesional etc.
• Personal de conducere din înv mânt (21 persoane)
Din acest grup fac parte profesorii metodi ti, directorii de unit i colare,
inspectori i alte cadre de conducere din administra ia colar . Rolul lor este
s ne ofere opinia lor din perspectiva func iilor lor cu privire la impactul
serviciilor de consiliere asupra sistemului de înv mânt la nivel local,
contextul în care se dezvolt cererea i oferta de consiliere, posibilit ile de
cooperare între agen iile de profil în interesul elevului i al comunit ii
colare.

Grupul- int 4: Studen i (70 persoane)

Studen ii reprezint grupul cu care lucreaz consilierii din mediul
universitar. Ei au nevoi specifice provenite din întâlnirea intereselor
academice cu aspira iile profesionale. Op iunile de carier ale tinerilor
adul i cu nivel superior de educa ie sunt elementul central al politicilor de
ocupare i educa ionale ale unei ri care î i respect genera ia capabil de
efortul moderniz rii în toate domeniile. Opiniile lor cu privire la
oportunit ile profesionale existente sau re eaua de sprijin social sunt
indicatori importan i ai nivelului de adaptare a subiec ilor la oferta de
educa ie i pia a muncii.

65
Grupul- int 5: Tineri absolven i sau persoane aflate în c utarea unui loc de
munc (70 persoane)
Acest grup reune te tinerii care au finalizat de curând o form de
colaritate, nu au f cut demersuri pentru angajarea în munc i nici pentru
continuarea studiilor i se afl în diferite stagii ale lu rii deciziei legate de
parcursul lor educa ional sau ocupa ional.
De asemenea, am inclus adul ii care se g sesc într-un moment profesional
dificil al alegerii personale sau sunt în situa ia de p r sire a locului de
munc . Ei sunt omeri înregistra i la AJOFM, iar pe durata cât beneficiaz
de plata indemniza iei de la bugetul asigur rilor pentru omaj au întrevederi
lunare cu inspectorii de specialitate pentru g sirea unui loc de munc .
Printre altele, men ion m c serviciile de informare i consiliere sunt
gratuite i reprezint o m sur activ de combatere a omajului2.

Grupul- int 6: Tineri angaja i în munc (70 persoane)

Am selectat în acest grup persoane cu vârsta sub 35 de ani, care desf oar
în prezent o activitate productiv cu contract legal de munc . Experien a i
cuno tin ele lor despre ceea ce determin succesul în abordarea pie ei
muncii sunt valoroase pentru formularea unor mesaje c tre angajatori,
educatori, consilieri, persoane aflate în situa ii de via similare. Suntem, în
principal, interesa i de rolul ini iativei personale, al competen elor
transferabile dobândite în coal i al factorilor de personalitate implica i în
realizarea scopurilor profesionale propuse.

Grupul- int 7: Inspectori de resurse umane / consilieri din companii (14

persoane)
Numim „inspectori de resurse umane” sau „consultan i de ocupare”
psihologii (sau speciali tii din alte domenii) din institu iile publice sau
companiile private care se ocup de problemele de staff development, de
strategia de recrutare, selec ie i comunicare, de imaginea corporatist pe

2
Conform Legii nr. 76/2002 privind Sistemul asigur rilor pentru omaj i stimularea
ocup rii for ei de munc , modificat i completat prin Legea nr. 580/2004 i O.U.G. nr.
144/2005
66
pia a de specialitate .a. Acest grup aduce experien a psihologiei muncii
aplicate în grupuri mari sau mici, o cazuistic bogat legat de promovare,
competi ie, formare continu , percep ia pie ei libere despre calific rile i
competen ele cerute de la candida i pentru a reu i în domeniu. Nu de pu ine
ori, inspectorii au experien anterioar de consiliere colar sau de
medierea muncii în oficiile statului. Cultura dezvolt rii profesionale din
mediul de afaceri are caracteristici separate fa de cultura form rii
profesionale ini iale prin coal i fa de cea a recuper rii sociale a
persoanei aflate în situa ie de omaj.

Grupul- int 8: Consilieri profesioni ti din sistemul public (21 persoane)

Acest grup l-am subîmp r it în trei grupe, dup mediul în care activeaz
consilierul i dup spectrul de beneficiari:
• Profesorii consilieri sau psihologii / pedagogii din Cabinete i
Centre de Asisten Psihopedagogic , angaja i de coli, Case ale
Corpului Didactic sau Inspectorate colare pentru lucrul cu elevi,
p rin i, cadre didactice.
• Referen ii, profesorii sau consilierii din Centrele de Informare i
Orientare din universit i, care se adreseaz studen ilor,
aspiran ilor i absolven ilor de înv mânt superior.
• Inspectorii de munc din AJOFM, responsabili de consilierea
profesional a omerilor3 i a persoanelor asimilate omerilor4,
conform legisla iei în vigoare.

Structura chestionarelor

3
omerul îndepline te cumulativ urm toarele condi ii: stagiu de cotizare de minim 12 luni
în ultimele 24 de luni; nu realizeaz venituri sau realizeaz , din activit i autorizate potrivit
legii, venituri mai mici decât salariul de baz minim brut pe ar garantat în plat , în vigoare;
nu îndepline te condi iile de pensionare; este înregistrat la agen ia pentru ocuparea for ei de
munc .
4
Persoana asimilat omerului nu a putut ocupa un loc de munc dup absolvirea unei
institu ii de înv mânt sau dup satisfacerea stagiului militar.
67
Chestionarele cuprind un num r de sec iuni aplicabile în comun unor
categorii de popula ie- int . Acestea vizeaz interesele profesionale i
motiva ia pentru profesie (la elevi, studen i, omeri sub form de op iuni
cristalizate; la consilierii practicieni din toate domeniile sub form de nevoi
ierarhizate pe care le satisface profesia actual sau avantaje pe care le ofer
acea configura ie profesional ), nevoia de consiliere în situa ii date (cu
evantai de r spunsuri adaptate fiec rei categorii de responden i), un
exemplu de dilem parental i incident critic la consilieri. Întrucât itemii
cu r spunsuri pre-codificate sunt practici în ceea ce prive te completarea
de c tre subiec ii investiga i, cât i gestionarea statistic a datelor ob inute,
am preferat s utiliz m predominant astfel de itemi. Cu toate acestea, listele
de r spunsuri posibile cuprind în mod necesar o rubric deschis , de tip
„altele”, „care”, „în ce context”.
Întreb ri deschise am formulat în cazul competen elor solicitate la locul
de munc , atunci când ne-am adresat beneficiarilor serviciilor de consiliere,
pentru a evita folosirea limbajului specializat i instituirea pe aceast cale a
unei bariere de comunicare cu grupuri eterogene sub aspectul capacit ii de
în elegere a limbajului conven ional (în cazul elevilor, absolven ilor,
omerilor, tinerilor angaja i); în cazul p rin ilor i studen ilor, itemul despre
ce au înv at nou prin participarea la edin ele de consiliere.
Un num r redus de itemi sunt mic ti (circa 10% în majoritatea
chestionarelor); ace tia presupun ierarhizarea r spunsurilor, ceea ce
înseamn c pe lâng marcarea a cel pu in trei op iuni dintr-o list
exhaustiv , respondentul trebuie s le indice prioritatea. Se asigur , astfel, o
mai mare precizie a r spunsului i o mai mare fine e a interpret rii datelor.
Prin corelarea r spunsurilor ob inute de la elevi, profesori i cadre de
conducere din înv mânt la întrebarea privind con inutul activit ilor de
consiliere în coal , cu cele ale furnizorilor acestor servicii, ob inem
elemente calitative importante privind oferta i cererea sau interesul
beneficiarilor fa de conceptul de tematic propus prin curriculum na ional
i se creeaz bazele pentru adaptarea ariei de specialitate la nevoile
exprimate de indivizi în raport cu mediul pentru care se preg tesc.
Pentru fiecare grup- int , urmeaz descrierea i motivarea chestionarului
folosit, prelucrarea statistic a datelor de teren i interpretarea rezultatelor /
tendin elor care s-au deta at în cadrul cercet rii.
Majoritatea itemilor au fost opera ionaliza i în variabile statistice calitative,
prin natura întreb rilor un num r restrâns permi ând a fi plasa i pe o scal
68
ordinal . Ca urmare, procedeele de analiz sunt cele specifice variabilelor
calitative, determinându-se distribu ii de frecven e i structuri, dar i
asocierea unor scale cantitative în cazurile de ierarhizare.
Deoarece un num r de întreb ri din chestionarele aplicate în cadrul acestei
cercet ri au fost comune, vom putea avea o imagine mai detaliat asupra
activit ii de consiliere în general, dar i asupra nevoilor de consiliere ale
diferitelor categorii de beneficiari.

IV. 1. Elevi din coli generale, licee teoretice, licee tehnologice, coli de
arte i meserii

În etapa de validare a instrumentelor cercet rii au fost dezvoltate patru

chestionare pentru elevi cu o structur comun , dar cu diferen e specifice
pentru fiecare categorie de elevi din: coli generale, licee teoretice, licee
tehnologice i coli de arte i meserii. În urma valid rii, s-a convenit
elaborarea unui chestionar unic pentru elevi, care s releve nivelul i
specializarea acestora prin ad ugarea unor întreb ri de identificare.
Investiga ia a urm rit identificarea op iunilor profesionale prezente ale
elevilor, a motiva iei acestora, a a tept rilor privind via a profesional , a
reprezent rii elevilor despre competen ele profesionale de succes, a
gradului de cunoa tere de c tre elevi a oportunit ilor de educa ie i
formare, a problemelor pentru care au nevoie de consiliere, a nevoilor de
cunoa tere, a a tept rilor fa de consilier i activitatea acestuia i a
resurselor alternative de sprijin în probleme specifice.
Chestionarul unic pentru elevi cuprinde 20 de întreb ri i este structurat pe
trei capitole: date personale, profilul individual de interese profesionale i
experien a de consiliere i orientare.
Datele de identificare sunt: jude ul de provenien , unitatea colar , genul,
vârsta, mediul de reziden , profesia p rin ilor, structura familiei, num rul
de copii din familie, pozi ia fa de ceilal i fra i i tipul colii.

69
Profilul individual de interese profesionale este definit prin: op iunea
profesional prezent , motivarea op iunii profesionale actuale, a tept rile
privind via a profesional , reprezent rile elevilor despre competen ele
profesionale de succes i gradului de cunoa tere de c tre elevi a
oportunit ilor de educa ie i formare.
Experien a de consiliere i orientare este analizat prin identificarea:
problemelor pentru care au nevoie de consiliere, nevoilor de cunoa tere,
a tept rilor elevului fa de consilier i resurselor alternative de sprijin în
probleme specifice.

Caracteristicile lotului de investiga ie

Chestionarul a fost aplicat asupra unui lot de 280 de elevi (70 de elevi
pentru fiecare din cele patru tipuri de unit i de înv mânt: coli generale,
licee teoretice, licee tehnologice i coli de arte i meserii). Ancheta
realizat pe baz de chestionar de opinie i focus-grup s-a realizat în
jude ele Bra ov, Br ila, Harghita, Prahova, Timi , Vaslui i în Municipiul
Bucure ti.
Distribu ia pe sexe este echilibrat pentru trei dintre cele patru tipuri de
unit i colare vizate variind între 40% pentru liceele teoretice, 59% pentru
colile generale i respectiv 62% de sex feminin pentru liceele tehnologice,
în timp ce pentru colile de arte i meserii se înregistreaz o predominan
puternic a sexului masculin de aproximativ 90%.
Dintre elevii chestiona i, 76,4% provin din familii clasice, iar un procent de
7,4 % din familii monoparentale (cauzele fiind fie decesul unuia dintre
p rin i, fie divor ul acestora). Un procent însemnat al responden ilor
însumând 20% nu au r spuns la aceast rubric , fapt care ar putea însemna
un procent real cu mult mai mare al familiilor de acest tip.
În ceea ce prive te nivelul de studiu al p rin ilor, lotul de investiga ie
include între 38% i 61% p rin i cu studii superioare, între 8 i 12 % p rin i
cu studii medii i între 2 i 22% cu coal general . De i lotul de
investiga ie nu permite realizarea de generaliz ri, este totu i interesant de
observat c elevii aspir spre un nivel mai înalt de educa ie decât al
p rin ilor în cazul celor din SAM i licee tehnologice, iar cei din liceele
tehnologice au p rin i cu studii superioare în procentul cel mai ridicat.

70
S-a stabilit ca indicator un estimator pentru “nivelul studiilor familiei”,
calculat ca nivelul cel mai ridicat de studii dintre cele dou ale p rin ilor.
Distribu ia elevilor în raport cu nivelul de studii din familie este urm toarea
(Tabel 1):

Nivelul studiilor familiei LIN∗ LIT∗ S08∗ SAM∗ Total

c. general 8,6% 7,0% 23,9% 4,3% 11,0%
Studii medii 32,9% 22,5% 26,8% 17,1% 24,8%
Înv. superior 45,7% 62,0% 38,0% 52,9% 49,6%
Non R spuns 7,1% 4,2% 11,3% 18,6% 10,3%

1. Prelucrarea i interpretarea datelor

Op iuni profesionale
Un procent de 55% din totalul popula iei de elevi investiga i afirm c i-au
format deja o op iune profesional , iar 44% nu i-au conturat înc o op iune
profesional . Se constat o diferen clar între elevii de gimnaziu, care au
exprimat doar în propor ie de 44% existen a unei op iuni profesionale, i cei
din ciclu superior care au afirmat în procente mai mari existen a unei
op iuni profesionale. Acest lucru, de i explicabil prin perioada mai mare de
timp r mas pân la intrarea în via a activ a elevilor din gimnaziu i prin
caracteristicile de vârst , pe de alt parte denot o disfunc ie poten ial
legat de orientarea în carier a elevilor. Elevii din SAM i liceele
tehnologice prezint procentele cele mai mari în ce prive te existen a unei
op iuni profesionale, iar procentul de doar 47% al elevilor de licee teoretice
care au afirmat c i-au conturat o op iune profesional este explicabil prin
intervalul de timp mai mare pân la intrarea în via a activ fa de cei din
SAM i licee tehnologice (Tabel 2). De asemenea, este de remarcat num rul
nesemnificativ de non-r spunsuri care presupune faptul c aceasta este o
problem care îi preocup pe elevi, de i nu to i au ajuns deja la o op iune.

Op iuni profesionale conturate LIN LIT S08 SAM Total

∗
LIN = licee teoretice
∗
LIT = licee tehnologice
∗
S08 = coli generale
∗
SAM = coli de arte i meserii
71
 DA 47,1% 71,8% 43,7% 60,0% 55,7%
NU 52,9% 28,2% 54,9% 38,6% 43,6%
NonR 0,0% 0,0% 1,4% 1,4% 0,7%

Prima constatare referitoare la spectrul profesiile pentru care au optat elevii

este aceea c lista respectiv este scurt , iar diversitatea op iunilor relativ
redus .
Se remarc totu i c elevii din SAM au optat deja pentru sfera serviciilor,
informaticii, domeniul economic, activit ilor dominant manuale etc.
Remarc m la elevii care provin din celelalte tipuri de coli, c în ciuda
aprecierii pozitive a informaticii din ultimii ani, are loc o demitizare a
profesiei în rândul elevilor, mai ales a celor din liceu. Explica ia st ,
probabil, i din aprecierea eronat a faptului c ace tia nu v d în aceast
poten ial op iune o profesie prin care se pot ob ine bani, din ceea ce ei tiu
deja (utilizarea calculatorului), dar mai ales, sub form de jocuri sau alte
aplica ii amuzate; fac excep ie elevii din coala general , pentru care
aceast profesie este înc „bine v zut ”.
În chestionare au fost identificate i r spunsuri par ial nerealiste, fie
nesincere. Astfel, unii elevi din licee tehnologice i SAM doresc s se
reorienteze c tre profesia de avocat, judec tor, medic, jurnalist, psiholog,
sociolog, consilier, asistent social etc.
Îngrijor tor i simptomatic pentru viitorul înv mântului este faptul c nici
un elev de liceu teoretic nu dore te s urmeze profesia didactic , în timp ce
la elevii de licee tehnologice întâlnim dou r spunsuri. De i aceste diferen e
sunt nesemnificative, ele relev pentru cel pu in câteva cazuri o
pre-orientare nepotrivit a elevilor.

Fundamentarea op iunilor profesionale

Cu excep ia liceelor tehnologice unde factorul rezultate colare este unul
însemnat, dar devansat de cel de recomand ri de la persoane semnificative,
factorul rezultate colare este cel mai important pentru cea mai mare parte a
elevilor de coli generale, licee teoretice i SAM.
Elevii de licee teoretice motiveaz alegerea profesional în ordine prin
rezultatele colare (40%), aspira iile personale (25,7), perspectiva

72
împlinirii profesionale (22,9), în cazul lor alegerea prietenilor fiind
nesemnificativ spre deosebire de elevii de gimnaziu care aleg aceast
posibilitate în procent de 22,5% (cea mai ridicate valoare procentual dintre
to i cei chestiona i).
În rândul elevilor de SAM o pondere însemnat o au i aspira iile (20%) i
rezultatele / aptitudinile personale care sunt favorabile profilului de
activitate ales (18,6%).
Aproape jum tate (47,9%) din elevii de coal general au motivat alegerea
profesional prin rezultatele colare ob inute, urmat de modelul în familie
(36,6%) i de alegerile prietenilor / colegilor (22,5%). Nici unul dintre
elevii de coal general nu a men ionat perspectiva împlinirii profesionale
ca argument al alegerii profesiei i doar un procent nesemnificativ au ales
banii ca argument (1,4%), de i influen a grupului de prieteni i
mecanismele de imita ie a modelelor, în special din partea familiei, se
manifest puternic la aceast vârst . Întâietatea modelului familial fa de
influen a altor factori (profesori, colegi) este confirmat i de focus
grupurile realizate în cele apte jude e în care s-a derulat investiga ia.
Motivul cu cea mai înalt inciden (70,4%) în rândul elevilor de licee
tehnologice atunci când î i justific op iunea profesional este dat de
aspira iile personale. Acesta este urmat în ordine de: recomand ri ale unor
persoane semnificative pentru ei (33,8%), rezultate favorabile profilului de
activitate preconizat (32,4%), rezultate colare (26,8%), în timp ce pe
ultimele pozi ii se afl comportamentele de tip imitative sau de influen a
grupului de prieteni (alegerile colegilor cu doar (2,8%). Este de remarcat
faptul c banii nu reprezint un motiv pentru alegerea carierei pentru nici
unul dintre elevii de liceu i coal general din lotul de investiga ie, iar la
elevii din SAM s-a înregistrat un r spuns nesemnificativ. Acest fapt nu este
confirmat de profilul profesiilor preferate, unde profesiile academice sunt
foarte slab reprezentate, în timp ce acele ocupa ii recunoscute pentru un
venit consistent (jurnalist, avocat, medic, informatician, psiholog) prezint
punctaje semnificative. Acest fapt sugereaz fie o necon tientizare a
adev ratelor mobiluri profesionale, fie o diferen între nivelul
con tientiz rii i cel declarativ, elevii nedeclarând adev ratul motiv în ciuda
anonimit ii r spunsurilor la chestionare. Tot în cazul elevilor de licee
tehnologice se remarc o pondere mai mare a elevilor care motiveaz prin
rezultate favorabile profilului de activitate preconizat (incluzând
dimensiunea non-formal i informal ), fa de cei care aleg ca motiv
exclusiv rezultatele colare.
73
 Motiva ia op iunii LIN % SAM % S08 % LIT %
1 rezultate colare 28 40,0 30 42,9 34 47,9 19 26,8
rezultate favorabile
profilului de activitate
2 preconizat 10 14,3 13 18,6 7 9,9 23 32,4
recomand ri de la
persoane
3 semnificative 8 11,4 9 12,9 14 19,7 24 33,8
4 model în familie 5 7,1 6 8,6 26 36,6 11 15,5
5 aspira ii personale 18 25,7 14 20,0 6 8,5 50 70,4
6 curiozitate 5 7,1 9 12,9 5 7,0 8 11,3
alegerile prietenilor /
7 colegilor 2 2,9 8 11,4 16 22,5 2 2,8
perspectiva împlinirii
8 profesionale 16 22,9 10 14,3 0 0,0 17 23,9
9 bani 0 0,0 0 0,0 1 1,4 0 0,0

În ceea ce prive te consecven a op iunii profesionale se constat c

majoritatea elevilor de SAM vor continua studiile în acela i domeniu, un
procent de 11,4% vor continua studiile în alt domeniu, doar un procent de
27,1% se vor angaja f r a continua studiile i un procent de 2,8 % se vor
angaja în paralel cu continuarea studiilor fie în acela i domeniu, fie în alt
domeniu. Acest fapt încurajeaz politicile de promovarea înv rii
permanente i sugereaz anumite limit ri ale înv mântului în cadrul
colilor de arte i meserii. Procentul de 7,1% de indecizie i cel de 60% care
nu î i motiveaz alegerea din rândul elevilor de SAM, cât i cel de 34% al
elevilor din licee tehnologice care nu au motivat op iunea sugereaz
necesitatea extinderii serviciilor de informare i orientare profesional în
aceste coli. Cei mai mul i elevi de SAM (20%), î i motiveaz alegerea prin
necesitatea unui venit suficient „pentru un trai decent”. A doua motiva ie ca
pondere (13%) este necesitatea unor studii superioare pentru angajare, iar
urm toarea este dat de interesul personal pentru profilul urmat (7%).
Îngrijor tor este faptul c nici unul dintre elevii de SAM i doar un procent
nesemnificativ din cei de licee tehnologice (1%) nu î i motiveaz op iunea
prin competen a personal în domeniul de activitate ales.
Eficien a general a liceului tehnologic este confirmat de procentul de
53%, reprezentând totalul celor care se vor angaja (20%) i al celor care vor

74
continua studiile în acela i domeniu (33%). În ceea ce prive te restul
elevilor de licee tehnologice, apare un semnal îngrijor tor prin procentul de
44,3% de elevi care doresc s se reprofileze continuând studiile într-un alt
domeniu, procentul celor care î i manifest un interes pentru un alt domeniu
sau care spun c dezavueaz profilul actual fiind sensibil mai mare (21%)
decât al celor cu afinit i pentru profilul ales (19%). Aprecierea studiilor
superioare ca importante pentru angajare i a unui venit substan ial
reprezint , de asemenea, motive importante i pentru elevii din liceele
tehnologice.

Op iunile elevilor din SAM i licee tehnologice dup

absolvire LIT % SAM %
1 s continui studiile în acela i domeniu 32,9 51,4
2 s continui studiile în alt domeniu 44,3 11,4
3 m angajez 15,7 27,1
4 continui în acela i domeniu i m angajez 2,9 1,4
5 continui în alt domeniu i m angajez 1,4 1,4
NonR 2,9 7,1

Motiva ia op iunii la absolvire LIT % SAM %

salariu (câ tig b nesc bun, pentru a duce un trai
1 decent) 11 20
interes pentru acest domeniu (îmi place acest
2 profil) 19 7
studiile superioare sunt necesare pentru angajare
(apar mai multe oportunit i de angajare, inclusiv
3 în str in tate) 11 13
interes pentru alt domeniu (nu îmi place profilul
4 tehnic) 21 0
5 varietate (este plictisitor s r mâi în aceea i coal ) 1 0
6 competen , pricepere 1 0
NonR 34 60

Reprezent rile elevilor despre profesie

Se constat o cre tere a valoriz rii recunoa terii profesionale pe m sur ce
se înainteaz în ciclul colarit ii. Astfel, dac la elevii de gimnaziu aceast
valoare este total nesemnificativ (fapt explicabil atât prin natura contur rii
75
aspira iilor la aceast vârst , cât i prin obiectivele pedagogice la acest
nivel), se ajunge pân la 60,6% pentru elevii din liceele tehnologice i
52,9% pentru cei din SAM. În acela i timp, dac timpul liber este foarte
valorizat de elevii din gimnaziu, aceast cerin se afl pe locul doi cu
25,4% (fa de 28,2% prima op iune); pentru elevii din ciclul superior
timpul liber se afl pe ultimele locuri. Venitul i dezvoltarea personal
reprezint a teptarea cel mai des întâlnit în rândul elevilor de gimnaziu în
ce prive te viitoarea profesie.
Pentru elevii din liceele teoretice recunoa terea profesional are ponderea
cea mai mare (47,1%), urmat de dezvoltarea personal cu 45,7%, venitul
cu 37,1% i formarea profesional continu cu 31,4%. A tept rile cu
ponderea cea mai redus pentru elevii din liceele teoretice sunt timpul liber
cu 20% i rela iile interpersonale cu 15,7%. Elevii de SAM prezint
aceea i ierarhie a a tept rilor profesionale ca a elevilor din liceele teoretice
i oarecum diferit fa de cea a elevilor din liceele tehnologice.
Pentru elevii din liceele tehnologice a teptarea cea mai puternic de la
viitoarea profesie este dezvoltarea personal 67,7%, urmat îndeaproape de
recunoa terea i formarea profesional i rela iile interpersonale, pe
ultimul loc aflându-se timpul liber.

Nivelul expectan elor profesionale LIN % LIT % S08 % SAM % Total %

dezvoltare personal (încredere
1 în sine, ini iativ , toleran ) 45,7 67,6 28,2 37,1 44,7
2 recunoa tere profesional 47,1 60,6 0,0 52,9 40,1
3 remunera ie bun 37,1 36,6 28,2 28,6 32,6
formare / dezvoltare
4 profesional continu 31,4 52,1 15,5 20,0 29,8
5 rela ii interpersonale 15,7 52,1 21,1 5,7 23,8
6 timp liber 20,0 12,7 25,4 11,4 17,4

Este de remarcat faptul c elevii de gimnaziu consider deschiderea la nou

i atitudinea general pozitiv la locul de munc ca fiind ingredientele cele
mai importante ale unei cariere de succes (29,6%), urmate de cuno tin ele
de specialitate (19,75), capacit ile organizatorice i de rela ionare cu
grupul (16,9%), pe ultimul loc situându-se spiritul critic (2,8%).
76
 Competen e necesare pentru succesul în carier (gimnaziu) S08 %
1 buna dispozi ie, receptivitate la nou 29,6
2 cuno tin e de specialitate 19,7
3 munca în echipa, capacit i organizatorice 16,9
4 sociabilitate, comunicare (agreabil ), ascultare, empatie, aten ie 14,1
5 încredere în sine, siguran a de sine 12,7
6 inteligen a 11,3
7 seriozitate, pricepere, spirit practic 9,9
8 limbi str ine 4,2
9 spirit critic 2,8

Se constat o sub-valorizare a sociabilit ii odat cu trecerea spre liceu;

astfel dac elevii de gimnaziu apreciaz competen ele de lucru în echip ca
foarte importante, elevii de licee teoretice i cei de SAM nici nu au amintit
aceste competen e, în timp ce aceia de licee tehnologice au men ionat-o
doar în procent nesemnificativ (1,4%). De asemenea, o inciden foarte
mic o au tr s turile morale i cuno tin ele de specialitate slab amintite de
elevii de liceu teoretic i inexistente în reprezent rile elevilor de SAM, dar
men ionate în propor ie 23% la elevii din de licee tehnologice.

Competen e necesare pentru succesul în carier

(licee i SAM) LIN % LIT % SAM %
interes, dorin a de perfec ionare, pasiune,
înclina ie, creativitate, originalitate,
1 ingeniozitate, imagina ie, dinamism 48,6 33,8 45,7
cuno tin e, preg tire de specialitate /
2 profesionalism 40,0 40,8 30,0
curaj, perseveren , ambi ie, voin ,
disponibilitate în asumarea riscului, t rie de
caracter / moral , încredere, siguran de sine,
devotament, seriozitate, disciplin , statornicie,
con tiinciozitate, concentrare, tenacitate,
3 r bdare 31,4 19,7 24,3
spirit analitic, capacitate de sintez ,
4 obiectivitate 14,3 25,4 18,6
luarea deciziilor, rezolvarea de probleme,
capacitate de înv are, inteligen , intui ie,
5 libertate în gândire 15,7 5,6 8,6
77
 sociabilitate, spirit de echip , amabilitate,
diploma ie, empatie, capacitatea de a-i asculta
6 pe al ii 0,0 22,9 0,0
7 cunoa tere de sine 15,7 0,0 7,1
spirit analitic, capacitate de sintez ,
8 obiectivitate, corectitudine 8,6 22,5 2,9
interes, dorin a de perfec ionare, pasiune,
înclina ie, creativitate, originalitate,
9 ingeniozitate, imagina ie, dinamism 1,4 2,8 2,9
curaj, perseveren , ambi ie, voin ,
disponibilitate în asumarea riscului, t rie de
caracter / moral, încredere, siguran de sine,
devotament, seriozitate, disciplin , statornicie,
10 con tiinciozitate 2,9 0,0 0,0
11 cuno tin e, preg tire de specialitate 1,4 0,0 0,0

Sistemul de înv mânt reprezint cea mai important surs de dobândire a

competen elor necesare în via a profesional (91,4% pentru elevii din licee
teoretice), fapt în contradic ie cu rezultatele la focus grup care relev faptul
c mul i angajatori reclam lipsa competen elor practice necesare la
angajare în rândul absolven ilor sistemului de înv mânt. Aceast situa ie
trebuie interpretat cu rezerve i poate fi explicat fie prin inexisten a unor
oferte suficiente de formare pe pia a privat , fie prin necunoa terea acestora
de c tre elevi, deficien e ale instrumentelor de lucru ori ale procedurii de
administrare a chestionarelor: elevii nu în eleg semnifica ia variantelor i nu
sunt informa i de c tre operatorul de teren. Totu i, procentul redus de
non-r spunsuri poate sugera i o opinie avizat a elevilor.

Ponderea surselor de formare LIN % LIT % S08 % SAM % Total %

1 formal 91,4 91,5 69,0 85,7 91,4
2 informal 2,9 1,4 5,6 0,0 2,9
3 ambele 0,0 5,6 5,6 0,0 0,0
NonR 5,7 1,4 19,7 14,3 5,7

Principalele surse de informare men ionate de elevii de gimnaziu sunt pe

acela i loc ca pondere: presa, televiziunea i familia, în timp ce elevii de

78
liceu adaug i Internet-ul i experien a proprie dobândit la locul de
munc .

Reprezent rile elevilor despre nevoile personale de consiliere i

orientare
Elevii au fost solicita i s - i exprime opinia i asupra nevoile personale de
consiliere. Dominant pentru elevii de liceu teoretic este înc
autocunoa terea, fapt surprinz tor inând cont c la aceast vârst imaginea
de sine i deciziile importante ar trebui s fie deja clar conturate. Aceast
stare de fapt poate fi explicat prin dificultatea serviciilor de consiliere i
orientare din coli de a lucra efectiv cu majoritatea popula iei colare,
activitatea cabinetelor i centrelor fiind axat fie pe cazuri cu probleme
speciale, fie pe activit i de informare pe grupuri mari, f r s vizeze i
ample activit i de autocunoa tere cu instrumente adecvate. Un procent
însemnat se observ i la competen ele sociale i de comunicare, de
planificare a carierei. Aceea i dominant pe nevoia de autocunoa tere este
comun i celorlalte categorii de elevi. În plus, elevii din licee tehnologice
prezint procente însemnate i pentru nevoile de consiliere pentru
dezvoltarea spiritului antreprenorial i înv are eficient .

Op iunile pentru consiliere i orientare LIN % LIT % S08 % SAM %

1 autocunoa tere (interese, aptitudini,
stil de înv are) 88,6 97,2 83,1 77,1
2 securitate i stabilitate (proprie sau
pentru al ii) 74,3 88,7 76,1 50,0
3 comunicare / competen e sociale 84,3 94,4 83,1 51,4
4 competen e antreprenoriale 71,4 90,1 73,2 47,1
5 înv are eficient 72,9 93,0 83,1 48,6
6 planificarea carierei 80,0 95,8 80,3 64,3
7 rezolvarea conflictelor 72,9 88,7 77,5 50,0
8 stil de via 74,3 93,0 78,9 52,9

Nevoi de informare ale elevilor

Cea mai puternic nevoie de informare se constat la elevii de liceu
tehnologic pe primul loc aflându-se cele despre posibilit ile de educa ie i
formare profesional (95,6%) i despre posibilit ile de promovare în
79
domeniul preconizat (93%). La polul opus se afl elevii de SAM cu
procentele cele mai sc zute la toate categoriile de nevoi de informare.
Pentru elevii de SAM, nevoia de informare cea mai larg resim it este cea
referitoare la posibilit ile de munc în str in tate (67,1%) i la
posibilit ile de munc în ar (60%). Nevoie de informare despre
posibilit ile de angajare denot o anumit îngrijorare cu privire la acest
aspect, ca efect al con tientiz rii situa iei de pe pia a muncii, dar i o stare
de indecizie sau neconsecven a r spunsului pentru elevii de SAM, dac
vom corela aceste date cu cele din Tabelul 4, referitoare la op iunile lor
dup absolvire. Acestea din urm indic faptul c „majoritatea elevilor de
SAM vor continua studiile în acela i domeniu, un procent de 11,4% vor
continua studiile în alt domeniu, un procent de 27,1% se vor angaja f r a
continua studiile i doar un procent de 2,8 % se vor angaja în paralel cu
continuarea studiilor fie în acela i domeniu, fie în alt domeniu”. Un semn
de întrebare ridic i întâietatea (totu i nesemnificativ ) la elevii de
gimnaziu a nevoii de informare despre posibilit ile de munc în str in tate
fa de cea despre posibilit i de educa ie i formare profesional . Pentru
elevii de liceu teoretic, nevoia de informare cu ponderea cea mai mare este
cea despre posibilit ile de promovare în domeniul respectiv (84,3%), iar
cea mai mic pondere o are nevoia de informare despre serviciile sociale
disponibile.

Experien a de consiliere a elevilor

Aproape jum tate din elevii chestiona i (49,6%) au beneficiat de servicii de
consiliere colar , cel mai mare procent fiind înregistrat la elevii de
gimnaziu (62%), iar cel mai sc zut la cei din licee teoretice (37,1%).
Majoritatea elevilor de liceu teoretic apreciaz cel mai mult în rela ia cu
consilierul posibilitatea de a se exprima (57%), atmosfera cald i
posibilitatea ob inerii de informa ii obiective, pentru ace tia aspectele care
prezint cel mai pu in interes sunt discu iile de grup i activit ile în cadrul
diverselor proiecte.
Elevii de licee tehnologice apreciaz în majoritate atmosfera cald (66,2%),
posibilitatea de a se exprima i utilizarea instrumentelor de autocunoa tere.
Cele mai apreciate aspecte în rela ia cu consilierul pentru elevii de SAM
sunt discu iile de grup pe teme de interes (54,9%), în timp ce 73,2% dintre
elevii de gimnaziu apreciaz existen a unei atmosfere calde i prietenoase.

80
Cele mai pu in atractive aspecte în rela ia cu consilierul pentru toate
categoriile de elevi sunt activit ile de proiect i ac iunile comunitare.

Aprecierile elevilor asupra consilierului LIN % LIT % S08 % SAM %

1 atmosfer cald , prieteneasc 54,9 66,2 73,2 43,7
2 informa ii obiective 50,7 60,6 59,2 38,0
3 grup de discu ii pe teme de interes 46,5 62,0 59,2 54,9
4 posibilitatea de a m exprima 57,7 63,4 62,0 39,4
5 instrumente de autocunoa tere 47,9 63,4 57,7 42,3
6 activit i de proiect, ac iuni comunitare 46,5 53,5 57,7 35,2

A tept rile elevilor în rela ia cu consilierul

Cei mai mul i dintre elevi (pân la un procent de 83,1% din licee
tehnologice) consider foarte important existen a unei atmosfere calde i
prietene ti, aproximativ jum tate dintre elevi apreciaz în cabinetul de
consiliere posibilitatea de a se exprima liber. Acest fapt exprim func ia
terapeutic i de clarificare a propriilor idei ale elevilor prin edin ele de
consiliere. Beneficiile cele mai pu in a teptate de c tre elevi (31,2%) sunt
activit ile de proiect i ac iunile comunitare.

A tept rile elevilor de la cabinetul LIN LIT S08 SAM Medie

ideal de consiliere % % % % %
1 atmosfer cald , prieteneasc 72,9 83,1 73,2 54,3 70,9
2 informa ii obiective 35,7 59,2 46,5 22,9 41,1
grup de discu ii pe teme de
3 interes 37,1 59,2 43,7 44,3 46,1
4 posibilitatea de a m exprima 48,6 66,2 46,5 37,1 49,6
5 instrumente de autocunoa tere 38,6 70,4 45,1 25,7 45,0
activit i de proiect, ac iuni
6 comunitare 21,4 43,7 36,6 22,9 31,2

În ceea ce prive te preferin ele elevilor de discutare a problemelor

personale, se constat o diferen iere clar în favoarea familiei (aproximativ
62% pentru elevii de liceu, 70% pentru cei de SAM i 80% pentru elevii de

81
gimnaziu), fapt confirmat i prin ancheta prin focus grup. Pe locul doi ca
preferin a elevilor este cercul de prieteni, cu un procent de 59,8%.
Forumul de discu ii ca spa iu unde pot fi discutate probleme personale este
cel mai pu in întâlnit, fiind utilizat în acest scop în medie de 5,2% dintre
elevi, fapt posibil de explicat prin caracterul transparent i lipsit de
intimitate al acestui mediu. Cu excep ia elevilor din licee tehnologice, care
apeleaz preferen ial în propor ie de 28,1% la serviciile de consiliere în
scopul rezolv rii problemelor personale, elevii din liceele teoretice, din
gimnaziu i SAM prefer s discute problemele personale cu colegii decât
cu consilierul colar.

Preferin ele elevilor pentru discutarea LIN LIT S08 SAM Total
problemelor personale % % % % %
1 familie 60,5 63,3 80,2 70,4 68,6
2 consilier / psiholog 16,9 28,1 26,7 9,8 20,4
3 colegi 23,9 16,9 26,7 22,5 22,5
4 prieten(i) 61,9 73,2 46,4 57,7 59,8
5 forum electronic 1,4 7,0 7,0 5,6 5,2
6 jurnal personal 5,6 14,1 15,4 1,4 9,1
7 reflec ie personal 11,2 36,6 8,4 5,6 15,4
8 nimeni 9,5 4,2 8,4 8,4 7,6

Concluzii

• Majoritatea elevilor din lotul investigat au deja o op iune

profesional . Se constat c la elevii de gimnaziu op iunile
profesionale sunt mai slab conturate, în timp ce la elevii de liceu
acestea sunt mult mai clare.
• În ceea ce prive te rolul modelului familial în alegerea profesiei i
coresponden a aspira iilor copiilor cu nivelul de educa ie al
p rin ilor se constat o influen în ambele direc ii. Se întâlnesc
cazuri de elevi care doresc s urmeze profesia unuia dintre p rin i,
ori s accead la un nivel de calificare cel pu in egal cu cel al
p rin ilor. Se întâlnesc i cazuri de elevi ai c ror p rin i au meserii

82
 care presupun un nivel de calificare sc zut (ex. zugrav,
confec ioner, mecanic auto) i care prezint aspira ii foarte diferite
de cele ale p rin ilor precum psiholog, profesor etc. mai ales în
cazul elevilor de SAM i licee tehnologice.
• Se constat numeroase cazuri de elevi din licee tehnologice care
declar c domeniul tehnic este complet inadecvat profilului
personal manifestând un interes puternic c tre un alte domenii.
• Profesia didactic sufer o acut devalorizare; nici un elev de liceu
teoretic nu dore te s devin profesor, iar la elevii de licee
tehnologice întâlnim astfel de alegeri doar în procente
nesemnificative.
• În general, se constat consecven a op iunilor profesionale la elevi,
ace tia continuând studiile în acela i domeniu sau angajându-se în
domeniul de specializare ob inut.
• Nevoia dominant de consiliere pentru elevii de liceu r mâne
autocunoa terea urmat de competen ele sociale i de comunicare,
de planificare a carierei i de stimulare a creativit ii.

Direc ii de ac iune

• Realizarea condi iilor necesare desf ur rii unei bune activit i de

consiliere (cabinet special de consiliere, mediu securizat necesar
desf ur rii edin elor de consiliere, confiden ialit ii datelor despre
clien i).
• Asigurarea în centrele de consiliere a unui personal calificat
suficient. Sc derea num rului de elevi pentru care poate fi înfiin at
un post de consilier colar la aprox. 500 (800 în prezent), pentru a
permite o responsabilizare autentic a consilierului.
• Suplimentarea num rului de consilieri sau înfiin area unor posturi
de tutori de clas care s preia sarcina de realizare a marelui num r
de fi e psihopedagogice longitudinale (aproximativ 30 pe clas )
prev zute în Aria curricular Consiliere i Orientare, consemnând
datele relevante despre elevi din diferitele etape.
83
• Operarea de modific ri în cadrul legislativ existent care
reglementeaz atribu iile i drepturile consilierilor colari în scopul
diminu rii ponderii sarcinilor administrative pe care consilierul este
obligat s le realizeze.
• Dezvoltarea unor sisteme de monitorizare a evolu iei ulterioare a
clien ilor i de primire i gestiune a feed-back-ului din partea
clien ilor.
• Trecerea de la evaluarea preponderent cantitativ a activit ii
consilierului la cea preponderent calitativ .
• Dezvoltarea de m suri care s permit procesului descentraliz rii s
devin mai operativ i func ional.
• Reorganizarea i îmbun t irea sistemului de admitere în licee sau
înv mântul superior prin diminuarea sau eliminarea inechit ii
cauzate de ponderea excesiv acordat mediei de la încheierea
înv mântului gimnazial sau a mediei de la bacalaureat,
concomitent cu înlocuirea sistemului de repartizare electronic a
elevilor în diferite coli: aceast situa ie este total contrar
principiilor consilierii, invalidând decizia personal a elevilor i
diminuând valoarea sistemul lor de interese i motiva ii
compensatoare etc.
• Extinderea programelor de vizite i schimburi în rândul consilierilor
i al profesorilor (în plan na ional i european).
• Dezvoltarea de programe de formare pentru consilieri i profesori
în ce prive te metodologia pred rii i descongestionarea manualelor
i programelor colare.
• Dezvoltarea de materiale suport cu activit i concrete pentru
profesorii care predau Aria curricular Consiliere i Orientare i
diseminarea acestora în bibliotecile colare.
• Promovarea în programele de formarea ini ial i continu a
metodelor de consiliere centrate pe client în serviciile de consiliere
• Continuarea i extinderea programelor de educa ie pentru carier
prin Aria curricular Consiliere i Orientare i acordarea unui
accent mai puternic informa iilor despre tendin ele de pe pia a
muncii pentru a diminua influen a cli eelor profesionale.

84
 • Includerea în condi iile de admitere a unui aviz favorabil din partea
consilierului pentru a evita situa ia în care elevul este atras c tre un
anumit liceu / facultate f r a avea o afinitate intrinsec pentru acea
specializare, fiind motivat doar de renumele acelei institu ii de
înv mânt sau de motive extrinseci.
• Dezvoltarea mecanismelor necesare realiz rii activit ii de orientare
i consiliere prin acordarea unor atribu ii mai clare CJAPP pentru o
responsabilizare mai mare în procesul de consiliere i orientare:
includerea înc din prima etap în procedura de admitere i selec ie
în diferite cicluri de înv mânt, pe lâng reprezentan ii
inspectoratului i ai comisiei speciale i a consilierilor colari.
• Extinderea serviciilor de informare i orientare profesional în toate
colile, inclusiv în cele din zone defavorizate.
• Introducerea în cadrul Ariei curriculare Consiliere i Orientare a
obiectivelor referitoare la dezvoltarea motiva iei intrinseci pentru
propria ocupa ie.
• Promovarea prin activit ile de consiliere a unei aprecieri pozitive a
elevilor pentru proiectele i ac iunile comunitare.

IV. 2. P rin i

Chestionarul adresat p rin ilor vizeaz sondarea i analiza opiniilor

acestora în leg tur cu via a colar a copiilor, colaborarea familie- coal ,
modalit ile de petrecere a timpului liber, precum i identificarea nevoilor
de consiliere ale p rin ilor, pe parcursul întregii vie i.
Principalele problematici abordate sunt men ionate în cele ce urmeaz .
Via a colar , cu referire la:
• frecven a colar ;
• disciplinele colare preferate de copil;
85
 • rela iile acestuia cu colegii.
Colaborarea familie - coal , din perspectiva:
• rela ion rii familie- profesorii clasei;
• ocaziilor cu care p rin ii au venit la coal .
Petrecerea timpului liber, din punct de vedere al:
• intereselor copilului;
• implic rii p rin ilor în activit ile de timp liber, desf urate
de copil.
Nevoile de consiliere ale p rin ilor, abordate pe baza urm toarelor
aspecte:
• situa ii în care ar apela la consiliere pentru propriul copil;
• informa ii necesare în calitate de p rinte;
• situa ii în care ar apela la consiliere pentru sine;
• tipul de sprijin dorit;
• implicarea în programe de consiliere;
• modalit i de interven ie utilizate;
• rezultate ob inute, nout i înv ate;
• dileme parentale;
• persoane-resurs consultate pentru rezolvarea acestora;
• aprecieri despre colaborarea cu consilierul colar;
• modalit i de ameliorare a activit ii consilierilor.
Date de identificare:
• jude ul de provenien ;
• structura familiei;
• vârsta copiilor;
• vârsta i genul p rintelui participant la sondaj;
• nivelul de educa ie i profesia p rin ilor.
86
Interpretarea rezultatelor
Lotul asupra c ruia s-a aplicat chestionarul cuprinde 70 de p rin i, din 7
jude e.

Vârsta p rin ilor

Se constat c mai mult de jum tate dintre p rin ii participan i la
investiga ie sunt adul i, cu vârsta cuprins între 36 i 50 de ani.

Distribu ia pe sexe a p rin ilor participan i

Num rul mamelor participante la sondaj (în valoare procentual 78,6%)
este semnificativ mai mare decât cel al ta ilor. Conform modelului familiei
tradi ionale, mama se implic mai mult în realizarea educa iei copiilor, iar
stilurile educative ale familiilor sunt influen ate de acest fapt.

Structura familiei
Investiga ia a inclus un procent semnificativ de familii nucleare (81,4%),
monoparentale (12,9 %) i de tip extins / l rgit (4,3%).

Nivelul de educa ie
Majoritatea p rin ilor participan i la investiga ie au studii universitare
(40%) i studii liceale (35,7%), în cazul nostru mamele care au completat
chestionarul. Nivelul de educa ie al ta ilor este asem n tor (din punct de
vedere procentual) cu cel al mamelor. De remarcat, procentul semnificativ
al p rin ilor care au absolvit studii superioare. Dup cum arat rezultatele
cercet rilor asupra educa iei în familie (Ionescu, Negreanu, 2006), de
nivelul de studii al mamei depinde aspira ia copiilor de a continua studiile,
ace tia având astfel anse sporite de reu it i integrare profesional i
social . Nivelul de studii al p rin ilor este asociat cu gradul de sus inere
academic i psihoafectiv acordat copilului.

87
 Nivelul de educa ie a p rin ilor Mama Tata Respondent
1 coal general obligatorie 3 0 4,3%
2 Înv mânt profesional 3 5 4,3%
3 Liceu 25 21 35,7%
4 Înv mânt postliceal 0 1 1,4%
5 Studii universitare 27 28 40,0%
6 Studii postuniversitare 1 1 1,4%
NonR 12,9%

Profesia p rin ilor

Din analiza datelor prezentate în Tabelul 15 se eviden iaz procente ridicate
în cazul ocupa iilor intelectuale i tiin ifice, exercitate de c tre 40,0%
dintre mame i 35,7% dintre ta i, precum i în cazul func ionarilor cu pozi ii
înalte în unit i economice, sociale, politice (12,9% dintre mame i 10%
dintre ta i), a operatorilor de instala ii i ma ini, cu studii medii (10,0%
dintre mame i 27,1% dintre ta i).

Profesia p rin ilor / Grupe ocupa ionale (cf. COR) Mama Tata
Func ionari cu pozi ii înalte în unit i economice,
1 sociale, politice (manageri) 12,9% 10,0%
2 Ocupa ii intelectuale i tiin ifice 40,0% 35,7%
3 Tehnicieni, mai tri, înv tori, educatoare 5,7% 7,1%
4 Func ionari administrativi 8,6% 2,9%
5 Servicii i comer 8,6% -
6 Agricultur , silvicultur , pescuit - -
7 Me te ugari, lucr tori artizanat - -
8 Operatori instala ii i ma ini 10,0% 27,1%
9 Muncitori necalifica i - 1,4%
10 Armat , avia ie, marin - 4,3%
11 Pensionar, casnic 10,0% 1,4%
12 omer - -
NonR 4,3% 10,0%

88
Se observ i faptul c 10% dintre mame sunt casnice, situa ie care le
permite s acorde mai mult timp pentru educa ia copiilor.

Via a colar
Frecven a colar a copilului a fost apreciat drept foarte bun de c tre
72,9% dintre p rin i, bun de c tre 24,3% i slab de c tre 2,9% dintre
ace tia.
Men ion m în continuare argumentele aduse de p rin i, în cazul frecven ei
colare foarte bune i bune:
• interes pentru coal , participarea cu pl cere la cursurile colare;
• con tiinciozitate, disciplin („fiica mea nu obi nuie te s
absenteze, evit i absen ele motivate”);
• copilul beneficiaz de sus inerea p rin ilor;
• are o stare de s n tate bun , nu se îmboln ve te des;
• începând din clasa I are format deprinderea de a nu absenta;
• motiva ie extrinsec punitiv („ia b taie altfel”).

În concluzie, frecven a colar bun este asociat de c tre p rin i cu o serie

de factori interni i externi, care influen eaz procesul de înv are, precum:
motiva ia înv rii, starea de s n tate, tr s turile pozitive de caracter etc.
Motivele în cazul frecven ei colare slabe se centreaz pe unele dificult i
de ordin personal, dup cum urmeaz :
• dificult i rela ionale în familie („încearc s se r zbune pentru
unele interdic ii impuse de p rin i”);
• probleme medicale („are absen e din cauza problemelor de
s n tate, este bolnav de diabet”);
• dificult i de concentrare a aten iei („este împr tiat , nu este
atent la ore, este obosit ”);
• lipsa motiva iei înv rii (“prefer activit ile de timp liber, în locul
celor colare”).

89
De asemenea, p rin ii au men ionat o serie de influen e externe negative, în
cazul frecven ei colare slabe:
• grupul de co-vârstnici („copilul lipse te împreun cu colegii”);
• disfunc ii ale sistemului de educa ie („absenteaz din cauza unor
probleme ale sistemul de educa ie: greve, simul ri examene”).

Disciplinele colare preferate de copii

În ceea ce prive te disciplinele pe care consider c le prefer copiii lor în
cadrul colii se observ c p rin ii au acordat valori semnificativ mai mari
disciplinelor colare, la care elevii sunt evalua i în cadrul examenelor sau
concursurilor colare i care sunt considerate importante, în special pentru
reu ita colar a unei persoane, dup cum urmeaz : limba român (45,7%),
matematica (37,1%), istorie (21,4%), chimie-fizic (21,4%), geografie
(20,0%), biologie (17,1%).
De asemenea, limbile str ine, i în special limba englez au fost apreciate ca
fiind preferate de copii în propor ie de 37,1%. Cunoa terea limbilor str ine
constituie în societatea contemporan una dintre competen ele cheie, care
determin cre terea anselor la educa ie, g sirea unui loc de munc i
petrecerea adecvat a timpului liber, precum i în deschiderea c tre alte
culturi sau dezvoltarea respectului pentru alte persoane. Educa ia fizic este
men ionat a fi preferat de 20,0% dintre copii, deoarece activit ile se
desf oar în aer liber i nu presupun transmiterea cuno tin elor „în mod
tradi ional”.
Realizarea unor corela ii între preferin ele pentru anumite discipline colare,
preocup rile de timp liber, op iunile colare i profesionale ale copiilor i
aspira iile p rin ilor ofer informa ii relevante în identificarea factorilor care
influen eaz alegerea carierei i a nevoilor de consiliere.

Rela iilor copilului cu colegii de clas

Gradul de cunoa tere de c tre p rin i a rela iilor dezvoltate de copil cu
colegii de clas sunt sintetizate în tabelul urm tor:
• 67,1% dintre p rin i au apreciat c propriul copil dezvolt rela ii de
cooperare cu colegii;

90
 • 15,7% dintre p rin i au men ionat rela iile de competi ie între
colegi;
• de asemenea, au fost specificate în procent de 8,6% rela iile
conflictuale (certuri, conflicte), precum i atitudinea de indiferen
(7,1%), manifestat fa de colegi.

Rela ionarea copilului cu colegii de clas Numeric Procentual

1 cooperare 47 67,1%
2 competi ie 11 15,7%
3 certuri, conflicte 6 8,6%
4 manifest ri de violen , b taie între elevi 1 1,4%
5 indiferen 5 7,1%
NonR 1 1,4%

R spunsurile la aceast întrebare eviden iaz i m sura în care p rin ii au

informa ii despre via a colar a copilului i climatul clasei de elevi.
Rela iile dintre colegi sunt semnificative pentru integrarea copilului în
mediul colar, generând efecte de stimulare, competi ie, indiferen sau
conflicte.

Colaborarea familie – coal

Colaborarea p rin ilor cu profesorii clasei
Rela iile de colaborare a familiei cu profesorii clasei în care înva copilul
au fost considerate de jum tate dintre responden i drept foarte bune i
47,1% au considerat c au rela ii de bun colaborare cu profesorii clasei,
argumentele fiind cele de mai jos:
• competen ele profesionale i calit ile umane ale profesorilor
(„profesorii comunic foarte bine cu elevii i p rin ii, dau dovad
de bun voin i în elegere pentru a-mi ajuta copilul, sunt
competen i din punct de vedere profesional”; „profesorii încearc
s îi familiarizeze pe elevi cât mai bine cu materia”; „depinde de
solicitudinea manifestat de profesori”).
• implicarea ambelor p r i („exist colaborare i interes din partea
p rin ilor i profesorilor“); „p rin ii comunic cu înv toarea, se
91
 intereseaz s pt mânal de situa ia copilului la înv tur “; „îi
cunosc pentru c i eu lucrez în înv mânt“).
• rezultatele colare bune ale copilului („copilul înva foarte bine,
nu are probleme deosebite“; „deoarece îl trimit la medita ii“).
Concluzionând, putem afirma c rela iile de cooperare între familie i
coal sunt adecvate atunci când profesorii dovedesc competen e
pedagogice i calit i umane, apreciate de p rin i. De asemenea, este
deosebit de important ca ambele p r i s fie interesate s comunice eficient,
în beneficiul copilului. Cercet rile i practica colar au ar tat c rezultatele
colare bune ale copiilor i interac iunea, men inerea contactului familiei cu
coala sunt în rela ii de interdependen .

În cazul rela iilor apreciate drept dificile de c tre p rin i, au fost aduse
argumente referitoare mai ales la atitudinile profesorilor („unii dintre
ace tia manifest o atitudine de superioritate, care ajunge pân la sfidare,
dispre ”; „unii au idei fixe: cine vrea s înve e, bine, cine nu, nu înva sau
c nu sunt pl ti i pentru a se ocupa de elevii cu probleme”; „lips de
implicare, inconsecven , exigen e excesive adresate elevilor”).
Aceste situa ii eviden iaz faptul c unii profesori au atitudini
necorespunz toare, nefiind suficient de preg ti i i motiva i pentru a realiza
educa ia elevilor i nu doar o transmitere steril de cuno tin e. Se impune în
cazul acestora o l rgire permanent a orizontului informa ional, pedagogic
i psihologic, prin activit i de formare continu , inclusiv în domeniul
consilierii colare.

Ocazii în care p rin ii au venit la coal

Principalele ocazii pentru care p rin ii au venit la coal sunt cele
tradi ionale, men ionate în ordinea frecven ei:
• edin e cu p rin ii (97,1%);
• activit i extra colare (serb ri, concursuri, expozi ii, excursii etc.)
(48,6%);
• solicitarea dirigintelui sau a altor profesori (21,4%).

92
De regul , aceste manifest ri au un caracter formal i sunt ini iate de c tre
profesori, care încearc s îi implice pe p rin i în activit ile colii.
Activit ile educa ionale, precum lectoratele i programele de consiliere,
care necesit cooperarea dintre profesori i consilierul colar au fost
semnalate doar de c tre 11,4% dintre p rin i.
Este important de semnalat c unii dintre p rin i au ini iativ în stabilirea
unor întâlniri periodice sau în contactarea telefonic a profesorului-
diriginte, pentru a solicita informa ii despre situa ia colar a copilului:
disciplin , frecven , note, implicare în cadrul orelor, în cazul unor
probleme personale ale copilului sau pentru motivarea absen elor pe motive
de s n tate. Unul dintre ace ti p rin i a declarat: „am mers din proprie
ini iativ s discut cu profesorii pe care îi consideram ca având un rol
semnificativ în educa ia fiicei mele”. Poate fi men ionat i un caz în care
p rintele simte nevoia s discute zilnic cu profesorul diriginte i care scoate
în eviden o atitudine de supra-protec ie a copilului: „m întâlnesc aproape
zilnic cu profesorul diriginte, atunci când îmi conduc copilul la coal ”.
În ceea ce prive te implicarea direct a p rin ilor în activit ile din
coal , au fost men ionate: sprijinul pentru elaborarea revistei colii,
ajutorul pentru realizarea unor repara ii la coal , participarea la Consiliul
de administra ie.
În contextul descentraliz rii înv mântului, este important participarea la
decizie a tuturor factorilor, mai ales a p rin ilor. Este nevoie, totodat , de
men inerea unei colabor ri permanente, pentru a semnala familiei
dificult ile colare copilului, spre exemplu: absen e, e ec colar, risc de
abandon colar sau în cazul p rin ilor, pentru exprimarea unor nemul umiri
legate de via a colar . Interac iunile dintre p rin i i profesori, mai ales
cele directe constituie modalit i importante de sus inere a activit ii de
înv are a copilului. Exist cercet ri care au ar tat c p rin ii sunt interesa i
nu doar de aspecte care vizeaz succesul colar imediat al copiilor, ci i de
aspecte interne ale func ion rii institu iei colare, precum: con inuturile,
metodele didactice sau exigen ele cadrelor didactice (Montandon, 1991,
apud. St nciulescu, 1997).

Timpul liber
Interesele i preocup rile copilului în timpul liber

93
În opinia p rin ilor, calculatorul de ine 55,7% din preocup rile copiilor, în
concordan cu tendin ele din societatea contemporan , în care abilit ile de
utilizare a computerului joac un rol cheie pentru g sirea unui loc de munc
corespunz tor. În ceea ce prive te rolul p rin ilor, este deosebit de
important ca ace tia s în eleag i s le explice copiilor cum pot utiliza TIC
în mod constructiv, dar i s îi supravegheze în alocarea ra ional a timpului
pentru acesta.

Preocup rile copilului în timpul liber Procente

1 calculator 55,7%
2 activit i în aer liber (jocuri, plimb ri, excursii, drume ii) 50,0%
3 activit i artistice (muzic , fotografie, desen) 42,9%
4 sport (arte mar iale, volei, fotbal, înot, ah) 37%
5 lectur 35,7%
6 vizionare TV 11,4%
7 particip ri la spectacole artistice (concerte, filme) 11,4%
8 înv area / preg tirea pentru coal 7,1%

Alte preocup ri, care au ob inut procente semnificative sunt urm toarele:
activit i în aer liber (jocuri, plimb ri, excursii, drume ii), activit i artistice
(muzic , fotografie, desen), lectur etc.
În concordan cu datele referitoare la nivelul de studii i profesia p rin ilor,
se observ canalizarea intereselor copiilor spre activit i utile, care vin în
sprijinul activit ilor colare i constituie premise pentru buna integrare
colar i social a copiilor .

Rolul, gradul de implicare a p rin ilor în activit ile copilului

P rin ii sus in c se implic masiv în activit ile copilului sau în cele
comune: activit i sportive, artistice, în aer liber (excursii, drume ii) sau îi
ajut pe copii în: preg tirea pentru coal , depanare calculatorului etc.
Se constat faptul c p rin ii transmit copiilor o parte din preocup rile i
pasiunile lor, sprijinindu-i i implicându-se al turi de ace tia în realizarea
activit ilor men ionate anterior. De asemenea, este important de semnalat
faptul c p rin ii implica i în investiga ia noastr aloc timp pentru
sprijinirea copiilor în înv area / preg tirea pentru coal i orientarea
acestora spre lectur .

94
Interac iunile frecvente ale p rin ilor cu copiii, petrecerea timpului liber
împreun cu familia sunt asociate în mod pozitiv cu reu ita colar .
Desprinderea p rin ilor din rutina cotidian , oferirea unor experien e noi i
resurse adecvate pentru copii constituie elemente semnificative în
dezvoltarea unui climat de sus inere, încredere i cooperare, care
favorizeaz reu ita colar a copilului.

Nevoile de consiliere ale p rin ilor

Situa ii de consiliere a copilului
Principalul domeniu, în care p rin ii apreciaz c ar solicita sprijin pentru
copii este consilierea carierei, acordând valori semnificative aspectelor
legate de: alegerea colii (91,4%) i alegerea profesiei (71,4%). Exist
numeroase cercet ri care scot în eviden preocup rile p rin ilor pentru
viitorul copiilor, pentru plasarea acestora pe o pozi ie adecvat din punct de
vedere al stabilit ii, veniturilor ob inute i al condi iilor de munc
(Montandon, 1991, apud. St nciulescu, 1997). Dificult ile de inser ie
profesional , riscul omajului în societatea contemporan determin
preocup ri sporite ale p rin ilor pentru alegerea de c tre copii a unor coli i
profesii adecvate, care s le asigure securitate profesional .
De asemenea, p rin ii au indicat c ar lua leg tura cu specialistul în
consiliere pentru o serie de activit i de prevenire a unor dificult i, prin
înv area de c tre copil a unor metode de autocunoa tere (50,0%) sau de
comunicare i rezolvarea conflictelor (32,9%). Un procent de 20,0% dintre
subiec i au semnalat i dificult ile de comportament ale copiilor, cazuri
care ar necesita o serie de interven ii specifice de consiliere psihologic .

Informa ii solicitate de p rin i

Din analiza datelor ob inute se constat c majoritatea p rin ilor (90,0%) au
nevoie de informa ii referitoare la educa ie ( coli, licee, universit i, condi ii
de studiu), în timp ce 82,9% dintre ace tia au men ionat c doresc s afle
cum s acorde copilului sprijin în înv are, iar 80,0% au declarat c doresc
s cunoasc informa ii despre modalit ile de petrecere a timpului liber, în
concordan cu r spunsurile legate de nivelul de studii al p rin ilor,
preocup rile acestora i principalele situa ii pentru care ar solicita sprijinul
consilierului.

95
De asemenea, p rin ii au acordat o importan semnificativ informa iilor
referitoare la: pia a muncii i oportunit ile de angajare (74,3%),
îmbun t irea comunic rii p rin i-copii (72,9%), s n tate i igien (68,6%),
rezolvarea conflictelor din familie (67,1%) i legisla ia referitoare la copil i
familie (67,1%).

Situa ii în care p rin ii în i i ar apela la consiliere

P rin ii implica i în investiga ie au men ionat c ar apela la consiliere în
urm toarele situa ii:
• îmbun t irea comunic rii p rinte-copil, situa ie clasificat pe
primul loc de c tre mai mult de jum tate dintre responden i
(61,7%);
• sprijinirea copilului în înv are (50,0%);
• g sirea unui loc de munc / promovare în carier (47,5%);
• dificult ile personale (33,3%);
• conflictele în cuplu, familie (26,7%).
Se observ o reparti ie echilibrat a ponderilor ob inute la acest item, care
eviden iaz principalele nevoi ale p rin ilor de consiliere. Ace tia au
semnalat nevoia de consiliere psihologic pentru îmbun t irea comunic rii
p rinte-copil, dep irea dificult ilor personale sau rezolvarea conflictelor
de cuplu, dar i de consiliere pedagogic pentru a ti cum s acorde
copilului sprijin în înv are, precum i consilierea carierei, în vederea
g sirii unui loc de munc / promov rii în carier .

Tipul de sprijin solicitat

Informarea este modalitatea de sprijin, clasificat în func ie de urgen pe
locul întâi de c tre 67,7% dintre responden i, în timp ce consilierea a fost
considerat pe locul al doilea de c tre aproape jum tate dintre ace tia.
Sprijinul financiar a fost men ionat pe primul loc de c tre 10% dintre
p rin ii investiga i, în timp ce asisten a social , psihoterapia i construirea
unor re ele de întrajutorare au ob inut procente reduse, situa ie care poate fi
explicat prin faptul c aceste activit i sunt mai pu in cunoscute în cadrul
comunit ii.

96
Alte tipuri de sprijin solicitate de c tre p rin i fac referire la o serie de nevoi
ale acestora sau ale copiilor: schimbarea locului de munc sau rezolvarea
problemelor de s n tate ale copilului.

Participarea la programe de consiliere

Dintre p rin ii implica i în investiga ie doar un procent de 22,9% au
participat la programe de consiliere pân în momentul prezent, în timp ce
74,3% nu au frecventat acest tip de activit i. Aceast situa ie poate fi
explicat prin cunoa terea insuficient de c tre p rin i a serviciilor de
consiliere din coli, num rul redus de practicieni existent în re eaua de
educa ie sau dificult ile consilierilor în a-i motiva pe p rin i s - i g seasc
timpul necesar pentru activit ile de consiliere.

Modalit i de interven ie utilizate

Dintre p rin ii implica i în programe de consiliere, un procent de 8,6% au
participat la edin e de consiliere individual , 7,1% la sesiuni de consiliere
de grup, în timp ce 2,9% au men ionat ambele activit i.

Rezultate ob inute
Participarea p rin ilor la edin ele de consiliere a fost apreciat de c tre
14,3% dintre p rin i, ca având rezultate pozitive, bune i satisf c toare.
Dintre progresele înregistrate, p rin ii au indicat: o mai bun în elegere a
tinerei genera ii, cunoa terea copilului, schimbarea atitudinii i informarea.

Aspectele înv ate de p rin i în cadrul activit ilor de consiliere fac

referire la urm toarele problematici, descrise în continuare, în ordinea
frecven ei r spunsurilor.
Comunicarea interuman :
• comunicarea eficient ;
• îmbun t irea ascult rii active;
• înv area tehnicilor de comunicare asertiv cu copilul i cu
alte persoane: p rin i, colegi, prieteni;
97
 • con tientizarea importan ei comunic rii în rela iile p rin i-
copii.
Dezvoltarea personal :
• modalit i de auto-sprijinire („cum s m ajut singur , cum
s gândesc i cum s g sesc solu ii la probleme”);
• cunoa terea de sine, identificarea unor resurse personale;
• dezvoltarea toleran ei;
• alc tuirea programului de lucru;
• metode de gestionare a unor situa ii dificile.
Cunoa terea i în elegerea copilului:
• cunoa terea, observarea mai atent a comportamentului
copilului;
• în elegerea problemelor copilului, utilizarea empatiei, a
transpunerii în pielea adolescentului;
• con tientizarea dificult ii de a le explica copiilor unde
gre esc.
Informa ii despre domeniul i procesul de consiliere:
• necesitatea colabor rii permanente între copil, p rinte i
coal pentru a se ob ine rezultate optime în procesul de
consiliere;
• diferen ierea între psihologie i psihiatrie („prin
participarea la consiliere am în eles c aceasta nu se
identific cu psihiatria, iar copilul nu este catalogat ca
având probleme mintale”).
Informa ii despre cariera copilului (studii, profesie):
• ob inerea sprijinului în alegerea liceului;
• cunoa terea traseelor în continuarea studiilor în func ie de
preg tirea copilului.

Analiza dilemelor legate de copil eviden iaz urm toarele categorii:

98
Metode de educa ie (25,7%)
- motiva ia înv rii: „fiica mea cere s fie recompensat financiar pentru
rezultatele colare foarte bune ob inute”, „deficitul de motiva ie manifestat
uneori”, „de ce pauzele de visare apar numai în procesul de înv are,
excluzând alte activit i unde este foarte activ i atent (joc, biciclet ,
computer)?”, „dac s -i cump r calculator sau nu”;
- repartizarea timpului: „cum pot determina copilul s aloce mai mult
timp pentru lec ii i s citeasc ”, „acord mult timp calculatorului i prea
pu in timp pentru lectur ”, „copilul meu petrece prea mult timp înv ând,
neglijând alte aspecte”, „este oare indicat ca el s se preg teasc în
permanen la toate disciplinele, cu suprimarea în întregime a timpului de
joac ?”;
- asigurarea echilibrului între libertate i autoritate, între recompense i
sanc iuni în educa ia copilului: „de multe ori cedez în fa a rug min ilor
copilului i nu mai am eu ultimul cuvânt”;
- supravegherea copilului: „este bine s -mi las fiica în grija bunicilor pe
parcursul colii primare sau dac voi pleca la munc în str in tate”;
- acordarea sprijinului în înv are copilului la diverse materii;
- dezvoltarea unor tr s turi de caracter, precum: respectul fa de p rin i
i profesori sau „este bine s insist pentru a-i insufla mai pregnant ideea de
competi ie cu ceilal i colegi”.

Dificult i personale, în cazul copilului sau p rintelui (17,1%)

-probleme de s n tate: „crearea unor condi ii cât mai bune, astfel încât
problema major a copilului meu, diabetul, s nu îi afecteze situa ia
colar i via a, în general”;
-dificult i de ordin psihologic: „st ri de nervozitate, lipsa încrederii în
sine i în ceilal i, situa ii de inhibi ie a copilului”;
-comunicarea dificil cu tat l;
-managementul timpului în cazul p rintelui: „a alege între timpul petrecut
cu copilul i serviciu, ore suplimentare lucrate”;
-traume legate de divor , în cazul copilului i al mamei: „posibilit ile
limitate de a ne vedea, de a tr i bucuria de a fi împreun , de a participa
eficient la educarea lui”.

Carier -studii, loc de munc (15,7%)

99
- alegeri colare i profesionale (liceu / facultate / profesie / carier pe care
dore te s o urmeze);
- g sirea unui loc de munc dup absolvirea studiilor;
- identificarea aptitudinilor copilului.

Cunoa terea i comunicarea cu copilul (11,4%)

- mentalit i diferite: „nu-i în eleg sistemul de valori”, „copilul spune ca
mine i face ca el”;
- modalit i de comunicare eficient p rinte-copil: „fiica mea provine
dintr-o familie monoparental , iar din cauza problemelor numeroase pe
care le am de rezolvat ea nu-mi comunic întotdeauna fr mânt rile ei
pentru a m proteja”;
- cunoa terea mai bun a copilului;
- rezolvarea conflictelor: „fata este nemul umit de ceea ce îi propun s
fac , riposteaz i se enerveaz ”, “copilul are o personalitate puternic , o
fire independent , dar nu are suficient experien , iar la sugestiile
p rintelui reac ioneaz prin respingere”, „copilul are o comunicare
tensionat cu tat l“.

Dificult i întâmpinate în mediul colar (4,3%)

-dificult i de integrare în grupul de colegi;
-situa ii de violen în cadrul clasei de elevi;
-e ec colar;
-frecven colar slab ;
-situa ii de transfer la o alt coal .

Persoanele consultate pentru rezolvarea dilemei parentale

Datele din tabelul urm tor pune în eviden faptul c majoritatea p rin ilor
au atribuit familiei rolul principal în rezolvarea dilemelor legate de educa ia
copiilor, locul al doilea fiind ocupat de copilul însu i, care este consultat
pentru dep irea dificult ilor. Dup consultarea membrilor familiei, p rin ii
apeleaz i la sfaturile unor persoane de încredere, prieteni sau colegi de
serviciu pentru a împ rt i opinii, idei sau experien e. Semnificativ este
faptul c 38,6% dintre p rin i au declarat c ar lua leg tura cu un consilier
colar pentru rezolvarea dilemelor parentale.

100
 Persoanele consultate pentru Loc mediu
rezolvarea unor dileme parentale Distribu ie atribuit
Total %
Familie 55 78,6% 5,06
Copilul însu i 45 64,3% 4,03
Prieteni 37 52,9% 2,66
Colegi de serviciu 33 47,1% 2,04
Consilier 27 38,6% 1,73
Vecini 23 32,9% 1,07
Pres / media 15 21,4% 0,49

Aprecieri ale colabor rii cu consilierul colar

Colaborarea cu consilierul colar a fost apreciat drept foarte bun de c tre
41,4% i bun de c tre 15,7% dintre p rin ii implica i în activit i i
programe de consiliere. Motivele pentru colaborarea foarte bun i bun
dintre p rinte i consilier colar sunt detaliate în cele ce urmeaz .
Înv area de c tre p rinte a unor modalit i eficiente de
comunicare i comportament în rela ia cu copilul:
• “consilierul m înva cum s vorbesc i cum s m comport
cu copilul meu”;
• “consilierul este o persoan cu care pot comunica deschis,
oricând despre orice subiect”;
• “în urma colabor rii cu consilierul colar s-a constatat
îmbun t irea comunic rii cu tat l, aceasta având drept
consecin progresul colar al copilului”.
Acordarea unui sprijin prompt pentru rezolvarea dificult ilor i a veni
în întâmpinarea solicit rilor i nevoilor p rin ilor, elevilor, profesorilor:
• “am g sit la consilier sprijin i în elegere întotdeauna”;
• “consilierul a avut r bdare s m asculte i mi-a dat sfaturi
pentru dezvoltarea încrederii în for ele proprii i sprijin pentru
rezolvarea problemelor cu copilul“;
• “consilierul vine la toate lectoratele“.

101
 Ob inerea unor rezultate adecvate, ca urmare a particip rii la edin ele
de consiliere:
• “fiica mea a înv at s se cunoasc pe sine i a aflat mai multe
despre tat l ei, pe care nu l-a cunoscut prea bine”;
• “copilul este schimbat în bine, este mai atent la ceea ce face”;
• “atitudinea copilului s-a schimbat în bine, edin ele au fost un
succes”;
• “consilierul ne-a ajutat în restabilirea comportamentului
copilului, în g sirea celei mai bune solu ii”.
Informarea despre situa ia colar sau cariera copilului:
• “consilierul ne acord informa ii i sprijin în luarea corect a
deciziilor, în alegerea liceului adecvat”.

În cazul colabor rii apreciate de c tre p rin i drept slab , au fost invocate
urm toarele argumente:
implicarea consilierului doar în activit ile cu elevii;
colaborare insuficient a consilierului cu p rin ii:
• “nu am solicitat ajutorul consilierului de multe ori, deoarece
problemele mele nu au fost majore, nici leg tura cu acesta nu
este foarte strâns ”;
• “întâlnirile cu consilierul au avut loc destul de rar”;
• “u a cabinetului este mereu închis ”.

Modalit ile propuse de p rin i pentru ameliorarea activit ii

consilierilor sunt grupate pe problematici cheie i descrise în cele ce
urmeaz :

Modalit i de ameliorare a activit ii consilierilor Numeric Procentual

Competen e i abilit i profesionale 18 25,7%
Formare continu , supervizare 10 14,3%
Num r mai mare de ore, activit i, posturi 10 14,3%
102
 Aprecieri ale muncii consilierului 3 4,3%
Resurse financiare 2 2,9%
Colaborarea cu al i factori 6 8,6%

Competen e i abilit i profesionale (25,7%)

• dezvoltarea unor calit i necesare pentru o bun rela ionare
a consilier-client i valorizarea celui din urm , precum:
implicarea, flexibilitatea, intui ia, con tiinciozitatea,
empatia, capacitatea de comunicare, acceptarea, r bdarea,
sprijinul necondi ionat, devotamentul, interesul pentru
fiecare copil consiliat;
• asigurarea clien ilor, în special adolescen i, de faptul c
discu iile sunt confiden iale, pentru a dezvolta o rela ie
bazat pe încredere;
• capacitatea de a sprijini clientul în dep irea situa iilor
dificile;
• capacitatea de a interpreta datele în func ie de situa ie, nu
doar aplicând ni te abloane preluate din alte contexte
socio-culturale i neadecvate particularit ilor popula iei
române ti;

Unii p rin i nu au în eles care este rolul consilierului colar, prin urmare au
propus ca acesta s renun e la principiul confiden ialit ii în colaborarea cu
elevii, înv torul sau profesorul diriginte.

Formare continu , supervizare (14,3%)

• necesitatea superviz rii i consult rii unor colegi mai
experimenta i în rezolvarea cazurilor dificile;
• “este necesar participarea obligatorie la edin ele de
consiliere, eventual psihoterapie cu supervizare, pentru
asigurarea echilibrului emo ional i psihic, indispensabil
practic rii profesiei de consilier”;

103
 • formarea profesional continu a consilierului: activit i de
autoperfec ionare, informare în domenii diverse;
• dobândirea unei experien e profesionale autentice.

Alocarea unui num r mai mare de ore, activit i, posturi

(14,3%)
• existen a unui num r mai mare de ore / activit i de
consiliere i posturi de consilier;
• desf urarea mai multor activit i cu p rin ii i copiii;
• timp suficient pentru activit i;
• un num r mai mic de copii repartiza i la consiliere pentru a
lucra pe grupe mici i a le cunoa te în detaliu problemele.

Colaborarea cu al i factori (8,6%)

• implicarea altor factori educativi în programele de
consiliere;
• posibilitatea de a le explica i profesorilor cum trebuie s se
comporte cu elevii cu dificult i;
• implicarea mai activ a p rin ilor în via a colar , în cadrul
colabor rii familie / coal ;
• colaborarea real din partea p rin ilor i aprecierea muncii
consilierului la adev rata valoare.

Resurse financiare (2,9%)

• dezvoltarea bazei materiale, dotarea cabinetelor de
consiliere cu instrumente de evaluare i echipamente
performante, necesare pentru buna desf urare a
activit ilor de specialitate;
• salarizarea corespunz toare a consilierilor.

104
În concluzie, în viziunea p rin ilor, ameliorarea activit ii consilierului
are în vedere:
• dezvoltarea competen elor profesionale prin implicarea acestuia în
activit i de formare continu ;
• extinderea re elei de consiliere i repartizarea unui num r mai mare
de ore, în special pentru activit ile adresate copiilor i p rin ilor;
• implicarea consilierului în realizarea unor parteneriate educative
între familie, coal , comunitate, în beneficiul copiilor;
• alocarea unor resurse financiare adecvate pentru dezvoltarea
serviciilor de consiliere, în special adresate familiilor.

Concluzii

• P rin ii pot influen a reu ita colar a copiilor în mod direct prin
cunoa terea situa iei colare, a preocup rilor de timp liber,
precum i a modalit ilor de rela ionare a acestora cu colegii de
clas . Implicarea p rin ilor în via a copiilor, petrecerea timpului
liber împreun cu ace tia sprijin dezvoltarea unui climat familial
armonios bazat pe afec iune i încredere, comunicare, cu influen
asupra performan elor colare ale tinerilor. În cazul p rin ilor
implica i în cercetarea noastr , se constat preocup ri pentru a
canaliza interesele copiilor spre activit i utile, care s sus in
activit ile colare i s constituie premise pentru buna integrare
colar i social a copiilor.
• P strarea leg turii cu profesorii clasei, implicarea p rin ilor în
activit ile din institu ia educativ reprezint un prim pas în
participarea familiei la via a colar . Rezultatele cercet rii
eviden iaz nevoile p rin ilor de informare, sprijin educativ,
interac iune cu coala i cu personalul specializat (consilierul
colar) pentru a oferi anse suplimentare de viitor pentru copiii lor.
• Interac iunile dintre p rin i i profesori, mai ales cele directe,
constituie modalit i de sus inere a activit ii de înv are a
copilului, reprezentând o resurs pentru acesta din urm . Astfel,
105
 cadrele didactice în colaborare cu consilierul colar trebuie s î i
diversifice modalit ile de motivare i implicare a p rin ilor în
activit ile din coal , pentru a spori gradul de implicare a familiei
în educa ia copilului i a facilita deschiderea p rin ilor spre
comunicare i interac iune cu coala.
• Principalele domenii, în care p rin ii apreciaz c ar solicita sprijin
specializat pentru copii sunt: consilierea carierei, activit ile de
prevenire a unor dificult i ulterioare de adaptare la via a colar
prin înv area unor metode de autocunoa tere sau de comunicare i
rezolvarea conflictelor, consilierea psihologic pentru dep irea
dificult ilor de comportament ale copiilor.
• P rin ii sunt interesa i s cunoasc strategii educative parentale i
de consiliere adecvate, care s asigure reu ita, integrarea colar i
social a propriului copil. Ace tia au afirmat c au nevoie în special
de informare i consiliere, atât pentru sine, cât i pentru copii.
• Cercetarea noastr a reliefat faptul c un num r mic de p rin i au
fost implica i în programe i activit i de consiliere. Ace tia au
apreciat rezultatele ob inute, men ionând c au înv at aspecte
referitoare la: comunicarea interuman , dezvoltarea personal ,
cunoa terea i în elegerea copilului, domeniul i procesul de
consiliere sau cariera copilului.
• P rin ii implica i au semnalat, totodat , o serie de dileme cu care
se confrunt în educa ia copilului, legate de alegerea unor
metode adecvate de educa ie, dep irea unor dificult i personale
ale copilului sau p rintelui, alegeri educa ionale i profesionale,
g sirea unor modalit i adecvate de cunoa tere i comunicare cu
copilul sau “confruntarea“ cu dificult ile întâmpinate în mediul
colar.
• P rin ii implica i în activit i de consiliere au propus o serie de
modalit i de ameliorare a activit ii practicianului, precum:
dezvoltarea competen elor profesionale, extinderea re elei de
consiliere i repartizarea unui num r mai mare de ore, în special
pentru activit ile adresate copiilor i p rin ilor, implicarea
consilierului în realizarea unor parteneriate educative, alocarea de
resurse financiare adecvate pentru îndeplinirea acestor activit i.

106
 • Interven iile consilierului colar sunt absolut necesare în condi iile
societ ii contemporane, în care sistemele de valori se schimb cu
rapiditate i în care exist riscul dezorient rii, inconsecven ei
practicilor educative, neconcordan ei de opinii i atitudini ale
reprezentan ilor familiei i colii.

Direc ii de ac iune

• Elaborarea unor politici coerente de sprijinire a familiilor prin

acordarea de servicii adecvate nevoilor, integrate, comprehensive,
accesibile, eficiente i echitabile, care s includ colaborarea între
centrele de consiliere i institu iile care acord sprijin medical sau
psihoterapeutic.
• Valorificarea poten ialului tuturor actorilor (profesori, p rin i,
reprezentan i ai comunit ii) în furnizarea consilierii i orient rii.
• Promovarea muncii în echip : consilier, psiholog, asistent social,
logoped, alte categorii de persoane care interac ioneaz cu clien ii.
• Alocarea unor fonduri suplimentare, precum i o mai larg
popularizare i extindere a serviciilor de sprijin oferite familiilor.
• Intensificarea preocup rilor pentru preg tirea, perfec ionarea
consilierilor colari i a personalului didactic în scopul motiv rii i
desf ur rii de activit i eficiente de educa ia i consilierea
p rin ilor.

Strategii de interven ie

Consilierul colar poate fi un “liant“ în îmbun t irea comunic rii dintre

familie i coal , prin propunerea unor activit i adecvate, precum:
realizarea activit ilor curente de consiliere a copiilor i p rin ilor,
consultarea p rin ilor i elevilor în alegerea disciplinelor op ionale,

107
organizarea unor lectorate cu p rin ii pe teme solicitate de ace tia,
prezentarea i motivarea cerin elor din partea colii adresate p rin ilor,
precum i comunicarea adecvat a rezultatelor ob inute, ca urmare a
implic rii familiei în activit ile din coal , facilitarea organiz rii unor
întâlniri informale pentru p rin i, elevi i profesori. Prin urmare, sunt
necesare activit i ini iate de consilier, care s încurajeze implicarea mai
consistent a p rin ilor i dezvoltarea interac iunilor între reprezentan ii
colii i membrii familiei, dup cum urmeaz :
• Furnizarea unor servicii eficiente de consiliere pentru a veni în
întâmpinarea nevoilor p rin ilor i ale copiilor.
• Con tientizarea de c tre p rin i a necesit ii colabor rii cu
speciali tii în mod permanent, nu doar în situa ii de criz , în
vederea prevenirii unor dificult i poten iale
• Cre terea nivelului de educa ie i informare a p rin ilor în leg tur
cu serviciile de consiliere existente, astfel încât ini iativa de a
solicita sprijin profesionist s vin din partea acestora.

IV. 3. Cadre didactice i personal de conducere din înv mânt

Descrierea i motivarea structurii chestionarelor

Ancheta prin chestionar s-a adresat cadrelor didactice i celor de conducere
(directori, manageri colari) din ciclurile liceale i voca ionale, cu câteva
excep ii de verificare i din celelalte cicluri (pre colar, primar, gimnazial).
Loturile asupra c rora s-au aplicat chestionarele au cuprins 70 de cadre
didactice i 35 de manageri colari.
Chestionarele, concepute ini ial i administrate ca instrumente separate, au
fost aglutinate apoi într-un instrument unic, alc tuit dintr-un corp de
întreb ri comune pentru ambele loturi i câteva întreb ri diferen iate pentru
lotul de manageri colari.

108
Chestionarul administrat cadrelor didactice cuprinde întreb ri structurate pe
dou capitole: categorii de nevoi de consiliere i con inutul nevoilor de
consiliere.
La chestionarul adresat managerilor colari au mai fost ad ugate dou
categorii de întreb ri alc tuind un al treilea capitol acoperind tematica
nevoilor de consiliere managerial , antreprenorial i de marketing.
Corpul comun a fost completat cu întreb ri destinate colect rii datelor de
identificare a institu iei, datelor personale i de experien profesional .

Principalele categorii de nevoi care necesit consiliere vizeaz : nevoia de

securitate profesional (reglementat legal), nevoia de statut i rol, de
informare, de autocunoa tere, de asociere, inter-comunicare i rela ionare,
dezvoltare i ameliorare a accesului la tehnologia informa iilor i
comunic rii, de optimizare a activit ii desf urate la catedr , nevoia de
perfec ionare profesional , de responsabilizare fa de profesie i fa de
sine. Sunt de asemenea interogate aspectele de consiliere care necesit
sprijin.
Con inutul fiec rei categorii de nevoi este detaliat în capitolul al II-lea.
Capitolul al III-lea dezvolt aspectele nevoilor de consiliere a cadrelor de
conducere în probleme ce in de managementul i marketingul colar /
institu ional precum i de antreprenoriat.
Întreb rile suplimentare aduc informa ii cu privire la sex, vârst ,
încadrare, specialitate, func ie, vechime, forme de preg tire profesionale,
tipul de coal , i num rul de cadre didactice respectiv de elevi cuprin i în
unitatea colar .
Repartizarea pe sexe relev o majoritate covâr itoare a cadrelor didactice
de sex feminin (94,3%), adic 66 dintre cei 70 responden i, iar în cazul
directorilor cca 2/3 (68, 6%) adic 24 din 35. În total, ponderea personalului
feminin dep e te 85% (90), restul fiind b rba i dintre care 10 cu func ii de
conducere (13,3%).
Încadrarea: 91 dintre cei 105 responden i sunt titulari (86,7%).
Specialitatea: Analiza responden ilor dup specialitate confirm
propor ionalitatea între num rul de ore alocat disciplinei respective în
programa colar i num rul de cadre didactice angajate în coli la acele

109
specialit i. Astfel, în cazul lotului nostru, ponderea mare o de in profesorii
de matematic , afla i pe primul loc (29 din 105 – 27,6%), cei de tiin e
socio-umane i istorie, pe locul doi, (16 – 15,2%) i cei de limba i
literatura român (13 – 12,4%), urma i îndeaproape de cei de limbi moderne
(11 – 10,5%) i cei de fizic – chimie (9 – 8,6%).
Profesorii de alte specialit i ocup pe ansamblu procente mai pu in
importante (psihopedagogi, înv tori, educatori, institutori, religie etc.).
Împr tierea responden ilor pe o marj mare de specialit i poate fi
considerat o garan ie a valid rii instrumentului pilot i a sincerit ii
r spunsurilor vis-a-vis de ipotezele investigate.
Func ia: La nivelul întregului lot (105) exist 28 cadre didactice (40%) care
ocup func ia de director adjunct sau director educativ, 5 directori (14,3%)
care ocup temporar func ia de manageri în proiecte europene, 4 cadre
didactice (5,7%) i 2 directori ((5,7%) care se declar responsabili cu
monitorizarea proiectelor PHARE, un director care este i expert de formare
i al i 3 directori care ocup simultan i func ii în inspectoratul colar
jude ean (8,6%).
Vechimea în munc poate fi corelat cu vechimea în profesia didactic
dar nu i cu vechimea în aceea i unitate colar . Ultima corela ie poate fi
semnificativ numai în cazul în care cadrul didactic este angajat ca
suplinitor, reflectând mobilitatea / stabilitatea sau fluctua ia în acela i loc de
munc .
Astfel, dintre cei 5 profesori suplinitori numai unul este încadrat în aceea i
unitate colar pentru mai mult de cinci ani (1%), ceilal i 4 având o vechime
în aceea i scoal variind între 1 i 4 ani (3,8%).
Ierarhizarea cadrelor didactice în func ie de vechimea în munc se prezint
astfel: 21 (30%) au vechime cuprins între 16 i 25 ani, 19 (27%) au
vechime între 11 i 15 ani, doar 2 cadre didactice (2,9%) au vechime între 5
i 10 ani.
Corela ia cu vechimea în profesia didactic este foarte mare (92%), dar mult
mai mic (52%) raportând-o la vechimea în aceea i unitate colar .
Forme de preg tire profesional continu : Din totalul cadrelor didactice,
21 (30%) declar c au urmat diferite cursuri de scurt durat , dar nu i
cursuri de lung durat (master, studii aprofundate).

110
Dintre cadrele de conducere, 13 (37%) au urmat cursuri scurte, 9 (25,7%)
au urmat cursuri de master i unul a urmat studii aprofundate (2,9%).

Nevoia de consiliere în carier

Cadrele didactice, în num r de 70, în propor ie de 100% au r spuns DA, iar
directorii i managerii colari au dat acela i r spuns, cu o singur excep ie,
34 persoane, reprezentând 97,1%. Per total, cele 104 cadre didactice care
consider c au nevoie de consiliere în carier reprezint un procent de
97,1%.

Categorii de nevoi de consiliere identificate în cariera profesional

Din cele nou categorii de nevoi de consiliere, întregul lot investigat
situeaz pe primele locuri: nevoia de informare (89,5%), de optimizare a
activit ii desf urate la catedr (75,2%) i nevoia de perfec ionare
profesional (70,5%).
O diferen este de men ionat între cele dou grupuri: pentru managerii
colari, nevoia de consiliere devanseaz nevoia de informare (88,6%), iar
cea de dezvoltare a accesului la tehnologia informa iilor i comunic rii
(77,1%) pare mai important decât cea de optimizare a activit ii la catedr .
Pe ultimele ranguri apar nevoile de securitate profesional (49,5%) i de
responsabilizare fa de profesie i fa de sine (46,7%).
Pentru managerii colari, r spunderea fa de profesie întrune te numai o
treime din procentajul total (34,3%), ceea ce poate fi alarmant pentru
concluziile investiga iei raportat la statutul profesional al responden ilor.

Consilierea în orele de clas i în activitatea didactic

Cele mai mari ranguri sunt atribuite rezolv rii conflictelor (87,6%),
comunic rii i rela iilor interpersonale (86,7%) i sporirii eficien ei înv rii
(74,3%). Ranguri ridicate au ob inut îns i aspecte precum: disciplina
(71,4%), frecven a la ore (66,7%), managementul timpului i stresului
(65,7%).

111
În consecin , se deduce c pentru toate aceste probleme, atât profesorii cât
i directorii doresc colaborarea cu colegii lor consilieri i resimt nevoia s
fie îndruma i.
Întreba i dac în abordarea unor aspecte de consiliere au nevoie de sprijin,
atât cadrele didactice cât i directorii solicit ajutor, mai ales pentru
rezolvarea conflictului între genera ii (60%), în rela ia cu p rin ii (48, 6%),
în probleme de identitate (32,9%) i stim de sine (32,9%).
Managerii colari sunt mai preocupa i de consiliere în aplanarea conflictelor
(45,7%) sau în cre terea stimei de sine (37,1%) a actorilor implica i în
educa ie, c utarea unui loc de munc (34,3%) de i acord ranguri egale
rela iei cu p rin ii (25,7%), identit ii (25,7%) i sexualit ii adolescen ilor
(25,7%).

Nevoia i nivelul de securitate profesional

Acest subiect a suscitat divergen e, re ineri i ezit ri în cadrul
focus-grupurilor din partea tuturor participan ilor.
Dup rangurile atribuite, în opiniile ambelor categorii de responden i,
stabilitatea locului de munc , a încadr rii i a func iei didactice ar trebui
reglementate în primul rând legal, prin adoptarea unei legisla ii adecvate
(62,9%), dar i prin alte forme (financiar , asigur ri, pensie suplimentar ,
prime etc. - 50,5%) sau protejate prin asocia ii / sindicate profesionale,
statut (58,1%).
Ei resimt nevoia de securitate profesional , dar apeleaz la servicii de
consiliere doar pentru a afla cum ar putea fi proteja i la actualul loc de
munc sau pentru a evita periclitarea locului de munc / func iei în
perspectiv .
Rata nesiguran ei este mai mare (15,3%) decât aceea a optimei securit i
profesionale (9,5%). Exist îns o relativ contrabalansare procentual între
satisfac ia medie (34,3%) i polii anterior men iona i.
Analiza final relev o plasare a curbei de tendin pe treimea inferioar ,
deci opinia popula iei investigate este mai degrab de instabilitate la locul
de munc , mai ales la cei care nu de in pozi ii cheie în înv mânt.
Se constat faptul c numai dou treimi (37,2% + 34,3%) dintre intervieva i
au r spuns la acest item, ab inerile pot fi considerate non-r spunsuri.

112
 Cum aprecia i nivelul dv. de securitate Valori procentuale %
profesional ? C. did. Dir. Total
Foarte bun, optim, bine definit 12,9 2,9 9,5
Bun, mediu, OK 35,7 31,4 34,3
Slab, satisf c tor, sc zut 7,1 17,1 10,5
Slab, nesatisf c tor, sub a tept ri (mai ales
salarizarea) 7,1 - 4,8
Acceptabil - 5,7 1,9
Perfectibil - 2,9 1,0
Non-r spuns - 5,7 1,9
Total 37,1 34,3 36,2

Nevoia de statut i rol

Cadrele didactice (cu sau f r o func ie de conducere) î i exprim
insatisfac ia cu privire la modul de reglementare a statutului lor profesional.
Ei acord rang semnificativ tuturor formelor de acreditare, atestare,
certificare a gradelor i meritelor subsumate rolului lor didactic (65,7%),
insist asupra actualiz rii ocupa iilor din domeniul educa iei în COR
(61,9%) care trebuie s le adauge pe cele noi ap rute (profesor consilier,
profesor psiholog în cadrul CJAPP), doresc recunoa terea prestigiului lor
profesional la nivel social (59%) i solicit reprezentare în fa a unor
autorit i ierarhice (superioare) (42,9%).

Valori procentuale %
Nevoia de statut i rol C. did. Dir. Total
Men ionarea / recunoa terea Da 61,4 62,9 61,9
ocupa iei în COR Uneori 12,9 17,1 14,3
Nu - 17,1 5,7
Acreditare, atestare, certificare Da 68,6 60,0 65,7
grade, recunoa terea meritelor Uneori 25,7 17,1 22,9
Nu - 14,3 4,8
Recunoa terea prestigiului Da 54,3 68,6 59,0
profesional la nivel social Uneori 27,1 17,1 23,8
Nu
Reprezentare în fa a unor autorit i Da 41,4 45,7 42,9
ierarhice Uneori 5,7 22,9 11,4
Nu - 5,7 1,9
113
Aprecierea statutului profesional
De i o treime dintre responden ii celor dou loturi apreciaz ca bun statutul
lor profesional, sunt mai mul i aceia care se consider umili i, discredita i,
salariza i nesatisf c tor, subordona i, slab valoriza i (41,4%).

Valori procentuale %
Cum v aprecia i dv. statutul profesional? C. did. Dir. Total
Foarte bun, optim, bine definit 7,1 5,7 6,7
Bun, mediu, OK 21,4 37,1 26,7
Slab, satisf c tor, sc zut 20,0 8,6 16,2
Slab, nesatisf c tor, sub a tept ri (mai ales
salarizarea) 7,1 - 4,8
Umil 12,9 - 8,6
Discreditat 7,1 - 4,8
Acceptabil 0,0 2,9 1,0
Nefundamentat practic (ci doar pe hârtie) - 2,9 1,0
Vasal, subordonat, executor - 2,9 1,0
Sigur, stabil - 2,9 1,0
În formare - 2,9 1,0
Irelevant pentru societatea contemporan - 2,9 1,0
Corespunz tor cu realitatea - 2,9 1,0
Non-r spuns 24,3 28,6 25,7

Nevoia de informare
Cadrele didactice (65, adic 92,9%) doresc, în special, informa ii despre
posibilit ile de progres în cariera lor precum i informa ii de specialitate
(61, adic 87,1 %).
Managerii colari care au atins deja o pozi ie cheie în carier , apreciaz c
trebuie s fie bine informa i consultând publica ii i documente de
specialitate (29 – 82,9%) f r s neglijeze oportunit ile de promovare. Ei
sunt interesa i i de metode de dezvoltare personal (9 – 11,4%),
informatic (6 – 5,7%), managementul conducerii colii (6 – 5,7%),
comunicare în echip (3 – 4,3%). Faptul c acest grup consider nevoia de
informare ca fiind cea mai acut , nu face decât s confirme una din

114
ipotezele cercet rii: într-o societate a cunoa terii, oamenii colii
con tientizeaz necesitatea de a p stra mereu actual nivelul informa iilor
difuzate pe diferite canale de comunicare.

Valori procentuale %
Alte domenii în care a vrea s m informez C. did. Dir. Total
Acces la Internet 1,4 5,7 2,9
Comunicare în echip 4,3 0,0 2,9
Informatic 4,3 8,6 5,7
Managementul conducerii - 5,7 1,9
Metode de dezvoltare personal 11,4 2,9 8,6
Resurse umane, locuri de munc în domeniu - 2,9 1,0
Elaborare proiecte - 2,9 1,0
Domeniu financiar - contabil - 5,7 1,9
Pedagogie, tiin ele educa iei 1,4 - 1,0
Cultural, social, artistic 2,9 2,9 2,9
Integrare european - 2,9 1,0
Limbi str ine - 2,9 1,0
Design web 2,9 - 1,9
Non-r spuns 71,4 57,1 66,7

Nevoia de autocunoa tere

Ranguri mari acordate metodelor de cunoa tere a personalit ii elevilor (82
– 78,1%), autoevalu rii profesionale (78 – 74,3%) sau formulei de succes a
altor colegi (58 – 55,2%) confirm preocuparea profesorilor de a se
constitui ca modele pentru cei educa i.

Valori procentuale %
Nevoia de autocunoa tere C. did. Dir. Total
Metode i tehnici de cunoa tere a Da 80,0 74,3 78,1
personalit ii elevilor Uneori 20,0 8,6 16,2
Nu - 8,6 2,9
Instrumente de autoevaluare Da 72,9 77,1 74,3
profesional Uneori 21,4 17,1 20,0
Nu 5,7 - 3,8
Tehnici de clarificare a valorilor Da 60,0 42,9 54,3
Uneori 27,1 37,1 30,5
115
 Nu - 8,6 2,9
Metode i tehnici de cre tere a Da 40,0 42,9 41,0
stimei de sine Uneori 47,1 28,6 41,0
Nu - 8,6 2,9
Metode de cunoa tere a formulei de Da 68,6 28,6 55,2
succes a altora Uneori 12,9 31,4 19,0
Nu 5,7 8,6 6,7

Nevoia de asociere, inter-comunicare, rela ionare

Într-o societate a rela iilor, nevoia de asociere i rela ionare devine din ce în
ce mai stringent , mai ales între actorii educa iei. Este explicabil de ce
cadrele didactice doresc s participe în num r mare la forumuri i schimburi
de experien (65, adic 61,9%), manifest ri asociative la nivel local (57 –
54,3%), na ional (52 – 49,5%) sau interna ional (50 – 47,6%).

Nevoia de asociere, inter-comunicare i Valori procentuale %

rela ionare C. did. Dir. Total
Participare la manifest ri asociative Da 54,3 54,3 54,3
profesionale locale Uneori 18,6 31,4 22,9
Nu - - -
Participare la manifest ri asociative Da 48,6 51,4 49,5
profesionale na ionale Uneori 24,3 31,4 26,7
Nu - - -
Participare la manifest ri profesionale Da 48,6 45,7 47,6
interna ionale Uneori 18,6 34,3 23,8
Nu 5,7 - 3,8
Diseminare, forumuri, schimburi de Da 60,0 65,7 61,9
experien Uneori 12,9 17,1 14,3
Nu - - -
Recunoa terea calit ilor de lider Da 41,4 57,1 46,7
Uneori 31,4 14,3 25,7
Nu 5,7 5,7 5,7

Nevoia de dezvoltare i ameliorare a accesului la tehnologiile

informatice i de comunicare (TIC)
Apreciindu-se ca fiind deja alfabetiza i în TIC (51 – 48,6%), profesorii i
directorii solicit îndrumare pentru a se exprima creativ în domeniul
116
didactic utilizând TIC (79 – 75,2%), pentru a- i dezvolta abilit ile de
utilizare a TIC în folos personal (71 – 69,5%) sau profesional (68 – 64,8%).

Nevoia de ameliorare i dezvoltare a accesului Valori procentuale %

la TIC C. did. Dir. Total
Alfabetizare în TIC Da 51,4 42,9 48,6
Uneori 28,6 25,7 27,6
Nu 7,1 17,1 10,5
Dezvoltarea de abilit i de utilizarea Da 78,6 51,4 69,5
TIC pentru uz general i personal Uneori 14,3 17,1 15,2
Nu 7,1 14,3 9,5
Dezvoltarea de abilit i de utilizarea Da 71,4 51,4 64,8
TIC pentru uz didactic Uneori 21,4 20,0 21,0
Nu 7,1 8,6 7,6
Exprimarea creativit ii didactice Da 92,9 40,0 75,2
prin metode tip TIC Uneori 7,1 14,3 9,5
Nu - 2,9 1,0

Nevoia de optimizare a activit ii desf urate în coal

Pentru cadrele didactice, în unanimitate, extinderea re elei TIC în unitatea
colar apare ca fiind vital (70, adic 100%), al turi de alte amenaj ri i
dot ri corespunz toare (66 – 94,3%), mai pu in pentru managerii colari (24
– 68,6%). Dezvoltarea dimensiunii europene (88 – 83,8%) i a culturii
colare (84 – 80%) par în noul context al integr rii în UE la fel de
importante atât pentru profesori cât i pentru cei cu func ii de conducere în
spa iul colii.

Nevoia de perfec ionare profesional

Perfec ionarea profesional ocup locul trei în clasamentul general al
nevoilor de consiliere, dar, interesant, majoritatea cadrelor didactice (cu sau
f r func ie de conducere managerial ) opteaz pentru o preg tire prin
mobilit i, schimburi, stagii sau burse (78 – 74,3%) mai degrab decât
pentru o form de preg tire profesional ini ial sau continu (72 – 68,6%).
De altfel, doar 2/3 (67 – 63,8%) dintre responden i ar fi dispu i s se
implice în activit i tiin ifice i de cercetare. Programul înc rcat din spa iul
colar i solicit rile multiple inerente muncii la catedr ar putea justifica
ordinea op iunilor men ionate.
117
Nevoia de responsabilizare fa de profesie / de sine care se afl pe
ultimul loc al clasamentului general ar putea primi mai multe interpret ri:
fie grupul de responden i are o con tiin profesional ridicat care nu mai
necesit consultare în aceast privin , fie priorit ile sunt orientate c tre
alte obiective i standarde la momentul investiga iei.
Procente mari acordate creativit ii în exercitarea rolului didactic (88 –
83,8%) i respect rii deontologiei profesionale (78 – 74,3%), urmate
îndeaproape de respectarea standardelor de calitate (76 – 72,4%), confirm
supozi ia anterioar .

Nevoia de responsabilizare fa de profesie / de Valori procentuale %

sine C. did. Dir. Total
Respectarea standardelor de calitate Da 72,9 71,4 72,4
i a regulamentelor Uneori 7,1 20,0 11,4
Nu - - -
Respectarea deontologiei Da 72,9 77,1 74,3
profesionale Uneori 7,1 11,4 8,6
Nu - 2,9 1,0
inut academic Da 72,9 54,3 66,7
Uneori 7,1 22,9 12,4
Nu - 11,4 3,8
Creativitate în exercitarea rolului Da 87,1 77,1 83,8
didactic Uneori - 8,6 2,9
Nu - 5,7 1,9
Deschidere profesional (împ rt irea Da 80,0 54,3 71,4
experien ei i preocup rilor, interes Uneori - 11,4 3,8
pentru nou, curiozitate epistemic ) Nu - 2,9 1,0

Alte nevoi / interese / trebuin e de consiliere

Feed-back-ul oferit de lotul de cadre didactice relativ la alte solicit ri de
servicii de consiliere surprinde prin procente relativ mici (sub 50%):
activit i în folosul comunit ii, programe de timp liber, consiliere
personal , consiliere de familie.

Cadre de conducere din înv mânt

118
Nevoia de consiliere managerial
Acesta este un item specific adresat numai managerilor colari i ajut la
identificarea ierarhiei acordate nevoilor manageriale.
Consultan a specific (51,4% i 31,4%) la egalitate cu îndrumarea
personalului i a resurselor umane (57,1% i 28,6%) necesit sfat
profesional pentru majoritatea celor chestiona i.
Scoruri egale au înregistrat i asisten a în coordonarea i organizarea
activit ilor (48,6% i 34,3%), control din partea autorit ilor de specialitate
(48,6% i 34,3%), activitate de proiect (48,6% i 14,3%).

Valori procentuale %
Nevoia de consiliere managerial Da Uneori Nu
Coordonarea i organizarea activit ilor 48,6 34,3 5,7
Îndrumare personal / resurse umane 57,1% 28,6 2,9
Colaborare cu alte institu ii / autorit i 48,6 37,1 -
Control din partea autorit ilor de specialitate 34,3 48,6 5,7
Consultan specific 51,4 31,4 -
Activitate de proiect 48,6 14,3 -

Nevoia de consiliere antreprenorial / de marketing

Ini iativa managerilor colari pare centrat pe necesitatea atragerii de
fonduri (74,3% i 8,6%), asigurarea bazei materiale (62,9% i 25,7%),
aplicarea strategiilor antreprenoriale i de marketig (51,4% i 37,1%)
promovarea politicilor educa ionale locale i na ionale (60,0% i 22,9%).

Nevoia de consiliere antreprenorial / de Valori procentuale %

marketing Da Uneori Nu
Strategii antreprenoriale i de marketing 51,4 37,1 2,9
Atragere de fonduri 74,3 8,6 5,7
Asigurarea bazei materiale (resurse i achizi ii) 62,9 25,7 2,9
Promovarea politicilor educa ionale locale i
na ionale 60,0 22,9 2,9

Concluzii
119
Informa iile colectate prin aplicarea acestui instrument au fost prelucrate
din dubl perspectiv :
• prin considerarea grupurilor- int ca beneficiari / furnizori direc i ai
serviciilor de consiliere;
• prin raportarea propriilor nevoi de consiliere la ale celorlalte
grupuri int (elevi, studen i, p rin i, absolven i) i confruntarea lor
cu oferta de pe pia a muncii.
În unanimitate, cadrele didactice (cu sau f r func ie de conducere),
recunosc nevoia de a fi consilia i în plan personal i profesional.
Din analiza principalelor categorii de nevoi identificate, responden ii
con tientizeaz puterea informa iei, a informatiz rii i a comunic rii, într-o
societate a cunoa terii în continu schimbare.
Tehnologiile informatizate i de comunicare impun dobândirea de noi
abilit i i competen e, iar actorii educa iei solicit îndrumare pentru a le
dezvolta creativ i a le utiliza în activitatea desf urat la clas .
Cadrele didactice i managerii colari manifest o oarecare insatisfac ie i
nesiguran cu privire la statutul i rolul lor profesional, determinat de
deteriorarea prestigiului profesorului la nivel social, de modul de
reprezentare în raport cu autorit ile ierarhice, acreditarea, atestarea i
certificarea unor realiz ri profesionale personale i grade.
Ei se consider deseori umili i, discredita i, subaprecia i (profesional i
financiar).
În noul context european, în care societatea cunoa terii tinde s se
transforme în societatea re elelor de rela ii, spore te nevoia de asociere,
rela ionare i inter-comunicare, mai ales la nivel educa ional.
Responden ii doresc s participe la forumuri, schimburi de experien i alte
manifest ri profesionale na ionale i interna ionale.
Dimensiunea european a activit ii de la catedr solicit implicarea în
proiecte i programe europene, ceea ce determin amenaj ri i dot ri
corespunz toare, extinderea re elei TIC la nivelul fiec rei unit i colare.

120
Aceste noi provoc ri stimuleaz participarea la stagii de formare prin
cursuri, mobilit i, burse, a adar o prezen a nevoii de formare / înv are
permanent .
Cre terea standardelor de calitate a serviciilor are ca efect sporirea
exigen elor / responsabilit ii managerilor colari.
Ei solicit consultan managerial în coordonarea i organizarea eficient a
activit ilor, a resurselor umane, în colaborarea cu alte institu ii i în
monitorizarea proiectelor; se confrunt , de asemenea, cu necesitatea de a
acumula experien în aplicarea strategiilor antreprenoriale i de marketing,
pentru atragerea de fonduri în vederea asigur rii bazei materiale a institu iei
colare.
Ralierea la politicile educa ionale europene impune României aplicarea lor
rapid în context na ional, ceea ce implic adapt ri i modernizare rapid a
sistemului serviciilor de consiliere i a legisla iei din domeniu.

Direc ii de ac iune i strategii de interven ie

Concluziile anchetei ne permit formularea unor posibile direc ii pe termen

scurt i a unor strategii de perspectiv :
• în acoperirea nevoii lor acute de informare, cadrele didactice ar
putea fi sprijinite prin extinderea re elelor TIC din spa iul colar,
acces la Internet i la forumuri electronice, contact intensiv cu
mass-media;
• modalit ile de formare i perfec ionare trebuie organizate din
perspective unor module intensive, derulate concentrat pentru a
evita consum de timp în defavoarea timpului petrecut la catedr
(stagii, cursuri scurte, forumuri, burse, schimburi de experien );
• suger m reglementarea colabor rii cu colegii consilieri i
extinderea ei prin activit i comune în zona pred rii Ariei
curriculare Consiliere i Orientare;
• se recomand introducerea unor programe de formare pentru
cadrele didactice i pentru manageri colari la nivelul CCD i ISJ;

121
 • prestigiul i statutul social al profesorului trebuie reabilitat prin
m suri legislative orientate c tre cre terea salarial i a autorit ii
profesionale a acestei ocupa ii în comunitate;
• Abilitarea consilierilor din educa ie cu competen e de consultan
antreprenorial , managerial i de marketing ar fi necesar ofertei
de servicii de acest profil;
• România, ca ar membr a UE, are misiunea de a aplica politicile
educa ionale europene prin adaptarea rapid a acestora la condi iile
autohtone, implicit a politicilor în sfera consilierii i orient rii:
oferta serviciilor de consiliere ca drept fundamental al fiec rui
cet ean pe tot parcursul vie ii, transformarea educa iei în resurs de
baz a moderniz rii pie ei muncii, reducerea marginaliz rii sociale,
investi ia de capital privit ca investi ia cea mai profitabil pe
termen lung, informarea i informatizarea ca instrumente de
reformare a educa iei pentru a fi adecvat vitezei schimb rilor
sociale.

IV.4. Studen i

Chestionarul adresat studen ilor a vizat identificarea i analiza opiniei

studen ilor cu privire la:
• principalele situa ii în care ace tia au discutat cu un consilier;
• informa iile necesare, legate de via a din universitate / facultate;
• informa iile necesare despre pia a muncii;
• surse informative consultate despre profesii i formare;
• activit i organizate de c tre Centrul de Informare i Consiliere din
universitate i la care studen ii au participat;
• gradul de implicare a studen ilor în cadrul programelor de
consiliere individual / de grup;
122
 • nout ile aflate / înv ate prin participarea la edin ele de consiliere;
• modul de colaborare cu consilierul de orientare;
• alegerea ocupa iei care va fi exercitat dup absolvirea facult ii i
principalele motive ale alegerii acesteia;
• dorin a de a profesa în domeniul pentru care se preg tesc la
facultate;
• proiec ia unui cabinet ideal de consiliere.

Datele de identificare se refer la urm toarele aspecte:

• universitatea
• facultatea
• anul de studiu
• vârsta i genul studentului participant

În cadrul acestei investiga ii, realizate pe baz de chestionar de opinie i

focus-grup majoritatea itemilor au fost opera ionaliza i în variabile statistice
calitative, prin natura întreb rilor un num r restrâns permi ând a fi plasa i
pe o scal ordinal . Ca urmare, procedeele de analiz sunt cele specifice
variabilelor calitative, determinându-se distribu ii de frecven e i structuri,
dar i asocierea unor scale cantitative în cazurile de ierarhizare.
Deoarece un num r de întreb ri din chestionarele aplicate în cadrul acestei
cercet ri au fost comune, vom putea avea o imagine mai detaliat asupra
activit ii de consiliere în general, dar i asupra nevoilor de consiliere ale
diferitelor categorii de beneficiari.
Ancheta pe baz de chestionar s-a realizat cu participarea unui lot de 81 de
studen i, de la 13 universit i.
• Distribu ia lotului de studen i pe principalele profiluri de studiu:
studen ii implica i în investiga ia noastr urmeaz specializ ri
apar inând profilurilor universitar (75,30%), tehnic (12,34%) i
economic (9,87%).

123
 • Domenii de studiu: mai mult de jum tate dintre studen i urmeaz
cursurile facult ilor de tiin e sociale i politice (53,08%), în
special în domeniul psihologie i tiin ele educa iei, unii dintre
ace tia preg tindu-se pentru a deveni consilieri colari. Au fost
înregistrate procente semnificative i în cazul studen ilor din
domeniile: inginerie (12,34%), tiin e umaniste (11,11%), tiin e
economice (9,87%) i tiin e juridice (8,64%).
• Situa ie educa ional : aproape un sfert dintre studen ii participan i
la investiga ie sunt în anul I, înregistrându-se aceea i pondere a
particip rii pentru studen ii din anii II, III i IV (22,2%) i un num r
redus al studen ilor din anul V de studiu (4,9%).
• Vârsta studen ilor participan i la investiga ie:
61 de persoane au vârsta cuprins între 19-25 de ani
(75,30% din popula ia investigat );
13 persoane cu vârsta cuprins între 26-35 de ani (16,04%
dintre studen ii participan i;
5 persoane cu vârsta cuprins între 36- 45 de ani (6,17%).
• Distribu ia pe sexe a subiec ilor investiga i este urm toarea:
feminin (67,9%)
masculin (32,1%)

Situa ii de consiliere a studen ilor

Prin ponderarea r spunsurilor, situa iile de consiliere au fost clasificate de
c tre studen i, în func ie de importan a atribuit , dup cum urmeaz :
• consilierea carierei pentru alegerea studiilor i a profesiei viitoare
este plasat de c tre 36,4% dintre responden i pe primul loc;
• informarea a fost men ionat de c tre 22,6% dintre subiec i;
• tehnicile de c utare a unui loc de munc au fost semnalate de c tre
18,6% dintre studen i.
De asemenea, se observ acordarea unor procente semnificative în cazul
situa iilor de consiliere psihologic (28,3%), pentru dep irea unor
probleme personale (autocunoa tere, disconfort psihic, rezolvare de
124
conflicte, comunicare), de i acestea sunt situate pe locul patru, în ordinea
rangurilor atribuite.
Dificult ile de înv are (adaptare la regimul specific de înv are în mediul
universitar, e ec, abandon colar), tehnicile de înv are eficient , testarea
psihologic au fost clasificate pe ultimele locuri, fiind considerate de c tre
studen i situa iile mai pu in abordate în cadrul activit ilor de consiliere.
În concluzie, consilierea carierei, inclusiv, tehnicile de c utare a unui loc
de munc , informarea i consilierea psihologic sunt serviciile considerate
cele mai importante de c tre studen ii participan i la investiga ie,
eviden iindu-se astfel principalele dificult i cu care se confrunt ace tia i
pentru care solicit sprijinul consilierului.

Informa ii despre via a din universitate / facultate

Studen ii sunt interesa i s cunoasc urm toarele categorii de informa ii
despre via a din universitate / facultate, clasificate în func ie de importan ,
astfel:
• companii, întreprinderi, unde se pot organiza stagii de practic pe
parcursul studiilor (24,7%);
• oferta universit ii, programe colare, condi ii de studiu (24,7%);
• modalit i de continuare a studiilor, programe de master, doctorat
(18,5%);
• burse i programe de mobilit i pentru studen i (12,3%);
• competen ele profesionale ob inute în urma studiilor academice
(8,6%).
Informa iile considerate mai pu in importante, men ionate în ordinea
descresc toare a rangurilor ob inute, se refer la: formele de asociere civic
/ politic , modalit ile de petrecere a timpului liber, cazare, mas i
asisten medical , sistemul de credite.
Prin urmare, principalele preocup ri ale studen ilor investiga i vizeaz :
• preg tirea de tip academic, concretizat în nevoia de informare în
leg tur cu programele colare, condi iile de studiu, bursele i
programele de mobilit i;

125
 • preg tirea pentru angajarea pe pia a for ei de munc prin
intermediul particip rii la stagii de practic , organizate de c tre
companii i întreprinderi, ca mijloc de facilitare a tranzi iei de la
universitate spre locul de munc sau prin ob inerea unor informa ii
adecvate despre calific rile profesionale corespunz toare calific rii
lor academice, pentru a dobândi o recunoa tere oficial a valorii
rezultatelor înv rii pe pia a muncii.

Informa ii despre pia a muncii

Responden ii au clasificat în func ie de importan , informa iile necesare
despre pia a muncii. Mai mult de jum tate dintre studen ii implica i în
investiga ie au situat pe locul întâi condi iile de lucru i salarizarea
(54,5%). De asemenea, au fost atribuite procente semnificative informa iilor
referitoare la: responsabilit i i beneficii (21,3%), job-uri part-time
(20,3%), plasare i mediere (10,7%). Pe ultimele locuri s-au plasat
aspectele legate de legisla ie i protec ie social , deoarece aceste informa ii
nu le sunt necesare studen ilor în momentul prezent.
În concluzie, se constat un interes sporit al studen ilor pentru cunoa terea
unor profiluri ocupa ionale, din perspectiva condi iilor de lucru,
responsabilit ilor, beneficiilor i salariz rii. De asemenea, se eviden iaz i
preocup rile acestora pentru g sirea unui loc de munc , cu durat par ial
de lucru, pentru a dobândi experien profesional , pe parcursul studiilor
universitare, precum i nevoia de a apela la servicii de mediere i plasare pe
pia a muncii.

Surse de informare despre profesii i formare consultate de studen i

Men ion m cele mai importante surse de informare consultate de
studen i, în ordinea rangurilor ob inute: paginile web (rangul 1), revistele i
ziarele (2), pliantele (3), discu iile cu personalul de specialitate (4),
profilurile ocupa ionale (rangul 5).

Distribu ie Loc mediu (prin

Surse de informare ierarhizarea surselor
Total % de informare)
1. Pliante 73 90,1 5,93

126
 2. Postere 65 80,2 4,04
3. Profiluri ocupa ionale 64 79,0 5,30
4. Bro uri de prezentare 64 79,0 4,84
5. Ghiduri, lucr ri de specialitate 65 80,2 4,72
6. CD-uri, casete video 62 76,5 2,91
7. Reviste, ziare 76 93,8 6,10
8. Pagini web 73 90,1 6,12
9. Discu ii cu persoane de specialitate 68 84,0 5,38
10. Practic pedagogic 65 80,2 4,00

În tabelul de mai sus se observ acordarea unor valori semnificative în cazul

profilurilor ocupa ionale, în concordan cu r spunsurile la întrebarea
referitoare la informa iile necesare despre pia a muncii, care ar ta nevoia
studen ilor de a avea informa ii actualizate despre condi ii de lucru,
responsabilit i, beneficii i salarizare. De asemenea, se constat c
responden ii consult paginile web, ca o modalitate atractiv i rapid de
auto-sprijinire, în ob inerea informa iilor necesare despre formarea
profesional i pia a muncii. Important de semnalat este i faptul c sunt
apreciate discu iile cu personalul de specialitate i sunt considerate drept o
modalitate important de informare.
Studen ii au declarat c utilizeaz mai pu in: bro urile de prezentare,
ghidurile i lucr rile de specialitate, posterele, practica pedagogic ,
CD-urile i casetele video pentru ob inerea informa iilor. Aspectele
men ionate de studen i ofer o imagine asupra modalit ilor de promovare i
asigurare a marketing-ului activit ii, folosite de consilierii din universit i,
precum i asupra celor care ar trebui îmbun t ite pentru a deveni mai
accesibile i atractive.

Evenimente promo ionale

Studen ii au indicat faptul c au participat la urm toarele categorii de
evenimente promo ionale, organizate de c tre Centrul de Informare i
Consiliere din universitate: târgul educa iei (30,76%), bursa locurilor de
munc (17,94%), Zilele carierei (15,38%). În categoria altele au fost
men ionate: cursul de formare cu tema În c utarea propriei cariere, la care
au participat 34,61% dintre responden i i informarea unui num r mic de
studen i despre programele de munc i c l torie, Work and Travel.
127
Participarea la programe de consiliere individual / de grup
Mai mult de jum tate dintre responden i au men ionat faptul c au participat
la programe de consiliere individual / de grup, în timp ce 42,0% nu au fost
deloc implica i în activit i de acest tip.
Conform OMEC nr. 3235/2005, Serviciile de informare, consiliere i
orientare din universit i au rolul „de a-i sprijini pe studen i s ia decizii
adecvate în structurarea propriei traiectorii de formare“. În concordan cu
r spunsurile oferite la întrebarea referitoare la principalele situa ii de
consiliere se constat nevoia de a extinde activitatea Centrelor de Informare
i Orientare din universit i, pentru a veni în sprijinul unui num r mai mare
de studen i, care solicit participarea la activit i de consilierea carierei,
informare i consiliere psihologic .

Modalit ile de realizare a programelor de consiliere

Se observ c participarea studen ilor la programe de consiliere, se
realizeaz în forme „tradi ionale” de tipul: fa în fa (53,3%), de grup
(40,0%), iar cu o pondere redus consilierea la distan (6,7%). Beneficiarii
sunt persoane cu care consilierul trebuie s desf oare activit i de
consiliere individual pentru dep irea unor dificult i personale sau
informare / consiliere de grup pe teme legate de pia a muncii sau tehnici de
c utare a unui loc de munc . Consilierea la distan (prin telefon sau cu
ajutorul Internet-ului) este în momentul de fa insuficient cunoscut i
utilizat în Centrele de Informare i Orientare din universit ile din
România.

Rezultatele ob inute prin participarea studen ilor la edin ele de

consiliere se cristalizeaz pe baza urm toarelor problematici, men ionate în
ordinea frecven ei r spunsurilor:
• ob inerea de informa ii despre profesii, domenii ocupa ionale,
locuri de munc potrivite;
• cunoa terea de sine, autoevaluarea calit ilor, abilit ilor,
aptitudinilor i realizarea profilului psihologic;

128
 • înv area unor tehnici de c utare a unui loc de munc :
prezentarea la un interviu, întreb ri frecvente întâlnite pe parcursul
derul rii interviului, redactarea CV-ului;
• cunoa terea unor modalit i pentru dezvoltarea personal a
studen ilor, spre exemplu, îmbun t irea încrederii în for ele proprii
sau înv area unor tehnici de comunicare interpersonal i ascultare
activ ;
• dobândirea de experien profesional , dezvoltarea unor atitudini
i comportamente profesionale, înv area unor tehnici, metode de
lucru specifice consilierii (de prezentare a informa iilor, de
identificare a dificult ilor clien ilor), în cazul studen ilor care se
preg tesc pentru profesia de consilier.
În concluzie, în acord cu rezultatele ob inute la întrebarea legat de situa iile
de consiliere, principalele servicii oferite studen ilor de c tre centrele
specializate sunt: informarea, consilierea carierei, insistând asupra
autocunoa terii i tehnicilor de c utare a unui loc de munc i consilierea
psihologic , cu accent pe dezvoltare personal i prevenirea unor dificult i
ulterioare. O situa ie aparte este reprezentat de studen ii care se preg tesc
pentru a deveni consilieri, ace tia fiind interesa i s cunoasc aspecte
practice din acest domeniu.

Colaborarea studen i- consilier

În cazul colabor rii studen i- consilier, apreciate drept foarte bun (42,0%)
i bun (16,0%), prezent m argumentele aduse de studen i, cu referire la
profilul profesional i personal al consilierului carierei.
Comportament profesional:
• are p reri obiective, dovede te profesionalism i r bdare în
abordarea rela iei cu clientul;
• are capacitatea de sistematizare a informa iilor, fiind o persoan
bine documentat i motivat s lucreze din pl cere;
• este contactat în situa iile în care informarea individual nu este
suficient , consilierul oferind informa ii pertinente în domeniile de
interes pentru client;
• tie s provoace interesul clien ilor pentru activit ile de consiliere;
129
 • rezultatele edin elor de consiliere au fost foarte bune;
• este un model, o persoan de succes, care ofer clien ilor sugestii,
solu ii, tehnici.
Competen e interpersonale:
• este o persoan deschis spre comunicare, c reia i se poate adresa
orice întrebare referitoare la consiliere;
• este o persoan empatic , u or de contactat, care ascult i în elege
clien ii.
Competen e specializate de consilierea carierei:
• acord sprijin în recunoa terea propriilor calit i, interese, tr s turi
de personalitate i îmbun t irea punctelor slabe, în vederea
orient rii profesionale adecvate;
• ajut studentul în alegerea profesiei viitoare, corespunz toare
tr s turilor de personalitate, facilitând i cunoa terea de sine;
• ofer sfaturi adecvate, în situa ii de indecizie.

Analiza acestor r spunsuri ofer indicii asupra competen elor profesionale

dezirabile i calit ilor personale ale practicianului, apreciate de studen i:
atitudinea obiectiv (impar ialitate), capacitatea de sistematizare a
informa iilor, eficien , capacitatea de a oferi informa ii pertinente,
capacitatea de comunicare, empatie i ascultare activ , precum i
competen ele specializate, practice de consilierea carierei.
În cazul unei colabor ri studen i- consilier, apreciate drept slab , r spunsul
a fost motivat astfel: „consilierul era dezorientat”. Analiza datelor scoate în
eviden procente semnificative ale non-r spunsurilor (38,3%), eviden iind
un num r mare de studen i care nu au fost implica i în activit i de
consiliere.

Decizia pentru exercitarea unei ocupa ii dup absolvirea facult ii i

motivele alegerii
Aproape dou treimi dintre studen i au indicat faptul c au luat o decizie
legat de ocupa ia pe care o vor exercita dup absolvirea facult ii. Ace tia
130
au ordonat în func ie de importan principalele motive ale alegerii acestei
ocupa ii, dup cum urmeaz (Tabel 14): recunoa tere profesional
(34,8%), remunera ie bun (25,4%), formare / dezvoltare profesional
continu (24,2%), dezvoltare personal : încredere în sine, ini iativ ,
toleran (16,7%). Responden ii au considerat ca fiind mai pu in importante
în alegerea ocupa iei criteriile legate de procentul de timp liber i
dezvoltarea unor rela ii interpersonale.

Distribu ie Loc mediu (prin

ierarhizarea motivelor
Motivele alegerii ocupa iei Total % alegerii ocupa iei)
Recunoa tere profesional 66 81,5 3,70
Remunera ie bun 63 77,8 3,09
Timp liber 59 72,8 1,88
Formare profesional continu 62 76,5 3,01
Rela ii interpersonale 61 75,3 2,46
Dezvoltare personal 60 74,1 2,86

Motivele indicate de studen i eviden iaz valorile profesionale care îi

ghideaz în luarea deciziei pentru exercitarea unei ocupa ii, dup cum
urmeaz : ob inerea unui statut profesional adecvat i a unor avantaje
economice, afirmarea personal i realizarea profesional .

Dorin a de a profesa în domeniul pentru care se preg tesc la facultate

Un procent semnificativ (79,0%) al studen ilor participan i la investiga ie au
exprimat dorin a de a lucra în domeniul pentru care se preg tesc la
facultate. Ace tia au invocat o serie de argumente, care subliniaz existen a
unor interese profesionale clare, motiva ia de a lucra în domeniul ales,
nevoia de continuitate i de a valorifica preg tirea academic ini ial .
• Aproape jum tate dintre responden i au precizat faptul c : “îmi
place s lucrez cu oamenii, sunt sigur c tiu ce vreau, este un
domeniu de viitor, care m intereseaz , pasioneaz ”.
• “Cursurile facult ii îmi ofer ansa de a profesa într-un domeniu
c utat, de viitor sau în mai multe domenii, în care exist diverse
oferte”.

131
 • A fost exprimat nevoia de continuitate: “lucrez deja în domeniu”.
• “Profesia aleas m define te, mi se potrive te”.
• “A vrea s lucrez într-un domeniu în care este necesar preg tirea
universitar , cu un cadru general solid”.
În cazul r spunsurilor negative sau care eviden iaz situa ii de indecizie
profesional (16,0%), au fost precizate urm toarele motive:
• „nehot râre, depinde de ocaziile care vor ap rea”;
• „nu am preg tirea necesar , am nevoie de mai mult preg tire”;
• „pe pia sunt pu ine locuri de munc , nu sunt posibilit i pentru a
lucra în domeniul ales”;
• „am optat pentru aceast facultate doar pentru preg tirea
general , în domeniul juridic”;
• „situa ia financiar nu îmi permite s lucrez în domeniul pentru
care m preg tesc la facultate”.
Analiza acestor r spunsuri accentueaz factorii care determin indecizie sau
reorientare profesional : preg tirea profesional inadecvat realizat în
universit i, lipsa slujbelor potrivite cu calificarea ob inut , generat de
incapacitatea sistemului de educa ie i formare profesional de a se adapta
la cerin ele pie ei muncii, interesul pentru a studia domeniul respectiv f r a
profesa sau salarizarea necorespunz toare în cazul unor slujbe care necesit
preg tire academic .

Proiec ia unui cabinet ideal de consiliere

În opinia a 83,95% dintre studen i (Tabel 16), una dintre condi iile care ar
trebui s existe într-un cabinet ideal de consiliere face referire la atmosfera
cald , prieteneasc , clien ii apreciind climatul securizant, bazat pe
încredere, respect i p strarea confiden ialit ii informa iilor. Alte a tept ri
ale responden ilor legate de cabinetul ideal de consiliere vizeaz :
posibilitatea de exprimare (81,48%), oferirea unor informa ii obiective
(74,07%) i implicarea în activit i de proiect sau ac iuni comunitare
(56,79%).

132
 Condi ii pentru un cabinet ideal Non-
de consiliere Da % Nu % r spuns
atmosfer cald , prieteneasc 68 83,95 13 16,05 0
posibilitatea de a m exprima 66 81,48 14 18,52 1
informa ii obiective 60 74,07 21 25,93 0
grup de discu ii pe teme de interes 58 71,60 22 28,40 1
instrumente de autocunoa tere 55 67,90 24 32,10 2
activit i de proiect, ac iuni
comunitare 46 56,79 30 43,21 5
altele: consiliere fa în fa 1 1,23 - -
altele: personal calificat, c ruia s
îi plac ceea ce face 1 1,23 - - -
Total 81 - - - -

Alte deziderate men ionate de studen i sunt: activit ile de consiliere

individual i existen a unui personal calificat. Aprecierile studen ilor aduc
în prim plan modalit ile de ameliorare a activit ii consilierului, în func ie
de nevoile beneficiarilor: asigurarea unei atmosfere adecvate pentru buna
derulare a procesului de consiliere, acordare de sprijin, încredere, valorizare
i implicare activ a clientului.

Concluzii

• Serviciile considerate cele mai importante de c tre studen ii

participan i la investiga ie sunt consilierea carierei, inclusiv
tehnicile de c utare a unui loc de munc , informarea i consilierea
psihologic , eviden iindu-se astfel principalele nevoi i dificult i
cu care se confrunt ace tia i pentru care solicit sprijinul
consilierului.
• Principalele preocup ri ale studen ilor investiga i vizeaz calitatea
preg tirii de tip academic, concretizat în nevoia de informare în
leg tur cu programele colare, condi iile de studiu, bursele i
programele de mobilit i, precum i preg tirea / informarea pentru
133
 angajarea pe pia a muncii. A fost semnalat i nevoia de a participa
la stagii de practic , organizate de c tre companii i întreprinderi,
ca un mijloc eficient de facilitare a tranzi iei de la universitate spre
locul de munc .
• Studen ii sunt interesa i s cunoasc profilurile unor ocupa ii, din
perspectiva condi iilor de lucru, responsabilit ilor, beneficiilor i
salariz rii. De asemenea, ace tia sunt preocupa i pentru g sirea unui
loc de munc , cu durat par ial de lucru, pentru a câ tiga bani i a
dobândi experien profesional , pe parcursul studiilor universitare.
• Studen ii care au participat deja la edin e de consiliere apreciaz în
mod deosebit: activit ile de informare, cunoa tere de sine,
înv area unor tehnici de c utare a unui loc de munc , sprijinul în
dezvoltarea personal , precum i dobândirea unor competen e în
sfera managementului personal.
• Rezultatele cercet rii eviden iaz o serie de valori i atitudini
profesionale ale studen ilor, care îi orienteaz în luarea deciziei
pentru exercitarea unei ocupa ii, precum: ob inerea unui statut
profesional adecvat i a unor avantaje economice, afirmarea
personal i realizarea profesional .
• În ceea ce prive te competen ele profesionale i calit ile personale
ale practicianului în consiliere, au fost apreciate de c tre studen i:
impar ialitatea, capacitatea de sistematizare a informa iilor,
eficien a, capacitatea de a oferi informa ii pertinente, aptitudinile de
comunicare, empatia i ascultarea activ , precum i competen ele
specializate de consilierea carierei.
• Feed-back-ul oferit de studen i în leg tur cu condi iile care ar
trebui s existe într-un cabinet ideal de consiliere se refer la
aspecte, precum: asigurarea unui climat securizant, acordarea unui
sprijin adecvat, dezvoltarea unei rela ii de consiliere bazat pe
încredere, valorizare i implicare activ a clientului.

Direc ii de ac iune

134
 • Reformularea politicilor i practicilor în domeniul consilierii în
contextul abord rii înv rii pe parcursul întregii vie i i în rela ie
cu politicile active de pe pia a muncii, astfel încât acestea s
contribuie semnificativ la dezvoltarea capitalului uman.
• Extinderea re elei de Centre de Informare i Orientare din
universit i, conform articolului 11 al Ordinului Ministerului
Educa iei i Cercet rii, nr. 3235/2005, pentru a sus ine efortul de
adaptare al studen ilor i profesorilor, în contextul schimb rilor
generate de procesul Bolonia.
• Sus inerea prin intermediul serviciilor de consiliere a reu itei
universitare i profesionale a tinerilor, în condi iile armoniz rii
structurilor înv mântului superior românesc cu cel european.

Strategii de interven ie

• Cre terea vizibilit ii Centrelor de Informare i Orientare din

universit i prin crearea i difuzarea de c tre consilieri a unor
modalit i accesibile, atractive de promovare a imaginii, precum i
a unor forme inovative i eficiente de furnizare a serviciilor.
• Informarea studen ilor de c tre consilierii din universit i în
leg tur cu implica iile procesului Bolonia asupra înv mântului
superior: Suplimentul la Diplom , modalit ile de creditare,
echivalare i certificare a studiilor, sistemul de credite transferabile,
recunoa terea i validarea competen elor absolven ilor
înv mântului superior, facilitarea mobilit ii academice.
• Sprijinirea studen ilor în luarea deciziilor asupra propriului parcurs
de înv are i traseu profesional, în contextul “reformei ofertei
educa ionale a universit ilor pentru a asigura un înv mânt
centrat pe student” (Ordinul MEC, nr. 3235/2005).
• Derularea unor sesiuni de formare continu pentru consilierii din
universit i pe teme precum: schimb rile determinate de procesul
Bolonia în înv mântul superior sau utilizarea unor metode care
faciliteaz inser ia profesional a tinerilor, precum: CV-ul
135
 European, clarificarea valorilor, bilan ul competen elor, proiectul
personal i profesional, analiza SWOT, abord rile de tip self help,
tehnicile de luarea deciziei, informarea i orientarea asistat de
calculator.

IV.5. Persoane în c utarea unui loc de munc

Chestionarul este structurat pe trei sec iuni:

• Date personale pentru ob inerea informa iilor despre situa ia
prezent a omerului, perioada de timp de la intrarea în omaj /
pierderea locului de munc , cauzele care au condus la intrarea în
omaj, profilul personal, vechimea în munc i genul.
• Profilul profesional urm re te investigarea tipurilor de competen e
care sunt recunoscute i a modalit ilor de identificare a acestora i
m sura în care sunt dovedite prin documente oficiale.
• Rela ia cu consilierul vizeaz identificarea modalit ilor de lucru
întâlnite preponderent cu clien ii, a celor dezirabile, a factorilor care
au determinat sau pot s -l fac pe omer în viitor c apeleze la
serviciile de consiliere, a tept rile clientului în leg tur cu edin ele
de consiliere, natura informa iilor ob inute i a celor dorite, sursele
alternative de informare, natura problemelor discutate i a nevoilor
resim ite, utilizarea de c tre client a bugetului de timp disponibil i
despre stilul de lucru al consilierului.

În ce prive te distribu ia pe sexe, lotul de investiga ie a fost format din

56,1% responden i de sex feminin, 36,8% de sex masculin, un procent mare
ner spunzând la aceast întrebare.

Date personale

136
Cei mai mul i dintre responden i se afl în prezent în c utarea unui loc de
munc (82,6%), aproximativ 8,8% beneficiaz de ajutor social, iar 1,8% au
beneficiat de salarii compensatorii fiind disponibiliza i prin ordonan a
22/2004. 5,3% urmeaz studii universitare, iar 1,8% au absolvit deja studiile
universitare.

1 omer (în c utarea unui loc de munc ) 82,6%

9 beneficiar de ajutor social (416/2001) 8,8%
7 student 5,3%
8 casnic 3,5%
2 omer "de lux" cu ordonan a (22/2004) 1,8%
4 absolvent de facultate 1,8%

În majoritatea cazurilor, întreruperea activit ii la locul de munc a fost

ini iat de angajator (50,9%), în 17,5% din cazuri aceasta a fost ini iat de
c tre angajat, iar pentru 3,5% dintre responden i de c tre beneficiarul
serviciilor oferite de angajat.

Profilul profesional
În ceea ce prive te competen ele profesionale care le sunt recunoscute
persoanelor aflate în c utarea unui loc de munc , pe primul loc se situeaz
competen ele tehnice cu un procent de 24,6%. Pe locul al doilea se situeaz
cele necesare în sectorul serviciilor (turism, comer , asigur ri, frizer,
barman) cu un procent de 11,7%, iar pe locul al treilea, având relativ
aceea i pondere a r spunsurilor se pozi ioneaz competen ele inginere ti,
cele didactice, de comunicare, de managementul resurselor umane i de
conducere auto. Dac acestea din urm ar fi însumate cu cele din domeniul
serviciilor, ponderea competen elor din domeniul serviciilor s-ar situa pe
locul doi.

competen e tehnice, presupunând studii medii (operator

3 chimist, bobinator, depanator, electrician, l c tu ) 24,6%
servicii (agent turism, comer , asigur ri, croitorie, frizer,
22 barman, pirotehnist) 11,7%
competente didactice, de comunicare i de managementul
5 resurse umane 10,6%
137
 1 competen e inginere ti (studii superioare) 10,6%
28 conducere auto 10,5%
competen e practice, manuale (absolvirea a 7/8 clase, f r o
4 calificare) 7,1%
profesionalismul (punctualitate, con tiinciozitate,
competitivitate, seriozitate, motivare, d ruire, corectitudine,
15 exactitate amabilitate, devotament, spirit critic i inovator) 7,0%
2 lucru în echip 5,3%
13 nu am competen e profesionale 5,3%
19 zootehnie 3,6%
17 profil sportiv 1,8%
14 nu tiu 1,8%

În ceea ce prive te documentele oficiale prin care sunt recunoscute

abilit ile clien ilor se constat faptul c cele mai multe dintre competen e
sunt recunoscute prin diplome (43,9%), pe al doilea loc ca pondere se
întâlnesc competen ele dovedite prin certificate i adeverin e, cel mai pu in
întâlnite fiind cele dovedite prin credite universitare i foi matricole.
Acelea i categorii de competen e se reg sesc i în lista celor atribuite
exclusiv experien ei personale neconfirmate prin parcurgerea vreunei forme
de preg tire. Cele mai întâlnite competen ele nerecunoscute prin documente
oficiale sunt cele de organizare, management i din domeniul serviciilor. Pe
locul doi se situeaz competen ele în domeniul limbilor str ine i utilizarea
calculatorului i cele echivalente studiilor medii (electrician, tehnician
instala ii sanitare, mecanic), urmate de cele de lucru cu oamenii, de
cre tere a copiilor i cele me te ug re ti i de artizanat.

Rela ia cu consilierul
Întâlnirile de consiliere au loc în marea lor majoritate fa -în-fa , doar
10,5% din sesiunile la care au participat responden ii au fost întâlniri de
grup. Se remarc procentul nesemnificativ (1,8%) al sesiunilor de
consiliere la distan , procent explicabil fie prin lipsa timpului disponibil,
fie prin inexisten a echipamentului necesar (calculator, conexiune Internet,
acces facil la o linie telefonic etc.). Cei mai mul i dintre responden i
(82,5%) sunt mul umi i cu forma curent de desf urare a sesiunilor de

138
consiliere, iar un procent nesemnificativ de doar 3,5% ar prefera în locul
celor curente fie pe cele de grup, pe cele prin Internet sau fa -în-fa .
Aproximativ 30% dintre persoanele aflate în c utarea unui loc de munc nu
con tientizeaz sau nu doresc s împ rt easc motivul particip rii la
sesiunile de consiliere, în ciuda anonimit ii r spunsurilor la chestionar.
Doar un procent de 21,1% î i motiveaz participarea la sesiunile de
consiliere prin propria ini iativ , dorin a de informare i cunoa terea
existen ei serviciilor. Urm toarea motiva ie ca frecven (19,3%) este sfatul
din partea prietenilor, colegilor, cuno tin elor sau vecinilor, pe pozi ia a
treia ca inciden în rândul omerilor fiind serviciile de pre-concediere.

cunoa terea existen ei serviciilor, din propria ini iativ ,

6 dorin a de informare pentru o posibil angajare 21,1%
3 recomandarea unor prieteni, colegi, cuno tin e, vecini 19,3%
1 servicii de pre-consiliere, biroul de mediere 10,5%
8 bursa locurilor de munc 3,5%
4 îndemnul efului 3,5%
10 mass-media 3,5%
5 sugestia familiei 3,5%
7 pliante distribuite prin po t 1,8%
2 p strarea aloca iei de omaj 1,8%
9 profesorul, dirigintele 1,8%

Majoritatea omerilor care au beneficiat de consiliere au recunoscut

beneficiile sesiunilor de consiliere, recomandând i altor persoane aflate în
situa ii similare s apeleze la acestea. Pentru 3,5% dintre responden i
sesiunea de consiliere nu a avut un efect pozitiv clar, fapt pentru care
omerii chestiona i nu ar recomanda apelul la serviciile de consiliere
persoanelor cu probleme similare. Procentul destul de însemnat de
aproximativ 23% al omerilor care nu au r spuns la aceast întrebare poate
indica fie faptul c pân în prezent ace tia nu au beneficiat de consiliere,
întrebarea fiind ne-relevant în cazul lor, fie posibilitatea ca procentul celor
care nu recomand altor persoane s fie mult mai ridicat, de pân la 26,3%.
În ceea ce prive te a tept ri omerilor de la întâlniri de consiliere,
r spunsurile variaz pentru fiecare variant de r spuns astfel: cei mai mul i
dintre omeri (15,8%) doresc s se informeze despre oportunit ile de
angajare i formare; a doua a teptare ca pondere (14%) este cea de
139
dezvoltare personal i autocunoa tere, restul legate de medierea muncii,
recalificare, consultan pentru deschiderea unei afaceri, condi ii
preferen iale în acordarea de credite i rela ii interpersonale fiind
men ionate în medie de 7% dintre responden i.

1 informare despre oportunit ile de angajare i formare 15,8%

4 dezvoltare personal , autocunoa tere 14,0%
5 rela ii interpersonale, grup de lucru 8,8%
2 medierea muncii, recalificare, consultan antreprenorial 7,0%
3 împrumuturi în condi ii avantajoase 7,0%

Aproximativ jum tate dintre cei chestiona i apreciaz informa iile ob inute
în sesiunile de orientare ca fiind foarte importante / utile (47,4%), un
procent de 14% le consider interesante i doar un procent de 1,8%
consider c informa iile ob inute nu le-au fost utile. În ce prive te natura
sprijinului primit, cea mai mare parte a omerilor (47,4%) au beneficiat de
informa ii referitoare la profesie, calific ri i oportunit ile de angajare, au
fost instrui i în tehnicile specifice de c utarea unui loc de munc . Pe locul
doi ca pondere sunt informa iile despre oportunit ile de formare
profesional (17,5%), urmate de activit ile de sprijin în dezvoltarea
personal i autocunoa tere cu 10,5%.

1 orientare profesional , mediere în munc 47,4%

10 foarte importante 47,4%
2 formare profesional 17,5%
11 interesante 14,0%
6 dezvoltare personal i autocunoa tere 10,5%
9 juridice 5,3%
8 informa ii organizatorice 3,5%
7 sfaturi de ordin moral 1,8%
4 nu mi-au fost utile 1,8%

Majoritatea omerilor (80,7%) prezint în plus nevoia de informare despre

pia a local / regional a muncii. Un procent însemnat (28,1%) doresc
informa ii despre oportunit i de participare în diferite proiecte. Alte nevoi

140
de informare sunt în ordine modalit ile de atragere de fonduri (21,1%) i
mobilitate interna ional pentru studiu i munc (14.0%).

1 pia a muncii local / regional 80,7%

3 oportunit i de proiecte 28,1%
4 modalit i de atragere a fondurilor 21,1%
2 mobilitate interna ional pentru studiu i munc 14,0%
5 cursuri 12,3%

Cele mai populare surse alternative de informare pentru omeri sunt în

ordine: presa, televiziunea, radioul (54,4%), urmate de prieteni cu (49,1%),
Internet (42,1%), fo ti colegi de coal i serviciu i agen ii private de
selec ie i recrutare a for ei de munc (35,1%). O alt surs de informare cu
o pondere considerabil este dat de vecini.

4 alte media (pres , TV, radio) 54,4%

6 prieteni 49,1%
3 Internet 42,1%
8 agen ii private de selec ie i recrutare a for ei de munc 35,1%
5 fo ti colegi de coal i serviciu 35,1%
7 vecini 29,8%
1 institu ii publice 24,6%
2 ONG 3,5%

Agen iile de ocupare a for ei de munc sunt institu iile publice cele mai
c utate de c tre omeri (71,4%). La o distan considerabil ca pondere se
afl cu un procentaj egal inspectoratele colare, bibliotecile i prim riile, în
timp ce poli ia i tribunalele nu sunt considerate de c tre nici un omer
drept o surs util de informare în scopul dezvolt rii propriei cariere.
Cea mai mare frecven în cadrul sesiunilor de consiliere cu omeri o au
aspectele legate de dezvoltarea carierei proprii cu o pondere de 78,9%.
Doar o cincime din totalul timpului sesiunilor de consiliere cu omeri
privesc via a de familie, pe ultimul loc situându-se discu iile referitoare la
petrecerea timpului liber. În ceea ce prive te ponderea aspectelor resim ite
de c tre omeri ca fiind cele mai acute se constat o valorizare mai

141
puternic a aspectelor legate de via a de familie (57,9%), adic mai mult de
jum tate fa de sesiunile inute efectiv pe aceste probleme (19,3%) asociat
cu o inciden mai sc zut a aspectelor legate de propria carier .
Nevoia cel mai des întâlnit în rândul omerilor este cea de perfec ionare /
formare profesional pentru 24,6% i de angajare (19,3%), urmat de cea
de asigurare a unui venit sigur i suficient (8,8%), de recunoa tere
profesional (în termeni de competen e) i de autocunoa tere (3,5%). Mai
sunt men ionate, dar în propor ie nesemnificativ , nevoile de profesare în
acela i domeniu cu studiile dobândite, de cunoa tere a tendin elor pie ei
muncii i de dobândire a experien ei practice.

1 cursuri de perfec ionare / formare profesional 24,6%

4 angajare 19,3%
6 venit sigur i suficient 8,8%
5 recunoa tere profesional , recunoa terea aptitudinilor 7,0%
3 autocunoa tere 3,5%
7 nevoia de a lucra în domeniul pentru care m-am preg tit 1,8%
8 de a cunoa te în permanen tendin ele pie ei muncii 1,8%
9 experien a practic 1,8%

În ceea ce prive te integrarea pe pia a muncii nevoia cea mai des întâlnit
este remunera ia adecvat pentru 59,6%, formarea profesional continu
(52,6%), dezvoltarea încrederii în sine, a spiritului de ini iativ , toleran ei
pentru 40,4%, recunoa terea profesional pentru 33,3%, pe ultimul loc ca
importan situându-se timpul liber.
Trei sferturi dintre omerii chestiona i (75,4%) î i petrec timpul în scop
profesional (c utare de locuri de munc , interviuri, cursuri de recalificare
sau perfec ionare, explorarea a locurilor de munc ), în timp ce 45,6% îl
petrec în interes personal. Se constat o superioritate procentual a celor
care prefer s î i petreac timpul liber socializându-se (aproximativ un
sfert din totalul responden ilor î i petrec timpul comunicând cu persoanele
apropiate), fa de cei care î i petrec timpul liber în solitudine (doar 1,8%).

1 profesional 75,4%
2 personal 45,6%
3 comunicare i vizite (persoane cunoscute) 24,4%
142
 4 în singur tate, reflec ie 1,8%

Mai concret, omerii exprim urm toarea ierarhie a nevoilor de consiliere:

cei mai mul i (35,1%) au apelat la serviciile de consiliere în scopul
schimb rii locului de munc , 19,3% au apelat în scopul alegerii colii
pentru urmarea ciclului superior de colaritate sau a profesiei, 17,5%
dintre r spunsuri se refer la probleme de rela ionare cu cei din jur ( ef,
colegi, beneficiari, partener de via ) i dileme financiare. Sunt semnalate i
cazuri de imposibilitate de participare a clientului la sesiunile de consiliere
din pricina lipsei resurselor necesare de achitarea taxei solicitate la un
cabinet privat.

3 schimbarea locului de munc 35,1%

1 alegerea colii 19,3%
2 alegerea profesiei 19,3%
5 probleme de rela ie 17,5%
6 dileme financiare 17,5%
4 rezolvarea sarcinilor curente de munc 12,3%
dorin a de a participa la sesiuni de consiliere neîndeplinit din
7 cauza costurilor solicitate 1,8%
8 nu am apelat 1,8%

Pentru solu ionarea acestor tipuri de situa ii, omerii apeleaz în cele mai
multe cazuri la membrii familiei 68,4%, la consilieri specializa i, în al
doilea rând (28,1), apoi la eful direct (24,6), la colegi. Ponderea cea mai
sc zut o au Internet-ul, presa scris , televiziunea i radioul.

1 membri de familie 68,4%

8 consilieri specializa i 28,1%
2 eful direct 24,6%
5 colegi 19,3%
3 web 12,3%
4 media (pres , TV, radio) 7,0%

143
 omerii care au participat la sesiunile de consiliere apreciaz în general
foarte pozitiv activitatea consilierilor. Cele mai des men ionate calit i ale
consilierului sunt profesionalismul, eficien a, informarea adecvat ,
operativitatea cu 44,9%. Pe locul doi (26,3%) ca frecven se afl tr s turi
personale precum amabilitatea, flexibilitatea, bun voin a, urmate pe locul
trei de interactivitate, modernitate, implicare cu 14,0%. Stilul de lucru al
consilierului a mai fost apreciat ca deschis i comunicativ, obiectiv, concis
i direct sau ca spirit de ini iativ în anumite cazuri.

3 profesionist, eficient, bine documentat, operativ 44,9%

amabil, în eleg tor, calm, respectuos, de încredere, pl cut,
2 conciliant, binevoitor, flexibil, prietenos 26,3%
4 interactiv, modern, participativ, cooperant 14,0%
6 bun ascult tor, comunicativ, dispus la dialog 5,3%
1 obiectiv, concis, direct 3,5%
7 spirit de ini iativ 1,8%

Direc ii de ac iune

• Dezvoltarea unui plan de m suri pentru realiz rii obiectivelor

strategice ale UE privind indicatorii care se refer la educa ia
permanent (de ex.: persoane înscrise în înv mântul superior i
diminuarea ratei omajului).
• Promovarea unui pachet de m suri legislative pentru asigurarea
mecanismelor de recunoa tere a competen elor non-formale (de ex.:
bilan ul competen elor).
• Extinderea serviciilor gratuite oferite de Centrele de Informare i
Consiliere Profesional din re eaua ministerului muncii i a
educa iei în zonele defavorizate, pentru asigurarea egalit ii de
anse de informare cu privire la oportunit ile de educa ie i
angajare.
• Promovare în rândul tuturor categoriilor de public- int a serviciilor
existente, indiferent de mediul de reziden sau posibilit ile
personale de informare.
144
• Instituirea obligativit ii angajatorilor de a avea contracte cu
serviciile de consiliere pentru asigurarea unor sesiuni periodice de
consiliere a angaja ilor, asemeni parteneriatului cu serviciile de
medicina muncii.
• Dezvoltarea de m suri care s sporeasc responsabilitatea
angajatorului în ceea ce prive te proprii angaja i i disponibilizarea
acestora.
• Asigurarea condi iilor necesare desf ur rii activit ii de consiliere:
echipamente, timp disponibil al consilierilor, mediu adecvat.
• Cre terea ponderii i calit ii serviciilor de informare i orientare i
asigurarea acestor activit i înc din perioada colarit ii mici, astfel
încât clien ii s dobândeasc o imagine obiectiv despre momentul
i rolul factorilor de decizie în carier .
• Includerea în ofertele de informare i orientare ale AJOFM a unor
informa ii complete despre pia a local / regional a muncii,
oportunit i de participare în diferite proiecte i oportunit ile de
ob inere a unor facilit i profesionale.
• Ameliorarea managementului institu ional i al regulamentelor de
func ionare în scopul utiliz rii adecvate a resurselor existente.
• Clarificarea rolurilor i competen elor în cadrul organiza iei i
implementarea de m suri pentru o mai bun responsabilizare a
tuturor membrilor unei institu ii.
• Operarea de modific ri în cadrul legislativ existent care
reglementeaz atribu iile i drepturile consilierilor colari în scopul
diminu rii ponderii sarcinilor administrative pe care consilierul este
obligat s le realizeze.
• Dezvoltarea unor sisteme de monitorizare a evolu iei ulterioare a
clien ilor i de primire i gestiune a feed-back-ului din partea
acestora.
• Trecerea de la evaluarea preponderent cantitativ a activit ii
consilierului la cea preponderent calitativ .
• Reducerea volumului de informa ii necesare a fi înregistrate de
consilierii din AJOFM în programul software, doar la acele date cu
utilitate clar în procesul consilierii.
145
 • Suplimentarea num rului de consilieri sau înfiin area unor posturi
de tutori de clas care s preia sarcina de realizare a num rului
mare de fi e psihopedagogice longitudinale (aproximativ 30 pe
clas ) prev zute în Aria curricular Consiliere i Orientare.
• Dezvoltarea de m suri care s permit procesului descentraliz rii s
devin mai operativ i func ional.

IV.6. Persoane încadrate în munc

Chestionarul administrat cuprinde 13 întreb ri structurate pe dou sec iuni:

nevoi de formare profesional i nevoi personale, completat cu întreb ri
referitoare la datele personale i la experien a în munc .

Problematica abordat în prima sec iune (Nevoi de formare profesional )

vizeaz :
• Motiva ia schimb rii locului de munc
• Principalele motive ale alegerii ocupa iei
• Participarea la cursuri de perfec ionare profesional
• Tipuri de cursuri urmate

A doua sec iune (Nevoi personale) colecteaz r spunsuri cu privire la:

• Nevoile de consiliere ale angaja ilor
• Nevoile de informare ale angaja ilor
• Competen e solicitate la locul de munc
• Competen e dobândite prin preg tire formal
• Competen e care ar trebui ameliorate
146
 • Modalit i de ameliorare a competen elor
• Oportunit i de formare profesional în domeniu
• Colaborarea cu consilierul
• Ocazii de colaborare
• Persoane de sprijin

Datele personale ofer informa ii despre: ultima form de colaritate

absolvit , profilul / specializarea, alte calific ri profesionale, competen e
utile la locul de munc , genul i vârsta responden ilor.
Experien a în munc include date despre institu ia angajatoare, profesia /
ocupa ia, func ia i vechimea în munc .

Ultima form de colaritate absolvit

Din lotul de responden i, mai mult de jum tate (55,8%) sunt persoane cu
studii universitare i postuniversitare, urma i de absolven i de liceu (28,6%)
i înv mânt post-secundar (14,3%). Dat fiind procentul foarte mic al
responden ilor absolven i de coal general (1,4%), se deduce o lips de
omogenitate a grupului int pe nivele de colaritate, în favoarea celor cu
preg tire superioar .

Profilul / specializarea
Responden ii specializa i în domeniul economic, profil managerial se
plaseaz pe primul loc (37,1%). La diferen procentual destul de mare
(15,7%) se succed cei angaja i în educa ie la egalitate de rang (15,7%) cu
cei care de in ocupa ii tiin ifice. Rangul trei este ocupat de cei din
domeniile tehnice (11,4%). Procente nesemnificative înregistreaz
responden ii cu specializ ri lingvistice i teologice, artistice i sportive sau
în domeniul TIC (1,4-2,9%). Aceste ponderi pot influen a analiza de nevoi
ale lotului pe ansamblu.

Alte calific ri profesionale

147
O serie de responden i se dovedesc dublu califica i, de exemplu, (12,9%) au
i competen e tehnice (pe lâng specializarea de baz ), sportive sau
conducere auto (11,4%), de operare PC sau educative (10%).

Competen e dobândite, dar f r acte doveditoare

Mul i dintre angaja i au dobândit competen e pe c i informale: o cincime
dintre chestiona i (20%) au capacit i manageriale (14,3%) s-au format în
mecanic fin , telefonie mobil sau operare PC (7,1%) i-au cultivat
aptitudinile artistice, creative, empatice sau de rezisten la stres (7,1%). Ei
solicit , de obicei, servicii de consiliere pentru a afla modalit ile de
certificare a acestor competen e achizi ionate pe cont propriu (30%), la
locul de munc (14, 3%), la coal (8,6%) sau în familie (2,9%).

Repartizarea pe sexe
Dou treimi (64,3%) dintre persoanele participante la anchet sunt femei i
doar (34,3%) sunt b rba i, ceea ce se apropie, de fapt, de repartizarea pe
sexe a popula iei active la nivel na ional.

Vârsta
Mai mult de trei sferturi dintre responden i sunt tineri i foarte tineri
(78.6%), 10 persoane (14,3%) sunt adul i între 36 i 50 ani, 4 (5,7%) sunt
angaja i de vârsta a treia. Aceste distribu ii coreleaz foarte bine cu
vechimea în munc , unde majoritatea se grupeaz pe categoria 0-5 ani
(51,4%) i 6-10 ani (21,4%).

Experien a de munc

Institu ia angajatoare
Responden ii sunt încadra i mai ales în institu ii de înv mânt (20%), în
unit i comerciale (18,6%) i în institu ii apar inând autorit ilor publice

148
centrale (17,1%), celelalte institu ii ocupând procente mici (produc ie –
14,3%) sau nesemnificative.

Profesia
Polarizarea dup primele trei ranguri se concentreaz pe profesii
intelectuale i tiin ifice (61,4%) i pe lucr tori cu studii medii din domeniul
tehnic – educativ (10%). Demne de men ionat mai sunt me te ugurile
(8,6%), comer ul i serviciile (7,1%).

Pozi ia de încadrare în munc / func ia

Se relev o înalt corela ie a func iilor cu profesia responden ilor: 40
(57,2%) de in func ii intelectuale i tiin ifice, dar ajung i pe func ii
manageriale (11,5%). Lucr torilor cu studii medii li se atribuie rangul al
treilea (12,9%), iar func iilor din servicii i comer , rangul urm tor (5,7%).

Vechimea în actualul loc de munc este un item ale c rui informa ii sunt
previzibile pentru o majoritate de popula ie tân r investigat : 55 de
persoane (78,6%) se afl la locul de munc de 5 ani sau mai pu in, 9
(12,9%) de mai pu in de 10 ani, 3 dep esc 11 ani (4,3%).

Fluctua ia pe loc de munc

De i tân r , popula ia investigat , se afl deja la al doilea sau la al treilea
loc de munc (55,7%) sau chiar la al cincilea sau al aselea (12, 9%); acest
fapt exprim tendin a actual de migra ie de pe pia a muncii datorat
dinamicii i mobilit ii popula iei angajate. 18 persoane foarte tinere se afl
la prima angajare (25,7%), 3 se situeaz la cealalt extrem cu schimbarea
pân în prezent a 7 locuri de munc (4,3%).

Nevoi de formare profesional i personale

1. Motiva ia schimb rii locului de munc

149
Motiva ia pentru schimbarea locului de munc cea mai des întâlnit în
rândul angaja ilor este venitul ob inut (42,9%), pentru aproximativ 20%
dintre subiec i motivul îl reprezint condi iile de munc i formarea i
dezvoltarea profesional , iar pe locul trei ca pondere se situeaz
insatisfac ia la actualul loc de munc i rela iile de munc (12,9%). Pentru
ultima categorie de responden i se impun, prin urmare, activit i de
consiliere în leg tur cu ameliorarea rela iilor de munc i o informare
adecvat referitoare la oportunit ile de schimbare a locului de munc .

2. Principalele motive ale alegerii ocupa iei

Angaja ii, în ce prive te motivele alegerii ocupa iei, prezint urm toarea
ierarhie: pe primul loc recunoa terea profesional , apoi formarea /
dezvoltarea profesional continu , urmat de dezvoltarea încrederii în sine,
a ini iativei, toleran ei, pe ultimele locuri situându-se timpul liber. Aceast
ierarhie corespunde preferin elor altor categorii de clien i (de ex.: omeri,
elevi). Ca i în cazul celorlalte categorii de clien i se constat o atitudine
pozitiv fa de munc , timpul liber fiind slab valorizat dac slujba ofer un
venit substan ial.

3. Participarea la cursuri de perfec ionare profesional

Se constat o propor ie echivalent a angaja ilor care au participat la sesiuni
de perfec ionare profesional de scurt i de lung durat (45%).

4. Tipuri de cursuri
Cele mai întâlnite domenii de specializare în care responden ii au beneficiat
de perfec ionare profesional sunt cel economic-bancar (25,7%), educa ia
i domeniul tehnic (aproximativ 15%), iar cele mai rar întâlnite sunt în
domeniul militar.

Domenii de specializare Valori procentuale %

economic-bancar 25,7
educa ie 15,7
tehnic 14,3
management- formare- legisla ie 8,6

150
 servicii 8,6
medical 7,1
armat 5,7

Cei mai mul i dintre angaja ii cu studii superioare au urmat cursurile

înv mântului superior de stat (28,6%) i doar 8,6% universit i
particulare. Cea mai mare parte urmeaz cursurile la zi (27,1%), o pondere
apropiat revine celor care frecventeaz cursurile la distan (25,7%).

Tipuri de cursuri din înv mântul superior Valori procentuale %

a universitate de stat 28,6
b universitate particular 8,6
c indiferent 2,9
1 curs de zi 27,1
2 deschis la distan 25,7
3 frecven redus 7,1

5. Nevoile de consiliere ale angaja ilor

Principalele nevoi de consiliere men ionate de angaja i, în func ie de
importan , sunt:
• autocunoa terea (24,3%)
• comunicarea i competen ele sociale (22,9%)
• competen ele antreprenoriale (18,6%)
• înv area unei limbi str ine (14,3%)
• securitatea i stabilitatea (12,9%)
• planificarea carierei (10,0%).

Putem afirma c responden ii au nevoie de sprijin specializat în ameliorarea

capacit ii de autocunoa tere, dobândirea unor competen e sociale, de
comunicare i antreprenoriale, pentru înv area unei limbi str ine,
asigurarea securit ii i stabilit ii la locul de munc sau pentru dezvoltarea
competen elor de planificarea carierei. Analiza datelor eviden iaz faptul c
151
18,6% dintre angaja i au clasificat pe locul al doilea aspectele referitoare la
înv area eficient . În societatea cunoa terii, acestea sunt competen e cheie
pentru reu ita personal i profesional a oric rui cet ean. R spunsurile
ilustreaz principalele domenii de interven ie (consiliere psihologic ,
consultan pentru ini ierea unei afaceri sau pentru alegerea unor cursuri
adecvate de limbi str ine, consilierea carierei) pentru specialistul în resurse
umane, care vine în întâmpinarea nevoilor clien ilor.

6. Nivelul de cunoa tere a limbilor str ine

Un procent semnificativ al angaja ilor implica i în investiga ie au un nivel
avansat de cunoa tere a limbii engleze. Cunoa terea limbilor str ine este
una dintre competen ele-cheie, care determin cre terea anselor la
educa ie, g sirea unui loc de munc adecvat i faciliteaz înv area pe
parcursul întregii vie i. De asemenea, responden ii au semnalat preocup ri
pentru îmbun t irea nivelului de st pânire a limbilor francez i german .

7. Nevoile de informare ale angaja ilor

Ponderea relativ echilibrat a valorilor procentuale atribuite diferitelor
categorii scoate în eviden faptul c responden ii doresc s asimileze
informa ii din domenii variate: oportunit i de promovare (32,1%),
oportunit i de schimbare (25,0%), oportunit i de educa ie i formare
profesional (24,6%), pia a european a muncii (23,1%), oportunit ile de
munc (17,7%). Prin urmare, principalele preocup ri ale angaja ilor
investiga i vizeaz dezvoltarea personal i profesional , precum i
ocuparea unui loc de munc mai bun, în spa iul european sau na ional.

8. Competen e solicitate la locul de munc

Mai mult de jum tate dintre persoanele intervievate consider c locul de
munc le solicit competen ele de management i comunicare. De
asemenea, au fost men ionate: tr s turile psihofiziologice cu 27,1% dintre
alegeri, competen ele de formare profesional continu (22,9%) i
tr s turile de personalitate (seriozitate, responsabilitate, con tiinciozitate),
cu o frecven de 21,4%.

152
În concordan cu ocupa iile exercitate de responden i se observ c
atribu iile profesionale ale acestora vizeaz : asigurarea managementului
activit ii, rezisten a la stres, comunicarea eficient , perfec ionarea
profesional .

9. Competen e dobândite prin preg tirea formal

Principalele competen e dobândite prin preg tirea formal , în opinia
responden ilor, se refer la formarea profesional continu (28,6%),
management i comunicare (20,0%) i informatice (12,9%).

10. Competen e care ar trebui ameliorate

În opinia angaja ilor, competen ele profesionale care necesit îmbun t ire
sunt urm toarele: de management i comunicare (27,1%), referitoare la
dezvoltarea unor tr s turi de personalitate (22,9%) i formarea
profesional continu (14,3%).

11. Modalit i de ameliorare a competen elor

Angaja ii implica i în investiga ia noastr au apreciat faptul c ameliorarea
competen elor se poate realiza în cadru: informal (47,1%) i formal
(42,9%).

12. Oportunit i de formare profesional în domeniu

Mai mult de jum tate dintre responden i au men ionat c de in informa ii
despre oportunit i de formare profesional , în timp ce 21,4% nu au astfel
de informa ii.

13. Colaborarea cu consilierul

Doar 30,0% dintre angaja ii intervieva i au solicitat sprijin din partea
consilierului, în timp ce 68,6% nu au colaborat cu acesta

14. Ocazii de colaborare

153
Principalele situa ii de consiliere, în cazul angaja ilor, au vizat: consilierea
carierei (11,4%), perfec ionarea profesional (7,1%) sau autocunoa terea
i dezvoltarea personal (4,3%).

15. Persoane de sprijin

Un procent de 82,9% dintre angaja i discut dificult ile întâmpinate cu
familia, în timp ce 51,4% dintre ace tia prefer prietenii, iar 37,1%
utilizeaz reflec ia personal . Semnificativ este faptul c 21,4% dintre
angaja i solicit sprijinul specialistului consilier / psiholog pentru dep irea
dificult ilor.

Concluzii

• Se constat la persoanele angajate în munc o nevoie de sprijin

specializat în dezvoltarea i ameliorarea capacit ii de
autocunoa tere, sociale, de comunicare i antreprenoriale, pentru
înv area unei limbi str ine, asigurarea securit ii i stabilit ii la
locul de munc , cât i de planificarea carierei.
• Principalele preocup ri ale angaja ilor vizeaz dezvoltarea
personal i profesional , precum i ocuparea unui loc de munc
adecvat, în contextul integr rii României în Uniunii Europene.
• Competen ele solicitate angaja ilor la locul de munc vizeaz :
asigurarea managementului activit ii, rezisten a la stres,
comunicarea eficient i perfec ionarea profesional .
• În opinia responden ilor, principalele competen e dobândite prin
preg tire formal sunt: informatice, referitoare la formarea
profesional continu , de management i comunicare.
• Mai mult de jum tate dintre responden i au men ionat c de in
informa ii despre oportunit i de formare profesional , dezvoltarea
lor profesional putându-se realiza atât în cadru formal, cât i
informal

154
 • Principalele situa ii de consiliere, în cazul angaja ilor, au vizat:
consilierea carierei, perfec ionarea profesional i autocunoa terea /
dezvoltarea personal .
• Cercetarea indic o disponibilitate crescut pentru munc a
angaja ilor dac venitul ob inut este unul corespunz tor;
recunoa terea i dezvoltarea profesional reprezint argumentele
principale în schimbarea locului de munc , timpul liber fiind un
factor mai rar întâlnit.

Direc ii de ac iune i strategii de interven ie

• Dezvoltarea unor politici na ionale pentru asigurarea condi iilor de

recunoa tere a competen elor dobândite în cadru non-formal i
informal.
• Includerea în fi a postului consilierului a atribu iei de informare a
angaja ilor în leg tur cu posibilitatea recunoa terii competen elor
i cu modul cum î i pot valorifica achizi iile dobândite pe tot
parcursul individual de educa ie i formare profesional .
• Promovarea vizibilit ii serviciilor de consiliere i orientare,
inclusiv în rândul persoanelor angajate, pentru ameliorarea rela iilor
de munc ale acestora i/sau a re-orient rii profesionale.
• Con tientizarea angaja ilor asupra importan ei motiva iei intrinseci
profesionale în alegerea unui loc de munc pentru a contrabalansa
puternica motiva ie financiar ; în caz contrar, apar situa ii frustrante
în care angaja ii sunt nevoi i s munceasc pentru un venit
insuficient din lipsa altor oportunit i de angajare.
• Promovarea unei inform ri comprehensive i relevante a
absolven ilor, omerilor sau angaja ilor care doresc s î i schimbe
locul de munc în func ie de oportunit ile de angajare existente în
rile Uniunii Europene.

155
 IV.7. Consilieri din companii private

Chestionarul aplicat inspectorilor de resurse umane / consilierilor din

companii a cuprins 34 de întreb ri, structurate pe urm toarele tematici:
• profil profesional (24 întreb ri),
• rela ia cu beneficiarii (6 întreb ri),
• personalitatea consilierului (4 întreb ri).

Întreb rile referitoare la profilul profesional au vizat preg tirea ini ial i
continu a consilierilor (competen ele necesare, modalit ile de dobândire a
acestora, nevoi de formare, dac practicienii sunt informa i cu privire la
sursele sau oportunit ile de formare), activitatea în echip i re ea,
instrumente i echipamente utilizate în activitatea curent .
Întreb rile referitoare la rela ia cu beneficiarii au vizat tipurile de clien i
care solicit servicii de consiliere, situa iile specifice pentru care ace tia
solicit ajutorul profesionistului, nevoile de informare ale clien ilor,
modurile de interac iune cu clien ii, feed-back-ul primit de la ace tia.
Întreb rile referitoare la personalitatea consilierului au vizat definirea
misiunii profesionale, identificarea motivelor pentru care a fost aleas
profesiunea de consilier, prezentarea obstacolelor întâlnite în activitatea de
consiliere, activitatea de cercetare personal (crearea / adaptarea unor
instrumente de lucru i impactul acestora asupra beneficiarilor), nevoile
consilierului în momentul prezent.
De asemenea, în chestionar au fost inclu i 7 itemi care s ofere informa ii
cu privire la datele personale (gen, vârst ) i experien a profesional
(institu ia angajatoare, profesia, func ia, vechimea în munc , vechimea la
actualul loc de munc ).
Lotul de subiec i care au r spuns la chestionar a cuprins 15 persoane din
jude ele pilot. Atunci când, pe parcursul acestui capitol vom utiliza
termenul de „responden i” sau cel de „consilieri din mediul privat inclu i în

156
cercetare” vom avea în vedere numai r spunsurile oferite de cei 15
practicieni din mediul privat.
Consider m c num rul mic al subiec ilor inclu i în lotului intervievat nu
permite, desigur, generalizarea r spunsurilor la întreaga categorie
profesional a consilierilor din mediul privat, dar de ofer o imagine cu
privire la câteva aspecte al activit ii acestora. Men ion m c nu exist ,
pân în momentul de fa , o alt cercetare asupra acestei categorii
profesionale.
De asemenea, va fi interesant s compar m rezultatele ob inute în urma
aplic rii chestionarelor pe acest lot cu rezultatele ob inute pe lotul de
consilieri care lucreaz în sistemul public (consilieri din re elele
Ministerului Educa iei i Ministerului Muncii). Deoarece un num r de
întreb ri din cele dou chestionare aplicate lotului de consilieri din
companii private i celui de consilieri din sistemul public au fost comune,
vom putea avea o imagine mai detaliat asupra activit ii de consiliere în
general, dar i asupra similitudinilor / diferen elor pentru cele dou loturi, în
func ie de criteriul „mediu de munc stat-privat”.

În func ie de repartizarea pe sexe a responden ilor, numai un sfert dintre

ace tia (26,7%) sunt b rba i, ceea ce confirm ponderea mare a femeilor
(73,3%) implicate în activit i de educa ie / sprijin în general i de
consiliere în special, indiferent de mediul de lucru (public sau privat).

În func ie de profesie, majoritatea responden ilor (80%) au preg tire de

baz în domeniul tiin elor socio-umane (psihologia, asisten a social ), ceea
ce confirm profesionalizarea activit ii de consiliere i importan a
preg tirii ini iale în domeniul cunoa terii omului. Aproximativ 13% dintre
responden i au o preg tire de baz în domeniul economie-matematic i 6%
în management.
Datele cu privire la încadrarea în munc eviden iaz pozi ii în
departamentele de resurse umane din companii (33%), practicieni în aria
psihologiei, logopediei (25%), inspectori în cadrul departamentelor de
informare i consiliere profesional din ANOFM / AJOFM (20%) i
directori de institu ii i companii (6%).

157
80% dintre responden i au vârste cuprinse între 20 i 35 de ani, ceea ce
confirm num rul mare al tinerilor implica i în activit i de consiliere i
statutul relativ recent consolidat al consultantului din domeniul resurselor
umane.
În func ie de vechimea în munc , 47% dintre responden i sunt la începutul
carierei (cu vechime în munc de maxim 5 ani), 32% au o vechime de 6-10
ani i procente mici de 6% au vechime în munc de 11-15 ani, 16-24 ani sau
peste 25 de ani.
În func ie de vechimea la actualul loc de munc 92% dintre responden i
au o vechime cuprins între 1 i 5 ani, numai 8% au vechimea de 6-11 ani.
Din lotul de subiec i intervieva i nu au f cut parte responden i cu vechime
la actualul loc de munc mai mare de 11 ani.

1. Formarea ini ial i continu a consilierilor

• competen ele profesionale solicitate în activitatea de consiliere

86,7% dintre responden i au identificat competen ele de comunicare ca fiind
maximal solicitate în activitatea curent i le-au acordat în acest sens locul
întâi), dar i lucrul în echip (46,7% dintre responden i acordat acestei
competen e tot locul întâi). Competen elor de proiectare i de management
sunt le sunt atribuite locul doi de c tre 46,7% respectiv 40% dintre
responden i, în timp ce competen ele didactice nu sunt considerate a fi
foarte solicitate (sunt clasate pe locul urm tor).

Valori procentuale %
Competen ele profesionale în consiliere 1* 2* 3*
comunicare 86,7 6,7 6,7
lucru în echip 46,7 26,7 13,3
management 26,7 40,0 20,0
proiectare 26,7 46,7 13,3
didactice 13,3 33,3 40,0
* (nivel 1= maxim, nivel 2= mediu, nivel 3 = minim)

158
 • modalitatea de achizi ionare a competen elor solicitate de
activitatea de consiliere
R spunsurile responden ilor au subliniat faptul c anumite competen e au
fost bine dobândite prin procesul de formare ini ial . Astfel, pentru
competen ele de comunicare i de lucru în echip , 74,3% respectiv 60%
dintre responden i au acordat nivelului de achizi ionare a acestor
competen e prin formare ini ial locul întâi. Competen ele de management
i proiectare au fost slab dobândite prin formare ini ial (20% dintre
responden i au acordat locul întâi i 33,3%, respectiv 40% locul doi).
Competen ele didactice au putut fi achizi ionate prin formare ini ial , îns
numai 6,7% au acordat locul întâi, cele mai multe r spunsuri (60%) au
acordat locul doi nivelului achizi ion rii acestei competen e.

• competen e care v-ar face un consilier mai bun

Peste jum tate (53,4%) dintre responden i au specificat competen e de
management (lucru în echip , organizatorice, comunicare, proiectare,
mediere, managementul timpului), 40% au men ionat abilit ile de înv are
continu (abilitatea de a ob ine informa ii, cuno tin e despre studiul
grupului, devian , urmarea unor specializ ri postuniversitare, realizarea
schimburilor de experien ). Un procent de 26,7% consider c ar deveni un
consilier mai bun dac i-ar dezvolta competen ele de rela ionare cu
clientul (empatie, orientare spre client, creativitate) i un procent mic
(6,7%) consider c dotarea mai bun a cabinetului i-ar face consilieri mai
buni.
Remarc m faptul c majoritatea responden i consider c abilit ile i
competen ele de management i-ar face profesioni ti mai buni. De asemenea,
considerate importante sunt i competen ele de înv are continu , dar i
cele de rela ionare cu clientul.
Competen ele care i-ar face pe consilieri mai buni profesioni ti pot fi
achizi ionate, conform r spunsurilor responden ilor, fie informal, fie formal.
Remarc m totu i ponderea mai mare cu aproape 6 procente a r spunsurilor
care sus in achizi ionarea competen elor pentru un consilier mai bun pe cale
informal (60% pe cale informal fa de 53,3% pe cale formal ).
Putem concluziona din r spunsurile ob inute la cele dou întreb ri c
abilit ile i competen ele care i-ar face consilieri mai buni (management,
înv are continu , rela ionare cu clientul), în opinia responden ilor, pot fi
159
dobândite atât formal, cât i informal, dar cu anse mai mari de
achizi ionare pe cale informal .

• competen ele de inute i nevalorificate îndeajuns

De i de in competen e de management (ini iativ , creativitate, lucru în
echip , capacitate de decizie, comunicare, proiectare - men ionate de mai
mult de jum tate dintre responden i (50,9%), competen ele tiin ifice
(statistic social , psihologie social - men ionate de un procent de 13,3% de
responden i) i abilit ile didactice - amintite de un procent mic de 6,7%,
consilierii din companii private consider c nu le valorific îndeajuns.
Putem explica acest fapt prin specificul activit ii de consiliere individual
(men ionat ca activitate dominant într-o întrebare anterioar ) care este
centrat mai mult pe oferirea ajutorului direct i pe activit i practice cu
clien ii decât pe management, informare, cercetare tiin ific sau activit i
pedagogice / didactice.

Totu i, consilierii simt nevoia valorific rii mai înalte a acestor abilit i, iar
printre modalit ile propuse, 26,6% identific mediul de lucru (deschis,
facilitator i mai pu in tradi ionalist), timpul i l rgirea ariei de activit i.
20% dintre responden i au considerat c formarea continu ar putea fi o
modalitate adecvat de valorificare a acestora (reactualizarea cuno tin elor
în domeniu, studii i cercet ri, în elegerea rela iilor interumane), 20% au
considerat c un management mai bun (delegarea responsabilit ilor,
abilit i organizatorice), iar 6,7% au considerat c situa iile critice (punerea
în fa a unui fapt de gravitate mare) i-ar constrânge s î i utilizeze i s - i
valorifice mai bine competen ele.

Exemple de incidente critice din activitatea de consiliere (prezent ri

ale responden ilor):
• În cadrul unui program de implementare a unui nou sistem de
evaluare, o parte a echipei a în eles „pericolul” evalu rii
performan elor personale i a boicotat procesul de implementare.
• O persoan aflat în stare de ebrietate nu dore te s accepte
serviciile de informare i consiliere.
• Conflict grav între angaja i.
• Accident de munc - a fost nevoie de o interven ie pentru
160
 diminuarea emo iilor negative cauzate de traum .
• Motiva ia extrinsec a beneficiarului pentru a veni la consiliere
(vine la consiliere pentru “ca a a trebuie”).
• Lipsa de responsabilitate i considera ie a colegelor fa de al i
profesioni ti.
• Contestarea rezultatului expertizei psihologice de c tre clien i cu
tulbur ri psihice (atunci când este declarat inapt pentru anumite
ocupa ii i sisteme de munc ).
• Nemul umiri legate de insuficien a posturilor sau de încadrare.

• nevoi de formare ale consilierilor

R spunsurile au reliefat faptul c nevoile profesionale ale consilierilor din
companii private se îndreapt cu preponderen spre cursuri de scurt
durat (66,7%), de preferin studii postuniversitare (46,7%), sub forma
înv mântului deschis la distan (40%). Remarc m nevoia de implicare în
activit i de scurt durat , de specializare / aprofundare într-un anumit
domeniu i care s nu necesite prezen a fa în fa .
Aceste date vin s sus in realitatea unei profesii care necesit formare i
înv are continu , în primul rând pentru aprofundarea / actualizarea
preg tirii de baz . Cercetarea, studiile de licen (o a doua facultate /
re-specializare), studiile de lung durat sau cursurile la zi nu mai sunt
atractive, explicabil prin faptul c întreruperea de lung durat i absen a de
la locul de munc , chiar dac de fac în scopul instruirii, ar putea avea mai
degrab consecin e negative decât beneficii pentru consilieri (angajatorii
doresc persoane specializate, dar care s nu î i întrerup activitatea în cadrul
companiei).
Tipul institu iei (stat-privat) nu reprezint un criteriu important de selec ie
pentru formare.

• surse de formare pentru consilieri

Responden ii au ca surse de informare, în propor ie de 46,7%, institu iile de
înv mânt superior / postuniversitare. Acela i procent au men ionat pentru
organiza ii i companii private (care ofer formare). 13,3% dintre
responden i sunt informa i despre surse de formare virtuale, iar un procent

161
de 6,7% prefer studiul individual sau cursurile oferite de organiza ii
acreditare (de ex.: Consiliul Psihologilor din România).

Surse de formare Valori procentuale %

institu ii de înv mânt superior / postuniversitare 46,7
organiza ii private (de formare) 46,6
mediul virtual 13,3
organiza ii de acreditare 6,7
studiu individual 6,7

Constat m procentul mare ob inut de institu iile de înv mânt superior ca

furnizori de formare în domeniul consilierii, precum i cursurile oferite de
companii private. Înv area la distan i mediul virtual vin s completeze
informarea responden ilor cu privire la surse de formare.

• oportunit i de formare pentru consilieri

Un num r mare de responden i (73,3%) cunosc surse de formare în
domeniu i acela i procent a participat la întâlniri profesionale în ultimul
an, ceea ce confirm nevoile de formare permanent ale consilierilor din
companii, precum i concordan a între informare cu privire la oportunit ile
de formare i punere în practic (participarea efectiv la formare continu ).
Astfel, la activit i de perfec ionare (instruire, cursuri sau schimburi de
experien ) au participat aproape jum tate dintre responden i. Urmeaz
participarea la sesiuni de comunicare, seminarii i conferin e (frecventate
de 33,3%) i de întâlniri de consultan (26,7% dintre responden i). Alte
întâlniri profesionale men ionate au fost, în ordinea importan ei: întâlniri de
contractare (13,3%), burse de locuri de munc pentru elevi i studen i
(6,7%) sau comisii de munc (6,7%).
Întâlnirile profesionale la care au participat consilierii din companii au fost
organizate de centre de formare continu (73% dintre responden i),
universit i (60%) sau ONG-uri (40%).
Remarc m implicarea mare a responden ilor în activit i de formare /
informare în domeniul de specialitate, organizate fie de institu ii
universitare, fie de centre de formare. Aceste rezultate sunt în concordan
cu r spunsurile responden ilor privind motivele alegerii profesiei de
162
consilier i anume nevoi de dezvoltare personal i profesional , precum i
de stabilire de contacte i rela ii.

• informa ii care sunt greu accesibile sau lipsesc consilierilor

Activitatea consilierilor din companii este îngreunat de lipsa informa iilor
despre mobilitate pentru studiu sau munc (80% dintre responden i
men ioneaz lipsa sau accesul greu la astfel de informa ii). 66,7% dintre
responden i resimt lipsa sau accesul greu la informa ii despre modalit i de
atragere a fondurilor, 60% nu au informa ii despre oportunit ile de
proiecte. Un procent de 20% dintre responden i au nevoie de mai multe
informa ii despre pia a muncii local / regional în timp ce 13,3% nu au
informa ii despre cursuri în domeniu.
Îmbun t irea accesului la aceste informa ii se poate face, în opinia a mai
mult de jum tate dintre responden i prin efort personal de informare
constând în parcurgerea materialelor informative, c utarea resurselor pe
Internet sau participarea la activit i de informare. Circa un sfert (26,6%)
consider c transparen a informa iilor (publicitate, mediatizare,
organizarea i gestionarea mai bun a informa iilor prin crearea unui birou /
oficiu / centru) ar conduce la accesul mai bun al profesioni tilor la
informa ii de specialitate.

2. Munca în echip , re eaua i instrumentele utilizate în consiliere

• rela ia cu colegii de specialitate i munca în re ea

Aproape jum tate dintre responden i (46,6%) consider c au înv at de la
colegii de specialitate abilit ile de a fi manageri mai buni (lucru în echip ,
tran area clar a atribu iilor, responsabilitate, obiectivitate, proiectare,
organizare). Alte aspecte pozitive identificate la colegi i men ionate fiecare
de c tre un procent de 26,7% dintre responden i au fost abilit ile sociale
(oferirea de consulta ii, discu ii, comunicare, negociere, rela ionare cu
clien ii), calit ile personale (autocontrol, r bdare, suport emo ional,
empatie) i formarea continu practicat de colegi (informa ii noi în
domeniu, preg tire continu , tehnici de instruire).

163
Ca aspectele negative ale colegilor au fost men ionate de c tre 20% dintre
responden i punctele slabe (invidie, auto-suficien , lentoare în reac ii), i
cu ponderi egale abilit ile reduse de comunicare, existen a prejudec ilor
i nevalorificarea resurselor (6,7%).
Colaboratorii consilierilor din mediul privat cel mai des men iona i în
r spunsurile responden ilor sunt chiar membrii organiza iei din care fac
parte (colegii de la mediere / informare, efii / conducerea, al i membri ai
organiza iei, în propor ie de 80%), ceea ce indic o bun inser ie
profesional a consilierului, o bun rela ionare cu membrii i conducerea, o
bun conlucrare pentru rezolvarea situa iilor-problem ap rute în
organiza ie.
În propor ie de 26,7% consilierii colaboreaz cu medici i psihologi din
sistemele de s n tate (medici, psihiatri, psihoterapeu i), 20% dintre
profesioni ti colaboreaz cu firme de acela i profil i reprezentan i ai
departamentului resurse umane ai firmei beneficiare. Un procent mic de
consilieri din mediul privat (6,7%) colaboreaz cu diferite ONG-uri sau
acceseaz resurse direct de pe Internet (6,7%).

• echipamente i auxiliare utilizate

Aproape trei sferturi (73,3%) dintre responden i declar c utilizeaz în
activitatea de consiliere mijloace TIC (PC / laptop, imprimant , alte
echipamente de comunicare, proiector, casete video), 46,7% utilizeaz
instrumente specifice (baterii de teste, teste de limbaj sau chestionare),
26,7% se folosesc materiale informative scrise (de ex.: mape cu informa ii,
bro uri, pliante, afi e, profile ocupa ionale, COR), iar 26,7% utilizeaz alte
rechizite (flipchart, oglind , jocuri, povestiri, c r i, fi e de lucru).
Constat m utilizarea mare a mijloacelor ICT în activit ile de consiliere
individual i de grup (conform unui r spuns anterior, responden ii au spus
c nu utilizeaz metoda consilierii la distan decât în mic m sur ), ceea ce
aduce un plus de inter-activitate activit ilor directe cu beneficiarii.
Remarc m, de asemenea, îmbinarea metodelor obiective de cunoa tere a
resurselor i abilit ilor personale (teste, chestionare) cu metode ce
presupun utilizarea diverselor rechizite (înv are experien ial ) i cu
utilizarea metodelor de planificare i dezvoltare a carierei (ex.: profile
ocupa ionale). În corela ie cu r spunsul responden ilor la întrebarea care
viza situa iile pentru care se prezint clien ii la consiliere, putem

164
concluziona c exist o diversitate de instrumente utilizate i o mare
profesionalizare i adaptabilitate a consilierului la cerin ele fiec rui caz în
parte.

• crearea / adaptare instrumentelor de consiliere

În ceea ce prive te crearea sau adaptarea unor instrumente de consiliere,
jum tate dintre responden i s-au implicat într-o astfel de activitate: 40%
dintre responden i au creat teste / chestionare, 20% postere sau fi e, 13%
pagini web i un procent mic (6,7%) au dezvoltat un forum de discu ii.
Instrumentele create au fost primite foarte bine sau bine de c tre majoritatea
dintre beneficiari (consider 60% dintre responden ii implica i în cercetare).

3. Rela ia consilierului cu beneficiarii

• cine sunt clien ii serviciilor de consiliere din mediul privat

40% dintre responden i au men ionat angaja ii firmelor, 26,6% dintre
responden i au specificat adul ii / persoanele în c utarea unui loc de munc ,
13,3% ofer servicii pentru voluntari sau cadre didactice, al i 13,3% se
ocup de persoane bolnave sau beneficiari din Direc ia General pentru
Asisten a i Protec ia Copilului - DGASPC), în timp ce 7% au ca beneficiari
companii (marketing, distribu ie, produc ie).
Constat m preponderen a adul ilor (angaja i sau omeri) ca principali
beneficiari ai serviciilor de consiliere din mediul privat.
De asemenea, putem clasifica beneficiarii în dou categorii:
• persoane / institu ii în dificultate, caz în care serviciile de consiliere
sunt solicitate pentru ameliorarea problemelor deja existente la
nivel individual sau institu ional (adul i în c utarea unui loc de
munc , bolnavi, companii care solicit servicii de consiliere);
• persoane / institu ii care utilizeaz serviciile de consiliere pentru
optimizarea activit ii (consiliere pentru angaja i, colegi, membrii
organiza iei i familiile lor, consiliere ca serviciu complementar
beneficiarilor DGASPC – caz în care serviciile de consiliere au un

165
 rol pro-activ, de facilitator al interac iunilor în cadrul institu iei i,
putem presupune, de cre tere a motiva iei i eficien i muncii).

• forme de interac iune cu clien ii

Constat m utilizarea pe scar larg a formelor „tradi ionale” de consiliere
(fa în fa i de grup) i o pondere mai mic a consilierii la distan . To i
responden ii (100%) au specificat consilierea individual , din care 73% au
men ionat i consilierea de grup, iar 20% consilierea la distan . Acest lucru
poate fi interpretat prin necesitatea implic rii directe a consilierului din
institu ii private în ameliorarea problemelor existente sau optimizarea
rela iilor de munc , beneficiarii fiind persoane cu care consilierul trebuie s
desf oare activit i concrete (fie consiliere fa în fa pentru problemele
concrete ale angajatului sau ale celui care caut un loc de munc , fie
formare / consiliere de grup pe teme de comunicare, rela ionare, team
building). Consilierea la distan (prin telefon sau Internet - ca cele mai
frecvente forme) este înc un domeniu în dezvoltare în România.

• situa iile în care clien ii solicit consiliere

Cele mai multe situa ii de consiliere au fost cele în care clien ii au solicitat
sprijinul pentru securitatea i stabilitatea personal sau a altora,
dobândirea sau dezvoltarea competen elor sociale / de comunicare,
autocunoa terea (interese, aptitudini, stil de înv are), rezolvarea
conflictelor i planificarea carierei. Mai rar clien ii au solicitat servicii de
consiliere pentru ameliorarea stilului de via , dezvoltarea competen elor
antreprenoriale, dezvoltarea unor competen e de înv are eficient i de
utilizare a calculatorului. Situa iile pentru care s-a solicitat foarte rar
consiliere au fost: dezvoltarea creativit ii, a exprim rii artistice, a ritmului
i mi c rii precum i înv area unei limbi str ine.

Constat m c principalele situa ii în care clien ii (adul i) solicit consiliere

se refer la interven ii pentru ameliorarea calit ii vie ii personale i a
rela iilor cu ceilal i, dar i la situa ii de planificare i dezvoltare a carierei
(g sirea unui loc de munc , informa ii privind cursurile de formare continu
etc.). Aceasta datorit faptului c specificul vie ii de adult reclam inser ie
profesional reu it i întemeierea unei familii, cu alte cuvinte dezvoltarea

166
abilit ilor specifice i mai pu in centrarea pe activit i de înv are (înv are
eficient , limb str in , calculator, competen e antreprenoriale).
Interesul pentru consiliere în activit i artistice este extrem de sc zut,
deoarece majoritatea activit ilor pe care angaja ii companiilor le desf oar
nu presupun componente de ritm i mi care sau nu necesit un grad crescut
de creativitate.

• feed-back de la clien i
80% dintre responden i declar c , de regul , primesc feed-back pozitiv de
la clien i (apreciere, feed-back foarte bun, raportat la încadrarea cu succes în
munc a beneficiarilor). Surprinz tor este faptul c aproape jum tate dintre
responden i (40%) declar c primesc feed-back negativ, iar un procent mic
(6,7%) nu primesc deloc feed-back. Constat m astfel c de i exist multe
cazuri în care consilierul a fost performant i clientul a fost mul umit de
serviciile primite, exist i cazuri de e ec, în care feed-back-ul clien ilor e
negativ, cazuri care pun în discu ie performan a i eficien a muncii
consilierului.
Deoarece r spunsurile privind obstacolele în consiliere au pus în eviden ,
în principal, factori de sistem sau de natur uman , putem atribui e ecurile
(cazurile în care s-a primit feed-back negativ) fie factorilor externi (dot ri
materiale necorespunz toare, fi a postului care nu specific foarte clar
atribu iile consilierului) fie factorilor umani (de ex.: atitudinea refractar a
clientului, slaba preg tire a consilierului pentru rezolvarea unor cazuri mai
speciale). Exist cu siguran i cazuri care nu pot fi solu ionate, îns se
impune efort mai mare de adaptare a consilierului la mediul de lucru mai
pu in favorabil, preg tirea continu pentru dezvoltare profesional ,
sensibilitate la problemele personale ale clientului.

• nevoi de informare ale clien ilor

Dintre informa iile solicitate de c tre clien i, oportunit ile de promovare în
domeniul în care î i desf oar activitatea au constituit o nevoie dominant
(consilierii au identificat aceast nevoie de informare ca fiind cea mai acut
la clien i i au clasat-o pe locul întâi). Urm toarele tipuri de informa ii
solicitate au fost, în ordine, informa ii despre oportunit ile de munc (locul
doi), oportunit ile de educa ie i formare profesional (locul trei) i

167
servicii sociale disponibile (s n tate, îngrijire / recuperare, timp liber etc. -
locul patru). Mai pu in solicitate au fost informa iile despre oportunit ile de
schimbare a locului de munc (locul cinci), pia a muncii din România
(locul ase), iar cele mai pu in solicitate au fost informa iile despre pia a
muncii european (ultimul loc în clasamentul celor mai solicitate informa ii
de c tre clien i).
Aceste date trebuie interpretate inând cont de categoriile de clien i care au
solicitat consiliere. Astfel, deoarece beneficiarii sunt preponderent adul i
angaja i, dar i omeri sau persoane în c utarea unui loc de munc ,
consider m îmbucur toare preocuparea major a acestora pentru
identificarea oportunit ilor de promovare în acela i domeniu, de înv are i
formare continu . Ipoteza unei for e de munc stabile, care dore te s î i
g seasc un loc de munc în ar i s se perfec ioneze este sus inut i de
lipsa de interes pentru schimbarea locului de munc , pentru dinamica pie ei
muncii na ionale i europene (cercetarea a fost f cut cu un an înaintea
ader rii la UE). Este u or de anticipat c va exista o cre tere masiv a
solicit rilor cu privire la pia a muncii europene dup aderarea României la
comunitatea rilor europene, odat cu diminuarea / dispari ia restric iilor i
condi iilor birocratice pentru munca în str in tate.

4. Personalitatea consilierului

• motivele alegerii profesiei de consilier

Dintre motivele pentru care a fost aleas profesia de consilier pe primul loc
se situeaz dezvoltarea personal (încredere în sine, ini iativ etc.). Aceasta
a fost desemnat de 61,5% dintre responden i ca fiind cea mai important
motiva ie pentru alegerea profesiei. În urma acestui r spuns, putem
interpreta alegerea profesiei de consilier în dou modalit i:
• alegerea profesiei s-a f cut datorit posibilit ilor de optimizare a
propriei persoane (de unde am putea deduce c anumite tipuri de
personalit i se îndreapt spre anumite profesii ca modalitate de
self-care: astfel, spre consiliere se îndreapt persoane cu mai pu in
încredere în sine, f r ini iativ etc. deoarece profesia de consiliere,
prin specificul, ei creeaz condi iile de cunoa tere / informare

168
 asupra fiin ei umane i ca atare conduce spre ameliorare /
dezvoltare personal ) sau dimpotriv , o variant mai optimist ;
• spre alegerea profesiei de consilier s-au îndreptat acele persoane
care dispuneau deja de abilit ile specifice (încredere în sine,
ini iativ etc.) i care au g sit, astfel, cadrul oportun pentru
valorificarea i punerea lor în practic . R mâne ca cercet ri viitoare
s aprofundeze rela ia dintre tipul de personalitate, motiva ia
alegerii profesiei i abilit ile concrete solicitate de respectiva
profesie.

Al doilea motiv de alegere a profesiei de consilier îl reprezint formarea i

dezvoltarea profesional continu (58,3% dintre responden i au atribuit
acestui motiv locul doi), urmat de posibilitatea ini ierii unor contacte i
rela ii (motiv pe care 35,7% dintre responden i l-au v zut chiar pe primul
loc, ca cel mai important motiv de alegere a profesiei).
Recunoa terea profesional reprezint un motiv nu prea puternic pentru
alegerea profesiunii (totu i, 25% dintre responden i o consider a fi primul
motiv).
Considerate ca neimportante în alegerea profesiei de consilier sunt
remunera ia i timpul liber (16% dintre participan i situeaz , totu i, fiecare
dintre aceste motive pe locul trei).
Astfel, putem concluziona c în alegerea profesiei de consilier, conform
r spunsurilor oferite de c tre consilierii din companii, sunt foarte
importante dezvoltarea personal / profesional i posibilitatea ini ierii unor
contacte / rela ii. Constat m o puternic motiva ie intrinsec legat de
posibilit ile de dezvoltare oferite de practicarea profesiei, în timp ce
motiva ia extrinsec (bani, timp liber) este secundar . Acest lucru este
specific meseriilor de într-ajutorare, în care remunera ia nu e privit ca un
factor determinant în alegerea profesiei, dup cum nici posibilitatea de a
avea timp liber mai mult. De asemenea, putem interpreta r spunsurile
responden ilor i în sensul în care profesioni tii sunt dispu i s î i
desf oare activitatea i în condi ii materiale precare sau în absen a timpului
liber, ceea ce poate conduce la acceptarea unui num r mare de sarcini, la
supra-înc rcare, f r ca munca s fie remunerat corespunz tor, recompensa
material fiind secundar posibilit ilor de dezvoltare personal i
profesional .

169
 • ce v atrage la profesia de consilier
Responden ii declar c dintre fa etele profesiei practicate, sunt atra i în
primul rând de într-ajutoare i comunicare cu oamenii (80% dintre
consilierii din companiile private sunt atra i de interac iunea cu oamenii /
ajut oamenii / rela ia cu clien ii, rela ionare interuman , comunicarea,
feed-back-ul de la clien i), apoi de posibilit ile de dezvoltare personal i
profesional (realiz ri profesionale, dezvoltarea rela iilor profesionale,
diversitatea activit ilor, dezvoltare personal – declar un procent de
26,6% dintre responden i) i de activit ile prin care este optimizat climatul
organiza ional („încerc s le creez un mediu confortabil de munc ”,
dezvoltarea abilit ilor de în elegere a sistemului i a informa iei - declar
13,3%).

• misiunea profesional a consilierilor

În viziunea a 60% dintre responden i, misiunea profesional a consilierilor
din mediul privat o reprezint consilierea carierei (sprijin pentru persoanele
în c utarea unui loc de munc , recrutare, selec ie, reparti ie în munc ,
consiliere i testarea aptitudinilor). 40% dintre responden i î i asum
misiunea de dezvoltare a sistemului de resurse umane (eficientizarea
activit ii, inter-rela ionare, prevenirea stresului ocupa ional, dezvoltare
organiza ional , ameliorarea climatului organiza ional), 33,3% consider c
trebuie s ofere ajutor personal (terapie, expertiz psihologic ), în timp ce
26,7% se consider responsabili pentru oferirea unor servicii de instruire,
formare i consultan .

• obstacole în activitatea de consiliere

Responden ii inclu i în lotul nostru de cercetare au considerat în propor ie
de 40% c principalele bariere în activitatea de consiliere sunt reprezentate
de constrângerile organiza ionale (rezisten a la schimbare a efilor,
structura ierarhic , fi a postului ineficient , lipsa timpului / spa iului /
dot rii). Pe locul doi se situeaz atitudinea negativ a clien ilor (reticen a
omerilor, lipsa de deschidere a angaja ilor, întreruperea edin elor de
consiliere) v zut de 33,3% dintre consilierii din mediul privat ca un
obstacol. Unul din cinci dintre responden i (20%) consider c anumite

170
puncte slabe personale (st pânirea de sine, comunicare) împiedic succesul
activit ii desf urate, în timp ce un procent mai mic (13,3%) atribuie
e ecul obstacolelor de sistem (pia a neagr a for ei de munc , nerespectarea
legisla iei din cauza corup iei).
Natura acestor obstacole este apreciat de aproape jum tate dintre
responden i (46,7%) ca fiind de sistem i acela i procent consider c natura
obstacolelor ine de resursa uman . 20% dintre responden i consider c
obstacolele sunt de natur cultural , în timp ce nici un respondent nu vede
obstacolele izolate (întâmpl toare).
Putem spune astfel, c activitatea consilierilor din mediul privat este
îngreunat în principal de obstacole de sistem, asupra c rora practicienii au
foarte pu in control: legisla ie neclar , fenomenul corup iei, mentalit i
învechite. Factorul uman implicat în activit ile de consiliere (clientul i
consilierul, ca principali actori, dar i conducerea i membrii organiza iei,
familia i re eaua de prieteni ai clientului etc.) este de asemenea v zut ca un
obstacol important, asupra c ruia consilierul de ine control doar par ial.
Formare permanent a consilierului, dezvoltarea abilit ilor de comunicare
i rela ionare eficient pot contribui la diminuarea efectelor pe care natura
uman le imprim activit ii de consiliere. Este interesant faptul c i
conducerii i se atribuie un rol mai degrab negativ, de obstacol în
consilierea din mediul privat. Rezisten a la schimbare a efilor sau
neîn elegerea / neacceptarea din partea acestora a solu iilor i interven iilor
consilierului reclam o mai bun colaborare i informare sistematic a
conducerii cu privire la scopul, metodele i strategiile abordate, asupra
succeselor i efectelor asupra organiza iei pe care activitate de consiliere le
aduce.

• nevoia cea mai acut în prezent:

• o remunera ie mai bun : 53,3%
• formare / dezvoltare profesional continu : 46,7%
• dezvoltare personal (încredere în sine, ini iativ , toleran ):
40,0%
• recunoa tere profesional : 33,3%
• mai mult timp liber: 26,7%

171
 • rela ii interpersonale mai bune: 26,7%.

Concluzii

În ceea ce prive te lotul de consilieri din mediul privat inclu i în cercetare,

putem spune c practicienii sunt în majoritate tinere femei de profesie
psiholog, angaja i în cadrul departamentelor de resurse umane ale
companiilor din România, cu o vechime mic în munc i la actualul loc de
munc , cu urm toarele caracteristici:

Formare ini ial i continu

• Competen ele profesionale solicitate în principal în activitatea de
consiliere sunt cele de comunicare i lucru în echip , iar secundar
cele de proiectare i management.
• Competen ele solicitate cel mai mult în activitatea de consiliere
sunt dobândite prin formare ini ial , în timp ce competen ele
solicitate secundar sunt slab dobândite prin acela i tip de formare.
• Practicienii consider c ar deveni consilieri mai buni dac i-ar
dezvolta mai bine competen ele solicitate secundar în consiliere
(management), iar pentru aceasta trebuie s se implice în activit i
de formare personal i profesional continu .
• Competen ele solicitate secundar în activitatea de consiliere sunt
nevalorificate la adev ratul lor poten ial. Ca modalit i propuse de
valorificare: mediul facilitator, diversificarea activit ilor, formarea
continu , un management mai bun.
• Practicienii i-au dezvoltat abilit ile secundare solicitate în
consiliere (management) prin înv are informal (colegii de
specialitate). Alte aspecte remarcate la colegi: abilit ile sociale,
calit ile personale i formarea continu practicat de colegi.
• Formarea continu este de dorit s se desf oare într-un cadru
formal, cât i informal.

172
 • Nevoile profesionale ale consilierilor din companii private se
îndreapt cu preponderen spre cursuri de scurt durat , de
preferin studii postuniversitare, sub forma înv mântului la
distan .
• Criteriul stat-privat nu este important în selec ia ofertantului de
formare, acesta putând fi fie institu ii de înv mânt superior, fie
organiza ii private.
• Practicienii sunt bine informa i cu privire la sursele i oportunit ile
de formare.
• Majoritatea practicienilor au participat la activit i de formare
continu în ultimul an: perfec ionare (instruire, cursuri sau
schimburi de experien ), seminarii i conferin e, întâlniri de
consultan .
• Lipsesc informa ii despre mobilitate (pentru studiu, munc ) i pia a
muncii, despre modalit i de atragere a fondurilor, despre
oportunit i de proiecte.
• Pentru o mai bun informare sunt necesare efort personal de
informare i transparen a informa iilor (publicitate, mediatizare,
organizarea i gestionarea mai bun a informa iilor prin crearea
unui birou specializat / oficiu / centru).

Munca în echip , în re ea i instrumente utilizate

• Munca i în echip i în re ea este bine realizat în interiorul
companiei, îns deschiderea spre exteriorul companiei este mai
redus . Exist o bun colaborare cu institu ii de s n tate sau de
acela i profil i colaborare deficitar cu ONG, institu ii publice /
practicieni din institu ii publice, institu ii interna ionale.
• Exist o mare diversitate de metode / materiale utilizate: TIC
utilizate foarte mult în practic , o bun îmbinare a metodelor
obiective / teste, chestionare) cu metode experien iale sau metode
de informare pentru planificarea carierei.

173
 • În general, consilierii au creat / adaptat: teste, chestionare, postere,
fi e sau au creat pagini web, f r ca aceasta s constituie o
preocupare dominant .

Rela ia cu clien ii
• Clien ii sunt preponderent adul i angaja i sau omeri.
• Se practic consilierea individual în principal, cea de grup în
secundar i consilierea la distan foarte rar.
• Situa ii în care clien ii solicit consiliere se refer la interven ii
pentru ameliorarea calit ii vie ii personale i a rela iilor cu ceilal i,
dar i la situa ii de planificare i dezvoltare a carierei (g sirea unui
loc de munc , informa ii privind cursurile de formare continu ).
Rar se solicit consiliere pentru probleme de înv are.
• Feed-back-ul de la clien i este majoritar pozitiv, dar exist i cazuri
de feed-back negativ.
• Clien ii solicit informa ii despre oportunit ile de promovare în
domeniul în care î i desf oar activitatea, despre oportunit ile de
munc , oportunit ile de educa ie i formare profesional . Mai pu in
solicitate au fost informa iile despre oportunit ile de schimbare a
locului de munc , pia a muncii din România i UE.

Personalitatea consilierului
• Dezvoltarea personal este principalul motiv al alegerii profesiei de
consilier. Importante sunt i dezvoltarea profesional continu ,
posibilitatea ini ierii unor contacte / rela ii i recunoa terea
profesional .
• Atractivitatea profesiei de consilier e dat de posibilit ile de
într-ajutoare i comunicare cu oamenii, posibilit ile de dezvoltare
personal i profesional i optimizarea climatului organiza ional.

174
 • Misiunea profesional o reprezint consilierea carierei, dezvoltarea
sistemului de resurse umane, ajutorul personal, instruirea, formarea
i consultan a.
• Obstacolele în activitatea de consiliere sunt de sistem i de natur
uman .
• Nevoi acute în activitatea de consiliere în prezent: dezvoltare
profesional i personal , remunera ie.

Propunem urm toarele direc ii de ac iune i strategii de interven ie

pentru ameliorarea aspectelor mai pu in eficiente reliefate de investiga ia
noast :
• Propuneri pentru îmbun t irea curriculum-ului universitar
(formarea ini ial ) cu elemente de managementul i proiectarea
eficient a activit ilor de consiliere.
• Deficitul de informa ii cu care se confrunt practicienii impune
îmbun t irea colabor rii cu institu ii de profil: ANOFM / AJOFM,
Centre de Informare i Orientare, institute de cercetare, diverste
surse de finan are, practicieni din institu iile publice sau din
organiza ii / asocia ii interna ionale. Ac iuni concrete: invitarea
unor reprezentan i ai consilierilor din mediul privat la întâlnirile
consilierilor din re eaua public , atragerea practicienilor ca
parteneri în diverse proiecte în derulare, transparen a mai mare a
informa iilor (diseminarea pe Internet, pagini web, alc tuirea unor
forumuri de discu ii care s aib în vedere i practicienii din mediul
privat), organizarea i gestionarea mai bun a informa iilor prin
crearea unui birou / oficiu / centru cu func ie de preluare a
informa iilor de interes i diseminare lor spre practicieni.
• Dezvoltarea unor programe de formare continu în acord cu nevoile
exprimate de practicieni pentru dezvoltarea competen elor
principale i secundare solicitate în activitate de consiliere.

De i motiva ia principal pentru alegerea profesiei de consilier este una

intrinsec (dezvoltare personal i profesional ), nevoile financiare ale
175
practicienilor (considerate acute în momentul de fa ) pot determina
migra ia mare a for ei de munc spre sectoare mai avantajoase financiar. Se
impune g sirea unor modalit i de stimulare avantajoase sub forma
activit ilor de formare personal / profesional sus inute de companii,
prime, bonus-uri acordate pentru competen i calitatea serviciilor oferite.

IV.8. Consilieri din sistemul public

Chestionarul aplicat consilierilor care lucreaz în sistemul public a cuprins

44 de întreb ri, structurate pe urm toarele tematici:
• profil profesional,
• rela ia cu beneficiarii,
• personalitatea consilierului.

Num rul mare al întreb rilor deschise a permis accesul la multe informa ii
i detalii cu privire la specificul activit ii consilierilor care lucreaz în
sistemul public.
Întreb rile referitoare la profilul profesional au fost structurate pe trei
direc ii:
• Formarea ini ial i continu a practicienilor (competen ele
necesare în activitatea de consiliere, modalit ile de dobândire a
acestora, competen e care l-ar face pe practician un profesionist mai
bun, competen e de inute i nevalorificate îndeajuns, surse de
formare i informarea consilierilor).
• Munca în echip , re eaua i instrumentele utilizate în consiliere
(rela ia cu colegii, munca în re ea, instrumente i echipamente
utilizate în activitatea curent , crearea / adaptare instrumentelor de
consiliere).

176
 • Competen e de formator (domenii în care practicienii de in
competen e de formare, ocazii de valorificare, considerente asupra
Ariei curriculare Consiliere i Orientare i asupra stagiilor de
formare desf urate).
Întreb rile referitoare la rela ia cu beneficiarii au vizat tipurile de clien i
care solicit servicii de consiliere, tipurile de interac iune cu clien ii,
a tept rile acestora fa de consilier, contribu ia consilierului la succesul
(e ecul) clien ilor, mesajul consilierului pentru clien i, feed-back-ul primit
de la ace tia.
Întreb rile referitoare la personalitatea consilierului au vizat definirea
misiunii profesionale, identificarea motivelor pentru care a fost aleas
profesiunea de consilier, prezentarea obstacolelor întâlnite în activitatea de
consiliere, activitatea creativ- tiin ific (crearea / adaptarea unor
instrumente de lucru i impactul acestora asupra beneficiarilor), nevoile de
formare ca student, nevoile consilierului în momentul prezent i gradul de
satisfacere al acestora la actualul loc de munc .
De asemenea, în chestionar au fost inclu i itemi care s ofere informa ii cu
privire la anumite date personale (gen, vârst ), experien a profesional
(profesia, func ia, specialitatea, vechimea în munc , în profesia didactic i
la actualul loc de munc ) i implicarea în activit i de formare continu
(forme de preg tire: cursuri de scurt durat , cursuri de lung durat , studii
aprofundate / master, studii doctorale / post-doctorale).
În ceea ce prive te re elele de consiliere din care fac parte responden ii,
în general, din fiecare jude au r spuns la chestionar:
• consilieri din re eaua de consiliere a Ministerului Educa iei i
Cercet rii: Centre sau Cabinete Jude ene de Asisten
Psihopedagogic la nivel preuniversitar (CJAPP) i din Centre de
Informare i Orientare la nivel universitar (CIO);
• consilieri din re eaua de consiliere a Ministerului Muncii i
Solidarit ii Sociale, angaja i la Agen ii Jude ene pentru Ocuparea
For ei de Munc (AJOFM).
Am considerat util includerea într-un lot comun i aplicarea aceluia i
chestionar atât practicienilor din educa ie, cât i celor care lucreaz cu
omeri date fiind similitudinile în privin a anumitor aspecte ale profilului
profesional, resurselor de formare, rela iei cu clien ii i chiar personalit ii
consilierului. Atunci când, pe parcursul acestui capitol, vom utiliza
177
termenul de „responden i” sau cel de „consilieri din sistemul public inclu i
în cercetare” vom avea în vedere numai r spunsurile oferite de practicieni
din lotul intervievat (CJAPP / CIO / AJOFM).
Men ion m c , pân în momentul de fa , nu exist o cercetare asupra
întregii categorii profesionale a consilierilor care lucreaz în sistemul de
stat. Cele mai recente date cu privire la consilierii din sistemul
preuniversitar de educa ie provin din cercetarea „Activitatea Centrelor de
Asisten Psihopedagogic ” (St nescu, 2000).
Deoarece un anumit num r de întreb ri din cele dou chestionare aplicate
lotului de consilieri din sistemul public i celui de consilieri din companii
private au fost comune, vom putea compara datele ob inute pe cele dou
loturi de subiec i i cristaliza similitudinile / diferen ele func ie de criteriul
„mediu de munc stat-privat”. Totodat vom putea avea o imagine mai
detaliat asupra activit ii de consiliere în general.
În func ie de repartizarea pe sexe a responden ilor, 95% dintre ace tia sunt
femei, ceea ce confirm , ca i în cazul consilierilor din mediul privat,
ponderea mare a femeilor implicate în activit i de educa ie / ajutorare în
general i de consiliere în special, indiferent de mediul de lucru (public sau
privat).
Datele ob inute la itemul despre profesia actual conduc la urm toarele
interpret ri:
• necunoa terea de c tre unii dintre responden i a distinc iei dintre
profesie / ocupa ie / încadrare în munc / func ie;
• nu exist pân în momentul de fa o men ionare în documentele
formale (COR) a ocupa iei de consilier colar. Aceast denumire
apare în diverse documente i lucr ri de specialitate, cu referire la
re eaua practicienilor din înv mântul preuniversitar, f r a avea o
acoperire formal . Practicienii se numesc profesori psihologi /
pedagogi / sociologi în func ie de preg tirea de baz , ceea ce
conduce la o alt confuzie, aceea dintre profesorul care pred tiin e
socio-umane în coala respectiv i profesorul care î i desf oar
activitatea la cabinetul de consiliere.
Date fiind aceste neclarit i, nu putem face o distinc ie clar asupra
profesiei responden ilor. Remarc m totu i ponderea mare a profesiilor
socio-umane (psihologie, asisten social , socio-psihologie, tiin ele

178
educa iei), precum i procentul de 10% dintre responden i care se declar de
meserie ingineri.
În func ie de încadrarea în munc , cei mai mul i dintre responden i sunt
profesori (60%). Alte pozi ii de încadrare sunt cele de consilier, inspector
resurse umane, expert principal, asistent pastoral.
Specialitatea responden ilor este în cele mai multe cazuri (40%) psihologie,
dar i alte domenii socio-umane: 15% pedagogie, 5% psihopedagogie
special , 5% consiliere profesional . Remarc m un procent mic al celor cu
specializare în agronomie (10%), surprinz toare pentru un practician în
domeniul consilierii.
În func ie de vechimea în munc , 40% dintre responden i sunt la începutul
carierei (cu vechime în munc de maxim 5 ani), 25% au o vechime de 6-10
ani, 15% au vechime în munc de 11-15 ani i 20% de 16-25 ani.
În func ie de vechimea didactic , 45% dintre responden i sunt la începutul
carierei didactice (cu vechime de maxim 5 ani), 25% au o vechime de 6-10
ani, în timp ce numai 10% au vechime de 11-15 ani la catedr .
În func ie de vechimea la actualul loc de munc , 65% au o vechime de 1-
5 ani i 25% o vechime de 6-10 ani.
În ceea ce prive te formele de preg tire continu în care s-au implicat
consilierii, studiile aprofundate / master au fost men ionate de 70% dintre
responden i, urmate de cursuri de scurt durat i studii post-doctorale
(fiecare men ionate de c tre 50% din responden i). Cursurile de lung
durat au fost preferate de 40% dintre subiec i.
Remarc m implicarea masiv a consilierilor din sistemul public în formare
continu i preferin ele exprimate de cei mai mul i dintre responden i pentru
studiile aprofundate / master. Îmbucur toare este i implicarea consilierilor
din sistemul public în studii doctorale i post-doctorale, precum i
diferen ele mici (de 10%) între cei care au frecventat cursuri de scurt
versus lung durat . Trebuie s amintim îns c formarea continu este o
cerin impus cadrelor didactice (iar cei mai mul i dintre consilieri din
re eaua MEC sunt încadra i i ca profesori).

1. Formarea ini ial i continu a consilierilor

179
 • competen e profesionale solicitate în activitatea de consiliere
Majoritatea responden ilor au identificat competen ele de comunicare ca
fiind maximal solicitate în activitatea curent (95% dintre responden i au
men ionat competen a pe unul din primele trei locuri, iar 78,9% i-au acordat
locul întâi). În ordinea importan ei, urm toarele competen e men ionate au
fost: lucrul în echip (95% dintre responden i au acordat competen ei unul
din locurile întâi, doi, trei sau cinci, iar 42% dintre responden i i-au acordat
locul întâi), competen ele didactice (80% dintre responden i au men ionat
competen a pe unul din locurile întâi, doi, trei sau cinci, iar 50% dintre
responden i i-au acordat locul întâi). Competen ele de proiectare i
management s-au situat pe ultimele locuri (au fost men ionate de c tre mai
pu ini responden i; remarc m totu i c i aceste competen e au fost
men ionate de 50% respectiv 15% dintre responden i ca fiind foarte
importante).

Competen ele Loc atribuit (valori Loc mediu (prin

profesionale procentuale %) ierarhizarea competen elor
1* 2* 3* 4* 5* profesionale)
comunicare 78,9 5,3 15,8 - - 4,40
lucrul în echip 42,1 31,6 21,1 - 5,3 3,85
didactice 50,0 25,0 18,8 - 6,3 3,30
proiectare 57,1 14,3 7,1 21,4 - 2,85
management 15,4 61,5 15,4 - 7,7 2,45
* (nivel 1= maxim, nivel 5 = minim)

Remarc m importan a foarte mare acordat competen elor de comunicare i

lucru în echip . De asemenea, competen ele didactice sunt men ionate ca
fiind importante datorit localiz rii cabinetelor de consiliere în coal /
universitate i activit ii didactice pe care consilierul o desf oar i în
calitate de profesor. Transferul competen elor didactice în activit ile de
consiliere ilustreaz un rol formativ mai mare al consilierului i abilit i mai
bune de structurare a con inuturilor pentru diferite categorii de vârst , un
management mai bun al rela iilor cu beneficiarii. Îns poate fi întrev zut i
un pericol, acela de a transforma activitatea de consiliere în una în
întregime de „predare-înv are”.
180
 • modalitatea de achizi ionare a competen elor solicitate de
activitatea de consiliere
R spunsurile responden ilor au subliniat faptul c anumite competen e au
fost bine dobândite prin formare ini ial . Astfel, pe primul loc se situeaz
competen ele de comunicare (au fost men ionate de c tre 90% dintre
responden i i li s-a acordat locul întâi de c tre 44,4% responden i).
Urmeaz competen ele didactice (men ionate de c tre 85% de participan i,
iar 64,7% le-au v zut chiar pe locul întâi), competen ele de lucru în echip
(58,8% dintre responden i au acordat locul doi nivelului de achizi ionare al
acestor competen e prin formare ini ial ). Competen ele de proiectare i
management nu au fost atât de bine achizi ionate prin formare ini ial (au
fost men ionate de un num r mai mic de responden i, dar un procent de
64,3% respectiv de 23,1% dintre responden i au acordat chiar locul întâi
nivelului lor de achizi ionare prin formare ini ial ).

• competen e care v-ar face un consilier mai bun

40% dintre responden i au specificat competen e de management
(managementul resurselor umane, managementul timpului, munca în
echip ), 35% au men ionat abilit ile de comunicare (ascultare activ ,
tehnici asertive). Un procent de 26,7% consider c ar deveni consilieri mai
buni dac i-ar dezvolta competen ele de psihoterapie i psihodiagnoz ,
20% consider c abilit ile de consiliere individual i de grup i-ar face
practicieni mai buni (tehnici de consiliere, formarea grupurilor, organizarea
informa iei, confruntarea eficient cu probleme de sexualitatea tinerilor), în
timp ce 15% men ioneaz competen ele didactice. Pu ini responden i (5%)
au optat pentru fiecare dintre urm toarele competen e: formare de
formatori, limbi str ine i utilizarea TIC în consiliere.
Competen ele care i-ar face pe consilieri mai buni profesioni ti pot fi
achizi ionate formal (85%), în timp ce numai 45% s-au exprimat pentru
achizi ionare pe cale informal .
Remarc m faptul c practicienii din sistemul public consider c ar deveni
consilieri mai buni dac i-ar dezvolta competen ele înalt solicitate în
activitatea profesional (comunicare), dar i cele care nu sunt deloc
solicitate (management).

181
De asemenea, apar men ionate competen ele de psihodiagnoz i
psihoterapie, care nu sunt specifice activit ilor de consiliere. Putem
interpreta acest r spuns ca interes al practicienilor de specializare în
domenii înrudite consilierii, ca r spuns la complexitatea cazurilor cu care se
confrunt . Pe de alt parte, putem întrevedea pericolul „psihologiz rii”
activit ilor de consiliere i de dep ire a atribu iilor specifice.
Remarc m, de asemenea, opinia practicienilor cu privire la abilit ile de
consiliere individual i de grup ca abilit i care i-ar ajuta s devin mai
buni profesioni ti. Deducem de aici necesitatea preg tirii mai bune în
domeniul metodelor i tehnicilor specifice consilierii (probabil i o mai
slab preg tire ini ial , cât i nevoia de preg tire continu ).
Competen ele de utilizare a TIC în consiliere i limbile str ine reprezint o
necesitate pentru un num r mic de consilieri. Acest r spuns relev faptul c ,
în continuare, activitatea de consiliere este v zut preponderent ca
„tradi ional ” (individual sau de grup), centrat pe nevoile personale ale
beneficiarilor. R mâne deficitar , din punctul nostru de vedere, latura
informativ prin utilizarea TIC în consiliere, dar i formarea continu a
consilierului (necunoa terea unei limbi str ine face imposibil consultarea
literaturii de specialitate, iar în lipsa utiliz rii Internet-ului practicianul are
acces dificil la informa ii în domeniu, la men inerea contactelor /
schimbului de practici i idei cu al i colegi de profesie din str in tate).

• competen e de inute i nevalorificate îndeajuns

De i de in competen e de management (organizare, persuasiune,
managementul resurselor umane, rezolvarea conflictelor, lucru în echip ) -
men ionate de 30% dintre responden i i competen e de proiectare (10%),
consilierii din sistemul public consider c nu le valorific îndeajuns. Mai
sunt men ionate i competen ele statistice, didactice, terapeutice, de
cercetare i de formare a adul ilor (fiecare, cu c tre un procent de 5%) ca
nefiind valorificate îndeajuns.
Consilierii simt nevoia valorific rii mai depline a acestor abilit i, iar
factorii care ar contribui la aceasta sunt: managementul i organizarea
serviciilor de consiliere (un cadru organizatoric, comunicarea între
departamente, mediu favorabil, cultur organiza ional favorabil ,
transparen , mai mult independen , ini iativ - 30% dintre responden i),
un cadru specific pentru activit i de scriere de proiecte sau cercetare

182
(25%), precum i formarea continu (participare la cursuri,
autoperfec ionarea continu , acumulare de experien ).
Necesitatea exprimat de practicienii din sistemul public pentru o mai bun
organizare a serviciilor pe de o parte, iar pe de alta o mai mare libertate
acordat practicienilor pune în eviden dou tipuri de nevoi ale
„sistemului”:
• o mai bun organizare (un management mai ferm, norme clare i
respectate);
• nevoia de perfec ionare i de l rgire a orizontului de lucru al
practicianului de la rela ia direct cu clientul, la deschiderea spre
colar , comunitate, parteneriate interna ionale.

• surse de formare pentru consilieri

Responden ii cunosc în propor ie de 75% diferite surse de formare. Dintre
cele men ionate, organiza iile private sunt cele mai cunoscute (ex: Centrul
Expert Cluj, Sex România, CEDU 2000+) urmate de cele publice, precum
Casele Corpului Didactic i Centrele Jude ene de Asisten
Psihopedagogic . Numai 5% dintre responden i cunosc institu ii autorizate
(de ex.: CNFPA).
Remarc m procentul de 40% dintre responden i care au afirmat doar c sunt
informa i cu privire la sursele de formare, dar nu au dat exemple. 10%
dintre responden i au afirmat c nu cunosc surse de informare.

• informarea consilierilor
R spunsurile responden ilor au eviden iat faptul c principalele surse de
informare ale consilierilor din sistemul public sunt colegii de breasl (85%
dintre responden i), Internet-ul (75%), institu iile publice (70%), ONG-uri
(45%) i persoanele semnificative (25%). Remarc m faptul c informa ia se
ob ine pe c i informale, precum i efortul individual de informare (utilizând
abilit i TIC).
• Dintre institu iile publice, o bun vizibilitate au, în opinia
responden ilor ISE – Euroguidance / CNROP (35%), universit ile
(20%), CCD (15%), CJAPP (15%), AJOFM (15%). Remarc m c ,
de i men ionate primele, aceste institu ii au fost amintite de un
183
 procent relativ mic de responden i, de aceea se impune cre terea
vizibilit ii i a rolului activ în informare. Foarte pu ini dintre
responden i au specificat asocia ii profesionale, MEC sau
biblioteca. R spunsurile au sus inere real prin faptul c nu exist o
asocia ie profesional care s sus in drepturile practicienilor, slaba
implicare MEC în activitatea de coordonare a CJAPP i interesul
sc zut al practicienilor pentru lectura unor c r i de specialitate /
slaba dotare a bibliotecilor cu c r i noi în domeniu.
• Dintre ONG, cele mai cunoscute i implicate în activitatea de
informare sunt Salva i Copiii i Tineri pentru Tineri. Alte ONG (de
ex.: CEDU 2000+, Aras) au fost men ionate de un num r redus de
responden i.
• Dintre persoanele semnificative men ionate, profesorii universitari
sunt principala surs de informare, urma i de formatori, colegi de la
ISE sau emisiuni TV (de ex.: Emisiunea 9595).
Consilierilor le lipsesc, în primul rând, informa ii despre modalit i de
atragere a fondurilor (75% dintre responden i) i oportunit ile de
participare la realizarea anumitor proiecte (60%). Mai pu in de jum tate
dintre responden i au men ionat c activitatea le este îngreunat prin lipsa
informa iilor despre pia a muncii, mobilitatea for ei de munc , mobilitate
pentru studiu i informa iile despre ofertele de cursuri de formare.
Informa iile sunt ob inute prin contacte personale, la cerere sau ocazional i
foarte pu in prin abonament sau pe filier organiza ional . Remarc m
importan a re elei informale i faptul c informarea nu se produce organizat.
Consilierii î i g sesc singuri informa iile de care au nevoie, în timp ce
institu iile angajatoare / institu iile de informare nu sunt active sau
informa iile nu sunt diseminate eficient c tre consilieri.
Pentru a remedia recep ia de informa ii, consilierii din sistemul public
consider c este în primul rând nevoie de o mai mare transparen a
surselor de formare (25% dintre responden i consider necesar în acest
scop înfiin area unui centru sau a unei institu ii care s centralizeze datele i
s ofere informa ii actualizate, existen a unor articole, pliante, publica ii
pentru consilierii colari, r spândirea mai larg a informa iilor), precum i
de colaborarea intra i inter-institu ional (cu diferite institu ii, comunicare
eficient în re ea - men ionat tot de 25% dintre responden i).

184
Urm toarele aspecte care ar contribui la o informare eficient ar fi:
utilizarea TIC în consiliere (comunicare în re ea online, crearea unei re ele
Intranet, biblioteca virtual , conectare la Internet, dotarea cu calculator i
Internet; acest ultim aspect a fost luat în considerare prin dotarea
cabinetelor de consiliere din sistemul preuniversitar cu TIC). De asemenea,
a fost men ionat evitarea supraînc rc rii (care ocup tot timpul liber
destinat inform rii).

2. Munca în echip , re eaua i instrumentele utilizate în consiliere

• rela ia cu colegii de specialitate i munca în re ea

Mai mult de jum tate dintre responden i (55%) consider c au înv at de la
colegii de specialitate abilit i de a fi mai buni manageri (metode de
organizare, munc în echip , abilit i / rela ionare, comunicare eficient ,
managementul proiectelor). Alte aspecte pozitive identificate au fost
abilit ile profesionale (bune practici / exerci ii, informa ii, desf urarea
edin elor de consiliere / de grup) i calit ile personale (tact,
profesionalism, toleran , ambi ie).
Ca aspectele negative ale colegilor au fost men ionate dificult ile colegilor
în a închega rela ii profesionale pozitive (în grupuri mari, persoanele se
implic minimal, au interes sc zut, comunicare i colaborare deficitare,
anse slabe de apreciere real , concuren , lipsa spiritului de echip –
men ionate de 45% dintre responden i), precum i punctele slabe personale
ale colegilor (lipsa de asertivitate, intoleran ).
Remarc m, pe de o parte, aprecierea de c tre consilieri a colegilor lor ca
fiind buni manageri i profesioni ti (îndeplinirea bun a sarcinilor de
serviciu), dar remarc i men inerea unei atmosfere tensionate în rela iile
profesionale (bazate pe concuren i lipsa spiritului de echip ). Aceste
aspecte sunt specifice grupurilor mari, în care centrarea pe sarcin i
îndeplinirea obiectivelor primeaz în fa a centr rii pe rela ii interumane i
crearea unei atmosfere pozitive în grup. Acest ultim aspect, al mediului
profesional de lucru tensionat este în literatura de specialitate un factor care
explic migra ia for ei de munc , cu alte cuvinte, în absen a unor rela ii de
munc armonioase angaja ii p r sesc sistemul.

185
Colaboratorii consilierilor din mediul privat men iona i în r spunsurile
responden ilor mai des sunt chiar membrii organiza iei din care fac parte:
colegi / conducere (consilieri colari, colegi, coordonatori, direc iunea
colii, profesori, dirigin i, colegi din alte departamente - în propor ie de
95%), ceea ce indic o bun rela ie profesional consilier-colegi-conducere
i o bun colaborare pentru rezolvarea situa iilor problem .
În propor ie de 40%, consilierii colaboreaz i cu diverse institu ii
(guvernamentale, ONG, Direc iile Generale pentru Protec ia Drepturilor
Copilului, Direc iile de S n tate Public etc.), 25% dintre profesioni ti
colaboreaz cu p rin ii, 20% cu beneficiarii serviciilor de consiliere (elevi,
studen i) i un procent mic de consilieri sistemul public colaboreaz cu
preotul.

• echipamente i auxiliare utilizate

Cei mai numero i dintre responden i (80%) declar c utilizeaz în
activitatea de consiliere teste i instrumente specifice (electronice, creion-
hârtie, profile ocupa ionale, fi e, de ex.: InterOptions, BTPAC – Bateria de
Teste Psihologice de Aptitudini Cognitive, JVIS – Chestionar de Interese
Voca ionale Jackson) i aproape acela i procent de 70% declar c
utilizeaz mijloace TIC, calculator i auxiliare, CD-uri, imprimant ,
videoproiector, casete video, TV, fax, copiator), 25% materiale informative
scrise (ghiduri, bro uri, reviste de specialitate, afi e, plan e), iar 10% alte
rechizite (flipchart, cuburi, creioane, puzzle).
Consilierii din sistemul public utilizeaz intensiv teste i instrumente
specifice, ceea ce denot prioritatea acordat identific rii intereselor i
abilit ilor personale ale beneficiarilor i aten ia special acordat aspectelor
de tip diagnostic în activit ile de consiliere.
Utilizarea mijloacelor TIC în activit ile de consiliere individual , de grup
(la clas ), aduce un plus de interactivitate activit ilor directe cu beneficiarii
i accentueaz aspectul informativ al activit ii de consiliere.

• crearea / adaptarea instrumentelor de consiliere

Mai mult de jum tate dintre responden i s-au implicat în crearea / adaptarea
de instrumente de consiliere: 30% dintre responden i au creat sau adaptat
diverse instrumente de lucru (exerci ii, metode, fi e de lucru, chestionare /
186
teste de interese profesionale, motiva ie i înv are, proiective), 20% au
creat ghiduri (ghidul c ut torului de joburi, ghiduri pentru p rin i), 15% au
realizat diferite materiale informative scrise (prezentarea ofertei CJAPP,
pliante, bro uri, afi e), iar 10% au dezvoltat pagini web.
60% dintre responden ii consider c instrumentele create / adaptate au fost
primite bine de c tre majoritatea dintre beneficiari.
Implicarea consilierilor în astfel de activit i denot dorin a lor de adaptare
la cerin ele beneficiarilor, de promovare a serviciilor oferite, de deschidere
spre colaborare. Pe de alt parte, remarc m preluarea acestor sarcini de
c tre practicieni, în condi iile absen ei unui organism specializat de
coordonare metodologic . Pân în anul 2005 aceste atribu ii au fost
îndeplinite de c tre ISE, iar dintre instrumentele elaborate, putem aminti:
pagina web a Centrelor i Cabinetelor de Asisten Psihopedagogic ,
lucrarea „Consilierea carierei. Compendiu de metode i tehnici”, propuneri
de fi e pentru evaluarea activit ii consilierului / evaluarea institu ional ,
agend electronic de eviden a institu iilor, publica iilor în domeniu,
beneficiarilor serviciilor de consiliere, baze de date cu informa ii despre
ofertele de educa ie i munc în UE (www.fit-for-europe.info,
http://europa.eu.int/ploteus) etc.

3. Competen e de formare

• oferta de servicii i activit i

Responden ii declar c din oferta cabinetului lipsesc urm toarele:
• servicii / instrumente pentru copii cu nevoi speciale (servicii pentru
copiii cu cerin e educative speciale, ADHD, retard, hiperkinetici –
30% dintre responden i);
• cursuri pentru p rin i / adul i;
• sesiuni de consilierea de grup;
• servicii pentru pre colari;
• consiliere spiritual , terapie sau testare psihologic ;

187
 • servicii de recrutare, selec ie, plasament pentru studen i sau pentru
tineri absolven i care nu urmeaz institu ii de înv mânt superior,
dar nici nu sunt omeri.
Un num r important de responden i (70%) consider c aceste lipsuri sunt
cauzate de deficitul de competen e personale, de aceea pot fi remediate prin
formare profesional continu sau schimb de experien (35%).
Mai mult de jum tate dintre responden i exprim o alt p rere, anume c
lipsurile din oferta de servicii a cabinetului pot fi dep ite prin trimiterea
cazurilor spre serviciile specializate.

• expertiz de formare
Cele mai multe competen e sunt de inute de practicieni, conform
r spunsurilor responden ilor, în consiliere ( colar , pentru carier , metode
i tehnici de consiliere, metode i tehnici de comunicare – 40%) i terapie
(cognitiv-comportamental , adlerian , experien ial , tehnici de abordare a
copilului dificil – 20%). Alte domenii în care practicienii de in competen e
de formator sunt: tiin ele educa iei, inova ie pedagogic , educa ie pentru
via a de familie, educa ie pentru s n tate i în resurse umane, selec ia i
plasarea for ei de munc . Acestea au fost valorificate de c tre 40% dintre
consilieri, fie în urma unei solicit ri formale (15%), fie ca voluntariat
(15%). 10% dintre responden i declar c , de i de in competen e de
formator, nu au avut ocazia s le valorifice.

• Aria curricular Consiliere i orientare

Responden ii au participat, fie în calitate de cursant (60%), fie în calitate de
formator (50%), la stagiul pentru implementarea Ariei curriculare
Consiliere i Orientare.
În cadrul sesiunilor de formare (na ionale, regionale, locale), consilierii au
avut nevoie, în primul rând, de metode i instrumente, aplica ii (activit i
practice, exerci ii, activit i – 25% dintre responden i), apoi de informa ii
(cuno tin e, organizarea i structurarea logic a informa iilor, modalit i de
transmitere a informa iilor c tre copii – 20%). Alte aspecte au vizat: modele
de consiliere de grup, gestiunea resurselor materiale, modalit i de formare
a cadrelor didactice, dezvoltarea / formarea abilit ilor de formare.

188
 Nevoi în cadrul sesiunilor de formare Pondere procentual %
metode i instrumente, aplica ii (activit i practice,
exerci ii, activit i) 25
informa ii (cuno tin e, organizarea i structurarea
logic a informa iilor, modalit i de transmitere a
informa iilor c tre copii) 20
modele de consiliere de grup 10
resurse materiale 10
modalit i de formare a cadrelor didactice 5
dezvoltarea / formarea abilit ilor de formare 5

Opiniile responden ilor cu privire la îndeplinirea acestor nevoi sunt

împ r ite: fie colaborarea cu CCD a facilitat sus inerea sesiunilor de
formare, fie nevoile nu au fost îndeplinite (cadru organizatoric deficitar,
probleme în acordarea adeverin elor de cursant / formator, dificult i
financiare i materiale sau dificult i din cauza slabei competen e a
formatorului, inadecvarea con inutului form rii la cerin ele participan ilor).
Au mai fost exprimate opinii cu privire la con inutul restrâns de metode
oferite i oferta electronic a suportului de curs.

Care este p rerea dv. despre program colar pentru Aria

curricular Consiliere i Orientare?
• Foarte bun .
• Interesant , profesionist pentru consilieri; dar grea, prea
înc rcat pentru profesorii de alte specialit i.
• Eficient , vine în întâmpinarea nevoilor elevilor
• Foarte bun , suficient de complet ca obiective, con inuturi;
implementarea ei cred c va întâmpina greut i.
• Posibil s umple un gol în ceea ce prive te tematica problemelor de
abordat cu beneficii atât pentru elevi, cât i pentru profesori.
• Apreciez ca fiind binevenit .
• Salut ini iativa de a se introduce noua program de consiliere,
astfel dirigin ii au responsabilit i precise în a dezvolta elevilor
diferite competen e.
• Sunt necesare cuno tin e psihopedagogice mai profunde decât au
cadrele didactice.

189
 • Termeni accesibili, con inuturi incomplete.
• Este bun , dar mai trebuie completat i cu alte teme.
• Pozitiv, instrument util i bine construit.
• Nu e concret .
• Foarte util .

4. Rela ia consilierului cu beneficiarii

• clien ii serviciilor de consiliere din mediul public

Din r spunsurile responden ilor constat m c principalele categorii de
beneficiari ai serviciilor oferite de consilierii din sistemul public sunt: elevii
(85% responden i), p rin ii (70%), profesorii (65%), omerii sau persoane
aflate în c utarea unui loc de munc (25%), studen ii sau absolven ii
diferitelor niveluri de educa ie (20%).
Constat m preponderen a elevilor / p rin ilor / profesorilor ca principali
beneficiari ai serviciilor de consiliere din re eaua Ministerului Educa iei i a
absolven ilor / persoanelor în c utarea unui loc de munc pentru consilierii
din re eaua Ministrului Muncii.

• forme de interac iune cu clien ii

Constat m utilizarea pe scar larg a formelor „tradi ionale” de consiliere
(fa în fa i de grup) i o pondere mai mic a consilierii la distan :
To i responden ii au specificat consilierea individual , 85% au men ionat
consilierea de grup, 75% consilierea la clas (tot o form de consiliere de
grup) i 30% consilierea la distan . Remarc m, totodat , procentul mare de
responden i care au men ionat desf urarea activit ilor de consiliere în
afara cabinetului, la clas (în cadrul orei de consiliere / dirigen ie sau în
cadrul op ionalului de consiliere). Procentul mai mic de responden i care
declar c fac consiliere la distan poate fi explicat prin faptul c
beneficiarii principali ai serviciilor de consiliere î i desf oar activitatea în
coal / universitate (în cazul consilierilor din re eaua MEC) i fructific
oportunitatea întâlnirii directe cu consilierul. Dotarea deficitar a

190
cabinetelor colare / AJOFM cu linii telefonice speciale i lipsa conexiunii
la Internet sunt alte dou motive care ar explica utilizarea pe scar mai
redus a consilierii la distan . Este cunoscut faptul c , la nivel
preuniversitar, nu exist (decât în extrem de pu ine cazuri) telefon în
cabinet. Situa iile sunt mai favorabile pentru consilierii din mediul
universitar sau la cei din AJOFM; dar nici acolo nu exist un cadrul special
de desf urare a convorbirii telefonice, mai mul i practicieni utilizând
acela i aparat. În ceea ce prive te consilierea prin Internet, primul pas a fost
f cut prin dotarea cu calculatoare a cabinetelor de la nivel preuniversitar,
începând cu anul colar 2006-2007, conexiunea Internet fiind îns o
chestiune de negociere între consilier i conducerea colii. Pentru centrele
universitare i AJOFM situa ia este mai bun , existând calculatoare i
conexiune Internet.

• a tept rile clien ilor fa de consilier

Diferen iat pe categorii de beneficiari, remarc m urm toarele:
• elevii a teapt , în primul rând, sprijin în controlul tulbur rilor de
comportament, optimizarea rela iilor cu ceilal i, autocunoa tere,
ameliorarea imaginii de sine, formarea abilit ilor de comunicare,
apoi a tept rile se îndreapt spre orientare pentru carier i
informare. De asemenea, elevii contureaz un profil psihologic
pentru practician bazat pe tr s turi precum: afec iune, în elegere,
încredere, sinceritate, calm, respect. Un procent mic de responden i
consider c elevii a teapt „r spunsuri”;
• studen ii i absolven ii î i doresc orientare i consiliere pentru
ob inerea informa iilor despre burse, studii, cazare în str in tate.
Alte a tept ri sunt îndreptate spre testare / evaluare psihologic ,
autocunoa tere i formare;
• p rin ii a teapt , în primul rând, sprijin i ajutor pentru optimizarea
rela iilor cu copiii, cunoa tere, rezolvarea problemelor i progresul
personal. Orientarea carierei copiilor, informa ii, dezvoltarea
propriei cariere reprezint urm toarele a tept ri fa de consilier, în
timp ce un procent mic a teapt „solu ii”;
• profesorii a teapt , în primul rând, sprijin, îndrumare pentru
managementul clasei de elevi, formare pentru consilierea elevilor,

191
 consultan , asisten psihopedagogic i metodic ., dar i
informa ii, materiale, colaborare „rece” sau „solu ii”;
• cele mai multe a tept ri ale omerilor eviden iaz nevoia de sprijin,
informare cu privire la metode i tehnici în identificarea i ocuparea
unui loc de munc , (re)orientare profesional . Un num r mic de
responden i consider c omerii nu doresc un ajutor, în mod real, ci
„s nu le oferim un loc de munc , s îi l s m cât mai mult în
omaj”.
Remarc m faptul c trei categorii de beneficiari (elevii, p rin ii i
profesorii) au, în primul rând, nevoie de ajutor i sprijin pentru rezolvarea
problemelor ce in de rela ionare, tulbur ri de comportament, desf urarea
orelor colare în bune condi ii, adaptarea adultului la nevoile copilului i
ameliorarea comunic rii dintre genera ii. Abia pe locul doi se situeaz
nevoile în ceea ce prive te orientarea carierei. Necesitatea unui consilier
afectuos, în eleg tor, sincer, calm, care s -i respecte arat nevoia copiilor de
rela ionare autentic , dorin a de a fi în ele i f r a fi judeca i, eticheta i sau
penaliza i.
Studen ii se deosebesc în a tept ri prin faptul c principala preocupare o
reprezint nevoia de informa ii despre studiul în str in tate, dar i pentru
cunoa terea propriilor abilit i i dezvoltare personal . Specificul
a tept rilor este legat de des vâr irea preg tirii de baz în vederea cre terii
anselor de angajare pe pia a muncii dup absolvire.
omerii se diferen iaz de celelalte categorii de beneficiari prin situarea pe
primul plan a a tept rilor legate de informarea cu privire la pia a muncii i
ocuparea unui loc de munc .

La toate categoriile de beneficiari g sim i a tept ri nerealiste sau atitudini

negative fa de activitatea de consiliere. De multe ori „solu iile” sunt
principalul motiv pentru care cineva se adreseaz consilierului, a teptând ca
dup o întâlnire cu consilierul, problemele avute s dispar . Aceast
atitudine este oarecum fireasc , clien ii necunoscând, de la început,
specificul procesului de consiliere. Îns aceast atitudine trebuie demontat :
fie prin ac iuni de informare, proactive, asupra rolului consilierului, fie la
începutul întâlnirii consilier-client prin explicarea scopului activit ii de
consiliere, a modalit ilor de lucru i a posibilelor rezultate în urma

192
întâlnirilor, astfel încât beneficiarii s cunoasc i s contribuie în
cuno tin de cauz la propriul progres.

• contribu ia consilierului la succesul / e ecul beneficiarilor

P rerile responden ilor cu privire la succesul / e ecul beneficiarilor
eviden iaz :
• supraevaluarea contribu iei consilierului în cazurile de succes (15%
dintre responden i î i apreciaz contribu ia la 70%-99% din
succesul beneficiarilor);
• apreciere pozitiv a contribu iei personale (20% dintre responden i
î i apreciaz contribu ia la 50%-71% din succesul beneficiarilor);
• contribu ie minor la succesul beneficiarilor (15% dintre
responden i î i apreciaz contribu ia la 10%-30% din succesul
beneficiarilor).

Contribu ia consilierului este apreciat de responden i ca:

• indirect ,
• centrat pe informare,
• conform cerin ei de consiliere,
• imposibil de apreciat,
• stimularea dezvolt rii gândirii pozitive,
• preg tire psihologic pentru examen,
• integrare în colectiv,
• îmbun t irea situa iei la înv tur .

În ceea ce prive te e ecul beneficiarilor, r spunsurile responden ilor denot

o atitudine echilibrat , de cunoa tere i acceptare a propriilor
responsabilit i i limite: în propor ie de 20%, responden ii afirm c „am
f cut ceea ce a depins de mine, e ecul depinde i de al i factori (familie,
client)”:
• îndrept clientul spre al i speciali ti;
• am înv at s m deta ez;

193
 • cu responsabilitate;
• gândesc pozitiv.

Exist i r spunsuri care eviden iaz o atitudine opus , de nerecunoa tere a

responsabilit ii în cazul e ecului:
• nu e cazul, elevii care vin la consiliere nu au e ec (10% dintre
responden i);
• nu mi-l asum (5% dintre responden i).

Mesaje ale consilierului pentru client

• Cere ajutor i i se va da. Ajuta i-m s v ajut. Apeleaz când ai
nevoie de ajutor.
• La noi ve i g si întotdeauna suport pentru problemele voastre.
• Suntem aici i acum pentru viitor.
• S aib o atitudine pozitiv i capacitate de adaptare la schimbare.
Colaborare i deschidere.
• Nimic în via nu e întâmpl tor.
• Încredere în sine, ini iativ .
• S nu a tepte s devin omer de lung durat .
• F ceea ce- i place cu propriile resurse.
• Dac sunte i bine informat, pute i lua decizii mai bune.
• Cunoa te-te i valorific -te.
• Imagine de sine pozitiv , dezvoltare inteligen ei emo ionale, a
abilit ilor de comunicare, standarde înalte pentru valorificarea
poten ialului propriu la maximum.
• Suntem în formare, deci putem deveni mai buni.
• Comunicare mai profund .

• feed-back de la clien i
85% dintre responden i decal c , de regul , primesc un feed-back pozitiv
de la clien i (apreciere, feed-back foarte bun, raportat la încadrarea în
munc a beneficiarilor). Alte modalit i de exprimare a feed-back-ului sunt:
dorin a manifestat de beneficiar de a continua, eventual i dup rezolvarea
problemei, men inerea contactului i dup finalizarea cazului, sunt trimise i
194
alte persoane la consiliere, solicit ri frecvente, informa ii despre evolu ia
cazului. Un procent mic de responden i declar c primesc feed-back
negativ (5%) „pentru c le oferim loc de munc din prima ocazie i nu îi
l s m s stea cât se poate de mult în omaj”.

5. Personalitatea consilierului

• ce v atrage la profesia de consilier

Profesia de consilier este considerat atractiv , în primul rând, pentru c
permite practicianului s lucreze într-un domeniu de interes (55% dintre
responden i). Astfel, r spunsul „îmi place ce fac” este motivat prin:
dragostea pentru copii, lucrul cu tinerii / adolescen ii, respectul pentru fiin a
uman , dorin a de a-i cunoa te mai bine pe tineri, rela ionarea cu oamenii.
Un alt motiv pentru alegerea profesiei este posibilitatea de a oferi ajutor ca
i agent al schimb rii (45%) în probleme de: ob inere a succesului i
performan ei profesionale, reorientare profesional , rezolvarea problemelor
curente de via , sprijinul acordat clien ilor s se ajute singuri, posibilitatea
de schimbare a celuilalt / a lucrurilor în general.
O treime dintre responden i afirm c profesia este atractiv prin
provoc rile profesionale pe care le implic (30%), iar un procent mic (5%)
consider c meseria de consilier nu a fost alegere bun .
Putem schi a, pe baza r spunsurilor responden ilor, un profil psihologic al
candidatului „ideal” la profesia de consilier: o persoan înclinat spre a
oferi ajutor, altruist , cu abilit i de rela ionare cu diferite grupuri de vârst ,
dispus s se angajeze deplin în activit i care corespund intereselor
personale, cu o profund motiva ie intrinsec , având interese de cunoa tere
i dezvoltare personal i din acest motiv situându-se la ultimul nivel al
piramidei motiva ionale a lui Maslow (trebuin e de autoperfec ionare).

• misiunea profesional i stilul de lucru al consilierilor

În viziunea a jum tate dintre responden i, misiunea profesional a
consilierilor din sistemul public o reprezint sprijinul i orientarea pentru

195
maturizare, cât i dep irea crizei colare i profesionale. În acest sens,
consilierul este „prieten”, „ghid”, „suport”.
25% dintre responden i î i asum misiunea de informare i consiliere pentru
carier , 20% consider c misiune este reprezentat de asigurarea bun st rii
elevului în rela ie cu sine, p rin ii i coala, de asigurarea a s n t ii fizice,
psihice, emo ionale, în timp ce procente mai mici de responden i consider
c asisten a psihopedagogic i consilierea psihologic reprezint misiunea
profesional , „calitatea”, „solu ionarea problemelor clien ilor” sau
„formarea permanent ”.
Constat m definirea misiunii din mai multe perspective:
• cea a beneficiarului (asigurarea s n t ii fizice, psihice i
emo ionale, în concordan cu obiectivele consilierii educa ionale);
• cea a rela iei consilier-client (misiunea practicianului este s
construiasc o rela ie bazat pe respect, egalitate, sprijin);
• cea a serviciilor oferite (calitate, autoperfec ionare continu ,
standarde înalte pentru ob inerea unor rezultate pe m sur ).
Misiunea profesional este îndeplinit de c tre 60% dintre responden i
printr-un stil definit ca „flexibil, deschis, empatic, umanist, social, prieten
pentru fiecare copil, bazat pe rela ionarea cu clientul pân la integrarea pe
pia a muncii, non-directiv, participativ, facilitator al evolu iei clientului,
democratic”. La polul opus se situeaz 30% dintre responden i cu un stil
„asertiv, directiv, ra ional, organizat”. Un procent mic de consilieri se
consider “inovativi” (5%).

• obstacole în activitatea de consiliere

Responden ii inclu i în lotul nostru au considerat în propor ie de 40% ca
principale bariere în activitatea de consiliere le reprezint atitudinile i
comportamentul negativ ale clien ilor (prejudec i, convingeri gre ite,
mentalitatea, rezisten a la schimbare, reticen a la prima edin , refuzul
profesorilor de a permite elevilor s participe la ore de consiliere în timpul
anului colar, nivelul de educa ie a clientului). Pe locul doi se situeaz , la
egalitate, lipsa mijloacelor materiale (fonduri insuficiente, spa iu restrâns,
inadecvat) i lipsa unor metode i instrumente specifice de lucru (teste de
orientare profesional standardizate, echipamente tehnice de ex.:
retroproiector), v zute de 25% dintre consilierii din sistemul public ca un
196
obstacol. 20% dintre responden i consider ca atare managementul
ineficient (lucrul ineficient în echip , lipsa de comunicare, prea multe
activit i în timp prea scurt, lipsa de informa ii profesionale de actualitate).
Natura acestor obstacole este apreciat de cei mai mul i dintre responden i
(70%) ca fiind ca fiind de sistem. 35% consider c natura obstacolelor ine
de conducere, în timp ce aproximativ acela i procent vede obstacolele ca
izolate. Numai 15% dintre responden i consider c obstacolele sunt de
natur cultural sau uman .
Putem spune astfel c activitatea consilierilor din sistemul public este
îngreunat , în principal, de obstacole de sistem, în elegând prin acestea
lipsuri materiale i financiare, dar i atitudini i comportamente negative ale
beneficiarilor sau conducerii care nu agreeaz sau nu în eleg beneficiile
serviciilor de consiliere. Remarc m i ponderea destul de mare a celor care
consider obstacolele izolate, ceea ce semnific o apari ie sporadic i mai
pu in controlabil a acestora i deci posibilit i de interven ie limitate.

• activit i în afara fi ei postului

Din lista activit ilor men ionate de consilierii din sistemul public ca fiind
desf urate în afara fi ei postului, constat m supraînc rcarea practicienilor
cu diferite sarcini: administrative i de secretariat (40%), testarea anual a
s n t ii mintale a cadrelor didactice, sus inerea unor cursuri de formare
pentru diferite categorii de beneficiari, activit i extra colare (excursii,
lectorate), implicarea în proiecte, munca suplimentar cu copii cu tulbur ri
de comportament, elaborarea unor rapoarte statistice, participarea la
seminarii destinate beneficiarilor (pentru informare).
R spunsurile responden ilor au reliefat i motivele accept rii acestor sarcini
suplimentare:
• de natur personal (dorin a de a fi al turi de elevi, de a oferi
momente pl cute elevilor, în cazul lipsei familiei, îmi place ceea ce
fac, 40%);
• lipsa personalului administrativ (20%);
• derivate din atribu iile de diriginte / cadru didactic (dorin a de a
educa, dorin a de a motiva elevii s vin la coal , dezvolt rela ii
interumane (p rin i-copii);

197
 • obligativitatea prelu rii atribu iilor altor departamente / institu ii /
persoane ineficiente sau datorate deficitului de personal (fixarea
sarcinilor de superiori);
• num rul mare al beneficiarilor care dep e te capacitatea de lucru
zilnic a consilierului (dezvoltarea carierei studen ilor, ajutor pentru
persoane în c utarea unui loc de munc );
• implicarea în activit i de formare continu care sunt v zute ca
„extra-sarcini” i ca atare nu se realizeaz în timpul orelor de lucru,
ci în timpul liber al consilierului.

• nevoi de formare personal i profesional

Dintre nevoile men ionate pentru perioada studen iei, remarc m necesitatea
unor stagii de practic mai lungi i centrate pe viitoarele aspecte ale
profesiei, exprimat de aproape jum tate dintre responden i, ceea ce
adevere te latura teoretic preponderent a preg tirii ini iale.
Alte nevoi exprimate au fost legate de: implicarea în diverse activit i de
genul voluntariatului care s presupun asumarea unor responsabilit i i
„simularea” situa iei reale de angajat, nevoia de formare i perfec ionare
continu , nevoia de informa ii reale i obiective (ceea ce ilustreaz înc o
dat ruptura dintre educa ie i realitatea pie ei muncii), dar i nevoia unui
loc de munc .
Preocup rile profesionale prezente ale practicienilor din sistemul public se
îndreapt spre domeniile:
• psihologie i psihoterapie (cuno tin e psihologice, metode i tehnici
de psihoterapie, terapie ra ional-emotiv i educa ie
comportamental , inteligen emo ional – 35% dintre
responden i);
• consiliere (a colarului mic, la distan , metode i tehnici de
consiliere – 25% dintre responden i);
• management organiza ional;
• educa ia adul ilor.

198
Alte nevoi profesionale exprimate s-au centrat pe tehnici de elaborare a
materialelor de suport pentru activit ile de consiliere i nevoi de cunoa tere
a legisla iei.
De i numai un procent de 15% dintre responden i au men ionat explicit
nevoile de autoperfec ionare, dezvoltare personal i profesional i schimb
de experien , consider m c toate r spunsurile responden ilor dovedesc
nevoia de perfec ionare continu în domeniu consilierii sau în domenii
conexe (raportat, probabil, la cazuistica fiec rui practician în parte i la
problemele concrete din institu ia de înv mânt sau din AJOFM).

Ca apartenen la o organiza ie profesional , responden ii se împart aproape

în jum tate, cei care sunt înscri i într-un astfel de organism fiind doar cu
5% mai mul i decât cei care nu sunt înscri i. Num rul mare al celor
neapar inând de nici o asocia ie profesional poate fi explicat prin absen a
unei asocia ii profesionale a consilierilor care s sus in drepturile i nevoile
practicienilor. Pe de alt parte, func ioneaz Asocia ia Psihologilor din
România, în care practicienii cu o preg tire de baz în psihologie se pot
înscrie. Este o realitate faptul c drepturile i responsabilit ile consilierilor
care au absolvit psihologia sunt mult mai clare i severe în acela i timp
(atestare, supervizare, formare continu ) decât ale celor care au o alt
preg tire de baz .
În momentul de fa sunt cele mai acute nevoi ale practicienilor din sistemul
public sunt cele financiare, exprimate de majoritatea participan ilor (80%) i
cele legate de recunoa tere profesional (60%). Astfel, de i consilierii din
sistemul public se declar motiva i intrinsec, sunt persoane dispuse s - i
sacrifice nevoile personale pentru binele celorlal i i se implic în profesie,
în principal, pentru c acestea le ofer recompense legate de lucrul cu copii
sau dezvoltare personal , remunerarea serviciilor i recunoa terea efortului
i a meritelor nu se face la adev rata valoare. De asemenea, se remarc
nevoia pentru timp liber (40%) (de i aceast nevoie nu e principal în
alegerea profesiei), aceasta probabil i din cauza extra-sarcinilor acceptate
de practicieni. Nevoile de formare i perfec ionare sunt men ionate ca acute
în momentul de fa de 50% dintre responden i.

Dac facem o compara ie între nevoile acute la momentul prezent i nevoile

satisf cute de actualul loc de munc remarc m:

199
 Cât de acut sunt Cât de mult sunt satisf cute
Nevoi profesionale resim ite în prezent? la locul de munc ?
(1 = maxim; 6 = minim) (1 = maxim; 6 = minim)
financiare 1 6
recunoa tere profesional 2 3
formare, dezvoltare 3 2
profesional continu
timp liber 4 5
dezvoltare personal 5 1
(încredere, ini iativ …)
rela ii, contacte 6 4

Din aceast compara ie remarc m dou contradic ii:

• nevoile financiare sunt resim ite ca foarte acute i nu sunt
satisf cute deloc de actualul loc de munc ;
• nevoile de dezvoltare personal sunt maximal satisf cute de
actualul loc de munc , dar nu sunt resim ite ca acute de practicieni.
Putem spune c actualul loc de munc al consilierilor din sistemul public nu
valorizeaz eforturile i nu recompenseaz financiar pe m sur activitatea
consilierilor. De asemenea, se pune accent prea mare pe latura de dezvoltare
personal a practicianului. Aceast nevoie este foarte mult îndeplinit de
actualul loc de munc , de i ea începe s nu mai fie resim it ca acut /
important .

Concluzii

În ceea ce prive te lotul de consilieri din domeniul public inclu i în aceast

cercetare, putem spune c practicienii sunt în majoritate tinere femei cu
preg tire de baz în domenii socio-umane, încadrate ca profesori, cu
specializare în psihologie cu o vechime mic în munc i la actualul loc de
munc , cu urm toarele caracteristici:

200
Formare ini ial i continu

• Competen ele profesionale solicitate în principal în activitatea de

consiliere sunt cele de comunicare, lucru în echip i competen ele
didactice, iar secundar cele de proiectare i management.
• Competen ele solicitate cel mai mult în activitatea de consiliere
sunt bine dobândite prin formare ini ial , în timp ce competen ele
solicitate secundar sunt foarte slab dobândite prin formare ini ial .
• Practicienii consider c ar deveni consilieri mai buni dac i-ar
dezvolta mai bine competen ele generale de comunicare i de
management, dar i pe cele de psihoterapie / psihodiagnoz sau de
consiliere individual / de grup.
• Competen ele în domeniul TIC i limbile str ine nu reprezint ,
deocamdat , o prioritate pentru consilieri.
• Formarea continu este bine s se desf oare formal, dar i
informal.
• Competen ele solicitate secundar în activitatea de consiliere sunt
nevalorificate la adev ratul lor poten ial. Ca modalit i propuse de
valorificare: managementul i organizarea serviciilor de consiliere,
implicarea în proiecte i formarea continu .
• Cele mai cunoscute surse de formare sunt organiza iile private,
urmate de CCD / CJAPP. Consilierii nu sunt foarte bine informa i
cu privire la sursele de formare.
• Informarea consilierilor se realizeaz pe filier personal (colegi,
profesori, Internet) sau institu ional . Pe filier institu ional ,
informarea nu se face organizat.
• Institu iile publice responsabile de informarea / formarea
consilierilor mai cunoscute sunt ISE – Euroguidance / CNROP,
universit i, CCD.
• Lipsesc informa iile despre atragerea de fonduri, oportunit i de
proiecte, urmate de informa ii despre pia a muncii, mobilitatea
pentru educa ie / munc . Strategiile propuse pentru ameliorarea

201
 situa iei: transparen a surselor de informare / formare, colaborare
intra- i inter-institu ional , utilizarea TIC.
• Practicienii i-au dezvoltat abilit ile secundare solicitate în
consiliere (management) prin înv are informal (de la colegii de
specialitate).

Munca în echip , re ea i instrumente utilizate

• Munca i în echip i în re ea este bine realizat intra- (colegi,

conducere) i inter-institu ional (institu ii de s n tate, ONG sau
p rin i i chiar elevi).
• Utilizare cu preponderen a testelor i instrumentelor specifice,
precum i a mijloacelor TIC.
• Consilierii au creat / adaptat: instrumente, ghiduri, materiale
informative scrise.

Competen e de formare

• Din oferta de servicii lipsesc masiv metode i instrumente de lucru

cu copiii cu cerin e educative speciale, cursuri pentru p rin i sau
pre colari, servicii de selec ie / plasare pentru studen i.
• Dep irea lipsurilor se poate face prin formare continu sau prin
delimitarea responsabilit ilor i trimiterea cazurilor spre alte surse.
• Competen ele de formatori ale consilierilor în domeniile: consiliere
colar i terapie au fost par ial valorificate.
• Practicienii au participat ca formator sau cursant la formarea pentru
predarea Ariei curriculare Consiliere i Orientare. Principalele
nevoi în cadrul form rii s-au îndreptat spre: metode i instrumente,

202
 aplica ii, informa ii. Acestea fie nu au fost primite, fie cursul s-a
desf urat în bune condi ii (dot ri, resurse) cu sprijinul CCD.
• Noile programe colare de Consiliere i orientare sunt utile i
interesante, îns greu de implementat. Unele teme / con inuturi sunt
incomplete sau dep esc competen ele profesorilor-consilieri
(deveni i astfel, doar în urma unui curs de formare de scurt
durat ).

Rela ia cu beneficiarii

• Clien ii sunt preponderent elevi, p rin i, profesori, studen i (pentru

re eaua MEC) sau omeri (pentru re eaua MM).
• Se practic majoritar consilierea individual , de grup (la clas , în
principal), în timp ce metoda consilierii la distan este foarte rar
utilizat (din lipsa mijloacelor tehnice, lipsa cererii clien ilor pentru
un astfel de serviciu).
• Situa ii în care clien ii solicit consiliere se refer la sprijin pentru
probleme de autocunoa tere, schimbare (elevi), informa ii despre
studiul în str in tate (studen i), optimizarea rela iei cu copiii
(p rin i), îndrumare metodic pentru orele de dirigen ie (profesori),
informare cu privire la metode i tehnici în identificarea i ocuparea
unui loc de munc ( omeri).
• Succesul i e ecul beneficiarilor este asumat realist i responsabil
de consilier (cu unele excep ii).
• Feed-back-ul de la clien i este majoritar pozitiv, dar exist i reac ii
negative fa de serviciile oferite de consilieri.

Personalitatea consilierului

203
 • Atractivitatea profesiei de consilier e dat de posibilitatea a face
ceea ce corespunde intereselor personale i de a oferi ajutor.
• Misiune profesional o reprezint sprijinul i orientarea pentru
maturizare i dep irea crizei colare i profesionale, urmate de
informare i consiliere pentru carier .
• Obstacolele în activitatea de consiliere sunt de sistem (conducere,
resurse materiale i atitudini negative ale clien ilor) sau izolate.
• Suprasolicitare profesional din cauza sarcinilor în afara fi ei
postului, în principal administrative i de secretariat, în care
practicienii trebuie s se implice, din lipsa personalului sau prin
impunerea acestor sarcini de c tre conducere.
• În studen ie, consilierii au resim it lipsa practicii i a activit ilor de
voluntariat.
• Numai jum tate dintre consilieri sunt înscri i într-o asocia ie
profesional .
• Preocup rile profesionale curente se îndreapt spre psihoterapie,
consiliere ( colar , pentru carier , metode i tehnici), management
educa ional sau educa ia adul ilor.
• Nevoi acute în prezent: remunera ie, recunoa tere profesional ,
formare profesional continu . Dintre acestea, actualul loc de
munc satisface par ial ultimele dou , deloc nevoile financiare i
este saturat nevoia de dezvoltarea personal .

Propunem urm toarele direc ii de ac iune i strategii de interven ie

pentru ameliorarea aspectelor mai pu in eficiente reliefate de investiga ia
noast :

• Elaborarea politicilor na ionale în domeniul consilierii în acord cu

politicile i directivele UE privind înv area i consilierea pe tot
parcursul vie ii.

204
• Stimularea emiterii de propuneri pentru îmbun t irea
curriculum-ului universitar (formarea ini ial ) cu elemente de
managementul i proiectarea eficient a activit ilor de consiliere,
utilizarea ICT în consiliere, exersarea - sub supervizare - a
abilit ilor de consiliere individual i de grup, dezvoltarea
abilit ilor de consiliere la distan . Cre terea num rului de studii
aprofundate / masterate cu specializarea în consiliere colar ,
parcurgerea unor astfel de stagii în str in tate, crearea unor
oportunit i de implicare practic i voluntariat pentru studen i.
• Îmbun t irea ofertei de formare continu din CCD, ISE, alte
institu ii acreditate pentru consilieri pe teme de: comunicare, lucru
în echip , proiectarea activit ilor de consiliere, metode i tehnici
de consiliere individual i de grup, managementul activit ilor de
consiliere, metode i instrumente de lucru pentru copiii cu nevoi
speciale de educa ie, coala p rin ilor, metode i tehnici de lucru cu
copiii pre colari..
• Lansarea de campanii de informare cu privire la rolul TIC în
consiliere, importan a limbilor str ine pentru (auto)informare,
mobilitate pentru educa ie i munc , rolul înv rii informale i
certificarea competen elor astfel dobândite.
• Ameliorarea managementului i organiz rii serviciilor de consiliere
prin: clarificarea denumirii ocupa iei, elaborarea de fi e ale postului
unitare la nivelul re elelor MEC, respectiv MM, pentru evitarea
suprasolicit rii i prelu rii unor sarcini nespecifice, dezvoltarea
unui sistem de comunicare mai eficient între practicienii din acela i
jude , regiune, zon (pagin web a fiec rui CJAPP, adres e-mail
pentru fiecare consilier, parol pentru un forum de discu ii comun,
dotarea cabinetelor sau accesul consilierului la telefon), întâlniri
eficiente bianuale ale coordonatorilor CJAPP, baze de date cu
adresele de contact ale tuturor practicienilor din re ea, întocmirea de
statistici cu privire la clien ii serviciilor de consiliere, manualul
bunelor practici.
• Îmbun t irea accesului la informa ii cu privire la oportunit ile de
implicare în proiecte prin: participarea la cursuri de formare privind
elaborarea i managementul unui proiect sau a unei cereri de
finan are, dezvoltarea abilit ilor de c utare cu ajutorul Internet-ului
a surselor de finan are, asigurarea transparen ei informa iilor cu
205
 privire la finan atori i apeluri la propuneri de proiecte (distribuirea
în coli, universit i, AJOFM a ghidului participantului la proiecte,
anun uri publice în mass-mediu i pe Internet).
• Transparen a informa iilor cu privire la furnizorii de formare prin:
afi e, pliante, campanii de informare în coli, universit i, AJOFM
cu privire la oferta de formare, publicarea unui catalog al
ofertan ilor, baz de date electronic accesibil pe Internet cu
ofertan ii de formare.
• Cre terea implic rii institu iilor ( coal , universitate, AJOFM) în
informarea consilierilor, sprijinul conducerii pentru formarea
profesional a acestora (implicarea consilierului în consilii de
administra ie, diseminarea eficient a informa iilor).
• Cre terea vizibilit ii ISE – Euroguidance / CNROP, a
universit ilor i CCD ca ofertan i de formare.
• Reducerea deficitul de informa ii despre pia a muncii, mobilitatea
pentru studiu sau munc cu care se confrunt practicienii impune
îmbun t irea colabor rii cu institu ii de profil: AJOFM, Centre de
Informare i Orientare, institute de cercetare, sursele poten iale de
finan are, practicienii din institu iile publice sau interna ionale.
Realizarea de ac iuni concrete precum: invitarea unor reprezentan i
ai consilierilor din mediul privat la întâlnirile consilierilor din
re eaua public , atragerea practicienilor ca parteneri în diverse
proiecte în derulare, transparen a mai mare a informa iilor
(diseminarea pe Internet, pagini web, alc tuirea unor forumuri de
discu ii care s aib în vedere i practicienii din mediul privat),
organizarea i gestionarea mai bun a informa iilor prin crearea
unui birou / oficiu / centru cu func ie de preluare a informa iilor de
interes i diseminarea lor c tre practicieni.
• Participarea practicienilor la diverse activit i informale i
non-formale bazate pe munca în echip , i înv are prin colaborare,
care s conduc la îmbun t irea rela iilor (uneori tensionate) dintre
practicienii din re ea, recunoa terea competen elor personale,
ameliorarea comunic rii, construire unor proiecte comune.
• Valorificarea competen elor de formatori ale consilierilor
practicieni prin cursuri de formare derulate de CJAPP, CCD,
AJOFM sau informal, pentru preg tirea consilierilor debutan i.
206
 • Organizarea de noi stagii de formare pentru predarea Ariei
Curriculare Consiliere i Orientare i ameliorarea informa iilor cu
privire la: metodele i instrumentele de lucru, aplica iile practice,
resursele i cadrul organizatoric, certificarea competen elor.
Dezbateri ale cadrelor didactice (care nu au preg tire de
specialitate) cu privire la modalit ile de implementare a acestei arii
curriculare i oferirea unei palete de activit i practice i a unui
fundament teoretic adaptat conceptual nivelului de în elegere al
cursan ilor.
• Înfiin area unei asocia ii profesionale a consilierilor care s sus in
drepturile profesionale ale acestora.
• Stimularea material mai bun a consilierului, ca modalitate de
prevenire a migra iei profesionale.

IV.9. Focus grupul

Am folosit focus grupul ca metod complementar anchetei prin chestionar,

în vederea ob inerii de date calitative suplimentare de la al i reprezentan i ai
grupurilor- int i care au fost implica i în prima parte a cercet rii.
Apreciem, cu atât mai mult, rela ia special de comunicare a
coordonatorilor CJAPP cu popula ia colar (elevi, p rin i / tutori, profesori,
directori) i cu colaboratorii (consilieri din universit i, din AJOFM,
speciali ti în resurse umane din mediul non- colar) care s-a oglindit în
reunirea pentru focus grup a persoanelor reprezentative din sectoarele
relevante pentru cercetare.

Evaluarea particip rii la discu ie a participan ilor

207
1. Grupurile din Bucure ti, Br ila i Vaslui au beneficiat de participarea
elevilor din înv mântul general obligatoriu. În celelalte jude e (4 din 7)
acest grup nu a fost reprezentat. Argumentul pe care îl putem credita pentru
absen a elevilor cu vârste sub 16 ani este acela c cercetarea noastr se
desf oar în zilele de dup încheierea anului colar, pentru a nu înc rca în
aceast perioad pachetul de sarcini al agen ilor din sistemul educativ. Pe de
o parte, elevii din grupa de 14-15 ani, de care eram interesa i cu deosebire
pentru pozi ia lor în raport cu orele de Consiliere i orientare înaintea
momentului de exprimare a op iunii profesionale, au trecut prin examenul
de capacitate i sunt interesa i de reparti ii, de înscrierea în diferite filiere de
formare ini ial i/sau de refacerea psihologic dup efort (evident prin
dezangajarea fa de obliga iile colare). Pe de alt parte, cei din grupa de
15-16 ani se afl deja în vacan i de aceea adolescen ii r spund mai greu
invita iilor la activit i colare.
Reprezentan ii elevilor din înv mântul secundar post-obligatoriu au fost
prezen i în toate jude ele pilot. Dat fiind interesul nostru pentru toate filiere
de înv mânt, am beneficiat de participarea fie în bloc a elevilor din licee
teoretice, tehnologice i SAM (de ex. jude ele Vaslui i Br ila), fie de
participarea selectiv a elevilor de la câte una sau dou filiere (de ex.
Bucure ti) în func ie i de disponibilitatea lor. În cadrul grupului se
deta eaz o voce care tinde s fie preluat de co-vârstnici, întrucât, de
regul , se cunosc între ei i au experien e comune în raport cu subiectul
consilierii colare.

2. Lu rile lor de cuvânt ale p rin ilor sunt sporadice i re inute, dar aduc o
not de concret i reflect valorile pe care le ofer ca educatori. În focus
grupurile din jude ul Harghita i Timi p rin ii nu au fost prezen i.

3. Nu avem contribu ii de la grupul profesorilor din jude ul Timi .

Reprezentan i din grupul format din personal de conducere din înv mânt
au fost prezen i în toate jude ele pilot, în afar de Harghita.

4. Focus grupurile din toate jude ele au beneficiat de participarea

studen ilor.

208
5. În Bucure ti, Timi i Harghita nu au participat persoane aflate în
c utarea unui loc de munc . Putem în elege c preocuparea persoanelor
pentru situa ia lor ocupa ional i nevoia de a se dedica problemelor
personale în timpul pe care îl au la dispozi ie îi împiedic s participe la
activit i care nu au o finalitate explicit de acest fel. Am beneficiat în
schimb de prezen a activ a absolven ilor în celelalte patru jude e pilot.

6. Tinerii angaja i în munc din Harghita, Timi i Vaslui nu s-au reg sit în
focus grup; motivul const în aceea c aici nu s-au identificat persoane al
c ror program de lucru s le permit participarea la activitatea noastr de
cercetare.

7. Nu ne este greu de în eles c în majoritatea jude elor pilot (5 din 7)

consilierii din companii nu au putut r spunde invita iei la focus grup.

8. Reprezentarea consilierilor profesioni ti din educa ie, înv mânt

superior i ocuparea for ei de munc în toate jude ele a fost foarte bun , în
sensul prezen ei i lu rii de cuvânt.

Elemente procedurale

Focus grupul a durat maxim dou ore. Cercet torii au consemnat cele mai
importante idei exprimate de participan i, iar analiza lor se reflect în cele
ce urmeaz .
O succint descriere a con inutului celor 16 itemi supu i dezbaterii este
urmat de categoriile principale de r spunsuri oferite în cadrul grupului.
Am ales s declin m identitatea responden ilor care au promovat anumite
idei valoroase, ca semn al aprecierii noastre pentru exerci iul lor de
comunicare în politicile publice de consiliere i interesul dedicat
subiectului.

Itemul 1
209
 Itemul surprinde impresia general a participan ilor despre chestionarul de
opinie, respectiv tematica, instruc iunile de completare, asisten a primit din
partea unui consilier. În cazul în care participan ii la discu ie sunt al ii decât
responden ii la chestionar, acest item nu se mai supune discu iei i se începe cu
itemul 2.

1.1 Principalele caracteristici apreciate ale chestionarului:

• interesant, simplu de completat, bine construit, adecvat grupului
profesional c ruia îi era adresat, complet în privin a nevoilor
cercetate, a a cum apare în descrierile majorit ii responden ilor;
• util (“în condi iile în care tinerii sunt neglija i” – omer, Br ila);
• noutatea, primul de acest fel pe care l-au completat câ iva dintre
participan i (profesor, Bra ov; inspector colar, Prahova);
• întreb rile închise, mai ales cele cu r spunsuri multiple (elevi,
Br ila).

1.2 Elemente care ar fi putut contribui la sporirea impactului

instrumentului în cadrul popula iei- int sunt:
• instruc iuni mai clare la întreb rile mixte, ceea ce este un indicator
al faptului c itemii care solicitau concomitent marcarea i
ierarhizarea op iunilor au ridicat dificult i, sau cel pu in au impus
revenirea asupra r spunsurilor (studen i, Timi oara; consilier colar,
Bra ov); în aceast situa ie, ar fi fost binevenit asisten a
personalizat din partea consilierului care a aplicat chestionarul;
• implicarea unui num r mai mare de colegi în etapa de aplicare a
chestionarului, ceea ce ar fi asigurat relevan a r spunsurilor pentru
grupul lor profesional (consilieri colari, Prahova). În replic ,
echipa de cercetare a avut ca punct de pornire rezultatele unui
studiu pe care l-a efectuat în 2004 la nivelul re elei na ionale a
CJAPP cu tema “Competen e i nevoi de formare ale
consilierilor”, care a radiografiat situa ia practicienilor din coli în
ceea ce prive te necesarul i expertiza de formare continu în cadrul
centrelor teritoriale de care apar in. Pe baza acestor date, am
considerat oportun investigarea mai aprofundat a diferitelor

210
 categorii de beneficiari i asocierea ulterioar a r spunsurilor
ob inute de la to i responden ii în sec iuni specifice de recomand ri
i direc ii de ac iune;
• r spunsuri închise în defavoarea celor care solicit r spunsuri
multiple, pentru a men ine simplitatea i unitatea concep iei
metodologice (p rinte, Bra ov);
• accent mai ridicat i pe problemele muncii, în compara ie cu cele
specifice educa iei (consilier de ocupare, Vaslui).

1.3 Inten ia celor care au conceput chestionarul a fost s men in unitatea

instrumentului i s faciliteze interpretarea i compararea datelor ob inute
de la diversele grupuri- int . În mod evident, structura i limbajul
chestionarului nu au fost receptate de to i responden ii la fel, în func ie de
experien ele anterioare în anchete de acest fel sau de a tept rile lor în raport
cu subiectul. Apreciem observa iile, întrucât ne indic dorin a mai multor
grupuri de responden i de particularizare a instrumentului de cercetare în
func ie de vârst , nivel de preg tire academic , interesele participan ilor.

Itemul 2
Inten ia cercet torului este de a investiga experien ele subiec ilor în raport cu
tematica, mijloacele i agen ii de consiliere în diferite contexte de via . Acest
item serve te la diferen ierea între experien a direct în context specializat de
consiliere, relat rile despre experien ele ter ilor i posibilele preconcep ii
avansate de responden i.

1.1 Participarea elevilor la orele de dirigen ie ca platform general i

primar de interac iune cu problematica de consiliere (elevii din ciclul
gimnazial, Bucure ti, Br ila, Vaslui).

1.2 L rgirea repertoriului de activit i în cadrul liceului:

• cursuri introductive la universitate, consultarea de pliante distribuite
la târgul de oferte educa ionale, voluntariat (consilier, Br ila);
• workshop de creativitate i comunicare, chestionare de aptitudini i
interese (consilier, Harghita);
211
 • discu ii despre carier în orele de consiliere, cu beneficii
surprinz toare pentru cunoa terea reciproc a colegilor i sporirea
coeziunii de grup (consilier, Harghita).

1.3 P rin ii nu par s aib cuno tin de activit i de consiliere, dar

consider c ar trebui s fie “o preocupare din partea colii” (p rinte,
Bucure ti) i c “fiecare copil are nevoie de consiliere pentru identificarea
timpurie a talentelor i sus inerea lor de p rin i” (p rinte, Br ila).

1.4 Profesorii particip la cursuri de specializare la CJAPP i CCD, apoi

organizeaz sesiuni de multiplicare a experien ei cu colegii din unitatea
colar ; pentru profesorii cu norm redus , orele de Consiliere i Orientare
sunt un mijloc de “a r mâne în coal ”.
La cererea înv torilor i a profesorilor s-a desf urat un curs pentru a
c uta r spunsuri la anumite preocup ri care vizeaz : cum pot fi solu ionate
problemele majore din coal , cum pot fi gestionate dificult ile profesiei de
cadru didactic, ce modalit i de lucru cu copiii cu cerin e educative speciale
sunt practicate în alte sisteme de înv mânt, cum s comunice i s se
reorienteze profesional (cadre didactice, Br ila).
S-a formulat în repetate ocazii c profesorii de diferite specialit i au un rol
extrem de important în identificarea i clarificarea op iunilor de carier ale
elevilor; “cultivarea timpurie a predispozi iilor este esen ial pentru o
dezvoltare deplin i armonioas ” (profesor, Harghita).

1.5 Personalul de conducere din înv mânt enumer implicarea în

activit i ca:
• întâlniri de tip focus grup la CMAPP (director, Bucure ti);
• seminarii ale organiza iilor non-guvernamentale i
• cursul de formare a formatorilor din 2006 pentru Aria curricular
Consiliere i Orientare (consilieri, profesori, Br ila, Vaslui);
• discu ii la întrunirile cadrelor didactice (profesori, Bra ov).

212
1.6 Studen ii din Bucure ti, Prahova i Harghita nu au avut experien e de
consiliere. Un student din Bra ov î i aminte te de o activitate din liceu care
l-a ajutat la alegerea facult ii („metoda ascult rii active”).
Respondentul din Harghita nu este nici acum sigur de decizia privind
alegerea profilului s u de studiu; apreciaz activitatea de informare pe care
AJOFM a desf urat-o înaintea unei burse a locurilor de munc pentru
studen i. Nu are cuno tin de existen a unor Centre de Informare i
Orientare în universit ile din Miercurea-Ciuc, îns men ioneaz c unii
profesori au i sarcina de a realiza astfel de activit i cu studen ii.
Un student din Timi oara evoc discu iile din clasa a VIII-a despre ce se
cere pe pia a muncii i ce este mai convenabil pentru angajare.

1.7 Tinerii absolven i men ioneaz discu iile informale despre continuarea
studiilor i c au fost informa i despre oferta AJOFM de reorientare i
reconversie profesional .

1.8 Persoanele angajate în munc î i amintesc de cursurile de

managementul carierei din facultate (absolvent, Bucure ti), de consilierea
de grup în cadrul firmei (angajat, Bra ov). Din Br ila vine semnalul c în
facultate „nu se realizeaz preg tire practic i se observ o lips a
preg tirii studen ilor pentru via ”; respondentul remarc faptul c sunt
avantajate persoanele care lucreaz deja în domeniu sau provin din familii
unde profesia respectiv se practic din genera ie în genera ie.

1.9 Consilierii din înv mânt enumer , în principiu, acela i tip de

activit i ca i personalul de conducere din înv mânt, cu particularizarea
urm toarelor aspecte:
• activitatea de formare a formatorilor pentru implementarea Ariei
curriculare Consiliere i Orientare i discu iile despre carier din
cadrul Centrului de Informare i Orientare (consilieri, Universitatea
din Ia i);
• focus grupul organizat de Revista „Cariere” (consilieri, Bucure ti);
• cooperarea cu AJOFM la nivelul claselor a XII-a (consilieri,
Vaslui);
213
 • edin ele metodice cu colegii consilieri (consilieri, Bra ov i
Prahova) i în cadrul comisiile profesorale (consilieri, Vaslui i
Harghita);
• clubul „Cariera mea” sub îndrumarea formatorilor abilita i printr-un
proiect care ajuta absolven ii i omerii în realizarea bilan ului
competen elor (consilieri, Timi ).

1.10 Consilierii universitari din Bucure ti i Br ila men ioneaz cursul de

master în politici publice cu specializarea în consiliere („Informare i
consiliere privind cariera”, proiect al B ncii Mondiale 1999-2001),
programul PHARE în domeniul consilierii (Br ila), seminariile de la
CMAPP, stagiul de formare organizat de Institutul de tiin e ale Educa iei
(„Consilierea la distan prin telefon”, proiect Leonardo da Vinci 2004),
proiecte europene de mobilit i – Academia (consilieri, Harghita).

1.11 Consilierii de ocupare din Bucure ti enumer participarea lor la

cursul de formare pentru consilierea persoanelor cu dizabilit i (2006).
Consilierii din Harghita reclam faptul c adul ii vin rar, iar atunci când vin
au probleme acute legate de ob inerea unui loc de munc , de genul „am
nevoie de un loc de munc urgent c am adunat datorii la între inere”; ei
nu în eleg necesitatea de a se informa proactiv i de a participa la cursuri de
recalificare. Personalul din AJOFM este insuficient, cel pu in la serviciul de
medierea muncii, iar birocra ia legat de procesarea dosarelor personale ale
omerilor îngreuneaz rezolvarea lor: „Din p cate a r mas aceea i
politic ” referitoare la obliga ia de consemnare a datelor care nu au leg tur
cu cazul. Consilierii sunt nevoi i s r mân peste program, nu au timp s
acorde aten ia cuvenit clien ilor i nu au condi ii pentru consiliere
individual (aglomera ie i zgomot pe holul institu iei).

Itemul 3
Itemul scruteaz câmpul de rezultate ob inute de participan ii la cercetare în
urma parcurgerii unei rela ii de consiliere; în sens mai larg, procur informa ii
despre calitatea serviciilor oferite de consilieri i despre nivelul de satisfac ie a
beneficiarilor.

214
3.1 Revelarea unor aspecte despre propria personalitate:
• Elevii au declarat c î i descoper calit ile, defectele, interesele
profesionale, afl informa ii despre alegerea domeniului preferat de
studiu, afl cum î i pot controla emo iile, care le sunt interesele i
aptitudinile profesionale, se cunosc pe sine i pe ceilal i, înva cum
pot ameliora comunicarea lor cu profesorii i cum s evite
tensiunile. „Problemele mele sunt cele ale oric rui adolescent,
dialoghez u or, sunt deschis i sincer” (elev, Prahova).
• Competen a de comunicare în profesia didactic , în acord cu
propriul stil de personalitate, dar care nu se transfer în competen
de comunicare cu propriul copil („Cu copilul meu e ca i când nu
a fi citit vreodat un tratat de psihologie” – inspector, Bucure ti).
• Studen ii au descoperit c sunt mai receptivi în contextele de munc
i fa de prieteni (student, Bucure ti), pot valorifica îndrum rile
p rin ilor, profesorilor i ale speciali tilor în construirea propriului
drum de via (student, Bra ov, Harghita, Timi ) i c merit s ia
în considerare tendin ele pie ei muncii i ceea ce le place s fac
(student, Timi ).

3.2 Contribu ii la dezvoltarea rela iilor cu ceilal i i la clarificarea unei

concep ii despre profesie:
• Profesorii declar din experien a lor c pentru elevi nu mai sunt
suficiente descoperirea i con tientizarea propriilor calit i care s
le permit s aib succes (de ex.: r bdare, în elegere, empatie, bun
sim i sim ul m surii); sunt necesare cursurile pentru p rin i,
desf urate în mod permanent, pentru ca ace tia s cunoasc
specificul fiec rei vârste a copilului lor (profesor, Br ila).
• Profesorii, indiferent de specialitate, fac consilierea elevilor. Îns o
consilierea „dup ureche” este periculoas pentru c impune opinia
profesorului; pozi ia i autoritatea acestuia pot crea un transfer de
atitudine asupra elevului. Chiar cu cele mai bune inten ii, „dac
nu au preg tire de specialitate risc s limiteze posibilitatea
elevilor de a- i forma propriile decizii” (profesor, Bucure ti).

215
 • Autoritatea p rin ilor genereaz uneori conflicte cu copiii, de aceea
se impune continuitate în „a lucra pe rela ie” (consilier colar,
Vaslui).
• La Vaslui s-a semnalat nevoia selec iei dirigin ilor, astfel încât
ace tia s vin în întâmpinarea nevoilor de consiliere ale elevilor; se
observ diferen e între clasele în care se desf oar activit i de
consiliere i cele în care nu se desf oar .
• Disponibilitate i poten ial de lucru, descoperire a celuilalt legat de
o anumit profesie (consilier colar, Bucure ti).
• Consilierul din domeniul protec iei copilului recunoa te rolul
consilierului în formarea asisten i maternali; consilierul identific
nevoile lor, pune în balan cererea aplicantului cu ofertele
disponibile (consilier, Timi ).
• Este nevoie de consiliere înainte de angajare pentru a-i informa pe
oameni despre natura locului de munc i a verifica nivelul de
compatibilitate cu solicitantul; de multe ori, oamenii, în special cei
care nu mai beneficiaz de ajutorul de omaj, nu au cuno tin
despre serviciile publice de consiliere (consilier de ocupare, Timi ).
• Înfiin area unui ONG în Timi oara (APEL) care ofer servicii
speciale de consiliere i îngrijire pentru absolven ii din casele de
copii.
• În rela ia cu directorii, consilierii colari au înv at modalit i
adecvate de interven ie, dificultatea de a schimba atitudini i
mentalit i, nevoia de sus inere din partea conducerii colii
(consilier, Vaslui).
• În rela ia cu colegii, consilierii colari au aflat care este rolul
consult rii pe marginea unor cazuri deosebite (consilier, Prahova).

Itemul 4
Itemul este menit s plaseze interven iile de consiliere într-un continuu
temporal; în acest sens, se încearc identificarea etapelor de via / a
momentelor favorabile influen ei pozitive a orient rii profesionale.

216
4.1 Opinii în sensul interven iilor timpurii de consiliere în familie i la
vârsta colar mic :
• La cele mai mici vârste putem identifica i cultiva anumite
predispozi ii i asigura „o imagine complex asupra lumii,
necesar unei bune integr ri ulterioare” (cazul colilor
aptitudinale de muzic , arte etc. – profesor, Harghita). Consilierea
„ar trebui s înceap chiar din gr dini ; eu nu am timp s -mi
observ copilul” (p rinte, Bra ov).
• Copiii se obi nuiesc s comunice de la vârste mici, s - i fac
planuri de viitor f r reticen e. „Avem nevoie de resurse,
consilierea trebuie s înceap din momentul în care debuteaz
colaritatea” (profesor, Prahova).
• Consilierii colari pledeaz pentru continuitatea procesului de
consiliere i informare de la clasa întâi „insistându-se pe aspecte
referitoare la autocunoa tere, astfel încât s se evite confuziile la
finalul clasei a VIII-a” (consilier, Vaslui), spre a oferi elevilor o
platform solid de alegere pe baza anticip rii tendin elor sociale i
de pe pia a muncii (asistent social, Timi ).
• Ca un element de contrast, s-a avansat ideea c „specializarea la o
vârst timpurie te constrânge i nu mai ai op iuni reale ulterioare”
(cazul liceelor cu profil sanitar sau pedagogic înainte de 1989 –
consilier colar, Bucure ti).
• Importan a sprijinirii copilului în procesul de alegere: dup etapa de
informare, necesitatea înv rii i aplic rii unor „tehnici de
manipulare a p rin ilor, în sens pozitiv” (absolvent, Vaslui).
• S-a pus accentul pe responsabilizarea i sensibilizarea p rin ilor,
subliniind faptul c „nu doar banii sunt importan i”; utilizarea
modalit ilor adecvate de interven ie în cazul p rin ilor cu o situa ie
material modest . S-a lansat ideea cre rii unor centre pentru
p rin i, cu acces permanent. Pentru consilier este important „s
redeschid în sufletul acestora dragostea de a fi p rinte”: copilul
va reu i dac i se acord aten ie, comunicare, ascultare activ .

4.2 Consilierea la finalul / începutul unui ciclu de înv mânt:

217
• Consiliere pentru alegerea profilului i a liceului (elevi, Bucure ti;
Bra ov); la elevii de clasa a VIII-a se observ o tendin de amânare
a exprim rii unei op iuni, iar efectul este c numero i elevi de liceu
se transfer la alt profil în timpul anului colar (profesor, Vaslui).
• Informarea despre facult ile cu profil similar profilului frecventat
în liceu (elev, Br ila). Înainte de facultate pentru informare despre
alternativele de studiu din cadrul anumitor facult i, dinamica pie ei
muncii, oportunit ile existente (studen i, Bucure ti; Timi ).
• La vârsta adolescen ei, pentru copiii cu probleme de comportament
(p rinte, Prahova).
• O problem este admiterea i selec ia elevilor cu cerin e educative
speciale pentru diferite cicluri de înv mânt, unde CJAPP nu are o
contribu ie real . În prezent se merge pe incluziune. Îns nu se
procedeaz cum trebuie, repartizarea se face în func ie de medii,
iar oferta este destul de limitat . CJAPP este responsabil de
orientare colar i profesional , dar nu de ine mecanismele
necesare. „Noi f cusem dosare în func ie de interesele i abilit ile
elevilor, dar a venit comisia i a spus, NU, astea sunt locurile,
primele sunt coaforul, apoi frizerul i ajungem la ultimele. Am fost
foarte dezam git . Am sim it atunci c nu am nici un cuvânt de
spus cu toate recomand rile mele i cu toate test rile mele.”
(consilier colar, Timi ).
• Mul i elevi i absolven i de liceu au op iuni neclare în ceea ce
prive te filiera urm toare de studiu, aleg institu ia f r s doreasc
neap rat o anumit specializare: „alearg dup o emblem ,
determina i de grupul de prieteni” (consilier colar, Timi ).
• Un exemplu fericit este utilizarea testului InterOptions în cazul
absolven ilor de limbi str ine, care au fost apoi îndruma i s dea
concurs la AJOFM, pentru a lucra în cadrul unor proiecte de
integrare european (consilier universitar, Br ila).
• „Dup liceu, genera ia mea mergea la drept, eu am ales psihologie
pentru c am citit un ghid de admitere i am g sit materiile mele
preferate: biologie i literatur .” (consilier de ocupare, Bucure ti).

218
 • „Oricând de-a lungul vie ii este binevenit , dar mai ales la sfâr it
de ciclu educa ional i în momente de tranzi ie.” (profesor,
Prahova; psiholog, Timi ; psiholog, Bucure ti).

4.3 Opinii despre oportunitatea consilierii:

• „Fiecare are momentul s u când î i d seama ce vrea s devin .”
(elev , Bucure ti).
• În via exist mai multe momente cruciale în care persoana
necesit consiliere. (elev, Prahova) „Consilierea este necesar
pentru toate categoriile de vârst , în special în momentele-cheie
din carier .” (personal de conducere, Prahova).
• Se constat o nevoie de consiliere crescând la toate categoriile de
beneficiari, pân la vârste înaintate (consilier colar, Prahova).
• „Nu exist un moment, ci o serie de momente, etape i reorient ri;
este nevoie de un proces longitudinal de evenimente i interven ii
oportune.” (consilier colar, Harghita).
• „S plec m de la ceea ce î i dore te copilul la un moment dat”
(p rinte, Bucure ti). În cazul s u, a fost îndrumat de p rin i spre
liceu i facultate, ambele nepotrivite cu preferin ele sale.
• Discu ii cu copiii „dac i atunci când te întreab .” (p rinte,
Vaslui).
• Rolul dirigin ilor în cazul p rin ilor care nu particip la edin e,
pentru motivarea elevilor de „a înv a de pl cere.” (elev, Vaslui).
• Uneori sunt necesare abord ri individuale ale p rin ilor – cazul unui
p rinte surd (profesor, Vaslui). Studen ii din Vaslui semnaleaz
neîncrederea p rin ilor în copil i nevoia de comunicare i de
educare a p rin ilor.
• Când o meserie este pe cale de dispari ie sau natura muncii
respective este pe cale s se schimbe. Un exemplu oferit de
consilierul de ocupare din Harghita const în aceea c tat l s u avea
o meserie despre care i-a dat seama c va disp rea (repararea
ma inilor de scris) i singur s-a reprofilat, a înv at (cursuri de
calificare la Bucure ti, a ob inut un atestat) i acum profeseaz pe

219
 cont propriu în repararea copiatoarelor; în prezent i aceast
meserie este în declin din cauza automatiz rii liniei de service.
• „Se crede c în anumite momente elevii au nevoie de consiliere
(clasele VIII, IX, X). Persoana nu e întotdeauna emo ional
deschis , de aceea consilierea trebuie desf urat pe toat durata
vie ii; din când în când, cineva s î i arate cine e ti i ce po i.”
(inspector, Bucure ti).

Itemul 5
Itemul ajut la identificarea principalilor agen i, surse de sfat profesional, în
demersul de a contribui la intensificarea schimburilor cu ace tia i de a
le asigura complementaritatea.

Din investiga ia noastr s-au desprins urm toarele instan e de consiliere

preferate de c tre diferite grupuri de beneficiari:
5.1 Surse generale:
• Internet-ul (site-uri specializate pe ofertarea de locuri de munc ,
site-uri de carier ) este relevant pentru elevi, cadre de conducere
din înv mânt, studen i, consilieri colari i universitari; atât
creatorii, cât i utilizatorii informa iei de pe Internet se bazeaz pe
acest mediu, foarte bine reprezentat la ace ti responden i în rela ie
cu alte surse.
• Media (pres i canale de tiri pentru burse ale locurilor de munc )
este bine creditat de elevi, p rin i, cadre de conducere din
înv mânt.
• Organiza iile de voluntari sunt un pol de informare i implicare
profesional pentru elevi.

5.2 Surse specializate:

• Informarea elevilor i studen ilor la sediul facult ilor.
• AJOFM (informa ii despre angajatori care ofer locuri de munc
pentru tineri i care primesc anumite facilit i, solicit ri din partea
companiilor de a recomanda spre angajare persoane de încredere,
220
 pentru a evita migra ia ulterioar pe post i investi iile (perdante) în
„formarea unor persoane care nu r mân”), CNDIPT (date
statistice cu privire la oferta de formare voca ional i pia a for ei
de munc pentru acest nivel de formare), ISE (cercet ri i proiecte
de formare profesional a consilierilor) pentru consilierii
practicieni.
• Agen ii de recrutare de personal pentru studen i, absolven i, tineri
în c utarea unui loc de munc i persoane deja angajate, care vor
s - i schimbe locul de munc .
• Materiale informative (bro uri, pliante, afi e) promovate i
c utate de consilierii colari; ace tia sunt convin i de utilitatea
acestor surse în comunitatea lor profesional , dar nu reg sim
men iunea i la nivelul beneficiarilor (de ex.: elevi, studen i, p rin i,
profesori, adul i cu sau f r ocupa ie). Putem în elege de aici c
materialele informative transport informa ie de actualitate i de
interes pentru consilieri, în privin a unor surse de formare
profesional continu .
• Lucr ri de specialitate (publica ii, ghiduri, prognoze, cercet ri)
relevante pentru angaja i i consilierii universitari.
• Cabinetul de consiliere este men ionat de studen i, profesori,
respectiv de grupuri reprezentative pentru toate categoriile de
beneficiari din înv mântul preuniversitar, ter iar i din domeniul
muncii.
• Profesorii sunt o surs de informare i sfat profesional pentru
p rin i i consilieri colari; în mod paradoxal, profesorii nu sunt
numi i de elevi i studen i printre persoanele / autorit ile spre care
ace tia se îndreapt atunci când au nevoie de consultare în
domeniul carierei.

5.3 Surse personalizate:

• Familia, respectiv p rin ii i/sau partenerul de via apar în
preferin ele tuturor responden ilor.
• Colegii de munc sunt o surs de consultare pentru p rin i, cadre
de conducere i consilieri de ocupare; aici sunt integra i i

221
 consilierii, în calitate de colegi ai cadrelor de conducere i
personalului din agen iile de munc .
• „Cine este mai aproape” (dintre sursele enumerate mai sus); „orice
persoan de la care po i afla i valorifica informa iile care te
intereseaz ” pentru studen i i consilierii de ocupare.

Familia i Internet-ul sunt dou surse, a c ror natur i mod de

interac iune cu persoana sunt complet diferite i de aceea complementare;
sunt cel mai frecvent invocate de participan ii la studiul nostru, probabil
deoarece asigur un echilibru relativ între componenta subiectiv i cea
obiectiv a alegerii profesionale, între interese / resurse individuale i
tendin e de sistem, între ini iativ i receptare.

Grupurile cel mai deschise spre consultare în privin a aspectelor de

orientare colar i profesional sunt cele ale elevilor i studen ilor;
r spunsurile colectate de la ei în jude e însumeaz cele mai multe
posibilit i de informare i comunicare. Acesta este un semn de normalizare
a dinamicii la nivelul form rii profesionale ini iale, de informa ie eficient
circulat între surse i beneficiari. Îns în cadrul acelora i categorii de
responden i identific m i pozi ia diametral opus :

5.4 Persoane reticente fa de interac iunea cu consilierul de orientare:

• Un elev din Prahova consider c nu to i colegii s i ar fi interesa i
de subiect, dar dac s-ar discuta în afara agendei colar-
profesionale, ar prefera „persoane cu care se cunosc bine”, în
ciuda reticen ei p rin ilor care eticheteaz subiectele „intime” ca
„reprobabile”.
• Studentul din Prahova nu se duce la consilier pentru c „nu-l
cunoa te i l-ar deranja s discute cu un str in.”
• Tân rul angajat din Prahova resimte „nevoia de a discuta cu cineva
adult din aceea i meserie”. Are nevoie de consiliere i pentru via a
de familie.

222
Itemul 6
Itemul caut s surprind atitudinea participan ilor fa de modificarea
curricular operat prin introducerea orelor de Consiliere i Orientare în
trunchiul (curricular) comun prin asimilarea orelor de dirigen ie i oferirea
unui nou con inut „întâlnirilor” profesor-consilier - elevi.

6.1 Elevii de liceu (Br ila) declar c au o anumit reticen fa de orele

de Consiliere i Orientare, întrucât consider c tiu ce vor s fac în
via . Apare i problema rezultatelor ob inute la testele de cuno tin e, care
genereaz o distan între elevi i profesori. Elevii sunt de p rere c
st pânirea cuno tin elor teoretice nu ar trebui s fie criteriu de promovare
într-o profesie pentru care persoana are abilit i.
Unii profesori-consilieri (dirigin i) nu comunic suficient cu elevii în
întâlnirile s pt mânale de la clas ; rela ia profesor-elev ar trebui s fie de
apropiere, prietenie. Orele de Consiliere i Orientare (foste de dirigen ie) ar
trebui s se desf oare cu participarea psihologului colar (consilier,
Vaslui).
Un p rinte din Bra ov propune s existe o sal cu destina ie special pentru
orele de Consiliere i Orientare din coal .

6.2 P rin ii (Bucure ti) apreciaz introducerea orelor de Consiliere i

Orientare în trunchiul (curricular) comun, îns î i exprim suspiciunea cu
privire la tendin a profesorilor de a transfera metodologia pred rii
propriei discipline la consiliere; nu to i profesorii sunt informa i i
preg ti i pentru tematica acestor ore (profesor, Prahova).
Pentru întâmpinarea favorabil a modific rii curriculare respective, este
necesar degrevarea copiilor de volumul mare de teme pentru acas
(p rinte, Prahova). În aceea i inten ie clasific m i interven ia profesoarei
din Bucure ti – exist riscul ca p rin ii s perceap cum copiii lor au înc o
or de curs pentru care ar trebui s se preg teasc : „o corvoad în plus”. În
practica pred rii, profesorul se raporteaz la con inut, nu la obiective, ca s
aleag metode i p r i de con inut. Re inem recomandarea pentru profesorii-
consilieri (dirigin i) de modernizare a metodologiei proiect rii didactice la
orele de Consiliere i Orientare.

223
Cadrele de conducere din Br ila îi caracterizeaz pe profesori ca un grup
profesional ini ial sceptic la schimbare, dar care ulterior con tientizeaz
faptul c schimbarea este necesar i se implic în realizarea acesteia.

6.3 Implementarea Ariei curriculare Consiliere i Orientare trebuie s se

bazeze pe formarea i motivarea profesorilor într-un sistem care s
garanteze calitatea form rii pân la ultimul beneficiar (în cascad ),
men inerea interesului i buna gestionare a timpului dedicat pentru formare.
Pe de o parte, nevoia este ridicat , pentru c formarea ini ial i continu de
pân acum nu ofer solu ii.
„Schimbarea denumirii Ariei curriculare nu-i schimb esen a. Profesorii,
dac nu sunt preg ti i (în afara informa iei), vor avea eficien nul , ca i
la orele de dirigen ie.” (profesoar , Bucure ti)
Pe de alt parte, la Timi s-a discutat problema motiva iei profesorilor care
nu accept s urmeze cursuri i specializ ri disponibile pe pia a form rii din
înv mânt în condi iile lipsei de sus inere financiar i administrativ pe
parcursul form rilor.
„Când e ti doar obligat s faci ceva, nu merge totul a a cum trebuie.”
(coordonator colar, Timi )

6.4 Unii profesori consider c este suficient s aib rezultate bune la

olimpiade, al ii con tientizeaz necesitatea schimb rii. Prima lor reac ie la
mesajul de schimbare este, de regul , „de ce trebuie s m schimb eu sau
ceva din activitatea mea?” (profesor, Br ila).
Consilierul trebuie s acorde consultan profesorilor în leg tur cu
Aria curricular Consiliere i Orientare, s r spund solicit rilor
abundente care vin din partea colegilor dirigin i de a intra la ore în locul lor
(profesor, Vaslui). Sunt unii profesori de diferite discipline care sunt
interesa i i ar putea face fa cu succes acestor activit i, al ii îns nu au
interes i nici competen ele necesare. Nu to i profesorii dirigin i pot aborda
temele propuse în programa de Consiliere i Orientare; mul i dintre ace tia
i-ar dori s poat g si în biblioteci ghiduri pentru desf urarea orelor de
consiliere. Munca dirigintelui este dificil ; este binecunoscut c în orele de
dirigen ie se face uneori preg tire pentru test rile na ionale sau pentru alte
discipline de specialitate.
224
Tân ra angajat din Bucure ti admite c „.. nu este pentru oricine. E
necesar ca activitatea de consiliere s se fac profesionist, cu grij , cu o
formare prealabil ”.

6.5 În acela i timp, la clas se conserv necesitatea de a desf ura activit i

de managementul clasei, pentru care trebuie alocat un timp separat sau s
fie adu i oameni noi, exclusiv cu aceast îns rcinare.
Noua abordare a Ariei curriculare Consiliere i Orientare impune
dezvoltarea de fi e longitudinale în care s consemneze datele relevante
despre elevi.
„Problema care se pune este cum vor reu i dirigin ii s - i gestioneze timpul
pentru a le face pe toate.” (consilier colar, Timi )

6.6 Un consilier din mediul universitar (Bucure ti) apreciaz utilitatea

ini iativei; prevede c liceenii vor veni mai preg ti i la facultate, iar
„informarea de pân acum va fi înlocuit cu formare continu ”.
Consilierul de ocupare din Bucure ti sper ca ini iativa s fie bine primit
de dirigin i. Protocolul inter-ministerial MEC-MM (HG nr. 759 din
18.07.2002 - De la coal la via a profesional spre carier ) este în
continuare în vigoare i prevede trei întâlniri pe lun între inspectorii
AJOFM i elevii din clasele terminale din licee / coli de arte i meserii, dar
„Este adev rat c nu to i directorii de coli în eleg importan a consilierii.”
Mesajul este de îmbun t ire a strategiei de comunicare dintre liderii
institu iilor de consiliere pe toat durata vie ii, prin eviden ierea
contribu iilor i avantajelor reciproce ale actorilor din coal i de pe pia a
muncii, precum i prin implicarea lor consecvent în procesul autoreglator
al cererii i ofertei de formare profesional .

Itemul 7
Participan ii ofer feed-back în raport cu calitatea serviciilor de
consiliere i orientare de care au beneficiat.

7.1 Aspecte favorabile:

225
 • Personalul de conducere din înv mânt (director, Bucure ti)
calific serviciile de consiliere colar necesare, de calitate i
realizate cu seriozitate; în Br ila a observat efecte asupra elevilor
din coala pe care o conduce, datorit profesionalismului
speciali tilor CJAPP, care au organizat cursuri de consiliere
pentru profesori i înv tori.
• Avem cerere foarte mare pentru aceste servicii. Consilierii sunt
foarte interesa i, fac cursuri, masterate. Atât directorii, cât i
profesorii sunt mul umi i de rezultate. Cererea de înfiin are a
cabinetelor colare de consiliere a crescut de peste cinci ori în
ultimul an, de la 11 la 59 în Municipiul Timi oara (consilier,
Timi ).
• În Vaslui, existen a serviciilor de informare i consilierea carierei
din AJOFM are un impact pozitiv asupra persoanelor aflate în
c utarea unui loc de munc , iar consilierul are rol de mediator,
facilitator, punct de sprijin în luarea deciziilor.
• „Foarte utile, te ajut s - i dai seama de ceea ce vrei, dac î i
dore ti cu adev rat, dac e ti preg tit, dac i se potrive te.”
(elev liceu, Bucure ti).
• „Mie mi-au fost de un real folos” (student, Bra ov); „o nou
meserie, o nou coal ” (student, Bucure ti).
• Important este promovarea consilierii, clarificarea rolului acesteia
în cadrul institu iei (angajat , Bucure ti).

7.2 Aspecte care condi ioneaz calitatea serviciilor de consiliere:

• Din punctul de vedere al colii serviciile de consiliere sunt
eficiente, dac se tie ce poate oferi i ce se a teapt de la consilier.
Ar trebui ca s se tie atribu iile i responsabilit ile consilierului
i clien ii s se raporteze la acestea. Dac în coal consilierul e
considerat un panaceu universal (pentru rezolvarea problemelor de
disciplin , comunicare etc.), eficien a acestuia e foarte redus . Dac
elevii a teapt prea mult de la consilier i cred c el/ea ia deciziile,
iar nu se atinge scopul muncii lor (profesoar , Bucure ti).

226
 • Acolo unde este personal specializat, serviciile sunt de calitate i
au impact semnificativ asupra popula iilor- int (profesor, Prahova).
Când vorbim de calitate conteaz mult i nivelul de preg tire al
profesioni tilor, specializarea, vechimea lor în domeniul i la locul
actual de munc ; abia dup aproximativ trei ani începe institu ia
respectiv s în eleag ce a tept ri realiste poate avea de la
consilier. La cabinetele colare situa ia se judec altfel decât la
centru, unde practicienii au alte atribu ii (consilier, Harghita).
• Consilierii colari consider c impactul serviciilor de consiliere
este direct propor ional cu calitatea lor (consilier, Vaslui),
efectul se observ mai bine atunci când clientul trimite i alte
persoane la consilierul lui (consilier, Br ila), calitatea i efectele
serviciilor sunt în func ie de experien a, voca ia i
profesionalismul consilierului (consilier, Prahova), experien a
ajut mult, nu numai formarea ini ial (consilier, Bucure ti).
• Un consilier universitar din Bucure ti apreciaz serviciile de
consiliere ca foarte utile. Calitatea lor este bun , dar sunt necesare
interven ii structurale la toate nivelurile (exist foarte pu ine
centre în universit i, iar centrele nou înfiin ate nu func ioneaz ).
Este exprimat cererea din partea studen ilor pentru consiliere, dar
nu exist personal specializat (resurse umane limitate).
• Se constat o mare nevoie de consiliere i informare a p rin ilor,
bunicilor, profesorilor, elevilor pentru a solicita din proprie
ini iativ sprijinul specialistului în comunicarea interpersonal i
în con tientizarea dificult ilor întâmpinate (inspector, Br ila).

7.3 Aspecte care trebuie ameliorate:

• „Consilierii fac multe lucruri în coal , dar prea pu ine pentru
consilierea carierei elevilor.” (p rinte, Bra ov).
• Unii elevi sunt dezam gi i în urma aplic rii bateriei BTPAC i
analiza rezultatelor, pentru c datele nu sunt interpretate i corelate
cu interesele lor, iar aptitudinile eviden iate nu sunt puse în rela ie
cu oferta de educa ie i viitoarea pia a muncii (elev , consilier
colar, Harghita).

227
 • Imposibilitatea de administrare a BTPAC în cadrul AJOFM
Harghita, din cauza condi iilor inadecvate de lucru cu clien ii; mai
u or se aplic InterOptions, care nu are limit de timp i se poate
relua dup o întrerupere oarecare. La fel este cazul i cu testele de
evaluare a aptitudinilor i intereselor existente online la adresa
www.go.ise.ro
• Clien ii vor rezultate personalizate de la prima testare sau edin .
Consilierul de ocupare descrie rolul s u i posibilit ile de ajutorare
în continuare a clientului (consilier, Bucure ti).

Itemul 8
Suntem interesa i de opinia participan ilor despre rolul i responsabilitatea
consilierului fa de succesul clientului.

8.1 Responsabilitatea revine:

• Consilierilor, pentru asigurarea influen ei pozitive asupra deciziilor
p rin ilor (p rinte, Vaslui). Consilierii colari apreciaz c , în
propria lor activitate, ei se fac responsabili pentru fiecare client
(consilier, Bucure ti).
„Absen a consilierului în cazul meu a determinat e ecul în carier .”
( omer, Prahova).
Responsabilitatea pe care i-o asum consilierii în cel mai înalt grad ine de
alegerea metodelor de interven ie i de con tiinciozitatea cu care trateaz
fiecare caz. Din punct de vedere profesional, consilierul are o r spundere
clar , care nu poate fi apreciat procentual. Un aspect îngrijor tor este
imposibilitatea asum rii responsabilit ii de c tre consilier, în anumite
situa ii, pentru rezultatele procesului de consiliere; acest lucru apare atunci
când este împov rat cu sarcini administrative i îi sunt impuse în munc
drept criterii de evaluare unele preponderent cantitative i pu ine sau deloc
calitative: „sunt multe alte sarcini care nu îmi las timp pentru a avea
sesiuni efective de consiliere; când tiu c am timp îmi pot programa un
client. În medie fac consiliere cam cu un client sau doi pe lun , în rest doar
informare i plasare.” (consilier de ocupare, Harghita).
• Profesorilor, în special dirigin ilor (p rinte, Prahova).

228
„Este important s fie al turi de acest copil i s -l ajute” (profesor,
Vaslui).
• Clien ilor
Uneori adul ii consider c nu se mai pot schimba la vârsta lor, în ciuda
informa iei vehiculate în sesiunile de consiliere c ar putea s se înscrie în
programe de recalificare (consilier de ocupare, Harghita).
„R spunderea e a celui ce ia decizia.” (tân r angajat, Bra ov)
Consilierul poate contribui la succesul în carier al clientului, oferi sprijini
în luarea deciziei, dar în final, „toate meritele sunt ale clientului, care a
tiut s î i asume responsabilitatea deciziei i s ac ioneze pentru
materializarea ei.” (angajat, Vaslui)

8.2 Responsabilitate împ r it :

• În cazul consilierii psihologice, consilierul este responsabil în
func ie de gradul de disponibilitate al clientului, în timp ce în cazul
orient rii colare, responsabilitatea consilierului este mare, dar
al turi de client (consilier colar, Vaslui).
• Un consilier „transmite încredere i speran elevilor pentru a
rezolva ceva” (elev , Vaslui).
• Un consilier nu „dicteaz ”, ci numai „direc ioneaz ” succesul
persoanei (student, Prahova).
• Profesorii cred c nu e cazul ca un consilier s î i asume mai mult
decât partea sa de responsabilitate pentru ce face în cazul clientului;
în acest fel îl face i pe client r spunz tor (profesori, Bucure ti,
Prahova).
• Personalul de conducere aloc doar o r spundere par ial
consilierilor, pentru c la succesul clientului / elevului contribuie i
al i factori: profesori, p rin i, clientul însu i, al i factori comunitari
(director, Prahova).
• În Br ila, consilierii adaug responsabilitatea clientului pentru
g sirea alternativelor, punerea în practic , con tientizarea rolului
edin elor de consiliere. În cazul dificult ilor în familie, (de ex.:
tentative de suicid) se impune implicarea întregii familii. Atunci
229
 când competen a consilierului este dep it , se impune trimiterea la
un alt specialist; de aceea este foarte important s se lucreze în
re ea, împreun cu al i colaboratori (profesori dirigin i, p rin i,
psihoterapeu i) pentru repartizarea responsabilit ilor.
• Mul i adul i vin la AJOFM i se plâng c au fost disponibiliza i, dar
nu au nici cea mai mic dorin de a se recalifica, nefiind capabili s
renun e la ideea c „asta au f cut toat via a” (consilier, Harghita).
• Consilierul de ocupare spune c indiferent de indicatorii de
performan dup care se raporteaz (de ex.: câ i adul i trimi i la
curs, angaja i în munc etc.), exist o component emo ional
neacoperit (de ex.: cum m sur m ridicarea moralului sau
ameliorarea imaginii de sine?). Exist cazuri când consilierul se
implic în terapia transferului, de ex.: omeri care vin s pt mânal,
persoane cu dizabilit i pe care nu ai cum s îi aju i, (consilier,
Bucure ti).

8.3 Responsabilitatea „altuia”:

• „Nu este treaba consilierului dac elevul nu reu e te”. (elev,
Prahova).
• În m sura în care clientul vine doar în anumite momente i solicit
doar informa ii punctuale, responsabilitatea consilierului nu este
prea mare. Consilierul este mai degrab r spunz tor de modul cum
reu e te s capteze clientul, dar i acest aspect este dificil de evaluat,
deoarece intervin pe parcurs o mul ime de factori asupra c rora
consilierul nu are control. Institu iile / serviciile de consiliere ar
trebui s încurajeze apropierea de client.
• „În prezent avem un consilier la cel pu in 800 de elevi, în aceast
situa ie nu putem vorbi de r spundere.” (consilier colar, Timi )

Itemul 9
Trecere în revist a avantajelor i dezavantajelor pe care le confer fiec rui
participant profesia sa actual .

230
9.1 În cazul elevilor, cei de coal general au f cut referire la „profesia” de
elev, iar elevii din licee i absolven ii s-au raportat la profesia spre care
aspir .
Zona din care am atras participan ii este a profesiilor sociale (înv mânt,
protec ia copilului, management educa ional, cercetare în educa ie), de
aceea observ m c subiectul principal al analizei la acest item a devenit, în
mod consensual, profesia didactic sau cele asimilate cu profesia didactic .

9.2 Avantajele percepute de participan ii la focus grup în rela ie cu rolul i

statutul lor profesional actual sunt descrise de:
• Cerc social (prieteni), posibilit i de comunicare, rela ionare cu
oamenii „a ti c peste tot pe unde calci, sunt oameni cu care ai
discutat, care se opresc, te salut , sunt prieteno i”; „a crea
armonia în aceast via , a tr i frumos”; „a te întâlni cu chipurile
frumoase ale copiilor” (profesor, Vaslui), elevii care revin s m
vad , m recunosc pe strad (director, Br ila), autocunoa tere
(tân r, Br ila; elev, Vaslui).
• Mediu stimulativ pentru formare continu , inter-înv are („fiecare
clas este ca un câmp de flori” – profesor, Vaslui) activit i
extracurriculare, acces la informa ii, seminarii, „cunosc legi noi,
firme noi, organiza ii noi” (tân r angajat, Prahova), munca în
echip , valorificare personal , „îmi place s înv , nu tiu când o s
m opresc” (consilier universitar, Bucure ti).
• Satisfac ii profesionale (de ex.: reu ita preg tirii elevilor, rezultate
bune ob inute la testele na ionale), experien profesional ,
oportunitatea de a valorifica propriile competen e, specializarea în
domeniul consilierii, domeniu care este înc la început în România
(consilier colar, Br ila), stabilitate i recunoa tere profesional
(consilier colar, Bucure ti), munc pe profilul preg tirii din
facultate.
• Timp liber (vacan ele colare).
• Program flexibil, activitate divers , lipsa monotoniei, a face ceea ce
îmi place.
• Stimulente materiale.

231
 • „Este cea mai la îndemân profesie.”

9.3 Dezavantajele descrise de participan ii la discu ie sunt, de cele mai

multe ori, efect al modului în care sunt structurate valorile persoanei; de
aceea, le reg sim sub forma comentariilor la lipsa avantajelor sau a
temerilor privind unilateralitatea satisfac iilor, dup cum urmeaz :
• Programul de lucru (fix sau începe prea târziu), munc de teren,
pu in timp liber, neglijarea familiei.
• Îngr direa creativit ii.
• Riscul implic rii emo ionale în cazurile de consiliere (consilier
colar, Bucure ti).
• Supraînc rcarea cu sarcini de serviciu, acumularea de tensiuni,
stres, oboseal , dispropor ie între efort i satisfac ie.
• Venitul mic i, în unele cazuri, statutul social sc zut „care nu sus in
aspira iile, idealurile” (p rinte, Vaslui); „nu m simt respectat ”
(consilier colar, Bucure ti); situa ia economic slab a jude ului
(consilier ocupare, Br ila).
• În cazul unei profesii predominant masculine practicate de o femeie
(agent comunitar) - neîncrederea oamenilor, lipsa lor de respect.

Itemul 10
Itemul investigheaz calit ile / tr s turile de personalitate ale consilierului sau
ale persoanei semnificative în consult rile profesionale, care r spund cel mai
bine nevoilor variate ale clien ilor.

10.1 Pe de o parte, tr s turile consilierului graviteaz în jurul polului „soft”

al personalit ii, alc tuit din:
• prietenie, empatie, sinceritate, încurajare, sus inere, în elegere,
r bdare, capacitate de ascultare, în elegere, acordare de sfaturi;
• capacitate de a se apropia de client, transparen , deschidere,
rela ionare.

232
„Consilierul este un prieten necunoscut, apropiat de nevoile tale, agreabil,
care te determin s spui mai multe decât vrei” (elev, Prahova), „un
prieten mai mare” (student, Prahova).
„Un alt p rinte pentru copil” (p rinte, Prahova)

10.2 Pe de alt parte, consilierul este perceput de responden i sub aspectul

„tare” al personalit ii profesionale, cu tr s turi precum:
profesionalism, competen , experien de via , obiectivitate,
cunoa tere a mediului de munc la care face referire clientul,
capabil s adapteze cuno tin ele teoretice de specialitate la cazul
concret al clientului;
prezent atunci când ai nevoie, ofer variante pentru a alege,
capacitate de adaptare rapid la situa ii, atitudine adecvat .
„Îi înva pe copii s pescuiasc , nu d sfaturi de-a gata.” (p rinte, Br ila)

10.3 Men ion m c în acest set de r spunsuri am inclus opiniile consilierilor

practicieni, precum i ale persoanelor din grup care nu au avut experien e de
consiliere în cadru organizat. În esen , re inem ideile exprimate de cei care
s-au aflat, în diferite circumstan e i pe diferite pozi ii, într-o rela ie de
consiliere profesional .
Concluzia care se desprinde din analiza r spunsurilor la acest item este c
profilul consilierului colar este în continuare ancorat în dimensiunea de
gen (lucr torul-femeie), are personalitate predominant de tip afectiv-
expresiv care îi confer un stil de munc centrat pe rela ie i dezvoltare
personal a beneficiarului (în special elev), este înclinat s devin aliatul
principal al acestuia în negocierea drumului c tre atingerea intelor proprii.

10.4 Câ tigurile evidente la nivel de percep ie public a profesiei de

consilier sunt, în analiza noastr , urm toarele:
• Specialistul nu mai este identificat sau asimilat func iilor
administrative sau de conducere din înv mânt sau din aria
ocup rii for ei de munc .

233
 • Munca îi este puternic contextualizat de situa iile complexe de
via ale clien ilor, cu deschidere fa de nevoile de profesionalizare
ale absolven ilor pe pia a muncii.
• Exercit un control tot mai accentuat asupra factorilor implica i în
formarea sa profesional continu , prin diversificarea cererii i
ofertei de formare.
• Se înregistreaz o acumulare de bune practici în colaborarea
serviciilor de consiliere din domeniile educa iei i muncii, care
poate fi valorificat în acorduri ale colilor i furnizorilor locali de
formare.

Itemul 11
Participan ii cu experien de consiliere aplic pe propria persoan metoda
empiric a observa iei i stabilesc în ce tip de rela ie se afl fa de furnizorul
de consiliere.

11.1 Din clasificarea tipurilor de rela ie care se dezvolt între consilier i

client, cât i din observa iile consilierilor asupra categoriei de clien i cu care
lucreaz , putem extrage nevoi reciproce de abordare, informare,
comunicare i pa i pe care fiecare îi poate face în întâmpinarea unei rela ii
de substan , conving toare cu cel lalt.

11.2 Persoane care favorizeaz comunicarea, schimbul de opinii, care

sunt explicit deschise spre autocunoa tere i valorific feed-back-ul de la
interlocutor pentru dezvoltare personal :
• „Primesc sfaturile cu c ldur , nu m deranjeaz dac sunt mai
pu in pl cute, selectez singur informa ia util ” (elev, Bucure ti).
• „Încerc s aflu cât mai multe r spunsuri, sunt o persoan care
acumuleaz informa ii i apoi le folose te” (elev, Vaslui).
• „Eu a asculta tot ce mi se spune, c ci mereu am de înv at.”
(student, Prahova).
• „Întotdeauna mi-au pl cut clien ii deschi i i receptivi i caut s fiu
mereu ca un astfel de client.” (consilier colar, Prahova).

234
 • „Sunt un bun ascult tor, îmi place s înv din experien a altora.”
(consilier colar, Bucure ti).
• Perseveren , curiozitate, cooperare, sus inere, optimism,
deschidere spre comunicarea cu diferite tipuri de personalitate,
acceptarea provoc rilor, a jocurilor de idei, a comportamentelor
diferite, acceptarea celorlal i, a nu-i judeca, „nu conteaz prima
impresie”, extragerea aspectelor pozitive.

11.3 Persoane care condi ioneaz mesajul de apropierea i încrederea

acordat sursei, cu spirit critic, care accept sau ini iaz o rela ie de tip
consiliere pentru c îi preconizeaz posibilele avantaje:
• „Dac nu sunt persoane semnificative în via a mea sau nu îmi
inspir încredere, nu in cont de p rerile lor.” (elev, Br ila).
• „Prefer s vorbesc cu cineva în particular. Apreciez observa iile
sincere de la persoane bine inten ionate.” (elev , Bucure ti).
• „Iau deciziile singur, dar ascult i alte opinii.” (absolvent, Br ila).
• „Caut s îmi confirm alegerea, caut argumente care mi se
potrivesc.” (profesoar , Bucure ti).

11.4 Persoane care accept mai greu sau chiar suspecteaz rela ia de
ajutorare de tip consiliere:
• „Deciziile mele sunt personale, nu in cont de opiniile altora”
(elev, Br ila).
• „Sunt cam neîncrez tor” (elev, Prahova).
• „A fi suspicios la început, dar a ine seama de sfaturi pentru
copilul meu.” (p rinte, Prahova).
• „Am tendin a s fiu cam dificil, uneori autoritar.” (inspector,
Prahova).
• „Dificil, pun întreb ri, am a tept ri înalte.” (student, Bucure ti).

235
 • „Rezistent la început, cooperant pe parcurs; am nevoie de
informa ii suplimentare care s m conving .” (tân ra angajat ,
Bucure ti).
• „Clien ii apeleaz la consilier doar în situa ii de criz . Clien ii
adul i, în special cei de o anumit vârst , sunt neinteresa i s î i
dezvolte propria carier , pasivi, a teapt s li se spun ce s fac ,
refractari la a se reprofila.” (consilier de ocupare, Harghita).
• Incomod (profesoar , Bucure ti).
• Descurajat (tân r omer, Prahova).

Itemul 12
Itemul solicit exemplificarea unei situa ii proprii de decizie profesional ia
sistemului de sprijin activat pentru acest scop.

12.1 Familia apare pe primul loc în ceea ce prive te op iunile de consultare

profesional ale reprezentan ilor din toate categoriile socio-profesionale
participante la focus grup: elevi, p rin i, profesori, personal de conducere
din înv mânt, studen i, consilieri practicieni; alocuri i în etape ulterioare
de via , rolul familiei este dublat de colegi, efi, prieteni, cunoscu i din
domeniul profesional vizat.
„Sfatul familiei, p rerile pro i contra sunt utile în orientarea copilului, dar
decizia final trebuie s fie a p rin ilor în cazul unui minor.” (p rinte,
Prahova).
„P rintele trebuie s -i dea copilului libertatea de alegere, dar trebuie i s -
l dirijeze din umbr .” (p rinte, Bra ov).

12.2 Prietenii i colegii sunt considera i principala alegere în cazul

studen ilor i tinerilor angaja i în munc .
„Pentru probleme profesionale în trecut m sf tuiam cu colegii i în mic
m sur cu familia. În viitor, poate voi lua decizii profesionale singur .”
(consilier universitar, Bucure ti).
„Uneori colegii te pot influen a negativ.” (elev, Prahova).

236
12.3 Consilierul este alegerea principal a elevilor, studen ilor, consilierilor
practicieni pentru alegerea filierei de studiu sau a locului de munc .
„Consilierul este un mediator între profesor, p rinte i copil” (profesor,
Bra ov).

12.4 Profesorii de la diferite discipline i profesorii dirigin i sunt prefera i

în consult rile legate de alegerea profilului de studiu i a viitoarei cariere,
de c tre elevi, absolven i, consilieri practicieni.
„În alegerea carierei m-a sprijinit i îndrumat un om i un profesor
excep ional.” (profesoar de muzic , Vaslui).
„Rolul profesorului de chimie a fost de nota 10.” (absolvent, Vaslui).

12.5 Motiva ia intrinsec poate juca un rol important i exclusiv în

alegerea profesiei. Este cazul unui consilier colar din Harghita, care din
pasiune pentru lucrul cu copiii a refuzat o slujb pl tit cu un salariu triplu
fa de cel din înv mânt.

Itemul 13
Itemul colecteaz date cu privire la necesarul de resurse pentru asigurarea unei
activit i eficiente de consiliere.

13.1 Consilierii practicieni reclam o serie de resurse, dintre care, pentru

unele, urgen a s-a stins odat cu crearea posibilit ii i totodat a obliga iei
(prin ordin al ministrului) de dotare a Centrelor i a Cabinetelor de
Asisten Psihopedagogic . Alte nevoi r mân, în schimb, nesatisf cute în
rela ie cu o munc de consiliere de calitate, auto-asumat de practicieni.
„Exist deficit de resurse în toate planurile.” (consilier colar, Prahova).

• Spa iu / cabinet de sine-st t tor.

„ (...) pentru a evita g l gia, zarva de pe coridor” (consilier colar, Timi ).

237
„Toat lumea intr la mine în birou, chiar dac tiu c anumite informa ii
se ob in din alte birouri, deoarece e mai simplu s deschid prima u care
le iese în cale i tiu c eu le dau r spunsurile.” (consilier de ocupare,
Harghita).
„ edin ele de consiliere individual nu se vor desf ura în cancelarie sau
în sala de clas !” (inspector, Br ila).

• Echipamente (video-proiector, calculator, copiator, calculatoare,

reportofoane, conexiune Internet), consumabile, mobilier
polifunc ional.
„În coli problema principal este dotarea i ob inerea consumabilelor.
Adesea, consilierii trebuie s multiplice instrumentele de lucru din banii
personali.” (consilier colar, Harghita).

• Materiale de specialitate (fi e, teste omologate, instrumente de

evaluare a personalit ii, recunoscute de Colegiul Psihologilor, de
ex.: testul RAVEN, Mayer-Briggs, Chestionarele Holland, Jackson,
Kuder etc.).

• Calitatea preg tirii personalului de specialitate, management

adecvat al resursei umane, angajarea de personal pentru sarcinile
administrative, program de lucru special dedicat clien ilor.

13.2 Solicit rile practicienilor, desprinse din discu iile de grup, sunt:
• Crearea posibilit ii de a achizi iona dot rile necesare prin
intermediul unor proiecte sau prin autofinan are.
• Ob inerea drepturilor de proprietate intelectual asupra testelor de
uz curent.
• Crearea unor instrumente unitare, la nivel na ional.
• Organizarea consilierilor în asocia ii profesionale.
• Optimizarea rela iei dintre consilierii din domeniul educa iei i al
muncii.
238
13.3 În opinia beneficiarilor, urm toarele elemente ar reprezenta valoare
ad ugat a serviciilor de consiliere:
• Situarea aproape de cas (student, Bucure ti).
• Timp disponibil pentru tratament individualizat (p rinte, Prahova).
• Facilit i pentru e-counselling.
„Accesez când am nevoie, stau acas , am doar avantaje.” (profesoar ,
Bucure ti).
• Resurse electronice pentru ob inerea de informa ii despre pia a
muncii (tân r angajat , Bucure ti).
• Persoan cu sim ul umorului (tân r angajat , Bucure ti).

Itemul 14
Tematica de interes deosebit pentru beneficiarii serviciilor de consiliere,
precum i cea considerat de furnizori ca având impact deosebit asupra
grupurilor cu care lucreaz . Tematica este privit sub aspectul rezultatelor /
„produsului” preconizat la sfâr itul interac iunii de consiliere.

14.1 Pentru elevi, apare evident interesul pentru problematica

autocunoa terii, sub forma identific rii defectelor i valoriz rii calit ilor.
În diferite etape de vârst , se reiau toate cele cinci teme din programa de
Consiliere i Orientare (autocunoa tere i dezvoltare personal ,
comunicare i abilit i sociale, managementul informa iilor i înv ri,
planificarea carierei, calitatea stilului de via ), cu diferite accente i
abord ri, pe principiul planific rii în spiral a currriculum-ului (elev,
Harghita).

Profesorii sunt interesa i de toate temele i, în plus, de managementul

schimb rii.

P rin ii prefer explorarea domeniului carierei profesionale viitoare,

via de cuplu, comportament deviant la adolescen i.
239
Consilierii colari ar dori s tie mai multe despre comunicarea cu familia.

Cadrele de conducere din înv mânt doresc s aib la dispozi ie materiale

pentru formarea i informarea profesorilor (de ex.: cazul form rii
na ionale pentru Aria curricular Consiliere i Orientare).
„Când nu te po i ajuta singur, trebuie s te la i ajutat.” (director, Vaslui).

Absolven ii sunt preocupa i de managementul timpului i de acordarea

propriu-zis a ajutorului în alegerea profesiei.

Tinerii în munc ar aprecia introducerea unor elemente de management al

situa iilor de criz .

Personalul din companii propune AJOFM antrenarea elevilor de liceu în

proiecte de practic în companii.

14.2 Numeroase teme din cele men ionate de participan ii la focus grup fac
parte din temele generice ale actualei programe de Consiliere i Orientare.
Re inem ca elemente de noutate propunerile responden ilor care, în diferite
situa ii profesionale, au con tientizat nevoia existen ei unei baze de date cu
informa ii i bune practici în domeniu. Pentru fiecare dintre ace tia, un
domeniu mai slab acoperit cap t importan a unei diferen e specifice, care îi
poate abilita sau descalifica în competi ia profesional .

Itemul 15
Beneficiile imediate i de perspectiv aduse de exerci iul consilierii persoanei i
sistemului din care face parte.

15.1 Dezvoltare personal i organiza ional :

240
 • O mam din Prahova apreciaz c activitatea de consiliere este
binevenit , în special pentru elevii cu probleme de comportament;
exemplul oferit este colegul de clas al copilului s u, care nu a
putut evita repeten ia chiar în urma numeroaselor discu ii i
interven ii „prietene ti” ale p rin ilor, colegilor i profesorilor.
„El nu vorbe te cu nimeni, nici m car nu-i prive te, aici ar putea interveni
consilierul. ”
• Armonia, comunicarea, „încercarea de a rezolva TOATE
problemele” (elev, Vaslui).
• Acordarea unui ajutor specializat pentru probleme diverse (consilier
colar, Br ila).
• Sprijin în eliminarea unor experien e nepl cute, „o ans în plus
pentru a reu i în via ” (absolvent, Br ila).
• Clarificarea i rezolvarea dificult ilor din coli, sprijin în derularea
demersului educativ la clas (inspector, Br ila).
• Informarea, dezvoltarea personal , relaxarea pot contribui la
dezvoltarea eficien ei sistemului de înv mânt, cre terea calit ii în
educa ie, ameliorarea rela iei profesor-elev, a metodelor de predare
(consilier colar, Br ila).
• Sprijin în dobândirea statutului de persoan ocupat , integrarea pe
pia a muncii (consilier de ocupare, Br ila).
• Echilibrarea cererii cu oferta pe pia a for ei de munc , sporirea
satisfac iei de a avea reu ite personale (consilier de ocupare,
Prahova).

15.2 Promovarea re elei de consiliere profesional în rela ie cu

autorit ile i beneficiarii:
• Înfiin area Centrelor de Informare i Orientare în universit i, în
special în cele particulare.
„Studen ii nu au cui s se adreseze” (student, Prahova).

241
 • Necesitatea angaj rii unui psiholog în fiecare coal , în mod
permanent, pe post de consilier; consilierul s descopere via a colii
i s contribuie la ameliorarea ei continu (inspector, Vaslui).
• Plasarea „omului potrivit la locul potrivit” (student, Prahova).
• Economie de timp, energie i bani publici (absolvent, Br ila).
• Crearea unor baze de date care pot constitui un sprijin în
sistematizarea unor cercet ri sociale viitoare (absolvent, Br ila).

Itemul 16
Itemul colecteaz exemple de succes în activitatea de consiliere, a a cum sunt
percepute i prezentate de participan i.

16.1 Participarea la proiecte de formare, autoformare, mobilit i:

• Înfr ire cu o coal din Ungaria; schimburi de experien cu elevii
i profesorii de acolo.
„Este important s vezi cum este i în alt parte.” (elev, Harghita).
• Formator la Universitatea de Var organizat de Agen ia Na ional
pentru Sprijinirea Ini iativelor Tinerilor (ANSIT) pe modulul de
„Orientare în carier ”, cu participan i din toate categoriile de vârst :
elevi, studen i, absolven i (consilier universitar, Bucure ti).
• Organizarea unui training cu tema „În c utarea unei cariere”
pentru 50 de studen i (pe grupe) în cadrul târgului de joburi
JOBFEST al ASLS (consilier de ocupare, Bucure ti).
• Program de înv are a limbajului surdo-mu ilor; legisla ia prevede
ca institu iile publice s aib interpre i de limbaj mimico-gestual
(consilier de ocupare, Bucure ti).
• Proiectul „Informare i consiliere privind cariera”, cu circa 1000
de cursan i forma i, majoritatea din înv mântul preuniversitar
(profesoar , Bucure ti).
• Implicarea tuturor colegilor din jude într-o activitate de formare
continu , cu tema „Terapie sistemic de familie” (consilier colar,
Vaslui).
242
 • Realizarea unui proiect pentru elevii claselor a VII-a, cu durata de 4
luni, pe parcursul c rora s-au desf urat activit ile: autocunoa tere,
ob inerea unor informa ii despre licee, realizarea planului
decizional, organizarea unor întâlniri cu profesorii i p rin ii.
Întâlnirile au fost reluate dup un an pentru a se m sura impactul
activit ilor din perspectiva elevilor, profesorilor i p rin ilor
(consilier colar, Br ila).

16.2 Activit i în cadrul comisiilor metodice:

• Desf urarea unor cursuri de informare i consiliere a carierei
pentru profesori (consilier colar, Br ila).
• Realizarea unor lec ii la clasa a VIII-a, cu tema Scenarii despre
viitor; dup modelul cursului Comenius cu tema „Scenarii
educa ionale” organizat la Viena (inspector, Br ila).
• Atragerea directorilor i profesorilor dirigin i la activit ile
metodice (consilier colar, Vaslui).
• Organizarea unei activit i de consiliere colar i pastoral , în
cadrul unei m n stiri (consilier colar, Vaslui).
• Editarea i distribuirea în coli a revistei „Repere
psihopedagogice”, ca urmare a unui proiect finan at de Funda ia
pentru o Societate Deschis . Psihologii au fost integra i în
activit ile de proiect din coli (consilier colar, Vaslui).
• Integrarea unor elevi din colile speciale în colile de arte i meserii
(consilier colar, Vaslui).

16.3 Activit i publice:

• Bursa colilor – feed-back pozitiv din partea unor clien i i
profesori forma i la CJAPP pe teme de consiliere (consilier colar,
Harghita).
• Ca urmare a ac iunii „Campanie de informare a popula iei de etnie
rrom ”, s-au angajat i s-au înscris la cursuri de calificare mai
multe persoane de etnie rrom (consilier de ocupare, Vaslui).

243
 • Deschiderea a dou noi cabinete de consiliere în Municipiul Bra ov
(psiholog companie, Bra ov).
• Colaborarea cu presa (consilier colar, Vaslui).

16.4 Rezolvarea unor situa ii problematice:

• Acordarea unei noi semnifica ii unei situa ii: scandal provocat de
vecini (în urma sesiunilor de consiliere elevul nu mai resim ea la fel
de acut acele scandaluri).
• Elevul care suferea de bulimie, în urma sesiunilor a ajuns s î i
normalizeze comportamentul alimentar.
• Clarificarea intereselor unui elev de clasa a XII-a care s-a decis s
urmeze cariera de psiholog (consilier colar, Timi ).
• Consilierea propriilor copii (p rinte, Vaslui).
• Recuperarea unui elev cu tulbur ri de comportament (p rinte,
Prahova).
• Absolven i de liceu care, în urma consilierii, au reu it la examenul
de admitere în facultate f r prea mult stres; angajarea unor tineri în
companii de prestigiu (inspector, Bra ov).

244
 V. Bibliografie

Agabrian, M.; Millea V. Parteneriate coal -familie-comunitate. Ia i,

Institutul European, 2005.
Aria curricular Consiliere i Orientare. Jig u, Mihai (coord.).
Bucure ti, Editura AFIR, 2005.
Baker, S. B. School Counselling for the Twenty-first Century.
Wiltshire, PCCS Books, 1997.
Boutin, G.; Durning P. Les interventions aupres des parents. Bilan et
analyse des pratiques socio-educatives. Toulouse, Editions Privat, 1994.
Career Guidance. A Handbook for Policy Makers. OECD, 2004.
Cod etic i standarde de calitate în consiliere. Jig u, Mihai (coord.)
Bucure ti, Editura AFIR, 2004.
Collins, Sandra; Hiebert, B. Developing a Competency Framework
for Career Counsellor Trening. Calgary, Athabasca University, 2002
(online: http://www.contactpoint.ca/natcon-conat/2002/pdf/pdf-02-08.pdf)
Compétences clés. Eurydice, Direction générale de l’éducation et de
la culture, Bruxelles, 2002.
Consiliere i orientare. Ghid. Jig u, Mihai (coord.) Bucure ti, Editura
AFIR, 2000.
Consilierea carierei adul ilor. Jig u, M. (coord.). Bucure ti, Editura
AFIR, 2003.

245
 Consilierea carierei. Compendiu de metode i tehnici. Jig u, M.
(coord.). Bucure ti, Editura Sigma, 2007.
Educa ia în familie. Repere i practici actuale. Ionescu Mihaela,
Negreanu Elisabeta (coord.) Bucure ti, Institutul de tiin e ale Educa iei,
2006.
Educa ia p rin ilor. Strategii i programe. Bunescu, G. (coord.).
Bucure ti, Editura Didactic i Pedagogic , 1997.
Educa ia i consilierea p rin ilor. Ghid. Musc , Angela. (coord.)
Bucure ti, Editura AFIR, 2006.
Egan, G. The Skilled Helper. A problem-management approach to
helping. Sixth edition, Pacific Grove, CA, USA, Brooks/Cole Publishing
Company, 1998.
Folosirea tehnologiilor informa iei i comunic rii în consiliere.
Competen ele i formarea practicienilor. Chiru, Mihaela; Jig u Mihai (ed.)
Bucure ti, Editura AFIR, 2005.
Înv area permanent - prioritate a politicii educa ionale din
România. Bucure ti, ISE, 2001.
Jarvis, P. S. Career Information and Counselling in the Internet Era.
In: AIOSP, Educational and Vocational Guidance Buletin, nr. 61/1998.
Jig u, M.; Chiru, M. Consilierea la distan - manual. Bucure ti,
Editura AFIR, 2004.
Jig u, Mihai. Consilierea carierei. Bucure ti, Editura Sigma, 2001.
Jig u, Mihai. Consilierea carierei. Un model deschis i flexibil.
Bucure ti, Editura AFIR, 2005.
Nire teanu, Aurel; Ardelean, Mihai. Personalitate i profesie. Târgu
Mure , University Press, 2001.
Ordin privind organizarea ciclului de studii universitare de licen .
Ministerul Educa iei i Cercet rii, nr. 3235/2005.
Program colar pentru anul de completare, Clasa a XI-a,
Orientare i consiliere voca ional , Ministerul Educa iei i Cercet rii,
Consiliul Na ional pentru Curriculum, Centrul Na ional de Dezvoltare a
Înv mântului Profesional i Tehnic (2006) OMEC nr. 3872/2005.

246
 Program colar pentru ciclul superior al liceului, Orientare i
consiliere voca ional , Filiera tehnologic , Clasele a XI-a i a XII-a, ruta
direct de calificare, Clasele a XII-a i a XIII-a, ruta progresiv de
calificare, Ministerul Educa iei i Cercet rii, Consiliul Na ional pentru
Curriculum, Centrul Na ional de Dezvoltare a Înv mântului Profesional i
Tehnic (2006) OMEC nr. 3488/2006.
Program colar pentru clasele a IX-a – a X-a, coala de arte i
meserii, Consiliere i orientare voca ional , Ministerul Educa iei i
Cercet rii, Consiliul Na ional pentru Curriculum, Centrul Na ional de
Dezvoltare a Înv mântului Profesional i Tehnic (2006) OMEC nr.
3552/2004.
Programe colare pentru Aria curricular Consiliere i Orientare,
clasele a IX-a – a XII-a. Ministerul Educa iei i Cercet rii, Consiliul
Na ional pentru Curriculum (2006) OMEC nr. 5287/2006, Bucure ti.
Programe colare pentru Aria curricular Consiliere i Orientare,
Clasele I - a IV-a, Clasele a V-a – a VIII-a, OMEC nr. 5286/2006.
Redefining Family Policy: Implications for the 21st Century. Mercier,
Joyce; Garasky, S. and Mack Shelley II (eds.). Ames, Iowa State University
Press, 2000.
Rolul p rin ilor în sistemele educa ionale din Uniunea European .
Agen ia Na ional Socrates, Unitatea Eurydice România: 2000.
Singer, Mihaela; Sarivan, Ligia. Quo vadis, Academia? Repere
pentru o reform de profunzime în înv mântul superior. Bucure ti,
Editura Sigma, 2006.
St nciulescu, Elisabeta. Sociologia educa iei familiale. Ia i, Editura
Polirom, 1997.
oitu, L.; Vr jma , E.; P un, E. Consiliere familial . Ia i, Institutul
European, 2001.
Tehnologiile informatice i de comunicare în consilierea carierei.
Jig u, M. (coord.). Bucure ti, Editura AFIR, 2003.

Online:

247
 http://crccanada.org/crc/files/Competencies-English%20
Druckversion2.doc (International Competencies for Educational and
Vocational Guidance Practitioners)
http://ec.europa.eu/education/policies/educ/eqf (Cadrul European al
Calific rilor - EQF, document de lucru al Comisiei Europene – 957/ 2005
http://ec.europa.eu/education/policies/lll/life/communication/com_en.
pdf
http://ec.europa.eu/education/policies/lll/lll_en.html
http://euroguidance.ise.ro/Informare/Sistemuldeconsiliere/tabid/255/l
anguage/ro-RO/Default.aspx
http://portal.mmssf.ro
http://portal.mmssf.ro/Portal/SiteMap.do
http://www.aiosp.org
http://www.anofm.ro/juridic/acte_normative/legea_nr_107_2004.htm
http://www.anph.ro/Legislatie/hg1007.htm
http://www.avoconsult.ro
http://www.career-dev-guidelines.org (Canadian Standards and
Guidelines for Career Development)
http://www.cate.co.nz/Issues/Career%20Counselling%20Competenci
es.pdf Career Counselling Competencies 2006
http://www.ccacc.ca/Ethics.html (Canadian Counselling Association)
http://www.ciocp.ro/
http://www.cnrop.ise.ro/Pub/sanosp.htm
http://www.cnrop.ise.ro/resurse/capp/reg2005.pdf
http://www.cnrop.ise.ro/resurse/capp/regcap.pdf
http://www.codulmuncii.ro
http://www.counseling.org/site/PageServer?pagename=resources_ethi
cs (American Counseling Association - ACA)
http://www.dsclex.ro

248
 http://www.dsclex.ro/result.php?request=invatam%E2nt
http://www.edu.ro/index.php/articles/c599
http://www.etuc.org/a/590
http://www.etuc.org/r/214
http://www.eurydice.org Re eaua Eurydice
http://www.indaco.ro/
http://www.inspectmun.ro/Legislatie/LegislatieB/legislatieb.html
http://www.inspectrum.ro/legislatie
http://www.interjobs.ro/legislatie/hotararea_377.htm
http://www.ise.ro/consiliere/consiliere.html
http://www.juridice.ro/monitorul_oficial
http://www.nbcc.org/ethics/webethics.htm (National Board for
Certified Counselors - NBCC)
http://www.oecd.org/els/education/careerguidance (OECD Career
Guidance Policy Review)
http://www.uned.es/aeop/index0.htm (Qualification Standards for
Educational Guidance and Career Service Providers IAEVG)
http://www.uniunea.ro/index.php?articol=22

249
250
 VI. Anexe

VI.1. Chestionare

Grup- int 1: Elevi din coli generale

Jude ul ………………….

NEVOILE DE CONSILIERE PE TOAT DURATA VIE II

I. Interese profesionale
1. Ai o op iune profesional în acest moment?
____ nu ____ da, care? ____________________________________
2. Pe ce te bazezi când exprimi aceast op iune?
____ rezultate colare
____ rezultate favorabile profilului de activitate preconizat
____ recomand ri de la persoane semnificative
____ model în familie
____ aspira ii personale
____ curiozitate
____ alegerile prietenilor /colegilor
____ perspectiva împlinirii profesionale
altele, care? ______________________________________________
3. Ce a tept ri ai de la viitoarea ocupa ie?
____ recunoa tere profesional
____ remunera ie bun
____ timp liber
____ formare /dezvoltare profesional continu
____ rela ii, contacte
____ dezvoltare personal (încredere în sine, ini iativ , toleran )
4. Ce competen e consideri c se cer pentru a avea succes în cariera preconizat ?
251
 _______________________________________________________
5. Cum le-ai putea dobândi?
____ formal ____ informal / din ce surs ? _____________________

II. Consilierea carierei

6. În ce situa ii consideri c ai nevoie de consiliere? Ordoneaz în func ie de
importan a lor pentru tine (1 = maxim)
____ autocunoa tere (interese, aptitudini, stil de înv are)
____ securitate i stabilitate (proprie sau pentru al ii)
____ comunicare /competen e sociale
____ competen e antreprenoriale
____ înv are eficient
____ planificarea carierei
____ rezolvarea conflictelor
____ stil de via
____ utilizarea calculatorului
____ înv area unei limbi str ine, care? _______ la ce nivel? _____
____ creativitate i exprimare artistic
____ ritm i mi care
altele, care? _____________________________________________
7. Ce ai vrea s tii? Ordoneaz în func ie de importan a lor pentru tine (1 =
maxim)
____ posibilit i de educa ie i formare profesional
____ posibilit i de munc în ar
____ posibilit i de munc în str in tate
____ posibilit i de promovare în domeniul preconizat
____ servicii sociale disponibile (s n tate, recuperare, timp liber)
altele, care? _____________________________________________
8. Ai beneficiat pân acum de consiliere i orientare?
____ nu ____ da ____ ore în programul colar ____ cabinet
9. Ce ai descoperit în rela ie cu consilierul? Ordoneaz în func ie de importan a lor
pentru tine (1= maxim)
____ atmosfer cald , prieteneasc
____ informa ii obiective
____ grup de discu ii pe teme de interes
____ posibilitatea de a m exprima
____ instrumente de autocunoa tere
____ activit i de proiect, ac iuni comunitare
altele, care? ______________________________________________
10. Ce ai dori s g se ti într-un cabinet ideal de consiliere?
____ atmosfer cald , prieteneasc
____ informa ii obiective
____ grup de discu ii pe teme de interes

252
 ____ posibilitatea de a m exprima
____ instrumente de autocunoa tere
____ activit i de proiect, ac iuni comunitare
altele, ce anume? _________________________________________
11. Cu cine discu i problemele pe care le întâmpini?
____ familie
____ consilier/psiholog
____ colegi
____ prieten(i)
____ forum electronic
____ jurnal personal
____ reflec ie personal
____ nimeni

III. Date personale

Genul /Sexul: ____ F ____ M
Vârsta: ____ ani
Mediul de reziden : ____ urban ____ rural
Profesia p rin ilor: mama __________________ tata ___________________
Structura familial :
____ mam , tat , copil/ii
____ câ i fra i sunte i?
____ al câtelea n scut e ti
____ al i membri ai familiei (cine?) __________________________
____ un singur p rinte, cine? _______________________________
Tipul colii pe care o urmezi:
____ de stat
____ particular
____ clasa

253
 Grup- int 2.1: Elevi din licee teoretice
Jude ul____________________

NEVOILE DE CONSILIERE PE TOAT DURATA VIE II

I. Interese profesionale
1. Ai o op iune profesional în acest moment?
____ nu ____ da, care? ______________________________
2. Pe ce te bazezi când exprimi aceast op iune?
____ rezultate colare
____ rezultate favorabile profilului de activitate preconizat
____ recomand ri de la persoane semnificative
____ model în familie ____ aspira ii personale ____ curiozitate
____ alegerile prietenilor /colegilor
____ perspectiva împlinirii profesionale
altele, care? _______________________________________________
3. Ce a tept ri ai de la viitoarea ocupa ie?
____ recunoa tere profesional ____ remunera ie bun
____ timp liber ____ formare /dezvoltare profesional continu
____ rela ii, contacte
____ dezvoltare personal (încredere în sine, ini iativ , toleran )
4. Ce competen e consideri c se cer pentru a avea succes în cariera viitoare? _
________________________________________________________
5. Cum le-ai putea dobândi?
____ formal ____ informal, din ce surs ? ______________________

II. Orientare colar i profesional

6. În ce situa ii consideri c ai nevoie de consiliere? Ordoneaz în func ie de
importan a lor pentru tine (1 = maxim)
____ autocunoa tere (interese, aptitudini, stil de înv are)
____ securitate i stabilitate (proprie sau pentru al ii)
____ comunicare /competen e sociale ____ competen e antreprenoriale
____ înv are eficient ____ planificarea carierei
____ rezolvarea conflictelor ____ stil de via
____ utilizarea calculatorului
____ înv area unei limbi str ine, care? _______ la ce nivel? ______
____ creativitate i exprimare artistic ____ ritm i mi care
altele, care? _____________________________________________
7. Ce ai vrea s tii? Ordoneaz în func ie de importan a lor pentru tine (1 =
maxim)
____ oportunit i de educa ie i formare profesional
____ oferte de munc în ar ____ oportunit i de munc în str in tate
254
 ____ oportunit i de promovare în domeniul preconizat
____ servicii sociale disponibile (s n tate, recuperare, timp liber etc.)
altele, care? _____________________________________________
8. Ai beneficiat pân acum de consiliere i orientare?
____ nu ____ da ____ ore în curriculum colar ____ cabinet specializat
9. Ce ai descoperit în rela ie cu consilierul? Ordoneaz în func ie de importan a lor
(1 = maxim)
____ atmosfer cald , prieteneasc ____ informa ii obiective
____ grup de discu ii pe teme de interes
____ posibilitatea de a m exprima ____ instrumente de autocunoa tere
____ activit i de proiect, ac iuni comunitare
altele, care? ______________________________________________
10. Ce ai dori s g se ti într-un cabinet ideal de consiliere?
____ atmosfer cald , prieteneasc ____ informa ii obiective
____ grup de discu ii pe teme de interes
____ posibilitatea de a m exprima ____ instrumente de autocunoa tere
____ activit i de proiect, ac iuni comunitare
altele, care? ______________________________________________
11. Cu cine discu i problemele pe care le întâmpini?
____ familie ____ consilier/psiholog ____ colegi ____ prieten(i)
____ forum electronic ____ jurnal personal ____ reflec ie personal
____ nimeni

III. Date personale

Genul /Sexul: ____ F ____ M
Vârsta: ____ ani
Mediul de reziden : ____ urban ____ rural
Profesia p rin ilor: mama __________________ tata ___________________
Structura familial :
____ mam , tat , copil/ii
____ câ i fra i sunte i? ____ al câtelea n scut e ti
____ al i membri ai familiei (cine?) __________________________
____ un singur p rinte, cine? _______________________________
Tipul colii pe care o urmezi:
____ de stat ____ particular ____ clasa

255
 Grup- int 2.2: Elevi din licee tehnologice
Jude ul____________________

NEVOILE DE CONSILIERE PE TOAT DURATA VIE II

I. Interese profesionale
1. Ai o op iune profesional în acest moment?
____ nu ____ da - care? ____________________________________
2. Pe ce te bazezi când exprimi aceast op iune?
____ rezultate colare
____ rezultate favorabile profilului de activitate preconizat
____ recomand ri de la persoane semnificative
____ model în familie ____ aspira ii personale
____ curiozitate ____ alegerile prietenilor /colegilor
____ perspectiva împlinirii profesionale
altele, care? ______________________________________________
3. Ce vei face dup absolvirea liceului tehnologic?
____ continui studiile în acela i domeniu
____ continui studiile în alt domeniu ____ m angajez
Motiveaz r spunsul _______________________________________
4. Ce a tep i de la viitoarea ocupa ie?
____ recunoa tere profesional ____ remunera ie bun
____ timp liber ____ formare /dezvoltare profesional continu
____ rela ii interpersonale
____ dezvoltare personal (încredere în sine, ini iativ , toleran )
5. Ce competen e consideri c se cer pentru a avea succes în cariera viitoare? __
_________________________________________________________
6. Cum le-ai putea dobândi?
_____ formal ____ informal / din ce surs ? ______________________

II. Consilierea carierei

7. În ce situa ii consideri c ai nevoie de consiliere? Ordoneaz în func ie de
importan a lor pentru tine (1 = maxim)
____ autocunoa tere (interese, aptitudini, stil de înv are)
____ securitate i stabilitate (proprie sau pentru al ii)
____ comunicare /competen e sociale
____ competen e antreprenoriale ____ înv are eficient
____ planificarea carierei ____ rezolvarea conflictelor
____ stil de via ____ utilizarea calculatorului
____ înv area unei limbi str ine, care? ________ la ce nivel? ______
____ creativitate i exprimare artistic ____ ritm i mi care
altele, care? ______________________________________________
256
8. Ce ai vrea s tii? Ordoneaz în func ie de importan a lor pentru tine (1 =
maxim)
____ oportunit i de educa ie i formare profesional
____ oferte de munc în ar ____ oportunit i de munc în str in tate
____ oportunit i de promovare în domeniul preconizat
____ servicii sociale disponibile (s n tate, recuperare, timp liber etc.)
altele, care? _____________________________________________
9. Ai beneficiat pân acum de consiliere i orientare?
____ nu ____ da ____ ore în curriculum colar ____ cabinet specializat
10. Ce ai descoperit în rela ie cu consilierul? Ordoneaz în func ie de importan a lor
pentru tine (1 = maxim)
____ atmosfer cald , prieteneasc ____ informa ii obiective
____ grup de discu ii pe teme de interes
____ posibilitatea de a m exprima ____ instrumente de autocunoa tere
____ activit i de proiect, ac iuni comunitare
altele ____________________________________________________
11. Ce ai dori s g se ti într-un cabinet ideal de consiliere?
____ atmosfer cald , prieteneasc ____ informa ii obiective
____ grup de discu ii pe teme de interes
____ posibilitatea de a m exprima ____ instrumente de autocunoa tere
____ activit i de proiect, ac iuni comunitare
altele ___________________________________________________
12. Cu cine discu i problemele pe care le întâmpini?
____ familie ____ consilier/psiholog ____ colegi ____ prieten(i)
____ forum electronic ____ jurnal personal ____ reflec ie personal
____ nimeni

III. Date personale

Genul /Sexul: ____ F ____ M
Vârsta: ____ ani
Mediul de reziden : ____ urban ____ rural
Profesia p rin ilor: mama __________________ tata ___________________
Structura familial :
____ mam , tat , copil/ii
____ câ i fra i sunte i?
____ al câtelea n scut e ti
____ al i membri ai familiei (cine?) __________________________
____ un singur p rinte, cine? _______________________________
Tipul colii pe care o urmezi:
____ de stat ____ particular ____ clasa

257
 Grup- int 2.3: Elevi din coli de arte i meserii
Jude ul____________________

NEVOILE DE CONSILIERE PE TOAT DURATA VIE II

I. Interese profesionale
1. Ai o op iune profesional în acest moment?
____ nu ____ da, care? _____________________________________
2. Pe ce te bazezi când exprima i aceast op iune?
____ rezultate colare
____ rezultate favorabile profilului de activitate preconizat
____ recomand ri de la persoane semnificative
____ model în familie ____ aspira ii personale ____ curiozitate
____ alegerile prietenilor /colegilor
____ perspectiva împlinirii profesionale
altele, care? ____________________________
3. Ce vei face dup absolvirea SAM?
____ continui studiile în acela i domeniu
____ continui studiile în alt domeniu ____ m angajez
Motiveaz r spunsul _______________________________________
4. Ce a tept ri ai de la viitoarea ocupa ie?
____ recunoa tere profesional ____ remunera ie bun
____ timp liber ____ formare /dezvoltare profesional continu
____ rela ii interpersonale
____ dezvoltare personal (încredere în sine, ini iativ , toleran )
5. Ce competen e consideri c se cer pentru a avea succes în cariera ta viitoare? _
________________________________________________________
6. Cum le-ai putea dobândi?
____ formal____ informal / din ce surs ? _______________________

II. Orientare colar i profesional

7. În ce situa ii consideri c ai nevoie de consiliere? Ordoneaz în func ie de
importan a lor pentru tine (1 = maxim)
____ autocunoa tere (interese, aptitudini, stil de înv are)
____ securitate i stabilitate (proprie sau pentru al ii)
____ comunicare /competen e sociale ____ competen e antreprenoriale
____ înv are eficient ____ planificarea carierei
____ rezolvarea conflictelor ____ stil de via
____ utilizarea calculatorului
____ înv area unei limbi str ine, care? _________ la ce nivel? _____
____ creativitate i exprimare artistic ____ ritm i mi care
altele, care? ___________________________________________
258
8. Ce ai vrea s tii? Ordoneaz în func ie de importan a lor pentru tine (1 =
maxim)
____ posibilit i de educa ie i formare profesional
____ oferte de munc în ar ____ posibilit i de munc în str in tate
____ posibilit i de promovare în domeniul preconizat
____ servicii sociale disponibile (s n tate, recuperare, timp liber etc.)
altele, care? _____________________________________________
9. Ai beneficiat pân acum de consiliere i orientare?
____ nu ____ da ____ ore în programul colar ____ cabinet specializat
10. Ce ai descoperit în rela ie cu consilierul? Ordoneaz în func ie de importan a lor
pentru tine (1 = maxim)
____ atmosfer cald , prieteneasc ____ informa ii obiective
____ grup de discu ii pe teme de interes
____ posibilitatea de a m exprima ____ instrumente de autocunoa tere
____ activit i de proiect, ac iuni comunitare
altele __________________________________________________
11. Ce ai dori s g se ti într-un cabinet ideal de consiliere?
____ atmosfer cald , prieteneasc ____ informa ii obiective
____ grup de discu ii pe teme de interes
____ posibilitatea de a m exprima ____ instrumente de autocunoa tere
____ activit i de proiect, ac iuni comunitare
altele ___________________________________________________
12. Cu cine discu i problemele pe care le întâmpini?
____ familie ____ consilier/psiholog ____ colegi ____ prieten(i)
____ forum electronic ____ jurnal personal ____ reflec ie personal
____ nimeni

III. Date personale

Genul /Sexul: ____ F ____ M
Vârsta: ____ ani
Mediul de reziden : ____ urban ____ rural
Profesia p rin ilor: mama __________________ tata ___________________
Structura familial :
____ mam , tat , copil/ii
____ câ i fra i sunte i?
____ al câtelea n scut e ti
____ al i membri ai familiei (cine?) __________________________
____ un singur p rinte, cine? _______________________________
Tipul colii pe care o urmezi:
____ de stat ____ particular ____ clasa

259
 Grup- int 3: P rin i
Jude ul____________________

NEVOILE DE CONSILIERE PE TOAT DURATA VIE II

I. Via a colar
1. Cum este frecven a copilului dvs. la coal ?
____ foarte bun ____ bun ____ slab , de ce? ___________________
2. Care sunt disciplinele colare preferate de copilul dvs.?
a. ____________; b. ____________; c. ____________
3. Care sunt rela iile sale cu colegii?
____ cooperare ____ competi ie ____ certuri, conflicte
____ manifest ri de violen , b taie între elevi ____ indiferen

II. Colaborarea familie - coal

4. Cum aprecia i rela iile cu profesorii clasei în care înva copilul dvs.?
____ foarte bune ____ bune ____ dificile, de ce? _________________
5. Cu ce ocazii a i venit la coal în ultimul an?
____ edin e cu p rin ii
____ activit i extra colare (serb ri, concursuri, expozi ii, excursii etc.)
____ activit i educa ionale pentru p rin i (lectorate, consiliere)
____ participare la Consiliul de administra ie al colii
____ solicitarea dirigintelui sau a altor profesori
altele, care? _______________________________________________

III. Timp liber

6. Ce interese, preocup ri are copilul dumneavoastr in timpul liber?
a. ____________; b. ____________; c. ____________
7. La care dintre acestea ave i i dv. un rol?
____ a, ____ b, ____ c

IV. Nevoi de consiliere

8. Aprecia i în care din urm toarele situa ii a i apela la un consilier pentru copilul
dvs.:
____ alegerea colii ____ alegerea profesiei
____ autocunoa tere, imagine de sine
____ comunicare, rezolvarea conflictelor
____ dificult i de comportament
____ adaptare colar (e ec, abandon colar, frecven colar )
____ supradotare intelectual ____ testare psihologic
altele, care? _______________________________________________

260
9. Men iona i categoriile de informa ii de care a i avea nevoie, în calitate de p rinte.
Clasifica i dup importan (1 = cel mai important):
____ educa ie ( coli, licee, universit i, condi ii de studiu)
____ modalit i de sprijinire a copilului la înv tur
____ modalit i de petrecere a timpului liber
____ îmbun t irea comunic rii p rin i-copii
____ rezolvarea conflictelor din familie
____ s n tatea i igiena familiei
____ legisla ia copilului i familiei
____ pia a muncii, oportunit i de angajare
altele, care?_______________________________________________
10. Preciza i care sunt principalele situa ii în care dv. ave i nevoie de consiliere:
____ dificult i personale
____ conflicte în cuplu, familie
____ îmbun t irea comunic rii p rinte-copil
____ cunoa terea unor modalit i de sprijinire a copilului la înv tur
____ g sirea unui loc de munc / promovare în carier
altele, care?_______________________________________________
11. Ce tip de sprijin dori i? Clasifica i dup urgen (1 - cel mai urgent)
____ informare
____ consiliere
____ asisten social
____ sprijin financiar
____ psihoterapie
____ construirea unor re ele de întrajutorare
altele, care?________________________________________________
12. A i participat pân acum la programe de consiliere? ____ da ____ nu
13. Sub ce form ? ____ fa în fa , ____ grup, ____ la distan
14. Cu ce rezultat? ________________________________________________
15. Ce a i înv at prin participarea la edin ele de consiliere? _______________
_________________________________________________________
16. Numi i un caz de dilem parental / problem legat de copilul dv. ________
_________________________________________________________
17. Cu cine v-a i consultat pentru rezolvarea acesteia? Clasifica i dup urgen (1 -
cel mai urgent).
____ familie
____ colegi de serviciu
____ prieteni
____ vecini
____ copilul însu i
____ pres / media
____ ajutor specializat, care? _________________________________
18. Cum aprecia i colaborarea cu consilierul colar?

261
 ____ foarte bun
____ bun
____ slab
de ce? ___________________________________________________
19. Ce l-ar face pe consilier mai bun în exercitarea profesiei sale? ___________
_________________________________________________________

V. Date de identificare
Informa ii despre familie
• Vârst p rin ilor: ____ mamei; ____ tat lui; ____ altor persoane (care locuiesc
împreun cu copilul)
• Sex p rinte participant: ____ feminin; ____ masculin
• Structura familiei: ____ mam , tat i copii, ____ al i membri ai familiei
• Vârsta fiec rui copil: ____ ____ ____ ____
• Nivelul de instruire al p rin ilor: ________ mamei; ________ tat lui
• Profesia fiec rui membru al familiei: ________ mamei; ________ tat lui;
________ altor persoane (care locuiesc împreun cu copilul)
• Mediul de reziden : ______ urban, ______ rural

262
 Grup- int 4: Cadre didactice din înv mântul preuniversitar
Jude ul____________________

NEVOILE DE CONSILIERE PE TOAT DURATA VIE II

I. Categorii de nevoi de consiliere

1. A i sim it pân acum nevoia de consiliere în cariera dv.? ____ da ____ nu
2. Marca i categoriile de nevoi de consiliere pe care le-a i identificat în
activitatea dv. profesional :
____ nevoia de securitate profesional (reglementat legal)
____ nevoia de statut i rol
____ nevoia de informare
____ nevoia de autocunoa tere
____ nevoia de asociere, comunicare i rela ionare la nivel local, na ional,
european
____ nevoia de dezvoltare i ameliorare a accesului la tehnologia
informa iilor i comunic rii
____ nevoia de optimizare a activit ii desf urate la catedr
____ nevoia de perfec ionare profesional
____ nevoia de responsabilizare fa de profesie / fa de sine
altele, care? _______________________________________________
3. Ce aspecte de consiliere a i abordat în orele de clas ?
____ disciplin ; ____ frecven a la ore; ____ rela ii interpersonale;
____ comunicare; ____ înv are eficient ; ____ managementul timpului i
stresului; ____ rezolvarea conflictelor;
altele, care? _______________________________________________
4. În abordarea c ror aspecte de consiliere considera i c ave i nevoie de sprijin?
____ sexualitate; ____ c utarea unui loc de munc ; ____ rela ia cu
p rin ii; ____ stim de sine; ____ identitate; ____ conflict între genera ii;
altele, care? _______________________________________________

II. Con inutul nevoilor de consiliere

5. Nevoia de securitate profesional Da Uneori Nu

a. reglementare prin lege
b. reglementare prin asocia ii / sindicate profesionale, statut
c. reglementare prin alte forme (financiar , asigur ri, pensie
suplimentar , prime etc.)
d. Cum aprecia i nivelul dv. de securitate profesional ?

6. Nevoia de statut i rol Da Uneori Nu

a. men ionarea / recunoa terea ocupa iei în COR

263
b. acreditare, atestare, certificare grade, merite
c. recunoa terea prestigiului profesional la nivel social
d. reprezentare în fa a unor autorit i ierarhice (superioare)
e. Cum v aprecia i dv. statutul profesional?

7. Nevoia de informare Da Uneori Nu

a. informare de specialitate (publica ii, documente, media)
b. informare despre oportunit ile în dezvoltarea carierei
(perfec ionare, promovare)
c. alte domenii în care a vrea s m informez

8. Nevoia de autocunoa tere Da Uneori Nu

a. metode i tehnici de cunoa tere a personalit ii elevilor
b. instrumente de autoevaluare profesional
c. tehnici de clarificare a valorilor
d. metode i tehnici de cre tere a stimei de sine
e. metode de cunoa tere a formulei de succes a altora
f. altele, care?

9. Nevoia de asociere, inter-comunicare i rela ionare Da Uneori Nu

a. participare la manifest ri asociative profesionale locale
b. participare la manifest ri asociative profesionale na ionale
c. participare la manifest ri profesionale interna ionale
d. diseminare, forumuri, schimburi de experien
e. recunoa terea calit ilor de lider
f. alte nevoi de rela ionare i inter-comunicare

10. Nevoia de dezvoltare i ameliorare a accesului la Da Uneori Nu

tehnologia informa iilor i comunic rii
a. alfabetizare în tehnologia informa iilor i comunic rii
b. dezvoltarea de abilit i de utilizarea tehnologiei
informa iilor i comunic rii pentru uz general
c. dezvoltarea de abilit i de utilizarea tehnologiei
informa iilor i comunic rii pentru uz didactic
d. exprimarea creativit ii didactice prin metode tip
tehnologia informa iilor i comunic rii

11. Nevoia de optimizare a activit ii desf urate în Da Uneori Nu

coal
a. extinderea re elei de tehnologie a informa iilor i
comunic rii în unitatea colar
b. amenaj ri i dot ri corespunz toare
c. dezvoltarea dimensiunii europene (proiecte, programe
UE)
d. dezvoltarea culturii colare (misiune, imagine, climat)

264
 12. Nevoia de perfec ionare profesional Da Uneori Nu
a. formare profesional ini ial
b. formare profesional continu
c. activitate tiin ific i de cercetare
d. mobilit i, schimburi, stagii, burse, cursuri, programe

13. Nevoia de responsabilizare fa de profesie / de sine Da Uneori Nu

a. respectarea standardelor de calitate i a regulamentelor
b. respectarea deontologiei profesionale
c. inut academic
d. creativitate în exercitarea rolului didactic
e. deschidere profesional (împ rt irea experien ei i
preocup rilor, curiozitate epistemic , interes pentru nou)

14. Alte nevoi / interese / trebuin e de consiliere Da Uneori Nu

a. consiliere personal
b. consiliere de cuplu, de familie, de rela ie
c. programe de timp liber
d. activit i în folosul comunit ii
e. altele, care?

III. Date de identificare a institu iei

Mediul în care lucra i: ____ urban ____ rural
Tipul: ____ liceu teoretic ____ liceu tehnologic ____ coal de arte i meserii
Num rul total de cadre didactice în coal : ________
Num rul total de elevi cuprin i în coal : ________

IV. Date personale

Încadrarea: __________ Specialitatea: __________ Func ia: __________
Vechimea în munc : ____ Vechimea în profesia didactic : ____ Vechimea în
unitatea colar : ____ Genul /Sexul: ____ F ____ M
Forme de preg tire profesional continu :
curs scurt durat / nr. ore: ________
curs lung durat / nr. ore: ________
studii aprofundate / master: ________
doctorat i studii post-doctorale: ________

265
 Grup- int 5: Personal de conducere din înv mântul preuniversitar
Jude ul____________________

NEVOILE DE CONSILIERE PE TOAT DURATA VIE II

I. Categorii de nevoi de consiliere

1. A i sim it pân acum nevoia de consiliere în cariera dv.? ____ da ____ nu
2. Marca i categoriile de nevoi de consiliere pe care le-a i identificat în
activitatea dv. profesional :
____ nevoia de securitate profesional (reglementat legal)
____ nevoia de statut i rol ____ nevoia de informare
____ nevoia de autocunoa tere ____ nevoia de asociere,
intercomunicare i rela ionare la nivel local, na ional, european
____ nevoia de dezvoltare a accesului la tehnologia informa iilor i
comunic rii ____ nevoia de optimizare a activit ii la catedr
____ nevoia de perfec ionare profesional
____ nevoia de responsabilizare fa de profesie / sine; altele _______
3. Ce aspecte de consiliere a i abordat în orele de clas ?
____ disciplin ____ frecven a la ore ____ rela ii interpersonale
____ comunicare ____ înv are eficient ____ managementul timpului i
stresului ____ rezolvarea conflictelor; altele _____________________
4. În abordarea c ror aspecte de consiliere considera i c ave i nevoie de sprijin?
____ sexualitate ____ c utarea unui loc de munc ____ rela ia cu p rin ii
____ stim de sine ____ identitate ____ conflict între genera ii; altele __

II. Con inutul nevoilor de consiliere

5. Nevoia de securitate profesional Da Uneori Nu

a. reglementare prin lege
b. reglementare prin asocia ii / sindicate profesionale, statut
c. reglementare prin alte forme (financiar , asigur ri, pensie
suplimentar , prime etc.)
d. Cum aprecia i nivelul dv. de securitate profesional ?

6. Nevoia de statut i rol Da Uneori Nu

a. men ionarea / recunoa terea ocupa iei în COR
b. acreditare, atestare, certificare grade, merite
c. recunoa terea prestigiului profesional la nivel social
d. reprezentare în fa a unor autorit i ierarhice (superioare)
e. Cum v aprecia i dv. statutul profesional?

7. Nevoia de informare Da Uneori Nu

a. informare de specialitate (publica ii, documente, media)
266
b. informare despre oportunit ile în dezvoltarea carierei
(perfec ionare, promovare)
c. alte domenii în care a vrea s m informez

8. Nevoia de autocunoa tere Da Uneori Nu

a. metode i tehnici de cunoa tere a personalit ii elevilor
b. instrumente de autoevaluare profesional
c. tehnici de clarificare a valorilor
d. metode i tehnici de cre tere a stimei de sine
e. metode de cunoa tere a formulei de succes a altora
f. altele, care?

9. Nevoia de asociere, inter-comunicare i rela ionare Da Uneori Nu

a. participare la manifest ri asociative profesionale locale
b. participare la manifest ri asociative profesionale
na ionale
c. participare la manifest ri profesionale interna ionale
d. diseminare, forumuri, schimburi de experien
e. recunoa terea calit ilor de lider
f. alte nevoi de rela ionare i inter-comunicare

10. Nevoia de dezvoltare i ameliorare a accesului la Da Uneori Nu

tehnologia informa iilor i comunic rii
a. alfabetizare în tehnologia informa iilor i comunic rii
b. dezvoltarea de abilit i de utilizarea tehnologiei
informa iilor i comunic rii pentru uz general i personal
c. dezvoltarea de abilit i de utilizarea tehnologiei
informa iilor i comunic rii pentru uz didactic
d. exprimarea creativit ii didactice prin metode tip
tehnologia informa iilor i comunic rii

11. Nevoia de optimizare a activit ii desf urate în Da Uneori Nu

coal
a. extinderea re elei de tehnologie a informa iilor i
comunic rii în unitatea colar
b. amenaj ri i dot ri corespunz toare
c. dezvoltarea dimensiunii europene (proiecte, programe
UE)
d. dezvoltarea culturii colare (misiune, imagine, climat)

12. Nevoia de perfec ionare profesional Da Uneori Nu

a. formare profesional ini ial
b. formare profesional continu
c. activitate tiin ific i de cercetare
d. mobilit i, schimburi, stagii, burse, cursuri, programe

267
 13. Nevoia de responsabilizare fa de profesie / de sine Da Uneori Nu
a. respectarea standardelor de calitate i a regulamentelor
b. respectarea deontologiei profesionale
c. inut academic
d. creativitate în exercitarea rolului didactic
e. deschidere profesional (împ rt irea experien ei i
preocup rilor, curiozitate epistemic , interes pentru nou)

14. Alte nevoi / interese / trebuin e de consiliere Da Uneori Nu

a. consiliere personal
b. consiliere de cuplu, de familie, de rela ie
c. programe de timp liber
d. activit i în folosul comunit ii
e. altele, care?

15. Nevoia de consiliere managerial Da Uneori Nu

a. coordonarea i organizarea activit ilor
b. îndrumare personal / resurse umane
c. colaborare cu alte institu ii / autorit i
d. control din partea autorit ilor de specialitate
e. consultan specific
f. activitate de proiect

16. Nevoia de consiliere antreprenorial / de marketing Da Uneori Nu

a. strategii antreprenoriale i de marketing
b. atragere de fonduri
c. asigurarea bazei materiale (resurse i achizi ii)
d. promovarea politicilor educa ionale locale i na ionale

III. Date de identificare a institu iei

Mediul în care lucra i: ____ urban ____ rural Tipul: ____ liceu teoretic ____ liceu
tehnologic ____ coal de arte i meserii Num rul total de cadre didactice în
coal : ________ Num rul total de elevi cuprin i în coal : ________

IV. Date personale

Încadrarea: __________ Specialitatea: __________ Func ia: __________
Vechimea în munc : ____ Vechimea în profesia didactic : ____
Vechimea în unitatea colar : ____ Genul /Sexul: ____ F ____ M
Forme de preg tire profesional continu :
curs scurt durat / nr. ore: ________
curs lung durat / nr. ore: ________
studii aprofundate / master: ________
doctorat i studii post-doctorale: ________

268
 Grup- int 6: Studen i
Jude ul____________________

NEVOILE DE CONSILIERE PE TOAT DURATA VIE II

1. Men iona i principalele situa ii în care a i discutat cu un consilier. Clasifica i

dup importan (1 - cel mai important):
____ informare ____ carier (alegerea studiilor, profesiei viitoare)
____ tehnici de c utare a unui loc de munc ____ probleme
personale(autocunoa tere, disconfort psihic, conflicte, comunicare)
____ dificult i de înv are ( adaptare colar , e ec, abandon colar)
____ tehnici de înv are eficient ____ testare psihologic
altele, care? ______________________________________________
2. Preciza i care sunt informa iile despre via a din universitate / facultate, pe care
a i dori s le cunoa te i. Clasifica i dup importan (1 - cel mai important):
____ programe colare ____ condi ii de studiu ____ sistem de credite
____ modalit i de continuare a studiilor (programe de master, doctorat)
____ companii, întreprinderi, unde se pot organiza stagii de practic pe
parcursul studiilor ____ cazare, mas , asisten medical
____ burse i programe de mobilit i pentru studen i
____ modalit i de petrecere a timpului liber, asociere
____ calific ri profesionale corespunz toare calific rilor academice
____ forme de asociere civic / politic ; altele, care? _____________
3. Specifica i ce informa ii a i dori s afla i despre pia a muncii. Clasifica i dup
importan (1 - cel mai important):
____ responsabilit i i beneficii ____ condi ii de lucru, salarizare
____ job-uri part-time ____ legisla ie ____ protec ie social
____ plasare, mediere; altele, care? ___________________________
4. Ce tipuri de surse informative, despre profesii i formare a i consultat? Clasifica i
dup importan (1 - cel mai important):
____ pliante ____ postere ____ profiluri ocupa ionale
____ bro uri de prezentare ____ ghiduri, lucr ri de specialitate
____ CD-uri, casete video ____ reviste, ziare ____ pagini web
____ discu ii cu persoane de specialitate ____ practic pedagogic
altele, care? ______________________________________________
5. La ce evenimente promo ionale organizate de c tre centrul de consiliere din
universitate a i participat? Indica i de câte ori.
____ târgul educa iei ____ zilele carierei ____ bursa locurilor de munc
____ altele, care? __________________________________________
Cine le-a organizat? ____ centrul din universitate ____ alte organiza ii
6. A i participat pân acum la programe de consiliere individual / de grup?
____ nu ____ da
269
 Sub ce form ____ fa în fa ____ grup ____ la distan
7. Ce a i aflat nou / a i înv at prin participarea la edin ele de consiliere?
________________________________________________________
8. Cum aprecia i colaborarea cu consilierul de orientare?
____ foarte bun ____ bun ____ slab
Motiva i r spunsul: ________________________________________
9. V-a i decis pentru o ocupa ie dup absolvirea facult ii? ____ da ___ nu
10. Care sunt principalele motive ale alegerii acestei ocupa ii? Ordona i dup
importan (1 = maxim).
____ recunoa tere profesional ____ remunera ie bun
____ timp liber ____ rela ii interpersonale
____ formare /dezvoltare profesional continu
____ dezvoltare personal (încredere în sine, ini iativ , toleran )
11. Crede i c ve i profesa în domeniul pentru care v preg ti i la facultate?
____ da ____ nu ____de ce? _________________________________
12. Ce a i dori s g si i într-un cabinet ideal de consiliere?
____ atmosfer cald , prieteneasc ____ informa ii obiective
____ grup de discu ii pe teme de interes
____ posibilitatea de a m exprima
____ instrumente de autocunoa tere
____ activit i de proiect, ac iuni comunitare; altele, care? _________

Date de identificare
Universitatea ____________________________________
Facultatea ____________________________________
Anul de studiu ____________
Vârsta ________
Sexul / Genul ____ F ____ M
Mediul de reziden : ____ urban ____ rural

270
 Grup- int 7: Persoane în c utarea unui loc de munc
Jude ul____________________

NEVOILE DE CONSILIERE PE TOAT DURATA VIE II

I. Profilul profesional
1. Ce competen e profesionale vi se recunosc? (recomand ri de la fo ti angajatori,
probe de munc , portofoliu) ________________________________________
2. Câte dintre aceste competen e le pute i proba prin documente? ___________
____ certificat ____ adeverin
____ diplom de participare ____ credite universitare
3. Ce competen e mai ave i, care nu sunt recunoscute formal? ______________
_________________________________________________________

II. Rela ia cu consilierul

4. Cum se desf oar întâlnirile de consiliere?
____ fa în fa ____ grup ____ la distan
5. Ce form de întâlnire a i prefera?
____ cea curent ____ alta; care? _____________________________
6. Cine v-a recomandat s veni i la consilier? ___________________________
________________________________________________________
7. A i recomanda consilierul i altor persoane aflate în aceast situa ie? De ce?
________________________________________________________
8. Ce a tept ri ave i de la aceste întâlniri? Ordona i dup importan (1 = maxim)
____ informare despre oportunit i
____ medierea muncii, recalificare, consultan pentru o afacere
____ împrumuturi în condi ii avantajoase
____ dezvoltare personal , autocunoa tere
____ rela ii interpersonale, grup de lucru, întrajutorare
altele ___________________________________________________
9. De ce natur sunt informa iile folositoare pe care le-a i primit?
________________________________________________________
10. De ce informa ii duce i înc lips ?
____ pia a muncii local /regional ____ mobilitate pentru studiu
____ mobilitatea for ei de munc ____ oportunit i de proiecte
____ modalit i de atragere a fondurilor
____ cursuri - ce fel? _______________________________________
altele, care? ______________________________________________
11. Ce alte surse de informare pute i consulta?
____ institu ii publice, care? _________________________________
____ ONG, care? _________________________________________
____ web ____ alte media (pres , TV, radio)
271
 ____ fo ti colegi de coal i serviciu
____ prieteni ____ vecini
____ agen ii particulare de selec ie i recrutare a for ei de munc
12. Ce aspecte de via a i valorificat pân acum în cadrul întâlnirilor de consiliere?
____ via a de familie ____ cariera ____ timpul liber
13. Care este aspectul cu cea mai mare pondere pentru dv., la momentul prezent?
____ via a de familie ____ cariera ____ timpul liber
14. Care era cea mai mare nevoie a dv., ca persoan aflat în proces de formare
(elev, student)? _______________________________________________
15. Care este în prezent nevoia dv. cea mai acut ? Una sau mai multe op iuni.
____ recunoa tere profesional ____ remunera ie bun
____ timp liber ____ formare /dezvoltare profesional continu
____ dezvoltare personal (încredere în sine, ini iativ , toleran )
altele, care? ______________________________________________
16. Cum folosi i bugetul de timp disponibil în favoarea dv.?
____ profesional (interviuri, cursuri, explorare alte locuri de munc )
____ personal - cum?: ____ telefoane, vizite ____ însingurare, reflec ie
17. În ce alte situa ii de via a i avut nevoie de consiliere / îndrumare?
____ alegerea colii ____ alegerea profesiei
____ schimbarea locului de munc
____ rezolvarea sarcinilor curente de munc
____ probleme de rela ie ( ef, colegi, beneficiari, partener de via )
____ dileme financiare altele, care? ___________________________
18. La cine a i apelat pentru ajutor în aceste situa ii?
____ membri de familie ____ eful direct ____ web
____ alte media (pres , TV, radio) ____ colegi de coal sau de serviciu
____ prieteni ____ vecini ____ consilieri specializa i
19. Cum a i denumi stilul de lucru al consilierului dv. de orientare (în termeni de
eficien , interac iune, etc.)? ________________________________________

III. Date personale

Situa ia dv. prezent : ______________________________________________
De când sunte i în c utarea unui loc de munc : ____
Cine a ini iat întreruperea ultimului angajament profesional: ____eu
____ angajatorul ____ beneficiarul ____ alte situa ii, care? _________
Profilul ultimului loc de munc : ________ Vechimea în munc : ____
Alte domenii în care a i lucrat: __________________
Genul /Sexul: ____F ____ M

272
 Grup- int 8: Persoane încadrate în munc
Jude ul____________________

NEVOILE DE CONSILIERE PE TOAT DURATA VIE II

I. Experien de munc
Institu ia angajatoare: _________________; Profesia: _____________
Pozi ia de încadrare în munc / Func ia: ________________________
Vechimea: ____ ani; Vechimea în actualul loc de munc : ____ ani
Al câtelea loc de munc este acesta? ____

II. Nevoi de formare profesional

1. Ce motiv(e) ave i pentru schimbarea locului de munc ? _________________
2. Care sunt motivele principale ale alegerii acestei ocupa ii? Ordona i dup
importan (1 = maxim).
____ recunoa tere profesional ____ remunera ie bun ____ timp liber
____ formare /dezvoltare profesional continu ____ rela ii, contacte
____ dezvoltare personal (încredere în sine, ini iativ , toleran )
3. Participarea la cursuri de perfec ionare profesional :
____ de scurt durat ____ de lung durat ; în ce domenii? __________
4. Sub ce form ?
____ prelegere ____ lucru în echip ____ studiu individual
____ ateliere tematice ____ cercetare de teren
____ la locul de munc ____ sistem reziden ial
5. Înv mânt superior:
____ curs de zi ____ frecven redus ____ deschis la distan
____ universitate de stat ____ particular ____ indiferent
____ licen ____ postuniversitar ____ cercetare

III. Nevoi personale

6. Ce nevoi de consiliere pute i identifica la dv. în iv ? Ordona i dup importan
(1 = maxim).
____ autocunoa tere (interese, aptitudini, stil de înv are)
____ securitate i stabilitate (proprie sau pentru al ii)
____ comunicare /competen e sociale ____ competen e antreprenoriale
____ înv are eficient ____ planificarea carierei
____ rezolvarea conflictelor ____ stil de via
____ utilizarea calculatorului
____ înv area unei limbi str ine; care? _________ la ce nivel? ______
____ creativitate i exprimare artistic ____ ritm i mi care
altele, care? _______________________________________________
7. Ce nevoi de informare ave i? Ordona i dup importan a personal (1 = maxim).
273
 ____ pia a european a muncii ____ pia a muncii din România
____ oferte de educa ie i formare profesional ____ locuri de munc
____ oportunit i de promovare în acela i domeniu
____ oportunit i de schimbare a locului de munc
____ servicii sociale disponibile (s n tate, îngrijire, timp liber etc.
altele, care? _______________________________________________
8. Ce competen e vi se cer la locul de munc ? ___________________________
_________________________________________________________
9. Care dintre acestea le-a i dobândit prin preg tire formal ( coal , cursuri etc.)?
_________________________________________________________
10. Ce competen e v-ar face un angajat mai bun? _________________________
_________________________________________________________
11. Cum le-a i putea dobândi?
____ formal ____ informal
12. Ave i cuno tin de oportunit i de formare profesional în domeniu? _____
_________________________________________________________
13. A i apelat pân acum la consiliere?
____ da ____ nu, cu ce prilej? _________________________________
14. Cu cine discuta i problemele pe care le întâmpina i?
____ familie ____ consilier/psiholog ____ colegi de serviciu
____ vecini ____ forum electronic ____ jurnal personal
____ nimeni ____ reflec ie personal ____ prieten(i)

IV. Date personale

Mediul: ____ urban ____ rural
Ultima form de colaritate absolvit :
____ coala primar ____ coala general (8 clase) ____ liceu
____ coal profesional ____ coal postliceal ____ coal de mai tri
____ universitate ____ studii postuniversitare
Profilul / specializarea: ______________ Alte calific ri profesionale: ________
Ce calific ri v sunt folositoare la actualul loc de munc : __________________
________________________________________________________
Competen e pentru care nu ave i acte doveditoare: _______________________
_________________________________________________________
Cum le-a i achizi ionat? ____________________________________________
Genul /Sexul: ____ F____ M; ____ Vârsta

274
 Grup- int 9: Inspectori resurse umane / Consilieri din companii private
Jude ul____________________

NEVOILE DE CONSILIERE PE TOAT DURATA VIE II

I. Profil profesional
1. Care sunt clien ii dv.? ___________________________________________
2. Care sunt formele de interac iune cu ace ti clien i?
____ fa în fa ____ în grup ____ la distan ____ în clas
3. Care sunt competen ele profesionale solicitate i la ce nivel (1= maxim, 3 =
minim)?
____ comunicare ____ management ____ didactice ____ proiectare
____ lucru în echip ; altele, care? ____________________________
4. Câte dintre aceste competen e le-a i achizi ionat prin formare ini ial i la ce
nivel (1= maxim, 3 = minim)?
____ comunicare ____ management ____ didactice ____ proiectare
____ lucru în echip ; altele, care? _____________________________
5. Ce competen e v-ar face un consilier mai bun? ________________________
6. Cum le-a i putea dobândi?
____ formal ____ informal
7. Ce surse de formare cunoa te i în acest domeniu? ______________________
8. Ce competen e a i avut i considera i c nu le valorifica i îndeajuns? _______
9. Ce v-ar ajuta s le valorifica i? _____________________________________
10. Ce a i înv at de la colegii dv. de specialitate?
aspecte pozitive ___________________________________________
aspecte negative ___________________________________________
11. Ce nevoi de formare pute i identifica la dv. în iv ?
Participarea la cursuri de perfec ionare
____ de scurt durat ____ de lung durat
Înv mânt superior
____ curs de zi ____ frecven redus ____ deschis la distan
____ universitate de stat ____ particular ____ indiferent
____ licen ____ postuniversitar ____ cercetare
12. Care sunt motivele principale ale alegerii ocupa iei de consilier (ordona i dup
importan : 1 = maxim)?
____ recunoa tere profesional ____ remunera ie bun ____ timp liber
____ formare /dezvoltare profesional continu ____ rela ii, contacte
____ dezvoltare personal (încredere în sine, ini iativ , toleran )
13. În ce situa ii clien ii dv. au nevoie de consiliere (ordona i dup frecven : 1 =
maxim)?
____ autocunoa tere (interese, aptitudini, stil de înv are)
____ securitate i stabilitate (proprie sau pentru al ii)

275
 ____ comunicare /competen e sociale
____ competen e antreprenoriale
____ înv are eficient
____ planificarea carierei
____ rezolvarea conflictelor
____ stil de via
____ utilizarea calculatorului
____ înv area unei limbi str ine, care? __________ la ce nivel? _____
____ creativitate i exprimare artistic
____ ritm i mi care
altele, care? _______________________________________________
14. Ce nevoi de informare a i identificat la clien ii dv. (ordona i dup frecven : 1 =
maxim)?
____ pia a european a muncii
____ pia a muncii din România
____ oportunit i de educa ie i formare profesional
____ oportunit i de munc
____ oportunit i de promovare în acela i domeniu
____ oportunit i de schimbare a locului de munc
____ servicii sociale disponibile (s n tate, recuperare, timp liber etc.
altele, care? _______________________________________________

II. Profil profesional

15. Care sunt formele de interac iune cu clien ii dv. (indica i dup frecven : 1=
maxim)?
____ fa în fa ____ grup ____ la distan ____ prin telefon
____ prin web ____ email
16. La câte întâlniri profesionale a i participat în acest an? _________________
în ce context? _____________________________________________
17. Cine organizeaz cele mai multe întâlniri de acest fel (marca i dup frecven :
1= maxim)?
____ universit i ____ centre de formare continu
____ ONG-uri; altele, care? __________________________________
18. Ce competen e v solicit activitatea dv. cu clien ii?
____ comunicare ____ management ____ didactice ____ proiectare
____ lucru în echip ; altele, care? _____________________________
19. Ce competen e ave i i considera i c nu le valorifica i în profesie? _______
_________________________________________________________
20. Ce anume v-ar ajuta s le valorifica i? ______________________________
_________________________________________________________
21. Descrie i pe scurt un incident critic din activitatea dv. __________________
_________________________________________________________
22. Ave i cuno tin de oportunit i de formare în domeniu? ________________

276
 _________________________________________________________
23. Ce categorii de informa ii v lipsesc sau v sunt greu accesibile?
____ pia a muncii local /regional ____ mobilitate pentru studiu
____ mobilitatea for ei de munc ____ oportunit i de proiecte
____ modalit i de atragere a fondurilor
cursuri, ce fel? ____________________________________________
24. Cum s-ar putea îmbun t i accesul dv. la aceste informa ii? _____________

III. Rela ia cu beneficiarii

25. Care este misiunea dv. profesional ? _______________________________
26. Cu cine colabora i pentru a r spunde nevoilor clien ilor? _______________
27. Ce echipamente si materiale auxiliare folosi i? _______________________
28. Ce obstacole întâmpina i în oferirea unor servicii de consiliere de calitate?
_________________________________________________________
29. Cum aprecia i natura acestor obstacole?
____ izolate ____ de sistem ____ umane ____ culturale
____ care in de conducerea companiei; altele, care? ______________
30. Ce feed-back primi i, de regul , de la clien i? Nuan a i r spunsul pe categorii de
clien i. _______________________________________________________

IV. Personalitatea consilierului

31. A i creat/ adaptat instrumente de consiliere (ghiduri, teste, CD-ROM, pagini
web, forum de discu ii etc.)?
____ nu ____ da; ce anume? __________________________________
32. Dac da, cum au fost acestea primite de beneficiari? ___________________
33. Ce v atrage la profesia de consilier? _______________________________
34. Care este în prezent nevoia dv. cea mai acut (una sau mai multe op iuni)?
____ recunoa tere profesional
____ remunera ie bun
____ timp liber
____ formare /dezvoltare profesional continu
____ rela ii interpersonale
____ dezvoltare personal (încredere în sine, ini iativ , toleran )

V. Date personale
Genul /Sexul: ____ F ____ M ____ Vârsta
Mediul: ____ urban ____ rural

VI. Experien profesional

Institu ia angajatoare: _______________________ Profesia: ______________
Pozi ia de încadrare în munc / Func ia: _______________________________
Vechimea în munc : ____ ani; vechimea la actualul loc de munc : ____ ani

277
 Grup- int 10: Consilieri (profesori – consilieri) din domeniul public
Jude ul____________________

NEVOILE DE CONSILIERE PE TOAT DURATA VIE II

I. Profilul profesional
1. Care sunt clien ii dv.? ____________________________________________
2. Care sunt formele de interac iune cu ace ti clien i?
____ fa în fa ____ grup ____ la distan ____ clas
3. Ce competen e v solicit CJAPP i la ce nivel (1= maxim, 3 = minim)?
____ comunicare ____ management ____ didactice
____ proiectare ____ lucru în echip ; altele, care? ________________
4. Câte dintre aceste competen e le-a i achizi ionat prin formare ini ial i la ce
nivel (1-3)?
____ comunicare ____ management ____ didactice
____ proiectare ____ lucru în echip ; altele, care? ________________
5. Ce competen e v-ar face un consilier mai bun? ________________________
6. Cum le-a i putea dobândi?
____ formal ____ informal
7. Ave i cuno tin de o surs de formare în acest domeniu? ________________
8. Ce competen e a i avut i considera i c nu valorifica i îndeajuns /deloc?
_________________________________________________________
9. Ce v-ar ajuta s le valorifica i? _____________________________________
10. Ce a i înv at de la colegii dv. de specialitate?
aspecte pozitive ___________________________________________
aspecte negative ___________________________________________
11. Ce activit i desf ura i, în afara fi ei postului? _______________________
12. Din ce motiv v implica i? _______________________________________
13. Cum a i denumi stilul dv. în consiliere? _____________________________
14. Sunte i membru al vreunei asocia ii profesionale de specialitate?
____ da ____ nu

II. Resurse de formare continu

15. În ce domenii ave i expertiz de formare? ___________________________
16. A i avut vreodat ocazia s valorifica i aceast expertiz ?
____ da ____ solicitare formal
____ nu ____ voluntariat
17. Care sunt principalele dv. surse de informare i dezvoltare profesional ?
____ institu ii publice, care? _________________________________
____ ONG-uri, care? _______________________________________
____ web ____ alte media (pres , TV, radio) ____ colegii de breasl
____ persoane semnificative, cine? ____________________________
278
18. Prin ce canale ob ine i aceste informa ii?
____ la cerere ____ prin abonament ____ afiliere organiza ional
____ ocazional ____ contacte personale
19. Ave i sugestii de ameliorare a ofertei-recep iei de informa ie? ___________
20. Ce categorii de informa ii v lipsesc sau v sunt greu accesibile?
____ pia a muncii local /regional ____ mobilitate pentru studiu
____ mobilitatea for ei de munc ____ oportunit i de proiecte
____ modalit i de atragere a fondurilor
____ cursuri, ce fel? ________________________________________
21. Cum s-ar putea îmbun t i accesul dv. la aceste informa ii? _____________
_________________________________________________________

III. Rela ia cu beneficiarii

22. Care este misiunea dv. profesional ? _______________________________
23. Ce mesaj ave i pentru clien i? _____________________________________
24. Ce a teapt ei de la dv.? Diferen ia i pe categorii de clien i. _____________
_________________________________________________________
25. Cu cine colabora i pentru a r spunde acestor a tept ri? _________________
26. Ce echipamente i materiale auxiliare folosi i? _______________________
27. Ce obstacole ave i în furnizarea unor servicii de consiliere de calitate? ____
_________________________________________________________
28. Cum aprecia i natura obstacolelor?
____ izolate ____ de sistem ____ umane ____ culturale
____ care in de conducerea colii; altele, care? __________________
29. Ce contribu ie ave i la succesul colar-profesional al elevilor? Aprecia i i în
procente. _____________________________________________________
30. Cum v asuma i e ecul lor? ______________________________________
31. Descrie i, pe o foaie separat o situa ie de consiliere în care a i fost util( ).
________________________________________________________
32. Ce feed-back primi i, de regul , de la clien i? Nuan a i r spunsul pe categorii de
clien i. _______________________________________________________
33. Ce lipse te din oferta dv. consiliere? Pentru ce grupe de clien i? __________
_________________________________________________________
34. Cum suplini i aceste lipsuri?
____ trimiterea c tre surse specializate ____ schimb de experien
____ formare profesional continu ____ abilitarea beneficiarilor

IV. Personalitatea consilierului

35. A i creat /adaptat instrumente de consiliere (ghiduri, teste, CD-ROM, pagini
web, forum)?
____ nu ____ da; ce anume? _________________________________
36. Dac da, cum au fost acestea primite de beneficiari? ___________________
37. Ce anume din domeniul profesional v preocup în prezent? _____________
279
38. Care era cea mai mare nevoie a dv., ca persoan aflat în proces de formare
(elev, student)? ________________________________________________
39. Ce nevoi(e) v satisface actualul loc de munc (ordona i dup pondere: 1 =
maxim)?
____ recunoa tere profesional
____ remunera ie bun
____ timp liber
____ formare /dezvoltare profesional continu
____ rela ii, contacte
____ dezvoltare personal (încredere în sine, ini iativ , toleran )
40. Care este în prezent nevoia dv. cea mai acut ? Una sau mai multe op iuni.
____ recunoa tere profesional
____ remunera ie bun
____ timp liber
____ formare /dezvoltare profesional continu
____ rela ii, contacte
____ dezvoltare personal (încredere în sine, ini iativ , toleran )
41. Cum aprecia i noua program (2005) de Consiliere i orientare? De ce?
_________________________________________________________
42. A i participat la formarea pentru predarea ariei curriculare Consiliere i
orientare?
____ formator ____ cursant
43. De ce anume a i avut nevoie i cum a i primit? _______________________
_________________________________________________________
44. Ce m atrage la aceast profesie i de ce sunt consilier? ________________
_____________________________________________________________

V. Date personale

Profesia: ______________
Pozi ia de încadrare în munc / Func ia: _______________________________
Specialitatea: _____________; Vechimea în munc : ____ ani
Vechimea în profesia didactic : ____ ani; Vechimea în unitatea colar : ____ ani
Genul /Sexul: ____F ____ M
Forme de preg tire profesional continu :
curs scurt durat /nr ore ____________________________________
curs lung durat /nr ore ____________________________________
studii aprofundate, master ___________________________________
doctorat i post-doctorale ___________________________________

280
 VI.2. Studii de caz

Descrie i o situa ie de consiliere în care a i fost util( )

Situa ia 1

Analiza unei interven ii în consilierea carierei unui absolvent de liceu. Modul în

care acesta percepe dezvoltarea în carier (ex. modul în care clientul percepe
planificarea carierei).
M. este un b iat de 18 ani, absolvent al unui liceu bilingv, specializarea Filologie.
Acest profil îi va da o specializare în englez -francez , limbi str ine de care oricum
va avea nevoie pe viitor pentru c îl vor ajuta atunci când va decide s se angajeze.
Înainte de a da admiterea la aceast specializare nu s-a gândit prea mult la viitor, pe
atunci îi pl cea foarte mult limba englez i se vedea lucrând ca translator,
câ tigând mul i bani, era optimist i entuziast de alegerea f cut . Toate s-au
desf urat conform planului pe care i-l f cuse, doar c la sfâr itul clasei a XII-a a
realizat c vrea s fac altceva în via . Un prieten l-a convins s ia în calcul faptul
c ar putea lucra foarte bine la o agen ie de publicitate, unde este foarte interesant
modul de a lucra, tot timpul apare ceva nou, nu exista rutin , se lucreaz în echip ,
aspecte care lui îi plac foarte mult. De asemenea, se gânde te c nu vrea s ajung
profesor într-un liceu sau translator dac ar urma în continuare linia limbilor
str ine. Vrea o schimbare îns nu are sus inerea p rin ilor i nici informa ii despre
cum ar putea s - i îndeplineasc visul de a lucra într-o agen ie de publicitate. I-ar
pl cea foarte mult s lucreze, de exemplu, la departamentul de crea ie.
Resurse personale i obstacole în carier relevante pentru acest client.
M. este o persoan comunicativ , cu imagina ie, creativ, de mic îi pl cea s
construiasc i s g seasc noi rezolv ri problemelor cu care se confrunt . Îns
p rin ii lui sunt de p rere c nu este o meserie de viitor s lucrezi într-o agen ie de
publicitate, iar domeniul nu este bine conturat, nu avem speciali ti i el nu ar avea
de unde s înve e s fie un bun specialist. De aceea, ei sunt de acord ca el s mearg
mai departe pe domeniul limbilor str ine.
Argumentele acestora: limbile str ine tot timpul vor fi solicitate, va exista mereu
cineva care s aib nevoie de un bun traduc tor, se câ tig foarte bine, mai ales
dac tii limbi rare (ceea ce ar putea i el s fac ), exist destule posibilit i de
281
angajare, cu siguran va ajunge un om împlinit în via . P rin ii îl consider destul
de matur pentru a lua cea mai bun decizie în ceea ce-l prive te i au promis c îl
vor l sa s î i aleag ce este mai bun pentru el. De aceea M. este dezorientat, se
simte frustrat fa de p rin ii care i-au acordat încrederea în procesul de luare a unei
decizii atât de important pentru el i nu tie ce s fac . Este îns convins c locul
lui este într-o agen ie de publicitate.
Vrea s î i cunoasc resursele personale ca s poat reu i s se concentreze asupra a
ceea ce are el de f cut pe viitor, dar în aceea i m sur vrea s afle i care e drumul
cel mai scurt pentru a- i atinge visul de a lucra în domeniul publicit ii. Este
disponibil pentru schimbare, are resursele personale pentru acest job îns resimte
un deficit de informa ii în ceea ce prive te domeniul i recunoa te c nu se cunoa te
foarte bine.
Tipuri de mituri de carier care apar la acest client.
Clientul este foarte stresat de decizia pe care trebuie s o ia. Se gânde te c îi va fi
foarte greu s fac o schimbare a a de mare de la domeniul limbilor str ine la cel al
publicit ii. Nu tie dac are anse la admitere deoarece a aflat c este destul de
greu de intrat la aceast specializare i nu se simte îndeajuns de preg tit pentru
acest pas. Pe de alt parte este sigur c domeniul publicit ii ofer destul de multe
perspective, unele bine pl tite de i mentalitatea este în schimbare în ceea ce
prive te acest domeniu.
Se simte un pic dep it de situa ie de aceea a venit s ne cear sfatul în ceea ce
prive te viitorul s u traseu profesional.
Pe de alt parte se gânde te c nu ar fi bine s faci schimb ri majore i poate c
p rin ii lui au dreptate, odat aleas o carier e bine s o urmezi dac vrei s ai
succes. Cu toate c are foarte multe resurse personale, consider c nu ar avea prea
multe anse s lucreze în domeniul publicit ii pentru c este un outsider, este târziu
pentru a se preg ti de admitere.
Ne-a m rturisit c este foarte important pentru el s fac ceea ce îi place pentru c
altfel nu se va sim i niciodat împlinit în munca pe care o desf oar . Are nevoie în
schimb de informa ii clare despre cum ar putea s i se confirme faptul c are anse
de a lucra în publicitate. Este convins c va fi ajutat de consilier s ia cea mai bun
decizie.
Dimensiuni de evaluare în carier (interese, aptitudini, abilit i, stil decizional etc.)
relevante pentru client.
Pentru o mai bun cunoa tere personal îi vom propune lui M. s evalu m
împreun interesele lui pentru a afla într-adev r ce îi place cel mai mult s fac ,
astfel vom folosi chestionarul de interese Holland ori/ i exerci ii de explorare
ocupa ional . De asemenea, cunoa terea abilit ilor, dar i a profilului personalit ii
reprezint un punct important în alegerea carierei pe care o are de f cut M.

282
Strategii de interven ie care pot fi utilizate în consilierea carierei pentru a facilita
dezvoltarea, utilizând activ atât resursele personale, cât i resursele personale cât i
obstacolele identificate.
Dup ce am stabilit foarte clar problemele pe care M. le are, dar i a tept rile fa
de consilier, vom construi o strategie de interven ie focalizat pe patru aspecte
majore:
• evaluarea aptitudinilor, abilit ilor i intereselor personale prin raportarea
la ofertele educa ionale existente;
• procesul de luare a deciziilor, identificarea i evaluarea alternativelor,
explorarea i contracararea unor mituri sau convingeri disfunc ionale
legate de carier ;
• realizarea unui plan de explorare educa ional prin care M. î i va clarifica
op iunile de formare i va identifica argumente pentru alegerea celei mai
bune alternative;
• implementarea deciziei prin aplicarea planului de carier stabilit.

Situa ia 2

Instruirea unui tân r absolvent pe tehnici de c utare a unui loc de munc i care a
reu it s se angajeze ulterior la o banc (este i acum angajat).

Situa ia 3

D. elev la o coal din Bra ov.

Mediu de provenien : mama casnic , doctorand, implicat în educa ia copiilor; tata
– unica surs financiar din familie este inginer; o sor mai mic cu 7 ani.
D. vine la consiliere la solicitarea mamei pentru urm toarele motive: timiditate,
nesiguran de sine, team de e ec.
Din luna martie elevul vine regulat la cabinetul psihologic al colii (în limita
orarului învoirilor acceptat numai de uni profesori i cu sprijinul total al dirigintei).
Metode utilizate în consiliere:
Metode proiective: amintiri timpurii, desene proiective (familia, elefantul),
construc ia unor scenarii de via (schimb ri, stagn ri).
Exerci ii de relaxare.

283
Evaluarea stilului de via (rela iile cu membrii familiei, constela ia fra ilor,
dezvoltarea fizic , rela iile colare, rela iile sociale, informa ii despre p rin i, alte
modele familiale, rezolvarea sarcinilor vie ii (acas , coal ).
Optimizarea punctelor forte, minimizarea punctelor slabe.
Evaluarea aptitudinilor.
Orientare colar i consiliere voca ional .
Rezultate:
• îmbun t irea situa iei colare, cre terea încrederii în sine, îmbun t irea
modalit ilor de adaptare la stres i reducerea conflictelor cu colegii;
• admiterea într-un liceu local cu profil uman (a doua op iune);
• participarea la concursul de dans în timpul studen iei i câ tigarea
premiului „rafinament”:
• solicitarea din partea mamei pentru consiliere profesional .

Situa ia 4

Consiliere pentru un caz legat de e ec colar.

Situa ia 5

M.P., 29 ani, Br ila, caut un loc de munc conform diplomei.

Studii: liceu i coal postliceal . Profesia: asistent gestiune.
I se ofer dou reparti ii la dou societ i pe ocupa iile din diploma de studii.
Feed-back-ul de la client: foarte bun, se accept programarea la o nou edin de
consiliere.

Situa ia 6

A.B. este elev în clasa a XI-a, cu un an în urm i-a murit tat l, dar în familie nu se
discut despre deces. A.R. locuie te cu mama sa i cu fratele în vârst de 6 ani.
Fratele nu cunoa te faptul c tat l a murit.

284
Problema cu care a venit A.R. la consiliere este faptul c se simte responsabil de
men inerea echilibrului în familie i se împarte între mam (care sufer foarte mult)
i fratele de care trebuie s aib grij .
Cu A.R. s-a lucrat pe exprimarea durerii, a sentimentelor de vin . S-au folosit
metode de lucru experien iale, lucrul cu metafora în vederea detension rii
emo ionale. Am încurajat discu iile cu mama cu privire la decesul tat lui, mama
fiind în eleg toare în aceast privin . Dup exprimarea emo iilor i gândurilor cu
privire la eveniment, mama i fiica se gândeau la modalitatea de anun are a fratelui.
Dup edin ele de consiliere, A.R. a observat c a devenit mai deschis cu ceilal i,
mai încrez toare în for ele proprii.

Situa ia 7

În baz unui protocol de colaborare, Serviciul de Protec ie a Victimelor i

Reintegrare Social a Infractorilor de pe lâng Tribunalul Prahova ne-a solicitat
sprijinul în vederea acord rii de consiliere elevei C.V. din Ploie ti, aflat în
eviden a acestui serviciu ca victim a traficului de fiin e umane.
C.V. a venit la consiliere la recomandarea celor care se ocup de cazul ei în cadrul
Tribunalului. De i erau de a teptat reac ii de rezisten din partea clientului, acesta
a manifestat o deschidere nea teptat fa de programul de consiliere individual
care i-a fost propus, ceea ce a contribuit decisiv la ob inerea unor rezultate pozitive
într-un timp relativ scurt.
Având un complex de inferioritate accentuat, o stim de sine sc zut , dovedind un
ata ament obsesiv fa persoana care fusese implicat direct în traficarea ei, dar pe
care ea consider c îl iube te profund, cu o rela ie deteriorat între ea i p rin i
datorit fugii de acas , C.V. nu dorea la începutul consilierii decât s se
c s toreasc mai repede cu B. (dup cum acesta îi promisese), dorind i din acest
motiv s abandoneze coala (era în clasa a XII-a). Alegerile acestea le motiva prin
speran a plec rii în str in tate, care, considera ea, îi oferea ansa r zbun rii pentru
tot ce se întâmplase.
Analizând /definind problemele cu care ea credea c se confrunt în prezent, am
reu it s identific m obiective de urm rit în viitor i am planuri de ac iune pentru
atingerea treptat a fiec rei inte, determinând subiectul s con tientizeze
necesitatea urm ririi lor, sprijinind construirea unui optim motiva ional în acest
sens.
Beneficiind i de implicare activ în procesul consilierii i a altor factori (p rin i,
diriginte, consilier tribunal), C.V. în prezent a reu it:
• s - i îmbun t easc rela ia cu p rin ii, s se apropie de ace tia chiar mai
mult decât înaintea momentului trafic rii sale;
285
 • s aib un nou prieten, de vârst apropiat ei, pe care îl iube te, i s uite
de B.;
• s finalizeze liceul i s depun m rturie împotriva celor care au traficat-o.

Situa ia 8

F. are 16 ani i a fost depistat cu cancer în clasa a VII-a; s-a operat i a urmat
tratamentul chimioterapeutic, dar a trecut foarte greu peste consecin e: c derea
p rului, regimul special de via , izolarea. Colegii de coal au aflat de boala ei i
au respins-o i batjocorit-o. Din acest motiv ea a ales s schimbe liceul începând cu
clasa a IX-a pentru a avea noi colegi (urma o coal normal , cu clasele I-XII).
Dup testele na ionale a ajuns la unul dintre Colegiile de elit din Bra ov dar nu a
vrut s le spun colegilor despre boala sa, de teama de a nu fi din nou respins .
Ajuns în clasa a XI-a, fata afl c boala i-a recidivat i c este momentul s ia o
decizie în privin a tratamentului. Se teme îns de consecin e i mai ales de colegii
de clas . În paralel, are probleme de comunicare i cu mama, care insist s înceap
tratamentul, dar fata refuz . În acest stagiu, tân ra apeleaz la consiliere.
Am lucrat pe dou planuri: unul de acceptare a situa iei i asumarea con tient a
consecin elor (indiferent de decizia pe care o va lua: opera ie, tratament sau
inac iune), al doilea plan: de comunicare i deschidere fa de colegi.
Pentru cea de-a doua situa ie am organizat o or de dirigen ie special , prelungit
pe parcursul a dou ore. Am sensibilizat audien a vorbind despre probleme grave
cu caracter general, apoi vorbind despre cancer i tineri bolnavi de cancer ajungând
încet la colega lor despre care ei doar b nuiau c ar suferi de ceva, dar nu atât de
grav. Colegii au avut ocazia s - i exprime sentimentele de uimire la aflarea ve tii i
dorin a de a fi utili i de ajutor, în m sura posibilit ilor. Am povestit împreun
despre nevoile fetei care nu sunt în registrul compasiunii, milei, protec iei, ci
dimpotriv în cel al implic rii active în colectiv, al comunic rii deschise i al
dep irii st rilor de triste e.
În finalul orelor respective am adus o cutie pe care am numit-o „cutia cu zâmbete a
domni oarei…” i în care i-am invitat pe colegii fetei s pun câte un mic obiect
despre care ei cred c ar putea s o fac pe colega lor s zâmbeasc : o scrisoare, un
ursule , o fotografie, un desen…Efectul ob inut a fost superior celui scontat: colegii
au devenit mai cooperan i i mai uni i, mai sensibili la problemele celuilalt, iar
tân ra s-a sim it eliberat i u urat pentru c le-a spus colegilor despre suferin a ei.

286
 National Resources Center for Vocational Guidance
ROMANIA

Centrul Na ional de Resurse pentru Orientare Profesional

INSTITUTUL DE TIIN E ALE EDUCA IEI

Strada tirbei Vod , nr. 37
RO – 010102 Bucure ti
Tel: +40 21 315 89 30
+40 21 314 27 82 / 120 / 143
Fax: +40 21 312 14 47
E-mail: euroguidance@ise.ro
Website: www.euroguidance.ise.ro

Aceast lucrare a fost publicat cu sprijinul financiar al Comisiei Europene

Editura AFIR
ISBN XXX-XXXX-XX-X

287