Deosebire dintre un om deștept și inteligent.

Un om deştept este o persoană care a învăţat şi priceput nişte lucruri pe care le

poate aplica astfel încât să rezolve problema sau să obţină rezultatul corect.
Un om inteligent este o persoană care (uneori fără să fi învăţat lucruri) rezolvă
probleme şi obţine rezultate fără să aibă resurse sau informaţii suficiente,
bazându-se pe intuiţie, fler.
1. Persoanele deștepte, rezolvă probleme, dar nu le înțeleg complet.
2. Persoanele deștepte pot răspunde prompt la întrebări, însă nu le
aprofundează.
3. Persoanele inteligente au o abilitate naturală, nu și-o formează, așa cum o
fac persoanele deștepte.
4. Persoanele inteligente se folosesc mai mult de instinct.
5. Persoanele deștepte au o educație dusă la un nivel superior.
7. Persoanele inteligente nu au nevie de studiu, uneori.
8. Persoanele inteligente învață mult, din propriile experiențe.
9. Persoanele inteligente sunt mai creative.
10. Persoanele inteligente preferă experiențele directe.
Socrate este deseori si incorect citat, spunand: “Eu sunt cel mai intelept om
in viata, caci stiu un lucru, si anume ca nu stiu nimic”. Aceasta idee indica
piesa finala din puzzle-ul inteligentei adevarate. Vedeti, inteligenta isi
cunoaste propriile limite si, prin urmare, sa sustineti pe buna dreptate ca
sunteti inteligenti, trebuie, in esenta, sa fiti dispusi sa recunoasteti ca nu stiti
nimic. Acest paradox Socratic este un concept pe care cei cu informatiile nu
il pot intelege. Pentru ei pare a fi aproape absurd sa-si umple capul cu
informatii, doar ca apoi sa le lase pentru indoiala. Caci in esenta este ceea ce
face o persoana inteligenta atunci cand renunta la intelegerea deplina a
lucrurilor pe care ei pretind ca le inteleg.
Deșteptăciunea este, prin urmare, inteligența practică: abilitatea de a face
corelații, de a găsi soluții, de a te adapta, de a te folosi de resursele din jurul
tău pentru a răspunde provocărilor din mediul înconjurător. De a face față
acestora.