Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
Ca parinte, trebuie sa stii ca fiecare copil are un set de abilitati, talente, deprinderi mentale, pe care Gardner le denumeste "inteligente" (Teoria inteligentelor multiple, Gardner, 1983). Este foarte important sa-ti incurajezi copilul sa-si formeze propria individualitate, definita de combinatia unica a inteligentelor multiple. Dar cum poti identifica abilitatile/ inteligentele copilului tau? Iata cateva idei: Informeaza-te cu privire la inteligentele multiple Teoria inteligentelor multiple a fost dezvoltata in anul 1983 de Howard Gardner, profesor la Universitatea Harvard. Conform acestei teorii, capacitatea cognitiva a omului este descrisa printr-un set de abilitati, talente, deprinderi mentale, pe care Gardner le denumeste "inteligente". Toti indivizii normali detin fiecare dintre aceste inteligente intr-o anumita masura. Ceea ce ii diferentiaza este gradul lor de dezvoltare si natura unica a combinarii lor. Tipurile de inteligenta, cele 8 dimensiuni fundamentale ale conceptului de inteligenta multipla, potrivit teoriei lui Howard Gardner, sunt: verbala/ lingvistica, logico-matematica, vizuala/ spatiala, kinestezica/ corporala, muzicala/ ritmica, intrapersonala, interpersonala si naturalista (Afla mai multe despre Teoria Inteligentelor Multiple, Howard Gardner, 1983).
Ofera-i copilului tau oportunitati sa experimenteze activitati specifice fiecarei inteligente, pana in momentul in care se poate distinge un interes evident pentru anumite domenii. Asigura-te ca pui la dispozitia copilului tau jucarii care ii trezesc interesul si stimuleaza, in acelasi timp, invatarea. Observa comportamentul copilului tau. Felul cum se joaca, cum se comporta, in general, va scoate la iveala interesele, abilitatile sale. Vorbeste cu copilul tau despre activitatile pe care le desfasoara si incearca sa intelegi ce ii place, ce ii displace si de ce. Foloseste (cu mare atentie!) teste psihologice, tinand cont de observatiile de mai jos:
In functie de fiecare caz in parte, testul poate fi gandit pentru a fi completat de catre copil sau de catre parinte cu referire la copilul sau. Atunci cand completezi un test cu referire la copilul tau, trebuie sa ai grija sa nu proiectezi propriile idei, raspunsurile trebuie sa se bazeze pe concluziile tale rezultate in urma observarii comportamentului copilului.
Interesele si abilitatile unui copil se pot modifica in timp, in functie de influenta mediului si etapa de dezvoltare in care se afla. In acelasi timp, starea de moment a persoanei care completeaza testul (copilul sau parintele acestuia) poate influenta rezultatele. De aceea, concluziile unui test vor fi adoptate in linii generale si reevaluate periodic. Ce ar trebui sa mai stii: Nu se poate spune ca un anumit mix de abilitati/ inteligente este superior altui mix. Indiferent care este mixul de abilitati/ inteligente specific unui copil, acesta poate obtine performante, daca individualitatea sa este recunoscuta, acceptata si dezvoltata corespunzator.
Sursa: HandsOnEducation.ro
Plecand de la ideile lui William J. Kreidler si Sally Tsubokawa va propunem cateva modalitati de a solutiona diferitele conflicte aparut intre copii, atragandu-va atentia ca nu sunt singurele posibile si ca trebuie sa va modificati comportamentul in functie de situatie si copii implicati.
1.
Medierea O ter persoana ii ajuta pe copii sa isi rezolve conflictul. Aceasta persoana se va asigura ca se respecta regulile de baza (respect, sinceritate, fara intreruperi, fara a se da vina pe altcineva). Mediatorul ii ajut pe copii sa isi defineasca problema, s gaseasca soluii, i sa isi aleaga o solutie acceptabila pentru amandoi.
Plusuri
Deoarece copii sunt cei care rezolva problema, ei au si meritul gasirii solutiei, dezvoltandu-si in acest fel abilitatile de solutionare a conflictelor. Aceasta metoda ajuta la rezolvarea unor probleme ce persista.
Minusuri
Implica un timp indelungat! In anumite cazuri rezolvarea conflictului poate necesita prea mult consum de energie si timp comparat cu ceea ce se invata din rezolvarea lui. 2. Arbitrajul Implic, o terta persoana care asculta copii implicati, si apoi propune o modalitate de solutionare a conflictului. Acest lucru poate fi realizat fie luand in calcul parerile copiilor implicati in conflict, fie impunand o solutie.
Plusuri
Este un mod eficient de solutionare a conflictului pentru ca ofera copiilor ocazia de a-si spune parerea, dar nu se consuma foarte mult timp lasandu-i pe ei sa gaseasca solutia
Minusuri
Aceasta metoda poate rezolva punctual un conflict, dar fara sa rezolve conflictul de fond. De asemenea, copiii nu vor invata prea mult despre rezolvarea conflictelor. 3. Ordinul Cnd spuneti fa acest lucru, de fapt dati un ordin, care este ne-negociabil. Un adult autoritar hotaraste ce trebuie facut si da directii ca acesta sa fie facut. Este important de retinut ca le puteti spune copiilor frumos, dar clar ce trebuie sa faca, nu este nevoie sa fiti autoritari sau sa dati ordinul intr-un mod neplacut.
Cand se foloseste?
atunci cnd copiii sunt scapati de sub control si trebuie sustinuti pentru a reintra pe fagasul normal atunci cnd nu exist timp de discutii si negocieri cand problema nu este destul de importanta pentru a consuma prea mult timp sau energie.
Minusuri
poate cauza resentimente si frustrare din partea copiilor poate sa nu rezolve problema cu adevarat
4. Judecata Uneori, accentul trebuie pus nu pe rezolvarea problemei ci pe stabilirea copilului care are dreptate si a celui care nu are. In aceasta situatie copiii depind de un adult judecator care sa asculte faptele, sa cantareasca dovezile si opiniile si apoi sa ia o hotarare echitabila
Cand se foloseste?
Aceasta metoda trebuie folosita atunci cand este clar ca a aparut un comportament negativ si ca se doreste dreptate. Deasemena, se foloseste atunci cand trebuie identificate consecintele comportamentelor copiilor.
Minusuri
Nu ii ajuta pe copii sa isi dezvolte abilitatile de solutionare a conflictelor, ei fiind dependenti de judecatorul adult. Aceasta nu este o solutie de tip win-win ci una de tip win-lose. Sursa: Early Childhood Adventures in Peacemaking de William J. Kreidler si Sally Tsubokawa.
Ce il intereseaza pe copil?
Utilizai gndirea de tip stiinta: cerei copiilor s identifice principii tiinifice si n alte dect tiin.
Cum aplicati acest mod de lucru la copii cu varsta cuprinsa intre 6 si 9 ani?
Gsii trei lucruri oarecare i cerei copiilor s inventeze un obiect care utilizeaz toate cele trei lucruri.
Cum aplicati acest mod de lucru la copii cu varsta cuprinsa intre 9 si 12 ani? Rugati copii s reinventeze sau sa mbuntteasca designul obiectelor obisnuite. Inteligenta Vizuala / spaiala
Utilizai culorile (creta, carioca, markeri) ca repere vizuale. Copii pot utiliza markere (semne de carte, indexi, biletele etc) de culori diferite pentru a crea un cod al culorilor, pentru a-si organiza materialele pe care le folosesc
Cum aplicati acest mod de lucru la copii cu varsta cuprinsa intre 6 si 9 ani?
Cum aplicati acest mod de lucru la copii cu varsta cuprinsa intre 9 si 12 ani?
Jucati joculete care sa folosesca desenul, cum ar fi urmatorul: rugati copii sa faca schite rapide despre ideile principale ale temei discutate Inteligenta Naturalista/ambientala
Ce il intereseaza pe copil?
Cum aplicati acest mod de lucru la copii cu varsta cuprinsa intre 6 si 9 ani?
Rugati copii sa gaseasca elementele comune ale mai multor animale, plante, sisteme etc
Cum aplicati acest mod de lucru la copii cu varsta cuprinsa intre 9 si 12 ani?
Cerei copiilor s descrie un animal, o planta sau altceva, care nu exista dar poate fi imaginata. Inteligenta Kinestezica/Corporal
Care este modul de lucru ce trebuie adoptat? Jocul de rol poate fi folosit pentru a invata lucruri noi
Cum aplicati acest mod de lucru la copii cu varsta cuprinsa intre 6 si 9 ani? Rugati copii sa participle la interpretarea diferitelor roluri: meserii, fructe, animale etc
Cum aplicati acest mod de lucru la copii cu varsta cuprinsa intre 9 si 12 ani?
Utilizai corpul copiilor ca o harta pentru nvarea de informaii noi n diferite subiecte. Poate fi o harta a lumii de exemplu: capul poate fi Polul Nord. Unde se afla Ecuatorul? Inteligenta Muzicala / ritmic
Creati un fundal sonor care va poate sustine tematica propusa. Puteti chiar sa ii rugati pe copii sa propuna chiar ei melodii adecvate tematicii.
Cum aplicati acest mod de lucru la copii cu varsta cuprinsa intre 6 si 9 ani?
Rugati copii sa isi imagineze ceea ce ar putea produce anumite sunete greu de recunoscut
Cum aplicati acest mod de lucru la copii cu varsta cuprinsa intre 9 si 12 ani? Pe unii copii ii ajuta sa invete lucruri noi, daca exista un fundal de muzica clasica. Inteligenta Interpersonala
Ce il intereseaza pe copil?
Oferiti sansa copiilor de a avea un prieten/coleg cu care sa isi impartaseasca ideile, sa isi rezolve impreuna problemele o perioada mai lunga de timp (cateva luni, 1 an)
Cum aplicati acest mod de lucru la copii cu varsta cuprinsa intre 6 si 9 ani?
Creati jocuri cu informatiile pe care dorti sa le invete copii. Acestia pot coopera intre ei, si gasi solutii impreuna.
Cum aplicati acest mod de lucru la copii cu varsta cuprinsa intre 9 si 12 ani?
Invitati copii sa gaseasca solutii pentru probleme sau situatii cu o probabilitate mica de aparitie. De asemenea, pot gasi solutii alternative pentru probleme a caror solutie o cunosc deja. Inteligenta Intrapersonala
Folositi conexiunile dintre ceea ce doriti sa transmiteti copilului si viata lui reala. Pentru a capta atentia copiilor puteti folosi intrebari de genul: Ne poti spune despre un moment n care tu ai vazut/facut/auzit
Cum aplicati acest mod de lucru la copii cu varsta cuprinsa intre 6 si 9 ani? Creati albume sau jurnale in care sa notati evenimente si ceea ce au insemnat ele.
Cum aplicati acest mod de lucru la copii cu varsta cuprinsa intre 9 si 12 ani?
Rugati copii sa isi stabileasca obiective pentru respectiva zi, saptamana, luna sau an. Urmariti apoi, daca aceste obiective au fost indeplinite sau care este stadiul in care se afla indeplinirea lor.
Inteligenta Verbala/lingvistica
Pentru ca unuii copii inteleg mai usor atunci cand vorbesc cu voce tare despre problema lor, puteti sa ii incurajati sa faca acest lucru si chiar sa ii inregistrati daca aveti aceasta posibilitate.
Cum aplicati acest mod de lucru la copii cu varsta cuprinsa intre 6 si 9 ani?
Rugati copii sa gaseasca cat mai multe obiecte care au o anumite proprietate, cum ar fi forma, culoare, miros etc
Cum aplicati acest mod de lucru la copii cu varsta cuprinsa intre 9 si 12 ani?
Inventati porecle pentru oameni renumiti, care sa reflecte cat mai bine trasaturile lor si caracteristicile care i-au facut cunoscuti
Cum descoperim domeniul spre care are inclinatii copilul Inteligente multiple
Orice parinte isi doreste reusita in viata pentru copilul sau. Pentru aceasta face eforturi din toate punctele de vedere, investind timp, energie si bani. Dar nu toti copiii vor ajunge vedete sau oameni de succes. Aceasta pentru ca, in afara de implicarea parintilor, sau de vointa copilului, mai este nevoie si de acel har, talent, pe care nu il are orice individ. Un element necesar in obtinerea succesului este acela de a activa in domeniul spre care ai inclinatii, aptitudini, talent. Unii parinti vor sa faca din copiii lor mari muzicieni, sau pictori, sau dansatori, fara sa tina seama daca acestia au sau nu inclinatii spre domeniile respective. Ei vor sa-si indeplineasca un vis care este al lor si nu al copilului. Chiar daca copilul nu are un talent deosebit, parintele trebuie sa stie ca orice persoana are o anumita predispozitie pentru anumite domenii. In acest sens, in 1986 Horward Gardner lanseaza teoria inteligentelor multiple care este considerata una dintre cele mai importante descoperiri in domeniul pedagogiei . Teoria lui porneste de la ideea existentei unor inteligente diferite si autonome ce conduc la modalitati diverse de cunoastere, intelegere si invatare. El considera ca inteligenta nu este o insusire pusa in lumina prin forte standard, ci de capacitatea de a rezolva probleme si a de realiza produse in situatii concrete de viata.
LOGICO MATEMATICA
sa deseneze/modeleze, sa construiasca/proiecteze, culorile/imaginile, sa demonteze obiectele si apoi sa le monteze la loc, sa se joace cu VIZUALA SPATIALA puzzle-uri tridimensionale. Amintirile lor sunt bazate pe imagini vizuale; ei inteleg foarte bine hartile si planurile desenate sunetele, vocile/sa cante, sa foloseasca muzica si ritmul Ei observa rapid sabloanele, urmeaza usor un ritm; le plac diferite stiluri muzicale. Ei fredoneaza si interpreteaza melodii, canta din voce sau la un instrument; le este greu sa se concentreze daca se aude muzica; le place ritmul poeziilor sa se miste, sa atinga/sa manuiasca obiecte/jocurile de rol natura/sa stea in aer liber, animalele, plantele/ detaliile autoreflectia/ etica, morala, urmarirea propriilor interese, timpul de asteptare, stabilirea de scopuri. Sunt extremi de constienti de propriile convingeri, sentimente si motivatii. Le place sa lucreze singuri si stiu foarte bine sa se auto-motiveze. Le place sa stie de ce fac un anumit lucru. Isi pot evalua foarte corect aptitudinile si punctele slabe si le plac provocarile. interactiunea/ colaborarea, relatiile sociale, empatia fata de altii, Invata prin intermediul interactiunii cu ceilalti si le place aceasta interactiune. Ajung la intelegeri, negociaza si sunt empatici cu altii. Demonstreaza calitati de lider si participa la activitati politice. Sunt implicati n activitati extracurrilare si le place sa faca parte din echipe
MUZICALA RITMICA
prin implicare directa, participand/miscanduse/prin activitati practice in grup/ prin interviu, observandu-i pe altii, comunicand si relationand cu altii
INTRAPERSONALA
autoevaluare/introspectie, intelegerea de sine, prin sarcini individualizate, cand isi poate alege exprimarea sentimentelor si gandurilor activitatile, in atmosfera de corectitudine, prin Meserii: avocati, teologi, ntreprinzatori munca independenta
INTERPERSONALA
negociere/mediere , comunicare verbala si nonverbala, sa inteleaga pe altii Profesii: profesori, directori sociali, administratori, lideri foarte eficienti
De remarcat ca, de obicei, un individ nu poseda un singur tip de inteligenta, el poate face fata cu succes in 2-3 domenii, chiar daca unul este predominant. Iata cateva modalitati de a descoperi carui tip ( tipuri ) de inteligenta apartine copilul: 1. Cand mergeti la magazin propuneti-l sa-si aleaga singur un cadou. Spuneti-i ca va avea de ales intre: o carte de povesti, un joc de constructii, un joc logic, un CD, un pestisor viu, o minge, o cutie cu acuarele, o revista. Intrebati si care este obiectul din aceasta lista pe care nu l-ar cumpara in nici un caz. 2. La ce obiect din camera lui nu ar renunta: biblioteca si cartile de lectura, florile, acvariul, casetofonul, televizorul... 3. Cel mai bine se simte cand: citeste, danseaza, picteaza, asculta muzica, este in compania prietenilor.. 4.Cel mai putin ii place sa... 5. La scoala materia la care intelege cel mai usor este... 6. Materia la care ar renunta este... 7.Daca ar juca in grup un joc si ar primi o pedeapsa ar vrea ca aceasta sa fie sa... 8. Cu ultimii bani pe care ii are in buzunar si-ar cumpara... 9. Daca ar pleca de acasa pentru mai mult timp si-ar lua cu el... 10. Si-ar dori ca prietenul lui cel mai bun sa fie pasionat de... Cunoscand tipul de inteligenta predominant, il putem dezvolta, putem orienta copilul spre domeniul respectiv, unde va performa cu usurinta, dar in acelasi timp putem rezolva si unele sarcini pe care copilul le considera greoaie si tin de alt tip de inteligenta.
Astfel unui copil care are ca predominanta inteligenta naturalista, dar nu ii place matematica, ii putem da spre rezolvare probleme in care va grupa, numara, aduna flori, frunze, jetoane ce reprezinta animale, jocuri logico-matematice care au ca personaje animale sau plante, sa inregistreze diferite date referitoare la schimbarile din natura in tabele si sa le prelucreze. Vom cauta sa facem o punte de legatura intre cele doua discipline, bazandu-ne pe atractia pentru prima disciplina. Multi copii au inclinatii deosebite pentru matematica, dar au probleme cu inteligenta lingvistica. In acest caz putem sa le dam spre rezolvare probleme sub forma de mici povesti, probleme distractive, probleme-ghicitori, rebusuri cu continut matematic. Bazandu-ne pe atractia pentru matematica incercam sa dezvoltam abilitatile lingvistice. Daca ne referim la talentele deosebite, la copilul supradotat (Un copil este numit supradotat cand are un ritm al dezvoltarii intelectuale mult superior celor de varsta sa, insa, nivelul sau de dezvoltare emotionala, psihomotorie si de relationare sociala este corespunzator varstei sale reale.), acestia nu sunt greu de descoperit pentru ca se remarca singuri prin performantele obtinute. Ei au nevoie in schimb de o educatie deosebita, de sustinere, de munca, pentru a-si perfectiona talentul. Sa ne gandim doar la Nadia Comaneci, de cata munca a fost insotit talentul ei. Si azi sunt multi copii cu talente deosebite, daca vor ajunge sau nu " campioni " vom sti abia peste cativa ani.
FIZICE
Copilul din aceasta categorie de varsta alearga, sare, se catara, controlandu-si foarte bine miscarile In jurul varstei de 5 ani, motricitatea grosiera este bine dezvoltata. Ii place riscul, isi testeaza abilitatile fizice, folosind echipamentul pentru jocuri in aer liber, acrobatie. Se imbunatateste motricitatea fina are un control mai mare asupra degetelor, putand sa adune obiecte mici, sa directioneze foarfeca de-a lungul unei linii trasate, sa tina creionul similar unui adult, sa insire margele pe ata (Cei mai multi copii din aceasta categorie de varsta pot incepe sa utilizeze si jucarii formate din componente mai mici. Totusi, daca obiceiul de a molfai obiecte este inca prezent, atunci este mai bine sa nu aiba la indemana astfel de jucarii). Constructor experimentat este incantat de jucarii de constructie de toate dimensiunile. In jurul varstei de 5 ani, devine interesat de jocuri cu mingea, be baza de reguli simple si punctaj.
MENTALE
Recunoaste forme geometrice de baza, culori primare. Este interesat de activitati simple care implica numere, litere, potrivirea componentelor sau sortarea diverselor obiecte. In jurul varstei de 5 ani, potrivirea si sortarea le poate face dupa mai multe criterii de-odata. In jurul varstei de 4 ani, incepe sa actioneze conform unui plan, avand scopuri si obiective precise. Este interesat sa construiasca cu un scop (puzzle, spatii de joaca) Jocurile functionale si reprezentative ocupa din ce in ce mai mult loc in activitatea copilului din aceasta categorie de varsta; un interes deosebit este acordat imitatiei activitatilor domestice.
Apar primele imagini de reprezentare; este preferat realismul. Isi manifesta interesul pentru natura, stiinta, animale, timp, functionarea diverselor mecanisme din jur. Manifesta un interes deosebit pentru reprezentatiile dramatice imita ocupatii specifice adultilor, folosind o adevarata recuzita.
SOCIALE
Invata conceptul de fair-play, intelege ca trebuie sa ofere si sa primeasca in relatia cu cei din jur. In jurul varstei de 5 ani, este cooperant, are orientare practica si se conformeaza regulilor care i se inpun. Este interesat de jocul de rol in cadrul unui grup de copii. Nu este pregatit pentru competitie, deoarece nu-I place sa piarda. Ii plac jocurile de masa simple, care pot fi castigate be baza de noroc si mai putin pe baza de strategie. Se accentueaza diferentele intre sexe atunci cand vine vorba de jocuri de rol si interese manifestate. Ii plac jocurile de masa simple, care pot fi castigate be baza de noroc si mai putin pe baza de strategie.
Abilitatile de motricitate grosiera sunt bine stapanite Este varsta experimentarilor fizice sarituri de la inaltime, catarari, atarnare in brate, rostogolirea, galopare. Arucarea si recuperarea diverselor obiecte. Se deplaseaza singur cu vehicule cu roti, avand un control bun asupra directiei. Intre 2 ani si 6 luni si 3 ani, isi coordoneaza bine mainile si degetele. Experimenteaza joaca activa cu obiecte mici, explorand diverse materiale de joaca.
MENTALE
Este interesat de atributele diverselor obiecte din jur: textura, forma, dimensiune, culoare. Poate grupa obiecte similare. Deprinde abilitati de numarare. Desfasoara primele activitati creative (desen, constructie, modelaj) activitatea pe care o desfasoara este mai importanta decat finalitatea acesteia. Incepe sa rezolve mental probleme. Jocurile functionale si reprezentative ocupa din ce in ce mai mult loc in activitatea copilului din aceasta categorie de varsta; un interes deosebit este acordat imitatiei activitatilor domestice. Imaginative fantasy play increases continued interest in domestic imitation. Jocul de imaginatie este practicat singur sau in compania unui adult; copilul din aceasta categorie de varsta va imprima unor jucarii actiuni asupra altor jucarii.
SOCIALE
Partenerii preferati de joaca raman parintii, dar incepe sa se joace si cu alti copii. (mai ales dupa varsta de 2 ani si jumatate). Foloseste mai mult cuvinte decat gesturi pentru a-si exprima nevoile si dorintele. Ia parte la jocuri de interactiune cu alte persoane, precum si la jocuri de rol. Ii place sa asculte de mai multe ori aceleasi povesti simple, citite din carti cu poze. Isi manisfesta o puternica dorinta de independenta, preferand sa faca lucrurile singur.
Exerseaza continuu abilitatile de motricitate grosiera. Exerseaza manipularea obiectelor in toate formele, insa nu are aceasta abilitate foarte bine dezvoltata: lovire, impingere/ tragere, umplere/ golire, aruncare. Ii place sa escaladeze poate exersa pe scari joase de interior. In jurul varstei de 2 ani, poate sa loveasca si sa prinda o minge mare. Poate sa insire margele mari pe fir, sa manevreze o clanta, sa imite miscarea de taiere cu foarfeca. (Margelele folosita la aceasta varsta trebuie sa aiba diametrul de minim 44 mm. In cazul in care exista riscul ca un obiect sa poata fi inghitit, nu-l lasati in preajma copilului.
MENTALE
Este interesat sa descopere efectele actiunilor sale Este fascinat de: mecanisme si obiecte aflate in miscare; obiecte care dispar si apar. Construieste structuri simple de cuburi, jocuri puzzle, foloseste jucarii de stivuit diverse forme. Este foarte curios, experimentand continuu. Incepand cu varsta de 1 an si 6 luni, poate face grupari de obiecte similare. Poate identifica obiecte. Ii plac jocurile in apa si cu nisip. Mazagaleste pe hartie in mod spontan La aceasta varsta, se initiaza jocul de imitatie (de obicei, imita persoanele apropiate).
SOCIALE
Prefera joaca solitara relationeaza mai bine cu adulti decat cu alti copii. Incearca sa imite activitatile adultilor Isi exprima afectivitatea fata de persoanele apropiate, precum si preferinte pentru anumite jucarii. In jurul varstei de 1 an si 6 luni, incepe sa prefere jocuri interactive
FIZICE Incepe sa stea in sezut fara sustinere Incepe sa mearga de-a busilea Incepe sa se ridice si sa mearga (la inceput, are nevoie de ajutor se sprijina de marginea patului, mobila; incepand cu 10 luni, poate merge singur Este dornic sa mearga si sa-si exerseze abilitatile motorii Isi dezvolta motricitatea fina (poate prinde obiectele cu o singura mana sis a-si coordoneze miscarile ambelor maini). Exerseaza manipularea obiectelor in toate formele: lovire, rasucire, inserare, scormonire, inchidere/ deschidere, impingere/ tragere, umplere/ golire, aruncare, molfaire MENTALE
Ii place joaca in apa Este fascinat de jocul apare-dispare (cu persoanele sau obiectele din jurul lui); Incepe sa-si dezvolte aptitudinea cognitiva denumita permanenta obiectelor (incepand cu varsta de 11 luni, cauta obiectele care stie ca ar trebui sa-i fie prin preajma) Ii place sa exerseze golirea si umplerea dulapurilor, sertarelor sau a diverselor recipiente cu obiectele din jur Ii place sa exerseze aruncarea, caderea obiectelor (poate utiliza sfoara pentru a recupera obiectele cazute) Ii place sa exploreze la nesfarsit obiectele din jurul lui Ii place sa exerseze mecanisme simple (deschis/ inchis; tras/ impins) si sa descopere rezultatul actiunilor sale Memoreza persoane, obiecte, jocuri, activitatile care implica jucarii, dovedeste foarte multa curiozitate
SOCIALE
Devine interesat in cartile cu poze. Se simte bine atunci cand se joaca in prezenta persoanelor cu care este familiarizat. Ii este teama de persoane straine si se adapteaza mai greu la schimbari. Ii place sa urmareasca miscarile, gesturile celor din jur sis a imite. Devine sensibil la atitudinea de aprobare/ dezaprobare a celor din jur. Ii place sa capteze atentia celor din jur si sa determine reactii ale acestora. Este fascinat de jocuri care presupun interactiune sociala: de-a v-ati ascunselea; pa-pa Bolboroseli, imitarea de sunete Raspunde cand este strigat pe nume si poate incepe sa faca asocieri intre denumiri si obiecte sau sa se conformeze unor comenzi simple
Exploreaza mediul inconjurator prin intermediul ochilor (vederii) si urechilor (auzului) si incepe sa exploreze cu mainile, picioarele si gura. Se bucura de efectele create in mediul inconjurator de propriile sale actiuni. Incepe sa recunoasca persoane, obiecte si evenimente familiare, iar apoi le anticipeaza. Devine constient atunci cand vede persoane, obiecte noi sau traieste evenimente noi Dezvolta preferinte clare pentru anumite persoane, obiecte si evenimente. Poate imita miscari simple care se regasesc in propriul repertoriu de miscari. Se concentreaza asupra unui singur lucru odata. SOCIALE
Este interesat in special de persoanele din jurul sau (figurile si vocile acestora). Incepe sa zambeasca cand vede anumite persoane, cand aude anumite voci sau cand isi vede propria imagine reflectata in oglinda. Incepe sa caute atentia si contactul cu cei din jur. Dezvolta preferinte pentru anumite persoane. Incepe sa gangureasca si sa scoata diverse sunete sis a rada in hotote.
Asculta vocile celor din jur si incepe sa imite sunete care se regasesc deja in propriul sau repertoriu.
Jocul are un rol foarte important in dezvoltarea intelectuala a copilului. Prin intermediul jocului copilul intra in contact cu tot ceea ce-l inconjoara reusind sa cunoasca si sa inteleaga ceea ce traieste. Jocul ii dezvolta astfel capacitatea de observare. Prin joc copilul creeaza foarte mult: pune nume personajelor reprezentate prin papusi sau alte jucarii, creeaza povesti, depasind chiar limitele realului (fiinte care zboara etc). Jocul ajuta si la dezvoltarea intelectuala a copilului. Prin sarcinile si regulile prescrise sau pe care le inventeaza copiii, acestia incep sa-si puna diferite probleme si sa le rezolve. Adolescentii incep sa aiba nevoi si preocupari diferite de cei mici. Este vorba de nevoia de afiliatie (de a avea prieteni), nevoia de a apartine unui grup, nevoia de a fi apreciat si de a-i fi recunoscute calitatile. Astfel ca jocul are un rol important si in dezvoltarea inteligentei sociale a copilului, prin faptul ca el este pus in relatie cu alti copii si atunci apar diferite emotii legate de joc, pe care copilul invata sa si le gestioneze: competitivitate, invidie, dorinta de a fi primul, nevoia de a fi membru al unei echipe, de a impartasi cu ceilalti preocupari comune prin joc. Este important sa fie luate in seama preferintele copilului, pentru ca acestea definesc personalitatea lui si ele pot reprezenta orientarea de mai tarziu a copilului catre un domeniu de activitate sau altul.
Avantaje Jocuri sportive Sanatate Distractie Relaxare Stimularea competitiei si a spiritului de echipa Sentimentul de castig, de importanta, recunoastere, depasirea limitelor riscul de a pune prea mult accent pe competitite si de a stimula ura invidia rautatea referitoare la echipa adversa accidente fizice o mare parte din jocurile sportive de performanta incep a fi practicate din copilarie devenind astfel singura activitate importanta a copilului si il forteaza sa paraseasca jocurile si lumea plina de griji pentru a intra intr-o activitate cu multe
Dezavantaje
stimuleaza capacitatile intelectuale, spirit de observatie, atentia, poate fi o metoda de descarcarea furiei acumulate pe persoane din viata reala, in jocurile unde are de-a face cu razboinici, etc ajuta la crearea de noi prieteni relaxeaza, schimba starea de spirit intr-una pozitiva
pasivitate creaza o incapacitate a persoanei de a se descurca in situatii reale de viata: nu isi poate asuma riscuri, responsabilitati, incep sa i se para foarte amnintatoare intalnirile fata in fata cu ceilalti, pot duce la dependenta de acestea
sunt uneori foarte violente si dezvlolta violenta la copii pot fi statice
Jocuri de societate
simuleaza rasul, glumele ceea ce duce la sanatate psihica Prin intermediul jocului parintii pot educa, pot pune limite sau pot explica reguli fara a fi amenintatori si nici duri sau intransigenti, se creeaza punti de comunicare si afectivitate intre parinti si copii, se dezvolta latura afectiva: copii sunt iubiti si invata la randul lor sa iubeasca. Rolurile de mai sus sunt valabile si in cazul jocului bunicilor cu nepotii. Uneori pot fi si inlocuitori ai parintilor cand acestia nu au timp, copiii avand nevoie de o relatie constanta cu cei apropiati. Bunicii pot ajuta copilul sa se dezvolte atunci cand parintii au o atitudine prea rigida, severa, copiii refugiindu-se in jocul cu bunicii. Autor: Psiholog Irina Cepreanu