Aspire Talks DIGITAL ManualOptional AspireTeachers A4 2020 Final

Aspire talks
PRESA UNIVERSITARĂ CLUJEANĂ

2020
Referenți științifici:
Prof. univ. dr. Adrian Opre, Departamentul de Psihologie, Facultatea
de Psihologie și Științe ale Educației, Universitatea Babeș-Bolyai
Conf. univ. dr. Adina Glava, Departamentul de Științe ale Educației,
Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației, Universitatea
Babeș-Bolyai
Aspire Teachers — București, 2020
Material realizat cu sprijinul sponsorilor OMV Petrom și City Insurance.
Mai multe informații despre materialele digitale ale acestui ghid:

www.aspireteachers.ro/optionale
Această operă este pusă la dispoziţie sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-FărăDerivate 4.0 Internațional.
Pentru a vedea o copie a acestei licențe vizitați https://creativecommons.org/licenses/by-nc-nd/4.0/deed.ro
Coordonator
Ramona Buzgar, psiholog, lector dr. asociat la Facultatea de Psihologie
și Științe ale Educației, Universitatea Babeș-Bolyai; lector dr. la
Universitatea de Ştiințe Agricole şi Medicină Veterinară din Cluj-
Napoca (Departamentul de Pregătire a Personalului Didactic)
Contributori
Profesorii din învățământul gimnazial și membrii Aspire Teachers:
Ana Elena Marian, Ana Ungureanu, Antoaneta Luchian, Bogdan
Rațiu, Costinela Cigăran, Daniel-Alex Milencovici, Elena Matetovici,
Irina Constantinescu, Liliana Olărașu, Marius Lobază, Nicolae
Munteanu, Simona Gavrilă
Cătălin Stoica, fondator „Academia de Bine”
Coordonatori Aspire Teachers

Ana-Maria Toniță (co-fondator, membru board), Măriuca Morariu
(Director Executiv), Victor Dumitrache (colaborator inițiere și coordo-
nare profesori), Gina Apolzan (colaborator editare și feedback)
Referenți
Oana Moșoiu, lector dr. la Facultatea de Psihologie și Științele
Educației, Universitatea din București; Posie Wood, director curricu-
lum LearnZillion și alumnă Teach for America
Ilustrator personaje
Mihaela Burlacu
Designer
Bogdan Moga — www.bogdanmoga.com
Literă
Alegreya Sans, Martel, Teko — Google Fonts
Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României

Ghid de activități pentru dezvoltarea competențelor de
autodeterminare, vorbire în public şi lucru în echipă pentru elevii
claselor a V-a şi a VI-a / coord.: Ramona Buzgar. - Cluj-Napoca : Presa
universitară clujeană, 2020
Conține bibliografie
ISBN 978-606-37-0839-8 I. Buzgar, Ramona (coord.)
Universitatea Babeş-Bolyai
Presa Universitară Clujeană
Director: Codruța Săcelean
Str. Hasdeu nr. 51, 400371 Cluj-Napoca, România
Tel. / fax: (+40)-264-597.401
E-mail: editura@ubbcluj.ro
www.editura.ubbcluj.ro
Cuprins
DESPRE ASPIRE TEACHERS . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6

INTRODUCERE. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7
STRUCTURA OPȚIONALULUI . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8
LEGENDĂ SIMBOLURI. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 14
BIBLIOGRAFIE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 15
UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 01: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 17
EU ȘI FEEDBACK-UL CONSTRUCTIV
Lecția 1: Bingo! . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 18
Lecția 2: Avatarul meu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 22
Lecția 3: Oglinda . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 26
Lecția 4. Tu spui una, eu spun alta . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 30
Lecția 5. Nimerește coșul. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 33
Lecția 6: Cadoul. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 37
COMUNICĂM PUBLIC
Lecția 7: Ce spunem când nu vorbim? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 42
Lecția 8: A fost odată ca niciodată. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 45
Lecțiile 9-10: Cei 3„S” . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 48
Lecțiile 11-12: E timpul prezentărilor. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 53
ORGANIZĂM EVENIMENTUL
Lecția 13: Echipa . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 58
Lecția 14: Provocarea bezelei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 62
Lecția 15: Roluri în echipă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 66
Lecția 16: Ne pregătim pentru eveniment . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 69
Lecțiile 17-18 Exersăm împreună . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 72
Lecțiile 19-20: Aspire Talks. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 73
Lecția 21: Cum a fost?. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 74
MATERIALE DIDACTICE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 77
ANEXE
GLOSAR DE TERMENI . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 98
ASPIRE TALKS
Despre Aspire Teachers
”Un profesor excelent în fața

fiecărui copil din România.
Din 2016, susținem formarea de calitate a profesorilor din România prin

programe aplicate de pregătire cu o curriculă multidisciplinară, cu prac-
tici pedagogice eficiente adaptate la realitățile secolului 21. Împreună cu
ei, dezvoltăm comunități de bune practici și validăm conținut educa-
țional inovator, concentrat pe competențele viitorului din anul 2030,
pentru o generație de copii și tineri adaptați economiei globale.
▶ aspireteachers.ro
▶ facebook.com/AspireTeachers
6
ASPIRE TEACHERS 2020 | GHIDUL PROFESORULUI
Introducere
„Aspire Talks” este rezultatul muncii de colaborare și creație a mai multor profesori și
specialiști în domeniul educației din România și Statele Unite ale Americii. Este pri-
mul produs al unei comunități dinamice, formate din dascăli motivați, aflați în propria
călătorie de creștere personală și profesională. Am pornit la drum cu scopul de a dezvolta
la elevi unele dintre competențele indispensabile tinerilor care vor ieși din școală peste
câțiva ani și care vor trebui să fie pregătiți pentru provocările personale și profesiona-
le ale unui viitor dinamic. Am considerat că la această vârstă (11-12 ani) elevii pot și ar
trebui să își formeze deprinderi precum autodeterminarea, vorbitul în public, oferirea și
transmiterea unui feedback sănătos și lucrul în echipă. Odată pregătiți în acest demers,
cadrul unui proiect cu miză reală (organizarea unui eveniment cu invitați Aspire Talks)
devine forma cea mai potrivită de exersare și verificare a acestor competențe.
În ultimii ani, au existat dezbateri și diverse inițiative cu privire la dezvoltarea acestor

competențe la elevi, obișnuiți mai degrabă să primească (teme, cunoștințe, note) de-
cât să participe activ în propriul proces de formare. Conștientizarea acestui rol activ al
elevului depinde foarte mult de capacitatea profesorului de a-l implica și de a-l ghida în
procesul de a deveni un vorbitor mai încrezător, care colaborează mai bine cu colegii și
care, la rândul său, învață să ofere un feedback constructiv celor care trec prin același pro-
ces de învățare. Resursele limitate pe marginea acestor competențe în contextul unor curri-
cule aglomerate au fost motivația și oportunitatea care au dus la crearea acestui program.
Cu aceste obiective în minte, Aspire Teachers a dezvoltat un program aplicat pentru în-
vățământul gimnazial care prioritizează dezvoltarea competențelor de autodeterminare,
vorbire în public și lucru în echipă, esențiale pentru economia globală din 2030. Bazat
pe o analiză de nevoi adunate de la dascăli și de la elevii lor și pe un proces de pilotare
a conținutului cu zece profesori și 300 de elevi în 2019, programul Aspire Talks vine în
sprijinul profesorilor diriginți, al consilierilor și al profesorilor de științe socio-umane
din primele clase gimnaziale care își conștientizează rolul de a forma oameni autonomi,
competenți și încrezători în sine, capabili să colaboreze cu cei din jur și să depășească
obstacolele în proiectele în care se implică.
7
ASPIRE TALKS
Structura opționalului
Opționalul „Aspire Talks” este destinat cu precădere elevilor din învățământul gimnazial
din clasele a V-a și a VI-a, dar poate fi utilizat și la clasele mai mari, atât timp cât profe-
sorul consideră materialul util și îl adaptează la nivelul elevilor cu care lucrează.
Vă prezentăm mai jos câteva detalii cu privire la structură și recomandări legate de des-
fășurarea lecțiilor.
„Aspire Talks” cuprinde 21 de lecții cu o durată medie de 50 de minute, sugestia noastră

fiind ca lecțiile să se desfășoare cu o frecvență de o lecție / săptămână.
Opționalul are trei mari unități de învățare:

• Unitatea I - EU ȘI FEEDBACK-UL CONSTRUCTIV;
• Unitatea II - COMUNICĂM PUBLIC;
• Unitatea III - ORGANIZĂM EVENIMENTUL.
Fiecare lecție începe cu rezultatele așteptate (cunoștințe, abilități, atitudini), listarea

conceptelor cheie și planul lecției, după care urmează descrierea activităților. În acest fel
cadrul didactic are la dispoziție materialele didactice și scenariul lecției, acest lucru faci-
litând atingerea obiectivelor de învățare și ușurând eforturile pentru pregătirea lecției.
Lecțiile sunt gândite conform ciclului învățării experiențiale, astfel încât după introdu-
cere, să urmeze experiența directă, reflecția, generalizarea și transferul. Pentru fiecare
etapă din acest proces sunt detaliate activitățile și ghidul de facilitare, precum și resurse-
le auxiliare necesare (referințe la clipuri video, anexe, fișe de lucru, cartonașe, postere).
La finalul lecțiilor veți găsi sugestii de flexibilizare a conținutului. Acestea sunt alter-
native pentru unele momente ale activității care sunt, poate, mai dificil de realizat, sau
recomandări despre cum să folosiți și să extindeți rezultatele învățării și în alte lecții.
Pentru ca fiecare lecție să își atingă scopul și obiectivele asumate, vă rugăm să citiți cu
atenție, înainte de aplicarea la clasă, tot conținutul activității (inclusiv sugestiile de
flexibilizare). Este important să alocați un timp de pregătire pentru a vă familiariza cu
materialele audio-video sau pentru a multiplica materialele sau, acolo unde dispuneți de
resurse limitate de multiplicare, să recreați schemele sau anexele în formule simplifica-
te, pe tablă sau foi de flipchart.
La finalul ghidului veți găsi, în ordine: anexele pentru fiecare lecție, glosarul de termeni
cu definiții și explicații despre conceptele folosite.
Succesul acestui opțional depinde mult de gradul dumneavoastră de implicare, de tactul

pedagogic și de capacitatea de a asculta și a empatiza cu elevii. Feedback-ul primit de
la profesorii care au pilotat lecții din acest opțional ne încurajează să credem că, dacă
urmați indicațiile din acest ghid, veți vedea un progres în modul cum se prezintă elevii,
cum își reglează emoțiile vorbind în public, cum lucrează în echipă și în stima de sine și
motivația pentru școală.
8
Clarificări conceptuale
Storytelling sau arta de a spune povești
„A fost odată ca niciodată....” sunt cuvintele magice care deschid ușa spre noi lumi unde
totul este posibil deoarece normele și regulile logicii nu se aplică. Lumi în care copiii de
orice vârstă își pot lăsa imaginația să zboare într-un cadru familiar, fără pericole. De la
începutul istoriei umanității, putem spune că povestirea a fost modalitatea prin care
culturile și societățile și-au păstrat memoriile, au transmis generațiilor următoare va-
lorile și sistemul de credințe, dar și modalitatea prin care și-au educat și amuzat copiii.
Poveștile ne spun de multe ori cum să trăim. Suntem născuți și crescuți într-un mediu al
poveștilor și, uneori, poveștile ne răspund la cele mai importante întrebări: cine suntem?
De ce ne aflăm aici? Ce ar trebui să facem? Ce este bine și ce este rău? Cu alte cuvinte,
poveștile ne pun în legătură cu personajele și cu cel care povestește. În orice parte a lumii
ar fi spuse, poveștile pot fi considerate gramatica fundamentală a gândirii și comuni-
cării. Prin intermediul lor, fie că relatează un eveniment din viața noastră personală,
unul istoric sau contemporan, suntem capabili să ne dezvoltăm modul de gândire, dar să
învățăm și structura, funcțiile și scopul limbajului.
Spre deosebire de viața cotidiană, care de cele mai multe ori este o îmbinare de eveni-
mente incomplete, disparate, dar și foarte complexe, povestea este completă și are un
final. Indiferent de cum începe și se continuă, povestea are un sfârșit logic, care între-
gește personajele și nu lasă loc predicțiilor, ipotezelor. Poveștile îi ajută pe copii să creeze
alte povești despre propriile lor experiențe și, de aceea, impactul lor asupra dezvoltării
limbajului și gândirii este foarte mare.
În acest ghid, am folosit termenii de povestire și storytelling cu sensul de acțiunea de a

povesti și rezultatul ei, și nu cu sensul de creație literară în proză care are un subiect mai
puțin complicat și dimensiuni mai reduse decât un roman (conform DEX, 2002).
Spre deosebire de alte simple descrieri, poveștile sunt narațiuni despre provocările prin
care trec unul sau mai multe personaje în încercarea a depăși obstacole și de a atinge un
țel. Prin urmare, o poveste are nevoie de:
1. un conflict sau o provocare,
2. unul sau mai multe personaje,
3. o rezolvare care să ne învețe ceva.
Dacă nu apare niciun obstacol și totul merge bine, nimeni nu învață nimic și nici ascultă-
torii nu sunt curioși să afle ce se întâmplă mai departe.
O poveste bună ar putea începe așa: A fost o dată ca niciodată… o mică sirenă care înota
fericită în ocean alături de familia ei - tatăl-rege, rămas văduv, bunica și cele cinci surori
mai mari. În fiecare zi… descoperea locuri noi și se întâlnea cu prietenii ei, peștii, crabii
și celelalte vietăți ale mării. (Ordinea firească, starea de fapt care urmează să fie schim-
bată). Într-o zi, ajunsă la suprafață, o furtună a dărâmat vaporul pe care își celebra un
prinț aniversarea. Mica sirenă îl aduce în siguranță la mal și se întoarce, îngândurată, în
apele mării, cu dorul pentru lumea oamenilor, pe care nu o cunoscuse niciodată (Situația
de cotitură, provocarea, conflictul). Așa că… tot mai mult, mica sirenă se gândea la
lumea oamenilor și își dorea să devină ca ei. Până când… și așa se continuă povestea
lui Hans Christian Andersen, cu noi obstacole și provocări, la finalul cărora mica sirenă
își sacrifică viața, salvând-o pe cea a prințului și se transformă în spumă de mare. În
varianta originală, valorile principale ale personajului rămân curiozitatea, autodepăși-
rea și generozitatea. Înțelegerea conflictului dintre ele face ca finalul să fie realist și ne
9
ASPIRE TALKS
dă de gândit că atunci când te transformi, pierzi ceva fundamental și nu le poți îndeplini

pe toate. În varianta Disney, sirena și prințul trăiesc fericiți până la adânci bătrâneți. E o
rezolvare confortabilă pentru o audiență care își dorește amuzament și soluția fericită a
unei povești. Dar nu toate poveștile se termină fericit.
În viața reală, conflictele prin care trecem nu sunt atât de fantastice încât să încalce
legile fizice. Însă chiar și conflictele interioare, supărările sau oportunitățile care ne-au
făcut să ne descoperim valorile și puterile neobișnuite pot fi povești bune de împărtășit
celorlalți. Nu trebuie să fim mica sirenă, Harap-Alb sau feții frumoși din basme ca să
recunoaștem poveștile din jurul nostru. Elevii se confruntă cu multe provocări, mai ales
când trec din ciclul primar spre cel gimnazial. Puteți transforma aceste oportunități în
contexte de autodescoperire și învățare.
Poveștile bune ne ajută să evaluăm soluții pentru situații prin care trec alții, să ne între-
băm ce am fi făcut în locul lor și să ne descoperim valorile. Așa că povestirea este și un
mod „blând” de a ghida copiii spre valori constructive, plasând ascultătorul în situații
din care atât acțiunile și deciziile înțelepte, cât și cele mai puțin fericite pot fi experi-
mentate de la o distanță confortabilă, oferită de imaginație. Acesta este motivul pentru
care spunem povești. Și când elevii învață să spună povești adevărate, ei pun în aplicare
principiile organizării și fixării informațiilor.
Mulți povestitori spun că intră în câte o clasă cu copii foarte gălăgioși și își pierd încrede-
rea că vor putea cumva atrage atenția, mai ales dacă aceștia cred că sunt prea mari pentru
a mai asculta povești. Și aproape de fiecare dată rămân uimiți să vadă cât de repede se
potolesc elevii atunci când încep să spună povestea. Chiar și profesorii observă schim-
barea din clasă odată cu atragerea copiilor pe tărâmul miraculos al poveștilor, mai ales
atunci când vocea, ritmul și emoția transmise de povestitor se întețesc.
De asemenea, când învață la rândul lor să spună povești, fie că repovestesc sau po-
vestesc, copiii își întăresc importante abilități de învățare: învață cum să asculte activ
și critic, își îmbunătățesc abilitățile de verbalizare, atenția, imaginația și memoria. Ei
explorează mituri, basme, legende din diferite părți ale globului și învață să redea un ma-
terial fără a-l memora pe de rost. În același timp, își dezvoltă și abilitățile de comunicare:
explorează limbajul corpului, gestica, mimica, tonalitatea vocii, ritmul și fluența vorbirii,
învață să se simtă confortabil vorbind în fața unei mulțimi, a unui grup, își formează o
anumită postură, empatizează cu ceilalți și își pot crește stima de sine. Ei își dezvoltă o
serie de trăsături de caracter explorând atât creativitatea proprie, cât și pe cea a celor-
lalți, lărgind orizontul de cunoaștere a propriei culturi și a culturii celorlalți, învățând
să accepte și să aprecieze propriile eforturi creative. Şi poate cel mai important, elevii
învață despre puterea cuvintelor vorbite, despre faptul că o comunicare eficientă și clară
între oameni este un amestec de reguli, practică și artă care poate transforma atitudini,
poate inspira și motiva.
Ne putem așadar imagina de ce ar vrea o persoană să spună povești. Dar de ce ar as-

culta ceilalți? Cercetătorii menționează câteva motive practice pentru care ar fi apărut
nevoia de a spune și de a asculta povești: 1) dacă cel care povestește s-a confruntat cu
o problemă și a găsit modalități de a o rezolva, atunci acea experiență poate fi utilizată
cu succes de orice individ care o ascultă; 2) dacă însă experiența s-a soldat cu un eșec,
povestea poate acționa ca un avertisment pentru a evita o situație. Așadar, o poveste este
o experiență prețioasă pentru audiență, deoarece poate oferi modalități de rezolvare a
unor probleme, poate duce la descoperirea unor informații pe care experiența cotidiană
nu le oferă, poate oferi o perspectivă nouă asupra unor evenimente de viață. A povesti
sau activitatea de a spune povești (storytelling) este probabil cea mai veche formă de
relatare a unor fapte. Înseamnă în primul rând interacțiunea imediată, personală, activă
și directă dintre povestitor și ascultător, deoarece povestitorul este cel care ne ajută să
10
înțelegem mesajul sau perspectiva asupra situației. Cum realizează acest lucru? Printr-o
implicare activă a ascultătorilor în crearea imaginilor mentale, a acțiunii, personajelor,
evenimentelor, pe baza experiențelor, deoarece o poveste se întâmplă diferit în mintea
fiecăruia dintre cei care o ascultă. Tocmai de aceea abilitățile de a spune povești adevăra-
te în public sunt esențiale pentru ca imaginile din mintea autorului (povestitorului) să fie
aceleași cu cele din mintea auditorului.
Folosind acest cadru conceptual, vă încurajăm să ghidați elevii să creeze povești despre ei
și lucrurile care îi preocupă și să le spună în public, într-un exercițiu de conectare cu cei-
lalți. Până la urmă, e o provocare în care elevul devine pentru câteva minute profesor, iar
asta îl va ajuta să își creeze din experiența expunerii o poveste demnă de împărtășit în viitor.
Autodeterminarea
Până nu demult, cadrul de analiză a motivației elevilor pentru școală se rezuma la cele
două tipuri - motivația extrinsecă (pentru care apelam la recompense) și cea intrinsecă
(care poate fi creată și stă în puterea noastră să o dezvoltăm). Autodeterminarea se referă
la alegerea noastră de a face o acțiune fără a fi obligați de ceva sau cineva din exterior, ci
pentru că ne dorim acel lucru. Teoria psihologilor americani Richard Ryan și Edward Deci,
Self-determination Theory (SDT) sau teoria autodeterminării, ne ajută să înțelegem cum
să declanșăm curiozitatea noastră înnăscută, cum să susținem nevoia de cunoaștere, deci
implicit motivația intrinsecă.
Teoria arată că oamenii sunt motivați să se dezvolte și să se schimbe atunci când le sunt
satisfăcute trei nevoi de bază: nevoia de autonomie, nevoia de competență și nevoia de
conectare sau relaționare. Autonomia se referă la exprimarea voinței, a alegerii atunci
când realizezi o acțiune și înseamnă să acționezi conform propriilor interese, dar și să
poți face compromisuri ca să obții ce îți dorești (de exemplu, elevul alege să aloce timp
și efort pentru a-și face temele sau decide împreună cu părinții că își face toate teme-
le înainte să se joace pe calculator). Competența se referă la trăirea sentimentului de
eficiență în interacțiunea cu mediul (spre exemplu, elevii se simt competenți atunci când
știu că au abilitățile necesare și pot să răspundă provocărilor asociate sarcinilor școlare).
Satisfacerea acestor două nevoi, susțin autorii SDT, este esențială pentru a menține mo-
tivația intrinsecă. Cu alte cuvinte, dacă elevii se simt doar competenți, dar nu și auto-
nomi, ei nu își vor menține motivația pentru învățare pentru mult timp.
În școală, pe lângă nevoia de a-i determina pe elevi să învețe, scopul actului didactic este
de a-i face pe elevi și să rețină informația pentru un timp îndelungat, deci învățarea să
fie de adâncime. Și aici intervine cea de-a treia nevoie psihologică, cea de conectare sau
relaționare cu ceilalți. Aceasta se referă la experimentarea iubirii și a grijii din partea
celor apropiați. Studiile au arătat că în școală și nu numai, copiii care se simt apropiați de
profesori și de colegi, respectați, valorizați, plăcuți se implică mai mult în procesul de în-
vățare, acceptă mai ușor schimbările și provocările și acceptă ideile și valorile promovate
de cei față de care se simt apropiați. Astfel, într-o clasă în care sunt satisfăcute nevoile
de autonomie, competență, conectare, elevii tind să fie motivați intrinsec, valorizează
activitățile de învățare, se implică până și în sarcini mai puțin interesante. Așa pot ajun-
ge la performanțe școlare mai bune, o stare de bine în mediul școlar și un interes crescut
pentru învățare.
În cadrul acestui opțional, nevoia de conectare e îndeplinită prin contextul de învățare,

care încurajează elevii să se cunoască și să își descopere pasiuni comune și pune elevii în
echipe cu același scop - organizarea unui eveniment cu care să se identifice și pe care, cu
sprijin din partea profesorului, să-l ducă împreună la bun sfârșit. Nevoia de competență
este exersată atât prin exercițiile de a spune povești în fața celorlalți, cât și prin feed
11
ASPIRE TALKS
back-ul constant primit pe parcurs, de la profesor și de la colegi, pentru ca în timpul ce-

lor două semestre, elevul să capete încredere în propria capacitate de a vorbi în public, cu
o bună gestionare a emoțiilor. Nevoia de autonomie este satisfăcută prin activitățile care
pun elevul în contextul de a lua decizii, de a face alegeri atât privind propriile discursuri
publice, cât și responsabilitățile ca membru al unei echipe care organizează un eveni-
ment în școală.
De asemenea, metoda învățării experiențiale care stă la baza structurii tuturor lecțiilor
vizează cultivarea curiozității elevului (mai ales în etapa de experiență directă), cât și
implicarea acestora în sarcini de lucru care să valorizeze opiniile și cunoștințele lor.
Feedback-ul sănătos
„Feedback-ul este micul dejun al campionilor.” (Ken Blanchard, autor american, doctor
în educație și leadership)
Feedback-ul este asemenea unui cadou: poate fi oferit sau primit cu o anumită ocazie,
este așteptat, ar putea să-ți placă sau nu, nu-l poți da înapoi dacă nu-ți place, tu decizi ce
faci cu el mai departe.
El este o modalitate prin care putem obține informații despre noi înșine de la ceilalți.
Rolul feedback-ului este acela de a-l motiva pe destinatar să schimbe ceva în comporta-
mentul său, iar lipsa de feedback poate duce la pierderea motivației de a îmbunătăți ceva.
Studiile științifice legate de impactul activităților, metodelor și intervențiilor în educa-

ție acordă feedback-ului un rol esențial. Fără înțelegerea a ceea ce greșim și cum putem
corecta, nu putem face progrese. De multe ori, feedback-ul este înțeles, în mod eronat,
drept o critică sau o evaluare a unei performanțe și este deseori confundat cu nota sau
comentariile scurte care înroșesc greșelile pe o lucrare. De aici și raportarea la un rezultat
(de ex. nota) ca fiind final și lipsa de motivație ulterioară a celui care primește critica sau
evaluarea neplăcută.
De asemenea, este foarte important să înțelegem că modul în care oferim feedback-ul

este esențial pentru învățarea de profunzime (de durată). Menționăm în rândurile de mai
jos câteva concluzii extrase dintr-o vastă literatură de specialitate, care vă pot sprijini în
demersul de a acorda un feedback sănătos, care să ajute elevii să se concentreze pe pro-
ces, să înțeleagă că din orice experiență pot să să evolueze, iar performanța din prezent
trebuie privită nu ca și o finalitate, ci ca o etapă firească în procesul lor de dezvoltare
personală.
1. Feedback-ul eficient este constructiv.

Trebuie să fie clar și explicit, să ofere căi de îmbunătățire pentru cel care îl primește, nu
critică și ”rețete”. Feedback-ul se suprapune peste nevoia de învățare, de aceea expri-
marea trebuie să fie cât mai specifică. Cel mai important: concentrați-vă pe aspectele
comportamentului / rezultatului care trebuie îmbunătățit, în loc să spuneți la ce compor-
tament negativ ar trebui să renunțe.
2. Feedback-ul constructiv răspunde la trei întrebări.

Atunci când este oferit corect, feedback-ul provoacă destinatarul la decizii personale,
autonome de îmbunătățire. Orice formă de feedback care nu îl ajută pe cel care primește
feedback-ul în dezvoltarea sa, generează efecte negative (demotivează, inhibă, confu-
zează). De aceea feedback-ul este bine să fie construit în jurul a trei mari întrebări:
• UNDE VREAU SĂ AJUNG? (care este scopul procesului educațional în care e implicat cel
care primește feedback? De exemplu, obiectivul ar fi ca la finalul opționalului, elevul să
12
poată ține un discurs coerent și clar în public, apreciat pozitiv de către colegi).
• UNDE SUNT ACUM? (care este nivelul actual de performanță față de obiectiv? Aici e
important ca elevul să identifice punctele la care mai are de lucrat).
• CE AM DE FĂCUT? (ce poate face concret pentru a atinge obiectivul? Aici e important ca
elevul să înțeleagă obiectivul și cum îl poate îndeplini. De exemplu, dacă are probleme
de exprimare, pregătirea de acasă cu exercițiu repetat în fața unei audiențe imaginare
i-ar fi de folos.)
3. Cel mai bun feedback este cel descriptiv.

Cu cât mai DESCRIPTIV (în loc de evaluativ sau prescriptiv), cu atât mai util, pentru că
altminteri, va crea senzația că de celălalt depinde propria performanță. Feedback-ul
descriptiv este eficient pentru că nu emite judecăți de valoare (precum „nu mi-a plăcut
deloc”, „ai fost extrem de plictisitor și stângaci” etc.), ci se rezumă, pe cât posibil, la
fapte (de ex. „la început ai înșiruit mai multe descrieri care nu mă captivau și asta m-a
făcut să fiu mai puțin curios” sau „am observat că pe parcursul prezentării ai făcut mai
multe pauze în vorbire și ai repetat același cuvânt de multe ori”). Fiind unul care infor-
mează, în loc să rănească, este bine intenționat, aplicabil, realist, iar oamenii îl vor cere
cu mai multă îndrăzneală.
4. Feedback-ul constructiv este despre acțiuni, nu persoane.

Încercați ca atunci când răspundeți la al doilea element al feedback-ului (unde este
acum?) să nu faceți referire la calitățile sau defectele persoanei, ci la sarcină și comporta-
ment. Exact acesta este mesajul implicit: feedback-ul nu este despre persoană, ci despre
comportamentul care poate fi îmbunătățit. Orice deviere de la proces către persoană
poate genera efecte negative pentru persoana în cauză, dar și pentru martori (apare
teama preventivă sau autoapărarea) și poate duce la conflicte sau abandon al sarcinii.
Observați diferența dintre „Ești slab la geometrie. Ți-am pus 6 cu indulgență.” și „Acum
ai încă probleme la calculul volumelor. Asta nu înseamnă că nu le poți corecta în viitor.”
5. Feedback-ul nu este o pedeapsă, un verdict sau un adevăr absolut.

Un feedback constructiv este realist, bine intenționat și aplicabil. El trebuie să ofere
observații legate de prezent, cu mențiunea că acestea rămân temporare, până la schim-
barea comportamentului. De asemenea, oferă și căi de îmbunătățire, ceea ce implică
și o doză de subiectivism din partea celui care oferă feedback-ul. Uneori putem oferi
feedback greșit, din neatenție sau pentru că sugerăm căi de acțiune nepotrivite. Și acest
lucru poate fi corectat, de aceea e important să ne luăm marje de eroare și să reținem că
feedback-ul nu e un adevăr absolut.
6. Atitudinea și emoțiile contează.

Feedback-ul eficient e cel oferit fără o implicare emoțională puternică. Dacă vocea și cor-
pul nu sunt în consens cu mesajul, el ar putea fi prost înțeles - fie prea laudativ („Bravo!
Ești cel mai bun vorbitor din lume!”), ceea ce creează o validare nerealistă și încurajează
o autoevaluare greșită, un ego umflat, fie prea critic („Nu înțeleg cum ai putut să prezinți
conținutul atât de prost!”), ceea ce etichetează și descurajează. Atitudinea trebuie să fie
una binevoitoare și echilibrată, cât mai departe de emoțiile intense care pot însoți obser-
vațiile despre un comportament care deranjează. Până să ajungă adulți performanți care
pot primi și feedback mai dur care, în lumea reală, ține rareori cont de astfel de recoman-
dări, elevii sunt într-un proces de formare în care aprecierile celor din jur, mai ales cele
venite din partea unei persoane cu autoritate, îi afectează.
7. Momentele potrivite pentru feedback

Feedback-ul se oferă întotdeauna după ce se execută o sarcină, nu înainte sau după prea
mult timp. Cu cât trece mai mult timp între acțiune și feedback, cu atât mai deformat
poate fi acesta. Iar un feedback critic oferit după mai multă vreme adesea vine însoțit de
frustrare sau generalizări, care nu ajută la schimbarea unui comportament.
13
ASPIRE TALKS
Cheia către învățarea profundă este un feedback constructiv, care însoțește elevul în
permanență și îl ajută să identifice corect unde vrea să ajungă, unde este acum și ce are
de făcut. Claritatea, atitudinea deschisă și încurajatoare și formarea obiceiului de a oferi
feedback într-un proces de educație sunt ceea ce responsabilizează elevul să își măsoare
corect performanța și să se îmbunătățească.
Legendă simboluri
Activitate Activitate Activitate

I individuală G în grupe F frontală
14
Bibliografie
• Andrew Wright (2003), Storytelling with Children, Oxford University

Press, Oxford.
• Chris Anderson (2017), TED Talk. Ghidul oficial TED pentru vorbit în public,
Editura Publica.
• David Kolb (2014), Experiential Learning: Experience as the Source of Learning
and Development, Pearson FT Press.
• Edward L. Deci, Richard M. Ryan (2000), Self-determination theory and the
facilitation of intrinsic motivation, social development, and well-being. American
Psychologist, 55, 68-78.
• Jeff Gold, David Holman, Richard Thorpe (2002), The Role of Argument
Analysis and Storytelling in Facilitating Critical Thinking, Management
Learning, vol. 33, nr. 3.
• John Hattie & Helen Timperley (2007), The power of feedback, Review of
Educational Research, 77, 81–112.
• Nola Kortner Aiex (1988), Storytelling by Children, Education Resources
Information Center, ED299574.
• Robert Fisher (1996), Stories for Thinking, Editura Nash Pollock, Oxford.
• Scott Berkun (2012), Confesiunile unui vorbitor public, Editura Publica.
• Stephen E. Lucas (2014), Arta de a vorbi in public, Editura Polirom.
• Susan Brookhart (2008), How to give effective feedback to your students,
Virginia: Association for Supervision & Curriculum Development.
15
Unitatea de învățare 01: U1
Eu și feedback-ul
constructiv
Dezvoltarea competenței de a vorbi în public este un proces care

presupune parcurgerea mai multor etape. Aruncarea direct în arenă,
fără pregătire prealabilă, poate fi dureroasă pentru cei mai timizi sau
cu încredere scăzută în sine. De aceea, un prim pas este pregătirea,
prin identificarea abilităților personale care pot sprijini acest proces.
În cadrul acestei unități, elevii vor avea ocazia să se cunoască pe sine
și pe ceilalți, să-și dezvolte și să-și exerseze abilitățile de autoregla-
re emoțională și să învețe despre feedback și importanța lui pentru
dezvoltarea personală. Până la finalul lecțiilor, ei vor fi mai pregătiți
să pășească în arenă, având în spate legături mai strânse cu colegii și o
înțelegere corectă a feedback-ului constructiv.
Lecții:
L1: Bingo!
L2: Avatarul meu
L3: Oglinda
L4: Tu spui una, eu spun alta
L5: Nimerește coșul
L6: Cadoul
17
ASPIRE TALKS
U1
Lecția 1: Bingo!
L01
Scopul lecției Dezvoltarea capacității de comunicare și colaborare
Rezultatele învățării
Cunoștințe Abilități Atitudini

• Elevii identifică diverse intere- • Elevii comunică eficient cu • Elevii se implică activ în activi-
se, comportamente și abilități colegii de clasă. tățile propuse.
ale colegilor. • Elevii manifestă o atitudine
• Elevii identifică interese, com- pozitivă față de colegii de clasă.
portamente și abilități pe care
le au în comun cu colegii lor.
• Elevii prezintă colegilor intere-
se, comportamente și abilități
personale.
Concepte cheie
Autocunoaștere, Interese, Comunicare, Comportamente,

Abilități
Planul lecției
Activitate Metodă Durată Materiale

1. Introducere Prelegere 10 min -
2. Experiența directă – Să Joc didactic 10 min Anexa 1- Bingo!
jucăm Bingo
3. Reflecția - Să ne Conversație 10 min Anexa 1- Bingo!
cunoaștem
4. Generalizare Conversație euristică 5 min -
5. Transfer – Despre Activitate individuală 15 min Anexa 1- Bingo!
mine
18
U1
Descrierea activităților
01 Introducere
L01
Fiind prima lecție din program, în această secvență prezentați-le elevilor scopul
F
opționalului, explicându-le foarte pe scurt ce înseamnă să vorbești în fața unui
public și de ce este importantă această abilitate pentru viața lor. Puteți porni
de la situația în care vă aflați, profesorul fiind cel care vorbește unui public și
să discutați cu ei despre diverse situații / profesii în care a putea vorbi în public
este o necesitate. Puteți să vă împărtășiți propria poveste - de ce ați ajuns la
catedră? Cum a fost prima experiență ca profesor? Ce obstacole ați întâlnit și
cum le-ați depășit?
Menționați apoi unitățile și scopul unităților de învățare pe care le vor parcurge

și menționați la final obiectivul acestei activități, anume acela de a se cunoaște
mai bine unii pe alții.
02 Experiența directă
Activitate: Să jucăm BINGO!

F
Oferiți fiecărui elev fișa de lucru Bingo! (Anexa 1). Spuneți-le că sarcina lor este
să găsească în clasă un coleg căruia i se potrivește descrierea dintr-unul sau
maxim două cadrane și acesta să își scrie numele în cadranele care i se potri-
vesc. Cel care termină de completat fișa primul, va striga BINGO și jocul se va
termina.
Regula este că un elev nu își poate trece numele în mai mult de 2 cadrane.
Încurajați elevii să discute cu cât mai mulți colegi pentru a afla diverse lucruri
despre ei.
Acordați-le 1 minut pentru a lectura fișa, lămuriți eventuale neclarități și por-

niți jocul. Atrageți-le atenția că spațiile goale din tabel vor rămâne deocamdată
așa (nu vor scrie nimic acolo).
Este posibil ca unele cadrane să nu poată fi completate deoarece elevii poate nu

au avut experiența respectivă. În acest caz, opriți jocul atunci când un elev le
are pe celelalte completate sau după maxim 10 minute. Nu este nici o problemă
dacă elevii nu reușesc acum să își finalizeze fișele.
03 Reflecția
Activitate: Să ne cunoaștem
F
După ce primul elev a anunțat că a terminat fișa (a strigat BINGO), rugați elevii
să se așeze în bănci și discutați despre ce au aflat despre colegii lor și cum au
perceput sarcina de lucru. Puteți să ghidați dialogul pornind de la următoarele
întrebări:
• Ce ați aflat despre colegii voștri?
• Cum v-ați simțit în timpul acestui joc?
• Cum ați procedat pentru a obține semnăturile? (au discutat prima data cu pri-
19
ASPIRE TALKS
U1 etenii lor, apoi cu cei pe care îi știu mai puțin, s-au inspirat unii de la alții, au
lucrat în echipă, au știut de la început ce coleg putea să semneze în anumite
căsuțe cu descrieri? etc.)
• Ce vi s-a părut dificil, ce v-a plăcut?
L01 • Ce lucruri noi ați aflat despre colegii voștri? (treceți prin răspunsurile celui
care au completat primul fișa și numiți colegii semnați)
• Ce v-a surprins cel mai mult din ceea ce ați aflat?
04 Generalizare
Sumarizați răspunsurile elevilor și discutați cu ei despre de ce este important

F
să îi cunoști pe cei din jurul tău, precum și despre curajul de a vorbi despre tine
în fața celorlalți (poate că unele lucruri nu știi dacă vor fi pe placul celorlalți și
atunci ai tendința să ascunzi lucrurile care îți plac, de exemplu; dar în același
timp, dacă poți să vorbești despre tine și să îi lași pe ceilalți să te cunoască, poți
identifica noi prieteni cu interese comune etc).
Explicați elevilor și faptul că uneori nu știm lucruri despre noi pentru că nu

gândim că sunt importante, sau nu ne întreabă nimeni dacă putem face un lucru
sau ne place un anumit lucru (de exemplu unii pot să creadă despre ei că nu pot
vorbi în public deoarece nu știu care sunt abilitățile necesare pentru această
activitate ca să le poată învăța, alții nu au fost niciodată puși în această situa-
ție etc). Discutați apoi cu elevii despre strategiile pe care le avem la dispoziție
pentru a ne cunoaște pe noi înșine și pe ceilalți - de exemplu, prin jocuri, prin
observație, prin conversație etc.
05 Transfer
Activitate: Despre mine

I
Rugați elevii să noteze pe fișa de BINGO în căsuțele rămase libere, cele mai
importante lucruri despre ei pe care ar dori să le împărtășească celorlalți (ce ar
vrea ei ca ceilalți copii din clasă să știe despre ei). Acordați-le 2-3 minute pentru
a completa fișa și apoi rugați-i să citească ce au scris.
Spuneți-le că dacă în clasă mai sunt colegi care au scris aceleași lucruri ca și ei,
pot să completeze în căsuța respectivă numele colegilor care au același obicei
sau preferință ca ei.
20
U1
Recomandări de flexibilizare / adaptare a lecției:

• Pentru etapa de transfer, puteți opta pentru ca 1-3 elevi să citească și restul
să completeze cu lucruri care nu au fost spuse de antevorbitori.
L01
• Dacă veți considera util, le puteți da elevilor ca temă pentru acasă să reali-
zeze individual o fișa tip Bingo cu lucruri despre ei și să vadă câte semnături
pot obține de la membrii familiei și de la alți prieteni care nu le sunt colegi de
clasă pentru fiecare dintre dimensiunile notate.
• Fișa de Bingo o puteți completa cu orice informații considerați că sunt utile
de aflat atât pentru dumneavoastră, cât și pentru clasă. Important este să aibă
și aspecte comice, inedite, dar și importante pentru activitatea din școală.
21
ASPIRE TALKS
U1
Lecția 2: Avatarul meu

L02
Scopul lecției Dezvoltarea abilității de autocunoaștere prin iden-
tificarea pasiunilor și intereselor personale

• Elevii enumeră pasiunile, cali- • Elevii identifică asemănări și • Elevii manifestă o atitudine
tățile, aptitudinile personale. deosebiri între pasiunile, cali- pozitivă față de ei înșiși și față
tățile, aptitudinile lor. de ceilalți.
• Elevii stabilesc relații cu mem-
brii grupului pe baza asemă-
nărilor și deosebirilor dintre
pasiunile, calitățile, aptitudini-
le personale.
Concepte cheie
Pasiune, Calitate, Aptitudine
Planul lecției
Activitate Metodă Durată* Materiale

1. Introducere Conversație 5 min -
2. Experiența directă - Joc didactic 15 min Anexa 2: Fișa de lucru –
Eu sunt Despre mine
3. Reflecția asupra Discuția colectivă 10 min -
experienței
4. Generalizare - Pasiuni, Conversație euristică 10 min -
calități, abilități
5. Transfer- Avatarul Activitate individuală 15 min Foi A4, creioane
meu colorate, creioane de
grafică
* Pentru a oferi fiecărui elev șansa de a-și prezenta avatarul, puteți realiza activitatea în două lecții. Vă rugăm să citiți cu atenție
recomandările și în funcție de nivelul clasei, să decideți care este modalitatea potrivită pentru ca scopul lecției să fie realizat.
22
U1
01 Introducere
L02
Rugați elevii să închidă ochii și pentru 20 de secunde să își „proiecteze” pe reti-
F
nă imaginea lor (ca și cum s-ar uita la ei în oglindă). Întrebați-i apoi cum „s-au
văzut” / cum arătau în această oglindă. Acceptați câteva răspunsuri, astfel încât
activitatea să nu depășească 5 minute.
Activitate: Eu sunt…
I
Distribuiți elevilor Anexa 2 și comunicați-le că astăzi vor încerca să descopere
cât mai multe lucruri despre ei și colegii lor de clasă astfel încât pe parcursul
săptămânilor următoare să poată lucra cât mai bine împreună.
Prezentați apoi sarcina de lucru: fiecare dintre voi a primit o fișă pe care trebuie
să o completeze în două etape. În primele 5 minute vă rog să completați par-
tea de sus a fișei (Eu spun…) cu calitățile voastre (adică ce vă place vouă la voi
înșivă; de exemplu umorul sau vivacitatea), abilitățile (ce știți cel mai bine să
faceți; de exemplu, să cânte, matematica sau să facă sport) și pasiunile pe care
le aveți (ce vă place cel mai mult să faceți; de exemplu, să gătească sau să facă
rapid calcule).
Lăsați elevii să completeze primele trei cadrane ale fișei, apoi spuneți-le urmă-
toarele instrucțiuni: acum este timpul să aflăm și părerile celorlalți.
Pentru a completa cadranul 4 trebuie să rugați 3 colegi să vă spună ce calități

cred ei că aveți voi.
Veți nota numele colegului și calitatea / calitățile pe care el le spune despre voi
pe liniile punctate.
În cadranul 5 trebuie să treceți numele a 3 colegi care au aceleași calități ca și

voi, iar în cadranul 6 numele altor 3 colegi care au aceleași pasiuni ca și voi.
Ar fi indicat ca în cadranele 5 și 6 să nu apară aceleași nume.
Scopul acestui joc este de a afla cât mai multe lucruri despre colegii voștri și de
aceea trebuie să discutați cu cât mai mulți dintre ei.
03 Reflecție
Activitate: După ce elevii și-au completat fișa de lucru, analizați frontal experi-
F
ența de învățare, adresând câteva întrebări reflexive, precum:
• Cum v-ați simțit în timpul acestei activități?
• Care cadran a fost cel mai simplu de completat?
• Care a fost sarcina de lucru care vi s-a părut mai dificilă?
• Ce lucruri noi ați aflat despre colegii voștri?
23
ASPIRE TALKS
U1
Opțional, puteți realiza un mic sondaj în clasă pentru a afla care este cea mai
frecventă calitate a elevilor din clasă, topul celor trei pasiuni ale elevilor sau cea
mai rară calitate / pasiune (acest sondaj ar dura maximum 2 -3 minute).
L02 04 Generalizare
Activitate: Pasiuni, calități, abilități

F
Explicați și definiți noțiunile de pasiune, calitate, abilitate. Subliniați faptul că
fiecare dintre noi are diferite pasiuni, calități, abilități, iar cu ajutorul lor / pe
baza lor, putem să ne alegem prietenii, putem să discutăm mai ușor cu persoa-
ne pe care nu le cunoaștem așa bine, dar care au aceleași abilități sau pasiuni
ca noi. De exemplu, copiii care sunt pasionați de fotbal comunică mai bine / se
joacă mai mult cu colegii lor care sunt interesați de fotbal și fotbaliști.
Oferiți aceste exemple folosind și răspunsurile menționate de elevi în activita-

tea anterioară (acest lucru va sprijini înțelegerea noțiunilor teoretice de către
elevi).
05 Transfer
Activitate: Avatarul meu

I
Oferiți fiecărui elev o foaie A4 și rugați să își realizeze propriul avatar (avatarul
este un fel de autoportret în care autorul poate să se reprezinte pe sine așa cum
dorește, fără a respecta neapărat realitatea; de exemplu, forma corpului poate
să fie diferită, culoarea părului, dimensiunile corpului etc.). Acest avatar trebuie
să îi reprezinte pe ei, deci se pot desena așa cum se văd sau cum și-au imaginat
că sunt ei, la începutul acestei lecții (în secvența introductivă a lecției). Insistați
asupra faptului că este un avatar, deci nu trebuie să se sperie pentru că nu știu
să schițeze foarte bine fețele umane / corpul uman. Tocmai de aceea pot să fie
niște desene ieșite din tipar.
După ce se vor desena, pe marginea desenului, vor nota cele mai importante ca-
lități, pasiuni, abilități pe care le au și care se pot regăsi în fișa „Despre mine”,
dar mai pot adăuga încă 3 lucruri (calitate, abilitate sau pasiune) pe care ar dori
să le aibă sau să și le dezvolte în viitorul apropiat. Spuneți-le că acest portret va
rămâne la ei și este foarte important deoarece pe parcursul anului școlar îl vor
completa cu alte caracteristici personale care vor conta pentru ei, și vor putea să
își modifice avatarul în funcție de cum se vor vedea ei / vor dori ei.
În ultimele 2-3 minute ale lecției, rugați elevii să își așeze portretele pe bănci și
să observe portretele celorlalți colegi (veți realiza un fel de tur al galeriei, doar
că desenele vor fi pe bancă și elevii se vor mișca printre bănci, în liniște).
24
U1

• Dacă elevii termină destul de repede desenul (în aproximativ 5 minute), pu-
teți să-i rugați să își prezinte portretul. Asigurați-vă în acest caz că nimeni
L02
nu va râde de avatarul celuilalt, și toți vor fi atenți la caracteristicile notate.
• Pentru a aloca timp suficient pentru ca fiecare elev să poată răspunde în
fiecare etapă a lecției, vă recomandăm să realizați activitatea în două lecții
(100 de minute). În acest caz, prima lecție se va termina cu partea de gene-
ralizare. Introducerea la lecția a doua va consta în reamintirea informației
despre calități, aptitudini, pasiuni și veți ruga elevii să își scoată pe bancă
fișa de lucru „Despre mine”. Va urma etapa de transfer în care elevii vor rea-
liza avatarul și îl vor prezenta colegilor, iar la sfârșit îi veți ruga să realizeze o
carte de vizită pe care să o atașeze avatarului. Veți oferi fiecărui elev un bilet
autoadeziv sau un carton de mărimea unei cărți de vizită. Comunicați-le că
în minutele care urmează sarcina lor de lucru este de a-și crea propria carte
de vizită.
• Arătați-le câteva exemple de cărți de vizită, explicați ce este o carte de vizită
și spuneți-le că elementele care vor trebui să se regăsească pe cartea lor de
vizită sunt: numele, datele de contact - adică în ce clasă sunt - și un text
scurt în care să se prezinte enumerând 3 lucruri foarte importante despre
ei. De asemenea, spuneți-le că pot să își personalizeze cărțile de vizită cum
doresc (pot să le coloreze, să își creeze un simbol care să îi definească etc).
Fiecare elev își va prezenta apoi cartea de vizită colegilor și o va atașa (lipi,
capsa) avatarului.
• Atenție, este foarte important ca elevii să își realizeze avatarul, deci vă ru-
găm să nu înlocuiți realizarea avatarului cu realizarea cărții de vizită.
25
ASPIRE TALKS
U1
Lecția 3: Oglinda
L03
Scopul lecției Dezvoltarea abilităților de identificare a emoțiilor
și control emoțional

• Elevii enumeră emoțiile pe care • Elevii identifică emoțiile pe • Elevii se implică activ în lecție
le cunosc. care le au în anumite situații. și în sarcinile de lucru.
• Elevii recunosc emoțiile pre- • Elevii explică legătura dintre
zentate pe cartonașe. gânduri și emoții.
• Elevii transformă gândurile ne- • Elevii scriu exemple de gânduri
sănătoase în gânduri sănătoase. sănătoase.
Concepte cheie
Emoții , Gânduri nesănătoase, Gânduri sănătoase, Emoții

nefolositoare, Emoții folositoare, Percepție asupra situației
(perspectivă)
Planul lecției

1. Introducere Conversație 5 min Anexa 3 - Cartonașe cu
emoții
2. Experiența directă și Joc didactic 15 min Anexa 4 - Situații
3. Reflecție - Ce simțim
4. Generalizare - Ce Conversație euristică 15 min Fig. 1
simt, ce gândesc
5. Transfer - Gândul Activitate individuală 15 min Anexa 5 - Gândul
personajului personajului
26
U1
01 Introducere
L03
Începeți lecția prin a reaminti elevilor ce au făcut la lecția anterioară, punctând
faptul că fiecare dintre noi este unic, are calități, interese și aptitudini care se
pot dezvolta. Comunicați-le că azi vor vorbi despre emoții și rugați-i să enume-
re câteva dintre emoțiile pe care le cunosc.
Activitate: Ce simțim?
F
Oferiți fiecărui elev un set cu cartonașele care exprimă emoții (ele se obțin prin
decuparea emoțiilor din Anexa 3). Rugați-i să le privească și apoi să numească
emoțiile identificate.
După ce au fost recunoscute toate emoțiile, spuneți-le că în următoarele minute

veți citi niște situații (Anexa 4 - Situații), iar sarcina lor este să ridice jetonul
care exprimă cel mai bine emoția pe care ar simți-o dacă li s-ar întâmpla lor
acel lucru. Apoi se vor uita la colegii din jurul lor ca să vadă dacă și ei au simți la
fel sau nu.
03 Reflecție
Etapa de reflecție se desfășoară în același timp cu cea de experiență directă.

F
Pentru fiecare situație, după ce elevii au ridicat jetoanele, discutați despre emo-
țiile menționate, folosind următoarele întrebări: ce emoție simțiți în această
situație? De ce? (Acceptați răspunsuri de la elevii care exprimă emoții diferite.)
După ce elevii au răspuns la situațiile citite, subliniați faptul că este absolut

normal ca oamenii să simtă emoții diferite dacă percepția lor despre situația
respectivă (ceea ce gândesc despre acea situație) este diferită.
Nu dezvoltați răspunsurile elevilor, ci insistați doar asupra percepției diferite

asupra situației, care generează emoții diferite.
04 Generalizare
Activitate: Ce simt, ce gândesc?

F
Explicați elevilor că emoțiile reprezintă un răspuns evaluativ al organismului
nostru la ceea ce ni se întâmplă. Atunci când simțim o emoție putem observa o
serie de modificări organice (de exemplu înroșirea pielii, respirație accelerată,
transpirația palmelor, încălzirea urechilor etc.), o exprimare facială a emoției
(de exemplu, expresia feței) și o reacție comportamentală (țipăm, plângem,
lovim, fugim etc.).
Solicitați apoi elevilor să exprime prin mimică (expresia feței), prin sunete și
postura corpului diferite emoții ca furia, frica, bucuria, dezgustul, mirarea, ruși-
27
ASPIRE TALKS
U1 nea, vinovăția, frustrarea. Dacă doresc, pot să exprime și alte emoții (pe care ei
le simt frecvent).
Insistați asupra faptului că emoțiile noastre, dacă sunt puternice, se manifestă
L03 tot timpul și foarte important este să le numim, să le conștientizăm (acceptăm)

pentru a putea să le depășim.
Explicați apoi faptul că, așa cum deja au observat la primul exercițiu, oamenii
pot să simtă emoții diferite în același context pentru că gândurile lor sunt dife-
rite. Cu alte cuvinte, gândurile mele despre o situație determină emoția pe care
o simt în acea situație (folosiți figura 1 de mai jos pentru a facilita explicațiile).
Uneori aceste emoții sunt folositoare, adică mă ajută să îmi ating obiectivele
(de exemplu, dacă sunt dezamăgit de nota obținută, data viitoare mă voi strădui
mai mult). Alteori emoțiile pot să fie nefolositoare - adică nu mă ajută să îmi
ating obiectivele (de exemplu, dacă sunt furios, pot să îi lovesc pe ceilalți și voi
fi pedepsit sau dacă sunt la școală și mă simt furios, nu mă pot concentra la ore).
Dacă gândurile mele sunt nesănătoase (este groaznic ce mi se întâmplă, nu

este corect), atunci emoțiile mele sunt nefolositoare. Dacă gândurile mele sunt
sănătoase (știu că este groaznic / incorect ce se întâmplă, dar nu pot să schimb
nimic / se putea și mai rău... ), atunci emoția pe care o simt este folositoare (Fig. 1).
Gânduri Emoții Comportament

sănătoase folositoare folositor
Situație
Gânduri Emoții Comportament

nesănătoase nefolositoare nefolositor
Fig. 1. Legătura Situație - Gând - Emoție
05 Transfer
Activitate: Gândul personajului

G
Grupați elevii în perechi și oferiți-le un exemplar din Anexa 5 - Gândul perso-
najului. Spuneți-le că sarcina lor de lucru este de a schimba gândurile perso-
najelor astfel încât acestea să simtă emoții folositoare. Exemplificați modul de
rezolvare a fișei pe baza exemplului ilustrat.
Oferiți-le 5 minute pentru a completa tabelul apoi discutați răspunsurile.

Urmăriți în acest caz ca elevii să scrie numele unei emoții pe ultima coloană, iar
gândurile sănătoase să fie în legătură cu situația descrisă în prima coloană și nu
cu ce se va întâmpla mai departe în poveste.
Discutați apoi cum s-ar schimba poveștile dacă gândurile și emoțiile personaje-
lor ar fi fost altele (de exemplu, cele menționate de ei în tabel). Rugați elevii, la
finalul lecției (ultimele 2 minute) să noteze în caiete / pe un bilețel autoadeziv
ce au reținut ei despre emoții (ce consideră ei că este important să știe despre
emoții).
28
U1

• În Anexa 4 sunt trecute o serie de situații pe care le-am considerat apropiate
pentru experiențele lor de viață. Puteți folosi și alte situații sau puteți folosi
L03
doar câteva dintre ele (pentru a nu depăși timpul alocat acelei secvențe).
• Încurajați elevii să exprime emoții variate pentru situațiile prezentate, dar
asigurați-vă că perspectivele asupra situației pe care ei le numesc sunt dife-
rite (evitați ca elevii să spună același lucru, dar cu alte cuvinte).
• Dacă doriți să oferiți posibilitatea mai multor elevi de a răspunde la secven-
țele de reflecție și experiență directă, vă sugerăm să citiți doar 3-4 situații,
dar aceste situații să fie unele pe care le-au experimentat toți elevii.
• În această lecție, etapa de generalizare este extrem de importantă și de aceea
vă rugăm să alocați timpul necesar, poate chiar cu 2-3 minute mai mult
(dacă citiți doar 3-4 situații). Vă recomandăm ca figura 1 să fie afișată în cla-
să, sau să o desenați pe tablă (iar elevii în caiete) pe măsură ce o explicați.
29
ASPIRE TALKS
U1
Lecția 4. Tu spui una, eu spun alta

L04
Scopul lecției Formarea abilității de autocontrol (management)
emoțional prin schimbarea percepției asupra situa-
țiilor neplăcute pe care le trăiesc

• Elevii explică relația dintre • Elevii reprezintă prin desen • Elevii manifestă o atitudine
gânduri și emoții. strategii de control emoțional. pozitivă și tolerantă față de
• Elevii identifică emoții folosi- • Elevii identifică gânduri și părerile colegilor.
toare și nefolositoare. emoții proprii în diverse
• Elevii identifică gânduri sănă- situații.
toase și nesănătoase.
• Elevii numesc diferite strategii
de control emoțional.
Concepte cheie
Emoție, Situație plăcută, Situație neplăcută, Control emoțional
Planul lecției

1. Introducere Conversație 5 min Figura 2
2. Experiența directă - La Lectură 2 min Anexa 6 - La școală
școală
3. Reflecție - Cum e mai Conversație 15 min -
bine să gândesc?
5. Transfer- Gândesc, Activitate individuală 20 min Anexa 7 - Gândesc,
simt, fac simt, fac
30
U1
01 Introducere
L04
Reamintiți elevilor ce ați discutat săptămâna trecută despre emoții - vă puteți
G
folosi aici de figura 2 și de ce au notat ei în caiete sau pe bilețele.
Citiți elevilor povestea „La școală” din Anexa 6. Rugați-i să fie atenți la ce sim-
F
țeau și la ce gândeau personajele.
03 Reflecție
Activitate: Cum e mai bine să gândesc?

F
Analizați împreună cu elevii mesajul textului din Anexa 6, urmărind să răspun-
deți și la următoarele întrebări:
• Despre ce a fost vorba în poveste?
• Ce gândea Ionuț? Cum îl făceau aceste gânduri să se simtă?
• Ce gândea Matei? Ce emoții avea dacă gândea așa?
• Cum au influențat gândurile și emoțiile procesul lor de învățare?
• Cum ar trebui noi să gândim?
• Oferiți exemple de situații în care gândurile și emoțiile v-au împiedicat să
învățați.
• Oferiți exemple de situații în care gândurile v-au ajutat să treceți cu bine pes-
te niște situații neplăcute
• Ce este o situație plăcută? Dar neplăcută?
04 Generalizare
Sumarizați discuția amintind elevilor că putem face ca emoțiile nefolositoare

F
să se transforme în unele folositoare, dacă ne schimbăm gândurile. Acest lucru
ne ajută pentru a ne atinge obiectivele (de exemplu, ca să rezolvăm mai bine un
exercițiu sau să învățăm eficient).
De asemenea, unii dintre noi folosim și alte strategii când vrem să ne simțim
mai bine: ne gândim la lucruri frumoase, facem sport, ascultăm muzică, ne
plimbăm, ne jucăm, ne uităm la filme / desene animate. Aceste strategii ne
ajută să ne controlăm emoțiile.
Rugați apoi elevii să spună ce fac ei pentru a se relaxa, atunci când simt emoții
nefolositoare.
31
ASPIRE TALKS
U1 05 Transfer
Activitate: Gândesc, simt, fac

I
Distribuiți fiecărui elev Anexa 7 - Gândesc, simt, fac. Comunicați-le că în minu-
L04 tele următoare trebuie să scrie pe fișele primite gândurile nesănătoase pe care
le au uneori în situații neplăcute, emoțiile nefolositoare pe care le trăiesc și apoi
să deseneze strategiile pe care le folosesc pentru a se relaxa, pentru a depăși
emoțiile nefolositoare și gândurile nesănătoase. Acordați-le aproximativ 10 mi-
nute pentru acest lucru (elevii pot face desenele și pe verso).
Spuneți-le apoi că peste câteva săptămâni vor trebui să prezinte un discurs în

F
fața colegilor. Rugați-i să noteze ce gândesc și ce simt în legătură cu acest lucru
(le pot nota în secțiunile corespunzătoare din anexă). Dacă emoția este una ne-
folositoare, rugați-i să încercuiască strategia sau strategiile care cred ei că i-ar
putea ajuta pentru a duce această sarcină la bun sfârșit.
32
U1
Lecția 5. Nimerește coșul

L05
Scopul lecției Dezvoltarea abilității de a oferi și de a primi
feedback

• Elevii definesc feedback-ul. • Elevii transmit informații către • Elevii încurajează activitatea
• Elevii diferențiază între di- colegii lor conform instruc- colegilor printr-un feedback
feritele tipuri de feedback țiunilor primite (respectând pozitiv.
prezentate. regulile jocului didactic). • Elevii manifestă o atitudine
• Elevii formulează feedback pozitivă față de colegii lor.
constructiv pentru colegii lor.
Concepte cheie
Feedback
Planul lecției

1. Introducere Conversație 1 minut -
2. Experiența directă - Joc didactic 10 min 1 coș / cutie
Nimerește coșul 3 mingi de tenis
1 eșarfă pentru legat la ochi
3. Reflecția Conversație 20 min -
4. Generalizare / teore- Conversație euristică 10 min Tablă / flipchart, cretă / marker
tizare - Feedback, tipuri Brainstorming Anexa 8a: Feedback-ul con-
de feedback structiv, Anexa 8b: Un feedback
constructiv în 3 pași
5. Transfer - Argumenta Joc didactic 9 min Câte un set de trei bilețele dife-
re, feedback-ul rit colorate (ex: galben, verde,
constructiv albastru) pentru fiecare elev
33
ASPIRE TALKS
U1
L05 01 Introducere
Comunicați elevilor că în această lecție vor învăța despre feedback, adică despre
F
cum putem formula mesaje care să îi ajute pe cei din jurul nostru să se descurce
mai bine, în viitor, în anumite situații.
Activitate: Nimerește coșul

F
Pregătiți materialele: eșarfa, 3 mingi și coșul/cutia.
Selectați 4 voluntari din rândul elevilor din clasă și rugați-i să aștepte pe hol,
până când îi veți invita din nou în clasă.
În capătul sălii plasați un coș sau o cutie.
Rugați-i pe cei rămași în sală să se grupeze în două rânduri față în față, la o dis-
tanță de 2-3 m de cei din fața lor.
Informați-i pe cei din sală că voluntarii vor fi aduși pe rând în clasă, cu ochii le-
gați cu o eșarfă, și că vor arunca pe rând în coș 3 mingi de tenis (sau de mărimea
acestora).
Elevii din sală (observatorii) vor trebui să reacționeze diferit la aruncările fiecă-
rui voluntar, după cum urmează:
• La primul voluntar va fi tăcere deplină după fiecare aruncătură (nu au voie să
spună nimic).
• La al doilea voluntar sala va spune cuvinte de descurajare („Slab!”, „Nicio
șansă!” etc), va face orice pentru a descuraja.
• La al treilea voluntar vor fi cuvinte de încurajare oarbă („Foarte bine!”, „Hai
că poți!” etc).
• La al patrulea voluntar sala va încuraja cu instrucțiuni clare („Puțin mai
tare!”, „Mai la stânga!” etc), pentru ca acesta să reușească.
Plasați primul voluntar, legat la ochi, în fața coșului la o distanță de 3-4 m și

puneți-i 3 mingi de tenis în mână. Spuneți voluntarului că are în fața lui un coș
și că trebuie să arunce cele trei mingi în coșul respectiv. Nu oferiți nici o altă
informație în plus.
După ce voluntarul aruncă mingile, dezlegați-i eșarfa de la ochi pentru a vedea

unde a trimis mingile, rugați-l să se plaseze în rândul colegilor și să repete ce
fac ei fără a întreba nimic.
Procedați la fel și pentru ceilalți trei voluntari.
Atenționați elevii observatori că trebuie să respecte strict instrucțiunile, diferite

pentru fiecare voluntar în parte (dacă este cazul, repetați-le înainte de a aduce
voluntarul în clasă).
34
03 Reflecția U1
Activitate: După ce se derulează toate etapele jocului, elevii stau în picioare,

F
scutură mâinile și picioarele sub pretextul de a ieși din personajele jocului și
apoi se așază pe scaune, pentru a discuta despre cele întâmplate.
Întrebări de reflecție pentru fiecare din cei 4 voluntari:

L05
• Ce s-a întâmplat?
• Ce aveai de făcut?
• Cum au reacționat cei din jur?
• Ai ținut cont de sfaturile lor? De ce?
• Cum te-ai simțit?
• Ai simțit nevoia unei altfel de reacții din partea colegilor?
Întrebări de reflecție pentru ceilalți elevi:

• Ce ați avut de făcut voi?
• Ce diferență a fost între cele 4 situații?
• Cum v-ați simțit când a trebuit să tăceți?
• Cum a reacționat voluntarul? De ce credeți asta?
• Ce ați simțit atunci când ați fost puși în situația de a descuraja?
• Ce ați observat la colegul vostru legat la ochi?
• Care vi s-a părut cea mai bună alegere de reacție a grupului? De ce?
• Dacă am fi dat încă 40 încercări fiecărui voluntar, care dintre ei ar fi avut mai
multe șanse să reușească?
• Cu ce ați putea asemăna ceea ce s-a întâmplat în acest joc?
• Ați mai făcut acest lucru până acum (să oferiți indicații pentru a încuraja /
descuraja / aprecia pe cineva)? Puteți reamintiți elevilor situații din lecțiile
anterioare.
04 Generalizare – Cum acordăm feedback?
Activitate
F
Concluzionați discuția cu elevii spunându-le că ceea ce au făcut ei în timpul ac-
tivității se numește oferire de feedback (adică prin comportamentul, cuvintele,
indicațiile folosite, au influențat comportamentul celorlalți). Feed-back vine de
la cuvintele în engleză „feed” (a hrăni, a oferi) și „back” (înapoi, legat de ceva
trecut).
Atunci când dăm feedback, trebuie să ținem cont de următoarele aspecte:

• Mesajul pe care îl transmitem trebuie să fie unul încurajator, nu critic.
• Trebuie să știm ce a dorit sau ce trebuia persoana să facă. (obiectivul sarcinii
este clar)
• Apreciem ce am observat că face persoana respectivă, și nu persoana în
ansamblul ei (de ex. spunem „ai aruncat mingea în direcția potrivită” și nu
spunem „ești cam nepriceput”). (ne concentrăm pe unde s-a situat compor-
tamentul în raport cu obiectivul sarcinii)
• Oferim sugestii cu privire la ce ar putea face mai bine în viitor ca să reușească.
(ne concentrăm pe acțiuni concrete de îmbunătățire)
Arătați și explicați elevilor Anexa 8a - Feedback-ul constructiv. Folosiți în

această etapă și recomandările despre feedback din cadrul conceptual, de la
începutul materialului.
Oferiți apoi un exemplu de feedback raportat la activitatea elevilor care au arun-
35
ASPIRE TALKS
U1 cat mingile, sau la implicarea altora în discuții: de exemplu, „Mi-a plăcut faptul
că te-ai implicat în activitate, ai ascultat recomandările colegilor, nu ai renunțat
chiar dacă la prima încercare ai eșuat. Eu cred că te-ai putea concentra mai bine
dacă ai lăsa să treacă 10 secunde între aruncări, ca să îți faci un plan / să vizuali-
L05 zezi cum ar trebui să arunci.”
Puteți continua oferind și alte exemple pentru diverse situații. nu uitați să ex-
plicați de ce este feedback mesajul pe care îl transmiteți:
• Este specific (se referă la un anumit comportament).
• Are scopul de a-l ajuta pe celălalt să înțeleagă unde este în atingerea unui
obiectiv de învățare.
• Oferă sugestii despre ce se poate face mai bine sau cum se poate optimiza
performanța pentru a atinge obiectivul.
Comunicați elevilor că de multe ori se poate ca persoana căreia îi dăm feedback

să se fi descurcat foarte bine și să nu găsim lucruri pe care să îi sugerăm să le
îmbunătățească.
În acest caz este suficient să îi spunem ce anume din ceea ce a făcut este bine,
iar sugestia se poate reduce la „ține-o tot așa” / „te felicit”/ „ai făcut o treabă
excelentă”.
05 Transfer
Citiți elevilor următoarele mesaje și rugați-i să argumenteze care dintre ele

F
reprezintă un mesaj de tip feedback:
• „Ai greșit mai mult de jumătate din exerciții. Ești foarte neatent!”
• „Cum crezi că vei obține bursă dacă tu nu înveți nimic? Ar trebui să depui un
efort mult mai mare decât până acum.”
• „Îmi place ce ai scris în povestea ta. Ai avut multe metafore, descrieri, o acțiu-
ne clară, nu au fost greșeli de gramatică. Ce-ar fi dacă ai include și un mesaj de
încheiere? Poate o recomandare, o concluzie sau o reflecție personală care să
arate ce înseamnă pentru tine experiența aceasta. În felul acesta ar fi respec-
tate chiar toate părțile unei povești.”
• „Te-ai descurcat excelent / groaznic la testul de ieri.”
• „Ai făcut o prăjitură grozavă, dar ar fi fost și mai bună dacă dacă ai fi pus frișcă
deasupra.”
• „Mi-ar plăcea să te uiți la mine atunci când vorbești. Aș vedea și eu dacă ești
atent la mine sau nu.”
Amintiți-le că nu întotdeauna feedback-ul este corect oferit și poate să încurce

mai mult decât să ajute. În lecția viitoare vor avea ocazia să ofere și să primească
un feedback constructiv.
36
U1
Lecția 6: Cadoul
L06
Scopul lecției Dezvoltarea abilității de a oferi și de a primi
feedback

• Elevii definesc feedback-ul. • Elevii transmit informații către • Elevii încurajează activitatea
• Elevii diferențiază între di- colegii lor conform instruc- colegilor printr-un feedback
feritele tipuri de feedback țiunilor primite (respectând constructiv.
prezentate. regulile jocului didactic). • Elevii manifestă o atitudine
• Elevii formulează feedback pozitivă față de colegii lor.
constructiv pentru colegii lor.
• Elevii formulează feed-
back pentru propriul lor
comportament.
Concepte cheie
Muncă în echipă, Feedback constructiv
Planul lecției

1. Introducere Conversație 5 minute Anexa 8a – Feedback-ul
constructiv
2. Experiența directă Munca în echipă 20 min Reviste, foarfece, lipici, sfoară,
- Cadoul cartoane colorate
3. Reflecția Conversație 5 min -
Brainstorming
5. Transfer – Oferă / pri- Activitate individuală 15 min Bilețele audoadevize albe, câte
mește feedback un set de trei bilețele diferit
colorate (ex: galben, verde, al-
bastru) pentru fiecare elev
Anexa 8b – Un feedback con-
structiv în 3 pași
37
ASPIRE TALKS
U1
L06 01 Introducere
Reamintiți elevilor ce este feedback-ul, ce trebuie să conțină mesajul de feed-

F
back, ce nu trebuie să omitem atunci când formulăm un mesaj de feedback.
Concluzionați că feedback-ul descriptiv este foarte eficient, deoarece oferă

o informație specifică și relevantă despre un comportament și impactul său
asupra celorlalți, care să ajute persoana care primește feedback-ul să își îmbu-
nătățească comportamentul. (Puteți folosi aici, ca ghidaj vizual, Anexele 8a și
8b despre cum oferim un feedback constructiv.)
Grupați elevii în echipe de câte 5 și oferiți fiecărei echipe reviste (colorate, cu

G
imagini), foi albe, lipici, foarfece, sfoară, cartoane colorate. Spuneți-le că sarci-
na lor de lucru este să gândească și să creeze un cadou pentru colegii lor de clasă
în 15 minute.
Pot să folosească orice alte resurse mai au la îndemână, în afară de cele primite
(carioci, creioane colorate, stickere etc.), dar nu pot oferi ca și cadou un obiect
/ obiecte pe care deja le au, ci trebuie să realizeze, în echipă, ceva care poate fi
folosit ca obiect decorativ.
Dacă este cazul, oferiți explicații suplimentare, sprijiniți echipele când au ne-
voie și monitorizați activitatea pentru a observa gradul de implicare în sarcină,
modul în care lucrează în echipă, dacă apar conflicte, etc.
După 15 minute opriți activitatea și rugați-i pe elevi să explice pe scurt ce au re-

alizat (să numească obiectul și să argumenteze de ce au ales să ofere acel obiect
drept cadou clasei.)
03 Reflecția
Discutați cu elevii pentru 5 minute despre cum s-au simțit, ce le-a plăcut la
F
activitate, ce a fost mai greu, și apreciați pozitiv efortul depus.
04 Generalizare
Precizați-le elevilor că pentru dvs., feedback-ul este ca un „cadou”. Cereți-le să

F
discute 1 minut în cadrul grupei despre asemănarea dintre feedback și un cadou
și să își prezinte concluziile.
Potențiale răspunsuri: Cadoul / feedback-ul „este dăruit / primit cu o anumi-

tă ocazie”, „este oferit cu intenția de a-ți face plăcere”, „îl aștepți” , „îl pri-
mești”, „ar putea să-ți placă sau nu”, „tu decizi ce faci cu el”, „nu-l dai înapoi
dacă nu-ți place”.
38
05 Transfer U1
Activitate: Joc - Oferă / primește feedback

G
Comunicați elevilor că în minutele următoare, fiecare dintre ei va primi un
„cadou” sub forma unui feedback oferit de colegi. Prima dată, fiecare echipă
va scrie un mesaj de feedback pentru echipa din stânga (adică, echipa 1 va oferi
feedback pentru echipa 2, echipa 2 pentru echipa 3, echipa 3 pentru echipa 1).
L06
Acest feedback va fi raportat la obiectul pe care l-au realizat - este un obiect
decorativ la care au participat toți membrii echipei și care poate fi folosit ca
obiect decorativ în clasă? Folosiți Anexa 8b - Un feedback constructiv în 3 pași.
Acordați echipelor 3 minute pentru această sarcină.
Oferiți apoi fiecărui elev câte un set de 3 bilețele de culori diferite: galben, verde,
I
albastru.
Pe fiecare bilet vor trebui să scrie câte un feedback descriptiv, raportat la ac-
tivitatea realizată în grup: pentru colegul din dreapta (galben), pentru cel din
stânga (verde) și unul pentru sine (albastru).
Mod de desfășurare:
După ce le oferiți cele trei bilețele, de exemplu: galben, verde, albastru, spuneți
următoarele instrucțiuni:
1. Scrie pe biletul galben un feedback pentru colegul din dreapta ta, care să
cuprindă o apreciere și o recomandare, respectând structura discutată (Anexa
8: Poster – Feedback-ul constructiv).
După ce termini de scris, oferă colegului din dreapta ta biletul galben împăturit,
însoțit de o vorbă de încurajare. Colegul care primește biletul galben, mulțu-
mește și nu are voie să îl citească decât la sfârșitul orei.
2. Scrie pe biletul verde un feedback pentru colegul din stânga ta, care să cu-
prindă o apreciere și o recomandare, mesajul având structura discutată.
După ce termini de scris, oferă colegului din stânga ta bilețelul verde împătu-
rit. Colegul care primește biletul verde, mulțumește și nu are voie să îl citească
decât la sfârșitul orei.
3. Scrie pe biletul albastru un feedback pentru tine, care să cuprindă o apreci-

ere și o recomandare. Împăturește-l, păstrează-l într-un loc sigur și citește-l
peste o săptămână.
39
Comunicăm public
După ce au înțeles care este legătura dintre emoție și comportament

și au exersat oferirea și primirea feedback-ului, elevii se vor famili-
ariza în această unitate cu alte abilități necesare pentru a susține cu
succes o prezentare în fața unui public - limbajul nonverbal și para-
verbal, respectiv modul în care se poate structura o prezentare. Lecțiile
se vor concentra pe modul în care mesajul este transmis cu ajutorul
mimicii și al gesturilor, iar elevii vor învăța ce face ca o poveste să fie
bună și vor susține primele discursuri prin intermediul mijloacelor
audio-video.
Lecții:
L7: Ce spunem când nu vorbim?
L8: A fost odată ca niciodată
L9-10: Cei 3 „S”
L11-12: E timpul prezentărilor
41
ASPIRE TALKS
U2
Lecția 7: Ce spunem când nu vorbim?

L07
Scopul lecției Dezvoltarea capacității de exprimare nonverbală și
paraverbală

• Elevii identifică mesajele per- • Elevii exprimă nonverbal dife- • Elevii se implică activ în activi-
sonajelor din filmul mut. rite mesaje. tățile propuse.
• Elevii numesc emoțiile expri-
mate de personajele din filmul
mut.
Concepte cheie
Limbaj verbal, Limbaj nonverbal, Film mut
Planul lecției

1. Introducere - 2 min -
2. Experiența directă - Vizionare film 3 min Laptop, videoproiector, boxe,
Filmul mut acces internet
3. Reflecție - Ce spui Conversație 10 minute -
când nu vorbești?
4. Generalizare - Conversație euristică 15 min -
Comunicarea verbală și Explicație
nonverbală
5. Transfer - Ghici ce Activitate individuală 20 min Anexa 9 – Elemente ale limba-
spun jului non- și paraverbal
42
U2
01 Introducere
L07
Pregătiți condițiile și aparatura necesară pentru vizionarea filmului mut (lap-
top, videoproiector, boxe, condiții de vizibilitate bună.)
Activitate: Filmul mut

F
Vizionați împreună cu elevii secvența de film mut (2’17’’) Charlie Chaplin - A
Rattling Good Time (A Day’s Pleasure) sau Charlie Chaplin with spoiled brat -
Clip from The Pilgrim pe care le puteți găsi pe YouTube.
03 Reflecție
Activitate: Ce spui când nu vorbești?

F
Discutați cu elevii despre ce s-a întâmplat în secvența vizionată (ordinea
desfășurării evenimentelor, cine sunt personajele, ce doreau să facă, ce s-a
întâmplat).
Întrebați-i apoi despre ce emoții au văzut exprimate de către personaje și cum

și-au dat seama că personajele exprimă emoțiile respective. Dacă este necesar,
mai puteți pune secvența încă o dată. Întrebați-i apoi cum s-au simțit vizio-
nând acest film și cum de au reușit să înțeleagă atâtea lucruri în condițiile în
care filmul a fost mut, deci personajele nu au vorbit, nu au exprimat nimic prin
cuvinte.
04 Generalizare
Concluzionați etapa de reflecție prezentând elevilor noțiunile de limbaj non-

F
verbal și paraverbal. Explicați-le rolul acestora în decodarea mesajului de către
ascultător și oferiți exemple sugestive (exprimați, de exemplu, nonverbal și pa-
raverbal mesajul „Ce copii minunați am în clasă!”, și rugați-i pe elevi să iden-
tifice sensul cuvintelor, adică să spună când limbajul nonverbal și paraverbal a
exprimat încântare și când mesajul exprimă ironie).
Rugați-i apoi pe elevi să ofere exemple de mesaje nonverbale (semne) pe care

le folosesc în comunicarea lor de zi cu zi, dar și alte exemple pe care le folo-
sesc mai puțin, dar despre care știu (de exemplu, ce înseamnă când ții brațele
încrucișate la piept, când nu te uiți la persoana cu care vorbești, când ții mâinile
pe genunchi atunci când vorbești, când ții palmele în sus în timpul vorbirii sau
orientate vertical spre interlocutor etc.).
43
ASPIRE TALKS
U2
05 Transfer
Activitate: Ghici ce spun!
L07
F
Invitați 5 elevi voluntari în fața clasei. Spuneți-le că sarcina lor este de a expri-
ma, fără cuvinte, mesajul pe care îl primesc scris pe bilețel. Oferiți fiecărui elev
un bilețel pe care se află scrise una din următoarele propoziții:
1. „Nu îmi pasă de părerea ta!”
2. „Uau, este minunat!”
3. „Acum e rândul tău, te ascult!”
4. „Ce bine m-am distrat vara trecută!”
5. „Cum ai putut să faci așa ceva?”
Discutați cu elevii despre mesajele pe care le-au „văzut” și rugați-i să explice

cum au reușit să le identifice (aspectele pe care le-au analizat, care i-au ajutat
să interpreteze mesajul colegilor într-un anumit fel). Confruntați apoi cu ce
este scris pe bilețel și ce trebuia să exprime voluntarul.
Acolo unde este cazul, discutați despre posibile surse de eroare în interpreta-
rea mesajului (de exemplu, același gest poate fi interpretat diferit). Dacă există
elevi care ar fi putut exprima diferit mesajul, oferiți-le ocazia să o facă.
Treceți prin acest proces pentru fiecare situație.
În ultimele 2-3 minute prezentați și explicați elevilor câteva elemente ale

limbajului non- și paraverbal de care trebuie să țină cont atunci când vorbesc în
public (Anexa 9).

• Puteți selecta orice secvență de film mut care credeți că ar fi apreciată de
elevi și ajută la îndeplinirea scopului lecției.
• Este recomandat să aveți pregătită o listă cu comportamente și semnificația
lor pe care să o puteți discuta cu elevii.
• Dacă veți considera necesar, listați Anexa 9 și afișați-o în sala de clasă sau
oferiți câte un exemplar fiecărui elev.
44
U2
Lecția 8: A fost odată ca niciodată

L08
Scopul lecției Familiarizarea elevilor cu noțiunea de storytelling
și dezvoltarea abilității de a construi povești ple-
când de la experiențele personale

• Elevii definesc povestea. • Elevii descriu experiențe din • Elevii manifestă interes pentru
• Elevii numesc părțile compo- viața personală sub forma unor activitate.
nente ale unei povești. povești.
• Elevii identifică elementele de
storytelling ale unei povești sau
ale unui film.
Concepte cheie
Poveste, Storytelling
Planul lecției

2. Experiența directă – Vizionare film 10 min Foi A4 sau B5 pe care este scris
Povestea mea „A fost odată….”, instrumente
de scris
3. Reflecție - Ce înseam- Conversație euristică 15 minute -
nă să spui povești
4. Generalizare - Asta Conversație euristică 15 min -
de a spune povești Explicație
(storytelling)
5. Transfer - A fost odată Activitate individuală 5 min Caiete, instrumente de scris,
ca niciodată fișa completată la începutul
lecției
45
ASPIRE TALKS
U2
L08 01 Introducere
Rugați elevii să spună ce au reținut din ora trecută și dacă au schimbat ceva din
felul în care au oferit feedback celorlalți în ultima săptămână. Introduceți noua
temă pentru lecția de astăzi - povestea!
Activitate: Povestea mea

I
Oferiți elevilor o pagină A4 / B5 pe care este scris mesajul „A fost odată ca
niciodată...”.
Rugați elevii să scrie pe toată pagina o poveste despre viața lor, o amintire care
este importantă pentru ei. Spuneți-le că textul trebuie să fie despre ei (ce au
trăit, ce au simțit, ce au gândit, ce au învățat, de ce este importantă pentru ei
acea experiență), iar dacă nu își pot aminti o situație importantă, pot să se gân-
dească la filmul preferat, la eroul din acel film cu care se identifică cel mai bine
și să scrie despre ce înseamnă acel film pentru ei. Dacă doresc pot să folosească
ciorne, dar varianta finală trebuie scrisă pe foaia primită.
03 Reflecția
Activitate: Ce înseamnă să spui povești?

F
Discutați cu elevii despre cum s-au simțit în timpul acestei activități, despre ce
li s-a părut ușor, ce li s-a părut dificil și cum au rezolvat aceste situații dificile.
Rugați 2-3 dintre elevii care consideră că au terminat povestea, să o citească
și colegilor. Oferiți feedback constructiv, punctând în fiecare caz dacă elevul
și-a exprimat emoțiile, gândurile, perspectiva personală asupra evenimentului
relatat.
04 Generalizare
Discutați cu elevii despre ce este o poveste, un narator și procesul de a spune

F
povești (storytelling). Discutați cu ei despre cum se spun poveștile la diferite
vârste, despre scopul acestor povești, apoi identificați elementele componen-
te - introducere / prezentarea personajelor și a contextului, intriga / provoarea,
desfășurarea acțiunii, punctul culminant și apoi deznodământul poveștii.
Explicați faptul că o poveste de succes din care ceilalți să învețe este o poveste
în care naratorul vorbește despre o situație care l-a marcat / l-a transformat și
care include o provocare sau un conflict.
Oferiți dumneavoastră sau rugați elevii să ofere exemple de momente din po-
vești sau filme pe care le îndrăgesc, în care personajele evoluează, se schimbă
în bine, învață ceva din ceea ce li s-a întâmplat (este posibil ca în unele povești
clasice să nu fie explicit prezentate aceste evoluții ale personajelor, de ace-
ea este bine să aveți pregătite diferite exemple - Cenușăreasa, Întors pe dos,
46
Mulan, Mica sirenă, Povestea lui Nemo etc). U2
05 Transfer
I
Activitate: A fost odată ca niciodată
Rugați elevii să își corecteze / completeze și să transcrie povestea în caiete, de
L08
data aceasta conform discuțiilor din timpul orei. Rugați-i să dea un titlul poveș-
tii lor și să include în text atât emoții, cât și semnificația evenimentului pentru
ei (adică de ce este importantă experiența pentru ei, cum i-a schimbat, ce au în-
vățat ei și ce pot și ceilalți să învețe din experiența lor). Această activitate poate
fi încheiată independent, acasă.
47
ASPIRE TALKS
U2
L09 Lecțiile 9-10: Cei 3„S”

L10
Scopul lecțiilor Dezvoltarea abilității de structurare a conținutului
unei prezentări

• Elevii identifică elementele • Elevii completează schița unei • Elevii se implică activ și con-
definitorii ale unei prezentări. prezentări. structiv în sarcinile primite.
• Elevii formulează idei coe- • Elevii urmăresc cu atenție pre- • Elevii manifestă o atitudine
rente pentru structura unei zentarea TEDx. pozitivă față de colegii lor.
prezentări.
Concepte cheie
Coerență, Design, Discurs public
Planul lecției
Activitate Metodă Durată* Materiale

1. Introducere Conversație 20 min Anexa 10: Fișa de lucru - Grila de
evaluare a unei prezentări
2. Experiența directă Vizionarea unei pre- 30 min Ecran de proiecție, videoproiec-
zentări TEDx tor, boxe, acces Internet
3. Reflecția Munca în echipă 15 min Anexa 10: Fișa de lucru - Grila de
evaluare a unei prezentări
4. Generalizare / Conversație euristică 15 min Anexa 11: Structura unei pre-
teoretizare zentări (Cei 3 „S”)
5. Transfer- Pregătește Muncă individuală 20 min Anexa 12: Fișa de lucru –
prezentarea Pregătește prezentarea
* În urma feedback-ului primit de la profesori în etapa de pilotare, vă recomandăm să organizați lecția în două activități succesi-
ve, prima de vizionare și comentare a unui discurs motivațional, iar cealaltă de exersare a structurii unei prezentări.
48
U2
Descrierea activităților L09

01 Introducere
L10
Rugați 1-2 voluntari să împărtășească poveștile la care au lucrat acasă cu cei-
lalți. Discutați împreună despre elementele importante ale poveștii - persona-
jul, conflictul, finalul / ce am învățat. Menționați că vor folosi aceste elemente
în poveștile pe care le vor spune despre ei înșiși.
Activitate:
F
Începeți activitatea întrebând elevii ce înseamnă pentru ei o prezentare de
succes. Întrebați-i unde au văzut o prezentare în public și despre ce temă (aici
elevii pot fi foarte familiari cu video blogurile sau vlogurile de pe YouTube).
Ghidați conversația către înțelegerea faptului că o prezentare publică are mereu
un context (prezentarea unui proiect, video blog, susținerea unei conferințe,
prezentarea unui eveniment, susținerea unei candidaturi, mulțumiri în public,
stand-up comedy etc.).
Puteți folosi întrebări de genul:

• Ce facem noi acum este o prezentare?
• De ce da / de ce nu?
• Când ați văzut ultima dată o prezentare?
Continuați prin surprinderea elementelor esențiale care fac o prezentare să fie

reușită. Un vorbitor de succes este:
• Atent la elementele de comunicare verbală (cuvinte), nonverbală (gesturi,
mimică, postură) și paraverbală (ton, intonație, pronunție)
• Abil în gestionarea emoțiilor
• Capabil să se adapteze audienței
• Cu umor
• Capabil să vorbească relevant
• Abil în a ține audiența atentă și implicată.
În sfârșit, dincolo de context și de vorbitorul de succes, conținutul prezentării

este esențial, iar acesta:
• Conține trei părți bine proporționate - introducere, conținut, încheiere.
• E rezultatul unei bune documentări.
• Aduce câteva idei clare ilustrate convingător.
• Folosește suport vizual relevant.
• Se încadrează în timp.
Dacă un orator de succes este o persoană cu multă practică în spate, punctul de

pornire este povestea pe care o spunem. Anunțați scopul acestei lecții - famili-
arizarea cu structura unei prezentări la nivel de conținut.
Activitate:
F
Spuneți-le elevilor că astăzi vor viziona poveștile altora și vor comenta o
prezentare de tip TED. Explicați, mai întâi, ce reprezintă acest tip de prezen-
49
ASPIRE TALKS
U2 tări de foarte mare actualitate, plecând de la abrevierea TED: Technology,

Entertainment, Design – (Tehnologie, Divertisment și Design). TEDx sunt
L09 o serie de conferințe / prezentări globale susținute de o asociație americană

non-profit, organizate pentru a răspândi „ideile care merită promovate”.
L10 Solicitați-le elevilor ca pe parcursul vizionării prezentării TEDx să fie foarte

atenți la detaliile legate de tot ce înseamnă aspecte verbale (cuvinte folosite),
nonverbale și paraverbale manifestate de prezentator pentru că urmează să
evalueze calitatea prezentării.
Alegeți pentru vizionare un clip TEDx în limba română sau cu subtitrare în

limba română și pentru că acestea au în general 10-20 de minute, întrerupeți pe
parcursul detalierii subiectului și redeschideți înainte de încheiere (astfel încât
elevii să vizioneze aproximativ 5 minute din începutul prezentării și ultimele
minute din prezentare).
Recomandări de prezentări publice din seria discursurilor TED (disponibile pe

YouTube):
• “Overcoming hopelessness” („Depășirea neputinței”) (Nick Vujicic,
TEDxNoviSad), cu subtitrare în limba română, despre povestea inspirațională
a unui om fără mâini și picioare, 14’53’’
• “Living beyond limits” („Viața dincolo de limite”) (Amy Purdy,
TEDxOrangeCoast), cu subtitrare în limba română, despre povestea inspira-
țională a unei sportive care practică snnowboard-ul care a suferit un accident
dramatic și s-a reîntors să doboare recorduri la olimpiadele pentru paralim-
pici), 9’45’’
• „Sunt eu oare păzitorul fratelui meu?” (Vlad Voiculescu, TEDxCluj) - despre
puterea comunității și a mobilizării în acțiuni civice, 18’05’’
• „Pe tehnologia lor și pe muzica mea” (Andrei Maria, alias Smiley,
TEDxUniversitateaPolitehnicaBucurești), despre propria poveste a artistului
și pasiunea pentru muzică și tehnologie, 19’22’’
• “The power of believing you can improve” („Puterea de a crede că poți mai
mult”) (Carol Dweck, TEDxNorrkoping), cu subtitrare în limba română,
despre importanța mentalității de creștere (growth mindset) și cercetătoarea
care l-a popularizat
• „Poveștile noastre sunt viitorul comunicării” (Tudor Chirilă, TEDxChișinău),
despre importanța poveștilor în viața noastră și conflictele interioare prin
care a trecut artistul
03 Reflecția
Activitate:
G
Organizați elevii în echipe de câte 4-5 elevi și oferiți fiecărei echipe grila de eva-
luare a prezentării (Anexa 10 - Grila de evaluare a unei prezentări).
Sarcina lor de lucru este ca în 5 minute să discute și să completeze grila de eva-

luare pentru prezentarea pe care au văzut-o.
Specificați că este important ca fiecare elev să contribuie cu păreri legate de

detaliile observate în prezentare, iar dacă sunt puncte diferite de vedere, să-și
argumenteze afirmațiile și apoi să ia o decizie comună.
Dacă este necesar, numiți pentru fiecare echipă elevul care va completa grila.
50
Prima lecție se poate încheia aici! U2
Reflecție. Rugați echipele să prezinte colegilor evaluările făcute pentru prezen-

tarea TED vizionată. L09
Adresați apoi elevilor următoarele întrebări:
• Care a fost subiectul prezentării?
L10
• Care este mesajul care v-a rămas în minte după prezentare?
• Care a fost scopul prezentării? Ce a vrut prezentatorul să facă ? Să informeze,
să convingă, să motiveze?
• A spus o poveste? Care era aceea? La ce conflict / provocare s-a referit?
• Cum a început prezentarea? Ce a zis? Care a fost scopul? Ce limbaj nonverbal
și paraverbal a folosit?
• Ce a spus în final? De ce? Care a fost scopul? Ce limbaj nonverbal și paraverbal
a folosit?
• Ce emoții ați simțit pe parcursul prezentării?
Notați pe tablă / flipchart răspunsurile care reflectă conținutul unei prezentări

(ex. s-a prezentat, a spus o glumă, a făcut pauze, a dialogat cu publicul, a con-
cluzionat, a transmis un mesaj clar - ce să faci, ce să nu faci etc.).
04 Generalizare
Activitate:
F
Folosiți ca suport Anexa 11- Fișa de lucru Structura unei prezentări („Cei 3S”).
Pe baza răspunsurilor anterioare, facilitați discuția, întrebând elevii:
• Care sunt părțile importante ale unei prezentări?
• Ce ar trebui să includem în introducere, ca să fie incitantă, să îi facă pe ceilalți
să fie atenți la noi?
• Ce trebuie să spunem în conținutul prezentării?
• Cum ar trebui să încheiem o prezentare?
Concluzionați această secvență punctând faptul că există trei elemente reco-

mandate pentru o prezentare bine structurată, mai ales pentru începători, și
anume „cei 3 S”:
• Spune ce o să le spui - introducere
• Spune ce ai de spus - dezvoltarea subiectului
• Spune ce le-ai spus - recapitulare și încheiere
Amintiți-le că e important, mai ales când sunt novici în prezentările în public,

să își structureze clar prezentarea, dar că aceasta este doar o recomandare.
05 Transfer
Activitate: Pregătește prezentarea

I
Distribuiți fiecărui elev Anexa 12 - Fișa de lucru „Pregătește prezentarea” și
rugați-i să se gândească în minutele următoare la o schiță a unei prezentări
scurte, de maximum 1 minut, pe care o vor definitiva, exersa și filma acasă.
Tema lor pentru următoarea întâlnire va fi să realizeze o scurtă prezentare video

pe care o vor viziona împreună cu colegii în timpul orei următoare. Oferiți-le
posibilitatea de a-și alege tema dintre: „Cum arată școala ideală pentru mine?”
sau „Ce vreau să devin în viitor?”. Încurajați elevii să se gândească la cele mai
51
ASPIRE TALKS
U2 importante lucruri pe care și le doresc de la școală astfel încât să învețe mai bine, lucruri
pe care le-ar putea cuprinde într-o prezentare de 1 minut. La fel, în discursul despre
L09 ce vor să devină în viitor, încurajați-i să se filmeze cu telefonul exersând pasiunea sau
reprezentând argumentul pentru care îndrăgesc un anumit aspect al acelei profesii. (De
L10 exemplu, unii elevi vor să se facă medici pentru că le place biologia și au fost impresi-
onați de cazurile unor persoane dragi salvate de medici și pot spune pe scurt această
poveste.)
Anunțați criteriile importante de care vor ține cont pentru a primi feedback:
• Claritate (se exprimă clar?)
• Structură (minutul e bine structurat? Respectă cei 3 S?)
• O idee principală / un argument (Mi-ar plăcea / Aș vrea să devin … pentru că….)
• Limbajul nonverbal - mimica, gesturile și postura exprimă încredere și autenticitate?
Menționați că aceasta este o ocazie de a exersa un feedback - știm ce obiectiv avem, vom
afla unde ne situăm în raport cu el, iar apoi vom înțelege cu ajutorul celorlalți ce putem
face ca să ne îmbunătățim prezentarea.
Puteți anunța că prezentarea câștigătoare va primi un premiu (o carte).
Lăsați elevii să lucreze individual în timpul rămas, oferind sprijin acolo unde este cazul,
astfel încât la terminarea lecției, fiecare elev să aibă clarificate criteriile și tema pe mar-
ginea căreia își va structura discursul.
Amintiți până când va trebui trimis filmulețul și pe ce canal, pentru a accesa ușor toate
prezentările înainte de ziua prezentării. Subliniați că nu este importantă calitatea filmă-
rii și că pot realiza cu mobilul această activitate. Important este să se audă și să se vadă bine.

• Este indicat să vizionați în prealabil clipul TEDx ales, pentru a stabili unde
opriți conținutul și de unde reluați vizionarea.
• Alegeți un conținut care să îi capteze pe elevi, însă nu discutați foarte mult
despre mesaj, despre concluziile care reies din mesaj, deoarece scopul lecției
este familiarizarea cu structura și modul de prezentare a unui conținut.
• Pentru a ajuta elevii să identifice corect elementele de conținut ale unei pre-
zentări, lecturați cu atenție, înaintea orei, Anexa 11 – Structura unei prezen-
tări („Cei 3S”).
• Sugerați elevilor să folosească Grila de evaluare a unei prezentări (Anexa 13)
pentru a identifica ce aspecte din limbajul nonverbal și paraverbal pot folosi
în prezentarea lor.
• Alocați suficient timp pentru realizarea schiței prezentării, deoarece este
foarte important ca elevii să aibă o atitudine pozitivă față de secvența pe care
o vor prezenta ora următoare.
52
U2
Lecțiile 11-12: E timpul prezentărilor L11

L12
Scopul lecțiilor Exersarea deprinderii de a realiza prezentări corec-
te din punctul de vedere al structurii, precum și de
a oferi feedback

• Elevii realizează prezentări • Elevii completează grilele de • Elevii manifestă o atitudine po-
corecte din punctul de vedere al evaluare primite. zitivă față de munca colegilor.
structurii acestora. • Elevii ascultă activ prezentările • Elevii manifestă empa-
• Elevii se autoevaluează. colegilor. tie față de ceilalți în timpul
• Elevii oferă feedback scris prezentărilor.
colegilor conform modelului • Elevii manifestă toleranță
feedback-ului sănătos. față de greșelile proprii și ale
celorlalți.
Concepte cheie
Feedback, Prezentare, Autoevaluare, Ascultare activă
Planul lecției
Activitate* Metodă Durată** Materiale

1. Introducere Conversație 7 min Laptop / calculator conectat la
Internet, cu prezentări trimi-
se în prealabil de către elevi și
salvate pe Google Drive sau pe
calculator
2. Experiența directă Vizionare de film 1 min pentru Laptop / calculator, videopro-
fiecare elev iector, boxe, prezentările reali-
din clasă zate de elevi
3. Reflecție & transfer Activitate individuală 1 min Câte 25 de post-it-uri / bilețe-
le pentru fiecare elev (egal cu
numărul de elevi din clasă)
*Fiind o lecție care își propune, în primul rând, să susțină procesul de exprimare în public al elevilor, structura lecției nu sur-
prinde etapa de generalizare ca etapă distinctă a planului de lecție. Elevii vor folosi cunoștințele și conceptele definite în lecțiile
anterioare, dar scopul este în primul rând să formăm / consolidăm deprinderea de a vorbi în fața altora și de aceea accentul cade
pe transfer și reflecție.
**În funcție de numărul de elevi din clasă, această lecție va dura probabil mai mult de 50 de minute. Vă rugăm să lecturați cu
atenție recomandările de flexibilizare și să decideți, în funcție de nivelul clasei, care este soluția cea mai bună pentru ca lecția să
își atingă obiectivele.
53
ASPIRE TALKS
U2
L11 Descrierea activităților

L12 01 Introducere
Activitate:
F
Informați elevii că în cadrul acestei lecții vor aplica mai multe lucruri din lecțiile
trecute. Distribuiți fiecărui elev post-it-uri pentru activitate (egal cu numărul
total al elevilor din clasă) și spuneți-le regulile lecției:
• Veți prezenta, pe rând, fiecare filmuleț realizat de voi.
• După fiecare vizionare, fiecare elev, anonim, va oferi feedback asupra prezen-
tării colegului, pe un post-it / bilețel. Reamintiți criteriile:
• Claritate (se exprimă clar?)
• Structură (minutul e bine structurat? Respectă cei 3 S?)
• O idee principală / un argument (Mi-ar plăcea / Aș vrea să devin … pentru
că….)
• Limbajul nonverbal - mimica, gesturile și postura exprimă încredere și
autenticitate?
• Ne interesează mai puțin tema și mai mult abilitatea fiecăruia dintre noi de a
realiza o prezentare de 1 minut.
• Reamintiți că feedback-ul nu este critic, ci o descriere a lucrurilor văzute,
astfel încât celălalt să își poată optimiza comportamentul.
Activitate:
F
După ce fiecare elev a primit materialele necesare, porniți vizionarea primului
film realizat de elevi.
Acordați atenție materialului și dacă doriți, notați-vă pe o foaie / un caiet câteva
recomandări pentru fiecare elev.
03 Reflecție și transfer
Activitate:
I
Rugați elevii să scrie pe un post-it / bilețel feedback-ul pentru prezentarea vizi-
onată. Bilețelele se vor pune pe banca elevului al cărui film a fost vizionat.
În continuare repetați secvențele 2 și 3 până la terminarea vizionării tuturor

clipurilor video.
54
U2
Recomandări de flexibilizare / adaptare a lecției: L11

• Fiind o lecție mai degrabă sumativă, etapele de experiență directă, reflecție
și transfer se vor realiza succesiv pentru fiecare prezentare. Este indicat în
L12
acest caz ca filmulețele să fie salvate pe laptop / calculator înainte de începe-
rea lecției, pentru a câștiga timp.
• Este foarte important să monitorizați timpul alocat feedback-ului. Nu ar
trebui să dureze mai mult de 1 minut.
• În funcție de numărul de elevi din clasă, este posibil ca 50 de minute să nu
ajungă pentru vizionarea tuturor materialelor video. De aceea, vă recoman-
dăm să alocați 2 ore pentru această lecție, de preferat una după cealaltă, sau
propuneți elevilor ca vizionarea să se realizeze după orele de curs, într-una
din zilele săptămânii.
• Pentru ca elevul să vadă implicarea dvs. în dezvoltarea lui, puteți completa și
dvs. un post-it cu feedback.
• Pentru a diminua posibilul stres legat de această lecție, este recomandat să
realizați și dumneavoastră un material video de 1 minut despre cum arată
școala ideală, în viziunea dumneavoastră și chiar să solicitați feedback.
• Dacă timpul vă permite, puteți oferi un premiu. În acest caz mai împărțiți încă
un post-it elevilor pe care să noteze numele colegului / colegei care a avut pre-
zentarea cea mai convingătoare. Menționați că nu au voie să se autovoteze.
55
Organizăm evenimentul
Formarea unei competențe presupune capacitatea de a pune în practi-

că informațiile și abilitățile acumulate de-a lungul mai multor activi-
tăți. De aceea, unitatea se concentrează pe realizarea evenimentului
Aspire Talks. Pe baza deprinderilor anterioare, elevii vor exersa acum
abilitatea de a vorbi în public. Deoarece nu vor fi doar momente de
susținere a unor discursuri publice, ci elevii vor organiza evenimente
publice, pentru clasa sau școala lor, primele lecții din cadrul acestei
unități își propun să dezvolte abilitățile de muncă în echipă ale elevi-
lor, pentru ca mai apoi, cu sprijinul dumneavoastră să poată planifica
și implementa un eveniment care să reflecte deprinderile pe care și
le-au format ca urmare a parcurgerii acestui opțional.
Lecții:
L13: Echipa
L14: Provocarea bezelei
L15: Roluri în echipă
L16: Ne pregătim pentru eveniment
L17-18: Exersăm împreună
L19-20: Aspire Talks
L21: Cum a fost?
57
ASPIRE TALKS
U3
Lecția 13: Echipa

L13
Scopul lecției Familiarizarea cu conceptul de echipă și identifica-
rea calităților care îi poate ajuta să lucreze bine în
echipă

• Elevii explică ce este o echipă. • Elevii identifică diferite cali- • Elevii manifestă interes pentru
• Elevii argumentează rolul tăți necesare membrilor unei activitate.
muncii în echipă. echipe. • Elevii se implică activ în echi-
• Elevii selectează calitățile / abi- pele din care fac parte.
litățile necesare pentru a lucra
eficient într-o echipă.
Concepte cheie
Echipă, Munca în echipă, Calități
Planul lecției

1. Introducere Lectură 1 min -
2. Experiența directă – Conversație euristică 4 min -
Povestea lui Emil
3. Reflecție - Ce este o Conversație euristică 16 minute -
echipă
4. Generalizare - Să Explicație 10 min -
vorbim despre munca în
echipă
5. Transfer - Rețetarul Muncă individuală 20 min Caiete, instrumente de scris
cooperării Muncă în echipe
58
U3
01 Introducere
L13
Anunțați elevii că le-ați pregătit o poveste în urma căreia vor descoperi tema
lecției de azi.
Experiența directă
02
Citiți elevilor următorul text sau rugați 2 voluntari să citească diferite
fragmente.
I
Povestea lui Emil

„Într-o seară de vară, un om s-a pierdut în timp ce conducea pe un drum de
țară. Dându-și seama că nu știe exact unde se află, a deschis harta pe care o
avea la îndemână. Încercând să facă acest lucru în timp ce conducea, a ieșit cu
mașina de pe șosea și a ajuns într-un șanț de pe marginea drumului. Deși nu a
fost rănit, mașina lui a rămas blocată în noroiul din șanț. Dându-și seama că nu
se poate descurca singur, și nici o mașină nu se vedea pe drum, șoferul a decis să
meargă până la ferma din apropiere pentru a cere ajutor. Ferma era a unui domn
mai în vârstă, cu părul alb, acoperit de o pălărie din paie și o privire înțeleaptă.
- Emil te poate scoate din șanț, spuse fermierul, arătând spre un măgar bătrân.
Bărbatul se uită la măgar, apoi se uită înapoi la fermier, care repetă:
- Da, bătrânul Emil își poate face treaba.
Omul a crezut că nu are nimic de pierdut, așa că cei doi bărbați și măgarul s-au
dus spre mașină. Fermierul a legat măgarul de mașină, apoi a început să strige:
- Trage, Gică! Trage, Ion! Trage, Nelu! Trage, Emil!
Măgarul a tras mașina din șanț cu un efort foarte mic. Omul era uimit. El i-a
mulțumit fermierului, a mângâiat măgarul și a întrebat:
- De ce ați strigat toate acele nume înainte să-l puneți pe Emil să tragă?
Fermierul zâmbi și-i răspunse:
- Bătrânul Emil e aproape orb. Atât timp cât el crede că face parte dintr-o echi-
pă, nu are cum să nu tragă.”
(adaptare după povestea “Old Warwick”, de James W. Moore)
03 Reflecția
După lecturarea poveștii, discutați cu elevii despre mesajul textului, folosind

F
următoarele întrebări:
• Despre ce a fost vorba în povestea noastră?
• Pe ce se bazează convingerea fermierului că dacă rostește mai multe nume,
măgarul va trage mașina din șanț?
• Ce este o echipă?
• În ce situații ați lucrat în echipă?
• Au fost mereu situații în care ați reușit să lucrați bine?
• Cum ați comenta ultima propoziție din poveste- Atât timp cât el crede că face
parte dintr-o echipă, nu are cum să nu tragă ?
• Vă place să lucrați în echipă? De ce?
59
ASPIRE TALKS
U3 04 Generalizare
Activitate: Să vorbim despre munca în echipă

F
Explicați elevilor că o echipă este formată din mai multe persoane care lucrează
L13 împreună (cooperează) pentru atingerea unui scop comun. Pentru ca echipa
să funcționeze bine, membrii ei trebuie să știe să asculte și să comunice, să fie
capabili să accepte opiniile tuturor membrilor, să înțeleagă faptul că atingerea
unui scop poate fi mai importantă decât nevoia individului de a demonstra că el
este cel mai bun.
Totodată, colaborarea (abilitatea de a lucra în echipă) este una dintre abilitățile

cele mai importante pentru reușita în viața personală și școlară, iar mai târziu
pentru adaptarea la viața profesională. A lucra într-o echipă este o abilitate,
deci chiar dacă unii dintre noi au impresia că nu pot sau nu știu să lucreze îm-
preună cu alții, această abilitate se poate dezvolta.
Rugați-i apoi pe elevi să ofere exemple de situații în care munca în echipă este
mai bună decât munca individuală (dă rezultate mai bune). Puteți să amintiți
aici despre efectele învățării în grup, despre modul în care lucrează ei în grup
pentru diferite proiecte, despre cum lucrează acasă, în familie, ca și grup (ex.
pentru muncile din gospodărie, așezatul mesei, planificarea unei vacanțe etc.)
05 Transfer
Activitate: Rețetarul cooperării

I
Solicitați elevilor să schițeze în caiete un tabel cu trei coloane și 2 linii pe care
să îl completeze conform figurii nr. 2, prezentată mai jos (scrieți tabelul, ca și
model, pe tablă). Comunicați-le apoi sarcinile de lucru:
• Amintește-ți o situație în care ai lucrat în grup cu cineva. Care sunt calitățile
tale care crezi că au contribuit la succesul echipei voastre? Notează răspunsul
tău în prima coloană.
• Solicită-i unui coleg să scrie în caietul tău 3 calități care te recomandă ca un
bun membru într-o echipă (poate să fie colegul de bancă sau alt coleg din
clasă). Notează răspunsul în coloana a doua.
• Ce alte calități ai dori să îți dezvolți pentru a lucra mai bine în echipă? Notează
răspunsul tău în coloana 3.
Calitățile mele care mă Calitățile mele pe care Ce abilități mi-ar plăcea să
01 02 03
ajută să lucrez bine în colegii le apreciază atunci îmi dezvolt
echipă când lucrăm în echipă
Fig. 2. Calitățile necesare pentru a lucra bine într-o echipă
60
După ce elevii au completat tabelul, grupați-i în echipe de 4- 5 elevi și rugați-i U3

G
să noteze pe o foaie de hârtie „rețeta” pentru cea mai bună echipă, menționând:
• ingredientele de bază, care nu pot să lipsească (calitățile pe care toți membrii
echipei ar trebui să le aibă pentru a coopera unii cu alții);
• ingredientul „secret” / ingredientele „secrete” (calitățile care pot să facă
diferența dintre o cooperare bună în echipă și o colaborare extraordinară între
membrii echipei);
L13
• cantitatea recomandată pentru fiecare ingredient.
În ultimele 10 minute ale lecției, rugați echipele să își prezinte „rețetele”.

F
Discutați apoi despre ingredientele de bază și cele „secrete” ale rețelelor propu-
se. Lăsați apoi elevilor 2 minute pentru a decide dacă doresc să completeze rețe-
ta inițială, după care lipiți pe un perete / panou din clasă rezultatul final. Puteți
intitula panoul respectiv „Rețetarul cooperării”. Anunțați că în lecția următoare
vor pune în practică aceste rețete într-un joc pe echipe.
61
ASPIRE TALKS
U3
Lecția 14: Provocarea bezelei

L14
Scopul lecției Familiarizarea elevilor cu etapele unui proces bazat
pe munca în echipă

• Elevii identifică etapele dezvol- • Elevii construiesc cu ajutorul • Elevii se implică activ în activi-
tării echipei. materialelor date o structură tățile propuse.
• Elevii explică procesul de lucru liber aleasă. • Elevii manifestă o atitudine po-
în echipă. zitivă față de membrii echipei
• Elevii descriu situații personale din care face parte.
în care au lucrat în echipă.
Concepte cheie
Echipă, Proces
Planul lecției

1. Introducere Prezentare frontală 1 min Tablă / Foaie de flipchart
2. Experiența directă – Joc 24 min Anexa 13: Provocarea bezelei
provocarea bezelei (instrucțiuni) - proiecție în clasă
Materiale (pentru fiecare
echipă):
• 20 spaghete crude
• 1 m bandă adezivă
• 1 m sfoară
• 1 bezea
• Foarfecă
3. Reflecția - Analiza Discuție frontală 15 min Anexa 14 - Poster: Etapele unui
modului de realizare a proces (proiecție în clasă)
unui produs
4. Generalizare / teo- Conversație 5 min Anexa 14 - Poster: Etapele unui
retizare - Echipa (după proces (proiecție în clasă)
modelul Tuckman)
5. Transfer - Similitudini Activitate individuală 5 min Anexa 15 - Fișa de lucru: Ce în-
cu viața reală seamnă să lucrezi în echipă
62
U3
01 Introducere
L14
Activitate:
F
Comunicați elevilor că în săptămânile care urmează vor învăța ce înseamnă să
lucreze în echipă și cum se realizează munca în echipă. Cum ați promis în lecția
anterioară, îi așteaptă un joc.
Activitate:
G
Provocarea bezelei (Marshmallow Challenge) este preluată de la Peter Skillman
și adaptată de Tom Wujec.
Grupați elevii în echipe de câte 4-5 membri și distribuiți fiecărei echipe o pungă
cu următoarele materiale: 20 de bucăți de spaghete, 1 metru de banda adezivă, 1
metru de sfoară, o foarfecă și o bezea.
Comunicați apoi sarcina de lucru: Fiecare echipă va trebui să realizeze în 18

minute o structură cât mai înaltă, dar suficient de rezistentă pentru a susține
bezeaua primită. Construcția trebuie să stea pe masă, fără sprijin (nu puteți să o
agățați de tavan sau alt mobilier, nu se poate sprijini de cărți, caiete, mobilier și
nici nu o puteți sprijini voi). Bezeaua trebuie să stea singură în vârful construc-
ției. Nu este voie să tăiați / mâncați / rupeți bezeaua.
Spaghetele, sfoara, banda adezivă pot fi tăiate și folosite cum doriți voi. Fiind un
concurs, echipa care va construi cea mai înaltă structură, va câștiga. Distribuiți
fiecărei echipe o foaie pe care se află scrise instrucțiunile (Anexa 13 - Provocarea
bezelei).
Urmăriți activitatea elevilor anunțând periodic timpul rămas (9 minute, 5 mi-

nute, un minut), amintind regulile jocului, observând reacțiile și implicarea în
activitate a elevilor.
La sfârșitul celor 18 minute, măsurați înălțimea construcțiilor și stabiliți echipa

câștigătoare.
03 Reflecția
Activitate:
F
Analizați împreună cu elevii activitatea, folosindu-vă de următoarele întrebări:
• Cum ați ajuns la rezultatul final? Prezentați pașii pe care i-ați parcurs.
• Ce ați făcut la început când vi s-a comunicat ce trebuie să faceți? Cum v-ați
simțit atunci?
• Cum v-ați simțit când ați început să construiți?
• Cum v-ați organizat?
• Cum v-ați simțit când ați văzut că a căzut turnul? (când aduc copiii vorba de
încercările lor și cum au eșuat de câteva ori)
63
ASPIRE TALKS
U3 • Ce a făcut fiecare din voi? Ce rol ați avut? Ce roluri v-ați asumat?
• Dacă ar trebui să refaceți construcția, ce ați face diferit?
L14 04 Generalizare
Activitate: Pe baza răspunsurilor la întrebările anterioare, sumarizăm infor-

F
mațiile discutate pentru a identifica etapele unui proces. Proiectați Anexa 14 -
Poster: Etapele unui proces, însoțită de explicațiile teoretice de mai jos:
Concepție/ Inițiere
În faza de inițiere a proiectului este identificată o problemă, o nevoie, o opor-
tunitate sau se dă echipei o sarcină de lucru. În această etapă, membrii grupului
propun soluții de rezolvarea a problemei, se decid dacă pot rezolva sarcina de
lucru și cum. Uneori pot decide că problema nu se poate rezolva.
Planificare
În această fază, sarcina de lucru sau problema este descompusă în sarcini mai
mici (trebuie să tăiem sfoara, să rupem spaghetele), se distribuie sarcinile de
lucru (ex. „Cine rupe pastele?”), se decide ordinea activităților.
Implementare / Execuție
Faza de execuție transformă planul în acțiune. În această etapă fiecare trebuie
să își realizeze sarcinile de lucru, iar liderul echipei monitorizează și îndrumă
desfășurarea activității, se asigură că munca este realizată conform planului
inițial.
Finalizare / Evaluare
În faza de închidere, după ce echipa a terminat munca, când se observă dacă
proiectul a avut succes sau nu, se evaluează ce a mers bine și ce nu. După aceea,
este posibil ca rezultatul să fie redefinirea problemei și apoi întreg cercul se reia
până când problema este rezolvată sau evaluarea satisface echipa.
Exemplificați fiecare dintre aceste etape cu situații care au avut loc în timpul ac-
tivității de grup (de ex. „atunci când Ștefan a propus ce trebuie să faceți pentru a
realiza baza turnului și Maria și-a asumat să taie banda adezivă este un exemplu
de planificare”).
04 Transfer
Activitate:
I
Solicitați elevilor să se gândească individual, pentru 1 minut, la o activitate de
grup în care cred ei că au lucrat ca o echipă. Distribuiți Fișa de lucru „Ce în-
seamnă să lucrezi în echipă” (Anexa 15) și rugați-i să o completeze, ținând cont
de explicațiile și informațiile primite în cadrul acestei lecții.
64
U3

• Dacă este posibil, pentru activitatea în echipe, folosiți un ecran mare (ex.
ecran de proiecție) care să arate timpul, astfel încât elevii să știe mereu câte
L14
minute mai au la dispoziție - puteți folosi site-ul timeanddate.com/timer.
• Dacă aveți nevoie de un ghidaj pentru a putea facilita discuțiile consecutive
activității de grup, vizionați înaintea lecției materialul explicativ pe care îl
găsiți pe YouTube (Build a tower, build a team | Tom Wujec) (7 min).
65
ASPIRE TALKS
U3
Lecția 15: Roluri în echipă

L15
Scopul lecției Familiarizarea elevilor cu rolurile membrilor din-
tr-o echipă și identificarea abilitățile necesare
pentru realizarea acestor roluri

• Elevii identifică principalele • Elevii își asumă roluri pe baza • Elevii manifestă interes pentru
roluri într-o echipă. trăsăturilor și abilităților activitate.
• Elevii asociază rolurile dintr-o personale. • Elevii se implică activ în echi-
echipă cu abilitățile necesare pele din care fac parte.
pentru realizarea lor.
Concepte cheie
Echipă, Calitate, Abilitate, Aptitudine, Roluri în echipă
Planul lecției

1. Experiența directă- Joc didactic 15 min Anexa 16 - Cartonașe cu animale
Puterea celor mari și mici pentru identificarea rolurilor în
echipă
2. Reflecția asupra Discuția colectivă 10 min Anexa 16, Anexele 17a și 17b -
experienței Rolurile în echipă pentru orga-
nizarea evenimentului Aspire
Talks
4. Transfer Activitate individuală 20 min Bilețele autoadezive
Anexa 2 - Fișa Avatarul meu
realizată de elevi în a doua lecție
66
U3
L15
Activitate: Puterea celor mari și mici
G
Organizați clasa în grupuri de câte 5 elevi.
Fiecare grup va primi un set de 5 cartonașe (Anexa 16), așezate cu fața în jos.
Fiecare membru al grupului va extrage un cartonaș (pe care este desenat un
animal și descrierea trăsăturilor principale ale acestuia). Prezentați apoi sarcina
lor de lucru: În fața unui pericol iminent (viitură, furtună, inundație, cutremur,
etc), 5 animale își vor uni forțele pentru a construi un adăpost / dig.
Discutați, în grup, ce rol îndeplinește fiecare animal în cadrul echipei și cum își
poate folosi abilitățile pentru a ajuta la realizarea scopului final - construcția
unui dig / adăpost. Notați răspunsurile voastre în caiete.
După aproximativ 7 minute de lucru în echipă, rugați elevii să se oprească și

continuați activitatea.
02 Reflecția
Discutați 2 minute cu elevii despre cum s-au simțit lucrând în echipă, ce li s-a
F
părut ușor, ce li s-a părut mai dificil, raportat la modul în care au interacționat.
Aduceți apoi în atenția elevilor Anexa 17a - Rolurile în echipă și Anexa 17b -
Rolurile în echipă pentru organizarea Aspire Talks (o puteți proiecta pe vide-
oproiector) și cartonașele cu cele 5 animale (Anexa 16). Citiți mai întâi numele
și atribuțiile fiecărui rol și rugați-i pe elevi să decidă care animal cred ei că ar
putea să îndeplinească fiecare dintre rolurile prezentate. Dezbateți opiniile
elevilor și încercați să potriviți calitățile animalelor cu atributele fiecărui rol în
maxim 5-7 minute.
03 Generalizare
Discutați cu elevii despre ce au învățat ei până acum despre echipă - ce este o

F
echipă, care sunt avantajele muncii în echipă, ce calități pot să aibă membrii
unei echipe. Încheiați discuția punctând faptul că în cadrul echipei, fiecare om
este important datorită rolului pe care îl îndeplinește.
04 Transfer
Activitate: Oferiți fiecărui elev un bilet autoadeziv / post-it.

I
Cereți-le apoi elevilor să analizeze care cred ei că ar fi rolurile care li s-ar potrivi
cel mai bine într-o echipă, pornind de la calitățile, abilitățile și pasiunile pe care
le au (menționați faptul că rolul ales ar trebui să se potrivească din punctul de
vedere al atribuțiilor, cu abilitățile și calitățile pe care ei le-au completat în Fișa
de lucru – Despre mine și Avatarul meu).
67
ASPIRE TALKS
U3
Scrieți pe tablă / flipchart numele fiecărui rol din tabel și cereți-le elevilor să
scrie pe post-it numele lor și apoi să îl lipească pe tabla / foaia de flipchart, în
dreptul rolului pe care ei l-au ales (care consideră că li se potrivește cel mai
L15 bine).
Încheiați activitatea comunicând elevilor că în următoarele săptămâni vor lucra

în echipe pentru organizarea unui eveniment special, Aspire Talks, și va fi foar-
te important ca fiecare să își asume și să îndeplinească rolul pe care îl va primi,
de aceea trebuie să înțeleagă ce presupune fiecare rol.
Puteți să le transmiteți următorul mesaj: Activitățile pe care le vom derula în

săptămânile care urmează vă vor ajuta să exersați cele două competențe princi-
pale ale acestui curs opțional, și anume:
• de organizare a unui eveniment, lucrând în echipă
• de a comunica în public în diferite contexte - ex. speaker la eveniment, ca
persoană care promovează evenimentul, care caută invitați externi etc.
68
U3
Lecția 16: Ne pregătim pentru eveniment

L16
Scopul lecției Familiarizarea elevilor cu sarcinile de lucru specifi-
ce unui eveniment de tip Aspire Talks și exersarea
abilităților de muncă în echipă

• Elevii identifică pașii nece- • Elevii își aleg rolurile în echipe • Elevii manifestă o atitudine
sari pentru realizarea unui pe baza aptitudinilor personale. pozitivă față de ei înșiși și față
eveniment. • Elevii stabilesc relații cu mem- de ceilalți.
• Elevii identifică sarcinile care brii grupului pe baza asemă- • Elevii manifestă entuziasm față
îi revin fiecărui membru al nărilor și deosebirilor dintre de sarcinile de lucru.
echipei. pasiunile, calitățile, aptitudini-
le personale.
• Elevii se organizează în echipe.
Concepte cheie
Pasiune, Aptitudine, Calitate, Echipă, Aspire Talks
Planul lecției
Materiale necesare pentru realizarea lectiei:

Anexa 16 - Cartonașe cu animale
Anexa 17a și b - Rolurile în echipă Aspire Talks
Notă: Datorită scopului și obiectivelor asumate, conținutul acestei lecții nu va fi structurat strict conform ciclului învățării
experiențiale. Sarcinile propuse urmăresc în primul rând ca elevii să înțeleagă și să își asume conștient și activ rolurile primite
(transfer). Rolul dvs este să sprijiniți cu explicații suplimentare nelămuririle elevilor. Astfel, etapele de reflecție și generalizare
pot să apară oricând - atunci când sunt reactualizate informații, când se explică diferite neclarități etc.
69
ASPIRE TALKS
U3
L16 01 Introducere
Începeți lecția prin a comunica elevilor că evenimentul pe care ei vor trebui să îl

organizeze este un Aspire Talk pe tema pasiunilor și poveștilor personale.
Activitate
F
Toți elevii clasei vor avea de pregătit până la finalul programului câte un discurs
și, lucrând în echipe, vor trebui să se și ocupe de organizarea unui eveniment în
care să prezinte acest discurs.
Oferiți apoi detalii mai specifice despre cum se vor desfășurare lecțiile viitoare.
• Astăzi ne vom grupa în echipe și fiecare echipă va avea ca sarcină de lucru
organizarea unui eveniment de tip Aspire Talk.
• Fiecare eveniment Aspire Talk va cuprinde o parte de discursuri pe care le vor
susține membrii echipei care organizează evenimentul, dar și 1-2 invitați.
• Fiecare echipă va putea alege modul în care îl organizează. De exemplu, puteți
să decorați / reorganizați sala, puteți să purtați costume, puteți face orice
credeți voi că ar fi necesar pentru ca la evenimentul vostru să ne simțim bine
și inspirați.
• Tema discursurilor Aspire Talks este „Eu pentru viitor”. Discursul vostru
trebuie să ilustreze modul în care pasiunile voastre și ale invitaților voștri îi
inspiră / motivează pe vorbitori, ce aspirații si ambiții vă oferă, ce impact are
pasiunea aceasta asupra familiei și a comunității din care faceți parte (puteți
face aici trimitere către conținutul TEDx analizat în Lecția 9 ca să știe cum ar
trebui să se deruleze prezentarea).
• Discursurile motivaționale vor avea o durată de maxim 5 minute.
• Invitații care vor susține la rândul lor un discurs motivațional pot fi colegi de-
ai voștri din clasele mai mari care s-au remarcat la un anumit subiect, au un
anumit talent sau invitați din afara școlii – un părinte sau o persoană publică,
cineva care excelează într-un domeniu de care și voi sunteți pasionați, fără
afilieri politice sau religioase.
• Dacă aveți acceptul unei persoane publice din altă localitate, din afara țării,
care însă nu poate participa fizic, puteți folosi o platformă de videoconferință
și puteți proiecta în clasă discursul.
• Discursurile trebuie să respecte structura discutată la lecțiile anterioare și să
țină cont de recomandările pentru o prezentare de succes și elementele unei
povești.
• Fiecare discurs va fi filmat și distribuit colegilor din școală, după eveniment.
• În ceea ce privește organizarea în sine a evenimentului, trebuie să vă asigurați
că vă încadrați în timp, că aveți un concept promovat care să atragă audiența,
resursele necesare (de ex. decorațiuni, dacă e cazul), iar dacă doriți să cumpă-
rați ceva (ex. apă sau gustări) trebuie să căutați ajutoare (sponsori, contribu-
tori externi).
Accentuați faptul că pentru realizarea unui astfel de eveniment este nevoie de

echipe care să depună efortul necesar pentru realizarea sarcinilor de lucru, iar
70
lecțiile de până acum îi vor ajuta să ducă la bun sfârșit activitățile asumate. U3
Începeți procesul de formare a echipelor, respectând următoarele indicații:

• Stabiliți împreună cu elevii datele când vor avea loc evenimentele Aspire Talks
(cel mai devreme la o distanță de 2 săptămâni de ziua în care se desfășoară
această lecție).
• Notați-le pe tablă sau flipchart.
L16
• Menționați că echipele trebuie să aibă 5-6 elevi și în fiecare echipă trebuie să
fie prezente toate rolurile despre care s-a discutat la lecția anterioară (o rân-
dunică, o veveriță, o vulpe, un castor, o bufniță). În aceeași echipă nu ar trebui
să fie mai mult de doi elevi care să aibă același rol.
• Fiecare elev va lucra cât de bine poate împreună cu colegii de echipă, pentru ca
evenimentul să aibă impact.
• Fiecare elev din echipă ar trebui să se ocupe de câte o sarcină (Anexa 17b –
Rolurile în echipă pentru organizarea evenimentului Aspire Talks). Întregul
efort este, însă, unul de echipă. Accentuați nevoia ca fiecare să își asume
sarcinile care îi revin, dar în măsura în care timpul îi permite, să ofere sprijin
și celorlalți pentru rezolvarea problemelor cu care se confruntă.
• Cereți apoi elevilor să își scrie numele pe foaia de flipchart în dreptul zilei
când vor să organizeze evenimentul. Dacă țin cont de regulile de mai sus, se
vor constitui echipe omogene din punctul de vedere al abilităților de lucru în
echipă și va fi o ocazie bună pentru ei să-și dezvolte abilitățile de comunicare
și autodeterminare.
• Oferiți sprijin elevilor dacă au probleme în a se decide din ce echipă să facă
parte sau ce rol să aleagă.
• Discutați apoi despre sarcinile de lucru asumate (Anexa 17b) și spuneți-le că
până săptămâna viitoare, fiecare echipă trebuie să se gândească și să vină cu o
propunere legată de pașii pe care ar trebui să îi parcurgă pentru a duce la bun
sfârșit responsabilitățile pe care le-au primit (adică să aibă etapa de planifi-
care realizată).
• După ce echipele s-au format, lăsați-i să se așeze împreună și să înceapă să
planifice evenimentul. Pot să se gândească la: subiectul discursurilor, cum
văd în prezent desfășurarea evenimentului, ce invitat ar putea aduce care le
împărtășește pasiunile, care sunt nevoile pe care le au și unde întâmpină difi-
cultăți în realizarea sarcinilor.
• Ajutați elevii cu recomandări, idei și îndrumați-i în conturarea unui plan în
care fiecare să știe ce are de făcut.
71
ASPIRE TALKS
U3
L17 Lecțiile 17-18 Exersăm împreună

L18
Scopul lecțiilor Scopul experienței și al acestei unități nu este ca
evenimentul să iasă perfect. Elevii trebuie încura-
jați să fie creativi și să încerce să facă lucrurile cât
mai bine, chiar dacă vor greși. Important este ca ei
să înțeleagă că pot avea impact prin acțiunile lor și
că pot realiza ce își propun împreună.
Lecția 17 are ca scop monitorizarea și facilitarea eforturilor pe care elevii le depun pentru
a-și duce la bun sfârșit sarcinile asumate. Oferiți primelor echipe (care vor organiza
evenimentul) aproximativ 10 minute pentru a prezenta planul cu privire la organizarea
evenimentului, problemele pe care poate le mai au și soluțiile la care se gândesc sau unde
mai au nevoie de ajutor. Dați ocazia celorlalți să pună întrebări și să ofere sugestii celor
care prezintă.
Lăsați apoi și celelalte echipe să prezinte ce plan și-au propus și eventualele aspecte la
care au nevoie de ajutor (aproximativ 5 minute). Împreună cu clasa oferiți soluții sau
aprobați soluțiile pe care le-a prezentat echipa.
În Lecția 18 vă recomandăm să oferiți elevilor posibilitatea de a-și exersa discursul în

fața colegilor și de a primi un feedback de la ei și de la dumneavoastră. Lăsați și timp
(aproximativ 10-15 minute) pentru discutarea eventualelor probleme legate de organi-
zare. Dacă nivelul clasei și timpul permit, puteți încerca o simulare a evenimentului (fără
discursuri) pentru a monitoriza întregul proces și pentru a corecta eventualele probleme
(de ex. nu au luat în calcul timpul dintre discursuri, când prezentatorul introduce vorbi-
torii, au omis să filmeze etc.).
72
U3
Lecțiile 19-20: Aspire Talks L19

L20
În aceste lecții elevii vor desfășura evenimentele Aspire Talks pe care le-au planificat. În
funcție de programul lor școlar și extra-școlar, fiecare eveniment ar trebui să aibă durata
unei lecții de 50 de minute, pentru a nu necesită schimbări majore în orarul lor zilnic. Cu
toate acestea, în măsura în care este posibil, activitățile se pot realiza în sala de sport /
de festivități sau după orele de curs pentru a avea mai mulți invitați (părinți, alte cadre
didactice, invitați din afara școlii).
Deși elevii vor manifesta entuziasm în realizarea sarcinilor, au multă nevoie de îndruma-
re. Asigurați-vă că ajutorul este unul echilibrat, adică nu veți face dumneavoastră treaba
lor, ci doar îi veți ajuta să găsească soluțiile cele mai bune pentru problemele pe care le
întâmpină, sau îi veți sfătui în legătură cu aspectele de care trebuie să țină cont în plani-
ficarea evenimentului, dar pe care poate nu le cunosc (ex. dacă activitatea se realizează în
timpul programului de școală, sonorizarea evenimentului nu trebuie să deranjeze colegii
din celelalte clase, pentru că elevii mai mari / mai mici să participle la eveniment, trebuie
învoiți de la orele lor de curs etc).
Pentru ca evenimentul să aibă un impact mai mare, sprijiniți elevii în contactarea unor
invitați din afara școlii. Aceștia pot participa la eveniment prin trimiterea unui mesaj
video sau prin participarea live, prin videoconferință, deci nu trebuie neapărat să fie
prezenți fizic la eveniment.
Foarte importantă pentru această secvență din opțional este disponibilitatea dumnea-
voastră de a-i ajuta pe elevi. Fiind poate primul eveniment de acest gen pe care îl reali-
zează, anticipăm că vă vor contacta și în afara lecțiilor prevăzute pentru monitorizarea și
organizarea evenimentelor și de aceea este esențial să fiți disponibil/ă pentru ei.
În ceea ce privește numărul de lecții alocate pentru eveniment, aici puteți fi flexibili.
Dacă, spre exemplu, se va organiza un singur eveniment, acesta poate fi planificat într-o
sală mai mare, unde pot fi prezenți mai mulți colegi din școală și din familiile elevilor.
În acest caz, recomandăm ca două lecții să fie alocate organizării evenimentului, deoa-
rece echipele ar avea mai mult de lucru pentru a termina totul în același timp, iar durata
Aspire Talks ar fi de aproximativ 2 ore.
Totuși, fiind vorba despre discursuri, luați în calcul riscul apariției plictiselii și a discu-
țiilor dintre participanți. Acest lucru ar putea pune o presiune mare pe elevi și ar duce la
apariția unei frustrări, poate chiar la un eșec care să nu aibă legătură cu abilitatea lor de a
vorbi în public.
Pentru organizarea evenimentului, încurajați elevii să fie cât mai creativi, să vină cu idei
de organizare originale și distractive (să poarte costume confecționate de ei, să pună în
clasă mesaje despre pasiunea lor, să decoreze clasa potrivit cu tema evenimentului etc.).
73
ASPIRE TALKS
U3
Lecția 21: Cum a fost?

L21
Scopul lecției Dezvoltarea capacității de analiză și autoanaliză
a comportamentului și activităților realizate în
cadrul evenimentului și exersarea feedback-ului
constructiv

• Elevii recunosc pașii necesari • Elevii exersează autoanaliza și • Elevii manifestă o atitudine
organizării unui eveniment. analiza performanței celorlalți. pozitivă față de sine și față de
• Elevii cunosc rolurile în echipă. • Elevii analizează procesul de ceilalți.
învățare prin care au trecut și • Elevii manifestă entuziasm față
identifică cele mai importante de lecția finală.
lucruri învățate.
• Elevii primesc și oferă
feedback.
Concepte cheie
Autoanaliză, Feedback constructiv, Echipă, Aspire Talks
Planul lecției

2. Experiența directă - Metoda audiovizuală: 19 min Laptop, videoproiector
Discursul meu vizionarea materiale-
lor video realizate de
echipa Vulpilor
3. Reflecția Conversație, muncă 15 min Anexa 18 – Fișa de evaluare
individuală finală
4. Generalizare / - - -
teoretizare
5. Transfer - Avatarul Muncă individuală 15 min Foaia cu Avatarul meu,
meu Conversație post-it-uri
74
U3
01 Introducere
L21
Anunțați elevii că aceasta este lecția finală, în care toți vor avea ocazia să reflec-
teze asupra evenimentelor și a întregului program.
Activitate:
F
Rugați echipa Vulpilor care s-a ocupat de filmarea și fotografierea evenimen-
telor să prezinte materialul realizat despre evenimentul Aspire Talks. Vizionați
succesiv materialele și apoi continuați cu etapele următoare ale lecției.
03 Reflecția
Activitate:
F
Discutați cu elevii despre impresiile generale legate de evenimente - cum s-au
simțit ei, cum cred că s-au simțit ceilalți etc. Distribuiți elevilor Anexa 19 - Fișa
de evaluare finală și rugați-i să completeze spațiile libere cu răspunsurile lor
pentru fiecare cerință.
04 Generalizare și transfer
Activitate: Avatarul meu

F
Rugați elevii ca pe baza întregii experiențe pe care au trait-o în acest semes-
tru să încerce să își completeze / re-deseneze avatarul, menționând cum s-au
schimbat (ce s-a schimbat la ei).
Analizați apoi frontal cu elevii răspunsurile oferite, insistând asupra ultimului

punct din fișă - cum i-a ajutat pe ei acest eveniment să se dezvolte (ce știu acum
să facă și nu știau înainte / sau nu știau că pot face și se pare că au reușit să facă;
accentuati evoluția lor).
Pornind de la acest punct de discuție, oferiți feedback-ul dvs. pentru fiecare

echipă în parte, iar dacă este cazul, și elevilor, personal, nominalizându-i pe cei
care în opinia dvs. s-au descurcat surprinzător sau peste așteptări. Încercați să
fiți în asentimentul elevilor în acest caz, pentru a nu crea disensiuni. Chiar dacă
poate unele lucruri nu au mers bine, insistați pe efortul depus pe elevi și oferiți
recomandări care i-ar putea ajuta în viitor.
Subliniați că și la alte discipline vor putea folosi abilitățile exersate în opțional

- de la felul în care răspund în fața clasei la cât de bine lucrează în echipă și cum
reușesc să ducă un proiect până la capăt, dincolo de obstacole.
Încurajați elevii ca la final să își scrie mesaje de apreciere pe câte un post-it și să

le lipească pe avatarurile celorlalți. Acestea le vor rămâne ca amintire în urma
acestui program.
75
Materiale didactice A
Anexe
Urmați link-ul de mai jos pentru a obține gratuit o copie digitală a

acestui manual, în format PDF. Astfel veți putea tipări și multiplica
mai ușor anexele pentru a fi folosite la clasă.
PDF ▶ www.aspireteachers.ro/optionale
77
ASPIRE TALKS
A Anexa 1: BINGO! (U1, L1)
A01
1. Are un animal de 2. Este singur/ă la 3. Dansează. 4. Mănâncă 5. Are păr creț. 6. Îi place culoarea
companie. părinți. broccoli. verde.
7. A vizitat o 8. Se teme de 9. Mănâncă picant. 10. Are mai mult de 11. Poate să �luiere. 12. Doarme cu
grădină zoologică. păianjeni. trei prieteni în ciorapi în picioare.
clasă.
13. Are o memorie 14. A văzut cel 15. Știe să înoate. 16. Îi plac filmele 17. Este născut în 18. Îi plac excursiile
foarte bună. puțin un film din de comedie. luna iulie. la munte.
seria Harry Potter.
19. Este născut în 20. Se pricepe să 21. Se trezește 22. Ascultă muzică 23. Vrea să devină 24. Își poate atinge
aceeași lună ca lucreze în echipă. dimineața la ora 7. rock. medic. nasul cu limba.
tine.
25. Îi place să facă 26. Îi plac jocurile 27. Nu a mâncat azi 28. Îi place 29. E stângaci. 30. Desenează
teme. video. micul dejun. matematica. frumos.
31. Gătește 32. Îi place 33. Vorbește o 34. Este un sportiv

singur/ă. geografia. limbă străină. bun.
78
Anexa 2: Fișa de lucru - Despre mine (U1, L2) A
A02
01 Calități
– îmi place la mine că...
02 Abilități
– cel mai bine știu să...
03 Pasiuni
– cel mai mult îmi place să...
04 Celorlalți le
place la mine...
05 Cine are aceleași
abilități ca mine...
06 Cine are aceleași
pasiuni ca mine...
79
ASPIRE TALKS
A Anexa 3: Emoțiile (U1, L3)
A03
80
Anexa 4: Situații (U1, L3) A
A04
CUM TE-AI SIMȚI DACĂ ...
• prietenul tău te-ar invita la o petrecere?
• colegii tăi nu te-ar lăsa să folosești mingea?
• tu și prietenul tău ați construi împreună un castel din piese Lego?
• niște copii te-ar sâcâi spunându-ți că te comporți ca un copil mic?
• ai merge cu părinții tăi în vacanță?
• mama ți-ar confisca telefonul pentru o săptămână?
• te-ai lovi foarte tare la genunchi?
• unii dintre colegii tăi nu ar dori să se joace cu tine?
• cineva și-ar da seama că l-ai mințit?
• ai afla că trebuie să te muți la altă școală?
81
ASPIRE TALKS
A Anexa 5: Gândul personajului (U1, L3)
A05
Gânduri nesănătoase Gânduri sănătoase Emoții folositoare
Oglinda fermecată mi-a spus că Oglinda fermecată mi-a spus că

Albă ca Zăpadă este mai frumoasă Albă ca Zăpada este mai frumoasă
decât mine. Nu pot tolera așa ceva, decât mine. Este greu de suportat
este groaznic!!! acest lucru, dar trebuie să accept că
nu voi putea fi mereu cea mai
frumoasă din lume!
Mama mi-a spus să nu mă abat din

drum atunci când merg la bunica.
Nu este corect! Nu suport să mi se
spună mie ce să fac!
Cocoșul meu nu face ouă ca și

găina babei! Nu suport așa ceva! Și
cocoșul meu trebuie să facă ouă ca
să am ce mânca! Nu îl mai primesc
în curte până nu va face ouă!
Cenușăreasa nu se va mărita
niciodată cu prințul. Nu este
corect! Trebuie neapărat ca una
dintre fetele mele să se
căsătorească cu prințul!
82
Anexa 6: La școală (U1, L4) A
A06
Matei și Ionuț au luat note mici la testul de istorie. Matei era supărat și furios; nu voia să
mai dea niciodată teste. Ionuț s-a supărat și el, dar a decis să încerce să învețe mai mult
și să se descurce mai bine în viitor!
Profesorul le-a spus că următorul test va fi din Orientul Antic. Matei a decis să nu mai fie
atent la orele de la clasă și nu a vrut să mai învețe. El a decis că istoria este plictisitoare
și pur și simplu nu este bun la materia aceasta. Ionuț în schimb se gândea că templele,
piramidele, scrierea cu ajutorul desenelor sunt extrem de interesante, așa că și-a rugat
părinții să îi cumpere o carte cu mai multe informații despre toate acestea! A căutat chiar
și informații pe internet și a găsit niște filme frumoase. Ce mult i-ar fi plăcut să meargă
la o expoziție despre Orientul Antic!
În ziua testului, Matei era foarte nervos și supărat. Ura testele și nu studiase deloc pentru
că a crezut că oricum nu va reuși să ia o notă bună și totul va ieși prost. Ionuț era și el
emoționat, voia să împărtășească toate faptele pe care le-a aflat și spera cu adevărat că
vor exista întrebări cu privire la cele două subiecte favorite: civilizația chineză și pirami-
dele! Matei nu a știut multe dintre răspunsuri și a primit din nou o notă mică. Se simțea
acum chiar și mai supărat și furios. El gândea că nu este corect ce i se întâmplă, pentru
că pur și simplu nu-i plăcea istoria și nu era corect să fie obligat să o învețe! Ionuț, în
schimb, a răspuns corect la aproape toate întrebările. Era atât de fericit că nici nu se gân-
dea că la două întrebări a greșit! A fost atent apoi la explicațiile profesorului și a înțeles
care erau răspunsurile corecte, deci acum știa chiar și mai multe despre Orientul Antic.
Până atunci nici nu a știut cât de mult îi plăcea istoria!
Sursa imagine: https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Tao_Gu_Presents_a_Poem_by_Tang_Yin.JPG 83

(Public domain image, Tao Gu Presents a Poem, ca. 1515, by Tang Yin (1470-1523) Ming Dynasty. National Palace Museum, Taipei.)
ASPIRE TALKS
A Anexa 7: Gândesc, simt, fac (U1, L4)
A07
Notează în acest
chenar situațiile pe
care tu le consideri
foarte neplăcute.
Notează aici gândurile

tale nesănătoase .
Scrie ce emoții
nefolositoare simți.
Desenează ce faci
pentru a te relaxa.
84
Anexa 8a: Feedback-ul constructiv (U1, L5, 6) A
Când vrem să oferim un feedback-cadou, avem în vedere trei lucruri:

• obiectivele persoanei - Unde trebuie să ajungă? care e obiectivul de învățare?
• unde se află acum - Ce observ și văd că face bine acum?
• ce ar trebui să facă - Ce pași concreți ar trebui să facă pentru a-și atinge obiectivul?
A08
Exemplu: Ai rezolvat bine primele exerciții, apoi te-ai blocat la problema 2. Dacă după
câteva minute vezi că nu iese, poți trece mai departe. De multe ori, soluția bună vine
după ce iei o pauză de la problemă.
E descriptiv.
Nu emite judecăți de valoare. Este specific și clar.
FEEDBACK
CONSTRUCTIV
Este solicitat și se leagă de un Este aplicabil și realist.

proces de învățare.
Se concentrează pe îmbunătățiri.
85
ASPIRE TALKS
A Anexa 8b: Un feedback constructiv în trei pași (U1, L5, 6)
A08
01
Începe cu ceva ce ți-a plăcut.
„Mi-a plăcut cum ai recitat poezia, ai

fost foarte expresivă...”
02
Nu folosi cuvântul ”dar”.
Înlocuiește-l cu ”și”. &
„... și pentru că am remarcat că privești
foarte mult în jos, ți-aș recomanda să
privești mai mult publicul…”
03
Motivează: folosește
”pentru că”.
...
„... pentru că eu cred ai exprima foarte
mult și cu privirea!”
86
Anexa 9: Elemente ale limbajului non- și paraverbal (U2, L7) A
Limbajul nonverbal
1. Poziția corpului. Atunci când spatele este curbat,

A09
mâinile stau pe lângă corp, iar privirea este orienta-
tă în jos, oamenii cred că nu avem încredere în noi,
în ceea ce spunem. De aceea, când vorbim în public
spatele trebuie să fie drept, privirea să fie orientată
în față, spre public, mâinile la nivelul abdomenului,
iar picioarele ușor depărtate.
2. Gesturile și mimica. Este recomandat ca palme-

le să fie orientate în sus și spre public, iar coatele
în apropierea corpului. Folosim mâinile pentru a
exprima emoții (de exemplu, pumnul strâns pen-
tru furie, arătătorul pentru indicații sau acuzații),
pentru a exprima numere cu ajutorul degetelor, sau
chiar a desena obiecte simple, intuitive. Zâmbește
chiar și în timp ce vorbești. Și ai grijă să nu ai un pix
în mână, pentru că acela va deveni noul tău purtător
de emoții și vei avea tendința să pâcâi și să deranjezi
audiența, fără să îți dai seama.
3. Contactul vizual. Pentru a arăta audienței că știm

despre ce vorbim și pentru a-i face să aibă încredere
în noi, trebuie să privim publicul în ochi. Nu ne ui-
tăm fix doar la o persoană, ci încercăm să îi cuprin-
dem pe toți cu privirea.
Limbajul para-verbal
4. Tonul vocii. Când vorbești prea tare sau prea încet

audiența se poate să nu te urmărească până la capăt.
Vorbește pe un ton potrivit, care să fie în concordan-
ță cu emoția și mesajul pe care vrei să le transmiți.
De aceea este extrem de important să simți emoții
folositoare.
5. Ritmul și pauzele din vorbire. Când nu-ți găsești

cuvintele, tinzi să faci pauze supărătoare de vorbi-
re, să te repeți sau chiar să te blochezi. Toate aceste
obstacole firești trebuie exersate înainte de orice
prezentare publică și până și cei mai buni oratori
fac acest exercițiu în prealabil. Pare ușor, dar o
prezentare coerentă, care întețește ritmul pentru a
surprinde rapiditatea unor acțiuni sau îl încetinește
pentru a face audiența atentă, este rezultatul unei
munci de pregătire în spate. Așa că… exersează,
exersează, exersează! Repetă-ți discursul (singur/ă,
în camera ta, în oglindă sau de față cu o persoană în
care ai încredere).
87
ASPIRE TALKS
A Anexa 10: Grila de evaluare a unei prezentări (U2, L9)

Citește fiecare criteriu și acordă o notă de la 1 la 4 prin marcarea unui X în căsuța care
exprimă evaluarea ta.
A10
Aspecte observate în prezentare Deloc Puțin Suficient Mult
ELEMENTE Se exprimă corect și clar.

VERBALE:
LIMBAJUL, Se exprimă logic și coerent.
DISCURSUL
Are un discurs coerent.
Are legatură cu subiectul anunțat.
Oferă suficiente informații.
Este adaptat pentru publicul de față.
ELEMENTE Are o postură bună.

NONVERBALE
Menține contactul vizual cu publicul.
Folosește mimica potrivită.
Face gesturi potrivite.
ELEMENTE Folosește adecvat intonația și pauzele în

PARAVERBALE vorbire.
Schimbă ritmul vorbirii în funcție de reac-
ția publicului.
Pronunță clar și accentuează cuvinte im-
portante din mesajul prezentării.
ELEMENTE Folosește elemente vizuale în sprijinul

VIZUALE celor spuse (fotografii, grafice etc.)
Mi-a plăcut prezentarea.
88
Anexa 11: Structura unei prezentări (Cei 3 „S”) (U2, L10) A
• Salutul.
A11
• Te prezinți (numele).
• Captezi atenția și Introducere:
bunăvoința publicului
pune
S
(mulțumești pentru
prezență, începi cu o
glumă / anecdotă care să
se lege de conținut). ce o
• Anunți despre ce vei
vorbi.
• Spui cât va dura
să spui
prezentarea (opțional).
• Anunți structura
prezentării.
• În funcție de durată,
structurează conținutul
Conținut: în 3-4 idei principale.
pune
S
• Detaliază fiecare idee
cu exemple, imagini,
povești cu care să
ce ai rezoneze publicul tău.

• Interacționează cu
de spus publicul (întrebări,

sondaj, ridicat mâna,
experiment).
• Rezumă ideile
principale ale prezentării.
• Formulează o concluzie Încheiere:
(dacă ar fi o singură idee
pune
S
cu care oamenii să plece
acasă, care ar fi aceea?)
• Mulțumește publicului.
ce le-ai
spus
89
ASPIRE TALKS
A Anexa 12: Fișa de lucru – Pregătește prezentarea (U2, L10)
Titlul prezentării:
A12 Autorul:
Introducere
în prezentare:
pune
S ce o
să spui
Conținut - Ideile
importante ale
prezentării:
pune
S ce ai
de spus
Încheiere (o idee cu
care va rămâne
audiența):
pune
S ce le-ai
spus
90
Anexa 13: Provocarea bezelei (U3, L14) A
A13
Echipele concurează pentru a construi cea mai înaltă structură liberă
respectând aceste reguli:
• Cea mai înaltă structură, măsurată de la suprafața mesei până în

partea de sus a bezelei, este declarată câștigătoare. Structura nu
poate fi suspendată de o altă structură (cum ar fi un scaun, plafon
sau un candelabru).
• Întreaga bezea trebuie să fie în vârful structurii.
• Tăierea sau consumarea unei părți a bezelei descalifică echipa.
• Se pot folosi oricâte dintre consumabile, întregi sau părți, cu ex-
cepția bezelei (care trebuie să fie plasată pe partea superioară a
structurii) și punga de ambalare (care nu poate fi utilizată ca parte a
structurii).
• Echipele pot sparge spaghetele și pot tăia banda și sfoara după cum
le este necesar pentru a crea structura.
• Echipele a căror construcție nu se susține singură la expirarea tim-
pului sunt descalificate.
Timp de lucru: 18 minute.
Sursa: Marshmallow Challenge - De Peter Skillman, adaptată de Tom Wujec 91

ASPIRE TALKS
A Anexa 14: Poster - Etapele unui proces (U3, L14)
A14
Definirea proiectului: Resurse și calendarul

clarificarea problemei, de activități
constrângeri
INIȚIERE PLANIFICARE
FINALIZARE EXECUȚIE
Echipa de proiect:
Monitorizare, evaluare coordonare și
și închidere gestionare
92
Anexa 15: Ce înseamnă să lucrezi în echipă? (U3, L14) A
A15
ETAPA Ce a făcut echipa în această etapă?

muncii în echipă
INIȚIERE
01
PLANIFICARE
02
EXECUȚIE
03
FINALIZARE
04
93
ASPIRE TALKS
A Anexa 16: Cartonașe cu animale pentru identificarea rolurilor în

echipă (U3, L15)
A16
Comunicativă, Agilă, precaută, Perseverent, practic,

rapidă, energică, isteață, activă, meticulos, loial,
sociabilă curioasă rezistent
Inteligentă, Creativă, pragmatică,

tenace, inovativă, hotărâtă, abilă,
imaginativă comunicativă
94
Anexa 17a: Rolurile în echipă (U3, L15) A
A17
Roluri Caracteristici și sarcini în echipă
Coordonator • Coordonatorul este încrezător și are grijă ca membrii să fie

tratați egal. El stabilește prioritățile, abordează problemele
apărute pe parcurs.
• Coordonatorul nu domină discuțiile, fiind preocupat de
dreptate și toleranță.
• De asemenea, are viziunea de ansamblu asupra situațiilor.
Promoter / Investigator • Promoterul este un bun comunicator, răspândește noutățile

de resurse în mod rapid, fiind prietenos și energic. Aduce idei din afara
echipei și este caracterizat prin entuziasm.
• Se ocupă de promovare (răspândirea veștilor) și caută
resurse.
Monitor / Raportor • Este obiectiv, critic, se mișcă rapid și avertizează echipa

în cazul unor acțiuni riscante. Are o viziune clară asupra
etapelor activităților.
• Se ocupă de monitorizarea activităților, urmărind pas cu
pas îndeplinirea scopului.
Membru / Lucrător • Caracterizat prin simț practic și loialitate, lucrătorul este

eficient și demn de încredere.
• Execută sarcinile în timp util și transformă strategiile cole-
gilor în acțiuni concrete.
• Se ocupă de logistică - partea tehnică, amenajarea spațiu-
lui, decor.
Creator / Inovator • Este un membru creativ, flexibil și inventiv. Propune idei

diverse, originale și ajută echipa în orice moment.
• Caută soluții folosindu-și imaginația.
95
ASPIRE TALKS
A Anexa 17b: Rolurile de echipă în organizarea evenimentu-

lui Aspire Talks (U3, L15)
A17 Rolul membrului Responsabilități
Coordonator - Bufnița • Coordonează planificarea proiectului (cine face, ce face, până când
face) și are grijă ca fiecare să își respecte partea.
• Informează directorul școlii despre activitatea pe care și-o propune
clasa și obține aprobare.
• Pe baza comunicării cu membrii echipei, se asigură că discursurile
gândite respectă structura prezentării deja învățate (colaborare cu
Rândunica).
• Abordează vorbitorii externi și se asigură de prezența lor la
eveniment.
• Comunică cu colegii din echipă și informează cadrul didactic despre
statusul proiectului.
Promoter - Rândunica • Creează o prezentare / scrie un mail în care descrie Aspire Talks și pe
care îl trimite invitaților externi (de pe adresa școlii sau a cadrului
didactic care îl sprijină în acest demers).
• Se ocupă de filmarea evenimentului și de promovarea sa pe rețelele
de social media (canal YouTube, pagina Facebook a școlii, presa loca-
lă etc.). Poate folosi în postări eticheta #AspireTalks.
• Comunică Bufniței rezultatele și statusul activităților.
• Prezintă evenimentul.
Monitor - Veverița • Are grijă ca echipa să respecte termenele stabilite în planificare.

• Are grijă ca rezultatele sarcinilor de lucru să fie la calitatea dorită.
• Se gândește ce riscuri ar putea apărea pe parcursul evenimentului, le
împărtășește cu echipa și găsește soluții pentru a le preveni.
• Dă feedback conform formulei feedback-ului sănătos atunci când
observă că lucrurile nu merg în direcția dorită.
Membru / Magician - • Aranjează sala în care va avea loc evenimentul și are grijă de tot ce
Castor ține de organizare: scaune, microfon dacă este cazul, sonorizare etc.
• Lucrează cu Rândunica și Vulpea pentru a se asigura că echipa are tot
ce e nevoie pentru filmare.
• Face pe magicianul, adică găsește metode pentru a face lucrurile să
se întâmple: găsește o metodă de a strânge bani / resurse pentru a
finanța evenimentul (dacă doresc apă sau gustări pentru participan-
ții la eveniment).
• Comunică Bufniței rezultatele și statusul activităților.
Creator / Inovator • Realizează un afiș / vlog / folosește creativ canalele de comunicare

- Vulpea pentru a promova evenimentul.
• Lucrează cu Rândunica pentru a realiza invitații pentru părinți, pro-
fesori și alți oaspeți.
• Realizează un material audio-video despre eveniment, cu o dura-
tă de 5 minute, folosind fotografii și secvențe filmate din timpul
evenimentului. Acest film va fi prezentat colegilor de clasă și ulterior
folosit că material de promovare a activităților extra-școlare.
• Comunică Bufniței rezultatele și statusul activității lor.
96
Anexa 18: Fișa de evaluare finală (U3, L21) A
A18
Aspire talk: Aspire talk:
3 lucruri care mi-au plăcut

3 lucruri care ar putea fi îmbunătățite
Echipa mea: Echipa mea:
3 lucruri care au mers bine

3 lucruri care ar putea fi îmbunătățite
3 motive de ce m-aș implica în viitor

în organizarea unor evenimente similare
3 lucruri pe care le-am învățat
despre mine în ultima lună
97
CĂLĂTORIE ÎN LUMEA EMOȚIILOR
Glosar de termeni
DEFINIȚII
Concept cheie Definiție
Autocunoaștere Procesul prin care o persoană se descoperă pe sine, adică află care sunt
(U1 L1) trăsăturile sale de caracter, valorile, dorințele, nevoile, gândurile și
emoțiile
Interese Tendința omului de a acorda atenție anumitor obiecte și de a se orienta

(U1 L1) spre anumite activități
Comunicare Procesul prin care se transferă informația de la o persoană la alta, prin

(U1 L1) intermediul semnelor și limbajului
Comportamente Acțiunile observabile ale unui individ (comportamentul este doar ceea
(U1 L1) ce poate vedea de către cei din jur)
Abilități Acele însușiri ale persoanei care îl ajută să realizeze cu ușurință anu-
(U1 L1) mite acțiuni
Pasiune Afecțiune puternică și de durată pentru cineva sau ceva; această afecți-
(U1 L2+U3 L15) une puternică se referă la un interes / angajament ridicat față de tot
ce este legat de activitatea respective.
Calitate Face referire la o însușire sau o caracteristică distinctă a persoanei

(U1 L2+U3 L14) (copilului). Este recomandat ca aceste abilități să nu fie clasificate în
pozitive sau negative, deoarece pot duce foarte ușor la etichetare.
Aptitudine Pricepere de a face ceva, o înclinație înnăscută spre un domeniu /

(U1 L2+U3 L14, L15) activitate
Emoție Trăire / un răspuns evaluativ (plăcut / neplăcut) care se exprimă prin-

(U1 L3, L4) tr-o combinație de factori precum: modificări organice, experiență
subiectivă, expresii faciale și comportamentale
SAU
Reacție afectivă puternică și uneori neașteptată, adesea însoțită de
modificări în starea și funcționarea organismului
Gânduri nesănătoase Cuvânt sau idee care se produce în mintea unei persoane într-o situa-
(U1 L3) ție anume și determină emoții neplăcute (o stare neplăcută)
Gânduri sănătoase Cuvânt sau idee care se produce în mintea unei persoane într-o situa-
(U1 L3) ție anume și care generează o stare de bine
Emoție nefolositoare O emoție care generează acțiuni / comportamente nepotrivite (ex:

(U1 L3) frica crescută / exagerată în contextul unei situații în care trebuie să
vorbim în public, poate duce la blocaje în comunicare și afectează
performanța)
Emoțiile nefolositoare sunt resimțite, de obicei, ca având o intensitate
ridicată.
98
ASPIRE TEACHERS 2020 | PILOT MANUAL OPȚIONAL
DEFINIȚII
Emoție folositoare O emoție care generează acțiuni constructive, care ne ajută să ne
(U1 L3) atingem scopurile (ex: teama / îngrijorarea ne face să fim mai atenți
în anumite contexte pentru a evita neplăceri, entuziasmul ne ajută
să trecem cu vederea / ignorăm anumite aspecte neplăcute dintr-o
situație specifică)
Aceste emoții au de obicei o intensitate redusă sau medie.
Percepție asupra situației Modul în care o persoană gândește despre o situație, sau privește
(perspectivă) situația
(U1 L3)
Situație plăcută Situație de viață în care experimentăm / trăim emoții care ne produc
(U1 L4) stări de bine
SAU
Situație de viață în care o persoană a experimentat emoții folositoare
Situație neplăcută Situație de viață în care experimentăm / trăim emoții care ne produc
(U1 L4) stări pe care le simțim neplăcut
SAU
Situație de viață în care o persoană a experimentat emoții
nefolositoare
Control emoțional Modalitatea prin care o persoană răspunde funcțional unei situații în
(U1 L4) care trăiește o emoție intensă (răspunsul / comportamentul este
adaptat social, flexibil și duce la scăderea intensității emoției astfel
încât persoana să își poată atinge scopul)
Feedback Aici, un proces prin care comunicăm ce observăm persoanei care face
(U1 L5+U2 L10) o acțiune, în scopul de a îmbunătăți comportamentul / acțiunile per-
soanei respective în viitor
De obicei, comunicăm persoanei ce ne place din acel comportament, ce
simțim când ea face acel comportament, cum o pot ajuta abilitățile ei
pe mai departe, pentru ca performanța ei să fie (și) mai bună.
Limbaj verbal Se referă la mesajul transmis prin cuvinte

(U2 L7)
Limbaj nonverbal Se referă la mesajul transmis prin gesturi și mimică, fără vorbe
(U2 L7)
Film mut Film prin care mesajele sunt transmise doar prin mesaje nonverbale
(U2 L7)
Poveste Relatare, expunere a unui fapt sau a unui șir de evenimente într-o des-
(U2 L8) fășurare gradată, în care unul sau mai multe personaje trec printr-o
provocare / un set de conflicte pentru a atinge un țel
99
CĂLĂTORIE ÎN LUMEA EMOȚIILOR
D
DEFINIȚII
Storytelling Formă de relatare a unor fapte care presupune interacțiunea imediată,

(U2 L8) personală, activă și directă dintre povestitor și ascultător
Coerență Se referă la închegarea părților într-o structură coezivă, logică

(U2 L9-10)
Design Se referă la un domeniu multidisciplinar care combină mai mulți

(U2 L9-10) factori dintr-un mediu (socio-economici, tehnici, de sustenabilitate
etc.) pentru a crea un produs / un serviciu sau a amenaja un spațiu
în armonie cu nevoile utilizatorilor (de ex. design de produs, design
interior, design vestimentar etc.)
Discurs public Expunere verbală a unui subiect în fața unei audiențe în public
(U2 L9-10)
Ascultare activă Ascultarea cu atenție a vorbitorului, concentrarea atenției pe tot ceea

(U2 L10) ce spune
Ascultarea activă implică și un limbaj nonverbal specific: aprobăm
dând din cap, privim vorbitorul în ochi, oglindirea expresiilor faciale.
Verbal, se folosesc cuvinte aprobatoare specifice: înțeleg, ai drepta-
te, etc.
Echipă Grup de oameni care, adesea îndrumați de un lider, îndeplinesc o acti-

(U3 L13-17) vitate cu scop comun
Calități Caracteristicile, atributele, trăsăturile de personalitate ale unui individ

(U3 L12, L15)
Proces Succesiune de stări, etape, stadii prin care trec, în schimbarea lor,
(U3 L14) diverse obiecte, fenomene etc.; evoluție, dezvoltare, desfășurare;
acțiune
În cazul echipei, procesul se referă la pașii parcurși de echipă pentru a
atinge un scop comun
Aspire Talks Eveniment de scurtă durată care urmează modelul oferit de Aspire
(U3 L15-21) Teachers; de la cuvintele în engleză aspire (a aspira la) și talks (dis-
cuții, conferințe); cuprinde discursuri motivaționale pe teme apropi-
ate de interesele elevilor, în fața unui public
Autoanaliză Capacitatea de a analiza propria performanță / propriul comportament

(U3 L16)
100
Un profesor excelent în fața
fiecărui copil din România.

Aspire Talks DIGITAL ManualOptional AspireTeachers A4 2020 Final

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Aspire Talks DIGITAL ManualOptional AspireTeachers A4 2020 Final

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Aspire talks

PRESA UNIVERSITARĂ CLUJEANĂ

Aspire Teachers — București, 2020

Material realizat cu sprijinul sponsorilor OMV Petrom și City Insurance.

Mai multe informații despre materialele digitale ale acestui ghid:

Coordonatori Aspire Teachers

Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României

ISBN 978-606-37-0839-8 I. Buzgar, Ramona (coord.)

DESPRE ASPIRE TEACHERS . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6

Despre Aspire Teachers

”Un profesor excelent în fața

Din 2016, susținem formarea de calitate a profesorilor din România prin

În ultimii ani, au existat dezbateri și diverse inițiative cu privire la dezvoltarea acestor

„Aspire Talks” cuprinde 21 de lecții cu o durată medie de 50 de minute, sugestia noastră

Opționalul are trei mari unități de învățare:

Fiecare lecție începe cu rezultatele așteptate (cunoștințe, abilități, atitudini), listarea

Succesul acestui opțional depinde mult de gradul dumneavoastră de implicare, de tactul

Storytelling sau arta de a spune povești

În acest ghid, am folosit termenii de povestire și storytelling cu sensul de acțiunea de a

dă de gândit că atunci când te transformi, pierzi ceva fundamental și nu le poți îndeplini

Ne putem așadar imagina de ce ar vrea o persoană să spună povești. Dar de ce ar as-

În cadrul acestui opțional, nevoia de conectare e îndeplinită prin contextul de învățare,

back-ul constant primit pe parcurs, de la profesor și de la colegi, pentru ca în timpul ce-

Studiile științifice legate de impactul activităților, metodelor și intervențiilor în educa-

De asemenea, este foarte important să înțelegem că modul în care oferim feedback-ul

1. Feedback-ul eficient este constructiv.

2. Feedback-ul constructiv răspunde la trei întrebări.

3. Cel mai bun feedback este cel descriptiv.

4. Feedback-ul constructiv este despre acțiuni, nu persoane.

5. Feedback-ul nu este o pedeapsă, un verdict sau un adevăr absolut.

6. Atitudinea și emoțiile contează.

7. Momentele potrivite pentru feedback

Activitate Activitate Activitate

• Andrew Wright (2003), Storytelling with Children, Oxford University

Unitatea de învățare 01: U1

Dezvoltarea competenței de a vorbi în public este un proces care

Cunoștințe Abilități Atitudini

Autocunoaștere, Interese, Comunicare, Comportamente,

Activitate Metodă Durată Materiale

Menționați apoi unitățile și scopul unităților de învățare pe care le vor parcurge

Activitate: Să jucăm BINGO!

Acordați-le 1 minut pentru a lectura fișa, lămuriți eventuale neclarități și por-

Este posibil ca unele cadrane să nu poată fi completate deoarece elevii poate nu

Sumarizați răspunsurile elevilor și discutați cu ei despre de ce este important

Explicați elevilor și faptul că uneori nu știm lucruri despre noi pentru că nu

Activitate: Despre mine

Recomandări de flexibilizare / adaptare a lecției:

Lecția 2: Avatarul meu

Cunoștințe Abilități Atitudini

Pasiune, Calitate, Aptitudine

Activitate Metodă Durată* Materiale

Pentru a completa cadranul 4 trebuie să rugați 3 colegi să vă spună ce calități

În cadranul 5 trebuie să treceți numele a 3 colegi care au aceleași calități ca și

Ar fi indicat ca în cadranele 5 și 6 să nu apară aceleași nume.

Activitate: Pasiuni, calități, abilități

Oferiți aceste exemple folosind și răspunsurile menționate de elevi în activita-

Activitate: Avatarul meu

Recomandări de flexibilizare / adaptare a lecției:

Cunoștințe Abilități Atitudini

Emoții , Gânduri nesănătoase, Gânduri sănătoase, Emoții

Activitate Metodă Durată Materiale

După ce au fost recunoscute toate emoțiile, spuneți-le că în următoarele minute

Etapa de reflecție se desfășoară în același timp cu cea de experiență directă.