Optional Dezv emotionala-3HEHKZRPpSUvuPPsMl98Hy3ezIJw77htaFQ2pauyJNe6d6qqJWUqdF4lq2irPgsGqTtuvJ1oW6BlO8lJWTuyzQjQ1GBbiT1oBQRyW5m

Coordonator
Ramona Buzgar, psiholog, lector dr. asociat la Facultatea de Psihologie

și Științe ale Educației, Universitatea Babeș-Bolyai; lector dr. la
Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj-
Napoca (Departamentul de Pregătire a Personalului Didactic)
Contributori
Profesorii din învățământul primar și membri Aspire Teachers:
Ana-Nela Popoveniuc, Anca Borzu, Anca Tăut, Carmina Vakulovski,
Claudia Badiu, Crina Iancu, Dorina Lobonț, Liliana-Daniela
Chivulescu, Mirela Spiță, Raluca Voina, Rodica Gavriș-Pascu
Coordonatori Aspire Teachers

Ana-Maria Toniță (co-fondator, membru board), Măriuca Morariu
(Director Executiv), Victor Dumitrache (colaborator), Gina Apolzan
(coordonare editare și feedback)
Referenți
Oana Moșoiu, lector dr. la Facultatea de Psihologie și Științele
Educației, Universitatea din București; Ina Curic, specialist studii de
conflict și pace; Posie Wood, director curriculum LearnZillion și alum-
nă Teach for America
Ilustrator emoții, personaje

Mihaela Burlacu
Designer
Bogdan Moga — www.bogdanmoga.com
Literă
Alegreya Sans, Martel, Teko — Google Fonts
Aspire Teachers — București, 2020
Material realizat cu sprijinul sponsorilor OMV Petrom și City Insurance.
Mai multe informații despre materialele digitale ale acestui ghid:

www.aspireteachers.ro/optionale
Această operă este pusă la dispoziţie sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-FărăDerivate 4.0 Internaţional.
Pentru a vedea o copie a acestei licenţe vizitaţi https://creativecommons.org/licenses/by-nc-nd/4.0/deed.ro
Cuprins
DESPRE ASPIRE TEACHERS . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6

INTRODUCERE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7
STRUCTURA OPȚIONALULUI . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8
LEGENDĂ SIMBOLURI . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 14
BIBLIOGRAFIE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 15
UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 01: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 17
CINE SUNT EU?
Lecția 1: Despre mine . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 18
Lecția 2: Emoțiile mele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 22
Lecția 3: Stadionul emoțiilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 26
Lecția 4: Emoțiile se prezintă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 30
Lecția 5: Cum ar fi dacă...? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 34
CUM NE ÎMPRIETENIM CU EMOȚIILE?
Lecția 6: Detectivii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 40
Lecția 7: Coarda . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 46
Lecția 8: Emoții și comportamente . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 50
Lecția 9: Gândurile magice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 54
Lecția 10: Prieteni cu propriile emoții. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 58
Lecția 11: Lentile colorate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 62
Lecția 12: Vânătoarea de comori . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 66
EU ÎN RELAȚIE CU CEILALȚI
Lecția 13: Ce este un conflict . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 72
Lecția 14: De ce ne certăm? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 75
Lecția 15: Mărul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 79
Lecția 16: Triunghiul conflictului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 81
Lecția 17: Empatia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 83
Lecția 18: Poveștile noastre . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 86
Lecția 19: Comunicarea nonviolentă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 89
Lecția 20: Rețetarul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 93
Lecția 21: Rucsacul meu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 97
MATERIALE DIDACTICE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 101
ANEXE
GLOSAR DE TERMENI . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 136
DESPRE EMOȚII - DEFINIȚII ȘI EXPLICAȚII . . . . . . . . . . . . . . . . . 139
CĂLĂTORIE ÎN LUMEA EMOȚIILOR
Despre Aspire Teachers
”
Un profesor excelent în fața
fiecărui copil din România.
Din 2016, susținem formarea de calitate a profesorilor din România

prin programe aplicate de pregătire cu o curriculă multidisciplinară,
cu practici pedagogice eficiente adaptate la realitățile secolului 21.
Împreună cu ei, dezvoltăm comunități de bune practici și validăm
conținut educațional inovator, concentrat pe competențele viitorului
din anul 2030, pentru o generație de copii și tineri adaptați economiei
globale.
▶ aspireteachers.ro
▶ facebook.com/AspireTeachers
6
A IRE TEAC ER I UL RO E ORULUI
Introducere
„Călătorie în lumea emoțiilor” este rezultatul muncii de colaborare și creație a mai

multor profesori și specialiști în domeniul educației din România și Statele Unite ale
Americii. Este primul produs al unei comunități dinamice, formate din dascăli motivați,
aflați în propria călătorie de creștere personală și profesională.
Într-o lume globală, dinamică și cu solicitări foarte diferite față de cele ale secolului tre-
cut, elevii au nevoie de competențe care să le asigure pe de o parte adaptarea la condițiile
de viață noi și provocatoare, iar pe de altă parte să îi sprijine în demersul de a-și construi
un viitor mai bun. Cercetările din ultimii 50 de ani au arătat că abilitățile socio-emoțio-
nale sunt esențiale pentru succesul profesional. Un copil are toate șansele să se transfor-
me într-un adult responsabil și empatic față de semeni, dacă învață să devină conștient
de propriile emoții și să le gestioneze de timpuriu.
Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) a inițiat în anul 2015

proiectul „Viitorul Educației și al Abilităților 2030” (Future of Education and Skills
2030), cu scopul de a construi un cadru comun de înțelegere a competențelor de care vor
avea nevoie tinerii în secolul 21. OCDE Learning Compass 2030 a identificat trei astfel de
competențe transformative: crearea de noi valori, reconcilierea tensiunilor și dilemelor
și asumarea responsabilității. Fiecare dintre acestea presupune un set de cunoștințe,
abilități, atitudini și valori importante, precum: creativitate, gândire critică, colaborare
și adaptabilitate (creare de noi valori), gândire flexibilă, empatie, respect, negociere, re-
zolvare de probleme, reziliență (reconcilierea dilemelor) și conștiință de sine, autocon-
trol și integritate (asumarea responsabilității). Astfel, într-o societate unde cel mai de
preț capital, încrederea noastră unii în alții, este la cote foarte joase, încercarea timpurie
de a ajuta copiii să își recunoască și să se împrietenească cu propriile emoții devine o
necesitate.
Cu aceste obiective în minte, Aspire Teachers a dezvoltat un program pentru învățămân-

tul primar care prioritizează dezvoltarea competențelor socio-emoționale indispensa-
bile pentru economia globală din 2030: recunoașterea și exprimarea emoțiilor în diferite
situații, luarea unor decizii responsabile, reglarea emoțiilor și comportamentelor perso-
nale pentru crearea unor relații bune cu cei din jur, creșterea stimei de sine și rezolvarea
conflictelor prin empatie, creativitate și comunicare nonviolentă. Bazat pe o analiză de
nevoi adunate de la dascăli și de la elevii lor și pe un proces de pilotare a conținutului cu
zece profesori și 300 de elevi în 2019, programul „Călătorie în lumea emoțiilor” vine în
sprijinul profesorilor din ciclul primar care doresc să dezvolte competențele socio-emo-
ționale de care elevii vor avea nevoie pentru a naviga în mediul competitiv din viitorul
apropiat.
7
Structura opționalului
Deoarece dezvoltarea competențelor sociale și emoționale presupune o preocupare și un

efort constant din partea cadrului didactic, opționalul „Călătorie în lumea emoțiilor” se
poate desfășura pe parcursul unui întreg an școlar. El este destinat cu precădere elevilor
din învățământul primar din clasele I și II, dar poate fi utilizat și la clasele mai mari, atât
timp cât cadrul didactic consideră materialul ca fiind util pentru elevii cu care lucrează.
Vă prezentăm mai jos câteva detalii cu privire la modul în care au fost structurate lecțiile,
dar și câteva recomandări cu privire la modul de desfășurare al lecțiilor.
„Călătorie în lumea emoțiilor” cuprinde 21 de lecții cu o durată medie de 50 de minute,

sugestia noastră fiind ca lecțiile să se desfășoare cu o frecvență de o lecție / săptămână.
Opționalul are trei mari unități de învățare:

• Unitatea I - Cine sunt eu;
• Unitatea II - Cum ne împrietenim cu emoțiile;
• Unitatea III - Eu în relație cu ceilalți.
Unele dintre obiectivele și competențele dezvoltate în aceste lecții deservesc și com-

petențele generale prevăzute în programa de dezvoltare personală de la acest nivel de
vârstă (autocunoaștere, exprimarea adecvată a emoțiilor în interacțiunile cu ceilalți).
Fiecare lecție începe cu rezultatele așteptate (cunoștințe, abilități, atitudini), listarea

conceptelor cheie și planul lecției după care urmează descrierea activităților. În acest fel
cadrul didactic are la dispoziție materialele didactice și scenariul lecției, acest lucru faci-
litând atingerea obiectivelor de învățare și ușurând eforturile pentru pregătirea lecției.
Lecțiile sunt gândite conform ciclului învățării experiențiale, astfel încât după introdu-
cere, să urmeze experiența directă, reflecția, generalizarea și transferul. Pentru fiecare
etapă din acest proces sunt detaliate activitățile și ghidul de facilitare, precum și resur-
sele auxiliare necesare (referințe la clipuri video, anexe, fișe de lucru, cartonașe, postere,
puzzle-uri).
La finalul lecțiilor veți găsi sugestii de flexibilizare a conținutului. Acestea sunt alter-
native pentru unele momente ale activității care sunt, poate, mai dificil de realizat, sau
recomandări despre cum să folosiți și să extindeți rezultatelor învățării și în alte lecții.
Pentru ca fiecare lecție să își atingă scopul și obiectivele asumate, vă rugăm să citiți cu
atenție, înainte de aplicarea la clasă, tot conținutul activității (inclusiv sugestiile de
flexibilizare). Este important să alocați un timp de pregătire pentru a vă familiariza cu
materialele audio-video sau pentru a multiplica materialele sau, acolo unde dispuneți de
resurse limitate de multiplicare, să recreați schemele sau anexele în formule simplifica-
te, pe tablă sau foi de flipchart.
La finalul ghidului veți găsi, în ordine: anexele pentru fiecare lecție, glosarul de termeni,
definiții și explicații despre conceptele folosite.
Succesul acestui opțional depinde mult de gradul dumneavoastră de implicare, de tactul

pedagogic și de capacitatea de a asculta și a empatiza cu elevii. Feedback-ul obținut de
8
la profesorii pentru învățământ primar care au implementat lecții din acest opțional ne
încurajează să credem că, dacă urmați indicațiile din acest ghid, veți vedea un progres în
modul cum iau decizii elevii, cum își reglează emoțiile și relaționează cu cei din jur și în
stima de sine și motivația pentru școală.
Clarificări conceptuale
1. Învățarea experiențială
Lecțiile opționalului „Călătorie în lumea emoțiilor” sunt construite, așa cum am men-
ționat mai sus, pornind de la procesul învățării experiențiale, consacrat de psihologul
american David Kolb. Filosofia învățării experiențiale a fost cea care a inovat pedagogia
școlară, activând principalul actor în procesul educațional: elevul. Spre deosebire de
învățarea „pe de rost”, cunoașterea este creată prin experiență directă, iar asimila-
rea informațiilor are loc prin reflecția asupra situațiilor experimentate, care apoi sunt
generalizate (transformate în informații noi, abstractizate) și apoi transferate și testate
în contexte specifice. Astfel, elevul devine un actor activ care experimentează conști-
ent, reflectează și trage singur concluzii asupra celor trăite, având învățătorul ca ghid.
Pentru a face învățarea cât mai relevantă, am folosit în procesul învățării experiențiale și
exemple din viața de zi cu zi a elevilor. În acest fel, ei vor înțelege mai bine ce se întâm-
plă în jurul lor, vor procesa mai adânc informațiile și vor fi mai motivați să se implice în
învățare.
2. Emoțiile și rolul lor în viața noastră

Crearea unui climat emoțional sigur în clasă implică deschidere și colaborare, relații
pozitive, de susținere (între elev - elev și profesor - elev), oferirea de feedback și as-
cultare activă. Aceste dimensiuni influențează mult felul în care elevii învață. Cele mai
recente studii în neuroștiințe alocă emoțiilor un rol esențial în deciziile, comportamen-
tele și relațiile cu ceilalți, în general. Emoțiile influențează procesele cognitive, inclusiv
percepția, atenția, memoria, rezolvarea problemelor și au un impact major în învățare.
Dezvoltarea socială și emoțională nu implică automat o încercare de a-l face pe elev fe-
ricit, deoarece scopul dezvoltării armonioase a elevului nu este să înlăture emoțiile care
generează stări neplăcute. Din contră, elevul trebuie să perceapă toate emoțiile ca fiind
ale lui, să le conștientizeze și să le accepte ca parte din viață, pentru ca apoi să se folo-
sească de înțelegerea lor pentru a lua decizii mai bune în viitor. Copilul trăiește în aceeași
lume ca și noi toți și oricât am încerca să îl protejăm, el va experimenta pe parcursul
vieții toate emoțiile - de la cele percepute ca fiind foarte „plăcute”, la cele percepute ca
fiind foarte „neplăcute”.
Emoția este un episod complex, multicomponent, care apare ca urmare a interacțiunii

omului cu mediul și creează disponibilitate spre acțiune. Teoriile cognitive spun că emo-
ția începe cu o evaluare cognitivă sau răspuns evaluativ care declanșează o serie de reacții
(Lazarus, 1991, Rosenberg, 1998). De exemplu, dacă un copil nu este lăsat să se joace cu
mingea în casă (interacțiunea cu mediul), el poate evalua situația ca fiind groaznică /
de neacceptat, iar ca urmare a acestei evaluări / interpretării să rezulte o emoție nefo-
lositoare (furia) care se manifestă facial, corporal (ex. se înroșește), cognitiv (nu poate
gândi la alte alternative de joacă) sau comportamental (țipă, plânge, lovește). În aceeași
situație însă, poate apărea o interpretare mai puțin catastrofală, am spune „sănătoa-
să”, de tipul „nu îmi place deloc că nu mă pot juca cu mingea în casă, dar înțeleg că ar fi
riscant”. În acest caz reacțiile sunt altele (nu mai țipă, nu se mai înroșește) chiar dacă
emoția nu este de bucurie, ci mai degrabă de dezamăgire. Ea este însă folositoare pentru
că îl ajută pe copil să se gândească și să găsească alte jocuri pe care le poate juca în casă.
9
Cu alte cuvinte, cu cât emoția este mai intensă și situația evaluată ca fiind mai nedorită
/ de netolerat / groaznică, cu atât comportamentul nostru va fi mai orientat spre expri-
marea emoției și mai puțin spre identificarea unei soluții pentru rezolvarea problemei /
situației.
Toate activitățile care au ca scop înțelegerea modului în care iau naștere emoțiile și cele
care au ca scop identificarea unor modalități eficiente de gestionare a lor se bazează pe
modelul ABC cognitiv unde:
• A - reprezintă situația / contextul / evenimentul care i se întâmplă copilului;
• B - reprezintă gândurile / convingerile / interpretările copilului care trăiește experiența
(ce înseamnă pentru mine ce mi se întâmplă);
• C - reprezintă emoția pe care o generează gândurile / interpretările pe care le face copi-
lul (cum mă simt când mă gândesc că…).
Cu alte cuvinte, gândurile pe care le am despre o situație generează emoția pe care o

simt. Dacă am niște gânduri raționale, care arată că înțeleg realitatea cât mai aproape de
cum este ea, fără alte interpretări, atunci emoțiile mele îmi vor fi de folos, sunt funcțio-
nale, chiar dacă nu pot spune că sunt „pozitive”. Dacă însă gândurile mele sunt iraționa-
le, se bazează pe generalizări, scenarii sau interpretări catastrofale, emoțiile mele vor fi
intense, disfuncționale, „negative” și mă vor bloca (ele sunt cele care duc la probleme de
sănătate mentală).
Pentru a fi corecți din punct de vedere conceptual, dar și pentru a folosi o terminologie
care să nu inducă faptul că emoțiile sunt pozitive sau negative, am recurs la utilizarea
unor termeni care au fost înțeleși ușor de elevi, în etapa de pilotare. Astfel, pentru gân-
durile iraționale, am folosit sintagma „gânduri nesănătoase”, pentru gânduri raționale
- „gânduri sănătoase”, iar pentru emoții disfuncționale - „emoții nefolositoare”, iar
pentru emoții funcționale - „emoții folositoare”.
În învățare, emoțiile sunt extrem de importante deoarece pot susține sau pot bloca acest
proces. Ca să înțelegem mai bine cum funcționează modelul teoretic detaliat mai sus,
vom lua un exemplu din viața școlară. Să spunem că un elev a primit la un test un rezul-
tat pe care nu și l-a dorit. În momentul în care își vede calificativul, se pot întâmpla două
lucruri:
A. Poate interpreta situația ca fiind de netolerat / groaznică și poate să gândească des-

pre el „sunt un prost” / „nu sunt bun de nimic” / „mie nu îmi reușește nimic”/ „TOȚI
or să râdă de mine” / „sunt cel mai ghinionist copil de pe pământ” / „numai mie mi se
putea întâmpla așa” / „mama o să se supere foarte tare PE MINE” etc. În acest moment
emoția lui sigur va fi disfuncțională - va fi foarte trist / se va înfuria / rușina / se va
simți foarte vinovat / îi va fi foarte frică la următorul test că va obține același califica-
tiv. Drept consecință, se poate să devină agresiv, să plângă în hohote, să nu mai vrea
sa vină la școală când sunt teste de dat. De multe ori nici nu va asculta ce îi spunem, iar
consecințele pe termen lung pot fi dezastruoase. De cele mai multe ori, frica de eșec
(pe baza unor rezultate slabe anterioare, care au generat anxietatea) îl oprește pe elev
din a se putea concentra la un test. În același fel însă, și o emoție de genul fericire poate
să îl împiedice - de exemplu, când vede un exercițiu foarte ușor și e sigur de reușită,
poate greși la calcul pentru că emoția este foarte puternică („uraaa, o să iau notă mare
la test”).
B. Poate interpreta situația ca fiind neplăcută și poate să gândească „de data asta nu
am reușit” / „se vede că nu m-am pregătiti pentru acest test” / „ce păcat că nu am luat
o notă mai bună” / „probabil mama nu o să fie foarte fericită pentru calificativul aces-
ta” etc. În acest caz, chiar dacă nu este „pozitivă”, emoția este funcțională, iar copilul
se poate simți: trist, dezamăgit, frustrat, nemulțumit, mâhnit, poate puțin speriat etc.
10
Aceste emoții însă nu îl vor opri din a se concentra mai bine data viitoare. În acest caz,
poate înțelege feedback-ul cadrului didactic, unde mai are de muncit, ce a greșit, ce
poate face ca rezultatul ulterior să fie mai bun. De multe ori, o doză de disconfort emo-
țional este importantă în învățare - îl poate motiva să fie mai bun, ambițios, perseve-
rent. Asta nu înseamnă că ar trebui să dăm note mici elevilor doar pentru a-i impulsi-
ona și nici nu urmărim să le creăm disconfort emoțional. Trebuie doar să fim atenți la
modul în care ei gândesc pentru a interveni eficient.
După cum am menționat în explicațiile de mai sus, emoțiile se exprimă, se pot vedea
în comportamentul nostru: un elev nu plânge pentru că un altul i-a distrus desenul, ci
pentru că este foarte trist / supărat / furios. Un elev nu lovește pentru că nu știe cum alt-
cumva să se comporte, ci pentru că este atât de furios încât nu poate vedea și aplica alte
alternative. De aceea, de foarte multe ori, când vrem să schimbăm un comportament,
în primul rând trebuie să vedem emoția cu care este asociat, pentru că dacă reușim să
schimbăm emoția, comportamentul dorit este învățat mai ușor și durează mai mult (se
manifestă pe timp mai îndelungat).
În concluzie, rostul unui program de dezvoltare socio-emoțională este să ajute elevii să

identifice corect emoțiile și stările prin care trec, să înțeleagă gândurile sau interpretările
care stau la baza acestora și să învețe tehnici de autoreglare, recunoscând ce pot controla
și cum își pot redefini interpretările care generează emoțiile care îi pot bloca.
3. Conflictul și managementul conflictului

În cadrul acestui opțional, am ales să abordăm conflictul prin prisma metodei
„Transcend” elaborată de către cunoscutul sociolog norvegian Johan Galtung, fondator
al disciplinei care studiază pacea și conflictele. Semnul pentru criză în limba chineză
înseamnă oportunitate. În cultura dominantă care este adversă conflictului, nu avem
instrumente adecvate cu care să abordăm și să transformăm contradicțiile care apar,
găsind soluții care mulțumesc toate părțile implicate. În general, conflictele sunt perce-
pute ca fiind evenimente negative, care ne afectează starea de bine, pe care le asociem cu
durere, tensiune sau chiar violență. Dar conflictele pot fi și moduri de a ne cunoaște mai
bine, de a învăța și a negocia cu ceilalți, iar pentru a le vedea ca oportunități, e important
să transformăm convingerile limitative care dau conflictelor conotații exclusiv negative.
Pentru asta, vom oferi un cadru de înțelegere și instrumente de abordare pentru a rezolva
și transforma tensiunile care apar, negociind soluții benefice pentru toți cei implicați.
O definiție simplă a conflictului este o contradicție sau o tensiune simțită de cei implicați
când percep o amenințare la adresa nevoilor, intereselor sau preocupărilor lor (Johan
Galtung, 1969).
Modul cum abordăm conflictele face diferența: cu ce convingeri limitative sau con-
structive și cu ce instrumente și tip de comunicare și conectare operez pentru a le
transforma în mod benefic?
Câteva direcții pentru a susține o abordare constructivă a conflictelor:

• Conflictul, înțeles corect, este o oportunitate de a clarifica nevoi, de a exprima interese,
de a găsi soluții și a crea realități noi benefice pentru cei implicați.
• Conflictele sunt foarte des întâlnite și parte normală din viața de zi cu zi. A fi viu este
sinonim cu a experimenta conflicte de la nivel intra-personal (eu cu mine, având ten-
siuni între nevoie diferite la care vreau să răspund) la nivel internațional.
• Conflictul nu este același lucru cu violența. Putem alege să vedem conflictele ca pe o
ocazie de învățare și creație. Ne putem întreba: care este ocazia de claritate privind
nevoilor noastre și de creștere / maturizare personală pe care o aduce?
• Conflictele ne provoacă să fim atenți la noi înșine și la nevoile noastre, pe care să le
11
comunicăm celorlalți și să le negociem cu ceilalți.

• Ele cer să fim creativi și să găsim soluții bune pentru toată lumea.
• Cu exercițiu, în timp, putem dezvolta creativitatea de a găsi multiple strategii și soluții
pentru a transforma orice conflict apare.
Cadru conceptual pentru a înțelege conflictele
Triunghiul identificării conflictelor ABC engleză / ACC română (Atitudini,

Comportamente, Contradicții) oferă un instrument de analiză a conflictelor pe trei
paliere:
• Atitudini – ce abordare au părțile implicate, ce simt și cred despre conflicte;
• Comportamente – cum se poartă cei implicați, ce cuvinte sau acțiuni folosesc;
• Contradicții – care este, de fapt, neînțelegerea sau sursa tensiunii.
Pe marginea oricărui conflict se poate face o hartă completă a celor trei componente.
Pentru fiecare
Exemplu participant
1: Două surori se la conflict,
ceartă pentruputeți face un
o pătură triunghi
pentru separat. vor să doarmă cu ea.
că amândouă
Care este situația?

Contradicția / Sursa tensiunii:
Sora mai mare a folosit o anumită pătură mai multă vreme pentru că îi place în mod deosebit.
E foarte moale. Într-o seară, sora mai mică o vrea și ea. I-o cere, dar sora mai mare nu dorește
să i-o dea. Sora mai mică se impune prin plâns, încearcă să i-o ia cu forța. Simțul de proprietate
asupra păturii este sursa tensiunii, proprietate disputată între fete.
Atitudine:
Sora mai mare: închisă pe poziția ei, nu vrea să discute.
Sora mai mică: Supărată până la furie.
Comportament:
Sora mai mică: Plâns, strigăt, încearcă să îi ia cu forța pătura.
Sora mai mare: Nu cedează la impunerea cu forța, strânge pătura mai strâns pe ea și fuge din
cameră.
După o scurtă analiză și reflecție pe marginea celor trei componente, identificate pentru
fiecare participant la conflict în parte, cartografiați nevoile și temerile fiecăruia pentru a
găsi puncte comune sau a crea conexiune și posibilitate de empatie.
Pentru exemplul de mai sus: Care este nevoia surorii mai mici pentru a avea exact ace-
eași pătură în același moment?
• Să se simtă și ea specială, învăluită de o pătură foarte moale;
• Să împartă ceva cu sora ei;
• Să aibă acces la o resursă a familiei pe care o percepe limitată (e o singură pătură de
acest fel în casă).
Testăm diferența dintre a face o cerință deschisă cuiva și a dori să impunem un anumit
rezultat prin capacitatea de a auzi NU. Dacă o parte în conflict nu poate auzi și accepta un
răspuns de NU din partea celeilalte părți, e vorba de o impunere.
Când conflictul escalează rapid spre violență fizică, e clar că sistemul limbic, acea parte
centrală a creierului nostru responsabilă mai ales cu emoțiile și formarea amintirilor
de lungă durată, a intrat în mod de luptă. Aici copiii, care au sistemul limbic în formare
12
continuă și maturizare abia spre 20 de ani, au nevoie de ajutor pentru a se putea opri fizic
și a reduce intensitatea emoțiilor primare.
E importantă apoi reflecția pe marginea situației, care înseamnă ascultarea tuturor

părților. Revenim în acest caz la valorile pe care le dorim manifestate între noi, regulile
familiei sau regulile clasei
Dacă nu dorim impunere, cum am putea vorbi, negocia cu celălalt astfel încât să ne răs-
pundem la nevoi?
De cele mai multe ori conflictele apar la nivelul strategiilor de acțiune, nu la nivelul
nevoilor participanților la conflict. Exprimarea sentimentelor și identificarea nevoi-
lor susține crearea de conexiune umană. Putem înțelege nevoia din spate unei acțiuni,
conectându-ne la umanitatea celuilalt, chiar dacă nu suntem de acord cu anumite acțiuni
ale lui. La aceeași nevoie care este identificată – de exemplu de suport, siguranță, bu-
năstare, relaxare – se poate răspunde în diferite feluri care să fie potrivite pentru toți cei
implicați.
După cartografierea conflictului, inclusiv cu nevoile părților, pentru a găsi soluții conti-
nuăm cu triunghiul rezolvării conflictelor.
Triunghiul rezolvării conflictelor
C
pentru
Comportamente
propunem
onviolența
pentru pentru
Atitudini A C Contradicții
propunem propunem
Empatie Creativitate
Empatie: Prin empatie se creează o conexiune umană și validare a nevoii din spatele
părților implicate în conflict, fără ca asta să însemne aprobarea unei strategii sau acțiuni
punctuale de satisfacere a unei anumite nevoi. Pot vedea lumea prin ochii celuilalt? Ce
simte el / ea, ce nevoi are? Una din cele mai mari nevoi ale copiilor și oamenilor în special
este să fie auziți, ascultați. Când se răspunde acestei nevoi în primul rând, este de obicei
mai ușor ca părțile să identifice soluții. Nicio parte nu este atât de nerezonabilă în con-
flict pe cât s-ar crede când se creează un spațiu de comunicare și împărtășire a sentimen-
telor și nevoilor.
Nonviolența: Nonviolența este o alegere valorică bazată pe principiul susținerii vieții.

Este o valoare importantă în cadrul interacțiunilor umane.
Toate sentimentele mele sunt valide, mă învață / îmi arată ceva, dar NU am dreptul să
lovesc și să-i jignesc pe ceilalți. Cum m-aș putea exprima și purta cu celălalt când am o
situație de tensiune și conflict?
13
În primul rând, îmi asum responsabilitatea pentru emoțiile și comportamentele mele.

Nu celălalt este cel care „mă enervează”, „provoacă” etc., eu pot alege dacă mă enervez
sau nu. Apoi accept că celălalt are altă nevoie, altă opinie.
Violența este o strategie dăunătoare pentru a satisface niște nevoi întotdeauna valide.
Când validăm sentimentele și nevoile din spate, deschidem un spațiu de conectare și
reflecție pentru a invita alte strategii în acțiune.
Creativitatea: Contradicțiile dintre nevoi și persoane cer creativitate pentru a identifi-

ca mai multe moduri de rezolvare astfel încât rezultatele să fie benefice pentru toți cei
implicați. Aici punem în discuție credința des întâlnită că „ori câștigă o parte, ori cea-
laltă”, „ca cineva să fie mulțumit, să câștige, altcineva trebuie să piardă” sau jocul de
sumă nulă. Aducem în schimb creativitate pentru a găsi soluții bune pentru toți, dincolo
de compromis. În general, compromisul nu are o conotație pozitivă. Chiar dacă multe
culturi îl consideră o întâlnire pe linia de mijloc, în esență este vorba despre o mentalita-
te de tip luptă în care fiecare renunță la ceva, fiind mulțumit doar de faptul că și celălalt e
nemulțumit.
• Provocarea creativității este de a găsi soluții care sunt bune pentru toate părțile și de a
transforma împreună conflictul inițial în ceva mai bun decât s-ar fi putut gândi inițial
părțile implicate.
În exemplul conflictului de mai sus:

• Surorile au ales să doarmă în același pat și să împartă pătura cel puțin câteva nopți;
• În alte variante de soluții, ele pot identifica alte pături care ar putea fi folosite alter-
nativ între ele. Sau ar putea alege să facă din acea pătură un cort în casă pe care să îl
folosească amândouă și astfel ar transforma situația inițială în mod neașteptat.
În activitate cu clasa, pe orice tip de exemplu conflictual alegeți, găsiți cel puțin trei
idei pentru a rezolva orice contradicție. Alegeți un exemplu de conflict oferit de copii și
explorați cât mai multe idei de soluții creative pentru a lărgi paleta de răspunsuri la orice
conflict. Activitatea cu mărul din unitatea trei va ajuta elevii să exerseze abordarea crea-
tivă pentru un tip de conflict simplu.
Legendă simboluri
Activitate Activitate Activitate

I individuală G în grupe F frontală
14
Bibliografie
• Daniel David (2012), Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale, Ed.

Polirom.
• Daniel Goleman (2018), Inteligența emoțională, Ed. Curtea Veche.
• David Kolb (2014), Experiential Learning: Experience as the Source of Learning
and Development, Pearson FT Press.
• George W. Burns (2011), 101 Povești vindecătoare pentru copii și adolescenți,
Ed. Trei.
• Gabriela Bărbulescu, Silvia Borțeanu, Marilena Călin, Cecilia Iuga,
Elvira Toma (2015), 175 de jocuri pentru preșcolari și școlarii mici, Ed. Litera.
• Erika Rosenberg (1998), Levels of analysis and the organisation of
effect, Review of General Psychology, 2, 247-270.
• Johan Galtung. Conflict as a Way of Life, în: H. Freeman (ed.),1969.
Progress in Mental Health. London: Churchill.
• Maurice J. Elias, Steven E. Tobias, Brian S.Friedlander (2019),
Inteligența emoțională în educația copiilor, Ed. Curtea Veche.
• Richard Lazarus (1991), Emotion and adaptation, New York: Oxford
University Press.
• Sylvia Rotter, Dr. Brigitte Sindelar (2014), Sus cortina... pentru viață.
Pedagogie teatrală. Jocuri și exerciții, Editura UNATC PRESS.Lisa Barrett
(2017), Cum iau naștere emoțiile, Ed. ASCR.
15
Unitatea de învățare 01: U1
Cine sunt eu?
În paginile care urmează, vă propunem o călătorie împreună cu elevii

în lumea lui Dani, un băiețel curios care vrea să adune în rucsacul lui
cele mai utile instrumente prin care să înțeleagă ce sunt emoțiile, de
unde vin ele, cum le putem recunoaște, ce rol au ele în comportamen-
tele și relațiile cu cei din jur.
Puteți începe chiar cu prezentarea lui Dani:

„Salut! Eu sunt Dani. Sunt un copil ca voi, căruia îi place să se joace,
să călătorească, să danseze, să deseneze și să pună întrebări! Am un
rucsac mai special în care adun toate lucrurile noi despre care învăț
în călătoriile mele. Azi am ajuns în clasa voastră și doresc să vă invit
într-o expediție. Este vorba despre o călătorie în lumea emoțiilor, a
gândurilor și relațiilor cu ceilalți. La sfârșitul ei, mi-ar plăcea să aveți
și voi un ghiozdan ca al meu - plin cu învățăminte și amintiri utile,
care vă vor ajuta să creșteți mari și să aveți relații frumoase. Haideți să
pornim împreună la drum!”
Dani dorește tare mult să ne cunoască! Pentru că el deja ne-a spus că îi

plac aventurile, că îi place să deseneze și să danseze, ne invită în lecții-
le următoare să vorbim despre noi - să îi spunem ce ne place și ce știm
noi să facem. El ne lansează și o provocare: vrea să vadă dacă putem să
explorăm lumea emoțiilor, ca să îi spunem și lui ce am aflat. Vrea să
afle ce emoții cunoaștem, cum ne exprimăm emoțiile, când apar ele și
chiar vrea să afle cât de bine putem să identificăm emoțiile celorlalți.
Haideți să facem primii pași în lumea emoțiilor!
Lecții:
L1: Despre mine
L2: Emoțiile mele
L3: Stadionul emoțiilor
L4: Emoțiile se prezintă
L5: Cum ar fi dacă…?
17
U1
Lecția 1: Despre mine

L01
Scopul lecției Dezvoltarea abilităților de prezentare a propriei
persoane prin intermediul pasiunilor, calităților,
abilităților personale
Rezultatele învățării
Cunoștințe Abilități Atitudini

• Elevii enumeră pasiunile, cali- • Elevii identifică asemănări și • Elevii manifestă o atitudine
tățile, abilitățile personale. deosebiri între pasiunile, cali- pozitivă față de sine și față de
tățile, abilitățile lor. ceilalți.
• Elevii stabilesc relații cu mem-
brii grupului pe baza asemă-
nărilor și deosebirilor dintre
pasiunile, calitățile, abilitățile
personale.
Concepte cheie
Pasiune, Calitate, Abilitate
Planul lecției
Activitate Metodă Durată Materiale

1. Introducere Joc de spargere a gheții 5 min -
2. Experiența directă - Și Joc didactic 10 min -
eu sunt...
3. Reflecția asupra Discuție colectivă 10 min -
experienței
4. Generalizare Conversație euristică 10 min -
5. Transfer (Aplicare) - Activitate individuală 15-50* min Anexa 1: Avatarul meu
„Avatarul meu” „Eu și cu mine”
*Lecția poate fi desfășurată în două ore - mai ales la clasele I sau cu număr mare de elevi. În acest caz, a doua lecție va surprinde
etapa de transfer, oferind astfel fiecărui elev posibilitatea de a-și prezenta desenul. De asemenea, se poate cere copiilor să com-
pleteze desenul colegilor, acolo unde este cazul. Vă asigurați în acest fel că la nivelul clasei, fiecare individ este valorizat de către
ceilalți.
18
U1
Descrierea activităților
01 Introducere
L01
Activitatea: Joc de spargere a gheții
F
Alegeți un joc sau un cântec pe care elevii deja îl știu și care le place mult. Este
de preferat să alegeți un cântec sau un joc scurt care le aduce elevilor energie și
bună dispoziție. Sugestie de melodie: “Brain Breaks - Move and Freeze - Kids
Songs by The Learning Station”.
02 Experiența directă
Activitatea: Ce ne place?
F
Așezați elevii în cerc și spuneți-le să ridice mâinile cu degetele orientate în sus.
Fiecare elev va trebui să completeze propozițiile pe care le începe învățătorul,
iar atunci când un coleg oferă răspunsul pe care l-ar fi spus și el, trebuie să în-
doaie câte un deget spre palmă. Puteți folosi, de exemplu, enunțurile: „Eu sunt
pasionat de….”; „Eu sunt priceput / talentat la….”; „Cel mai bine știu să....”,
„Mie îmi place să….”, „Cel mai mult îmi place atunci când….”.
Înainte de începerea jocului, oferiți copiilor un exemplu pentru a vă asigura că

au înțeles sarcina de lucru. Jocul va ajuta la cunoașterea elevilor prin identifi-
carea calităților, pasiunilor, abilităților acestora, dar va fi și amuzant, dacă par-
ticipanții își aleg exemple de experiențe cu umor. Dacă elevii nu mai au degete
ridicate, jocul se poate încheia sau se poate relua cu o nouă rundă.
03 Reflecție
Activitatea: Discuții frontale

F
În grup cu toți elevii, adresați întrebări frontal și facilitați discuția. Răspund
elevii care doresc.
Adresați întrebările:
• Ce ați avut de făcut?
• Ce asemănări ți-ai găsit cu colegii?
• Ai reținut cu cine te-ai asemănat?
• Există și deosebiri între voi? Îmi puteți da câteva exemple?
• Ce înseamnă faptul că există și asemănări și deosebiri între voi?
• Cum te-ai simțit când ai văzut că unii dintre colegi au oferit aceleași răspun-
suri ca și tine?
• Cum te-ai simțit când nimeni nu a mai răspuns ca tine?
04 Generalizare
Activitatea: Ce ne place?
F
Explicați elevilor scopul jocului „Ce ne place?” și definiți noțiunile de pasiune,
calitate, abilitate.
19
U1 Subliniați faptul că fiecare dintre noi are diferite pasiuni, calități, abilități, care
ne ajută să ne alegem prietenii, să discutăm mai ușor cu persoane pe care nu
le cunoaștem așa bine, dar au abilități sau pasiuni similare. De exemplu, copiii
care sunt pasionați de fotbal comunică mai bine / se joacă mai mult cu colegii lor
L01 care sunt interesați de acest sport.
Oferiți aceste exemple pornind de la răspunsurile menționate de elevi în activi-

tatea anterioară. Acest lucru va facilita înțelegerea noțiunilor teoretice.
Puteți folosi în facilitarea discuției următoarele întrebări:

• Ați observat că prietenilor voștri le plac aceleași lucruri ca și vouă? De ce este
important pentru noi acest lucru?
• Se întâmplă în viața noastră să ne alegem prietenii pe baza calităților lor?
Dați-mi un exemplu.
• Ce am învățat din jocul de azi?
05 Transfer
Activitatea: Avatarul meu „Eu și cu mine” (Anexa 1)

I
Fiecare elev va primi o fișă pe care este reprezentat conturul unui omuleț. Elevii
își personalizează omulețul astfel:
• În zona capului desenează obiecte / scriu cuvinte care reprezintă calitățile
personale (ce știu ei despre ei și apreciază la ei înșiși, de exemplu - umorul
sau vivacitatea);
• În zona inimii desenează obiecte / scriu cuvinte care reprezintă pasiunile (ce
iubesc ei cel mai mult să facă, ce e important pentru ei, de exemplu - să cânte,
matematica sau să facă sport);
• În dreptul membrelor desenează obiecte / scriu cuvinte care reprezintă abili-
tățile (ce pot ei să facă foarte bine, de exemplu - să gătească sau să facă rapid
calcule).
Monitorizați activitatea, oferind sprijin elevilor în identificarea calităților, pasi-

unilor, abilităților personale. Este recomandat ca fiecare elev să ofere cel puțin
două răspunsuri pentru fiecare din dimensiunile reprezentate.
Desenele vor fi prezentate folosind metoda „Turul galeriei”.
Elevii care doresc, își pot duce desenele acasă pentru a le prezenta membrilor
familiei. În urma discuțiilor cu aceștia, elevii pot adăuga și alte calități, abilități,
pasiuni.
Pentru a asigura transferul informațiilor din lecție, ca provocare, elevul poate

propune unui membru al familiei să realizeze un omuleț lângă care sunt menți-
onate pasiunile, calitățile și abilitățile acestuia. După aceea, vor discuta despre
asemănările / deosebirile dintre ei.
Rugați elevii să păstreze desenul lor în portofoliul personal.
20
Recomandări / sugestii suplimentare pentru desfășurarea lecției: U1
• Deoarece unii elevi pot fi tentați să copieze / repete răspunsurile colegilor, se

recomandă oferirea unor exemple suplimentare sau folosirea alternativă a
întrebărilor pe parcursul jocului „Și eu sunt…”.
• Pentru a menține atenția elevilor, la secvența de generalizare puteți să fo-
losiți întrebări suplimentare - „Cui îi place fotbalul? Cine a zis că îi place să
L01
citească?” etc.
• În cadrul jocului „Și eu sunt...”, în locul degetelor pot fi folosite diverse
obiecte, cum ar fi creioane colorate.
• La partea de abilități, subliniați faptul că ele se referă la ce știi să faci (com-
petența, gradul de expertiză într-un domeniu) și nu la potențialul pe care
îl ai, dar pe care nu îl dezvolți. Cadrul didactic poate sesiza un potențial al
elevului într-un anumit domeniu, dar dacă el nu este exersat, acest potențial
nu poate deveni abilitate, deci nu poate fi notat pe desen.
21
U1
Lecția 2: Emoțiile mele

L02
Scopul lecției Dezvoltarea abilității de recunoaștere a emoțiilor
de bază în situații simple

• Elevii descriu reacțiile (verba- • Elevii completează jurnalul • Elevii încurajează manifestarea
le, nonverbale, paraverbale) personal. adecvată a emoțiilor în diferite
observate la colegii lor. • Elevii exersează exprimarea situații.
• Elevii recunosc emoțiile de emoțiilor în diferite situații.
bază.
Concepte cheie
Emoție, Bucurie, Tristețe, Frică, Furie, Surprindere, Dezgust
Planul lecției

1. Introducere Discuție colectivă 5 min Fișele lucrate acasă (dacă există)
2. Experiența direc- Observare, 5 min Pahare cu apă și zahăr, apă și
tă - „Gustă, observă, Experiment sare, apă și piper, zeamă de
spune!” lămâie, tinctură de propolis
3. Reflecția Conversație 10 min -
4. Generalizare / Conversație, 20 min Tablă, coli de flipchart, markere,
teoretizare Harta conceptuală, jetoane cu diferite denumiri și
Explicație, imagini ale emoțiilor,
Demonstrație Termometrul emoțiilor,
Anexa 2 – Harta emoțiilor
5. Transfer Conversație, 10 min Jurnalul, instrumente de scris
Jocul „Statui”,
Jurnalul personal
22
U1
01 Introducere
L02
Activitate: Prezentarea Avatarului
F
Așezați elevii pe scaune, în semicerc, și discutați despre tema de săptămâna
trecută: dacă au prezentat acasă ce au lucrat (fișa „Avatarul meu”), ce au spus
membrii familiei cu care au povestit despre fișă, dacă vreunul dintre aceștia și-a
realizat propria fișă. Dacă au adus fișa unui membru din familie, o pot prezenta,
dacă doresc.
Activitate: Gustă, observă, spune!

F
Comunicați elevilor că astăzi vor discuta despre emoții. Scrieți în centrul tablei
/ foii de flipchart cuvântul „EMOȚII”. Așezați apoi pe masă / catedră paharele în
care se află apa în care ați pus în prealabil diverse substanțe: zahăr, sare, zeamă
/ sare de lămâie, piper, tinctură de propolis, astfel încât să fie o gamă cât mai
variată de gusturi. Paharele pot fi colorate diferit sau pot avea un semn distinc-
tiv pentru a fi ușor de identificat.
Elevii nu știu ce conțin paharele. Rugați câțiva elevi să vină pe rând pentru a
gusta apa din pahare.
Sarcina de lucru este ca elevul care vine în fața clasei să aleagă un pahar și să
guste din el, iar ceilalți să observe reacțiile acestuia: mimică, gesturi, interjecții
/ expresii verbale.
03 Reflecție
Activitate: Discuție colectivă

F
După observarea fiecăruia dintre colegi, elevii răspund la următoarele întrebări:
• Ce credeți că a simțit colegul vostru când a văzut apa din pahar?
• Ce credeți că a simțit colegul vostru când a gustat din pahar?
• Ce reacții ați observat la colegul din fața voastră (ce a exprimat fața lui, corpul
lui, ce cuvinte a folosit)?
• Care dintre aceste reacții vă fac să credeți că a simțit ceea ce ați spus?
După ce colegii își exprimă părerea, cel care a gustat spune ce a simțit și descrie
reacțiile pe care el le-a observat la sine însuși.
De fiecare dată, scrieți pe tablă sau pe coala de flipchart, de jur împrejurul cu-
vântului central (EMOȚII) răspunsul la prima întrebare: „Ce credeți că a simțit
colegul vostru când a gustat din pahar?”. Este recomandat ca răspunsul să fie
exprimat într-un singur cuvânt (ex: bucurie, dezgust, mirare, frică… ).
23
U1 04 Generalizare
Activitate: Emoțiile de bază

F
Reveniți la cuvintele notate pe tablă / flipchart și încercați să le asimilați celor 6
L02 emoții de bază: bucurie, tristețe, frică, mânie, surprindere și dezgust.
Reprezentați grafic, sub forma unei hărți (Anexa 2) modul în care se exprimă
cele 6 emoții. Puteți pregăti jetoane, pe baza Anexei 2, care să fie lipite în spații-
le adecvate, pentru completarea hărții conceptuale împreună cu elevii.
După ce emoțiile au fost numite și grupate, discutați despre fiecare emoție -

cum se manifestă pe chip și în comportament (prin demonstrare / mimare) și
cum se simte în corp (explicând și descriind reacțiile corporale).
Comunicați elevilor că fiecare emoție poate fi simțită la o intensitate diferită.

Prezentați elevilor un termometru al emoțiilor, colorat în trei culori:
• roșu - simt foarte intens emoția;
• galben - simt destul de intens emoția;
• verde - simt puțin intens emoția.
Discutați apoi despre fiecare emoție în parte, solicitând elevilor să spună în ce

situații au simțit, de exemplu, emoția de bucurie la nivel roșu, apoi la galben,
respectiv verde. Reluați aceeași sarcină pentru furie, tristețe, frică.
În funcție de răspunsuri, pentru situații comune, întrebați copiii dacă ei au

simțit în același context aceeași emoție, dar de intensitate diferită, sau dacă în
contextul respectiv au simțit altă emoție decât colegii lor.
Punctați faptul că oamenii pot simți emoții diferite în aceeași situație și că

emoțiile se pot manifesta diferit ca intensitate de la o persoană la alta. Însă, ca
expresii faciale, emoțiile de bază se exprimă asemănător.
05 Transfer
Activitate: Jurnalul personal

F
Așezați elevii în cerc. Solicitațile să deruleze în minte „filmul” activităților din
lecția de astăzi, ținând ochii închiși dacă le este de ajutor.
După 30 de secunde, cereți-le să deschidă ochii, apoi să se gândească la o

reprezentare sub formă de statuie a modului în care s-au simțit pe parcursul
activității.
Numărați: „3, 2, 1... și!” toți elevii vor rămâne nemișcați în imaginea statuară la
care s-au gândit.
Se va face o tură de cerc, copiii explicând în 2-3 cuvinte ce reprezintă „statuia” sa.
Elevii vor începe propriul jurnal al emoțiilor pe un caiet. Fiecare va deschide

I
jurnalul personal și va nota (prin cuvinte, desene - modalități de reprezentare
la alegere) emoțiile trăite la începutul / pe parcursul / la finalul activității.
Pe parcursul săptămânii, până la lecția următoare, rugați-i să noteze zilnic

emoțiile trăite.
24
Foaia de jurnal poate cuprinde un tabel cu două coloane: în prima coloană trec U1
situația trăită sau observată și în coloana a doua, emoția trăită. Lângă emoție,
rugați-i să deseneze un termometru a cărui culoare să exprime intensitatea
emoției (de exemplu, dacă emoția a fost destul de intensă, termometrul va avea
doar culoarea galbenă).
L02
Recomandări / sugestii suplimentare pentru desfășurarea lecției:
• În funcție de nivelul clasei, pentru a facilita experiența directă pentru cât
mai mulți dintre elevi, puteți împărți clasa în grupe. Fiecare grupă poate
avea un set de pahare cu apă și analiza reacțiilor se face la nivel de grup. În
acest caz, trebuie monitorizat cu atenție timpul și stabilite reguli clare pen-
tru activitatea de grup.
• Pentru a sprijini înțelegerea emoțiilor și realizarea legăturii dintre eticheta
verbală și exprimarea emoției, etapele de experiență directă și reflecție se
realizează pentru fiecare emoție în parte consecutiv. De aceea, vă recoman-
dăm să adresați întrebările de la reflecție după fiecare experiență directă.
• Termometrul emoțiilor poate fi desenat pe tablă de la începutul lecției sau
poate fi realizat dintr-un carton gros care să rămână în clasă și să fie folo-
sit și în alte ocazii. Este foarte posibil ca elevii să dorească să ofere multe
exemple de situații în care au simțit emoții de diferite intensități și de aceea
este bine să monitorizați cu atenție timpul acestei secvențe (în sine, lecția
nu este despre intensitatea emoțiilor, ci doar despre conștientizarea faptului
că emoțiile se resimt la diferite intensități; de aceea nu am alocat mai mult
timp acestei secvențe). Discuția se poate continua în pauză, între elevi, sau
exercițiul poate fi folosit ca discuție introductivă la începutul altor ore sau
chiar când apar situații conflictuale pentru a conștientiza ce și cât simțim.
• Nu uitați că scopul lecției este familiarizarea elevilor cu emoțiile. Asta în-
seamnă că vom pune accentul pe numirea lor, vom ruga elevii să descrie cum
simt ei emoțiile și cum le exprimă cu ajutorul corpului. De asemenea, este
corect ca în aceeași situație, elevii să exprime emoții diferite (de exemplu,
când gustă apa îndulcită pot să exprime bucurie, dacă le place, dar și dezgust,
dacă nu le place gustul dulce).
25
U1
Lecția 3: Stadionul emoțiilor

L03
Scopul lecției Dezvoltarea abilității de exprimare emoțională și
acceptare necondiționată a celorlalți

• Elevii numesc emoții diferite în • Elevii exprimă diferit aceeași • Elevii acceptă perspective dife-
același context. emoție. rite ale manifestării emoțiilor
colegilor în același context.
Concepte cheie
Context, Emoție, Perspectivă, Manifestare
Planul lecției

1. Introducere Cântec însoțit de miș- 7 min Anexa 3a - Cartonașe cu cele 6
care / joc emoții de bază,
Jurnalul personal
2. Experiența directă Discuții despre com- 1 min Anexa 3b - Fotografie în care
pletarea jurnalului se află oameni surprinși pe
stadion, la un meci, în diferite
ipostaze
3. Reflecția Observare 7 min -
4. Generalizare / Conversație 15 min Tablă / flipchart, coli flipchart,
teoretizare Discuție în grup, cretă / marker
Joc de rol
5. Transfer Discuție colectivă, 10 min Jurnalul personal
Reflecție individuală
26
U1
01 Introducere
L03
Activitate: Cântăm și ne mișcăm împreună
F
Alegeți împreună cu elevii un cântec în versurile căruia se vorbește și despre
emoții. Propuneți-le să cânte, să danseze, să se miște, astfel încât să energizați
clasa.
Ca sugestii de cântece, puteți propune: „Dacă vesel se trăiește”, „Azi Grivei e

mânios” sau un joc muzical, precum „Nu te supăra”.
Invitați apoi elevii să se așeze pe scaunele dispuse în cerc și să discute despre

tema de săptămâna trecută: dacă au povestit acasă ori prietenilor ce au făcut la
lecție, dacă au notat în jurnal și dacă doresc să împărtășească celorlalți momen-
tele și emoțiile notate.
Arătați elevilor cartonașe care exprimă emoții diferite și rugați-i să le identifice

/ să le denumească.
Activitate: Privește, observă!

F
Prezentați elevilor fotografia din Anexa 3b, în care se află oameni surprinși
pe stadion, la un meci, în diferite ipostaze. Elevii privesc fotografia, observă
chipurile și gesturile persoanelor din fotografie. Puteți atrage atenția elevilor
asupra unor chipuri aflate în plan apropiat sau îndepărtat, pentru a fi siguri că
elevii vor putea răspunde la întrebările care urmează.
03 Reflecție

F
După observare, elevii răspund la întrebări:
• Ce vedeți în fotografie?
• La ce eveniment credeți că asistă persoanele din fotografie? Argumentați.
• Ce credeți că simt oamenii din fotografie? Învățătorul precizează pe rând câte
o persoană ale cărei mimică și gestică sunt analizate împreună cu elevii; ex.
persoana cu șapcă pe cap, persoana cu mâinile ridicate.
• Cum se exprimă bucuria / furia / dezamăgirea unor oameni care se află pe
stadion?
Adresați întrebările frontal; răspund doar cei care doresc.

Notați pe tablă sau pe coala de flipchart numele fiecărei emoții identificate și
diferitele moduri de manifestare a fiecăreia.
27
U1 04 Generalizare
Activitate: Cum trăim emoțiile?

F
Solicitați elevilor să exprime într-un enunț care este concluzia la care au ajuns
L03 în urma discuțiilor legate de fotografie. Dirijați răspunsurile elevilor spre ideea
că oamenii pot trăi emoții diferite chiar și atunci când se află în același context.
După formularea adecvată nivelului de înțelegere al elevilor și notarea concluzi-

ei, întrebați elevii dacă doar pe stadion, la meci, se poate întâmpla acest lucru.
Grupați apoi elevii în echipe de câte patru și rugați-i să identifice cât mai multe
G
situații în care, în același context, oamenii simt emoții diferite. De exemplu, în
timpul unui joc, în timpul unui film, al unei lecții, al unui spectacol etc.
După ce identifică situațiile, aleg una pe care să o prezinte în fața colegilor în

F
două forme: mai întâi, fără cuvinte - în acest caz, colegii vor face presupuneri
despre ceea ce au văzut, care este contextul și ce emoții au văzut manifes-
tându-se; apoi grupul va relata care a fost contextul și care au fost emoțiile
manifestate.
Întrebări care pot fi adresate:

• Ți s-a întâmplat vreodată să treci rapid de la o emoție la alta? Spre exemplu,
de la bucurie la tristețe, de la plăcere la dezgust etc.
• Când? Cum? Povestește!
• Gândește-te la o situație în care erai împreună cu familia, iar unii dintre voi
simțeau emoții diferite (de exemplu, când un părinte a pus mâncarea în farfu-
rie și tu ai simțit fericire, iar sora / fratele au simțit tristețe / dezgust / furie).
Ajutați elevii să identifice în mediul lor de viață astfel de contexte care să îi ajute
să accepte că oamenii simt diferit în aceeași situație. Oferiți ca exemple situații
care s-au întâmplat în clasă, la școală sau care s-ar putea întâmpla în viitor.
05 Transfer

F
Invitați elevii să răspundă la întrebările:
• Ce ai învățat / descoperit nou în lecția de azi? (cuvinte noi, forme noi de mani-
festare a emoțiilor...)
• Ce crezi că îți poate folosi din ceea ce ai învățat azi?
• Cum ai putea folosi ceea ce ai aflat azi?
• Ce poți face altfel de acum înainte? (să folosești cuvintele nou învățate pentru
a nuanța exprimarea, să accepți că există diferențe în modul în care trăim și
ne exprimăm emoțiile).
Jurnalul personal
I
Propuneți elevilor să deruleze în minte „filmul” activităților din lecția de astăzi,
ținând ochii închiși dacă le este de ajutor.
După 30 de secunde, cereți-le să deschidă ochii, și apoi să noteze pe o foaie / în

caiet (sau în jurnalul personal) starea / emoțiile trăite la începutul / pe parcur-
sul / la finalul activității. Pot să folosească cuvinte, desene, alte modalități de
reprezentare la alegere.
Pe parcursul săptămânii, până la lecția următoare, rugați-i din nou să noteze
28
zilnic emoțiile trăite în diferite evenimente și situații pentru a dezvolta capaci- U1

tatea de auto-observare.
Cereți apoi elevilor ca pentru lecția viitoare să își aleagă o emoție pe care să o
L03
F
prezinte celorlalți. O pot reprezenta prin desen, printr-un costum pe care îl pot
confecționa, printr-un cântec, o mască etc.

• La activitatea de grup propusă pentru etapa de generalizare, puteți da fiecă-
rei echipe o situație anume pe care ei să o prezinte colegilor.
• Pentru sarcina de lucru pentru acasă, insistați ca elevii să își aleagă un mod
cât mai creativ de exprimare a emoției. Puteți cere sprijin părinților pentru
confecționarea costumelor, sau puteți sprijini elevii în acest proces prin
întrebări prin care să își dea seama cum își reprezintă ei emoția (ex. „Dacă
închizi ochii cum arată în mintea ta emoția aceasta?”, „Dacă ar fi să asociezi
emoția cu un fenomen al naturii, care ar fi acesta?” etc.).
29
U1
Lecția 4: Emoțiile se prezintă

L04
Scopul lecției Dezvoltarea deprinderii de a recunoaște și a ex-
prima propriile emoții și de a le recunoaște pe ale
altora

• Elevii identifică emoțiile de • Elevii exersează exprimarea • Elevii manifestă comporta-
bază. emoțiilor în diferite situații. mente pozitive față de modali-
• Elevii exprimă diferite emoții în • Elevii identifică emoțiile pe tățile în care colegii lor exprimă
mod creativ. baza componentei nonverbale: emoțiile.
expresia facială, postura. • Elevii se implică activ în activi-
tățile propuse.
Concepte cheie
Emoție, Bucurie, Tristețe, Frică, Furie, Surprindere , Dezgust
Planul lecției
Deoarece este o lecție de consolidare a tuturor cunoștințelor obținute în cadrul unității 1, lec-
ția 4 nu mai cuprinde toate etapele metodei de învățare experiențială, ci doar Generalizarea și
Transferul.

1. Joc energizare: Exercițiu de cunoaștere 5 min Post-it-uri, creioane colorate
„Află cât mai multe în perechi
despre perechea ta!”
2. Generalizare: Asamblarea pieselor de 10 min Anexa 4 - Piese de puzzle pentru
Realizarea unui puzzle puzzle în echipe fiecare emoție de bază
al emoțiilor
3. Generalizare & Realizarea unui poster 10 min Foaie de flipchart,
transfer: Realizarea al emoțiilor etichete cu emoțiile de bază
unui poster cu emoțiile
de bază
4. Generalizare & Pictură în palme 15 min Post-it-uri, foaie de flipchart,
transfer: Curcubeul acuarele, pensule
emoțiilor
30
U1
Notă introductivă: Elevii pot veni costumați sau îmbrăcați cu ținuta / culorile
dorite, pregătiți cu desene / obiecte care să reprezinte o emoție. (Această sarci-
L04
nă de lucru le-a fost anunțată la activitatea anterioară, având astfel, la dispozi-
ție, o săptămână pentru pregătire).
01 Introducere
Activitate: Joc de spargere a gheții „Află cât mai multe despre perechea ta!”
G
Rugați elevii să vină în fața clasei și grupați-i aleator în perechi.
Fiecare pereche se retrage într-o bancă unde elevii discută despre emoția aleasă
și fiecare scrie pe un post-it cu litere de tipar emoția despre care i-a vorbit cole-
ga / colegul și un simbol / desen pentru acea emoție.
02 Generalizare
Activitate: Puzzle-ul emoțiilor

G
Grupați elevii în șase echipe și distribuiți materialele necesare (puzzle, lipici,
foaie albă).
Comunicați elevilor sarcina de lucru:

• Fiecare echipă a primit un puzzle care reprezintă câte o emoție de bază.
Sarcina voastră este de a rezolva / asambla acest puzzle.
• Imaginea finală se lipește pe foaia albă, astfel încât piesele să rămână fixe.
• După ce ați asamblat puzzle-ul, veți arăta colegilor imaginea obținută, iar
celelalte echipe vor trebui să numească emoția.
• Echipa care își prezintă puzzle-ul solicită unei alte echipe să se ridice în pi-
cioare și să mimeze prin postură și expresie facială, emoția respectivă.
La sfârșit, rugați-i să scrie, ca titlu, numele emoției pe foaia pe care au lipit

piesele de puzzle.
03 Generalizare & Transfer
Activitate: Posterul emoțiilor

F
După ce toate echipele au terminat de prezentat puzzle-ul obținut, acesta va fi
lipit pe o foaie de flipchart pentru a obține un poster al emoțiilor.
Pe flipchart va fi indicată zona fiecărei emoții, printr-o etichetă cu numele

emoției respective (dacă nu puteți asigura etichetele, cuvintele pot fi scrise cu
carioca direct pe foaia de flipchart).
Discutați apoi despre emoțiile afișate, făcând apel la lecțiile anterioare, astfel
încât să surprindeți cele mai importante concluzii despre emoții.
Scrieți concluziile pe niște etichete (norișori colorați) și lipiți-le pe poster, ală-

turi de puzzle-uri.
31
U1 În exemplul de mai jos sunt menționate câteva concluzii pe care le puteți folosi
în lecție.
L04
amenii pot avea emoții Emoțiile se pot mani esta
di erite în aceeași situație. di erit.
iecare emoție are rolul ei. Toate emoțiile sunt

importante.
04 Generalizare & Transfer
Activitate: Curcubeul emoțiilor

I
Fiecare elev va scrie pe un post-it ce a înțeles / ce i-a plăcut cel mai mult din
lecțiile anterioare / care este informația cea mai importantă pentru el și va lăsa
bilețelul pe bancă.
Apoi va picta în palmă o emoție / emoțiile de bază, prin culorile care crede el că
se potrivesc fiecărei emoții. Își va pune amprenta palmei pe o foaie de flipchart,
ce are ca titlu „Curcubeul emoțiilor”.
Lângă palmă, va lipi bilețelul scris înainte.
Elevii care doresc, pot să își argumenteze alegerile făcute și astfel vor constata
că fiecare emoție poate fi reprezentată în culori diferite.
Oferiți elevilor sprijin în realizarea sarcinilor și anunțați-i la sfârșitul activității

că acest curcubeu al emoțiilor va rămâne în clasă.
32
• Pentru jocul de energizare, puteți folosi ca variantă alternativă jocul DIXIT,

care se desfășoară în perechi. Astfel, pe masă se află cartonașe cu emoticoa-
ne așezate cu fața în jos (se pot folosi cartonașele cu emoții puse la dispoziție
în cadrul acestui program).
• Pe rând, fiecare elev va lua un cartonaș și îl va lipi de frunte cu fața către
L04
celălalt coleg.
• Colegul care vede emoticonul, va mima emoția astfel încât posesorul carto-
nașului să o ghicească.
33
U1
Lecția 5: Cum ar fi dacă...?

L05
Scopul lecției Dezvoltarea abilității de exprimare emoțională și de
conștientizare a rolului pe care aceasta îl are asupra
calității relațiilor cu cei din jurul lor

• Elevii identifică emoțiile și • Elevii asociază lipsa expri- • Elevii manifestă disponibilita-
reacțiile personajelor. mării emoțiilor și gândurilor te pentru analiza unor situații
• Elevii scriu propriile emoții și personale cu diverse con- dificile.
gânduri pe care le au în mediul secințe comportamentale și
școlar. relaționale.
• Elevii rescriu povestea din per- • Elevii descriu perspective dife-
spectiva diferitelor personaje rite pe care oamenii le pot avea
din poveste. în același context.
Concepte cheie
Emoții, Comportamente, Consecințe comportamentale, Punct de

vedere / perspectivă
Planul lecției

1. Introducere Conversație, 2 min Anexa 2 - Harta emoțiilor, utili-
Observație zată în U1L2
2. Experiența directă - Un Observația 5 min CD player / calculator, boxe
arici merge la școală
3. Reflecția - Conversație 20 min -
Ce simțim? Ce euristică,
spunem? Reflecție,
Dezbatere
4. Generalizare Explicația 3 min -
5. Transfer Muncă individuală 20 min Bilețele auto-adezive / foi B5
34
U1
01 Introducere
L05
Cu ajutorul hărții emoțiilor folosită la lecția 2, amintiți-le elevilor emoțiile des-
F
pre care ați discutat. Solicitați-le să le exprime non-verbal și să le numească.
Activitate: Un arici merge la școală

F
Vizionați împreună cu elevii filmul cu ariciul care merge la școală, spunându-le
să fie atenți la comportamentele, emoțiile, gesturile exprimate de personaje.
Filmul este disponibil pe YouTube, sub titlul “Erste Christmas Ad 2018: What
would Christmas be without love?”.
03 Reflecția
Activitate: Ce simțim? Ce spunem?

F
După vizionarea filmului, discutați cu elevii despre conținutul filmului, des-
pre mesajul acestuia, dar și despre emoțiile și comportamentele personajelor.
Puteți folosi următoarele întrebări:
• Ce emoție a trezit în voi acest film?
• Despre ce este vorba în acest film?
• Ce își dorea ariciul?
• Ce se întâmplă la sfârșitul filmului?
• Ce emoții credeți că simt personajele - ariciul, vulpea, porcușorul, veverița?
• La ce credeți că se gândesc personajele?
• Spun cuiva emoțiile pe care le simt sau gândurile pe care le au?
• Ce se întâmplă atunci când nu spunem ce simțim și ce gândim? (Puteți anali-
za, de exemplu, situația în care porcușorul nu îl lasă pe arici să se așeze lângă
el. Dacă porcușor ar fi spus ce gândește, ariciul s-ar mai fi supărat așa de tare?
Ar mai fi crezut că nu îl place nimeni?)
• Dacă personajele ar fi spus cum se simt și ce gândesc, ar fi putut găsi o soluție
mai repede? Ar fi putut găsi o altă soluție? Care ar fi putut fi acea soluție?
Solicitați răspunsuri cât mai variate din partea elevilor, insistând asupra faptu-
lui că atunci când nu spunem ce gândim și ce simțim, oamenii pot să înțeleagă
greșit comportamentul nostru.
04 Generalizare
Concluzionați, pe baza discuțiilor cu elevii, că dacă dorim să avem relații armo-

F
nioase cu ceilalți, este bine să spunem ce gândim, ce ne dorim și ce simțim în
acel moment. Atunci când nu spunem ce ne dorim, ceilalți nu pot să înțeleagă
comportamentul nostru sau înțeleg greșit de ce facem anumite lucruri.
Menționați faptul că uneori nu stăm să ne gândim la ce simțim sau ascundem
35
U1 emoțiile și gândurile noastre pentru că nu considerăm că ele trebuie dezvăluite.

În timp însă, dacă tot ascundem emoțiile, acestea pot chiar să ne îmbolnăvească
- ne doare capul, ne doare stomacul, nu mai vrem să stăm / să interacționăm cu
ceilalți, ne temem pentru orice.
L05 05 Transfer
Activitate: Varianta 1 - Emoții (pentru elevii de clasa I)

I
Distribuiți elevilor un bilețel autoadeziv și spuneți-le sarcina de lucru: imagi-
nați-vă că sunteți niște copii cu puteri magice și aveți în față globul de cristal.
Scoateți din acest glob emoția pe care o simțiți cel mai des atunci când sunteți la
școală. Notați emoția pe bilețel.
Imaginați-vă din nou globul de cristal și identificați un gând pe care îl aveți în

mod frecvent când sunteți la școală și pe care nu îl prea spuneți celorlalți. Dacă
puteți, notați-l pe bilețel. Când ați terminat, lipiți bilețelul pe tablă / panou /
flipchart.
Alocați 1-3 minute pentru ca elevii să noteze emoția și să identifice gândul.

Citiți câteva emoții și rugați-i pe copii să spună ce gânduri ar putea asocia
cu emoția respectivă (gânduri trebuie să aibă legătură cu ce li se întîmplă la
școală).
Întrebați-i apoi ce simt acum, când au spus ce este în mintea lor.
Varianta 2 - Emoții în povești (pentru elevii de clasa a II-a)

I
Oferiți elevilor o foaie de hârtie (B5 sau A4) și spuneți-le că în minutele urmă-
toare ei vor fi animăluțele din filmul vizionat la începutul lecției. Rugați-i să
își aleagă un personaj din poveste (ex. cu care se identifică cel mai bine) și să
scrie pe foaia de hârtie întâmplarea din film, așa cum este ea văzută prin ochii
personajului ales. Provocarea va fi să includă în povestire un dialog prin care
personajul ales să comunice ce dorește, ce gândește și ce simte, dar și o conse-
cință a acestui fapt (ce s-ar fi întâmplat altfel / diferit în poveste, dacă ei ar fi
spus toate aceste lucruri).
Pot să dea un titlul poveștii pe care o vor scrie și apoi să legați foile ca într-o
carte. Scopul acestei secvențe este ca elevii să își poată exprima gândurile și
emoțiile, deci nu insistați foarte mult pe lungimea poveștii sau alte aspecte
legate de forma textului.
36
• Puteți folosi poveștile copiilor ca să identificați dificultățile emoționale pe

care aceștia le pot avea în cadrul clasei / școlii și care necesită o rezolvare.
• Deoarece conținutul poveștilor create de ei poate dezvălui informații im-
portante despre copii, vă sugerăm să le discutați totuși cu clasa, poate chiar
sub anonimat („cineva spune….”). Arătați astfel elevilor că vă pasă de ce
L05
gândesc și ce simt.
• Dacă nu termină povestea în timpul alocat, spuneți-le că o pot continua aca-
să, însă neapărat în acea zi, ca să aibă în minte active discuțiile și filmul.
37
Cum ne împrietenim
cu emoțiile?
„Dragi copii, Dani este foarte încântat de ce a aflat de la voi despre

emoții. I se pare fascinant cum se pot exprima aceste emoții și cât de
variate sunt. A pus deja puzzle-urile și fișele de lucru în rucsacul lui.
Între timp, în mintea lui au apărut alte întrebări, așa cum vi se întâm-
plă și vouă când aflați lucruri noi. Ar dori să știe când apar aceste emo-
ții și cum de se schimbă așa repede. De unde vin emoțiile? Provocarea
pe care ne-o lansează în activitățile următoare este un joc de-a detec-
tivii! Vrea să fim niște detectivi care caută emoțiile, le găsesc atunci
când apar și investighează de ce apar și ce se întâmplă după ce apar.
Poate așa o să îi fie mai ușor să îi înțeleagă pe ceilalți. Haideți să înce-
pem aventura detectivilor!”
L6: Detectivii
L7: Coarda
L8: Emoții și comportamente
L9: Gândurile magice
L10: Prieteni cu propriile emoții
L11: Lentile colorate
L12: Vânătoarea de comori
39
U2
Lecția 6: Detectivii
L06
Scopul lecției Dezvoltarea abilității de identificare și descriere a
stărilor emoționale trăite în diverse contexte

• Elevii identifică situații plăcute • Elevii reprezintă prin desen • Elevii manifestă o atitudine
și neplăcute. situații și emoții plăcute sau pozitivă în diferite contexte de
• Elevii numesc emoțiile trăite în neplăcute. viață.
diferite situații de viață. • Elevii identifică acțiuni / • Elevii manifestă toleranță și
• Elevii descriu emoțiile trăite în comportamente asociate unor respect față de opiniile colegi-
diferite situații de viață. emoții. lor lor.
Concepte cheie
Emoție folositoare, Emoție nefolositoare, Situație plăcută,

Situație neplăcută
Planul lecției

1. Introducere Conversație 5 min -
2. Experiența directă - Joc de rol pe baza 10 min Anexa 5 - Povestea
„Bondărici-cel-mai- poveștii „Bondărici-cel-mai-tare-pici”;
tare-pici” Cartonașele cu emoții din kit
(La finalul kit-ului)
3. Reflecție - Discuții Conversație 10 min -
frontale despre modul
în care s-au implicat în
jocul de improvizație
4. Generalizare Conversație euristică, 15 min Anexa 6 - Fișă de lucru
Activitate individuală „Detectorul de probleme”
5. Detectorul de Activitate individuală 10 min Bilețele cu numele fiecărui
probleme copil, Anexa 7 - Fișă de lucru
Transfer - Micul „Micul detectiv”
detectiv
40
U2
01 Introducere
L06
Activitate frontală: Să vorbim despre emoții
F
Așezați elevii pe scăunele, în formă de cerc.
Reamintiți-le elevilor emoțiile despre care au învățat în unitatea precedentă și
cum s-au manifestat aceste emoții.
Spuneți-le că în continuare vor desfășura un joc care îi va ajuta să își reamin-

tească aceste emoții și să identifice și alte emoții noi.
Activitate: „Bondărici-cel-mai-tare-pici”
F
Distribuiți fiecărui elev câte un cartonaș care exprimă o emoție (folosiți carto-
nașele care se regăsesc în kit-ul programului).
Explicați apoi elevilor sarcina de lucru: „În continuare, vă voi citi o poveste
scurtă în care personajele trec prin mai multe situații pe care, poate, și voi le-ați
trăit. În aceste situații, ei simt tot felul de emoții. Atunci când veți auzi cuvinte
care exprimă o emoție, va trebui să ridicați cartonașul care arată emoția respec-
tivă, să veniți în mijlocul cercului și să o exprimați în fața celorlalți, folosin-
du-vă de mimică, gesturi, postura corporală / mișcare, sunete, cuvinte. Așadar
priviți cu atenție cartonașele ca să vedeți ce emoție trebuie să exprimați”.
Asigurați-vă că elevii au înțeles ce trebuie să facă, exemplificați dacă este cazul

și începeți apoi lectura expresivă a poveștii.
Oferiți copiilor timp pentru exprimare și încurajați-i să se manifeste cât mai

natural, ca și cum ei ar fi în situațiile prezentate în poveste.
Lecturați povestea „Bondărici-cel-mai-tare-pici” (Anexa 5).
03 Reflecție
Activitate: Discuții frontale despre modul în care s-au implicat în jocul de rol.
F
Cereți elevilor să se grupeze în echipe, în funcție de emoția identificată și expri-
mată. De exemplu, elevii care au exprimat bucuria formează o echipă, cei care
au exprimat furia o altă echipă etc. Inițiați o conversație despre modul în care
elevii au exprimat emoțiile.
Adresați întrebări concrete fiecărei echipe de elevi:

• În ce situație din poveste ați recunoscut emoția pe care o reprezentați? Pentru
personajul care a trăit emoția, a fost o situație plăcută sau neplăcută?
• Cum ați exprimat voi emoția? Ce sunete ați emis? Ce gesturi ați făcut? Care a
fost expresia feței voastre? Ce cuvinte ați spus?
• La ce credeți voi că se referă expresia „situație plăcută”? Dar „situație
neplăcută”?
41
U2 • Care erau nevoile personajelor în situația dată?
04 Generalizare
L06 F
Activitate: Discuții frontale privind concluziile de la jocul de rol
După ce ascultați răspunsurile copiilor la ultimele întrebări, formulați o con-
cluzie a activității anterioare, accentuând faptul că în viață, oamenii trec prin
situații pe care le percep ca fiind plăcute sau neplăcute.
În cele plăcute, ei simt de obicei emoții folositoare, precum bucurie, optimism,

încântare, liniște, fericire, speranță, dar și emoții cum sunt tristețea, nostalgia,
dezamăgirea.
Emoțiile folositoare sunt toate emoțiile care ne ajută să ne atingem scopurile,

să rezolvăm o problemă. De exemplu, dacă suntem bucuroși când ajungem la
școală, activitățile pe care le facem le privim ca fiind plăcute. Dacă nu știm să
rezolvăm o fișă de lucru, poate că ne întristăm puțin, dar cerem ajutor și vedem
situația ca fiind plăcută.
Întrebați apoi elevii:

• Credeți că dacă ne-am întrista foarte tare când vedem că nu putem rezolva
fișa sau ne-am înfuria foarte tare, am mai cere ajutor? Am mai putea să o
rezolvăm?
• Am mai vedea situația ca fiind plăcută? Ce s-ar putea întâmpla?
Atunci când se întâmplă ceva ce nu ne place, spunem că trăim o situație ne-

plăcută. În acest caz simțim emoții nefolositoare, care nu ne ajută deloc. De
exemplu, dacă ne speriem foarte tare de un lucru, fugim de acolo. Dacă ne înfu-
riem foarte tare, putem să lovim și atunci ne pierdem prietenii, suntem certați.
Uneori și când suntem extrem de fericiți, putem sări în sus de bucurie și răstur-
năm obiecte sau îi lovim din greșeală pe ceilalți.
Indiferent de situația pe care o trăim, emoțiile noastre se exprimă prin expre-

sii faciale, gesturi, postură corporală, cuvinte, reacții cum sunt înroșirea pielii,
tremurul vocii, bătăi rapide ale inimii.
Activitate: Detectorul de probleme

I
Oferiți fiecărui elev fișa de lucru „Detectorul de probleme” și prezentați-le

copiilor sarcina de lucru:
• Gândiți-vă la o situație plăcută sau neplăcută pe care ați trăit-o voi.
• Reamintiți-vă cât mai multe detalii legate de situația aleasă: unde vă aflați, cu
cine erați, ce s-a întâmplat, cum v-ați simțit, ce ați făcut.
• Completați apoi răspunsul la fiecare întrebare din fișă, în cadranul corespun-
zător. Puteți să scrieți răspunsurile sau să le reprezentați prin desen.
Analizați împreună cu elevii câteva dintre răspunsurile lor, insistând asupra di-
F
ferenței dintre situație, emoție și comportament. Asigurați-vă că la emoții sunt
scrise / desenate emoții (bucurie, dezgust, frică etc.), iar la comportament sunt
notate acțiuni (ex. „a fugit”, „s-a certat cu…” , „a dansat” etc).
Chiar dacă timpul nu vă permite să analizați toate fișele, asigurați-vă că elevii

au înțeles diferențele dintre cele patru cadrane și ar putea, de exemplu, acasă /
în pauză să refacă în mod corect fișa de lucru.
42
05 Transfer U2
Activitate: Concluzii / Micul detectiv

F
Secvența 1: Discutați cu elevii pe baza următoarelor întrebări:

• Care vi se pare cel mai important lucru pe care l-ați învățat în această lecție?
• Cum veți folosi în viitor lucrurile învățate?
L06
Secvența 2: Prezentați elevilor jocul „Micul detectiv”:
• Cereți elevilor să extragă câte un bilețel pe care este scris numele unui coleg
de clasă.
• Precizați că e foarte important să păstreze secret numele acestuia.
• Distribuiți fiecărui elev fișa de lucru „Micul detectiv”.
• Explicați-le elevilor că fiecare va avea rolul unui detectiv. Sarcina lor va fi
să observe cu mare atenție comportamentul colegului al cărui nume se află
pe bilețel în zilele care urmează, pentru a identifica modul în care acesta s-a
manifestat în situațiile pe care le-a trăit.
• Cereți elevilor să redea printr-un desen o situație plăcută pe care a trăit-o
colegul lor.
• Dacă este cazul, oferiți exemple concrete despre cum trebuie realizată sarcina
de lucru.

• În această activitate, scopul principal este ca elevii să exprime în moduri va-
riate emoțiile și să înțeleagă că fiecare emoție este legată de o situație anume
și de modul în care acea situație este interpretată prin filtrul experienței
personale și al credințelor despre lume. De aceea, în funcție de implicarea
elevilor la etapa de reflecție și generalizare și de gradul lor de înțelegere a di-
ferenței dintre situație - emoție - comportament, ca alternativă la activita-
tea „Detectorul de probleme” puteți folosi varianta următoare (care asigură
fixarea cunoștințelor legate de situații și emoții, adică etapa de reflecție).
Activitate alternativă:
Organizați clasa în echipe de câte patru elevi și distribuiți fiecărei echipe fișa de
lucru Anexa 6 „Detectorul de probleme”. Prezentați-le apoi sarcina de lucru:
• Gândiți-vă la povestea „Bondărici-cel-mai-tare-pici”.
• Alegeți o situație prin care a trecut unul dintre personaje (poate să fie situația
care v-a plăcut vouă cel mai mult).
• Reamintiți-vă cât mai multe detalii legate de situația aleasă: unde se afla per-
sonajul, ce s-a întâmplat, cum s-a simțit, ce a făcut (acestea sunt întrebările
din cadrane).
• Completați apoi răspunsul la fiecare întrebare, în cadranul corespunzător.
Puteți folosi cuvinte sau desene.
• Analizați împreună cu elevii răspunsurile lor, insistând asupra diferenței
dintre situație, emoție și comportament. Asigurați-vă că la emoții sunt scrise
/ desenate emoții precum bucurie, dezgust, frică etc., iar la comportament (ce
a făcut) sunt notate acțiuni, precum: a ascuns creionul, a scris frumos etc.
• Dacă timpul și nivelul clasei permit, se pot folosi ambele variante ale acestei
activități - prima dată elevii completează anexa prin referire la conținut po-
43
U2
veștii, apoi completează prin raportare la o situație trăită de ei.
• Se poate folosi aceeași fișă pentru ambele sarcini de lucru.
L06 În funcție de particularitățile clasei de elevi, dacă nu rămâne timp suficient

pentru activitatea „Micul detectiv”, aceasta poate fi explicată în clasă și com-
pletată acasă. Dacă elevilor le place sarcina de lucru, îi puteți ruga să își observe
colegul pe parcursul unei săptămâni și să reprezinte grafic diferite situații și
emoții prin care acesta a trecut, iar la sfârșitul săptămânii să realizați o expozi-
ție în care să fie prezentate și explicate lucrările.
Dacă în timpul expoziției apar puncte de vedere diferite între observatori și cei
observați, subliniați faptul că fiecare dintre noi poate să vadă lucrurile diferit
sau să își amintească situații diferite.
44
U2
L06
45
U2
Lecția 7: Coarda
L07
Scopul lecției Dezvoltarea abilității de identificare a gândurilor
care determină emoțiile pe care aceștia le trăiesc în
diferite situații

• Elevii identifică gândurile pe • Elevii reformulează gândurile • Elevii manifestă disponibilitate
care le poate avea o persoană nesănătoase în gânduri sănă- pentru formularea unor gân-
într-o situație dată. toase care acceptă situația și duri sănătoase.
• Elevii explică relația dintre emoția care se manifestă.
gânduri și emoții. • Elevii realizează corespondența
între gând și emoția provocată
de acesta.
Concepte cheie
Gând, Gând sănătos, Gând nesănătos, A schimba un gând
Planul lecției

1. Introducere Conversație 5 min Filă de jurnal
2. Experiența directă: Poveste terapeutică 5 min Anexa 8 - Povestea „Coarda”
„Coarda” (adaptare după povestea
„Gândurile determină senti-
mentele”, din volumul „101
povești vindecătoare pentru
copii și adolescenți” de George
W. Burns)
3. Reflecție: „Ce gândește Joc de atenție 10 min Anexa 9 - Cartonașe cu emoți-
personajul principal?” ile personajului pentru fiecare
echipă / pereche,
Anexa 10 - Cartonașe cu gându-
rile personajului
4. Generalizare / teo- Conversație 10 min Anexa 11 - Fișă de lucru
retizare: „Gândurile „Gândurile determină emoțiile”
determină emoțiile”
5. Transfer: Discuții frontale / jur- 15 min Anexa 12 - Fișă de lucru - filă de
„Transformă nalul clasei jurnal - omuleții
gândurile!”
46
U2
01 Introducere
L07
Activitate: Discutați cu elevii dacă au reușit să-și îndeplinească misiunea de mic
F
detectiv cu ajutorul unor întrebări scurte:
• V-ați îndeplinit misiunea?
• Ce ați făcut pentru a vă duce la bun sfârșit sarcina?
• A fost greu să observați un coleg fără ca acesta să își dea seama că o faceți?
• În ce situații care au declanșat emoții diferite i-ați desenat pe colegii voștri?
Cereți elevilor să expună pe un afișaj din clasă (perete, tablă magnetică, flip-
chart) desenele realizate și să încerce să identifice 1-2 situații pe care și ei le-au
observat, nu doar cel care a realizat desenul.
Activitate: „Coarda” - citirea unei povești terapeutice

F
Lecturați cu voce cât mai expresivă povestea terapeutică „Coarda” (Anexa 8).
Citiți lent, accentuând cuvintele-cheie ale textului care redau emoțiile trăite de
personajul principal și gândurile pe care acesta le are.
03 Reflecția
Activitate: Jocul „Ce gândește și ce simte personajul?”

F
Înainte de a desfășura jocul, asigurați-vă că elevii au identificat elementele
esențiale pentru înțelegerea textului, cu ajutorul unor întrebări simple:
• Cine era Catinca?
• De ce era coarda importantă pentru ea?
• De ce i-a luat băiatul coarda?
Pregătirea și desfășurarea jocului:

G
Grupați elevii în perechi. Oferiți fiecărei perechi cartonașe pe care sunt scrise
emoțiile Catincăi (Anexa 9). Spuneți-le regulile jocului și sarcina de lucru:
• După cum ați auzit, Catinca a trecut printr-o serie de situații în care a gân-
dit diferit și s-a simțit diferit. În continuare, voi mă veți ajuta să ordonăm
gândurile și emoțiile ei. Ascultăm cu atenție povestea și, de fiecare dată când
eu voi citi gândurile ei, voi pune pe flipchart / tablă / panou gândul respectiv
(vezi „Gândurile” din Anexa 10).
• Voi veți alege de pe bancă / măsuță cartonașul pe care este scrisă emoția pe
care Catinca a simțit-o atunci și îl veți așeza lângă gândul respectiv.
Elevii trebuie să asculte cu atenție fiecare gând și să asocieze acel gând cu emo-
ția trăită de fetiță. Exemplu: gândul citit „Să fiu atentă să nu mă încurc când sar
cu coarda”; emoția - fericită.
La sfârșitul jocului, analizați împreună cu elevii corespondența dintre gânduri și

emoții, adică gândurilor nesănătoase să le fie asociate emoții nefolositoare, iar
gândurilor sănătoase să le fie asociate emoții folositoare.
47
U2 Dacă se întâmplă ca unii elevi să asocieze unui gând nesănătos o emoție folosi-
toare nu criticați răspunsul, ci reveniți la definiția celor două concepte pentru ca
elevul să înțeleagă de ce alți colegi le-au asociat altfel.
L07 La finalul jocului, adresați elevilor câteva întrebări de reflecție:

• Care sunt gândurile sănătoase ale fetiței care i-au creat o stare de bine? (pu-
teți citi un exemplu);
• Care sunt gândurile nesănătoase ale fetiței care i-au creat stări neplăcute?
(puteți citi un exemplu);
• E important modul în care gândim despre lucruri și despre oameni? De ce?
04 Generalizare
Activitatea: „Gândurile determină emoțiile”

F
Explicați copiilor că gândurile sunt cuvintele sau ideile care ne vin în minte în
orice situație pe care o întâlnim. Spuneți-le că gândurile sunt ca o forță invizi-
bilă și că ele au putere asupra noastră, influențând modul în care simțim sau în
care acționăm. Detaliați ce înseamnă gândurile sănătoase și nesănătoase.
Scoateți în evidență legătura dintre gânduri și emoții: „Pentru om gândurile

G
sunt importante, pentru că din ele se nasc emoțiile noastre. Gândurile apar
uneori fără să vrem noi, însă noi le putem controla, le putem transforma. Dacă
gândurile sunt sănătoase, atunci emoțiile pe care le simțim sunt folositoare, ne
creează o stare de bine, ne ajută. Dacă gândurile sunt nesănătoase, negative,
emit judecăți, atunci declanșează emoții care aduc în corp stări neplăcute.”
Grupați apoi elevii în echipe de câte patru și distribuiți-le aleator gândurile

Catincăi din Anexa 10 (fiecare echipă primește un gând).
Rugați-i să scrie pe cartonaș ce emoție ar simți ei dacă ar gândi așa și să refor-

muleze acele gânduri sub formă de sfaturi pentru Catinca, astfel încât fetița
să mențină o atitudine pozitivă, capabilă să își gestioneze emoțiile. Pot scrie
gândul sănătos pe spatele bilețelului sau pe post-it-uri.
05 Transfer
Activitate: „Transformă gândurile!”

F
Secvența 1: Veți scrie pe flipchart următoarele situații concrete din viața unui
copil.
Situații:
• Ți-a fost răsturnat penarul de către un coleg care fugea prin clasă.
• Ai dat creionul unui prieten pentru a-și termina desenul. El ți l-a înapoiat
rupt.
• Colegii tăi nu au vrut să te primească în jocul lor în pauză.
• Urma să mergi împreună cu părinții în parc la joacă. Părinții au anulat pleca-
rea în ultimul moment.
Întrebați elevii dacă au trăit astfel de situații sau cereți-le să-și imagineze că
sunt în acea situație. Discutați cu elevii fiecare dintre situațiile de mai sus, folo-
sind următoarele întrebări:
• Ce emoții ai simțit în acele momente?
• Ce ai gândit în acele momente?
48
• Cum consideri că au fost gândurile tale? U2

• Care erau nevoile tale în fiecare situație?
• Cum ai fi putut gândi altfel?
• Cum ai putea formula cerințe pentru colegii tăi care să îți respecte nevoile?
I
Secvența 2: Spuneți-le elevilor că vor avea de completat o fișă din jurnal.
Distribuiți-le fișa de lucru cu omuleții (Anexa 12) și explicați-le sarcina pe care
L07
o au de realizat.
În această fișă de lucru se află contururile a doi copii.

• În partea de sus a paginii sunt descrise câteva situații pe care copiii de vârsta
ta le-au trăit. Alege-o pe cea care ți s-a întâmplat și ție și scrie ce ai simțit și
ce ai gândit în acea situație în dreptul primului omuleț. În cerculețul din drep-
tul capului vei nota gândurile, iar în dreptul inimii, ce ai simțit (emoția).
• Transformă apoi gândul nesănătos într-unul sănătos și notează-l în zona ca-
pului celui de al doilea omuleț. Ce ai simți dacă ai gândi așa? Notează această
emoție în dreptul inimii celui de-al doilea omuleț.

• La activitatea de reflecție, dacă doriți să economisiți timp și să evitați plim-
barea elevilor de la bănci spre tablă / flipchart / panou, puteți să multipli-
cați bilețelele cu gândurile fetiței, astfel încât elevii să poată face asocierea
gând-emoție la mesele de lucru (regăsiți aceste gânduri în Anexa 10).
• La completarea Anexei 12 (Filă de jurnal – omuleții), la clasa I este recoman-
dat să îi ajutați pe elevi să scrie gândurile sau să îi lăsați să simbolizeze prin
desen sau culoare gândul respectiv. Este indicat însă să le solicitați măcar să
spună gândul respectiv.
• Dacă nu rămâne timp pentru completarea jurnalului în clasă, rugați elevii să
facă acest lucru acasă, cu sprijinul părinților care vor scrie în locul copiilor
gândurile, acolo unde este cazul.
49
U2
Lecția 8: Emoții și comportamente

L08
Scopul lecției Dezvoltarea capacității de exprimare armonioasă a
emoțiilor prin intermediul mișcărilor corporale

• Elevii descriu relația dintre • Elevii realizează mișcări de • Elevii manifestă control în ex-
emoții și comportamente. dans cu eșarfe pe diferite frag- primarea emoțiilor cu intensi-
• Elevii identifică gândurile și mente muzicale. tate ridicată / a comportamen-
emoțiile care determină anu- • Elevii argumentează o idee sau telor indezirabile.
mite comportamente. o părere personală.
Concepte cheie
Bucurie, Furie, Comportament, Mimică, Gest, Postură corporală
Planul lecției

1. Introducere Conversație 7 min Filă de jurnal completată anteri-
or (Anexa 12)
2. Experiența directă: Vizionarea filmului 3 min Film scurt animat (YouTube:
vizionarea unui film „Do not be angry?” Animated Short Film “DO NOT
BE ANGRY”)
3. Reflecția: „Cum se Dezbatere 15 min -
comportă personajul?”
4. Generalizare / teo- Explicație 10 min -
retizare: „Emoțiile
ne influențează
comportamentele”
5. Transfer: „Hai să dan- Dans expresiv 15 min CD-uri cu muzică, CD player /
sezi așa cum simți!” calculator,
Opțional: eșarfe pentru dans,
clopoței, marionete, bucăți de
hârtie colorată
50
U2
01 Introducere
L08
Activitate: Discutați cu elevii despre fila de jurnal realizată la finalul lecției
F
anterioare (Anexa 12). Cereți elevilor, selectiv, să ofere răspunsuri (de ex. care a
fost gândul inițial când mama a închis calculatorul atunci când era pe punctul să
obțină cel mai mare scor și cum au modificat acest gând).
Evidențiați cât de important este să conștientizăm că un gând nesănătos ne

poate crea o stare emoțională de disconfort intens și că este necesar să iden-
tificăm aceste gânduri pentru a le putea controla și modifica. În același timp,
există situații în care e important să ascultăm întâi emoțiile puternice pe care
le simțim și să le conștientizăm. Apoi ne orientăm spre soluții și negociere de
nevoi cu ceilalți.
Activitate: Vizionarea filmului „Do not be angry”

F
Explicați-le elevilor că vor vedea un scurt film care îi va ajuta mai bine să
înțeleagă ce sunt emoțiile și cum emoțiile ne influențează comportamentele.
Spuneți-le să urmărească filmul atent și să încerce să se transpună ei înșiși în
pielea personajului. Filmul poate fi găsit pe YouTube: Animated Short Film “DO
NOT BE ANGRY”
03 Reflecție
Activitate: Dezbatere „Cum se comportă personajul?”

F
Reluați vizionarea filmului în două etape cu stop cadru.
Secvența 1: Prima secvență rulată este cea care redă emoții pozitive ale perso-
najului, starea lui de bine, acordul total între emoțiile și faptele lui, între emo-
țiile lui și exprimarea lor (prin mimică, gesturi, postură corporală). Faceți stop
cadru la secunda 0.45, când personajul din film, băiatul, cade pe podea.
Discutați cu elevii despre această secvență, adresându-le următoarele întrebări:

• Cum credeți că se simțea băiatul?
• La ce credeți că se gândea?
• Care este expresia feței lui? Cum erau gesturile? Cum sunt mișcările corpului
lui? De ce?
• La ce vă gândiți voi când vă străduiți să realizați un lucru și vă reușește?
• Cum vă simțiți când gândiți așa?
• Cum e muzica din această secvență?
• E important să ne simțim bucuroși? Cum ne comportăm atunci când simțim așa?
• Ce se întâmplă la finalul primei secvențe?
Secvența 2: Rulați partea a doua a filmului până la final. Discutați cu elevii, pe

baza următoarelor întrebări:
• Ce s-a întâmplat înainte de schimbarea comportamentului băiatului?
51
U2 • Care credeți că erau atunci gândurile lui?

• Cum se simțea băiatul atunci când gândea așa?
• Ce puteți spune despre expresia feței / gesturile copilului / mișcările corpului?
• Cum e muzica din această secvență?
L08 •
•
Cum vă manifestați voi când simțiți furie?
L-a ajutat furia să finalizeze podeaua? De ce?
04 Generalizare
Activitate: „Emoțiile ne influențează comportamentele!”

F
Explicați elevilor că emoțiile determină de multe ori comportamentele noastre.
Fiecare emoție pe care o trăim declanșează un comportament. Înainte de a acți-
ona sau de a reacționa, este bine să ne gândim la ceea ce simțim, iar dacă emoția
este una nefolositoare (precum furia), trebuie să încercăm să ne liniștim.
Amintiți apoi elevilor, cu ajutorul exemplelor, aspectele discutate la lecția an-

terioară cu privire la modificarea gândurilor. Insistați asupra faptului că atunci
când își dau seama că emoția este prea puternică și nu îi ajută, pot să își schimbe
gândurile. De exemplu, băiatul din film, în loc să-și spună „scândura trebuie să
stea așa cum vreau eu / este îngrozitor faptul că o scândură nu stă fixată / nu pot
să suport faptul că scândura tot iese de la locul ei” poate gândi altfel: „este ne-
plăcut faptul că o scândură nu s-a fixat bine, dar pot încerca din nou”; sau „este
neplăcut ce se întâmplă, dar pot cere ajutor pentru identificarea unei soluții”;
sau se poate gândi că poate are nevoie să iasă afară și să se plimbe puțin, pentru
ca apoi să vină și să găsească o soluție.
Insistați asupra faptului că emoția și implicit comportamentul nu pot fi schim-

bate decât dacă învățăm să ne schimbăm gândurile.
Discutați apoi cu copiii despre modul în care ei se manifestă atunci când simt
emoții intense (când sunt foarte fericiți sau foarte triști, foarte speriați).
05 Transfer
Activitate: „Dansează așa cum simți!”

F
Spuneți-le copiilor că în următoarele minute din lecție, vom încerca să identifi-
căm modul în care emoțiile noastre schimbă comportamentul.
Rugați elevii să zâmbească și să cânte împreună cu dumneavoastră prima strofă

din cântecul „Dacă vesel se trăiește”.
Rugați-i apoi să cânte aceeași strofă cu și mai mult entuziasm și bucurie.

Discutați despre modul cum au cântat - ce mișcări au făcut, cât de tare au cân-
tat, dacă s-au distrat împreună cu colegii lor.
Cereți-le apoi să exprime facial emoția de tristețe (cum arătați voi când sunteți
triști, foarte triști). Rugați-i să cânte aceeași strofă, însă cu tristețe în glas.
Analizați și discutați despre diferențele observate în comportamentul lor în
cele două situații (ritm, volumul vocii, mișcările corpului). Faceți același lucru
pentru furie.
Subliniați faptul că în urma acestui exercițiu, concluzia este că emoțiile deter-

mină modul în care ne comportăm.
52
U2
În ultimele 5 minute ale lecției rugați elevii să asculte cu atenție niște fragmente
muzicale și să danseze așa cum simt (adică să exprime prin mișcare emoțiile pe
care le vor simți). Elevii pot să facă ce mișcări simt ei că sunt potrivite cu starea
lor emoțională: să sară, să aibă expresii exagerate ale feței, să facă mișcări fine,
discrete, expresive, să facă gesturi ample. Puteți oferi elevilor mici obiecte -
eșarfe, clopoței, marionete, bucăți de hârtie colorată - pe care să le poată folosi
L08
pentru a reda ce simt.
Sugestii de piese muzicale (din volumul de Sylvia Rotter, Brigitte Sindelar, Sus
cortina… pentru viață. Pedagogie teatrală. Jocuri și exerciții, 2014, Editura UNATC PRESS):
• Modest Mussorgsky, „O noapte pe muntele Pelado” (dansul sălbatic al
vrăjitoarelor);
• Felix Mendelssohn Bartholdy, „Visul unei nopți de vară” (prezentarea zânelor,
elfilor, Puck, spiridușii);
• Piotr Ceaikovsky, „Spărgătorul de nuci”, suita OP71 („Dansul zânei” cu marionete și
clopoței, „Dansul rusesc” cu sărituri, „Dans arab”, „Valsul florilor” - lent);
• Piotr Ceaikovsky, suita din „Lacul lebedelor”.
53
U2
Lecția 9: Gândurile magice

L09
Scopul lecției Dezvoltarea unei gândiri sănătoase, prin reformu-
larea gândurilor care generează emoții negative
intense, nefolositoare; dezvoltarea capacității de
autoreglare emoțională

• Elevii transformă gândurile ne- • Elevii realizează din materialele • Elevii manifestă interes pentru
sănătoase în gânduri sănătoase. date un obiect nou, care pro- activitate.
• Elevii explică diferența dintre voacă o emoție plăcută. • Elevii lucrează armonios în
gândurile sănătoase și cele • Elevii asamblează puzzle-uri echipă.
nesănătoase. din jetoanele oferite.
Concepte cheie
Situație plăcută, Situație neplăcută, A schimba un gând
Planul lecției

1. Introducere Conversație 2 min -
2. Experiența directă: Joc didactic 20 min Anexa 13 - Scheletul uman, Coli
Jocul „Scheletul de hârtie A4, foarfece, lipici,
uman” creioane colorate, carioca, acua-
rele etc. (materiale necesare
pentru realizarea colajului)
3. Reflecția: Discuții frontale 10 min -
„Cum v-ați simțit? Ce
ați gândit?”
4. Generalizare / Discuții frontale 8 min -
teoretizare:
„Să transformăm
gândurile!”
5. Transfer: Joc didactic 10 min Anexa 14 - Puzzle-ul gândurilor
Jocul „Puzzle-ul
gândurilor”
54
U2
01 Introducere
L09
Activitate: Discutați cu elevii despre conținutul abordat în lecția anterioară.
F
Reamintiți elevilor că gândurile noastre dau naștere emoțiilor pe care le trăim
(un gând nesănătos va genera o emoție nefolositoare, neplăcută, pe când un
gând sănătos va genera o emoție folositoare, plăcută).
Activitate: Jocul „Scheletul uman”

G
Pregătirea și desfășurarea jocului:
Împărțiți elevii în grupe de câte 4-5 copii în funcție de efectivul clasei.
Rugați-i să își pregătească materialele necesare pentru realizarea unui colaj

(fiecare grupă va primi o coală de hârtie albă, lipici, foarfecă, creioane colorate,
acuarele etc).
Distribuiți fiecărei grupe Anexa 13, reprezentând imaginea unui schelet uman
(imaginea globală, de ansamblu, a acestuia).
Rugați elevii să reflecteze asupra mesajului transmis de imagine:

• Ce vă sugerează imaginea?
• Ce gânduri vă trec prin minte când priviți această imagine?
• Ce simțiți atunci când priviți imaginea?
Permiteți elevilor (cel puțin unui reprezentant al fiecărei echipe) să prezinte

gândurile și emoțiile sale pe baza imaginii prezentate.
Comunicați apoi elevilor sarcina de lucru:

• Cu ajutorul foarfecelui, veți decupa mai întâi scheletul, iar apoi oasele.
• Discutați și decideți la nivelul grupului ce obiect puteți realiza din bucățile de
hârtie obținute în urma tăierii scheletului.
• Obiectul la care vă veți gândi trebuie să simbolizeze ceva frumos, plăcut.
• Rearanjați apoi și lipiți bucățile de hârtie (segmentele osoase decupate), astfel
încât să compuneți obiectul la care v-ați gândit pe foaia albă pe care o aveți pe
masă.
Puteți cere elevilor să dea câteva exemple de lucrări / obiecte pe care le pot
realiza, în cazul în care constatați că întâmpină dificultăți (ex: „Vaza cu flori”,
„Copac”, „Câmp cu flori” etc.).
Supravegheați elevii în timpul sarcinii de lucru și oferiți sprijin elevilor și echi-

pelor acolo unde este cazul. Cereți fiecărei echipe să își prezinte lucrarea.
55
U2 03 Reflecția
Activitate: „Cum v-ați simțit? Ce ați gândit?”

F
Discutați cu elevii pe baza experienței directe anterioare, adresându-le urmă-
L09 toarele întrebări:

• Cum v-ați simțit în timpul activității?
• Amintiți-vă cum v-ați simțit când ați văzut scheletul. Aveți aceeași emoție
acum, când vedeți ce obiecte frumoase ați realizat?
• Cum vă simțiți acum?
• La ce vă gândiți acum, când priviți imaginea care a rezultat?
• Credeți că putem, de obicei, să transformăm o situație neplăcută în ceva fru-
mos? Cum?
• Ați făcut vreodată asta? Puteți da un exemplu?
• Putem întotdeauna să schimbăm situațiile neplăcute în situații plăcute?
04 Generalizare
Activitate: „Să transformăm gândurile!”

F
Explicați elevilor importanța reinterpretării gândurilor: „Stă în puterea noas-
tră ca orice situație care nu ne place să poată fi MAI ușor acceptată, dacă recu-
noaștem și ne schimbăm gândurile care nu ne ajută. Știți că în lecția anterioară
spuneam că gândurile nesănătoase ne fac să trăim emoții nefolositoare, neplă-
cute. Iar dacă transformăm gândul nesănătos într-unul sănătos, atunci o să ne
simțim mai bine, iar emoția folositoare, plăcută, ne va ajuta să găsim soluții la
problema cu care ne confruntăm. În continuare, aș vrea să vedem cum am putea
schimba niște gânduri nesănătoase astfel încât situația pe care o respingem ca
neplăcută să se transforme într-una pe care să o putem accepta.”
Citiți elevilor exemplele de mai jos și rugați-i să spună cum ar putea gândi ei
asupra situației (cum ar reformula gândurile), astfel încât situația prezentată să
devină acceptabilă, poate chiar o nouă provocare.
A. „Afară plouă, e groaznic, nu mă pot juca în parc cu mingea.”

De exemplu, prin reinterpretare, va deveni: „Afară plouă, e neplăcut pentru
mine, dar nu pot controla vremea. Oare ce aș putea face, totuși? M-aș putea
juca sărind în bălți dacă mă lasă mama afară sau aș putea face un puzzle în casă,
m-aș putea juca cu jucăriile, aș putea desena etc.”
B. „Unii colegi nu vorbesc cu mine în pauză și nu suport asta. Este groaznic să

nu vrea nimeni să se joace cu tine.”
Reformulare posibilă: „Simt tristețe pentru că unii colegi nu vorbesc cu mine.
Pot să accept că ei vor altceva acum. O să caut alți colegi care poate vor dori să se
joace cu mine. Sau o să mă joc o perioadă singur…”
În ambele situații permiteți și încurajații elevii să găsească cât mai multe refor-
mulări / reinterpretări ale gândului nesănătos. De fiecare dată, solicitați-le să
numească emoția pe care o generează gândul sănătos (cum se simt când gân-
desc așa).
05 Transfer
Activitate: Jocul „Puzzle-ul gândurilor”

F
Rugați elevii să își pregătească foarfeca, respectiv lipiciul. Împărțiți elevilor
coala A4 pe care sunt reprezentate cele șase piese de puzzle (Anexa 14). Pe fie-
56
care piesă de puzzle este notat câte un enunț (trei enunțuri reprezintă gânduri U2
nesănătoase, iar trei dintre ele reprezintă gândurile sănătoase, adică gândurile
inițiale care au fost reformulate / reinterpretate).
Cereți elevilor să citească cu atenție, în gând, toate enunțurile, apoi să decupeze

piesele și să pună în corespondență gândurile nesănătoase cu cele sănătoase.
Supravegheați elevii în timpul muncii independente și ghidați-i pe cei care au
L09
nevoie de sprijin în realizarea sarcinii de lucru.
La sfârșitul activității citiți rezultatele obținute de copii și apreciați pozitiv efor-

tul depus.
Concluzionați, amintind elevilor că schimbarea gândurilor are efect și asupra

comportamentului și de aceea trebuie să identificăm gândurile care ne trec prin
minte în diverse situații.

• Pentru ultima activitate propusă, la clasa I, elevii pot primi bucățile de puzz-
le deja decupate. În acest fel activitatea durează mai puțin și pot fi verificate
rezultatele mai multor elevi.
57
U2
Lecția 10: Prieteni cu propriile emoții

L10
Scopul lecției Elevii conștientizează faptul că pot exercita control
doar asupra propriilor gânduri, emoții și comporta-
mente, manifestând acceptare față de ceilalți

• Elevii identifică în funcție de • Elevii ordonează pe fișele de • Elevii manifestă interes pen-
criteriile date situațiile pe care lucru situații diferite în funcție tru activitățile desfășurate în
le pot controla și cele pe care nu de criterii date. lecție.
le pot controla. • Elevii dau exemple de situații
• Elevii explică relația din- pe care pot, respectiv pe care nu
tre situație - gând - emoție pot să le controleze.
- comportament.
Concepte cheie
Control, Responsabilitate, Autocontrol
Planul lecției
Anexa 15 - Cercul controlului va rămâne expus în clasă, iar elevii îl vor putea folosi ulterior pentru
a decide dacă pot sau nu să controleze o anumită situație.

1. Introducere Conversație 5 min Tablă / flipchart, cretă / carioci,
Fig 1: Legătura gând - emoție
- comportament
2. Experiența direc- Exercițiu 10 min Anexa 15 - Cercul controlului,
tă - Posterul „Cercul Biletele autoadezive
controlului”
3. Reflecția - Discuții Conversație euristică 10 min -
frontale despre alege-
rile făcute
4. Generalizare / teore- Conversație 15 min Anexa 15 - Cercul controlului
tizare - Completarea Exercițiu
afișului „Cercul Activitate frontală
controlului”
5. Transfer Activitate individuală 10 min Anexa 15 - Cercul controlului
58
U2
01 Introducere
L10
Activitate: Reamintiți elevilor, pe baza exemplelor din activitatea anterioară,
F
ce pot ei face pentru a schimba sau controla o situație. Reprezentați simplu pe
tablă / flipchart legătura dintre gânduri, emoții și comportamente (exemplul
din figura de mai jos). Subliniați de ce este important să putem avea o gândire
sănătoasă și niște emoții folositoare (ex. pentru a ne putea atinge obiectivele).
Situație Gând Emoție Comportament
Fig. 1 - Legătura dintre gând, emoție și comportament
Activitate: Cercul controlului

I
Oferiți fiecărui elev un exemplar din fișa „Cercul controlului” (format A4 –
Anexa 15) și șase bilețele autoadezive pe care sunt scrise următoarele 6 situații
(fiecare situație pe un bilet distinct):
1. Îmi fac temele în fiecare zi.
2. Mă gândesc înainte de a spune ceva.
3. Un copil vorbește urât cu mine.
4. Stau în bancă în timpul activității.
5. Sunt trist pentru că plouă de trei zile.
6. Colegul meu preferă înghețata, iar eu biscuiții.
Rugați elevii să citească cu atenție enunțurile și să se gândească dacă există

situații dintre cele șase scrise pe bilețele pe care ei le pot controla / influența așa
cum doresc ei.
Rugați-i să mute bilețelele cu situațiile pe care ei le pot controla în interiorul

cercului. Situațiile asupra cărora nu pot interveni și pe care nu le pot controla /
schimba, rămân așezate în afara cercului (le pot aranja cum doresc ei).
Asigurați-vă că elevii înțeleg ce înseamnă a controla o situație, înainte de a re-

zolva sarcina de lucru. Urmăriți activitatea elevilor și observați unde întâmpină
dificultăți.
03 Reflecția
Activitate: Discuții frontale despre alegerile făcute

F
Adresați frontal întrebări de reflecție pentru fiecare situație:
• Unde ați plasat situația 1? Dar situația 2, 3 etc.?.
59
U2 • De ce ați plasat-o acolo?

• Cum ați putea controla această situație?
În cazul situației 6, ajutați elevii să înțeleagă că exemplul este compus din două
L10 elemente distincte - unul pe care îl pot controla ei și altul care depinde de cei-
lalți. Conduceți discuția spre soluția de a tăia în jumătate biletul și de a plasa la
locul potrivit fiecare parte.
04 Generalizare
Activitate: Completarea afișului „Cercul controlului” (format A3 – Anexa 15)

F
Comunicați elevilor concluzia activității anterioare:
Putem să controlăm și să schimbăm propriile gânduri / cuvinte / comportamen-
te, pentru că acest lucru depinde de noi. Acesta se numește autocontrol.
Nu putem controla gândurile, emoțiile, ce fac sau ce spun ceilalți oameni și nici
toate evenimentele care se produc în jurul nostru (vremea, de exemplu). De
pildă, atunci când spun un cuvânt urât unui coleg, eu pot să rezolv problema,
cerându-mi scuze, dar când altcineva vorbește urât cu mine, nu pot să rezolv eu
această problemă, căci este comportamentul lui.
Prezentați elevilor afișul Cercul controlului (format A3 – Anexa 15). Acesta are
scris în interior POT CONTROLA EU, iar în exterior NU POT CONTROLA.
Rugați elevii să vă ajute să completați afișul cu câteva etichete.
Veți citi etichetele, iar ei vă vor spune unde să le așezați (în interiorul cercului
sau în afară):
1. GÂNDURILE MELE
2. GÂNDURILE CELORLALȚI
3. CUVINTELE MELE
4. CUVINTELE CELORLALȚI
5. ALEGERILE MELE
6. ALEGERILE CELORLALȚI
7. ACȚIUNILE MELE
8. ACȚIUNILE CELORLALȚI
Rugați-i ca pentru fiecare etichetă să ofere 1-2 exemple din viața lor personală.
05 Transfer
Activitate individuală
F
Solicitați elevilor să se uite cu atenție peste fișa individuală „Cercul controlu-
lui” (format A4) și dacă este cazul, să modifice opțiunile lor pe baza discuțiilor
purtate. Rugați-i apoi să scrie sau să deseneze în zona corespunzătoare de pe
fișă, situații din viața lor pe care cred că pot sau pe care nu cred că pot să le
controleze.
60
• Pentru elevii de clasa I este posibil să fie mai greu să citească bilețele. În
acest caz citiți dumneavoastră situațiile. Fiind numerotate, elevii le pot
identifica ușor după cifra corespunzătoare și nu vor apărea confuzii sau erori
în oferirea răspunsului.
• Vă recomandăm să printați sau să realizați pe o foaie de hârtie figura 1 de mai
L10
sus (situație - gând - emoție - comportament) deoarece puteți face referi-
re la ea și în lecțiile următoare. Dacă o afișați în clasă, ea poate constitui un
sprijin în analiza comportamentelor și emoțiilor elevilor alături de termo-
metrul emoțiilor.
61
U2
Lecția 11: Lentile colorate

L11
Scopul lecției Dezvoltarea abilităților de reglare emoțională prin
exersarea unui mod de gândire sănătos

• Elevii explică imaginile. • Elevii identifică reprezentările • Elevii manifestă dorința de
• Elevii notează gândurile și din imaginile prezentate. schimbare a gândurilor în
emoțiile resimțite în diverse • Elevii asociază lentilele negre vederea unui mai bun manage-
situații. cu gândurile nesănătoase. ment emoțional.
• Elevii reformulează gându- • Elevii asociază lentilele colorate
rile nesănătoase în gânduri cu gândurile sănătoase.
sănătoase.
Concepte cheie
Emoții, Gânduri sănătoase, Gânduri nesănătoase
Planul lecției

1. Introducere 2 min -
2. Experiența directă - Observație, 10 min Laptop / calculator,
Imagini magice Învățare prin videoproiector
descoperire Anexa 24 - Iluzii perceptive
3. Reflecția Conversație euristică, 8 min -
Reflecție
4. Generalizare - Ochelari Exercițiul, 20 min Ochelari de soare cu lentilă nea-
de soare Învățarea prin gră / maro
descoperire, Ochelari de soare cu lentile
Reflecția, colorate*
Explicația
5. Transfer Muncă individuală 10 min Bilețele auto-adezive / foi B,
Anexa 16 - Ochelari de soare
*Ochelarii de soare cu lentile colorate pot să fie aduși de copii, de acasă (de exemplu de la cărțile 3D) sau confecționați din folie
colorată subțire, transparentă (cum este ambalajul de plastic de la buchetele de flori). Dacă îi confecționați dumneavoastră, pot
să fie și sub forma unei măști.
62
U2
01 Introducere
L11
Asigurați condițiile necesare desfășurării corespunzătoare a activității, pregă-
F
tind resursele / materialele necesare și anunțând scopul lecției.
Activitate: Imagini magice

G
Spuneți-le elevilor că în minutele ce urmează se vor uita la niște imagini magice
(iluzii perceptive), care pot să fie văzute diferit de cei care le privesc. Ei vor tre-
bui să le privească cu atenție și să spună ce văd.
Afișați pozele cu ajutorul videoproiectorului și după fiecare imagine rugați elevii

să explice ce văd. Acolo unde întâmpină dificultăți, acordați-le sprijin. Toți ele-
vii trebuie să identifice cele două ipostaze din fiecare imagine. (Anexa 24 - Iluzii
perceptive).
03 Reflecție
După discutarea imaginilor, reflectați împreună asupra experienței:

G
• Cum v-ați simțit în timpul acestui exercițiu?
• Ce vi s-a părut cel mai provocator?
• Care imagine v-a plăcut cel mai mult? De ce?
• Care imagine nu v-a plăcut așa de mult? De ce?
• Ce ați învățat din acest exercițiu?
Completați aceste întrebări cu detalii din timpul discuțiilor din secvența de

experiența directă, ca să ghidați discuția spre concluzia că modul cum privim o
situație (deci percepția pe care o avem despre o situație), influențează ce spu-
nem, ce simțim și ce facem.
04 Generalizare
Activitate: Ochelari de soare

G
Rugați elevii să își pună la ochi ochelarii de soare cu lentilă neagră / maro, pe
care îi au la dispoziție. Discutați puțin despre când folosim ochelarii de soare și
de ce (ca să ne APĂRĂM de lumina puternică a soarelui, ca să nu ne DOARĂ ochii
etc.).
Discutați despre cum se schimbă ceea ce văd în jurul lor, despre cum par lucru-
rile din jurul lor când avem ochelarii de soare la ochi (lucrurile se văd mai întu-
necate, uneori nu se văd la fel de bine etc.). Întrebați-i cum preferă ei să vadă
lucrurile - așa cum sunt în realitate sau mai umbrite / întunecate?
Oferiți apoi elevilor ochelarii / măștile cu lentile colorate și rugați-i să și-i pună
la ochi. Purtați aceeași discuție - cum se văd lucrurile acum, dacă avem de ales
între lentilele negre și cele colorate, pe care le preferăm?
63
U2
Continuați apoi cu următoarele întrebări:
• Dacă ar fi să intrăm într-o încăpere nouă sau să ieșim pe hol cu ochelarii pe
nas, pe care i-am prefera și de ce?
L11 • Cum ne simțim când lucrurile par luminoase, colorate?

• Dar când lucrurile sunt întunecate?
• Dacă am dori să ne simțim bine, ce ochelari ar fi de preferat să purtăm la ochi?
Concluzionați spunând elevilor că aceste percepții despre ce vedem, sunt, de

fapt, gândurile noastre. Realizați o analogie între lentilele negre și gândurile
nesănătoase, respectiv lentilele colorate și gândurile sănătoase, accentuând
faptul că atunci când vrem să reducem emoțiile nefolositoare, este bine să
schimbăm gândurile / lentilele prin care vedem realitatea. Puteți aici să faceți
trimiterea către Fig. 1 - Legătura dintre gând, emoție și comportament din lec-
ția anterioară.
04
Transfer
I
Distribuiți elevilor Anexa 16 - Ochelari de soare. Rugați-i să noteze în căsuțele
corespunzătoare situațiile în care au la ochi lentile negre și modul în care le pot
schimba în lentile colorate. Explicați elevilor exemplul oferit în tabel, comple-
tați împreună coloanele pentru a doua situație, iar apoi acordați-le timp pentru
a completa tabelul cu situații personale.
64
• Pentru imaginile cu iluzii perceptive, puteți alege și alte exemple care vi se

par relevante / interesante.
• În funcție de numărul de fotografii folosite, timpul alocat secvenței se poate
modifica (acordăm 1-2 minute / imagine).
• Dacă discuțiile se extind la etapa de reflecție și mai ales generalizare, anexa
L11
„Ochelari de soare” se poate completa acasă, după explicarea exemplului
(„Dacă ai pierdut la un joc, poți să îți pui ochelarii cu lentile negre și să te
gândești că nu ești bun de nimic / că o să pierzi mereu / că ești slab la toate
jocurile. Dacă gândești așa, poți să simți…”).
65
U2
Lecția 12: Vânătoarea de comori

L12
Scopul lecției Dezvoltarea abilității de a identifica gândurile,
emoțiile și comportamentele pe care le manifestă
într-o situație; familiarizarea cu tehnicile de regla-
re emoțională și comportamentală

• Elevii numesc emoțiile de bază. • Elevii asociază tehnici de ges- • Elevii se implică activ în reali-
• Elevii explică relația din- tionare a comportamentului cu zarea activităților.
tre situație - gând - emoție diferite emoții.
- comportament. • Elevii reprezintă grafic relația
• Elevii enumeră modalități de dintre situație - gând - emoție
autoreglare a emoțiilor. - comportament.
Concepte cheie
Autocontrol, Situație, Gând, Emoție, Comportament,

Tehnică de reglare / autoreglare a emoțiilor (cu sens sinonimic -
Tehnică de autocontrol)
Planul lecției

1. Experiența directă - Joc - activitate în 15 min Plicuri colorate
Joc - „Vânătoarea de echipe
comori”
2. Reflecția - Discuții - 10 min -
frontale despre
„Vânătoarea de
comori”
3. Generalizare / teore- Conversație, 10 min Anexa 2 - Harta Emoțiilor - (U1 L2;
tizare - Completarea Activitate frontală Tehnici de autocontrol – Anexa 17
afișului Harta emo-
țiilor cu acțiunile de
reglare
4. Transfer - Completarea Conversație, 15 min Organizatorul grafic pentru
organizatorului Exercițiu schema A-B-C-D (situație
grafic pentru sche- - gând / percepție - emoție -
ma A-B-C-D (situ- comportament) – fig. 1
ație - gând - emoție
- comportament)
66
U2
L12
Activitate: Joc - Vânătoarea de comori
G
Împărțiți elevii în șase echipe de câte 4-5 elevi. În curte (preferabil, iar dacă nu
este posibil, în clasă) vor fi plasate în locuri ascunse câte trei plicuri colorate
pentru fiecare echipă (de ex. 3 plicuri albastre, 3 galbene, 3 roșii etc). În fieca-
re plic se află un mesaj / o acțiune redată prin imagine / text pe care elevii din
echipă vor trebui să o execute după ce își adună comoara (mesajele sunt scrise în
Anexa 17).
Fiecărei echipe i se alocă o culoare, iar sarcina lor de lucru este să găsească cele
trei plicuri care au aceeași culoare ca și culoarea echipei (de ex. echipa roșie
caută plicurile roșii, echipa galbenă plicurile galbene ș.a.m.d.). Cele trei plicuri
reprezintă comoara lor!
După ce au găsit toate plicurile, în echipă, vor trebui să discute despre imaginile
și mesajele găsite și să execute în fața colegilor acele comportamente care sunt
redate prin imagine sau text.
02 Reflecția
Activitate: Discuții frontale despre „Vânătoarea de comori”

F
Discutați cu elevii despre experiența trăită pe marginea următoarelor întrebări:
• Cum v-ați simțit căutând comoara?
• Cum ați procedat ca să găsiți comoara?
• Cum v-ați simțit când ați găsit comoara?
• Ce ați descoperit în plicuri?
• La ce credeți că v-ar ajuta acțiunea indicată?
• Ați utilizat vreodată în experiența voastră de viață unul dintre comportamen-
tele găsite / una dintre tehnicile de autocontrol prezentate? În ce situație?
• Sunt toate tehnicile de autocontrol la fel pentru toate emoțiile? Da sau nu? De
ce?
04 Generalizarea
Activitate: Completarea afișului cu emoții – Anexa 2 - Harta emoțiilor (U1 L2)

G
Explicați elevilor conceptul de autocontrol și subliniați rolul pe care tehnicile de
autocontrol emoțional le au în viața noastră.
Apoi, pe harta emoțiilor discutate în Unitatea 1 (bucurie, tristețe, furie, mira-

re, frică, dezgust), rugați elevii să fixeze acele metode de reglare emoțională
descoperite la „Vânătoarea de comori”, despre care cred că i-ar putea ajuta la
modificarea emoției respective.
Puteți formula sarcina adresând următoarele întrebări / indicații:

• Care dintre metodele pe care le-ați găsit în plicuri credeți că v-ar putea face să
vă simțiți mai puțin triști? Așezați imaginea în dreptul emoției.
67
U2 • Care metodă v-ar face să vă simțiți mai puțin speriați? Fixați imaginea cores-
punzătoare în dreptul emoției etc.
Continuați până când au fost fixate toate imaginile identificate la vânătoarea de
L12 comori. Încurajați apoi discuțiile pe marginea posterului, pentru a ajuta elevii să
înțeleagă că unele metode pot fi folosite pentru reglarea mai multor emoții sau
că pentru aceeași emoție putem utiliza mai multe strategii.
Puteți solicita elevilor să argumenteze răspunsurile date, fără însă a intra în po-
lemici legate de faptul că o tehnică poate fi mai bună decât o alta pentru o anu-
mită emoție. Susțineți faptul că suntem diferiți, deci și strategiile noastre pot să
funcționeze diferit, important este să conștientizăm că putem ține sub control
emoțiile și comportamentele noastre prin utilizarea unor astfel de tehnici. Iar
acest lucru se numește autocontrol.
Afișul care va rămâne de acum în clasă poate ajuta elevii să își amintească să
utilizeze aceste tehnici în viitor, în diverse situații în care simt emoții.
04 Transfer
Activitate: Completarea organizatorului grafic pentru schema A-B-C-D (situa-

F
ție - gând / convingere - emoție - comportament)
Situație Gând Emoție Comportament
Fig. 1 - Legătura dintre gând, emoție și comportament
Grupați elevii în echipe de câte 4-5 elevi (pot fi grupați în aceleași echipe de la
„Vânătoarea de comori”).
Oferiți fiecărei grupe de elevi câte un set cu cele patru elemente ale organizato-
rului grafic. Solicitați-le ca pe baza tuturor informațiilor discutate în ultimele
săptămâni, să așeze corect cele patru elemente, astfel încât să surprindă relația
dintre ele (cine determină pe cine).
După realizarea sarcinii, verificați corectitudinea răspunsurilor și aprofundați

pe baza unor exemple relația dintre situație - gând - emoție - comportament.
Rugați apoi fiecare elev să realizeze un desen în care să descrie gândurile, emo-
țiile și comportamentul personal într-o situație pe care a trăit-o de curând.
68
• Plicurile colorate pot fi înlocuite cu borcane sau pahare colorate. Dacă

Vânătoarea de comori se realizează afară, asigurați-vă că plicurile sunt ușor
accesibile pentru a vă putea încadra în timp.
• În cazul în care discuțiile se prelungesc, ultima sarcină de lucru (desenul)
poate fi dată ca temă pentru acasă și poate fi ulterior adăugată în portofoliul
L12
elevului.
• Cartonașele cu textele pe care elevii trebuie să le găsească la vânătoarea de
comori au pe margine un chenar de o anumită culoare.
• Puteți sugera elevilor să caute acele cartonașe care au pe margine o anumită
culoare pentru a scurta timpul alocat acestei sarcini, sau pentru a facilita
rezolvarea ei.
• Fiecare culoare corespunde unei emoții, după cum urmează: bucurie — roz,
dezgust — verde, frică — mov, furie — roșu, tristețe — albastru, surprinde-
re — galben-albastru.
69
Eu în relație cu ceilalți
- de la conflict la înțelegere prin empatie
„Rucsăcelul lui Dani este aproape plin! A aflat așa de multe lucruri fo-
lositoare din jocul de-a detectivii încât acum își dorește să vă explice și
vouă cum vrea el să folosească pe viitor informațiile despre emoții pe
care voi i le-ați împărtășit. Vrea, de exemplu, să ne spună cum putem
rezolva conflictele sau certurile în care suntem implicați din când în
când, cum putem să fim empatici și să ne arate ce conține rucsacul lui,
ca să ne facem și noi unul la fel. Sunteți pregătiți să îi cunoaștem prie-
tenii și să aflăm ce are în ghiozdan?”
L13: Conflictul
L14: De ce ne certăm?
L15: Mărul
L16: Triunghiul conflictului
L17: Empatia
L18: Poveștile noastre
L19: Comunicarea nonviolentă
L20: Rețetarul
L21: Rucsacul meu
71
U3
Lecția 13: Ce este un conflict

L13
Scopul lecției Dezvoltarea capacității de identificare și definire a
unui conflict

• Elevii definesc conflictul. • Elevii identifică reacții și • Elevii manifestă interes pentru
• Elevii prezinta situații comportamente asociate activitate.
conflictuale. conflictului. • Elevii lucrează armonios în
• Elevii analizează diverse situații echipă.
în care pot fi prezente conflicte.
Concepte cheie
Conflict
Planul lecției

1. Introducere - 2 min -
2. Experiența directă Vizualizare material 5 min Laptop, videoproiector, acces
audio-video internet,
Video din „O poveste încâlcită”
(Tangled)
3. Reflecția: Brainstorming, 15 min Tablă și cretă / flipchart și
„Ce este un conflict?” Învățare prin carioci
descoperire
4. Generalizare / Discuții frontale 10 min -
teoretizare:
„Să înțelegem
conflictul!”
5. Transfer: Munca în grup 18 min Caiete pe care elevii să poată
Conflicte în povești nota conflictele identificate
72
U3
01 Introducere
L13
Pregătiți aparatura necesară pentru vizualizarea secvenței audio-video și asigu-
rați condițiile necesare pentru desfășurarea lecției.
Împreună cu elevii vizionați secvența de 03:24 minute din filmul O poveste în-
F
câlcită (Tangled) creat de studiourile Walt Disney Animation, în care Rapunzel
crede că Flynn a venit în turn ca să îi fure părul, dar, de fapt, el voia să se ascun-
dă. Fragmentul poate fi găsit pe YouTube cu titlul “Tangled funny scene”.
03 Reflecție
Analizați împreună cu elevii motivul pentru care a apărut conflictul (fiecare

F
credea altceva), care a fost prima reacție a personajelor, cum au rezolvat ulterior
problema (de la ceartă s-a ajuns la o negociere și un acord).
Comunicați elevilor că astăzi veți vorbi despre conflict. Scrieți la mijloc, pe tablă
/ foaia de flipchart, cuvântul „conflict” și rugați-i să spună ce înseamnă acest
cuvânt, care este primul cuvânt care le vine în minte când îl aud. Notați cele mai
frecvente răspunsuri oferite.
Discutați apoi cu elevii pe marginea următoarelor întrebări:

• Când ați avut voi ultimul conflict?
• Cu cine ați avut acest conflict și de ce? (încurajați elevii să ofere exemple de
conflicte din medii cât mai variate)
• Când am avut în clasă ultimul conflict? Ce a generat acest conflict?
• În ce contexte întâlnim noi conflictele? (la școală, acasă, în filme, în povești)
• Ce se întâmplă când avem un conflict? Cum ne comportăm / cum reacționăm?
04 Generalizare
Activitate: Să înțelegem conflictul

F
Spuneți-le elevilor că un conflict este o contradicție sau o tensiune simțită de
cei implicați într-o situație, atunci când percep o amenințare la adresa nevoilor,
intereselor sau preocupărilor lor. Conflictul poate avea rezultate pozitive sau
negative pentru cei implicați, în funcție de modul în care aceștia se comportă și
abordează conflictul.
Clarificați / explicați această definiție pe baza exemplelor oferite de elevi la

întrebările de reflecție. Este recomandat să abordați doar conflictele care au
apărut în clasă, pe care le cunosc toți, sau chiar exemplul din materialul video
vizionat (nu discutați situații conflictuale apărute în familie pe care elevii le pot
oferi ca exemplu).
73
U3 04 Transfer
Conflicte în povești!
G
Grupați elevii în echipe și rugați-i să se gândească la o poveste clasică / pe care o
L13 cunosc toți membri echipei. Solicitați-le să identifice în povestea respectivă un

moment (sau mai multe) în care apare un conflict între diverse personaje și să
le noteze în caiete. După aproximativ 5-7 minute de lucru în echipă, rugați-i să
prezinte colegilor situațiile identificate.
La sfârșitul lecției amintiți elevilor următoarele aspecte:

• Conflictele sunt des întâlnite și fac parte din viața noastră.
• Conflictele nu înseamnă violență. Putem alege să vedem conflictele ca pe o
situație din care putem învăța ceva, întrebându-ne, de exemplu, „Ce am în-
vățat din acest conflict?” „Cum mă ajută această situație să cresc?”
• Conflictele sunt o provocare - ne provoacă să fim atenți la noi înșine, la
nevoile noastre, la dorințele noastre pe care le comunicăm și le negociem cu
ceilalți.

• Scopul acestei lecții este, în primul rând, de a-i ajuta pe elevi să identifice
situații în care apar conflictele. De aceea nu este nevoie în această lecție să
insistăm pe strategii de soluționare a conflictelor.
• Pentru a putea rezolva o situație conflictuală, trebuie prima data să o iden-
tificăm, să o analizăm și apoi să încercăm să o rezolvăm, însă aceste aspecte
vor fi atinse în lecțiile următoare.
• Dacă nu reușiți să vizionați împreună cu elevii filmulețul sugerat la partea
de experiență directă, puteți să faceți la început activitatea de la secțiunea
„Transfer” și la sfârșitul lecției să cereți elevilor ca individual, în caietele
personale, să noteze: un conflict pe care l-au trăit și care a avut consecințe
negative (s-a terminat printr-o ceartă sau pedeapsă) și un conflict în care
au fost implicați și care s-a terminat cu bine (s-a găsit o rezolvare care a
fost benefică pentru ambele părți). În acest caz, vă recomandăm să acordați
sprijin individual copiilor pentru a găsi astfel de exemple.
74
U3
Lecția 14: De ce ne certăm?

L14
Scopul lecției Dezvoltarea abilității de identificare a tipurilor de
conflicte și gestionare eficientă a conflictelor

• Elevii definesc conflictul. • Elevii desenează o situație care • Elevii manifestă disponibili-
• Elevii recunosc tipurile de con- generează un conflict exterior. tate pentru analiza de situații
flict (interior / exterior). conflictuale.
• Elevii enumeră pașii de rezol-
vare a unui conflict.
• Elevii numesc emoțiile pe care
le simt în urma audierii secven-
ței animate.
Concepte cheie
Conflict, Conflict interior, Conflict exterior,

Rezolvarea conflictului
Planul lecției

1. Experiența directă - Ce Audiție muzicală, 7 min CD player / calculator, boxe
simt? Conversație Cartonașele cu emoții din kitul
programului,
Filmul de animație SpellBound
2. Reflecția - De ce ajung Conversație 8 min Anexa 2 - Harta emoțiilor, utili-
la conflict? euristică, zată în U2 L6.
Reflecție,
Dezbatere
3. Generalizare / teo- Conversație, 15 min Anexa 18 – Schema conceptuală
retizare - Ce este un Exercițiu de identificare a conflictelor
conflict?
4. Transfer - Recunosc un Conversație euristică, 20 min Filmul de animație SpellBound
conflict Exercițiu Anexa 19 - De ce ne certăm
75
U3
L14 01 Experiența directă
Activitate: Ce simt?
I
Distribuiți fiecărui elev setul de cartonașe cu emoțiile de bază. Amintiți-le ele-
vilor că emoțiile noastre sunt rezultatul gândurilor noastre și menționați scopul
lecției. Spuneți elevilor că vor asculta o melodie (fără imagine!) și că, în timpul
audierii, ei trebuie să selecteze din setul de cartonașe pe acelea care reprezintă
emoțiile pe care le simt când aud muzica (pot sa fie mai multe cartonașe).
Asigurați-vă că elevii au înțeles sarcina de lucru, solicitând repetarea ei. În tim-

pul audiției, urmăriți activitatea elevilor, fără a interveni. Filmul poate fi găsit
pe YouTube, căutând “CGI Animated Short Film HD „Spellbound” by Ying Wu
& Lizzia Xu | CGMeetup”.
02 Reflecția
Activitate: De ce ajung la conflict?

F
La sfârșitul audierii, elevii vor prezenta colegilor una dintre emoțiile selectate,
menționând gândul care i-a condus spre emoția respectivă.
Ghidați conversația elevilor, folosind următoarele întrebări:

• Câte emoții ați simțit în timpul audierii cântecelului?
• Care au fost acestea? (elevii numesc emoțiile selectate)
• Haideți să vedem la ce v-ați gândit când ați selectat emoția… .
Solicitați răspunsuri din partea mai multor elevi, urmărind ca exemplele de

gânduri oferite să fie în concordanță cu emoția selectată (ex. pentru frică, gân-
dul corespondent ar fi: mă gândeam că ceva rău o să se întâmple, pentru furie
- nu este corect ce se întâmplă etc). Dacă mai mulți elevi au selectat o emoție,
solicitați să menționeze gândurile diferite pe care le-au avut.
Solicitați elevilor să urmărească harta conceptuală a emoțiilor, pentru coerență

în prezentarea lor.
03 Generalizare
Activitate: Ce este un conflict?

F
Pe baza discuțiilor anterioare, exersați cu elevii definirea conceptului: conflictul
apare atunci când în trăirea noastră apare o problemă / situație problematică.
Când problema este cu tine însuți / însăți, apare un conflict interior.

Când problema este legată de / este în legătură cu o altă persoană, conflictul
este exterior.
Continuați apoi cu următoarele întrebări:

• Vouă vă plac conflictele? La ce vă ajută?
• Ce simțiți atunci când sunteți într-o situație conflictuală?
76
• Ce comportamente aveți când sunteți în conflict cu cineva? Ce faceți? U3

• Vă ajută aceste comportamente? Cum?
• Care este, de obicei, motivul pentru care intrăm în conflicte? (de ex. fiecare
dorește / înțelege ceva diferit).
• Oferiți exemple de conflicte care au pornit de la neînțelegeri sau de la faptul că
fiecare își dorește ceva diferit. L14
Punctați că suntem cu toții implicați în diferite situații cu ceilalți, situații care
cer comunicare și negociere de nevoi diferite. Asta poate duce la conflicte atât în
noi, cât și în exterior.
Conflictele sunt obișnuite și foarte frecvente între oameni, în general.

Important este să le abordăm cu creativitate și deschidere pentru a găsi soluții
bune pentru toți cei implicați.
Prezentați și explicați apoi elevilor, pe baza unui exemplu concret, schema

conceptuală de identificare a conflictelor (Anexa 18 - Schema conceptuală de
identificare a conflictelor, format A3) explicând fiecare literă a triunghiului.
• A - Atitudini – ce atitudine au părțile implicate, ce simt și cred / gândesc

despre conflicte;
• C - Comportamente – cum se poartă cei implicați, comportamente (ce fac),
cuvinte pe care le folosesc;
• C - Contradicții – care este, de fapt, situația, neînțelegerea, sursa tensiunii.
04 Transfer
Activitate: Recunosc un conflict

F
Grupați elevii în echipe de câte 4 elevi și oferiți fiecărei echipe fișa de lucru De ce
ne certăm (Anexa 19).
Spuneți elevilor că vor mai auzi încă o dată melodia de la începutul activității,
dar de această dată, muzica va fi însoțită de imagine.
Menționați că animația prezintă un conflict, iar sarcina lor de lucru este să

identifice un tip de conflict (interior / exterior), iar apoi să completeze pentru
acel conflict elementele care îl susțin (elementele din triunghiul de pe fișa de
lucru).
Oferiți elevilor 5-7 minute pentru completarea fișei, după care reluați filmul și
faceți stop cadru (opriți) acolo unde apar conflictele. Discutați pentru fiecare
secvență identificată fișele completate de elevi (lăsați-i să prezinte ce au lucrat,
să se completeze unii pe alții).
Puteți ghida discuțiile pornind de la următoarele întrebări:

• Ce tip de conflict este? De ce?
• Care este problema, contradicția?
• Care sunt comportamentele personajelor?
• Care este atitudinea personajelor?
Încheiați activitatea punctand efortul și reușitele elevilor, încurajându-i să

recitească în pauze triunghiul identificării conflictelor.
77
U3 Recomandări / sugestii suplimentare pentru desfășurarea lecției:

• Pentru a-i familiariza pe elevi cu această abordare a surselor conflictului,
puteți să îi rugați ca până la întâlnirea următoare să ilustreze / să deseneze
L14 în caiete o situație care poate produce un conflict exterior, folosind creioane
colorate. Sub desen, vor descrie cele trei elemente ale triunghiului discutat
în timpul orei.
• În discuțiile cu elevii, explicați fiecare termen nou utilizat și asigurați-vă că
este înțeles de elevi, solicitându-le repetarea semnificației sau / și utilizarea
lui în alte contexte sau / și ilustrarea cu exemple din viața lor.
• Pentru un management bun al timpului, vă sugerăm să vizualizați cu atenție
filmulețul înainte de activitate. În felul acesta va fi mai ușor și să ghidați dis-
cuțiile cu elevii.
• De asemenea, vă rugăm să citiți cu atenție partea introductivă a opționalului
privind explicațiile legate de triunghiul identificării conflictelor, pentru a
facilita înțelegerea mai bună a acestuia de către elevi.
78
U3
Lecția 15: Mărul

L15
Scopul lecției Identificarea unor modalități creative de rezolva-
re a unui conflict, pornind de la analiza surselor
acestuia

• Elevii identifică soluții la pro- • Elevii analizează diverse situații • Elevii manifestă interes pentru
blemele date. în care pot fi prezente conflicte. activitate.
• Elevii identifică sursele con- • Elevii lucrează armonios în
flictului folosind triunghiul echipă.
conflictului.
Concepte cheie
Triunghiul conflictului, Atitudini, Comportamente, Contradicții
Planul lecției

1. Experiența directă Activitate în perechi 10 min Un măr pentru fiecare pereche
- Mărul de elevi
2. Reflecția - Ce este un Brainstorming, 15 min -
conflict Învățare prin
descoperire
3. Generalizare - Discuții frontale 10 min Anexa 18 - Schema conceptuală
Triunghiul conflictului de identificare a conflictelor,
Cartonașe pe care sunt scrise
cuvintele:
Comunicare nonviolentă,
Empatie, Creativitate
4. Transfer - Lucru în grup 15 min -
Turul galeriei
79
U3
Grupați elevii în perechi și oferiți fiecărei perechi un măr sau o portocală.

G
Spuneți-le apoi următorul mesaj: „Avem doi copii și un singur măr. Găsiți cât
mai multe moduri creative de a împărți și folosi mărul între cei doi copii (cel
puțin 5 moduri diferite). Aveți la dispoziție 8 minute.”
02 Reflecție
După expirarea timpului, discutați cu elevii despre cum au trăit ei situația și

F
apoi rugați-i să prezinte soluțiile creative pe care le-au găsit. Discutați cu ei
despre avantajele acestor soluții. Puteți adresa următoarele întrebări:
• Cum v-ați simțit în timpul acestei activități?
• Ce vi s-a părut mai dificil?
• Ce strategii ați folosit pentru a identifica soluțiile în timpul dat?
• Care sunt soluțiile identificate de voi?
• De ce credeți că sunt niște soluții avantajoase pentru ambii copii?
03 Generalizare
Aduceți în atenția elevilor Anexa 18 - Schema conceptuală de identificare a

F
conflictelor, format A3, folosit la lecția anterioară. Explicați elevilor că fiecare
dintre sursele conflictului poate fi rezolvată prin strategii diferite, astfel:
• Pentru Atitudini – propunem Empatie (de exemplu, putem spune copiilor -
„Când sursa conflictului ține de atitudinea persoanelor implicate, strategia
potrivită este manifestarea empatiei, care presupune înțelegerea gândurilor,
sentimentelor și comportamentelor celorlalți”.).
• Pentru Comportamente – propunem nonviolentă (să comunicăm ce ne do-
rim, fără a răni, a jigni pe ceilalți).
• Pentru Contradicții – propunem Creativitate (să identificăm soluții care să ne
avantajeze pe toți, să fie acceptate de toți cei implicați în conflict).
Lipiți lângă fiecare dintre cele trei elemente ale triunghiului, cartonașul co-
respunzător (Anexa 20 - Schema conceptuală de identificare și rezolvare a
conflictelor).
04 Transfer
Distribuiți fiecărei echipe o foaie A4. Rugați-i să deseneze un triunghi al con-

F
flictelor pentru situația dată la etapa experienței directe și să asocieze strategi-
ile identificate cu sursele de conflict (de exemplu, soluția de a împărți mărul în
jumătate poate fi o strategie creativă prin care se elimină contradicția).
Dacă nu au reușit la începutul lecției să identifice o strategie diferită pentru fie-
care sursă de conflict, solicitați-le să o facă acum. Încurajați-i să gasească și alte
soluții la problemă. La finalul activității rugați echipele să afișeze pe un panou
fișele de lucru și realizați un tur al galeriei pentru a analiza soluțiile propuse.
80
U3
Lecția 16: Triunghiul conflictului

L16
Scopul lecției Dezvoltarea capacității de identificare a unor mo-
dalități eficiente de rezolvare a conflictelor

• Elevii definesc conflictul. • Elevii identifică surse ale con- • Elevii manifestă interes pentru
• Elevii explică sursele flictului în situații date. activitate.
conflictului. • Elevii propun strategii eficiente • Elevii se implică activ în sarci-
• Elevii enumeră strategiile de de rezolvare a conflictelor date. nile de lucru.
rezolvare a conflictului. • Elevii lucrează în echipă pentru
• Elevii numesc emoțiile pe care rezolvarea sarcinii de lucru.
le simt în urma audierii secven-
ței animate.
Concepte cheie
Conflict, Sursele conflictului, Strategii de rezolvare a conflictului
Planul lecției
Fiind o lecție de consolidare a informațiilor, lipsesc etapele de experiență directă și generalizare.

1. Introducere Conversație 5 min Anexa 20 - Schema conceptua-
lă de identificare și rezolvare a
conflictelor
2. Reflecția Conversație 20 min Tablă / flipchart, cretă / carioci,
euristică, caiete, instrumente de scris
Reflecție,
Învățare prin
descoperire
3. Transfer - Lucru în echipă 25 min Bilețele pe care sunt scrise situ-
Recunosc un conflict ații conflictuale
81
U3
L16 01 Introducere
Amintiți elevilor varianta finală a triunghiului conflictului discutată în lecția

F
anterioară (Anexa 20). Explicați elementele componente și definiți din nou
strategiile de soluționare a conflictelor discutate (empatia, nonviolența și crea-
tivitatea). Urmăriți ca fiecare elev să fie atent la informațiile recapitulate.
02 Reflecție
Solicitați elevilor să menționeze un conflict recent din clasă / din școală / din
F
mediul apropiat (nu familie).
Realizați cu ajutorul lor un triunghi al conflictului, identificând pentru fiecare

element o strategie de rezolvare. Rugați elevii să scrie în caiete în timp ce dum-
neavoastră notați schema pe tablă.
Discutați apoi despre cât de dificilă li se pare o astfel de analiză, unde întâmpină
dificultăți și oferiți explicații suplimentare dacă este cazul.
03 Transfer
Grupați elevii în echipe de câte 4 sau în perechi. Oferiți fiecărei echipe un bilețel
G
pe care este scrisă o situație conflictuală specifică mediului școlar. Pornind de
la situația data, rugați-i să își imagineze că ei sunt cei care experimentează /
trăiesc situația dată și trebuie să realizeze, în caiete, un triunghi al conflictului,
pornind de la modelul / exemplul lucrat anterior (fiecare triunghi va fi complet
și va conține inclusiv strategii de rezolvare a conflictului).
După aproximativ 15 minute, rugați elevii să-și prezinte munca. Chiar dacă
sarcina de lucru nu a fost rezolvată complet, nu criticați, ci oferiți-le sugestii
pentru a-i ajuta să finalizeze munca.

• Fiind o lecție de consolidare, asigurați-vă că toți elevii sunt implicați în sar-
cina de lucru.
• Puteți nota pe bilețele orice situație pe care o considerați relevantă pentru
clasa cu care lucrați. Dacă situațiile la care vă gândiți sunt mai complexe,
puteți da aceeași situație la două echipe, pentru a identifica soluții variate.
• Exemple de situații des întâlnite, pe care le puteți nuanța: un copil nu vrea să
se joace cu altul; un elev îi ia altuia creioanele din penar; o fetiță se laudă tot
timpul cu jucăriile / lucrurile pe care le are, în timpul orei; un elev își deran-
jează colegul de bancă; doi colegi se ceartă pentru că nu se pot juca cu aceeași
minge etc.
82
U3
Lecția 17: Empatia

L17
Scopul lecției Dezvoltarea la elevi a empatiei prin exersarea as-
cultării active

• Elevii descriu ce este empatia. • Elevii exersează ascultarea • Elevii manifestă o atitudine
• Elevii descriu ce este ascultarea activă prin jocuri de rol. empatică față de colegii lor.
activă.
Concepte cheie
Empatie, Înțelegere, Acceptare, Ascultare activă
Planul lecției

1. Experiența directă - Vizionare de film 5 min Film (Povestea lui Joy), Laptop /
clipul „Povestea lui computer,
Joy” Videoproiector
2. Reflecție Conversație euristică 20 min -
3. Generalizare - Despre Conversație, 12 min -
empatie Joc didactic
4. Transfer - „Te ascult, Joc de rol 13 min -
te înțeleg”
83
U3
Activitate: Povestea lui Joy

F
Vizionați împreună cu elevii filmul de animație „A Joy Story: Joy and Heron”
(03:05 minute) creat de Passion Pictures Australia, pe care îl găsiți pe YouTube
după titlul „CGI Animated Short Film «Joy and Heron» by Passion Pictures |
CGMeetup”.
02 Reflecție
Activitate: Purtați o discuție cu elevii pe baza următoarelor întrebări:

F
• Cum s-a simțit cățelușul când pasărea a venit să fure viermișorii? (furios)
• Voi cum vă simțiți când cineva vă ia ceva ce vă aparține fără să îi dați voie?
• Ce credeți că gândea cățelușul despre pasărea care fura viermișorii stăpânului
lui?
• Ce credeți că simțea pasărea?
• Cum s-a simțit cățelușul când a văzut ce făcea pasărea cu viermișorii?
• De ce? Ce gândea atunci?
• Dacă voi ați fi fost în locul cățelului, ce ați fi făcut?
• Cum s-a simțit Joy după ce i-a dat păsării viermișorii?
• De ce pasărea i-a adus pești lui Joy?
• Voi ați ajutat vreodată pe cineva? Dați-mi câteva exemple?
• De ce ați făcut asta?
• Prietenii / frații / părinții voștri au fost vreodată triști? Ce ați simțit când i-ați
văzut? Cum i-ați ajutat?
03 Generalizare
Activitate: Despre empatie

F
Explicați elevilor ce înseamnă empatie. Folosiți filmulețul cu Joy pentru a
explica de ce putem spune că el a dat dovadă de empatie - a înțeles că pasărea
era tristă (emoție) pentru că se gândea că puii trebuie să mănânce și nu voiau
decât viermișori (înțelege gândurile celuilalt) și de aceea a furat viermișorii
(comportament).
Pentru că a înțeles aceste lucruri și s-a pus în locul ei, a înțeles exact care era
situația păsării, Joy i-a dus peștii.
Ghidați apoi discuția spre conceptul de ascultare activă, folosind următoarele

întrebări:
• Cum și-a dat seama cățelușul de tot ce se întâmpla cu pasărea? (a observat / a
văzut)
• Puteau cei doi să vorbească unul cu celălalt?
• Cum au reușit totuși să comunice? (din priviri, prin mimică, gestică)
Spuneți copiilor că atunci când suntem empatici, putem folosi și ascultarea

activă.
84
Explicați-le ce înseamnă ascultarea activă și oferiți un exemplu (vă puteți folosi U3

în acest caz de răspunsurile lor la întrebarea 11 de mai sus - copiii i-au văzut, au
ascultat ce au de spus, au înțeles ce îi supără, ce își doresc).
Pentru a sublinia și mai mult rolul ascultării, jucați cu elevii timp de 2 minute
telefonul fără fir. L17
04 Transfer
Activitate: Scrieți pe tablă / flipchart cuvintele și expresiile următoare „Da”;

G
„Te înțeleg”; „Sunt de acord cu tine”; „Ai dreptate.” (opțional, le puteți scrie în
pauză pe niște foi de hârtie și le fixați pe tablă / panoul din clasă).
Grupați elevii în perechi și rugați-i ca timp de 1 minut să se gândească la o situ-

ație în care au simțit o emoție negativă (li s-a întâmplat ceva ce nu le-a plăcut).
După aceea, timp de maximum 2 minute, fiecare elev îi povestește colegului

situația la care s-a gândit, iar celălalt ascultă, spunând atunci când simte, unul
dintre cuvintele scrise pe tablă („Da.”; „Te înțeleg.”; „Îmi pasă.”; „Sunt de
acord cu tine.”; „Ai dreptate.”). Pot folosi de fiecare dată același cuvânt sau
cuvinte diferite. Urmăriți discuțiile și întrerupeți discret copiii care nu ascultă
sau folosesc alte cuvinte / propoziții, amintindu-le sarcina de lucru („Nu uita, ai
voie să folosești doar cuvintele scrise pe tablă.”).
După 2 minute schimbați rolurile.
Discutați apoi cu elevii despre cum s-au simțit, adresând următoarele întrebări:
• Cum v-ați simțit în calitate de povestitor / ascultător?
• Ce emoții ați simțit când ați ascultat povestea colegului? Dar când ați
povestit?
• Emoția povestitorului a fost aceeași cu a povestitorului?
• Ce rol preferați? De povestitor sau de ascultător? De ce?
• A fost greu doar să ascultați și să aprobați ce spune celălalt? De ce?
• Ați fi vrut să ziceți și altceva în timp ce ascultați povestea colegului?
• Vă simțiți mai bine după ce povestiți prin ce ați trecut unei persoane care doar
vă ascultă?
Încheiați activitatea prin aprecierea pozitivă a efortului depus de copii și amin-

tiți-le că a asculta nu este ușor, dar este important și de aceea vor trebui să folo-
sească mereu aceste cuvinte când cineva le spune o situație prin care a trecut.

• Pentru a sprijini dezvoltarea empatiei și a abilității de ascultare activă, este
indicat ca expresiile / cuvintele de aprobare folosite în lecție să rămână afi-
șate în clasă (pe panou sau pe un afiș).
85
U3
Lecția 18: Poveștile noastre

L18
Scopul lecției Exersarea abilităților de ascultare activă și expri-
mare empatică pornind de la scenarii date

• Elevii exersează ascultarea ac- • Elevii exprimă nonverbal emo- • Elevii se implică activ în
tive fără a folosi cuvinte. țiile resimțite. activitate.
• Elevii identifică situații • Elevii respectă indicațiile / re- • Elevii manifestă o atitudine
conflictuale. gulile din timpul jocului. empatică față de colegi.
• Elevii formulează mesaje • Elevii răspund la întrebări pe
asertive. baza experienței trăite.
Concepte cheie
Empatie, Ascultare activă
Planul lecției

1. Introducere* Explicația 2 min Sfoară (aprox. 5-6 metri) sau
cretă
2. Experiența directă Exercițiu, 10 min Anexa 21- Ascult
- Ascult! Învățare prin
descoperire
3. Reflecția Conversație 18 min -
euristică,
Reflecție
4. Generalizare - Explicația 5 min -
Ascultarea empatică
5. Transfer Lucru individual 15 min Bilețele auto-adezive / foi B5
*Înainte de începerea activității, asigurați-vă că în sală este suficient spațiu pentru a așeza elevii pe două rânduri, unul în fața
celuilalt. Dacă sala nu permite o astfel de organizare, primele minute din lecție le puteți realiza pe hol.
86
U3
01 Introducere
L18
Așezați pe jos o sfoară lungă sau trasați cu creta o linie dreaptă suficient de
F
lungă pentru ca elevii să se poată așeza de-o parte și de alta a liniei. Spuneți
copiilor că astăzi vor exersa abilitatea de a asculta.
Activitate: Ascult!
F
Rugați copiii să se ridice din bănci și să se grupeze pe două rânduri, unul în fața
celuilalt, de o parte și de alta a „liniei” la distanță de aproximativ un metru față
de aceasta.
Spuneți-le că în minutele următoare veți citi o serie de afirmații, iar acei copii
cărora li se potrivește afirmația, vor trebui să facă un pas în față, spre sfoară /
linie, să numere în gând până la 5 și apoi să se retragă în rând.
Va fi ca un joc mut, deci nimeni nu va spune nimic despre cei care vor face pașii
în față.
Singurul lucru permis este să arătați că sunteți empatici, că îi înțelegeți pe

colegii voștri cu ajutorul expresiei feței. De exemplu, dacă eu voi spune „Azi
sunt trist”, atunci toți elevii care se simt triști vor face un pas în față, iar după 5
secunde, vor face un pas în spate, revenind în rând. În acest timp de 5 secunde,
dacă se uită la fețele copiilor din fața lor, trebuie să vadă empatie, înțelegere.
Asigurați-vă că elevii au înțeles ce au de făcut și apoi începeți să citiți enunțurile
din Anexa 21 - Ascult.
03 Reflecție
Activitate: Pot să ascult?

F
Mulțumiți elevilor pentru implicare și rugați-i să își ocupe locurile în bănci.
Discutați despre ceea ce s-a întâmplat, ghidându-vă după următoarele
întrebări:
• Cum v-ați simțit?
• Ați aflat ceva nou despre colegii voștri?
• Au fost situații în care ați simțit nevoia de a spune ceva, de a întreba ceva?
• A fost greu să nu vorbiți, ci doar să ascultați, să îi priviți pe ceilalți?
• Ce cuvinte ați fi putut folosi dacă aveați voie să vorbiți?
• Ați simțit aceeași emoție când ați stat în rând comparativ cu situația în care
ați ieșit din rând? Explicați.
• Considerați că ați fost empatici dacă nu ați avut voie să vorbiți? Au putut cei-
lalți să simtă empatie din partea voastră?
Ascultați răspunsurile elevilor și conduceți concluziile spre ideea că empatia

înseamnă „a te pune în papucii celuilalt”, deci a înțelege și chiar a trăi ce simte
el, fără să îl contrazici sau să îi spui că nu ar trebui să se simtă așa.
87
U3 Dacă în clasă este un mediu sigur și comunicarea între elevi este una bună,
puteți chiar să încercați să aflați dacă există copii care ar fi putut să iasă din rând
când s-au citit anumite afirmații, însă au preferat să stea pe loc.
L18 Asigurați-i că nu au făcut nimic greșit și că probabil din cauza emoției puter-
nice pe care au simțit-o în acel moment, nu au putut să se miște. Dacă vor ei
să spună care a fost afirmația și motivul pentru care nu au recunoscut că li se
potrivește, lăsați-i să spună; în caz contrar nu insistați. Validați-le emoția și
asigurați-i că atât dumneavoastră, cât și colegii lor pot să înțeleagă ce simt și ce
gândesc.
04 Generalizare
Sumarizați discuția punctând faptul că empatia este o modalitate prin care pu-
G
tem rezolva conflictele, că ea ne ajută să înțelegem și să acceptăm că ceilalți pot
avea păreri diferite de ale noastre, că uneori nevoile noastre sunt diferite, sau
din contră, sunt la fel.
De multe ori, tocmai datorită faptului că avem aceleași nevoi pot să apară
conflictele. Amintiți-le exemplul cu Joy și pasărea (amândoi aveau nevoie de
viermișori și după ce au înțeles ce simțea fiecare, au reușit în mod creativ să
soluționeze conflictul astfel încât să fie bine pentru amândoi).
05 Transfer
Distribuiți elevilor foi mici de hârtie sau bilețele auto-adezive pe care să note-
I
ze pe scurt o situație conflictuală cu un coleg pe care o trăiesc sau au trăit-o de
curând.
Îndoiți apoi bilețelele și puneți-le într-o pălărie / pungă și amestecați-le.

Rugați elevii să vină și să extragă un bilețel (asigurați-vă că nu rămân cu cel
scris de ei). Sarcina lor va fi să noteze pe spatele bilețelului un mesaj asertiv
către colegul care a scris situația, folosind o propoziție de genul „În această
situație m-aș simți și eu..., deoarece mi-aș dori / aș avea nevoie să...”.

• Pentru exercițiul de la etapa de experiență directă, se pot folosi și alte situa-
ții decât cele din Anexa 21.
• Urmăriți reacțiile copiilor, amintiți-le că trebuie să fie empatici față de cole-
gii lor.
• Copiii trebuie să se simtă în siguranță pentru a răspunde sincer la afirmații.
Nu oferiți elevilor ocazia să râdă la afirmații sau să vorbească între ei.
88
U3
Lecția 19: Comunicarea nonviolentă

L19
Scopul lecției Familiarizarea elevilor cu conceptul de comunicare
nonviolentă

• Elevii identifică emoțiile și • Elevii exprimă propriile puncte • Elevii se implică active în
comportamentele personajelor. de vedere în legătură cu tema activitate.
• Elevii identifică modalitățile discutată. • Elevii manifestă o atitudine
prin care comunică personajele • Elevii urmăresc cu atenție fil- pozitivă față de activitate.
(cuvintele folosite). mul animat.
• Elevii propun soluții de rezol- • Elevii explică ce înseamnă co-
vare a conflictelor prin comu- municarea nonviolentă.
nicare nonviolentă.
Concepte cheie
Conflict, Comunicare nonviolentă
Planul lecției*

1. Introducere Explicația 3 min -
2. Experiența directă - Observație, 5 min Laptop / PC, boxe,
„Bobiță și Buburuză” Învățare prin videoproiector
descoperire
3. Reflecția - Cum evităm Conversație 17 min -
un conflict euristică,
4. Generalizare - Reflecția 5 min Anexa 18 - Schema conceptuală
Comunicarea Explicația de identificare a conflictelor
nonviolentă
5. Transfer Muncă în echipă 20 min Anexa 22 - Situații conflictuale
*Vă recomandăm ca înainte de aplicarea la clasă a acestei lecții să citiți cu atenție recomandările, iar în funcție de nivelul clasei
și de ritmul de lucru al elevilor să decideți dacă realizați activitatea în 50 sau 100 de minute. În cazul în care optați pentru două
lecții, sugestia noastră este să le realizați în aceeași zi.
89
U3
L19 01 Introducere
Începeți activitatea spunând copiilor că astăzi vor discuta despre ce înseamnă să

F
comunici bine / eficient cu ceilalți, pentru a evita conflictele.
Vor viziona împreună un episod de 5 minute din filmul de desene animate

Bobiță și Buburuză, episod care are loc de Paști, când băieții tineri merg „la
stropit”. (Stropitul fetelor tinere cu parfum, este un obicei de Paști, specific
zonei Ardealului). Episodul poate fi găsit pe YouTube căutând după „Bobiță și
Buburuză - Ouăle de Paști” sau “Berry and Dolly: Easter Eggs”.
Opțional, vă puteți documenta de pe internet despre acest obicei pentru a expli-

ca elevilor în ce constă.
Activitate: Bobiță și Buburuză

F
Vizionați împreună cu elevii episodul Bobiță și Buburuză: Ouăle de Paști.
Rugați-i să fie atenți la ce fac, ce spun și cum se simt personajele, să urmărească
dacă apar conflicte și cum sunt rezolvate acestea.
03 Reflecție
Activitate: Cum evităm un conflict?

F
Discutați cu elevii pe marginea episodului, ghidându-vă după următoarele
întrebări:
• Despre ce a fost vorba în episod?
• Cu ce problemă s-a confruntat Săltăreața?
• Ce a făcut pentru a rezolva problema?
• Ce au făcut prietenele ei?
• Ce au spus, atunci când Săltăreața le-a povestit ce i s-a întâmplat?
• Cum s-au simțit fetele? Dar Săltăreața?
• S-ar fi putut transforma situația în conflict? Cum? De ce?
• Ce s-a întâmplat când băieții au venit la fetița lăcustă pentru a o stropi cu
parfum?
• Considerați că prietenele Săltăreței au procedat corect?
• Credeți că fetița Lăcustă s-a supărat pe prietenele ei? De ce? (puteți suge-
ra elevilor să se gândească la ce au văzut în desenul animat- ce emoții avea
Săltăreața, dacă imaginile pot confirma opinia exprimată de ei).
04 Generalizare
Activitate: Comunicarea nonviolentă.

F
Explicați elevilor, cu ajutorul Anexei 18 faptul că un conflict poate să izbuc-
nească de la comportamentele pe care noi le manifestăm. Pentru a soluționa un
conflict care apare din acest motiv, apelăm la o comunicare nonviolentă.
90
Solicitați elevilor să spună ce cred ei că este comunicarea nonviolentă, pornind U3

de la numele ei și prin ce se deosebește de o comunicare violentă (aceasta din
urmă manifestându-se agresiv, prin jigniri, vorbe urate, strigăte, loviri fizice).
Subliniați faptul că uneori, când emoțiile sunt foarte puternice, unii oameni nu
vorbesc / nu spun nimic, dar lovesc. Iar acesta este un mod interzis / total nepo-
trivit de a spune ce își doresc, ce nevoie au. L19
05 Transfer
Grupați elevii în echipe de câte 2-3 și oferiți-le câte un bilețel pe care este scrisă
G
o situație ce poate duce la conflict, la comportamente interzise.
Rugați-i să-și imagineze un dialog scurt (2-5 propoziții) între personaje prin
care să ilustreze comunicarea nonviolentă și apoi să îl prezinte colegilor. În
dialog, trebuie să facă referire la emoțiile persoanelor, gândurile, dorințele
acestora.
Asigurați-vă că elevii au înțeles sarcina de lucru, rezolvând împreună o situ-

ație din filmul vizionat la începutul lecției - Săltăreața merge să ceară ajutor
Buburuzei, dar aceasta nu o poate ajuta. O variantă de dialog ar putea fi:
„Buburuză, am nevoie de ajutor ca să vopsesc ouăle!”
„Îmi pare rău, am treabă de făcut, nu te pot ajuta.”
„Dar trebuie să mă ajuți, ești prietena mea!”
„Înțeleg că ești necăjită și mă întristează faptul că tu crezi că eu nu mai sunt
prietena ta. Ce pot să fac este să îți ofer niște ouă albe, pe care să le vopsești tu.
Astfel, am încredere că vom reuși amândouă să terminăm ce ne-am propus.”
În Anexa 22 - Situații conflictuale, vă oferim câteva sugestii care pot fi decupate

și oferite elevilor. Urmăriți activitatea elevilor și oferiți sprijin acolo unde este
nevoie.
La finalul activității apreciați pozitiv implicarea elevilor în activitate și conclu-

zionați spunând că a comunica nonviolent înseamnă să spui doar ce vezi și ce
simți tu, să comunici ce dorești și ce ai putea face tu, sau celălalt, pentru a nu da
naștere unor conflicte. Afișați pe panou dialogurile create pentru ca toți să aibă
acces la ele. Dacă elevii doresc, puteți să le acordați feedback individual.
Această lecție are la bază principiile comunicării nonviolente despre care puteți găsi informații numeroase
pe internet. Pentru a realiza cu succes lecția, este nevoie să citiți recomandările teoretice cu privire la con-
flict, iar în discuțiile cu elevii să le solicitați să spună ce gândesc, cum se simt, ce nevoi / dorințe au în acea
situație specifică și să îi susțineți în efortul lor de a le transmite celorlalți.
91

• La etapa de experiență directă, dacă nivelul clasei sau stilul de lucru al elevi-
lor permite, le puteți solicita să noteze pe caiete, în timp ce urmăresc filmul,
L19 emoțiile, comportamentele, cuvintele folosite de personaje. Acest lucru

poate facilita etapa de reflecție pentru că informațiile sunt reactualizate mai
ușor.
• La etapa de reflecție, puteți relua filmulețul folosind stop cadru / oprind
după momentele cheie pe care doriți să le discutați cu clasa. Pentru aceasta
este necesar să vizualizați cu atenție episodul înainte de lecție și să prelun-
giți timpul alocat acestei etape.
• Dacă lucrați cu elevii de clasa I, ultima etapă a lecției poate fi realizată fron-
tal. Este suficient să analizați împreună două situații sau să îi provocați să
schimbe dialogul personajelor din film, după modelul prezentat mai sus.
• Situațiile prezentate în anexă și recomandate pentru a fi folosite la etapa
de transfer sunt orientative. Le puteți folosi pe toate, sau doar pe unele, sau
propriile situații care s-au întâmplat de-a lungul semestrului în clasă.
• În funcție de timpul avut la dispoziție și ritmul de lucru al clasei, puteți
realiza frontal etapa de transfer. Dacă lucrați în echipe, nu recomandăm mai
mult de 3 elevi / echipă. Cu cât sunt mai puțini, cu atât este mai sigură apro-
fundarea și exersarea informațiilor pentru toți copiii.
• Ultima etapă a acestei lecții poate constitui o activitate de sine stătătoare,
pe care o puteți realiza separat. Lecția va începe cu scrierea dialogurilor și va
continua cu prezentarea și analiza lor.
92
U3
Lecția 20: Rețetarul

L20
Scopul lecției Identificarea unor soluții creative de rezolvare a
conflictelor prin realizarea unor „rețete” care pot fi
folosite în viața de zi cu zi

• Elevii definesc conflictul. • Elevii identifică elemente cheie • Elevii se implică activ în lecție.
• Elevii identifică structura unei relaționate cu conflictul. • Elevii manifestă o atitudine
rețete. • Elevii își exprimă punctul de pozitivă față de activitate.
• Elevii realizează „rețete” pen- vedere legat de modul în care
tru rezolvarea conflictelor. pot fi soluționate conflictele.
Concepte cheie
Conflict, Rețetă
Planul lecției

1. Introducere Brainstorming, 10 min Tablă / flipchart, cretă / cariocă
- Conflictul Reflecția
2. Experiența directă* - Observația 3 min Câte 2 rețete printate pentru
Rețete culinare fiecare echipă,
Laptop / PC, videoproiector
3. Reflecție* Învățare prin 7 min -
descoperire
4. Transfer Muncă în echipă 30 min Foi A3 / A4, creioane, carioci
*Etapa de experiență directă și cea de reflecție se realizează împreună.
93
U3
L20 01 Introducere
Activitate: Conflictul
F
Amintiți-le copiilor că în ultimele lecții au învățat despre cum putem rezolva
conflictele.
Rugați-i să vă spună care sunt cuvintele cheie pe care și le amintesc în legătură

cu aceste strategii, dar și ce alte lucruri cred ei că ar putea duce la soluționarea
conflictelor (realizați un brainstorming).
Notați cuvintele pe tablă apoi comunicați elevilor că astăzi toți vor fi bucătari
și că aceste cuvinte pot să fie ingrediente pe care pot să le folosească în rețetele
lor. Grupați-i apoi în echipe de câte 3-5 elevi.
02 Experiență directă
Activitate: Rețete culinare

G
Distribuiți fiecărei echipe 1-2 rețete culinare, decupate din reviste sau printa-
te de pe internet. Este recomandat ca rețeta să fie însoțită de poza produsului
final. Oferiți elevilor 2-3 minute pentru a analiza materialul primit.
03 Reflecție
Discutați despre structura unei rețete - are o listă de ingrediente, se descrie

F
procedura de lucru, se chiar prezintă produsul finit unde se pot vedea unele
ingrediente (legumele din ciorbă, frișca sau fructele etc.).
04 Transfer
Spuneți elevilor că este momentul să se transforme în bucătari și că vor trebui

G
să inventeze o rețetă de mâncare fermecată (tocăniță, ciorbă, prăjitură, tort,
plăcintă, salată etc.) care să îi ajute pe cei care gustă / mănâncă din ea să gă-
sească tot timpul o soluție excelentă la conflictele cu care poate se vor întâlni în
viitor.
Oferiți apoi fiecărei echipe o foaie A3 (de preferat), creioane colorate, carioci și
spuneți-le că este timpul să treacă la treabă.
Pe foaia primită trebuie să treacă ingredientele și cantitatea necesară din fieca-

re, cum lucrăm cu ele (le amestecăm pe toate și le punem la cuptor, le ameste-
căm pe unele, le fierbem / coacem și deasupra presărăm etc.), dar trebuie să și
deseneze cum cred ei că va arăta produsul finit.
La finalul activității, echipele vor prezenta rețetele în fața colegilor. Toate re-
țetele vor primi aplauze și felicitări. Fiind viziunea lor asupra lucrurilor de care
au nevoie pentru a rezolva un conflict, nu există rețete bune sau rele, ci doar
94
gustoase (nu toate mâncărurile sunt pe placul tuturor, dar pot fi foarte gustoase U3
toate).
Încurajați elevii să fie cât mai creativi și să dea un titlu rețetelor propuse.
Asigurați-vă că, dincolo de creativitate, elevii folosesc noțiunile importante și
concep un scenariu cu sens în care să includă tacticile discutate de gestionare a
conflictelor.
L20
Puteți folosi următorul exemplu ca sursă de inspirație pentru rețetele elevilor.
Borș cu legume emoționale și mărar ascultător la foc domol - o rețetă în 5 pași

Ingrediente:
• 1 L borș acru
• 2 L de apă plată
• 1 legătăură de mărar tip „ascultare activă”
• 5g de sare marca „empatie”
• 3g de piper iute la mânie
• legume de umplutură (2 ardei grași și veseli, 1 ceapă plângăcioasă, 2 căței de
usturoi înțepător, 2 morcovi cuminți, 1 rădăcină de pătrunjel neutru, 1 rădăci-
nă de țelină săltăreață)
• 2 cubulețe de legume uscate „fără etichete”
• 2 lingurițe de ulei de legătură
Procedură:
1. Se taie ceapa plângăcioasă, usturoiul mânios într-o oală încinsă cu puțin ulei
de legătură.
2. După 2 minute, se adaugă ardeii veseli, morcovii cuminți, pătrunjelul și țelina
săltăreață tăiate cubulețe și apoi 1 L de apă care să îmblânzească amestecul.
3. Se dă un clocot mare, apoi se adaugă borșul acru și piperul iute la mânie - dar
nu mai mult de 3g.
4. Se lasă amestecul la foc mic până se înmoaie legumele.
5. La final, se adaugă sarea „empatie” și cubulețele „fără etichete”. Se presară
mărarul „ascultare activă” și după ce se răcește puțin, se împart porții egale
în boluri colorate gurilor flămânde.
Poftă bună!
95

• Dacă nu aveți timp să căutați rețete și să le printați / decupați, puteți purta o
discuție cu elevii despre cum gătesc părinții lor acasă. Ce fac pentru a face o
L20 supă / o prăjitură, ce ingrediente folosesc, cum au văzut ei că procedează. O

altă variantă este să proiectați pe ecranul de proiecție o rețetă și să discutați
faptul că o rețetă menționează ingredientele, modul de lucru și produsul
finit (cum arată la final).
• Dacă elevii au un ritm de lucru bun și primele două etape pot fi realizate în
maximum 10 minute, puteți solicita echipelor chiar să construiască machete
produsului din carton. În acest caz veți avea nevoie și de alte materiale (car-
ton, foarfece, lipici etc). La final veți avea oale cu mâncare, prăjituri, salate
(elevii vor putea desena, decupa, lipi diverse legume / fructe etc).
• Pentru elevii mai mici, care nu pot scrie, recomandați-le să deseneze și
decupeze ingredientele și doar să spună ce reprezintă ele. Majoritatea, însă,
poate scrie cuvinte simple cu majuscule. Și dumneavoastră puteți ajuta,
scriind cuvintele mai dificile.
• Scopul principal al activității este ca elevii să coopereze pentru găsirea ele-
mentelor care pot duce la soluționarea conflictelor și la identificarea impor-
tanței fiecărui element în acest proces (cantitatea) - de exemplu cât de im-
portant este să ascultăm, să empatizăm sau să comunicăm. De aceea nu vor
exista rețete cu prea multe / prea puține ingrediente, rețete bune sau rele.
96
U3
Lecția 21: Rucsacul meu

L21
Scopul lecției Consolidarea / recapitularea informațiilor despre
emoții, gânduri, comportamente și a relației dintre ele

• Elevii identifică principalele • Elevii compun din literele pri- • Elevii manifestă interes pen-
concepte discutate în cadrul mite cuvintele care reprezintă tru realizarea și personalizarea
lecțiilor anterioare. titlurile paginilor din ruc- rucsacului.
• Elevii sistematizează concepte- sac: situații, gânduri, emoții,
le cheie pe baza schemei date. comportamente.
• Elevii completează rucsacul
cu elemente relevante fiecărui
aspect din schema de recapitu-
lare dată.
Concepte cheie
Situație (plăcută / neplăcută), Gând (sănătos / nesănătos)

Emoție, Comportament, Control, Conflict - situație conflictuală
Calități, pasiuni, aptitudini personale, Emoțiile de bază, Tehnici
de reglare / autoreglare a emoțiilor, Empatie - comportament
empatic, Ascultare activă
Planul lecției

1. Introducere - Prezentarea scopului Conversație 5 min -
principal al lecției
2. Experiența directă - jocul „Mașina de Exercițiu - joc 10 min Jetoane cu literele alfabetului
scris”
3. Reflecția - Discuții frontale despre Conversație 10 min -
fiecare concept propus: situație, gând,
emoție, comportament
4. Generalizare / teoretizare și transfer Conversație, 25 min Anexa 23a și 23b - Rucsacul
Rucsăcelul emoțiilor Exercițiu tipărit
Notă: Având în vedere că tipul lecției
este cel de recapitulare și sistematizare
de cunoștințe, cele două etape ale lecți-
ei se derulează simultan.
97
U3
L21 01 Introducere
Activitate: Prezentați elevilor scopul principal al acestei lecții: acela de a pregăti

F
un rucsac cu lucrurile cele mai importante din toate cele 20 de lecții parcurse,
pe care ar trebui să le ia cu ei mai departe. Pentru acest lucru, este necesar mai
întâi să își amintească ce anume au învățat.
Potențială activitate de spargere a gheții: jocul „Mașina de scris”

G
Explicați elevilor cum funcționează mașina de scris. Repartizați elevilor literele
alfabetului (un elev poate primi mai multe litere și este recomandat ca unele să
fie dublate).
Explicați elevilor că vor scrie cuvinte foarte importante din lecțiile parcurse
anterior. Spuneți aceste cuvinte: situații, gânduri, emoții, comportamente.
Elevii se vor așeza în fața clasei, în ordinea potrivită pentru a alcătui fiecare
cuvânt, arătând literele pe care le au. Scrieți cuvintele pe tablă sub forma unei
scheme:
SITUAȚII ▶ GÂNDURI ▶ EMOȚII ▶ COMPORTAMENT
Amintiți elevilor că despre aceste cuvinte și despre sensul lor au vorbit pe par-
cursul orelor desfășurate anterior și că această schemă a fost discutată în mod
special în L6 din U2 (Detectivii). Explicați-le că pe baza ei vor recapitula lucruri-
le învățate în lecțiile anterioare.
03 Reflecția
Activitate: Discutați cu elevii despre conceptele: situație, gând, emoție, com-

F
portament, pentru a sumariza și identifica ce știu despre cele patru concepte.
Urmăriți răspunsurile copiilor și asigurați-vă prin întrebări suplimentare că

descrierile / definițiile sunt complete. Solicitați de fiecare dată exemple.
Puteți adresa elevilor următoarele întrebări:

• Ce înseamnă situație? Dați exemple.
• Ce este un gând? Dați exemple.
• Ce este o emoție? Oferiți exemple de emoții
• Oferiți exemple din poveștile sau filmulețele din lecțiile anterioare de situații
în care un gând a produs o emoție.
• Ce înseamnă comportament? Dați exemple.
• De ce ajungem de la o emoție la un comportament? Dați exemple din poveștile
sau filmulețele din lecțiile anterioare de situații în care o emoție a provocat
un comportament (potrivit sau nepotrivit).
98
Recapitulați pe baza unor exemple legătura dintre situație - gând - emoție - U3

comportament. Puteți folosi schema de mai jos pentru suport vizual (o puteți
realiza pe tablă, pe baza răspunsurilor anterioare primite de la elevi).
L21
Gânduri Emoții Comportament
sănătoase olositoare olositor
Situație
Gânduri Emoții Comportament

nesănătoase ne olositoare ne olositor
05 Generalizare și transfer
Activitate: Completarea Rucsacului emoțiilor

I
Amintiți-le elevilor că Dani are în spate un rucsac în care pune toate lucrurile pe
care le-a învățat și că acum vrea să ne arate cum să facem și noi unul, la fel ca al
lui.
Explicați elevilor că vor realiza un rucsăcel cu care pot pleca la drum mai depar-
te; în rucsac vor pune tot ce vor considera necesar și de ajutor din lecțiile par-
curse până acum, lucruri utile pentru a putea trece cu bine peste orice situație.
Oferiți copiilor desenul pretipărit al rucsacului (Anexa 23b), și cereți-le să îl

decupeze pe contur.
Explicați-le apoi cum se completează, conform instrucțiunilor din Anexa 23a -

Pași pentru completarea rucsac.
Încheiați activitatea amintind elevilor povestea lui Dani.

F
Subliniați faptul că acum au și ei un rucsac special, cu informații pe care le pot
spune celorlalți, dar mai mult decât atât, lucrurile nou învățate îi vor ajuta să se
cunoască mai bine pe ei înșiși și pe cei din jurul lor. De asemenea, pot oricând să
se uite în rucsac pentru a-și aminti lucrurile învățate.
99
Materiale didactice A
Anexe
Urmați link-ul de mai jos pentru a obține gratuit o copie digitală a

acestui manual, în format PDF. Astfel veți putea tipări și multiplica
mai ușor anexele pentru a fi folosite la clasă.
www.aspireteachers.ro/optionale
101
A Anexa 1: Avatarul meu, „Eu și cu mine” (U1, L1)
A01
Calitățile mele
Pasiunile mele
ptitudinile mele
102
Anexa 2: Harta emoțiilor (U1, L2) A
* poate fi tipărit format A3 pentru a fi completat și afișat în clasă
A02
103
A Anexa 3a: Cartonașe cu emoții
A03
104
Anexa 3b: Stadionul (U1, L3) A
A03
Fotografie de la un meci între Olanda și Danemarca, UEFA Euro 2012, 105

autor: Dmitriy Neymyrok, sursa: https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Dutch_football_supporters_20120609_(1).jpg
A Anexa 4: Puzzle-uri cu 6 emoții (U1, L4)
*materiale tipărite separat, pe hârtie cartonată, pentru a fi folosite de elevi, în echipe
A04
106
CĂLĂTORIE ÎN LUMEA EMOȚIILOR A IRE TEAC ER I UL RO E ORULUI
Anexa 5 - Povestea „Bondărici-cel-mai-tare-pici” (U2, L6) A
A05
E dimineață. Bondărici-cel-mai-tare-pici tocmai a ajuns la
școală. E tare bucuros pentru că s-a reîntâlnit cu Bondărilă,
cel mai bun coleg al său.
Bondărilă îi spune că și-a uitat penarul acasă și că din

această pricină este puțin trist. Fără să mai stea pe gânduri,
Bondărici-cel-mai-tare-pici îi oferă cu bucurie creionul său
preferat. Albinuța Maia a fost tare mirată când a văzut cât de
generos este colegul ei.
Încântat, Bondărilă s-a străduit să scrie foarte frumos în pri-

ma oră. Doamna învățătoare l-a apreciat și acesta s-a simțit
foarte fericit.
În pauză, Zumzăilă a dat târcoale băncuței în care a stat

Bondărilă și, neputându-și stăpâni curiozitatea, a luat creio-
nul și a colorat cu el în caietul său. Dar vai! A apăsat prea tare
și vârful creionului s-a rupt. Acum e speriat. Privește în jurul
său și strecoară creionul, fără să îl vadă nimeni, în penarul lui
Bondărici. Văzându-l, albina Maia, furioasă, se repede spre
el, gata să sară la ceartă.
Dar Bondărici o oprește împăciuitor și le spune că nu vor

rezolva nimic cu cearta. În schimb, îl îndeamnă pe Zumzăilă
să ascută creionul rupt. Doar așa Bondărilă va fi bucuros să
poată scrie cu el.
Pentru fapta sa, Bondărici a fost aplaudat pentru că a dovedit

încă o dată că e cel mai tare pici.
Sursa ilustrații: publicdomainvectors.org 107

A Anexa 6 - „Detectorul de probleme” (U2, L6)
A06 Detectorul de probleme
Unde te aflai? Ce s-a întâmplat?
Ce ai simțit? Ce ai ăcut ?
108 Sursa: Maurice J. Elias, Steven E. Tobias, Brian S. Friedlander, Inteligența emoțională în educația copiilor, Editura Curtea Veche
Anexa 7: Micul detectiv (U2, L6) A
A07
Observă, pe parcusul unei săptămâni, prin ce situații plăcute
trece colegul tău. Realizează mai jos un desen care să ilustreze
una dintre aceste situații.
109
A Anexa 8 - Coarda (U2, L7)
Catinca sărea coarda pe gazonul din fața casei. Era o zi fru-
A08 moasă, soarele strălucea cald și avea tot timpul din lume să
savureze săritul corzii. Se simțea fericită. Gândurile îi erau
concentrate pe sărit: cum să potrivească rotirea corzii cu
săriturile, astfel încât să nu se încurce și să nu cadă. Când
mintea și mușchii ei lucrau împreună, când totul mergea lin,
se simțea bine, era fericită.
În timp ce sărea, și-a amintit că bunica ei îi dăruise coarda

de Crăciun. Știa că bunica ei nu avea mulți bani și că trebuia
să-i strângă pentru a-i cumpăra coarda. Înainte de Crăciun,
bunica ei o dusese la câteva magazine, sperând să afle subtil
ce voia Catinca. Când Catinca a primit nu o coardă oarecare, ci
chiar coarda pe care și-o dorea cu adevărat, a simțit bucurie
la gândul că bunica i-a ghicit dorința.
În timp ce ea sărea, un băiat alergă pe stradă. Îi smulse coarda

specială din mână, strigându-i: „Dă-mi asta!” și traversă
strada în fugă, întorcându-se în parc.
„Ce băiat oribil!” s-a gândit Catinca. Fetița simțea o mare

supărare. Apoi s-a gândit: „Mi-a furat coarda pe care am
primit-o cadou de Crăciun de la bunica mea. Nu îmi vine să
cred!” și fetița s-a supărat și mai tare. Apoi, gândindu-se că
pierduse pentru totdeauna coarda, iar acest lucru era îngro-
zitor, a simțit o mare tristețe și i-au dat lacrimile.
Alergând prin parc în direcția în care îl văzuse fugind pe bă-

iat, a văzut un copil mic care căzuse în lac. Băiatul îi aruncase
un capăt al corzii ca să îl scoată afară. Catinca s-a gândit:
„Copilul acela s-ar putea îneca”. Fetița a început să simtă,
îngrijorare, chiar frică. Când băiatul l-a tras pe copil afară
din lac, gândurile ei s-au schimbat din nou: „Va reuși să-l
salveze!”. Și fetița, având speranță și fiind mai liniștită, s-a
simțit bucuroasă.
Când copilul a fost în siguranță pe malul lacului și părea în

regulă, băiatul a mers până la ea și i-a spus: „Îmi pare rău
dacă te-am speriat mai înainte, dar trebuia să acționez re-
pede. Mulțumesc că mi-ai împrumutat coarda!”. Catinca s-a
gândit că a fost drăguț din partea lui să își ceară scuze și să îi
înapoieze coarda, așa că se simțea recunoscătoare.
Când a ajuns acasă le-a spus părinților povestea cu coarda

care ajutase la salvarea unui copil. Chiar a sunat-o pe bunica
ei pentru a-i povesti. Când se gândea la rolul jucat de coar-
da ei, se simțea mândră. Apoi, în mintea ei s-a creat un alt
gând: „Nu coarda m-a făcut să mă simt în atâtea feluri, ci
modul în care m-am gândit la ea. Nu băiatul m-a făcut să mă
simt în atâtea feluri, ci modul în care m-am gândit la el.”
110 Adaptare după povestea „Gândurile determină sentimentele” din volumul George W. Burns, 2011, 101 povești vindecătoare pentru copii și
adolescenți”, Editura Trei | Sursa ilustrații: publicdomainvectors.org
Anexa 9: Cartonașe cu emoții pentru activitatea „Ce gândește și ce A

simte personajul?” (U2, L7)
*cartonașele trebuie multiplicate și decupate
A09
ericită Bucurie
Supărare Tristețe
rică îngrijorare ucuroasă
Recunoscătoare Mândră
111
A Anexa 10 - Cartonașe cu gânduri (U2, L7)

* necesare pentru activitatea ce gândește și ce simte personajul
** cartonașele se decupează pentru a putea fi folosite de către învățător sau elevi (în funcție de varianta de activitate
A10 aleasă)
Gândurile determină emoțiile
Să ﬁu atentă să nu Bunica mi-a ghicit

mă încurc când sar dorința de Crăciun!
cu coarda!
Ce băiat oribil! Mi-a furat coarda!
Niciodată nu îmi voi Copilul acela s-ar

recupera coarda! putea îneca!
Va reuși să-l salveze! Ce drăguț a fost că

mi-a dat coarda
înapoi!
Coarda mea l-a

ajutat pe băiat să-l
salveze pe copil!
112 Sursa ilustrații: publicdomainvectors.org

Anexa 11: Gândurile determină emoțiile (U2, L6) A
*Propozițiile se decupează și se distribuie fiecărei echipe. Dacă sunt mai multe echipe, unele gânduri se pot dubla.
A11
ste groaznic că mi-am pierdut coarda
ste de nesuportat gândul că nu o să mă mai joc niciodată

cu coarda mea preferată
Nu este corect ca cineva să îmi fure coarda preferată
Copilul acela este un copil rău pentru că mi-a luat coarda
oate lucrurile rele mi se întâmplă doar mie
Bunica o să se supere foarte tare pe mine

pentru că am pierdut coarda
113
A Anexa 12 - Omuleții - în jurnalul meu (U2, L7)
A12
Alege dintre situațiile de mai jos pe cea care ți se potrivește cel mai bine. Fă o steluță în
dreptul ei.
• Te joci pe calculator sau pe tabletă. Ești pe punctul de a obține cel mai mare scor al tău
de până acum. Mama îți închide calculatorul / tableta spunând că ai petrecut destul
timp jucându-te.
• În pauză, colegii tăi se joacă jocul tău preferat. Le spui că vrei și tu să te joci, însă ei nu
te lasă.
• Tu îți faci concentrat exercițiul la matematică, iar colegul de bancă îți distrage atenția
vorbind. Drept urmare, greșești răspunsul.
Gândește-te la situația aleasă și scrie gândurile nesănătoase pe care le ai și emoția pe

care o declanșează, în dreptul primului omuleț. Gândurile în zona capului, emoția în
dreptul inimii.
Folosește puterea ta magică și transformă gândul nesănătos într-unul sănătos. Scrie-l în

dreptul celui de al doilea omuleț în zona capului. Scrie emoția pe care o declanșează acest
gând în dreptul inimii lui.
esănătos Sănătos
Gând Gând
Emoție Emoție
114
Anexa 13 - Scheletul uman (U2, L9) A
A13
115
A Anexa 14 - Puzzle-ul gândurilor (U2, L9)

*Puzzle-ul se decupează de către cadrul didactic
A14
Te porți oarte urât cu mine.

Ești un coleg groaznic.
u îmi place cum te porți

cu mine dar ești colegul meu
și aș vrea să ne înțelegem bine.
E groaznic u am Chiar dacă nu am obținut

obținut puncta ul puncta ul dorit asta
maxim la test. u nu înseamnă că sunt prost
sunt bun de nimic sau că nu sunt bun de nimic.
u sunt bun u am note oarte bune

la matematică la matematică dar mă descurc
nu mă descurc excelent la desen scriere citit.
la nimic
116
Anexa 15 - Cercul controlului (U2, L10) A
A15
nu pot să controle
Ce z
Ce
pot să controlez
117
A Anexa 16 - Ochelari de soare (U2, L11)
A16 Situația Ochelarii cu lentile negre Ochelarii cu lentile colorate
Gânduri Emoții Gânduri Emoții folositoare

nesănătoase nefolositoare sănătoase
1. Am pierdut un joc Ex. Nu sunt bun Ex. Tristețe Ex. Iar am pier- Ex. Dezamăgire
(de fotbal / pe tabletă / de nimic. profundă dut, dar nu-i
un joc de cărți) nimic, se mai Ex. Nemulțumire
Ex. O să pierd tot Ex. Furie întâmplă.
timpul. Ex. Puțină tristețe
Ex. Rușine Ex. Poate că la jo-
Ex. Sunt cel mai cul acesta nu sunt
slab la toate prea bun.
jocurile.
2. Am primit califica- ... ... ... ...

tivul „Suficient”
3... ... ... ... ...
4... ... ... ... ...
118
Anexa 17: Tehnici de autocontrol (U2, L12) — cartonașe 1 – 6 A
A17
Cântă un cântec vesel Râzi ără să deran ezi Dăruiește un zâmbet
Desenează o ață
Strânge în mână o minge scultă melodia pre erată
zâmbitoare
119
A Anexa 17: Tehnici de autocontrol (U2, L12) — cartonașe 7 – 12
A17
Răs oiește o carte

Gândește-te la ceva vesel ă o plimbare de 7 pași
cu imagini
Totul va fi bine
Repetă de 3 ori în gând:

Respiră lent de 3 ori Respiră ca un vulcan de 8 ori Totul va fi bine
120
Anexa 17: Tehnici de autocontrol (U2, L12) — cartonașe 13 – 18 A
A17
Respiră adânc de 5 ori oacă-te cu o ucărie moale Bea 5 înghițituri mici de apă
mbrățișează pe cineva Ridică ceva greu Desenează o ață tristă
121
A Anexa 18 - Schema conceptuală de identificare a conflictelor (U3, L14-15)
A18
comportamente
cum se poartă cei
implicați ce ac
cuvinte pe care le
olosesc
atitudini A C contradicții
ce atitudine au care este de apt
părțile implicate ce situația neînțelegerea
simt și cred gândesc sursa tensiunii
despre conflicte
122
Anexa 19 - De ce ne certăm (U3, L14) A
A19
comportamente
123
A Anexa 20 - Schema conceptuală de identificare și rezolvare a conflictelor

(U3, L16)
A20
Comunicare
nonviolentă
comportamente
cum se poartă cei
implicați ce ac
cuvinte pe care le
olosesc
ce atitudine au care este de apt
părțile implicate ce situația neînțelegerea
simt și cred gândesc sursa tensiunii
te
Em
despre conflicte
ita
p
tiv
ati
a
Cre
e
124
Anexa 21 - Ascult (U3 L18) A
A21
Îmi place să dansez.
Mă uit în fiecare zi la desene animate.
Cineva m-a împins cu cotul, din greșeală, dar eu m-am infuriat și am vrut să îl lovesc.
Am un frate / soră cu care mă cert deseori.
Când cineva îmi strică munca (desenul, construcția) încep să țip sau să plâng.
Dacă cineva greșește față de mine, dar își cere scuze, eu îl iert.
De multe ori cred despre mine că nu sunt bun la jocuri (orice fel de jocuri).
Îmi plac animalele.
Mă enervez foarte tare când cineva reușește, iar eu nu.
Prefer să mă joc pe calculator sau tabletă decât să ies afară cu prietenii.
Am impresia că la școală colegilor nu le pasă de mine.
Îmi place să petrec timpul liber cu familia.
Mă simt rănit sau trist când colegii nu mă primesc în jocul lor.
Când greșesc, MEREU recunosc acest lucru.
Știu că nu ar trebui să lovesc, dar simt că nu mă pot controla.
Uneori, îmi place să îi necăjesc / să îi supăr pe ceilalți.
Am pierdut pe cineva drag mie (a murit).
125
A Anexa 22 - Situații conflictuale (U3 L19)
A22
1. Marina aduce la școală păpușa nouă pe care i-au dăruit-o părinții ei. Gina o roagă să i-o
dea și ei să se joace, însă Marina refuză.
2. Daria îl invită pe Radu la petrecerea de ziua ei, însă acesta îi spune că nu poate pentru
că are alte planuri.
3. Andrei se joacă cu Răzvan. Matei vrea și el să participle la joc, dar aceștia nu îl lasă.
4. Ilinca vine acasă și dorește să se joace pe tabletă / să se uite la televizor, însă mama nu
o lasă deoarece mai are teme de făcut.
5. Darius se joacă cu jucăriile. Mama îi spune să le strângă pentru că este târziu și trebuie
să doarmă. Băiatul însă nu dorește să facă ce spune mama.
6. Cristi are nevoie de un creion colorat ca să își termine desenul. Când întinde mâna spre
penar, îl atinge pe Andrei care greșește construcția mașinii la care lucra.
7. În timp ce își face temele, Miruna, sora mai mica a lui Ianis, îi adresează acestuia tot
felul de întrebări și îl întrerupe din activitate.
8. Mara se uită la desene animate, iar fratele ei mai mare ia telecomanda și schimbă
canalul.
9. George a terminat exercițiile și vrea să plece afară. Colegul lui de bancă îi spune că, de
fapt, nu le-a terminat și nu poate să iasă din clasă.
10. Vera abia așteaptă să meargă în weekend la bunici, însă mama o anunță că nu mai
duce pentru că trebuie să meargă la serviciu.
126 Sursa: adaptare după etapele de luare / adoptare a deciziilor, cf. pedagogiei românești: I. Jinga, E. Istrate, D. Patrașcu, P. Petrescu, I. Popescu, P.
Găvănescu, I. Moraru, I. Țoca, Iosifescu
Anexa 23b: Rucsacul meu (U3 L21) A
*Tipăriți din PDF (aveți link

pentru download la începutul
capitolului Anexe) sau faceți
copii acestei anexe pentru toți
A23
copiii din clasă. Se poate tipări A4
sau A3, față–verso, obligatoriu
pe aceeași foaie. Instrucțiuni de
completare sunt pe următoarea
anexă.
Cercul controlului
neplăcute
plăcute /
Situații
S I T UAȚ I I
01
Conflicte
127
128
A
ȚII
03 C O M P O R TA M E N T E
04 GÂNDURI
02 A23
Buzunar cu Buzunar cu Comportament empatic Gânduri Gânduri
emoticoane modalități sănătoase nesănătoase
de reglare
Soluții de rezolvare a conflictului
Omulețul
Anexa 23a: Pașii de parcurs pentru completarea rucsăcelului A
CELE 4 CONCEPTE
Cereți elevilor să completeze pe linia punctată de pe fiecare pagină cele

4 concepte de bază: SITUAȚII, GÂNDURI, EMOȚII, COMPORTAMENTE.
A23
129
A
PASUL 1: completarea paginii SITUAȚII
1. SITUAȚII PLĂCUTE - SITUAȚII NEPLĂCUTE (Se vor decupa două
A23 bucățele de hârtie de 65X35 mm, una galbenă și una neagră și elevii vor
scrie pe ele „SITUAȚII PLĂCUTE” respectiv „SITUAȚII NEPLĂCUTE”.)
2. CONFLICTE (Elevii vor realiza un desen cu un exemplu de conflict.)
3. CERCUL CONTROLULUI (Elevii vor lipi „Cercul controlului” realizat

de ei în lecția 10 de la unitatea 2.)
PASUL 2: completarea paginii GÂNDURI
1. GÂNDURI SĂNĂTOASE (Îndrumați elevii să realizeze un desen su-

gestiv, ca de exemplu un omuleț - tip steluță, de pildă, cu o bulă și cu
un simbol, de exemplu un soare.)
2. GÂNDURI NESĂNĂTOASE (Îndrumați elevii să realizeze un omuleț

cu o bulă și un simbol, de exemplu, un nor cu fulgere.)
3. BANNER (Îndrumați elevii să scrie pe banner mesajul: GÂNDURILE

NE AJUTĂ SĂ TRANSFORMĂM O SITUAȚIE NEPLĂCUTĂ ÎN UNA pe care
o putem înțelege și accepta.)
130
A
PASUL 3: completarea paginii EMOȚII
1. BUZUNAR PENTRU EMOTICOANE (Are forma unui buzunar sau

pliculeț; elevii vor introduce emoticoanele reprezentând emoțiile de
bază, pe care le au de la U1. Dacă nu le au, vor realiza unele, le vor de-
cupa pe contur și le vor așeza în acest spațiu.)
A23
2. BUZUNAR PENTRU MODALITĂȚI DE REGLARE (Are tot forma unui
buzunar sau pliculeț; elevii vor introduce simboluri reprezentând
aceste modalități. Le pot desena sau le pot scrie pe bilețele, bazân-
du-se pe informațiile de la activitatea „Vânătoarea de comori”. O
variantă alternativă ar fi ca elevii să primească de la cadrul didactic o
copie după cartonașele folosite în lecția 12 și să introducă în buzunar
aceste simboluri.
3. OMULEȚUL (Elevii vor lipi îndoită fișa de la lecția 1, Unitatea 1 –

Avatarul meu).
PASUL 4: completarea paginii COMPORTAMENTE
1. COMPORTAMENT EMPATIC (Elevii vor desena o situație sau vor scrie

o situație în care au avut un comportament empatic.)
2. SOLUȚII DE REZOLVARE A CONFLICTELOR (Elevii vor scrie sau vor

desena cum se pot rezolva conflictele - ce metodă folosesc ei sau au
învățat atunci când vor să rezolve un conflict interior sau exterior.
Varianta alternativă ar fi să scrie în această secțiune schema de rezol-
vare a conflictului.)
131
A Anexa 24 - Iluzii perceptive (U2 L11)

Imaginea 1: Rață sau iepure?
A24
132 Sursa: https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Duck-Rabbit_illusion.jpg

Anexa 24 - Iluzii perceptive (U2 L11) A
Imaginea 2: Tânără sau bătrână?
A24
Sursa: https://commons.wikimedia.org/wiki/File:My_Wife_and_My_Mother-in-Law.jpg 133

A Anexa 24 - Iluzii perceptive (U2 L11)

Imaginea 3: Vază sau față în față?
A24
134 Sursa: https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Two_silhouette_profile_or_a_white_vase.jpg

Glosar de termeni
DEFINIȚII
Concept cheie Definiție
Pasiune Afecțiune puternică și de durată pentru cineva sau ceva

(L1 U1) Această afecțiune puternică se referă la un interes / angajament ridicat
față de tot ce este legat de activitatea respectivă
Calitate Face referire la o însușire sau o caracteristică distinctă a persoanei

(L1 U1) (copilului)
Este recomandat ca aceste abilități să nu fie clasificate în pozitive sau
negative, deoarece pot duce foarte ușor la etichetare.
Aptitudine Pricepere de a face ceva, o înclinație înnăscută spre un domeniu /

(L1 U1) activitate
Emoție Trăire / un răspuns evaluativ (plăcut / neplăcut) care se exprimă prin-

(L2 U1+L3 U1+ L4 U1+ L10U2) tr-o combinație de factori precum: modificări organice, experiență
subiectivă, expresii faciale și comportamentale
SAU
Reacție afectivă puternică și uneori neașteptată, adesea însoțită de
modificări în starea și funcționarea organismului
Context Situație, stare a lucrurilor într-un anumit moment

(L3 U1)
Perspectivă Privire generală, aspect general asupra unui peisaj, a unei scene sau a
(L3 U1) unui obiect văzut din depărtare
Manifestare (aici) Exteriorizare prin mimică, gesturi, sunete, interjecții, vorbe,

(L3 U1) fapte, acțiuni a trăirilor emoționale (varianta extinsă a gândurilor,
sentimentelor, personalității etc.)
Emoție folositoare O emoție care generează acțiuni constructive, care ne ajută să ne

(L5 U2) atingem scopurile (ex: teama / îngrijorarea ne face să fim mai atenți
în anumite contexte pentru a evita neplăceri, entuziasmul ne ajută
să trecem cu vederea / ignorăm anumite aspecte neplăcute dintr-o
situație specifică)
Aceste emoții au de obicei o intensitate redusă sau medie
Emoție nefolositoare O emoție care generează acțiuni / comportamente nepotrivite (ex: frica
(L5 U2) / teama crescută / exagerată în contextul unei situații în care trebuie
să vorbim în public, poate duce la blocaje în comunicare și afectează
performanța)
Emoțiile nefolositoare sunt resimțite, de obicei, ca având o intensitate
ridicată
Situație Totalitatea împrejurărilor care determină la un moment dat condițiile

(L5 U2 + L10 U2) existenței unei ființe, colectivități etc.
SAU
136
DEFINIȚII
Un ansamblu de împrejurări (loc, timp, persoane implicate, întâm-
plări) în care se află la un moment dat o persoană
Situație plăcută Situație de viață în care experimentăm / trăim emoții cu valență / va-
(L5 U2 + L8 U2) loare pozitivă
SAU
Situație de viață în care o persoană a experimentat emoții folositoare
Situație neplăcută Situație de viață în care experimentăm / trăim emoții cu valență / va-
(L5 U2 + L8 U2) loare negativă
SAU
Situație de viață în care o persoană a experimentat emoții
nefolositoare
Gând Cuvânt, idee pe care cineva și le spune în sinea sa, fără a le rosti cu
(L6 U2 + L10 U2) voce tare și care determină modul în care se simte și acționează acea
persoană
SAU
Proces de gândire, idee
Gând sănătos Cuvânt sau idee care se produce în mintea unei persoane într-o situa-
(L6 U2) ție anume și care generează o stare de bine
Gând nesănătos Cuvânt sau idee care se produce în mintea unei persoane într-o situa-
(L6 U2) ție anume și determină emoții neplăcute (o stare neplăcută)
A schimba un gând A transforma, a reformula un gând cu scopul de a modifica semnifica-

(L6 U2) ția unei situații (de ex. o situație neplăcută poate deveni prin modifi-
carea gândurilor specifice, o situație care poate fi mai ușor acceptată,
tolerată)
Comportament Comportare, purtare, mod de a reacționa sau de acțiune a unei

(L7 U2 + L10 U2) persoane
SAU
Mod de a reacționa sau de a acționa în anumite situații
Mimică Totalitatea mișcărilor sau expresiilor feței care au legătură cu emoțiile

(L7 U2) trăite
Gest Mișcare a mâinilor sau a capului care exprimă diferite emoții

(L7 U2)
Postură corporală Mișcare a corpului care exprimă starea emoțională a unei persoane
(L7U2)
Control Puterea de a stăpâni / influența o situație; capacitatea unui om de a

(L9 U2) influența / determina o situație sau acțiune
137
D
DEFINIȚII
Responsabilitate Obligația de a accepta și de a suporta consecințele unei acțiuni proprii

(L9 U2)
Autocontrol Controlul exercitat de individ asupra propriei persoane; abilitățile

(L9 U2 + L10 U2) cognitive prin care putem stăpâni / controla diferite gânduri, emoții,
comportamente
SAU
Acțiune prin care se pot controla propriile emoții, gânduri sau
comportamente
Tehnică de reglare / autoreglare Modalitate prin care reacția emoțională este controlată și modificată
a emoțiilor (cu sens sinonimic - pentru a permite individului să se adapteze unor situații date
Tehnică de autocontrol)
(L10 U2)
Conflict O neînțelegere / nepotrivire / dezacord între două opinii, valori sau

(L11 U3) credințe
Conflict interior (L11 U3) Dezacord / nepotrivire / contradicție care apare între două opinii /
valori / convingeri personale; un conflict interior poate apărea, de
exemplu, atunci când îți dorești să mergi la film, dar știi că ar trebui
să rămâi acasă și să înveți
Conflict exterior Dezacord / nepotrivire / contradicție legată de ceva din mediul extern,
(L11 U3) sau de o altă persoană
Rezolvarea conflictului Proces care presupune parcurgerea unor etape ce duc la dispariția /
(L11 U3) anularea problemei care a generat conflictul
Empatie Înțelegerea gândurilor, sentimentelor și comportamentelor celorlalți

(L12 U3)
Înțelegere A avea o imagine clară despre o situație

(L12 U3)
Acceptare (aici) A fi de acord / a admite / a tolera un punct de vedere, o persoană /

(L12 U3) situație așa cum este, fără a încerca să o schimbi
Ascultare activă Ascultarea cu atenție a vorbitorului, concentrarea atenției pe tot ceea

(L12 U3) ce spune
Ascultarea activă implică și un limbaj non-verbal specific: aprobăm
dând din cap, privim vorbitorul în ochi, oglindim expresiile faciale
Verbal, se folosesc cuvinte aprobatoare specifice: „înțeleg”, „ai drep-
tate” etc.
138
Despre emoții - definiții și explicații
DEFINIȚII
De multe ori nu suntem conștienți de faptul că ceea ce facem (comportamentele noastre)
este doar o formă de exprimare a unor emoții puternice, pe care nu reușim să le contro-
lăm în mod eficient. Totuși, pentru a învăța cum să reglăm ceea ce simțim, trebuie să
putem identifica în mod corect emoția pe care o simțim. Mai jos sunt definite emoțiile
de bază asupra cărora am insistat în cadrul acestui opțional, dar și o serie de emoții mai
complexe, pe care le puteți observa la copiii cu care lucrați.
Emoții de bază
Emoție Definiție
Bucurie Emoție caracterizată printr-o stare de bine, de plăcere, de mulțumire, care apa-
re atunci când experimentăm / trăim o situație pe care ne-o dorim
Bucuria diferă de fericire - la modul general, prin aceea că nu e determinată de
un anumit eveniment, ci vine din interiorul persoanei, fără legătură directă cu
circumstanțele exterioare specifice
Tristețe Emoție care apare când trăim un eveniment pe care îl percepem ca având un
impact negativ asupra noastră
Este un răspuns natural la situații ce implică suferință psihică, emoțională și /
sau fizică
Frică Emoție care apare ca răspuns la o situație pe care o percepem ca fiind amenin-
țătoare, care ne poate pune în pericol viața sau integritatea fizică
Furie Emoție ce constă într-o stare de tensiune și ostilitate, pe care oamenii o simt de
obicei când sunt încălcate reguli, principii personale și nu pot tolera / accepta
acest lucru
Surprindere Emoție care apare ca răspuns în situații în care se întâmplă ceva neașteptat,
neprevăzut
Dezgust Emoție care apare când intrăm în contact cu lucruri pe care le percepem ca fiind
respingătoare, revoltătoare, ofensive
Câteva lucruri pe care trebuie să le știm despre emoțiile de bază:

Ele sunt universale și se exprimă facial în același mod, mai ales la vârste mici.
Deși avem tendința de a le spune copiilor că „nu trebuie să le fie frică”, „nu ar trebui
să se înfurie”, „nu ar trebui să se strâmbe la vederea unor mâncăruri, ci mai degrabă
să le guste înainte”, emoțiile au funcție adaptativă și este firesc / normal / indicat să le
simțim.
Aceste funcții adaptative ale emoțiilor sunt următoarele:

• BUCURIA - ne propulsează spre acțiune și este de asemenea o răsplată pentru acțiunile
noastre anterioare.
• TRISTEȚEA - ne ajută să reacționăm în situații în care ne simțim lipsiți de putere sau
nu putem să acționăm în mod direct, ne ajută să facem față durerii / pierderilor.
139
D • FRICA - pregătește corpul și provoacă comportamente de supraviețuire în situații cu

potențial periculos.
• FURIA - ne dă resursele de care avem nevoie pentru a face față situațiilor frustrante, în
care ne sunt încălcate limitele / drepturile.
DEFINIȚII
• SURPRINDEREA - ne eliberează „memoria de lucru” de activitățile de rutină cu scopul

de a face față unor stimuli ce apar pe neașteptate.
• DEZGUSTUL - ne ajută să respingem stimulii care ar putea fi toxici (la propriu și la
figurat).
Alte emoții pe care le putem observa la elevii cu care lucrăm sunt:
Emoție Definiție
Mulțumire Emoție care se manifestă printr-o stare de siguranță, confort, ce se datorează

unei situații (sau experiențe) ce produce satisfacție deosebită (de pildă, la
masa de Crăciun, alături de cei dragi, putem simți mulțumire datorită situației
în care ne aflăm și a conexiunilor familiale)
Mândrie Emoție din aria conștiinței de sine care rezultă din evaluarea pozitivă a compor-
tamentelor proprii și ale celorlalți, raportate la standarde interne și externe
Rușine O emoție extrem de neplăcută care apare după manifestarea în public a unui
comportament dezonorant, indecent, care scoate în evidență punctele slabe
ale unei persoane
Persoana care simte rușine, evită contactele sociale, se ascunde de ceilalți, în-
cearcă să distragă atenția celorlalți de la fapta sa
Vinovăție Emoție pe care oamenii o trăiesc atunci când conștientizează că au greșit (în
raport cu un cod moral sau niște valori personale asumate)
Dezamăgire Emoție care apare atunci când așteptările noastre nu se îndeplinesc

Dezamăgirea se referă la alegerile personale care au dus la eșec (în timp ce în
cazul regretului, focusul este doar pe eșec)
Îngrijorare Emoție mai puțin plăcută trăită atunci când anticipăm că un lucru nu va fi așa
cum ne dorim (ex. ne temem că întrebările de la test nu vor fi suficient de
ușoare)
140
Un profesor excelent în fața
fiecărui copil din România.

Optional Dezv emotionala-3HEHKZRPpSUvuPPsMl98Hy3ezIJw77htaFQ2pauyJNe6d6qqJWUqdF4lq2irPgsGqTtuvJ1oW6BlO8lJWTuyzQjQ1GBbiT1oBQRyW5m

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Optional Dezv emotionala-3HEHKZRPpSUvuPPsMl98Hy3ezIJw77htaFQ2pauyJNe6d6qqJWUqdF4lq2irPgsGqTtuvJ1oW6BlO8lJWTuyzQjQ1GBbiT1oBQRyW5m

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Coordonator

Ramona Buzgar, psiholog, lector dr. asociat la Facultatea de Psihologie

Coordonatori Aspire Teachers

Ilustrator emoții, personaje

Aspire Teachers — București, 2020

Material realizat cu sprijinul sponsorilor OMV Petrom și City Insurance.

Mai multe informații despre materialele digitale ale acestui ghid:

DESPRE ASPIRE TEACHERS . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6

Despre Aspire Teachers

Din 2016, susținem formarea de calitate a profesorilor din România

„Călătorie în lumea emoțiilor” este rezultatul muncii de colaborare și creație a mai

Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) a inițiat în anul 2015

Cu aceste obiective în minte, Aspire Teachers a dezvoltat un program pentru învățămân-

Deoarece dezvoltarea competențelor sociale și emoționale presupune o preocupare și un

„Călătorie în lumea emoțiilor” cuprinde 21 de lecții cu o durată medie de 50 de minute,

Opționalul are trei mari unități de învățare:

Unele dintre obiectivele și competențele dezvoltate în aceste lecții deservesc și com-

Fiecare lecție începe cu rezultatele așteptate (cunoștințe, abilități, atitudini), listarea

Succesul acestui opțional depinde mult de gradul dumneavoastră de implicare, de tactul

2. Emoțiile și rolul lor în viața noastră

Emoția este un episod complex, multicomponent, care apare ca urmare a interacțiunii

Cu alte cuvinte, gândurile pe care le am despre o situație generează emoția pe care o

A. Poate interpreta situația ca fiind de netolerat / groaznică și poate să gândească des-

În concluzie, rostul unui program de dezvoltare socio-emoțională este să ajute elevii să

3. Conflictul și managementul conflictului

Câteva direcții pentru a susține o abordare constructivă a conflictelor:

comunicăm celorlalți și să le negociem cu ceilalți.

Cadru conceptual pentru a înțelege conflictele

Triunghiul identificării conflictelor ABC engleză / ACC română (Atitudini,

Care este situația?

E importantă apoi reflecția pe marginea situației, care înseamnă ascultarea tuturor

Triunghiul rezolvării conflictelor

Nonviolența: Nonviolența este o alegere valorică bazată pe principiul susținerii vieții.

În primul rând, îmi asum responsabilitatea pentru emoțiile și comportamentele mele.

Creativitatea: Contradicțiile dintre nevoi și persoane cer creativitate pentru a identifi-

În exemplul conflictului de mai sus:

Activitate Activitate Activitate

• Daniel David (2012), Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale, Ed.

Unitatea de învățare 01: U1

Cine sunt eu?

În paginile care urmează, vă propunem o călătorie împreună cu elevii

Puteți începe chiar cu prezentarea lui Dani:

Dani dorește tare mult să ne cunoască! Pentru că el deja ne-a spus că îi

Lecția 1: Despre mine

Cunoștințe Abilități Atitudini

Pasiune, Calitate, Abilitate

Activitate Metodă Durată Materiale

Înainte de începerea jocului, oferiți copiilor un exemplu pentru a vă asigura că

Activitatea: Discuții frontale

L01 care sunt interesați de acest sport.

Oferiți aceste exemple pornind de la răspunsurile menționate de elevi în activi-

Puteți folosi în facilitarea discuției următoarele întrebări:

Activitatea: Avatarul meu „Eu și cu mine” (Anexa 1)

Monitorizați activitatea, oferind sprijin elevilor în identificarea calităților, pasi-

Desenele vor fi prezentate folosind metoda „Turul galeriei”.

Pentru a asigura transferul informațiilor din lecție, ca provocare, elevul poate

Rugați elevii să păstreze desenul lor în portofoliul personal.

Recomandări / sugestii suplimentare pentru desfășurarea lecției: U1

• Deoarece unii elevi pot fi tentați să copieze / repete răspunsurile colegilor, se

Lecția 2: Emoțiile mele

Cunoștințe Abilități Atitudini

Emoție, Bucurie, Tristețe, Frică, Furie, Surprindere, Dezgust

Activitate Metodă Durată Materiale