METACOGNITIE

EFINIRE John Flavell (1976, 1979).

:5g acesta metacognitia incl:/e: a) c:nostinte
/es57e cognitie si b) 7egla7ea cognitiei.
Cunostintele despre cognitii constau n:
c:nostinte /es57e 57o57ia gn/i7e si mo/:l n ca7e
gn/esc altii,
c:nostinte legate /e Ia5t:l cg /ive7se ti5:7i /e
sa7cini im5:n /ive7se ce7inte cognitive si
c:nostinte /es57e st7ategiile cognitive si
metacognitive necesa7e 5ent7: mb:ngtgti7ea
nvgtg7ii si 5e7Io7mantei.
Regla7e: monito7iza7e si cont7ol
Regla7ea cognitiei 57es:5:ne 57ocesele exec:tive /e monito7iza7e si
cont7ol
Monito7iza7ea 7ealizatg 57in achizitia /e inIo7matii /es57e 57oces:l /e
gn/i7e al 5e7soanei 57in:
a) i/entiIica7ea ti5:l:i /e sa7cing 5e ca7e l :7mg7este 5e7soana
b) ve7iIica7ea 57og7es:l:i 7ealizat n 7ezolva7ea sa7cinii
c) eval:a7ea 57og7es:l:i
/) 57e/ictia c: 57ivi7e la 7ez:ltat:l 57og7es:l:i
Cont7ol:l 57es:5:ne reglarea proceselor gn/i7ii 57in:
a) aloca7ea 7es:7selo7 5ent7: sa7cina c:7entg
b) /ete7mina7ea o7/inii 5asilo7 necesa7i 5ent7: com5leta7ea sa7cinii
c) stabili7ea intensitgtii eIo7t:l:i
/) viteza c: ca7e sa7cina a7 t7eb:i 7ealizatg
Mo/el al metacognitiei
MODEL
CONTROL
MONITORI
ZARE
FLUXUL
INFORMATIEI
NIVEL OBIECTUAL
NIVEL META
Exem5l:
a o7a /e matematicg, :n elev /e clasa a XIa este atent la 57ima o7a /e 57e/a7e a teo7emei
I:n/amentale 57ivin/ calc:l:l integ7alei. P7oIeso7:l Ioloseste analogia calc:lg7ii a7iei s:b :n
t7ase: ci7c:la7 /esc7is /e :n montaigne 7:sse 5ent7: a 57e/ea conce5t:l calc:lg7ii a7iei s:b o
c:7bg /eIinitg matematic. Pilonii /e otel /e s:stine7e ci7c:msc7i: coloanele 7ectang:la7e a
cg7o7 /imensi:ni /evin /in ce n ce mai mici, ia7 aceastg scg/e7e 57og7esivg ai:tg la o mai
b:ng a57oxima7e a a7iei totale. Elev:l nost7: si aminteste inIo7matiile 57ezentate n man:al,
5e ca7e le-a citit c: o sea7g nainte si nce5e sg Iacg conexi:ni nt7e ce a citit si analogia
Igc:tg /e 57oIeso7. C:noaste c:m sg calc:leze a7ia :n:i /7e5t:nghi si ntelege cg t7eb:ie sg
Ioloseascg ceea ce stie 5ent7: a calc:la a7ia totalg /e s:b t7ase: 57in ns:ma7ea a7iilo7
5ilonilo7. a7 n: a nteles n ce mo/ a7ia totalg va Ii aIectatg 57in /imin:a7ea 57og7esivg a
/imensi:nilo7 5ilonilo7. Realizeazg cg n: a nteles si ncea7cg sg si mg7eascg concent7a7ea
as:57a exlicatiei 57oIeso7:l:i si as:57a /iag7amelo7 /esenate 5e tablg. in 5gcate nce7ca7ea
l:i /e a-si mg7i concent7a7ea este /ist7asg /e m:7m:7ele a /oi colegi ca7e /isc:tg /es57e ce
a: Igc:t n week-en/. Si, 5ent7: a a/g:ga ceva la aceste /iIic:ltgti, analogia i aminteste /e
exc:7sia la isneylan/. Aminti7ile /es57e /ist7actia t7gitg inte7Ie7eazg c: 57oblema 5e ca7e o
a7e /e 7ezolvat. Realizeazg nsg cg aceste aminti7i 5ot Ii :tilizate /acg si Iocalizeazg atentia
as:57a inI7ast7:ct:7ii ca7:sel:l:i. Int7os5ectia i este nt7e7:5tg n moment:l n ca7e
57oIeso7:l le s5:ne sg ia o Ioaie /e h7tie si sg /ea :n test /in mate7ia 57e/atg. Elev:l simte
:n gol n stomac 5ent7: cg 7ealizeazg cg n: a nteles mate7ia ia7 nota la test i va scg/ea
me/ia la matematicg.
C:nostinte metacognitive
Cunoaste cum s calculeze aria unui dreptunghi si
LnteIege c trebuie s foIoseasc ceea ce stie pentru
a calcula aria total de sub traseu prin nsumarea ariilor
pilonilor.
Pentru a aduga ceva la aceste dificultti, analogia i
aminteste de excursia la Disneyland. Realizeaz ns
c aceste amintiri pot fi utiIizate dac si focalizeaz
atentia asupra infrastructurii caruseIuIui.
Elevul simte un gol n stomac pentru c reaIizeaz c nu
a LnteIes materia iar nota la test i va scdea media la
matematic.
$t7ategii /e 7egla7e
Monitorizare
Dar nu a nteles in ce mod aria total va fi afectat prin
diminuarea progresiv a dimensiunilor pilonilor. Realizeaz
c nu a nteles
Reglare
ncearc s si mreasc concentrarea asupra explicatiei
profesorului si asupra diagramelor desenate pe tabl.
Exem5l:l /ove/este cg metacognitia nseamng a monito7iza7ea
activg si 7egla7ea consec:tivg a 57oceselo7 cognitive 5ent7: a
atinge sco5:7i cognitive. Monito7iza7ea si 7egla7ea 5ot l:a
Io7ma ve7iIicg7ii, 5laniIicg7ii, selectg7ii si inIe7g7ii,
inte757etg7ii ex5e7ientelo7 n /esIgs:7a7e sa: a :no7 i:/ecgti
/es57e ce stim sa: ce n: stim at:nci cn/ 7ealizgm o sa7cing.
istinctie cognitiv-metacognitiv
cognitiv presupune a face ceva,
Exem5l:: citirea, scrierea, calculul, construirea de tabele si
ecuatii, nlocuirea numerelor n formule, rezolvarea de
ecuatii si anuntarea rspunsului final.
2etacognitiv nsea2n aIegerea si pIanificarea a ce
este de fcut si 2onitorizarea IucruriIor fcute deja.
Ex: controlarea, monitorizarea si reflectia - cum ar fi
ncercarea de a ntelege problema (despre ce este
problema? Ce se cere aici?), analiza si explorarea
problemei (care este diferenta dintre problema asta si
cea anterioara? Ce se ntmpl dac?), planificarea
(Haideti s numim timpul x., Ar fi mai usor dac am
desena.. Nu intra n belele, f asa.) si verificarea
solutiei (Nu are sens ..)
Metacognitia
Metacognitia se 7eIe7g la alocarea resurselor n tim5:l
activitgtilo7 cognitive si 7ezolvg7ii /e 57obleme.
cititi :n text- n: ntelegeti. - Iie 7ecititi text:l, Iie vg o57iti
si cg:tati cteva exem5le il:st7ative
sc7ieti :n 7eIe7at, vg o57iti si 7ealizati cg v-ati n/e5g7tat /e
la tema 57o5:sg 5ent7: a Ii /ezbgt:tg. Veti ste7ge :ltimele
5a7ag7aIe si veti /eci/e sg le mo/iIicati 5e baza c:57ins:l:i
5e ca7e vi l-ati 57o5:s /e la nce5:t.
$a:, n miiloc:l 7ezolvg7ii :nei 57obleme /e matematicg vg
/ati seama cg aceasta este m:lt mai com5lexg /ect v-ati
imaginat la nce5:t. Cel mai b:n l:c7: a7 Ii 57obabil sg
7ecititi 57oblema, sg 7ence5eti 7ezolva7ea ei asig:7n/:-vg
cg ati nteles-o n nt7egime.
Metacognitia
actiunile specifice celor trei domenii: scriere, citire si matematic
sunt aproximativ identice.
Atunci cnd realizm o activitate intelectual, mentinem
nregistrri despre ct de bine evolueaz lucrurile.
Atunci cnd lucrurile par s se desfsoare bine, continum pe
acelasi traseu rezolutiv; dac ntmpinm probleme, ne oprim si
lum n considerare alte optiuni.
onitorizarea si evaluarea ,on line", precum si actiunile alese ca
rspuns la aceste evaluri ,online" sunt componentele principale
ale autoreglrii.
Metacognitia - /ezvolta7e
xperimentul Karmiloff-Smith's (1979) cu grupe de copii de 4-5 ani
versus copii de 8-9 ani. Copii au primit piese de jucrie ce reprezentau
un circuit de cale ferat. Sarcina lor era s ansambleze piese curbe si
drepte pentru a construi circuitul. Copii au fost nvtati s monteze
sinele si s respecte toate conditiile pentru ca trenuletul de jucrie s
poat circula fr a deraia
Copii de 4-5 ani au srit direct s rezolve sarcina, ridicnd
sectiuni din circuit la ntmplare si le alinia: n ordinea n care le-au
ridicat. i nu demonstrau existenta unei planificri sistematice pentru
sarcin sau pentru executarea ei.
Copii mai mari 8-9 ani, planificau o perioada mult mai mare de timp
nainte de a executa sarcina. i sortatu sinele n categorii (sectiuni
drepte si curbe) si alegeau sistematic din aceste multimi (alternnd
sectiunile drepte cu sectiunile curbe). rau, n general, mai eficienti n
realizarea sarcinii.
abiIitatea si ncIinatia de a reaIiza un pIan, de a actiona pe baza
pIanuIui si de a Iua n considerare feedbackuI onIine se dezvoIt
odat cu vrsta.
Metacognitia - /ezvolta7e
Ex5e7iment:l Ka7miloII-$mith's (1979) c: g7:5e /e co5ii /e 4-5 ani
ve7s:s co5ii /e 8-9 ani. $a7cing: asambla7e cale Ie7atg
Co5ii /e 4-5 ani a: sg7it /i7ect sg 7ezolve sa7cina, 7i/ica: secti:ni
/in ci7c:it la ntm5la7e si le alinia: n o7/inea n ca7e le-a: 7i/icat. Ei
n: /emonst7a: existenta :nei 5laniIicg7i sistematice 5ent7: sa7cing sa:
5ent7: exec:ta7ea ei.
Co5ii mai ma7i 8-9 ani, 5laniIica: o 5e7ioa/a m:lt mai ma7e /e tim5
nainte /e a exec:ta sa7cina. Ei so7ta: sinele n catego7ii (secti:ni
/7e5te si c:7be) si alegea: sistematic /in aceste m:ltimi (alte7nn/
secti:nile /7e5te c: secti:nile c:7be). E7a:, n gene7al, mai eIicienti n
7ealiza7ea sa7cinii.
abilitatea si nclinatia de a realiza un plan. de a actiona pe baza
planului si de a lua n considerare feedbackul online se dezvolt
odat cu vrsta.
Metacognitia - inst7:i7e
Cercetrile viznd aplicarea abilittilor metacognitive n rezolvarea
problemelor de matematic s-au focalizat pe instabilitatea
conceptualizrilor studentilor ce vizeaz problema si situatiile
problematice si asupra consecintelor acestui fenomen.
Rezultatele lor pot fi 7ez:mate dup cum urmeaz: nu conteaz doar ceea
ce sti, este la fel de important cnd, cu2 si n ce conditii utiIizezi
ceea ce sti. Studiile au fost proiectate pentru dezvoltarea de abilitti de
autoreglare n rezolvarea de probleme.
Studiiile au investigat
a) dezvoltarea autoreglrii
b) cantitatea de timp necesar pentru dezvoltarea abilittilor
c) reflectii detaliate asupra succesului sau esecului n rezolvarea
unei probleme
Metacognitia nainte /e inst7:i7e
n Iig:7a 3 se obse7vg cg, elevii citesc 57oblema (l:c7eazg n 5e7echi),
a/o5tg 7a5i/ o mo/alitate /e abo7/a7e a ei. Contin:g sg mea7gg n
aceastg /i7ectie, chia7 /acg este evi/ent cg n: ai:ng nicgie7i, n cele 20
/e min:te alocate 57oblemei. a sI7sit:l celo7 20 /e min:te, a: Iost
nt7ebati c:m c7e/ cg abo7/a7ea aleasg i-a7 Ii ai:tat sg 7ezolve 57oblema
o7iginalg. N: 5:tea: s5:ne.
nainte /e t7aining-7ez:ltate
Schoenfeld a nregistrat peste o mie de casete video cu elevi care
ncearc s rezolve probleme nefamiliare, din viata real si a observat
c acest pattern se repet la peste 60% dintre elevi. Solutiile acestora
se bazeaz pe urmtorul pattern: ,citeste, ia o decizie rapid si
urmreste acea decizie. Iar dac prima decizie este rapid si gresit si
nu mai este investigat, reconsiderat si revizuit, esecul este garantat.
Metacognitia ex5e7t
-i:mgtate /in tim5 5ent7: a nce7ca sg analizeze
si sg nteleagg 57oblema.
-n: se angaieazg /i7ect nt7-o /i7ectie
5a7tic:la7g, ci 7ealizeazg o analizg si o
ex5lo7a7e st7:ct:7atg
- Iieca7e /int7e t7i:nghi:7ile inve7sate
7e57ezintg 7e57ezintg :n comenta7i: ex5licit
as:57a stg7ii sol:tiei 57oblemei, /e
exem5l::u stiu exact de unde s incep`
:7matg /e o 7eanaliza7e a 57oblemei sa:`ok.
trebuie s aplic tehnica X si am terminat`,
:7mat /e im5lementa7ea algo7itm:l:i.
- P7in monito7iza7ea atentg a sol:tiei
:7mg7i7ea cgilo7 inte7esante si aban/ona7ea
cgilo7 ca7e n: 5g7ea: a /a 7ez:ltate - a 7e:sit
sg 7ezolve 57oblema, ceea ce ma7ea
maio7itate a elevilo7 n: a: Igc:t-o.
Metacognitia t7aining
- Schoenfeld si-a alocat o treime din timpul orei pentru dezvoltarea acestor
abilitti. Clasa a fost mprtit n grupuri de 3-4 elevi care rezolvau
probleme, iar profesorul se plimb printre grupuri cu rolul de consultant.
Rolul lui este de a pune ntrebri n orice moment oricrui elev, de forma:
- Ce faceti (exact) n momentul acesta? (puteti descrie precis?)
- De ce faceti acest lucru? (Cum se ncadreaz n gsirea solutiei?)
- Cum v ajut? (ce veti face cu rezultatul cnd l veti obtine?)
- P7oIeso7:l nce5e sg 5:ng aceste nt7ebg7i ncg /e la nce5:t. Initial elevii se simt
5ie7/:ti cn/ t7eb:ie sg 7gs5:n/g. Pe mgs:7g ce t7ece tim5:l, stiin/ cg nt7ebg7ile
o7ic:m o sg a5a7g, elevii nce5 sg se 57oteieze /e ele 57in /isc:ta7ea n avans a
7gs5:ns:7ilo7. Png la sI7sit:l semest7:l:i, aceste com5o7tamente a: /evenit
obisn:ite.
Metacognitia /:5g
- Dup ce citesc problema sar
direct la ncercarea unei solutii
dar care s-a bazat din pcate pe
o asumptie gresit.
- si dau seama de acest lucru
dup cteva minute si se decid
s ncerce altceva. Aceast
alegere a fost din nou gresit si
le-a ocupat 8-10 minute cu
calcule complicate. n acel
moment s-au oprit din nou.
- Unul dintre elevi spune: ,Nu
ajungem nicieri asa". ,S
ncepem din nou si s uitm ce
am fcut".
- n scurt timp au gsit o solutie.
Metacognitia /:5g
- Solutia elevilor nu este similar cu cea standard a expertului, pentru c
au identificat abordarea corect doar n finalul sesiunii. Dar se aseamn
mai mult cu cea a matematicianului dect patternul studentului tipic. Nu
este att de important faptul c elevii au rezolvat problema (pentru c aici
intervine att norocul ct si cunostintele anterioare) ci faptul c elevii yi-
au furnizat oportunitti de a rezolva problema.
- Au scurtat o alternativ aleas imediat dup citirea problemei si au tiat
calculele la jumtatea gsirii solutiei. Dac nu fceau asta (ei si
majoritatea colegilor nu fceau asta nainte de curs) nu aveau niciodat
oportunitatea s ajung la solutia corect pe care au gsit-o n final. n
acest fel, comportamentul elevilor se aseamn cu cel al expertilor.
- Dup acest tip de instruire, 2ai putin de 20% dintre eIevi aIegeau
patternul rezolutiv dezadaptativ din figura 3.
IMROVE
- etoda I!ROV subliniaz importanta discursului
reflectiv prin furnizarea de oprtunitti elevilor de a-si
adresa ntrebri metacognitive n grupuri mici.
- I!ROV acronim pentru urmtoarele secvente de
predare:
- ntroducerea noilor concepte
- ntrebri 2etacognitive
- !ractic
- #evizuire
- Obtinerea aprofundrii cenceptelor
- Verificarea
- tinderea ntelegerii (mbogtirea)
IMROVE
- lrl(eoa(| de intelegere 5(o|eclale 5erl(u a-| ircu(aja 5e e|ev| sa (el|ecleze asu5(a
5(oo|ere|- sa(c|r|| ira|rle de a l(ece |a (ezo|va(ea e|. Crd is| 5ure o aslle| de irl(eoa(e.
e|evu| l(eou|e sa c|leasca 5(oo|era. sa o desc(|e cu cuv|rle|e |u| s| sa irce(ce sa
irle|eada ce (e5(ez|rla corce5le|e/sa(c|ra. Exer5|e de irl(eoa(|: 0esore oe esre
oroo|ema? 0are esre inrreoarea? 0are esre inre|esu| oonoeore|or maremar|oe?
- lrl(eoa(| ce v|zeaza .4nexiunile ca(e ircu(ajeaza e|evu| sa caule aserara(| s| deoseo|(|
irl(e 5(oo|era dala s| 5(oo|ere (ezo|vale arle(|o(. n oe moo o|lera oroo|ema aorua|a oe
o oroo|ema oe oare ar| rezo|var-o oe|a? Exo||oar| oe oe?
-
- lrl(eoa(| 897,90.0 ca(e so||c|la e|ev||o( sa |derl|l|ce sl(aled|||e. 5(|rc|5|||e recesa(e
5erl(u a (ezo|va 5(oo|era. E|ev|| l(eou|e sa (as5urda |a irl(eoa(||e:
- 0are - srrareo|e. raor|oa. or|no|o|u oor l| a|ese oenrru rezo|varea oroo|eme| ?
- 0e oe - ar| a|es-o? 0um - as ourea oroan|za |nlormar|a oenrru a rezo|va oroo|ema?
-
- lrl(eoa(| de refle.tie 5(o|eclale 5erl(u a 5ure e|ev|| sa (el|ecle ir l|r5u| (ezo|va(||
5(oo|ere| asu5(a irle|ede(|| acesle|a. 0e lao? /re sens? 0e o|l|ou|rar| inramo|n in
rezo|varea oroo|eme|? Por ur|||za o a|ra aooroare?
IMROVE exem5l:
- Sarcina A: O masin circul cu viteza de 50 de km pe or. ln ct
timp va strbate 450 de km? V rog s explicati rspunsul.
- Sarcina B: Dou trenuri circul intre Gara din orasul X si gara din
orasul Y pe dou tronsoane paralele. Trenul A circul cu 60 de km
pe or si trenul B cu 90 de km pe or. Trenul A pleac din prima
statie cu o or inainte de trenul B si ajunge o or dup acesta.
Care este distanta dintre gri? V rog s explicati rspunsul.
-
- levii au fost instruiti 4 sptmni prin metoda I!ROV.
Comportamentul lor rezolutiv a fost filmat (rspunsurile la
intrebrile pe care si le-au pus).
IMROVE t7ansc7ie7e
,/(citeste problema cu voce tare): haideti s facem tabel cu distanta-
viteza timpul; imparte tabelul in dou; scrie trenul A circul 60 km/h.. (toti
scriu) , timpul nu este cunoscut - atunci este x
- O or mai trziu, viteza trenului B este 90 km/h si timpul nu este cunoscut
.x-1.hmmmm.o or mai trziu
- 90(x-1)90x-90. . este o or mai trziu, este x-1?.
- Miki: Adaug o or si apoi construieste egalitatea (construieste o
ecuatie)).
- Avi: Trebuie s facem egalitatea..Nu?
- 1ir: Cum putem s o rezolvm? Ceva lipseste, uitati-v, timpul este dat.
- Avi: le (trenurile) fac (parcurg) aceeasi distant . . . dar e scris c el
(trenul B) ajunge o or i3,i390. . . nu poate fi . . .
- 1ir: Am inteles, este minus 2, trebuie s scdem 2
- Miki: De ce, pentru ce?
- 1ir: Da trebuie s scdem 2 ore (construiesc ecuatia corect) [60x90(x
-si o rezolv) . . . deci, x6, timpul in cele dou cazuri este 4 si 6 ore.
Haideti s vedem dac are sens. Au inlocuit numerele in formul si au
aflat distanta 360 de km
- 1ir: oau a fost complicat, pentru c a pornit o or mai trziu si a ajuns o
or mai devreme
IMROVE ex5licatie
Exem5l:l il:st7eazg /iIic:ltgtile elevilo7 si a g7:5:7ilo7 (57ec:m si a alto7
g7:5e), ntlnite n: n:mai 5ent7: ntelege7ea sens:l:i matematic 5ent7:
nainte si /:5g /a7 si 5ent7: l:a7ea n consi/e7a7ea t:t:7o7 inIo7matiilo7
/ate n 57oblemg.
Ela/ a t7ansIo7mat co7ect ex57esia .o o7g mai t7zi: n x-1 /a7 n: a Iost
sig:7.
Miki a inte757etat g7esit /:5g si a 57o5:s t7ansIo7ma7ea /e ti5 a/itiv.
KIi7 a nteles g7esit mai nti cg tim5:l este c:nosc:t, /a7 /:5g ce Avi i-a
at7as atentia cg t7en:l B 5o7neste o o7g mai 7e5e/e sii ai:nge o o7g mai
t7zi: a 7ealizat cg cele /o:g o7e t7eb:ie scgz:te /in x. A 7ezolvat ec:atia
si a 7eIlectat as:57a sol:tiei: $ vedem dac are sens.
A 7eIlectat si as:57a 7ezolvg7ii /e ansambl: a sa7cinii, 7ez:mn/ /iIic:ltgtile
ntlnite.
IMROVE ex5licatie
xemplu de discurs reflexiv
Mich,: Sarcina asta este mai dificil dect prima. . . S desenm
distanta, va fi mai usor asa, s tragem o linie si s scriem A si B.
Stim c trenul A circul cu 60 km/h si c o or mai trziu trenul B
a pornit cu o vitez de 90 km/h , asta nseamn c el va depsi
trenul A si va ajunge o or mai trziu, OK ,cumi3}000m
5ri3ci5iu
9ik: ste x?
Mich,: Spune c trenul B a pornit dup o or, OK? Deci trebuie s
scdem o or nu s adunm, una, avem x-2 . .
nt7ebg7i ca7e /ezvgl:ie va7iabila
metacognitivg n nvgta7e
nainte de a v apuca de nvtat (experiente trecute)
Va 5lgc:t sg cititi? sg 7ezolvati 57obleme? sg memo7ati? sg inte757etati? sg
vo7biti n ca/7:l g7:5:l:i?
Stiti sg 7ez:mati :n text?
P:neti nt7ebg7i /es57e ce ati st:/iat?
Reviz:iti mate7ial:l /e nvgtat?
Aveti acces la mai m:lte s:7se /e inIo7matii?
Vg 5lace sg nvgtati n liniste sa: n g7:5?
Aveti nevoie /e cteva sesi:ni /e nvgta7e sc:7te sa: :na l:ngg?
Ca7e s:nt obicei:7ile voast7e /e a nvgta? C:m a: evol:at? ca7e a:
I:nctionat mai bine? mai 57ost?
C:m ati com:nicat ce ati nvgtat? 57int7-:n test sc7is, :n 7eIe7at, 57oiect sa:
o examina7e o7alg?
nt7ebg7i metacognitie - 57ezent
Ct /e inte7esat s:nt /e ce nvgt?
Ct tim5 voi aloca 5ent7: a nvgta asta?
Ce alte l:c7:7i mi /ist7ag atentia?
BeneIiciez /e ci7c:mstante 57o5ice 5ent7: s:cces?
Am :n 5lan? Plan:l incl:/e ex5e7ientele mele ante7ioa7e?
nt7ebg7i metacognitie 57ocesele si
c:nostintele s5eciIice /omeni:l:i
1. Ca7e este titl:l?
2. Ca7e s:nt c:vintele cheie ca7e mi sa7 n ochi?
3. e nteleg?
4. Ce sti: /es57e s:biect?
5. Sti: alte l:c7:7i legate /e s:biecte a57o5iate?
6. Ce 7es:7se si inIo7matii m-a7 ai:ta?
7. Mg voi baza 5e o sing:7g s:7sg /e inIo7matii (c:7s:l)?
Voi avea nevoie /e alte s:7se /e inIo7matii?
8. Pe mgs:7g ce st:/iez, mg chestionez /acg nteleg?
A7 t7eb:i sg 5a7c:7g mate7ia mai 7e5e/e sa: mai lent?
acg n: nteleg, mg nt7eb /e ce?
9. Mg o57esc sg 7ez:m?
10. Mg o57esc si nt7eb /acg e logic?
11. Mg o57esc si eval:ez (/acg s:nt sa: n: /e aco7/?)
12. Am nevoie /e tim5 5ent7: a mg gn/i si sg 7evin mai t7zi:?
13. A7 t7eb:i sg /isc:t c: alti st:/enti 5ent7: a 57ocesa mai bine inIo7matia?
14. A7 t7eb:i sg nt7eb o a:to7itate n /omeni:?
nt7ebg7i metacognitie /:5g nvgta7e
7eviz:i7e
1. Ce am Igc:t bine?
2. Ce as Ii 5:t:t Iace mai bine?
3. Plan:l me: a coincis c: activitatea 7ealizatg, c: slgbici:nile si
calitgtile mele?
4. Am ales con/itiile b:ne /e nvgtat?
5. Mi-am :7mg7it 5lan:l, am Iost /isci5linat?
6. Am av:t s:cces?
7. Mi-am sg7bgto7it s:cces:l?