ASOCIAȚIA GENERALĂ A CADRELOR DIDACTICE DIN ROMÂNIA

,,DĂSCĂLIMEA ROMÂNĂ”

Managementul clasei – o
provocare a școlii hibrid

Ghid de bune practici

Slobozia, 2021

1
 Volumul de faţă cuprinde lucrări prezentate la Simpozionul Internaţional ,,Cadrul
didactic, promotor de idei novatoare", având ca temă: ,,Managementul clasei – o
provocare a școlii hibrid”, Ediția a X -a, desfăşurat pe data de 20 iulie 2021, la iniţiativa
Asociaţiei Generale a Cadrelor Didactice din România ,,Dăscălimea Română".

Responsabilitatea pentru conţinutul materialelor publicate revine în exclusivitate

autorilor.

Coordonatori științifici:

Profesor Univ. Dr. POPESCU CONSTANȚA PhD

Profesor Victoriana Aprilia GĂLBENUŞ
Profesor Voica TACHE
Profesor Julieta Marioara RADU

Echipa de redacție:

Profesor Victoriana Aprilia GĂLBENUŞ

Profesor Voica TACHE
Profesor Julieta Marioara RADU
Consilier juridic Ionela – Rodica CÂMPEANU
Student Ariana – Elena GĂLBENUȘ
Student Daniel – Marian DUMITRU

ISBN 978-973-0-34940-5

2
 SECȚIUNEA I - REFERATE

MANAGEMENTUL EDUCAȚIONAL PERFORMANT – INOVARE ȘI PROGRES

ÎN EDUCAȚIE
PLEDOARIE PENTRU FORMAREA CONTINUĂ

PREȘEDINTE, PROFESOR GĂLBENUȘ VICTORIANA APRILIA

AGCDR ,,DASCALIMEA ROMÂNĂ”/ȘCOALA GIMNAZIALĂ ,,SF. ANDREI”,
SLOBOZIA, IALOMIȚA

AGCDR ,,DASCALIMEA ROMÂNĂ”, propune pentru acreditare Ministerului Educației

programul de fromare continua Managementul educațional performant – inovare și progres
în educație.
Tematica programului de formare continuă ,, Managementul educațional performant
– inovare și progres în educație”, propusă spre acreditare este motivată de dinamica
învăţământului contemporan. Documentele unor agenţii menite să asigure compatibilizarea
sistemului învăţământului românesc cu cel european constată „inexistenţa unei structuri
coerente de organizare şi clasificare a calificărilor, o relativă opacitate a sistemului de formare
faţă de mediul economic şi social şi o slabă concordanţă între cererea şi oferta de educaţie şi
formare” Ca urmare, se pledează pentru un învăţământ centrat pe elev, pe realizarea unui real
şi eficient parteneriat cu mediul economic şi social care să coreleze pregătirea tinerilor cu piaţa
muncii. Iar aceste direcţii pornesc de la redefinirea programelor de studii preuniversitare și
universitare prin corelarea următoarelor domenii:
„Discipline de studii - Competenţe - Arii de conţinut - Calificare profesională - Roluri
profesionale - Ocupaţii”. „Prin rol profesional se înţelege ceea ce trebuie să facă absolventul
care dobândeşte o anumită calificare profesională (universitară) iar prin competenţă se înţelege
«cum trebuie să facă» sau «cum trebuie să-şi îndeplinească rolurile profesionale» un absolvent
al unui program de studii” .
Competenţele sunt structurate, după gradul lor de generalitate, astfel:
❖ competenţe profesionale specifice, vizate de derularea unui program de studii;
❖ competenţe profesionale generale, vizate de un domeniu de studii;
❖ competenţe transversale (generice), care corespund mai multor domenii de activitate,
formulate astfel :
➢ comunicare orală/în scris în limba maternă;
➢ comunicare într-o limbă străină;
➢ utilizare IT&C în câmpul professional;
➢ rezolvarea de probleme şi luarea deciziilor;
➢ lucrul în echipă (capacitate de integrare şi comunicare cu experţi din alte câmpuri ale
cunoaşterii, în contexte diverse);
➢ recunoaşterea şi respectul diversităţii şi multiculturalităţii;
➢ abilităţi interpersonale;
➢ autonomia învăţării;
➢ leadership;
➢ iniţiativă şi spirit antreprenorial;
➢ deschidere către învăţarea pe parcursul vieţii;
➢ angajament faţă de identitatea, dezvoltarea şi etica profesională.
3
 Ca urmare, motivată de idealul formării competenţelor, programul de formare contiună pe
care îl propunem spre acreditare este structurat în șase moduluri.
Primul modul este Managementul educational, cu subcapitolele: Managementul
educațional – repere teoretice, Mangerii şi liderii, Integritatea și etică în instituția școlară.
Modulul este structurat pe ideea că managementul educaţional se referă la teoria şi practica
managementului general aplicate sistemului şi procesului de învăţământ, organizaţiilor şcolare
şi claselor de elevi. Prin urmare, nivelurile la care se manifestă managementul într-o unitate de
învăţământ sunt aceleași cu cele specifice oricărei organizații funcționale și anume:
• managementul de vârf (nivelul conducerii școlii);
• managementul de mijloc (nivelul comisiilor, catedrelor, departamentelor);
• managementul de bază (nivelul lecțiilor desfășurate de cadrele didactice cu colectivele
de elevi).
Primul modulul îi introduce pe cursanți în tematica generală a managementului /
managementului educațional cu referiri la funcțiile manageriale, competențele necesare,
tipologia stilurilor de conducere, elementele specifice managementului și leadershipului unei
organizații școlare, la integritatea și etica managerilor/profesorilor în școala românească în
context european.
Cel de al doilea modul: Managementul carierei didactice prezintă pe larg conceptul de
management participativ la nivelul organizației școlare și include o varietate de practici și
proceduri de implicare în viața școlii.
Cel de al treilea modul: ,,Managementul resurselor umane”, în care considerăm că
recrutarea, este ,,procesul de cautare, localizare identificare si atragere a candidatilor
potentiali, din care urmeaza sa fie alesi candidatii capabili care, în cele din urma, prezinta
caracteristicile profesionale necesare sau care corespund cel mai bine cerintelor posturilor
vacante sau viitoare.”
În cel de al patrulea modul: ,,Managementul colectivului de elevi”, cu subcapitolele:
,,Managementul colectivului de elevi, priorităţi şi strategii de acţiune în societatea
contemporană”, ,,Managementul informaţiilor şi al învăţării” și ,,Managementul
comportamental al elevilor”, punem accent pe faptul că fiecare şcoală are propria cultură,
structură, sistem şi proceduri, iar managerul are responsabilitatea de a genera o cultură care să-
i încurajeze pe toţi: profesori, elevi, părinți, comunitatea locală şi să-i determine să lucreze în
atingerea unui ţel comun.
În cel de-al cincilea modul: ,,Managementul consilierii părinților”, prezentăm cursanților
că scopul educaţiei părinţilor este să sprijine părinţii să-şi dezvolte priceperile parentale şi
încrederea în propriile forţe şi să îmbunătăţească capacităţile lor de a îngriji şi sprijini propriii
copii. În acelaşi timp, educaţia părinţilor este o formă de interacţiune umană bazată pe schimbul
de idei, experienţe şi modele parentale.
În ultimul modul, ,,Managementul schimbărilor în instituțiile școlare”, subliniem ideea că
o comunitatea profesională este puternică, numai atunci când profesorii lucrează împreună cu
eficienţă, împărtășesc viziunea și comunitate profesională, este puternică dacă profesorii şcolii
respective dialoghează, îşi împărtăşesc experienţele, au credinţe şi norme comune, colaborează
şi se focalizează concertat pe activităţile de învăţare pentru elevi.
Programul de formare continua este conceput și alcătuit astfel încât să constituie un sprijin
consistent pentru cadrele didactice de diferite specialități din unitățile școlare cuprinse în
proiect în demersul de a-și dezvolta competențe și atitudini necesare pentru a aplica practici
manageriale de succes la diferite niveluri - conducerea şcolii, comisii pe domenii, clasă, lecţie.
Propunem o gamă variată de aplicații și invitații la reflecție susține de reperele teoretice
incluse în program și oferă cursanților posibilitatea de a transpune tematica specifică

4
referitoare la managementul educațional în contextul real al comunităților educaționale din care
fac parte.

BIBLIOGRAFIE
1. Buzărnescu Şt., (1995). Introducere în sociologia organizaţională şi a conducerii, E.D.P., Bucureşti.
2. Cojocaru V.Gh., (2004). Schimbarea în educaţie şi schimbarea managerială, Editura Lumina, Chişinău.
3. Cornescu V., Marinescu P., Curteanu D., Toma S., (2004). Dezvoltarea managementului modern,
Comunicarea şi Managementul resurselor umane în Management - de la teorie la practică, din
http://ebooks.unibuc.ro/StiinteADM/cornescu.htm.
4. Forsyte, D.R., (2001). Leadership // Dinamica grupurilor, coord. P. de Visscher şi A. Neculau, Editura
Polirom, Iaşi.
5. Gherghinescu R., (1999). Conceptul de competenţă didactică // Competenţa didactică, coord. R. Marcus,
Editura All, Bucureşti.
6. Ilie, V., 2009, Elemente de management şi leadership educaţional, Editura PARALELA 45, Piteşti.
7. Joiţa E., (2000). Management educaţional. Profesorul-manager: roluri şi metodologie, Editura Polirom,
Iaşi.
8. Joiţa E. (coord.), (2008). A deveni profesor constructivist. Demersuri constructiviste pentru o
profesionalizare pedagogică iniţială, E.D.P., Bucureşti.
9. Mihuleac E., (1994). Bazele managementului, Editura Temps, Bucureşti.
10. Monteil J.M., (1997). Educaţie şi formare, Editura Polirom, Iaşi.
11. Owen J., (2008). Cum să fii un manager mai bun, Editura Polirom, Iaşi.
12. Prodan A., (1999). Managementul de succes. Motivaţie şi comportament, Editura Polirom, Iaşi.
13. Stanciu Şt., Ionescu M.A., Leovaridis C., (2003). Managementul resurselor umane în
http://www.comunicare.ro/online/cap2.pdf.
14. Varga E., (2005). Liderul - un om singur? în
http://grajdaru.3x.ro/e107_plugins/content/content.php?content.46
15. Vlăsceanu M., (2003). Organizaţii şi comportament organizaţional, Editura Polirom, Iaşi.
16. Zlate, M., 2004, Leadership şi management, Editura Polirom, Iaşi.

METODE ŞI TEHNICI DE EVALUARE UTILIZATE ÎN CICLUL PRIMAR.

REPERE TEORETICE

CONF.UNIV.DR.SEBASTIAN CRISTIAN CHIRIMBU

UNIVERSITATEA SPIRU HARET /
UNIVERSITATEA PEDAGOGICӐ DE STAT ION CREANGӐ DIN CHIȘINӐU/
ICPEE-APDP
LECT.UNIV.DR. MIHAELA ADINA BARBU- CHIRIMBU
UNIVERSITATEA SPIRU HARET

The decentralization of the education system and the diversification of the educational offer
presupposes the existence of control tools with a unitary character and a regulatory role, both at the
level of the concrete application of the curriculum and in the evaluation of the school progress of each
student.
The methodological system of evaluating students' performances includes several forms of
verification, methods and examination procedures. They can be grouped as follows: traditional
evaluation methods (oral, written and practical tests)- described in the present article or alternative
evaluation methods (systematic observation during task solving, investigation, project, portfolio and
self-evaluation).
The progress of the acquisitions in the field of pedagogy is always made at what the
pedagogical practice has confirmed as effective.

5
 Sistemul metodologic al evaluării performanţelor elevilor cuprinde mai multe forme de
verificare, metode si procedee de examinare.
Ele pot fi grupate astfel:
➢ metode tradiţionale de evaluare: probe orale, scrise şi practice;
➢ metode alternative de evaluare: observarea sistematică în timpul rezolvării sarcinii,
investigaţia, proiectul, portofoliul si autoevaluarea.
Progresul achiziţiilor în domeniul pedagogiei se realizează întotdeauna la ceea ce practica
pedagogică a confirmat ca eficient.
De aceea, în evaluarea continuă, metodele tradiţionale nu reprezintă ceva vechi, perimat. Ele
rămân metodele de evaluare cele mai des utilizate, cu condiţia de a asigura calitatea corespunzătoare a
instrumentelor şi echilibml între probele scrise, orale si practice.
Pentru o evaluare sistematică, se pot utiliza si metode alternative, precum: observarea curentă
a comportamentului elevilor, autoevaluarea, evaluarea prin consultare, în grupuri mici, şi, în funcţie de
particularităţilc de vârstă şi individuale ale elevilor, compunerile pe diferite teme, investigaţia, proiectul
şi portofoliul. În procesul cemplex de instruire / autoinstruire a elevului, există o gamă de obiective ce
nu pot fi evaluate decât holistic. Pentru acestea, alături de metodele de evaluare tradiţionale, se
recomandă folosirea metodelor alternative de evaluare, ce vizează, alături de obiectivele de învăţare,
urmărirea unor obiective atitudinale şi comportamentale la elevi.
Gronlund a realizat un inventar al obiectivelor pentru care instrumentele tradiţionale de
evaluare se dovedesc incomplete. Redăm mai jos acest inventar”.(dupӑ Adrian Stoica, Ghid de
evaluare):

Finalităţi Comportamente
Cunoştinţe Vorbirea, ascultarea, realizarea unor experimente
şi capacităţi complexe de laborator, desene, dans, gimnastică, abilităţi
muzicale.
Atitudinea Eficienţa planificării, utilizarea timpului, utilizarea
faţă de desfăşurarea echipamentelor a altor surse, demonstrarea unor caracteristici ca:
unei activităţi initiative, creativităţi, perseverenţa, încredere în sine.
Atitudini Preocuparea pentru bunăstarea celorlalţi, sensibilităţi la
sociale problemele sociale, preocuparea faţă de instituţiile sociale, dorinţa
de a lucra pentru îmbunătăţirea aspectelor sociale.
Atitudini Deschiderea la nou, sensibilitatea la relaţii de tip cauză-
ştiinţifice efect, minte iscoditoare.
Interes Exprimarea sentimentelor pentru diferite activitati
educaţionale, estetice, ştiinţifice, sociale, vocaţionale, de timp
liber.
Aprecieri Exprimarea unor sentimente de apreciere şi de satisfacţie
pentru: natura, muzică, artă, literatură, contribuţii sociale
importante.
Adaptări/ Relaţia cu colegii, reacţia faţă de autoritatea profesorului,
ajustări emotivitatea, adaptarea socială.

Verificarea orală
Cele mai des aplicate sunt probele orale, scrise şi practice, completate cu cele realizate prin
observarea curentă a comportamentului elevilor în timpul lecţiilor, exprimat în interesul acestora pentru
studiu, modul în care participă la activitatea desfăşurată, îndeplinirea îndatoririlor şcolare, calitatea
răspunsurilor în cadrul dialogului frontal din lecţii.
Metodologia verificărilor orale formulează cerinţe referitoare la: (Curs de pedagogie, 1988,
283)
➢ durata examinării elevilor de difetite vârste;
➢ frecvenţa (ritmicitatea) acestora;
➢ enunţul întrebărilor şi al răspunsurilor;

6
 ➢ necesitatea antrenării celorlalţi elevi în completarea sau corectarea răspunsurilor
elevilor chestionaţi;
➢ extinderea verificării de la informaţia memorată de elevi şi capacitatea acestora de a
reda la nivelul lor de înţelegere, la capacitatea de transfer, de a opera cu cunostintele în explicarea altor
fenomene.
În folosirea chestionărilor orale este necesar să fie avute în vedere unele limite ale
acestora.Sunt numeroase circumstanţe care influenţează obiectivitatea evaluării rezultatelor pe această
cale:
➢ gradul diferit de dificultate al întrebărilor de la un elev la altul;
➢ variaţia stării afective a examinatului şi a comportamentului acestuia în diferite
momente;
➢ variaţia comportamentului de examinator (la învăţători diferiţi), atitudine de calm sau
nerăbdare, de bunăvoinţa sau indiferenţă, încurajatoare sau inhibatoare.
Nu trebuie subestimat faptul că, prin examinare orală nu este posibilă
cunoaşterea m care toţi elevii stăpânesc un anumit conţinut, ea realizând mai totdeauna o evaluare prin
sondaj.
Examinarea orală prezintă numeroase avantaje:
➢ îi obişnuieşte pe elevi să comunice oral, direct, formă de comunicare frecventă si
obişnuită în viaţă;
➢ permite dirijarea elevilor prin întrebări suplimentare;
➢ favorizează confirmare sau infirmarea imediată a răspunsului;
➢ au o mare importantă în stabilirea interacţiunii învăţător-elev;
➢ îi permite elevului să-şi evidentieze trăsături proprii de personalitate;
➢ îi permit evaluări de ordin atitudinal şi comportamental.
Acest tip de examinare prezintă însă şi unele inconveniente: (Ioan Jinga, 1999, 50)
➢ nu este convenabilă elevilor timizi sau care elaborează mai lent răspunsul;
➢ nu acordă şanse egale tuturor elevilor datorită gradului de dificultate diferit al
întrebărilor;
➢ realizează un sondaj în rândul elevilor şi în materie, rareori fiind posibilă verificarea
clasei întregi;
➢ utilizează mult timp de învăţământ;
➢ fidelitate şi validitate scăzută.
Examinarea orală se poate desfăşura fie frontal, adică printr-un dialog cu mai mulţi elevi sau
chiar cu clasa întreagă, fie individual prin ascultarea succesivă a fiecăruia dintre elevi.
Această metodă de evaluare poate fi realizată în diferite momente ale defăşurării lectiei şi
permite aprecierea participării elevilor, precum şi calitatea acestei aprecieri la lectie.Elevii sunt puşi în
situaţia de a reproduce definitii, reguli, proprietăţi, de a efectua exerciţii cu grade diferite de dificultate,
de a rezolva sau compune probleme, propoziţii, judecăţi, exprimând într-un limbaj corect şi coerent
judecătile, afirmaţiile făcute. Evaluarea orală are si rol de instruire. În procesul de examinare şi
stabilire a volumului si temeiniciei cunostintelor, a priceperilor şi deprinderilor, a capacităţii de a le
pune în practică se realizează şi o activitate de instruire si autoinstruire a elevilor, în sensul că în timpul
controlului se elucidează sau se corectează noţiuni eronat asimilate.Evaluarea prin probe orale, trebuie
practicată în mod curent, în orice lecţie indiferent de domeniul de studiu. . Probele de evaluare orală fac
parte din evaluarea curentă, formativă, de . care pot beneficia, în mod sistematic, în fiecare lecţie cel
puţin doi-trei elevi.

Verificarea scrisă
“Verificarea scrisă se desfăşoară prin aplicarea unor probe în scris şi permite
într-un timp relativ scurt să se verifice randamentul unui număr mai mare de elevi.” (D. Muster, 1969,
37)
Prin verificarea scrisă se asigură uniformitatea subiectelor pentru toţi elevii supuşi evaluării, ca
şi posibilitatea de a examina un număr mai mare de elevi în aceeaşi unitate de timp. Ea îi avantajează
pe elevii emotivi şi-i pune la adăpost pe învăţătorii tentaţi să evalueze preferenţial la oral. Ca şi
evaluarea orală şi cea scrisă are unele dezavantaje sau limite: la teste, de exemplu, elevii pot ghici
răspunsurile la itemii cu alegere multiplă, iar la unele probe se poate copia. Indiferent de forma utilizată,

7
în cazul probei scrise este dificil de apreciat anumite răspunsuri, când acestea sunt incomplete sau
formulate ambiguu, deoarece învăţătorul care corectează lucrarea nu-i poate cere lămuriri elevului. In
cazul evaluării scrise este necesar să se stabilească unele criterii de apreciere:
➢ satisfacerea cerintelor de conţinut;
➢ organizarea conţinutului;
➢ forma lucrării;
➢ factori personali şi de creativitate.
Evaluarea prin probe scrise se realizează prin mai multe tipuri de lucrări:
➢ probe scrise de control curent (extemporale) cuprinzând câteva întrebări din lecţia
curentă şi care durează 10-15 minute;
➢ probe scrise de evaluare curentă este o lucrare scrisă, de mici dimensiuni, ce se aplică
la un interval de 34-5 lecţii între care există o legătură structurală si care urmăreşte să evalueze un singur
tip de competenţă; este un instrument de evaluare formativă, care permite învăţătorului să depisteze pe
parcursul derulării procesului de învăţare (nu la sfârşitul lui), dificultăţile pe care le întâmpină elevul;
administrată sistematic furnizează informaţii necesare pentru organizarea programului diferenţiat de
pregătire al elevilor şi totodată, oferă posibilitatea implicării constiente şi active a familiei în a-l ajuta
pe elev să depăşească dificultăţile în învăţare;
➢ teste de sinteză pentru evaluarea sumativă (Mihaela Singer, 1999, 81-82) au un rol
diagnostic; ele vizează crearea unei imagini sintetice asupra achiziţiilor copilului; se construiesc astfel
încât să ofere informaţii despre nivelul de competenţă al elevului la finalul unui capitol sau al unei
perioade de timp determinate (semestru, an scolar); au o prezentare structurată a informaţiei, fiecare
test vizând evaluarea a trei sau patru competenţe; primii itemi au în vedere performanţa minimă atribuită
prin descriptorii acestor competenţe, următorii, perfomanta medie, iar ultimii vizează integrarea la un
nivel superior al competenţelor testate; deoarece testele de sinteză semestriale cuprind mai multe sarcini
de lucru, depăşind ca timp durata unei ore de curs se pot diviza în două, trei probe de evaluare, care să
se poată aplica, fiecare, în circa 30-35 minute, în ore de curs distincte, din perioada de recapitulare-
evaluare dela sfârşitul fiecărui semestru;
➢ teste de fixare (Mihaela Singer, 1999, 81-82) se pot aplica la nivelul clasei a lV-a pe
parcursul semestrului I şi al II-lea; ele răspund la întrebarea “În ce măsură si-a insusit elevul
competenţele de bază prevăzute prin standarde?”; răspunsul la fiecare item se evaluează prin admis,
dacă acesta este corect si respins, dacă acesta este greşit; de asemenea, calificativul pe test este admis,
dacă toate răspunsurile au fost corect formulate şi respins, dacă cel puţin un răspuns este
incorect; administrarea lor înainte de finalul semestrului sau al anului scolar permite depistarea din timp
a dificultăţilor pe care le au elevii si, prin aplicarea programului de recuperare, preîntâmpină eşecul
şcolar;
➢ lucrări scurte de tip obiectiv, de scurtă durată, constând în câteva întrebări la care elevii
răspund în scris, succesiv, iar corectarea se face de către elevi, fie frontal pe baza unei lucrări reuşite
(model), fie prin schimbarea lucrărilor“. (Curs de pedagogie, 1988, 287)
În sistemul metodelor si tehnicilor de evaluare testul constituie în instrument de verificare cu
structură şi insusiri specifice. În evaluarea rezultatelor şcolare testul înseamnă a verifica efectele
programului aplicat. “Testele pentru măsurarea progreselor la învăţătură au în organizarea şcolară o
vechime de aproape un secol. Pentru prima dată au fost experimentate în S.U.A. Cu timpul, ele au fost
adoptate şi de alte ţări, răspândirea lor fiind în creştere. Sunt cunoscute sub denumirea: teste şcolare,
teste didactice, teste de verificare şi control, teste de randament şcolar, teste docirnologice. (D. Muster,
1970, 35). “Termenul de docimologie a fost creat şi pus în circulaţie de Henri Pieron. (Etudes
docimologuques 1935)”. (I. Holban, 1993, 63).
D. Muster, preocupat de realizarea unor experimente privind testele are meritul de a fi introdus
si încetăţenit termenul de teste docimologice, care este cea mai potrivită ca denumire, înlocuind toate
variantele terminologiei cunoscute şi realizând deosebirea dintre ele şi alte teste utilizate în şcoală.
Testul docimologic cunoaşte o largă circulaţie fiind utilizat în evaluarea progresului şcolar la
diferite discipline. E1 se aplică la încheierea studierii unui capitol, la sfârşit de semestru sau de an şcolar.
La obiectele cu caracter umanitar literar se recomandă testul tip “compunere”.
Testul este fie o probă orală sau practică, fie, de cele mai multe ori, o probă
scrisă. Ele:

8
 ➢ sunt probe complexe, acoperind o arie mai mare din conţinutul predat şi verifică un
număr mai mare de obiecte ale actului didactic;
➢ oferă posibilitatea măsurării mai exacte a performantelor elevilor, în comparaţie cu
celelalte probe;
➢ posedă însuşiri ale investigaţiei experimentale ceea ce le conferă o mai mare precizie;
➢ permit standardizarea criteriilor de notare asigurând un grad sporit de obiectivitate în
apreciere.

Testul docimologic
A testa însemnă a face probă. În evaluarea rezultatelor şcolare, a testa înseammă să facă proba
satisfacerii exigenţelor şcolii, verificarea efectelor programului aplicat.
Testul este considerat “o probă definită, implicând o sarcină de îndeplinit identică pentru toţi
subiecţii examinaţi, cu o tehnică precisă pentru aprecierea succesului şi eşecului”(H.Pieron, 1968, 438)
Testele docimalogice se deosebesc de examenele tradiţionale prin faptul că pregătirea lor este
mult mai meticuloasă decât a unui examen, iar procedura de urmat este mai riguros determinată.
Testele docimologice se disting prin următoarele caracteristici:( I.T. Radu, 1981, 226)
➢ conţin probe (itemi) care permit să se determine nivelul de cunostinte însuşit de către
elevi sau nivelul de dezvoltare a unor capacităţi;
➢ sunt instrumente de evaluare care se aplică numai în cadrul obişnuit de desfăşurare al
activităţii didactice si nu în condiţii de laborator;
➢ fac posibilă măsurarea şi aprecierea nivelului de pregătire al unui elev, al unei clase,
arată “valoarea informaţiei” acumulate, conducând la stabilirea unui “coeficient de informare”.
Datele furnizate de aceste teste reprezintă acumulările subiecţilor la diferite grade de
şcolarizare. Rezultatele acestor teste pot fi raportate si la indicaţiile unui test de dezvoltare mintală.
Coeficientul de realizare astfel obţinut indică un raport între randamentul şcolar si posibilităţile
intelectuale ale elevului.
Un bun test pedagogic nu urmăreşte numai verificarea informatiei acumulate de elevi, ci şi
capacitatea acestora de a folosi cunoştinţele asimilate în situaţii variate. Testele servesc şi pentru
aprecierea eficienţei muncii invatatorului. Ele înlătură neajunsurile verificării prin sondaj şi şansele
unui subiect norocos, determinând la elevi o atitudine de învăţare sistematică. Evaluarea randamentului
şcolar se prezintă ca unitate a măsurării rezultatelor obtinute de elevi.
În practica şcolară sunt folosite mai multe moduri de exprimare a aprecierilor asupra
rezultatelor şcolare: comentarea lor prin laude sau observaţii critice, mijloace nonverbale (gestică,
mimica, calificative, folosirea culorilor). Sistemul oficial este cel al calificativelor. Toate aceste forme
de expresie a aprecierilor îndeplinesc multiple funcţii: emit o judecată de valoare asupra rezultatelor
măsurate, contribuie la cultivarea motivatiei elevilor faţă de învăţătură, oferă elevilor repere de
autoapreciere a rezultatelor şi le cultivă capacitatea de autoevaluare.
Printre situaţiile care generează variabilitatea aprecierilor, multe privesc acţiunea învăţătorului.
Sunt numeroase împrejurări legate de activitatea acestuia care provoacă erori de apreciere. Una din
acestea este ceea ce a fost denumit “efectul halo”, constând în supraaprecierea rezultatelor unor elevi
sub influenţa impresiei generale bune despre aceştia. Un elev cu o bună reputaţie face să apară în jurul
său un “halo” datorită căruia îi sunt trecute cu vederea unele greşeli sau rezultate mai slabe. (I.T. Radu,
1981, 275)
Un corolar al efectului “halo” este efectul de anticipaţie sau “pygmellion”, potrivit căruia
aprecierea rezultatelor obţinute de unii elevi este puternic influenţată de părerea nefavorabilă pe care
învăţătorul şi-a format-o despre capacitatea acestora.
Există şi o ecuaţie personală a examinatorului, numită “eroare individuală constantă” care se
produce sub influenţa trăsăturii de personalitate. Ea se manifestă prin aceea că unii învătători sunt mai
generosi, fiind înclinaţi să ţină seama de eforturile depuse de elevi, iar alţii sunt mai severi, totdeauna
gata să sancţioneze orice eşec; unii sunt impresionaţi de originalitatea răspunsurilor, în timp ce alţii
manifestă preferinţa pentru răspunsul “conform” celor predate sau cât mai “fidel” textului din manual.
Deci în realizarea actului de evaluare, măsurarea şi aprecierea sunt corelate, prezentându-se ca
etape succesive ale unui proces unitar. În practica şcolară, verificarea şi aprecierea sunt procese pe care
orice învăţător trebuie să le armonizeze.
Putem distinge două criterii de apreciere:

9
 ➢ în raport cu obiectivele vizate, prin compararea rezultatelor obţinute cu cele aşteptate,
exprimate în cerinţa programei;
➢ prin compararea rezultatelor scontate cu cele posibile de obţinut, date fiind capacităţile
elevilor din grupul respectiv.

Probe practice
Examinarea prin probe practice realizează verificarea în care elevii efectuează diferite lucrări
specifice unor obiecte de învăţământ. Este folosită, în special, pentru verificarea conţinutului
experimental si practic al instruirii, deşi sunt numeroase situaţii în care verificarea cu ajutorul acestor
probe oferă şi informatii referitoare la gradul de însuşire al conţinutului conceptual.
Deci, putem spune că, probele practice:
➢ oferă posibilitatea evaluării capacităţii elevilor de a aplica cunoştinţele în practică,
precum si a gradului de stăpânire a priceperilor şi deprinderilor formate;
➢ forme de realizare: experienţe de laborator, lucrări experimentale, lucrări în atelier,
desen, schiţe, grafice etc
Pentru pregătirea probelor practice:
➢ vor fi selectate experienţe relevante în raport cu obiectivele de evaluat;
➢ se vor elabora cu precizie şi claritate cerinţele sarcinii;
➢ se vor pregăti echipamentele şi aparatura necesară;
➢ se vor stabili criterii / norme de evaluare.
Probele practice oferă modalităţi de a organiza simplu şi eficient evaluarea curentă, fără ca
elevul vizat să conştientizeze faptul că este supus unui proces de examinare pentru acordarea de
calificativ. Aceste probe pot lua forma unor jocuri interactive învăţător/elev(i) sau elev(i) / elev(i). Ele
vizează, în egală măsură, nivelul atingerii unor obiective de tip cognitiv din programă dar şi formarea
şi dezvoltarea capacităţii utilizând un limbaj adecvat.
Probele de acest tip sunt folosite îndeosebi la obiectele de învătământ cum sunt: matematică,
ştiinţe, educaţie fizică, abilităţi practice, educatie plastică etc

Programul de recuperare aprofundare dezvoltare

Pentru ca evaluarea şi totodată, învăţarea să devină eficiente, este necesar ca învăţătorul să
urmărească îmbunătăţirea rezultatelor fiecărui elev prin organizarea unor programe diferenţiate de
recuperare, aprofundare sau dezvoltare, în funcţie de nivelul de atingere a obiectivelor de referinţă sau
standardelor curriculare de performanţă de către fiecare elev.
Programul de recuperare aprofundare dezvoltare:
➢ constă în atribuirea de sarcini de lucru adecvate nivelului de competenţe dobândite de
fiecare elev prin învăţare, nivel de competenţă certificat în urma evaluării curente şi / sau sumative;
➢ se poate desfăşura în timpul orelor obişnuite de clasă;
➢ poate fi o activitate independentă, orientată de către învăţător sau o temă suplimentară
pentru acasă;
➢ în desfăşurarea acestui program este util sa fie implicaţi şi părinţii.
În cadrul programului de recuperare sunt cuprinşi elevii care au obţinut calificativul insuficient
la una sau mai multe probe. În acest caz, elevilor li se vor propune activităţi de recuperare şi ameliorare
în care vor lucra exerciţii şi teme însoţite de explicaţii, modele si exemple, care să conducă la înţelegerea
principalelor competenţe menţionate în descriptorii de performanţă specifici calificativului suficient. (
Mihaela Singer, 1999, 94) Elevilor care nu fac faţă cerinţelor prin care se verifică nivelul minimal de
atingere a standardelor curriculare de performanţă li se poate alcătui, până la aplicarea testului de
evaluare finală un program intensiv de recuperare, atât în clasă, sub îndrumarea invatatorului, cât şi în
familie, sub supravegherea părinţilor. Programul de aprofimdare vizează elevii care au trecut pragul
calificativului suficient. Pentru îmbunătăţirea performanţelor cei care obţin calificativul de suficient sau
bine vor lucra în cadrul acestui program probe de antrenament, ce conţin exerciţii si teme vizând
performanţele specifice calificativelor superioare celui obţinut, elementele de sprijin pentru rezolvarea
acestora fiind reduse treptat. ( Mihaela Singer, 1999, 94)
În cadrul programului de dezvoltare. elevii care obtin calificativul foarte bine si au aptitudini
deosebite (pentru materia respectivă) vor lucra probe de dezvoltare şi extindere ce cuprind exerciţii şi

10
teme construite pe baza programului maxim, opţional sau de extindere din programa şcolară, cu grad
sporit de dificultate, conţinând elemente de creativitate.
Elaborarea si aplicarea ritmică a unor programe individualizate de recuperare ameliorare
dezvoltare, în urma analizei probelor de evaluare sau a testelor sumative, intr-o deplină conlucrare a
învăţătorului cu elevul şi cu părinţii acestuia, vor conduce la progresul şcolar al tuturor elevilor cu
dezvoltare intelectuală normală, progres evidenţiat prin atingerea standardelor curriculare de
performanţă, la sfârșitul ciclului primar.
Putem trage concluzia cӑ evaluarea este o activitate prin care sunt colectate, asamblate şi
interpretate informaţii despre starea, funcţionarea şi/sau evolutia viitoare probabilă a unui sistem (fie
acesta elev, profesor, instituţie de învăţământ sau sistem de învăţământ).
Astfel, problematica pe care o generează acţiunea de evaluare face parte din ansamblul teoriei
educaţiei, sau mai exact teoria evaluării componentă a tehnologiei didactice.
Conceperea actului de evaluare a rezultatelor în plan didactic conduce la o
concluzie cu dublu sens de o deosebită valoare metodologică. Rezultatele constatate pot fi apreciate şi
explicate corespunzător, în măsura în care acestea sunt puse în legătură cu diferite componente ale
procesului didactic si cu activitatea în ansamblu.

BIBLIOGRAFIE:
Iucu, Romiţă. , Marin Manolescu. “Evaluarea în procesul de învăţământ” în Pedagogie. Editura Fundaţiei
Culturale “Dimitrie Bolintineanu”, 2001.
Jinga, Ioan. Evaluarea performanţelor şcolare. Ediţia a ll-a revizuită şi adăugită, Editura Aldin, Bucureşti, 1999.
Meyer, Genevieve. De ce şi cum evaluăm. Iaşi, Editura Polirom, 2000.
Nicola, Ioan. Tratat de pedagogie şcolară. Editura Aramis, Bucuresti, 1991.
Radu, Ion.T. “Evaluarea randamentului şcolar” în Curs de pedagogie. Universitatea Bucureşti, 1988.
Radu, Ion. T. Teorie şi practică în evaluarea eficienţei învăţământului. E.D.P., Bucureşti, 1981.
Singher, Mihaela. Standarde şi calificative la clasa a IV-a. Matematică. Colecţia Evaluare. Seria Învăţământ
primar. Editura Sigma, 1999.
Singher, Mihaela. “De ce o nouă reformă a învăţământului primar?” în Revista Învăţământul primar. Editura
Discipol nr. 4/1998.
Stoica, Adrian. Evaluarea m invatamantul primar. Descriptori de performanţă. Ministerul Educaţiei
Naţionale, Serviciul Naţional de Evaluare şi Examinare. Editura Humanitas, Bucuresti, 1998.

ASPECTE ALE COMUNICĂRII MANAGERIALE

PROF. RADU JULIETA MARIOARA

INSTITUŢIE: ȘCOALA GIMNAZIALĂ ,,IONEL PERLEA”, OGRADA, IALOMIŢA

Managerul, ca persoană care gestionează resursele materiale, financiare şi umane ale unei organizaţii îşi asumă
funcţii specifice: planificare, organizare, comandă, coordonare şi control. Exercitarea fiecăreia din aceste funcţii
presupune comunicarea cu ceilalţi membrii ai organizaţiei şi cu persoane, grupuri sociale şi instituţii exterioare
organizaţiei. Bunul mers al întregii organizaţii, supravieţuirea ei în mediul social, depind de modul în care
managerul gestionează o a patra resursă, de natură subtilă - informaţia. S-a spus: informaţie = putere. De fapt
circulaţia informaţiei - comunicarea - este cea care leagă între ele celelalte resurse. În şi prin activitatea sa,
managerul stabileşte structurile şi imprimă stilul de comunicare, îşi consolidează puterea. Formula de mai sus ar
putea fi exprimată: comunicare = putere. Managerul există ca putere reală în organizaţie şi îşi îndeplineşte funcţiile
comunicând:
Planificarea activităţii se bazează pe o amplă informare internă asupra resurselor materiale, financiare, umane,
asupra disfuncţiilor şi problemelor interne cât şi pe informare externă asupra situaţiei de pe piaţă, a diferitelor
evenimente care afectează organizaţia, informare vitală mai ales în condiţiile unei situaţii dinamice, cum este cea
din societatea românească ―în tranziţie‖. Calitatea deciziilor luate depinde de calitatea şi cantitatea de informaţie
de care dispune managerul la un moment dat. Deciziile manageriale, concretizate în obiective şi planuri de
realizare sunt apoi comunicate tuturor celor implicaţi în realizarea lor.

11
 Organizarea - funcţie subsecventă planificării, presupune stabilirea şi atribuirea de sarcini, determinarea
structurilor funcţionale, stabilirea termenelor şi a parametrilor de executare a sarcinilor (cine, ce, cum, când are
de făcut). Alocarea resurselor organizaţiei este mediată de comunicarea internă, deci eficienţa organizării depinde,
alături de competenţa managerului, de felul în care se informează şi îi informează pe ceilalţi.
Comanda - funcţia cea mai sensibil determinată de comunicare - constă în direcţionarea subordonaţilor pentru
atingerea obiectivelor prin dispoziţii, ordine, instrucţiuni. Modul în care managerul îşi ―conduce‖ oamenii spre
obiective, delegarea responsabilităţilor, motivarea pentru muncă depind de stilul de comunicare.
Coordonarea resurselor şi compartimentelor funcţionale pe parcursul realizării obiectivelor, climatul de
colaborare, atenuarea tensiunilor, rezolvarea conflictelor şi depind şi ele de stilul de comunicare şi de tactul
managerului.
Controlul constă din verificarea îndeplinirii obiectivelor de către fiecare persoană şi compartiment funcţional în
condiţiile prescrise (termene, calitate etc.), evaluarea performanţelor şi comportamentului organizaţional al
angajaţilor. Stilul de comunicare, relaţionare şi conducere se manifestă plenar în interviurile de comunicare a
evaluării, discuţiile de disciplinare, analiza rapoartelor subordonaţilor şi întocmirea propriului raport de activitate.
Analize ale ponderii comunicării în activitatea managerială au arătat că timpul alocat acesteia este foarte mare
şi creşte odată cu nivelul ierarhic. Această situaţie pune încă o dată în evidenţă importanţa abilităţilor sociale şi
comunicaţionale pentru munca managerului. Munca reală a managerului se concretizează prin roluri
interpersonale, informaţionale, decizionale.
Rolurile interpersonale sunt jucate de manager ca persoană de legătură între organizaţie şi exterior, între membrii
organizaţiei, între diferite compartimente, între persoane şi compartimente / instanţe ierarhice. Personalitatea
managerului se manifestă în fiecare dintre aceste relaţii şi se modelează prin exercitarea rolurilor. Rolurile
informaţionale, manifestate prin gestionarea resursei ―informaţie‖, contribuie la căutarea şi primirea de
informaţii (interne şi din mediu) necesare deciziilor, transmitere de informaţii utile pentru îndeplinirea sarcinilor
de către subordonaţi, reprezentarea organizaţiei în exterior.
Rolurile decizionale, implicite actului de conducere se bazează pe primele două categorii şi constau în adoptarea
de strategii de dezvoltare, schimbare, rezolvarea disfuncţionalităţilor pentru atingerea obiectivelor.
Exercitarea acestor roluri manageriale presupune folosirea funcţiilor organizaţionale ale comunicării
(informare, coordonare, control, motivare, exprimare emoţională) pentru îndeplinirea funcţiei de gestiune a tuturor
resurselor organizaţiei. Iată câteva exemple de situaţii de comunicare fără de care munca managerială ar fi de
neconceput: participarea la şedinţe (operative, de comitet de direcţie etc.), discuţii telefonice cu personalul din
subordine, discuţii cu alte persoane din conducere, discuţii cu diferiţi clienţi, furnizori, alte organizaţii, audienţe,
activităţi de protocol (primirea unor delegaţii din ţară şi din străinătate), rezolvarea corespondenţei şi semnarea
mapei, discuţii cu liderii sindicali din firmă, consultarea unor materiale de specialitate.
Scopurile comunicării manageriale sunt strâns legate de obiectivele generale ale organizaţiei: informare,
comandă şi instruire, influenţare şi convingere, îndrumare şi sfătuire, integrare şi menţinere. Managerul face să
circule informaţia utilă atingerii acestor obiective, coordonează sursele intermediare de comunicare, face să ajungă
informaţiile utile la timpul potrivit şi la persoana potrivită, foloseşte informaţia pentru a face clare scopurile
organizaţiei pentru angajaţi, pentru a-i cointeresa şi a le crea satisfacţia atingerii scopurilor. Adeziunea angajaţilor
la scopurile organizaţiei, ―concertarea‖ şi concentrarea eforturilor lor se pot realiza folosind toate formele şi
resursele comunicării manageriale.

Roluri în comunicare
Rolurile în comunicare sunt manifestări comportamentale ale indivizilor în procesul de comunicare. Aşa cum
am arătat anterior, persoanele centrale sunt mai active în reţea, mai satisfăcute şi deţin, prin însăşi poziţia lor, o
putere potenţială rezultată din monopolizarea informaţiei. Ele o pot transpune în fapt reglementând circulaţia
informaţiei între membrii şi intrarea informaţiei noi în reţea. Acest rol activ în comunicare se manifestă şi în
influenţarea rezultatului cooperării (performanţa în muncă) şi în luarea deciziilor.
Controlorul informaţiei poate fi şi o altă persoană decât persoana centrală a reţelei. Rolul de controlor poate fi
jucat de oricine, în circulaţia ascendentă (subordonatul poate influenţa decizia superiorilor selectând informaţia
care le parvine) sau în cea descendentă (şeful comunică subordonaţilor numai ceea ce trebuie să ştie şi în felul
acesta le influenţează cooperarea şi performanţa), numai că părerile participanţilor la reţea diferă referitor la ceea
ce trebuie să ştie fiecare). Controlul are aspecte pozitive şi negative, ducând la furnizarea unor cantităţi
insuficiente sau excesive, în unele cazuri producându-se baraje.
Omul de legătură este o persoană a cărei activitate presupune contacte frecvente cu două sau mai multe grupuri.
Ea facilitează coordonarea acelor grupuri informându-le reciproc despre activităţile celorlalte, atunci când ele nu
interacţionează în procesul muncii. Legătura este necesară mai ales în organizaţiile cu diferenţiere mare a
subunităţilor sau cu activităţi cu un grad mare de autonomie.

Variabile procesuale ale comunicării

Transmiterea mesajului de la emiţător la receptor este afectată de o serie de variabile care ţin de cei doi agenţi,
de canal sau de structura mesajului.

12
 Acurateţea mesajului este menţinerea unităţii şi semnificaţiei prin codificare /decodificare la nivelul
emiţătorului, respectiv al receptorului şi este influenţată atât de credibilitatea sursei (E) cât şi de structura
mesajului. Majoritatea studiilor asupra acestui aspect este realizată la nivelul receptorului. De exemplu superiorii
consideraţi ―credibili erau percepuţi ca furnizând informaţie mai clară. Acurateţea percepută (aşa cum receptează
destinatarul mesajul) este diferită de cea reală (aşa cum a fost emis) şi depinde de credibilitatea sursei, de
încrederea pe care R o are în ea şi de influenţa pe care acesta o exercită asupra lui şi mai puţin de structura
obiectivă a mesajului.
În comunicarea orală, gradul de acurateţe al transmiterii mesajului este mai mic decât în comunicarea scrisă,
datorită faptului că înţelegerea de ansamblu a mesajului este dependentă de calităţile mnezice ale receptorului:
acesta va înţelege în funcţie de capacitatea de a evoca cât mai multe unităţi de informaţie stocate în memoria de
scurtă durată. Cu cât mesajul a fost mai lung, cu atât el va uita mai multe unităţi de informaţie şi va înţelege în
mai mică măsură mesajul.
Comunicarea scrisă previne acest neajuns prin faptul că forma şi conţinutul mesajului sunt consemnate şi
păstrate intacte pe un suport exterior (hârtie sau format electronic), pot fi recitite de mai multe ori, în ritmul optim
de înţelegere al receptorului, permiţând o mai mare acurateţe a transmiterii conţinutului mesajului.
Un alt factor care influenţează acurateţea este diferenţa dintre repertoriile de semnificaţii ale emiţătorului şi
ale receptorului: cu cât această diferenţă este mai mare, cu atât înţelegerea mesajului de către receptor este mai
scăzută, deci acurateţea este mai mică.
Deschiderea spre comunicare este o variabilă individuală legată de emiţător: unii participanţi sunt mai deschişi,
au mesaje mai directe şi lasă să transpară mai multă informaţie despre ei înşişi, alţii sunt mai închişi, mai prudenţi.
Diplomaţii de exemplu, sunt foarte închişi, mesajele lor trebuiesc ―traduse. Avem tendinţa de a fi mai prudenţi
în comunicarea cu persoanele necunoscute şi cu cele cu statut social diferit, dar frecvenţa contactelor favorizează
deschiderea. În comunicarea interpersonală există o tendinţă spre simetrie în atitudinea faţă de comunicare în
sensul că avem tendinţe ―de a reduce schimburile de informaţii cu persoane percepute ca închise şi invers.
―Comunicarea închisă are rolul de a menţine diferenţele de statut şi este iniţiată şi menţinut de regulă de cel
favorizat.
Distorsiunea este reproducerea incorectă a unei informaţii obiectiv corecte prin exagerarea aspectelor
favorabile sau defavorabile, filtrarea unor aspecte, blocarea sau omiterea completă a unor date şi poate fi
conştientă sau nu. În comunicarea ascendentă, subordonatul poate să blocheze informaţia negativă importantă
pentru scop şi să exagereze informaţiile pozitive despre sine, ceea ce duce la pierderea abilităţii superiorului de a
discerne informaţia relevantă de cea irelevantă şi la adoptarea unor decizii greşite. Fenomenul se produce mai ales
atunci când E nu are încredere în R. Superiorul are tendinţa de a filtra sau bloca mai puţin informaţia negativă şi
de a exagera mai puţin pe cea pozitivă. Comunicarea descendentă este afectată mai mult de control decât de
distorsiune în sensul că sunt omise informaţiile nerelevante pentru subordonaţi.
Excesul de informaţie (redundanţa mesajului) se produce atunci când E transmite mai multă informaţie decât
poate recepţiona R şi este mai frecvent în comunicarea organizaţională decât deficitul. Organizaţiile încearcă să
limiteze cantitatea de informaţie care este accesibilă fiecărui participant la activitate la un nivel optim prin
definirea reţelelor de comunicare. Organigrama reprezintă nu numai raporturile funcţionale generale între
entităţile componente ale organizaţiei, ci şi reţelele de comunicare formală care decurg din aceste raporturi.
Dirijând fluxul informaţional prin reţele prestabilite, informaţia este distribuită, în funcţie de conţinutul ei, doar
persoanelor care au nevoie de ea pentru activitate.
Problema este de a stabili, după caz, limita de la care începe excesul, aceasta depinzând de calităţile
persoanei. Excesul are influenţă pozitivă asupra satisfacţiei (persoanele care primesc mai multă informaţie sunt
mai mulţumite) şi negativă asupra performanţei reale în muncă. Individul are tendinţa de a dori mai multă
informaţie decât are în mod real nevoie pentru că aceasta îi produce un sentiment de certitudine în luarea deciziilor,
chiar dacă acestea sunt de slabă calitate.
Apărări faţă de excesul de informaţie. Atunci când capacitatea de recepţie a individului este depăşită el se
apără prin omisiune (refuză să prelucreze, să decodifice o parte din informaţie), filtrare (separarea informaţiei
relevante de cea irelevantă), aproximare (categorizarea informaţiei după o schemă simplificatoare) sau pur şi
simplu prin evitarea informaţiei. Excesul de informaţie poate depinde şi de conţinutul sarcinii şi de feedback-ul
rezultatului, dar atunci când el devine cronic poate fi un factor de stres.
Deficitul de informaţie poate să afecteze în sens negativ performanţa, mai ales când este legată direct de
procesul muncii (persoana nu primeşte suficientă informaţie utilă); dar comunicarea nu se referă numai la acest
aspect, ci ea priveşte o serie de alte domenii: comunicare interpersonală, cunoaşterea activităţii colegilor de
muncă, a celorlalte grupuri, a conducerii, a obiectivelor organizaţiei. Deficitul de informaţie este compensat de
apariţia zvonurilor: ele iau naştere prin emiterea şi răspândirea unor opinii de către un lanţ sau o reţea de
comunicare. Distorsiunea interpretărilor este accentuată de suprapunerea şi amplificarea unor opinii ale
emiţătorilor succesivi şi de ― creditare a‖ unor lideri de opinie.

BIBLIOGRAFIE
1. Mihuleac E., (1994). Bazele managementului, Editura Temps, Bucureşti.

13
 2. Monteil J.M., (1997). Educaţie şi formare, Editura Polirom, Iaşi.
3. Owen J., (2008). Cum să fii un manager mai bun, Editura Polirom, Iaşi.
4. Prodan A., (1999). Managementul de succes. Motivaţie şi comportament, Editura Polirom, Iaşi.
5. Stanciu Şt., Ionescu M.A., Leovaridis C., (2003). Managementul resurselor umane în
http://www.comunicare.ro/online/cap2.pdf.
6. Varga E., (2005). Liderul - un om singur? în
http://grajdaru.3x.ro/e107_plugins/content/content.php?content.46
7. Vlăsceanu M., (2003). Organizaţii şi comportament organizaţional, Editura Polirom, Iaşi.
8. Zlate, M., 2004, Leadership şi management, Editura Polirom, Iaşi

MANAGEMENTUL CLASEI DE ELEVI

CLASA CA GRUP SOCIAL

PROFESOR PENTRU ÎNVĂȚĂMÂNTUL PRIMAR TUDORINA ANTON – GHENU

ȘCOALA GIMNAZIALĂ ,,PROF. UNIV. DR. ADRIAN V. RĂDULESCU,,
DOROBANȚU (ROMÂNIA)

Extinderea semantică a conceptului de management poate fi benefică pentru orice ştiinţă socio-umană, în
general, cât şi pentru interpretarea educaţională, în special. Procesul de învăţământ are drept scop asigurarea
nivelului de reuşită minimală pentru fiecare elev în parte, în planul formării personalităţii sale, dar şi atingerea
unei reuşite educaţionale, din perspectiva cadrului didactic. Managementul clasei este o componentă intrinsecă a
ştiinţelor pedagogice, în directă interdependenţă cu teoria instruirii, în măsura în care actul educativ se manifestă
ca act de conducere, aflat într-o solidă unitate cu toţi factorii, cu toate funcţiile şi cu toate principiile care îl
determină.
Din perspectivă educaţională, termenul de management apare în mai multe ipostaze:
management educaţional – desemnează un concept mai larg decât managementul şcolar, referindu-se la
conducerea actului educaţional în ansamblul manifestărilor sale. El cuprinde elementele strategice, producându-
se şi în sistemele nonformal şi informal;
managementul şcolar – se raportează la conducerea activităţii şcolare din punct de vedere instituţional. Se
întemeiază pe ştiinţa conducerii şcolii şi este un proces complex în care managerul dezvoltă şi aplică o strategie
educaţională specifică fiecărui modul al ierarhiei structurii de învăţământ. Se localizează cu precădere la nivelul
formal al educaţiei.
Principalele tipuri de comportamente presupuse de acţiunile şi intervenţiile pedagogice ale cadrelor didactice
sunt de natură managerială. Procesul de conducere, managementul, fiind o caracteristică a oricărei activităţi
organizate, dar şi a oricărei acţiuni ce tinde către eficienţa maximă, prezintă o serie de trăsături şi funcţii comune,
identificabile şi într-o analiză efectuată asupra clasei de elevi.
Problemele de maximă responsabilitate care diferenţiază procesele manageriale din învăţământ faţă de
procesele izomorfe din alte sectoare ale vieţii sociale, faţă de industrie spre exemplu, unde între conducător şi
executant se interpune maşina, sunt că, în procesul de învăţământ conducerea se realizează nemijlocit asupra
personalităţilor în formare ale copiilor şi tinerilor. Iar dacă în industrie rebuturile pot fi recondiţionate şi
reintroduse în circuitul economic (pierderile nefiind prea însemnate), în educaţie eşecurile înregistrate în procesul
de formare pot avea consecinţe individuale şi sociale nefaste: incompetenţa, analfabetism, inadaptare, delincvenţa.
Apreciem, pornind şi de la aceste considerente, că perspectivele de abordare ale activităţilor din clasa de elevi
într-o formulă nouă şi modernă, aceea a managementului clasei, vin în întâmpinarea unei nevoi obiective de
perfecţionare şi de eficientă.
Domeniu modern, managementul clasei de elevi a fost abordat secvenţial până acum în literatura de
specialitate din România, (aspecte ale acestei importante şi actuale probleme fiind tratate de unii specialisti români
cum ar fi: Dan Potolea, “Profesorul şi strategiile conducerii învăţării”, în “Structuri, strategii şi performante
învăţământ”, Editura Academiei, 1989; Steliana Toma, “Profesorul, factor de decizie”, Editura Tehnică, 1994,
Ioan Nicola, Adrian Neculau, Emil Păun), şi de o serie de autori străini din literatura străină.
Într-o epocă apropiată, unii pedagogi cum ar fi: Durkheim, Hubert, Wallon, Cousinet, de Coster, Hotyat,
Leroy au încercat să evalueze rolul factorului relaţional în educaţie. Prin cuvintele celui din urmă s-au desprins
concluziile următoare: "...copilul fiinţa umană, situat într-un anumit mediu, este profund influenţat de acesta
(factor relaţional); comportamentul său diferă după cum trăieşte solitar sau în colectiv şi depinde, într-o mare
măsură de natura relaţiilor cu partenerii. Maturizarea nu aduce decât potenţialităţi pe care interacţiunile sociale
14
trebuie să le actualizeze". Alte grupe de specialişti (Lewin, Anderson, Flanders, Ryans, Aebli, Grant, Ausubel &
Robinson, Ball, Wittmer), investigând aceleaşi fenomene au desprins concluzia exprimată de ultimul.
Domeniu de cercetare în ştiinţele educaţiei care studiază atât perspectivele teoretice de abordare ale clasei
de elevi (didactică şi psihosocială), cât şi structurile dimensional-practice ale acesteia (ergonomică,
psihologică, psihosocială, normativă, relaţională, operaţională şi creativă), în scopul facilitării intervenţiilor
cadrelor didactice în situaţii de criză microeducaţională concrete (indisciplină, violenţă, nonimplicare etc.) şi
a evitării consecinţelor negative ale acestora, prin exerciţiul microdeciziilor educaţionale. (Romiţă B. Iucu,
„Managementul clasei de elevi”, Ed. Polirom, Iaşi, 2006, p. 43).
b) Managementul clasei vizează un aspect esenţial al muncii profesorului: administrarea eficientă, sub semnul
valorilor civic-democratice a activităţii specifice sălii de clasă, plecând de la premisa că şcoala anticipează şi
pregăteşte absolvenţii în vederea implicării în viaţa socială, dar şi pentru a reacţiona adecvat în rezolvarea
conflictelor inerente unei societăţi democratice”. (Emil Stan, „Managementul clasei”, Ed. Aramis, Bucureşti,
2003, p. 3).Managementul clasei poate fi înţeles ca un ansamblu de strategii şi tehnici de gestionare a relaţiei
profesor-elev în condiţii date. (acelaşi autor, op. Cit., p. 90).
În sistemul social de educaţie şi învăţământ profesorii trebuie să se raporteze la cei pe care îi educă, să stabilească
relaţii de cooperare cu elevii şi părinţii acestora şi cu alţi factori interesaţi ai societăţii. Ei nu educă numai la
catedră, în clasă, ci prin fiecare contact relaţional cu copiii şi părinţii desfăşoară o muncă de creştere şi dezvoltare,
de conducere şi direcţionare. Activitatea cadrelor didactice se desfăşoară în faţa unor individualităţi psihice umane
în formare. De aici derivă necesitatea unei maxime responsabilităţi faţă de comportamentele şi intervenţiile
educatorului.
Aceasta este deci perspectiva care le conferă cadrelor didactice o poziţie oarecum specială, unică. Ei sunt, de
obicei, adulţi, singurii adulţi într-un grup de copii. În faţa lor, a copiilor, educatorii devin reprezentanţii lumii
adulţilor, lumea pentru care îi pregătesc pe aceştia.
Clasa de elevi reprezintă, din punct de vedere psihosociologic, „un grup social unde, ca urmare a interrelaţiilor
ce se stabilesc între membrii ei, apare şi se manifestă o realitate socială cu consecinţe multiple asupra desfăşurării
procesului instructiv-educativ” (Nicola Ioan, „Microsociologia colectivului de elevi”).
Clasa de elevi este un ansamblu dinamic, în cadrul căruia au loc procese formative subordonate scopului
fundamental, predarea şi învăţarea unor seturi de informaţii, atitudini şi comportamente şi care este supus în mod
constant influenţelor educative exercitate de şcoală.
Perspectivele de abordare a clasei de elevi, înregistrate în urma generalizării datelor unor investigaţii
psihopedagogice, sunt:
perspectiva didactică (clasa de elevi reprezintă spaţiul eminamente destinat procesului instrutiv-educativ, având
ca finalitate dezvoltarea proceselor intelectuale şi a motivaţiei pentru studiu în condiţiile unei omogenităţi relative
a compoziţiei interne a colectivului);
perspectiva psihosocială (defineşte mai bine domeniul de studiu al clasei de elevi, din puctul de vedere al
managementului clasei).
Clasa de elevi constituie cadrul psihosocial al desfăşurării activităţii de instruire şi educare şi un mediu de
comunicare şi socializare. Ca grup social, are structură şi caracteristici proprii, iar membrii acesteia ocupă poziţii
diferite, au roluri variate şi stabilesc relaţii. Ca urmare a relaţiilor dezvoltate între membrii clasei de elevi se
constituie o realitate socială cu consecinţe multiple asupra desfăşurării procesului instructiv-educativ, în
ansamblul său.
Caracteristicile clasei de elevi sunt:
Scopurile pot fi: de tip prescriptiv (stabilite anterior de persoane ce nu aparţin grupului-clasă) şi individuale
(stabilite în interiorul clasei). Se impune, ca o formă de echilibrare a structurii organizatorice a clasei de elevi,
armonizarea şi integrarea reciprocă a celor două tipuri de finalităţi.
Rolurile se referă la ansamblul de sarcini care trebuie realizate de membrii grupului. Atribuirea de roluri elevilor
se va realiza în funcţie de resursele personale ale acestora (cognitive, afective şi acţionale) şi se vor urmări unele
scopuri: ordonarea şi controlul conduitei elevilor, creşterea prestigiului clasei, dezvoltarea resurselor personale.
Dintre rolurile profesorului în clasa de elevi, menţionăm: sursă de informaţii, consilier, mediator, evaluator,
coordonator, organizator etc.
Normele reprezintă reguli de conduită recunoscute şi acceptate de toţi membrii grupului educaţional şi prescriu
modele de comportament. S-a constatat că normativitatea poate să afecteze atitudinea elevilor faţă de procesul de
instruire şi chiar rezultatele lor şcolare.
Coeziunea grupului se referă la gradul de unitate şi integrare a colectivului şcolar, cât şi la rezistenţa acestuia la
restructurare. Ca factori de menţinere a coeziunii grupului amintim: utilizarea tehnicilor de motivare a elevilor
(prin cooperare şi competiţie), exploatarea problemelor de ordin afectiv ale elevilor. Este foarte importantă
atitudinea deschisă a profesorului faţă de elevi. El poate fi perceput de aceştia drept colaborator sau drept adversar,
în funcţie de aabilităţile acestuia de a stabili relaţii adecvate cu elevii, de a comunica eficient, de a dovedi
entuziasm, înţelegere şi prietenie.
La nivelul clasei de elevi se manifestă două tipuri de influenţe:

15
influenţa personală a profesorului – capacitatea de a afecta comportamentul elevilor (poate cere să fie atenţi, să
îndeplinească anumite sarcini), în timp ce elevii vor acţiona în funcţie de intensitatea influenţei personale;
influenţa de grup – grupul dezvoltă propriile standarde şi influenţează comportamentul membrilor, creând o
dinamică la nivel de roluri, statute şi subgrupuri.
Atributele care caracterizează clasa de elevi sunt:
mărimea clasei a suscitat multe discuţii deoarece s-a constatat că, cu cât clasa este mai mare, cu atât este mai mare
tendinţa de subdiviziune, în timp ce, cu cât este mai mică clasa, cu atât sporeşte tendinţa de subiectivitate a
membrilor acesteia;
interacţiunea membrilor este o condiţie privind existenţa clasei de elevi, însă de interes pentru managemei ntul
clasei nu este orice tip de interacţiune, ci mai akes interacţiunea directă, nemijlocită (prezenţa faţă în faţă a
membrilor grupului şi cunoaşterea reciprocă);
scopurile pot fi multiple; din perspectiva managementului clasei de elevi, cele mai reprezenative sunt scopurile
comune, acceptate de toţi membrii săi. În interiorl clasei pot apărea şi situaţii dese de diviziune a grupului în
subgrupuri, ceea ce conduce la apariţia scopurilor de subgrup;
structura clasei defineşte două aspecte puternic corelate între ele: modalitatea concretă de interacţiune a membrilor
grupului şi ierarhia internă a grupului pe baza jocului de statute şi roluri;
compoziţia şi organizarea sunt rezultantele corespondenţei dintre personalitatea fiecărui membru al grupului şi
sinteza indicatorilor anterior menţionaţi. Astfel, pot fi identificate compoziţii omogene şi eterogene ale clasei,
centrări în jurul liderului formal sau informal etc.
Caracteristicile separate care pot să aprticularizeze şi să individualizeze grupurile clasă sunt:
coeziunea – grad de legătură, de unitate, de înţelegere reciprocă dintre membrii sau, dimpotrivă, tensiunile şi
conflictele dintre ei;
autonomia sau dependenţa grupului – clasă – dacă acţionează independent sau este strâns legat de altul;
conformismul sau nonconformismul membrilor – grad de supunere şi de acceptare faţă de normele de grup;
permeabiliatatea sau impermeabilitatea – disponibilitatea clasei de a primi şi de a accepta cu uşurinţă sau cu foarte
mare reticenţă noii membrii ai grupului;
stabilitatea sau instabilitatea grupului – durabilitatea în timp a grupului, determinată de prescripţiile de tip
instituţional;
sintalitatea – personalitatea clasei ca grup, ca ansamblu dinamic sub raport structural-funcţional, relaţional,
interacţional, de climat şi de atmosferă axiologică.
Grupurile sociale sunt ansambluri de indivizi între care există diferite tipuri de interacţiuni şi relaţii determinate.
Clasa de elevi este un grup social - educaţional.
Caracteristici care diferenţiază grupurile:
• scopurile;
• obiectivele;
• compoziţia grupului;
• sarcinile;
• activităţile grupului;
• organizarea grupului;
• normele grupului;
• conducerea grupului.
Scopurile grupurilor educaţionale sunt îndreptate spre orientarea în direcţia dezvoltării de calităţi şi
competenţe. Astfel, deosebim câteva scopuri din cadrul clasei de elevi:
scopuri stabilite anterior, din afara grupului şi înscrise în documentele curriculare (socializarea – în scopul
îndeplinirii rolurilor sociale care le vor reveni în societate; formarea unor deprinderi indispensabile traiului în
societate: citit, scris);
scopuri proprii grupului, rezultate din modul în care membrii grupului asimilează scopurile stabilite anterior
(crearea unor oportunităţi de a fi împreună cu alţi copii de aceeaşi vârstă, crearea de oportunităţi de a participa la
anumite activităţi);
scopuri individuale generate de tendinţa de afirmare ca persoană unică.
Clasa de elevi reprezintă un mediu educativ cu atât mai sănătos, cu cât scopurile predominante ale activităţilor
desfăşurate în grupul respectiv şi asumate de majoritatea membrilor lui sunt legate de învăţătură şi de realizarea
în colaborare a obiectivelor educative prescrise.
Integrarea scopurilor stabilite anterior cu cele specifice grupului unei clase şi cu cele individuale depinde de câţiva
factori:
acceptarea de către toţi elevii a activităţii de învăţare ca fiind scopul prioritar al grupului;
claritatea scopurilor învăţării pentru fiecare elev;
existenţa unor obiective pentru atingerea cărora este nevoie de eforturi comune şi colaborarea întregului grup;
cunoaşterea şi acceptarea de către grup a etapelor de parcurs şi a ordinii de abordare a obiectivelor propuse în
scopul realizării acestora;

16
concordanţa dintre scopurile stabilite anterior şi cele individuale, astfel încât să permită fiecărui elev realizarea
scopurilor personale pe care le urmăreşte prin eforturile sale de a se educa;
gradul de motivare al elevilor de a participa la activităţile comune ale grupului.
Compoziţia grupului de elevi ai clasei se caracterizează printr-o relativă omogenitate a membrilor, ca vârstă,
interese, nevoi, aspiraţii şi nivel de pregătire.
Liderul formal al grupului este profesorul. Acesta este special pregătit pentru a conduce activităţile de învăţare
ale elevilor şi este integrat în grup în măsura în care devine consilierul membrilor grupului în probleme educative.
Sarcinile şi activităţile grupului sunt de tip instructiv-educativ: activităţi de predare, învăţare, verificare, evaluare,
activităţi în cabinet specializate sau în laboratoare, activităţi cultural educative.
Profesorii planifică din timp toate activităţile pe care le vor desfăşura elevii la şcoală, în fiecare zi, iniţiind activităţi
atractive pentru elevi sau organizând deplasări în diferite locuri. În funcţie de nevoile educative ale elevilor,
profesorii concept activităţile şi aleg strategiile de natură să le păstreze interesul şi atenţia, să-i ajute să realizeze
cu succes sarcinile de învăţare şi să reducă la minimum factorii de distragere a atenţiei ori care generează
comportamente necorespunzătoare.
Organizarea grupului care compune o clasă de elevi este de tip circular, întrucât profesorul este liderul formal,
aflat în centrul tuturor activităţilor pe care le vor desfăşura toţi membrii grupului/clasei, în sensul că el este
iniţiatorul, coordonatorul şi evaluatorul acestora şi ocupă poziţia centrală, iar elevii care au au statute egale, se
află de jur-împrejurul acestuia.
Activitatea şcolară solicită uneori organizarea unor subgrupuri cu caracter informal, a căror dimensiune şi
funcţionare este determinată de tipul sarcinii prescrise formal. Ele sunt subgrupuri de lucru, constituite temporar,
pe durata efectuării sarcinii de învăţare primite şi care se destramă după îndeplinirea acesteia. Liderul lor este ales
prin consens de către membri, are rol de coordonare a eforturilor tuturor, după ce fiecare şi-a asumat un rol în
realizarea sarcinii respective. Profesorii îi ajută pe elevi să experimenteze în interiorul unui grup de instruire o
mare diversitate de roluri: leader, evaluator, responsabil cu verificarea şi testarea unor lucrări, cu formularea
concluziilor, cu elaborarea unor cerinţe sau a unor standarde, cu procurarea unor exemple, cu formularea de critici,
cu temporizarea sau accelerarea unor acţiuni, cu reducerea tensiunilor în grup ş.a.
Normele grupului unei clase de elevi se referă la modalităţile de rezolvare a unor situaţii sociale şcolare, asupra
cărora grupul a ajuns la un consens şi nu mai pot fi puse în discuţie. Unele norme, care reglementează mult prea
strict comportamentele într-o anumită situaţie, pot să frâneze iniţiativele şi progresul grupului; lipsa oricăror
norme poate genera confuzie, discomfort şi poate distruge coeziunea grupului.
Procedurile sunt modalităţi de acţiune stabilite de comun acord, înainte de apariţia unor situaţii problematice, cum
ar fi luarea unor decizii,rezolvarea unor conflicte, aprecierea unor fapte etc. Ele oferă garanţia că ceea ce doreşte
grupul să se întâmple, se va întâmpla efectiv. Stabilirea unor proceduri de acţiune în diferitele situaţii problematice
care pot să apară este de natură să asigure grupului o activitate coerentă, fără frământări şi agitaţie dăunătoare
atmosferei de lucru.
În concluzie, putem spune că specificul sistemului normativ al unui grup-clasă este legat de specificul situaţiilor
problematice care pot apărea în activitatea de învăţare şcolară, care se poate referi la realizarea sarcinilor primite
în clasă, solicitarea de ajutor, predarea lucrărilor sau la desfăşurarea unor activităţi extraşcolare.

MANAGEMENTUL CLASEI – COMPONENTÃ A MANAGEMENTULUI

EDUCAŢIONAL

PROF. ANTON MÃDÃLINA

COLEGIUL ECONOMIC CÃLÃRAŞI

O clasă de elevi bine gestionată este una în care mediul de învățare este suportiv și obiective propuse sunt
realizabile. Un management al clasei performant va dezvolta capacitatea de învăţare a elevilor, va duce la
dezvoltarea aptitudinilor şi a competenţelor şi va conduce spre gestionarea pozitivă a comportamentelor elevilor
.
Cercetări recente din domeniului sociologiei educației au evidențiat o serie de probleme cu care se confruntă
profesorii :
- creșterea numărului de elevi în clasă;
- creșterea standardelor de calitate ale școlii și ale societății în ansamblul său;
- multiplicarea rolurilor/sarcinilor profesionale ale profesorilor ;

17
- diminuarea autorității parentale și creșterea rolului instituției școlare în educarea elevilor ;
- creșterea numărul de acte de violență în rândul elevilor ;
- înlocuirea modelului tradițional autoritarist cu unul democratic etc.
În sistemul social de educaţie şi învăţământ profesorii trebuie să se raporteze la cei pe care îi educă, să
stabilească relaţii de cooperare cu elevii şi părinţii acestora şi cu alţi factori interesaţi ai societăţii. Ei nu educă
numai la catedră, în clasă, ci, prin fiecare contact relaţional cu copiii şi părinţii, desfăşoară o muncă de creştere şi
dezvoltare, de conducere şi direcţionare. Activitatea cadrelor didactice se desfăşoară în faţa unor individualităţi
psihice umane în formare. De aici derivă necesitatea unei maxime responsabilităţi faţă de comportamentele şi
intervenţiile educatorului. Aceasta este deci perspectiva care le conferă cadrelor didactice o poziţie oarecum
specială, unică. Ei sunt, de obicei, adulţi, singurii adulţi într-un grup de copii. În faţa lor, a copiilor, educatorii
devin reprezentanţii lumii adulţilor, lumea pentru care îi pregătesc pe aceştia.
Majoritatea analizelor care s-au circumscris problemelor anterioare au evidenţiat o serie de multiplicări ale
planurilor de referinţă implicate în actiunea educativa. Sinteza logică a materialelor investigate ne permite să
relevăm următoarele roluri (comportamente fundamentale) ale cadrului didactic în activitatea instructiv-educativă
cu clasa de elevi:
planificare: activităţile cu caracter instructiv şi educativ, determină sarcinile şi obiectivele pe variate niveluri, îşi
structurează conţinuturile esenţiale şi alcătuieşte orarul clasei, etc.;
organizare: activităţile clasei, fixează programul muncii instructiv-educative, structurile şi formele de organizare.
Cousinet a atribuit educatorului sarcina de a constitui şi determina climatul şi mediul pedagogic;
comunicare: informaţiile ştiinţifice, seturile axiologice sub forma mesajelor, stabileşte canalele de comunicare şi
repertoriile comune. Activitatea educativă implica de altfel şi un dialog perpetuu cu elevii ilustrat prin arta
formulării întrebărilor dar şi prin libertatea acordată elevilor în structurarea răspunsurilor (merită să subliniem de
asemenea şi stimularea elevilor în facilitarea procesului de punere a întrebărilor). Dialogul elev-profesor necesită
un climat educaţional stabil, deschis şi constructiv;
conducere: activitatea desfăşurată în clasă direcţionând procesul asimilării dar şi al formarii elevilor prin apelul
la Normativitatea educaţională. Durkheim defineşte conduita psiho-pedagogică a educatorului prin intermediul
noţiunii de "dirijare" care facilitează construcţia sentimentelor şi a ideilor comune;
coordonare: în globalitatea lor activităţile instructiv-educative ale clasei, urmărind în permanenţă realizarea unei
sincronizări între obiectivele individuale ale elevilor cu cele comune ale clasei, evitând suprapunerile ori risipa şi
contribuind la întărirea solidarităţii grupului;
îndrumare: elevii pe drumul cunoaşterii prin intervenţii punctuale adaptate situaţiilor respective, prin sfaturi şi
recomandări care să susţină comportamentele şi reacţiile elevilor;
motivare: activitatea elevilor prin formele de întăriri pozitive şi negative; utilizează aprecierile verbale şi reacţiile
nonverbale în sprijinul consolidării comportamentelor pozitive; orientează valoric prin serii de intervenţii cu
caracter umanist tendinţele negative identificate în conduitele elevilor; încurajează şi manifestă solidaritate cu
unele momente sufleteşti ale clasei;
consiliere: elevii în activităţile şcolare dar şi în cele extraşcolare, prin ajutorare, prin sfaturi, prin orientarea
culturală şi axiologică a acestora. Un aport deosebit îl are intervenţia educatorului în orientarea şcolară şi
profesională dar şi în cazurile de patologie şcolară
control: elevii în scopul cunoaşterii stadiului în care se află activitatea de realizare a obiectivelor precum şi
nivelele de performanţă ale acestora. Controlul nu are decât un rol reglator şi de ajustare a activităţii şi atitudinii
elevilor
evaluare: măsura în care scopurile şi obiectivele dintr-o etapă au fost atinse prin instrumente de evaluare sumativă,
prin prelucrări statistice ale datelor recoltate şi prin elaborarea sintezei aprecierilor finale. Judecăţile valorice pe
care le va emite vor constitui o bază temeinică a procesului de caracterizare a elevilor.
Pornim de la premisa că managementul educaţional preia tiparul clasic al managementului organizaţiilor, dar
se caracterizează prin note specifice foarte bine conturate. Legătura managementului educaţional cu
managementul general este analizată de specialişti din următoarea perspectivă:
• accentuarea dimensiunii administrative a managementului şi mai puţin aspecte legate de schimbare,
inovare, dezvoltare sau optimizare a structurilor clasice din învăţământ;
• inexistenţa unei abordări interdisciplinare a managementului la nivel pedagogic;
• considerarea managementului mai mult ca teorie utilă atingerii obiectivelor educaţionale şi mai puţin ca
artă şi strategie;
• persistenţa sistemului în mare parte centralizat la nivelul învăţământului;
• formaţia profesională a directorilor şcolari, tributară încă organizării birocratice.
Un management eficient al clasei va permite configurarea unui program de activităţi eficiente şi în
afara orelor de curs. Un grup al clasei format riguros, care îşi asumă valori, principii comune, va subscrie cu
naturaleţe şi motivare la un program organizat după orele de curs, având diversitate tematică şi ca forme de
organizare.
În perspectiva educativă a managementului şcolar şi al clasei, elevii sunt văzuti ca parteneri în realizarea
proiectului de dezvoltare instituţională, precum şi relaţiile lor cu profesorii, cu alţi elevi şi alţi angajaţi ai şcolii,

18
înţelegând aici conducerea, sunt raporturi de cooperare egalitară. Aceste raporturi nu elimină diferenţele de funcţii
şi de experienţă ale fiecăruia. Cu toate acestea, aceste diferenţe sunt condiţiile esenţiale ale unei unităţi de
învăţământ pentru un parteneriat creativ şi productiv. Vorbind de respect, în această perspectivă, înseamnă
respectul pentru sine şi pentru alţii ca persoane unice şi ca membri ai aceleiaşi comunităţi şcolare.
Responsabilitatea este de a asuma alegerile făcute. Autonomia este definită ca abilitatea de a-şi asuma realizarea
propriului proiect de dezvoltare. Cu toate acestea, respectul, responsabilitatea şi autonomia nu sunt premise sau
consecinţe ale dezvoltării; mai degrabă, acestea sunt componente esenţiale şi progresive ale dezvoltării fiecăruia
şi a comunităţii.
Elevii sunt supuşi la o mare varietate de practici şi o variaţie largă a acestora în acelaşi timp. De asemenea,
cei mai mulţi agenţi de educaţie recunosc necesitatea dezvoltării coerenţei practicilor de management al clasei
într-o şcoală, coerenţa între managementul clasei şi managementul şcolar şi coerenţa între managementul
inspectoratului şcolar şi a managementului şcolii. Dar nu toţi sunt de acord cu privire la modul de realizare a
acestui lucru.
Pentru unii, trebuie să standardizeze practicile de management. În acest scop, decizia trebuie luată de
autoritatea sau de majoritatea personalului şcolii asupra modelului de management de aplicat. Autoritate sau
majoritate, rezultatul este acelaşi: regula prescrie practica, iar scopul este reducerea diferenţelor.
Pentru alţii, trebuie precizate practicile de management şi făcute cunoscute, astfel încât toată lumea să ştie
că un astfel de profesor gestionează clasa într-un anumit mod, în timp ce altul procedează altfel şi că fiecare
director de şcoală se ocupă în felul lui de elevi şi de personalul şcolii. Nu se reduc diferenţele, ele se afişează şi
se explică elevilor şi altor factori de educaţie.
Practic, managementul clasei şi managementul şcolar ţin de responsabilitatea profesională a fiecărui membru al
personalului şcolii, profesori sau directori de şcoală. Rolul şcolii este acela de a se asigura că diferenţele practice
se situează în limitele premise şi respectă anumite valori comune. Ele trebuie, de asemenea, să stabilească şi să
facă publice mecanismele prin care elevii sau părinţii lor pot să ceară explicaţii profesorilor şi conducerii şcolii.
Conform acestei abordări, dezvoltarea coerenţei este de a stabili cadrul în interiorul căruia se poate exprima
diversitatea practicilor de management al clasei.
Armonizarea diferitelor practici de management se realizează în acţiune, prin participarea la unul sau mai
multe proiecte colective şi prin coordonarea acţiunilor întreprinse în cadrul diverselor proiecte de indivizi, grupuri
sau întreaga comunitate.
Managementul clasei şi şcolii devine o provocare majoră pentru profesori şi directori. Clarificarea rolurilor,
formularea politicilor şi planurilor de acţiune, repartizarea responsabilităţilor nu sunt întotdeauna adecvate pentru
a face faţă acestei provocări. Structurile apar şi fac parte din cultură, ele nu apar înaintea lor. În acelaşi timp,
practicile profesorilor influentează cultura organizaţională, o transformă. A începe prin cultură înseamnă a
multiplica interacţiunile între profesori, elevi, părinţi şi conducerea şcolilor, înseamnă a cunoaşte şi a încerca să
înţeleagem viziunile diferitele ale unora şi ale altora, înseamnă, de asemenea, a fi explicit în ceea ce priveşte
propria viziune şi a o comunica, înseamnă a crea interacţiuni, a deschide graniţe, a face schimburi reciproce.
Trebuie doar să dai un sens educaţiei, dar, de asemenea, să dai şi un sens managementului clasei şi şcolii,
neîncercând să reduci cu orice preţ diversitatea viziunilor, ci încercând să exploatezi bogăţia lor.
După cum se știe, profesorul si elevii nu se aleg unii pe alții. Profesorului îi revine sarcina si răspunderea
integrării sale în clasă si în colectivul de elevi pe care urmează să-l închege, iar într-un colectiv deja format,
profesorul devine unul din membrii acestuia cu statut special. Profesorul conduce si decide, organizează,
influențează, consiliază si controlează, apreciază si îndrumă, este model de conduită civică si morală, este un
adevărat profesionist. El își exercită atributele si calitățile asupra grupului si asupra fiecărui membru al acestuia
în parte pentru obținerea succesului școlar si formarea comportamentelor dezirabile, dirijează relațiile
interpersonale din grup în scopul asigurării unui climat psihosocial favorabil dezvoltării personalității elevilor si
pentru a îmbunătăți relațiile interpersonale.

MANAGEMENTUL CLASEI DE ELEVI

PROF. ARGATU ZAHARIA NICOLETA TATIANA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ ,, FERDINAND I” MOVILA

19
 „A fi un bun educator presupune a fi, în primul rând, un profesor orientat spre viitor”.
J.W. Botkin

Noţiunea de management îşi are originea în termenii din limba latină – „manus agere” (mânuire, manevrare,
pilotare, conducere, strunirea cailor).
Evoluţia termenului management a generat un poliseman‐ tism aparte şi a ajuns să desemneze activitatea/arta
de a conduce, abilitate, organizare, reuşită în atingerea obiectivelor, adoptarea deciziilor optime în proiectarea şi
realizarea proce‐ selor. De asemenea, derivatul manager semnifică un conducător, administrator, director,
coordonatorul unei echipe, lider.
Dicționarul Explicativ al Limbii Române defineşte noţiunea de management astfel: 1.„Activitatea şi arta de a
conduce. 2. știința organizării și conducerii întreprinderilor, a valorificării eficiente a resurselor umane,
financiare și materiale ale unei organizații.” Definiţia subliniază îmbinarea dintre ştiinţă, tehnică şi
artă specifică acestui termen, folosit astăzi în domenii variate şi referindu‐se la subiecte diverse, începând de la
activităţi de tip economic şi continuând cu problematica umană.
De aceea, formulări de tipul „managementul timpului”, „self‐management”, „managementul stresului”,
„managementul conflictelor”, „managementul informaţiilor”, „management în educaţie”, „managementul
grupului”, „managementul clasei de elevi” au devenit necesare în domeniul managementului relaţiilor umane,
apelând la acest termen pentru a sugera cât mai cuprinzător şi mai semnificativ înţelesul îmbinărilor.
Unii specialişti au apreciat că managementul este cea mai nouă dintre ştiinţe şi cea mai veche dintre arte.
Cunoaşterea principiilor, legităţilor şi instrumentelor manageriale specifice este absolut necesară conducătorilor
pentru a asigura derula‐ rea corespunzătoare a proceselor manageriale.
Pentru operaţionalizarea elementelor specifice managementului, este nevoie de calităţi şi aptitudini manageriale,
dintre care amintim: intuiţie, inteligenţă, talent, capacitate de a lucra în echipă, abilitatea de a dirija oamenii, fapt
ce a determinat specialiştii să acorde domeniului managerial calificativul de artă.
Unul dintre aceştia este J. J. Serven Schreiber, care a afirmat că „managementul este arta artelor, întrucât are în
vedere dirijarea talentului altora”. Sintetizând, putem afirma că managementul modern reprezintă o sinteză dintre
ştiinţă, practică şi artă.
Şcoala este o instituţie de educaţie, dar poate fi conside‐ rată, după cum spuneam în capitolul anterior, şi o
organizaţie socială care învaţă şi îşi propune permanent să îşi optimizeze structurile sale de planificare a
activităţilor, de orientare metodologică a procesului de învăţământ, de perfecţionare şi de inovare a acţiunilor şi
a tehnicilor şi instrumentelor educative şi didactice, în sensul dezvoltării acestora.
Managementul educației diferă de managementul general, în special prin finalități. Dacă în cazul
managementului din domeniul economic vorbim în termeni de produs despre „profitul financiar”, în educație
vorbim în termeni de valori, pe care le va utiliza omul şi societatea, iar elevul/studentul absolvent, ca
persoană pregătită pentru viaţă, pentru piața muncii, va obţine rezultate care vor crea în continuare valori.
Procesul de învăţământ are drept scop asigurarea nivelului de pregătire necesară pentru fiecare elev în parte, în
planul formării personalităţii, dar şi al reuşitei educaţionale, din perspectiva cadrului didactic. Managerul şcolar
este un cadru didactic care pune în practică programul managerial, conduce profesorii şi elevii din sistemul de
învăţământ, precum şi personalul auxiliar şi administrativ, în scopul creşterii eficienţei procesului instructiv‐
educativ. Managementul şcolar se poate structura şi la un nivel „micro‐„, adică un management al clasei de elevi
unde predomină activităţile de predare‐învăţare‐evaluare. Managemen‐ tul clasei de elevi cuprinde nu numai
modalităţi de coordonare a procesului de predare‐învățare‐evaluare, ci presupune şi culegerea de informaţii
despre elevi, despre modul cum aceştia înţeleg lecţiile, cum se pregătesc, cum relaţionează. Din toate aceste
tehnici şi procedee combinate rezultă posibilitatea profesorului de a identifica mai multe modalități de intervenţie
şi de luare a unor decizii/microdecizii.
Pentru educator, cunoaşterea şi stăpânirea științei și artei manageriale sunt esenţiale, deoarece se referă la
cunoaşterea și aplicarea managementului ca pe un proces complex care aduce reuşită în coordonarea resurselor
umane, materiale şi financiare ale organizaţiei şcolare: clasa de elevi.
Definiţiile managementului clasei diferă ca grad de generalitate şi surprind următoarele aspecte:
realizarea de către profesor a funcţiilor/rolurilor mana‐ geriale recunoscute;
îndeplinirea unor noi roluri manageriale ale cadrului didactic;
proiectarea activităţilor educative, aplicarea şi evalua‐ rea influenţelor educaţionale;
implementarea strategiilor gândite şi proiectate de ca‐ drul didactic împreună cu un anumit colectiv de elevi;
utilizarea concretă şi coordonarea (la nivel formal şi non‐formal) a resurselor umane, a resurselor mate‐ riale,
informaţionale, de timp, de autoritate şi de putere, în vederea aplicării planului stabilit şi a obţinerii rezultatelor
scontate
Competenţa de management al clasei vine să consfinţească pregătirea de specialitate a profesorului în cadrul
componen‐ telor psihopedagogice şi didactico‐metodologice. Putem s‐o numim bolta profesiei didactice,
gândindu‐ne la ceea ce este recunoscut în domeniu, şi anume: un profesor bun este cel care are capacitatea de a
le dărui elevilor din ceea ce ştie, folosind anumite strategii educaţionale; este cel care ştie cum să le faciliteze

20
elevilor drumul în procesul de învăţare, de educare, de formare, adaptând noile informaţii în domeniu la realitatea
educaţională, la contextul clasei şi al şcolii; este cel care asigură un climat propice învăţării în clasă.
În sistemul social de educaţie şi învăţământ profesorii trebuie să se raporteze la cei pe care îi educă,
să stabilească relaţii de cooperare cu elevii şi părinţii acestora şi cu ceilalţi actori educaţionali din comunitate.
Ei nu educă numai de la catedră, în clasă, ci şi prin fiecare activitate de relaţionare cu elevii şi părinţii,
desfăşurând o muncă de creştere şi dezvoltare, de conducere/coordonare prin colaborare. Activitatea profeso‐ rilor
se desfăşoară în faţa unor individualităţi psihice umane în formare. De aici derivă necesitatea unei maxime
responsabilităţi a profesorilor faţă de comportamentele şi intervenţiile tuturor actorilor sociali care intervin în
actul educaţional.
Specialiştii în domeniu au stabilit pentru managementul clasei trei componente esenţiale: managementul
conţinutului, managementul problemelor disciplinare şi managementul relaţiilor interpersonale.
Cercetările arată că incidenţa ridicată a problemelor disciplinare în clasă are un impact major asupra eficacităţii
predării şi învăţării. Profesorii care se confruntă cu asemenea probleme nu pot desfăşura activităţi educaţionale
adecvate contextului. Aceştia tind să neglijeze varietatea metodelor de organizare aconţinutului învăţării, îi
solicită foarte rar pe elevi în discutarea şi evaluarea materialelor învăţate. Practica managerială la clasă ne
arată că deprinderile consecvente de management şi de organizare reduc numărul problemelor disciplinare.
Cele trei componente principale ale managementului clasei se influenţează reciproc.
Noţiunea de management al conţinuturilor intervine când profesorul se află în postura de a coordona şi organiza
materialul de studiu în spaţiul pe care îl are, de a utiliza materialele şi echipamentele aferente, care se potrivesc
acelor conţinuturi, de a îndruma mişcarea şi aşezarea elevilor, toate acestea fiind integrate într‐o arie curriculară,
sau într‐un program de studiu.
Managementul problemelor disciplinare se referă la tehnicile necesare rezolvării problemelor de disciplină în
clasă. Prin integrarea ideii diversităţii şi a individualităţii, în acelaşi timp, în filosofia educaţională, cadrele
didactice pot îmbunătăţi managementul clasei.
Managementul problemelor disciplinare este esenţial pentru crearea unui demers de predare‐învăţare ordonat,
orientat spre rezolvarea sarcinilor, care să le asigure elevilor mai multă independenţă şi autonomie în procesul de
socializare.
Componentele unui plan de management al problemelor disciplinare pot să cuprindă:
• recompensarea comportamentului responsabil;
• corectarea şi îndreptarea comportamentului iresponsabil şi inadecvat contextului clasei;
• ignorarea unor comportamente uşoare de indisciplină, care nu trebuie luate neapărat în seamă;
controlul consecvent, mustrări verbale blânde, dacă este cazul etc.
Managementul relaţiilor interpersonale se focalizează asupra clasei ca microsistem social. Rolurile şi aşteptările
cadrelor didactice şi ale elevilor construiesc un mediu de învăţare. Cu alte cuvinte, cultura şcolară a unei instituţii
educaţionale este specifică organizaţiei şcolare percepută ca grup social.
Relaţiile educaţionale dintre profesor‐elev sunt esenţiale pentru asigurarea unui climat şcolar pozitiv, dar şi cele
dintre elevi, dintre elevi şi părinţi, dintre profesori şi părinţi.
Dacă privim activitatea desfăşurată de profesor la clasă ca o activitate de conducere/coordonare a colectivului de
elevi, educatorul/profesorul care coordonează efectiv procesul instructiv‐educativ şi îi orientează, îi organizează,
îi dirijează, îi motivează, îi îndrumă, îi consiliază şi îi evaluează pe elevi, se preocupă de climatul educativ al
clasei pe care o conduce, este un profesor bun şi un manager al clasei. Acest profesor va deveni lider al grupului
când elevii îl vor urma, îl vor considera model. Condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească un profesor pentru a
fi manager şi lider sunt: să aibă pregătire de specia‐ litate în domeniu, dar şi specializare în domeniul psihopeda‐
gogic şi al managementului clasei, aptitudini/talent, vocaţie şi dedicaţie, să reuşească să‐i înroleze pe elevi în
propria formare, adică să deţină şi abilităţi de lider. După cum am mai afirmat, în exercitarea funcţiilor şi
rolurilor manageriale, profesorul are şi datoria de a relaţiona cu elevii, de a le influenţa comportamentul în sens
pozitiv, de a interveni în evoluţia lor generală. De aceea el trebuie să se pregătească şi pentru noile roluri
educaţional‐manageriale, care au apărut, ca urmare a creșterii complexității demersului educațional şi a evoluţiei
societăţii, aplicând diverse metode şi tehnici avansate.
Aceste noi roluri şi provocări pot fi duse la îndeplinire prin demonstrarea unei excelente competenţe manageriale,
completată de competenţa de leadership.
În contextul realităţilor educaţionale ale secolului XXI, Managementul clasei de elevi (denumire adoptată din
spaţiul anglo‐saxon „Classroom management”) sau Gestiunea clasei de elevi (denumire preferată de spaţiul
educaţional francofon, „géstion de classe”) solicită o nouă interpretare. Acest fenomen ţine atât de formarea
profesorilor, cât şi de opţiunea elevilor din generaţiile actuale, în contextul promovării unui învăţă‐ mânt centrat
pe elev şi pe formarea competenţelor‐cheie promovate de Uniunea Europeană. Această concepţie de
natură constructivistă este menită a dezvolta domeniul şi a trece de la management la leadership în educaţie.
Competenţa de management al clasei vine să consfinţească pregătirea de specialitate a profesorului în cadrul
componentelor psihopedagogice şi didactico‐metodologice. Putem s‐o numim bolta profesiei didactice,
gândindu‐ne la ceea ce este recunoscut în domeniu, şi anume: un profesor bun este cel care are capacitatea de a
le dărui elevilor din ceea ce ştie, folosind anumite strategii educaţionale; este cel care ştie cum să le faciliteze
21
elevilor drumul în procesul de învăţare, de educare, de formare, adaptând noile informaţii în domeniu la realitatea
educaţională, la contextul clasei şi al şcolii; este cel care asigură un climat propice învăţării în clasă.
Managementul clasei constituie o provocare atât pentru profesorii debutanţi, care se află la început de carieră,
cât şi pentru profesorii cu experienţă deoarece contextul educaţional se poate schimba, se modifică şi se
adaptează, în funcţie de realităţile fiecărui colectiv de elevi, de cultura organizaţională a şcolii/clasei, de
relaţiile şi de interacţiunile educaţionale sau de crizele educaţionale care pot apărea în climatul clasei sau al şcolii,
de schimbările din societate şi de progresul realizat de şcoală. Conceptul de management al clasei poate fi
interpretat ca o reformulare a procesului de predare‐învățare realizat în sala de clasă, în contextul noilor realități
psihosociale pentru tinerii de astăzi.
Atât profesorii, cât şi elevii pot aduce îmbunătățiri procesului, pot redescoperi plăcerea în arta predării‐învăţării,
iar elevii pot regăsi în sala de clasă sentimentul de motivație a învăţării.
Profesorul este om şi făureşte oameni, lucrează cu un material minunat numit cuvânt, are misiunea de „a face
din cuvinte lucruri” şi de a comunica, într‐o asemenea manieră cu elevii săi, încât pasiunea şi entuziasmul
să îmbrăţişeze pregătirea profesională de specialitate, pregătirea psihope‐ dagogică şi aceea de management al
clasei.
Competenţele profesorului ca manager şi lider al clasei se demonstrează în şcoală, în sala de clasă, în mijlocul
elevilor cu ei şi pentru ei.
A fi profesor înseamnă a fi fericit cu elevii tăi şi a‐i face şi pe ei fericiţi prin cuvinte adevărate şi frumoase care
au darul de a naşte înţelepciune. Asemenea vorbe vor fi susţinute de fapte şi vor crea valori care susţin cultura şi
viaţa prin continuitate şi schimbul între generaţii, prin comunicarea intergeneraţională.

BIBLIOGRAFIE
Albu, G., ((1998), Introducere într‐o pedagogie a libertăţii.Despre libertatea copilului şi autoritatea adultului,
Polirom, Iaşi
Allport, G., (1981), Structura şi dezvoltarea personalităţii, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică
Cerghit, I. (2006), Metode de învăţământ, ediţia a IV‐a revăzută şi adăugită, Iaşi, Editura Polirom
Iucu, B., R. (2001), Managementul şi gestiunea clasei de elevi, Ed. Polirom, Iaşi
Jinga, I., Istrate, E., (coord) (2006), Manual de pedagogie, Bucureşti, Ed. Bic All

PROFESIONALIZAREA MANAGEMENTULUI EDUCAŢIONAL

MANAGER VERSUS LIDER ŞCOLAR

PROF. AVRAMESCU TUDORIȚA ELENA

G.P.P. „VOINICELUL” SLOBOZIA, JUDEȚUL IALOMIȚA

În ultimul timp, în România s-au scris zeci de cărţi şi sute de articole despre management şi ştiinţa conducerii
instituţiilor educaţionale, definindu-se conceptele, formele de realizare şi căile de eficientizare a acestuia.
Încercând o structurare concentrată asupra managementului în general, s-au conturat următoarele definiţii
conceptuale în funcţie de abordarea conducerii, pornind de la principii sociologice, comunitare, psihologice, etc.
- Un act prin care ceilalţi sunt puşi să acţioneze şi să răspundă într-un anumit fel;
- Influenţă interpersonală dirijată prin comunicare pentru atingerea scopului stabilit;
- Arta de a influenţa oamenii prin persuasiune sau exemplu personal pentru a urmări o linie directoare într-o
acţiune;
Principala forţă dinamică care coordonează şi motivează organizaţia în realizarea obiectivelor stabilite.
Ştiinţa conducerii este o abilitate de a inspira încredere, suport moral şi material oamenilor care au nevoie de
acesta în vederea realizării scopurilor majore ale unităţii în care îşi desfăşoară activitatea.
Managementul, prin domeniile şi funcţiile sale, asigură dezvoltarea instituţională, succesul şi performanţa, dar
cea mai importantă activitate managerială o constituie conducerea operaţională, care la rândul său se bazează pe
proiectare, organizare, evaluare, etc. Vorbind în sens larg, conducerea se ocupă de aspectele interpersonale ale
activităţii manageriale, în timp ce proiectarea, organizarea, evaluarea şi controlul privesc mai mult aspectele
administrative ale muncii.
Conform gândirii actuale, leadershipul se ocupă în primul rând de schimbare, de motivarea personalului, de
inspirarea şi influenţarea acestuia. În contrast cu acesta, managementul se ocupă, mai degrabă, de menţinerea
echilibrului şi funcţionalitatea instituţională. Managementul este mult mai formal şi mai pragmatic decât

22
leadershipul. El se bazează pe unele deprinderi generale, cum ar fi proiectare, organizarea, controlul, evaluarea,
bugetarea, formarea grupurilor de lucru, negocierea conflictelor, etc.
Leadershipul, în contrast cu managementul, presupune o viziune despre ceea ce poate deveni unitatea respectivă,
de aceea acesta solicită cooperarea şi munca în echipă, menţinând toate persoanele într-o stare motivaţională
pozitivă, utilizând diverse metode de convingere şi persuasiune, în vederea realizării obiectivelor preconizate.
Rolurile de manager şi lider se întrepătrund şi se completează reciproc pornind de la componenta pragmatică,
întrucât liderul în rolul său de manager se confruntă cu complexitatea şi diversitatea fenomenelor din cadrul
unităţii de învăţământ pe care o coordonează. Rezultatul îndeplinirii cu succes a rolului de manager este eficienţa
internă, adică funcţionarea normală, pozitivă, fără convulsii a unităţii pe care o conduce. În schimb, în funcţia de
lider, managerul se concentrează asupra realizării schimbărilor necesare în mentalitatea, comportamentul şi modul
de acţiune al celor pe care-i conduce, rezultatul îndeplinirii cu succes a rolului de lider, fiind performanţa.
Atât în calitate de manager cât şi în cea de lider, conducătorul trebuie să rezolve trei sarcini fundamentale, de care
depinde nu numai schimbarea ci şi succesul şi performanţa:
• Stabilirea de obiective pe termen scurt, mediu şi de durată;
• Crearea cadrului pentru realizarea obiectivelor;
• Asigurarea executări celor stabilite prin folosirea judicioasă a resurselor umane, materiale, financiare,
relaţionale, etc.
Stabilirea obiectivelor
Managerul îşi stabileşte obiectivele în funcţie de ţintele strategice, resursele disponibile şi cadrul
instituţional de care dispune. Liderul porneşte de la o viziune de ansamblu, schimbările pe care le preconizează şi
căile prin care poate transforma viziunea în realitate. Dar între planul managerial şi viziune trebuie să existe o
corelare, menită să asigure dezvoltarea instituţională, pentru că viziunea realistă subliniază ce este pozitiv şi ce
este de prisos în procesul de planificare-proiectare.
Asigurarea cadrului
Managerul prin proiectarea activităţii manageriale şi organizarea întregii activităţi trebuie să creeze
condiţiile necesare realizării obiectivelor stabilite. Liderul îşi apropie oamenii printr-o activitate comunicaţională
susţinută pentru aprobarea şi acceptul viziunii care preconizează schimbarea. Managerul creează sistemele
formale ale organizaţiei, el fiind acela care organizează structuri, stabileşte atribuţii, descrie cerinţele posturilor,
selecţionează oamenii, construieşte un sistem motivaţional, etc., în timp ce liderul trebuie să argumenteze
necesitatea schimbării şi să-şi susţină ideile cu ajutorul credibilităţii sale personale.
Executarea sarcinilor
Prin întâlniri periodice, coordonare, discuţii de grup, conducere operaţională, controale, evaluări,
soluţionarea problemelor curente, în permanenţă managerul urmăreşte realizarea planului managerial, în timp ce
liderul câştigă încrederea oamenilor fiind aproape de nevoile şi valorile acestora, pentru a trece peste obstacole în
vederea îndeplinirii sarcinilor stabilite, recunoscând şi stimulând succesul obţinut, dobândind prin feedback
adecvat un climat orientat în primul rând spre oameni, spre satisfacerea nevoilor acestora.
Managerul şi liderul dau adevărata dimensiune a celui investit să conducă o unitate şcolară. În actul de
conducere gestiunea resurselor şi stabilirea strategiilor sunt strâns legate de o viziune pragmatică, care în
permanenţă presupune modernizare şi deschidere spre nou. Aceasta vizează o schimbare şi o racordare a
managementului la pulsul vremurilor. În calitate de manager trebuie să ai în vedere funcţionalitatea structurilor
dar în corelare cu strategia schimbării şi prezentarea unei viziuni care să faciliteze înnoirea, formarea şi
perfecţionarea continuă, atribute indispensabile unor sisteme educaţionale bazate pe principii reformatoare,
singurele în măsură să stabilească obiective şi strategii ce vizează succesul şi performanţa didactică şi
educaţională.

Funcţia de şef, director, manager, lider presupune un mod de acţiune colectiv al celor din echipa
managerială, bazat pe colaborare continuă. Or, acest lucru solicită un climat democratic, cunoştinţe, deprinderi şi
abilităţi din partea şefilor, pentru a rezolva problemele specifice fenomenelor de grup şi a fi în măsură să
construiască echipe de lucru eficiente şi performante.
Pregătirea diversificată a conducătorilor se impune şi în privinţa procesului de selecţie, sistemul de
pregătire, formarea, perfecţionarea şi evaluarea performanţelor, întrucât în realizarea acestor obiective un rol
esenţial îl joacă sistemul motivaţional şi climatul de ansamblu din unitatea sau instituţia condusă. De aici
decurgând un nou stil de conducere şi o nouă percepţie a rolului general de lider. "Conducătorul nu mai este cel
care stabileşte sarcinile şi modalităţile adecvate de realizare a acestora. Acum el devine un partener, un participant
care îşi consiliază, ajută şi dirijează oamenii (grupul din care face parte), ca la rândul lor aceştia să perceapă
fenomenul cu care se confruntă unitatea în care activează, mobilizându-se pentru a îndeplini obiectivele, chiar cu
preţul unor eforturi deosebite, menite să reaşeze modul de acţiune pornind de la noi cerinţe comportamentale, care
vizează transformarea, schimbarea şi implementarea unui nou concept despre rolul conducătorului şi al actului
managerial în general ".

23
 Cel ce-şi asumă răspunderea conducerii trebuie să aibă mereu în faţă avertismentul lui Corey:
"Managementul este eficienţă în ascensiunea pe scara succesului, iar lidershipul stabileşte dacă scara este aşezată
pe peretele potrivit".

BIBLIOGRAFIE
Z. Bogaty, Orientări actuale în psihologia conducerii, Revista de psihologie aplicată, Anul II, Nr.4, 2000, p.5-15
I. Ceauşu, Tratat de management, Ediţia a II-a, Bucureşti, A.T.T.R., 1998
S. Chirică, Psihologia Organizaţională. Modul de diagnoză şi intervenţie, Casa de Editură şi Consultanţă. Studiul
Organizării, Cluj-Napoca, 1996
I. Dijmărescu, Bazele Managementului, Editura Didactică şi Pedagogică, 1995

MANAGEMENTUL CLASEI DE ELEVI - REUȘITA SAU NEREUȘITA CADRULUI

DIDACTIC?

PROF. PTR. ÎNV. PRIMAR, BADEA VIOREL

ȘCOALA GIMNAZIALĂ ,,CONSTANTIN ȘTEFAN” ALBEȘTI -IALOMIȚA

Profesia de cadru didactic implică o serie de responsabilităţi , roluri , deziderate , calităţi , competenţe ,
care o fac să se distingă de multe alte profesii al căror „ obiect ” al muncii este omul. Managementul
clasei se concretizează într- un amsamblu de strategii şi tehnici de gestionare a relaţiei cadrul didactic –
elev / copil în condiţii date.
Managerul este cadrul didactic care pune în funcţiune programul managerial al clasei , conduce elevii
aflaţi în clasa respectivă, precum şi partea dministrativă, de funcţionare a clasei , în scopul creșterii eficienței
procesului instructiv – educativ.
În cazul acesta se disting următoarele 3 stiluri manageriale ale cadrului didactic : stilul autoritar , stilul
democratic şi stilul laissez – faire.
Dat fiind faptul că situaţiile din mediul şcolar pot suferi schimbări , se poate considera că este necesară
o flexibilitate în modul de manifestare din partea cadrului didactic şi de aceea este de dorit un stil didactic
combinat ( autoritar – democratic ) . În acest sens , se evită critica şi umilirile , dar se exprimă în mod clar
şi concis aşteptările pe care le are , precum şi regulile stabilite de comun acord: cadru didactic- elevi . Apoi
, dat fiind faptul că cele mai bune sunt deciziile luate de comun acord, acestea având reuşită deplină în actul
managerial al clasei, cel mai bine este ca elevii să fie implicaţi în orice act decizional, cadrul didactic recurgând
totuşi la practica negocierii, a alegerii celei mai bune decizii .
În relaţiile cu elevii se consideră că este deosebit de important ca educatorul să se manifeste
următoarele caracteristici:
- să fie ferm;
- să aibă control total asupra a ceea ce se întâmplă în cadrul colectivului;
- să încurajeze elevii ;
- să-i stimuleze ;
- să-i ajute şi să pretindă respectarea cu stricteţe a regulilor prezentate ;
- să-i îndrume ;
- să-i convingă ;
- să fie atent , deschis , onest şi nu în ultimul rând prietenos și iubitor .
În concluzie, important este faptul de a exprima aşteptările în mod clar , concis şi ferm şi totodată
de a veghea cu atenţie la respectarea imperativelor emise. Acesta este un factor esenţial în coordonarea
cu succes a unui colectiv . De asemenea , a stimula sau a încuraja într-un mod calm , generează cooperare
în cadrul relaţiei cadru didactic - elevi .
În şcoala româneasca,se constată din ce în ce mai mult că organizarea şi îndrumarea unei clase / grupă
de elevi / copii a devenit o activitate extreme de laborioasă şi de complexă, care implică o multitudine de
resurse individuale , de eforturi şi acţiuni din partea cadrului didactic .
În cadrul sistemului educaţional , cadrele didactice trebuie să se raporteze continuu la cei pe care îi educă
, să stabilească relaţii de colaborare cu părinţii acestora şi cu alţi membri ai comunităţii . Activitatea
profesorilor / educatoarelor vizează individualităţi în formare fapt ce impune o maximă responsabilitate .
24
Aceasta este perspectiva care le conferă cadrelor didactice o poziţie oarecum specială , unică . Ei sunt , de
obicei , singurii adulţi într-un grup de copii , reprezentanţi ai lumii adulţilor pentru care îi pregătesc pe
aceşti copii .
Un management eficient se fundamentează pe negocierea sistemului de reguli care există în clasă
/ grupă . Stabilirea în acest mod a regulilor de comportare în cadrul unui colectiv ( clasă , grupă ) , are ca
obiectiv reducerea comportamentelor negative din partea copiilor şi favorizează producerea de
comportamente adecvate . Totuşi , există şi situaţii care nu se încadrează în acest tipar prestabilit . În aceste
cazuri se impune o intervenţie directă din partea cadrului didactic în calitate de manager al colectivului .
De exemplu , se poate considera următoarea situaţie : un copil din clasă îi îmbrânceşte în mod
intenţionat pe ceilalţi colegi . În acest caz , se recomandă o implicare directă şi energică din partea cadrului
didactic care să centreze mesajul pe persoana sa şi nu pe copil
Astfel cadrul didactic va proceda la sublinierea cu claritate a consecinţelor indezirabile produse în
urma acestui comportament al preşcolarului asupra cadrului didactic . Este recomandabilă astfel remarca de
genul : ,, Sunt dezamăgită de comportamentul tău ” sau ,, Sunt supărată pentru că l-ai îmbrăncit pe colegul
tău ” etc . În nici un caz nu sunt recomadabile remarci precum : ,, Eşti un copil care creează probleme sau
: ,, Eşti întotdeauna neascultător ”, ,, Te porţi întotdeauna aşa ” .
De-a lungul carierei didactice desfăşurate se întâlneşte frecvent acest tip de comportament şi s- a
observat că aplicarea sugestiilor teoretice referitoare la modul de subliniere a consecinţelor negative a dat
rezultate . Acest mod de abordare şi rezolvare a situaţiei – problemă ivită a dus la creşterea gradului de
responsabilizare a întregului colectiv în privinţa regulilor clasei care se impun a fi respectate şi a generat
detensionarea atmosferei din cadrul grupului . Aşadar , se poate afirma că succesul în cazul rezolvării unor
situaţii de genul acesta , depinde în cea mai mare măsură de modul în care reacţionează la aceasta cadrul
didactic în calitate de manager al colectivului .

BIBLIOGRAFIE
Balan, Carmen, ,,Managementul clasei de elevi’’- curs Universitatea „Ştefan cel Mare” Suceava, Departamentul
pentru Pregătirea Personalului Didactic. 2012;
www.didactic.ro

MANAGEMENTUL GRUPEI DE PREŞCOLARI

PROF.ÎNV.PREȘC. BEJGU VASILICA,

G.P.P. ,,PRICHINDEL”, AMARA, IALOMIȚA

Motto:
,,Fericit este copilul care găsește în fiecare etapa a drumului,
pe educatorul capabil să insufle treptat forta și elanul
necesare împlinirii destinului său de om”
Maurice Debesse
Managementul educaţional reuneşte toate caracteristicile de bază ale managementului organizatoric,
dar deşi învăţământul este integrat organic în activitatea economico - socială a ţării, în componenţa lui vom
identifica acele caracteristici care-l particularizează şi-l diferenţiază, constituindu-l ca un domeniu distinct al
societăţii, ca un subsistem al sistemului social global, având obiective şi funcţii specifice, organizare proprie,
metode de muncă, de control şi evaluare distincte.
Managementul educației reprezintă acea știință pedagogică, elaborată interdisciplinar, pentru
studierea evenimentelor care intervin într-o activitate pedagogica: decizie, organizare, gestiune. În sistemul social
de educație și învățământ, educatorii trebuie sa se raporteze la cei pe care ii educă, să stabilească relații de
cooperare cu părinții acestora și cu alți factori interesați ai societății. Ei nu educă numai la catedră sau în clasă, ci
prin fiecare contact relațional cu copiii și părinții, desfășoară o muncă de creștere și dezvoltare, de conducere și
direcționare.
Educatorul-manager își creează condițiile necesare pentru reușita activităților la grupă, nu numai
sub aspectul precizării clare a obiectivelor, prelucrării conținutului tematic, alegerii strategiilor, etc., ci și al
celorlalte date care facilitează desfășurarea optimă în plan pedagogic: condiții ergonomice, psihologice, sociale,
operaționale, inovatoare, normative.

25
 Dimensiunea ergonomică asigură condițiile materiale, de confort acțional: dispunerea mobilierului
în sala de grupă, adaptarea spațiului la necesitățile somato-fiziologice de sănătate ale elevilor, pavoazarea salii de
grupa.
Dimensiunea psihologică se referă la modalitățile de respectare, utilizare, antrenare, stimulare a
particularităților individuale ale copiilor, a capacităților de joc și învățare (distribuirea raționala a sarcinilor de
învățare, organizarea condițiilor necesare, a timpului, stimularea și atribuirea de responsabilități, utilizarea
relațiilor de cooperare în rezolvarea sarcinilor, în coordonarea ritmurilor, în luarea de decizii).
Dimensiunea socială asociază grupa de copii și grupul social. Ca grup social, grupa de copii ridică
probleme precum: componența numerică a grupei, interacțiunea membrilor grupei, scopurile comune pe termen
scurt și lung, compoziția și organizarea, dinamica, coeziunea ca rezultat al interacțiunilor, sintalitatea ca
personalitate a grupului, problematica liderilor formali și informali, modul de circulație al informațiilor în grup,
realizarea comunicării, direcții de transmitere și receptare.
Dimensiunea normativă indică normele, regulile, cerințele care stau la baza constituirii grupei,
reglării desfășurării activității sale, manifestate sub forma unor obișnuințe, constanșe si stereotipuri
comportamentale.
Dimensiunea operațională arată modul de percepere, aplicare, interiorizare, respectare a normelor
în grup. Educatorul recurge la o serie de proceduri de intervenție: recompensă sau sancțiune, conduita de
dominare, de negociere-înțelegere, terapia ocupaționala, susținerea morală. Toate acestea reduc situatțile de criză
normativă, de inadaptare școlară, previn stările tensionale, efectele psihologice ale inadaptării la grup și activitate.
Dimensiunea inovatoare implică înțelegerea necesității de ameliorare, schimbare, perfecționare a
vieții și activității grupei și luarea de decizii adecvate, aplicarea lor progresivă.
În problematica managementului grupei de copii, un loc aparte, alături de disciplină, îl reprezintă
începutul anului școlar, dar și prevenirea comportamentelor negative, intervenția și tratarea acestora. Educatorul-
manager, interesat de prevenire, are ca barometru de control climatul de activitate din clasa, disciplina, atenția.
Consecințele unui management defectuos sunt reprezentate de: lipsa de motivare, oboseală, deprecierea
climatului educaional, atitudinea copiilor de ignorare și indiferență, agresivitate și violență. Mecanismele de a
preveni, interveni și rezolva aceste consecințe nefaste, presupun anumite strategii de intervenție ale cadrului
didactic, strategii de sorginte manageriale. Succesul unui management al grupei de copii presupune, pănâ la un
punct, și prevenție înainte de dezvoltarea situației problematice. Abilitatea de detectare a crizelor în fazele inițiale
este de foarte multe ori mai valoroasă decât tratamentul intervenționist postfestum.
Spre deosebire de managementul școlii sau al altor medii educaționale, managementul grupei de copii
este definit de doua aspecte: de specificul relației educator-copii, al carei scop este formarea dezvoltării
personalității copiilor si de problematica specifică – pedagogică si metodică. Aceste doua aspecte generează
maximă responsabilitate în ceea ce privește comportamentele și intervențiile educatorului. . Atmosfera generală
ce predomină în colectivul unei grupe sau alteia, condiţionează modul de organizare şi conducere a activităţii
acelei grupe, adaptarea preşcolarilor şi comportamentul acestora, optimizarea strategiilor didactice, rezultatele
învăţării, formarea concomitentă a unor însuşiri şi trăsături de caracter. Fiind model de competenţă, de stăpânire
de sine, de echilibru psihic educatorul devine un model de manager eficient pentru preşcolarii săi şi pentru unitatea
de învăţământ din care face parte.

BIBLIOGRAFIE:
Barzea, C., Arta şi ştiinţa educaţiei, Editura didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1995
Iucu, R., Managementul şi gestiunea clasei de elevi, Editura Polirom, Iaşi, 2001
Paun, E., “Școala – abordare sociopedagogică”, Polirom, Iași, 1999;
Tomsa, Ghe., “Psihopedagogie preșcolară și școlară”, București, 2005.

CLASA DE ELEVI UN MICROUNIVERS

PROF. BÎNDEAN MARIA-ELENA

COLEGIUL TEHNIC ,,VICTOR UNGUREANU’’ CȂMPIA TURZII
26
 Când discutăm despre managementul educaţional al clasei ne întoarcem privirea spre verbul ,, to
manage’’.Verbul „to manage” are urmatoarele sensuri: a administra, a duce la bun sfârşit o sarcină de lucru.
Managementul poate fi definit ca o coroborare a tuturor eforturilor şi a acţiunilor în scopul atingerii obiectivului
într-o măsură acţională eficace (cu economie de timp) şi eficientă (cu câştig maxim şi efort minim). Managementul
se bazează pe un efort conştient şi presupune procesul prin care un grup îşi canalizează acţiunile către scopuri
comune.
Managementul pedagogic (educaţional) pregăteşte beneficiarul direct al educaţiei, îi şlefuieşte
personalitatea conform unor norme şi îi oferă şansa de a se integra în societate ca tânăr adult.Managementul
educaţional are următoarele categorii de funcţii:
a. funcţia de planificare-organizare a sistemului de învăţământ;
b. funcţia de orientare-îndrumare metodologică a procesului de învăţământ;
c. funcţia de reglare-autoreglare a sistemului şi a procesului de învăţământ.
Clasa de elevi poate fi descrisă ca un grup social cu o dinamică variabilă a interrelaţiilor. Se construieşte
o realitate socială care are un impact major asupra desfăşurării procesului de predare.Clasa de elevi ca grup
educaţional are următoarele trăsături: scopuri , roluri (totalitatea acţiunilor ce trebuie realizate de membrii
grupului) ,reguli de conduită (recunoscute si acceptate de tot grupul) şi coeziunea grupului care face referire la
gradul de unitate a colectivului şcolar.Clasa de elevi este un grup şcolar formal. În interiorul clasei de elevi se
creează microgrupurile.Microgrupurile din interiorul clasei de elevi sunt încadrate ca fiind informale.
Grupul scolar, asemeni altor grupuri îndeplineşte anumite funcţii. Funcţia de integrare socială permite
individului să nu mai fie aşa vulnerabil deoarece el aparţine unui grup.Îi conferă o identitate stabile. Funcţia de
reglementare a relaţiilor intra-individuale conferă fiecarui membru al grupului un feed-back din partea celorlalţi
membri cu privire la imaginea de sine, calităţi, defecte.Funcţia de securitate este extrem de importantă. Astfel
grupul asigură un anumit confort psihic pentru fiecare elev.
Profesorul este managerul clasei. A fi cadru didactic implică multa responsabilitate.Pregătirea şiinţifică
trebuie să fie temeinică. Cadrul didactic trebuie să fie dedicat meseriei , să aibă har.Profesorul este responsabil cu
şlefuirea personalităţii elevilor, îi ghidează în tainele cunoaşterii şi le conferă un feed-back care uneori poate
schimba vieţi.
Ca managerul al clasei de elevi, profesorului îi revine şi sarcina de a media relaţia şcoala-familie-elevi,
prin intermediul şedintelor cu părinţii, a lectoratelor cu părinţii şi alte activităţi specifice.Profesorul trebuie să
utilizeze un discurs persuasiv astfel încât să insufle elevilor dorinţa de a studia şi de a-şi modifica conduita.
Dascălul este astfel un făuritor de destine!

Stan, E., Managementul clasei, Editura Aramis, Bucureşti, 2003

O NOUĂ PERSPECTIVĂ PRIVIND MANAGEMENTUL CLASEI DE ELEVI

PROF. BINDEA OVIDIU

LIC. TEHNOLOGIC „LIVIU REBREANU”-MAIERU

Managementul clasei este unul dintre lucrurile care sunt cele mai importante şi mai analizate, în studiul pedagogiei
sec. XXI. Profesorul, formatorul trebuie să fie capabil în realizarea unui învăţământ modern, să vină în faţa elevilor
cu o atitudine adaptată la cerinţele vremurilor de astăzi. Clasa de elevi nu mai este locul unde elevul vine, stă 5-6
ore, scrie de pe tablă, pleacă acasă, totul făcut într-o stare evidentă de plictiseală. Dimpotrivă, clasa, trebuie să fie
acel loc unde elevul să se descopere atât pe sine, cât şi locul unde să caute şi să-şi dezvolte competenţele de care
are nevoie.
O clasă de elevi bine gestionată este una în care mediul de învățare este suportiv și obiectivele propuse sunt
realizabile. Un management al clasei performant va dezvolta capacitatea de învăţare a elevilor, va duce la
dezvoltarea aptitudinilor şi a competenţelor şi va conduce spre gestionarea pozitivă a comportamentelor elevilor.
Cercetări recente din domeniului sociologiei educației au evidențiat o serie de probleme cu care se confruntă
profesorii :
-creșterea numărului de elevi în clasă;
-creșterea standardelor de calitate ale școlii și ale societății în ansamblul său;
-multiplicarea rolurilor/sarcinilor profesionale ale profesorilor;
27
-diminuarea autorității parentale și creșterea rolului instituției școlare în educarea elevilor;
-creșterea numărul de acte de violență în rândul elevilor;
-înlocuirea modelului tradițional autoritarist cu unul democratic etc.
În sistemul social de educaţie şi învăţământ profesorii trebuie să se raporteze la cei pe care îi educă, să stabilească
relaţii de cooperare cu elevii şi părinţii acestora şi cu alţi factori interesaţi ai societăţii. Ei nu educă numai la
catedră, în clasă, ci prin fiecare contact relaţional cu copiii şi părinţii desfăşoară o muncă de creştere şi dezvoltare,
de conducere şi direcţionare. Activitatea cadrelor didactice se desfăşoară în faţa unor individualităţi psihice umane
în formare. De aici derivă necesitatea unei maxime responsabilităţi faţă de comportamentele şi intervenţiile
educatorului. Aceasta este deci perspectiva care le conferă cadrelor didactice o poziţie oarecum specială, unică.
Ei sunt, de obicei, adulţi, singurii adulţi într-un grup de copii. În faţa lor, a copiilor, putem vorbi despre unele
caracteristici separate ce pot particulariza grupul – clasă:
coeziunea: gradul de unitate, de înţelegere reciprocă dintre membrii grupului;
autonomia sau dependenţa: grupul poate acţiona independent sau în strânsă legătură cu scopurile şi/sau activitatea
altui grup;
conformismul sau nonconformismul membrilor: gradul de supunere şi de acceptare a normelor de grup;
permeabilitatea şi impermeabilitatea: disponibilitatea clasei de a primi şi accepta noi membri;
stabilitatea şi instabilitatea: durabilitatea în timp a grupului-clasă;
sintalitatea: personalitatea grupului-clasă.
Pentru o reuşită a actului educaţional, trebuie să existe o legătură permanentă între profesor-elev-părinte-
comunitate , astfel încât şcoala şi clasa, să ofere elevului locul unde el să se simtă atras, spre a acumula noi
cunoştinte. Trebuie să oferim elevului acele condiţii în care ele se simte cel mai bine, trebuie altfel spus, folosind
un limbaj economic, să venim în întâmpinarea nevoilor elevului şi să-i oferim cel mai bun mediu în care el să se
dezvolte şi să crească.

METODA SINELG
SISTEMUL INTERACTIV DE NOTARE PENTRU EFICIENTIZAREA LECTURII
ȘI A GÂNDIRII

PROF. BINDEA RODOVICA

LICEUL TEHNOLOGIC „LIVIU REBREANU” MAIERU, BISTRIȚA-NĂSĂUD

Este o metodă de menţinere a implicării active a gândirii elevilor în citirea unui text şi de monitorizare a gradului
de înţelegere a acestuia.
La parcurgerea unui text cu conţinut informaţional bogat, elevilor li se cere să marcheze textul, însemnând
pasajele care confirmă ceea ce deja ştiau () sau contrazic ceea ce credeau că ştiu (-), pasajele care oferă idei noi,
neaşteptate (+), şi pasajele în legătură cu care au întrebări (?). Instruiţi-i pe elevi în felul următor: “În timpul
lecturii, va trebui să faceţi câteva lucruri. Pe măsură ce citiţi, faceţi nişte semne pe marginea articolului. Semnele
vor fi precum urmează:
“√” Puneţi un "√" pe margine dacă ceva din ce aţi citit confirmă ceea ce ştiaţi sau credeaţi că ştiţi.
"-" Puneţi un "-" dacă o anumită informaţie pe care aţi citit-o contrazice sau diferă de ceea ce ştiaţi sau
credeaţi că ştiţi.
"+" Puneţi un "+" pe margine dacă o informaţie pe care aţi întâlnit-o este nouă pentru dvs.
"?" Puneţi un "?" pe margine dacă găsiţi informaţii care vi se par confuze sau dacă doriţi să ştiţi mai mult
despre un anumit lucru.
Astfel, pe măsură ce citesc, elevii vor pune pe margine patru semne diferite în funcţie de cunoştinţele şi
înţelegerea lor. Nu e nevoie să însemneze fiecare rând sau fiecare idee prezentată, ci să folosească semnele astfel
încât să fie relevante pentru reacţia lor la informaţiile prezentate în general. S-ar putea să nu fie nevoie decât de
unul sau două semne pentru fiecare paragraf, sau mai multe, sau mai puţine.
Când au terminat de citit, se face o scurtă pauză pentru a reflecta la textul lecturat. Revenim la lista cu
lucrurile pe care elevii le ştiau sau credeau că le ştiu. Ce cunoştinţe s-au confirmat? Ce convingeri au fost
infirmate? După ce ne-am uitat la listă, revenim la articol şi îi îndemnăm pe elevi să se uite la însemnările pe care
le-au făcut. Acestea ar trebui să servească drept referinţe convenabile pentru informaţiile care confirmă sau
infirmă cunoştinţele lor anterioare. De asemenea, ar trebui să vă indice orice informaţii sau idei noi sau confuze
despre care elevii ar dori să afle mai mult.

28
 Există strategii de predare care pot fi folosite pentru a-i ajuta pe elevi să rămână implicaţi. SINELG este o
metodă de monitorizare a înţelegerii (Vaughan şi Estes, 1986). Numărul de semne pe care le vor face elevii în
clasă va depinde de vârsta şi maturitatea lor. Pentru elevii din clasele primare se recomandă folosirea a cel mult
două semne.
SINELG este un instrument util pentru că le permite elevilor să-şi urmărească în mod activ înţelegerea a
ceea ce citesc. Toţi cititorii cunosc fenomenul care constă în terminarea lecturii unei pagini fără a-ţi aminti nici
măcar un lucru din ceea ce tocmai ai citit. Este cel mai bun exemplu de lectură fără înţelegere, fără implicare
cognitivă activă în procesul de lectură şi de absenţă a monitorizării înţelegerii. Prea adesea elevii abordează lectura
sau alte experienţe de învăţare cu aceeaşi lipsă de implicare cognitivă. Stadiul realizării sensului este esenţial în
procesul de învăţare dar şansa de a învăţa poate trece pe lângă noi dacă nu suntem implicaţi în acest proces.
Sarcina esenţială a acestei a doua etape, realizarea sensului, este, în primul rând, de a menţine implicarea şi
interesul stabilite în faza de evocare. A doua sarcină esenţială este de a susţine eforturile elevilor în monitorizarea
propriei înţelegeri. Cei care învăţa sau citesc în mod eficient îşi monitorizează propria înţelegere când întâlnesc
informaţii noi. În timpul lecturii, cititorii buni vor reveni asupra pasajelor pe care nu le înţeleg. Cei care ascultă o
prelegere pun întrebări sau notează ceea ce nu înţeleg pentru a cere lămuriri ulterior. Cei care învaţă în mod pasiv
trec pur şi simplu peste aceste goluri în înţelegere, fără a sesiza confuzia, neînţelegerea sau omisiunea.
În plus, când elevii îşi monitorizează propria înţelegere, ei se implică în introducerea noilor informaţii în
schemele de cunoaştere pe care le posedă deja. Ei corelează în mod deliberat noul cu ceea ce le este cunoscut. Ei
construiesc punţi între cunoscut şi nou pentru a ajunge la o nouă înţelegere. Se pot spune multe despre această
fază şi despre problemele legate de sporirea implicării şi maximizarea înţelegerii. Conversaţia trebuie să rămână,
totuşi, la nivelul realizării sensului. Se încurajează stabilirea de scopuri, analiza critică, analiza comparată şi
sinteza.
A treia fază a cadrului este faza reflecţiei. Adesea uitată în predare, ea este la fel de importantă ca şi celelalte.
În această etapă elevii îşi consolidează cunoştinţele noi şi îşi restructurează activ schema pentru a include în ea
noi concepte. Aceasta este faza în care elevii îşi însuşesc cu adevărat cunoştinţele noi. Aici are loc învăţarea
durabilă. Învăţarea înseamnă schimbare, înseamnă a deveni cumva diferit. Indiferent dacă această diferenţă se
manifestă sub forma unui alt mod de a înţelege, sau sub cea a unui nou set de comportamente, sau a unei convingeri
noi, învăţarea este caracterizată de schimbare, o schimbare autentică şi durabilă. Această schimbare se petrece
doar când cei care învăţa se implică activ în restructurarea schemelor lor pentru a include în ele noul.
Această etapă a fost parcursă întâi prin revizuirea listei întocmite înainte de lectură pentru a vedea ce
cunoştinţe au fost confirmate sau infirmate. Apoi s-a făcut un tabel pentru a reprezenta grafic diversele semne
făcute în timpul lecturii cu metoda SINELG. A urmat o discuţie în grup pentru a decide dacă e nevoie de informaţii
suplimentare. Prin aceste activităţi, cititorul a fost obligat să revadă textul şi să reflecteze asupra conţinutului.
Faza de reflecţie urmăreşte câteva lucruri esenţiale. Întâi, se aşteaptă ca elevii să înceapă să exprime în
propriile lor cuvinte ideile şi informaţiile întâlnite. Acest lucru este necesar pentru construirea unor scheme noi.
Învăţarea durabilă şi înţelegerea aprofundată sunt personale. Ne amintim mai bine ceea ce putem formula cu
propriile noastre cuvinte, în contextul nostru personal.
Înţelegerea este durabilă când informaţiile sunt plasate într-un cadru contextual care are sens (Pearson şi
Fielding, 1991). Reformulând ceea ce înţelegem cu vocabularul nostru personal, se creează un context personal
care are sens.
Al doilea scop al acestei faze este de a genera un schimb de idei sănătos între elevi, prin care să le dezvoltăm
vocabularul şi capacitatea de exprimare, precum şi să le expunem diverse scheme pe care ei să le analizeze în
timp ce şi le construiesc pe ale lor. Antrenaţi în discuţii în etapa de reflecţie, elevii se confruntă cu o varietate de
modele de gândire. Este un moment al schimbării şi reconceptualizării în procesul de învăţare. Expunerea elevilor
la multiple moduri de integrare a informaţiilor noi în acest moment are ca efect construirea unor scheme mai
flexibile, care pot fi aplicate mai bine în practică.
Cele patru semne folosite pentru însemnarea pe marginea textului oferit spre lectură pot constitui coloanele
unui tabel, elevii reuşind o mai bună monitorizare a înţelegerii textului şi o contextualizare a învăţării.

BIBLIOGRAFIE
Bocoş, M. (coord.), Catalano, H.(coord.), (2008), Pedagogia învăţământului primar şi preşcolar. Cercetări –
acţiune, volumul I, Editura Presa Universitara Clujeana, Cluj-Napoca.
Bocoş, M., Pedagogie interactivă , suport de curs pentru anul II, specializările „Pedagogie” şi „Pedagogia
învăţământului primar şi preşcolar”.
Ionescu, M., Radu, I., (2001), Didactica modernă, Editura Dacia, Cluj-Napoca.
Steele, J.L., Kurtis, S.M., (2000), Lectura şi scrierea pentru dezvoltarea gândirii critice, vol. I şi II, Centrul
Educaţia 2000+, Editura Gloria Bucureşti.
Glava, A., Strategii de dezvoltare a gândirii critice , suport de curs.
Oprea, C.L., (2008), Strategii didactice interactive, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti.
Breben, S., Gonea, E., Ruiu, G., Fulga, M. (2002), Metode interactive de grup - ghid metodic, 60 de metode si
200 aplicaţii practice pentru învăţământ preşcolar, Editura Arves.

29
 MAI MULT CA PERFECTUL MANAGER AL CLASEI

BÎRJOVEANU IRINA – ALEXANDRA

LICEUL PEDAGOGIC „ŞTEFAN BĂNULESCU” CĂLĂRAȘI

Pornind de la ideea că ,,...toate-s la timpul lor, ca verbele.” (Omu Gnom, https://www.versuri.ro/versuri/omu-

gnom-cartile-pe-fata-_xhp6.html) în sensul că nicio persoană nu se naște manager al clasei de elevi, ci învață să
dețină un rol de acțiune, esențial într-o organizație, consider că profesorul poate deveni un manager ideal la nivelul
clasei, la timpul potrivit, prin acumularea de experiență, prin adaptabilitate, prin orientarea către finalități, prin
găsirea răspunsului la întrebările cum poate să devină un adevărat lider pentru elevii săi, cum îi poate motiva.
Profesorul în rolul de manager ideal la nivelul clasei are un rol de catalizator al comunicării, asigurându-se că
factorii disturbatori sunt minimalizați. Folosește comunicarea asertivă, eficientă, puterea de persuasiune, fiind
conștient de influența pe care o are asupra copiilor și de faptul că trebuie să ofere un sens misiunii pe care o
comunică celor din jur: colaboratori, parteneri, elevi sau părinți. În calitate de actor al comunicării ,,interpretează
un rol destinat să asigure dominația sa asupra situației, o recunoaștere a sa în rolul pe care și l-a definit.”(Alex
Mucchielli, 2002). De asemenea, trebuie să se adapteze și „să se uploadeze”, deoarece generațiile de elevi sunt
dinamice, să-și asume riscuri, să recompenseze resursa umană, să rezolve conflictele, astfel, eficientizându-și
activitatea.
În plus, trebuie să țină cont de schimbările din societate, dovedind flexibilitate, constanță în schimbare și în
deschiderea către nou. Este important să ia decizii care să aibă o justificare din punctul de vedere al viitorului,
după cum remarcă Toffler, A în Șocul viitorului, stabilind căi de acțiune, orientându-se către finalități.
Profesorul în rolul de manager al colectivului de elevi este esențial să aibă un coeficient de inteligență ridicat și o
bună inteligență emoțională, să fie energic, disponibil, să îmbine și să adapteze diversele stiluri de management,
să se perfecționeze constant, să se remarce prin ceea ce face la clasă și pentru comunitate, într-un mod etic.
Cred că trebuie să inspire siguranță și respect, să aplice sancțiuni pentru greșelile repetate, să nu tolereze minciuna,
conflictele care creează o atmosferă tensionată, absențele nemotivate și impostura de diverse grade. Mai mult de
atât, să nu fie el însuși un impostor în haine de manager al grupului, ci un profesor mai mult ca perfect care își
atinge obiectivele, înainte de a le planifica pe următoarele.

BIBLIOGRAFIE:
Dogaru, M. (2019). Management educațional – concepte și strategii. Toffler, A. (1973). Șocul viitorului (L.
Moga, G.Mantu, traducători ). București: Editura Politică.
Toffler, A. (1973). Șocul viitorului (L. Moga, G.Mantu, traducători ). București: Editura Politică.
https://www.versuri.ro/versuri/omu-gnom-cartile-pe-fata-_xhp6.html

MANAGEMENTUL CLASEI DE ELEVI

PROFESOR ANDA CRISTINA BORDEI

ŞCOALA GIMNAZIALĂ"CONSTANTIN ŞTEFAN” ALBEŞTI

30
O clasă de elevi bine gestionată este una în care mediul de învățare este suportiv și obiective propuse sunt
realizabile. Un management al clasei performant va dezvolta capacitatea de învăţare a elevilor, va duce la
dezvoltarea aptitudinilor şi a competenţelor şi va conduce spre gestionarea pozitivă a comportamentelor elevilor.
Cercetări recente din domeniului sociologiei educației au evidențiat o serie de probleme cu care se confruntă
profesorii :
-creșterea numărului de elevi în clasă;
-creșterea standardelor de calitate ale școlii și ale societății în ansamblul său;
-multiplicarea rolurilor/sarcinilor profesionale ale profesorilor ;
-diminuarea autorității parentale și creșterea rolului instituției școlare în educarea elevilor ;
-creșterea numărul de acte de violență în rândul elevilor ;
-înlocuirea modelului tradițional autoritarist cu unul democratic etc.
În sistemul social de educaţie şi învăţământ profesorii trebuie să se raporteze la cei pe care îi educă, să
stabilească relaţii de cooperare cu elevii şi părinţii acestora şi cu alţi factori interesaţi ai societăţii. Ei nu educă
numai la catedră, în clasă, ci prin fiecare contact relaţional cu copiii şi părinţii desfăşoară o muncă de creştere şi
dezvoltare, de conducere şi direcţionare. Activitatea cadrelor didactice se desfăşoară în faţa unor individualităţi
psihice umane în formare. De aici derivă necesitatea unei maxime responsabilităţi faţă de comportamentele şi
intervenţiile educatorului. Aceasta este deci perspectiva care le conferă cadrelor didactice o poziţie oarecum
specială, unică. Ei sunt, de obicei, adulţi, singurii adulţi într-un grup de copii. În faţa lor, a copiilor, educatorii
devin reprezentanţii lumii adulţilor, lumea pentru care îi pregătesc pe aceştia.
Majoritatea analizelor care s-au circumscris problemelor anterioare au evidenţiat o serie de multiplicări ale
planurilor de referinţă implicate în actiunea educativa. Sinteza logică a materialelor investigate ne permite să
relevăm următoarele roluri (comportamente fundamentale) ale cadrului didactic în activitatea instructiv-educativă
cu clasa de elevi:
planificare: activităţile cu caracter instructiv şi educativ, determină sarcinile şi obiectivele pe variate niveluri, îşi
structurează conţinuturile esenţiale şi alcătuieşte orarul clasei, etc.;
organizare: activităţile clasei, fixează programul muncii instructiv-educative, structurile şi formele de organizare.
Cousinet a atribuit educatorului sarcina de a constitui şi determina climatul şi mediul pedagogic;
comunicare: informaţiile ştiinţifice, seturile axiologice sub forma mesajelor, stabileşte canalele de comunicare şi
repertoriile comune. Activitatea educativă implica de altfel şi un dialog perpetuu cu elevii ilustrat prin arta
formulării întrebărilor dar şi prin libertatea acordată elevilor în structurarea răspunsurilor (merită să subliniem de
asemenea şi stimularea elevilor în facilitarea procesului de punere a întrebărilor). Dialogul elev-profesor necesită
un climat educaţional stabil, deschis şi constructiv;
conducere: activitatea desfăşurată în clasă direcţionând procesul asimilării dar şi al formarii elevilor prin apelul
la Normativitatea educaţională. Durkheim defineşte conduita psiho-pedagogică a educatorului prin intermediul
noţiunii de "dirijare" care facilitează construcţia sentimentelor şi a ideilor comune;
coordonare: în globalitatea lor activităţile instructiv-educative ale clasei, urmărind în permanenţă realizarea unei
sincronizări între obiectivele individuale ale elevilor cu cele comune ale clasei, evitând suprapunerile ori risipa şi
contribuind la întărirea solidarităţii grupului;
îndrumare: elevii pe drumul cunoaşterii prin intervenţii punctuale adaptate situaţiilor respective, prin sfaturi şi
recomandări care să susţină comportamentele şi reacţiile elevilor;
motivare: activitatea elevilor prin formele de întăriri pozitive şi negative; utilizează aprecierile verbale şi reacţiile
nonverbale în sprijinul consolidării comportamentelor pozitive; orientează valoric prin serii de intervenţii cu
caracter umanist tendinţele negative identificate în conduitele elevilor; încurajează şi manifestă solidaritate cu
unele momente sufleteşti ale clasei;
consiliere: elevii în activităţile şcolare dar şi în cele extraşcolare, prin ajutorare, prin sfaturi, prin orientarea
culturală şi axiologică a acestora. Un aport deosebit îl are intervenţia educatorului în orientarea şcolară şi
profesională dar şi în cazurile de patologie şcolară
control: elevii în scopul cunoaşterii stadiului în care se află activitatea de realizare a obiectivelor precum şi
nivelele de performanţă ale acestora. Controlul nu are decât un rol reglator şi de ajustare a activităţii şi atitudinii
elevilor
evaluare: măsura în care scopurile şi obiectivele dintr-o etapă au fost atinse prin instrumente de evaluare sumativă,
prin prelucrări statistice ale datelor recoltate şi prin elaborarea sintezei aprecierilor finale. Judecăţile valorice pe
care le va emite vor constitui o bază temeinică a procesului de caracterizare a elevilor.
Pornim de la premisa că managementul educaţional preia tiparul clasic al managementului organizaţiilor, dar se
caracterizează prin note specifice foarte bine conturate. Legătura managementului educaţional cu managementul
general este analizată de specialişti din următoarea perspectivă:
• accentuarea dimensiunii administrative a managementului şi mai puţin aspecte legate de schimbare,
inovare, dezvoltare sau optimizare a structurilor clasice din învăţământ;
• inexistenţa unei abordări interdisciplinare a managementului la nivel pedagogic;
• considerarea managementului mai mult ca teorie utilă atingerii obiectivelor educaţionale şi mai puţin ca
artă şi strategie;

31
• persistenţa sistemului în mare parte centralizat la nivelul învăţământului;
• formaţia profesională a directorilor şcolari, tributară încă organizării birocratice.
Un management eficient al clasei va permite configurarea unui program de activităţi eficiente şi în
afara orelor de curs. Un grup al clasei format riguros, care îşi asumă valori, principii comune, va subscrie cu
naturaleţe şi motivare la un program organizat după orele de curs, având diversitate tematică şi ca forme de
organizare.
După cum se știe, profesorul si elevii nu se aleg unii pe alții. Profesorului îi revine sarcina si răspunderea integrării
sale în clasă si în colectivul de elevi pe care urmează să-l închege, iar într-un colectiv deja format, profesorul
devine unul din membrii acestuia cu statut special. Profesorul conduce si decide, organizează, influențează,
consiliază si controlează, apreciază si îndrumă, este model de conduită civică si morală, este un adevărat
profesionist. El își exercită atributele si calitățile asupra grupului si asupra fiecărui membru al acestuia în parte
pentru obținerea succesului școlar si formarea comportamentelor dezirabile, dirijează relațiile interpersonale din
grup în scopul asigurării unui climat psihosocial favorabil dezvoltării personalității elevilor si pentru a îmbunătăți
relațiile interpersonale.

BIBLIOGRAFIE:
1. Barbu L., Managementul calităţii în învăţământul preuniversitar, Editura Sf. Ierarh Nicolae, Bucureşti, 2010.
2. Experienţele didactice şi psihopedagogice de succes. Simpozion internaţional, Ediţia a II-a, s. n., Poarta Albă,
2011.
3. Gherguţ, Alois, Management general şi strategic în educaţie: Ghid practic, Editura Polirom, Iaşi, 2007.

MANAGEMENTUL EDUCAȚIONAL AL CLASEI

PROFESOR PENTRU INVĂȚĂMANT PRIMAR COMAN AURICA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ FERDINAND I,MOVILA

Managementul clasei se referă la conducerea şi organizarea în cele mai bune condiţii a procesului de
învăţământ dar şi a clasei; pentru a se realiza în mod eficient acest lucru, dascălul nu trebuie să fie un simplu
transmiţător de informaţii, ci şi un bun manager al grupei de copii pe care o conduce.
Cadrul didactic este cel care reuneşte toate resursele materiale şi umane, resursele de ordin pedagogic
şi psihologic şi le pune la dispoziţie într-o manieră proprie clasei pe care o conduce; cu alte cuvinte, cadrul didactic
este managerul clasei. Profesorul planifică activitatea didactică pe care o concretizează într-o planificare
calendaristică anuală şi în una semestrială. Profesorul mai realizează planuri de lecţii, organizează clasa de elevi,
în funcţie de natura activităţii desfăşurate şi de obiectivele urmărite. Managementul clasei de elevi presupune
„arta de a pregăti resursele umane, de a forma personalităţi potrivit unor finalităţi solicitate de societate şi acceptate
de individ”. Într-o organizaţie şcolară, activitatea managerului este foarte importantă pentru funcţionarea eficientă
a unităţii în ansamblu. Eficienţa activităţii managerului reprezintă o dovadă clară a competenţei acestuia. În
sistemul de învăţământ profesorii trebuie să se raporteze la cei pe care îi educă , să stabilească relaţii de colaborare
cu elevii şi părinţii acestora şi cu alţi factori ai societăţii. Ei nu educă numai la catedră, în clasă, ci prin fiecare
contact pe care îl stabileşte cu copiii şi părinţii acestora, desfăşoară o muncă de dezvoltare şi de conducere.
Activitatea cadrelor didactice se desfăşoară în faţa unor individualităţi psihice umane în formare; de aici rezultă
şi necesitatea unei maxime responsabilităţi faţă de comportamentele şi intervenţiile educatorului, responsabilităţi
care diferă în funcţie de nivelul de învăţământ la care ne referim (grădiniţă, ciclul primar, gimnazial, etc). Rolul
de „profesor-manager nu-l diminuează pe cel de profesor-educator, ci îl întăreşte, îl sprijină în eficienţă”
Managementul clasei are o structură dimensională ce cuprinde : dimensiunea ergonomică,
dimensiunea psihologică, dimensiunea socială, dimensiunea normativă, dimensiunea operaţională şi dimensiunea
inovatoare. Dimensiunea ergonomică a managementului clasei vizează aspecte referitoare la dispunerea
mobilierului în clasă, vizibilitatea şi pavoazarea sălii de clasă. Aceste probleme nu pot fi considerate lipsite de
importanţă pentru succesul activităţii la catedră a cadrului didactic, mai ales la vârstele mici când, prezenţa într-o
formă cât mai atractivă a materialului didactic, inclusiv a mobilierului, este absolut necesară. Având în vedere
primul aspect şi anume dispunerea mobilierului din clasă putem spune că acesta reprezintă o parte importantă a
bazei tehnico-materiale a învăţământului şi este compus dintr-o serie de piese de mobilă folosite în mediul şcolar
în scopul îndeplinirii unor obiective educaţionale.

32
 Clasa este locul unde se desfăşoară principalele procese educaţionale, unde elevii îşi petrec o mare
parte a timpului lor. Realizarea tuturor elementelor clasei (suprafaţă, formă, volum) depide foarte mult de modul
în care este gândit postul de lucru al elevului şi principiile care stau la baza proiectării. Aceste principii se referă
la : problemele de pedagogie propriu – zise şi normele de igienă complexă privind cadrul ambiental ( culoare,
luminozitate, ventilaţie, etc. ). Forma clasei este determinată de câţiva factori : obţinerea unui ambient cât mai
plăcut; asigurarea unei mobilări variate din punct de vedere funcţional; obţinerea parametrilor igienici
recomandaţi de medici (ventilare, luminare naturală) şi asigurarea unei construcţii eficiente şi durabile.
În structura mobilierului şcolar intră atât obiectele destinate locurilor de studiu şi de învăţare ale elevilor
cât şi mobilierului rezervat cadrului didactic. Din punct de vedere ergonomic mobilierul şcolar este realizat
corespunzător caracteristicilor psiho-somaticeale elevilor şi adecvat spaţiului de clasă, în timp ce dintr-o
perspectivă didactică, acesta trebuie instalat şi reglat după obiectivele instructiv-educative ale activităţii.
Caracteristicile moderne ale mobilierului sălii de clasă sunt după Ullich (1995) : „simplitatea, funcţionalitatea,
durabilitatea, Specialiştii în ergonomie şcolară sunt preocupaţi în momentul de faţă de realizarea unui mobilier al
sălii de clasa după standardele anterioare, propuse de Ullich, care poate să ofere elevului atât autonomia
funcţională cât şi posibilitatea de organizare a activităţii educaţionale pe grupuri de elevi. O dispunere a
mobilierului în manieră tradiţională, favorizează mai ales expunerea cadrului didactic şi atitudinea pasivă a
elevilor şi se pretează la activităţi educaţionale de tip predare-învăţare, prelegere. Dimpotrivă o dispunere a
mobilierului pe sistem semicerc sau chiar oval, aduce schimbări esenţiale în relaţia educaţională, favorizând şi
încurajând interacţiunile permanente şi activismul elevilor, participarea lor activă la activităţile didactice care se
desfăşoară. Vizibilitatea presupune adaptarea spaţiului clasei, inclusiv al mobilierului la necesităţile somato-
fiziologice şi de sănătate ale elevilor. Atunci când se realizează dispunerea elevilor în bănci, este necesar să avem
în vedere copiii care prezintă diverse probleme: cei cu deficienţe de vedere, cu deficienţe de auz, cu deficienţe
structurale ale scheletului precum şi copiii care din punct de vedere fizic sunt variabili după înălţime. Ţinând cont
de aceşti parametri, cadrul didactic va lua cele mai bune decizii, în ceea ce priveşte aşezarea în bănci, punând pe
primul plan argumentele de tip medical şi fizic.
Când vorbim de managementul clasei trebuie să avem în vedere şi aspectul cultural – estetic al clasei.
Având în vedere că o clasă reprezintă un grup organizat, profesorul poate să o identifice cu un element de
individualizare, de exemplu o mascotă, un simbol al clasei, o medalie preferată, o jucărie, un joc preferat, o poveste
care e reprezentativă pentru clasă, nişte fotografii cu copiii din clasa respectivă. Într-o clasă orientată spre nevoile
copilului, e mai uşor atât pentru copil, cât şi pentru dascăl să fie copleşit de posibilităţile de care dispun. Este
esenţial ca, la clasele mici, dascălul să aducă fel şi fel de variante pentru copii. În mod logic, clasa ar trebui
organizată pe centre de învăţare, care, unele din ele sunt esenţiale pentru o clasă sau pentru disciplinele opţionale:
centrul de lectură, centrul de scriere, centrul de ştiinţă, centrul de artă, centrul de matematică, centrul de
descoperiri, etc. O atenţie deosebită trebuie acordată distribuirii acestor centre în sala de clasă şi, implicit
distribuirii materialelor didactice în mod treptat şi metodic. Copiii trebuie învăţaţi să folosească materialele
corespunzător, pentru a asigura reuşita activităţilor desfăşurate.
De asemenea aspectul estetic al mobilierului, al materialului didactic utilizat are o importanţă
covârşitoare în ceea ce priveşte implicarea activă a copiilor mici în procesul instructiveducativ. Profesorul este
dator să educe copiii pentru a se comporta adecvat în procesul învăţării şi să-i implice în luarea deciziilor
referitoare la clasă. Timpul trebuie dozat astfel încât elevii să aibă mai curând voie să exploreze, dă discute şi să
descopere, decât să-l asculte pe dascăl; este necesar să se încurajeze învăţarea prin descoperire, prin implicare
activă a elevilor în găsirea soluţiilor la problemele cu care se confruntă.
Dimensiunea psihologică se referă la cunoaşterea, respectarea şi exploatarea particularităţilor individuale
ale elevilor. Factorul principal este dat, însă de capacitatea de munca a elevilor în clasă. Pentru a se stabili
momentul potrivit, când elevii pot lua contact cu sarcina de învăţare, este necesar să avem în vedere aspecte legate
de: stadiul dezvoltării psihologice a copiilor, care reprezintă o condiţie esenţială pentru reuşita actului de învăţare;
concepţia despre învăţare şi asimilare; analiza logico-cognitivă a conţinutului de învăţat (sociomoral). Un profesor
cu o bună pregătire profesională, atât de specialitate cât şi pedagogică trebuie să stăpânească cunoştinţe referitoare
la aceste aspecte.
Capacitatea de muncă poate fi nominală (totalitatea resurselor energetice şi funcţionale ale organismului,
sistem psihic, capacitatea de efort fizic şi intelectual), funcţională (energia fizică şi psihică solicitată şi utilizată
efectiv în activitatea şcolară), disponibilă (rezervele de energie psihică şi fizică de care dispune la un moment dat)
şi auxiliară (capacitatea de a face faţă şi altor sarcini extraşcolare). Capacitatea de învăţare este influenţată de
stadiul de dezvoltare psihologică, de concepţia despre învăţare, de modul cum prelucrează conţinuturile învăţării,
de starea de pregătire, componenta motivaţională, de nivelul resurselor intelectuale, al deprinderilor, atitudinea
faţă de muncă. Exploatarea managerială a acestora se regăseşte în distribuirea raţională a sarcinilor de învăţare,
în organizarea condiţiilor necesare învăţării, a timpului, în stimularea şi atribuirea de responsabilităţi în cadrul
grupului de elevi, în utilizarea relaţiilor de cooperare în rezolvarea sarcinilor, în coordonarea ritmurilor, în
antrenarea şi luarea de decizii. Dimensiunea socială a managementului clasei de elevi vizează aspecte privitoare
la: întinderea clasei, ca număr de elevi; interacţiunea membrilor clasei; scopurile comune pe termen scurt şi lung;
structura grupului, nivelele ierarhice; compoziţia şi organizarea, vizând omogenitatea şi eterogenitatea clasei;

33
sintalitatea ca personalitate a grupului; problematica liderilor formali şi informali; modul de circulaţie al
informaţiilor în grup, realizarea comunicării, mecanisme de transmitere a lor, direcţii de transmitere şi receptare.
Dimensiunea normativă indică toate normele, regulile, cerinţele care stau la baza constituirii grupului-clasă, a
reglării desfăşurării activităţii sale şi manifestate sub forma unor obişnuinţe, uzanţe, constante şi stereotipuri
comportamentale. La nivelul clasei acţionează două categorii de norme: - norme explicite, ca norme prescrise,
cunoscute, clar exprimate, imperative. Ele acţionează la nivelul procesului didactic (normativitatea didactică) şi
la nivel instituţional (şcolar) şi reglementează activitatea şcolară unitar pentru toţi elevii, trecând progresiv de la
impunere la interiorizare, conştientizare; - norme implicite, ca reguli “produse de viaţa în comun a grupului” , de
interiorizarea normelor explicite, de apelul la norme din afara clasei şi şcolii, de interacţiunile din viaţa grupului.
De aici importanţa cunoaşterii lor de către profesorul-manager şi găsirea modalităţilor de impunere, apoi de
interiorizare şi de transformare a lor în comportamente reale în grup, de perfecţionare a activităţii şi coeziunii
grupului, de prevenire şi combatere a conflictelor de norme şi conduite, de motivare a elevilor pentru viaţa în
grup.
Dar succesul managerial nu depinde numai de respectarea normelor clasei, ci şi a celor ale şcolii (cultura
şcolară), ca norme instituţionale, implicite. Dimensiunea operaţională se află într-o strânsă legătură cu cea
normativă, pentru că arată modul de percepere, aplicare, interiorizare, respectare a regulilor în cadrul grupului
grup, modul de armonizare a acţiunii profesorului cu cea a elevilor şi sensul în care fiecare înţelege şi respectă
normele şi regulile care se impun. Profesorul recurge la o serie de proceduri de intervenţie, în cazul nerespectării
normelor: sancţiunea (apelul la aceasta strategie se poate face numai în cazul în care subiectul are o anumită
maturitate psihoafectivă şi când a dobândit conştiinţa de sine; aplicată în condiţii de imaturitate psiho-afectivă,
pedeapsa nu provoacă decât teamă, intimidare, anxietate şi suferinţă, efecte nedorite atât pe termen scurt cât şi
prin efectele lor malefice, pe termen lung. Pedeapsa aplicată de un profesor care în mod obişnuit impune o anumită
distanţă socio-afectivă între el şi elevi, va înregistra efecte minore, posibil negative; nu acelaşi lucru se va observa
în urma aplicării pedepsei de către un profesor cald, implicat şi ataşat din punct de vedere socio-afectiv, metoda
se poate finaliza cu efecte pozitive imediate dar şi cu o constantă corectivă benefică pentru o perioadă mai lungă
de timp); conduita de dominare, de negociere(realizarea unei înţelegeri); de fraternizare (observându-şi neputinţa
de intervenţie, cadrul didactic se aliază cu elevii); respectarea unor ritualuri sau obiceiuri (profesorul îşi bazează
intervenţiile pe standardizare şi uniformizare); susţinerea morală (pune pe prim plan funcţia moralizatoare a
discuţiei directe). Toate acestea reduc situaţiile de criză normativă, de inadaptare şcolară, previn stările tensionale,
efectele psihologice ale inadaptării la grup şi activitate. Efectele pozitive se resimt în înţelegerea normelor,
acceptarea lor, demonstrarea preluării lor în comportament, includerea în sistemul personal de valori.
Dimensiunea inovatoare implică înţelegerea necesităţii de ameliorare, schimbare, perfecţionare a vieţii şi
activităţii clasei, a grupului şi apoi luarea de decizii adecvate şi aplicarea lor progresivă. Starea de inovare rezultă
din evoluţia clasei, din evaluările continue, din presiunea modelelor externe clasei, din schimbările la nivelul
şcolii, din conceperea şi aplicarea modalităţilor corective, din modul de receptare de către elevi şi apoi de partici
conştientă, din modul de învingere a rezistenţei la schimbare, din modul de valorificare şi trăire a satisfacţiilor
rezultate, din raportarea la motivaţiile elevilor. În ceea ce priveşte deciziile inovatoare este de menţionat
„necesitatea păstrării şi a identificării unor spaţii pentru eventuale decizii secundare, suplimentare, în decursul
fazei de intervenţie şi de execuţie”5 (spre exemplu în cazul unei intervenţii corecţionale, pedeapsa, reacţia elevului
la momentul respectiv poate determina o schimbare atitudinală a cadrului didactic). Activitatea cadrului didactic
nu trebuie să se caracterizeze prin pasivitate faţă de elementele de noutate ci, dimpotrivă, aceasta trebuie să implice
o maximă receptivitate.
Prin întreaga sa activitate de concepere, proiectare şi realizare a instruirii, profesorul desfăşoară o
activitate specifică de conducere la clasele pe care le are în grijă. Profesorul trebuie să fie un bun manager al clasei
de elevi pentru a putea obţine satisfacţie profesională, eficienţă maximă în activitatea sa didactică, fie că este
vorba de procesul de predare- învăţare-evaluare, fie că este vorba de toate celelate acivităţi legate de profesia de
dascăl. El este dator să educe copiii pentru a se comporta adecvat în procesul învăţării şi să-i implice în luarea
deciziilor referitoare la clasă. De aceea trebuie să fie cât mai conştient de arta conducerii în domeniul său specific.

BIBLIOGRAFIE
1. Romiţă Iucu, Managementul şi gestiunea clasei de elevi, Editura Polirom, Iaşi, 2003;
2. Elena Joiţa, Management educaţional, Editura Polirom, Iaşi, 2000;
3. Roxana Tudorică, Managementul educaţiei în context european, Editura Meronia, Bucureşti, 2007;

PROFESORUL, MANAGERUL CLASEI

34
PROF. CONTANU ALLINA - LAURA
ȘCOALA GIMNAZIALĂ "SF. ANDREI" SLOBOZIA

Motto: „Competenţele manageriale ale profesorului sunt existenţe privilegiate ce ne facilitează să dăm
viaţă unor valori” - Viorel Nicolescu

Noţiunea de management îşi are originea în termenii din limba latină - „manus agere” (mânuire, manevrare,
pilotare, conducere, strunirea cailor). În limba franceză termenii au evoluat formând cuvântul „manège”, în limba
italiană au format „maneggio”, iar în limba engleză, „to manage” (a reuşi, a conduce, a rezolva, a face faţă, a
dirija, a izbuti, a struni elemente pentru un ţel, a administra, a manevra, a stăpâni, a se descurca, a găsi mijloace,
a reuşi, a se pricepe să…., a cârmui, a duce la bun sfârşit).
Evoluţia termenului management a ajuns să desemneze activitatea/arta de a conduce, abilitate, organizare, reuşită
în atingerea obiectivelor, adoptarea deciziilor optime în proiectarea şi realizarea proceselor.
De asemenea, derivatul manager semnifică un conducător, administrator, director, coordonatorul unei echipe,
lider.
Cele mai frecvente semnificaţii etimologice ale termenului sunt cele de conducere, organizare, reuşită. Implicarea
mâinii, a abilităţii, a priceperii face trimitere la arta managerială care, spun specialiştii în domeniu, este mult mai
veche decât ştiinţa managementului.
Astfel, Peter F. Drucker, părintele managementului modern, consideră că managementul este o practică (...) şi
înseamnă performanţă mai mult decât cunoştinţe. Reputatul profesor de management pune accent pe latura
creativă şi demonstrativă a managerilor, pe rezultatele obţinute de aceştia în conducere. Performanţa trebuie
înţeleasă aici ca rezultat.
Frederick Winslow Taylor, considerat unul dintre părinţii managementului ştiinţific precizează: „cunoştinţele
exacte formează ştiinţa, iar aplicarea lor în practică, pentru atingerea unui scop anumit, constituie o artă.”
Dicționarul Explicativ al Limbii Române defineşte noţiunea de management astfel: „1. Activitatea şi arta de a
conduce. 2. Știința organizării și conducerii întreprinderilor, a valorificării eficiente a resurselor umane, financiare
și materiale ale unei organizații.”
Se poate afirma că managementul modern reprezintă o sinteză dintre ştiinţă, practică şi artă.
Şcoala este o instituţie de educaţie, dar poate fi considerată şi o organizaţie socială care învaţă şi îşi propune
permanent să îşi optimizeze structurile sale de planificare a activităţilor, de orientare metodologică a procesului
de învăţământ, de perfecţionare şi de inovare a acţiunilor şi a tehnicilor şi instrumentelor educative şi didactice,
în sensul dezvoltării acestora.
Managementul educației diferă de managementul general, în special prin finalități. Dacă în cazul managementului
economic vorbim în termeni de produs despre „profitul financiar”, în educație vorbim în termeni de valori, pe
care le va utiliza omul şi societatea, iar elevul, ca persoană pregătită pentru viaţă, pentru piața muncii, va obţine
rezultate care vor crea în continuare valori.
De aici apare legătura de determinare dintre rezultatul managementului economic și rezultatul managementului
educațional, în sensul că, pentru a obține un profit financiar trebuie să avem resurse umane capabile, bine pregătite
de şcoală, care să realizeze în societate rezultate pozitive. Acest deziderat se obţine prin îndeplinirea scopului
primordial al şcolilor, acela de a promova un demers educaţional eficient.
Managerul şcolar este un cadru didactic care pune în practică programul managerial, conduce profesorii şi elevii
din sistemul de învăţământ, precum şi personalul auxiliar şi administrativ, în scopul creşterii eficienţei procesului
instructiv-educativ. Managementul şcolar se poate structura şi la un nivel micro, adică un management al clasei
de elevi unde predomină activităţile de predare-învăţare-evaluare. Managementul clasei de elevi cuprinde nu
numai modalităţi de coordonare a procesului de predare-învățare-evaluare, ci presupune şi culegerea de informaţii
despre elevi, despre modul cum aceştia înţeleg lecţiile, cum se pregătesc, cum relaţionează. Din toate aceste
tehnici şi procedee combinate rezultă posibilitatea profesorului de a identifica mai multe modalități de intervenţie
şi de luare a unor decizii/microdecizii.
Managementul clasei de elevi/Gestiunea clasei de elevi sunt concepte legate de capacitatea profesorului de a
utiliza strategiile educaţionale, de a coordona/gestiona resursele umane şi materiale dintr-o clasă, în aşa fel încât
să eficientizeze activitatea didactică pentru a obţine rezultate pozitive, conform obiectivelor educaţionale pe care
şi le-a propus.
Managementul clasei de elevi reprezintă o componentă a managementului din educaţie care priveşte capacitatea
profesorului de a utiliza cele mai bune strategii educaţionale, în vederea coordonării resurselor umane (elevilor)
dintr-o clasă, în aşa fel încât să eficientizeze activitatea didactică şi să obţină rezultate pozitive în procesul
instructiv-educativ, conform obiectivelor educaţionale pe care şi le-a propus şi pe care le va duce la îndeplinire în
diferite grade, în funcţie şi de participarea şi implicarea elevilor în acest proces.

35
Managementul clasei constituie o provocare atât pentru profesorii debutanţi, care se află la început de carieră, cât
şi pentru profesorii cu experienţă, deoarece contextul educaţional se schimbă, se modifică şi se adaptează, în
funcţie de realităţile fiecărui colectiv de elevi, de cultura organizaţională a şcolii/clasei, de relaţiile şi de
interacţiunile educaţionale sau de crizele educaţionale care pot apărea în climatul clasei sau al şcolii, de
schimbările din societate şi de progresul realizat de şcoală.
Conceptul de management al clasei poate fi interpretat ca o reformulare a procesului de predare-învățare-evaluare
realizat în sala de clasă, în contextul noilor realități psihosociale pentru tinerii de astăzi. Atât profesorii, cât şi
elevii pot aduce îmbunătățiri procesului, pot redescoperi plăcerea în arta predării-învăţării-evaluării, iar elevii pot
regăsi în sala de clasă sentimentul de motivație a învăţării.
În sistemul social de educaţie şi învăţământ profesorii trebuie să se raporteze la cei pe care îi educă, să stabilească
relaţii de cooperare cu elevii şi părinţii acestora şi cu ceilalţi actori educaţionali din comunitate. Ei nu educă numai
de la catedră, în clasă, ci şi prin fiecare activitate de relaţionare cu elevii şi părinţii, desfăşurând o muncă de
creştere şi dezvoltare, de conducere/coordonare prin colaborare. Activitatea profesorilor se desfăşoară în faţa unor
individualităţi psihice umane în formare. De aici derivă necesitatea unei maxime responsabilităţi a profesorilor
faţă de comportamentele şi intervenţiile tuturor actorilor sociali care intervin în actul educaţional.
Aceasta este perspectiva care conferă cadrelor didactice o poziţie specială, unică. În faţa copiilor, educatorii devin
reprezentanţii lumii adulţilor, lumea pentru care îi pregătesc pe aceştia.
Comportamentele fundamentale ale cadrului didactic în activitatea instructiv-educativă cu clasa de elevi sunt:
1. Planificarea activităţilor cu caracter instructiv şi educativ, determinarea sarcinilor şi obiectivelor pe variate
niveluri, structurarea conţinuturilor esenţiale şi alcătuirea orarului clasei. Câteva elemente esenţiale ale planificării
sunt legate de stabilirea operaţională a obiectivelor, analiza detaliată a resurselor educaţionale şi manageriale,
precizarea activităţilor ce se vor organiza pentru realizarea obiectivelor - stabilirea şi eşalonarea în timp a
responsabilităţilor pentru cadrul didactic, dar şi pentru elevi.
2. Organizarea activităţilor clasei, fixarea programului activității instructiv-educative, structurile şi formele de
organizare, determinarea climatulului şi mediului pedagogic; organizarea presupune atât cunoaşterea mijloacelor
operative, cât şi a locului şi a rolului precis al fiecărui membru al clasei de elevi în cadrul instituţionalizat dat, a
capacităţilor sale de îndeplinire a sarcinilor instructiv-educative. O soluţie foarte practică pentru o bună organizare
a activităţilor în clasa de elevi este Regulamentul de Ordine Interioară, care prevede obligaţiile instituţionale şi
personale ale membrilor acestei interacţiuni manageriale, disciplina, recompensele şi sancţiunile precum şi
detalierea, până la cele mai mici amănunte, a responsabilităţilor, a formelor de activitate, a timpului - pentru
echilibrarea optimă a procesului de conducere, în structura actului de organizare, un rol important joacă
formularea clară a obiectivelor şi motivarea elevilor.
3. Comunicarea informaţiilor ştiinţifice, seturilor axiologice sub forma mesajelor, stabilirea canalelor de
comunicare şi repertoriile comune. Activitatea educativă implică, de altfel, şi un dialog continuu cu elevii, ilustrat
prin arta formulării întrebărilor, dar şi prin libertatea acordată elevilor în structura răspunsurilor. Dialogul elev-
profesor necesită un climat educaţional stabil, deschis şi constructiv.
4. Conducerea activității în clasă, direcţionând procesul asimilării, dar şi al formării elevilor prin apelul la
normativitatea educaţională; prin conduita sa psihopedagogică, profesorul facilitează elaborarea sentimentelor
şi ideilor comune.
5. Coordonarea activităţilor instructiv-educative ale clasei, urmărind în permanenţă realizarea unei sincronizări
între obiectivele individuale şi cele comune, evitând suprapunerile ori risipa şi contribuind la întărirea solidarităţii
grupului. La nivelul managementului clasei de elevi, profesorul trebuie să manifeste interes faţă de organizare,
întrucât aceasta favorizează şi focalizarea pe obiectivele prioritare în limitele unei unităţi de cerinţe, de acţiune
grupală şi instituţională, cu specificarea clară şi precisă a termenelor şi a responsabilităţilor pe intervale de timp
controlabile.
6. Motivarea activității elevilor prin formele de întăriri pozitive şi negative, utilizarea aprecierilor verbale şi
reacţiilor nonverbale în sprijinul consolidării comportamentelor pozitive; încurajarea şi manifestarea solidarității
cu unele momente emoţionale ale clasei;
7. Îndrumarea elevilor prin intervenţii punctuale adaptate situaţiilor apărute, prin sfaturi şi recomandări care
urmăresc susţinerea comportamentelor şi reacţiilor elevilor şi-i controlează în scopul cunoaşterii stadiului de
realizare şi de performanţă a obiectivelor. Controlul are doar un rol reglator şi de ajustare a activităţii şi atitudinii
elevilor.
8. Evaluarea măsurii în care scopurile şi obiectivele propuse într-o etapă managerială au fost atinse prin
utilizarea instrumentelor de evaluare sumativă, prin prelucrarea statistică a datelor obţinute şi prin elaborarea unei
sinteze privitoare la aprecierile finale. Judecăţile valorice emise vor constitui o bază solidă a procesului de
caracterizare a elevilor. Evaluarea de această natură este atât de tip cantitativ, cât şi calitativ şi reprezintă un
fundament psihologic şi managerial foarte eficient pentru optimizarea proceselor interacţionale din clasa de elevi.
9. Consilierea elevilor atât în activităţile şcolare, cât şi în cele extraşcolare şi extracurriculare, prin sfaturi ori prin
orientarea culturală a acestora. O contribuţie deosebită o are intervenţia profesorului în orientarea şcolară şi
profesională, dar şi în cazurile de patologie şcolară. Consilierea este doar un instrument de lucru în mâna, mintea
şi inima acestuia pe lângă instrumentele fundamentale care trebuie identificate în demersurile educaţionale.

36
Specialiştii în domeniu au stabilit pentru managementul clasei trei componente esenţiale: managementul
conţinutului, managementul problemelor disciplinare şi managementul relaţiilor interpersonale.
Noţiunea de management al conţinuturilor intervine când profesorul se află în postura de a coordona şi organiza
materialul de studiu în spaţiul pe care îl are, de a utiliza materialele şi echipamentele aferente, care se potrivesc
acelor conţinuturi, de a îndruma mişcarea şi aşezarea elevilor, toate acestea fiind integrate într-o arie curriculară
sau într-un program de studiu.
Managementul problemelor disciplinare se referă la tehnicile necesare rezolvării problemelor de disciplină în
clasă. Prin integrarea ideii diversităţii şi a individualităţii, în acelaşi timp, în filosofia educaţională, cadrele
didactice pot îmbunătăţi managementul clasei. Managementul problemelor disciplinare este esenţial pentru
crearea unui demers de predare-învăţare ordonat, orientat spre rezolvarea sarcinilor, care să le asigure elevilor mai
multă independenţă şi autonomie în procesul de socializare.
Componentele unui plan de management al problemelor disciplinare pot să cuprindă:
- recompensarea comportamentului responsabil;
- corectarea şi îndreptarea comportamentului iresponsabil şi inadecvat contextului clasei;
- ignorarea unor comportamente uşoare de indisciplină, care nu trebuie luate neapărat în seamă;
- controlul consecvent, mustrări verbale blânde, dacă este cazul etc.
Managementul relaţiilor interpersonale se focalizează asupra clasei ca microsistem social. Rolurile şi aşteptările
cadrelor didactice şi ale elevilor construiesc un mediu de învăţare. Cu alte cuvinte, cultura şcolară a unei instituţii
educaţionale este specifică organizaţiei şcolare percepută ca grup social. Relaţiile educaţionale dintre profesor-
elev sunt esenţiale pentru asigurarea unui climat şcolar pozitiv, dar şi cele dintre elevi, dintre elevi şi părinţi, dintre
profesori şi părinţi.
Managementul climatului educaţional se referă la sistemul de relaţii (profesor-elevi, elevi-elevi, elevi-grup, atât
din clasă cât şi din alte clase), dar vizează şi sistemul de reguli, norme şi proceduri care reglementează desfăşurarea
activităţii educaţionale.
Scopul normelor explicite (cele recunoscute de toţi prin legi, regulamente, metodologii) sau implicite (cele ale
grupului, stabilite în clasa respectivă după recomandările din cele explicite) este acela de a modela
comportamentele elevilor în raport cu valorile grupului. Regulile odată stabilite de comun acord, trebuie urmate
cu respect de către toţi elevii (fie că sunt de comportament, de igienă, de securitate şi siguranţă colectivă sau
personală).
Câteva sugestii de stabilire a regulilor în clasă, vor aduce eficacitate în această direcţie, dacă se vor respecta
anumite criterii:
- stabilirea regulilor la începutul anului şcolar de comun acord între profesorul-manager şi elevi;
- precizarea lor clară şi formularea pozitivă, specificând comportamentul aşteptat;
- respectarea depinde de numărul regulilor; acestea să fie mic (6-7 reguli de bază) pentru a fi reţinute şi însușite,
axate pe comportamente specifice;
- focalizarea pe îmbunătăţirea condiţiilor de învăţare în clasă;
- afişarea într-un loc vizibil, pentru ca elevii să le poată vizualiza şi să şi le reamintească, să li se întipărească;
- fixarea unor recompense pentru respectarea regulilor;
- precizarea consecinţelor nerespectării fiecărei reguli;
- aplicarea în mod consecvent, atât a recompenselor cât şi a excepţiilor de la aplicarea lor, în conformitate cu
gravitatea comportamentului;
- aplicarea consecinţelor se va face vizând doar comportamentul nedorit, nu blamând elevul;
- adaptarea flexibilă a regulilor după vârsta elevilor (situaţiile sunt diferite şi vârstele copiilor sunt diferite);
- afişarea responsabilităţilor profesorului şi a drepturilor elevilor şi profesorului.
Realizarea unui management eficient al clasei de elevi presupune monitorizarea intensă a procesului instructiv-
educativ, organizarea unor lecţii interesante, atractive și coerente, dar şi asigurarea unor condiţii satisfăcătoare.
În spiritul pedagogiei secolului XXI, profesorii trebuie să-şi dezvolte capacitatea de adaptare la nevoile de
schimbare a elevilor. Lumea de astăzi este într-o continuă schimbare, globalizarea, supertehnologizarea şi
modernizarea impun oamenilor să se adapteze în mod constant. Sistemul şcolar, de asemenea trebuie să-i
pregătească pe elevi pentru viaţă şi pentru adaptare pe piaţa muncii, într-o lume unde majoritatea oamenilor vor
fi nevoiţi să comunice, să relaţioneze cu persoane care vin din culturi foarte diferite şi să aprecieze idei şi valori
diverse, să-şi formeze noi perspective. Şcolile secolului XXI ar trebui să-i înveţe pe tineri cum să facă faţă
schimbărilor rapide şi cum să se adapteze la noile condiţii, practicând o comunicare eficientă, dezvoltându-şi
capacitatea de relaţionare, identitatea şi autonomia. Succesul şi reuşita în educaţie constau în capacitatea tinerilor
şi a tuturor actorilor educaţionali de a folosi informaţia în situaţii reale de viaţă, de a demonstra competenţe
transversale, pe lângă cele de bază, de a manifesta o atitudine potrivită contextului societăţii actuale.
Metodele noi sau cele tradiţionale, tehnologia trebuie să îi înveţe pe elevi:
- cum să înveţe eficient, folosind timpul în mod judicios, organizând cu grijă spaţiul învăţării;
- cum să devină învăţarea eficace, adică să producă efectul aşteptat;
- cum să înţeleagă şi să gândească în mod critic şi constructiv;
- cum să fie creativi, bazându-se pe ceea ce pot ei adăuga la ceea ce li se prezintă sau folosindu-şi imaginaţia;

37
- cum să rezolve problemele şi să găsească noi soluţii;
- cum să ia decizii bune care să aducă rezolvări ale unor situaţii.
Cadrul didactic ca manager al clasei trebuie să cunoască foarte bine resursele educaţionale pentru a le putea
exploata în urma unei selecţii pertinente, stabilind variate moduri de acţiune, în funcţie de complexitatea situaţiilor
educaţionale. Principalele resurse educaţionale din structura activităţii de predare-învăţare intră în acţiune şi în
mecanismul care generează un management al clasei de calitate. Acestea se referă la:
- resursele umane: capacitatea de muncă a cadrului didactic, capacitatea de muncă a elevilor (capacitatea de
învăţare), competenţele manageriale ale cadrului didactic, resursele comunităţii şcolare, structura familială a
colectivului de elevi, climatul organizaţional al școlii;
- resurse valorice: idealul educațional, normativitatea socială (raportul libertate/autoritate şi concepţia despre
disciplină);
- resurse materiale: spaţiul de învățământ al sălii de clasă, mobilierul școlar, materiale didactice și mijloacele de
învățământ;
- resurse financiare: cheltuielile materiale, bursele, autofinanţarea, sponsorizările.
Profesorul este om care făureşte oameni, lucrează cu cuvântul, are misiunea de „a face din cuvinte lucruri” şi de
a comunica, într-o asemenea manieră cu elevii săi, încât pasiunea şi entuziasmul să îmbrăţişeze pregătirea
profesională de specialitate, pregătirea psihopedagogică şi aceea de management al clasei. Competenţele
profesorului ca manager şi lider al clasei se demonstrează în şcoală, în sala de clasă, în mijlocul elevilor cu ei şi
pentru ei.

BIBLIOGRAFIE:
- Academia Română, Dicționarul explicativ al limbii române, Editura Univers Enciclopedic, 2016
- Drucker Peter, Despre decizie și eficacitate, Editura Meteor Business, 2010
- Nicolescu Viorel, Dicționar de pedagogie, Editura Didactică și Pedagogică, 1979
- Niculescu Maria, Managementul clasei de elevi, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2016
- Taylor Frederick Winslow, The Principles of Scientific Management, Harper & Brothers Publishers

UTILIZAREA TEHNICILOR SOCIOMETRICE- MODALITATE DE

CUNOAȘTERE ȘI ASIGURARE A UNUI MANAGEMENT CORESPUNZĂTOR
PENTRU CLASA DE ELEVI

PROF. CULIDIUC MILITINA CLEOPATRA,

CENTRUL ȘCOLAR DE EDUCAȚIE INCLUZIVĂ ”SF. ANDREI”, GURA
HUMORULUI

Nu este greșit să afirmăm faptul că, în domeniul educației, clasa de elevi joacă un rol deosebit de important pe
scena desfășurării actului didactic. Elevul nou pătruns în școală, este integrat mai întâi fizic în această structură
numită clasa de elevi. Pe măsură ce timpul trece, rolul pe care clasa de elevi îl joacă este acela de asigurare a unui
cadru de manifestare a unor seturi complete și complexe de comportamente și atitudini ce pot favoriza sau,
dimpotrivă, pot frâna procesul de învățare. Desigur, clasa de elevi nu trebuie privită ca un dat de sine stătător ci
ca un proces în plină desfășurare, ”un grup social unde, ca urmare a interrelațiilor ce se stabilesc între membrii ei,
apare și se manifestă o realitate socială cu consecințe multiple asupra desfășurării procesului instructiv-educativ”
(Nicola Ioan, „Microsociologia colectivului de elevi”).
În cadrul acestui grup social se manifestă forțe și relații care sunt greu de surprins prin metodele de cunoaștere
uzuale cum ar fi observația colectivului de elevi. Multe din aceste legături se manifestă profund și influențează
comportamentul elevului ca individ. Metodele sociometrice aduc avantajul obținerii unor date obiective cu privire
la relațiile și ierarhizările manifeste la nivelul clasei.
Inventarierea corectă a acestora poate facilita găsirea unor căi de intervenție pe care profesorul să le aplice astfel
încât, clasa, ca celulă de bază a școlii, să constituie o permanentă sursă de creștere și dezvoltare armonioasă pentru
elevi.
Este de la sine înțeles că, orice intervenție realizată de cadrul didactic trebuie bine gândită și corect aplicată,
deoarece, profesorul vine ca o intervenție exterioară ce poate afecta ierarhii și obișnuințe deja bine ancorate la
nivelul grupului. Orice greșeală făcută în acest domeniu poate mări prăpastia dintre grupul de elevi și profesor,

38
poate deteriora chiar iremediabil relația dintre cadrul didactic și clasa de elevi, poate accentua anumite
comportamente incorecte existente la nivelul grupului, efectele fiind tocmai inverse față de ceea ce s-a urmărit.
Aplicarea testelor sociometrice ajută profesorul să observe microgrupurile existente precum și relațiile dintre ele,
să identifice liderii grupului, să identifice elevii marginalizați. Cu cât clasa de elevi este mai mare, cu atât șansa
de fragmentare în microgrupuri este mai mare. În cazul claselor mai reduse numeric, se pot identifica elevii izolați
și mai ales liderii.
Testele sociometrice se administrează claselor nou formate, după perioada de cunoaștere și acomodare a elevilor
unii cu alții, precum și periodic, ori de câte ori se consideră necesar de către cadrul didactic. De asemenea, prin
testul sociometric se pot investiga relațiile în cadrul activităților de învățare precum și relațiile stabilite la nivelul
activităților recreative. Uneori pot să apară diferențe consistente între cele două aspecte investigate. Interpretarea
rezultatelor unui test sociometric se face relativ ușor.:
se realizează matricea sociometrică ce sintetizează alegeri/ respingeri primite și respectiv exprimate;
se centralizează datele pe orizontală și respectiv pe verticală obținând indicii prețioase cu privire la expansiunea
socială și respectiv incluziunea socială a fiecărui elev.;
se calculează indicii statutului sociometric.
se realizează sociograma colectivă și sociogramele individuale pentru fiecare elev în parte.
Ceea ce trebuie să înțeleagă orice cadru didactic este faptul că, apariția acestor relații între elevii din componența
unei clase este rezultatul exprimării unor preferințe/ alegeri care pot să apară spontan. Atunci când relațiile sunt
pozitive, este recomandat să se desfășoare activități care să încurajeze menținerea lor. Dacă însă, există relații
tensionate, o divizare puternică a colectivului de elevi, elevi marginalizați, măsurile trebuie luate cât mai rapid
astfel încât să se evite pe cât posibil apariția unor conflicte mai grave.
O atenție sporită trebuie acordată elevilor marginalizați, deoarece aceștia pot fi ținta bullyingului, fenomen des
întâlnit în cadrul claselor.
În continuare este prezentat un model de test sociometric așa cum a fost aplicat la o clasă cu elevi de la CSEI ”Sf.
Andrei” Gura Humorului.

Testul sociometric
Numește trei dintre colegii tăi, cu care ai dori să lucrezi în grupă în cadrul unei activități:

......................................................................
......................................................................
......................................................................

Numește trei dintre colegii tăi, cu care nu ai dori să lucrezi în grupă în cadrul unei activităţi:
........................................................................
........................................................................
........................................................................

Precizări:
- încercați să fiți foarte sinceri;
- răspunsurile vor rămâne secrete și nu vor influența în nici un fel relațiile voastre.

Matricea sociometrică

-3 -2 +1 +2 +3 -1
-1 -3 -2 +2 +3 +1
+2 +3 -1 +1 -2 -3
-3 -1 +3 +2 +1 -2
-1 +2 +3 +1 -3 -2
-3 +1 +2 -2 +3 -1
-1 +1 +2 -3 -2 +3
-3 +3
+1 -3 +2 +3 -2 -1
+3 -2 -1 -3 +2 +1
+2 -3 +1 -1 -2 +3
-3 -2 +1 +3 -1 +2
-3 +2 -1 +3 -2 +1
+1 +2 +3

39
 +3 +2
-3 +1 +2 -2 +3 -1
-3 -2 +3 +2
-2 -3 +3 +2 -1 +1
-3 -2 -1 +1 +2 +3
Ab 3 2 3 2 3 - 6 1 3 3 10 5 1 1 1 1 5 1 1
Va 6 5 4 6 7 - 13 2 5 5 24 10 3 1 1 2 10 3 2
Rb 3 3 10 - 6 - 5 2 1 2 1 - 4 2 - 2 - 4 2
Vr 5 9 24 - 13 - 10 4 2 3 3 - 7 3 - 5 - 7 3
Iss 0,16 0,11 0,16 0,11 0,22 0 0,33 0,05 0,16 0,16 0,55 0,27 0,05 0,05 0,05 0,05 0,27 0,05 0,05
Isp 0,05 -0,22 -1,11 0,33 -0,33 0 0,16 -0,11 0,16 0,11 1,16 0,55 -0,22 -0,11 0,05 -0,16 0,55 -0,22 -0,05

Unde a fost notat cu:

Ab- alegeri brute
Va- valoarea alegerilor
Rb- respingeri brute
Vr- valoarea respingerilor
Iss- indicele de statusului sociometric= nr. alegeri primite/ (N-1) (unde N=numărul de elevi)
Isp= indicele statutului preferențial= (Nr alegeri primite- nr de respingeri primite)/ N-1
Iea-= indicele de expansiune afectivă= Nr. alegeri exprimate/ nr de respingeri exprimate. (nu se calculează în
acest exemplu deoarece s-au cerut exact 3 alegeri și 3 respingeri)

Prin calcularea indicilor de statut sociometric se cunoaște poziția fiecărui elev în grup. Acest indice permite și
realizarea sociogramelor. În centru se vor regăsi elevii cu Iss mai mare iar la exterior cei cu un indice mic al
statutului sociometric.
Pe baza datelor înregistrate se mai pot calcula:
Ic=indicele de coeziune al grupului= (R x q) / (U x p), unde:
R= nr. relații reciproce,
U= nr. relații unilaterale
p= k/ (N-1), k= nr. alegeri permise
q=1- p
S-a obținut o valoare Ic= 9.37.

Deși există aplicații software care realizează sociograme, acestea nu sunt gratuite. S- a desenat sociograma pentru
a ilustra în mod sugestiv relațiile surprinse la nivelul clasei de elevi.

40
Sociograma

În funcție de indicii statutului preferențial, elevii au fost încadrați astfel:

Elevii Va- Vr Nr. elevi Isp STATUT

11 21 1 1,06 POPULARI
12, 17 10 2 0,55
4 6 1 0,33 ACCEPTAȚI
7, 9 3 2 0,16
10 2 1 0,11
1, 15 1 2 0,05
6 0 1 0 INDIFERENȚI
19 -1 1 -0,05 RESPINȘI
8, 14 -2 2 -0,11
16 -3 1 -0,16
2, 13, 18 -4 3 -0,22
5 -6 1 -0,33
3 -20 1 -0,11

Elevul 11 este liderul grupului, există un număr mare de elevi respinși. Se constată că 5 din cei 6 elevi proveniți
din sistemul de protecție fac parte din grupul elevilor respinși.
Așa cum am precizat anterior, aplicarea testului sociometric permite depistarea elevilor izolați sau respinși astfel
încât să se poată hotărî necesitatea desfășurării unui program educativ cu scopul creșterii coeziunii grupului.
Trebuie remarcat că, deși tehnicile sociometrice surprind imaginea relațiilor din cadrul grupului într-un moment
punctual, nu pot oferi indicii privind cauzele care au dus la apariția unor relații defectuoase în cadrul grupului și
nu pot exprima dinamica și complexitatea relațiilor din cadrul grupului, acestea rămân totuși instrumente deosebit
de utile în activitatea de management la nivelul clasei de elevi.

41
BIBLIOGRAFIE:
Mureșan, A., „Cunoașterea și conducerea grupurilor sociale”, Editura Accent, București, 2005;
Nicola, I., „Introducere în psihologie și teoria curriculumului”, Editura Corint, București, 2003.
Nicola, Ioan, “Microsociologia colectivului de elevi", E.D.P., Bucuresti, 1974
Cucoș, C., „Pedagogie”, Editura Polirom, Iași, 2006.

MANAGEMENTUL CARIEREI ȘI AL DEZVOLTĂRII PERSONALE

Prof. MARINELA DIEACONU

COLEGIUL NAȚIONAL UNIREA, TURNU MĂGURELE

Lumea de astăzi este într-o continuă schimbare, tehnologizarea, globalizarea, modernizarea impun oamenilor să
se adapteze în mod constant, de aceea profesorii trebuie să-și dezvolte capacitatea de adaptare la nevoile de
schimbare ale elevilor. Școala trebuie să-i pregătească pe elevi pentru viață și pentru adaptarea pe piața muncii
astfel încât ei să fie capabili să comunice, să relaționeze cu persoane care vin din culturi diferite și să aprecieze
idei și valori diverse. Ei trebuie să facă față schimbărilor rapide și să se adapteze la noile condiții, dezvoltându-și
capacitatea de relaționare, identitatea și autonomia. Succesul în educație constă în capacitatea elevilor, a
profesorilor de a folosi informația în situații reale de viață. În acest scop trebuie să se pună accentul pe
operaționalizarea cunoștințelor, informațiilor, adică pe formarea de abilități, de capacităti, de deprinderi sau de
priceperi. De aceea este necesar ca atât metodele noi cât și cele tradiționale să-i învețe pe elevi cum să învețe,
adică să producă efectul așteptat; cum să înteleagă și să gândească în mod critic și constructiv; cum să fie creativi;
cum să rezolve problemele și să gândească soluții; cum să ia cele mai bune decizii în anumite situații.
Utilizând tehnologiile IT moderne și metode interactive de predare învațare adaptate la contextul clasei, profesorul
poate determina ca educația să fie centrată pe elev. Procesele manageriale din învățământ sunt diferite de procesele
de conducere, managementul din alte sectoare sociale deoarece în educație elevii trebuie să-și formeze competențe
pe care le vor folosi in situații reale de viata. Învățarea școlară trebuie să reprezinte o bază puternică pentru
învățarea pe durata întregii vieți. Tinerii trebuie să-și dezvolte abilitățile necesare pentru menținerea pe durata
întregii vieți a dorinței de învățare.
Profesorul trebuie să combine învațarea tradițională, centrată pe valorizarea elevilor, cu metode și mijloace de
învățământ modern. Prin inserarea în scenariile didactice a unor secvențe de instruire care utilizează tehnologia
informației și comunicării crește motivarea elevilor pentru educația și instruirea oferite de școala. Metodele
tradiționale folosite în procesul de predare-învățare nu mai motivează elevii; ei preferă să obțină informațiile cu
ajutorul internetului, apelând la platforme online, softuri și nu din cărti. Modul virtual de instruire este preferat de
elevi deoarece le ofera posibilitatea să-și dezvolte liber personalitatea și să acumuleze cunoștințe prin asumarea
rolului cu care ei se simt compatibili. Profesorul bun este cel care știe cum să le faciliteze elevilor drumul în
procesul de învățare, de educare, adaptând noile informații în domeniu la realitatea educațională, la contextul
clasei; el are capacitatea de a le dărui elevilor din ceea ce știe, folosind anumite strategii educaționale.
Managementul clasei constituie o provocare pentru orice profesor deoarece contextual educațional se schimbă și
se adaptează în funcție de realitățile fiecarui colectiv de elevi, de relațiile și interacțiunile educaționale care pot
apărea în clasă, de schimbările din societate. Profesorii trebuie să se raporteze la cei pe care îi educă, să stabilească
relații de cooperare cu elevii și părinții acestora. Ei nu educă numai în clasă, de la catedră, ci si prin fiecare
relaționare cu elevii și părinții.
Dacă considerăm activitatea desfăşurată de profesor la clasă o activitate de conducere a colectivului de elevi,
profesorul care coordonează efectiv procesul instructiv‐educativ şi îi orientează, îi motivează, îi îndrumă, îi
consiliază şi îi evaluează pe elevi, se preocupă de climatul educativ al clasei pe care o conduce, este un profesor
bun şi un manager al clasei. Condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească un profesor pentru a fi manager şi lider
sunt: să aibă pregătire de specialitate în domeniu, dar şi specializare în domeniul psihopedagogic şi al
managementului clasei, talent, vocaţie şi dedicaţie, să reuşească să‐i implice pe elevi în propria formare,
adică să deţină şi abilităţi de lider. El trebuie să se pregătească și pentru noile roluri educațional-manageriale care
au apărut ca urmare a evoluției societății și a creșterii complexității demersului educational. Ca manager și lider
al clasei, profesorul trebuie să își actualizeze și să își adapteze competențele și rolurile manageriale în funcție de
situațiile care intervin în activitatea sa. Realizarea unui management eficient al clasei presupune monitorizarea
procesului instructive educative, organizarea unor lecții interesante.

42
Influența educativă pe care cadrului didactic o exercită asupra clasei de elevi este determinată de modul în care
acesta își îndeplinește rolurile manageriale:
Planificarea. Cadrul didactic planifică întreaga activitate de formare și educare a elevilor în funcție de idealul
educațional, de obiectivele urmărite și de particularitățile grupului clasei
Organizarea. Întreaga activitate a clasei de elevi este organizată de cadrul didactic, cu consultarea membrilor
grupului și cu delegarea responsabilităților în rândul elevilor. Participarea elevilor clasei la organizarea muncii
conduce la o atitudine pozitivă a acestora față de obiectivele urmărite și îi motivează pentru îndeplinirea lor.
Comunicarea.Comunicarea cu elevii este esențială și trebuie înțeleasă ca proces ce se desfășoară de la
profesor la elev, de la elev la profesor și între elevi. Relațiile dintre profesor și elev sunt deschise, sincere pentru
ca mesajul să fie bine perceput și liber acceptat. Calitatea comunicării influențează climatul psihologic.
Coordonarea. Coordonarea activității clasei presupune asigurarea legăturilor dintre obiectivele clasei și cele ale
membrilor grupului, coerența acestora și repartizarea sarcinilor în funcție de tipul de lucru, evitarea consumului
inutil de timp sau a pierderilor.
Îndrumarea. Cadrul didcatic este principalul îndrumător ale elevilor în procesul învățării. Pentru aceasta,
profesorul trebuie să-și cunoască bine elevii și să-i îndrume în funcție de problemele fiecăruia, deoarece
îndrumările cu caracter general, „bune pentru toți”, sunt destul de rare. În funcție de îndrumările primite, elevul
își formează comportamente care îl ajută sau nu să se integreze în activitatea de învățare.
Motivarea. Unul din rolurile principale ale cadrului didactic ca manager al clasei este motivarea elevilor pentru
învățare, încât aceasta să nu fie doar o obligație, ci o dorință care vine din interiorul fiecăruia.
Consilierea. Consilierea este o relație specială creată între cadrul didactic și elev cu scopul declarat de a-l ajuta în
domenii ca orientarea școlară și profesională, cunoașterea personală și a grupului, orientare centrală, aprecierea
valorilor, a conduitelor etc.
Controlul. Controlul este necesar în orice activitate și indiferent de vârsta și experiența celor controlați. Cadrul
didactic controlează dacă se îndeplinesc sarcinile didactice și cum se realizează ele, nivelurile de performanță la
care se îndeplinesc obiectivele stabilite etc. Controlul urmărește să regleze activitate în timpul desfășurării.
Evaluarea. Evaluarea se realizează după parcurgerea unor etape mai mici sau mai mari și cu folosirea unor
instrumente specifice. Evaluarea se desfășoară în trei etape distincte: măsurarea, analiza rezultatelor și măsuri
ameliorative. Instrumentele de evaluare se construiesc în funcție de obiectivele urmărite. Dacă instrumentele de
evaluare au fost întocmite și aplicate corect, avem informații clare, obținute pe baze științifice, care să stea la baza
deciziilor cele mai potrivite privind dezvoltarea clasei de elevi.
Profesorul își creează condițiile necesare pentru reușita activităților în clasă, nu numai sub aspectul precizării
clare a obiectivelor, prelucrării conținutului tematic, alegerii strategiilor, ci și al celorlalte condiții care facilitează
desfășurarea optimă în plan pedagogic: condițiile ergonomice, psihologice, sociale, operaționale, inovatoare,
normative
Pentru a fi un bun manager al clasei de elevi, cadrul didactic trebuie să aibă o concepţie largă asupra educaţiei şi
instruirii, o înţelegere clară a funcţiei şi rolurilor manageriale derivate, a puneri lor în aplicare pentru variatele
situaţii educaţionale. Managementul clasei de elevi oferă cadrului didactic cunoașterea practica a psihologiei
individuale a elevilor, capacitatea de a-i înțelege și de a se apropia de ei, priceperea de a transmite cunoștințele pe
care le deține, capacitatea de a relaționa afectiv cu fiecare elev și cu clasa ca grup.

BIBLIOGRAFIE
Florescu M.C. Managementul educației. Oradea: Ed. Eurogrup, 2002
Iucu R. Managementul clasei de elevi. Aplicaţii pentru gestionarea situaţiilor de criza educaţionala. Iaşi; Ed.
Polirom, 2006
Niculescu M. Managementul clasei de elevi; Ed. Presa Universitara Clujeana, 2016

MANAGEMENTUL GRUPEI DE PREȘCOLARI

PROF. ERDEI RAMONA FLORICA

G.P.P.NR.56, ORADEA

Managementul educației reprezintă acea știință pedagogică, elaborată interdisciplinar, pentru studierea
evenimentelor care intervin într-o activitate pedagogică: decizie, organizare, gestiune. Managementul grupei se
referă la organizarea şi conducerea în cele mai bune condiţii a procesului de învăţământ, dar şi a grupei. În sistemul
43
social de educație și învățământ, educatorii trebuie să se raporteze la cei pe care îi educă, să stabilească relații de
cooperare cu părinții acestora și cu alți factori interesați ai societății. Ei nu educă numai la catedră sau în clasă, ci,
prin fiecare contact relațional cu copiii și părinții, desfășoară o muncă de creștere și dezvoltare, de conducere și
direcționare. Activitatea cadrelor didactice se desfășoară în fața unor individualități psihice umane în formare. De
aici derivă necesitatea unei maxime responsabilități față de comportamentele și intervențiile educatorului.
Managementul clasei are ca scop încurajarea controlului comportamental al copiilor prin promovarea rezultatelor
și comportamentelor școlare pozitive. De aceea rezultatele școlare, eficiența didactică a adultului și
comportamentul celor doi parteneri în educație pot fi integrate în managementul clasei.Astfel,educatorul-manager
își creează condițiile necesare pentru reușita activităților la grupă, nu numai sub aspectul precizării clare a
obiectivelor, prelucrării conținutului tematic, alegerii strategiilor, etc., ci și al celorlalte date care facilitează
desfășurarea optimă în plan pedagogic: condiții ergonomice, psihologice, sociale, operaționale, inovatoare,
normative. Dimensiunea ergonomică asigură condițiile materiale, de confort acțional: dispunerea mobilierului în
sală, adaptarea spațiului la necesitățile somato-fiziologice de sănatate ale elevilor, pavoazarea sălii de
grupă.Dimensiunea psihologică se referă la modalitățile de respectare, utilizare, antrenare, stimulare a
particularităților individuale ale copiilor, a capacităților de joc și învățare (distribuirea rațională a sarcinilor de
învățare, organizarea condițiilor necesare, a timpului, stimularea și atribuirea de responsabilități, utilizarea
relațiilor de cooperare în rezolvarea sarcinilor, în coordonarea ritmurilor, în luarea de decizii).Dimensiunea socială
asociază grupa de copii și grupul social. Ca grup social, grupa de copii ridică probleme precum: componența
numerică a grupei, interacțiunea membrilor grupei, scopurile comune pe termen scurt și lung, compoziția și
organizarea, dinamica, coeziunea ca rezultat al interacțiunilor, sintalitatea ca personalitate a grupului,
problematica liderilor formali și informali, modul de circulație al informațiilor în grup, realizarea comunicării,
direcții de transmitere și receptare.Dimensiunea normativă indică normele, regulile, cerințele care stau la baza
constituirii grupei, reglării desfășurării activității sale, manifestate sub forma unor obișnuințe, uzanțe, constante
și stereotipuri comportamentale.Dimensiunea operațională arată modul de percepere, aplicare, interiorizare,
respectare a normelor în grup. Educatoarea recurge la o serie de proceduri de intervenție: recompensa sau
sanctiune, conduita de dominare, de negociere-înțelegere, terapia ocupaținală, susținerea morală. Toate acestea
reduc situațiile de criză normativă, de inadaptare școlară, previn stările tensionale, efectele psihologice ale
inadaptării la grup și activitate.Dimensiunea inovatoare implică înțelegerea necesității de ameliorare, schimbare,
perfecționare a vieții și activității grupei și luarea de decizii adecvate, aplicarea lor progresivă. Managementul
grupei de preșcolari mai poate presupune și considerarea acesteia ca un microgrup; o formație de mai multe
persoane, care se află în relații ,,față în față'', relații de interacțiune și dependență reciprocă, mediate de implicarea
într-o activitate comună, dezvoltând în timp, norme și valori care reglează comportarea comună.IÎn problematica
managementului grupei de copii, un loc aparte, alături de disciplină, îl reprezintă începutul anului școlar, dar și
prevenirea comportamentelor negative, intervenția și tratarea acestora. Educatorul-manager, interesat de
prevenire, are ca barometru de control climatul de activitate din clasă, disciplina, atenția..Un bun manager
reușeste să distribuie rațional sarcinile de învățare, stimulează atribuirea de responsabilități în utilizarea relațiilor
de cooperare, în rezolvarea sarcinilor, în luarea de decizii.
Interacţiunea copiilor în cadrul activităţilor desfaşurate în grădiniţă presupune respectarea unui ansamblu de
reguli, solicitate de natura activităţilor, dar şi de necesităţile de comunicare curentă. Regulile pentru desfaşurarea
eficientă a activităţilor din gradiniţă le stabilesc la începutul anului şcolar de comun acord între educatoare şi
copii, acestia fiind solicitaţi să iniţieze şi să formuleze ei înşişi asemenea norme. Formularea regulilor va fi simplă,
precisă, la modul afirmativ (“Să mâncăm frumos” sau “Să lăsăm ordine la locul de joacă”). Se va stabili un
ansamblu de reguli care privesc comportarea copiilor în general, valabile pentru toate tipurile de activităţi şi jocuri
desfaşurate în grădiniţă (“Să îngrijim florile” sau “Să mergem civilizat” sau “Să ne ascultăm unii pe alţii” sau “Să
fim atenţi la activităţi” sau “Să lucrăm atent cu cărţile şi caietele”). La acestea se vor adauga reguli specifice,
generate de natura fiecărei activităţi (reguli de utilizare a toaletei, reguli specifice la sectorul “Bibliotecă”-privind
manipularea cărţilor şi a instrumentelor de scris). Educatoarea manifestând fermitate în respectarea regulilor, care,
interiorizate de către copii, vor genera comportamentele dorite. Comportamentele conforme cu regulile vor fi
întărite pozitiv prin laudă, aprecieri pozitive verbale şi nonverbale, încurajări, recompense, care genereaza
satisfacţie copiilor, încredere în ei inşişi, mulţumire, crescând astfel probabilitatea ca ele să se repete, în timp ce
comportamentele indezirabile vor fi întărite negativ şi uneori ignorate, determinând, prin trăirile afective negative
pe care le produc, ca acel comportament să îţi reducă frecvenţa.
Consecintele unui management defectuos sunt reprezentate de: lipsa de motivare, oboseală, deprecierea
climatului educațional, atitudinea copiilor de ignorare și indiferență, agresivitate și violență. Mecanismele de a
preveni, interveni și rezolva aceste consecinte nefaste presupun anumite strategii de intervenție ale cadrului
didactic, strategii de sorginte manageriale. Succesul unui management al grupei de copii presupune, pana la un
punct, și prevenție înainte de dezvoltarea situației problematice. Abilitatea de detectare a crizelor în fazele inițiale
este de foarte multe ori mai valoroasă decât tratamentul intervenționist postfestum.
Spre deosebire de managementul școlii sau al altor medii educaționale, managementul grupei de copii este definit
de două aspecte: de specificul relației educatoare-copii, al cărei scop este formarea dezvoltării personalității

44
copiilor și de problematica specificaă– pedagogică și metodică. Iar aceste două aspecte generează maxima
responsabilitate în ceea ce privește comportamentele și intervențiile educatoarei.

BIBLIOGRAFIE
1. Iucu Romică - Managementul clasei de elevi-Aplicaţii pentru gestionarea situaţiilor de criză educaţională,
Editura Polirom-Iaşi, 2006;
2. Iucu, Romică- Managementul şi gestiunea clasei de elevi, Editura Polirom, Iasi, 2001.
3. Emil Păun –Sociopedagogie şcolară , Editura Didactică şi Pedagogică, Bucuresti, 1982.
4. Stan Emil, Managementul clasei, Editura Aramis, Bucuresti, 2006
5.Emil Păun, , “Școala – abordare sociopedagogică”, Editura Polirom, Iași, 1999 ;
6.Tomsa, Ghe., “Psihopedagogie preșcolară și școlară”, Bucuresti, 2005.

MANAGEMENTUL EDUCAŢIONAL AL CLASEI

PROF. FLOREA IOANA

ŞCOALA GIMNAZIALĂ „GABRIEL MARINESCU” TIGVENI

După cum se știe, profesorul si elevii nu se aleg unii pe alții. Profesorului îi revine sarcina si răspunderea integrării
sale în clasă si în colectivul de elevi pe care urmează să-l închege, iar într-un colectiv deja format, profesorul
devine unul din membrii acestuia cu statut special. Profesorul conduce si decide, organizează, influențează,
consiliază si controlează, apreciază si îndrumă, este model de conduită civică si morală, este un adevărat
profesionist. El își exercită atributele si calitățile asupra grupului si asupra fiecărui membru al acestuia în parte
pentru obținerea succesului școlar si formarea comportamentelor dezirabile, dirijează relațiile interpersonale din
grup în scopul asigurării unui climat psihosocial favorabil dezvoltării personalității elevilor si pentru a îmbunătăți
relațiile interpersonale.
Un management eficient al clasei va permite configurarea unui program de activităţi eficiente şi în afara
orelor de curs. Un grup al clasei format riguros, care îşi asumă valori, principii comune, va subscrie cu naturaleţe
şi motivare la un program organizat după orele de curs, având diversitate tematică şi ca forme de organizare.
A DISCIPLINA = înseamnă a sprijini elevii să înveţe comportamente noi, dezirabile, a-i ajuta să-şi dezvolte
competenţe şi simţul responsabilităţii propriilor acţiuni.
O clasă de elevi bine gestionată este una în care mediul de învățare este suportiv și obiectivele propuse sunt
realizabile..Cercetări recente din domeniului sociologiei educației au evidențiat o serie de probleme cu care se
confruntă profesorii :
-creșterea numărului de elevi în clasă;
-creșterea standardelor de calitate ale școlii și ale societății în ansamblul său;
-multiplicarea rolurilor/sarcinilor profesionale ale profesorilor ;
-diminuarea autorității parentale și creșterea rolului instituției școlare în educarea elevilor ;
-creșterea numărul de acte de violență în rândul elevilor ;
-înlocuirea modelului tradițional autoritarist cu unul democratic etc.
În sistemul social de educaţie şi învăţământ profesorii trebuie să se raporteze la cei pe care îi educă, să stabilească
relaţii de cooperare cu elevii şi părinţii acestora şi cu alţi factori interesaţi ai societăţii. Ei nu educă numai la
catedră, în clasă, ci prin fiecare contact relaţional cu copiii şi părinţii desfăşoară o muncă de creştere şi dezvoltare,
de conducere şi direcţionare. Activitatea cadrelor didactice se desfăşoară în faţa unor individualităţi psihice umane
în formare. De aici derivă necesitatea unei maxime responsabilităţi faţă de comportamentele şi intervenţiile
educatorului. Aceasta este deci perspectiva care le conferă cadrelor didactice o poziţie oarecum specială, unică.
Ei sunt, de obicei, adulţi, singurii adulţi într-un grup de copii. În faţa lor, a copiilor, educatorii devin reprezentanţii
lumii adulţilor, lumea pentru care îi pregătesc pe aceştia.
Suntem interesaţi să vedem că cei care ies „din mâna noastră de educatori” au simţul răspunderii, ştiu să
discearnă între ce este bine şi ce nu, au capacitatea de a lua decizii, sunt oameni de încredere,Orice face sau spune
un învăţător / profesor poate construi în acest sens. Modul cum predă lecţia, cum vorbeşte cu elevii în pauză,
propriul lui comportament în diferite situaţii, modul cum reacţionează la comportamentele problematice ale
elevilor transmit un mesaj de învăţare copiilor.
A face managementul clasei înseamnă a utiliza un set de instrumente de gestionare a relaţiilor dintre profesori şi
elevi pe de o parte, şi dintre elevi pe de altă parte. Acest set de instrumente este oferit profesorilor şi învăţătorilor

45
pentru a le facilita munca şi pentru a-i ajuta să construiască un mediu de muncă sănătos. Utilizarea acestor
instrumente la clasă urmăreşte doua scopuri egale ca importanţă:
Un prim scop este de a asigura reducerea stresului pe care îl presupune munca în şcoală, prin gestionarea eficientă
a problemelor de disciplină şi a relaţiei cu elevii. Un al doilea scop este de a proteja sănătatea emoţională a copiilor
şi a le asigura dezvoltarea armonioasă. Acest aspect este deosebit de important deoarece problemele emoţionale
determină problemele de comportament; cele mai multe dintre comportamentele violente şi situaţiile de
indisciplină cu care ne confruntăm în mediul şcolar se datorează acestor probleme emoţionale.
Stilul de conducere defineşte modul personal in care liderul işi ȋndeplineşte rolul in cadrul grupului. Amintim
principalele stiluri de conducere ȋntâlnite in literatura de specialitate:
1.Stilul autoritar.
Liderul autoritar este cel care ia decizii fără sa se consulte cu membrii grupului, acestia urmand doar sa execute
ceea ce le cere liderul. Un astfel de comportament specific liderului autoritar produce tensiune in grup, frecvente
reproşuri reciproce intre membrii grupului. Grupul tinde spre dezintegrare.
2. Stilul democratic.
Liderul democratic consulta grupul cu privire la obiectivele prioritare de atins şi prezintă mai multe variante de
acţiune, din care grupul o va alege pe cea mai bună. In grup este o atmosfera de colaborare, diviziunea sarcinilor
este lăsată la dispoziţia membrilor grupului, iar liderul se comporta ca un membru obişnuit al grupului.. Stilul
democratic generează atmosfera relaxată, predomină sentimentul de “noi”, iar grupul tinde spre stabilitate.
3.Stilul” laissez- faire”.
Liderul nu se implica in luarea deciziilor. Grupul acţionează impulsiv si nu în urma deliberării colective.
Sentimentul dominant în grup este de frustrare şi de insatisfacţie.

BIBLIOGRAFIE
1. Holban, I. (coord.), 1978, Cunoaşterea elevului. O sinteza a metodelor, Editura Didactica si Pedagogica,
Bucuresti
2. Joita, E., 2000, Management educaţional. Profesorul – manager: roluri si metodologie, Editura Polirom, Iasi
3. Neculau, A., 1983, A fi elev, Editura Albatros, Bucuresti
4. Neculau, A, 2007, Dinamica grupurilor si a echipei, Editura Polirom, Iasi

UTILIZAREA PLATFORMELE ELECTRONICE ÎN PROCESUL

INSTRUCTIV-EDUCATIV CA MODALITATE DE INSTRUIRE CE SUBSTITUIE
CONTACTUL DIRECT

PROF. ÎNV. PRIMAR FULGĂ MIHAELA FLORICA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ IZBICENI, OLT

Utilizarea platformelor electronice în procesul educaţional este determinată de o serie de condiţii: sociale,
de comunicare, tehnice şi, nu în ultimul rând, pedagogice.
Procesul educaţional a fost dintotdeauna expresia cererii de educaţie a mediului socioeconomic. Una
dintre caracteristicile esenţiale ale fenomenului educaţional este dinamismul şi deschiderea faţă de schimbare.
Tocmai aceste caracteristici îi asigură educaţiei rolul de mecanism principal de formare a omului ca fiinţă socială.
Pe lângă multiplele roluri sociale pe care le exercită persoana, cel de educator şi educat sunt perene şi nu am greşi
dacă am afirma că sunt rolurile sociale de bază.
Importanţa relaţionării educatorului şi educatului este determinată de faptul că: orice grup social, pentru
a perpetua, are nevoie de noi membri; în orice societate există structuri ocupaţionale care au nevoie de persoane
competențe. Toate elementele procesului didactic (finalităţi, conţinuturi, tehnologii) se adaptează relaţiei dintre
social şi educaţional, cele mai deschise schimbărilor fiind tehnologiile.
Prin tehnologiile educaţionale se produce corelaţionarea dintre educator şi educat, fapt ce le plasează pe
poziţia de promotor al paradigmelor educaţionale. La moment, eficienţa procesului educaţional depinde în mare
parte de utilizarea tehnologiilor moderne.
În accepţia actuală, tehnologiile moderne presupun nu doar utilizarea metodelor care favorizează
interrelaţionarea directă, ci şi utilizarea unor mijloace electronice în procesul didactic. Platformele electronice au

46
devenit nu doar un suport pe care educatorul şi educatul le poate folosi ca element complementar, ci şi o modalitate
de instruire ce substituie contactul direct.
Analizând contextul apariţiei platformelor electronice, constatăm multiple condiţii care au favorizat
consolidarea acestora. În primul rând le vom evidenţia pe cele de ordin sociocultural. Începând cu perioada
umanismului, pe măsura avansării în istorie, se consolidează societatea meritocratică. Omul devine o valoare
socială odată cu afirmarea capacităţilor şi a potenţialului individual în, context social. Se accentuează din ce în ce
mai mult caracterul dinamic al societăţii. Societatea contemporană se caracterizează printr-o mobilitate socială
sporită. Orice persoană poate accede pentru orice poziţie în ierarhia socială, bazându-se în mare parte pe efort
propriu şi pe competenţe rezultate din procesul educaţional. Se pune un accent deosebit pe caracterul democratic
al societăţii. În acest sens este promovat tot mai insistent principiul şanselor sociale egale; or, a devenit destul de
bine cunoscut faptul că şansele egale de integrare socială sunt o rezultanţă a şanselor egale şi a accesului la o
educaţie de calitate.
Trăind într-o perioadă a consumului, s-a schimbat destul de mult percepţia socială faţă de servicii. Fără
a nega valoarea educaţiei şi fără a diminua aspectul moral al acestui proces, societatea, în întregime, şi instituţiile
educaţionale, în particular, abordează educaţia în termeni economici: este percepută cererea de educaţie, se propun
oferte educaţionale, se pretinde a oferi şi consuma servicii educaţionale de calitate. Mai mult ca atât, fiind
considerată serviciu, educaţia incumbă caracteristicile unui serviciu: trebuie să fie accesibilă beneficiarului şi să
satisfacă aşteptările acestuia. Este cazul să scoatem în evidenţă condiţiile de realizare a comunicării interumane,
care favorizează platformele electronice.
Modul de viaţă şi particularităţile contextului social plasează persoana în condiţiile când aceasta acordă
preferinţă comunicării mijlocite. Complexitatea relaţiilor sociale, ritmul alert al vieţii au scos în evidenţă
avantajele acestui tip de comunicare. Depăşirea dificultăţilor deficitului de timp şi a celor determinate de distanţă,
amplitudinea reţelei de comunicare fac mai comodă o comunicare prin intermediul tehnologiilor moderne.
Evoluţia tehnologiilor moderne a influenţat şi modul de a percepe actul educaţional. Astăzi şi educatorul,
şi educatul acceptă situaţia transmiterii şi recepţionării mesajului educaţional la distanţă, monitorizarea feedback-
ului prin mijloacele tehnice.
Un rol aparte are şi evoluţia propriu-zisă a tehnologiilor. Trăim în perioada accesului larg al persoanei la
produsele digitale. Oricine, indiferent de calificarea profesională, poate deveni consumator al tehnologiilor
moderne. Inovaţiile tehnologice nu ar fi posibile fără schimbări care s-au produs în domeniul ştiinţelor educaţiei.
Constatăm astăzi o deschidere spre diversitatea abordărilor şi modelelor educaţionale. Această situaţie
este un efect al epocii postparadigmatice. Procesul educaţional nu mai este încadrat în limitele stricte ale unui
singur model. Se încurajează adaptarea la nevoile grupului-ţintă.
O strategie eficientă presupune îmbinarea elementelor mai multor teorii şi modele. La moment se
încurajează axarea pe cel ce învaţă, sunt valorificate şi reperele teoretice ale constructivismului, dar utilizăm
multiple aspecte ale paradigmei tehnologice, care are la bază abordări din domeniul ciberneticii, promovează
principiul strictei organizări şi proiectări.
Contextul relaţiilor sociale a influenţat şi relaţiile educaţionale. Este acceptată ideea parteneriatului
educaţional. Mai mult ca atât, se încurajează egalitatea în procesul de implicare şi responsabilitatea pentru rezultat
a ambilor actanţi: educatorul şi educatul.
Interacţiunea dintre persoană şi mediul său de viaţă generează anumite condiţii de integrare
socioprofesională. Aceste condiţii au accentuat necesitatea şi importanţa învăţării de-a lungul vieţii.
În acest context se schimbă şi relaţia dintre formele educaţiei. Dacă până în prezent educaţia formală
avea un rol exclusiv pentru integrarea socioprofesională, la moment sistemele educaţionale sunt în căutarea
modalităţilor de valorificare şi recunoaştere a achiziţiilor rezultate din educaţia nonformală şi informală. Învăţarea
de-a lungul vieţii influenţează caracteristicile grupului-ţintă. Nu mai putem vorbi despre educaţia celor cuprinşi
în limita şcolarităţii. Beneficiar al educaţiei poate deveni oricine şi la orice vârstă (în acest context este şi
prevederea regulamentară de a scoate cenzul de vârstă pentru candidaţii ce dau admiterea la studii superioare). E
de la sine înţeles că strategia educaţională era diferită în cazul când grupul-ţintă îl constituiau elevii şi studenţii
(tinerii) de strategia educaţională care se elaborează în cazul când discipol devine oricine la orice vârstă.
Schimbările produse în esenţa acţiunii educaţionale au influenţat apariţia unor domenii conexe ştiinţelor
educaţiei, precum: managementul educaţional, marketingul educaţional. Evident că aceste domenii conexe „vin”
în educaţie cu o serie de concepte şi metodologii specifice de studiu şi influenţă. La moment există o serie de
platforme electronice prin care poate fi realizat procesul didactic: Moodle, AeL, Informatica.
Școala Gimnazială Izbiceni utilizează platforma Guide for Education și Classroom, care are atât avantaje,
cât şi dezavantaje, dar oferă multiple deschideri pentru toate formele de instruire, deoarece este o platformă cu
acces gratuit şi este folosită de către mai multe instituţii de învăţământ preuniversitar din ţară. Aceste două
avantaje sunt destul de convingătoare. Primul – din considerent financiar, al doilea – din considerentul că asigură
colaborarea în domeniul formării specialiştilor.
Platforma electronică îşi păstrează principiile de bază ale funcţionării, dar este receptivă la schimbare,
astfel încât îşi modifică variantele de activitate, punând accent pe facilitarea accesului profesorului şi al elevului

47
şi pe evidenţierea posibilităţilor de monitorizare a procesului de predare-învăţare-evaluare. Astfel, mai multe cadre
didactice au fost puse în situatia de a se instrui pentru a utiliza această platformă.
În scopul promovării tehnologiilor moderne au fost implicate mai multe grupuri-ţintă: cadre didactice;
noi angajaţi; elevi, părinți și preșcolari sustinuți de aceștia. Cu toate că scopul iniţial a fost continuarea studiilor
de la distanță datorate situației de pandemie mondială cu virusul Covid 19, efectul scontat va fi acela al
modernizării învăţământului preuniversitar, prin necesitatea a forma competenţa de utilizare a platformei
electronice la cadrele didactice și elevi.
Platformele electronice oferă o diversitate largă de posibilităţi educaţionale. Există multiple modalităţi
de plasare a conţinutului. Profesorul are posibilitatea de a prezenta sub diverse forme activităţile şi de a formula
sarcinile de realizat.
Nu este neglijat nici aspectul evaluării. Pot fi plasate teste de evaluare continuă sau sumativă. Elevul
poate fi apreciat vizavi de cunoaşterea întregului volum pentru o temă sau poate rezolva doar o sarcină.
Platforma electronică oferă avantajul realizării concomitente a evaluării de către profesor, a evaluării
reciproce între elevi şi a autoevaluării.
Utilizarea chat-urilor şi a forum-urilor sunt modalităţi de comunicare, în cadrul cărora pot fi iniţiate
dezbateri, aprecieri. Elevii îşi pot exprima opinia asupra unei probleme controversate din cadrul curriculumului
la disciplină sau pot să comenteze punctul de vedere despre rezultatul lucrului realizat de către coleg.
Un avantaj al platformei electronice constă în posibilitatea de monitorizare a gradului de implicare a
profesorului şi studenţilor, prin vizualizarea „frecvenţei” intrărilor şi stabilirea rezultatului activităţii.
Platforma electronică permite stocarea şi gestionarea unui număr nelimitat de cursuri, precum şi stocarea
şi gestionarea unui volum nelimitat de conţinut în cadrul unui curs. Oferă posibilitatea completării de către fiecare
elev a propriului portofoliu. Îi permite fiecărui elev să-şi elaboreze propriul ritm de activitate (determinat de
programul general de studii).
În acelaşi timp, utilizarea platformei electronice presupune şi o serie de dificultăţi. Profesorul nu
întotdeauna acceptă comunicarea asincronică cu elevii. Chiar şi cadrele didactice care operează cu platforma pot
întâlni dificultăţi în formularea sarcinilor de lucru individual, în monitorizarea procesului de realizare. Mult timp
necesită elaborarea testelor de evaluare.
În scopul asigurării calităţii instruirii prin intermediul platformei, au fost elaborate criterii de evaluare a
cursurilor electronice. Designul-cadru trebuie să conţină aceleaşi elemente de structură: Prezentarea generală;
Finalităţile; Conţinutul (care poate avea diversă prezentare şi volum); Activităţi de învăţare; Surse bibliografice.
Trecând activitatea didactică realizată în cadrul platformei electronice prin prisma analizei SWOT, constatăm:
Puncte forte: Acces la informaţie structurată şi sistematizată; Posibilitatea de a discuta cu colegii; Utilizarea
resurselor informaţionale în activitatea de învăţare; Monitorizarea accesării cursului de către elevi; Interactivitate
şi evaluare reciprocă. Puncte slabe: Accesarea cursului on-line nu presupune şi învăţarea; Sunt necesare condiţii
speciale (acces la Internet); Elevii nemotivaţi nu vor accesa platforma; Platforma poate fi folosită de către unii
elevi doar pentru socializare; Cadrele didactice pot fi suprasolicitate. Oportunităţi Cursul poate fi accesat de
oriunde; Permite valorificarea învăţării individuale; Permite autoevaluarea şi evaluarea reciprocă; În cazul
cursurilor deschise, pot fi accesate de către elevii de la alte clase; Este posibilă comunicarea cu alţi elevi şi cadre
didactice de la alte clase. Riscuri Neprezentarea elevilor la ore; Înţelegerea eronată a conţinuturilor; Realizarea
activităţilor de către alte persoane; Limitarea elevilor doar la informare în baza conţinuturilor plasate pe platformă.
Platforma electronică oferă deschideri pentru toate formele şi nivelurile de învăţământ. Pentru cursurile
la zi, utilizarea platformei electronice poate fi o modalitate de motivare către activitatea de învăţare a elevilor ce
sunt, de fapt, exponenţii generaţiei care utilizează abundent computerul. Platforma electronică permite
monitorizarea activităţii elevului, mai cu seamă a procesului de realizare a lucrului individual. Pot fi valorificate
diferite surse de conţinut şi realizate cursuri la libera alegere. Aceste oportunităţi facilitează crearea traseului
individual de studii.
Pentru elevii cu frecvenţă redusă la cursuri, platforma electronică oferă posibilitatea revenirii la forma
de instruire prin comunicarea la distanţă. Compensează deficitul de comunicare şi oferirea de consultaţii. Permite
monitorizarea activităţii de învăţare şi a realizării sarcinilor de lucru individual. Realizează feedback, cu referire
la procesul curent de studii, sau prin evaluarea intermediară.
Multiple deschideri sunt asigurate şi pentru studiile de master. Deoarece concepţia formării profesionale
la acest nivel presupune o traiectorie formativă mai individualizată, cu accent pe lucrul individual, platforma
electronică permite accentuarea caracterului diferenţiat al comunicării dintre profesor şi student, precum şi
adaptarea ritmului de studii la programul de activitate al masteranzilor, care în mare parte sunt angajaţi în câmpul
muncii.
Tehnologiile moderne eficientizează şi procesul de formare continuă. Utilizarea acestora lichidează
incomoditatea de întrerupere a activităţii profesionale. Sunt depăşite dificultăţile de deplasare. Este asigurată
posibilitatea alegerii modulelor, proces mai greu de realizat în situaţia când instruirea se produce prin contact
direct şi una dintre condiţiile declanşării procesului de studii este formarea grupului de beneficiari.
Platforma electronică permite realizarea unui management eficient al timpului, atât al formatorului, cât
şi al formabilului. Se diminuează problema de a repartiza material-suport într-o anumită cantitate, deoarece

48
difuzarea şi recepţionarea acestuia în variantă electronică este mai puţin costisitoare. Nu în ultimul rând remarcăm
faptul că platforma electronică permite realizarea evaluării în toate ipostazele procesului de formare.
Prin prezentarea condiţiilor care consolidează rolul platformelor electronice în procesul educaţional,
precum şi prin analiza avantajelor şi perspectivelor pe care le conturează această modalitate de instruire, am
constatat că astăzi nu ne mai aparţine alegerea: a utiliza sau nu tehnologiile moderne în predare. Acestea reprezintă
un rezultat al evoluţiei civilizaţiei umane şi o condiţie necesară și utilă a realizării procesului educaţional.

MANAGEMENTUL GRUPEI DE PREȘCOLARI

PROF. ÎNV. PREȘC. GAVRA MIHAELA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ ,,AVRAM IANCU”– STRUCTURĂ G.P.P. NR.44, ORADEA,
BIHOR

Managementul educației reprezintă acea știință pedagogică, elaborată interdisciplinar, pentru studierea
evenimentelor care intervin într-o activitate pedagogică: decizie, organizare, gestiune. În sistemul social de
educație şi învățământ, educatorii trebuie să se raporteze la cei pe care îi educă, să stabilească relații de cooperare
cu părinții acestora şi cu alți factori interesați ai societății. Ei nu educă numai la catedră sau în clasă, ci, prin fiecare
contact relațional cu copiii şi părinții, desfășoară o muncă de creștere şi dezvoltare, de conducere şi direcționare.
Există câteva deprinderi manageriale esențiale în procesul instructiv-educativ:
- managementul procesului de instruire care presupune evitarea discontinuității, evitarea încetinirii ritmului prin
supra încărcare cu exces de explicații, amănunte, fragmentarea inutilă a activității .
- promovarea activităților de grup, a managementului tipului de grup cu care se lucrează; responsabilități la nivel
de grup; managementul atenției.
- evitarea saturației, plictiselii-prezentarea progresiva a materialului de studiu, varietatea, provocarea, coordonarea
discuțiilor în clasă.
Spre deosebire de managementul școlii sau al altor medii educaționale, managementul grupei de copii este definit
de două aspecte: de specificul relației educator-copii, al cărei scop este formarea dezvoltării personalității copiilor
şi de problematica specifică – pedagogică şi metodică. Iar aceste două aspecte generează maximă responsabilitate
în ceea ce privește comportamentele şi intervențiile educatorului.
Educatoarea, manager ,,ideal'', are un temperament puternic, echilibrat, dinamic, are o individualitate cu caracter
pozitiv definită prin sociabilitate, compasiune, consecvență, corectitudine, cinste, modestie, stăpânire de sine, are
un bun nivel al capacității de lucru, este echilibrată în tendința de interiorizare dar și exteriorizare; are o mare
capacitate de prelucrare informațională, dovedește integritate morală, voință și caracter ferm, manifestă
responsabilitate față de destinele grădiniței, aflată într-o continuă perfecționare a propriilor competențe
promovează un spirit înalt de cooperare.
De aceea educatoarea manager trebuie să posede o serie de aptitudini pentru a putea desfășura o activitate optimă
cu preșcolarii:
gândire critică ce presupune coordonate precum: planificare, organizare, coordonare și evaluare aspecte ce duc la
dezvoltarea copilului;
simț organizațional care se reflecta în implicarea familiei în desfășurarea proiectelor tematice planificate astfel
încât să asigure materialul necesar observărilor: fructe, legume, cărți pe diverse teme sau prin susținerea unui
traseu de stimulare afectivă și cognitivă;
organizarea colectivului de copii frontal, în grupe și individual, asigurând posibilitatea schimbării pe parcurs;
comunicare și anume capacitatea cadrului didactic de a permite și încuraja copilul să își exprime gânduri, opinii,
implicarea educatoarei în gestionarea și rezolvarea situațiilor conflictuale încă din faza incipientă și aplicarea unor
măsuri cu caracter disciplinar și preventive;
deschidere la nou ce presupune adaptarea la situațiile nou ivite în activitatea desfășurată;
utilizarea concretă și coordonarea resurselor umane și materiale în vederea atingerii obiectivelor propuse.
Educatorul-manager își creează condiţiile necesare pentru reușita activităților la grupă, nu numai sub aspectul
precizării clare a obiectivelor, prelucrării conținutului tematic, alegerii strategiilor, etc., ci şi al celorlalte date care
facilitează desfășurarea optimă în plan pedagogic: condiţii ergonomice, psihologice, sociale, operaționale,
inovatoare, normative.
Dimensiunea ergonomică asigură condiţiile materiale: dispunerea mobilierului în sală, adaptarea spațiului la
necesitățile somato-fiziologice de sănătate ale copiilor, pavoazarea sălii de grupă.
49
Dimensiunea psihologică se referă la modalitățile de respectare, utilizare, antrenare, stimulare a particularităților
individuale ale copiilor, a capacităților de joc şi învățare (distribuirea rațională a sarcinilor de învățare, organizarea
condițiilor necesare, a timpului, stimularea şi atribuirea de responsabilități, utilizarea relațiilor de cooperare în
rezolvarea sarcinilor, în coordonarea ritmurilor, în luarea de decizii).
Dimensiunea socială asociază grupa de copii şi grupul social. Ca grup social, grupa de copii ridică probleme
precum: componentă numerică a grupei, interacțiunea membrilor grupei, scopurile comune pe termen scurt şi
lung, compoziţia şi organizarea, dinamica, coeziunea ca rezultat al interacțiunilor, sintalitatea ca personalitate a
grupului, problematica liderilor formali şi informali, modul de circulație al informațiilor în grup, realizarea
comunicării, direcții de transmitere şi receptare.
Dimensiunea normativă indică normele, regulile, cerinţele care stau la baza constituirii grupei, reglării desfășurării
activității sale, manifestate sub forma unor obișnuințe, uzanțe, constanțe şi stereotipuri comportamentale.
Dimensiunea operațională arată modul de percepere, aplicare, interiorizare, respectare a normelor în grup.
Educatorul recurge la o serie de proceduri de intervenție: recompensă sau sancțiune, conduită de dominare, de
negociere-înțelegere, terapia ocupațională, susţinerea morală. Toate acestea reduc situațiile de criză normativă, de
inadaptare şcolară, previn stările tensionale, efectele psihologice ale inadaptării la grup şi activitate.
Dimensiunea inovatoare implică înțelegerea necesității de ameliorare, schimbare, perfecționare a vieții şi
activității grupei şi luarea de decizii adecvate, precum și aplicarea lor progresivă.
În problematica managementului grupei de copii, un loc aparte, alături de disciplină, îl reprezintă începutul anului
școlar, dar şi prevenirea comportamentelor negative, intervenția şi tratarea acestora. Educatorul-manager,
interesat de prevenire, are ca barometru de control climatul de activitate din clasă, disciplina, atenția.
Folosind un stil managerial nepotrivit la grupa de preşcolari se pot înregistra următoarele consecinţe: oboseala,
datorată în principal: activităților şi sarcinilor repetitive, monotone; motivare limitată; durata şi intensitatea
inadecvată a activităţilor de tip educaţional; interesul scăzut al preşcolarilor pentru activităţi instructiv- educative,
conduse inoportun de către cadrul didactic; plictiseala apare adeseori fără o cauză obiectivă şi poate concura la
instaurarea oboselii; supraîncărcarea atât de prezentă în timpurile moderne.
Mecanismele de a preveni, interveni şi rezolva aceste consecințe nefaste presupun anumite strategii de intervenție
ale cadrului didactic, strategii de sorginte manageriale. Succesul unui management al grupei de copii presupune,
până la un punct, şi prevenție înainte de dezvoltarea situației problematice.
O atmosferă caldă, o ambianță plăcută, un spațiu organizat ergonomic este stimulativ. Una dintre consecințele
cele mai frecvente ale unui climat deficitar este abandonul școlar. Nu trebuie uitat nici rolul de model pe care îl
are educatoarea în relația cu preșcolarii săi. Atmosfera generală ce predomină în colectivul unei grupe sau alteia
condiționează modul de organizare şi conducere a activității acelei grupe, adaptarea preșcolarilor şi
comportamentul acestora, optimizarea strategiilor didactice, rezultatele învățării, formarea concomitentă a unor
însușiri şi trăsături de caracter.
Fiind model de competență, de stăpânire de sine, de echilibru psihic educatorul devine un model de manager
eficient pentru preșcolarii săi şi pentru unitatea de învățământ din care face parte.

BIBLIOGRAFIE
Iucu Romiță, Managementul si gestiunea clasei de elevi, Editura Polirom, Iasi, 2001.
Neacsu Ioan, Instruire și învățare, Editura Științifică, București, 1990.
Stan Emil, Managementul clasei, Editura Aramis, București, 2006.
Tomsa Gheorghe, Psihopedagogie preșcolară și școlară, București, 2005

MANAGEMENTUL CARIEREI DIDACTICE SI AL DEZVOLTARII PERSONALE

GABRIAN TEODORA LAVINIA-PROFESOR LOGOPED

C.J.R.A.E. CLUJ

Cariera profesionala reprezinta parcursul profesional format din ocupatii succesive asumate de un individ în
termenii aceleiasi ocupatii de baza. Pregatirea pentru cariera se face obligatoriu pe cai formale (scolarizare,
formare continua), dar si informale(studiu individual, experienta de munca în alt domeniu sau pealta pozitie
ierarhica).
Profesionalizarea constituie procesul formării unui ―ansamblu de capacităţi şi competenţe într-un domeniu dat
pe baza asimilării unui sistem de cunoştinţe teoretice şi practice, proces controlat deductiv de un model al
profesiei respective‖. Pregătirea inițială și formarea continuă a personalului didactic ”se întemeiază pe modeluI

50
abordării prin competenţe şi pe conceptul de dezvoltare cumulativă a nivelului de competenţă apersonalului
didactic.
Aşa cum sugerează cercetările din domeniu şi modelele de definire a standardelor ocupaţionale/profesionale
pentru cadrele didactice, subliniaza Dan Potolea si colab.,sursa esenţială de derivare a competenţelor o
reprezintă rolurile profesionale ale cadrelor didactice:
-Procesul didactic:
* Cunoaşte conţinutul disciplinelor predate şi documentele şcolare aferente;
*Proiectează, conduce şi evaluează procesul didactic;
*Ameliorează şi inovează procesul didactic;
*Valorifică experienţele de învăţare ale elevilor, dobândite în alte contexte;
*Utilizează noile tehnologii informaţionale şi de comunicare, în procesul didactic - Managementulclasei
de elevi
*Organizează şi asigură conducerea socială a grupului şcolar;
*Asigură un climat socio-afectiv securizant, bazat pe încredere şi pe cooperare;
*Gestionează situaţiile de criză educaţională.
-Consiliere şcolară:
*Cunoaşte individualitatea elevilor şi îi asistă în propria dezvoltare;
* Identifică nevoile şi dificultăţile de învăţare;
*Colaborează cu familia şi cu alţi factori educativi etc.
Pentru dezvoltare profesionala este nevoie de explorarea unor oportunitati asociate in general unor contexte
nonformale si informale de învătare, fără asistare, prin autoinstruire sau schimburi de experientă, prin activităti
de cercetare, prin participare la actiuni stiintifice, psihopedagogice si metodice etc.
În acest caz, pentru validarea si recunoasterea oficială a achizitiilor este necesară evaluarea rezultatelor învătării
de către organisme si structuri abilitate, de regulă din institutiile care organizează programe de învătare formală.
Rezultatele învătării reprezintă setul de cunostinte, deprinderi si/sau competente generale, profesionale si
personale pe care cadrul didactic le-a dobândit si este capabil să le demonstreze după finalizarea procesului de
învătare.
Profesiunea didactică implică:
*activitate intelectuală responsabilă;
*activitate nonrutinieră, nonrecurentă;
*practica efectivă şi nu numai teoretizare speculativă;
formare pe termen lung;
un grup puternic organizat, coeziv;
activitatea altruistă în beneficiul comunităţii.
Pentru viitor îmi propun un plan de dezvoltare a carierei:

Scop: îmbunătățirea calității carierei didactice Obiective:

Identificarea slabiciunilor si a punctelor forte este un obiectiv principal pentru o cariera; aceasta poate merge in
directia dorita doar daca ne concentram eforturile pentru a fructifica la maxim punctele forte si pentru a le
diminua pe cele slabe.
Progamele de dezvoltare ajuta in cresterea flexibilitatii
Adaptarea la schimbari este o mare provocare pentru angajati, si fara aceste programe de dezvoltare a carierei se
pot confrunta cu productivitate redusa ce va duce la stagnare si va impiedica promovarea.
Planificarea carierei este benefica atat pentru angajat cat si pentru angajator. Ajuta la cresterea productivitatii si
a angajamentului personalului fata de organizatie. Initiativele luate de manageri pentru dezvoltarea carierei ajuta
la pastrarea angajatilor talentati ce pot fi un plus considerabil de valoare pentru companie pe termen lung.
Garanteaza angajatilor stabilitatea si nu aduce decat beneficii pentru angajator, care investeste in oamenii pe
care ii are, costurile fiind mult mai mici decat cele ale formarii de personal nou.
Pe scurt, imbunatatirile si dezvoltarea carierei inseamna pur si simplu imbunatatirea vietii prin atingerea
scopurilor si obiectivelor propuse cu ajutorul unei planificari corespunzatoare.
ANALIZA SWOT PERSONALĂ
PUNCTE TARI
Dorinţă de autoperfecţionare şi de învăţare continuă dublată de curiozitate;
Dorinţă de autodepăşire, răbdare şi tenacitate în urmărirea scopurilor propuse;
Capacitate de asimilare a informaţiilor din domenii diferite;
Găndire divergentă;
Capacitate de adaptare şi flexibilitate în gândire;
Capacitate de analiză a situaţiilor problematice, de descompunere a problemelor complexe în probleme simple în
vederea rezolvării şi reasamblare într-o viziune integratoare;
Atitudine pro-activă;
Cunoştinţe IT (hardware şi software) şi de tehnoredactare computerizată;

51
Capacitate de comunicare şi relaţionare;
Dispoziţie de lucru în program prelungit;
Capacitate empatică;
Experienţă la catedră de peste27 de ani;
Dublă specializare:invatator-educatoare;
studii superioare de lungă durată
Responsabilitate asumată;
PUNCTE SLABE
Implicarea simultană în activităţi din domenii diferite;
Roluri asumate multiple;
Resurse de timp limitate comparativ cu volumul de achiziţii de informaţii necesar;
predarea în regim simultan
OPORTUNITĂŢI
Cursuri de formare prin programe POSDRU;
Valorificarea experienţei prin implicarea activă în proiecte şcoală-comunitate;
Acces la informaţii din domenii diverse, complementare;
Valorificarea cunostinţelor/ achiziţiilor dobândite şi comunicarea prin intermediul internetului;
AMENINŢĂRI
numărul tot mai mic de copii și dispariția unor posturi.
ROLURI PERSONALE
Profesor învăţământ primar,
Membru Corpul național de experți în managementul educaționalMembru AGIRo
Responsabil Comisie metodică.
Responsabil cerc pedagogic Clasa Pregătitoare

MISIUNEA PERSONALĂ
Între fenomenele descrise de diferite ştiinte există o strânsă interdependenţă. Înţelegerea lumii trebuieabordată din
perspectiva unităţii cunoaşterii în dinamica ei stidiată la nivel multidisciplinar şi transdisciplinar.
Urmăresc în întrega activitate pe care o desfăşor pregătirea omului pentru viaţă, formarea capacităţii de adaptare
continuă la o dinamic a pieţei muncii în care omul să îşi poată îmbunătăţi calitatea vieţii în armonie cu mediul
natural care îl susţine.
Educatorului, căruia îi revine misiunea de a conduce destine, i se cere să fie capabil să restructureze şi să
adapteze cunoştinţe din domenii/aspectele diverse ale realităţii astfel încât să ofere o viziune de ansamblu asupra
vieţii precum şi persepective care să permită integrarea şi valorizarea individului în cadrul societăţ

52
 MANAGEMENTUL CLASEI PENTRU COPIII CU CES

PROFESOR PENTRU ÎNVĂȚĂMÂNTUL PRIMAR GHIȚEANU MIHAELA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ ,,ALEXANDRU ODOBESCU” URZICENI- IALOMIȚA

Şcoala, ca instituţie publică de formare şi socializare umană trebuie să răspundă cerinţelor tuturor elevilor, atât celor
care au un ritm de învăţare şi un potenţial intelectual şi aptitudinal peste medie, dar şi celor care manifestă deficienţe de
învăţare. Ambele categorii pot fi considerate cu cerinţe educative speciale şi necesită un program individualizat de
învăţare.
. Tehnici de comunicare cu elevii care sufera de discalculie
Obiectivul şcolilor de masă în care învaţă elevii cu CES este asigurarea integrării acestora în mediul şcolar.
Adaptarea curriculum-ului la nivelul clasei reprezintă una dintre soluţiile propuse de către factorii abilitaţi, concretizata
in:
-Planificarea individualizată a învăţării ;
-Diferenţierea curriculumului;
-O adaptare a procesului instructiv educativ la posibilităţile intelectuale, la interesele cognitive,la ritmul şi stilul de
învăţare al elevului.
Adaptarea curriculum-ului realizat de cadrul didactic la clasă pentru predarea, învăţarea, evaluarea diferenţiată se poate
realiza prin:
- adaptarea conţinuturilor, având în vedere atât aspectul cantitativ, cât şi aspectul calitativ, planurile şi programele
şcolare fiind adaptate la potenţialul de învăţare al elevului şi derularea unor programe
de recuperare şi remediere şcolară;
- adaptarea proceselor didactice având în vederea mărimea şi gradul de dificultate al sarcinii, metodele de predare
(metode de -învăţare prin cooperare, metode active-participative, jocul nivelul de sprijin (sprijin suplimentar prin cadre
didactice de sprijin);
- adaptarea mediului de învăţare fizic, psihologic şi social;
- adaptarea procesului de evaluare, având ca finalitate dezvoltarea unor capacitaţi individuale ce se pot exprima prin
diverse proiecte şi produse (scrise, orale, vizuale, kinestezice).
Cadrul didactic trebuie să pună un accent pe abordarea pozitivă a comportamentului copiilor, ameliorarea practicilor
educaţionale, cum ar fi: evitarea discriminărilor, a favorizării sau etichetării copiilor, evitarea reacţiilor impulsive
neadecvate, a ameninţării şi intimidării copiilor, exprimarea încrederii în posibilităţile fiecărui copil de a reuşi.
În activităţile didactice destinate elevilor cu CES se pot folosi metodele expozitive (povestirea, expunerea,
explicaţia,descrierea), dar trebuie respectate anumite cerinţe: să sefolosească un limbaj adecvat, corespunzător nivelului
comunicării verbale, prezentarea să fie clară, precisă, concisă, ideile să fie sistematizate, să se recurgă la procedee şi
materiale intuitive, să se antreneze elevii prin întrebări de control
pentru a verifica nivelul înţelegerii conţinuturilor de către aceştia şi pentru a interveni cu noi explicaţii atunci când se
impune acest lucru.
Metodele de simulare (jocul didactic, dramatizarea) ;
Metoda demonstraţiei ajută elevii cu dizabilităţi să înţeleagă elementele de bază ale unui fenomen sau proces.
Exerciţiul constituie o metodă cu o largă aplicabilitate în educaţia specială, mai ales în activităţile de consolidare a
cunoştinţelor şi de formare a deprinderilor.
Invăţarea prin cooperare ii ajuta pe elevii cu CES sa simta că au nevoie unii de alţii pentru a duce la bun sfârşit o sarcină
a grupului.
Integrarea copiilor cu CES se poate realiza nu numai prin activităţi educative şcolare, ci şi prin activităţi extracurriculare.
comunitatea etc.
Un bun management al clasei este determinat de buna predare a lectiilor. Chiar si elevii cu dizabilitati , cu probleme
manifeste de impulsivitate si control al comportamentului adoptă o conduită potrivita în momentul in care profesorul
oferă activitati bine gândite, cu strategii și resurse adecvate.
În elaborarea unui plan eficient de management pentru clasele în care sunt elevi cu CES sunt integrate următoarele
elemente:
1. Învățare/ elemente de curriculum.
2. Intervențiile comportamentale.
54
3. Acomodarea în clasă ( locul preferențial, aranjarea băncilor, utilizarea ariilor de lucru, utilizarea muzicii).
Am structurat activitatea de comunicarea pentru integrarea copiilor cu CES pe trei domenii : elevi, parinti si cade
didactice. Am sa ma opresc asupra activitatilor pentru elevi.
Idei de activități interesante, antrenante, semnificative pentru acestia:
- exerciții de tip,,Provocare”la începutul lecției care să stimuleze curiozitatea și dorința de participare la lecție;
-stabilirea unor reguli pentru clasă în care să includem și ideile elevilor;
-lecții sub formă de Concurs;
- vizionarea unor filmulețe adecvate lecției, urmate de discutii;
-dramatizări, jocuri de rol;
- jocuri didactice de scurtă durată potrivite într-un moment al lecției;
- lecții bazate pe material didactic intuitiv;
-lecții creative care să implice imaginația elevilor;
-sarcini diferențiate în funcție de nevoile specifice ale elevilor, sarcinile de învătare sau contextul specific;
-activităti extrașcolare interesante care sa îi implice și să îi pună în valoare pe copiii cu CES alături de colegii lor;
Strategii de învățare:
-jocul didactic, jocul de rol, dramatizarea, drumețiile, excursiile, taberele, activități practice, explicația, exercițiul,
demonstrația, lucrul cu cartea;/lucrul in perechi, lucrul în echipă, activitatea individuală, activitatea frontala;
Resurse:
Filmulete educative, povești scurte, fișe de lucru, planșe, cărți de colorat, cărți de povești ilustrate, cărți de jocuri logice.
Evaluare:
-observare sistematică, recompense, aprecieri și încurajări verbale, acordarea unor roluri dorite( primul în rând, șeful
unei echipe, interpretarea unui rol,,MIMA”, permisiunea de a aduce ceva în clasă, Prezintaă o noutate, Povestește o
întâmplare etc), portofolii, poze si filme din timpul activităților, expoziții ale lucrărilor.
Părinți
(Exemplu: Am în clasă un copil cu CES. Cum îi voi vorbi părintelui despre problemele/ așteptările mele? Provocarea:
Care sunt modalitățile prin care pot colabora eficient cu părintele unui copil cu CES?)
Idei de activități:
-activități în colaborare cu un ONG , de tipul ,, Școala Părinților”;
- întîlniri săptămânle cu părinții elevului cu CES;
-abordarea unor teme legate de Școala incluziv la ședintele cu părinții ,, Suntem diferiti, dar egali’’;
- activități comune cu invitați de specialitate - psihologi, profesori de sprijin, consilieri școlari;
-participarea parinților la activitatile din scoala (ateliere de lucru- excursii, vizite, serbări etc.);
- implicarea în proiecte care să elimine/diminueze acțiunile de bullying (Stop bullying);
-întâlniri cu părinți ai copiilor cu CES de la diferite clase pentru schimb de experiență;
- discuţii individuale cu părinții elevilor cu CES, de câte ori este cazul;
- întâlniri frecvente cu profesorul de sprijin, consilierul școlar.
Resurse
- ppt-uri tematice
- pliante/reviste/afișe informative
- resurse educationale deschise
- umane: medici de specialitate, psihologi, consilieri școlari, profesori de sprijin
Evaluare
- observarea sistematică
- chestionare
- portofolii cu produsele activităților
Cadre didactice - Idei de activități
-dezbateri în cadrul cercului pedagogic/ comisiei metodice din școală
-întalniri cu specialisti de la CJRAE;
- întocmirea unui plan de intervenție;
-organizarea unor jocuri cu acesti copii din clase diferite;
- simpozioane/conferințe/cursuri de formare vizând integrarea copiilor cu CES (Integrarea copiilor cu CES);
- ateliere de lucru/mese rotunde în cadrul Comisiei metodice;
- activități comune părinți-profesori-elevi ,, Scoala Parintilor”;
-colaborarea cu profesorul de sprijin/consilierul școlar (PIP sau Plan de remediere, după caz);

55
Strategii de învățare
-discutii;
-dezbateri in cadrul comosiei metodice;
- mese rotunde;
- interasistențe;
-dezbateri in cadrul cercului pedagogic;
-intalniri cu specialisti de la CJRAE.
Resurse
- pliante/reviste/afișe informative;
- resurse deschise;
- lucrări de specialitate;
- cadru normativ:
· (Ordin Nr. 3124/2017 privind aprobarea Metodologiei pentru asigurarea suportului necesar elevilor cu tulburări
de învățare. https://edu.ro/ordinul-ministrului-educa%C8%9Biei-na%C8%9Bionale-nr-134220012017-privind-
aprobarea-metodologiei-pentru integrarea –elevilor- cu tulburări de învățare;
· Ordin Nr.1985/2016 privind aprobarea metodologiei pentru evaluarea și intervenția integrată în vederea încadrării
copiilor cu dizabilități în grad de handicap, a orientării școlare și profesionale a copiilor cu CES, precum și în vederea
abilitării și reabilitării copiilor cu dizabilități și/sau CES. https://lege5.ro/Gratuit/geztqmrygqza/ordinul-nr-1985-1305-
5805-2016-privind-aprobarea-metodologiei-pentru-evaluarea-si-interventia-integrata-in-vederea-incadrarii-copiilor-
cu-dizabilitati-in-grad-de-handicap-a-orientarii-scolare-si-profe/1 ;
Evaluare
- chestionare, sondaje;
- portofolii cu produsele activităților;
- caietul învățătorului.

JOC-GASEȘTE-ȚI PERECHEA

PROFESOR HUIU VERONICA-PROFESOR MATEMATICA

SCOALA GIMNAZIALĂ UNIREA

“Natura ne aseamană, educaţia ne deosebeste. “Confucius

Etimologia cuvântului metodă (gr. methodos, „metha” – „spre, către” și „odos” – „cale, drum”) ne sugerează
semnificația metodelor didactice, în procesul de învățământ. Ele reprezintă așadar, calea de urmat, în vederea atingerii
obiectivelor propuse; reprezintă drumul parcurs, în vederea aflării adevărurilor. Nu în ultimul rând, semnifică calea pe
care o parcurge profesorul pentru a-i ajuta pe elevi să-și găsească propria cale de devenire. Atenția acordată metodelor
și procedeelor didactice facilitează respectarea normelor, principiilor didactice. Ele constituie, de asemenea, un element
esențial al strategiei didactice, deoarece „reprezintă latura executorie a acesteia (atingerea finalităților)”. În sinteză,
metoda este „o cale eficientă de organizare și conducere a învățării, un mod comun de a proceda ce reunește într-un tot
familiar eforturile profesorului și ale elevilor săi”. Metodele activ-participative sunt proceduri care pornesc de la ideea
că învățarea este o activitate personală, care nu poate fi înlocuită cu nimic, iar cel care învață este considerat managerul
propriei învățări, al întregului proces de învățare. Aceasta devine o activitate unică și diferită de la o persoană la alta,
fiind determinată de istoria personală a subiectului, de mediul din care provine dar și de relațiile sociale pe care acesta
le dezvoltă. Metodele activ-participative presupun activism, curiozitate intrinsecă, dorința de a observa, a explica, a
explora, a descoperi. Sunt considerate activ-participative acele metode care mobilizează energiile elevului, care îl ajută
să își concentreze atenția, să-i stârnească curiozitatea. Metodele activparticipative pun accent pe cunoașterea
operațională, pe învățarea prin acțiune, aduc elevii în contact nemijlocit cu situațiile de viață reală. Ele se centrează
exclusiv pe elev și sunt decisive în formarea personalității acestuia. Privind elevul ca subiect al învățării, metodele activ-
participative consideră că efectele instructive și cele formative ale învățământului sunt proporționale cu nivelul de
angajare și participare ale acestuia în activitatea de învățare; că în situația de învățare el se implică făcând apel la
56
aptitudinile intelectuale, care au la bază diferite capacități de învățare; că fiecare dintre aceste capacități poate fi analizată
din punct de vedere al proceselor mintale pe care le implică. A dezvolta anumite capacități presupune a provoca anumite
tipuri de procese intelectuale. Acestea constituie resurse diferite ale fiecărui elev pentru a se implica în mod personal în
actul învățării. Există astfel cazuri în care unii elevi apelează mai mult la memorie, la operații de memorare și de
înțelegere; alții la gândire (capacitatea de a pune și de a rezolva probleme). În cazul în care apelează mai mult la gândire,
se dezvoltă fie operațiile de gândire convergentă care presupun căutarea și găsirea unui răspuns simplu și corect; fie
operațiile de gândire divergentă prin care se ajunge la emiterea unor răspunsuri posibile, la o situație cu final deschis;
ori la o gândire evaluatoare ce duce la anumite judecăți în baza unor criterii implicite sau explicite; deci, unii fac apel la
aptitudinile creatoare ce ar presupune capacitatea de a elabora idei; iar alții la gândirea critică care are la bază capacitatea
de analiză, de interpretare și de explorare. Prin intermediul metodelor activ-participative profesorul trebuie să fie capabil
să creeze situații în care elevii să fie obligați să utilizeze o gamă vastă de procese și operații mintale, astfel încât aceștia
să aibă posibilitatea de a folosi materialul predat pentru rezolvarea sarcinilor date. Este vorba despre operații cum ar fi:
observarea, identificarea, comparația, opunerea, clasificarea, categorizarea, organizarea, calcularea, analiza și sinteza,
verificarea, explicarea cauzelor, sesizarea esențialului, corectarea, stabilirea de relații funcționale, abstractizarea și
generalizarea, evaluarea, interpretarea, judecata critică, anticiparea, conturarea de imagini, formarea propriei opinii,
extragerea de informații, comunicarea etc. Învățarea activă angajează capacitățile productiv-creative, operațiile de
gândire și imaginație, apelează la structurile mintale și la cele cognitive de care elevul dispune și de care se folosește în
producerea noii învățări. Din acest punct de vedere, metodele activ-participative se conduc după ideea
constructivismului operatoriu al învățării: „Implicarea într-un efort constructiv de gândire, de cunoaștere ori pragmatic
este de natură de a scoate elevul din încorsetarea în care este ținut eventual de un învățământ axat pe o rețea de expresii
verbale fixe, de genul enunțurilor, definițiilor, procedeelor invariabile, regulilor rigide etc. și de a-i rezerva un rol activ
în interacțiunea cu materialul de studiat (conținutul- stimul)”. Subiectul se implică activ șise angajează deplin în actul
învățării, cu toate resursele posibile. În măsura în care metodele pe care ne bazăm reușesc să mobilizeze efortul psihic
și fizic ce provine din interiorul celui care învață, interesele și dorințele de cunoaștere, inițiativă, motivația intrinsecă
(reușita și depășirea dificultăților), atunci într-adevăr ele au dreptul să-și revendice apartenența la ceea ce fac, de obicei,
purtând numele de metode activ-participative. „Activ” este elevul care gândește, care depune un efort de reflecție
personală, interioară și abstractă, căruia i se oferă posibilitatea de a afla și singur cunoștințele înțelegându-le, stocându-
le și aplicându-le în mod personal, care cercetează și redescoperă adevărurile și nu acela care reproduce mecanic
materialul predat de cadrul didactic. În lucrul cu metodele moderne, profesorul joacă un rol esențial. Acesta trebuie să-
și pună în joc toate cunoștințele sale și întreaga lui pricepere, nu pentru a transmite pur șisimplu cunoștințe care urmează
a fi însușite mecanic, ci pentru a insufla elevilor săi dorința de a le dobândi, prin ei înșiși, printr-un studiu cât mai activ
și mai intens. Rolul profesorului este de a organiza învățarea, de a susține efortul elevilor și de a nu lua asupra lui,
integral sau parțial, această strădanie. Se subînțelege că metodele activ-participative sunt mai dificil de aplicat în practică
și din acest motiv necesită o muncă mai atentă și diferențiată. Astfel promovarea lor necesită o schimbare de atitudine
din partea profesorului, și prin ea, o transformare a conduitei, la proprii săi elevi. Așadar, metodele activ-participative
prin caracterul lor diferențiat și formativ, ajută la dezvoltarea potențialului intelectual al elevului, la intensificarea
proceselor mintale, la ridicarea calității învățării. Sunt metode care țin seamă de elev așa cum este el, cu resursele lui
intelectuale, fizice dar și afectiv-motivaționale, cu capacitățile și procesele mintale care îi aparțin. Sunt metode care țin
seama de faptul că elevul se dezvoltă șise formează în timp ce învață, dar și asimilează
ACTIVITATE PRACTICĂ- Găseşte-ţi perechea!
Găseşte-ţi perechea (Kagan 1994) este o tehnică utilă atunci când avem de-a face cu întrebări cu răspuns scurt sau
probleme care presupun doar una sau două operaţii/paşi în rezolvare.
Elevul învaţa mult mai bine dacă este direct implicat în activităţile din cadrul lecţiei. Această tehnică permite implicarea
fiecărui elev în rezolvarea sarcinii de lucru. În plus, ea permite formarea de competenţe sociale: să laude şi să accepte
lauda, să critice constructiv şi să accepte critica constructivă, să îndrume mai degrabă decât să ofere răspunsul corect.
Activitatea se desfăşoară cu toţi elevii din clasă.
Cartele (fişe) pereche - câte una pentru fiecare. Acestea vor fi pregătite de profesor înainte de începerea lecţiei. Setul
de cartele este format din ’’cartele de tip A’’ şi “cartele de tip B’’ şi este recomandabil să nu se amestece cele două tipuri
de carte. O cartelă de tip A are o cartelă care îi corespunde în setul de cartele de tip B (o cartelă de tip A este
corespunzătoare unei cartele de tip B dacă rezultatul exerciţiului/problemei este acelaşi, dacă pe cartela de tip A se
găseşte un concept, nume, desen care este definit pe cartela de tip B etc.). 1

1 Ariana-Stana Văcăreţu, Lectii de matematică pentru dezvoltarea gândirii critice,pagina 59

57
EXEMPLU de cartele
Cartele de tip A
Măsura unghiului format de diagonalele unui pătrat

Paralelogramul

Fie O punctual de intersecţie a diagonalelor paralelogramului ABCD. Dacă AO=4 cm, atunci AC

FieABCD un patrulater convex. Dacă m( D ) = 1160 , m( A) = 700 , m( B) = 540 , m( C ) =

Pătrat

Fie O punctual de intersecţie a diagonaleleor pătratului ABCD. Calculaţi m( ABC ) + m( CDB) =

Un trapez dreptunghic are un unghi de 1450. Calculând masura unghiului ascuţit al trapezului se obţine

Suma masurilor unghiurilor unui patrulater convex este

Unghiurile dreptunghiului sunt

Fie ABCD trapez isoscel AB CD şi m( DAB) = 1180 atunci m( CBA) =

Cartele de tip B
Măsura unghiului format de diagonalele unui unui romb

Patrulaterul care are laturile opuse paralele

Fie o punctual de intersecţie a diagonalelor dreptunghiului ABCD. Dacă AC=8 cm, aflaţi BD

Paralelogramul care este dreptunghi şi romb

Fie ABCD romb. Dacă m( ABC ) = 700 atunci m( ABD ) =

Suma măsurilor celor unghiurilor unui dreptunghi este

Unghiul format de diagonalele unui pătrat este

Fie ABCD romb. Dacă m( DAB) = 620 atunci m( ABC ) =

Fie ABCD romb. Dacă m( ABC ) = 450 atunci m( BCD ) =

BIBLIOGRAFIE

58
http://www.tipardeva.ro/sites/tipardeva.ro/files/fisiere-carti-karina/pdf_3.pdf
Văcăreţu A-S, Lecţii de matematică pentru dezvoltarea gândirii critice, Editura Eikon, Cluj-Napoca, 2008

MANAGEMENTUL EDUCAȚIONAL AL CLASEI

PROF. MARINELA HUMĂ

ȘCOALA GIMNAZIALĂ ,,REGINA MARIA” BICAZ

Procesul educațional, în complexitatea sa, are ca scop major modelarea și dezvoltarea omului și a societății. El urmărește
orientarea și formarea personalităţii și a capacității de adaptare, care îi vor permite individului armonizarea cu o societate
dinamică, în continuă schimbare.
Astăzi, asistăm la o dezvoltare fără precedent a ştiinţei, a tehnicii și a culturii, ceea ce face imposibilă acumularea de
cunoştinte din toate domeniile de activitate și impune omului să se adapteze noilor condiții. Se conturează astfel un nou
ideal educaţional: elevul ca personalitate autonomă, capabilă să recepteze, să prelucreze şi să redea în mod creativ cele
mai actuale şi specifice cunoştinte teoretice şi practice.
Plecând de la aceasta realitate, școala nu mai poate fi doar un loc unde se învață materii, ci trebuie să devină un loc unde
se învață a explora, a anticipa, a se autoevalua, a reflecta, a interoga și a se interoga, a comunica și a se comunica, a
relaționa și a coopera.
Rolul școlii este de a oferi educabililor șansa de a “cuceri” lumea prin cunoaștere, prin acțiune, prin transformarea
propriei persoane și a mediului socio-cultural.În încercarea de a se adapta la cerințele zilei de mâine, învățământul
românesc a regândit în ultimii ani unele elemente ale fundalului pe care se organizeaza activitatea de învățare dintre
care se remarcă două tendinţe majore:
centrarea pe elev, pe nevoile beneficiarului, văzut ca partener în propria sa formare;
folosirea unor metode şi stiluri moderne care sa acopere cât mai bine întreaga sferă de interes a
persoanei educate, persoană care va reprezenta resursa şi creatorul de resurse pentru viitor.
De aici derivă un deziderat al școlii actuale, înlocuirea modelului tradițional de management al clasei, concentrat pe
formarea unor elevi docili și ascultători, cu o alternativă de instruire care să creeze un echilibru între nevoile profesorului
și cele ale elevului, astfel încât educabilii să-și cultive independența gândirii, creativitatea, dar și autodisciplina. Un
management educațional eficient conduce la progrese școlare reale, la creșterea stimei de sine și a satisfacției elevior, la
o motivație crescută de a învăța, la reducarea ratei de abandon școlar și la diminuarea comportamentelor perturbatoare.
Modelul tradițional de management al clasei este centrat pe profesor, unicul lider, iar gestionarea colectivului de elevi
devine deseori o formă de supraveghere. Profesorul are controlul deplin, iar elevii așteaptă instrucțiuni și rareori
dovedesc capacitatea de inițiativă. Profesorul preia întreaga responsabilitate a organizării, a gestionării și a evaluării
muncii elevilor. De asemenea, el își asumă rolul de a disciplina clasa, uneori ajutat de unii elevi cu responsabilități
limitate. Așadar, profesorul stabilește regulile și urmările încălcării acestor, iar recompensele sunt, predominant sau
chiar exclusiv, extrinseci. Elevii relaționază rar și cu puțini membrii ai comunității, ceea ce le creează dificultăți în
integrarea în mediul social și în afirmarea autonomiei lor.
Un astfel de management al clasei nu face altceva decât să încurajeze rigiditatea intelectuală, conformismul, egoismul
înțeles ca centrare pe sine, încăpăţânarea, lipsa de cooperare, neatenţia, toleranţa slabă la frustrare, lipsa de comunicare.
Docilitatea elevilor le limitează creativitatea și inițiativa, capacitatea de a se auto-direcționa și de a deveni auto-
disciplinați, condiție prealabilă pentru un cadru educațional și de învățare mai complex.
Pentru actualul traseu educațional este definitorie formarea educatorului nu doar ca un simplu practician care să
transmită un cumul de informații evaluate a doua zi, ci ca un strateg care să dețină o viziune de ansamblu asupra
sistemului, să se raporteze la diferitele influențe, să caute soluții de ameliorare, de corectare, de transformare, să
urmărească diferite categorii de obiective și competențe, rezolvabile prin contexte didactice adecvate
Profesorul trebuie să fie, deci, autorul unei concepții mai flexibile asupra traseului educațional. O schimbare de
mentalitate va conduce la un stil educațional care să implice deopotriva idei (perspectivă, obiective, competențe,
programe scolare, strategii didactice), relații (structură organizatorică, conexiuni), elevi (formare, motivare, stimulare,

59
evaluare) și resurse (precizare, diversificare, adaptare, funcționare). Profesorul devine astfel nu doar o sursă de învățare,
ci și un organizator, coordonator, mediator, facilitator, consilier, ghid, animator, coevaluator.
În clasa centrată pe elev, pe persoana în devenire, leadership-ul nu mai constituie apanajul exclusiv al profesorului, ci
un demers flexibil, divizat, complex, într-o continuă dinamică, vizând atât modul în care se construiesc relațiile între
membrii clasei și între cadrul didactic și elevi, cât și modul în care se formează persoana. Gestionarea clasei devine o
formă de ghidare și toți elevii au ocazia de a deveni parte integrantă din managementul clasei.
Profesorul și elevii stabilesc împreună regulile, își împart și își asumă responsabilități în cadrul colectivului și participă
conștient, respinsabil și cu plăcere la activități. Rezultatele diferite ale elevilor la diverse activități sau evaluări nu
reflectă o ierarhie a valorilor, ci diferențe individuale firești, astfel încât să se încurajeze motivația autentică și personală
pentru învățare, precum și interesul spre recompensele intrinseci.
Profesorul nu se mai concentrează pe transmiterea și evaluarea informațiilor, pe crearea de reguli și pe urmărirea modului
în care acestea sunt respectate, ci pe crearea de provocări şi pe oferirea de responsabilităţi mai mari educabililor, astfel
încât aceștia să se autodepășească conștient și pe baza unor motivații personale.
Un management eficient al clasei nu poate fi conceput în absența creării și susținerii motivației intrinseci. Atât cadrele
didactice, cât și educabilii trebuie să dezvolte situații de învățare care să fie intrinsec satisfăcătoare, în care să se angajeze
din proprie inițiativă, nu pentru a primi o recompensă externă sau pentru a evita o pedeapsă externă. De aceea, activitățile
didactice trebuie proiectate astfel încât:
să fie construite în jurul unei provocări intelectuale (Elevii sunt mai motivați atunci când urmăresc
scopuri cu sens personal și când atingerea scopului este posibilă, dar nu neapărat sigură.)
să trezească și să încurajeze curiozitatea (Motivația internă crește atunci când sarcina propusă atrage
atenția individului sau când ceva legat de activitatea desfășurată stimulează persoana să vrea să învețe mai mult.)
să implice cooperarea și concurența (Motivația intrinsecă poate fi sporită în situațiile în care apare
satisfacția de a-i ajuta pe alții și în cazurilor în care elevii pot să compare propria performanță cu cea a altora)
să conducă la recunoașterea elevilor (Recompensele meritate cresc stima de sine deoarece confirmă
competența, implicarea, inițiativa, creativitatea elevilor.)
să implice controlul ( Elevii conștientizează și interiorizează scopul activității și doresc controlul asupra
lor înșiși și asupra mediului în care își îndeplinesc sarcinile de lucru.)
Managementul educațional al clasei devine managementul propriei persoane, fie că este vorba de cadrul didactic, fie că
este vorba de elev. Accentul nu mai cade pe caracteristicile personale, ci pe comportamentele adoptate în desfăşurarea
unor activităţi. Elevii participă la luarea deciziilor, își asumă roluri de conducere, dezvoltă un sentiment de control
personal și autonomie, lucrează cooperativ și au feedback pozitiv. Gestionarea clasei devine un management participativ
și pentru că implică efort din parteea liderului de a-și cunoaște partenerii și de a-i motiva pentru a deveni mai eficienți
în realizarea sarcinilor date.
Un management educațional eficient trebuie să aibă în vedere o varietate de elemente precum următoarele:
aspectul socio-emoțional
A fi profesor în ziua de azi nu înseamnă doar a preda lecții, ci a construi relații, a cunoaște elevii, a împărtăși cu ei idei
și evenimente din viață. A fi prezent cu adevărat în clasă este dificil, dar necesar pentru că unii elevi nu învață decât de
la oameni pe care îi plac sau pe care îi respectă. Construirea unei relații cu elevii poate fi crucială pentru succesul lor
școlar, emoțional și social. Rolul profesorului centrat pe elev se extinde la cel al persoanei care încurajează, facilitează,
dă gust studiului. El arată că acordă atenție nevoilor emoționale și sociale ale elevilor care, la rândul lor, simt realmente
respectul, încrederea și empatia celorlalți.
legătura cu școala
Elevii vor să fie integrați în colectivitate și profesorul poate facilita acest proces prin acordarea de roluri
și sarcini importante. Astfel elevii vor dezvolta un puternic sentiment de apartenență la școală, la clasa lor și la colegii
lor și vor fi permanent conectați la viața școlii.
climatul pozitiv în sala de clasă și în școală
Promovarea unui climat pozitiv permite elevilor să își asume riscuri, să își recunoască greșelile și să învețe din ele, să
aibă încredere în ceilalți. Când elevii se simt în siguranță, sunt mai predispuși să-și exprime opiniile, să-și demonstreze
creativitatea, curiozitatea intelectuală și spiritul de inițiativă. Când sunt participanți activi la procesul de învățare, elevii
se simt încurajați să reușească, se simt în siguranță la școală și au încredere în colegii și profesorii lor, dezvoltând un
sentiment puternic al comunității din care fac parte.
autodisciplina elevilor
Pentru a se dezvolta emoțional și social, elevii trebuie să aibă posibilitatea de a-și asuma consecințele acțiunilor lor, de
a învăța din propriile greșeli, de a fi responsabili, de a se bucura o anumită libertate de a alege.

60
Activitățile în echipă, proiectele de grup sau orice altă formă de cooperare permite elevilor să învețe să fie responsabili,
să rezolve conflicte, să-și gestioneze timpul, să-și îndeplinească sarcinile școlare și sociale, să stabilească obiective
pentru învățare. Dovedind respect și responsabilitate în relaționarea și comunicarea cu ceilalți în cadrul activităților de
coopereare în special, ei pot reflecta asupra comportamentului lor și asupra alternativelor pe care le au în diverse situații.
Astfel, ei se autodisciplinează și când se vor confrunta cu situații similare în viitor, vor putea lua decizii mai bune.
În concluzie, educația este un demers complicat, dinamic și de durată iar un un management centrat pe nevoile
educabililor permite profesorilor și elevilor să se vadă reciproc ca indivizi. Rolul profesorului este de a-i ajuta pe elevi
să se dezvolte cognitiv, emoțional și social, încurajând independența, încrederea în forţele proprii, simţul valorii,
înclinaţia puternică pentru realizarea de sine, perseverenţa în căutarea de soluţii, asumarea riscurilor, deschiderea faţă
de noi opţiuni, tenacitatea în faţa dificultăţilor, nonconformismul.
Schimbarea perspectivei profesorului de la „eu controlez” la „noi controlăm” nu este întotdeauna ușoară, dar în mod
evident are beneficii semnificative pentru toată lumea: elevi, profesori, comunitate.

BIBLIOGRAFIE
Cristea,G., Managementul lecţiei, Editura Didactică şi Pedagogică, ediţia a II-a, Bucureşti, 2007.
Ghiviriga, L., Relaţia profesor-elev din perspectiva lecţiei moderne, Editura Didactică şi Pedagogică, București, 1983.

DIMENSIUNILE MANAGEMENTULUI CLASEI DE ELEVI

Prof. IACOB MAURA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ HOMOCEA

Activitatea de management ( conducere ) este definită în literatura de specialitate ca ,, un ansamblu de acţiuni de

planificare, organizare, îndrumare, control, decizie cu privire la un sistem ( organizaţie, instituţie, grup de oameni,
proces, tehnologie ) acţiuni susceptibile de a asigura atingerea scopului fixat, în condiţiile în respectării legităţilor
obiective generale şi speciale, ale satisfacerii nevoilor sociale concrete şi ale promovării dezvoltării sociale.
Din punct de vedere al educaţiei, managementul este un sistem de concepte, metode, instrumente de orientare şi
conducere, coordonare, utilizat în realizarea obiectivelor educaţiei, la nivelul performanţelor aşteptate.
Managementul, în maniera lui actuală de abordare îşi găseşte o aplicare specifică şi în domeniul conducerii educaţiei,
ca acţiune complexă de dirijare , proiectare şi evaluare a formării , dezvoltării personalităţii fiecărui individ, conform
unor scopuri formulate.
Managerul este reprezentat de persoana care exercită funcţiile managementului în virtutea obiectivelor, sarcinilor,
competenţelor şi responsabilităţilor specifice funcţiei pe care o ocupă. Managerul are un statut social bine definit, ce
prevede o serie de drepturi şi obligaţii, prin care managerii se deosebesc de celelalte categorii de profesionişti.
Managerul şcolar este un cadru didactic care pune în funcţiune programul managerial, conduce personalul didactic,
preşcolarii şi şcolarii cooptaţi în sistemul de învăţământ, precum şi personalul administrativ, în scopul creşterii eficienţei
procesului instructiv-educativ.
Dintre calităţile, cunoştinţele şi aptitudinile pe care trebuie să le deţină un manager, amintim : inteligenţa, memoria,
spiritul de observaţie, capacitatea de concentrare, sănătatea, caracterul, etc.
Managementul şcolar se poate structura şi la un nivel inferior,. Se distinge astfel un management al clasei de elevi,
care poate fi considerat un management parţial, fiindcă în acest plan predomină activităţile de predare- învăţare-
evaluare. Activitatea profesorului la clasă cuprinde nu numai operaţii de predare şi de evaluare, ci presupune şi culegerea
de informaţii despre elevi, despre modul cum aceştia înţeleg lecţiile, cum se pregătesc, despre relaţiile dintre elevi etc.,
de unde rezultă posibilitatea profesorului de a identifica mai multe posibilităţi de intervenţie şi de luare a deciziilor
Profesorul/învăţătorul este cel care reuneşte toate resursele materiale şi umane , resurse logistice de ordin pedagogic
şi psihologic şi le configurează într-o manieră proprie la nivelul clasei pe care o conduce
Un bun manager al clasei trebuie să fie capabil să realizeze schimbări profunde în cultura, climatul şi instrucţia tuturor
copiilor, indiferent de naţionalitate, în direcţia fundamentării tuturor demersurilor didactice pe principii democratice, să

61
introducă noi strategii instrucţionale care să încurajeze colaborarea, toleranţa, sporirea încrederii în forţele proprii şi
îmbunătăţirea performanţelor şcolare ale elevilor, să realizeze şi să utilizeze în procesul didactic proiecte ale clasei .
În opinia specialiştilor în domeniul educaţiei, managementul şcolii şi al clasei au ca scop încurajarea controlului
comportamental la elevi, prin promovarea rezultatelor şi comportamentelor şcolare pozitive. De aceea, rezultatele
şcolare, eficienţa didactică a profesorului şi comportamentul elevilor şi a profesorilor interacţionează direct cu
managementul clasei şi al şcolii.
Managementul clasei cuprinde trei componente esenţiale : managementul conţinutului, managementul problemelor
disciplinare şi managementul relaţiilor interpersonale.
Cercetările demonstrează că incidenţa ridicată a problemelor disciplinare în clasă are un impact semnificativ asupra
eficienţei predării şi învăţării. Astfel, s-a demonstrat că profesorii care se confruntă cu asemenea probleme nu pot
planifica activităţi educaţionale adecvate. De asemenea, aceştia tind să neglijeze varietatea metodelor de organizare a
conţinutului, solicită foarte rar elevii în discutarea şi evaluarea materialelor învăţate. S-a demonstrat că deprinderile
consecvente de management şi de organizare reduc numărul problemelor disciplinare.
Având în vedere aceste date, se poate afirma că managementul conţinuturilor nu se referă la deprinderile de a preda o
disciplină specifică, ci mai degrabă la acele deprinderi aplicabile tuturor disciplinelor şi activităţilor.
Managementul problemelor disciplinare se fundamentează pe credinţele despre natura umană. Prin integrarea ideii
diversităţii umane ( şi a individualităţii în acelaşi timp ) în filosofia lor educaţională, cadrele didactice pot îmbunătăţii
managementul clasei.
Cercetătorii au demonstrat importanţa recompensării comportamentelor pozitive ale elevilor. Atunci când optează
pentru un stil de management al clasei, cadrele didactice ar trebui să folosească un stil asertiv de comunicare şi de
comportament. În plus, ar trebui să conştientizeze în ce măsură îşi doresc să îi integreze pe copii într-o anumită activitate
de învăţare, în deplină concordanţă cu regulamentele impuse clasei şi şcolii.
Managementul eficient al problemelor disciplinare se referă şi la controlul profesorului asupra consecinţelor
demersului didactic componentele unui plan de manager al problemelor disciplinare sunt : recompensarea
comportamentului responsabil, corectarea comportamentului iresponsabil şi inadecvat, ignorarea, controlul consecvent,
mustrări verbale uşoare, aşezarea preferenţială în bănci etc.
Managementul relaţiilor interpersonale are ca obiect relaţia profesor-elev din perspectiva aptitudinilor manageriale
ale adultului de a gestiona relaţiilor interpersonale pe care conducătorul de grup (profesorul diriginte, în acest caz) le
exercită în raport cu elevii care alcătuiesc colectivul clasei.
Relaţia profesor - elev este extrem de complexă şi are o importanţă mult mai mare decât i se acordă în câmpul
educaţional. Un contact pozitiv cu elevii favorizează procesul instructiv – educativ, în timp ce o relaţie negativă profesor
- elev poate reprezenta un permanent factor de stres şi nemulţumire, poate provoca traume unor elevi mai sensibili din
punctul de vedere al echilibrului lor moral şi psihic. Într-un mediu ostil, instabil, ei vin cu teamă la şcoală, simţindu-se
ameninţaţi.
Organizarea activităţilor clasei: fixează programul muncii instructiv-educative, structurile şi formele de organizare.
Comunicarea informaţiilor ştiinţifice: seturile axiologice sub forma mesajelor, stabileşte canalele de comunicare şi
repertoriile comune. Activitatea educativă implica de altfel şi un dialog perpetuu cu elevii ilustrat prin arta formulării
întrebărilor, dar şi prin libertatea acordată elevilor în structurarea răspunsurilor (merită să subliniem de asemenea şi
stimularea elevilor în facilitarea procesului de punere a întrebărilor). Dialogul elev-profesor necesită un climat
educaţional stabil, deschis şi constructiv.
Managementul organizației școlare utilizează diferite tipuri de strategii, funcție de specificul colectivelor didactice și
de elevi și de nevoile comunității educative locale. Impactul sau la nivelul culturii societății este dependent de
următoarele funcții:

coordonare în globalitatea lor a activităţilor instructiv-educative ale clasei, urmărind în permanenţă realizarea
unei sincronizări între obiectivele individuale ale elevilor cu cele comune ale clasei, evitând suprapunerile ori risipa şi
contribuind la întărirea solidarităţii grupului;
îndrumarea elevilor pe drumul cunoaşterii prin intervenţii punctuale adaptate situaţiilor respective, prin sfaturi
şi recomandări care să susţină comportamentele şi reacţiile elevilor;
motivarea activității elevilor prin formele de întăriri pozitive şi negative; utilizează aprecierile verbale şi
reacţiile nonverbale în sprijinul consolidării comportamentelor pozitive; orientează valoric prin serii de intervenţii cu
caracter umanist tendinţele negative identificate în conduitele elevilor; încurajează şi manifestă solidaritate cu unele
momente sufleteşti ale clasei;

62
 consilierea elevilor în activităţile şcolare, dar şi în cele extraşcolare, prin ajutorare, prin sfaturi, prin orientarea
culturală şi axiologică a acestora. Un aport deosebit îl are intervenţia educatorului în orientarea şcolară şi profesională
dar şi în cazurile de patologie şcolară
control al elevilor în scopul cunoaşterii stadiului în care se află activitatea de realizare a obiectivelor precum şi
nivelele de performanţă ale acestora. Controlul nu are decât un rol reglator şi de ajustare a activităţii şi atitudinii elevilor
evaluare: măsura în care scopurile şi obiectivele dintr-o etapă au fost atinse prin instrumente de evaluare
sumativă, prin prelucrări statistice ale datelor recoltate şi prin elaborarea sintezei aprecierilor finale. Judecăţile valorice
pe care le va emite vor constitui o bază temeinică a procesului de caracterizare a elevilor.
Analiza şcolii în perspectivă socio-organizaţională ar putea fi considerată, la o primă vedere, un demers mai puţin
obişnuit, având în vedere specificul instituţiei şcolare, dimensiunea ei umană fundamentală. Dar nu există activitate
umană, individuală şi mai ales desfăşurată în timp, care să nu presupună actul conducerii, al managementului.
Dezvoltarea economică şi socială nu se poate realiza independent de actul managerului, având în vedere că învăţământul
este unul din instrumentele prin care societatea stimulează, dirijează şi controlează procesele dezvoltării.
Pentru educator, cunoaşterea şi stăpânirea artei manageriale este esenţială,deoarece cunoaşterea managementului ca pe
un proces complex nu înseamnă ,,dirijism”, iar menagerie nu asigură imediat succesul unei acţiuni.

PERCEPȚII ACTUALE ASUPRA CONFLICTULUI: CONFLICT DISTRUCTIV VS.

CONFLICT CONSTRUCTIV

PROF. ÎNV. PRIMAR IAMANDEI NICOLETA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ ALEXANDRU IOAN CUZA ROMAN, NEAMȚ

Termenul de conflict a fost definit într-o mare varietate de moduri. Observăm că orice conflict se defineşte prin
următoarele elemente: existenţa a două sau mai multe “părţi/sisteme” (persoane, grupuri, comunităţi), existenţa unor
trebuinţe, scopuri, valori, resurse sau caracteristici individuale care sunt (sau numai par unei părţi sau unelor părţi)
diferite sau incompatibile reciproc şi prezenţa emoţiilor (anterioare, însoţitoare sau posterioare conflictului).
Incompatibilitatea sau doar diferenţele produc o tensiune care se cere eliberată, ceea ce conduce la conflict.
PAUL POPESCU-NEVEANU în Dicţionarul de psihologie (1978) defineşte conflictul ca fiind “o ciocnire sau
luptă între motive, tendinţe, interese, atitudini opuse şi de forţe egale şi greu de conciliat sau ireconciliabile”.
L. A. COSER (1967) defineşte conflictul drept “o luptă între valori şi revendicări de statusuri, putere şi resurse
în care scopurile oponenţilor sunt de a neutraliza, leza sau elimina rivalii”. În 1988, JOHN BURTON defineşte conflictul
astfel: “o relaţie în care fiecare parte percepe scopurile, valorile, interesele şi conduita celuilalt ca antitetice alor lui”.
Conflictul este “o situaţie în care oameni interdependenţi prezintă diferenţe (manifeste sau latente) în ceea ce
priveşte satisfacerea nevoilor şi intereselor individuale şi interferează în procesul de îndeplinire a acestor scopuri”.
(DONOHUE & KOLT, 1992).
În psihologie se face o distincţie clară între conflict şi competiţie. M. DEUTSCH (1998) atrage atenţia asupra
acestei diferenţe: “deşi competiţia produce conflict, nu orice conflict este o competiţie. Conflictul este o
incompatibilitate a scopurilor, astfel încât atingerea scopului de către unul dintre cei implicaţi atrage după sine reducerea
şanselor celuilalt de a-şi atinge scopul”.
Conflictele reprezintă o parte a existenţei noastre. În orice grup, organizaţie, conflictul este inerent, ţinând de
însăşi natura umană. Întrebarea care trebuie pusă, nu e dacă există conflict, ci cum şi când se poate manifesta acesta şi,
mai ales, dacă valenţele sale sunt constructive, sau dimpotrivă, distructive.
Mediul şcolar găzduieşte conflicte de natură specifică.
Aici sursele conflictelor rezidă în caracterul particular al activităţii (predarea - învăţarea şi formarea) şi în tensiunile
sau disfuncţionalităţile care survin în procesul interacţiunii dintre elementele curriculum-ului: obiective, conţinuturi
/cunoaştere, tehnologie didactică (metodele de învăţământ, relaţia profesor-elev, formele, modurile şi mijloacele de
învăţământ), evaluare şi notare, relaţia cu părinţii şi cu instituţiile nonşcolare.
În instituţia şcolară se produc, incontestabil, toate tipurile recunoscute de conflicte interpersonale, intergrupale,
intragrupale, grup-individ, dar ele se prezintă ca şi conflicte între: elevi - elevi ; elevi - cadre didactice; cadre didactice -

63
cadre didactice; cadre didactice - foruri de conducere; cadre didactice - persoane /instituţii externe sistemului de învăţământ.
Conflictul din interiorul organizaţiei şcolare provine din modul în care sunt definite posturile şi repartizate atribuţiile,
din modul de structurare şi conducere a organizaţiei.
Aceste conflicte se situează, de obicei, la unul dintre nivele conflictuale intra - sau interpersonal, intra - sau
intergrupal.
În cele ce urmează voi prezenta argumentele care evidenţiază cele două percepţii ale conflictului: constructiv /
distructiv.
ARGUMENTE
CONFLICT DISTRUCTIV
• conflictul distructiv înseamnă înfruntare,
• dezacord;
• presupune opoziţie de scopuri şi interese ale
• părţilor implicate în conflict;
• uneori include pe lângă violenţa verbală şi
• violenţa fizică;
• atrage după sine lezare psihică;
• atentează sau conduce spre distrugerea
• valorilor spirituale;
• duce la ruperea unor relaţii de colaborare /
• prietenie existente înainte de declanşarea con-
• flictului;
• presupune tensiune emoţională;
• atrage cu sine consum de timp şi energie din
• partea celor implicaţi;
• se caracterizează prin comunicarea defec-
• tuoasă;
• are la bază interese personale divergente sau
• animozităţi între membrii grupului;
• duce la incapacitatea de a remedia pierderea
• suferită;
• este însoţită / asociată de trăirea unor profun-
• de sentimente negative;
• scopurile oponenţilor sunt de a neutraliza, le-
• za sau elimina rivalii;
• situaţiile de divergenţă nu se pot compatibili-
• za prin comunicare deschisă;
• la baza conflictului se află o percepţie greşită
• şi părtinitoare asupra unor persoane;
• tratarea diferenţiată a unor persoane din grup
• sau din contra persecutarea altora;
• creşterea gradului de subiectivitate în comu-
• nicare induce un climat de muncă negativ în care se
întâlnesc frustrările şi nemulţumirile;
• percepţia greşită asupra situaţiei;
• are rezultate distructive asupra psihicului, fi-
• zicului şi spiritului;
• tensiunea nervoasă este mare, nemulţumirile
• şi reproşurile sporesc;
• este respins principiul acceptării reciproce;
• cealaltă parte este din start considerată un
64
ARGUMENTE
CONFLICT CONSTRUCTIV
• presupune cooperare;
• poate fi forţa care împinge individul pe calea
• dezvoltării personale;
• creşte motivaţia pentru schimbare;
• creşte de asemenea coeziunea grupului după
• soluţionarea comună a conflictelor;
• reprezintă forţa motrică esenţială pentru evo-
• luţia socială;
• stimulează dezbaterea prin evitarea exprimă-
• rii precoce a unui punct de vedere de către lider şi
încurajarea membrilor să-şi exprime punctul de
vedere;
• permite libera exprimare a opiniilor;
• stimulează creativitatea membrilor şi duce la
• decizii şi acţiuni mai bune;
• participanţii se vor simţi angrenaţi şi nu for-
• ţaţi să le îndeplinească;
• se axează pe rezolvarea problemelor, pe idei
• şi pe conştientizarea acestora;
• presupune mobilizare şi atrage după sine
• câştig cognitiv la nivelul relaţiilor interumane;
• este o oportunitate de a rezolva probleme;
• generează apariţia şi trăirea unor sentimente
• pozitive;
• forţele se reunesc pentru atingerea scopurilor
• comune;
• pune accent pe încurajarea şi dezvoltarea va-
• lorilor, atitudinilor şi cunoaşterii care stimulează
relaţiile interumane;
• conduce la ideea educării copiilor astfel în-
• cât ei să fie unul pentru celălalt şi nu unul împo-
• triva celuilalt;
• la nivel individual conflictul stimulează au-
• tocunoaşterea şi capacitatea de înţelegere şi
acceptare a resorturilor motivaţionale ale celor-
• lalţi, dezvoltă spiritul de toleranţă;
• perceperea laturii pozitive a unei situaţii vă-
• zută până atunci ca fiind numai negativă;
• contribuie la creşterea prestigiului grupului-
• colectivului;
• consens afectiv şi cognitiv între membrii
• grupului;
 • inamic sau o persoană rea, chiar dacă acest lucru
reprezintă o ideee preconcepută;
• una sau ambele persoane se simt ameninţate
• de cealaltă parte (neîncredere reciprocă);
• părţile nu sunt interesate să menţină o relaţie
• pentru că interesează doar propriul interes şi
atingerea acestuia (dezinterea pentru relaţie);
• problemele implicate în conflict sunt în mod
• exagerat notate ca extrem de importante (percep-ţia
falsă, incorectă a realităţii);
• există o lipsă de abilităţi de rezolvare a con-
• flictului.
• creşte capacitatea de autocontrol şi autoorga-
• nizare a grupului;
• persoanele implicate sunt de bună credinţă,
• imparţiale, şi capabile să asculte activ;
• părţile se concentrează exclusiv asupra pro-
• blemelor aflate în discuţie şi nu procedează la
etichetări;
• se renunţă la ameninţări sau, dacă deja au
• fost prefazate, sunt la timp retrase;
• persoanele implicate au cooperat în trecut şi
• vor să continue relaţia;
• interesele, deşi diferite, sunt văzute ca posi-
• bil de negociat în mod amiabil;
• persoanele implicate acceptă ajutor extern
• pentru rezolvarea conflictului.

Concluzii:
A trăi conflictele în cunoştinţă de cauză poate fi un avantaj inestimabil, inclusiv în cazul conflictelor
școlare, întrucât pot fi o forţă care ne împing pe calea dezvoltării personale, dar pot contribui în egală măsura şi la
creşterea coeziunii grupului sau a motivaţiei pentru schimbare;
Concluzia care se desprinde este că dacă părţile implicate într-o situaţie de conflict ar avea o orientare mai
degrabă cooperantă decât una competitivă una faţă de cealaltă, ar avea mai multe şanse să se angajeze într-un proces
constructiv de soluţionare a conflictului;
Majoritatea dintre noi avem o percepţie negativă asupra conflictului, adică vedem doar partea lui distructivă. Există
însă şi o dimensiune constructivă a conflictului care merită fără îndoială să fie descoperită;
Conflictul din mediul şcolar trebuie neapărat negociat, încercând să se ajungă la o soluţie acceptabilă pentru
ambele părţi.

BIBLIOGRAFIE:
1. DORINA SĂLĂVĂSTRU, Conflict şi violenţă în mediul şcolar, Curs, Universitatea ,,Alexandru Ioan Cuza” ,
Iaşi, 2009;
2. CORNELIUS, H., FAIRE, S., Ştiinţa rezolvării conflictelor, Editura Ştiinţă&Tehnică Bucureşti, 1996;
3. STOICA-CONSTANTIN A., Conflictul interpersonal. Prevenire, rezolvare şi diminuarea efectelor, Editura
Polirom, Iaşi, 2004;
4. POPESCU –NEVEANU, P., Dicţionar de psihologie, Editura Albatros, Bucureşti, 1978.

MANAGEMENTUL CLASEI PENTRU ELEVI CU ADHD

PROF IANCU CLAUDIA

LICEUL TEORETIC „ MIRCEA ELIADE” GALAŢI

ADHD este una dintre problemele cel mai des întâlnite , de ordin neurocomportamental cu care se confruntă în
pretent copiii, fiind marcată de numeroase efecte negative, provocatre de lipsa atenţiei , impulsivitate şi hiperactivitate.
Simptomele sale sunt în discordanţă cu mediul normal de dezvoltare a copilului şi intră adesea în conflict cu normele şi
regulile formale şi informale ale culturii şcolare , provocând dificultaăţ în viaţa cotidiană.

65
 În general, toți cei care lucrează în educație se confruntă la un moment dat cu problemele specifice
hiperactivitații, iar tot mai des cu simptomele specifice ADHD. În aceste cazuri, problema centrală a demersului educativ
devine identificarea unor strategii didactice eficiente pentru elevii care “creează probleme” (elevi hiperactivi sau
dezinteresaţi de activităţile şcolare). Atunci când elaborăm, selectăm sau implementăm strategii de succes destinate
incluziunii școlare a elevilor cu ADHD este vital să avem mai întâi o bună înțelegere asupra caracteristicilor copilului,
inclusiv asupra disfuncțiilor sau condițiilor specifice care le afectează activitatea în sala de clasă. Acest lucru este valabil
pentru orice activitate didactică, nu numai pentru cele specifice elevilor cu ADHD .
Cercetările din domeniu au arătat că cei care adoptă strategii didactice eficiente pentru elevii cu ADHD au în
comun utilizarea unei abordări bazate pe trei principii:
Identificarea nevoilor specifice de învățare ale elevului. Se identifica motivele pentru care elevul nu este atent, ce îl
distrage, ce îi facilitează menținerea atenției, când, cum și de ce devine impulsiv și hiperactiv etc.
Selectarea unor practici educaționale asociate cu strategii comportamentale, cu elemente specifice de management al
clasei și intervenții suportive pentru elevul/elevii hiperactivi și cu deficit de atenție.
Cadrul didactic utilizează aceste practici pentru elaborarea și implementarea unui program educațional individualizat și
integrează acest program în activitățile cotidiene destinate tuturor elevilor din sala de clasă, punând accent pe caracterul
incluziv
Anumite studii de specialitate ale acestui fenomen au relevat ca persoanele afectate de ADHD tind:
• să fie mult mai predispuse la repetenție sau abandon școlar: 32–40%
• să aibă o rată mai redusă de acces la studiile universitare: 5–10%
• să aibă numai câțiva prieteni / să aleagă izolarea socială: 50–70%
• să aibă rezultate slabe profesionale: 70–80%
• să fie implicate în activități antisociale: 40–50%
• să fie expusi bolilor cu transmitere sexuala: 16%
• să fie depresivi: 20–30%
• să aibă diferite tulburări de personalitate: 18–25%
• să fumeze, consume alcool sau droguri
• să încalce regulile de circulaţie, să fie implicați în accidente rutiere
Conform DSM-IV, o persoană cu Sindromul Deficitului de Atenţie/Hiperactivitate (ADHD) trebuie să
manifeste simptomele din categoria 1 sau 2 .astfel :
Lipsa atenţiei se manifesta prin cel putin sase astfel de comportamente specifice :
(a) deseori nu reuşeşte să fie atent(ă) la detalii sau face greşeli din neglijenţă la teme, lucru sau în alte activităţi; (b) are
deseori dificultăţi în concentrarea atenţiei în sarcinile de lucru sau la joacă;
(c) deseori nu ascultă/nu este atent(ă) atunci când i se vorbeşte direct;
(d) deseori nu urmează instrucţiunile şi nu reuşeşte să termine temele şcolare (dar nu datorită unui comportament
opoziţional sau a incapacităţii de a înţelege instrucţiunile)
(e) are deseori dificultăţi în organizarea sarcinilor şi activităţilor;
(f) deseori evită, refuză, ezită sau manifestă neplacere în angajarea unor sarcini de lucru care presupun un efort mental
susţinut (cum ar fi temele în clasă sau temele pentru acasă);
(g) pierde deseori lucruri necesare indeplinirii sarcinilor sau activităţilor (ex: caiete, instrumentele de scris, temele pentru
acasă, manualele etc.);
(h) este desoeri distras(ă) de stimuli externi marginali;
(i) uită des în activităţile cotidiene
Hiperactivitatea presupune , de asemeni manifestari de timpul celor exemplificate mai jos :
(a) se joacă deseori cu mâinile deseori sau se mişcă permanent în scaun;
(b) deseori parăseşte scaunul său în sala de clasă (sau in alete situaţii) atunci când regulile impun să rămână aşezat la
locul lui/ei;
(c) deseori se caţără sau aleargă atunci când acest lucru nu este permis/potrivit contextului;
(d) are deseoeri probleme în a se angaja în linişte în activităţile de petrecere a timpului liber;
(e) pare a fi permanent “pe picior de plecare” sau se comportă deseori ca şi cum ar fi “propulsat(ă) de un motor”;
(f) vorbeşte deseori excesiv;
(g) desori se repede cu răspunsuri înainte ca întrebările să fie complet formulate;
(h) are desori dificultăţi în a-şi astepta rândul;
(i) deseori întrerupe sau sau “se bagă” între alţii (ex: se bagă brusc în conversaţii sau jocurile altora)
Un bun management al clasei este în mod evident determinat de buna predare. Chiar și elevii cu probleme
manifeste de impulsivitate și control al comportamentului adoptă o conduită potrivită în momentul în care profesorul
66
oferă în clasă ceea ce el isi doreste. Profesorii care au success în educația elevilor hiperactivi sau cu ADHD au ca element
comun capacitatea de a utiliza activ elemente de management al clasei și strategii educative prin care se menține activă
implicarea elevului în ceea ce znvață. Totodată, ei abordează (conștient sau intuitiv) elevii cu ADHD pornind de la o
strategie construită pe trei mari componente. Prima constă în identificarea nevoilor specifice, individuale, ale elevului
hiperactiv și cu deficit de atenție. Profesorul află de ce și când elevvul nu se concentrează asupra sarcinilor de învățare,
ce îl interesează, când și de ce este impulsive și neatent etc. Apoi cadrul didactic selectează unele practici educaționale,
exerciții și materiale didactice (unele fiind prezentate pentru dumneavoastră în cartea de față) și strategii de acomodare
în clasă care sunt adaptate nevoilor specifice de învățare ale elevului. În urma acestor pași, profesorul poate schița un
plan educațional individualizat care poate să fie integrat programului comun elaborat pentru ceilalți elevi ai clasei.
Acomodarea în sala de clasă este foarte importantă pentru elevii hiperactivi sau cu ADHD, unii factori care țin
de acest aspect având o mare influență în managementul comportamentului și ameliorarea rezultatelor școlare pentru
acești copii:
• Locul preferențial - elevul cu ADHD este așezat în-un loc (bancă, în funcție de mobilierul școlar și de
aranjarea sa în sala de clasă) apropiat de cadrul didactic sau de elevii care manifestă constant un comportament model.
Elevii hiperactivi nu trebuie așezați aproape de surse de desitagere a atenției (mai ales în cazul în care ferestrele sunt
poziționate spre un trafic intens).
• Aranjarea băncilor – cadrul didactic trebuie să urmărească modul în care aranjarea băncilor are efect asupra
elevului cu ADHD. În unele cazuri a fost semnalat că plasarea elevilor hiperactivi în structui circulare cu mai mulți elevi
poate crește distractibilitatea.
• Utilizarea ariilor de lucru – pentru elevii cu ADHD sau ADD se pot face arii de lucru (pupitre cubiculare)
în care sursele vizuale de distragere a atenție să fie eliminate. Aceste arii de lucru speciale pot fi utilizate liber de către
orice elev al clasei.
• Utilizarea muzicii – unii elevii cu ADHD lucrează mai bine dacă au un fond musical discret, iar pauzele
scurte care pot I luate pentru a se asculta o melodie de către copii pot să fie un important instrument de combatere a
plictiselii sau suprasolicitării în clasă.
Un alt element fundamental pentru un management eficient al clasei constă în capacitatea cadrului didactic de
a construi relații pozitive cu elevii, un climat prietenos bazat pe respectul mutual și colaborare. Un astfel de cadru
didactic este flexibil și înțelegător, știe să se adapteze situațiilor noi și să rezolve pozitiv situațiile conflictuale, să fie
calm, constant, corect și echidistant în aplicarea regulilor. După cum știu foarte bine cei care lucrează în clasă cu elevi
hiperactivi și cu deficit de atenție, una dintre cele mai serioase probleme cu care se confruntă este dată de dificultatea
pe care o întâmpină acești elevi în a respecta reguli, asculta indicațiile din clasă, a duce la îndeplinire sarcinile de lucru
și în general de a-și controla propriul comportament. De aceea, este indicat ca în lucrul cu elevii cu ADHD și în
intervențiile cadrului didactic în clasă să se aibă în vedere o abordare multimodală, în care să se pună accentul pe
diversificarea ofertei educaționale pentru a elimina plictiseala și rutina, iar managementul comportamentului să aibă un
loc central, fiind bazat pe un plan bine structurat.
Pentru un bunmanagement e bine sa se formuleze reguli ale clasei, respectate de toti elevii, De exemplu
Fii atent în clasă.
Ascultă indicațiile și lucrează cu colegii tăi
Ce ție nu-ți place, altuia nu-i face. (Comporta-te asa cum ai dori ca altii sa se poarte cu tine)
Respectă colegii și ceea ce fac/prezinta ca rezultat al muncii lor.
De asemeni, este foarte important mediul creat. Posibile stimulente în sala de clasă pentru crearea unui mediu
ambiental :
• Reducerea temelor pentru acasă.
• Pauză suplimentară (minute câștigate).
• Timp liber în clasă. • Jocuri în clasă.
• Un creion special sau un caiet special.
• Diplome/bonuri de premiu pentru elevi.
• Acordarea rolului de lider într-un joc educativ în clasă.
• Mici jucării (cu acordul și participarea părinților).
• Timp suplimentar pentru terminarea unei teme.
• Scutirea pentru o anumită activitate sau temă.
• Timp acordat pentru elaborarea temei pentru acasă în clasă.
• Excursii (colegii sunt încurajați să ajute copilul ADHD să atingă progresele necesare).
• Ascultarea unei melodii/povești în clasă.

67
 Ca manager al unui colectiv de elevi, profesorul trebuie să se asigure că sunt îndeplinite o serie de condiţii
minimale, lista de mai jos oferind o orientare în acest sens. Cu toate acestea, elementele de mai jos pot fi operaţionalizate
ca indicatori ai unei abordări pedagogice adecvate şi ca dovezi palpabile ale unui efort real de asigurare a dreptului la
educaţie a acestor copii. Astfel, este de aşteptat ca elevii dintr-o clasă cu copii cu ADHD să:
a. Înţeleagă cât mai bine dificultăţile cu care se confruntă colegii lor cauzate de deficitul de atenţie şi hiperactivitate
(inclusiv în învăţare);
b. Recunoască şi să combată actele de discriminare împotriva colegilor cu ADHD;
c. Colaboreze şi să se implice activ în activităţile de învăţare alături de elevii cu ADHD (în perechi, în grupe), acordând
asistenţă şi recunoscând succesele acestora;
d. Înţeleagă şi să facă faţă în mod adecvat situaţiilor în care elevii cu ADHD încalcă regulile clasei sau afectează negativ
activităţile de învăţare ale clasei.
De asemenea, un cadru didactic care predă într-o clasă cu copii cu ADHD trebuie să fie capabil să:
a. Stabilească ţinte realiste în ceea ce priveşte realizările şi progresul elevilor cu ADHD cât şi să le adapteze în funcţie
de cerinţele educaţionale şi de performanţa acestora;
b. Aibă o abordare individualizată (în predare, sarcini de lucru, metode de evaluare etc.) în urmărirea obiectivelor
educaţionale şi să utilizeze metode didactice adecvate;
c. Urmărească dezvoltarea unor abilităţi şi reducerea/eliminarea unor comportamente problematice, să cultive plăcerea
de a învăţa şi angajarea copilului în interacţiuni sociale pozitive
d. Încurajeze şi să recunoască fiecare realizare a elevilor cu ADHD, valorizând fiecare contribuţie la lecţie a acestora;
e. Asigure o evaluare continuă şi să încerce să se informeze cu ajutorul familiei cu privire la activităţile lor extra-şcolare
care pot influenţa performanţa acestor elevi;
f. Trateze cu empatie situaţiile de neînţelegere sau greşelile pe care elevi cu ADHD le fac în
g.Chestioneze metodele didactice atunci când elevii cu ADHD nu înregistrează progresul aşteptat; să apeleze la diferite
categorii de experţi atunci când eforturile sale se dovedesc a nu fi suficiente;
h. Se informeze şi formeze în domenii relevante educaţiei copiilor cu astfel de deficienţe;
i. Comunice cu echipa managerială a şcolii pentru corectarea/dezvoltarea unor politici educaţionale adecvate la nivelul
unităţii şcolare şi asigurarea tuturor resurselor necesare educaţiei elevilor cu ADHD.
Nu în ultimul rând, este de aşteptat ca o clasă care include copiii cu ADHD să:
a. Asigure un spaţiu şi o atmosferă de lucru adecvată nevoilor copiilor cu deficit de atenţie/hiperkinezie; să
compenseze un mediu familial uneori problematic prin existenţa unui personal calificat şi cu experienţă, prin
consecvenţa unor intervenţii şi prin resurse didactice adecvate;
b. Promoveze în mod explicit politici de incluziune şi să iniţieze activităţi/strategii de sprijin specifice pentru
această categorie de elevi (publicaţii, campanii de informare, evenimente speciale promovate împreună/pentru părinţi
etc.)
c. Practice atitudini pozitive şi să identifice/elimine eventualele surse de discriminare, indiferent de natura
acestora (pedagogică, fizică, socioeconomică, etnică, religioasă etc.)
d. Investigheze în mod regulat şi sistematic opiniile elevilor cu ADHD cu privire la integrarea lor în comunitatea şcolii
cât şi cele ale părinţilor şi tutorilor (de exemplu, prin aplicarea şi analiza rezultatelor unor chestionare de opinie,
organizarea unor interviuri individuale şi de grup etc.)
e. Creeze diferite canale de comunicare prin care atât elevii cu ADHD cât şi membrii familiilor acestora să îşi
poată exprima diferite opinii sau sugestii şi să participe activ la procesele de decizie ale clasei f. Identifice şi să dezbată
cazurile în care intervenţiile care urmăresc nevoile elevilor cu ADHD pot să afecteze negativ situaţia celorlalţi elevi din
clasă; solicite asistenţă în orice aspect legat de serviciile educaţionale oferite acestor elevi (din partea părinţilor,
experţilor, instituţiilor publice specializate, ONG-urilor etc.)
Una dintre cauzele importante ale hiperactivității este plictiseala și lipsa de angajare în activitățile din clasă.
Un mod de a ajuta elevii hiperactivi să se implice în activitățile de la clasă este de a face informația, învățarea și
activitățile didactice, interesante și pasionante. Educarea elevului hiperactiv este un proces dificil, care presupune un
efort comun, bilateral, în care sarcinile și responsabilitățile revin deopotrivă elevului și adultului care educă. Pentru a
motiva elevul să depună efort pentru a ajunge la autocontrol este necesar să facem lecțiile pasionante, activitățile din
clasă relevante și interesante, iar angajarea imaginației are întotdeauna forțe suprinzător de puternice, așa cum multi
dintre cei care educă deja știu foarte bine. Educația imaginativă oferă – pe baza curriculumului oficial – un set de metode
de predare și învățare care facilitează tocmai eliminarea rutinei și a plictiselii, implicarea activă a imaginației elevilor în
ceea ce fac și obținerea unor rezultate care îi motivează pentru următorii pași în învățare .

BIBLIOGRAFIE :
68
 Stefan Popenici, Ciprian Fartuşnic, Nadia Târnoveanu , Managementul clasei pentru elevii cu ADHD, ghid
pentru cadre didactice din invatamantul preuniversitar , Bucureşti , Didactica Publishing House

STRATEGII EFICIENTE ÎN MANAGEMETUL CLASEI

PROFESOR RALUCA IGNA

LICEUL TEORETIC „MIHAI VITEAZUL” CARACAL

Managementul educational al clasei este un subiect delicat pentru mulți profesori, indiferent de materia predată. În
general, profesorul trebuie să pregătească și să gestioneze eficient ora spre beneficiul elevilor, să elaboreze proceduri
clare pentru a maximiza oportunitățile de învățare și a minimiza întreruperile. Din fericire există strategii care ajută la
îmbunătățirea interacțiunii profesor-elev, la dinamizarea lecțiilor și la crearea unui mediu de clasă propice învățării.
Pregătiți lecția
Asigurați-vă că sunteți pe deplin pregătiți pentru fiecare lecție. Elevii percep rapid dacă un profesor nu este pregătit și
acest lucru poate duce la un comportament nepotrivit, așa că proiectați și planificați lecțiile cu mult timp în avans.
Parcurgeți planul lecției înainte de a preda și asigurați-vă că aveți suficiente activități, jocuri și exerciții pentru a vă
menține elevii implicați în lecție. Mai mult, pregătirea vă va oferi o încredere suplimentară în clasă și vă va ajuta pe dvs.
și elevii dvs. să rămâneți pe drumul cel bun în timpul lecției.
Lecția
Un moment bun pentru a începe să maximizați învățarea și să minimizați întreruperile este lecția în sine. Asigurați-vă
că aveți obiective de învățare clar formulate, activități și materiale adecvate pentru elevii dvs. Lecțiile ar trebui să fie
distractive, interesante, bine ritmate, bine tranziționate și contextuale pentru studenți. În timpul orei oferiți elevilor
provocări care nu sunt prea ușoare și nici prea dificil de realizat. Acest lucru poate fi eficient în stabilirea și menținerea
unui mediu pozitiv și ordonat în clasă. Dacă elevii sunt atenți la lecție, ei vor petrece în mod natural mai puțin timp
perturbând ora.
Anunțarea lecției în sine este un element cheie în proiectarea lecției. Dacă îi anunțați pe elevi ce urmează să învețe le
veți da un sentiment de încredere și un punct de interes pentru lecție. În plus, dați o explicație clară a conținutului și
verificați dacă înțelegerea inițială a elevilor. După aceea, dați o practică ghidată și apoi o practică solitară ulterioară
amestecată cu revizuiri periodice. Aceste elemente ale unei lecții bine planificate și bine predate ajută la asigurarea
motivației, participării și învățării maxime în clasă. Deoarece intervalele de atenție ale studenților sunt de obicei destul
de scurte, tranzițiile rapide și sensibile între activități sunt importante în menținerea concentrării elevilor. Tranzițiile
clare măresc timpul de predare și împiedică elevii să fie distrași, ceea ce la rândul său scade orice posibilitate de
comportament greșit. Multor profesori le place să folosească instrucțiuni vizuale precum imagini sau semne pentru a le
arăta elevilor ce trebuie să facă și cum să facă această tranziție. Instrucțiunile vizuale ar trebui să fie fixate p tablă
pentru ca toată lumea să le vadă și să ofere instrucțiuni clare pe care să le urmeze elevii, cum ar fi să intre în perechi, să
nu mai vorbească, să stea în grupuri, să-ți deschidă cartea etc. de la o activitate la alta. Există multe modalități diferite
de a facilita tranzițiile. Indiferent de opțiunea pe care o alegeți, respectați-o, deoarece stabilirea unei rutine îi ajută pe
elevi să înțeleagă clar ce așteptați de la ei.
Modul în care vă ordonați activitățile este, de asemenea, important. Există mulți factori de care trebuie să țineți cont, în
funcție de tipul de lecție pe care îl aveți și de momentul din zi în care are loc lecția. Trebuie să începeți lecția cu un joc
pentru a înviora lucrurile? Aveți nevoie de o activitate statică pentru a calma studenții? Vinerea după-amiază este cel
mai bun moment pentru a aborda gramatica? Ordonarea activităților depinde, de asemenea, de structura și tipul lecției
pe care urmează să o predați. Activitățile de ordonare și secvențiere devin totuși mult mai ușoare odată ce vă cunoașteți
elevii.
Comunicarea
Comunicarea vă ajută să descoperiți ce îi motivează și interesează pe elevii dvs. Astfel puteți încorpora aceste elemente
în lecții , motivând elevii să participe în mod activ. Dacă este posibil, faceți activități în care elevii au capacitatea de a-

69
și defini preferințele. Încercați să aflați despre speranțele și ambițiile elevilor dvs. ascultând conversațiile lor. Apoi,
puteți modela activități și jocuri care să le convină și să creați un mediu de învățare mai bun pentru întreaga clasă.
În timpul lecției, comunicați elevilor în mod clar ce așteptări aveți de la ei. Asigurarea faptului că elevii dvs. sunt
conștienți de așteptările dvs. în fiecare etapă a lecției este vitală pentru crearea unui mediu de învățare pozitiv.
Comunicarea este un instrument important în prevenirea problemelor de comportament. Cunoașterea elevilor vă ajută
să analizați comportamentul lor. Încercați să comunicați cu fiecare elev și construiți un raport cu ei. Puteți face acest
lucru încet în timp. O scurtă conversație în mod regulat va ajuta la parcurgerea unui drum lung în construirea unui raport.
Veți descoperi chiar că elevii care par ostili sau dezinteresați pot fi încurajați să participe odată ce îi angajați într-o mică
conversație. O modalitate de comunicare care poate sparge gheața cu ușurință este umorul. Umorul le arată, de asemenea,
elevilor că sunteți o ființă umană și poate fi un instrument util în disiparea problemelor atunci când apar.
Stabiliți reguli
A avea reguli în clasă nu este un lucru rău. Regulile le arată elevilor ce se așteaptă de la ei. Când elaborați reguli pentru
clasa dvs., țineți cont de regulamentul de ordine interioară elaborat de școală. De asemenea, ar fi bine să comunicați cu
colegii și profesorul diriginte referitor la clasa unde predați. În mod normal, aceștia vor putea oferi sfaturi cu privire la
regulile pe care ar trebui să le includeți la orele dvs. și să vă ofere informații despre ceea ce funcționează și ce nu. De
asemenea, luați în considerare stilul dvs. de predare și religia sau naționalitatea elevilor. Amintiți-vă, regulile clasei sunt
acolo pentru a maximiza oportunitățile de învățare ale elevilor dvs. și pentru a minimiza întreruperile.
Stabiliți regulile clasei și așteptările comportamentale încă din prima zi de curs. Așteptările ar trebui să fie mari și elevii
ar trebui să aibă dreptul să își exprime părerea , cât și să propună unele reguli și consecințe. Dacă regulile sunt clare de
la început, atunci acest lucru garantează că toți elevii înțeleg ceea ce constituie un comportament acceptat. Cu reguli și
proceduri clar stabilite, există mai multă siguranță că toți elevii vor înțelege ce este și ce nu este acceptabil.
Rezolvați imediat problemele
O greșeală pe care o fac adesea profesorii debutanți este că nu sunt consecvenți în a aplica regulile și consecințele ce
decurg atunci când un elev încalcă o regulă. Elevii vor testa întotdeauna regulile clasei pentru a vedea cum reacționați.
Le place să știe ce pot și ce nu pot face și dacă pot scăpa nepedepsiți. Dacă faceți o excepție cu un elev, au undă verde
toți ceilalți. Consecințele ar trebui aplicate în mod consecvent, imediat și corect. Dacă manifestați favoritism față de un
elev față de altul, atunci este posibil ca comportamentul în clasă să se înrăutățească.
Postarea regulilor este un memento eficient pentru studenți, deoarece regulile și consecințele rămân vizibile pe tot
parcursul anului. Consecințele ar trebui să corespundă comportamentului necorespunzător al elevului cu o penalizare,
atunci când este posibil. Solicitați elevului care se comportă rău să acționeze în consecință. Aceste consecințe logice îi
învață pe elevi despre repercusiunile comportamentului lor.
Comunicați direct unui elev că a încălcat o regulă. Faceți acest lucru fără să ridicați vocea, păstrați-vă calmul și amintiți-
vă că urmările sunt orientate spre rezultate pozitive. Nu dați pedepse grele și nu începeți să strigați, deoarece acest lucru
poate duce la confruntare într-o atmosferă încărcată. Deși este de obicei cel mai bine să rezolvați imediat o problemă,
puteți încerca să vorbiți cu elevul în particular sau chiar să așteptați până când situația se detensionează.
Încrederea
Pentru profesorii debutanți încrederea în forțele proprii poate fi o problemă, uneori, dar fiți siguri că fiecare profesor se
simte ușor nervos înainte de o oră nouă. Este normal. S-ar putea să vă simțiți nervos, dar elevii dvs. nu știu acest lucru.
Ideea este să aveți încredere în dvs. iar acest lucru se poate face prin pregătirea temeinică a orei. Amintiți-vă doar că
dvs sunteți autoritatea în clasă și sunteți responsabil pentru crearea unui mediu de învățare productiv pentru elevii dvs..
Controlați mediul de învățare
Este posibil să nu puteți controla arhitectura sau facilitățile clasei, dar poate reușiți să controlați aspectul clasei în care
vă desfășurați dvs, iluminatul sau ceea ce este afișat pe pereți. Lucrați cu elevii dvs. pentru a face ca sala de clasă să
fie plăcută și să creați o atmosferă propice învățării. Afișați proiectele elevilor , căci astfel le veți recunoaște meritele și
le oferiți un sentiment de împlinire.
Controlați așezarea elevilor în bănci
Puteți utiliza planuri de aranjare a elevilor în bănci pentru a limita comportamentul deranjant și a maximiza potențialul
de învățare. Așezați elevi cu probleme în fața clasei sau așezați elevi puternici lângă cei slabi. Puteți modifica atmosfera
orei dintr-un cadru mai formal într-un cadru mai informal pentru a încuraja un mediu mai interactiv și mai cooperant
pentru elevi. În general, condițiile din clasă pot afecta comportamentul elevilor. O sală de clasă întunecată poate
contribui la oboseala elevilor sau poate promova un comportament deranjant. O sală de clasă în care este prea cald sau
prea frig îi poate face pe studenți neliniștiți. Faceți tot ce puteți pentru a vă asigura un mediu fizic adecvat pentru
învățare. Reorganizarea locurilor de clasă permite, de asemenea, o mișcare mai ușoară de la elev la altul sau de la grup
la grup și acest lucru are importanță în prevenirea pierderii timpului.

70
 Amintiți-vă, managementul eficient al clasei este un proces care se dezvoltă în timp. Nu vă faceți griji dacă nu o faceți
bine prima dată. Ca profesori învățăm să analizăm și să adaptăm abordările pe care le adoptăm la predare. Totul face
parte din experiența de predare. Succes!

BIBLIOGRAFIE:
1. Carianopol, M.,Tîrcă, A.,.Alionte, A., Faur, C.: Managementul evenimentelor educaționale, British Council, 2004
2. Ciolan, L., : Pedagogie – Fundamentări teoretice și demersuri aplicative, coord. Paun E., Potolea D., Ed. Polirom,
Iasi, 2002, p. 145.
3. Jinga Ion, Istrate Elena: Manual de pedagogie, Ed. All, București, 2008;
4. Joița Elena: Managementul educațional - Profesorul –manager: roluri și metodologie, Ed. Polirom, București, 2000
5. Mihăescu, M.: Managementul clasei - Pentru o experienţă de succes, Editura Gimnasium, 2003

A FI SAU A NU FI STRATEGII INTERACTIV - CREATIVE? CARTELA SIM

PROFESOR LĂCRĂMIOARA ILCIUC

LICEUL TEORETIC „VARLAAM MITROPOLITUL”, IAȘI

Să promovăm învățarea eficientă și nu orice învățare eficientă, ci una „participativă, activă și creativă” (Neacșu, 1999)!
Acesta e un deziderat și ne antrenăm permanent spre a regândi și reorganiza învățarea. „Creativity is the ability to see
relationships where none exist." -- Thomas Disch.
Strategiile pedagogice sunt definite de Raynal F. și Rieunier2 ca fiind un ansamblu de metode și demersuri/ acțiuni care
presupun alegerea unor tehnici, materiale și situații pedagogice în acord cu/ prin raportare la obiectivele învățării. (Ben
Bouna, Bariibii, Elladnanii, & Ellhassan, 2011)
Hennessey și Amabile (1987)3 propun motivația intrisecă drept principiu de bază al creativității („intrinsic motivation
principle of creativity”). Aceiași autori sunt de acord că motivația extrinsecă, constrângerile venite din exterior
(„extrinsic constraints”) pentru rezolvarea sarcinii pot scădea motivația pentru rezolvarea sarcinii și pot inhiba
creativitatea. (Fasko, 2000–2001, p. 319)
Se pare că entuziasmul, în cazul în care este stârnit pare să conducă la tipurile de gândire care să permită oamenilor să
rezolve problemele care necesită ingeniozitate sau inovație (Isen, Daubman, & Nowicki, 1987, p. 1128).
Autorii sugerează că pentru contextul educațional, o stare de fericire (happy feeling state), o atmosferă de respect
interpersonal care să conducă la bună stimă de sine ar putea fi condiții, care ar promova creativitatea. Impactul pozitiv
pe care îl au stările de bine, emoțiile pozitive contribuie la creșterea tendinței de a combina și recombina materiale în
noi modalități și de a vedea legături mai puțin evidente între stimuli divergenți (Isen, Daubman, & Nowicki, 1987, p.
1130).
2FIAFI pare a avea aplicabilitate. Formulez Intrebări, Acționez, Fabric Idei, Aștept Feedback, Interacționez. E o
strategie pe care o folosim când pornim o idee de proiect, pregătim cadrul de desfășurare, stabilim sarcinile, evaluăm.
A fi sau a nu fi strategii interactiv - creative? Răspunsul e cu siguranță „a fi”. A fi creativi e o condiție sine-qua-non în
a fi profesor.
A

2
F. Raynal, A. Rieunier - Pédagogie: dictionnaire des concepts clés, Paris, ESF, 1997, p.348

3
Hennessey, B. A., & Amabile, T. M. (1987). Creativity and learning. Washington, DC: NEA Professional Library.
71
 F I
Vă prezentăm, în continuare, un instrument creat la clasa întâi, aplicat zi de zi, atât în scoala în format fizic, cât și online.
E o invitație la a vă încărca acest tip de cartelă și a-l folosi cu elevii în momentele de conectare.
DENUMIRE: CARTELA SIM
SCOP: Pentru cunoaștere și intercunoaștere, stabilirea pulsului zilei, elevul are posibilitatea sa se exprime, să caute
întrebări, să le exprime, să fie ascultat. Nevoia de eficientizare a momentului de conectare la agenda zilei, de identificare
de nevoi, de sporire a motivației față de învățare a dus la crearea unui astfel de instrument
DESCRIERE:
Ideea de cartelă a stârnit interesul și motivația pentru construirea a ceva personal și personalizat pentru fiecare zi. Ideea
de încărcare a unei cartele activează nevoia de contributivitate, de implicare. Instrumentul de bază solicită elevilor să
completeze:
Salut
Idee/ Interogație/ Întrebare
Mulțumire
Varianta de bază a suferit transformări și au apărut variante create împreună cu elevii: SIM T (T de la timonă - emoția
din momentul acela), SOMN (Salut, Operație matematică pentru activare, Mulțumire, Nume (foarte important în crearea
imaginii de sine) , SER (Salut, Emoție, Rugăciune/ Rugăminte), SOARE (Salut, operație matematică, Aoleu – moment
de greutate, Rugăminte/rugăciune, Emoția)
Sunt preferințe, deja, pentru aceste cartele.
Funcționează și cu padlet in online, cu whiteboard.fi pentru momentele de celebrare și nu numai
BENEFICII:
O folosim la agenda zilei pentru conectare
Stabilim o parte din nevoi pe baza întrebărilor
Recunoștința/ mulțumirea asigură deschiderea de la începutul zilei/ pentru ziua ce urmează
Asigură repere în comunicare și sinteză în cadru specific
DIFICULTĂȚI:
Nu văd dificultăți, am experimentat un an, cartela e cerută de copii, îi reprezintă, o lucrează cu bucurie. La timpul de
„încărcare” se pot înregistra diferențe, iar dacă se înregistrează emoții puternice cu nevoie de împărtășire se poate
prelungi timpul.
Cartela SIM T a momentului:
Salut: Bună, echipă!
Interogație/ Întrebare: Oare cartela va fi omologată?
Mulțumire: Mulțumesc pentru oportunitatea de a prezenta, aici, la voi! Mă bucur că am putut crea.
Timonă: recunoștință

BIBLIOGRAFIE:
Ben Bouna, A., Bariibii, S., Elladnanii, M., & Ellhassan, A. (2011). Scénarisation adaptative aux styles
d`apprentissagedes apprennants: conception et expérimentation. Annals. Computer Science Series. 9th Tome 1st Fasc.
Fasko, D. (2000–2001). Education and creativity. Creativity Research Journal, Vol. 13, 317–327.
Isen, A. M., Daubman, K. A., & Nowicki, G. P. (1987). Positive Affect Facilitates Creative Problem Solving. Journal
of Personality and Social Psychology, Vol. 52. No. 6,1122-1131.
Neacșu, I. (1999). Instruire și învățare.

72
 MANAGEMENTUL GRUPEI DE PREŞCOLARI

PROF.ÎNV.PREȘC. ION MĂDĂLINA-VALENTINA

G.P.P. ,,PRICHINDEL” AMARA, IALOMIȚA

Managementul educaţional reuneşte toate caracteristicile de bază ale managementului organizatoric, dar deşi
învăţământul este integrat organic în activitatea economico - socială a ţării în componenţa lui vom identifica acele
caracteristici care-l particularizează şi-l diferenţiază, constituindu-l ca un domeniu distinct al societăţii, ca un subsistem
al sistemului social global, având obiective şi funcţii specifice, organizare proprie, metode de muncă, de control şi
evaluare distincte.
Managementul educaţiei reprezintă acea ştiinţă pedagogică, elaborată interdisciplinar, pentru studierea
evenimentelor care intervin într-o activitate pedagogică: decizie, organizare, gestiune. In sistemul social de educaţie şi
învăţământ, educatorii trebuie să se raporteze la cei pe care îi educă, să stabilească relaţii de cooperare cu părinţii acestora
şi cu alţi factori interesaţi ai societăţii. Ei nu educă numai la catedră sau în clasă, ci, prin fiecare contact relaţional cu
copiii şi părinţii, desfăşoară o muncă de creştere şi dezvoltare, de conducere şi direcţionare. Acţiunile şi intervenţiile
pedagogice ale cadrelor didactice sunt de natură mangerială. Procesul de conducere, managementul, fiind o caracteristică
a oricarei activităţi organizate, dar şi a oricarei acţiuni ce tinde către eficienţa maximă, prezintă o serie de trăsături şi
funcţii comune efectuate asupra clasei de preşcolari. Procesul instructiv-educativ, desfăşurat de cadrul didactic în clasă,
implică o puternică înrâurire managerială atât sub raportul funcţiilor manageriale fundamentale, cât şi din perspectiva
managementului organizaţional, implicat de structura clasei de preşcolari ca organizaţie.
Pornind de la considerentul că educatoarea are rolul de manager al grupei de preşcolari, educatoarea manager
trebuie sa aibă calităţi şi aptitudini necesare desfăşurării unei activităţi optime cu preşcolarii. Educatoarea este un
manager, un conducător chiar dacă nu deţine în mod expres o funcţie de conducere. Educatoarea conduce direct şi
autonom foarte multe activităţi, fie la nivelul grupului de preşcolari sau la nivelul grădiniţei.
Ea este cea care planifică activitatea didactică, organizează grupa în funcţie de obiectivele urmărite, selectează
conţinuturile procesului de învăţământ, controlează, îndrumă şi evaluează activitatea copiilor şi rezultatele obţinute de
aceştia.
Educatoarea manager are o serie de aptitudini pentru a putea desfăşura o activitate optimă cu preşcolarii: -
temperamentul echilibrat, dinamic;
- sociabilitate;
- consecvenţă, corectitudine, cinste;
- modestie, stăpânire de sine;
- are un bun nivel al capacităţii de lucru, este echilibrată în tendinţa de interiorizare dar şi exteriorizare; - are
o mare capacitate de prelucrare informaţională;
- dovedeşte integritate morală, voinţă şi caracter ferm;
- manifestă responsabilitate faţa de destinele grădiniţei;
- aflată într-o continuă perfecţionare a propriilor componente;
- dar, mai presus de toate iubeşte copiii, indiferent de vârsta lor, condiţia socială, rasă, naţionalitate, cultură.
Pentru un management eficient al grupei de preşcolari sunt folosite stilurile manageriale.Clasificarea stilurilor
manageriale este cea care are la bază criteriul relaţiei profesorului-manager cu grupa de preşcolari. Potrivit acestui
criteriu, se disting următoarele stiluri:autoritar, democratic şi laissez-faire.
Stilul autoritar este caracterizat printr-un control absolut asupra mediului educaţional şi prin aceea că deciziile
sunt luate de către manager fără consultarea partenerilor.
Stilului democratic îi este caracteristică o atmosferă participativă a întregului colectiv, atât pentru adoptarea
deciziilor, cât şi pentru desfăşurarea activităţilor comune.
Stilul laissez-faire este caracterizat printr-o atmosferă de lucru extrem de permisivă, lipsită de control, deciziile
lipsind aproape cu desăvârşire.
După părerea mea, stilul democratic se dovedeşte a fi eficient pe termen lung, pentru că permite exprimarea
liberă a diferenţelor individuale, manifestarea fără îngrădiri a fiecărui participant în parte. Stilul democrat oferă rezultate
acceptabile din punct de vedere social şi superioare pe plan didactic. În grupele conduse democratic, relaţiile dintre
membrii ei, precum şi relaţiile cu educatoarea sunt prietenoase. Membrii acestor grupe încearcă apropieri mai personale
şi mai amicale faţă de educatoarea lor, iar între ei se înregistrează schimburi spontane de confidenţe privind diferite
73
aspecte ale vieţii fiecăruia. Copiii se simt mult mai liberi şi mai dornici să se implice în organizarea grupei, manifestă
mai puţină dependenţă faţă de educatoare, iar comportamentul lor se schimbă foarte puţin atunci când aceasta lipseşte.
Stilul democratic previne încărcarea cu tensiune şi agresivitate, iar climatul socio-afectiv pozitiv conduce la
rezultate bune în planul eficienţei activităţii. Învăţarea este influenţată de o atitudine caldă, sinceră, deschisă şi de
aprecierea pozitivă a educatoarei care trebuie să le permită copiilor să ia cât mai multe decizii privind propria lor
instruire, deoarece numai astfel se întăreşte libertatea de acţiune. Educatoarea care corespunde tipului democratic
utilizează metode active de predare–învăţare, creează o atmosferă plăcută atenuând conflictele, pune accent pe latura
individuală, este un bun psiholog, îşi apropie copiii dezvoltând relaţii de colaborare, le oferă libertatea de a alege
activitatea preferată. De asemenea, prin intermediul activităţilor integrate preşcolarii dezvoltă relaţii mai bune unii cu
alţii, lucrează mai eficient individual sau în grup; lucrând în grup fiecare membru are un rol pe care trebuie să îl
îndeplinească. Profesorul democrat este mai deschis la nou, acceptă provocările. Folosind un stil managerial nepotrivit
la grupa de preşcolari se pot înregistra următoarele consecinţe: oboseala,datorată în principal: activităţiilor şi sarcinilor
repetitive, monotone; motivare limitată; durata şi intensitatea inadecvată a activităţilor de tip educaţional; interesul
scăzut al preşcolarilor pentru activităţi instructiv- educative, conduse inoportun de către cadrul didactic; plictiseala apare
adeseori fără o cauză obiectivă şi poate concura la instaurarea oboselii; supraîncărcarea atât de prezentă în timpurile
moderne.
O atmosferă caldă, o ambianţă plăcută, un spaţiu organizat ergonomic este stimulativ. Una dintre consecinţele
cele mai frecvente ale unui climat deficitar este abandonul şcolar. Nu trebuie uitat nici rolul de model pe care îl are
educatoarea în relaţia cu preşcolarii săi.
Atmosfera generală ce predomină în colectivul unei grupe sau alteia condiţionează modul de organizare şi
conducere a activităţii acelei grupe, adaptarea preşcolarilor şi comportamentul acestora, optimizarea strategiilor
didactice, rezultatele învăţării, formarea concomitentă a unor însuşiri şi trăsături de caracter. Fiind model de competenţă,
de stăpânire de sine, de echilibru psihic educatorul devine un model de manager eficient pentru preşcolarii săi şi pentru
unitatea de învăţământ din care face parte.

BIBLIOGRAFIE:
• Revista Învăţământului Preşcolar, nr. ½- 2000; ¾- 2001; ½- 2003.
• Tomsa Ghe, Psihopedagogie preşcolară şi şcolară, Bucureşti, 2005.
• Barzea, C., Arta şi ştiinţa educaţiei, Editura didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1995.
• Iucu, R., Managementul şi gestiunea clasei de elevi, Editura Polirom, Iaşi, 2001.

GESTIONAREA UNEI SITUAŢII DE CRIZĂ EDUCAŢIONALĂ

(PLAN DE INTERVENŢIE)

PROFESOR IONESCU ALINA ELENA

LICEUL TEHNOLOGIC AGROMONTAN „ROMEO CONSTANTINESCU” VĂLENII DE
MUNTE, PRAHOVA

Criza poate fi definită ca un eveniment sau un complex de evenimente neașteptate, dar şi neplanificate, generatoare
de periculozitate pentru climatul, sănătatea ori siguranţa clasei respective şi a membrilor acesteia.
Mecanismele de a prevedea, de a limita, controla şi soluţiona o situaţie de criză presupun
un efort mare, strategii de intervenţie ferme dar prudente, un consum de energie nervoasă şi fizică sporit, cu şanse de a
determina consecinţe greu de evaluat în planul echilibrului psihic al persoanelor implicate. Nu puţine sunt cazurile în
care cadrul didactic se confruntă cu unele situaţii aparent insolvabile care solvabile care afectează bunul mers al
activităţilor din clasă.

Situațiile de criza educațională pot fi definite ca momente sau faze ale procesului instructiv-educativ ce se
manifesta prin conflicte acute , privațiuni, dificultăți, alte fenomene negative ce pot fi urmate de progres sau regres.
74
 Intervenția intr-o situație de criza educaționala , care este o atribuție a cadrului didactic, ar trebui sa fie astfel
conceputa încât sa conducă la regres si chiar la aplanarea totala a situațiilor de criza.
În cele ce urmează, voi ilustra o situație de criza întâlnită in mod frecvent in cadrul clasei, aparent minora , dar care,
fără intervenția prompta a învățătorului poate degenera in situații destul de grave cu urmări nedorite.
IDENTIFICAREA SITUAȚIEI DE CRIZÎ EDUCAȚIONALĂ
În incinta clasei avem diferite jocuri pentru clasa pregătitoare, printre care și un set de piese LEGO, divers colorate,
destul de multe ca număr, a căror conformație permitea copiilor să construiască diferite jucării, cu care ulterior își
organizau jocuri variate. Erau preferate de majoritatea copiilor, dar mai ales de băieți, care se întreceau sa ajungă primii
la ele.
Într-una din zile, in urma deselor sesizări ale clasei de copii, conform cărora alți doi copii din clasa au intervenit
agresiv in jocul lor, am urmărit intenționat ce se întâmplă. Cei doi copii incriminați, băieți si ei, simțindu-se probabil
excluși, au devenit agresivi, agresivitatea lor manifestându-se prin intervenția peste dorința celorlalți in joc. Ulterior au
devenit chiar mai agresivi, recurgând nu numai la împrăștierea jucăriilor celorlalți, ci si la aruncarea acestora in diferite
direcții, necontrolat, gesturile lor fiind destul de periculoase pentru ceilalți.
ETIOLOGIA SITUAȚIEI DE CRIZĂ EDUCAȚIONALĂ
Deoarece cei doi copii nu se mai manifestaseră agresiv pana atunci, am făcut o scurta ancheta, încercând sa mă
informez pe rând de la ei , de la grupul clasei care mi-a adus la cunoștință faptele celor doi, dar si de la ceilalți copii
care au fost martori la cele întâmplate.
Copiii in cauza și-au motivat faptele ca urmare a refuzului celorlalți de a-i primi să se joace cu ei. Întrebându-i pe
cei din grupul advers ce s-a întâmplat, am aflat ca cei doi le-au stricat jucăriile. Vorbind si pe ceilalți care nu erau nici
agresori nici agresați , ci martori la cele întâmplate, am aflat ca cei doi, au văzut ce joc frumos au inițiat ceilalți au vrut
sa intre si ei in joc, dar, pentru ca rolurile erau împărțite si nici piese nu mai erau, nu au fost primiți si atunci ei au recurs
la vorbe urate, ce au întărit refuzul primilor de a-i primi in joc. Conflictul a continuat, cei doi aruncând jucăriile prin
clasa, stricând tot ce se construise până atunci. Considerând ca aceste manifestări nu sunt foarte grave,
pentru moment am recurs la izolarea acestora pentru o perioada scurta de timp, ceilalți urmând sa strângă jucăriile și să
nu se mai joace in acea zi cu ele.
Se pare ca masurile luate nu au fost suficiente, deoarece conflictul a continuat si în pauză, când pe terenul de joaca,
aruncând cu pietre spre copiii ce formau grupul advers, unul dintre cei doi a lovit pe unul dintre copiii din acest grup,
spărgându-i capul. Aflând de cele întâmplate, a doua zi am intervenit mai ferm .
LUAREA DECIZIEI
Pentru început am luat decizia de a purta o discuție mai serioasa cu întreaga clasa, pe baza căreia să stabilim corect
cauzele care au condus la conflict si ce este bine sa facem pentru ca asemenea comportamente sa nu mai apară.
Am stabilit, in urma dezbaterii situației create, ca vinovați de cele întâmplate sunt copiii din ambele grupuri, deoarece
s-au abătut de la regulile stabilite anterior privind folosirea jucăriilor, care sunt pentru toți copiii, iar atunci când jucăria
preferata este la alt copil îl rugam frumos sa ne-o dea, sau ne jucam împreună.
Despre faptul ca s-a ajuns la violență, le-am explicat copiilor care sunt consecințele unui asemenea comportament
nu numai pentru cel agresat, ci si pentru agresor. In acest context am luat decizia de a stabili pedepsele pentru cei
implicați in acest conflict, cărora le-am interzis jocul de orice fel pana la constatarea schimbării atitudinii lor. Daca voi
constata ca exista tendința de a se schimba, voi reveni asupra pedepsei aplicate.
Pe termen lung am stabilit ca fiecare abatere de la normele și regulile de comportare valabile la nivelul grupei va
atrage după sine pedepse ca: acordarea de buline negre, izolarea, interzicerea jocurilor la calculator, cu jucăriile
preferate, înștiințarea familiei.
Ca măsuri de intervenție imediata am stabilit ca: cei doi sa promită ca nu vor mai fi agresivi in relațiile cu colegii,
indiferent de provocările celorlalți. În perioada imediat următoare toata clasa, va urma un program mai strict in ceea ce
privește etapa jocurilor liber-alese, (cele 10 minute la sfârșitul lecției), incluzându-i si pe cei doi in jocul lor,iar zilnic
unul dintre copiii care se vor comporta cel mai frumos va fi desemnat responsabil cu disciplina, având grija ca jocurile
să se desfășoare in cele mai bune condiții si jucăriile să se păstreze fără a fi deteriorate.
4. APLICAREA MĂSURILOR
Pe parcursul aplicării măsurilor, am constatat ca majoritatea copiilor au acceptat noile reguli ale “jocului”,
“agresivitatea” celor doi manifestându-se la început sub masca îmbufnării si a dispoziției rele, care au dispărut pe măsura
implicării lor in activități ce presupuneau răspundere (ambii au fost stimulați prin investirea cu răspunderea de a păstra
ordinea la jucării atunci când am constatat ca respectau regulile). Ușor s-a instalat o atmosfera apropiata de normalitate.

75
5. CONTROLUL
Asupra eficienței măsurilor luate l-am făcut permanent, urmărind fiecare manifestare ce părea să degenereze, luând
masuri imediate .
6. EVALUAREA
Pentru a avea certitudinea ca manifestările agresive au dispărut, am recurs la o
activitate in cadrul căreia am lecturat povestirea “Cine e mai puternic“ de Victor Sivetidis, pe marginea căreia am inițiat
o convorbire al cărui plan de întrebări era axat pe problematica agresivității intre copii, cu trimitere la întâmplările
recente. Am constatat că toți sunt capabili să ia atitudine si ca și-au însușit învățămintele ce s-au desprins din cele
relatate, reușind să identifice regulile de conviețuire in grup .
7. CONCLUZII:
Agresivitatea infantilă se dezvolta in școală, ân general, în raport cu contra acțiunea pedagogica si cu tactul
pedagogic, apariția si dezvoltarea unor comportamente agresive fiind intr-o dependenta totală de nonintervențiile sau de
intervențiile manageriale eronate. Cu tact, răbdare si dragoste, promovând modelele pozitive si dezvoltând părțile bune
din personalitățile”agresorilor”,cadrul didactic poate apela la strategii manageriale experimentate deja.
În cazul particular al clasei cu care lucrez , strategia expusa mai sus a dat rezultate si in alte situați de criza,
eficienta ei atribuind-o faptului ca încă din primul an de clasa pregătitore , copiii din clasă si-au însușit reguli si norme
de comportare,exercițiul zilnic fiind deosebit de util.

IMPORTANȚA DISCIPLINEI ÎN MANAGEMENTUL CLASEI DE ELEVI

PROF. MANEA SILVIA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ „ION BĂNCILĂ”, BRĂILA

Încă de la preluarea unui colectiv nou, dirigintele (managerul clasei de elevi) trebuie să dovedească abilităţi de
comunicare, de concentrare şi gândire logică. Trebuie să înțeleagă foarte bine sarcinile, obiectivele, greutățile,
potențialul întregului grup în ansamblul lui, dar şi potențialul fiecărui elev în parte, să-i motiveze pentru a-şi dezvolta
personalitatea, creativitatea, disponibilitatea de a participa la orice gen de acțiune desfășurată la nivelul colectivului şi
nu numai.
Studiile de psihologie arată că problemele de disciplină din clasă sunt sursa de stres cea mai semnificativă pentru
profesori şi învățători. Aceste studii arată că principalele efecte negative asupra sănătății noastre emoționale şi a stării
de bine se datorează faptului că este extrem de dificil să îi disciplinăm pe elevi așa cum am dori. Ca urmare, instrumentele
care ar face posibilă disciplinarea eficientă a elevilor, care să asigure reducerea problemelor de disciplină pe termen
lung, ar reprezenta un bun instrument de management al stresului pentru profesori şi învățători.
Este util pentru profesori şi învățători să învețe metode noi de a face managementul clasei pentru că în acest moment
mulți profesori se confruntă cu probleme de disciplinare - sarcini care nu sunt îndeplinite de elevi, comportamente
agresive sau de perturbare a celorlalți elevi. Consecințele acestor probleme disciplinare: afectează mediul de învăţare;
cresc nivelul stresului la locul de muncă şi afectează sănătatea emoțională şi funcționarea în viaţa de zi cu zi a cadrelor
didactice; gestionarea lor consumă foarte mult timp din cadrul unei ore de clasă; metodele de gestionare care sunt cel
mai frecvent aplicate au efecte secundare negative; nerezolvate într-o modalitate benefică, pot afecta sănătatea
emoțională a copiilor. Lipsa unor metode de disciplinare conduce către apariţia şi menținerea unor probleme de
comportament la elevi şi a unui mediu de muncă deosebit de stresant.
De multe ori termenul de „disciplinare” este folosit doar pentru a denumi modalitatea de a rezolva problemele de
comportament ale copiilor, acasă sau la şcoală. Sensul acestui cuvânt este mult mai larg şi se referă la un proces continuu
de învăţare, prin care copilul este pregătit pentru gestionarea propriilor resurse (comportamente, cunoștințe, abilităţi).
Un sistem de disciplinare eficient cuprinde 3 elemente: un mediu de învăţare caracterizat prin relații pozitive, de
încredere, între profesor şi elevi, şi între elevi; metode de dezvoltare şi încurajare sistematică a comportamentelor

76
dezirabile (abordare proactivă a disciplinării); metode de diminuare sau eliminare a comportamentelor indezirabile sau
ineficiente (abordare reactivă a disciplinării).
Fiecare din aceste elemente trebuie să funcționeze dacă dorim ca disciplinarea să determine îmbunătățirea
comportamentelor elevului. Studiile educaționale oferă metode pentru fiecare din cele 3 obiective. Abordarea fiecăruia
din cele 3 elemente trebuie adaptată în funcție de vârsta copilului şi de abilităţile lui de a-şi regla comportamentul şi de
a-şi asuma responsabilităţi.
Prin urmare a disciplina înseamnă a sprijini elevii să învețe comportamente noi, dezirabile, a-i ajuta să-şi dezvolte
competenţe şi simțul responsabilității propriilor acțiuni. Acest lucru se poate realiza prin stabilirea unor reguli, împreună
cu elevii, reguli de respectat în clasă și în școală. Importantă este și conștientizarea consecințelor nerespectării acestor
reguli. Menționez mai jos câteva tehnici utile profesorilor, recomandate de către un psiholog specializat în tehnici
comportamentale.
Tehnici pentru respectarea regulilor clasei
Formularea regulilor trebuie să fie clară și simplă (ridicați mâna atunci când vreți să răspundeți, lucrați în același timp,
rămâneți în băncile voastre, păstrați liniștea în timpul orei).
Folosiți sisteme vizuale de reprezentare a lor-de desenat regulile de sus.
Oferiți recompense de fiecare dată când copii respectă regulile.
Stabiliți un număr rezonabil de reguli pentru a putea fi respectate
În formularea regulilor, evitați folosirea conotațiilor negative (“nu vă ridicați din banca”, “nu vorbiți în timpul orei”,
“nu îi deranjați pe colegii voștri”)
Tehnici pentru managementul comportamental
Aranjamentul clasei. Comportamentele copiilor care au dificultăți de învățare, TSA, ADHD, sau comportamente
inadecvate, pot fi mai ușor monitorizate dacă aceștia sunt așezați în primele bănci. Aranjamentul în bănci trebuie să
ofere tuturor copiilor un acces ușor la punctul focal de învățare. Profesorii sunt sfătuiți să schimbe periodic aranjamentul
elevilor în bănci.
Evitați negocierea! Regulile, odată ce au fost stabilite, trebuie respectate și nu negociate. Profesorii nu trebuie să accepte
nicio abatere de la acestea.
Menținerea liniștei în clasă. Profesorul trebuie să evite să vorbească sau să ofere instrucțiuni copiilor atunci când aceștia
sunt zgomotoși. Profesorul va păstra un volum al vocii sub nivelul volumului de fond și astfel îi va determina pe elevi
să fie atenți la ceea ce încearcă să le comunice. Astfel zgomotul va fi redus în mod natural. De asemenea, profesorul
poate să stabilească un simbol pentru a semnaliza că este important să se mențină liniștea și să-l afișeze de fiecare dată
când este nevoie fără să le mai atragă atenția verbal.
Oferiți recompense copiilor pentru comportamentele adecvate
Oferiți cel puțin un feedback pozitiv copiilor în fiecare zi.
Relația profesor - elev este extrem de complexă şi are o importanţă mult mai mare decât i se acordă în câmpul
educațional. Un contact pozitiv cu elevii favorizează procesul instructiv – educativ, în timp ce o relație negativă profesor
- elev poate reprezenta un permanent factor de stres şi nemulțumire, poate provoca traume unor elevi mai sensibili din
punctul de vedere al echilibrului lor moral şi psihic. Într-un mediu ostil, instabil, ei vin cu teamă la şcoală, simțind-se
amenințați.
Promovarea și cultivarea unor relații educaționale eficiente, formative este o chestiune care ține de managementul
educațional, de măiestria și talentul pedagogic al profesorului. Disciplinarea pozitivă este o realitate. Psihologii ne-au
pus la dispoziție metode și mijloace prin care să ne cunoaștem colectivele de elevi, să avem o relație bazată pe respect
și încredere, să fim o echipă alături de elevii noștri.

BIBLIOGRAFIE
Ramona Iulia Herman , Program pedagogic de optimizare a stilurilor manageriale ale profesorilor si stimulare a
climatului clasei de elevi, Presa Universitara Clujeana, 2015
https://aba-romania.ro/strategii-de-management-al-clasei/
Jerry Olsen, Thomas W. Nielsen, Noi metode și strategii pentru managementul clasei, Didactica
Publishing House, București, 2009

77
 EDUCATOAREA MANAGERUL GRUPEI DE PREȘCOLARI

PROF. MĂRCUȚ ANA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ AVRAM IANCU ORADEA

Educația ca activitate conştientă, organizată, planificată de formare şi dezvoltare a personalităţii implică elemente
manageriale esenţiale. O latură foarte importantă a educatoarei este reprezentată de personalitatea managerială a
acesteia.
O activitate eficientă cu copiii se poate desfăşura numai atunci când personalitatea educatoarei este caracterizată de
receptivitate faţă de nou, spirit creator, inventivitate. Abordarea unui stil educaţional care să stimuleze interacţiunile
dintre copii, crearea unei atmosfere permisive curiozităţii şi creativităţii spontane, caracteristică preşcolarilor,
respectarea nevoii copilului de mişcare sunt condiţii ce ne permit un management eficient în relaţiile cu preşcolarii.
Comunicarea empatică cu copilul se face nu doar prin mesaje verbale ci şi prin mesaje nonverbale, afectiv-emoţionale,
gesturi vizibile sau abia perceptibile, reacţii impersonale complexe care contribuie la înţelegerea mesajului verbal. O
privire absentă sau, dimpotrivă, plină de interes, un zâmbet cald sau unul ironic, un gest de tandreţe sau unul de nerăbdare
completează mesajul verbal, îl potenţează sau îl diminuează şi produc efecte diferite.Orice copil are nevoie de iubire,
respect şi apreciere necondiţionate de anumiţi factori mai mult sau mai puţini obiectivi. Al creşte pe copil arătându-i
respect este o condiţie esenţială în relaţia educatoare-copil, dovadă incontestabilă a respectului de sine, a seriozităţii şi
simţului de răspundere ele educatoarei.
Să lucrezi cu cei mici este, în egală măsură, o provocare de care ai parte zi de zi, o sursă de energie, cât și o
responsabilitate uriașă, pe care trebuie să ți-o asumi cu multă siguranță. Ca educatoare te ocupi de educația și de
pregătirea copiilor de vârstă preșcolară, astfel încât ei să dobândească noțiunile de bază despre lume și societatea în care
trăiesc, dar și să își dezvolte limbajul și abilitățile cognitive și psihomotorii.
Profilul psihologic al educatoarei manager include o serie de atitudini din care cele mai importante sunt capacitatea
decizională, capacitatea de interrelaţionare umană, capacităţile comunicaţionale, capacitatea de negociator şi capacitatea
de a delega în mod corect sarcini
Exercitarea profesiunii de educatoare presupune implicarea personalităţii cadrului didactic. În acest sens, calităţile
necesare unei bune educatoare pot fi grupate în:
Calităţi pedagogice: capacitatea de înţelegere şi comunicare pe plan afectiv cu copiii; capacitatea de a sensibiliza
conţinutul ştiinţific; capacitatea de a manifesta interes faţă de copii; capacitatea de a-i influenţa pe copii, de a le modela
personalitatea în formare prin exemplul propriu;tactul pedagogic; creativitate în organizarea activităţilor; capacităţi
organizatorice.
Calităţi ce ţin de personalitate: spirit organizatoric; spirit deschis, interes pentru nou şi pentru propria perfecţionare;
capacitate de autostăpânire; imaginaţie bogată.
Calitatile manageriale ale educatoarei sunt:
temperamentul echilibrat, dinamic; sociabilitate, consecventa, corectitudine, cinste, modestie, stapanire de sine;
un bun nivel al capacitatii de lucru, echilibrată în tendința de interiorizare dar și exteriorizare;
capacitate de prelucrare informațională, integritate morală, voință și caracter ferm;
responsabilitate față de destinele grădinței;
mereu perocupată de propria perfectionare;
Aptitudini manageriale
- gândire critică ce presupune coordonate precum : planificare, organizare, coordonare și evaluare aspecte ce duc la
dezvoltarea copilului;
- simt organizațional- atât în ce priveste grupa de preșcolari și părinții acestora;
- simt estetic- de reflectare a frumosului din natură și mediul înconjurător;
- comunicare – permite și încurajează copilul să își exprime gînduri, opinii, rezolvă situațiile conflictuale;
- deschidere la nou – adaptarea la situații nou ivite în activitatea desfasurata; utilizarea concreta și coordonarea resurselor
umane și materiale în vederea atingerii obiectivelor propuse.
Educatoarea dovedeşte competenţă dar şi dragoste pentru copii atunci când le oferă posibilitatea de a avea
iniţiativă.Acţionând în universul lor, copiii câştigă încredere în puterile proprii, devin mai siguri pe ei, iar pentru un
adevărat dascăl aceasta constituie un bun prilej de a înţelege mai bine frica, de a le cunoaşte preocupările, preferinţele,
aptitudinile,
78
Nevoia de libertate nu se identifică şi nu poate fi identificată cu săvârşirea unor acţiuni dezordonate şi fără nici o
interdicţie. Copiii trebuie orientaţi discret şi indirect de către educatoare atât cât este necesar şi suficient, corespunzător
cerinţelor şi intereselor lor de învăţare şi dezvoltare.
Educatoarea reprezintă un model pentru copii, primul model educațional. Astfel, comportamentul acesteia trebuie să
inspire deopotrivă respect, grijă, atenție. Să îi determine prin atitudinea sa pe copii să vină la grădiniță cu drag și să vrea
să învețe lucruri noi.
Educatoarea este un manager, un conducător, chiar dacă nu deţine în mod expres o funcţie managerială. Întregul proces
de învăţământ în care educatoarea este factorul cheie este prin caracteristicile sale un proces managerial. Educatoarea
conduce direct şi autonom toate activitățile la nivelul grupei . Ea se află cu copiii într-un continuu raport partenerial din
perspectiva educaţională, formativă. Ea este cea care planifică activitatea didactică, organizează grupa de copii în funcţie
de obiectivele urmărite, selectează conţinuturile procesului de învăţământ, controlează, îndrumă şi evaluează activitatea
copiilor şi rezultatele obţinute de ei.
În activitatea instructiv-educativă cu grupa de preşcolari, educatoarei îi revin câteva roluri manageriale
esenţiale:
• planificare – cadrul didactic selectează activităţile cu caracter instructiv-educativ, determină sarcinile şi
obiectivele pe nivele de vârstă, îşi structurează conţinuturile esenţiale şi alcătuieşte orarul grupei. Educatoarea este cea
care îşi propune să îi familiarizeze pe copii cu aspecte din viaţa şi realitatea înconjurătoare.
• organizare – cadrul didactic structurează activităţile clasei, fixează programul muncii instructiv–educative şi
formele de organizare;
• comunicare – selectează informaţiile ştiinţifice, seturile axiologice sub forma mesajelor, stabileşte canalele de
comunicare şi repertoriile comune.
• conducere – cadrul didactic este artizanul activităţii desfăşurate cu grupa de copii, direcţionând procesul
asimilării dar şi al formării copiilor ;
• coordonare – urmăreşte acţiunile didactice în globalitatea lor, veghind în permanenţă la realizarea unei
sincronizări între obiectivele individuale ale copiilor şi cele comune clasei;
• motivare – stimulează activitatea copiilor, utilizează aprecierile verbale dar şi nonverbale în scopul consolidării
comportamentelor pozitive;
• consiliere – are o atitudine suportivă faţă de copii și părinții acestora în activităţile şcolare prin ajutorare, sfaturi.
• control – verifică stadiul în care se află activitatea de realizare a obiectivelor precum şi nivelele de performanţă
atinse de copii;
• evaluare – măsoară prin instrumente de evaluare formativă şi sumativă, prin prelucrări statistice ale datelor
recoltate şi prin elaborarea sintezei aprecierilor finale, calitatea transferului obiectivelor în comportamente durabile.
Pentru a fi un manager eficient educatoarea trebuie să aibă o concepţie largă asupra educaţiei şi instruirii, o înţelegere
clară a funcţiei şi rolurilor manageriale derivate, a punerilor în aplicare pentru variatele situaţii educaţionale.

BIBLIOGRAFIE:
1.Bontaş I. Managementul educaţional.EDP, Bucureşti,1998.
2.Boca C., (coord.).Şi tu poţi fi manager.Ed. Educaţia 2000, Bucureşti 2009.
3.Florescu M.C. Managementul educației.Ed. Eurogrup, Oradea, 2002.
4.Orțan F. Managementul educațional.Ed. Universității din Oradea, 2003.
Stan E., „Managementul clasei”, Ed. Aramis, Bucureşti, 2003

MANAGEMENTUL CLASEI DE ELEVI

PROFESOR MIHAI DELIA

ȘCOALA PROFESIONALĂ SPECIALĂ „ION TEODORESCU” SLOBOZIA

Când vorbim de managementul clasei de elevi, ne referim la „abilitatea profesională de a planifica și organiza activitățile
școlare astfel încât să se asigure un climat favorabil învățării”(Baban, 2001).

79
Un climat favorabil va duce la dezvoltarea capacității de învățare a elevilor, la educarea aptitudinilor și a competențelor
acestora, la gestionarea pozitivă a comportamentelor.
Există multe puncte de vedere care consideră managementul clasei de elevi ca sinonim cu abordarea teoretică și practică
a disciplinei în clasă. (Welch,1979, Lawrenz & Munch, 1984 apud Iucu, 2006)
Problematica disciplinei în clasa de elevi devine una importantă, actuală și din ce în ce mai complicată. Cercetările
recente din domeniul sociologiei semnalează o serie de probleme care “îngreunează” menținerea disciplinei :
-creșterea numărului de elevi
-multiplicarea sarcinilor profesorilor
-creșterea numărului de acte de violență în rândul elevilor
-înlocuirea modelului tradițional autoritarist cu unul democratic etc
Rolul profesorului în sistemul social de educație este unul complex, care trebuie să se raporteze întotdeauna la cei pe
care îi educă.
Un dascăl nu educă numai la catedră, în clasă, prin intermediul conținutului didactic, ci și prin relațiile cu elevii și cu
părinții acestora, contribuind la stabilirea unor contacte relaționale pozitive și a unor strategii optime de comunicare.
Pentru a fi un dascăl bun și a gestiona corect clasa de elevi, fiecare cadru didactic are de îndeplinit mai multe roluri
(comportamente) în activitatea instructiv- educativă cu elevii:
-planificare: cadrele didactice planifică activitățile cu caracter educativ, stabilește obiective, selectează sarcini de lucru,
structurează și prezintă conținuturi esențiale; alcătuiește orarul ;
-organizare: cadrul didactic stabilește activitățile clasei, fixează programul, formele de organizare etc;
-comunicare: profesorul stabilește canale de comunicare, transmiterea informațiilor științifice sub forma mesajelor ;
-conducerea: „aceea conduită psihopedagogică a educatorului” cum o numea Durkheim, „de dirijare a acțiunilor
elevilor” ;
-coordonarea: globalizează activități instructiv-educative, sincronizează obiectivele individuale ale elevilor cu cele
comune ale clasei;
-îndrumarea: dirijează punctual elevii prin intervenții adaptate contextului, sfaturi, recomandări ;
-motivarea: utilizează unele forme de întărire pozitivă în vederea consolidării comportamentale pozitive, intervine
pentru eliminarea tendințelor negative ale conduitei elevilor ;
-consiliere: în cadrul activităților școlare și extrașcolare cadrul didactic îi ascultă, îi cunoaște, îi înțelege pe elevi etc ;
-control: ajustează activitățile și atitudinea elevilor în vederea atingerii obiectivelor și a obținerii performanței ;
-evaluare: evidențiază măsura în care scopurile și obiectivele au fost atinse ;
Dacă profesorul exercită toate aceste roluri asupra grupului clasei și asupra fiecărui elev în parte, pentru obținerea
succesului școlar și pentru însușirea/educarea unor comportamente dezirabile, putem spune că asigură un climat
psihosocial necesar dezvoltării personalității elevului.
Sau cum spunea W. Weber, managementul clasei reprezintă : „setul de activități prin intermediul cărora profesorul
promovează comportamentul adecvat al elevului și elimină comportamentul inadecvat, dezvoltă relații interpersonale
bune și un climat socio-emoțional pozitiv în clasă, stabilește și menține o organizare eficientă și productivă a clasei.”
Iată cum, managementul clasei de elevi devine o componentă importantă a managementului educațional.

BIBLIOGRAFIE
Albu, G., ((1998), Introducere într‐o pedagogie a libertăţii. Despre libertatea copilului şi autoritatea adultului, Polirom,
Iaşi
Cerghit, I. (2006), Metode de învăţământ, ediţia a IV‐a revăzută şi adăugită, Iaşi, Editura Polirom
Chelcea, S., (1993), Psihologie socială, Universitatea din Bucureşti, Note de curs
Iucu, B., R. (2001), Managementul şi gestiunea clasei de elevi, Ed. Polirom, Iaşi
educaţională, ed.a 2‐a rev., Ed. Polirom, Iaşi
Weber, W., (1977), Classroom Management in J. Cooper, Classroom Teaching Skills: A Handbook, Lexington, MA:DC.
Zlate, Mielu, (2004), Leadership şi Management, Polirom, Iaşi

80
 ETAPE ÎN APLICAREA DISCIPLINĂRII

PROF. ÎNV. PRIMAR MORARU MIHAELA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ ,,ALEXANDRU IOAN CUZA” ROMAN / NEAMȚ

Observarea comportamentului
La ora de matematică elevul S.D.,din clasa a IV-a este găsit cu temele nefăcute de o săptămână. Acesta este un elev
recalcitrant fiind considerat un copil problemă al clasei.Profesorul îl întreabă de ce nu îşi face temele, iar elevul răspunde
râzând că nu a ştiut. La fel s-a întâmplat şi în următoarele zile.Faptele îi dau dreptate, semestrul II s-a încheiat fără ca
elevul să primească nici un fel de pedeapsă.
Evaluarea comportamentului
În mod tradiţional şcoala este locul de producere şi transmitere a cunoaşterii, de formare a competenţelor cognitive, de
înţelegere a raporturilor cu ceilalţi şi cu noi înşine. S.D. nu reuşeşte să atingă aceste deziderate, întrucât comportamentul
lui este indezirabil.
Profesorul, ca manager al clasei dovedeşte o incapacitate de adaptare a demersului educaţional la astfel de
cazuri. Nici chiar atitudinea de coerciţie pe care o utilizează într-o fază incipientă profesorul, respectiv ameninţarea, nu
funcţionează, întrucât S.D. continuă să râdă pe ascuns. De asemenea, faptul că nici la finalizarea orei de curs, profesorul
nu a reuşit să-l determine pe S.D. să-şi schimbe atitudinea demonstrează că acesta nu cunoaşte şi nu utilizează modalităţi
concrete de gestionare a unui conflict.
Lipsa de acţiune a profesorului în această situaţie este percepută de S.D. ca o modalitate proprie de acţiona în
continuare în detrimentul relaţiei cu ceilalţi colegi, fapt elocvent de atitudinea sa din timpul orei.
Analiza motivului, a contextului şi a consecinţelor comportamentului
În acest exemplu prezentat vorbim despre un conflict interpersonal ce apare între profesor şi S.D.. Conflictul are ca
obiect regulile relaţiei care au fost încălcate. În mod concret, S.D. are un comportament neadecvat în timpul orei chiar
şi atunci după ce profesorul l-a ameninţat de patru ori.
Profesorul, ca manager al clasei dovedeşte că nu dispune de capacităţi, competenţe bine structurate legate de
activitatea de planificare şi mai ales de organizare a activităţii educaţionale, atâta vreme cât S.D. îşi găseşte activităţi
paralele cu ale profesorului, deranjând întreaga clasă. Nici activitatea de coordonare a procesului instructiv-educativ nu
este una optimă şi eficientă, întrucât profesorul nu reuşeşte realizarea unei sincronizări între obiectivele individuale ale
elevilor cu cele comune ale clasei, atitudinea lui S.D. fiind elocventă în acest caz.
Comunicarea defectuoasă între cei doi agenţi educaţionali - profesorul şi elevul- este o altă cauză a acestui
conflict. Deşi profesorul l-a ameninţat de patru ori pe S.D., acesta nu şi-a exprimat în mod concret punctul de vedere
vis-a-vis de atitudinea elevului, nu a discutat deschis cu acesta despre adevărata problemă şi de aici discrepanţele
apărute.

Când apare? În fiecare dimineaţa, la ora de matematică

Unde apare? În sala de clasă
Cu cine apare? Apare preponderent la ora de matematică, însă comportamentul indezirabil se regăseşte
şi la celelalte ore de curs
Când nu apare? Când ceea ce se întâmplă în jurul lui nu îl pasionează, nu îi stârneşte interesul imediat
Unde nu apare? Nu apare cu o frecvenţă aşa de mare acasă, în mediul familial
Cu cine nu apare? Când este în preajma tatălui care manifestă o atitudine mai autoritară vis-a-vis de
comportamentul copilului
Ce se întâmplă imediat Trăieşte o stare de bucurie interioară, de satisfacţie
după?
Alegerea metodei de disciplinare
În rezolvarea acestui conflict, profesorul trebuie să dovedească abilitatea de a alege cele mai bune modalităţi, în funcţie
de obiectivele urmărite şi de relaţiile existente.
Pentru început profesorul trebuie să adopte o atitudine de dezvăluire obligatorie a conflictului, fără
menajamente întrucât o tăinuire a sa, ar împiedica rezolvarea constructivă a acestuia. Dacă profesorul nu ar alege această

81
modalitate, S.D. şi-ar căuta liniştit de faptele sale indezirabile, opuse activităţilor specifice orei, fără să înţeleagă de ce
atitudinea sa deranjează.
Ca soluţie de rezolvare a conflictului profesorul poate alege şi manifestarea în mod dur. Astfel, în faţa atitudinii
ostile a lui S.D., profesorul trebuie să fie inflexibil şi dominator şi să recurgă la măsuri dure, pentru că în caz contrar
elevul va adopta aceeaşi atitudine şi în următoarele ore. De asemenea, se impune ca profesorul să stabilească cu claritate
de la începutul orei programul şi regulile de lucru, ceea ce înseamnă în mod obligatoriu o redimensionare a relaţiei pe
care o are cu S.D. şi în consecinţă o manifestare în mod rigid.
Strategiile de putere (coerciţie) pot fi utilizate şi în acest caz, deşi prin intermediul unei astfel de intervenţii
profesorul nu ajunge la adevărata cauză a problemei, aceasta riscând să reapară sub o altă formă. Deşi a recurs la
ameninţări de patru ori, profesorul nu a reuşit să determine a schimbare a comportamentului lui S.D. . Ar fi putut recurge
şi la pedeapsă - Dacă mai continui să ai această atitudine în timpul orei, deranjându-i pe colegii tăi mă văd nevoită să te
pedepsesc dându-te afară din clasă – însă, o astfel de strategie l-ar putea determina pe S.D. să se simtă o victimă a
profesorului său.
De asemenea, profesorul are datoria de avea o relaţie individualizată cu S.D. în afara orelor de curs. Acest
comportament de opoziţie, de refuz al lucrului în clasă presupune existenţa unui dialog ce poate însemna şi o schimbare
de climat, de situaţie, ce-l poate determina pe S.D. să reflecteze şi să-şi reconsidere unele atitudini şi comportamente.
Profesorul ca manager al clasei poate să stabilească, prin negociere, împreună cu S.D. şi cu ceilalţi elevi o serie de
strategii de comportare civilizată în timpul orei, cum ar fi spre exemplu:
• elaborarea unui regulament al clasei, elevii să fie cei care negociază şi stabilesc sancţiunile în cazul în care
acestea nu sunt respectate;
• iniţierea unor activităţi care să vizeze dezvoltarea unor competenţe personale şi sociale ale elevilor; elevii
trebuie învăţaţi ce presupune convieţuirea în societate:a se înţelege reciproc, a asculta, a exprima problemele
în cuvinte, a lua decizii colective, etc.;
• elaborarea unui cod de comportament şi disciplină în timpul orelor de curs.
Verbalizarea regulilor
Regulile sunt verbalizate de fiecare dată, tocmai pentru a-i da elevului posibilitatea să înţeleagă unde a greşit şi mai ales
ce are de remediat în comportamentul său.
Exemplu: Dacă mai continui să ai această atitudine în timpul orei, deranjându-i pe colegii tăi mă văd nevoită
să te pedepsesc dându-te afară din clasă.
Aplicarea metodei de disciplinare
Cele mai bune metode de disciplinare vor fi selectate şi aplicate în timpul orelor de curs, dar şi în timpul întâlnirilor
din afara orelor de curs, întâlniri ce vor fi stabilite de comun acord cu elevul.
Oferirea unui model de către adult
Profesorul, ca manager al clasei trebuie să opteze pentru o redimensionare a relaţiei pe care o are cu elevul astfel
încât acesta să se constituie drept un agent al schimbării comportamentului indezirabil al elevului.
Evaluarea metodei de disciplinare
În conflictul prezentat, profesorul trebuie să-şi diversifice modul de a acţiona, alegând ceea ce este cel mai bine
în relaţia cu S.D. .Trebuie să fie capabil să-şi schimbe modul de a acţiona pentru a avea rezolvarea optimă a situaţiei,
astfel încât comportamentul lui S.D. să se transforme dintr-unul indezirabil în unul dezirabil.
Concluzia care se desprinde este aceea că fiecare din modalităţile de a trata un conflict ocupă locul său.
Profesorul trebuie să fie capabil să utilizeze una din aceste modalităţi, în funcţie de obiective şi de relaţiile existente.
Într-un conflict se poate alege o anumită modalitate de a trata un conflict, în timp ce în alt conflict este de preferat o cu
totul alta. Pentru a fi eficient în rezolvarea unui conflict profesorul trebuie să-şi diversifice modul de a acţiona, alegând
ceea ce este cel mai bine pentru situaţia respectivă. Trebuie să fie capabili să-şi schimbe modul de a acţiona pentru a
avea rezolvarea optimă a situaţiei respective
Încurajarea copilului în condiţiile comportării adecvate
Practica şcolară consideră că motivarea şcolarilor este o posibilă strategie de rezolvare a conflictelor şcolare, acţiune
care presupune din partea profesorului următoarele demersuri:
• să formuleze aşteptări maxime în raport cu elevii;
• să ofere, prin exemplul propriu, un model pentru comportamentele diferite;
• să stabilească o atmosferă pozitivă, de empatie, pentru fiecare elev în parte;
• să implice elevii în mod activ în lecţie;
• să releve foarte clar că merită să înveţe şi de ce;
• să cultive încrederea în sine a elevilor;

82
 • să utilizeze interesele şi cunoştinţele anterioare a elevilor;
• să utilizeze ideile elevilor;
• să utilizeze curiozitatea naturală a elevilor;
• să promoveze elevii, să-i activeze prin solicitările la care trebuie să răspundă;
• să utilizeze întâlnirile şi discuţiile de tipul “faţă în faţă” pentru a depista comportamentele dezagreabile;
• să utilizeze instruirea individuală;
• să utilizeze cu grijă competiţia;
• să reducă anxietatea elevilor.

BIBLIOGRAFIE:
1.DORINA SĂLĂVĂSTRU, Conflict şi violenţă în mediul şcolar, Curs, Universitatea ,,Alexandru Ioan Cuza”,
Iaşi, 2009;
2.CORNELIUS, H., FAIRE, S., Ştiinţa rezolvării conflictelor, Editura Ştiinţă&Tehnică Bucureşti, 1996;
3.STOICA-CONSTANTIN A., Conflictul interpersonal. Prevenire, rezolvare şi diminuarea efectelor, Editura
Polirom, Iaşi, 2004;
4.POPESCU –NEVEANU, P., Dicţionar de psihologie, Editura Albatros, Bucureşti, 1978.

MANAGEMENTUL CLASEI INTEGRAT ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL ONLINE

PROF. NICOLAU NICOLETA

LICEUL TEORETIC “NICOLAE BĂLCESCU”, MEDGIDIA

Învățământul românesc a trecut într-un timp foarte scurt printr-o schimbare majoră, de la formula „față în față” la
modalitatea „online” de realizare a educației. De aceea, a fost necesară o evaluare obiectivă a situației existente, a
mijoacelor didactice, a competențelor cadrelor didactice de a folosi la fel de eficient metodele didactice adecvate pentru
a motiva elevul să învețe și să dobândească competențele necesare unui act didactic de calitate.
Au fost desfășurate numeroase cercetări în acest sens, cadrele didactice din toate școlile au completat chestionare
privind modul în care învățământul online se adaptează la situația de criză. Rezultatele cercetării oferă indici importanți
în raport cu mai multe dimensiuni: importanța și starea infrastructurii de natură tehnică pe care se clădește formula
online de învățare, competențele de folosire sau de exploatare în profitul învățării, din perspectiva profesorilor, a acestor
echipamente, poziția și implicarea factorilor educației în derularea acestei modalități de activare a învățământului
(profesori, elevi, părinți, factori de decizie etc.), gradul de acoperire a finalităților educației prin noul ancadrament tehnic,
predispoziția curriculumului școlii românești de a se plia pe noile coordonate virtuale de învățare, direcții dezirabile de
reformare a cadrului legislativ și procesual de realizare a educației, mutații de accent în ce privește procesele de predare-
învățare-evaluare, direcții viitoare de formare a corpului profesoral.
Pre-achizițiile informatice ale profesorilor, obținute cu ocazia formării inițiale sau continue (TIC, IAC etc.), constituie
un factor facilitator și predispozant al înscrierii învățământului într-o direcție la distanță. În decursul unui an, s-a
manifestat o pluralitate de experiențe didactice la distanță, de la soluții ad-hoc până la cele profesioniste, de la un
eclectism operațional până la unitate de viziune, acoperind în parte exigențele unei formări pentru învățământul online.
Indiferent de performanțele cadrului tehnic, de abilitățile profesorilor, de gradul de adaptare a conținuturilor la noul
context, procesul de predare, învățare, evaluare este supus unei mari încercări, fiind necesară armonizarea activității
profesorului cu cea a elevului, actul didactic să nu fie diminuat, să nu piardă din consistență, calitate, naturalitate.
Succesul învățământului la distanță este o rezultantă a unui efort colaborativ dintre cadrul didactic, informatician,
inginer de sistem, manager școlar, etc. și nu un atribut exclusiv al profesorului.
Derularea unor programe de formare continuă, focalizate pe formarea de abilități de acest tip, amplifică capacitățile
profesorilor de a face față solicitărilor predării online (cum ar fi, de pildă, CRED, aflat încă în derulare, sau programul
eTwinning, promovat de Comisia Europeană, în care cadrele didactice din mediul rural și din mediul urban au folosit

83
un instrument pentru a deschide curriculumul către nonformal, către transdisciplinar și interdisciplinar, către activități
colaborative la distanță cu elevi și profesori din alte țări etc.).
Nu toate dimensiunile educației pot fi acoperite prin noua formulă: au de suferit aspectul relațional, dimensiunea
cooperativă, realizarea obiectivă a evaluării și a feedback-ului, monitorizarea și stimularea performanțelor,
individualizarea și personalizarea învățării.
Referitor la conținutul educațional predat, fiind la începutul utilizării tehnologiei în educație, multe dintre cadrele
didactice demonstrează că tehnologia este considerată mai degrabă un intermediar și nu un cadru de procesare sau de
prelucrare a informației didactice într-un nou format.
Prin educația „la distanță” mai degrabă se poate orienta procesul de auto-învățare la elevi, se pot discuta consemne de
lucru pentru acasă, se pot administra testări etc. decât să se realizeze predarea, în adevăratul sens al cuvântului, a unor
cunoștințe inedite, de procesare sau aplicare a teoriei în raport cu practica. De asemenea, din perspectivă procesual-
administrativă, este favorizat managementul instituțional (ședințe online ale consiliului de administrație), decât
managementul clasei de elevi sau a procesului didactic de învățare, care presupune alte condiții sau criterii de realizare.
Se manifestă diferențe de implementare a învățământului la distanță pe diferite niveluri ale învățământului. Printre
experiențele ce se subscriu educației la distanță se remarcă și programul Teleșcoală, ce s-a dovedit o soluție bună pentru
prima etapă, implementată rapid, focalizată pe nevoile elevilor din clasele gimnaziului și liceului și care înregistrează
un așteptat trend calitativ.
Informatizarea „generalistă” a educației, prin formarea unor competențe digitale de primă instanță, nu este suficientă
pentru instaurarea unei formări virtuale, sunt necesare transformări la nivel de formare prin focalizări pentru contexte
gândite explicit în acest sens.
Instrumentele informatice sau de tip software, utilizate în mod curent pentru comunicarea sincronă/asincronă cu elevii,
nu au fost proiectate direct în scopul realizării activităților didactice; unele solicitări din partea profesorilor sugerează
necesare calibrări, încă din start, ale unor echipamente.
Nivelul de implicare al familiei/părinților crește simțitor, ceea ce obligă la acțiuni pe viitor de formare la părinți a unor
competențe specifice, complementare cu cele ale profesorului. Suspendarea întâlnirilor față-în-față oferă posibilitatea
profesorilor și elevilor să se concentreze în mai mare măsură pe rezumativ, pe esențial, pe structuri sau integrări de
cunoștințe, decât pe conținuturi și elemente periferice, cazuistici, exemplificări.
Învățământul la distanță încearcă să acopere dimensiunea instructivă a formării, având mai puține virtuți de educare și
structurare a personalității, respectiv de formare a comportamentelor. Învățământul online, în percepția profesorilor,
poate genera și efecte perverse, în sensul că potențează fenomenul violentării psihologice dintre elevi ce se mută
semnificativ din spațiul real către cel virtual. Nu întreaga populație școlară dispune de tehnologia necesară, de accesul
la sursele ce girează educația pe baza noilor tehnologii și de abilitățile de uzanță respective. Replierea cvasi-totală a
educației pe traiectul online poate conduce la accentuarea decalajelor și la o nouă distribuire a capitalului cultural pe
axele urban-rural, elevi cu rezultate bune-elevi cu rezultate slabe la învățătură.
Învățământul online poate exclude categorii de elevi – cum ar fi copiii cu nevoi speciale, cu dificultăți de învățare, ne-
școlarizați, abandonați etc. Învățarea virtuală devine mai costisitoare financiar și mai cronofagă din perspectiva pregătirii
și livrării acesteia, de către profesor, din perspectivă proiectivă, tehnică, didactică. Competențele strict academice și
metodice nu sunt suficiente pentru un astfel de cadru de formare: profesorul trebuie să preia și sarcini de consiliere de
învățare, în unele situații chiar de consiliere psihopedagogică, personală ajutând elevii să adopte strategii meta-cognitive,
de auto-observare și auto-conducere atât în raport cu învățarea propriu-zisă, cât și raportarea, asumarea, susținerea unei
realități date. Profesorii sugerează că pregătirea lor trebuie orientată în viitor nu numai spre conținuturile de învățare, ci
și spre noile tehnologii în perspectiva integrării acestora, în cunoștință de cauză și cu folos, în procesul de învățare.
Cercetările evidențiază și o serie de sfidări sau de dileme ce trebuie să stea în atenția celor care vor regândi pe viitor
sistemul național de instruire: care va fi partajul dintre educația tradițională și cea la distanță chiar și în timpurile normale
(avându-se în vedere că unele tipuri de activități pot fi „mutate” formal în regim online), care va fi raportul dintre
unificare/centralizare și diversificare/flexibilizare a activităților.

BIBLIOGRAFIE
1. Hassenforder, J., Inovaţia în învăţământ, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 1976
2.. Miclea, M., Vlăsceanu, L, Potolea,. D., Petrescu. P. (coord.), Nevoi şi priorităţi de schimbare educaţională în
România – fundament al dezvoltării, modernizării învăţământului,www.edu.ro/index.php/genericdocs/8246.,2006

84
 EGALITATEA DE ȘANSE ÎN EDUCAȚIE

PROFERSOR OPRESCU EUGENIA

LICEUL TEHNOLOGIC ,,VIRGIL MADGEARU” ROȘIORI DE VEDE

Promovarea egalităţii de şanse în educaţie este un principiu de bază în actuala Lege a Educaţiei Naţionale.
Acest principiu se corelează cu evitarea inegalităţilor, discriminărilor de orice tip: gen, de rasă, etnie, origine naţională,
religie, vârstă, orientare sexuală, statut socio-familial şi economic, stare de sanatate, convingeri, condiţie fizică,
intelectuală, socială, emoţională, lingvistică. El realizează trimiteri la drepturile şi îndatoririle educaţilor şi educatorilor,
întrucât educaţia este un drept, iar învăţământul trebuie să fie accesibil, deschis tuturor.
Egalitatea de şanse se referă la faptul că fiinţele umane sunt libere să-şi dezvolte capacităţile personale şi să aleagă fără
limitări impuse de roluri stricte.
Discriminarea este un tratament diferit pentru două persoane sau situaţii atunci când nu există o distincţie relevantă între
acestea. În unele cazuri, discriminarea apare chiar ca o tratare într-o manieră identică a unor situaţii care sunt în fapt
diferite. În esenţă, acest efect reprezintă interzicerea şi restrângerea folosirii drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale
omului.
Discriminarea poate fi pozitivă (creează un avantaj sau îl recuperează) şi negativă (produce un dezavantaj). De aceea,
în educaţie acceptăm diferenţierea şi individualizarea, dar nu discriminarea. O sintagmă rezultată în urma acestui
principiu este: „toţi diferiţi, toţi egali”.
Există discriminare directă, efectivă şi discriminare indirectă, realizată prin actele normative, dar justificată, ca măsură
de ameliorare a unor neajunsuri anterioare.
Discriminarea după gen
Contextul românesc arată că, în domeniul muncii există o segregare pe sexe a ocupaţiilor, obsevându-se că cele în care
predomină femeile, sunt, în general mai prost platite. Barbaţii reprezintă mai mult de jumatate din populaţia activă .
Activitaţile “feminizate” ale economiei naţionale sunt sănătatea şi învăţământul .
Principalele cauze care stau la baza acestui tip de discriminare în România sunt:
Nivelul scăzut al remuneraţiei în domeniile puternic feminizate
Reprezentarea inechitabilă la nivel politic a femeilor şi a bărbaţilor în procesul de luare a deciziilor
Deficienţe la nivelul administraţiilor publice locale în a asigura măsuri active de conciliere a vieţii de familie cu viaţa
profesională
Existenţa stereotipurilor sexiste în societate
Numărul redus al activităţilor economice iniţiate de catre femei.
Familia, ca instituţie socială, trece printr-o perioadă de criză. Egalitatea în viaţa de familie apare din concilierea vieţii
de familie cu viaţa profesională. Evoluţia societăţii impune schimbarea rolurilor tradiţionale şi depaşirea stereotipurilor
de gen, însă continuă şi se amplifică utilizarea unor clişee discriminatorii asupra rolurilor femeilor şi bărbaţilor, a unor
imagini incomplete, inadecvate din punct de vedere educaţional şi nu a modelului partenerial.
În ceea ce priveşte activitatea cadrelor didactice, se propune instruirea corespunzătoare a cadrelor didactice, la toate
formele de învăţământ, public şi privat, pe tema egalităţii de şanse pentru femei şi bărbaţi. Sunt promovate acele manuale
şcolare, cursuri universitare, ghiduri pentru aplicarea programelor analitice care să nu cuprindă aspectele de discriminare
între sexe, modelele şi stereotipurile comportamentale negative în ceea ce priveşte rolul femeilor şi al bărbaţilor în viaţa
publică şi familială.
Discriminarea după orientarea sexuală
Deşi din punct de vedere juridic, situaţia actuală poate fi considerată stabilă în România, discriminarea lesbienelor,
homosexualilor, bisexualilor şi a persoanelor trans-gender este o realitate prezenta în domenii precum serviciile publice,
relaţiile de muncă comportamentul şi practicile angajaţiilor Poliţiei Române, sistemul penitenciar, relectarea in mass-
media, chiar şi ţn relaţiile de familie. De asemenea, există prejudecăţi şi stereotipuri privind persoanele trans-gender din
România, acestea fiind considerate de majoritatea românilor anormale.
Discriminarea dupa orientarea sexuala are la bază următoarele fenomene:
Intoleranţa faţă de persoanele cu altă orientare sexuală decât cea convenţională
Dificultăţile întâmpinate în aoto-acceptarea identităţii sexuale,ce au ca efect lipsa vizibilităţii personale şi sociale a
persoanelor trans-gender
Excluziunea socială a programelor ci altă orientare sexuală, in special a persoanelor trans-gender
85
Violenţa impotriva membrilor comunitaţii tran-gender din România şi atitudinea intolerantă faţă de aceştia
Prezenţa în mass-media a stereotipurilor şi prejudecţilor referitoare la comunitatea trans-gender din România

Discriminarea după vârstă - atât vârstnicii, cât şi tinerii reprezintă o resursă valoroasă pentru societate, de
aceea trebuie încurajaţi să aiba o viaţă activă.
În prezent în România, din cele aproape 22 milioane locuitori, aproximativ 11 milioane sunt adulţi, 5 milioane sunt tineri
şi copii şi 6 milioane sunt vârstnici.Consecinţele acestor tendinţe au dus la inregistrarea unei presiuni a populaţiei
varstnice asupra populaţiei adulte, potenţial active, şi implicit asupra sistemului de protectie socială (ocupare, sănătate,
asistenţa sociala, asigurări sociale etc.)
În conditiile in care peste 50 ani, pensionarii vor reprezenta mai mult de jumatate din populaţie, Romania va trebui să
reformeze sistemul medical, sistemul de educaţie, sistemul de asistenţă socială şi pe cel de asigurări sociale, având in
vedere faptul că oameni de vârste diferite au nevoi diferite, că ei reprezintă o resursa valoroasă pentru societate la orice
vârstă şi ca trebuie incurajaţi să aiba o viaţa activă
Principalele probleme ale persoanelor vâstnice în România se datorează:
Dificultăţilor de percepere de catre societatea persoanelor vârstnice ca reprezentând o importamtă resursă culturală şi
profesională
Slabei conştientizări de catre societate a importanţei imbatrânirii active ca element de bază în asigurarea egalităţii de
şanse pe parcursul întregii vieţi
Accesului redus al femeilor de peste 55 de ani pe piaţa muncii
Principalele probleme ale tinerilor din România sunt:
Accesul slab la o locuinţă
Slaba reprezentare în procesul de luare a deciziilor
Insuficienta promovare şi finanţare a masurilor de incurajare a iniţiativelor economice pentru tineri
Discriminarea după deficienţă sau handicap este mai evidentă atunci când este necesar accesul pe piaţa muncii.
Principalele probleme cu care se confruntă persoanele cu handicap sunt:
Accesul scazut la seviciile sociale specializate
Accesul scazut pe piaţa muncii
Accesul scazut la orice formă de educaţie, datorat inexitenţei unui sistem de educaţie timpurie pentru caopilul cu
handicap, a mentalitaţilor invechite a profesorilor precum şi a lipsei accesibilizărilor mediului fizic şi informaţional în
sistemul de învăţământ
Accesul persoanelor cu handicap locomotor în mijloacele de transport în comun
Accesul persoanelor cu handicap locomotor din România la activităţi sportive, culturale şi de petrecere a timpului liber
Discriminarea după etnie este cauzată, in principal, de:
Inexistenţa unui cadru legislativ complet şi coerent referitor la statutul minorităţilor naţionale
Deficienţele în aplicarea legislaţiei existente(educaţie , cultură ,justiţie , administraţie locală, mass media, etc.),mai ales
la nivel regional şi local
Discrepanţele notabile între capacitatea de organizare şi acţiune a organizaţiilor minorităţilor nationale
Slaba repezentare a femeilor şi a tinerilor aparţinând minorităţilor naţionale in viaţa publică
Persistenţa unor stereotipuri negative referitoare la unele minorităţi naţionale in opinia publică şi in mass media
Insuficienţa promovări a identităţilor multiple şi a diversităţii etnocultorale ,lingvistice şi religioase, ca fundamente ale
coeziunii în societatea actuală
Discriminarea populaţiei rome are la bază mai multe cauze:
Existenţa unui sistem patriarhal şi a unor norme comunitare care nu permit femeilor rome dezvoltarea unei cariere
profesionale
Formele multiple de discriminare cu care femeile rome se confrunta în accesul la bunuri şi servicii, precum şi la
furnizarea serviciilor
Imaginea negativă promovata de către mass media referitoare la femeile şi barbaţii de etnie romă
Insuficienta promovare a diversităţii şi a identităţilor multiple ale femeilor în societatea românească
Discriminarea după religie
În România işi desfaşoară activitatea 17 culte religioase şi aproximativ 900 de asociaţii şi fundaţii religioase, dintre care
30 au specific de cult. O parte dintre aceste organizaţii religioase erau interzise înaite de 1989.
Cultele şi organizaţiile religioase intrebuinţeaza în manifestările confesionale limba maternă a credincioşilor. Biserica
se bucură de încrederea a peste 85% din populaţie, însă există şi luări de poziţie, singulare care pun in discuţie studiul
religiei în şcoli, separarea clară a bisericii de stat, precum şi prezenţa simbolurilor religioase în spaţiul public.

86
Astfel discriminarea dupa religie se datorează insuficientei promovări a dialogului inter-religios, a toleranţei religioase
şi a ecumenismului.
Discriminarea în participarea la viaţa publică şi la decizie este realizată prin limitarea accesului la informare
sau este un efect al neimplicării ca cetăţeni.
Deşi România a facut progrese în îndeplinirea angajamentelor asumate în domeniul drepturilor omului, acestea nu sunt
semnificative în ceea ce priveşte asigurarea participării egale a femeilor şi bărbaţilor la viaţa socială, astfel încât, sferele
decizionale politice de nivel înalt, structurile de partid sau instituţiile administraţiei publice, nu sunt accesibile în aceeaşi
măsură femeilor şi bărbaţilor, femeile rămânând cel mai adesea cantonate în activităţi executive, fără posibilităţi reale
de promovare sau de afirmare în prima linie politică.
Participarea disproporţionată a femeilor şi bărbatilor la viaţa publică şi la luarea deciziilor reflectă cel mai bine existenţa
şi perpetuarea discriminărilor după criteriul de sex. Incontestabil, lumea politică şi viaţa partidelor sunt dominate de
bărbaţi, deşi drepturile politice egale pentru toţi cetăţenii, femei şi bărbaţi, sunt legiferate de peste şaizeci de ani. Puţine
partide au inclus în statut sau în programe principiul egalităţii între femei şi bărbaţi, iar cele care au făcut-o, în principal
partidele de orientare social-democrată, nu au adoptat şi strategii adecvate de aplicare în practică. Nici un partid politic
nu are preşedinte o femeie şi sunt puţine femei care fac parte din structurile de conducere ale partidelor.
Consecinţa este că doar un număr foarte mic de femei au fost incluse pe listele electorale şi un număr încă şi mai mic
de femei au fost plasate pe locuri eligibile ale listelor. În structurile administraţiei publice centrale, femeile sunt
repartizate conform aceleiaşi scheme piramidale: numeroase în posturile subordonate, de execuţie sau cu răspundere
limitată, şi din ce în ce mai puţine în posturile înalte de decizie. În prezent, din cele 22 de posturi de ministru, doar 5
sunt ocupate de femei, iar din cele peste 90 secretar de stat, doar 8 sunt ocupate de femei, multe ministere neavând nici
o femeie în conducerea lor.
Fără a fi spectaculoasă, o oarecare schimbare s-a petrecut în sfera economică, accesul mai larg al femeilor în funcţii de
conducere ale unităţilor economice, în special în sectorul privat, reprezentând un început de recunoaştere a capacităţilor
antreprenoriale şi manageriale ale acestora.

REFERINŢE BIBLIOGRAFICE:
Antonesei L., (1996). PAIDEIA. Fundamentele culturale ale educaţiei, Editura Polirom, Iaşi.
Cristea S., Constantinescu C., (1998). Sociologia educaţiei, Editura Hardiscom, Piteşti.
Hofstede G., (1996). Managementul structurilor multiculturale, Editura Economică, Bucureşti.
Iucu R., (2000). Managementul şi gestiunea clasei de elevi, Polirom, Iaşi.
Ilie V., (2009). Elemente de management şi leadership educaţional, Editura Paralela 45, Piteşti.
Ionescu I.I., (1997). Sociologia şcolii, Editura Polirom, Iaşi.
Păun E., (1999). ŞCOALA - abordare sociopedagogică, Editura Polirom, Iaşi.
Vlăsceanu M., (2003). Organizaţii şi comportament organizaţional, Editura Polirom, Iaşi.
Voiculescu F., (2004). Analiza resurse-nevoi şi managementul strategic în învăţământ. Bucureşti: Editura Aramis.

MANAGEMENTUL CLASEI - PROVOCARE A ȘCOLII HIBRID

PROF. ÎNV. PREȘCOLAR ALINA PETREA

GRĂDINIȚA NR. 16 FOCȘANI

Învăţarea hibrid combină predarea faţă în faţă cu cea on-line într-o experienţă cu sens. Aproximativ jumătate din orele
de clasă sunt în şcoală, în timp ce cealaltă jumătate permite elevilor să lucreze on-line. Deşi poată părea o formulă clară,
este nevoie de o pregătire specială pentru a ne asigura că această predare hibrid funcţionează bine, astfel încât cele două
formate să se susţină şi întărească unul pe celălalt. Profesorii trebuie să fie obişnuiţi nu numai cu avantajele predării on-
line şi ale celei faţă în faţă, dar şi cum să le unească, îmbine pe termen lung.

87
În ultima perioadă, în contextul pandemic în care ne-am aflat, tehnologia digitală a facilitat în bună măsură continuarea
unor activități didactice la distanță, în perioada suspendării cursurilor. Cu toate acestea, o parte din activitatea didactică
uzuală (față-în-față) nu se poate face online/ la distanță, având astfel un impact negativ asupra învățării temeinice.
Cadrele didactice recunosc că au dificultăți reale în derularea activităților didactice în mediul online din cauza absenței
unor instrumente tehnice corespondente variatelor activități pe care le desfășoară în mod curent la clasă (integrate în
platformele pe care le utilizează), destinate managementului de ansamblu al clasei, obținerii feedback-ului și realizării
activităților de evaluare. Faptul că, în marea lor majoritate, nu folosesc platforme dedicate activităților didactice online
(așa numitele Virtual Learning Environment), ci mai degrabă platforme destinate întâlnirilor de lucru în spațiul virtual
sub forma videoconferințelor (de genul Skype, Meets, Zoom, Messenger), conduce la anumite dezechilibre în
gestionarea în ansamblu a parcursurilor de învățare.
În ceea ce privește managementul claselor și al activităților de învățare, destul de multe cadre didactice nu folosesc nici-
o platformă dedicată de elearning. Dintre cei care utilizează o astfel de platformă, au apelat la platforme precum Google
classroom, Moodle, Edmodo, Easyclass. Teoria acceptării tehnologiilor, a lui Fred D. Davis (1989), spune că criteriul
pentru alegerea unei soluții tehnologice îl constituie ușurința în utilizare, așa cum este percepută de cei care intenționează
să o folosească, mai degrabă decât utilitatea sa4.
Destule cadrel didactice sugerează faptul că ar trebui utilizate doar câteva soluții și aplicații digitale pentru realizarea
activităților didactice online, având în vedere că elevii sunt puși în dificultate de utilizarea mai multor instrumente
informatice. Acest fapt își are originea în opțiunea individuală a cadrelor didactice pentru o platformă care le este
familiară, punându-i astfel pe elevi în situația de a lucra cu mai multe platforme, uneori schimbând infrastructura de mai
multe ori pe zi. Folosirea unor platforme diferite, în funcție de opțiunea fiecărui profesor solicită elevilor pe de o parte,
mai mult timp de acomodare cu facilitățile acestora, iar pe de altă parte dispozitive IT mai bune (sau măcar ecrane mai
mari decât cele ale unui telefon smart), care să ruleze diferite aplicații alese de profesor sau de instituția școlară.
Având de a face cu mai puţine ore de curs în care elevii trebuie să stea în bancă comparativ cu învăţarea faţă în faţă,
abordarea hibridă face ca timpul să fie un lucru mai preţios pentru elevi şi profesori. De aceea, este vitală concentrarea
atenţiei pe modul în care este folosit timpul. În clasa tradiţională, o anumită cantitate (uneori semnificativă) de timp era
destinată statului în bancă şi desfăşurării unor activităţi precum: urmărirea unor materiale video, citirea de texte, luarea
de notiţe în timpul predării. Într-un curs hibrid, elevii sunt adesea mai implicaţi în aceste tipuri de activităţi în timpul
părţii de predare on-line şi petrec timp faţă în faţă mai degrabă pentru a explora mai profund materialele vizionate,
analizării lor şi colaborării pentru a genera noi idei. Această abordare a predării seamănă cu ceea ce se numeşte modelul
„claselor oglindite” („flipped classrooms”), în care elevii revăd lecturile video şi alte resurse on-line singuri, apoi vin în
clasă pregătiţi pentru a merge mai departe cu ceea ce au învăţat (descoperit). Cu toate acestea, învăţarea hibridă este
diferită de acest model deoarece în cadrul ei nu se urmăreşte doar recapitularea unui material, fiind mult mai activă.
Aşteptarea într-un curs hibrid, atât pentru elevi, cât şi pentru profesor, este aceea că timpul în care elevul stă în bancă
este mai activ şi nu pasiv.
O primă întrebare care se pune în planificarea cursului este: „Pot elevii să facă acest lucru singuri sau în grup?” Acest
pas este unul adevărat dacă elevii vin în clasă doar pentru a realiza o temă de citire-recapitulare şi de obicei sunt iritaţi
de folosirea inadecvată a timpului, o oportunitate irosită. O dată cu apariţia rapidă a instrumentelor Web 2.0, care se
focusează pe colaborarea dintre utilizatori, împărtăşirea conţinutului generat de useri şi networking-ul social, timpul pe
care elevii îl petrece on-line poate merge mult dincolo de citirea şi privirea pasivă. Elevii se pot angaja activ cu
materialul şi unii cu alţii- chiar pot crea întregi proiecte împreună- toate on-line. Desigur că indiferent de format, trebuie
acordat un timp necesar atât introducerii noului material, cât şi oportunităţilor de implicare mai profundă în el.
Posiblităţile şi flexibilitatea oferite de predarea hibrid nu se potrivesc perfect cu cursurile strict on-line sau faţă în faţă.
Cheia pentru a atinge potenţialul complet al acestui tip de predare se află în planificare.
Greşeli frecvente în predarea hibrid
- Sindromul „Un-curs-şi-jumătate”. Această greşeală este făcută mai ales de profesorii novici în predarea hibrid. Ei
doar transferă materialele pe care le au din predarea faţă în faţă la formatul hibrid ceea ce îi aduce pe elevi într-o situaţie
de suprasolicitare: prea mult material de parcurs şi prea multe teme. Astfel, cursul devine ineficient.
- Universuri paralele. Este riscantă simpla preluare de materiale din predarea faţă în faţă. Se ajunge la o lipsă a integrării
dintre cele două formate. Temele şi evenimentele nu se leagă unele de altele şi devin elemente disparate ale unui întreg
vag în loc de părţi succesive ce alcătuiesc o călătorie cu sens.
- Interacţiune limitată. Este cumva normal să te gândeşti la cursurile hibrid în mod dihotomic (parte faţă în faţă, parte
on-line), mai întâi la munca independentă şi mai apoi la colaborare şi interacţiune de grup. Dar nu e nevoie să fie aşa.

88
Poţi avea parte de multă interacţiune elev-elev şi elev-profesor on-line pe forumurile de discuţie, întâlnirile de chat/video
sincrone şi utilizarea de instrumente de cooperare on-line.
- Teme sub-utilizate. Chiar şi profesorii care au un grad mare de flexibilitate cu predarea hibrid pot rămâne cantonaţi la
un plan de teme de genul „două examene, o lucrare intermediară, o lucrare finală”. Această metodă eşuează în a capta
atenţia elevului pentru a învăţa şi a se dezvolta, precum şi în folosirea la maximum a oportunităţilor oferite de predarea
hibrid. Vechiul model poate fi înlocuit cu teme mai concrete, simple şi mai frecvente, cu verificări rapide ale învăţării,
discuţii on-line, proiecte în care elevii cooperează, portofolii electronice sumative. Acestea vor permite elevilor să
demonstreze mai bine ceea ce au învăţat.

BIBLIOGRAFIE
Gorzycki, M. (n/d). Hybrid course design and instruction. The Center for Teaching and Faculty Development, San
Francisco State University. Retrieved on May 21, 2015
Davis, F.D. (1989). Perceived usefulness, perceived ease of use, and user acceptance of information technology. In: MIS
Quaterly, Vol. 13, No. 3. Society for Information Management and The Management Information Systems Research
Center.
Link-uri către resurse bibliografice utile:
https://scoalapenet.ro/cum-ne-adaptam-la-predarea-on-line/
https://adfaber.org/7-sfaturi-pentru-predarea-online/
https://www.elearning.ro/predare-si-invatare-cu-suportul-resurselor-web
https://sites.psu.edu/hybridlearning/what-is-hybrid/
https://www.owllabs.com/blog/hybrid-learning

PROFESORUL – MANAGER AL CLASEI DE ELEVI

PROF. ELENA RODU

COLEGIUL TEHNIC „GHEORGHE ASACHI” BOTOŞANI

Managementul clasei reprezintă setul complex de comportamente de organizare aclasei iniţiate de către profesor,
cu scopul de a promova şi a menţine un climat care să-ipermită atingerea obiectivelor educaţionale. Etimologic,
managementul echivalează cu a tine in mână și a stăpâni, a conduce cu mână forte, ceea ce implică ideea controlului
acțiunii și orientarea sau direcționarea ei. Managementul educațional este știința și arta de a pregăti resursele umane, de
a forma personalități potrivit unor finalități solicitate de societate și acceptate de individ. Acesta poate fi analizat în sens
acțional, operațional, practic, tactic, procesual, teoretic, global, general, strategic, științific. Managementul educațional
presupune o abordare interdisciplinară, care studiază evenimentele ce intervin în decizia organizării unei activități
pedagogice determinate și în gestiunea programelor educative. Coducerea managerială implică și accente pe idei, pe
abordare sistematică, pe schimbare, pe strategie, pe inovare.
A fi profesor – manager înseamnă o reformulare, la un nivel calitativ superior, a vechiului rol de conducător al acţiunii
de formare – dezvoltare a elevilor, prin predarea, invatarea si evaluarea disciplinei de specialitate, prin activitati
instructiv – educative. După E. Joita procesul de invatamant, ca proces instructiv – educativ, reprezintă un proces
managerial.
Comportamentul managerial al profesorului ca manager educaţional este extins de la nivelul global, instituţional, la cel
al clasei, al rezolvării diferitelor situaţii specifice procesului instructiv – educativ concret; relaţiile profesor – elevi apar
ca un barometru al aplicării principiilor managementului educaţional. In îndeplinirea rolurilor de coordonare a activitatii
de predare – invatare – evaluare, consilierea elevilor, implicarea in parteneriatul educaţional, in coordonarea activitatii
extraşcolare, in realizarea activitatii de cercetare pedagogica si informare continua, in rezolvarea obiectivelor la nivelul
scolii, profesorul antrenează diferite dimensiuni manageriale.

89
 Principalele activitati manageriale ale profesorului sunt: decizia, previziunea, organizarea, conducerea,
reglarea, coordonarea si evaluarea. Studii asupra rolului profesorului ca manager sunt relativ puţine, acestea fiind
incluse intre cele asupra profesorului educator si conducător al educaţiei conştiente, atenţia fiind îndreptata spre
conducerea scolii ca organizaţie. Rolurile profesorului manager pot fi deduse mai ales prin raportare la atribuţiile
generale ale managerului (funcţiile manageriale) si apoi operationalizate in sarcini specifice de conducere (planificare,
organizare, decizie, coordonare, control, îndrumare, apreciere si reglare), de asigurare a condiţiilor de baza (comunicare,
sistem informaţional asupra activitatii, participare elevi si gestionare a resurselor specifice). R.B.Iucu intr-una din
lucrările sale admite pentru conducerea clasei aceleaşi funcţii cu ale managementului general (planificare, organizare,
decizie, evaluare, control, îndrumare si consiliere) dar cu adaptări specifice:
- spre deosebire de alte domenii, profesorul conduce un aspect deosebit: procesul de dezvoltare a personalitatii elevilor
unde domina calitatea, rebuturile având consecinţe asupra individualitatii elevilor;
- accentul cade pe orientarea si dirijarea resurselor umane, materiale si didactice, pentru realizarea eficienta a
obiectivelor, a procesului instructiv educativ.
Rolul de profesor manager presupune manifestarea într-un multiplu păienjeniş de grupuri de referinţă care impun
profesorului cerinţe diferenţiate pentru că el reprezintă autoritatea publică, fiind în acelaşi timp transmiţător de
cunoştinţe şi educator, evaluator al elevilor, partener al părinţilor în sarcina educativă, membru al colectivului şcolii şi
coleg. Deosebim două tipuri de manageri în cadrul organizației școlare: managerul instituției și managerul clasei.
Rolurile manageriale ale cadrului didactic
Planifică activitățile, determină sarcinile și obiectivele pe variate niveluri structurând conținuturile esențiale și alcătuind
orarul clasei;
Organizează activitățile clasei;
Comunică informațiile științifice și stabilește canalele de comunicare și repertoriile comune;
Conduce activitatea desfășurată în clasă, direcționând procesul asimilării dar și al formării elevilor prin apelul la
normativitatea educațională, DURHEIM definind conduita psihopedagogică a educatorului prin intermediul noțiunii de
« dirijare » care facilitează construcția sentimentelor și a ideilor comune;
Coordonează toate activitățile instructiv-educative ale clasei;
Îndrumă elevii pe drumul cunoașterii prin intervenții punctuale, prin sfaturi și recomandări care să susțină
comportamentele și reacțiile elevilor;
Motivează activitatea elevilor prin formele de întăriri pozitive și negative;
Consiliază elevii, atât in activitățile școlare, dar și în cele extrașcolare, prin ajutoare, prin sfaturi, prin orientare culturala
și axiologică a acestora;
Controlează elevii în scopul cunoașterii stadiului în care se află activitatea de realizare a obiectivelor precum și a
nivelurilor de performanță ale acestora;
Evaluează măsura în care scopurile și obiectivele dintr-o etapă au fost atinse prin instrumente de evaluare sumativă, prin
prelucrări statistice ale datelor adunate și prin elaborarea sintezei aprecierilor finale. Judecățile valorice emise vor
constitui o temeinică baza a procesului de caracterizare a elevilor.
Un studiu efectuat de Henry Mintzberg precizează 10 roluri manageriale, pe care le împarte în trei categorii aflate
în strânsă legătură unele cu altele: roluri interpersonale, roluri informaționale, roluri decizionale.
Rolurile interpersonale ale managerului clasei rezultă din autoritatea formală a managerului și vizează relațiile
interpersonale:
Rolul de reprezentare presupune contactul cu elevii noștri sau ai altor școli, cu managerii situați pe același nivel sau pe
altele, în cadrul unor reuniuni oficiale, când profesorul, în numele clasei, execută o acțiune (de exemplu profesorul
manager participarea la înmânarea unor premii anuale, a unor distincții, participarea la ceremonii, întâlniri oficiale,
evenimente etc.). Acest rol este de rutină, cu mică doză de comunicare serioasă și fără importanță decizională. Dar,
importanta lui nu trebuie scapata din vedere pentru ca la nivel interpersonal el ofera membrilor si nemembrilor liceului
un sens a ceea ce este institutia de invatamant si asupra tipului de oameni pe care liceul ii recruteaza.
Rolul de conducător sau mai putem spune de lider presupune direcționarea și coordonarea activității elevilor,
coordonarea si controlul muncii elevilor ( de exemplu stabilirea unui climat de muncă în care lucrăm împreună cu elevii
la un nivel optim pentru atingerea obiectivelor școlii, organizeaza activitatea clasei fixând programul activitatii ei
intelectuale, iar în clasa structurile organizationale si functiile îndeplinite de aceste structuri. ). Managerul clasei
conduce, îndruma, controleaza si evalueaza activitatea clasei. Este un rol foarte important al managerului deoarece
implică interacțiunea cu elevii și abilități complexe. Acest rol poate fi exercitat direct sau indirect, angajand, formand
si motivand. Toate acestea presupun contact direct cu elevii. Cu toate acestea, stabilirea asteptarilor privind calitatea
muncii, stabilirea r esponsabilitatii sau timpul de angajare in munca reprezinta rezultate ale rolului de lider.

90
Rolul de legătură sau de liant presupune menținerea de relații și contacte cu alte persoane din școală, din afara școlii,
in vederea completarii muncii realizate la nivel de clasă (pentru obtinerea de informatii sau resurse din afara autoritatii
lor), în afara departamentului său de lucru, cu alţi manageri din alte departamente ale aceleiaşi școli sau din alte școli.
Profesorul manager comunica clasei informatii stiintifice, valori morale estetice, culturale si receptioneaza mesajul
elevului. Comunicarea se face atât în functie de cerintele programei, cât si în raport cu preocuparile si
interesele cognitive ale elevilor. De exemplu, profesorul manager trebuie să aibă relații bune cu șefii de catedre, cu
diriginții, părinții și cu elevii, pentru ca împreună să contribuie la atingerea obiectivelor școlii. De multe
ori, îndeplinirea acestui rol consumă mult din timpul unui profesor manager. In ultima instanta, rolul de legatura il face
capabil pe lider sa dezvolte o retea in vederea obtinerii de informatii externe, necesare si utile in realizarea activitatii
curente si viitoare.
Rolurile informaționale ale managerului clasei sunt create ca rezultat al efectuarii setului de roluri interpersonale,
managerul plasandu-se in postura de nou centru informational al clasei, responsabil de adunarea, primirea si transmiterea
informatiei care priveste pe elevi, plasează în punctul central de primire și transmitere a informațiilor:
Rolul de monitor implică examinarea mediului în organizarea culegerii de informații, schimburilor, oportunităților și
problemelor care pot să afecteze clasa. Contactele formale și informale specifice rolului de legătură sunt folosite deseori
aici, de exemplu identificarea și selectarea celor mai utile și relevante informații din multitudinea de surse formale și
informale (rapoarte, minute, mass media, reviste de specialitate, zvonuri etc. ). Managerii care nu reuşesc să
îndeplinească acest rol în mod corect se lasă influenţaţi de surse de informaţii care nu sunt de încredere, sunt copleşiţi
de un volum foarte mare de informaţii care le consumă un timp foarte preţios şi iau decizii inadecvate. Rolul de monitor,
presupune continua scrutare a mediului, pentru obtinerea de informatii asupra unor activitati si evenimente care pot
constitui posibilitati sau amenintari la adresa functionarii clasei din unitatea de învățământ. Multe din informatiile
necesare managerului sunt obtinute si prin intermediul rolurilor interpersonale.
Rolul de diseminator presupune furnizarea informațiilor importante elevilor, de exemplu transmiterea unor informații
relevante, a valorilor și regulamentelor clasei către personalul instituției astfel încât să existe o bună comunicare la toate
nivelurile. Informatia colectata de profesorul manager ca monitor trebuie sa fie evaluata si transmisa in mod
corespunzator elevilor. Transmiterea acesteia constituie diseminarea propriu-zisa.
Rolul de ”purtător de cuvânt” implică legăturile cu alte persoane din afara clasei: din interiorul școlii, când reprezintă
interesele clasei în fața nivelului ierarhic superior; în exterior, când prezintă punctul de vedere al școlii cu privire la o
anumită problemă, spre exemplu autoritatea de a vorbi ca reprezentant al școlii. Rolul de purtator de cuvant, (spokes
person) – rolul de a vorbi, ocazional, in numele clasei, fie membrilor organizatiei, fie altora din afara. Aceasta se poate
petrece in efortul de a obtine resurse, sau de a apela la persoane influente care pot sprijini clasa, etc.
Rolurile decizionale ale managerului clasei privesc relațiile interpersonale și cele de culegere și de transmitere a
informațiilor care reprezintă constante importante în luarea deciziilor:
Rolul întreprinzător este acela de a căuta noul (idei, metode, tehnici) și a-l introduce în organizație cu scopul schimbării
ei în bine, a conducerii către performanță. Exemplu: profesorul manager este antreprenor - promovează schimbarea la
nivelul clasei, pune în practică idei noi, identifică noi oportunități și demarează noi proiecte. Este cel mai important rol
decizional al unui profesor manager, implicând și asumarea riscurilor unor decizii majore care produc/ sau nu schimbări
importante în avantajul clasei. Rolul de întreprinzător, consta in efortul de a perfectiona activitatea la clasă prin adoptarea
de noi strategii, politici, programe, de noi tehnologii, adaptandu-mă la anumite situatii particulare sau modificarea celor
vechi, adoptarea de noi metode inovative, etc.
Rolul de stabilizator revine managerului clasei atunci când este obligat să ia decizii rapide în momentul în care, datorită
unor factori perturbatori, clasa pe care o conduce iese din starea stabilă. Într-o astfel de situație, acest rol devine prioritar
față de celelalte, în joc intrând ”viteza de reacție” și găsirea optimului în influențarea factorilor de mediu pentru obținerea
cât mai rapidă a stabilității. Exemplu: profesorul manager este mediator - reduce tensiunile, conflictele și rezolvă
situațiile de criză care apar la diverse niveluri ale clasei, mediaza în constituirea relatiei elev-stiinta chiar daca
achizitionarea cunostintelor stiintifice presupune efortul individual al elevului si activitatea sa individuala de cautare,
de documentare,de rezolvare a problemelor. Rolul de stabilizator sau de de manuitor al disfunctiilor, din pacate,
organiztiile nu functioneaza atat de lin (fara piedici incat profesorii manageri sa nu fie confruntati si cu presiuni
nedorite). In aceste cazuri se actionează rapid pentru a aduce stabilitatea clasei (solutionarea problemelor create de elevi
difici, conflicte, tensiuni etc.).
Rolul de distribuitor de resurse îl plasează pe profesorul manager în poziția de a decide cine primește și cât din aceste
resurse. Aproape întotdeauna nu există suficiente resurse și managerul trebuie să împartă acest puțin în mai multe
direcții. Distribuirea resurselor reprezintă, de aceea, cel mai critic dintre rolurile decizionale ale managerilor clasei; de
exemplu alocarea corectă a resurselor (bani, timp, putere, echipament, forţă de muncă şi spaţiu) conform unor criterii
obiective și nevoilor identificate. Rolul de alocator de resurse, implica luarea de decizii, stabilirea cantitatii de resurse
91
ce vor fi dispersate si stabilirea destinatiei acestora catre compartimente, formatii de lucru etc. Cand ai de toate, acest
rol este usor de indeplinit dar, cum mai tot timpul se lucreaza in conditiile existentei unor resurse limitate, exercitarea
acestui rol este dificila. In acest caz, nu numai alocarea este importanta, ci si coordonarea distribuirii resurselor pentru
asigurarea indeplinirii efective a sarcinilor si obiectivelor.
Rolul de negociator îl pune deseori pe profesorul manager în situația de ”a cântări” cui să ofere anumite oportunități.
Negocierea presupune, în ordine, muncă, performanță, obiective clare și orice altceva care poate influența în bine
rezultatul final, luarea unor decizii în situații în care se negociază aspecte legate de resurse, contracte, fuziuni etc. Rolul
de negociator presupune angajare in negocieri, in postura de persoana cu dreptul de a dispune de resursele organizatiei.
Profesorul a avut şi va avea în continuare un rol esenţial în formarea elevului, în desăvârşirea personalităţii
acestuia. Dacă în trecut, dascălul decidea totul cu privire la procesul instructiv-educativ, acum el trebuie să devină doar
un liant în formarea elevului, un suport pentru dezvoltarea autonomiei şi pentru formarea în spiritul responsabilităţii şi
culturii civice. Se pune din ce în ce mai mult accentul pe caracterul formativ al educației. Cadrul didactic nu mai este
transmiţător, ci facilitator, folosind dialogul şi cooperarea în relaţia cu elevii.
Dincolo de latura informativă a educaţiei, trebuie să se pună accent pe formativ, astfel încât elevii să poată face faţă
unor situaţii noi, care necesită nu numai cunoştinte solide, ci şi capacități şi competențe.
Însuşi procesul de învăţământ se îmbogăţeşte cu o nouă latură, evaluarea, care vine să completeze predarea şi învăţarea,
astfel încât cadrul didactic îşi sporeşte atribuţiile, dar, pe de altă parte, dă posibilitatea elevului să ia parte la instruirea
proprie, profesorul coordonând acest proces.
Pionul principal în procesul educaţiei este elevul care trebuie îndrumat şi ajutat să poată să îşi însuşească cunoştințele
pentru că, mai târziu să fie capabil să se descurce în viaţă. Rolul profesorului este unul extrem de important pentru că el
este cel care are grijă să transmită informaţiile şi cunoştinţele mai departe. Rolul profesorului în conducerea pedagogica
a activitatii elevilor se manifesta astfel pe toate planurile implicate de actiunea educativa.
«Cei mai buni profesori sunt cei care te învaţă încotro să te uiţi, dar nu îţi spun şi ce să vezi».

BIBLIOGRAFIE
Băban, A. (2001). Consiliere educaţională. Ghid metodologic pentru orele dedirigenţie şi consiliere. Editura
Psinet, Cluj-Napoca
1. Iucu, R.B.,Managementul si gestiunea clasei de elevi, Ed. Polirom, Iasi, 2000.
2. Niculescu, R.M. - A invata sa fii un bun manager, Inedit, Tulcea, 1994.
3. Stan, E - Managementul clasei, Aramis, Bucuresti, 2003.

MANAGEMENTUL CLASEI DE ELEVI

PROF.ÎNV.PRIMAR SAMSON CRISTINA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ,, AL.I.CUZA’’ ROMAN, NEAMȚ

ARGUMENT
Pentru succesul muncii didactice, dincolo de cunoştinţele ştiinţifice şi metodice, mai trebuie şi altceva cunoscut
şi stăpânit.
În sistemul social de educaţie şi învăţământ, învăţătorul trebuie să se raporteze la cei pe care îi educă, să
stabilească relaţii de cooperare cu părinţii acestora şi cu alţi factori interesaţi ai societăţii. El nu educă numai la catedră
sau în clasă, ci, prin fiecare contact cu copiii şi părinţii, desfăşoară o muncă de creştere şi dezvoltare, de conducere şi
direcţionare. Activitatea lui se desfăşoară în faţa unor individualităţi psihice umane în formare. De aici derivă necesitatea
unei maxime responsabilităţi în ce priveşte comportamentele şi intervenţiile sale. Aceasta este deci perspectiva care îi
conferă învăţătorului o poziţie oarecum specială, unică.
Învăţătorul îşi manifestă comportamentul pedagogic în atitudini complexe şi variate, în funcţie de acţiunea
educativă în care este angajat. În procesul instructiv-educativ, învăţătorul constituie figura centrală pentru elevi, poziţia
primordială în clasă dobândind-o acesta, chiar dacă pe măsura organizării activităţii şcolare elevii primesc noi statute.
Influenţa educativă exercitată de cadrul didactic, stabilită în funcţie de normele pedagogice şi reglementările şcolare,
implică un raport educator - clasă şi un tip specific de comportament al acestuia. Statutul învăţătorului de reprezentant
92
al ştiinţei, de mediator în constituirea relaţiei elev - ştiinţă, de agent al acţiunilor educative cu caracter formativ şi
informativ nu mai este suficient pentru a asigura eficienţa acţiunilor pedagogice.
Pe cale de consecinţă, se desprind următoarele comportamente fundamentale ale cadrului didactic /
învăţătorului manager în activitatea instructiv-educativă cu clasa de elevi:
Planifică activităţile cu caracter instructiv şi educativ, determină sarcinile şi obiectivele pe variate niveluri, îşi
structurează conţinuturile esenţiale şi alcătuieşte orarul clasei etc. ( planificarea nu se referă, cu necesitate, la alcătuirea
unor documente scrise, cum ar fi planificarea calendaristică, ci ea regăseşte obiectivele prioritare ale etapei, resursele
necesare atingerii obiectivelor, principalele acţiuni de întreprins). Câteva elemente esenţiale ale planificării sunt legate
de stabilirea operaţională a obiectivelor, analiza detaliată a resurselor educaţionale şi manageriale, precizarea
activităţilor ce se vor organiza pentru realizarea obiectivelor - stabilirea şi eşalonarea în timp a responsabilităţilor
pentru cadrul didactic, dar şi pentru elevi (termene precise);
Organizează activităţile clasei, fixează programul muncii instructiv-educative, structurile şi formele de
organizare, determină climatul şi mediul pedagogic (nevoia organizării şi reorganizării este determinată de permanenţa
schimbărilor care au loc în procesul de învăţământ – din punct de vedere managerial, organizarea poate fi descrisă ca
un ansamblu de acţiuni menite să valorifice optim mijloacele umane şi materiale ale clasei de elevi şi ale procesului de
învăţământ); organizarea presupune atât cunoaşterea mijloacelor operative, cât şi a locului şi a rolului precis al fiecărui
membru al clasei de elevi în cadrul instituţionalizat dat, a capacităţilor sale de îndeplinire a sarcinilor instructiv-
educative. O soluţie foarte practică pentru o bună organizare a activităţilor în clasa de elevi este Regulamentul de Ordine
Interioară, care prevede obligaţiile instituţionale şi personale ale membrilor acestei interacţiuni manageriale, disciplina,
recompensele şi sancţiunile precum şi detalierea, până la cele mai mici amănunte, a responsabilităţilor, a formelor de
activitate, a timpului - pentru echilibrarea optimă a procesului de conducere, în structura actului de organizare, un rol
important joacă formularea clară a obiectivelor şi motivarea elevilor;
Comunică informaţiile ştiinţifice, seturile axiologice sub forma mesajelor, stabileşte canalele de comunicare şi
repertoriile comune. Activitatea educativă implică, de altfel, şi un dialog continuu cu elevii, ilustrat prin arta formulării
întrebărilor, dar şi prin libertatea acordată elevilor în structura răspunsurilor. Dialogul elev-învăţător necesită un climat
educaţional stabil, deschis şi constructiv;
Conduce activitatea desfăşurată în clasă, direcţionând procesul asimilării, dar şi al formării elevilor prin apelul la
normativitatea educaţională; prin conduita sa psihopedagogică, învăţătorul ,,dirijează’’, facilitează elaborarea
sentimentelor şi ideilor comune;
Coordonează în întregul lor activităţile instructiv-educative ale clasei, urmărind în permanenţă realizarea unei
sincronizări între obiectivele individuale şi cele comune, evitând suprapunerile ori risipa şi contribuind la întărirea
solidarităţii grupului. Coordonarea se realizează în procesul didactic nemijlocit. La nivelul managementului clasei de
elevi, învăţătorul trebuie să manifeste interes faţă de organizare, întrucît aceasta favorizează şi focalizarea pe obiectivele
prioritare în limitele unei unităţi de cerinţe, de acţiune grupală şi instituţională, cu specificarea clară şi precisă a
termenelor şi a responsabilităţilor pe intervale de timp controlabile;
Motivează activitatea elevilor prin formele de întăriri pozitive şi negative, utilizează aprecierile verbale şi reacţiile
nonverbale în sprijinul consolidării comportamentelor pozitive; orientează valoric, prin serii de intervenţii cu caracter
umanist, tendinţele negative identificate în conduitele elevilor; încurajează şi manifestă solidaritate cu unele momente
emoţionale ale clasei;
Îndrumă elevii prin intervenţii punctuale adaptate situaţiilor apărute, prin sfaturi şi recomandări care urmăresc
susţinerea comportamentelor şi reacţiilor elevilor şi-i controlează în scopul cunoaşterii stadiului de realizare şi de
performanţă a obiectivelor. Controlul are doar un rol reglator şi de ajustare a activităţii şi atitudinii elevilor;
Evaluează măsura în care scopurile şi obiectivele propuse într-o etapă managerială au fost atinse prin utilizarea
instrumentelor de evaluare sumativă, prin prelucrarea statistică a datelor obţinute şi prin elaborarea unei sinteze
privitoare la aprecierile finale. Judecăţile valorice emise vor constitui o bază solidă a procesului de caracterizare a
elevilor. Evaluarea de această natură este atât de tip cantitativ, cât şi calitativ şi reprezintă un fundament psihologic şi
managerial foarte eficient pentru optimizarea proceselor interacţionale din clasa de elevi;

Consiliază elevii atât în activităţile şcolare, cât şi în cele extraşcolare şi extracurriculare, prin sfaturi ori prin orientarea
culturală a acestora. O contribuţie deosebită o are intervenţia învăţătorului în orientarea şcolară şi profesională, chiar
dacă la această vârstă este incipientă, dar şi în cazurile de patologie şcolară. Consilierea este o relaţie specială, dezvoltată
între cadrul didactic şi persoana (elevul) în nevoie, cu scopul declarat de a-l ajuta, căci el este, în primul rând, învăţător
şi, în al doilea rând, manager. Consilierea este doar un instrument de lucru în mâna, mintea şi inima acestuia pe lângă
instrumentele fundamentale care trebuie identificate în demersurile educaţionale.

93
 Managementul şi controlul clasei vizează nu numai problemele minore care pot apărea într- o clasă, ci şi probleme
serioase de comportament şi disciplină. Pentru rezolvarea acestora un bun manager urmăreşte: intervenţia directă,
admonestarea elevilor care creează probleme de disciplină şi folosirea tehnicilor interviului.
Un management eficient al situaţiilor şcolare presupune prezenţa unor reguli. În acest sens, Kenneth Moore scria:
”Elevii au nevoie şi vor reguli. Ei vor să ştie ce se aşteaptă de la ei şi de ce. Profesorii care încearcă să evite fixarea
unor reguli şi a unei structuri vor descoperi adesea că rezultatul este haosul, mai ales când se ocupă de copiii
mici.”Regulile pot fi impuse de către profesor sau pot fi negociate cu elevii; ele pot funcţiona în favoarea profesorului
sau îi pot submina autoritatea, obligându-l să recurgă la acte care ţin de sfera puterii. Ansamblul regulilor dominante
dintr- o clasă caracterizează, în acelaşi timp, ceea ce profesorul consideră ca fiind un comportament deziderabil, dar şi
corelativul negativ al acestuia, comportamentul indezirabil.
”Fiecare clasă trebuie să aibă reguli. Orice clasă are nevoie de câteva reguli, niciuna nu are nevoie de prea multe;
prea multe reguli creează confuzii în rândul elevilor şi pot deveni imposibil de impus. Câteva reguli bine definite, care
să convină atât elevilor cât şi profesorului, se vor dovedi ideale”( K.Moore) . Regulile care guvernează situaţia
„normală” dintr- o sală de clasă trebuie să satisface următoarele criterii: relevanţa, proprietatea de a fi semnificative,
pozitivitatea. Pentru a fi relevante, regulile trebuie să evite extremele: să nu fie nici atât de generale încât să nu se
potrivească nici unei situaţii reale, dar nici atât de specifice încât fiecare lecţie nouă să reclame alte reguli. Relevanţa
presupune o anumită ierarhie a regulilor, prezenţa unei compatibilităţi între acestea, precum şi o relativă flexibilitate în
interiorul ierarhiei respective.
Managementul clasei poate fi înţeles ca un ansamblu de strategii şi tehnici de gestionare a relaţiei profesor- elev
în condiţiile date. De asemenea, ar trebui amintit că această gestionare trebuie să posede întotdeauna valenţe educative
şi că tot ceea ce se întâmplă în această zonă trebuie subordonat educativului.
Un bun manager al clasei trebuie să fie capabil să realizeze schimbări profunde în cultura, climatul şi instrucţia tuturor
copiilor, indiferent de naţionalitate, în direcţia fundamentării tuturor demersurilor didactice pe principii democratice, să
introducă noi strategii instrucţionale care să încurajeze colaborarea, toleranţa, sporirea încrederii în forţele proprii şi
îmbunătăţirea performanţelor şcolare ale elevilor, să realizeze şi să utilizeze în procesul didactic proiecte ale clasei.
În opinia specialiştilor în domeniul educaţiei managementul şcolii şi al clasei au ca scop încurajarea controlului
comportamental la elevi prin promovarea rezultatelor şi comportamentelor şcolare pozitive.De aceea, rezultatele şcolare,
eficienţa didactică a profesorului şi comportamentul elevilor şi al profesorilor interacţionează direct cu managementul
clasei şi al şcolii. Managementul educaţional se caracterizează mai ales prin asigurarea cooperării elevilor în timpul
activităţilor de învăţare.
Managementul eficient al problemelor disciplinare se referă la controlul profesorului asupra consecinţelor demersului
didactic.Componentele unui plan de manager al problemelor disciplinare sunt: recompensarea comportamentului
responsabil, corectarea comportamentului iresponsabil şi inadecvat, ignorarea, controlul consecvent, mustrări verbale
uşoare, aşezarea preferenţială în bănci etc.
Managementul relaţiilor interpersonale se focalizează asupra clasei ca microsistem social. Rolurile şi expectaţiile
cadrului didactic şi elevilor construiesc un mediu de învăţare.Cu alte cuvinte, cultura şcolară a unei instituţii educaţionale
este unică.Cu toate acestea , ea este influenţată de cultura comunităţii în cadrul căreia funcţionează, ale cărei obiective
educaţionale trebuie respectate. Trebuie să existe o legătură strânsă între şcoală şi comunitate, care să fie revizuită şi
modificată constant în conformitate cu dinamica socială.

ÎN LOC DE CONCLUZII
Fii un model pentru elevii tăi în gestionarea situaţiilor de criză, dezamăgiri şi frustrări !
Fii tu însuţi, egal şi original !
Fii consecvent şi realist !
Fii destul de matur ca să admiţi că ai greşit şi că poţi să ceri, uneori, chiar şi scuze !
Fii drept, fără discriminări şi favoritisme !
Fii atent la capcana cuvintelor aspre şi critice !
Fii un bun şi activ ascultător al problemelor elevilor tăi !
Fii mereu organizat în fapte şi cuvinte !
Fii un partener pentru părinţii elevilor tăi !

BIBLIOGRAFIE
• Bîrzea, Cezar, ,, Arta şi ştiinţa educaţiei ’’,E.D.P., Bucureşti, 1995;
• Creţu, Carmen, ,, Psihopedagogia succesului’’, Polirom, Iaşi, 1997;
• Iucu, Romiţă B., ,, Managementul clasei de elevi ’’‚ Polirom, Iaşi, 2000;
94
• Jinga, Ioan, ,, Conducerea învăţământului ’’ , E.D.P., Bucureşti, 1993;
• Nicola, Ioan, ,, Microsociologia colectivului de elevi’’ , E.D.P., Bucureşti, 1974;
• Niculescu, Rodica, ,, Să fii un bun manager’’, Editura Port, Tulcea, 1994;
• Popeangă, Vasile, ,, Clasa de elevi - subiect şi obiect al actului educativ’’, Editura Facla, Timişoara, 1973

MANAGEMENTUL CONFLICTULUI ÎN MEDIUL ȘCOLAR

PROF. ÎNV. PRIMAR SIMIONESCU MARINELA

LICEUL DE ARTE ”IONEL PERLEA” SLOBOZIA

Se spune că “în lume sunt mai multe conflicte decât fire de nisip” şi poate că este adevărat, tot atât de
adevărat pe cât este şi faptul că însăşi societatea ne influenţează sistemul de valori, principii şi credinţe, comportamentul
şi punctele de vedere asupra conflictelor. Proverbe- mesaj ca „dinte pentru dinte, ochi pentru ochi”, „cine scoate sabia,
de sabie va pieri” nu pot să nu ne marcheze. O privire ofensivă, o replică depreciativă sunt capabile să determine un
conflict.
PRECEPTE ALE CONFLICTULUI
Oamenii trăiesc şi muncesc împreună. Este important pentru ei să se înţeleagă unii cu alţii. În acest scop, ei ar
trebui să înţeleagă următoarele idei despre conflict:
- Conflictul este o parte firească a vieţii de zi cu zi/ o realitate a vieţii cotidiene, inerentă în relaţiile interumane.
- Conflictul poate fi tratat pe căi pozitive sau negative.
- Abordat printr-o gândire pozitivă, conflictul poate avea rezultate creative, poate fi o forţă pozitivă pentru creşterea
personală şi schimbarea socială.
- abordat printr-o gândire negativă, conflictul poate avea rezultate distructive atât din punct de vedere emoţional,
spiritual, cât şi fizic.
- Conflictul poate deveni o sursă de maturizare şi învăţare, ajută la descoperirea propriilor valori şi credinţe, la sănătatea
mentală individuală.
- Capacităţile de management al conflictului pot fi învăţate; prin practică putem îmbunătăţi comunicarea, negocierea,
facilitarea, medierea conflictelor.
- Modul în care definim o problemă determină dacă şi cum o vom rezolva (cu cât definim mai clar problema, cu atât
mai uşor vom găsi o soluţie).
- Într-un conflict, sentimentele sunt importante; câteodată nu ajungem la motivele conflictului şi nu-l putem rezolva
până când nu luăm în considerare sentimentele neconştientizate.
SURSE ALE CONFLICTELOR
Dacă se spune că există, probabil, în lume mai multe conflicte decât fire de nisip, în zilele noastre, fiecare dintre
noi constată că n-a fost doar o glumă. Conflictele sunt o realitate a vieţii sociale şi a propriei vieţi. Ele sunt izvorâte din
următoarele surse: Nevoile fundamentale; Valorile diferite; Percepţiile diferite; Interesele diferite; Resursele limitate;
Nevoile psihologice.
1. Pentru a supravieţui, oamenii au nevoie de: aer, apă şi hrană. Când aceşti factori vitali sunt insuficienţi, apar conflicte.
2. Oamenii fac parte din culturi diferite şi împărtăşesc credinţe diferite. De aceea, ei se pot raporta la valori diferite. Din
această cauză pot izbucni uneori conflicte sângeroase.
3. Când oamenii văd diferit un anumit lucru sau gândesc diferit despre el, pot să apară situaţii conflictuale.
4. Interesele diferite ale oamenilor îi determină să aibă preocupări diferite. Din această cauză pot să apară conflicte în
familie, între colegi sau pieteni, deoarece fiecare dintre ei, consideră importantă o altă activitate.
5. Banii sunt o resursă limitată. De aceea şi cantitatea de bunuri pe care oamenii o pot avea este limitată. Din cauza
resurselor limitate apar nenumărate conflicte în familie, între colegi, prieteni, la locul de muncă, etc.
6. Iubirea, libertatea, fericirea, respectul de sine şi corectitudinea sunt nevoile psihologice de care depinde liniştea
interioară a fiecărui om. Când aceste nevoi sunt alterate, apar conflictele interioare care pot provoca conflicte şi cu alţi
„actori sociali”.
95
 După cum se observă, sursele conflictelor sunt, ca număr, limitate. Din păcate, din aceste şase surse izvorăşte
o mare varietate de conflicte: conflicte cu noi înşine, conflicte în familie, conflicte cu prietenii, conflicte cu vecinii,
conflicte la locul de muncă, conflicte în cadrul comunităţilor sau între comunităţi.
REZOLVAREA PROBLEMELOR PRIVIND COLABORAREA
1. Identificarea intereselor şi preocupărilor:
- clarificaţi poziţiile;
- discutaţi problemele- faceţi o listă cu toate interesele şi preocupările care se subscriu poziţiilor adoptate.
2. Definirea:
- evitaţi formulări de genul „câştigătorul ia totul...”;
- puneţi problema într-un alt cadru- „Cum putem realiza atât punctul X cât şi punctul Y?”.
3. Acceptarea faptului că încercaţi să rezolvaţi conflictul:
- stabiliţi un fundament cooperativ pe baze comune: oportunităţi, potenţial, duşman comun, scop comun, valori, prieteni,
pregătire;
- cădeţi de acord asupra procedeului constructiv.
4. Discutarea problemelor în adâncime, fără a le rezolva:
- stabiliţi o agendă;
- identificaţi un cadru de localizare a faptelor şi de ghidare a acestora.
5. Generarea soluţiilor posibile:
- opţiuni determinate de „braimstorming”;
- propuneţi idei tentante „Ce-ar fi dacă...”, „Mă întreb dacă...”, „Probabil că...”;
- segmentaţi problemele pentru a putea fi rezolvate.
6. Evaluarea opţiunilor.
7. Ajungerea la o înţelegere:
- combinaţi problematica, făcând operaţiuni care reflectă priorităţile părţilor;
- căutaţi criterii obiective;
- planificaţi paşii de implementare;
- asiguraţi o modalitate care să rezolve viitoarele dispute.
INSTRUIREA PENTRU SOLUŢIONAREA CONFLICTELOR
• Trebuie să cunoşti tipul de conflict în care eşti implicat.
• Trebuie să conştientizezi cauzele şi consecinţele violenţei şi ale alternativelor de violenţă, chiar atunci când eşti
foarte nervos.
• Trebuie să înfrunţi conflictul, mai degrabă, decât să-l eviţi.
• Respectă-te pe tine şi interesele tale, respectă-l pe celălalt şi interesele sale.
• Evită etnocentrismul; înţelege şi acceptă realitatea diferenţelor culturale.
• Fă diferenţa clară între „interese” şi „poziţii”.
• Cercetează interesele proprii şi pe cele ale celuilalt pentru a identifica interesele comune şi compatibile pe care le
aveţi.
• Defineşte interesele conflictuale drept o problemă reciprocă ce urmează să fie rezolvată prin cooperare.
• Ascultă cu atenţie şi vorbeşte în aşa fel încât să fii înţeles; este necesară încercarea activă de a te pune în locul
celuilalt şi de a verifica mereu dacă reuşeşti s-o faci cu succes.
• Fii atent la tendinţele naturale spre subiectivitate, percepţii eronate, judecăţi greşte şi gândire stereotipă.
• Dezvoltă abilităţi de a aborda conflicte grele, astfel încât să nu manifeşti neajutorare şi disperare când te confrunţi
cu cei care sunt mai puternici, nu vor să se angajeze într-o soluţionare constructivă sau folosesc şiretlicuri.
• Trebuie să te cunoşti pe tine însuţi şi să îţi cunoşti reacţiile tipice la diferite feluri de conflict.
• Pe tot parcursul conflictului, rămâi o persoană morală, adică o persoană atentă şi dreaptă.
CAUZE ALE COMPORTAMENTULUI PERTURBATOR AL ELEVILOR
• antipatia în raport cu şcoala;
• nevoia de recunoaştere socială;
• izolarea socială;
• comportamentul impulsiv;
• ignorarea regulilor;
• conflictele între sisteme de reguli opuse;
• transferul afectiv;
• agresivitatea umană înnăscută;
96
• anxietatea;
• modul se manifestare a profesorului.
MOTIVAREA ELEVILOR- SURSĂ DE ATENUARE A CONFLICTELOR
O sursă de atenuare şi de evitare a conflictelor o constituie motivarea elevilor. Motivarea elevilor presupune
din partea profesorului:
a avea aşteptări maxime în raport cu elevii;
a oferi prin exemplul propriu un model pentru comportamentele diferite;
a stabili o atmosferă pozitivă de empatie pentru fiecare elev în parte;
a implica elevii în mod activ;
a releva foarte clar că merită să înveţe şi de ce;
a cultiva încrederea în sine a elevilor;
a utiliza interesele şi cunoştinţele anterioare ale elevilor;
a utiliza ideile elevilor;
a utiliza curiozitatea naturală a elevilor;
a promova elevii prin solicitări la care trebuie să răspundă;
a utiliza întâlnirile pentru a recupera comportamentele dezagreabile;
a utiliza instruirea individuală;
a utiliza competiţia cu grijă;
a reduce anxietatea elevilor.
MEDIEREA
Medierea este o negociere asistată
Mediatorul trebuie să fie neutru.
Părţile stau de vorbă cu mediatorul
Participarea la mediere este voluntară.
Discuţiile la mediere sunt confidenţiale.
Există diferite tipuri de mediere.
MEDIEREA poate fi învăţată şi aplicată de copii, inclusiv de elevi al şcolii elementare, precum şi de adulţi. Este bine
ca elevii care mediază conflicte să lucreze în echipe de câte doi.
ETAPELE MEDIERII:
Într-o şcoală, învăţătorul, profesorul, elevul pot media conflicte, parcugând anumite etape în mod obligatoriu:
Intervenţia
Prezentaţi-vă ca mediator.
Întrebaţi-i pe cei în dispută dacă vor să participe la mediere pentru a-i ajuta să-şi rezolve problema. Efectuaţi medierea
într-un loc liniştit, fie imediat, fie la o dată şi ore stabilite.
Contractarea
1. Descrieţi procesul de mediere şi rolul mediatorului:
- Fiecărei persoane i se dă ocazia să vorbească pe larg.
- Descrieţi paşii pentru rezolvarea problemei.
- Persoanele implicate, şi nu mediatorul, sunt cele care rezolvă problema.
- Ele nu trebuie să ajungă neapărat la un acord.
- Mediatorul este neutru.
- Mediatorul va căuta să înţeleagă ambele părţi.
- Mediatorul va servi ca punte de legătură pentru înţelegere reciprocă.
- Mediatorul va ajuta persoanele implicate să lucreze împreună la rezolvarea problemei.
- Mediatorul le va ajuta să stabilească reguli de bază şi va menţine respectarea acestora.
- Tot ce se petrece în cursul medierii este de natură confidenţială.
2. Cereţi părţilor aflate în dispută să precizeze dacă înţeleg acest tip de proces, iar dacă da, de ce. Asiguraţi-vă că părţile:
- doresc o soluţie;
- pot efectiv să vorbească în nume propriu;
- doresc să negocieze una cu cealaltă;
- doresc să lucreze împreună.
3. Sugeraţi şi cereţi fiecărei părţi aflate în dispută să fie de acord cu următoarele:
- fiecare îşi va da silinţa să rezolve problema;
- fiecare se va abţine să-l insulte pe celălalt;

97
 - fiecare se va abţine de a se strâmba sau de a face gesturi de dezacord în timp ce vorbeşte cealaltă
persoană;
- fiecare se va abţine de a-l întrerupe pe celălalt.
4. Aprofundarea problemelor:
- Cereţi uneia dintre persoane să înceapă, povestindu-vă ce s-a întâmplat;
- Parafrazaţi ce a spus prima persoană, folosind ascultarea activă; lăsaţi prima persoană să termine de povestit versiunea
sa şi să descrie sentimentele sale; parafrazaţi;
- Repetaţi aceiaşi paşi pentru fiecare parte în dispută.
5. Generarea de opţiuni:
- Întrebaţi fiecare persoană, pe rând, dacă ar fi făcut altfel şi ce ar fi făcut altfel.
- Întrebaţi fiecare persoană, pe rând, ce ar face chiar acum pentru a ajuta la soluţionarea problemei.
- Căutaţi soluţii împreună.
6. Alegerea celei mai bune soluţii şi încheierea procesului:
- Ajutaţi-i pe cei în dispută să găsească o soluţie cu care să poată fi de acord amândoi.
- Felicitaţi-i!
- Dacă este cazul, scrieţi un contract de acrd pe care ei să îl semneze/ sau completaţi un formular de mediere pentru
arhivele şcolii.
ETAPE ÎN REZOLVAREA UNUI CONFLICT LA CLASELE PRIMARE (INSTRUCŢIUNI PENTRU
ÎNVĂŢĂTORI)
ÎNTOTDEAUNA (dacă nu există deja violenţă fizică) OBSERVAŢI:
gradul de tensiune şi expresiile emoţionale;
despre ce par să discute;
care este „balanţa puterii”;
în ce cadru fizic se află.
APOI (evitând ridicarea vocii, confruntarea fizică, graba de a trage concluzii, învinovăţirea, evitând să luaţi partea cuiva,
să ameninţaţi, să daţi ultimatum, să daţi sfaturi sau soluţii):
INTERVENIŢI: „Se pare că aveţi o nenînţelegere” sau „Voi, puteţi veni aici pentru câteva minnute? Poate aveţi nevoie
de un loc unde să discutaţi”.
Decideţi dacă pot discuta imediat sau au nevoie de câteva minute să se calmeze.
Decideţi dacă este o problemă a întregii clase sau nu.
AFLAŢI CE S-A ÎNTÂMPLAT: „Vreau ca fiecare dintre voi, pe rând, să-mi spuneţi ce s-a întâmplat?”
Lăsaţi-i să vorbească pe rând, nu admite întreruperi şi nici jigniri.
CLARIFICAŢI ŞI FACEŢI DUMNEAVOASTRĂ ÎNŞIVĂ UN SUMAR AL ÎNTÂMPLĂRILOR sau rugaţi primul
copil să parafrazeze ce a auzit de la celălat, înainte de a începe să spună propria versiune. Faceţi acelaşi lucruşi pentru
celălat copil.
ÎNCURAJAŢI EXPRIMAREA SENTIMENTELOR ŞI EXPUNEREA OPINIILOR: „Ce ai simţit când X ţi-a spus
că...?”
Cel mai adesea sentimentele rănite sintetizează de fapt sursa conflictului.
Folosiţi-vă raţiunea şi dacă nu există foarte multe sentimente rănite, nu forţaţi.
Încă o dată PARAFRAZAŢI, pentru a le pune, faţă în faţă, afirmaţiile şi pentru a asigura o bună înţelegere a situaţiei,
de ambele părţi.
DIRECŢIONAŢI-I SPRE SOLUŢII ALE PROBLEMEI în diverse feluri, fie:
Schiţaţi esenţa problemei şi gândiţi-vă la soluţii: „Tu vrei... în timp ce tu vrei... ce puteţi face pentru ca amândoi să fiţi
mulţumiţi?”
sau
Întrebaţi-i ce vor să facă acum: „Ce vrei să facă X/ Y?”
Fiecare trebuie să răspundă la întrebările celuilalt.
Aflaţi dacă vor să încerce să rezolve problema.
Întrebaţi-i ce ar face problema mai dificilă.
AJUNGEŢI LA O ÎNŢELEGERE.
Asiguraţi-vă că fiecare parte este de acord asupra rezolvării.

BIBLIOGRAFIE
• Adriana Băban, Consiliere educaţională, Cluj Napoca, 2001;
• Raymond Boudon, Tratat de sociologie, Ed. Humanitas, 1997 ;
98
• Morton Deutsch, Psihologia rezolvării conflictului;
• Wendy Grant, Rezolvarea conflictelor, Editura Teora, 1998;
• Romiţă B. Iucu, Pedagogie, Credis, 2001/2002;
• Romiţă B. Iucu, Managementul clasei de elevi. Gestionarea situaţiilor de criză educaţională în clasa de elevi, Ed.
Fundaţiei culturale Dimitrie Bolintineanu, 1999;
• Ioan Nicula, Microsociologia colectivului de elevi, E.D. P, 1974;
• Daniel Shapiro, Un ghid prin labirintul artei de a face faţă conflictelor;
• Emil Stan, Profesorul între autoritate şi putere.

MANAGEMENTUL CLASEI DE ELEVI

PROF. ÎNV. PRIMAR STANIMIR IULIANA SIMONA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ ,,CPT. AV. CONSTANTIN M. CANTACUZINO” JILAVELE,
IALOMIȚA

Management - concepte
Conceptul de management derivă din latinescul „manus” (mânuire, manevrare, pilotare).
În limba engleză sub forma verbului „to manage”, cu sensul de a administra, a organiza, a conduce, a dirija.
De aici au apărut şi în limba română „manager” şi „management” cu semnificaţia „a ţine în mână”, „a conduce în mod
eficient”. – aprox. sf. sec. XIX.
În concluzie, conform unei accepţiuni a Asociaţiei Americane de Management, managementul presupune:
- a lua sau a pune în practică decizii vizând obiectivele organizației;
- a obţine rezultate prin alţii, asumându-se responsabilităţi pentru aceste rezultate;
- a avea încredere în subordonaţi, încredinţându-le responsabilităţi pentru rezultatele vizate a fi obţinute, a le
recunoaşte posibilitatea de a greşi şi a primi favorabil iniţiativele lor;
- a descentraliza sistemul organizatoric şi a aprecia oamenii în funcţie de rezultatele obţinute.
Managementul clasei de elevi
Clasa de elevi = modul de organizare a copiilor / tinerilor în școli
Caracteristici:
apartenență la grup
stabilitate
Formarea claselor:
Omogenitate (avantaje/dezavantaje)
Neomogenitate (avantaje/dezavantaje)
Rolurile manageriale ale cadrului didactic
Planificare
Organizare
Comunicare
Coordonare
Motivare
Îndrumare și consiliere
Control și evaluare
Ierarhia (formală, informală)
Relațiile interpersonale (elev-elev, elev-profesor)
relații de intercunoaștere (inclusiv percepția profesor-elev)
relații de comunicare (verbale, non-verbale, formale, informale etc.)
relații socio-afective (sentimente, emoții etc.)

99
relații de influențare
Relații de cooperare vs relații de competiție
Relații de acomodare (randamentul școlar, gradul de satisfacție resimțit de elev)
Relații de integrare
Relații de conflict
Gestionarea relațiilor/situațiilor de criză
Definiţie:
Criza este un eveniment sau un complex de evenimente inopinate, neaşteptate, generatoare de periculozitate pentru
climatul, sănătatea ori siguranţa clasei de elevi.

Atitudini favorizante apariţiei şi evoluţiei crizei:

intervenţii tardive lipsite de promptitudine şi rapiditate;
reacţii singulare, incoerente şi absenta unor strategii pe termen lung;
absenţa fermităţii şi inconsecvența;
teama de sancțiuni din partea superiorilor ierarhici în cazul intervenţiilor personale;
lipsa de experiență
Etape în gestionarea relațiilor de criză:
Identificarea şi cunoaşterea situaţiilor de criză
identificarea problemei
obținerea și prelucrarea informației
Luarea deciziei (variante)
negociere individuală
negociere colectivă
Aplicarea și urmărirea aplicării deciziei
Elaborarea unui plan de gestionare a situațiilor de criză
Monitorizare
Implicarea tuturor factorilor responsabili
Tulburări de comportament
Nivelul individual, cuprinde copii:
- cu variaţii ale dispoziţiei; ale desfășurării unei activităţi;
- agitaţi;
- agresivi;
- emotivi, inhibaţi;
Nivelul relaţional, cuprinde copii:
- indiferenţi;
- introvertiţi;
- izolaţi;
- opozanţi;
- dependenţi
Nivelul social, cuprinzând copii:
- cu manifestări delincvente;
-fugari.
Ergonomia clasei
Mobilierul școlar (simplitate, funcționalitate, modularitate, modalități de aranjare)
Vizibilitatea (dispunerea mobilierului, particularitățile elevilor, starea de sănătate, dinamica poziției ocupate în bănci
etc.)
Amenajarea clasei (cultura de grup)
Comunicarea și consultarea cu elevii și părinții
Managementul instruirii
Managementul curriculum-ului
Programa școlară
Planificarea calendaristică
Proiectarea lecției
Alegerea metodelor de predare-învățare-evaluare
Elaborarea CDȘ
100
Organizarea activităților de instruire
Frontală: presupune că toţi elevii sunt egali între ei. Această formă organizatorică predispune la utilizarea metodelor
expunerii şi a conversaţiei. Pot fi introduse anumite diferenţieri la nivelul tipului de întrebări formulate şi la nivelul
timpului de organizare a răspunsurilor;
Grupală: presupune organizarea elevilor pe echipe în funcţie de anumite criterii (astfel rezulta):
grup omogen: elevii sunt incluşi în funcţie de interese, capacităţi, rezultate şcolare similare, şi dispun de:
- sarcini de instruire comune (pot fi diferenţiate la nivel de dificultate);
Organizarea activităților de instruire
grup eterogen: elevii sunt incluşi în funcție de interese, capacităţi, rezultate şcolare şi dispun de:
- sarcini de instruire distribuite diferenţiat;
- îndrumarea permanenta a cadrului didactic;
- timp de instruire distribuit neuniform;
Individuală: presupune respectarea individualităţii elevilor, adoptându-se sarcini de instruire în concordanţă cu nevoile
şi posibilităţile fiecărui elev.
Exemplu: Coordonarea discuţiilor în clasă
discuţiile vor fi încurajate şi printr-o dispunere specifică a mobilierului în clasă. Profesorul trebuie să planifice tipul de
discuţie în clasă, să comunice aceste metode elevilor şi să le revizuiască periodic.
Modalități de încurajare a discuţiilor în clasă:
- elevii trebuie lăsaţi să determine singuri scopul discuţiei pentru a le creşte interesul faţă de acest tip de activitate;
- trebuie stabilit cine vorbeşte, intervalul de timp acordat fiecărui vorbitor, ordinea în care se intervine în discuţie, tipul
şi volumul de asistenţă care se poate acorda.
-elevilor care refuză acest tip de activitate, cum se poate decide când discuţia pe o anumită temă trebuie să se încheie.
Discuţia va decurge mai firesc dacă profesorul oferă în prealabil un plan al acesteia şi evaluează calitatea acesteia pe
parcurs;
- profesorul să încurajeze clasa să manifeste respect faţă de vorbitor
Metode: focus grup, pălăriile gânditoare, brainstorming, 6/3/5 etc.
Bugetul timpului
Activități de învățare, odihnă, alte activități
Zilele cu cea mai mare productivitate: miercuri și joi
Orele cu cea mai mare productivitate: 8-13 și 17-21
Învățarea continuă, lista de priorități
Oboseala intelectuală (condiții psihologice: învățarea în asalt și memorarea forțată, multitasking, calculatorul etc. și
ergonomice ale învățării)
Cum se iau notițe
Cum se caută informația
Motivația învățării
extrinsecă
intrinsecă
Elaborarea de proceduri (de ex: prima zi de școală, prima săptămână de școală etc.)
Managementul stresului

MANAGEMENTUL CLASEI DE ELEVI

STATE GEORGIANA AMALIA

LICEUL DE ARTE “IONEL PERLEA” SLOBOZIA, IALOMIȚA

Activitatea de management ( conducere ) este definită în literatura de specialitate ca ,, un ansamblu de acţiuni de

planificare, organizare, îndrumare, control, decizie cu privire la un sistem ( organizaţie, instituţie, grup de oameni,

101
proces, tehnologie ) acţiuni susceptibile de a asigura atingerea scopului fixat, în condiţiile în respectării legităţilor
obiective generale şi speciale, ale satisfacerii nevoilor sociale concrete şi ale promovorii dezvoltării sociale.
Din punct de vedere al educaţiei, managementul este un sistem de concepte, metode, instrumente de orientare şi
conducere, coordonare, utilizat în realizarea obiectivelor educaţiei, la nivelul performanţelor aşteptate.
Managementul, în maniera lui actuală de abordare îşi găseşte o aplicare specifică şi în domeniul conducerii educaţiei,
ca acţiune complexă de dirijare , proiectare şi evaluare a formării , dezvoltării personalităţii fiecărui individ, conform
unor scopuri formulate.
Managerul este reprezentat de persoana care exercită funcţiile managementului în virtutea obiectivelor, sarcinilor,
competenţelor şi responsabilităţilor specifice funcţiei pe care o ocupă. Managerul are un statut social bine definit, ce
prevede o serie de drepturi şi obligaţii, prin care managerii se deosebesc de celelalte categorii de profesionişti.
Managerul şcolar este un cadru didactic care pune în funcţiune programul managerial, conduce personalul didactic,
preşcolarii şi şcolarii cooptaţi în sistemul de învăţământ, precum şi personalul administrativ, în scopul creşterii eficienţei
procesului instructiv-educativ.
Dintre calităţile, cunoştinţele şi aptitudinile pe care trebuie să le deţină un manager, amintim : inteligenţa, memoria,
spiritul de observaţie, capacitatea de concentrare, sănătatea, caracterul, etc.
Managementul şcolar se poate structura şi la un nivel inferior,. Se distinge astfel un management al clasei de elevi,care
poate fi considerat şi un semiagent sau un management parţial, fiindcă în acest plan predomină activităţile de predare-
învăţare- evaluare. Activitatea profesorului la clasă cuprinde nu numai operaţii de predare şi de evaluare, ci presupune
şi culegerea de informaţii despre elevi, despre modul cum aceştia înţeleg lecţiile, cum se pregătesc, despre relaţiile dintre
elevi etc., de unde rezultă posibilitatea profesorului de a identifica mai multe posibilităţi de intervenţie şi de luare a
deciziilor.
Profesorul/învăţătorul este cel care reuneşte toate resursele materiale şi umane , resurse logistice de ordin pedagogic şi
psihologic şi le configurează într-o manieră proprie la nivelul cşasei pe care o conduce.
Un bun manager al clasei trebuie să fie capabil să realizeze schimbări profunde în cultura, climatul şi instrucţia tuturor
copiilor, indiferent de naţionalitate, în direcţia fundamentării tuturor demersurilor didactice pe principii democratice, să
introducă noi strategii instrucţionale care să încurajeze colaborarea, toleranţa, sporirea încrederii în forţele proprii şi
îmbunătăţirea performanţelor şcolare ale elevilor, să realizeze şi să utilizeze în procesul didactic proiecte ale clasei .
În opinia specialiştilor în domeniul educaţiei, managementul şcolii şi al clasei au ca scop încurajarea controlului
comportamental la elevi, prin promovarea rezultatelor şi comportamentelor şcolare pozitive.De aceea, rezultatele
şcolare, eficienţa didactică a profesorului şi coportamentul elevilor şi a proofesorilor interacţionează direct cu
managementul clasei şi al şcolii.
Managementul clasei cuprinde trei componente esenţiale : managementul conţinutului, managementul problemelor
disciplinare şi managementul relaţiilor interpersonale.
Cercetările demonstrează că incidenţa ridicată a probl0emelor disciplinare în clasă are un impact semnificativ asupra
eficienţei predării şi învăţării. Astfel, s-a demonstrat că profesorii care se confruntă cu asemenea probleme nu pot
planifica activităţi educaţionale adecvate. De asemenea, aceştia tind să neglijeze varietatea metodelor de organizare a
conţinutuli, solicită foarte rar elevii în discutarea şi evaluarea materialelor învăţate. În plus, comprehensiunea temelor
studiate nu este monitorizată cu consecvenţă.
S-a demonstrat că deprinderile consecvente de management şi de organizare reduc numărul problemelor disciplinare.
Având în vedere aceste date, se poate afirma că managementul conţinuturilor nu se refreă la deprinderile de a preda o
disciplină specifică, ci mai degrabă la acele deprinderi aplicabile tuturor disciplinelor şi activităţilor. Doyle a accentuat
că managementul educaţional se caracterizează mai ales prin asigurarea cooperării elevilor în timpul activităţilor de
învăţare.
Kounin afirmă că în centrul deprinderilor de management al clasei se află managementul activităţilor
instrucţionale,corelarea în integrarea activităţilor suplimentare şi rezolvarea problemelor specifice disciplinei.
Managementul problemelor disciplinare se funbdamentează pe credinţele despre natura umană. Prin integrarea ideii
diversităţii umane ( şi a individualităţii în acelaşi timp ) în filosofia lor educaţională, cadrele didactice pot îmbunătăţii
managementul clasei.
Managementul eficient al problemelor disciplinare se referă şi la controlul profesorului asupra conmsecinţelor
demersului didactic componentele unui plan de manager al problemelor disciplinare sunt : recompensarea
comportamentului responsabil, corectarea comportamentului iresponsabil şi inadecvat, ignorarea, controlul consecvent,
mustrări verbale uşoare, aşezarea preferenţială în bănci etc.
Managementul relaţiilor interpersonale se focalizează asupra clase ca microsistem social. Rolurile şi expectaţiile
cadrului didactic şi elevilor construiesc un mediu de învăţare.Cu alte cuvinte, cultura şcolară a unei instituţii educaţionale
este unică.Cu toate acestea , ea este influenţată de cultura comunităţii în cadrul căreia funcţionază, ale cărei
102
obiectiveeducaţionale trebuie respectate. Trebuie să existe o legătură strânsă între şcoală şi cumunitate, care să fie
revizuită şi modificată constant îm conformitate cu dinamica socială.
Datorită diversificării instituţiilor educaţionale, elevii şi cadrele didactice ar trebui să fie conştienţi de folosirea
divesităţii umane în vederea consolidării grupului şcolar.
Şcolile de calitate sunt definite prin eficienţa cadrelor didactice şi rezultatele elevilor contextul existenţei unor relaţii
interpersonale puternice. În acest sens relaţiile profesor – elev sunt esenţiale pentru asigurarea unui climat şcolar pozitiv.
Problemele de disciplină şcolară pot fi rezolvate fie individual ( întâlniri profesor-elev , fie în grup. Dacă încrederea
reciprocă este mai puternică elevii vor deveni indivizi responsabili mai devreme. În acest fel , atât educatorii cât şi elevii
devin co-participanţi în procesul de predare-învăţare, încercând să obţină rezultate individuale şi colective mai bune.
Elementele de management al clasei se constituie cu suficientă claritate şi din perspectiva strategiilor şi metodelor
didactice.
Prin strategii didcatice se înţelege de obicei ansambluri de forme, metode , mijloace tehnice şi principii de utilizare a
lor, cu ajutorul cărora se vehiculează conţinuturi în vederea atingerii obiectivelor sau direcţii principale de acţiune,
presupunând structuri de metode , tehnici şi procedee.
Potrivit literaturii de specialitate se disting trei modele de predare şi strategii didactice: modelul spontan, care se referă
la strategii tradiţionale utilizate de profesori, şi constau în selecţia unor cunoştinţe , transmiterea acestora într-o formă
orală şi solicitarea elevului să reproducă aceste cunoştinţe; modelul de transmitere prin reproducere este axat mai ales
pe îndrumarea elevului de a ajunge la cunoştinţe; modelul transformării ce porneşte de la principiul că elevul doreşte
să înveţe şi se află în căutarea cunoştinţelor.
Deciziile luate de către profesor în ceea ce priveşte strategiile de învăţare au o anumită constantă bine determinată şi se
încadrează în stilul de predare al profesorului, dar pot fi schimbate în funcţie de situaţiile concrete care apar.
Analizând managementul activităţilor didactice în plan curricular, se pot deosebi cinci strategii bine delimitate :
explicativ – reproductivă, explicativ – intuitivă, algoritmico – euristică, euristico – algoritmică şi a metodelor
participative
Deciziile cadrelor didactice în alegerea strategiei optime rezultă din compararea obiectivelor din taxonomiile cognitive,
afective şi psihomotrice, cu tipurile de inteligenţă sau cu diverse metode şi tehnici. În asemenea situaţii, mălşiestria
profesorului trebuie susţinută de diagnoza psihologică, fiind necesară în acelaşi timp şi o colaborare directă, permanentă
între profesor şi elev.

Mangementul problemelor disciplinare se referă la tehnicile necesare rezolvării problemelor de disciplină a clasei.

Lista comportamentelor observabile:

1. Aprecierea simţului de răspundere
Profesorii pot monitoriza comportamentul elevilor, pot vedea dacă acesta corespunde aşteptărilor şi dacă elevii dovedesc
simţ de răspundere. Profesorul/învăţătorul trebuie să păstreze contactul vizual cu clasa (s-o „scruteze” frecvent), să se
mişte prin clasă în timpul lucrului independent, apreciind efortul susţinut al elevilor sau comportamentul deosebit al
acestora.
Profesorul/învăţătorul poate aprecia comportamenul adecvat prin zâmbet, înclinarea aprobativă a capului, laude, remarci
compatibile cu vârsta elevilor, în mod frecvent. Comportamentul responsabil al acestora poate fi consemnat în scris,
prin notificări adresate direct elevului sau părinţilor/supraveghetorilor, incluzând certificate de merit. De asemenea,
profesorul/învăţătorul poate să arate aprecierea dând elevului sarcini suplimentare şi lăudându-l pentru eforturile lui
zilnice. Exemple: „Andi, ai simţ de răspundere. Văd că eşti atent şi interesat.” „Gabi, intervenţia ta ne-a ajutat să
înţelegem mai bine problema”.
2. Corectarea comportamentului iresponsabil sau neadecvat
Profesorul/învăţătorul aduce la cunoştinţă elevilor un număr de acte comportamentale neadecvate (observabile de către
aceştia) care pot interveni pe parcursul unei zile. Profesorul/învăţătorul trebuie să determine dacă aceste comportamente
pot fi controlate prin ignorare, măsuri ulterioare de corecţie etc. Măsurile potrivite trebuie aplicate cu calm, fermitate şi
obiectivitate. Elevii trebuie înştiinţaţi de la început care sunt măsurile cărora vor fi supuşi în cazul comportamentului
neadecvat (în spaţiul şcolii măsurile includ ignorarea, controlul proxemic, admonestarea verbală blândă, aluzii şi
avertismente, exemplele pozitive, tehnica „timpului datorat”, eliminarea). Profesorul/învăţătorul trebuie să se asigure că
măsura corectivă este adecvată comportamentului care a cauzat-o.
3. Ignorarea
Profesorul/învăţătorul trebuie să ignore un elev care poate reacţiona negativ la admonestarea verbală blândă sau al cărui
comportament neadecvat nu lezează desfăşurarea orei. Profesorul/învăţătorul trebuie să găsească ocazii pentru a da

103
exemple de comportamente responsabile şi iresponsabile, să interacţioneze pozitiv cu elevul şi să ignore constant
limbajul verbal sau corporal neadecvat.
4. Controlul proxemic
Profesorul se deplasează în spaţiul elevului pentru a-i supraveghea comportamentul.
5. Admonestarea verbală blândă
Această metodă se aplică atunci când elevul nu realizează că are un comportament neadecvat. Profesorul/învăţătorul se
va adresa individual elevului în cauză, însoţind admonestarea blândă cu exemple de comportament pozitiv alternativ.
Ex.: „Denis, trebuie să vizionezi acest film. Aminteşte-ţi care e regula noastră – Fii gata să înveţi”
6. Amânarea
Amânarea intervine când un elev încearcă în mod insistent să atragă atenţia asupra propriei persoane. Ex.: „Denis, dacă
ai o plângere, o discutăm la momentul potrivit”. „Mona, ai început să vorbeşti fără rost. Notează-ţi ce ai de spus şi
aşteaptă până vei primi răspunsul la timpul cuvenit”
7. Aşezarea diferenţiată a elevilor în clasă
Profesorul/învăţătorul trebuie să aşeze mai aproape de catedră/tablă pe cei care au probleme de acuitate vizuală/auditivă
sau pe cei care necesită mai multă asistenţă. De asemenea, aranjamentul trebuie să ţină seama şi de aptitudinile elevilor.
8. Tehnica „Timpului datorat”
Aceasta tehnică se aplică în cazul în care timpul irosit în clasă din cauza comportamentului neadecvat al elevului trebuie
recuperat de acesta în timpul lui liber. Se fixează intervale mici de timp pentru fiecare abatere. Profesorul/învăţătorul
trebuie să decidă care va fi activitatea elevului în intervalul de „timp datorat”. Ex.: „Irina, trebuie să asculţi când altcineva
vorbeşte”. Dacă elevul continuă să vorbească, învăţătorul îi comunică: „Irina, ne eşti datoare două minute”
9. Eliminarea
Eliminarea în spaţiul clasei, într-un loc special desemnat. Profesorul/învăţătorul stabileşte dinainte durata eliminării,
astfel ca aceasta să fie compatibilă cu vârsta/nivelul elevului; se foloseşte un cronometru pentru a urmări respectarea
intervalului de către elev; elevii de vârstă mică trebuie însoţiţi până la locul respectiv; dacă elevul are acelaşi
comportament după ce revine la loc, va fi trimis înapoi; profesorul trebuie să pregătească un formular care va trebui
completat de elev, cu scopul ca acesta să reflecteze asupra propriului comportament; de asemenea, va purta o discuţie
coerentă cu elevul.
10. Înştiinţarea părinţilor/supraveghetorilor
Părinţii/supraveghetorii vor fi înştiinţaţi cu privire la comportamentul elevului şi li se va sugera să inducă acestuia un
comportament responsabil. În orice caz, metoda nu poate fi aplicată în cazurile de comportament neadecvat „cronic”.
Angajamentul scris
Angajamentul scris reprezintă o soluţie cooperantă pentru rezolvarea problemelor disciplinare în cazul în care măsurile
de mai sus nu sunt eficiente; angajamentul include aşteptările celui care educă (clar formulate), consecinţele negative
ce decurg din comportamentul elevului, precum şi intervalul de timp în care se aşteaptă remedierea.
Profesorul/învăţătorul trebuie să-i înveţe pe elevi cum se alcătuiesc aceste angajamente şi să-i ajute să aleagă şi să
administreze singuri posibilele consecinţe şi măsuri.
Stabilirea regulilor de comportament în afara clasei
Dacă elevii sunt puşi să supravegheze activităţile din pauză, se vor mândri că sunt trataţi ca nişte adulţi. Cei care încalcă
regulile trebuie să suporte consecinţele. Profesorul/învăţătorul stabileşte o listă de tipuri de comportament în spaţiul
respectiv (acceptabil şi neacceptabil) şi o listă de măsuri în cazul nerespectării regulilor. Profesorul/învăţătorul trebuie
să identifice modalităţi de permanentizare a supravegherii pe holuri şi să ofere un feedback pozitiv elevilor când
comportamentul acestora s-a îmbunătăţit.
13. Măsurile coercitive.
Acestea trebuie utilizate cu grijă, deoarece sunt considerate intervenţii radicale. Trebuie aplicate pe termen scurt şi
planificate în raport cu tipul de comportament rezistent la alte soluţii mai simple.

104
 ”MANAGEMENTUL EDUCAȚIONAL AL CLASEI”
COMUNICAREA EFICIENTĂ, ÎN RELAȚIA PROFESOR- ELEV

ŞCOALA GIMNAZIALĂ”SF. ANDREI”, SLOBOZIA, IALOMIȚA

PROFESOR: GEORGIA STOICA

Today, the didactic act itself needs a revival, starting from the reality of the school world. Education must adapt to a
constantly evolving society, to make itself useful and to put its shoulder to the construction of the future.
Many parents and teachers are constantly looking for solutions to achieve a quality education. An important
aspect in achieving this would be the collaboration of the two parties involved in the act of learning. A good education
presupposes first of all a good communication, the construction of a positive relationship with the one we want to
educate. In order to make us listen, it is necessary to listen, to take into account the age and individual peculiarities of
the child, his opinions, feelings, needs and interests, to understand him and to offer him a pleasant and peaceful
environment, in which to feel safe. Educating positively does not mean not setting rules. The child they must have
freedom, but at the same time take into account certain limits.

Una din valorile pe care un cadru didactic le promovează este comunicarea, definită ca o formă de interacţiune
intre două sau mai multe persoane, în cazul nostru între profesor şi elevii săi, profesorul sau elevul fiind in acelasi timp
emiţător si receptor, creându-se intre ei o relaţie de schimb de idei, de corectări si completări.
Deşi suntem suveranii actului didactic, trebuie să recunoaştem rolul elevilor secolului în care trăim. Aceştia sunt mult
mai prezenţi în comunicare, ştiu să intervină eficient şi chiar să-şi impună punctul de vedere.
În calitate de profesor nu mă simt deranjată de această libertate de comunicare, de această “prietenie”cu elevii mei, ba
din contră imi plac copiii care susţin o cauză, sau un punct de vedere întemeiat. Trebuie să recunoaştem că elevii din
ziua de azi nu mai sunt precum cei din vremurile când eu eram elevă şi că acum copiii chiar sunt partenerii noştri în
educaţie. Nouă ne revine rolul de a fi regizorii actului educaţional iar ei işi asumă rolul principal, unii dintre ei fiind
nominalizaţi pentru “ oscarul din educaţie “- calificarea la olimpiade naţionale sau internaţionale.
Principiul vieţii sociale este comunicarea, ceea ce înseamnă că însăşi viaţa socială se constituie şi se desfăşoară prin
intermediul limbajului. Expresivitatea comunicării didactice este influenţată şi de ţinuta fizică, de expresivitatea feţei,
de gesturi, de strălucirea privirii, de contactul vizual cu elevii . Elementele limbajului nonverbal prelungesc semnificaţia
cuvintelor. De exemplu, un profesor care intră în clasă şi se aşează la catedră şi rămâne acolo toată ora, işi diminuează
mult din forţa discursului şi pune în pericol relaţia construită şi aşa cu destulă greutate cu elevii săi.
Scopul comunicării didactice este acela de a forma convingeri privind toate domeniile cognitive şi ale practicii
umane.Conţinutul informaţional, trebuie transmis corect şi pe măsura interlocutorilor, pentru a fi perceput de aceştia
exact sub forma pe care am dorit să o transmitem.
Mesajul didactic (repertoriul) are o dimensiune explicativ-demonstrativă şi este transmis elevilor folosind strategii
didactice adecvate dezvoltării intelectuale a acestora şi nivelului de cunoştinţe, pentru a fi înţeles de aceştia.
Un conţinut pe care noi, din poziţia de coordonatori, de emiţători ai mesajului, il transmitem sub o formă groaie sau de
neînţeles, ne face să ne pierdem intelocutorii, partenerii de discuţie şi mai mult să ne pierdem credibilitatea în ochii
acestora.
Comunicarea se reglează şi se autoreglează cu ajutorul unor acţiuni -feed-back si feed-farward, înlocuind blocajele care
pot apărea pe parcurs.
Şi totuşi comunicarea didactica nu se confunda cu informarea.

Regulile comunicării didactice eficiente sunt:

105
Activitatea principală a elevilor este învăţarea. Învăţarea are loc prin comunicare. Între cele două procese legătura este
indisolubilă. Elevul învaţă comunicând cu profesorul şi cu colegii, şi învăţând comunică între ei.
Preocupările elevilor din secolul XXI sunt diverse şi comunicarea este importantă. Sunt generaţia care resimte poate cel
mai mult lipsa de comunicare. De aceea este important să ne apropiem elevii, să vorbim cât mai mult cu ei, să ni-i facem
prieteni pentru că numai aşa reuşim să scoatem din ei tot ce e mai bun, numai aşa reuşim sa le valorificăm potenţialul
cognitiv la maximum, totul pentru viitorul lor.
Profesorii eficienţi sunt tocmai aceia care reuşesc să ajungă la sufletul elevului său şi nu neapărat cei care transmit
corect, dar rigid informaţia. Copiii zilelor noastre reacţioneaza mai repede la ceva sau cineva care le ajunge la suflet
decât la cei care doar le cer să ducă la îndeplinire anumite sarcini.
Aşadar, dragi colegi, haideţi să modelăm „coca” moale şi să o transformăm în cel mai pufos cozonac din câţi există iar
în reţetă strecuraţi puţin mai multă dragoste, implicare, profesionalism şi „vorbă dulce”.

MANAGEMENTUL CLASEI DE ELEVI

PROFESOR ŢELE LAVINIA FLORINA

ȘCOALA GIMNAZIALǍ CONŢEȘTI

În procesul instructiv-educativ cadrul didactic trebuie să coordoneze resursele din mediul de învăţare pentru a facilita
munca elevilor. Aceste resurse diferite constau în resursele umane (elevi, alte cadre didactice şi specialişti), resurse de
timp şi resurse materiale (materiale didactice şi echipamente).
Etimologic, managementul echivalează cu a ţine în mână şi a stăpâni, a conduce cu mana forte, ceea ce implică ideea
controlului acţiunii şi orientarea sau direcţionarea ei. Cuvântul management împrumutat din limba engleză sub forma
106
verbului to manage înseamnă a administra, a conduce. S-a derivat apoi în limba engleză manger şi management ceea ce
înseamnă conducător sau conducere. În limba engleză verbul to manage, cu substantivul derivat management a avut
iniţial sensul de a mânui, de a” struni caii”. Cu timpul, verbul to manage a trecut din sfera sportivă a strunirii cailor în
domeniul artei operative şi al ştiinţei militare. În ultimele decenii acest termen a fost foarte des utilizat în activităţile
economice, iar astăzi este folosit în toate domeniile – educaţie, sănătate, sport etc. –cu semnificaţia de conducere
eficientă, raţională, modernă.
Managementul clasei este definit ca abilitatea profesorului de a planifica şi organiza activităţile clasei astfel încât să
asigure un climat favorabil învăţării. Prin managementul clasei se urmăreşte prevenirea comportamentelor disruptive,
pe de o parte şi rezolvarea problemelor comportamentale apărute, pe de altă parte.
Obiectivul final al managementului clasei este formarea la elevi a unor abilităţi de autoreglare a comportamentului. într-
o primă fază controlul comportamentului este extern (profesori, părinţi, colegi) pentru ca apoi, prin interiorizarea unor
reguli şi modele, să devină autonom.
Principiile managementului clasei sunt:
• îmbunătăţirea condiţiilor învăţării;
• prevenirea stresului profesorilor şi elevilor;
• creşterea timpului petrecut în sarcina de învăţare şi diminuarea timpului destinat controlului comportamentelor
disruptive;
• implicarea elevilor în activităţi care să le solicite participarea activă.
Stabilirea de reguli
Profesorul proactiv este capabil să definească şi să comunice expectanţele sale faţă de elevi. Comunicarea clară a
regulilor comportamentului social şi academic la începutul anului şcolar este esenţială pentru un management eficient
al clasei. Regulile îi ajută pe elevi să-şi controleze comportamentul impulsiv, comunicându-le expectanţele profesorului
faţă de un anumit comportament. Multe din reguli pot fi adaptări ale regulilor şcolii, în timp ce altele pot fi stabilite
împreună cu elevii, reflectând situaţia specifică a clasei. în acest caz acceptarea şi complianţa copiilor la regulă creşte.
Stabilirea regulilor începe prin identificarea împreună cu elevii a problemelor mai frecvente din şcoală. Regula este
respectată dacă există şi presiunea grupului pentru respectarea ei. Autodisciplina este o consecinţă a mai multor factori:
existenţa unor reguli clare şi consecinţe bine specificate, ca şi presiunea externă din partea părinţilor, profesorilor şi mai
ales a colegilor.Analiza şcolii în perspectivă socio-organizaţională ar putea fi considerată, la o primă vedere, un demers
mai puţin obişnuit, având în vedere specificul instituţiei şcolare, dimensiunea ei umană fundamentală. Dar nu există
activitate umană, individuală şi mai ales desfăşurată în timp, care să nu presupună actul conducerii, al managementului.
Dezvoltarea economică şi socială nu se poate realiza independent de actulmanagerului, având în vedere că învăţământul
este unul din instrumentele prin care societateastimulează, dirijează şi controlează procesele dezvoltării.
Pentru educator, cunoaşterea şi stăpânirea artei manageriale este esenţială,deoarece cunoaşterea
managementului ca pe un proces complex nu înseamnă ,,dirijism”, iar managerii nu asigură imediat succesul unei
acţiuni.
Activitatea de management ( conducere ) este definită în literatura de specialitate ca ,, un ansamblu de acţiuni de
planificare, organizare, îndrumare, control, decizie cu privire la un sistem ( organizaţie, instituţie, grup de oameni,
proces, tehnologie ) acţiuni susceptibile de a asigura atingerea scopului fixat, în condiţiile în respectării legităţilor
obiective generale şi speciale, ale satisfacerii nevoilor sociale concrete şi ale promovorii dezvoltării sociale.
Din punct de vedere al educaţiei, managementul este un sistem de concepte, metode, instrumente de orientare şi
conducere, coordonare, utilizat în realizarea obiectivelor educaţiei,la nivelul performanţelor aşteptate.
Managementul, în maniera lui actuală de abordare îşi găseşte o aplicare specifică şi în domeniul conducerii educaţiei,
ca acţiune complexă de dirijare , proiectare şi evaluare a formării , dezvoltării personalităţii fiecărui individ, conform
unor scopuri formulate.
Managerul este reprezentat de persoana care exercită funcţiile managementului în virtutea obiectivelor, sarcinilor,
competenţelor şi responsabilităţilor specifice funcţiei pe care o ocupă. Managerul are un statut social bine definit, ce
prevede o serie de drepturi şi obligaţii,prin care managerii se deosebesc de celelalte categorii de profesionişti.
Managerul şcolar este un cadru didactic care pune în funcţiune programul managerial, conduce personalul didactic,
preşcolarii şi şcolarii cooptaţi în sistemul de învăţământ, precumşi personalul administrativ, în scopul creşterii eficienţei
procesului instructiv-educativ.
Dintre calităţile, cunoştinţele şi aptitudinile pe care trebuie să le deţină un manager, amintim : inteligenţa, memoria,
spiritul de observaţie, capacitatea de concentrare, sănătatea, caracterul, etc.
Managementul şcolar se poate structura şi la un nivel inferior,. Se distinge astfel un management al clasei de elevi,care
poate fi considerat şi un semiagent sau un management parţial, fiindcă în acest plan predomină activităţile de predare-
învăţare- evaluare. Activitatea profesorului la clasă cuprinde nu numai operaţii de predare şi de evaluare, ci presupune
107
şi culegerea de informaţii despre elevi, despre modul cum aceştia înţeleg lecţiile, cum sepregătesc, despre relaţiile dintre
elevi etc., de unde rezultă posibilitatea profesorului de a identifica mai multe posibilităţi de intervenţie şi de luare a
deciziilor.
Profesorul/învăţătorul este cel care reuneşte toate resursele materiale şi umane , resurse logistice de ordin
pedagogic şi psihologic şi le configurează într-o manieră proprie la nivelul cşasei pe care o conduce.
Un bun manager al clasei trebuie să fie capabil să realizeze schimbări profunde în cultura, climatul şi instrucţia tuturor
copiilor, indiferent de naţionalitate, în direcţia fundamentării tuturor demersurilor didactice pe principii democratice, să
introducă noi strategii instrucţionale care să încurajeze colaborarea, toleranţa, sporirea încrederii în forţele proprii şi
îmbunătăţirea performanţelor şcolare ale elevilor, să realizeze şi să utilizeze în procesul didactic proiecte ale clasei .
În opinia specialiştilor în domeniul educaţiei, managementul şcolii şi al clasei au ca scop încurajarea
controlului comportamental la elevi, prin promovarea rezultatelor şi comportamentelor şcolare pozitive.De aceea,
rezultatele şcolare, eficienţa didactică a profesorului şi coportamentul elevilor şi a proofesorilor interacţionează direct
cu managementul clasei şi al şcolii. Managementul clasei cuprinde trei componente esenţiale : managementul
conţinutului, managementul problemelor disciplinare şi managementul relaţiilor interpersonale. Cercetările
demonstrează că incidenţa ridicată a probl0emelor disciplinare în clasă are un impact semnificativ asupra eficienţei
predării şi învăţării. Astfel, s-a demonstrat că profesorii care se confruntă cu asemenea probleme nu pot planifica
activităţi educaţionale adecvate. De asemenea, aceştia tind să neglijeze varietatea metodelor de organizare a conţinutuli,
solicită foarte rar elevii în discutarea şi evaluarea materialelor învăţate. În plus, comprehensiunea temelor studiate nu
este monitorizată cu consecvenţă.
S-a demonstrat că deprinderile consecvente de management şi de organizare reduc numărul problemelor
disciplinare.
Având în vedere aceste date, se poate afirma că managementul conţinuturilor nu se refreă la deprinderile de a
preda o disciplină specifică, ci mai degrabă la acele deprinderi aplicabile tuturor disciplinelor şi activităţilor. Doyle a
accentuat că managementul educaţional se caracterizează mai ales prin asigurarea cooperării elevilor în timpul
activităţilor de învăţare.
Kounin afirmă că în centrul deprinderilor de management al clasei se află managementul activităţilor
instrucţionale,corelarea în integrarea activităţilor suplimentare şi rezolvarea problemelor specifice disciplinei.
Managementul problemelor disciplinare se funbdamentează pe credinţele despre natura umană. Prin integrarea ideii
diversităţii umane ( şi a individualităţii în acelaşi timp ) în filosofia lor educaţională, cadrele didactice pot îmbunătăţii
managementul clasei. Cercetătorii au demonstrat importanţa recompensării comportamentelor pozitive ale elevilor.
Atunci când optează pentru un stil de management al clasei, cadrele didactice ar trebui să folosească un stil asertiv de
comunicare şi de comportament. În plus, ar trebui să conştientizeze în ce măsură îşi doresc să îi integreze pe copii într-
o anumită activitate de învăţare, în deplină concordanţă cu regulamentele impuse clasei şi şcolii. În opinia lui Iverson şi
froyen, managementul problemelor disciplinare este esenţial pentru crearea unui demers de predare – învăţare ordonat,
orientat spre rezolvarea sarcinilor, care să asigure elevilor mai multă independenţă şi autonomie în procesul de
socializare.
Managementul eficient al problemelor disciplinare se referă şi la controlul profesorului asupra conmsecinţelor
demersului didactic componentele unui plan de manager al problemelor disciplinare sunt : recompensarea
comportamentului responsabil, corectarea comportamentului iresponsabil şi inadecvat, ignorarea, controlul consecvent,
mustrări verbale uşoare, aşezarea preferenţială în bănci etc.
Managementul relaţiilor interpersonale se focalizează asupra clase ca microsistem social. Rolurile şi
expectaţiile cadrului didactic şi elevilor construiesc un mediu de învăţare.Cu alte cuvinte, cultura şcolară a unei instituţii
educaţionale este unică.Cu toate acestea , ea este influenţată de cultura comunităţii în cadrul căreia funcţionază, ale cărei
obiectiveeducaţionale trebuie respectate. Trebuie să existe o legătură strânsă între şcoală şi cumunitate, care să fie
revizuită şi modificată constant îm conformitate cu dinamica socială. Datorită diversificării instituţiilor educaţionale,
elevii şi cadrele didactice ar trebui să fie conştienţi de folosirea divesităţii umane în vederea consolidării grupului şcolar.
Şcolile de calitate sunt definite prin eficienţa cadrelor didactice şi rezultatele elevilor contextul existenţei unor
relaţii interpersonale puternice. În acest sens relaţiile profesor – elev sunt esenţiale pentru asigurarea unui climat şcolar
pozitiv.
Problemele de disciplină şcolară pot fi rezolvate fie individual ( întâlniri profesor-elev, fie în grup. Dacă
încrederea reciprocă este mai puternică elevii vor deveni indivizi responsabili mai devreme. În acest fel , atât educatorii
cât şi elevii devin co-participanţi în procesul de predare-învăţare, încercând să obţină rezultate individuale şi colective
mai bune. Elementele de management al clasei se constituie cu suficientă claritate şi din perspectiva strategiilor şi
metodelor didactice.

108
 Prin strategii didcatice se înţelege de obicei ansambluri de forme, metode , mijloace tehnice şi principii de
utilizare a lor, cu ajutorul cărora se vehiculează conţinuturi în vederea atingerii obiectivelor sau direcţii principale de
acţiune, presupunând structuri de metode , tehnici şi procedee.
Potrivit literaturii de specialitate se disting trei modele de predare şi strategii didactice: modelul spontan, care
se referă la strategii tradiţionale utilizate de profesori, şi constau în selecţia unor cunoştinţe , transmiterea acestora într-
o formă orală şi solicitarea elevului să reproducă aceste cunoştinţe; modelul de transmitere prin reproducere este axat
mai ales pe îndrumarea elevului de a ajunge la cunoştinţe; modelul transformării ce porneşte de la principiul că elevul
doreşte să înveţe şi se află în căutarea cunoştinţelor.
Deciziile luate de către profesor în ceea ce priveşte strategiile de învăţare au o anumită constantă bine
determinată şi se încadrează în stilul de predare al profesorului, dar pot fi schimbate în funcţie de situaţiile concrete care
apar. Analizând managementul activităţilor didactice în plan curricular, se pot deosebi cinci strategii bine delimitate :
explicativ – reproductivă, explicativ – intuitivă, algoritmico – euristică, euristico – algoritmică şi a metodelor
participative Deciziile cadrelor didactice în alegerea strategiei optime rezultă din compararea obiectivelor din
taxonomiile cognitive, afective şi psihomotrice, cu tipurile de inteligenţă sau cu diverse metode şi tehnici. În asemenea
situaţii, mălşiestria profesorului trebuie susţinută de diagnoza psihologică, fiind necesară în acelaşi timp şi o colaborare
directă, permanentă între profesor şi elev.
Problematizarea ca soluţie a problemelor disciplinare:
1. Pentru a facilita rezolvarea problemelor disciplinare, profesorul se poate implica în situaţia elevului, poate să-
şi exprime preocuparea pentru elev în calitate de persoană, construind astfel o relaţie cu elevul. În felul acesta,
profesorul/învăţătorul poate să-şi ajute elevii să reflecteze asupra propriilor dorinţe şi planuri, încercând totodată să
înţeleagă opţiunile acestora. În cazul în care elevul a făcut o alegere iresponsabilă, profesorul/învăţătorul îl poate întreba:
„Ce doreşti de fapt?” „Ce îţi trebuie?” „Cum ai vrea să fie la şcoală?”
2. Profesorul/învăţătorul trebuie să aibă capacitatea de a stăpâni comportamentul elevului la un moment dat, fără
să-i reamintească greşelile trecute. Profesorul trebuie să încurajeze onestitatea şi îi poate ajuta pe elevi să facă o alegere
şi să fie responsabili în raport cu propria opţiune.
Exemplu: Profesorul/învăţătorul observă că Denis îl îmbrânceşte Alexandru şi îl pedepseşte pe primul, care protestează
că Alex a început. Denis trebuie să afle că reacţia lui este un răspuns la o provocare şi că este responsabil pentru alegerea
comportamentală făcută. De asemenea, Denis trebuie să afle că există şi alte modalităţi de a reacţiona la comportamentul
agresiv şi că trebuie să fie pregătit să accepte consecinţele care decurg din propriile lui alegeri nepotrivite.
3 Profesorul/învăţătorul trebuie să ajute elevul să emită singur o judecată de valoare asupra propriului comportament:
să ofere reguli comportamentale explicite şi repetate consecvent; să-i ajute pe elevi să înţeleagă implicaţiile sociale pe
termen lung ale comportamentului lor, fără să impună un sistem de valori unic.
Exemple: „Fapta ta încalcă regulile?” „Eşti mulţumit de ceea ce ai făcut?” „I-ai ajutat pe ceilalţi în vreun fel cu fapta
ta?”
4. Profesorul/învăţătorul trebuie să-i ajute pe elevi să-şi planifice schimbarea comportamentului, adică să
transpună problemele teoretice în practică, dând astfel diverse sarcini elevilor; să-i ajute să identifice şi să aprecieze
pertinenţa propriilor opţiuni comportamentale. Planul trebuie extins după ce se înregistrează primele succese.
Exemple: „Cum ţi-ai propus să urmezi regulile noastre?” „Pot să te ajut să îţi duci la îndeplinire planul?” „Cum ai să te
comporţi când vei avea simţ de răspundere?” „Iată cum s- au comportat alţii în situaţii similare. Crezi că vreuna din
aceste soluţii e valabilă şi în cazul tău?”
5. Profesorul/învăţătorul trebuie să obţină angajamentul elevului că va urma planul de schimbare a
comportamentului: „Ai vreun plan potrivit?” „Vezi situaţia în perspectivă?” Angajamentul trebuie „pecetluit” dând
mâna cu elevul sau punându-l să semneze un contract scris în acest sens. Odată ce angajamentul a fost obţinut, elevul
trebuie să-l pună în practică imediat. Profesorul/învăţătorul poate verifica periodic eficienţa acestuia.
6. Nu acceptaţi scuze pentru eşecul planului de remediere a comportamentului: „Sunt dezamăgit, dar nu
descurajat. Azi nu ai reuşit să-l respecţi. Ce părere ai, mâine va merge?”
7. Nu pedepsiţi şi nu criticaţi elevul pentru întreruperea programului de reabilitare comportamentală: pauza poate
fi un mijloc eficient de implementare a măsurilor de management al clasei: „Nu putem accepta aşa ceva; hai să-ţi
analizăm comportamentul şi să facem alt plan de reabilitare în cadrul regulilor noastre”.

Problematizarea de grup prin intermediul discuţiilor:

Tipuri de discuţii de grup:

a. întâlniri care au ca teme prietenia, cinstea, temerile, succesul, handicapurile, sentimentul de apartenenţă la grup,
conformarea la un sistem de reguli
109
b. discuţii problematizante: relaţia programei de studiu cu situaţiile concrete din existenţa cotidiană, deşi
subiectele abordate pot depăşi nivelul strict al şcolii
c. şedinţe de diagnoză educaţională, legate de programa de studiu şi de eficientizarea învăţării. Acestea au rolul
de a promova parteneriatul dintre elevi şi profesori.

Metode:
a. Toate problemele care privesc clasa ca grup sau elevul ca individ sunt subiecte potrivite pentru discuţii menite
să rezolve problemele existente, nu să învinovăţească sau să pedepsească. Profesorul/învăţătorul nu trebuie să se erijeze
în judecător.
b. Oricum, el poate evalua metodele aplicate la nivel de grup. Dispunerea în cerc în spaţiul destinat discuţiei este
adecvată pentru aceste întâlniri de grup care nu trebuie să depăşească 30-40 minute.
c. Elevilor trebuie să li se ofere ocazia de a interveni în discuţie, însă grupul nu trebuie să întrerupă pe cel care
vorbeşte pentru a corecta o idee sau a pune sub semnul întrebării o anume poziţie.

BIBLIOGRAFIE:
E. Joiţa - ,,Management şcolar “ Ed. Gh. C. Alexandru, Craiova 1995;
Froyen,L.A.& Iverson,A.M. - ,,Schoolwide and classroom management“, Ed. Sigma, București, 1996.

MANAGEMENTUL CLASEI DE ELEVI

PROF TIPI IZABELLA

COLEGIUL TEHNIC MIHAI VITEAZUL, ORADEA

După cum bine se știe, nu profesorul își alege clasa, el trebuie să se integreze în clasa pe care a primit-o. Mai mult decât
atât, pe lângă că trebuie să rezoneze incusiv emoțional cu educabilii, trebuie să îi formeze , să îi închege ca pe un
colectiv unit, unde fiecare individ să își găsească rostul și locul fără a leza personalitatea și libertatea colegilor. Din acest
motiv sunt foarte importante activitățile extrașcolare, care dau ocazia cadrului didactic de a observa caracterul real al
elevului în diferite situații extrașcolare. Mai mult decât atât, profesorul va trebui să lucreze la încrederea elevilor, la
descoperirea intereselor pe care îl au educabilii, la educarea lor în scopul conlucrării, al ajutării reciproce în diferite
situații. Iar scopul ascuns al acestor activități extreașcolare, este ținerea deoparte al elevilor de veșnicul, omniprezentul
calculator/laptop/tabletă.
Dar provocarea cea mai mare este adaptarea acestor activități extrașcolare la contextul pandemiei. Din moment ce
întâlnirile fizice sunt suspendate, rămân doar întâlnire online prin camere de tip zoom sau meet, unde profesorul poate
iniția diferite întâlniri online cu tematici interesante. De exemplu, pentru a sărbători ziua unui elev, poate ruga colegii
lui să procure baloane și alte rechizite necesare pentru această activitate. Poate ruga ca fiecare dintre ei să scrie o calitate
al elevului sărbătorit pe un balon, după care să arate balonul și să explice de ce apreciază această calitate la colegul lui.
Pentru a fii inventivi se pot crea colaje cu pozele din activitățile anterioare la care a participat subiectul. Un alt elev
talentat la desen poate să îi creeze portretul, cel talentat la versuri poate să îi compună o poezie și cel pasionat de
instrumente să îi compună o melodie care să îl reprezinte.
În cadrul școlii altfel se pot viziona piese de teatru online sau se pot face tururi virtuale ale diferitelor muzee, case
memoriale, etc.
O altă modalitate de socializare al elevilor de după ore constă în implicarea lor în diferite concursuri extrașcolare.
Pentru că nu e ușor adaptarea activităților extrașcolare la pandemie, fiecare profesor trebuie să fie foarte inventiv în
realizarea acestui obiectiv.

110
 MANAGEMENTUL GRUPEI DE PREŞCOLARI

PROF.ÎNV.PREȘCOLAR TODOCA ANA

ŞCOALA GIMNAZIALĂ,,AVRAM IANCU’’/STRUCTURĂ G.P.P. Nr.44,ORADEA

Managementul grupei de preşcolari presupune considerarea acestuia ca un microgrup - o formaţie de mai multe
persoane,care se află în relaţii de interacţiune şi dependenţă reciprocă,mediate de implicarea într-o activitate
comună,dezvoltând în timp norme şi valori care reglează comportarea comună.
Educatoarea este un manager,un conducător,chiar dacă nu deţine în mod expres o funcţie managerială.Întregul
proces de învăţământ - în care educatoarea este factorul cheie,este prin caracteristicile sale un proces
managerial.Educatoarea conduce direct şi autonom foarte multe activităţi,fie la nivelul microgrupului de copii,fie la
nivelul grupei sau la nivelul grădiniţei.Ea se află cu copiii într-un continuu raport partenerial din perspectiva
educaţională,formativă.Ea este cea care planifică activitatea didactică,organizează grupa de copii în funcţie de
obiectivele urmărite,selectează conţinuturile procesului de învăţământ,controlează şi evaluează activitatea copiilor şi
rezultatelor obţinute de ei.
Educatoarea manager ,,ideal’’trebuie să aibă:
- un temperament puternic,echilibrat dinamic;
- o individualitate cu caracter pozitiv definită prin sociabilitate, compasiune, consecvenţă, corectitudine, cinste,
modestie, stăpînire de sine;
- un bun nivel al capacităţii de lucru
- o mare capacitate de prelucrare informaţională;
- să dovedească integritate morală,voinţă şi caracter ferm;
- să manifeste responsabilitate faţă de destinele grădiniţei;
- să fie într-o continuă perfecţionare a propriilor competenţe,promovează un spirit înalt de cooperare;(Florescu, 2004.)
Educatoarea manager trebuie să posede o serie de aptitudini pentru a putea desfăşura o activitate optimă cu
preşcolarii,cum ar fi:
- gândire critică,care presupune:planificare,organizare,coordonare şi evaluare,aspecte care duc la dezvoltarea
copilului;
- simţ organiziţional,care se referă la implicarea familiei în desfăşurarea proiectelor tematice planificate astfel încât
să asigure materialul didactic necesar observărilor-fructe,legume,cărţi pe diverse teme;organizarea colectivului de copii
frontal,pe grupe şi individual;
- comunicare - capacitatea cadrului didactic de a permite şi încuraja copilul să îşi exprime gânduri,opinii;implicarea
în gestionarea şi rezolvarea situaţiilor conflictuale încă din faza incipientă şi aplicarea unor măsuri cu caracter
disciplinar şi preventiv;
- deschidere la nou,ce presupune adaptarea la situaţiile nou ivite în activitatea desfăşurată;utilizarea concretă şi
coordonarea resurselor umane şi materiale în vederea atingerii obiectivelor propuse.
În relaţia cu copiii rolul educatoarei este şi acela de mediator al comportamentului copiilor.Activitatea de
disciplinare în grădiniţă este de natură pozitivă şi implică respectarea de către educatoare a unor principii de bază cum
ar fi:
- formularea regulilor de comportament într-o manieră pozitivă şi implicarea copiilor în stabilirea regulilor;
- evitarea diminuări respectului de sine şi a motivării,argumentării prin comparaţii între copii;
- utilizarea cu discernământ a recompensei şi pedepsei,folosirea cuvântului şi a tonalităţii vocii ca instrumente
pedagogice.
Important este şi rolul de model pe care educatoarea trebuie să îl joace în relaţia cu copilul,ştiut fiind faptul că
imitaţia la preşcolari se manifestă prin preluarea rapidă şi fidelă a comportamentelor,limbajului şi atitudinilor pe care
educatoarea le manifestă.
De aceea ,încrederea în sine,echilibrul psihic,capacitatea de comunicare eficientă,preocuparea pentru
comunicarea interindividuală,dinamismul,simţul ordinii şi al frumosului calităţii absolut necesare cadrului didactic se
vor regăsi şi în personalitatea copiilor.
Ansamblul de relaţionări interpersonale condiţionate de rolurile sociale şi facilitate de specificul activităţii din
grădiniţă se reflectă în climatul psihosocial al grupei şi al instituţiei,cu amprenta sa asupra activităţii şi dezvoltării
copiilor preşcolari. Integrarea copilului preşcolar cu succes în activitatea şcolară este o problemă de vie actualitate în
111
condiţiile intensificării şi accelerării întregului proces de învăţământ. Pregătirea multilaterală a copilului pentru şcoală
se realizează prin intermediul a două forme specifice: jocul şi învăţarea, cea din urmă la nivelul copiilor de grupa mare.
Prin anumite metode şi tehnici aplicate atât în cadrul activităţilor dirijate, cât şi în cadrul activităţilor liber creative, se
urmăreşte atât însuşirea de noi cunoştinţe, cât mai ales consolidarea cunoştinţelor transmise în vederea pregătirii
copilului preşcolar pentru şcoală.Prin diversitatea de metode şi tehnici care sunt aplicate în cadrul activităților de
cunoaşterea mediului, a activităților de dezvoltare a limbajului, a activităţilor matematice, a scrierii grafice, etc. se
contribuie la dezvoltarea intelectuală şi în acelaşi timp facilitează trecerea cu uşurinţă la activitatea de tip şcolar, iar
scopul final constă în viitoarea utilizare a rezultatelor obţinute. Aceasta înseamnă că în cadrul fiecărei metode şi tehnici
aplicate accentul trebuie pus pe însuşirea şi aprofundarea de cunoştinţe. Reuşita acestora depinde în mare parte şi de
folosirea unui bogat material didactic, în cantitate suficientă pentru fiecare copil, formând astfel la copii deprinderi de
muncă intelectuală, satisfacerea curiozităţii de cunoaştere, învăţând totodată să analizeze, să interpreteze, să utilizeze,
să citească, să denumească anumite obiecte cu expresii literare.Prin intermediul limbajului, educatoarea face cunoscut
copiilor denumirea lucrurilor, fenomenelor, a legăturilor cauzale dintre acestea. Educatoarea realizează prin comunicarea
cu copilul stimularea proceselor psihice, a gândirii cu procesele ei (analiza, sinteza, comparatie etc.). Interacţiunea cognitivă,
verbalizată a educatoarei cu copilul va fi cu adevărat formativă, numai dacă în această relaţie copilului îi va fi satisfăcută
curiozitatea şi dacă va găsi răspuns la atâtea "necunoscute" ale realităţii cu care vine în contact.În procesul comunicării
copilul îşi formează şi dezvoltă viaţa afectivă, cu ajutorul cuvântului, educatoarea contribuie la educația estetică,
dezvoltându-i frumosul din natură, viaţă, societate. În cadrul activităților se pot selecta teme care să conducă la
familiarizarea copilului cu dezvoltarea vorbirii sub toate aspectele sus amintite, pentru integrarea cât mai eficientă în
activitatea şcolară. În scopul de a pregăti preşcolarul pentru integrarea activă în procesul instructiv din şcoală, se încearcă
găsirea unor soluţii, mijloace şi metode eficiente care să contribuie la dezvoltarea vorbirii. În acest sens, mijlocul cel
mai eficient pentru dezvoltarea gândirii şi a vorbirii copiilor este jocul didactic de dezvoltare a vorbirii. Jocul didactic,
ca formă specifică de învăţare la vârsta preşcolară, reuşeşte mai bine decât oricare alt gen de activitate să îmbine
elementele instructive cu cele educative şi să antreneze intens copilul în stimularea şi exersarea jocului, fară ca el să
conştientizeze acest efort.Jocul didactic reuşeşte, de asemenea, să antreneze în joc toţi copiii grupei, astfel că aceştia
depun acelaşi efort de gândire şi exprimare. Astfel, prin intermediul jocului didactic, se fixează şi activează vocabularul
copiilor şi contribuie la îmbunătăţirea pronunţiei, la formarea unor noi noţiuni. Eficienţa acestor jocuri didactice
depinde, însă, în mare măsură de modul în care educatoarea ştie să le selecteze, în raport cu situaţiile concrete existente
în grupa pe care o conduce. Învăţământul preşcolar prevede centrarea pe copil. În centrul activităţilor educativ -
instructive se află cerinţele individuale ale copilului şi necesitatea stimulării potenţialului intelectual. Activităţile
principale care trebuie promovate şi susţinute la această vârstă sunt comunicarea, jocul, activitatea practică cu obiecte
şi învăţarea. Jocurile şi activităţile nu vor fi impuse copiilor. La realizarea lor cadrele didactice vor conta pe obiectivele-
cadru şi cele de referinţă prevăzute pentru realizare, pe conţinuturile curriculare propuse pentru însuşire, pe nivelul
intelectual al grupului de copii şi pe tipul activităţii.(Bocoş,2006)
Condiţiile actuale ale dezvoltării învăţământului în ţara noastră, impun tot mai mult, perfecţionarea metodelor şi
procedeelor didactice, modernizarea cadrului în care se desfăşoară întregul proces instructiv-educativ, în vederea
pregătirii copilului pentru activitatea şcolară.
Capacitatea de comunicare verbală este ,,un reper al pregătirii şi dezvoltării intelectuale a copilului preşcolar şi
în general a fiinţei umane, în toate etapele vieţii’’(Taiban şi Varzari,1980). Pentru orice cetăţean indiferent de vârstă şi
de profesie, gradul de stăpânire şi de folosire a limbii a devenit o trăsătură definitorie a personalităţii sale.
Dat fiind faptul că limbajul reprezintă principalul instrument de informare şi formare a omului, datorită
importanţei pe care o are limbajul în pregătirea profesională şi în viaţa socială a omului, noi, educatoarele trebuie să
asigurăm un spaţiu larg în activităţile din grădiniţă cultivării limbajului, dezvoltării capacităţilor de comunicare verbală.
Trebuie să avem în vedere nu numai numărul sporit de activităţi menite să stimuleze dezvoltarea limbajului, ci şi
varietatea şi eficienţa acestora.
Calitatea şi nivelul limbajului constituie o condiţie de bază în formarea, fixarea şi diferenţierea noţiunilor în
transmiterea informaţiei.
Limbajul contribuie la realizarea sarcinilor de pregătire intelectuală, morală, estetică, la educarea calităţilor
gândirii a capacităţilor creatoare.
Pregătirea corespunzătoare a copiilor din punct de vedere al limbajului, al comunicării, pentru a se putea adapta
la sarcinile complexe ale învăţării, citit-scrisului, al asimilării diverselor discipline şcolare, constituie o direcţie prioritară
a pregătirii copiilor pentru şcoală.
Optima pregătire a preşcolarului pentru însuşirea citirii în clasa I impune realizarea următoarelor obiective:
- dezvoltarea auzului fonematic a exprimării corecte;
- însuşirea practică a raporturilor gramaticale sub aspect morfologic şi sintactic;
112
- educarea exprimării logice, clare, corecte a ideilor;
- dezvoltarea capacităţii de a sesiza semnificaţia cognitivă a cuvintelor şi propoziţiilor, de a folosi un vocabular din ce
în ce mai bogat;
- dezvoltarea vorbirii monologate şi dialogate, însuşirea ritmului corespunzător de vorbire, însuşirea intonaţiei şi a
accentuării corecte;
- prevenirea şi corectarea defectelor de vorbire.
În scopul realizării acestor obiective m-am preocupat de folosirea unor mijloace şi metode de dezvoltare a
limbajului copiilor pentru ca la intrarea în şcoală aceştia să se situeze la nivelul cerut de procesul instructiv-educativ din
învăţământul şcolar.
Astfel în activitatea la grupă am încercat să aplic creator programa, să îmbogăţesc conţinutul şi mijloacele de
realizare a acesteia, să contribui la optimizarea vorbirii copiilor sub aspect fonetic, lexical şi gramatical.
Deoarece activitatea de bază a preşcolarului este jocul m-am preocupat să realizez aceste obiective,
preponderent prin intermediul jocului didactic.
Jocul didactic prin specificul său, este activitatea mult îndrăgită de copii, care îmbină într-un tot unitar şi
armonios atât sarcini şi funcţii specifice jocului, cât şi sarcini şi funcţii specifice învăţării.
Pentru copii jocul didactic este o distracţie, este învăţătură, este muncă, un mijloc prin care se educă şi se
instruieşte cunoscând lumea înconjurătoare.
Jucându-se, copilul cunoaşte culorile, formele şi multitudinea de proprietăţi ale obiectelor cu care acţionează ,
îşi însuşeşte şi îşi perfecţionează limbajul sub toate aspectele, îşi structurează personalitatea.

BIBLIOGRAFIE:
1.Bocoş,M.,Albulescu,I.,Chiş,V.,Stan,C.,(2006),Tradiţii,valori şi perspective în pedagogia învăţământului
preşcolar,Cluj-Napoca

PROFESORUL- MANAGER ȘI LIDER AL CLASEI DE ELEVI

PROF. TUDOR ALINA

LICEUL TEORETIC „GEORGE EMIL PALADE” CONSTANȚA
În ziua de astăzi, profesorul trebuie să își actualizeze și să-și regleze competențele de manager al clasei în funcție de
situațiile noi care apar. Există mai multe caracteristici ale unui profesor bun, manager și lider al clasei, și despre aceste
caracteristici vom vorbi în continuare.
Profesorul se bazează pe valori. Valorile stau la baza profesiei lui, ele îl îndrumă pe profesor în luarea deciziilor adecvate
pentru o cât mai bună gestionare a clasei de elevi în timpul desfășurării procesului instructiv-educativ. Prin
comportamentul său, profesorul poate influența elevul, el poate fi un adevărat model pentru elevul pe care îl îndrumă.
Valorile transmise elevului de către profesor trebuie să se bazeze pe calități ale personalității, cum ar fi: respect,
bunăvoință, autonomie, integritate, stimă de sine, etc.
Profesorul trebuie să se bazeze pe o bună comunicare și relaționare. Comunicarea eficientă este foarte importantă pentru
obținerea succesului școlar. Un bun profesor trebuie să aibă feedback de la elevii lui, trebuie să se asigure permanent
dacă mesajul lui a ajuns la elev și în ce măsură a fost înțeles acest mesaj. O bună comunicare și relaționare cu elevul său
contribuie la existența unui climat de siguranță în clasă și la o bună interacțiune în vederea dezvoltării personalității
elevului.
Profesorul trebuie să își organizeze optim colectivul de elevi folosind metode adecvate. El stabilește reguli împreună cu
elevii săi, le comunică și este consecvent în aplicarea acestor reguli. Dacă elevii știu ce se așteaptă de la ei, se vor
comporta adecvat în ceea ce privește conduita și disciplina și vor încerca să ducă la bun sfârșit sarcinile date de profesor.
Profesorul nu trebuie să schimbe regulile din mers și trebuie să transmită clar elevilor ce au de făcut și care este timpul
alocat activităților. O bună organizare se referă și la amenajarea sălii de clasă, a spațiului în care învață elevii, a
mijloacelor de învățământ folosite. Elevii trebuie să se simtă bine la școală, în siguranță și să aibă o anumită libertate de
acțiune în vederea dezvoltării abilităților lor.
Profesorul trebuie să observe sistematic grupul de elevi, să se adapteze nevoilor elevilor astfel încât metodele de predare
să fie eficiente. El poate folosi atât metode clasice de predare ( prelegerea, explicația sau conversația), cât și metode

113
moderne de predare-învățare ( lucru în echipă, problematizarea, proiectul, studiul de caz, jocul de rol, portofoliul
didactic, învățarea folosind TIC, etc.). Elevii vor fi mai atenți, vor rezolva mai bine sarcinile de lucru dacă profesorul îi
observă cu atenție, indiferent dacă lucrează cu fiecare elev în parte, frontal sau pe echipe.
Componenta motivațională este foarte importantă în desfășurarea activității la clasă. Profesorul trebuie să știe să-și
motiveze elevii pentru învățare și pentru formarea competențelor necesare.
Profesorul bun trebuie să fie un bun specialist în domeniul său, dar trebuie să fie și un bun pedagog, un bun observator
al calităților elevilor săi și un bun manager al clasei. El trebuie să transmită informațiile în timp ce își motivează elevii,
îi face să fie atenți și interesați. Motivația rămâne o componentă importantă a reușitei școlare, fiind un dovedit motor al
activității școlare.
Se poate obține un climat pozitiv, încurajator și stimulativ pe toate planurile dacă există relații pozitive între elevi, între
profesor și orice elev al său, în colectivul de profesori ai clasei și între profesori și părinți. O bună organizare a
colectivului de elevi încurajează învățarea și asigură comportamente pozitive ale elevilor. Strategiile folosite în mod
diferențiat, în funcție de nevoile elevilor, de particularitățile de vârstă, de nivelul de învățământ și de contextul
educațional, generează situații de învățare adaptate lor și încurajează elevii să încerce și alte modalități de învățare.
Comportamentele așteptate de la elevi trebuie comunicate clar, comportamentele pozitive trebuie încurajate permanent,
trebuie analizate și anihilate cât mai rapid comportamentele negative prin decizii și măsuri adecvate fiecărei situații, este
necesară cultivarea relațiilor de colegialitate și de prietenie între copii și trebuie organizate activități care să sprijine
comportamentele pozitive.
Profesorul trebuie să creeze o relație educațională armonioasă, pentru că relațiile de armonie dintre elevi sau dintre elevi
și profesori cresc motivația elevilor pentru învățare, încurajează reușita lor și le dezvoltă sentimentul de apartenență la
școală. Elevilor trebuie să li se propună provocări realiste, să răspundă la întrebări și să pună întrebări. Astfel, ei vor
căpăta încredere în sine, vor dori să se autodepășească și își vor forma abilități sociale, educându-și voința și
perseverența. Regulile pentru asigurarea unui climat adecvat învățării vor fi stabilite împreună cu elevii, vor fi afișate în
clasă la loc vizibil și trebuie respectate. Profesorul trebuie să gestioneze optim situațiile problematice, intervenind discret
și cu grijă pentru combaterea comportamentelor neadecvate din timpul orelor. Unele comportamente care nu sunt foarte
deranjante pot fi ignorate atât timp cât nu afectează activitatea didactică. Elevilor trebuie să le fie recunoscute
comportamentele bune, astfel încât să se simtă valorizați.
Profesorul ca manager și lider al clasei trebuie să se bazeze pe autoeducație/self-management. Această noțiune de self-
management se referă la managementul propriei activități de formare și implică efort din partea profesorului. Metodele
pentru acest proces sunt metode de autocontrol, metode de autostimulare și metode de stimulare a creativității. Va crește
astfel nivelul de profesionalism al profesorului, acesta va avea încredere în forțele proprii, îi va crește stima de sine, va
depăși cu succes orice dificultate și va obține succesul în cariera sa didactică.
Un profesor adevărat va vedea potențialul pe care îl au elevii săi, îi va sprijini în procesul de învățare și de formare și îi
va încuraja permanent. El se va gândi permanent la metode prin care să crească implicarea elevilor în procesul de
învățare, va stabili reguli și proceduri în clasă, va urmări respectarea acestor reguli, va stabili și va menține o relație de
respect reciproc cu elevii săi și va organiza lecții deosebit de atractive.
El va ține cont de faptul că noile generații de elevi au nevoie și de alte tipuri de comunicare, diferite de cele folosite
până acum. Elevilor de azi le este mai greu să lucreze după manuale, ei preferă să caute informațiile pe Internet, sunt tot
timpul conectați, își transmit informațiile preluate și lucrează bine în echipe.

BIBLIOGRAFIE
1. Bontaș I., Tratat de pedagogie, Editura ALL, 2007
2. Cerghit Ioan (coordonator), Curs de pedagogie, Universitatea București, 1988
3. Cerghit Ioan, Metode de învățământ, Editura Didactică și Pedagogică, 1997
4. Maria Niculescu- Managementul clasei

114
 ROLURILE MANGERULUI CLASEI

PROF.ÎNV.PRIMAR GHERASE VALENTINA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR.39,,N.TONITZA”CONSTANȚA

În procesul de formare, profesorul/învățătorul este figura marcantă pentru elevi.

Poziția aceasta nu se primeşte de undeva, ci se câştigă. Există profesori cu pregătire ştiinţifică şi pedagogică
completă, care nu sunt consideraţi ca elemente reprezentative pentru elevi, dar și profesori tineri, fără prea multă
experinență la catedră,dar care își îndeplinesc cu succes rolul de manager al clasei și sunt iubiți și apreciați, atât de copii,
cât și de părinți.
Influenţa educativă exercitată de manager asupra clasei de elevi este determinată de modul în care acesta îşi
îndeplineşte rolurile manageriale.
Aceste roluri sunt:
1.Planificarea
Profesorul planifică întreaga activitate de formare şi educare a elevilor în funcţie de idealul educaţional prevăzut în
Legea învăţământului, de obiectivele urmărite şi de particularităţile grupului clasei.
2.Organizarea
Întreaga activitate a clasei de elevi este organizată de profesor, cu consultarea membrilor grupului şi cu
delegarea responsabilităţilor în rândul elevilor. Participarea la organizarea muncii a elevilor clasei conduce
la o atitudine pozitivă a acestora faţă de obiectivele urmărite şi îi motivează pentru îndeplinirea lor.
3.Comunicarea
Comunicarea cu elevii este esenţială, în realația cu aceștia. Ea trebuie înţeleasă ca proces ce se desfăşoară de la profesor
la elev, de la elev la profesor şi între elevi. Relaţiile dintre emiţător şi receptor sunt deschise, sincere, pentru ca mesajul
să fie bine perceput şi acceptat. Calitatea comunicării influenţează climatul din interiorul grupului, care, bineînțeles că
influenţează procesul învăţării.
4.Conducerea
În calitate de manager al clasei, profesorul este cel care conduce activitatea de formare şi educare a elevilor.
Durkheim foloseşte pentru denumirea acestei activităţi termenul de „dirijare” (Romiţă Iucu – „Managementul
clasei de elevi”, ed. Polirom, 2006), în sensul că profesorul este dirijor, dar orchestra care Interpretează
piesa, este clasa de elevi. Stilurile de conducere adoptate ţin de profesor, dar şi de particularitatea grupului, iar profesorul
ar trebui să se plieze perfect pe caracteristicile acestuia , pentru ca relația să funcționeze cu success.
5.Coordonarea
Coordonarea activităţii clasei presupune asigurarea legăturilor dintre obiectivele clasei şi cele ale membrilor
grupului, coerenţa acestora şi repartizarea sarcinilor în funcţie de tipul de lucru, evitarea consumului inutil de timp
sau a pierderilor.
6.Îndrumarea
Profesorul este principalul îndrumător ale elevilor în procesul învăţării. Pentru aceasta, profesorul trebuie să-şi cunoască
bine elevii şi să-i îndrume în funcţie de problemele fiecăruia, deoarece îndrumările cu caracter general, „bune pentru
toţi”, sunt destul de rare. În funcţie de îndrumările primite, elevul îşi formează
comportamente care îl ajută sau nu să se integreze în activitatea de învăţare.
7.Motivarea
Unul din rolurile principale ale profesorului ca manager al clasei este motivarea elevilor pentru învăţare, încât aceasta
să nu fie doar o obligaţie, ci o dorinţă care vine din interiorul fiecăruia. În domeniul educaţ iei, insistă pe
necesitatea manifestării unor comportamente nu doar pe aspectele coercitive.
8.Consilierea elevilor
Consilierea elevilor vizează învăţarea. Astfel, profesorul este pregătit să ofere consiliere în domenii ca orientarea
şcolară şi profesională, cunoaşterea personală şi a grupului,
9.Controlul
Controlul este necesar în orice domeniu de activitate şi indiferent de vârsta şi experienţa celor controlaţi.
Profesorul controlează dacă se îndeplinesc sarcinile didactice şi cum se realizează ele, nivelurile de performanţă
la care se îndeplinesc obiectivele stabilite etc. Controlul urmăreşte să regleze activitatea din timpul desfăşurării ei.
10.Evaluarea
115
Evaluarea se realizează după parcurgerea unor etape mai mici sau mai mari şi cu folosirea unor instrumente specifice.
Evaluarea se desfăşoară în trei etape distincte: măsurarea, analiza rezultatelor şi măsuri ameliorative.
Instrumentele de evaluare se construiesc în funcţie de obiectivele urmărite. Dacă instrumentele de evaluare au fost
întocmite şi aplicate corect, avem informaţii clare, obţinute pe baze ştiinţifice, care să stea la baza deciziilor cele mai
potrivite privind dezvoltarea clasei de elevi.
În sistemul de învăţământ, rolurile profesorului se exercită direct asupra elevilor. Între cei doi actori , nu se interpune
altceva. De asemenea, profesorul trebuie să fie conştient că în educaţie ,rezultatele nu se pot recondiţiona şi că influenţa
lui asupra elevilor este decisivă și marcantă, iar rolul său este ireversibil.

BIBLIOGRAFIE:
Bush Tony- Leadership și management educational , Editura Polirom, Iași, 2015
Iucu B.Romiță-Managementul clasei de elevi, Editura Polirom, Iași, 2006

ÎNSEMNĂRI DESPRE STAREA DE BINE ÎN ȘCOALĂ

PROFESOR VLAD EMILIA

COLEGIUL NAȚIONAL „MIHAI VITEAZUL” SLOBOZIA

Cine nu își mai amintește prima zi de școală? Emoția specială trăită atunci, mirosul cărților noi, rechizitele cumpărate
de părinți cu câteva săptămâni înainte, floarea de pe bancă și mai ales, chipul Doamnei?
La 15 septembrie, negreșit, în fiecare an, curtea școlii începea să freamăte de voioșia copiilor, de larma lor. Învățam în
„școala mică”, acolo unde deslușise tainele literelor și mama mea. Eram încolonați (așa erau vremurile!), ni se striga
numele și intram în clasele cu pupitre mobile și băncuțe fixe. Cei mai mulți doream să stăm în prima bancă. Până azi mi
se pare un privilegiu...
Tare dragă ne era nouă școala! Și părinților noștri, de asemenea!
Azi, lumea s-a schimbat. Copiilor parcă nu le mai place, pentru unii e chiar o corvoadă. Absolvenții de liceu lăcrimează
la ultimul clopoțel, dar se bucură ca au scăpat. Firește, nu generalizăm. Și totuși...
Vin peste noi valuri-valuri de provocări. Trebuie să facem față cum putem mai bine.
Și a venit anul 2020-an pandemic. Iar școlile s-au închis. Am trecut cu toții online. Am fost nevoiți să ne adaptăm din
mers: copii, dascăli, părinți.
Și iar amintirea are cuvântul
„Nu putem să ne întoarcem la școală? Nici măcar în secret?” Emoție pură...
Iar mai târziu, dar nu cu mult:
„Am prefera să terminăm anul online. Ne-am obișnuit, suntem mai eficienți și mai motivați!” (Argumentarea merita
măcar o discuție).
Unde vrem să ajungem? Să discutăm despre starea de bine la școală.
Într-o exprimare simplificată: copiii fericiți învață mai bine.
Starea de bine se referă la calitatea vieții unei persoane Se poate afirma că starea de bine înseamnă succes, stimă de sine,
relații bune, sănătate, dar și conectare la valori.
E importantă, zic specialiștii pentru că aceasta influențează capacitatea elevilor de a-și valorifica potențialul și a
beneficia de pe urma unei educații de calitate.
Starea de bine presupune: a avea (condiții bune în școală), a fi (împlinire, dezvoltare personală), a iubi (relații sociale
pozitive).5 Ar mai fi de adăugat faptul că starea de bine este un proces care poate fi influențat pe toate planurile de

5
Anca Tîrcă, Hai cu starea de bine în școală! Ghid pentru profesori, directori și părinți, Editura Corint Educațional,
București, 2021, p.10

116
manifestare. Și că rolul școlii, al profesorilor este important în crearea unei atmosfere calde, prietenoase, incluzive în
mediul de învățare.. Copiilor li se oferă o educație de calitate, premisă a integrării în societatea viitorului, care presupune:
autonomie, gândire centrată pe soluții, autodisciplină, abilități antreprenoriale. Toate acestea se sprijină pe activarea
resurselor psihologice ale copiilor: asertivitate, stima de sine, rezolvarea pașnică a conflictelor, leadership, conducere
democratică a școlii6
E utilizat mai nou, conceptul de „școală fericită”, în care se realizează o îmbinare a mai multor criterii, organizate în trei
categorii: oamenii, procesul, spațiul învățării. În ceea ce privește oamenii, asigurarea stării de bine presupune: relații
sociale pozitive în școală, respectarea diversității, empatie, solidaritate. Spațiul învățării trebuie să asigure condiții
optime de desfășurare activității, spații de recreere, posibilitatea activităților outdoor.
Privit din perspectiva stării de bine, procesul educațional presupune celebrarea reușitelor, cooperare prin învățare activă,
încurajarea creativității, proiectarea unor experiențe autentice de învățare.
Diagnosticarea stării de bine a pus în lumină faptul că mai avem multe de făcut.
Azi, în școlile din România
Elevii fac un efort mare pentru a atinge performanțe dezirabile. Au un număr mare de ore de curs săptămânal, iar pentru
pregătirea lecțiilor mai alocă niște ore. Programul unui elev de liceu ajunge uneori comparabil ca număr de ore de lucru
săptămânal cu acela al unui adult.
Aici, școala ar putea schimba ceva.
Pentru cele ce urmează, aș dori să introduc o glumă. Se spune că familia îi învață pe copii șapte ani vorbească, iar școala
îi învață doisprezece ani să tacă și să asculte. Dacă ați zâmbit, înțelegem că e un zâmbet dulce-amar. Cum arată o clasă
de elevi în timpul cursurilor? Copiii stau așezați în bănci, de regulă, câte doi pe trei rânduri. Întâlnim mai rar o altă
dispunere a băncilor. Dar, se fac modificări și asta e bine. Personal, optez pentru un mobilier școlar care să poată fi
deplasat cu ușurință, pentru a crea ateliere de lucru. Și să fie colorat, vesel. Și sala să fie la fel: luminoasă, atrăgătoare,
veselă.
Copiii petrec la școală mare parte din zi. Ei stau jos aproape tot programul . Uneori, nici în pauze nu se mișcă. Obositor,
nu? De aceea cred că întreruperea lecției pentru câteva minute de mișcare, de respirație ar putea îmbunătăți situația. (În
școala generală, profesorul de geografie, care era și directorul școlii proceda așa. Ne ridicam din bănci, ne masam
tâmplele, respiram adânc, ne ridicam pe vârfuri. Era bine. Parcă se împrospăta atmosfera!)
Din cele 50 de minute, cât durează ora, elevii ascultă pasiv cam 90% din timp. Ei „urmăresc cu atenție”, „notează în
caiete”, „ascultă explicațiile profesorului”, „răspund la întrebări”. În acest timp, profesorul explică, demonstrează, arată,
scrie schema pe tablă, argumentează, observă activitatea elevilor. E un scenariu tradițional. Îl folosim, a dat rezultate
incontestabile, parcă e mai curând despre profesor, nu despre elev. Azi, vorbim despre învățământul centrat pe elev,
despre elevul-partener în propria educație. Desigur, apelăm la metode moderne, activ- participative, pentru a spori
eficiența predării-învățării-evaluării. Le cunoaștem, le aplicăm, le adaptăm pentru că nu mereu se potrivește scenariul
didactic cu reacția clasei. Și, da, învățăm mereu. Pentru activizarea elevilor putem să alternăm secvențe scurte de predare
cu unele de evaluare formativă. Metodele utilizabile sunt numeroase. Reținem cu titlu de exemplificare testele online,
eseul de 1 sau 5 minute, instrumente de Web 2.0.7
În ultimul an, mai ales am învățat mult, noi dascălii. A fost nevoie, cum se spune, să ne reinventăm. Și ne-au devenit
repede familiare, instrumentele și tehnologiile digitale capabile să ne ajute să mergem mai departe. Lucrând pe diferite
platforme de învățare am dobândit și o altă perspectivă asupra muncii noastre. A fost destul de greu și continuă, pentru
că „omul, cât trăiește, învață”. Dar cel mai greu a fost să pierdem interacțiunea directă cu elevii. Conexiunea dificilă la
internet, lipsa unor device-uri sau calitatea altora, condițiile de acasă au stânjenit în destule cazuri comunicarea bună cu
școlarii. Apoi, sustragerea unora de la activități pentru motivele menționate, nerespectarea termenelor de predare a
temelor, dificultatea supravegherii lor, lipsa de răspuns. Pentru toate aceste probleme a fost nevoie de rezolvări.
Dată fiind situația bună a dotării cu tehnologie a elevilor din școala noastră, ne-a preocupat mai mult adaptarea lecțiilor,
sporirea gradului lor de atractivitate și mai ales, implicarea elevilor.
Am folosit câteva aplicații pe care le consider utile și interesante. Mai întâi, înregistrarea prezenței elevilor cu ajutorul
Meet Atendance. De când am anunțat că o voi folosi, prezența elevilor la orele online s-a îmbunătățit remarcabil. Aici,

6
Un alt fel de scoala: Tehnicile care pot face fericiti si elevii, si profesorii în https://ziare.com/scoala/elevi/fericirea-
la-scoala-1595658

7
https://www.didactic.ro/scoala-de-acasa/resurse-didactic.ro-descoperiti-noul-curs-evaluarea-formativa-online

117
e nevoie să verificăm mai multe variante ale aplicației, una care pare să răspundă așteptărilor noastre fiind Google Meet
Attendance Tracker.
O altă aplicație utilă și interesantă este Kahoot.it. Utilizatorul are nevoie de un cont, care este gratuit. Profesorul poate
crea teste interactive. Elevii primesc un cod numeric, pe baza căruia se conectează inclusiv de pe telefon. Răspunsurile
lor, vizibile pentru toată lumea apar pe ecranul la care e conectat profesorul. Elevii se pot asocia în echipe, numite diferit.
Timpul de răspuns este setat de profesor Elevii primesc feedback imediat. În plus, aplicația permite un clasament, cu
podium, medalii, ceea ce îl face atractiv și antrenant.
Lumea resurselor digitale este imensă. Nu ne-am propus să facem un inventar ala cestora, dar nu putem trece mai departe
fără a menționa, satisfacția pe car am avut-o la clasă folosind platformele Livresq.com, Nearpod.com sau Wizar.me sau
Wordwall.net. O listă cuprinzătoare și sugestivă este prezentată pe rosioru.ro.8
Desigur că, în munca noastră, suveran este interesul elevului. De aceea, e necesar un efort continuu de adaptare, de
reinventare, de conectare la dimensiunile unei noi realitați.
Ceea ce nu se va schimba niciodată e dragostea cu care ne facem meseria.

BIBLIOGRAFIE

https://insp.gov.ro/sites/cnepss/wp-content/uploads/2014/12/Sinteza-stare-de-bine-in-scoala-2019.pdf
https://www.parintiicerschimbare.ro/ce-rol-joaca-scoala-in-starea-de-bine-a-copilului/
https://rodawell.fpse.unibuc.ro/instrument-de-autoevaluare/
https://aplicatiiutileinscoala.weebly.com/mentimeter.html

MANAGEMENTUL EDUCAȚIONAL AL CLASEI DE ELEVI

PROF. ÎNV. PREȘCOLAR BӐTRÎNU MARICELA

GRӐDINIȚA CU P.N. NR.19 FOCȘNI

Din perspectiva educatională, termenul de management apare în primul rând în ipostaza de management
educațional, cuprinzând elemente strategice ce acționează în sistemele nonformal si informal. O alta formulare este
managementul şcolar care se raportează la conducerea activității şcolare din punct de vedere instituțional.
Activitatea unui cadru didactic, ,,calităţile sale şi erorile pedagogice pe care le comite nu pot fi analizate şi
apreciate decât ca elemente ale unui ansamblu în care intervin factori foarte diferiţi: clasa cu care lucrează, condiţiile
sociale şi materiale şi, mai ales, interacţiunile psihosociale, cu colectivul clasei ori cu cel de părinţi, precum şi relaţiile
cu colegii săi, cu direcţiunea şi administraţia’’ ( H. Halpert, ,,Padagogische Didaktik’’, Andreas Verlag, Munchen, 1993
).
În sistemul social de educaţie şi învăţământ, învăţătorul trebuie să se raporteze la cei pe care îi educă, să
stabilească relaţii de cooperare cu părinţii acestora şi cu alţi factori interesaţi ai societăţii. El nu educă numai la catedră
sau în clasă, ci, prin fiecare contact cu copiii şi părinţii, desfăşoară o muncă de creştere şi dezvoltare, de conducere şi
direcţionare. Activitatea lui se desfăşoară în faţa unor individualităţi psihice umane în formare. De aici derivă necesitatea
unei maxime responsabilităţi în ce priveşte comportamentele şi intervenţiile sale. Aceasta este deci perspectiva care îi
conferă învăţătorului o poziţie oarecum specială, unică.
Învăţătorul îşi manifestă comportamentul pedagogic în atitudini complexe şi variate, în funcţie de acţiunea
educativă în care este angajat. În procesul instructiv-educativ, învăţătorul constituie figura centrală pentru elevi, poziţia
primordială în clasă dobândind-o acesta, chiar dacă pe măsura organizării activităţii şcolare elevii primesc noi statute.
Influenţa educativă exercitată de cadrul didactic, stabilită în funcţie de normele pedagogice şi reglementările şcolare,

8
https://rosioru.ro/2020/07/13/peste-100-de-instrumente-online-utile-in-educatie/

118
implică un raport educator - clasă şi un tip specific de comportament al acestuia. Statutul învăţătorului de reprezentant
al ştiinţei, de mediator în constituirea relaţiei elev - ştiinţă, de agent al acţiunilor educative cu caracter formativ şi
informativ nu mai este suficient pentru a asigura eficienţa acţiunilor pedagogice.
Pe cale de consecinţă, se desprind următoarele comportamente fundamentale ale cadrului didactic / educatorului
manager în activitatea instructiv-educativă cu clasa de elevi:
Planifică activităţile cu caracter instructiv şi educativ, determină sarcinile şi obiectivele pe variate niveluri, îşi
structurează conţinuturile esenţiale şi alcătuieşte orarul clasei etc. ( planificarea nu se referă, cu necesitate, la alcătuirea
unor documente scrise, cum ar fi planificarea calendaristică, ci ea regăseşte obiectivele prioritare ale etapei, resursele
necesare atingerii obiectivelor, principalele acţiuni de întreprins). Câteva elemente esenţiale ale planificării sunt legate
de stabilirea operaţională a obiectivelor, analiza detaliată a resurselor educaţionale şi manageriale, precizarea
activităţilor ce se vor organiza pentru realizarea obiectivelor - stabilirea şi eşalonarea în timp a responsabilităţilor
pentru cadrul didactic, dar şi pentru elevi (termene precise);
Organizează activităţile clasei, fixează programul muncii instructiv-educative, structurile şi formele de
organizare, determină climatul şi mediul pedagogic (nevoia organizării şi reorganizării este determinată de permanenţa
schimbărilor care au loc în procesul de învăţământ – din punct de vedere managerial, organizarea poate fi descrisă ca
un ansamblu de acţiuni menite să valorifice optim mijloacele umane şi materiale ale clasei de elevi şi ale procesului de
învăţământ); organizarea presupune atât cunoaşterea mijloacelor operative, cât şi a locului şi a rolului precis al fiecărui
membru al clasei de elevi în cadrul instituţionalizat dat, a capacităţilor sale de îndeplinire a sarcinilor instructiv-
educative. O soluţie foarte practică pentru o bună organizare a activităţilor în clasa de elevi este Regulamentul de Ordine
Interioară, care prevede obligaţiile instituţionale şi personale ale membrilor acestei interacţiuni manageriale, disciplina,
recompensele şi sancţiunile precum şi detalierea, până la cele mai mici amănunte, a responsabilităţilor, a formelor de
activitate, a timpului - pentru echilibrarea optimă a procesului de conducere, în structura actului de organizare, un rol
important joacă formularea clară a obiectivelor şi motivarea elevilor;
Comunică informaţiile ştiinţifice, seturile axiologice sub forma mesajelor, stabileşte canalele de comunicare şi
repertoriile comune. Activitatea educativă implică, de altfel, şi un dialog continuu cu elevii, ilustrat prin arta formulării
întrebărilor, dar şi prin libertatea acordată elevilor în structura răspunsurilor. Dialogul elev-învăţător necesită un climat
educaţional stabil, deschis şi constructiv;
Conduce activitatea desfăşurată în clasă, direcţionând procesul asimilării, dar şi al formării elevilor prin apelul
la normativitatea educaţională; prin conduita sa psihopedagogică, învăţătorul ,,dirijează’’, facilitează elaborarea
sentimentelor şi ideilor comune;
Coordonează în întregul lor activităţile instructiv-educative ale clasei, urmărind în permanenţă realizarea unei
sincronizări între obiectivele individuale şi cele comune, evitând suprapunerile ori risipa şi contribuind la întărirea
solidarităţii grupului. Coordonarea se realizează în procesul didactic nemijlocit. La nivelul managementului clasei de
elevi, învăţătorul trebuie să manifeste interes faţă de organizare, întrucît aceasta favorizează şi focalizarea pe obiectivele
prioritare în limitele unei unităţi de cerinţe, de acţiune grupală şi instituţională, cu specificarea clară şi precisă a
termenelor şi a responsabilităţilor pe intervale de timp controlabile;
Motivează activitatea elevilor prin formele de întăriri pozitive şi negative, utilizează aprecierile verbale şi
reacţiile nonverbale în sprijinul consolidării comportamentelor pozitive; orientează valoric, prin serii de intervenţii cu
caracter umanist, tendinţele negative identificate în conduitele elevilor; încurajează şi manifestă solidaritate cu unele
momente emoţionale ale clasei;
Îndrumă elevii prin intervenţii punctuale adaptate situaţiilor apărute, prin sfaturi şi recomandări care urmăresc
susţinerea comportamentelor şi reacţiilor elevilor şi-i controlează în scopul cunoaşterii stadiului de realizare şi de
performanţă a obiectivelor. Controlul are doar un rol reglator şi de ajustare a activităţii şi atitudinii elevilor;
Evaluează măsura în care scopurile şi obiectivele propuse într-o etapă managerială au fost atinse prin
utilizarea instrumentelor de evaluare sumativă, prin prelucrarea statistică a datelor obţinute şi prin elaborarea unei
sinteze privitoare la aprecierile finale. Judecăţile valorice emise vor constitui o bază solidă a procesului de caracterizare
a elevilor. Evaluarea de această natură este atât de tip cantitativ, cât şi calitativ şi reprezintă un fundament psihologic şi
managerial foarte eficient pentru optimizarea proceselor interacţionale din clasa de elevi;
Consiliază elevii atât în activităţile şcolare, cât şi în cele extraşcolare şi extracurriculare, prin sfaturi ori prin
orientarea culturală a acestora. O contribuţie deosebită o are intervenţia învăţătorului în orientarea şcolară şi
profesională, chiar dacă la această vârstă este incipientă, dar şi în cazurile de patologie şcolară. Consilierea este o relaţie
specială, dezvoltată între cadrul didactic şi persoana (elevul) în nevoie, cu scopul declarat de a-l ajuta, căci el este, în
primul rând, învăţător şi, în al doilea rând, manager. Consilierea este doar un instrument de lucru în mâna, mintea şi
inima acestuia pe lângă instrumentele fundamentale care trebuie identificate în demersurile educaţionale.

119
 Managementul şi controlul clasei vizează nu numai problemele minore care pot apărea într- o clasă, ci şi probleme
serioase de comportament şi disciplină. Pentru rezolvarea acestora un bun manager urmăreşte: intervenţia directă,
admonestarea elevilor care creează probleme de disciplină şi folosirea tehnicilor interviului.
Un management eficient al situaţiilor şcolare presupune prezenţa unor reguli. În acest sens, Kenneth Moore scria:
”Elevii au nevoie şi vor reguli. Ei vor să ştie ce se aşteaptă de la ei şi de ce. Profesorii care încearcă să evite fixarea
unor reguli şi a unei structuri vor descoperi adesea că rezultatul este haosul, mai ales când se ocupă de copiii
mici.”Regulile pot fi impuse de către profesor sau pot fi negociate cu elevii; ele pot funcţiona în favoarea profesorului
sau îi pot submina autoritatea, obligându-l să recurgă la acte care ţin de sfera puterii. Ansamblul regulilor dominante
dintr- o clasă caracterizează, în acelaşi timp, ceea ce profesorul consideră ca fiind un comportament deziderabil, dar şi
corelativul negativ al acestuia, comportamentul indezirabil.
”Fiecare clasă trebuie să aibă reguli. Orice clasă are nevoie de câteva reguli, niciuna nu are nevoie de prea multe;
prea multe reguli creează confuzii în rândul elevilor şi pot deveni imposibil de impus. Câteva reguli bine definite, care
să convină atât elevilor cât şi profesorului, se vor dovedi ideale”( K.Moore) .
Regulile care guvernează situaţia „normală” dintr- o sală de clasă trebuie să satisface următoarele criterii:
relevanţa, proprietatea de a fi semnificative, pozitivitatea. Pentru a fi relevante, regulile trebuie să evite extremele: să nu
fie nici atât de generale încât să nu se potrivească nici unei situaţii reale, dar nici atât de specifice încât fiecare lecţie
nouă să reclame alte reguli. Relevanţa presupune o anumită ierarhie a regulilor, prezenţa unei compatibilităţi între
acestea, precum şi o relativă flexibilitate în interiorul ierarhiei respective.
Managementul clasei poate fi înţeles ca un ansamblu de strategii şi tehnici de gestionare a relaţiei profesor- elev
în condiţiile date. De asemenea, ar trebui amintit că această gestionare trebuie să posede întotdeauna valenţe educative
şi că tot ceea ce se întâmplă în această zonă trebuie subordonat educativului.
Un bun manager al clasei trebuie să fie capabil să realizeze schimbări profunde în cultura, climatul şi instrucţia
tuturor copiilor, indiferent de naţionalitate, în direcţia fundamentării tuturor demersurilor didactice pe principii
democratice, să introducă noi strategii instrucţionale care să încurajeze colaborarea, toleranţa, sporirea încrederii în
forţele proprii şi îmbunătăţirea performanţelor şcolare ale elevilor, să realizeze şi să utilizeze în procesul didactic
proiecte ale clasei.
În opinia specialiştilor în domeniul educaţiei managementul şcolii şi al clasei au ca scop încurajarea controlului
comportamental la elevi prin promovarea rezultatelor şi comportamentelor şcolare pozitive.De aceea, rezultatele şcolare,
eficienţa didactică a profesorului şi comportamentul elevilor şi al profesorilor interacţionează direct cu managementul
clasei şi al şcolii. Managementul educaţional se caracterizează mai ales prin asigurarea cooperării elevilor în timpul
activităţilor de învăţare.
Managementul eficient al problemelor disciplinare se referă la controlul profesorului asupra consecinţelor
demersului didactic.Componentele unui plan de manager al problemelor disciplinare sunt: recompensarea
comportamentului responsabil, corectarea comportamentului iresponsabil şi inadecvat, ignorarea, controlul consecvent,
mustrări verbale uşoare, aşezarea preferenţială în bănci etc.
Managementul relaţiilor interpersonale se focalizează asupra clasei ca microsistem social. Rolurile şi expectaţiile
cadrului didactic şi elevilor construiesc un mediu de învăţare.Cu alte cuvinte, cultura şcolară a unei instituţii educaţionale
este unică.Cu toate acestea , ea este influenţată de cultura comunităţii în cadrul căreia funcţionează, ale cărei obiective
educaţionale trebuie respectate. Trebuie să existe o legătură strânsă între şcoală şi comunitate, care să fie revizuită şi
modificată constant în conformitate cu dinamica socială.

BIBLIOGRAFIE
Bîrzea, Cezar, ,, Arta şi ştiinţa educaţiei ’’,E.D.P., Bucureşti, 1995;
Creţu, Carmen, ,, Psihopedagogia succesului’’, Polirom, Iaşi, 1997;
Iucu, Romiţă B., ,, Managementul clasei de elevi ’’‚ Polirom, Iaşi, 2000;
Jinga, Ioan, ,, Conducerea învăţământului ’’ , E.D.P., Bucureşti, 1993;
Nicola, Ioan, ,, Microsociologia colectivului de elevi’’ , E.D.P., Bucureşti, 1974;
Niculescu, Rodica, ,, Să fii un bun manager’’, Editura Port, Tulcea, 1994;
Popeangă, Vasile, ,, Clasa de elevi - subiect şi obiect al actului educativ’’, Editura Facla, Timişoara, 1973

120
 MANAGEMENTUL CLASEI – PRINCIPII CARE GUVERNEAZĂ PROCESUL
INSTRUCTIV-EDUCATIV

PROF. DUMITRU I. ADRIANA

INSTITUŢIE: LICEUL PEDAGOGIC „MATEI BASARAB”, SLOBOZIA, IALOMIŢA

Managementul clasei de elevi este un domeniuce trebuie în permanenţă cercetat datorită dinamicii grupului de elevi,
lucrarea fiind o contribuție referențială la regândirea domeniului de pregătire a profesorilor, prin focalizare pe knowhow,
într‐o manieră modernă. În acest context, se observă și valoarea adaugată prin valorificarea studiilor de profil efec‐ tuate
de autoare, fie ca studii de autor, fie ca implicări directe în echipe de proiect cu acoperire zonală, națională sau interna‐
țională pe care le‐a coordonat sau la care a participat.
Legătura dintre managementul clasei şi calitatea proce‐ sului instructiv‐educativ se poate face prin aplicarea unor
principii care privesc învăţarea interactivă. Acestea pot duce la un management al clasei de calitate. Vom aminti câteva
dintre ele pe care le considerăm relevante pentru a instaura un climat de lucru, astfel încât elevii să se simtă coparticipanţi
ai procesului instructiv‐educativ. Prin instaurarea şi aplicarea principiului participare‐ cooperare colectivul clasei va
căpăta sentimentul comunității şi se va instaura o atmosferă de lucru pozitivă şi autentică. Aplicarea acestui principiu
subliniază valoarea parteneriatului dintre cadrul didactic şi elevi. Fiecare părere contează și este luată în considerare,
rezultatul exprimării ei fiind unul vizibil. În felul acesta elevul va avea sentimentul apartenenţei la un grup şi al
participării efective la viaţa clasei şi îşi va exprima dorinţa de a participa în continuare la desfăşurarea ei şi la creşterea
calităţii actului educaţional, în general şi al învăţării, în special.
Este foarte important pentru elevi să ştie că părerea lor este importantă şi că ea contează în cadrul grupului. Acest
principiu al negocierii şi influenţei reciproce acordă elevilor puterea de a influenţa activitatea din clasă prin participarea
lor, de a interveni la modificarea sau luarea deciziilor prin negociere. Prin acest fapt, atitudinea elevilor devine una mai
deschisă şi acceptă cu mult mai multă uşurinţă să respecte regulile şi deciziile.
Este remarcabil ca elevii să simtă că opinia lor este impor‐ tantă şi este luată în considerare. Acest principiu al partici‐
pării la decizie asigură un climat al clasei care promovează comunicarea, acceptarea, toleranţa şi respectul reciproc.
Elevii contribuie la decizii, dacă sunt solicitaţi şi atunci le şi respectă cu mai mare seriozitate. A le acorda putere și
încredere reprezintă o investiţie în rezultate mai bune
În momentul când participi la decizie, îţi asumi şi responsabilitatea. Acesta este un principiu care urmează firesc pe cele
menţionate anterior deoarece parteneriatul, colaborarea, negocierea și luarea deciziilor în comun vor avea ca rezultat
asumarea responsabilităţii. Dacă elevul consideră că responsabilitatea lui este doar să‐şi facă temele şi să înveţe ceea ce
cadrul didactic i‐a spus să înveţe, iar organizarea activităţilor, alegerea sarcinilor, procurarea materialului auxi‐ liar,
evaluarea, stabilirea de legături cu cei din comunitatea educaţională reprezintă în exclusivitate responsabilitatea cadrului
didactic, acest tip de responsabilizare a elevului în privinţa a tot ce se întâmplă în clasă, va aduce o atitudine de
indiferenţă şi detaşare. Implicarea elevului în luarea deciziilor creează sentimentul implicării şi al apartenenţei la
comunitatea clasei.
Toleranţa se referă la respectul libertăţii celuilalt şi la armonizarea diferenţelor. Respectul se referă la bunul simţ pe care
elevii trebuie să îl deprindă în interacţiunile din clasă. La şcoală învăţăm că părerea celorlalţi trebuie respectată şi că
diferenţele dintre elevi sunt normale, creează diversitate şi bogăţie în înţelegerea aspectelor vieţii şi nu trebuie să
genereze conflicte. În cadrul comunităţii învăţăm cel mai bine să promovăm respectul şi să ne modelăm atitudinile faţă
de diferitele opinii ale semenilor noştri prin acceptare, deschidere şi încurajare a exprimării toleranţei.
Iniţiativa este expresia dorinţei de a învăţa, de a se implica, de a participa şi de a experimenta situații noi, experienţe
noi. Pentru formarea capacităţii de a lua iniţiativa, este bine ca elevii să simtă că şi ideile lor sunt o sursă importantă de
inspiraţie pentru cadrul didactic şi un motiv în luarea deci‐ ziilor, precum şi o modalitate de a contribui activ la
construirea actului învăţării. De aceea, un bun manager al clasei îi va încuraja pe elevi să aibă iniţiative şi să le comunice
în mod disciplinat şi organizat. Inhibarea iniţiativei elevului atrage după sine o atitudine pasivă şi o motivaţie scăzută
de a participa activ la activităţile din clasă.
Reflecţia şi autoreflecţia sunt calităţi esenţiale ale unui profesor bine pregătit, profesionist conectat la realităţile con‐
temporane care determină calitatea procesului instructiv‐edu‐ cativ pe care îl promovează. În acest sens, supunem
atenţiei dumneavoastră una dintre concluziile cercetării derulată de Centrul Educaţia 2000+ şi UNICEF privind „Şcoala
aşa cum este” ‐ cercetarea portretuluielevului, al profesorului şi a interacţiunilor acestora.”Cercetătorii din acest grup ne
îndeamnă la reflecţie asupraactului educaţional, atât în demersul de proiectare a activi‐ tăţilor instructiv‐educative, în
timpul procesului de predare‐ învăţare‐evaluare, cât şi după acestea.
121
Cadrul didactic ca manager al clasei trebuie să cunoască foarte bine resursele educaţionale pentru a le putea exploata în
urma unei selecţii pertinente, stabilind variate moduri de acţiune, în funcţie de complexitatea situaţiilor educaţionale.

CLASA DE ELEVI – UN ALT FEL DE MANAGEMENT

AUTOR: PR. PROF. DUMITRU IONUŢ-CĂTĂLIN

INSTITUŢIE: LICEUL TEHNOLOGIC „MIHAI EMINESCU”, SLOBOZIA

O clasă de elevi bine gestionată este una în care mediul de învățare este suportiv și obiective propuse sunt realizabile.
Un management al clasei performant va dezvolta capacitatea de învăţare a elevilor, va duce la dezvoltarea aptitudinilor
şi a competenţelor şi va conduce spre gestionarea pozitivă a comportamentelor elevilor .
Cercetări recente din domeniului sociologiei educației au evidențiat o serie de probleme cu care se confruntă profesorii:
-creșterea numărului de elevi în clasă;
-creșterea standardelor de calitate ale școlii și ale societății în ansamblul său;
-multiplicarea rolurilor/sarcinilor profesionale ale profesorilor ;
-diminuarea autorității parentale și creșterea rolului instituției școlare în educarea elevilor ;
-creșterea numărul de acte de violență în rândul elevilor ;
-înlocuirea modelului tradițional autoritarist cu unul democratic etc.
În sistemul social de educaţie şi învăţământ profesorii trebuie să se raporteze la cei pe care îi educă, să stabilească relaţii
de cooperare cu elevii şi părinţii acestora şi cu alţi factori interesaţi ai societăţii. Ei nu educă numai la catedră, în clasă,
ci prin fiecare contact relaţional cu copiii şi părinţii desfăşoară o muncă de creştere şi dezvoltare, de conducere şi
direcţionare. Activitatea cadrelor didactice se desfăşoară în faţa unor individualităţi psihice umane în formare. De aici
derivă necesitatea unei maxime responsabilităţi faţă de comportamentele şi intervenţiile educatorului. Aceasta este deci
perspectiva care le conferă cadrelor didactice o poziţie oarecum specială, unică. Ei sunt, de obicei, adulţi, singurii adulţi
într-un grup de copii. În faţa lor, a copiilor, educatorii devin reprezentanţii lumii adulţilor, lumea pentru care îi pregătesc
pe aceştia.
Majoritatea analizelor care s-au circumscris problemelor anterioare au evidenţiat o serie de multiplicări ale planurilor
de referinţă implicate în actiunea educativa. Sinteza logică a materialelor investigate ne permite să relevăm următoarele
roluri (comportamente fundamentale) ale cadrului didactic în activitatea instructiv-educativă cu clasa de elevi:
planificare: activităţile cu caracter instructiv şi educativ, determină sarcinile şi obiectivele pe variate niveluri, îşi
structurează conţinuturile esenţiale şi alcătuieşte orarul clasei, etc.;
organizare: activităţile clasei, fixează programul muncii instructiv-educative, structurile şi formele de organizare.
Cousinet a atribuit educatorului sarcina de a constitui şi determina climatul şi mediul pedagogic;
comunicare: informaţiile ştiinţifice, seturile axiologice sub forma mesajelor, stabileşte canalele de comunicare şi
repertoriile comune. Activitatea educativă implica de altfel şi un dialog perpetuu cu elevii ilustrat prin arta formulării
întrebărilor dar şi prin libertatea acordată elevilor în structurarea răspunsurilor (merită să subliniem de asemenea şi
stimularea elevilor în facilitarea procesului de punere a întrebărilor). Dialogul elev-profesor necesită un climat
educaţional stabil, deschis şi constructiv;
conducere: activitatea desfăşurată în clasă direcţionând procesul asimilării dar şi al formarii elevilor prin apelul la
Normativitatea educaţională. Durkheim defineşte conduita psiho-pedagogică a educatorului prin intermediul noţiunii de
"dirijare" care facilitează construcţia sentimentelor şi a ideilor comune;
coordonare: în globalitatea lor activităţile instructiv-educative ale clasei, urmărind în permanenţă realizarea unei
sincronizări între obiectivele individuale ale elevilor cu cele comune ale clasei, evitând suprapunerile ori risipa şi
contribuind la întărirea solidarităţii grupului;
îndrumare: elevii pe drumul cunoaşterii prin intervenţii punctuale adaptate situaţiilor respective, prin sfaturi şi
recomandări care să susţină comportamentele şi reacţiile elevilor;
motivare: activitatea elevilor prin formele de întăriri pozitive şi negative; utilizează aprecierile verbale şi reacţiile
nonverbale în sprijinul consolidării comportamentelor pozitive; orientează valoric prin serii de intervenţii cu caracter
122
umanist tendinţele negative identificate în conduitele elevilor; încurajează şi manifestă solidaritate cu unele momente
sufleteşti ale clasei;
consiliere: elevii în activităţile şcolare dar şi în cele extraşcolare, prin ajutorare, prin sfaturi, prin orientarea culturală şi
axiologică a acestora. Un aport deosebit îl are intervenţia educatorului în orientarea şcolară şi profesională dar şi în
cazurile de patologie şcolară
control: elevii în scopul cunoaşterii stadiului în care se află activitatea de realizare a obiectivelor precum şi nivelele de
performanţă ale acestora. Controlul nu are decât un rol reglator şi de ajustare a activităţii şi atitudinii elevilor
evaluare: măsura în care scopurile şi obiectivele dintr-o etapă au fost atinse prin instrumente de evaluare sumativă, prin
prelucrări statistice ale datelor recoltate şi prin elaborarea sintezei aprecierilor finale. Judecăţile valorice pe care le va
emite vor constitui o bază temeinică a procesului de caracterizare a elevilor.
Pornim de la premisa că managementul educaţional preia tiparul clasic al managementului organizaţiilor, dar se
caracterizează prin note specifice foarte bine conturate. Legătura managementului educaţional cu managementul
general este analizată de specialişti din următoarea perspectivă:
• accentuarea dimensiunii administrative a managementului şi mai puţin aspecte legate de schimbare, inovare,
dezvoltare sau optimizare a structurilor clasice din învăţământ;
• inexistenţa unei abordări interdisciplinare a managementului la nivel pedagogic;
• considerarea managementului mai mult ca teorie utilă atingerii obiectivelor educaţionale şi mai puţin ca artă şi
strategie;
• persistenţa sistemului în mare parte centralizat la nivelul învăţământului;
• formaţia profesională a directorilor şcolari, tributară încă organizării birocratice.
Un management eficient al clasei va permite configurarea unui program de activităţi eficiente şi în afara
orelor de curs. Un grup al clasei format riguros, care îşi asumă valori, principii comune, va subscrie cu naturaleţe şi
motivare la un program organizat după orele de curs, având diversitate tematică şi ca forme de organizare.
După cum se știe, profesorul si elevii nu se aleg unii pe alții. Profesorului îi revine sarcina si răspunderea integrării sale
în clasă si în colectivul de elevi pe care urmează să-l închege, iar într-un colectiv deja format, profesorul devine unul
din membrii acestuia cu statut special. Profesorul conduce si decide, organizează, influențează, consiliază si controlează,
apreciază si îndrumă, este model de conduită civică si morală, este un adevărat profesionist. El își exercită atributele si
calitățile asupra grupului si asupra fiecărui membru al acestuia în parte pentru obținerea succesului școlar si formarea
comportamentelor dezirabile, dirijează relațiile interpersonale din grup în scopul asigurării unui climat psihosocial
favorabil dezvoltării personalității elevilor si pentru a îmbunătăți relațiile interpersonale.

MANAGEMENTUL CLASEI DE ELEVI

PROF. NAGY IOANA VERONICA

LICEUL TEHNOLOGIC AGRICOL „ALEXIU BERINDE” SEINI, MARAMUREȘ

Managementul educațional al clasei e o parte componentă a managementului educațional, „un domeniu de cercetare în
științele educației care studiază perspectivele de abordare a clasei de elevi și structurile dimensionale ale acesteia, în
scopul asigurării conduitelor corespunzătoare pentru desfășurarea procesului de predare – învățare – evaluare.
Managementul clasei este un domeniu de studiu relativ nou și eterogen situat la confluența unor teme din psihologia
educației, sociologia educației, ergonomia educației și chiar teoria curriculumului, a instruirii și a evaluării.
Clasa de elevi apare ca o reuniune de indivizi cu personalitate proprie, angajați în activități cu scopuri comune și care
dezvoltă în interiorul său o întreagă rețea de simpatii, antipatii și raporturi de indiferență care odată conturate, exercită
o influență puternică asupra vieții colective. Interacțiunea educațională în clasa de elevi produce o organizare socială a
clasei, o ordine instituită a acesteia. Această ordine e sursa inegalității, a succesului sau a insuccesului adaptativ în clasa
de elevi.
O clasă de elevi devine un grup în situația în care aceasta s-a diferențiat clar de celelalte clase, conturându-se un adevărat
sistem social ce-și dezvoltă propriile standarde și influențează comportamentul membrilor, creând o dinamică la nivel

123
de roluri, statute și subgrupuri. Performanța individuală și chiar performanța grupului sunt influențate de autoritatea
liderului în general și de activitatea cadrului didactic în special.
Profesorul, în calitate de manager al clasei, conduce activitatea de formare și de educare a elevilor săi,
asigurându-se că nu se consumă timp inutil și că se realizează legături între membrii grupului. Obiectivul funcțional al
managerului clasei este formarea la elevi a abilității de autoreglare a comportamentelor. Pentru a atinge acest obiectiv
este nevoie de norme. Emil Păun preciza că normele sunt ansambluri de reguli ce reglează desfășurarea unei activități
educaționale. Cele mai importante avantaje ale regulilor sunt: eliminarea factorului subiectiv în rezolvarea problemelor
de disciplină, respectarea drepturilor personale, evitarea reacțiilor afective necontrolate față de pedeapsă, învățarea unor
comportamente sociale importante (orice grup social funcționează în baza unor reguli). Dacă nu există reguli sau dacă
regulile nu sunt respectate se ivesc situații de criză ce determină deteriorarea climatului educațional ca urmare a
cronicizării unor abateri comportamentale și a gestionării defectuoase a clasei. Buna desfășurare a activității școlare
depinde de regulamentul care asigură profesorilor și elevilor un mediu previzibil, securizant și ordonat.
Cel mai important rol al profesorului este motivarea elevilor pentru învățare. Învățarea reprezintă cheia pentru
satisfacerea tuturor nevoilor umane fundamentale. Dacă elevii înțeleg că învățarea este cheia reală pentru nevoile lor,
motivația pentru învățare va crește, iar problemele de disciplină se vor rări. Motivarea se realizează prin recompense,
înțelegerea de către elevi a așteptărilor pe care le ai de la ei, prin entuziasm și pasiune în predarea materiei, prin fixarea
unor obiective pe termen scurt, realizabile și prin crearea unor așteptări pozitive. De asemenea, feedbackul trebuie să fie
predominant pozitiv (ignorăm rezultatele negative) și e nevoie să stimulăm autocunoașterea și autoevaluarea.
Profesorul trebuie să asigure un climat favorabil învățării, pentru că fiecare profesor, indiferent de materia
predată, este un manager al clasei. Copiii învață mai ușor într-un mediu cald, plăcut, primitor, stimulativ și protectiv.
Atașamentul (mecanism de supraviețuire emoțională) optimizează activitatea de învățare creând o atitudine pozitivă față
de cunoaștere și față de învățare.
Irina Moțătăianu sublinia faptul că „a fi un cadru didactic performant înseamnă a fi o prezență semnificativă,
atât în viața obiectivă, cât și în viața subiectivă a elevilor.”, iar Umberto Maturana spune că iubirea rafinează inteligența
și dezvoltă creativitatea.
Cele mai cunoscute roluri ale unui profesor sunt: planificarea, organizarea, coordonarea, consilierea,
conducerea, controlul și evaluarea. Profesorul este un decident care asigură comunicarea între toți actorii implicați în
educație.
Personalitatea cadrului didactic este o parte importantă a succesului și a eficienței în această profesie, iar
principalul factor de succes în procesul instructiv-educativ e aptitudinea pedagogică. Acesteia i se adaugă competența
psihopedagogică (ansamblul capacităților necesare pentru a construi personalitatea elevilor), competența psihosocială
(ansamblul de capacități necesare optimizării relațiilor interumane), tactul pedagogic (gradul calitativ al interacțiunii
sociale dintre profesor și elev, autentic act de creație) și competența didactică (corelația dintre trăsăturile caracteristice
ale profesorului și eficiența actului pedagogic la care se adaugă cunoașterea și rezultatele).
Profesorul este, așadar, figura centrală a reformei educaționale contemporane, iar cele mai eficiente arme ale
sale sunt calmul și încurajarea.

BIBLIOGRAFIE
Pânișoară, Ion-Ovidiu, Ghidul profesorului, Editura Polirom, 2017.
Iucu, B. Romiță, Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională, Editura
Polirom, Iași, 2006;
Stan, Emil, Managementul clasei, Editura Aramis, București, 2003

124
 NECESITATEA ȘI FUNCȚIILE EDUCAȚIEI RELIGIOASE

PROFESOR ION MARIAN

ȘCOALA GIMNAZIALĂ ,,SF. ANDREI”, SLOBOZIA, IALOMIȚA

Întra-o epocă în care descentrarea valorică persistă și se adâncește, regândirea componentelor educației și a
ponderii acestora este mai mult decât necesară. Pledoaria pe care o facem pentru realizarea educației religioase pleacă
de la credința că educația este o operă de spiritualizare care nu atinge plenitudinea dacă lasă pe dinafară una dintre
componentele ei fundamentale. Omul se raportează la realitate atât pragmatic, prin intelect, voință, acțiune, dar și
spiritual, prin atitudini, simțire și credință. O educație integrală presupune pe lângă latura intelectuală, morală, estetică,
tehnologică etc. și o componentă religioasă. Ființa umană tânjește după transcendent, iar această proiecție are nevoie de
o întemeiere, îndrumare și o formare religioasă prin educație. Se observă astăzi o criza spirituală, o precaritate a
referințelor axiologice, o debusolare morală a semenilor noștri. Educația religioasă poate fortifica ființa și o poate orienta
înspre ținte autentice. Poate că prima sarcină a educației religioase rezidă în formarea bunului creștin, capabil de a
cunoaște și a venera valorile sacre. Suntem creștini, prin integrarea noastră într-o tradiție și apoi prin Sfântul Botez, dar
devenim creștini prin conduite învățate zi de zi. Prin educația în spirit religios ne informăm cu privire la propriile
referințe religioase, dar ne și formăm conduite pe măsura valorilor sacre interiorizate.
De remarcat este dimensiunea culturalizatoare a educației religioase; la orele de religie elevul își împlinește
cultura generala, afla cunoștințe specifice de istorie a religiilor, semnifica și înțelege un anumit corpus doctrinar său
ritualic, ajunge la o credința bine informata și consolidata. Nu-i totuna să crezi pur și simplu in Dumnezeu (prin
mimetism, in virtutea obișnuinței, a tradiției) cu să crezi motivat, in cunoștința de cauza, reflectat. Multe producții
culturale au ca substrat motive religioase ce nu sunt încă știute suficient de copii și tineri. Înțelegi mai bine " Uciderea
pruncilor " lui Bruegel daca raportezi faptul zugrăvit de marele artist la referințele din Sfintele Evanghelii.
Raportul laic-religios în realizarea educației religioase
Dacă în privința necesității educației religioase lucrurile sunt clare, atunci când se pune problema realizării ei
concrete apar unele dificultăți. Educația religioasă trebuie realizata in familie, in biserica și in scoală. În școli se știe că
religia este predată fie de preoți, fie de profesori de religie pregătiți special în acest sens. Imediat după 1989, atât scoală
cat și preoții au fost surprinși oarecum nepregătiți pentru introducerea noilor conținuturi. S-au putut constata unele
gesturi de aversiune din partea instanțelor laice (inspectori, profesori care au contestat său au minimalizat noua
disciplină) dar și suficiente exemple de amatorism și conduite nedidactice din partea unor preoți nepregătiți din punct
de vedere psihopedagogic. In prezent, aceste cazuri sunt din ce in ce mai puține; corpusul profesoral a devenit permisiv
și chiar interesat de prezenta preotului in scoli, iar dascălii de religie sunt in curs de profesionalizare didactica.
Educația religioasă nu este o problema de monopol ( fie din partea laicilor, fie din partea instanțelor ecleziastice
), ci de conlucrare, de completare sub aspectul competentelor. De educația religioasă se va ocupa nu numai biserica,
după cum nu numai scoală. Din păcate, însă, aceasta comunicare nu se realizează suficient de bine. Mai sunt clerici care
manifesta destule rezerve fata de apelul la competenta laicului in dimensionarea strategiilor de predare-învățare, in
structurarea conținuturilor specifice, in asistarea și consilierea psihopedagogica a celor care predau religia in scoli.
Sunt situații când laicii pot sluji mai bine biserica decât o pot face unele fete bisericești (simțul critic și relativa
detașare a laicului pot fi mai constructive decât supunerea, conformismul său adulația pana la lingușire a unora dintre
cei din urma). Apelul la prestația laicului in rezolvarea unei probleme cu rezonante socii-culturale, cum este educația
religioasă, se impune cu atât mai mult cu cat mireanul face parte din Biserica. Nu negam posibilitatea dublării
competentei teologice cu cea pedagogica la unii său alții, dar când se pune problema unor proiecte cu grad ridicat de
responsabilitate ( întocmirea unor programe analitice, redactarea manualelor ) conlucrarea este necesara și rezonabila.
A fi bun teolog nu înseamnă automat ca ești și un bun profesor de religie. Consilierea de către un psihopedagog a echipei
care lucrează - de pildă - la manualul de religie este obligatorie.
Sincope ale conlucrării laic-cleric in conceperea educației religioase
Nu întotdeauna dialogul dintre instanțele chemate să schițeze și să desfășoare educația religioase se realizează
intra-un mod optim. Un semnal de alarma trebuie tras înainte de a se ajunge la unele blocaje. E nefiresc ca clericul să se
simtă deranjat său frustrat de sugestiile venite din partea unui profesor laic. Este foarte probabil ca perspectiva laicului
să nu coincidă total cu viziunea clericului asupra realizării educației religioase său asupra unor aspecte punctuale de
ordin doctrinar său metodic ( sunt chestiuni pe care doar teologii le percep, după cum sunt probleme pe care doar laicii
le pot rezolva ). In acest caz, se va institui un dialog. Pericolul consta in tranșarea dihotomica, maniheista in legătura cu
125
împărțirea competentelor in materie de educație religioasă - in sensul ori ei, ori noi. Răspunsul este noi toți , într-o
binevenita comuniune, in conformitate cu responsabilitățile și competentele probate de fiecare in parte. Ca și in cazul
altor obiecte de studiu, competenta disciplinara ( in fizica, istorie, matematica, biologie, teologie...) este necesara, dar
nu și suficienta. Mai trebuie să știi să comunici ceea ce cunoști. E obligatoriu să respecți o serie de principii metodice,
psihologice, deontologice.
Multiconfesionalitate și educație religioasă
O problemă care nu trebuie ocolită este cea referitoare la maniera de predare a religiei întra-un grup școlar (
clasă său școală ) compus din elevi ce aparțin unor confesiuni său religii diferite. Conform legii învățământului, religia
este o disciplina opționala in sensul ca elevul său părintele acestuia poate alege cursurile de religie care sunt compatibile
cu credința lor. După exprimarea opțiunii, însă, participarea la lecții devine obligatorie. Opționalitatea inițiala se
transforma in obligativitatea orelor de religie și găsesc de cuviința ca aceasta stare de lucruri este foarte buna. In situațiile
in care unii copii fac parte dintr-o alta confesiune decât cea majoritara - ortodoxa, se deschid trei posibilități: fie elevul
respectiv va rămâne in clasă studiind cu profesorul-preot ortodox, fie va merge la lăcașul său de cult și va face religia
cu preotul său pastorul confesiunii lui ( de la care va aduce o adeverința cu rezultatele evaluării ), fie va participa la
ambele activități. Cea mai buna soluție pedagogica este cea care nu conduce la separare, la segregare pe criterii
confesionale.
Se deschide, in acest caz, următoarea problema: ce conținuturi se predau și in ce maniera, astfel încât să nu fie
lezate sentimentele apartenentei religioase a ne-ortodocșilor? Se pot găsi destule elemente comune și convergente, care
vor fi vehiculate la ora de religie. Aceste cunoștințe său trăiri comune se pot identifica in momentul in care comisia care
propune programa său manualul are o structura multiconfesionala și este animata de dorința unui ecumenism sincer. Un
astfel de program interconfesional ar putea funcționa ca un stimulent pentru mai buna percepere a diversității și a
alterității culturale. Desigur, intra-un mediu omogen ortodox, cunoașterea și promovarea valorilor specifice rămâne
prioritara. Dar acolo unde este cazul, trebuie asigurată și încurajata libertatea, in limitele legale, pentru cultivarea religiei
proprii. In nici un caz, disputele său neînțelegerile confesionale (care, din nefericire, subzista) nu trebuie transferate in
perimetrul școlar. Religia, ca disciplina școlara, nu va deveni o trambulina a prozelitismului său o rampa de propagare
a urii fata de celelalte confesiuni. Ea nu se va transforma nici in mijloc de îndoctrinare său de manipulare a conștiințelor.
Poți foarte bine să prezinți valorile tale, fără a le lua in răspăr pe ale altora. Perspectiva maniheista, exclusivista nu are
ce caută in predarea religiei.
Religia trebuie să ființeze ca un obiect de studiu care culturalizează, socializează și spiritualizează omul. Ea va
conduce la iubire, toleranta și bunăvoie intre semeni. Avem nevoie de oameni bine centrați in jurul unor valori autentice,
chiar daca acestea nu sunt identice. De altfel, idealul identității și al alinierii la un singur standard valoric s-a dovedit a
fi periculos pentru individ și societate. Visul omogenității absolute este împotriva lucrării și voirii lui Dumnezeu.
Pentru o noua dimensiune calitativa a predării religiei
Atenționarea față de calitatea pregătirii psihopedagogice a profesorului de religie nu constituie o "găselnița" a
formatorului de profesori, mânat de dorința ascunsă de a nu "scapă din mâini" o activitate pe care ar dori s-o stăpâneasca
ori din orgoliu profesional. Pledoaria laicului pentru ideea pregătirii metodice nu constituie o forma rafinata de
intruziune său de luare in stăpânire a unui domeniu care - ca pura specializare - rămâne, in continuare, de competenta
teologului. Însă e necesar să avem profesori de religie la fel de bine pregătiți ca și ceilalți dascăli, care să nu se simtă
izolați său frustrați atunci când discuta său sunt puși in situația efectiva de a instrui și educa. Stăpânirea limbajului
psihopedagogic ca și cunoașterea in amănunte a mecanismelor de predare-învățare constituie o obligație a tuturor celor
care formează conștiințele tinere. Nu se pot tolera in scoală gesticulații și conduite ne-didactice, forme de abrutizare său
de constrângere a copiilor, experimentări său rateuri - chiar și când acestea se întâmpla din inocenta său necunoaștere.
După cum, nu este indicata nici translarea din biserica in scoală a unor forme discursive (predica, de pildă), care nu
rezonează cu noul perimetru formator . Arsenalul metodologic, catehetic și retoric desfășurat in clasă de elevi se
deosebește simțitor de cel la care apelează preotul in biserica.
In același timp, e nevoie de o restructurare a tehnicilor de intervenție discursiva, de un nou limbaj pe care
trebuie să-l adopte preotul-profesor in cursul unei lecții. Alunecarea in expozeul impresionist, sentimentalist, ca și
recursul la clișee verbale obositoare, la "limbajul de lemn" născut și in contextul teologic ( care, desigur, nu trebuie
confundat cu lexicul specializat, ce tine de corpusul dogmatic, liturgic etc.) pot să afecteze interesul elevilor fata de o
disciplina de învățământ de o profunzime și importanta formativa cu totul aparte. E bine să plecam de la supoziția
conform căreia copiii sunt mai inteligenți și mai pretențioși decât îi credem . Pledam pentru o noua stilistica și o noua
retorica a discursului teologic , actualizat atât in ora de religie cat in afara ei.
Priorități și exigente pentru viitor
Alte probleme, cu incidenta practica, se cer a fi soluționate in perspectiva imediat următoare pentru
îmbunătățirea predării religiei. Este greu de fixat o ordine de priorități, dar global privind problemele nu trebuie ocolite
126
următoarele aspecte: posibilitatea extinderii educației religioase la nivel liceal - prin activități atât formale cat și
extrașcolare, profesionalizarea didactica a tuturor celor care predau religia ( inclusiv a inspectorilor de religie, care nu
toți au pregătirea psihopedagogica ), structurarea său ameliorarea manualelor pentru toate clasele, revizuirea unor
conținuturi nespecifice ( cele de istorie, literatura etc.) in perspectiva conturării unei largi culturi religioase ( caci
educația religioasă poate fi continuata său consolidata și la orele de istorie, literatura etc.), realizarea unor articulari
interdisciplinare și a unui consens axiologic ( in sensul ca ce se prezinta la o disciplina să nu fie negat la religie, și invers
), deplasarea accentului de la caracterul informativ la cel formativ al acestei laturi a educației și, nu in ultimul rând,
realizarea unei conlucrări efective - fără prejudecați său arogante - intre clerici și laici.
Trebuie procedat cu inteligenta și profesionalism pentru consolidarea prestigiului acestei discipline. Orice
intenție, oricât de buna ar fi, daca nu este aplicata cu metoda și chibzuința, poate degenera său poate efectiv conduce la
parodie, amăgire, mâhnire.

MANAGEMENTUL SECOLULUI XXI

PROFESOR INVATAMANT PRIMAR OPREA TUDORITA LILIANA

SCOALA GIMNAZIALA ,,IONEL PERLEA” OGRADA

Managementul este știința, arta și tehnica de a planifica, a conduce, a organiza, a controla componentele unui sistem,
ale unui domeniu de activitate specific. Termenul a fost utilizat la început în economie, iar apoi s-a extins în toate
domeniile de activitate și s-a dovedit a fi eficient prin dezvoltarea caracteristicilor specifice (ex. Managementul
resurselor umane, al priorităților, al stresului etc.). Dar acestea își au la rândul lor manifestări particulare în fiecare
domeniu (militar, medical, educațional etc.).
Managementul educațional al secolului XXI este un domeniu de studiu si de activitate care vizeaza modul de functionare
si conducere a organizatiilor educationale. Boolam (1999; 194)defineste managementul educational ca ,,o functie
executive destinata punerii in practica a politicilor aprobate”.
Conducerea managerială implica și accente pe idei, pe abordare sistematică, pe schimbare, pe strategie, pe inovare.
Reprezintă o metodologie de abordare globală, optimă, strategică a activității de educație, ansamblul de principii și
funcții, de norme și metode de conducere care asigură realizarea obiectivelor sistemului educativ (în ansamblu sau la
nivelul elementelor componente).
Managementul educațional are obiective clare și ierarhizate, principii de eficienta și calitate, funcții specifice, elemente
strategice, afirmarea creativității în soluționarea situațiilor, abordare interdisciplinară și sistematică, cercetări
fundamentale. Se diferențiază de managementul general prin raportare specifică la finalitățile educației, la conținut, la
resursele umane antrenate, la activitățile centrate pe informare, comunicare și participare prin strategii educaționale
specifice la comportamentele actorilor implicați (bazate pe motivație, responsabilitate, cooperare, logică, afectivitate).
Distincția majoră la nivelul acestui concept este cea între managementul educațional la nivel macro-structural (la nivelul
sistemului de învățământ, regăsit în politicile educaționale naționale, europene, mondiale – ex. Minister, inspectorate
etc.), la nivel intermediar (la nivelul instituției și avem în vedere managerul educațional al instituției școlare, directorul
școlii) și la nivel micro-structural (la nivelul clasei de elevi și avem în vedere managerul educațional al clasei de elevi,
profesorul).
Distincția celor trei abordări se realizează nu numai pe baza denumirii, a autorității, a elementelor formale, ci are în
vedere și formarea de specialitate, experiența (evaluată nu neapărat în ani de vechime) care se concretizează în
cunoștințe, competențe, atitudini, și valori ce determină manifestarea unei conduite responsabile, eficiente, autentice în
relațiile atât cu elevii, cât și cu profesorii. Cele trei abordări ale managementului educațional vor fi tratate nediferențiat
din simplul motiv ca ele nu pot fi separate, cel puțin deocamdată în sistemul educațional românesc (în Canada, SUA,
etc, instituțiile școlare sunt conduse de specialiști în management, nu neapărat de cadre didactice. Această condiție, ca
directorul școlii să fie cadru didactic, este prevăzută în toate legislațiile educaționale europene). Sunt aspecte care
vizează doar managementul clasei așa cum există și cele specifice managementului instituției școlare, dar majoritatea
aspectelor tratate se referă la cele trei abordări.

127
Managementul sistemului și al instituțiilor de învățământ cuprinde: formularea clară a finalităților, proiectarea rețelei
instituționale, elaborarea conținuturilor învățării, asigurarea cadrului legislativ-normativ, formarea inițială și pe parcurs
a personalului de conducere și instruire, stabilirea unor tehnici de evaluare care să permită reglarea pe parcurs a
sistemului și procesului de învățământ și optimizarea rezultatelor. Originea conceptului de management educațional nu
are, la o primă analiză, legătură directă cu domeniul pedagogic, însă noțiunea de management educațional provine din
științele socio-umane înrudite cu pedagogia, dar individualizate prin obiectul lor de studiu: economie, sociologie,
psihologie, politologie. Managementul educațional cunoaște, integrează și adaptează date oferite de științe conexe socio-
umane: economie (organizarea sau utilizarea eficienta a resurselor educaționale în raport cu obiectivele), sociologie
(managementul organizațiilor, grupurilor, relațiilor, fenomenelor sociale generate în context educațional),
psihosociologie (dimensiunile personalității managerului în exercitarea rolurilor), politologie (luarea deciziilor,
organizarea și conducerea grupurilor conform unor obiective). Activitatea unor persoane care determină și direcționează
activitatea celorlalți prin urmărirea realizării de activități în cele mai bune condiții, prin conștientizarea și asumarea de
responsabilități asupra realizărilor și insucceselor. Este, din acest punct de vedere, arta de a lucra cu idei (obiectivele
educaționale, programele analitice și strategiile didactice), relații (structura organizatorică, legături între elemente și
acțiuni, sarcini, echilibrul autoritate/libertate, centralizarea/descentralizare), oameni (formare, motivare, delegare de
autoritate, stimulare, evaluare), resurse (precizare, diversificare, preocupare, adaptare, integrare).
În Europa s-a încercat să se pună bazele reformei în domeniul educației, prin adoptarea Declarației de la Bologna (19
iunie 1999), semnată de miniștrii însărcinați cu învățământul superior din 29 de state membre ale Uniunii Europene,
printre care și România. Obiectivul principal al Procesului de la Bologna era acela de a crea un spațiu european al
învățământului superior, bazat pe cooperare internațională și schimburi academice, un spațiu european atractiv atât
pentru studenții și profesorii europeni, cât și pentru studenți și profesori de oriunde din lume.
Prin crearea acestui spațiu european al învățământului superior se urmarea facilitarea mobilității studenților,
absolvenților și a personalului din învățământul superior; pregătirea studenților pentru viitoarele lor cariere și pentru
viața de cetățeni activi ai unor societăți democratice, și oferirea de sprijin pentru dezvoltarea lor personală și oferirea
unui acces larg la învățământ superior de calitate.
Cele trei priorități ale Procesului de la Bologna sunt: introducerea unui sistem de învățământ superior cu trei cicluri
(licență, master, doctorat), asigurarea calității învățământului și recunoașterea calificărilor și a perioadelor de studii, care
să cuprindă următoarele măsuri: o furnizare mai eficientă a informațiilor; promovarea atractivității și competitivității
instituțiilor europene de învățământ superior; încurajarea parteneriatelor; consolidarea dialogului politic și ameliorarea
acordurilor de recunoaștere reciprocă, măsuri care vor reforma întreg învățământul superior european conform
standardelor educaționale și ocupaționale internaționale. Procesul de la Bologna a crescut treptat de la 29 de state
semnatare în 1999 la 46 în prezent. Această extindere denotă faptul ca țările europene au recunoscut că sistemele
naționale de învățământ superior se confruntă cu provocă interne și externe legate de creșterea și diversificarea curriculei
universitare, posibilitățile de angajare ale absolvenților, lipsa calificărilor în domenii cheie și dezvoltarea instituțiilor
private de învățământ și a educației transnaționale.
Rolul managementul educational a capatat in ultima vreme o importanta tot mai mare atat in Romania, cat si in societatea
europeana.Problema insine a fost mult studiata de catre specialisti si s-a incercat o aprofundare in domeniul respectiv
stabilind mult mai exact repere fixe de urmat in conducerea unitatilor de invatamant.
Astfel, Saul Gellerman afirma in scopul acestui rol managerial, ca "angajatii reationeaza la comportamentul conducerii
si nu la observatiile facute de membrii acesteia", ceea ce ne face atat pe noi, cat si pe specialisti (managerii) sa ne
pozitionam atentia pe rolul si efectul managementului educational si a managerului scolar, prin stabilirea unor obiective
clare, prezentarea elementelor componente ale managementului si argumentarea necesitatii reevaluarii relatiilor
educationale in conformitate cu valorile sociale contemporane.
In societatea contemporana, rolul managementului a devenit o tema centrala de dezbatere.Obiectivul lucrarii de fata il
reprezinta abordarea rolului mangementului educational in Romania, realizat in institutiile scolare de stat. Literatura
pedagogica trateaza specific conducerea actului educational de catre profesor. Rosturile sale manageriale rezulta din
considerarea procesului de invatamant ca proces managerial, din necesitatea respectarii democratizarii actiunilor, a
afirmarii participarii, a descentralizarii, a reevaluarii relatiilor de comunicare si cooperare, a coordonarii rezolvarii
sarcinilor, a planificarii si organizarii actiunilor si resurselor, a evaluarii si reglarii realizarii directivelor.
Invatamantul ca domeniu prioritar al vietii sociale, ca intreprindere de lunga durata, de care depinde formarea celui mai
important factor al natiunii, omul, pregatit prin studii, forta de munca si specialisti nu se poate si nici nu trebuie sa isi
permita sa aiba esecuri. Conducerea, competenta si eficienta invatamantului, atat la nivelul sistemului, cat si al institutiei
de invatamant necesita fundamentarea ei stiintifica. La baza acestei fundamentari sta stiinta conducerii invatamantului
sau managementul educational. Functia de conducator (manager) al invatamantului este o profesie si ca orice profesie,

128
trebuie invatata.Managementul intruneste conditiile unei profesiuni pentru ca necesita o pregatire, urmareste obtinerea
unor rezultate, prin eforturi comune, solicita participarea continua.
Meseria are astazi un profil mai larg decat profesia, pentru ca pornind de la meserii, prin diversificare, s-au creat
numeroase ramuri de activitate si evolutia meseriei de educator este edificatoare: de la pedagogul din Antichitate, pana
la cel de astazi, care poate implini numeroase profesiuni in domeniul educatiei.Meseria desemneaza un anume gen de
activitate, in ansamblul de actiuni si operatii implinite, pentru a obtine un produs, in mod de sine statator.
Este o actiune specializata, bazata pe o pregatire care permite realizarea intregului lant de operatii specifice, un mestesug
care necesita o anumita formare teoretica si mai ales practica, initiala si continua.
Obiectivele acestei lucrari sunt structurate pe cele doua capitole urmarind: problematica si modul de tratare in
managementul educational abordand managementul educational urmarind definitia, locul si rolul profesorului manager
ca profesionist si profesorul modelator in personalitatea elevilor, ca organizator si conducator al procesului educational
si profesorul diriginte, iar ultimul capitol reprezinta un studiu de caz cu privire la demersul managerial al conducatorilor
de unitati scolare. Prin aceasta structura a lucrarii, se urmareste realizarea unei viziuni mai clare asupra rolului
managementului educational in Romania, precum si cel al profesorului modelator al personalitatii elevilor.
În final, există un subiect care are de-a face cu managementul dar și cu lumea corporatistă în general, ceea ce reprezintă
modul în care privim rolul companiilor și a directorilor în societate. Nu trebuie să ne gândim la perspectivele funcționale
ale rolului liderilor din afaceri ci despre cum acei oameni creează respectul și despre cum funcțiile lor sunt mai mult
decât crearea de valoare și acumularea de bogăție și are un fel de scop social care merge mai departe de a face pe cineva
bogat.

BIBLIOGRAFIE:
Carianopol, M., Tîrcă, A., .Alionte, A., Faur, C.: Managementul evenimentelor educaționale, British Council, 2004
Tîrcă, A.: Management educațional. Inovație și performanță în dezvoltarea profesională a cadrelor didactice în mediul
urban, București 2011
Gavrilovici, O., Iosifescu S., Prodan, A.: Management educațional, volumul II, Iași, 2003

MANAGEMENTUL CLASEI DE ELEVI

PROF. ÎNV. PRIMAR MOROIANU MARIOARA

LICEUL DE ARTE „IONEL PERLEA”, SLOBOZIA

În cadrul abordărilor contemporane ale fenomenului educaţional se impune tot mai pregnant ca profesorii, în general,
să se raporteze la cei educaţi, să stabileasca relaţii optime şi deschise de cooperare cu părinţii acestor elevi, dar şi cu alţi
factori interesaţi de evoluţia unităţii şcolare şi a claselor acesteia din comunitatea locală, iar prin extensie din societate.
În acest fel, rolul profesorului nu se reduce strict numai la educaţia furnizată de la catedră sau în clasă pe care o conduce,
ci presupune o activitate de acest gen în fiecare contact interrelaţional cu elevii şi cu familiile sau tutorii legali ai acestora.
Profesorul are, deci, o poziţie aparte, unică, deoarece activează cu individualităţi psihice umane, aflate în prim proces
de formare şi informare, de unde derivă necesitatea unei maxime responsabilităţi privitor la comportamentul şi
intervenţiile sale educative.
Aceste idei ar putea fi un punct de pornire în îmbunătăţirea activităţii dascălului şi pentru sensibilizarea elevilor privind
complexitatea rolurilor educative ale acestuia. În procesul de proiectare, organizare şi conducere efectivă a activităţii
educaţionale, un rol deosebit de important îl au relaţiile profesor – elev şi profesor – familie. Acestea, nedesfăşurânsu-
se întotdeauna într-un cadru educaţional static, ci într-unul complex, afalat în permanentă schimbare. În acest fel, acesta
trebuie să reuşească să cultive o atitudine activă, interesată din partea elevilor şi să contribuie la formarea, consolidarea
şi menţinerea coeziunii grupului şcolar. O consecinţă imediată a modului în care se manifestă raporturile profesor –
clasă; profesor - elev ar fi tocmai reacţiile elevilor la sarcinile trasate de către acesta. Problemei relaţiilor dintre dascăl
şi familie i s-a acordat în ultima perioadă o atenţie sporită şi o importanţă tot mai mare, considerată de mine ca
binemeritată.
129
 O relaţie eficientă cadru didctic-părinte presupune, printre altele, o ascultare activă, respectiv, implicarea familiei în
acţiunile extraşcolare ale clasei, informări reciproce cu privire la evoluţia elevului, cultivarea şi practicarea toleranţei
reciproce vis-a-vis de un punct de vedere diferit. În relaţia angajată cu elevii este important ca un manager al clasei să
aibe în vedere urmatoarele aspecte: particularităţile de vârstă ale elevilor săi, ţinând cont de faptul că, uneori, elevul
manifestă o serie de atitudini contradictorii, dând dovadă uneori de o mare instabilitate emotivă, influenţabil de către cei
din grupul în care se integrează si devine sensibil la tot ceea ce se petrece în jurul său, îndeobşte în familie şi într-o mare
măsură şi la şcoală; să acorde fiecărui elev câte o responsabilitate şi cu precădere să urmărească modalitatea în care
acesta se achită de sarcinile, trasate. Evitând instalarea unui lider permanent al clasei. Sarcinile elevilor vor fi bine
delimitate, iar funcţiile de conducere vor alterna, astfel încât fiecare elev să primească diferite responsabilitati.
Oferă un model caracterial si comportamental elevilor sai, adaptandu-si si controlandu-si permanent reactiile,
atitudiniile, mimica. Un bun manager al clasei ajută în mod real elevii să se cunoască reciproc prin antrenarea
colectivului clasei în diverse activităţi extraşcolare, excursii, vizionări de spectacole, concursuri, cercuri. Aplică şi
interpretează anumite chestionare referitoare la cunoaşterea intereselor elevilor, a alegerii viitoarei profesii. Respectă pe
toţi elevii şi nu-i umileşte făcându-le acestora observaţii în faţa întregii clase. Tratează diferenţiat fiecare caz în parte
ascultând şi acordând o atenţie deosebită celor relatate de elev, fiind dispus să-şi schimbe opinia atunci când primeşte
argumentarea. necesară. Formează și cultivă deprinderi şi competenţe de muncă intelectuală totodată urmărind regimul
de viaţa al elevilor, comportamentul şi manifestarea acestora. Cunoaşte pe fiecare elev prin discuţiile individuale purtate
cu acesta şi elaborează fişa psihopedagogică de observare a elevului. Pregăteşte din timp orele, prin metode stimulative;
manifestă în relaţia cu întreaga clasă un comportament de tip empatic şi evidenţiază în faţa clasei pe acei elevi cu
distincţii şi cu un comportament ireproşabil. Controlează zilnic catalogul clasei, dacă nu cel puţin de două ori pe
săptămână, în vederea înregistrării absenţelor, a notelor elevilor şi analizează împreună cu aceştia eventualele probleme
apărute. Demersul de natură educativă cu un colectiv de elevi este greu de conceput fără prezenţa unui îndrumător
capabil să organizeze, conducă şi să coordoneze ansamblul influenţelor ce se exercită asupra membrilor grupului.
Activitatea de predare a fiecărui profesor presupune integrarea contribuţiei sale, armonizarea acesteia cu a celorlalţi
colegi profesori de la clasă şi mai ales orientarea şi adecvarea ei la modelul de personalitate pe care vrem să-l realizăm.
Acesta este rolul definitoriu al fiecărui cadru didactic responsabil, fiind deopotrivă angajamentul său faţă de clasa pe
care o conduce.
Funcţia managerilă îi sporeşte profesorului responsabilitatea, îi amplifică rolul şi îl aşează într-un anumit raport cu toţi
ceilalţi factori educativi. Aceasta îl apropie de elevii săi şi îi lărgeşte simţitor sfera de influenţă, adăugând la predarea
specialităţii şi rolul de coordonator al întregii activităţi a unei clasei din unitatea de învăţământ. Acestuia îi revine sarcina
de a urmări climatul de muncă al clasei, interesul şi emulaţia elevilor pentru învăţătură, aria lor de informare, stilul de
muncă, eficienţa activităţilor colective şi mai ales progresul fiecărui elev la fiecare obiect de învăţământ şi de la o etapă
la alta. Contribuţia sa fiind hotărâtoare prin modul în care ştie să organizeze şi să stimuleze dorinţa şi ambiţia elevilor
de a-şi îndeplini cu simţ de răspundere toate obligaţiile şcolare. A le insufla conştiinţa datoriei şi autocontrolul înseamnă
a-i ajuta să-şi înţeleagă corect statutul de şcolar şi să dobândească un comportament adecvat. Învăţându-i cum să-nveţe,
cum să-şi organizeze munca, cum să-şi formeze priceperi, deprinderi şi atitudini corespunzătoare în activitatea de
instruire, dascălul îi ajută de fapt să se integreze cu succes în colectivul şcolar şi să-şi găsească drumul propriu al auto-
realizării şi al auto-formării.
Legătura pe care managerul clasei o menţine cu ceilalţi profesori şi cu ceilalţi factori educativi, prin compararea clasei
sale cu celelalte clase şi mai ales prin raportarea rezultatelor la obiectivele stabilite pe şcoală, îl determină să devină
îndrumătorul real al adevăratei formări şi dezvoltări al elevilor, îmbinând calitatea de profesor cu cea de educator. Îi
ajută pe elevi să înţeleagă corect faptul că instruirea reprezintă principala cale de dezvoltare multilaterală, îi ajută să se
maturizeze şi să-şi conştientizeze principalele îndatoriri şcolare. Un bun manager al clasei este preocupat să-şi pună
clasa în legătură cu mediul social, cu viaţa şi cu problemele ei. Frumuseţea relaţiilor cu ceilalţi, utilizarea timpului liber,
bucuria de a trăi, nevoia de a cunoaşte, grija pentru păstrarea mediului natural, lupta pentru pace, prietenia şi solidaritatea
cu tineretul înaintat şi alte aspecte ale pregătirii elevilor pentru viaţa socială, se înscriu de asemenea printre obiectivele
principale ale muncii educative a dirigintelui la orice clasă. Conştiinţa politico-morală a elevilor va forma nucleul în
jurul căruia trebuie să se structureze principalele preocupări ale fiecărui tânăr, a-l ajuta să vadă însemnând a-l orienta în
viaţă.
Orice profesor bun urmăreşte realizarea unor obiective concrete cum sunt:
studierea şi cunoaşterea personalităţii elevilor;
organizarea şi educarea colectivului de elevi;
asigurarea succesului la învăţătură al tuturor elevilor şi întărirea disciplinei;
formarea şi dezvoltarea profilului moral al fiecăruia;
orientarea şcolară şi profesională a tuturor elevilor clasei;
130
organizarea timpului liber al elevilor;
coordonarea eforturilor educative ale tuturor profesorilor clasei şi asigurarea unităţii de cerinţe şi de acţiune.
Managerul clasei, în calitatea de coordonator al influenţelor exercitate asupra clasei sale, aduce la cunoştinţa celor
interesaţi, atât planul de măsuri stabilite, cât şi rezultatele obţinute pe diferite linii de acţiune: cunoaşterea elevilor;
rezultatele la învăţătură; aptitudini deosebite; măsurile educative întreprinse. Consiliul clasei poate sugera şi urmări
aplicarea unor măsuri diferenţiate pentru remedierea unor neajunsuri, sau pentru consolidarea unor tendinţe pozitive
înregistrate în conduita colectivului de elevi. Numai o activitate colectivă, condusă şi îndrumată cu grijă, poate cuprinde
şi satisface obiectivele complexe ale muncii educative puse în faţa colectivului. Activitatea extraşcolară a cadrului
didactic vine să lămurească şi să adâncească unele preocupări ale şcolii, consolidând cunoştinţele, priceperile şi
deprinderile şi stimulând interesele, înclinaţiile şi aptitudinile elevilor.
Activitatea practică a acestuia va cuprinde un sistem de acţiuni educative, organizate în funcţie de nivelul de dezvoltare
al elevilor clasei, de preocupările şi problemele care-i frământă la un moment dat, de faptele de viaţă care-i mobilizează
şi interesează. Astfel de acţiuni sunt:
organizarea unor întâlniri şi discuţii cu personalităţi culturale şi ştiinţifice;
vizite în instituţii culturale, muzee, expoziţii de artă, spre a le oferi elevilor posibilitatea de a cunoaşte concret sensul
unei munci desfăşurată cu pasiune;
dezbaterea unor fapte de viaţă, cunoscute de elevi pentru a le influenţa opiniile;
participarea la acţiuni şi evenimente importante care să consolideze deprinderi de muncă şi opţiuni şcolare şi
profesionale.
A fi educator, nu înseamnă a exercita o profesie de răspundere, înseamnă a împlini și mai ales a îndeplini o chemare, a
face un apostolat; înseamnă a-ţi exercita chemarea prin vocaţie. Profesorul ocupă, socialmente vorbind, un loc important
în activitatea educaţională ,deoarece contribuie într-o manieră esenţială la formarea personalităţii elevilor, la formarea
conduitei acestora în societate, la formarea lor ca indivizi şi cetăţeni, la pregătirea acestora în vederea integrării sociale
şi social-profesionale etc… Profesorul este parte indisolubilă a binomului educaţional de bază fondat pe relaţia care se
angajează şi manifestă între profesor şi elev / elevi. Discursul profesorului influenţează interacţiunea, prin operaţiile
logice pe care le conţine şi le provoacă: definire, desemnare, clasificare, comparare, deducţie, explicare, evaluare,
afirmare de opinii, dirijarea înţelegerii, gestionarea metodică a mijloacelor specifice, evitarea rutinei în modul de
conducere şi manifestarea atitudinii, sugerare şi sprijinire a fluenţei şi originalităţii ideilor. În modul de planificare,
proiectare a activităţii, profesorul insistă, nu pe probleme de conţinut informaţional, ci pe proceduri de interactivitate,
în realizarea obiectivelor propuse.
Profesorul Dan Potolea găseşte următoarele roluri principale, după funcţiile asumate şi împlinite în plan didactic: de
organizare şi conducere a clasei ca grup social, de consiliere şi orientare şcolară şi profesională, de îndrumare a activităţii
extraşcolare, de perfecţionare profesională şi cercetare pedagogică, de activitate socioculturală.
Formal, profesorului contemporan îi sunt atribuite o serie de roluri, în raport cu activitatea sa instructiv-educativ-
formativă, cu ipostazele aferente rezolvării diferitelor obiective ori funcţii pe care le ocupă şi de care răspunde și le
asumă, el fiind privit ca profesor de o anumita specialitate, ca diriginte - consilier, ca metodist, director, inspector școlar,
responsabil de catedra metodică, cerc pedagogic, membru al consiliului profesoral sau de administraţie, responsabil al
unui cabinet de specialitate, lider al unui grup de lucru în şcoală, coordonator sau membru al unui proiect de cercetare
complexă, delegat de către conducere în rezolvarea unei sarcini, animator cultural, membru în asociaţii ştiinţifice,
culturale, cercetător - practician, formator –metodist școlar.

BIBLIOGRAFIE
Dumitru Batâr, Sociologie, Editura Psihomedia, Sibiu, 2003
Gheorghe Tomşa, Repere privind activitatea educativă. Ghid metodologic, Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Bucureşti,
2001
Daniela Creţu; Adriana Nicu, Pedagogie şi elemente de psihologie, Editura Universităţii Lucian Blaga, Sibiu, 2004
Romiţă Iucu, Managementul şi gestiunea clasei de elevi, Editura Polirom, Iaşi, 2000
Mielu Zlate, Psihologia socială a grupurilor şcolare, Editura Politică, Bucureşti, 1972
Dan Potolea, Pedagogie. Fundamentări teoretice şi demersuri applicative, Editura Polirom, Iaşi, 2002

131
 MANAGEMENTUL CLASEI DE ELEVI

PROF. JALBĂ ECATERINA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ „IORGU IORDAN”, TECUCI

Extinderea semantică a conceptului de management poate fi benefică pentru orice ştiinţă socio-umană, în general, cât şi
pentru interpretarea educaţională, în special. Procesul de învăţământ are drept scop asigurarea nivelului de reuşită
minimală pentru fiecare elev în parte, în planul formării personalităţii sale, dar şi atingerea unei reuşite educaţionale,
din perspectiva cadrului didactic. Managementul clasei este o componentă intrinsecă a ştiinţelor pedagogice, în directă
interdependenţă cu teoria instruirii, în măsura în care actul educativ se manifestă ca act de conducere, aflat într-o solidă
unitate cu toţi factorii, cu toate funcţiile şi cu toate principiile care îl determină.
În sistemul social de educaţie şi învăţământ profesorii trebuie să se raporteze la cei pe care îi educă, să stabilească relaţii
de cooperare cu elevii şi părinţii acestora şi cu alţi factori interesaţi ai societăţii. Ei nu educă numai la catedră, în clasă,
ci prin fiecare contact relaţional cu copiii şi părinţii desfăşoară o muncă de creştere şi dezvoltare, de conducere şi
direcţionare. Activitatea cadrelor didactice se desfăşoară în faţa unor individualităţi psihice umane în formare. De aici
derivă necesitatea unei maxime responsabilităţi faţă de comportamentele şi intervenţiile educatorului.
Rolurile manageriale ale cadrului didactic în activitatea instructiv-educativă cu clasa de elevi, sunt de:
Planificare a activităţilor cu caracter instructiv şi educativ: determină sarcinile şi obiectivele pe variate niveluri, îşi
structurează conţinuturile esenţiale şi alcătuieşte orarul clasei, etc.;
Organizare a activităţilor clasei: fixează programul muncii instructiv-educative, structurile şi formele de organizare.
Cousinet a atribuit educatorului sarcina de a constitui şi determina climatul şi mediul pedagogic;
Comunicare a informaţiilor ştiinţifice: seturile axiologice sub forma mesajelor, stabileşte canalele de comunicare şi
repertoriile comune. Activitatea educativă implica de altfel şi un dialog perpetuu cu elevii ilustrat prin arta formulării
întrebărilor, dar şi prin libertatea acordată elevilor în structurarea răspunsurilor (merită să subliniem de asemenea şi
stimularea elevilor în facilitarea procesului de punere a întrebărilor). Dialogul elev-profesor necesită un climat
educaţional stabil, deschis şi constructiv;
Conducere a activității desfăşurate în clasă direcţionând procesul asimilării, dar şi al formarii elevilor prin apelul la
Normativitatea educaţională. Durkheim defineşte conduita psiho-pedagogică a educatorului prin intermediul noţiunii de
"dirijare" care facilitează construcţia sentimentelor şi a ideilor comune;
Coordonare în globalitatea lor a activităţilor instructiv-educative ale clasei, urmărind în permanenţă realizarea unei
sincronizări între obiectivele individuale ale elevilor cu cele comune ale clasei, evitând suprapunerile ori risipa şi
contribuind la întărirea solidarităţii grupului;
Îndrumare a elevilor pe drumul cunoaşterii prin intervenţii punctuale adaptate situaţiilor respective, prin sfaturi şi
recomandări care să susţină comportamentele şi reacţiile elevilor;
Motivare a activității elevilor prin formele de întăriri pozitive şi negative; utilizează aprecierile verbale şi reacţiile
nonverbale în sprijinul consolidării comportamentelor pozitive; orientează valoric prin serii de intervenţii cu caracter
umanist tendinţele negative identificate în conduitele elevilor; încurajează şi manifestă solidaritate cu unele momente
sufleteşti ale clasei;
Consiliere a elevilor în activităţile şcolare, dar şi în cele extraşcolare, prin ajutorare, prin sfaturi, prin orientarea culturală
şi axiologică a acestora. Un aport deosebit îl are intervenţia educatorului în orientarea şcolară şi profesională dar şi în
cazurile de patologie şcolară
Control al elevilor în scopul cunoaşterii stadiului în care se află activitatea de realizare a obiectivelor precum şi nivelele
de performanţă ale acestora. Controlul nu are decât un rol reglator şi de ajustare a activităţii şi atitudinii elevilor
Evaluare: măsura în care scopurile şi obiectivele dintr-o etapă au fost atinse prin instrumente de evaluare sumativă, prin
prelucrări statistice ale datelor recoltate şi prin elaborarea sintezei aprecierilor finale. Judecăţile valorice pe care le va
emite vor constitui o bază temeinică a procesului de caracterizare a elevilor.
Analiza managementului clasei se poate face tridimensional: din punct de vedere didactic, psiho-social și structural
(ergonomic, psihologic, social, normativ).
Dimensiunea Ergonomică
Investigaţiile realizate pe domeniul managementului clasei de elevi au început să atingă şi anumite subiecte considerate
pana în prezent elemente conexe procesului instructiv-educativ. Aceste probleme, dintre care le amintim pe cele ale
structurii ergonomice (dispunerea mobilierului din clasa, vizibilitatea şi pavoazarea sălii de clasa), nu pot fi considerate
132
ca secundare sau lipsite de importanta pentru succesul activităţii la catedra a cadrului didactic. Suporturile
investigaţionale moderne aduc probe certe în favoarea acestor dimensiuni, considerându-le fundamentale în economia
generala a procesului didactic, ca proces managerial. Analiza unor subiecte, cum ar fi cele anterior menţionate:
dispunerea mobilierului din sala de clasa, vizibilitatea, în sensul poziţionării elevilor în bănci şi pavoazarea sălii de clasa,
au determinat reconsiderarea unor structuri dimensionale ale managementului clasei de elevi.
Dispunerea mobilierului în sala de clasă
Mobilierul şcolar reprezintă o parte importanta a bazei tehnico-materiale a învăţământului şi, potrivit specialiştilor
domeniului, este compus dintr-o serie de piese de mobilă folosite în mediul şcolar, ca suporturi conexe, în scopul
îndeplinirii unor obiective educaţionale.
În compoziţia mobilierului şcolar intra atât piesele destinate locurilor de studiu şi de învăţare ale elevilor cât şi
mobilierului personal rezervat cadrului didactic. Din punct de vedere ergonomic mobilierul şcolar este realizat
corespunzător caracteristicilor psiho-somatice ale elevilor şi adecvat spaţiului de clasă, în timp ce dintr-o perspectivă
didactică, acesta trebuie instalat şi reglat după obiectivele instructiv-educative ale activităţii.
Istoricul mobilierului în sala de clasă datează încă din antichitate sub forma mesei simple, devine mobilier în epoca
medievale (în jurul catedralelor) şi poate fi considerată în accepţiunea sa modernă odată cu sistemul monitorial al lui
Bell şi Lancaster. În sistemul de învăţământ romanesc banca a fost introdusa în jurul anului 1830, în timp ce preocupările
faţă de subiectul ergonomiei şcolare nu au încetat să fie exercitate cu adevărat interes. Teoreticieni ca D. Brandza au
emis puncte de vedere constructive asupra variantelor moderne de mobilier şcolar.
Atributele moderne ale mobilierului sălii de clasă sunt după Ullich (1995): simplitatea, funcţionalitatea, durabilitatea
instrucţionalitatea şi modularitatea. Specialiştii în ergonomie şcolară sunt preocupaţi în momentul de faţă de realizarea
unui mobilier al sălii de clasa după standardele anterioare, care poate să ofere elevului atât autonomia funcţională cât şi
posibilitatea de organizare a activităţii educaţionale pe grupuri de elevi.
Un subiect predilect al preocupărilor privitoare la ergonomia spaţiului de învăţământ - clasa - este cel al modularităţii
mobilierului şcolar, astfel încât, acesta să poată fi organizat şi reorganizat, compus şi descompus, în funcţie de sarcina
didactică fundamentală şi de stilul educaţional al cadrului didactic. Spre exemplu, o dispunere a mobilierului în manieră
tradiţională, favorizează mai ales expunerea cadrului didactic şi atitudinea pasivă a elevilor şi se pretează la activităţi
educaţionale de tip predare-învăţare, prelegere. Din contra o dispunere a mobilierului pe sistem semicerc sau chiar oval,
schimba accentul interpersonal al relaţiei educaţionale, favorizând şi încurajând interacţiunile permanente şi activismul
elevilor,
Vizibilitatea
Reprezintă o substructură dimensională a managementului clasei de elevi, dependentă de ergonomia acesteia.
Vizibilitatea este o constantă ergonomică, apropiată de igiena şcolară şi presupune adaptarea spaţiului şcolar al clasei,
inclusiv al mobilierului la necesităţile somato-fiziologice şi de sănătate ale elevilor. Totodată, vizibilitatea este
condiţionată de dispunerea mobilierului în clasa de elevi (variabila spre exemplu în funcţie de orientarea după anumite
surse de lumina) şi de starea de sănătate a elevilor. La acest nivel avem în vedere copiii cu deficiente de vedere, cu
deficiente de auz, cu deficiente structurale ale scheletului precum şi copiii care din punct de vedere fizic sunt variabili
după înălţime.
Ţinând cont de aceşti parametri fizici, biologici şi medicali, într-o strânsă dependenta şi cu parametri de tip social şi
instrucţional, cadrul didactic va lua cele mai bune decizii rezultate din combinaţiile de alternative posibile. Selecţia se
va face printr-o susţinere criterială armonioasa, punându-se la acest nivel pe primul plan argumentele de tip medical şi
fizic. Este recomandabila şi aici stimularea unei dinamici a poziţiilor în ocupate în bănci de elevi, astfel încât permutările
respective să nu încalce legile biologice, fizice şi medicale anterioare dar, totodată, să nu contravină nici normelor
psihopedagogice , instructiv educative şi de socializare ale elevilor în sala de clasa.
Intervenţiile noastre anterioare, investite cu puternice accente teoretice, pot prinde contur practic numai în cazul unei
întreprinderi manageriale eficiente a cadrului didactic.
Amenajarea sălii de clasă
Cele mai interesante analize de nivel managerial nu exclud variabilele de mediu cultural-estetic ale clasei de elevi.
Cadrul didactic trebuie să respecte din punct de vedere managerial ideea ca, clasa, ca grup organizat poate să se identifice
la nivelul culturii manageriale prin intermediul unui element de individualizare ( o mascota, spre exemplu) şi să-şi
eficientizeze structura grupală interioara prin intermediul unui spaţiu (pereţii sălii de clasa, alte piese de mobilier decât
cele strict şcolare) amenajat după legile instructiv-educative, estetice dar, nu în ultimul rând, şi după cele manageriale.
Cultura grupală a clasei de elevi presupune promovarea atât a unor valori instrumentale cât şi a unor valori expresive
(sloganuri, simboluri, ceremonii, ajungându-se chiar pana la adevărate "ritualuri de socializare"), cele din urma
constituindu-se în adevărate fundamente pentru primele.
Dimensiunea psihologică
133
Elementele centrale ale dimensiunii psihologice sunt reprezentate de cunoaşterea, respectarea şi exploatarea
particularităţilor individuale ale elevilor. Ca substrat integrator factorul central este capacitatea de munca a elevilor
în clasa, concept utilizat în toate studiile de psihologia muncii şi în studiile de randament profesional.
Modul de concretizare structural-integrativa a capacităţii de munca a elevilor în legătura directa cu managementul clasei
de elevi se prezintă astfel:
capacitatea de învăţare (exp.: "învăţarea normativă");
trăsăturile de personalitate (competente sociorelaţionale)
Capacitatea de învăţare
Managementul clasei de elevi se preocupă de învăţarea în plan socio-relaţional şi normativ. Pentru a stabili momentul
optim când elevii pot lua contact cu sarcina de învăţare, sunt necesare câteva informaţii despre:
stadiul dezvoltării psihologice a copiilor;
concepţia despre învăţare şi asimilare;
analiza logico-cognitivă a conţinutului de învăţat (socio-moral);
Elementul primordial al capacităţii de învăţare îl reprezintă determinarea stării de pregătire a elevilor asimilata ca "nivel
de dezvoltare psihoeducaţională care face posibila abordarea cu succes a unor obiective sau sarcini de învăţare" (Dan
Potolea, "Curriculum", note de curs, Universitatea din Bucureşti, 1991). Aceasta este o precondiţie pentru succesul
actului de învăţare.
După opinia aceluiaşi autor, structura capacităţii de asimilare este condiţionată de următorii factori:
a.Nivelul dezvoltării biopsihosocial,
b.Starea de pregătire la nivel de abilităţi, cunoştinţe în raport cu un conţinut predeterminat;
c.Componenta motivaţională asimilată cu atenţia şi interesul.
Puncte de vedere apropiate cu privire la capacitatea de învăţare a elevilor sunt prezente şi în concepţia autorului Florea
Voiculescu, care în lucrarea "Ghidul directorului" (1997), coordonatori Aurora Toea şi Anca Butuca, Editura Balgrad,
Alba Iulia, prezintă următorii determinanţi structurali ai capacităţii de învăţare:
1. Resurse intelectuale: informaţia stocată în memoria de lungă durată, algoritmi de operare cu informaţia, strategii de
gândire;
2. Resurse reglatorii: trebuinţe de diferite niveluri, motive de diferite intensităţi şi forme, interese şi însuşiri ale voinţei
(calităţi);
3. Resurse comportamental - instrumentale: deprinderi, comportamente, conduite.
Resursele învăţării anterior prezentate pot fi exploatate în plan managerial de cadrul didactic, care prin cunoaşterea şi
distribuirea raţională a sarcinilor de învăţare (intelectuale sau social-valorice), în mod echilibrat pe obiective şi genuri
de activităţi, pe diferite perioade ale zilei şi ale anului şcolar, le poate converti într-o condiţie decisiva a eficientizării
activităţii cu clasa de elevi.
Fundamentele psihologice ale competentelor socio-relaţionale
Conştiinţa morală nu este o garanţie a comportamentului elevului. Observăm frecvent elevi care, cunosc principiile
morale sunt capabili să emită judecaţi valorice, dar nu acţionează conform acestora prompt în circumstanţele strict
definite. Normele şi principiile socio-morale ar trebui să se transforme în trăsături esenţiale de caracter.
Structural, elementul motivaţional care coaguleză întreaga teorie privitoare la fundamentarea psihologica a
competentelor sociorelaţionale, este convingerea ca element psihologic complex, cognitiv, afectiv şi voliţional.
Dacă primele două element sunt clare şi cunoscute mai îndeaproape cadrelor didactice, cel de-al treilea, voinţa reprezintă
în planul practic al formarii şi consolidării sale, un adevărat exerciţiu de măiestrie pedagogica şi manageriala.
Educarea voinţei
Problema voinţei este foarte importantă în cadrul educaţiei morale. Elevii înţeleg de obicei fundamentul bun al regulilor
stabilite de părinţii şi educatorii lor şi acceptă principiile morale dar, dacă voinţa lor nu este suficient de puternică, la un
prim şoc, la un prim obstacol, va apărea abandonul. Voinţa, reprezintă din punct de vedere psihologic, capacitatea fiinţei
umane de a depăşi obstacole care o împiedică atingerea unui obiectiv fixat. Conţinutul comportamentului voluntar este
foarte complex.
Dimensiunea socială
Clasa ca grup social prezintă următoarele caracteristici:
- întinderea clasei (mărimea) are în vedere numărul de elevi care compun grupul (de obicei 25-30, în cazurile cele
mai frecvente, 30-40 în cazurile cele mai inoportune, şi 20-22 în cazurile cele mai fericite) şi pune în discuţie extensia
numerica optima a acesteia;
- interacţiunea membrilor clasei, vizate fiind interacţiunile directe, nemijlocite şi multivariante. În capitolele care
vor urma vor fi analizate pe larg investigaţii amănunţite privitoare la multitudinea de interacţiuni din sala de clasă;

134
- scopurile atât cele pe termen scurt cât şi cele pe termen lung, sunt comune grupului clasă şi, prin intermediul
conştientizării acestora de către elevi, pot deveni motorul dezvoltării grupului pe perioada şcolarităţii; arta cadrului
didactic, ca manager în clasa constă în fixarea, pe lângă obiectivele şcolare formale şi a unei serii de obiective social-
afective pentru grupul de elevi, care vor determina consolidarea coeziunii acestuia;
- structura grupului poate fi analizată dual în ceea ce priveşte grupurile mici şi implicit clasa de elevi, atât ca
modalitate de legătură a membrilor grupului în plan interpersonal, cât şi ca ierarhie internă a grupului;
- compoziţia şi organizarea sunt rezultatul interacţiunii tuturor celorlalte caracteristici ale grupului, definitoriu din
punctul de vedere al acesteia fiind gradul de omogenitate sau de eterogenitate a clasei; din acelaşi indicator de dinamica
grupului clasă, mai poate fi derivată şi o altă caracteristică a acesteia, coeziunea acceptată ca fiind gradientul de unitate
al grupului, sau denumită uneori "sănătatea grupului".
Sintalitatea, înţeleasă ca personalitate a grupului respectiv şi investigată în literatura de specialitate româneasca de
profesorul Ioan Nicola, şi problematica liderilor, în cazul clasei, poate fi un subiect extrem de delicat, mai ales la nivel
de identificare, diagnoza şi coordonare din partea cadrului didactic. Ambele subiecte solicita mai mult decât oricare
dintre celelalte competentele manageriale ale profesorului sau învăţătorului.
La nivelul conducerii concrete a colectivului de elevi dinamica permanentă a grupului clasă poate constitui un remediu
atât împotriva rutinei pedagogice cât şi împotriva deficientelor de climat şcolar.
Individualizare, grupare şi organizare în clasă:
Profesorul Dan Potolea de la Universitatea din Bucureşti referindu-se la problema diversificării modalităţilor şi a
structurilor organizatorice în şcoală, abordează triadic această realitate educaţională:
Diversificare instituţională:diversificarea studiilor:organizatorică (teoretic, profesional,)cursuri opţionale;schimbarea
structurii clasei de elevi:clase de nivel;grupe de nivel;clase speciale;
Diversificare curriculară:învăţământ modular
Diversificare procesuală:individualizarea instruirii la nivelul clasei de elevi;
În legătură cu aceasta diversificare procesuală, obiect de studiu al managementului clasei de elevi, modurile de instruire
se prezintă sub trei asemenea forme: frontal, grupal, individual.
Frontal: porneşte de la perspectiva tratării clasei de elevi ca şi cum toţi elevii ar fi egali între ei. Această formă
organizatorică predispune la utilizarea metodelor expunerii şi a conversaţiei.
pot fi introduse anumite diferenţieri la nivelul tipului de întrebări formulate şi la nivelul timpului de organizare a
răspunsurilor;
Grupal: presupune organizarea elevilor (de la 2 la mai mulţi elevi) pe echipe în funcţie de anumite criterii (astfel
rezulta):grup omogen: elevii sunt incluşi în funcţie de interese, capacităţi, rezultate şcolare comune, şi dispun de:- sarcini
de instruire distribuite diferenţiat;- îndrumarea permanenta a cadrului didactic;- timp de instruire distribuit
neuniform;grup eterogen: elevii sunt incluşi posedând interese, capacităţi, rezultate şcolare diferenţiate, şi dispun de:-
sarcini de instruire diferenţiate sau comune (diferenţiate la nivel de dificultate şi chiar la nivel de conţinut);
Din punct de vedere pedagogic se recomandă o echilibrarea celor două forme. Grupul omogen este mai profitabil
din punct de vedere intelectual, în timp ce grupul eterogen este mai adecvat integrării sociale a elevilor.
Individuală: presupune respectarea individualităţii elevilor, adoptându-se sarcini de instruire în concordanţă cu nevoile
şi posibilităţile fiecărui elev, în parte.
Sarcina şi timpul de instruire
Variaţia sarcinii şi a timpului de instruire, ca elemente dominante ale organizării clasei de elevi din perspectiva
managementului clasei de elevi se realizează prin analiza următoarelor dimensiuni:
sarcina:comuna;diferenţiată:cantitativă;calitativă;
dirijarea instruirii riguroasă;comună; semiindependentă; diferenţiată, independentă;
timp:egal; diferenţiat;
stil de învăţare: inductiv;deductiv;practic;
motivaţie:extrinsecă; intrinsecă
Dimensiunea normativă
Profesorul Emil Păun de la Universitatea din Bucureşti defineşte normele ca fiind ansambluri de reguli care reglează
desfăşurarea unei activităţi educaţionale.
Particularizând problematica normativă la specificul clasei de elevi, putem desprinde câteva concluzii privitoare la rolul
constructiv al normelor în ceea ce priveşte organizarea internă a grupului, pe de o parte, şi în evaluarea externă a grupului
(judecăţi de valoare cu privire la comportamentele integrate şi la comportamentele deviante - pozitiv şi negativ), pe de
altă parte.

135
După aprecierile aceluiaşi autor, tipologia normativă cu relevanţă pentru clasa de elevi este următoarea: a. norme
explicite: sunt normele prescriptive, cunoscute, clar exprimate, b. norme implicite: sunt normele ascunse, care se
construiesc în cadrul grupului.
Normele explicite pot fi divizate la rândul lor în două categorii: norme constitutive, care decurg din caracteristicile
procesului de predare învăţare şi de transmitere a valorilor cunoaşterii (Normativitatea didactică) şi norme
instituţionale care decurg din prezentarea instituţiei şcolare ca instituţie socială. Ambele categorii de norme explicite au
rol de reglementare a activităţii şcolare (Păun, 1994). Normele explicite sunt sistemul de referinţă al organizaţiei grupale,
ele preexistând apartenenţei la grup a elevilor. Aplicarea acestor norme se face în mod uniform şi unitar pentru toţi elevii
şi, indiferent de caracterul imuabil al acestora, cadrul didactic trebuie să depună eforturi pentru a realiza trecerea lor
progresivă de la caracterul impus, coercitiv la cel acceptat, interiorizat. Unii specialişti în anatomie şi biologie (Sperry
1978) arătau că omul este construit chiar şi din punct de vedere somato-biologic să respecte anumite norme, evocat fiind
reflexul organismului la ritmurile biologice.
Normele implicite sunt ansambluri de reguli produse de viaţa în comun a grupului. Cele mai importante surse de
constituire a normelor de grup, prezentate şi de profesorul Emil Păun sunt:
interiorizarea normelor explicite, astfel încât acestea pot deveni normele grupului, nemaifiind simţite ca forme
exterioare de constrângere (prin intermediul acestui artificiu grupul informal poate căpăta valenţe informal);
"importul de norme" din afara şcolii şi a clasei astfel încât pot fi apelate alte valori normative;
interacţiunile din viaţa grupului (această sursă favorizează distincţia dintre o clasă şi o alta.
Explicaţia dată situării subiectului dedicat normelor grupului clasă în problematica managementului clasei are la bază
câteva aserţiuni privitoare la rolul managerial clar determinat al cadrului didactic:
modul de raportare al profesorului la cultura normativă (acesta acceptă normele implicite, le cunoaşte);
modul de realizare a impunerii normelor explicite (profesorul trebuie să ştie că uneori aversiunea elevilor nu este faţă
de ideea de normă ci faţă de stilul de aplicare al acesteia);
modul de funcţionare în paralel atât al normelor explicite cât şi a celor implicite ridică o serie de probleme, dintre care
conflictul normativ este cea mai dificilă pentru cadrul didactic;

BIBLIOGRAFIE:
Iucu, Romiță, ”Managementul clasei de elevi: aplicaţii pentru gestionarea situaţiilor de criză educaţională”, Editura
Polirom, Iași, 2006;
Nicola, Ioan, “Microsociologia colectivului de elevi", E.D.P., Bucureşti, 1974.
Pocora, Monica, ”Managementul clasei”, suport de curs elaborat în cadrul Programului de formare continuă CIPTIC,
POSDRU/87/1.3/S/57406, 2013
Sorin Cristea, Managementul organizatiei scolare,Editura Polirom,Iasi, 2000;

136
 SECȚIUNEA A II-A – PROIECTE DIDACTICE

ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREȘCOLAR

PROIECT DIDACTIC - ,,CAND, CUM SI DE CE SE INTAMPLA?”

PROF. AVRAMESCU TUDORIȚA ELENA

G.P.P. „VOINICELUL” SLOBOZIA, JUDEȚUL IALOMIȚA

NIVEL I: Grupa Mica

EDUCATOARE: Avramescu Tudorita Elena
TEMA ANUALA DE STUDIU: “ Cand, cum si de ce se intampla?”
TEMA ZILEI: “In gradina de legume.”
MIJLOC DE REALIZARE: Activitate integrata pe o zi
ELEMENTE COMPONENTE ALE ACTIVITATII INTEGRATE ( categorii de activitati):
ACTIVITATI DE DEZVOLTARE PERSONALA:
Intalnirea de dimineata: Salutul; Prezenta; Calendarul naturii; Noutatea zilei; Surpriza zilei; Mesajul zilei;
Rutine
Tranzitii
ACTIVITATI LIBER ALESE
Arta: “Borcanul cu muraturi”- lipire
Joc de masa: “Legume de toamna”- puzzle
ACTIVITATI PE DOMENII EXPERIENTIALE
DS: Cunoasterea mediului: “ Denumeste legume aleasa!”- joc didactic
DOS: Activitate gospodareasca: “Pregatim muraturi pentru iarna!”

JOC DISTRACTIV DE MISCARE: “Scaunele muzicale”

TIPUL DE ACTIVITATE: Consolidare de cunostinte priceperi si deprinderi
FORMA DE REALIZARE: Frontal, individual
OBIECTIVE OPERATIONALE:
ACTIVITATI DE DEZVOLTARE PERSONALA:
Sa recunoasca cum este vremea afara prin stabilirea corecta a jetoanelor specifice;
Sa raspunda corect la intrebari.

ACTIVITATI LIBER ALESE:

Arta:
Sa recunoasca culorile;
Sa-si formeze deprinderi tehnice de lipire a hartiei;
Sa-si dezvolte simtul practic si estetic.
Joc de masa:
Sa-si consolideze deprinderea motrica de a suprapune si a imbina;
Sa manuiasca corect materialele puse la dispozitie;

ACTIVITATI PE DOMENII EXPERIENTIALE:

DS: Cunoasterea mediului- consolidarea cunostintelor dobandite anterior
Sa recunoasca legumele alese;
Să răspundă cu promptitudine la întrebările puse;
137
Sa-si astepte randul intr-o sarcina data, fara sa-si deranjeze colegii.

DOS: Activitate gospodareasca: consolidarea priceperilor si deprinderilor insusite anterior

Să recunoască şi să denumească legumele de toamnă;

Să precizeze importanţa folosirii legumelor în alimentaţie;
Să dea exemple referitoare la prepararea şi conservarea legumelor;
Să stabilească reguli de igienă referitoare la conservarea şi consumarea legumelor;

JOC DISTRACTIV DE MISCARE: “Scaunele muzicale”

Sa execute exercitii vizand miscarea diferitelor segmente ale corpului;

Sa respecte regulile si sarcinile date;
Sa-si manifeste in timpul activitatii atitudini de cooperare si spirit de echipa.

METODE SI PROCEDEE: conversatia, explicatia, observarea, demonstratia,

Brainstorming-ul, exercitiul, jocul de proba, elemente de joc ( surpriza, miscarea, aplauzele, recompensa).
MATERIALE DIDACTICE:
ADP: Panou “Intalnirea de dimineata”, jetoane, pozele copiilor, calendarul naturii, imagini cu legume de toamna;
ALA: Arta: fise individuale, legume decupate, lipici;
Joc de masa: piese puzzle;
ADE: cos cu legume, banda rosie, borcane, farfurii, oţet, ulei, sare, etichete, marker, aparat foto, recompense, sare,
apa, legume taiate, sorturi;
ALA 2 Joc distractiv: scaunele, cd muzica.

BIBLIOGRAFIE:
“Curriculum pentru invatamantul prscolar” – 2009
“Activitatea integrata din gradinita” -2008
“Antologie de proiecte tematice pentru activitati integrate” – Ed.Diana 2009
“Revista Invatamantul Prescolar” Nr. 1-2/2011
SCENARIUL ZILEI
Asigur conditiile optime necesare desfasurarii activitatii: aerisirea salii de grupa, aranjarea meselor si
a scaunelelor, pregatirea materialului didactic. Dupa ce toti copiii au venit la gradinita ne pregatim pentru activitati.
ACTIVITATI DE DEZVOLTARE PERSONALA: Activitatea didactica debuteaza cu Intalnirea de dimineata:
Salutul zilei: Salut copiii si ii invit sa faca acelasi lucru prin exprimarea sentimentelor fata de colegi.
Prezenta copiilor: Strig numele fiecarui copil, si asezam pozele copiilor la panoul prezentei.
Calendarul naturii: Copiii aleg jetoanele potrivite si le asezam la panou.
Noutatea zilei: Le vorbesc copiilor despre ceea ce ne aduce anotimpul toamna.
Mesajul zilei: Indemn copiii sa caracterizeze anotimpul toamna.
Activitatea continua cu surpriza zilei, cu ajutorul careia captez atentia copiilor si realizez conexiunea afectiva a
acestora la continutul activitatilor ce urmeaza a fi desfasurate.
Anunt tema activitatii ( “In gradina de legume”) si obiectivele propuse in termeni accesibili prescolarilor (“ Prin
activitatea ce urmeaza sa o desfasuram, dorim sa o ajutam pe Zana Toamna sa isi duca la sfarsit treaba, tocmai de
aceea trebuie sa fim atenti, sa realizam tot ce ne cere pentru a pleca linistita din tara noastra. Vom descoperi legume de
toamna, le vom analiza, ne vom pregati camara cu muraturi, ne vom juca si vom dansa, pentru Zana Toamna”)
TRANZITIE: Momentul de tranzitie pentru trecerea la activitatile liber alese se realizeaza prin recitativul ritmic:
“De manute ne luam
Un rand mare noi formam
Si spre centre ne-ndeptam!”
Copiii sunt orientati spre centrele de interes: Arta si Joc de masa
ACTIVITATI LIBER ALESE ( ALA) : Anunt jocurile si activitatile ce urmeaza a fi desfasurate in fiecare centru de
interes, invitand grupa de copii sa le viziteze si sa-si aleaga tema dorita:
Arta: “Borcanul cu muraturi”- lipire
Joc de masa: “Legume de toamna”- puzzle

138
 Pentru fiecare centru de interes voi purta discutii referitoare la ceea ce urmeaza sa faca/ sa realizeze cu
ajutorul materialelor puse la dispozitie. Pe tot parcursul activitatii urmaresc modul in care copiii comunica pentru
realizarea sarcinii si modul in care utilizeaza materialele puse la dispozitie.
Cer copiilor sa faca scurte aprecieri si autoaprecieri si sa-si exprime opinia in legatura cu modul in care
comunicat si colaborat cu colegii.
TRANZITIE: Prin intermediul poeziei :”Legumele” se asigura tranzitia catre urmatorul eveniment didactic.

ACTIVITATI PE DOMENII EXPERIENTIALE: ( Cunoasterea mediului si Activitate gospodareasca):

Dirijez invatarea, respectand etapele metodice specific genului de activitate. Pentru inceput Zana Toamna isi face
aparitia in grupa si le cere copiilor sa o ajute sa isi termine toata treaba pana pleaca de la noi din tara. Vine pregatita cu
un cos cu legume, tocmai culese, pe care copiii trebuie sa le ghiceasca, prin intermediul unui joc, legati la ochi.
Explic copiilor regulile jocului, se realizeaza jocul de proba, pentru ca ei sa fie pregatiti si sa inteleaga foarte bine ce
au de facut.
Urmeaza jocul propriu- zis in care copiii legati la ochi, vin pe rand, isi aleg din cosul Zanei Toamna o leguma si o
analizeaza, o miros, apoi o denumesc.
Trecerea la urmatoarea secventa didactica “Activitatea gospodareasca” cu tema” Pregatim muraturi pentru iarna” se
realizeaza printr-o scurta tranzitie, ghicitoare despre muraturi („Gogonele, gogoşari/Varză, castraveţi mici, mari/În
borcane aşezate/Separat sau asortate/Pregătite sunt din toamnă/Ca să le mâncăm la iarnă !”)
Copiii descopera pe masute materialele puse la dispozitia lor (şorţuri, farfurii, legume, saramura ). Le explic modul in
care trebuie sa lucreze si ce trebuie sa faca, pentru ca la sfarsitul activitatii sa avem borcanele cu muraturi pregatite
pentru iarna.
Copiii trec la desfasurarea propriu-zisa a activitatii, supravegheati si ajutati, cand intampina dificultati.
In incheiere se fac aprecieri generale referitoare la modul de lucru si la comportamentul copiilor din timpul activitatii.
JOC DISTRACTIV DE MISCARE: “Scaunelele muzicale”
Scunelele sunt asezate la rand unul, langa celalalt. Cand se opreste muzica, copiii trebuie sa se aseze cat mai rapid pe
scaune, iar cel care ramane in picioare primeste o porunca.
La fiecare sfarsit de runda se scoate din joc cate un scaun. Dansul continua pana cand ramane un singur scaun,
castigator fiind copilul care reuseste sa se aseze primul.

PROIECT DE ACTIVITATE INTEGRATĂ - ,,PRIETENII OMULUI DE ZĂPADĂ“

PROF.ÎNV.PREȘC.: BEJGU VASILICA,

G.P.P. ,,PRICHINDEL”, AMARA, IALOMIȚA

DATA: 15.01.2019
GRUPA: Mijlocie ,,B”
EDUCATOARE: Bejgu Vasilica
TEMA ANUALĂ DE STUDIU:,,Când, cum și de ce se întâmplă?”
SUBTEMA: “ Jocurile copiilor iarna ”
TEMA ACTIVITĂȚII: ,,Prietenii omului de zăpadă“
TIPUL ACTIVITĂȚII: însușire de noi cunoștințe
FORMA DE ORGANIZARE: activitate integrată: frontal, pe grupuri, individual;
DURATA: o zi

SCOPUL:

139
 Dezvoltarea capacităţii de a se concentra şi de a asculta cu atenţie o poveste, precum şi exprimarea creativității prin
activitățile plastice.

ELEMENTE COMPONENTE ALE ACTIVITĂȚII INTEGRATE:

ADP:
-Întâlnirea de dimineață( salutul, prezența, calendarul naturii)
-Mesajul zilei: “ Un om de zăpadă de construiești, un prieten dobândești”
-Gimnastica de înviorare: “Cu patine, schiuri, săniuțe ne jucăm și cu bulgări de zăpadă aruncăm”
-Activitate de grup: “Piramida ghicitorilor”
-Tranziții: “Lunecuș, lunecuș, parcă-am fi la derdeluș”- joc de miscare

ALA 1:
1. Joc de rol:
Subiectul activității: “De-a țesătorii”
Mijloc de realizare: șnuruire
Obiective operaționale:
-să șnuruiască o căciuliță după indicațiile date.
Metode didactice: conversația, explicația, demonstrația, exercițiul.
Mijloace de învățământ: șabloane căciuliță, ace de plastic, fire de lână.
2. Știință:
Subiectul activității: “Elemente de iarna”
Mijloc de realizare: “ Caută și potrivește”
Obiective operationale:
-să continue șirul dupa modelul dat;
Metode didactice: conversația, explicația, demonstrația, exercițiul.
Mijloace de învățământ: tăbliță de joc , jetoane.
3. Joc de masă:
Subiectul activității: “Jocuri și sporturi de iarnă”
Mijloc de realizare: puzzle;
Obiective operaționale:
-să îmbine corect elementele, realizând imaginea completă;
Metode didactice: conversația, explicația, exercițiul.
Mijloace de învățământ: piese puzzle, imaginea model.
ADE:
DLC + DEC( Activitate integrată)
“PRIETENII OMULUI DE ZĂPADĂ”
1.DLC (Domeniul limbă și comunicare): “ Povestea omului de zăpadă” – Povestea educatoarei”

Obiective operaționale:
- Să audieze cu atenţie un text ;
-Să recunoască personajele din poveste;
-Să prezinte desfăşurarea evenimentelor pe baza ilustraţiilor,
Strategii didactice:
Metode și procedee: povestirea, conversația, explicația, problematizarea.
Mijloace de învățământ: siluete, tablă flipchart, imagini poveste.
Forme de organizare: frontal, individual.
2. DEC ( Educație plastică) : “Omul de zăpadă” – pictură ( amprentare cu bețișoare de urechi).
Obiective operaționale:
-să redea tema plastică dată;
-sa aplice tehnicile de lucru învățate, obținând silueta unui om de zăpadă.
Strategii didactice:
Metode și procedee: conversația, exercițiul, explicația, demonstrația.
Mijloace didactice: cartoane colorate, acuarele, bețișoare de urechi, șervețele.
ALA 2: “PARADA OAMENILOR DE ZĂPADĂ” – joc distractiv
Materiale didactice: costume
140
 BIBLIOGRAFIE:
Învățământul Preșcolar și Primar 3- 4/2013, Editura Arlequin;
Ghid Orientativ – Laura Mara Culea, Editura Diana;
Curriculum Pentru Învățământul Preșcolar- Editura Didactica Publishing House, 2009;
Pedagogie Presșcolară, Elisabeta Voiculescu, Editura Aramis;
Totul ... Pentru Copil (Ghid Pentru Educatoare), Prof. Rodica Gavra, Editura Diana.

Demersul didactic

Evenimentul Conținutul științific Strategii Evaluare

didactic didactice
1.Moment -aerisirea sălii de grupă; Conversația
organizatoric -aranjarea mobilierului sub formă de semicerc.
2. Captarea atenției Captarea atenției se va realiza cu ajutorul metodei Piramida, prin Observarea sistematică
intermediul căreia, copiii vor afla tema activității.
Conversația,
Explicația
3. Anunțarea temei și a Copiii vor fi anunțați că astăzi vor asculta o poveste nouă, iar
obiectivelor apoi vor picta un om de zăpadă cu ajutorul bețișoarelor de urechi.
Apoi vor trece la lucrul pe centre, unde vor avea de realizat Conversația
puzzle-uri, de șnuruit căciulițe și de completat tăblița cu piesele
care lipsesc. Explicația
Observația
4.Dirijarea învățării Activitate integrată
DLC(Educarea limbajului)- „Povestea omului de zăpadă”-
povestea educatoarei Conversația Aprecieri verbale

Se prezintă titlul poveştii: „Povestea omului de zăpadă”(Anexa

1), urmat de repetarea acestuia de către 2-3 copii. Explicația
Cu ajutorul siluetelor se va prezenta conţinutul poveştii. Voi
spune povestea clar, accesibil și expresiv pentru a putea trezi
emoţii şi pentru a asigura motivaţia învăţării.
Expresivitatea expunerii o voi realiza prin modelarea vocii,
schimbarea ritmului vorbirii pe parcursul expunerii, pauze logice, Demonstrația Evaluare orala
accentuări și scăderi ale intensităţii vocii, repetiţii, mimică și Exercițiul
gestică.

Tranziție:
„Pe urmele fulgilor de nea”
Explicația
DEC(Educație plastică) Observația sistematică
„Omul de zăpadă”- amprentare cu bețișoare de urechi.

Se stabilesc câteva reguli ce trebuie respectate:

-Să păstreze o poziție corectă a corpului în timpul lucrului. Explicația Aprecieri verbale
-Se execută exerciții de încălzire a mușchilor mici ai mâinii.
Se prezintă copiilor lucrarea model, urmataă de demonstrarea
frontală a tehnicii de lucru. După realizarea lucrărilor, copiii le Demonstratia Evaluare practică
vor așeza pe un panou, obținând astfel o expoziție dedicată
omului de zăpadă.

Tranziție: Exercițiul
„Câte unul, câte doi, mergem toți în pas vioi” –joc de mișcare

141
5.Asigurarea feedback- Activități alese 1: Conversația Probe practice
ului 1.Știință: „Elemente de iarnă” –caută și potrivește;
2. Joc de rol: „De-a tesătorii”- căciulița- șnuruire Explicația
3.Joc de masă: „Jocuri și sporturi de iarnă”- puzzle.
Metoda „Turul galeriei” Demonstrația

Exercițiul
6. Încheierea activității Activități alese 2: Conversația Aprecieri verbale
„Parada oamenilor de zăpadă”–joc distractiv
Jocul distractiv

Scenariul didactic

Programul va începe cu întâlnirea de dimineață, debutând cu salutul.

Salutul dintre copii se va realiza organizat, până ce toti copiii vor fi salutați.
Remarcând faptul că nu toti copiii din grupă sunt prezenți la grădiniță, educatoarea propune copiilor să facă
prezența pentru a-i identifica pe cei care lipsesc.
Apoi se alege meteorologul zilei care va completa calendarul naturii.
Activitatea de grup:
“Metoda piramidei”-joc
Tranziție: “Lunecuș, lunecuș, parcă-am fi la derdeluș”
Se trece la activitatea pe domenii experiențiale, unde copiii vor asculta “Povestea omului de zăpadă”, iar prin tranziția:
”Pe urmele fulgilor de nea”, vor trece la mese unde vor realiza oameni de zăpadă, folosind tehnica amprentării cu
bețișoare de urechi.
Tranziție: “Câte unu’, câte doi, mergem toți în pași vioi”
Copiii vor fi împarțiți pe grupe la centrele de interes: la centrul Joc de rol vor avea de realizat căciulița prin tehnica
șnuruirii, la centrul Joc de masă vor realiza un puzzle, iar la centrul ȘTIINȚĂ, vor realiza un șir de elemente după o
ordine dată.
Se vor executa exercițiile pentru încălzirea mușchilor mici ai mâinii: ”Plouă, cântăm la pian”, “mâinile în față,
deschidem și închidem pumnii”. Se va da semnalul de începere a lucrului. Pe parcursul activității se vor oferi indicații
cu privire la respectarea cerințelor și a tehnicilor de lucru.
Se vor da indicații acolo unde este cazul și se va nota numele copiilor pe lucrări.
La finalul activităților liber alese, copiii vor trece pe la fiecare centru și vor aprecia realizările proprii, dar și pe ale
colegilor. Când copiii au finalizat sarcinile primite, educatoarea face aprecieri individuale și colective.
La activitățile ALA 2, copiii vor participa la defilarea costumelor oamenilor de zăpadă.

Povestea omului de zapada Anexa 1

Aceasta este o poveste veche, veche, de pe vremea primului om de zăpadă.
Într-o iarnă friguroasă, cu mult omăt, un copil se juca singur în curtea din spatele casei. Nu avea prea multe jucării, dar
avea multă zăpadă, așa că nu se plângea. A început să facă bulgări: unu, doi, trei, mai mari, mai mici, apoi i-a așezat
unul peste altul, ca la un turn. S-a gândit apoi să decoreze turnul, dar tot ce a găsit prin curte au fost câțiva cărbuni, un
morcov înghețat rămas rătăcit prin grădină din toamnă, o căciulă veche și un ciot de mătură de prin magazie. Pe
înserat, copilul a intrat în casă, lăsând turnul de zăpadă singur, în grădina înghețată.
Zâna Iarna, care colinda lumea în sania ei trasă de cerbi albi, a zărit turnulețul care semăna foarte bine cu un om și în
glumă s-a gândit să-i dea viață pentru o noapte. Și așa a apărut primul om de zăpadă din lume.
Când s-a așternut liniștea, din pădurea din apropiere au început să sosească musafiri de noapte. Două căprioare
înfometate s-au apucat să scormonească prin zăpadă în căutare de frunze de varză sau știuleți de porumb uitați prin
grădină de gospodari. Iarna hrana este greu de găsit.
Omul de zăpadă le-a văzut și s-a gândit să le ofere nasul său portocaliu.
– Eu nu am nevoie de el. dar pentru voi poate fi o cină gustoasă! Căprioarele au primit bucuroase darul omului de
zăpadă.
Mai târziu, câteva păsărele s-au așezat pe capul omului de nea. Ar fi avut nevoie de câteva firicele de lână ca să-și
căptușească cuiburile reci.
– Cu mare drag! le-a răspuns el și s-a grăbit să împartă toată lâna din căciula cea veche cu păsările cerului.

142
Cât a fost noaptea de lungă, omul de nea a făcut cadouri celor din jurul lui: firele de paie le-a dat unor iepurași, iar
cărbunii unor pitici ai pădurii.
Spre dimineață, Zâna Iarnă l-a văzut stând cu totul despuiat. A înțeles ce s-a întâmplat și atunci, pentru bunătatea lui s-
a gândit să-i afere și ea un dar special: dragostea tuturor copiilor.
De atunci, Omul de Zăpadă este un simbol nelipsit al iernii… de cum dă prima zăpadă, toți copiii se grăbesc să ridice
oameni de zăpadă peste tot: pe străzi, în grădini sau în curțile caselor.

PROIECT DIDACTIC - „POVESTEA GLOBULEȚELOR”

PROF. ERDEI RAMONA FLORICA

G.P.P.NR.56, ORADEA

PROIECT DIDACTIC
DATA:
GRĂDINIȚA :G.P.P.nr.56,Oradea
EDUCATOARE: Erdei Ramona Florica
NIVELUL/GRUPA: 5-6/7 ani, Grupa mare D
TEMA ANUALĂ DE STUDII: Cum, când și de ce se întâmplă?
TEMA SĂPTĂMÂNII: Ghetuța cu surprize
TEMA ACTIVITĂȚII: „Povestea globulețelor”
ELEMENTE COMPONENTE ALE ACTIVITĂȚII INTEGRATE
- ADP: Întâlnirea de dimineață
- ALA 1: Bibliotecă – „Globulețe colorate”
Științe – „Găsește perechea
Joc de masă – „Labirint cu personaje”

- ADE: DLC – „Povestea globulețelor”;

DIMENSIUNII ALE DEZVOLTĂRII:
A . DEZVOLTAREA FIZICĂ, A SĂNĂTĂȚII ŞI IGIENEI PERSONALE
1. Motricitate grosieră și motricitate fină în contexte de viaţă familiare
B. DEZVOLTAREA SOCIO-EMOȚIONALĂ
4. Autocontrol și expresivitate emoțională
D. DEZVOLTAREA LIMBAJULUI, A COMUNICĂRII ȘI A PREMISELOR CITIRII ȘI SCRIERII
1. Mesaje orale în contexte de comunicare cunoscute
E. DEZVOLTAREA COGNITIVĂ ȘI CUNOAȘTEREA LUMII
2. Cunoștințe și deprinderi elementare matematice pentru rezolvarea de probleme și cunoașterea mediului
apropiat
COMPORTAMENTE VIZATE:
B. 4.1. Recunoaște și exprimă emoții de bază, produse de piese muzicale, texte literare, obiecte de artă etc.
C. 3.2. Demonstrează creativitate prin activități artistico-plastice, muzicale și practice, în conversații și povestiri
creative
D. 1.1. Exersează, cu sprijin, ascultarea activă a unui mesaj, în vederea înțelegerii și receptării lui (comunicare
receptivă)
E. 2.4. Efectuează operaţii de seriere, grupare, clasificare, măsurare a obiectelor
SUBDOMENII:
A.1. Dezvoltarea fizică
B.1. Dezvoltarea social
C.4. Creativitate
D.1. Dezvoltarea limbajului și a comunicării

143
E.2. Cunoștințe și deprinderi elementare matematice, cunoașterea și înțelegerea lumii
ASPECTE SPECIFICE:
B.1.4. Dezvoltarea comportamentului pro-social
D.1.1. Dezvoltarea capacității de ascultare și înțelegere (comunicare receptivă)
E.2.1. Reprezentări elementare matematice (numere, reprezentări numerice, operații, concepte de spațiu, forme
geometrice, înțelegerea modelelor, măsurare)
REPERE:
B.7: Copilul ar trebui să fie capabil să manifeste empatie față de celelalte persoane.
C.4: Copilul ar trebui să fie capabil să manifeste creativitate în activitățile zilnice.
D.1: Copilul ar trebui să fie capabil să asculte în scopul înțelegerii limbajului.
D.2: Copilul ar trebui să fie capabil să înțeleagă semnificația limbajul vorbit.
E.8: Copilul ar trebui să fie capabil să realizeze operații de seriere, grupare, clasificare a obiectelor.
INDICATORI:
Vorbește despre emoțiile celorlalți.
Schimbă conținutul unor povești cunoscute și introduce personaje create de el, schimbând astfel întregul fir al poveștii.
Participă la activități în care se citesc povești, povestiri pentru mai mult de 20 minute.
Participă activ la discuțiile dintr-un grup, ascultând și intervenind în conversație, exprimându-și opinia.
Povestește un eveniment sau o poveste cunoscută respectând succesiunea evenimentelor.
Sortează obiectele în categorii, clasificându-le și comparându-le în funcție de două criterii (mărime, culoare).
SCOPUL ACTIVITĂȚII: Dezvoltarea potențialului creativ și analitic prin activități literare, estetice și jocuri
didactice.
OBIECTIVE OPERAȚIONALE:
O1. Să identifice diferențele de culoare și formă ale globurilor;
O2. Să compună firul poveștii în conformitate cu evenimentele anterioare auzite;
O3. Să-și modifice propria poveste cu elemente noi, ori de câte ori i se cere prin comanda „Schimbă!”
O4. Să exemplifice emoția/scena identificată în cerința educatoarei
STRATEGII DIDACTICE:
a) Metode și procedee: conversația, exercițiul, observația,explozia solară joc distractiv, joc de rol, explicația,
munca prin cooperare,sursă online de joc wordall
b) Resurse materiale:
Pentru copii: cartonașe cu globulețe pe diferite culori, fișele cu labirintul cu personajele poveștii, puzzle, globulețe,
globulețul din polistiren, fișa de pictat „Globul din poveste”, tempera, pensule, palete, cană cu apă, scaune, perne,
globulețe Pentru educator: „Povestea Globulețelor”, globulețe, cutii, marionete,
Forme de organizare: frontal, individual, pe grupe
c) Metode și procedee de evaluare: observația sistematică
MIJLOC DE REALIZARE:
ALA 1 – exerciții cu material individual-jocuri online wordwall
DLC – povestea educatoarei

BIBLIOGRAFIE
Ionescu, M. (., Anghelescu, C., Boca, C., Herseni, I., Popescu, C., Stativa, E., . . . Novak, C. (2010). Repere fundamentale
în învățarea și dezvoltarea timpurie a copilului de la naștere la 7 ani. București: Vanemonde.
M.E.N. (2019). Curriculum pentru educația timpurie. București.
M.E.N. (2019). Suport pentru explicitarea și înțelegerea unor concepte și instrumente cu care operează curriculumul
pentru educația timpurie. București

SCENARIUL ACTIVITĂȚII
Copiii vor intra în sala de grupă în rând câte unul, aşezându-se în formă de cerc, intonând versurile:
Dimineaţa a sosit,
Noi la grădi am venit.
Pe pernuțe ne-aşezăm
Şi frumos ne salutăm.
Educatoarea va ține în mână un globuleț și va transmite un salut copiilor, însoțit de o apreciere: „Bună dimineața,
fluturașilor! Mă bucur că sunteți plini de bucurie și doritori să descoperim lucruri noi împreună!” Va iniția o discuție cu
copiii despre ce are în mână și ce semnificație are, anunțând că împreună vor descoperi povestea globulețului de Crăciun.
144
Înainte de toate, îi va invita pe copiii să răspundă salutului adresat de educatoare: „Bună dimineaţa, doamna
educatoare!”. Educatoarea va da globulețul copilului din stânga sa, urmând ca fiecare copil să îl salute pe copilul de la
care a primit globulețul și pe cel căruia i-o va da. Salutul se va face de la stânga la dreapta, cu glas tare, clar, uitându-se
unul la celălalt, transmițând globulețul și dându-și mâna, folosind forma de salut „Bună dimineața!” și numele colegului.
Înainte de a da mai departe globulețul, va spune și cum se simte astăzi.
Li se cere copiilor să identifice ziua din săptămână în care se găsesc. Drept urmare, li se va propune să completeze
împreună planșa – calendar, trecându-se ce zi este, ce an, ce lună, ce anotimp, cum e vremea afară, iar data va fi spusă
de educator. În continuare, se va completa tabelul cu prezență.
Educatoarea anunță tema zilei: Astăzi, dragi copiii, vom descoperi împreună povestea globulețului de Crăciun .”
Copiii vor fi invitați într-o călătorie imaginară, pentru a găsi adevărata poveste prin care a luat naștere globulețul de
Crăciun și motivul pentru care el este atât de diferit și de colorat. Subliniindu-se faptul că, atunci când se pleacă la drum,
este nevoie să se respecte nişte reguli, se vor accentua câteva dintre acestea, printr-o formulă specifică: ,,Mă aștept astăzi
de la voi să fiţi buni colegi, să vă ajutaţi între voi în caz de nevoie și să vorbiți pe un ton potrivit, pentru a nu deranja
persoanele din jur.”
Educatoarea se adresează copiilor: „Iar acum, înainte de a afla povestea globulețelor, trebuie să avem putere, așa
că trebuie să mergem la masă, să mâncăm ca să fim puternici.” Copiii vor fi aranjați doi câte doi, în coloane și se vor
îndrepta spre baie și apoi spre micul dejun, intonând cântecelul și dansând:
Mâinile sus, mâinile jos,
Stânga, dreapta, dansăm frumos,
Batem din palme, ne răsucim,
Dăm din cap și ne oprim.
Copiii se reașază în coloane, iar educatoarea va începe „marșul bucuriei”. Ei vor marșa spre centre așezându-se la locul
indicat de recompense.
Educatoarea rostește câte un vers, iar copiii îl repetă, făcând ca soldățeii:
Stâng! Drept! Stâng! Drept!
Eu mă plimb cu bucurie
Căci așa îmi place mie
Și mereu sunt fericit
Căci mă simt tot mulțumit.
Stâng! Drept! Stâng! Drept!
Copiii se așază pe scăunelele aranjate în semicerc, de dinainte pregătite de educatoare. În fața semicercului va fi
așezată scena de teatru de păpuși. Educatoarea le va oferi o piesă de puzzle, ce ascunde o recompensă mai târziu și va
lectura povestea „Povestea globulețelor”, în activitatea DLC, folosindu-se de marionetele „tata”, „fiica”, „băiețelul” și
„regina”. Dialogul va fi nuanțat prin folosirea marionetelor, dar și a vocilor. Apoi prin metoda explozia solară copii vor
răspunde la întrebări legate de poveste.
Finalizându-se povestea, copiii vor fi invitați să enumere personajele, să povestească evenimentele cronologic și să
exprime gânduri și sentimente față de momentele poveștii, în funcție de indicațiile primite. Se vor face aprecieri față de
modul de lucru și se va oferi a doua piesă de puzzle.
Se va continua cu ALA 1, pe cele trei centre, introduse prin analogii: Tatăl i-a rugat pe copii să îl ajute să
sorteze globulețele să vadă câte mai are de făcut, să găsească perechile pentru a le pune în cutiuțele lor speciale. La jocul
de masă (labirint), copiii vor trebui să găsească personajele poveștii, în funcție de imaginea din josul labirintului. La
științe, ei vor găsi perechea potrivită dintr-un grup de cartonașe întoarse. La bibliotecă, copiii vor sorta globulețele în
funcție de coloare și le vor pune în patru categorii distincte.Apoi se vor juca jocul distractive ,,Continuă tu!,,în care ei
vor continua pvestea sau vor schimba.La finalul activității se fac aprecieri față de modalitatea de lucru și le va cere
copiilor părerea despre activitatea preferată și motivul pentru care consideră acest lucru. Pentru fiecare activitate
finalizată li se va oferi a treia piesă de puzzle pentru o recompensă ulterioară. Educatoarea le va reaminti copiilor de
poveste, nuanțând faptul că globulețe pe care le-au găsit și sortat anterior au fost pictate de către fetița din poveste.
Încheierea activității integrate se va face prin oferirea de către educator a ultimei piese de puzzle, oferind
recompensa zilei: un globuleț personal din polistiren, pe care îl pot picta exact cum își doresc. Ei vor decide dacă vor
duce globulețul acasă sau dacă îl vor pune în brăduțul grupei.
După formularea aprecierilor individuale și colective față de activitatea integrată, copiii vor merge la baie și la
masă, intonând un cântecel de Crăciun, învățat de ei în activitățile anterioare.

DESFĂȘURAREA ACTIVITĂȚII

145
ETAPELE CONȚINUTUL STRATEGII DIDACTICE
ACTIVITĂŢII ȘTIINȚIFIC
1.MOMENT Se asigură condițiile necesare desfășurării activității: aerisirea sălii de
ORGANIZATORIC grupă,aranjarea scăunelelor , așezarea teatrului de păpuși,marionete.
2. CAPTAREA Se va realiza cu personajul „regina”, care va purta o Conversația
ATENȚIEI conversație cu copiii despre starea lor și le va prezenta
în continuare vor afla povestea globulețelor de Crăciun
pe care aceștia le pun în brad an de an.
3. ANUNȚAREA Copiii vor fi anunțați, tot de regină, că trebuie să fie atenți personajele care Conversația, explicația
TEMEI ȘI A apar în poveste, care sunt
OBIECTIVELOR evenimentele, ca la final să poată spune cum au apărut
globulețele în bradul de Crăciun.
4. DIRIJAREA DLC- Povestea educatoarei: “Povestea globulețelor” Povestirea, explicația
ÎNVĂȚĂRII Cu ajutorul teatrului și a marionetelor voi expune povestea asigurându-mă
că la final copiii vor putea desprinde mesajul acesteia, vor putea identifica
personajele și comportamentele acestora.
5. OBȚINEREA Prin intermediul metodei exploziei stelare voi fixa conținutul poveștii, Explozia stelară, conversația, explicația
PERFORMANȚEI copiii vor răspunde la întrebări :
- Cum se numește povestea ?
- Unde se aflau copii?
- Cine a realizat globul?
- Când împărăteasa i-a vizitat cum au reacționat copii ?
- Ce învățăm din această poveste?
6. ASIGURAREA ALA1 Regina le spune copiilor faptul că tatăl din poveste i-a rugat să îl Conversația, explicația, exercițiul
RETENȚIEI ȘI A ajute să sorteze globulețele, să vadă câte mai are de făcut, să găsească
TRANSFERULUI perechile pentru a le pune în cutiuțele lor speciale și să îi găsească pe
copii și globulețul acestora ca să îl ajute la treabă.
La jocul de masă (labirint), copiii vor trebui să găsească personajele
poveștii, în funcție de imaginea din josul labirintului:
https://wordwall.net/resource/7462849 (anexa 2)

La științe, ei vor găsi perechea potrivită dintr-un grup de cartonașe întoarse:

https://wordwall.net/ro/resource/17483410/%c8%99tiinta-gaseste-perechea
(anexa 3)

La bibliotecă, copiii vor sorta globulețele în funcție de

coloare și le vor pune în patru categorii distincte:
https://wordwall.net/resource/7460505 (anexa 4)
7. EVALUAREA În încheierea activității copiilor li se vor citi primul fragment din poveste și Joc distractiv ,,Contină tu!,,
ȘI ÎNCHEIEREA li se
ACTIVITĂȚII vor oferi personaje sau situații de la care ei să creeze
povestea în continuare.
Povestitorul va avea în mână un globuleț, pe care îl va
oferi la întâmplare altui coleg, atunci când educatoarea va spune
„Pasează!”.
Cel care are globul în mâna, va trebui să inventeze o
poveste pe baza a ceea ce a auzit anterior.
Se cere unui copil să reia explicațiile primite
realizează jocul de probă împreună cu încă doi copii și
cu regina. Educatoarea va putea spune „Schimbă!”, moment în care copilul
cu globulețul în mână va trebui să schimbe povestea, replica sau ideea
pe care a prezentat-o anterior.Apoi se vor face apreiceri colective asupra
desfășurării activității ,se vor oferi recompense.
146
Anexa 1 – „Povestea globulețelor”

A fost odată un meșter sticlar. Toată ziua lucra în atelierul lui ca să îi poată hrăni pe cei doi copii: o fetiță și un băiat.
Mama lor se prăpădise demult, iar meșterul încerca să-i crească așa cum știa că și-ar fi dorit ea.
Copii erau cuminți și încercau și ei să ajute cum puteau mai bine. Fata avea grijă de casă, iar băiatul încerca să
deprindă meșteșugul tatălui său.
Într-o bună zi băiatul s-a gândit să-i facă o surpriză părintelui său și a încercat să facă singur un vas. Dar oricât s-a
străduit, vasul nu a căpătat forma pe care și-o dorea, ci a rămas doar un balon de sticlă. De teamă să nu își supere tatăl,
băiatul i-a pus o mică agățătoare de sârmă și i l-a dăruit surioarei să se joace cu el.
Fetița moștenise de la mama sa talentul de a picta, așa că în serile lungi de iarnă, stând în fața focului, a pictat micul
balon de sticlă. Peste agățătoarea de sârmă a pus o delicată panglică roz luată de pe o rochiță veche.
Când l-a terminat, a dat fuga să-l arate tatălui ei. Tocmai atunci la ușa atelierului se oprise un alai mare și strălucitor.
Chiar împăratul și împărăteasa țării veniseră să vadă sticlăria făcută de meșter, despre a cărei frumusețe se dusese
vestea în tot regatul.
Emoționată, fetița s-a pitit după bradul ce străjuia intrarea. De teamă să nu spargă micul balon pictat, l-a strecurat între
crengile bradului.
Când să treacă pragul, împărăteasa și-a aruncat ochii spre brăduț și s-a oprit exclamând:
– Ce-i minunăția asta?!
A întins mâna să-l ia, dar fetița îl ținea strâns. Sfioasă a ieșit în fața împărătesei:
– Este jucăria mea, înălțimea voastră! Fratele meu a făcut-o și eu am pictat-o. După ce s-a gândit o clipă, i-a întins micul
balon împărătesei:
– Dacă vă place așa de mult, vi-l dăruiesc. Mama mea, Dumnezeu s-o odihnească, spunea că atunci când îi faci cuiva o
bucurie, îngerii zâmbesc!
Împărăteasa s-a aplecat și a sărutat, cu lacrimi în ochi, copila pe frunte.
– Îți mulțumesc, fată frumoasă! Mama ta avea mare dreptate, dar nu pot sa îți iau jucăria. Când am văzut-o în brăduț m-
am gândit că aș putea-o folosi să împodobesc bradul de Crăciun de la palat. Așa că am să vă rog să faceți cât de multe
puteți până în Ajun, iar eu am să vă răsplătesc pe măsură.
Când au văzut invitații la marele bal cât de frumos era bradul împodobit cu micile baloane de sticlă pictată, s-au grăbit
cu toții să-i comande meșterului pentru anul și pentru anii următori. Pentru că semănau cu globurile de cristal ale
vrăjitorilor, dar erau mult mai mici, toată lumea le-a spus:
globulețe.
Așa că meșterul și copiii lui nu au mai avut niciodată grija zilei de mâine, iar urmașii lor fac și astăzi globulețe și aduc
culoare și strălucire multor brazi de Crăciun.

Anexe pentru centre ALA1 (WORDWALL)

147
 PROIECT DE ACTIVITATE - ,,PRIMĂVARA ÎN GRĂDINA DE LEGUME”

PROF. ÎNV. PREȘC. GAVRA MIHAELA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ ,,AVRAM IANCU”– STRUCTURĂ G.P.P. NR.44, ORADEA,
BIHOR

DATA: 13. 05. 2021

GRUPA: Mică A
EDUCATOARE: Gavra Mihaela
TEMA ANUALĂ DE STUDIU: ,,Cine și cum planifică/organizează o activitate?”
TEMA SAPTĂMÂNII: ,,Băiatul și fata pregătesc salata”
CATEGORIA DE ACTIVITATE: ADP+ALA I + ADE
TEMA ACTIVITĂȚII: ,,Primăvara în grădina de legume”
MIJLOC DE REALIZARE: activitate integrată ( activitate pe centre + joc didactic)
TIPUL ACTIVITĂŢII: consolidare și sistematizarea cunoștințelor și deprinderilor însușite
DIMENSIUNI ALE DEZVOLTĂRII:
B.1. Interacțiuni cu adulții și cu copiii de vârste apropiate;
C.2. Finalizarea sarcinilor și a acțiunilor (persistență în activități);
E.2. Cunoștințe și deprinderi elementare matematice, cunoașterea și înțelegerea lumii.
COMPORTAMENTE VIZATE:
B1.2. Demonstrează abilități de solicitare și de primire a ajutorului în situații problematice specifice;
C.2.1. Realizează sarcinile de lucru cu consecvență;
E.2.1. Copilul ar trebui să fie capabil să demonstreze cunoașterea numerelor și a numerației.
SCOPUL ACTIVITĂŢII:
Consolidarea capacității de a constitui mulțimi după criteriile date în limitele 1-3 și sistematizarea cunoștințelor și
deprinderilor însușite.

OBIECTIVE OPERAȚIONALE:
-să recunoască cifrele în concentrul 1-3;
- să ordoneze crescător și descrescător legumele cu numerele în limitele 1-3 ;
- să raporteze numărul la cantitate și cantitatea la număr în limitele 1-3;
- să verbalizeze acțiunile efectuate, folosind un limbaj matematic adecvat;
- să utilizeze corect tehnicile însușite anterior;
- să urmărească cu atenție explicarea etapelor de lucru pentru a le putea aplica în realizarea temei.

148
 METODE ŞI PROCEDEE DIDACTICE: conversația, explicația, jocul, demonstrația, exercițiul, lucrul individual,
în grupuri mici, tehnica ,,comunicării rotative’’, metoda cubului, Turul galeriei.
MATERIALE DIDACTICE ŞI MIJLOACE DE ÎNVĂŢĂMÂNT: coșulețe, baloane, jetoane cu cifre, jetoane cu
legume timpurii, legume timpurii decupate, ecusoane, fișe cu legume punctate, cub, creioane colorate, creioane de
colorat, machetă, coșulețe, hârtie creponată, lipici, legume timpurii pentru salată.
FORMA DE ORGANIZARE: Frontal, individual, pe grupe
DURATA ACTIVITĂȚII: 40 min
ELEMENTE DE JOC: surpriza, întrecerea, mânuirea materialelor, aplauzele, cubul, baloanele, recompense.
REGULILE JOCULUI:
- Copiii vor fi împărțiți în trei echipe (echipa salatelor, echipa ridichilor și echipa cepelor), echipele vor răspunde pe
rând la fiecare probă.
- Fiecare răspuns corect va fi recompensat cu o bulină; va câștigă echipa care va acumula cele mai multe buline.
- Dacă un copil nu poate da răspunsul corect, poate fi ajutat de un coechipier.
SARCINA DIDACTICĂ: Preşcolarii vor avea de numărat și format mulţimi în limitele 1-3. Fiecare echipă va
răspunde corect la sarcinile didactice de la cele patru variante ale jocului didactic, pregătite de către grădinar .

DESFĂȘURAREA ACTIVITĂȚII

Evenimentul didactic Conținutul științific Metode și procedee didactice

1. Moment organizatoric - aerisirea sălii de grupă

2. Captarea atenției
- așezarea mobilierului și a materialelor necesare pentru buna desfășurare a Conversația
activității.
- intrarea copiilor în sala de grupă Comunicarea rotativă
Debutează cu momentele zilei și etapele activității: Întâlnirea de dimineață, Conversația
Salutul, Prezența, Calendarul naturii, Activitatea de grup -cu ajutorul
metodei Diamantului voi purta o discuție cu copiii despre anotimpul Metoda Diamantului
primăvara.

Noutatea zilei - se prezintă elementul surpriză, macheta realizată sub forma Surpriza
unei grădini cu legume timpurii, iar în grădină un grădinar care este ostenit
de atâta muncă și are nevoie de ajutorul copiilor pentru a aduna legumele și
pentru alte sarcini pe care acesta le-a lăsat doamnei educatoare.
3.Anunţarea temei şi Se anunță tema activității, obiectivele activităților în termeni accesibili Conversația
enunțarea obiectivelor copiilor și modul de desfășurare al acestora.
4. Reactualizarea Voi trasa copiilor câteva sarcini:
cunoștințelor -Numărăm crescător de la 1 la 3;
-Numărăm descrescător de la 3 la 1.
DOMENIUL ȘTIINTĂ - Activitate matematică
5. Prezentarea optimă a Explicarea și demonstrarea jocului:
noului conținut și dirijarea Se explică copiilor modul de desfășurare al jocului. La acest joc copiii sunt Explicația
învățării împărțiți în trei echipe: echipa salatelor, echipa ridichilor, echipa cepelor .
Sarcina didactică: Preşcolarii vor avea de numărat și format mulţimi în
limitele 1-3. Fiecare echipă va răspunde corect la sarcinile didactice de la
cele patru variante ale jocului didactic, pregătite de către grădinar .
Elemente de joc: surpriza, mânuirea materialelor, aplauzele, baloanele, cubul,
recompense. Conversația
Jocul de probă
Se execută jocul de probă de către un copil; se vor face observații și precizări
suplimentare, pentru a se asigura că au fost înțelese regulile jocului și sarcina
acestuia. Copiii care realizează și verbalizează corect sarcina sunt răsplătiți
cu aplauze din partea colegilor.
Desfășurarea propriu-zisă a jocului . Demonstrația
Sarcini de rezolvat
149
 TULBURAREA DE DEZVOLTARE A LIMBAJULUI

GABRIAN TEODORA LAVINIA-PROFESOR LOGOPED

C.J.R.A.E. CLUJ

Copilul dezvoltat normal, în primul an de viaţă ar trebui să dobândească achiziţiile cele mai sugestive de limbaj:
Gânguritul (lalaţiunea) (0-1an)
Exprimarea printr-un singur cuvânt (1-2 ani)
Primele propoziţii (2-3 ani)
Apariţia propoziţiilor complexe (3-4 ani)
Apariţia limbajului conversaţional (4-5 ani)
Însuşirea totală a limbajului şi a pronunţiei corecte a acestuia (5-6 ani)
Cei mai importanţi îndrumători dar şi observatori ai dezvoltării copilului sunt părinţii!
Ei trebuie să cunoască comportamentele tipice pentru fiecare vârstă, dar şi semnalele care arată că ceva nu e înregulă!
Un copil cu retard de limbaj(= întârziere în dezvoltarea limbajului), până la vârsta de 3 ani foloseşte un numărredus de cuvinte, pe care le pronunţă alterat şi nu poate forma
propoziţii simple, deşi nu prezintă:
deficienţă mentală, senzorială sau motorie;
malformaţii ale organelor fonatoare;
leziuni cerebrale dobândite;
probleme de dezvoltare generală specifice;
carenţe educative grave
Un copil care are un vocabular limitat la sfârşitul celui de -al doilea an, dar este capabil să îşi comunice nevoile pringesturi, să arate în cărţi spre obiectele numite de adult şi să
urmeze indicaţii simple, cel mai probabil că NU are o întârziere semnificativă în dezvoltare (tip-autism), dar are totuşi o întârziere de limbaj, care nu este deloc de neglijat,
fiindcă o întârziere de limbaj netratată va afecta copilul mai târziu-la școală, la nivel social, EMOȚIONAL, chiar dacă are un coeficient de inteligență ridicat, una din
consecințele grave după vârsta de 7 ani poate fi chiar o întârziere psiho-cognitivă ușoară dobândită, dificultăți de învățare (dislexo-disgrafia)!!!
Însă în cazul în care nu a reuşit să îşi însuşească nici măcar cuvintele elementare şi înţelegerea mesajelorlimbajului, atunci ne putem gândi la tulburări de limbaj patologice!
În literatura de specialitate sunt descrise 2 tipuri de tulburări de dezvoltare: tulburarea limbajului expresiv (de exprimare) şi tulburarea mixtă a limbajului receptiv şi expresiv
(de înţelegere şi exprimare). Tulburarea mixtă a limbajului receptiv şi expresiv este o problemă specifică dezvoltării limbajului la nivelul căruia se manifestă perturbări
semnificative de înţelegere şi producere a limbajului.

Există semne de alarmă care ne arată că dezvoltarea copilului este anormală:

ani:
interes redus pentru mediu şi pentru cei care au grija de el;
contact al ochilor şi zâmbet redus;
absenţa răspunsului la sunete;
absența gânguritului la sfârşitul primului an;

152
eşecul în încercările de a merge la 15 luni;
eşecul în a folosi mâinile pentru a manipula şi explora obiectele.
ani:
interes redus faţă de alţi copii;
folosire limitată a cuvintelor şi gesturilor pentru a-şi comunica nevoile;
vorbirea repetitivă non-comunicativă sau ca un papagal;
joc fără scop, foarte des repetat (exp. Se concentrează doar asupra unor părţi ale unor obiecte, cum ar fi roţi,mânere, întoarcere obsesivă a paginilor unei cărţi fără a încerca
să recunoască şi să privească conţinutul).
ani:
vorbire dificil de înţeles;
joc puţin sau deloc imaginativ;
interes redus în interacţiunile sociale;
dificultăţi în alergat sau în păstrarea echilibrului;
dificultăţi în folosirea creioanelor sau foarfecelor, în manipularea obiectelor mici.
Pentru a elimina suspiciunile și diagnosticul patologic este foarte indicat a face cel puțin 2 vizite la medicul specialist în neuropsihiatrie infantilă (prima vizită se va face cât
mai curând posibil- la 2/3 ani; iar cea de-a doua vizită, chiar dacă la prima vizită NU s-a pus un diagnostic patologic, ci doar unul de întârziere în dezvoltarea limbajului - după
maxim 2 ani- la 4/5ani pentru a fi urmărită evoluția și dezvoltarea limbajului copilului din această perioadă)!!!
La vizita medicală este importantă pentru medic observarea copilului, dar cea mai importantă este descrierea cât mai amănunțite făcută de părinte (deorece timpul necesar
acordat observației, de obicei este mai mic, ideal ar fi o urmărire îndelungată a copilului –cel puțin o săptămână și în diverse medii!)
Pentru o evaluare cât mai eficientă și pentru un diagnostic cât mai corect este recomandat să faceți o listă de acasă cu TOT ceea ce vă deranjează și v-a pus semne de
întrebare, dar și filmulețe surprinzând copilul în acele momente care vă ridică semnele de întrebare, și în momentele bune ale copilului- când dansează, când se joacă în
casă, afară/în parc cu copiii,în conversațiile cu adulții...etc!!!
La recomadarea medicului specialist, importante sunt și investigațiile neurologice specifice (EEG/encefalograma)!!!
http://www.ted.com/talks/lang/ro/aditi_shankardass_a_second_opinion_on_learning_disorders.html
O dată cu apariția și diagnosticarea întârzierii în limbaj, se va începe cât mai curând posibil terapia limbajului specifică, care va fi realizată/sub îndrumarea unui
logoped/psihopedagog!!!
Mai jos este prezentat un plan de terapiei specific acestei tulburări:

Planul de terapie pentru înţelegerea şi exprimarea limbajului, va urmări dezvoltarea limbajului pe 3 niveluri :
Pronunţia
Formarea vocabularului
Formarea propoziţiilor şi frazelor
Într-o şedinţă de terapie care durează de regulă de la 1 oră până la 1h.30min/zi (în funcție de caz) se vor atinge toate cele 3 niveluri, în funcţie de nivelul de dezvoltare al fiecărui
copil.
Pronunţia.
Pentru învăţarea pronunţiei sunetelor se va începe cu vocalele, apoi cu sunetele cele mai uşor de pronunţat la cele grele şi se încheie cu grupurile consonantice.
Se va urmări ordinea sunetelor, în fucție de regiunea de articulare:
VOCALELE: A, E, I, O, U, Ă, Â.
PRIMA REGIUNE DE ARTICULARE:

153
P, B, M
F,V
A-II-A REGIUNE DE ARTICULARE:
T, D, N
L, R
S, Z, Ţ
Ş, J
CE, CI, GE, GI
A-III-A REGIUNE DE ARTICULARE:
C,G,H
CHE, CHI, GHE, GHI
GRUPURILE DE VOCALE: OU, AI, EI, AE,EA,EU...etc
GRUPURILE CONSONANTICE: PR, BR, FR, VR, TR, DR, CR, GR, SC, ST, FL, CL, PL, etc. Mod de lucru:
-se depistează sunetele „problemă” și se lucrează, de obicei, în ordinea prezentată mai sus, astfel:
-se alătură câte o vocală sunetului -se formează silaba simplă (PA-PE-PI-PO-PU-PĂ-PÂ)- se formează silaba dublă (PAPA-BABA...etc)- se formează cuvinte
monosilabice/bisilabice/polisilabice în poziție inițială/mediană/finală( PAT- APĂ-CAP)- se lucrează cuvintele bisilabice și polisilabice după modelul anterior- se formează
structuri simple/propoziții simple (PE PAT, ÎN PAT, DUPĂ...PE PAT E O PATĂ...etc)- poezioare/rime simple (PIC-PIC-PIC, M-A UDAT UN PIC)!
Fiecare silabă-cuvânt-propoziție se va emite de către copil de minim 3 ori consecutiv (exp: PA-PA-PA, PAT-PAT-PAT,DUPĂ PAT-DUPĂ PAT-DUPĂ PAT...etc)

Formarea vocabularului
Pentru dezvoltarea vocabularului se porneşte de la a învăța/recunoaște denumirea de:
obiecte: uşă, masă, scaun, dulap, fereastră, pat, canapea, telefon, aragaz, frigider, aspirator, păpușă, mașină etc -
se învață prin arătarea de obiecte concrete sau imagini și folosirea întrebărilor simple: pas1: ARATĂ ușa! (cu degetul), pas 2: DĂ-MI păpușa! pas3: CE ESTE ASTA/ CE VEZI
AICI?
persoane din jurul copilului: mama, tata, bunicii – se învață la masa de lucru prin poze cu aceștia folosind pas1: ARATĂ mama!, pas2:CINE ESTE AICI?
părţile corpului uman – se învață cu imaginile acestora și alternativ cu realiatea – pas 1: ARATĂ nas! pas 2: CE ESTE ACESTA?
categorii: culori, fructe, legume, animale sălbatice/domestice, instrumente muzicale, îmbrăcăminte, plante,mobilier...etc – se învață cu ajutorul imaginilor și prezentatului
în formă concretă: pas1: ARATĂ măr! pas2: DĂ-MI
măr! pas3: CE ESTE mărul? pas 4: după învățarea tutror fructelor/legumelor...etc- se explică în cuvinte puține și clare grupele și denumirea lor apoi se vor potrivi: POTRIVEȘTE
mărul la grupa lui!
acţiuni: bea, mănâncă, doarme, merge, se joacă, se spală pe mâini/pe dinți/pe față etc – se învață arătându-i
imagini cu acestea : pas 1: ARATĂ bea! sau ARATĂ bea apă/suc..etc! pas2: CE FACE? (răspuns:BEA apă, SE SPALĂpe mâini etc)
stările sufleteşti (imagini cu feţe care exprimă bucuria, plânsul, supărarea) - se învață arătându-i imagini cu aceste expresii sau imitând noi expresiile: pas1: ARATĂ „ se
bucură”/bucuria pas2: CE FACE băiatul? (răspuns: RÂDE/PLÂNGE. etc)
însuşirea locaţiilor: prin joc se vor învăţa mai întâi conceptul AICI/ACOLO - exp:se pun două obiecte de același fel (2 mașinuțe) în cameră unul aproape și unul departe și se
trimite să arate sau să aducă: ARATĂ mașinuța de AICI!/DĂ mașinuța de ACOLO dar și prin corectarea în vorbirea curentă!
apoi locaţii din locuinţă (în baie, în dormitor, etc), din afara locuinţei (pe stradă, la grădiniţă, la magazin, etc)- imagini: pas1 : ARATĂ (unde este) în baie! pas 2: UNDE ESTE
AICI?
-conceptele MARE/MIC, GROS/SUBȚIRE, LUNG/SCURT, ÎMBRĂCAT/DEZBRĂCAT.....etc - se învaţă prin comparaţie, parcurgându-se mai multe etape:

154
mai întâi se începe cu 2 obiecte de aceeaşi formă, culoare, textură cu alte 2 obiecte ce se diferenţiază doar prin mărime, pentru a înţelege exact comparaţia mare-mic (lung/subțire
etc) şi nu diferenţa de culoare, formă;
Cerințe: ARATĂ creionul mic,mare!- DĂ-MI creionul mic, creionul mare!- CUM ESTE creionul acesta?
în a-II-a etapă se trece la două grupuri de obiecte- mari şi mici- de aceeaşi formă şi culoare (exp: cercuri mari şi mici, mingi mari şi mici, etc)
Cerințe: Încercuiește obiectele mari sau Colorează obiectele mari și taie cu o linie pe cele mici
în a- III-a etapă se folosesc obiecte mari şi mici, care de data asta diferă ca formă, culoare, grosime (exp: un cerc mic galben şi un pătrat mare roşu; o pisică şi un elefantant)
Cerințe: Colorează obiectele mici!

Formarea propoziţiilor şi a frazelor

Când copilul a achiziţionat suficiente cuvinte şi se poate exprima printr-un singur cuvânt e necesar să se treacăla nivelul următor:
la formarea propoziţiilor simple (PISICA BEA LAPTE, AFARĂ ESTE ZIUĂ), apoi complexe, formarea structurilor gramaticale (timpuri verbale,gen/nr...etc) realizarea
dialogului- interacţiune socială, purtarea unei conversaţii.
Povestitul după imagini/cărți povești atractive cu ilustrații mari, ghidându-l cu întrebări ajutătoare (exp: CE POVESTE ESTE? (Scufița Roșie); CINE ERA S.R? (R: S.R. era
o fetiță îmbrăcată în roșu); CU CINE VORBEȘTE S.R.?(R: Cu mama ei); UNDE O TRIMITE MAMA EI? (R: Mama o trimite la bunică pentrucă este bolnavă ca să-i ducă
mâncare); CE-I SPUNE MAMA EI? (R: Să nu vorbească cu nimeni pe drum); UNDE AVEA BUNICUȚA CASA? (R: În pădure) CINE TRĂIA ÎN PĂDURE? (R: Lupul) etc).
De preferat este să ne alcătuim noi întrebările pas cu pas și răspunsurile anterior, apoi lucrăm povestea cu copilul pentru a-l putea îndruma în răspunsuri clare și scurte!

La toate acestea, mai sus prezentate, se va adăuga de către părinți stimularea continuă a copilului în mediulîn care trăiește, prin jocuri specifice vârstei nivelului de
dezvoltare (puzzel-uri 2/4/6/9/12/24 piese etc,
incastre lemn, cărticele cu imagini mari și clare, jocuri de construcție- lego, colorarea desenelor mari, ușoare- apoi treptat a celor mai grele – de preferat cu creione colorate
triunghiulare groase- nu hexagonale de o calitatebună, pictură, sport-dans, înnot etc).

NOTĂ: Atitudinea, intonația vocii în timpul terapiei va fi FERMĂ, TON ușor ridicat! Întrebările se vor adresa de 2 ori consecutiv, așteptând maxim 10 secunde răspunsul, a-
3-a oară dacă răspunsul nu va veni vom arăta/da noi răspunsul și vom relua a-4-a oară întrebarea- imitând copilul răspunsul.
Dacă terapia va fi timpurie și pașii prezentați mai sus vor fi lucrați în această manieră, intervenția copilului vafi una de succes!!!

PROGNOSTICUL este în general bun! Întârzierile de limbaj se lichidează cu vârsta, în cele mai multe cazuri fără simptomatologie reziduală.
Durata lichidării întârzierii este determinată de etiologia şi forma clinică. Formele sechelare au o evoluţiediferită în funcţie de profunzimea și sediul leziunii.
Până în jurul vârstei de 6-7 ani, dacă nu există alte cauze medicale, copilul ar trebui să recupereze întreg limbajul-receptiv/expresiv-conform copiilor de vârsta lui!

155
 PROIECT DE ACTIVITATE INTEGRATĂ

PROF.ÎNV.PREȘC. ION MĂDĂLINA-VALENTINA

G.P.P. ,,PRICHINDEL” AMARA, IALOMIȚA

GRUPA: Mijlocie „A”

NIVELUL: I
TEMA ANUALĂ:“CÂND, CUM ȘI DE CE SE ÎNTÂMPLǍ?”
TEMA SĂPTĂMÂNALĂ:”Jocurile copiilor iarna”
TEMA ZILEI:”Omul de zapada”
FORMA DE REALIZARE: integrata
FORMA DE ORGANIZARE: ACTIVITATE INTEGRATĂ: ADP+ALA +MP+ADE (DS+DOS)+ MM
TIPUL ACTIVITĂŢII: FORMARE DE PRICEPERI ŞI DEPRINDERI
FORME DE ORGANIZARE:frontal, pe grupuri, individual

CATEGORII DE ACTIVITATI IMPLICATE:

I.ACTIVITATI DE DEZVOLTARE PERSONALA:
Întâlnirea de dimineaţă: ,,Buna dimineata, copii frumosi!”
Rutinele:”Impreuna toti gramada facem oameni de zapada”(deprinderea de a se juca impreuna)
Tranziţiile:
Se realizează prin cântecele:”Daca vesel se traieste”, “Omul de zapada”, “Saniuta fuge”, “Cad fulgii de nea”-dans euritmic
MOMENTUL POVESTILOR:”Povestea omului de zapada”
II.ACTIVITATI LIBER ALESE
1. Ştiinţă: “Oameni de zapada colorati”-sortare de jetoane
2. Joc de masă: ,,Jocurile copiilor iarna”-puzzle
3. Joc de rol: ”Bulgarasi pufosi”

III.ACTIVITATI PE DOMENII EXPERENTIALE

1.DOMENIUL STIINTE- Activitate matematica:”In perechi le asezam si pe partii noi plecam”-(Formare multimi dupa
forma, culoare, marime)-joc didactic

2.DOMENIUL OM SI SOCIETATE –ACTIVITATE PRACTICA- ,,Omul de zapada “ -lipire

IV.MOMENT DE MISCARE:“Cad fulgii de nea”-dans euritmic

ACTIVITATI DE DEZVOLTARE PERSONALA:

156
INTALNIREA DE DIMINEATA:,,Buna dimineata, copii frumosi!”
OBIECTIVE OPERATIONALE:
-Sa utilizeze formule de salut adecvate momentului zilei;
-Sa sesizeze absenta sau prezenta unui coleg;
-Sa indentifice simbolurile adecvate caracteristicilorzilei(vreme,anotimp)
-Sa raspunda adecvat la comenzile motrice date;
-Sa colaboreze cu cei din jur in realizarea activitatilor de grup;
STRATEGII DIDACTICE
Forme de organizare:frontal, in perechi, individual
Evaluare:continua prin observare curenta si apreciere verbala;
Metode și procedee: conversația, problematizarea;
Mijloace didactice:surpriza, ecusoane, calendarul naturii
ACTIVITĂȚI LIBER ALESE
1.STIINTA:
Subiectul activitatii:,,Oameni de zapada colorati’’-sortare de jetoane, nasturi.
Mijloc de realizare:Sortare de jetoane si nasturi
Obiective operationale:
Sa recunoasca culoarea fiecarei caciulite si a fiecarui nasture.
Sa utilizeze corect materialele puse la dispozitie;
Sa manifeste spirit de colaborare in realizarea sarcinilor.
Strategii didactice:
-Metode si procedee didactice: conversatia, explicatia, demonstratia.
-Mijloace de invatamant: Carticica “Oameni de zapada colorati”, “caciulite colorate”, nasturi.
-Forma de organizare: individual
-Evaluare: a) continua prin observare curenta si apreciere verbala;
b) finala prin analiza si afisarea carticelelor la panou grupei ;
2.JOC DE MASA:
Subiectul activitatii:,,Jocurile copiilor iarna”-puzzle
Mijloc de realizare:puzzle
Obiective operationale: .
- Sa reconstituie intregul din bucati.
- Sa descrie imaginea obtinuta.
- Sa recunoasca si sa denumeasca sportul de iarna reprezent in imagine;
-Metode si procedee didactice:conversatia, explicatia, demonstratia.
-Mijloace de invatamant: imaginea propriu-zisa, puzzle confectionat.
-Forma de organizare:grupuri mici, individual.
-Evaluare: a) continua prin observare curenta si apreciere verbala;
b) finala prin analiza puzzle-lor
3.JOC DE ROL:

157
Subiectul activitatii: „Bulgarasi pufosi”
Mijloc de realizare:
Obiective operationale:
-Sa-si insuseasca rolulcofetarului asumandu-si responsabilitatile acestuia;
-Sa patrunda cat mai profund in ”pielea personajului”.
-Metode si procedee didactice:conversatia, explicatia, demonstratia,
-Mijloace de invatamant:Sortulete, bonete, aluat de prajituri, nuca de cocos.
-Forma de organizare:individual
-Evaluare: a) continuă prin observare curentă și apreciere verbală;
ACTIVITATI PE DOMENII EXPERENTIALE:
DOMENIUL STIINTE - Activitate matematica ”In perechi le asezam si pe partii noi plecam”-(Formare multimi dupa forma, culoare, marime)-joc didactic
DIMENSIUNI ALE DEZVOLTARII:Reprezentări matematice elementare, pentru rezolvarea de probleme și cunoașterea mediului apropiat.

COMPORTAMENTE VIZATE:
-Identifică prin comparare, mărimea (mare – mic) sau cantitatea (mult/-e – puțin/-e) obiectelor de același tip.
-Seriază obiecte de același fel într-un șir.
-Identifică, cu sprijin, categorii de obiecte, ființe și le grupează după un criteriu.
-Recunoaște unele cantități ale unor obiecte.

Obiective operationale:
O1-Să formeze grupe de obiecte după criteriul culorii ;
O2-Să formeze grupe de obiecte după criteriul formei(braduti, norisori, case, saniute)
O3-Să formeze grupe de obiecte după criteriul mărimii (mare, mijlociu, mic);
O4-Sa ordoneze oamenii de zapada de la cel mai mic la cel mai mare.
O5-Să formeze grupe cu 1 obiect, respectiv cu 2,3 obiecte asociind cifrele corespunzătoare.
O6-Să foloseasca un limbaj matematic adecvat;

Strategii didactice:
-Metode si procedee didactice:conversaţia, exerciţiul, observaţia, explicaţia, demonstraţia, problematizarea,
algoritmizarea, expunerea.
-Mijloace de invatamant:”peisaj de iarna”, jetoane:braduti, saniute, norisori, oameni de zapada, pahare de plastic cu
“oameni de zapada colorati”, bilute colorate, clestisor de plastic, imagini cu oameni de zapada de marimi diferite, siluete
oameni de zapada.
-Forma de organizare:frontal, individual.
-Evaluare: continua prin observare curenta si apreciere verbala;

DOMENIUL OM SI SOCIETATE –„OMUL DE ZAPADA”-LIPIRE

158
 DIMENSIUNI ALE DEZVOLTARII:
-Finalizarea sarcinilor și a acțiunilor (persistență în activități)
-Activare și manifestare a potențialului creativ.

COMPORTAMENTE VIZATE:
-Realizează sarcinile de lucru cu consecvență;
-Demonstrează creativitate prin activități practice.

OBIECTIVE OPERATIONALE:
O1. Să denumească materialele și instrumentele de lucru puse la dispoziție;
O2. Să exerseze deprinderile tehnice specifice activității practice: selectarea materialului, asamblare, lipire pentru
redarea temei propuse;
O3. Să realizeze lucrarea respectând etapele de concepere a acesteia;
O4. Să mânuiască corect materialele pentru realizarea sarcinilor;
O5. Să exprime impresii, trăiri afective și idei proprii legate de tema dată;
STRATEGII DIDACTICE:
-Metode și procedee didactice:conversația, explicația, demonstrația, exercițiul, munca individuală, Turul galeriei;
-Mijloace de învățământ:coşuleţe cu partile componente ale omului de zapada, farfurii de carton pe care sunt lipite peisaje de iarna, lipici, zapada artificiala, lucrarea
model.
-Forma de organizare: frontal, pe grupuri mici, individual;
-Evaluare: a) continuă prin observare curentă și apreciere verbală;
b) finală prin analiza lucrărilor.

MOMENT DE MISCARE:
Activități recreative: „Cad fulgii de nea”-dans euritmic
OBIECTIVE OPERAȚIONALE:
O1. să participe cu plăcere la activitatea propusă;
O2. să execute mișcările sugerate de versuri;
O3.să exprime impresii, trăiri afective și idei proprii legate de tema dată.
STRATEGII DIDACTICE:
-Metode și procedee didactice:jocul de rol, jocuri muzicale,conversația, explicația
Mijloace de învățământ:calculator
-Forma de organizare: frontal.
-Evaluare: a) continuă prin observare curentă și apreciere verbală.
BIBLIOGRAFIE: *** Curriculum pentru educație timpurie 2019
Activităţi matematice în grădiniţă - ghid practic- Magdalena Dumitrana, Editura Compania, Bucureşti, 2002

SCENARIUL ZILEI

159
Copiii sunt invitati in sala de grupa unde vor gasi, spre surprinderea lor, un deosebit decorde iarna.
Intalnirea de dimineata se va desfasura prin discutii libere axate pe starea afectiva a copiilor, pe atmosfera din grupa, pe mediul educational pregatit si pe mediul extern-
completarea calendarului naturii, realizarea prezentei prin asezarea albinutelor prezente.
Salutul de dimineata se va realiza prin salutul copiilor catre educatoare prin atingerea unei imagini de pe usa:ex.inimioara-imbratisare, palma:salut cu mana etc.
Apoi se face prezenta copiilor, fiecare copil isi ia albinuta dupa ce isi aude numele strigat si o pune pe panou, ramanand astfel pe covor doar albinutele copiilor absenti;
Completarea calendarului naturii se realizeaza cu elemente specifice acestuia: data, ziua , luna, vremea, anotimpul.
Gimnastica de inviorare se realizeaza printr-un cantecel prezentat la calculator “Daca vesel se traieste”, unde se vor executa diferite miscari de incalzire a muschilor.
Se prezinta noutatea zilei : ”Povestea omului de zapada”
Prin urmatorul moment se urmareste sporirea interesului copiilor pentru activitate, intarirea motivatiei si inducerea unei stari afective pozitive: ”Omul de zapada”
In continuare vom desfasura ”In perechi le asezam si pe partii noi plecam”-(Formare multimi dupa forma, culoare, marime)
-joc didactic in cadrul activitatii matematice.
Dupa finalizarea acestei activitati , tranzitia se va realiza prin cantecelul “Omul de zapada” apoi prescolarii se vor aseza la masute si vor lipi oamenii de zapada.
Vom face trecerea catre centrele de interes in functie de ecusoanele din piept prin tranzitia “Bat din palme”
Fiecare centru va avea mascota lui, care se regaseste si pe ecusonul copiilor: ,,Echipa schiorilor”, ,,Echipa patinatorilor ”si ,,Echipa oamenilor de zapada”.
Dupa ce copiii au ajuns la centrul ales, vor denumi materialele pe care le-au gasit si li se vor explica sarcinile pe care le au de indeplinit oferindu-le ajutor celor care intampina
dificultati.
Se vor efectua exercitii pentru incalzirea musculaturii: ”Miscam degetelele, batem tare palmele........”
Educatoarea prezinta si explica sarcinile de la fiecare centru de interes, supravegheaza si ofera explicaţiile necesare, ajutandu-i pe cei care au nevoie de sprijin. Dupa finalizarea
lucrarilor efectuate in cadrul activitatilor libere alese, se va face ,,Turul galeriei”, iar prescolarii vor aprecia lucrarile realizate in cadrul fiecarui centru.
Activitatea se va incheia printr-un dans:”Cad fulgii de nea”
In incheierea activitatii, educatoarea va face aprecieri asupra modului de lucru si a participarii la activitati a copiilor si vor fi rasplatiti cu bomboane.
Nr. Elementul Obiective Centre/ Etape de Unități de conținut Strategii didactice Evaluare
crt component al operaționale desfășurare
activității integrate
1. ADP -Sa utilizeze formule de salut Întâlnire de dimineață Se creeaza conditiile pentru desfasurarea
adecvate momentului zilei; “Omul de zapada” activitatii integrate;
-Sa sesizeze absenta sau Se aranjeaza mobilierul pe centre de
prezenta unui coleg; activitate;
-Sa indentifice simbolurile Are loc ,,Intalnirea de dimineata” si
adecvate caracteristicilorzilei activitatile specifice acesteia:
(vreme,anotimp) Salutul : ,,Buna dimineata , copii frumosi!”,
-Sa raspunda adecvat la initiat de educatoare si continuat de copiii. Conversatia
comenzile motrice date; Calendarul naturii; copiii sunt intrebati ce zi
-Sa colaboreze cu cei din jur este azi, care sunt zilele saptamanii, care este
in realizarea activitatilor de data, luna si anul acestei zile. Se schimba
grup; placutele calendarului, iar apoi sunt puse
Rutine intrebari despre anotimpul iarna.
Prezenta:Fiecare copil isi ia albinuta dupa ce
3. Tranziție isi aude numele strigat si o pune pe panou,

160
 ramanand astfel pe covor doar albinutele -continuă prin
copiilor absenti; observare curentă
Gimnastica de inviorare se realizeaza printr- și apreciere
un cantecel prezentat la calculator “Daca verbală.
vesel se traieste” ,unde se vor executa diferite
miscari de incalzire a muschilor.
In cadrul Activitatii de grup copiii sunt
invitati sa spuna la ce se gandesc atunci cand
aud rostite aceste cuvinte “jocurile copiilor
iarna”
Mesajul zilei: Educatoarea le va spune
copiilor ca tema zilei de astazi este ,,Omul de
-Să execute mișcările zapada”
sugerate de versuri; R:”Impreuna toti gramada facem oameni de Problematizarea
- Să asculte cu plăcere zapada”(deprinderea de a se juca impreuna)
cântecelul; T:“Saniuta fuge”-joc cu text si cant

2. ALA Sa recunoasca culoarea Ştiinţă: Educatoarea le prezinta copiilor cele trei

fiecarei caciulite si a fiecarui “Oameni de zapada centre deschise: Joc de masa, Joc de rol, Evaluare continua
nasture. colorati” -sortare de Stiinta si mascotele acestora(schiori, Conversatia
Sa utilizeze corect materialele jetoane patinatori, oameni de zapada), iar apoi le Frontala prin
puse la dispozitie; Joc de masă: explica pe scurt ce au de facut in cadrul Explicatia observarea modului
Sa manifeste spirit de ,,Jocurile copiilor fiecarui centru, acestia se vor indrepta spre de lucru si prin
colaborare in realizarea iarna”-puzzle centrul corespunzator, prin tranzitia “Bat din observarea
sarcinilor. palme clap-clap-clap/Din picioare trap-trap- rezultatelor finale
Joc de rol: ”De-a trap/Ne invartim, ne rasucim si spre centre (puzzle, prajituri
- Sa reconstituie intregul din cofetarii”- noi pornim. Tranzitie “bulgari de
bucati. Facem Dupa ce copiii au ajuns la centrul ales, vor zapada”, “Carticica
- Sa descrie imaginea prajituri denumi materialele pe care le-au gasit si li se Explicatia oamenilor de
obtinuta. vor explica sarcinile pe care le au de zapada colorati”)
- Sa recunoasca si sa indeplinit Demonstratia
denumeasca sportul reprezent Sectorul Joc de masa :,,Puzzle Jocurile
in imagine; copiilor iarna” Exercitiul
Sectorul Stiinte: ”Oameni de zapada colorati”
Sa-si insuseasca rolul Sectorul”Joc de rol” unde ne vom juca: Conversatia
cofetarului asumandu-si „Bulgari pufosi”
responsabilitatile acestuia; Copiii vor incepe sa lucreze, iar educatoarea Problematiza-
-Sa patrunda cat mai profund le va oferi informatii suplimentare si sprijin -rea
in ”pielea personajului”. celor care au nevoie.

161
 -Sa formeze “bilute de Dupa finalizarea sarcinilor se realizeaza Turul galeriei
zapada”. ,,Turul galeriei”, iar prescolarii vor schimba
centrele pentru a le vizita pe toate.

3. ADE Captarea atenției Captarea atenției se realizeaza plecand de la

Activitate povestea “Povestea omului de zapada”si a
matematica prietenilor sai:cei doi oameni de zapada si cei
”In perechi le trei “kinder”.
asezam si pe partii Anunțarea temei și a Anunțarea temei și a obiectivelor
noi plecam” obiectivelor Pentru că prietenii omului de zapada ne-au -Explicatia;
(Formare multimi făcut o vizita, haideţi să le facem şi noi o -Conversatia.
dupa forma, bucurie arătându-le ce copii isteţi şi pricepuţi
culoare, marime)- suntem.
joc didactic Astăzi vom juca jocul ”In perechi le asezam
si pe partii noi plecam”.Fiecare prieten al
omului de zapada are cate o cerinta prin care
noi le vom arata ca stim sa grupam obiecte
dupa forma, culoare, marime.
Prezentarea conținutului și dirijarea învățării
O6-Să foloseasca un limbaj Explicarea și demonstrarea jocului
matematic adecvat; -”Voi trebuie să fiți foarte atenți, să rezolvați
sarcinile si să respectați regulile jocului.”
Executarea jocului de probă
Explicarea și Varianta 1:
demonstrarea jocului ”Omul de zapada este suparat,
Matematica astazi rau l-a incurcat! -Demostratia;
Executarea jocului de Formele sunt minunate
probă Dar acum sunt amestecate,
Hai sa le grupam acum,
Dupa forma cum iti spun.”
Educatoarea demonstreaza modul de
lucru:alege o imagine si o aseaza Observarea curentă
corespunzator in peisajul de iarna, de a comportamentu-
ex.multimea brazilor. lui.
Desfășurarea jocului
O1-Să formeze grupe de Se foloseste ”bagheta magica” pentru
obiecte după criteriul formei alegerea unui copil.
(braduti, norisori, case,
saniute)

162
 Desfășurarea jocului “Bagheta la drum porneste si la.....se Observarea
opreste”.Copilul numit alege imaginile care modului de
au aceeasi forma si le aseaza la locul potrivit. -Conversatia; realizare a
Cei care au rezolvat corect sarcina vor fi -Exercitiul; sarcinilor:
aplaudati. -corectitudinea de
Varianta 2: realizare;
”Mare-mic sau mijlociu -modul de
O2-Să formeze grupe de Eu pe toate le stiu! înțelegere a
obiecte după criteriul mărimii Oamenii de zapada ii vei grupa sarcinilor de către
(mare, mijlociu, mic); Dupa marime chiar asa!” copii;
“1,2,3 raspunde daca vrei!” -Exercitii frontale - nevoia de sprijin
Copiii au ca sarcina gruparea oamenilor de si din partea
zapada dupa marime:grupa oamenilor de individuale; educatoarei
zapda mici, mijlocii, mari. solicitat de către
Varianta 3: copii;
”Mingiute colorate
Sunt pe masa amestecate,
Daca le vom sorta
O3-Să formeze grupe de Fiecarui om de zapada,
obiecte după criteriul culorii ; Culoarea sa o vom da!”
“Cu bagheta mea magica
Pe tine te aleg indata!”
Copiii au ca sarcina gruparea oamenilor de
zapada dupa culoare: asezarea tuturor
mingiutelor dupa culoare.
Varianta 4:
“Vai , dar ce s-a intamplat
Oare vantul i-a incurcat Evaluare
O4-Sa ordoneze oamenii de Vraja ca s-o dezlegam individuala
zapada de la cel mai mic la cel Trebuie sa-i ordonam”
mai mare. Copiii au ca sarcina asezarea oamenilor de
zapada in ordine crescatoare de la cel mai mic
la cel mai mare.
Complicarea jocului
“Peisaje intortocheate
Cu cifre amestecate,
O5-Să formeze grupe cu 1 Oamenii de zapada ii vom aseza Exact cat ne
obiect, respectiv cu 2,3 arata cifra!”
Complicarea jocului

163
 obiecte asociind cifrele Copiii au ca sarcina sa aseze atatia oameni de
corespunzătoare. zapada cat indica cifra.
Trecerea de la activitate matematica se
realizeaza prin intermediul cantecelului
:”Omul de zapada”
Astazi la activitate practica vom realiza
“omul de zapada”
a)Intuirea modelului si a materialului
Copiii sunt intrebati ce au primit pe masute si
dupa intuirea materialului educatoarea Evaluare continua
ACTIVITATE prezinta copiilor lucrarea model.
PRACTICA- Intuirea modelului si a b)Prezentarea lucrarii model : educatoarea Frontala prin
,,Omul de zapada“ materialului prezinta copiilor lucrarea model. observarea modului
-lipire O1. Să denumească c) Explicarea si demonstrarea modului de Conversatia de lucru si prin
4. materialele și instrumentele lucru: educatoarea explica si demonstreaza observarea
de lucru puse la dispoziție; modul de lucru, insista pe respectarea pasilor. rezultatelor finale.
O2. Să exerseze deprinderile Prezentarea lucrarii d) Exercitii de incalzire a muschilor mici ai
tehnice specifice activității model mainilor: ,,Inchidem si deschidem Explicatia
practice: selectarea pumnii/morisca inainte-inapoi /ploua/
materialului, asamblare, lipire Explicarea si tuna/Ura a iesit soarele! „
pentru redarea temei propuse; demonstrarea modului e)Executarea temei de catre copii: Conversatia
O3. Să realizeze lucrarea de lucru Atentionez asupra modului de lucru.In timp Explicatia
respectând etapele de ce lucreaza vor audia cantecele despre iarna,
concepere a acesteia; d)Exercitii de voi atrage atentia sa lucreze corect, sa nu puna Exercitiul
O4. Să mânuiască corect incalzire prea mult lipici, sa respecte colegii pentru a
materialele pentru realizarea nu deranja. Problematizare
sarcinilor; Acum treceti la treaba.Spor la lucru! Lucru in grup
O5. Să exprime impresii, e)Executarea temei de In timp ce ei executa ii urmaresc si ii ajut cand Conversatia
trăiri afective și idei proprii catre copii este nevoie.Le voi da sugestii.Le voi corecta
legate de tema dată; pozitia corpului in timpul lucrului.
Prescolarii vor face turul galeriilor .
Se vor face aprecieri asupra desfasurarii
atitudinilor copiilor in timpul activitatii.

164
5. INCHEIEREA O1. să participe cu plăcere la
ACTIVITATII activitatea propusă;
O2. să execute mișcările
sugerate de versuri;
O3.să exprime impresii, trăiri
afective și idei proprii legate
de tema dată.
Moment de miscare Moment de miscare -Aprecieri privind
“Cad fulgii de nea”-dans euritmic -conversația; - modul de realizare
Copiii impreuna cu educatoarea vor dansa pe explicația. a sarcinilor și
melodia “Cad fulgii de nea”. desfășurarea
In incheierea activitatii se vor face aprecieri activității;
asupra modului de lucru al copiilor si vor
primi recompense.

PROIECT DE ACTIVITATE - POVESTE DE CRĂCIUN

PROFESOR IONEL MIHAELA CLAUDIA

GRĂDINIȚA CU PROGRAM PRELUNGIT ”ȚARA COPILĂRIEI”CĂLĂRAȘI, JUD.CĂLĂRAȘI

DATA:
UNITATEA: Grădinița cu Program Prelungit ”Țara Copilăriei” Călărași
NIVELUL: I (3 – 5 ani)
GRUPA: Mică ”Ștrengarii”
EDUCATOARE:
TEMA ACTIVITĂȚII: ”Poveste de Crăciun”
DOMENIU EXPERIENȚIAL: Domeniul Limbă și Comunicare
MIJLOC DE REALIZARE: povestea educatoarei
SCOP:
Formarea deprinderii de a asculta o poveste reţinând ideile acesteia şi demonstrând că au înţeles-o.
OBIECTIVE OPERAȚIONALE:
- să urmărească linia poveştii concomitent cu imaginile care rulează pe videoproiector
- să reţină următoarele cuvinte: sătuc, vreascuri, geamăt, desagă
- să povestescă pe scurt cele întâmplate în fiecare imagine
- să sesizeze modificările făcute de educatoare
- să dea dovadă de empatie față de coportamentele pozitive ale personajelor
STRATEGII DIDACTICE:
Metode și procedee: conversaţia, conversaţia euristică, explicaţia, povestirea, problematizarea
Mijloace didactic: personajul surpriză poștașul, coletul adus de acesta, videoproiector,ecran,
imagini cu scene din poveste, scrisoarea lui Moș Crăciun, acuarele,

165
 pensulă, carte, cățel de pluș, CD, CD-player, recompense
Forme de organizare: frontal, indivdual
LOCUL DE DESFĂȘURARE: sala de grupă
DURATA: 20 de minute
RESURSE BIBLIOGRAFICE:
-Florin Cioban, Ioan Sabău, ”Metodica educării limbajului în învăţământul preşcolar, editura Euro Group 2004;
-Ministerul Educaţiei şi Învăţământului , „Programa activităţilor instructiv – educative în grădiniţa de copii şi în cadrul organizaţiei „Şoimii patriei”, editura Didactică şi
Pedagogică 1987

SCENARIUL ACTIVITĂȚII

Etapele activității Conținutul științific Strategii didactice

Metode și procedee Mijloace didactice Evaluare
Moment Crearea condiţiilor necesare bunei desfăşurări a
organizatoric activităţii:
- verificarea mijloacelor didactice pentru
funcționarea în condiții optime și
- intrarea copiilor în sala de grupă.
Captarea În sala de grupă își face apariția un poștaș, se - conversaţia - personajul surpriză - orală
atenției prezintă şi le spune preşcolarilor motivul vizitei: - explicaţia postaşul - ascultă povestea poștașului
„M-a trimis Moş Crăciun să vă aduc acest colet. - coletul lui Moş Crăciun
În el veţi găsi multe materiale, care vă sunt - imagini
necesare activităţilor, dar şi o scrisoare în care - scrisoarea lui Moş
Moşul vă povesteşte ce a păţit cu renul lui Crăciun
Rudolf”. Deschidem coletul, scoatem imaginile şi
scrisoarea, lăsând celelalte materiale pentru mai
târziu.
Anunțarea temei și a După ce am deschis scrisoarea Moşului aflăm că - conversaţia - scrisoarea lui Moş
obiectivelor pe înțelesul povestea lui se numeşte „Poveste de Crăciun”, dar Crăciun
copiilor pentru a afla ce s-a întâmplat trebuie să fie atenți
pentru a putea termina sarcinile date de Moș
Crăciun.

166
Dirijarea Se expune povestea pe baza imaginilor care se - povestirea - videoproiector - orală
învățării derulează pe videoproiector. Se explică cuvintele - explicaţia - ecran - ascultă povestea
necunoscute
(sătuc - un sat mai mic,
vreascuri - creangă, ramură uscată și desprinsă de
pe copac,
geamăt - sunete nearticulate scoase de o ființă
care simte o durere, scâncet, tânguire, vaier, vaiet,
(rar) scânceală, scâncitură
desagă - sacul lui Moş Crăciun).

Obținerea Copiii demonstrează că au înţeles povestea. - conversaţia - imagini din poveste - orală
performanțelor După ce au răspuns la întrebări refac povestea cu euristică - răspund la întrebări
ajutorul unui copil. - explicaţia - povestesc pe scurt cele
întâmplate

Asigurarea Realizez jocul „Ghiceşte ce s-a schimbat?”. La - conversaţia - imagini din poveste - orală
feed-back-ului semnalul meu copiii închid ochii, eu „încurc” - explicaţia - sesisează schimbările și le
imaginile poveştii, iar sarcina copiilor este să - problematizarea aranjează corect imaginile
ghicească ce s-a schimbat.
Evaluarea Cu ajutorul unui copil se reamintește titlul - conversaţia - surpriza dulce - orală
performanțelor poveştii, îi apreciez pentru cum s-au comportat la - reamintesc titlul poveștii
activitate şi le ofer din coletul Moşului o surpriză
dulce.
Încheierea activității Copiii mulţumesc pentru recompensă şi ies - conversaţia - CD cu colinde - orală
ordonat din sala de grupă pe fond muzical - CD- player - mulțumesc pentru
recompensă

167
 PROIECT DE ACTIVITATE - „POVESTEA CĂRȚII DE POVEȘTI”

PROF. ÎNV. PREȘCOLAR MĂRCUȚ ANA

ŞCOALA GIMNAZIALĂ „AVRAM IANCU” ORADEA

DATA:
UNITATEA DE ÎNVĂŢĂMÂNT: Şcoala Gimnazială „Avram Iancu” Oradea
GRUPA: mare
EDUCATOARE: Prof. înv. preșcolar Mărcuț Ana
TEMA DE STUDIU: „Cum este, a fost şi va fi pe Pământ?”
TEMA SĂPTĂMÂNII: „Micii ecologiști”
CATEGORIA DE ACTIVITATE: Activitate integrată
TEMA ACTIVITĂȚII: „Povestea cărții de povești”
ELEMENTE COMPONENTE ALE ACTIVITĂȚII INTEGRATE: ADE +ALA1
ADE Domeniul limbă și comunicare Povestire „Povestea cărții de povești”
de Emilia Căldăraru
ALA 1 Bibliotecă –„Mesaje ecologice”-elemente de comunicare scrisă
Artă-„Îngrijim natura”-selectare și lipire de imagini
Știință –„Ecologiștii isteți”-rezolvare de fișe matematice
Joc de masă- „Micul ecologist” -Labirint
TIPUL ACTIVITĂȚII: predare-învățare
DIMENSIUNI ALE DEZVOLTĂRII:
Mesaje orale în contexte de comunicare cunoscute
Premise ale citirii și scrierii, în contexte de comunicare cunoscute
Motricitate grosieră și motricitate fină în contexte de viață familiare
Finalizarea sarcinilor și a acțiunilor
Relații, operații și deducții logice în mediul apropiat
Cunoștințe și deprinderi elementare matematice pentru rezolvarea de probleme și cunoașterea mediului apropiat
COMPORTAMENTE VIZATE:
Exersează cu sprijin, ascultarea activă a unui mesaj, în vederea înțelegerii și
respectării lui
Demonstrează înțelegerea unui mesaj oral, ca urmare a valorificării ideilor, emoțiilor, sentimentelor etc.
Asimilează unele elemente ale scrisului și folosește diferite modalități de comunicare grafică și orală pentru transmiterea unui mesaj
Își coordonează mușchii în dezvoltarea unor activități diversificate, specifice vârstei
Realizează sarcinile de lucru cu consecvență
Identifică elemente caracteristice ale unor fenomene/relații din mediul apropiat

168
Demonstrează familiarizarea cu conceptul de număr și cu numerația
SCOPUL ACTIVITĂȚII: Dobândirea de cunoștințe noi despre
munca oamenilor care realizeacă o carte și despre importanța
protejării naturii prin reciclarea deșeurilor.
OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
-să asculte cu atenție povestea „Povestea cărții de povești” de Emilia Căldăraru;
-să redea ideile principale cu ajutorul imaginilor și a planului de întrebări
-să rezolve sarcinile indicate pe cub demonstrând înțelegerea conținutului
-să selecteze imaginile cu acțiunile de îngrijire a naturii și să le lipescă pe fișă
-să coloreze tot atâtea obiecte reciclabile cât arată cifra
-să scrie pe puncte mesaje de protejare a mediului înconjurător
-să rezolve labirintul ajutându-l pe micul ecologist să ajungă în pădure
STRATEGII DIDACTICE:
Metode şi procedee: povestirea, conversația, explicaţia, demonstraţia, exercițiul,
problematizarea, metoda „Cubul”
Mijloace de învăţământ: laptop, materiale video,
Materiale didactice: scene din poveste, cub, fișe de lucru cu sarcini matematice, fișă
cu labirint, fișă pentru scriere de masaje ecologice, imagini despre natură poluată și curată, creioane, lipici, tablă magnetică;
FORMA DE ORGANIZARE: frontal, individual
DURATA: 50 min.
BIBLIOGRAFIE:
M.E.C.T., (2019), Curriculum pentru educație timpurie
Repere fundamentale în cunoașterea și dezvoltarea timpurie a copilui de la naștere la 7 ani
Popa, C,.(2007) Elemente de pedagogie preșcolară, Editura Universității Oradea
Repere metodice An școlar 2020-2021

SCENARIUL ZILEI

Întâlnirea de dimineață. Copiii sunt salutați „Bună dimineața, mici ecologiști!” Mă bucur că suntem astăzi împreună! Copiii răspund salutului adresat de educatoare
„Bună dimineața doamna educatoare..”. Preșcolarii se vor saluta de la stânga la dreapta, cu glas tare, privindu-se, folosind formula „Bună dimineața ecologist.. (pronunță
numele).
Prezența se face strigându-se catalogul grupei.
Calendarul naturii: se completează cu date despre data, ziua, luna în care ne aflăm.
Se vor așeza jetonele potrivite pentru starea vremii.
Știrea zilei -copiii vor afla că vor fi mici ecologiști și vor învăța despre cum putem contribui la protejarea natuarii, pentru a trăi într-un mediu sănătos.
Copiii împărtășesc întâmplări, emoții trăite în timpul plimbărilor în natură.
Activitatea de grup -Joc „Ce ai dori să fii?” ( soarele care ne încălzește, o floare, un copac, un peștișor într-o apă curată, etc.)
Tranziție Se realizează prin audierea cântecului „Ce ți-ar spune un copac?
https://youtu.be/6CTy7jppXDQ

169
 Se trece la ADE -domeniul Limbă și comunicare -Povestire „Povestea cărții de povești”
Se lucrează apoi pe sectoare. Se propune copiilor să realizeze cărticica „Micii ecologiști”.
Se prezintă cele patru sectoare și se explică sarcinile de lucru:
Artă: copiii vor alege și vor lipi imagini cu acțiuni pentru o planetă curată
Bibliotecă: preșcolarii vor scrie pe puncta mesaje pentru protejarea naturii
Știință: copiii vor colora atâtea materiale reciclabile, cât arată cifra
Joc de masă: preșcolarii vor rezolva labirintul ajutându-l pe micul ecologist să ajungă cu brăduțul în pădure. Vor număra puieții și vor desena pe potecă tot atâtea flori.
Se vizionează materialul video „ Cum se fabrică hârtia” https://youtu.be/E-MOX0V9-38
Se evaluează modul de rezolvare a sarcinilor din fișe și se fac aprecieri. Prin metoda „Cubul” copiii vor rezolva sarcinile cerute demonstrând înțelegerea conținutului. Se
apreciază participarea copiilor la activitate și se oferă recompense.

DESFĂȘURAREA ACTIVITĂȚII
Etapele Conţinut ştiinţific Strategii didactice Evaluare/
activității Metode și procedee Mijloace de învățământ Metode și indicatori
1.Moment Pregătirea climatului psiho – afectiv necesar desfăşurării laptop, video-pro-iector,
organizatoric activităţii imagini din poveste, fișe
Pregătirea și distribuirea materialului necesar de lucru, imagini
decupate, creioane, lipici

2.Captarea Se realizează prin recitarea poeziei „Cărticica mininată” laptop, Evaluarea comporta-mentului
atenţiei Măi ghidușă cărticică, Explicația video-proiector copiilor
Chiar de ești așa de mică,
Draga mea, cum reușești
Să ne bucuri cu povești?
Poezii nenumărate,
Cu versuri frumos rimate?
De povești, n-am ce să spun
N-am văzut ceva mai bun
Multe lucruri ne înveți
Cum să fim copii isteți.
Se realizează o scurtă conversație cu copiii despre cărți Conversația
3.Anunţarea Se anunță tema activității și obiectivele
temei şi a Astăzi vom învăța povestea „Povestea cărții de povești”
obiectivelor de Emilia Căldăraru și fom confecționa cărticica „Micii Explicația
ecologiști” . Veți afla lucruri interesante despre munca
oamenilor care realizează o carte și veți descoperi cum
putem proteja pădurea. Veți rezolva sarcinile cu teme
ecologice din fișe.
4.Reactuali- -Voi iubiți cărțile?

170
zrea -Ce cărți avem în biblioteca grupei? Conversaţia Evaluare orală
cunoştinţelor -Ce povești am învățat?
-Care este cartea preferată?
5.Prezentarea Voi povesti clar, expresiv, folosind mimica şi gesturile
noului conţinut şi adecvate. Povestirea Imagini din poveste Observarea
dirijarea Idei principale: comporta-mentului copiilor
învăţării 1.Gheorghiță s-a bucurat că a primit în
dar o carte de povești.
2. Băiatul s-a plictisit repede de carte și
a rupt o foaie să-și facă o jucărie.
3. Foaia de hârtie i-a spus povestea
cărților
4.Gheorghiță a aflat despre numărul
mare de oameni care muncesc pentru
a realiza o carte.
5.El și-a corectat greșeala lipind foaia
ruptă în cartea de povești
6. Băiatul a înțeles cât de importante
sunt cărțile și trebuie să avem grijă de
ele și pentru a proteja pădurea.
6.Obţinerea Copiii vor reda ideile principale pe baza suportului
performanţei intuitiv şi cu ajutorul întrebărilor educatoarei: Conversaţia Evaluare
- Cum se numeşte povestea ? orală
- Ce a primit în dar Gheorghiță?
- Cine îi citea povești, seara la culcare?
- Ce a făcut băiatul, când s-a plictisit de
carte?
- Ce i-a povestit foaia de hârtie?
- Cine scrie poveștile?
- Cine pictează imaginile?
- Pe ce se scrie o carte?
- Cum se fabrică hârtia?
- Ce face tipograful? Dar legătorul de
cărți?
- Ce a făcut Gheorghiță când a înțeles
câți oameni au muncit pentru carte?
7.Asigurarea Se propune copiilor să realizeze cărticica „Micii
retenţiei şi a ecologiști”. Se prezintă cele patru sectoare și se explică Explicația
transferului sarcinile de lucru:

171
 Artă: copiii vor alege și vor lipi imagini cu acțiuni
pentru o planetă curată
Bibliotecă: preșcolarii vor scrie pe puncte mesaje pentru fișe de lucru
protejarea naturii pentru fiecare sector, Evaluarea
Știință: copiii vor colora atâtea materiale reciclabile, cât Exercițiul imagini cu aspecte din lucrărilor realizate de copii
arată cifra natură,
Joc de masă: preșcolarii vor rezolva labirintul ajutându- creioane, lipici
l pe micul ecologist să ajungă cu brăduțul în pădure. Vor
număra puieții și vor desena pe potecă tot atâtea flori.
Toate lucrările copiilor vor forma cărticica „Micii
ecologisti”
Se vizionează materialul „Cum se produce hârtia”
https://youtu.be/E-MOX0V9-38
8.Evaluarea Se analizează lucrările copiilor făcându-se aprecieri
performanței individuale și colective. cub
Se folosește Metoda „Cubul”
Copiii vor rezolva sarcinile scrise pe cub, demonstrînd
înțelegerea conținutului poveștii.
Descrie -cum se produce hârtia
Compară - comportamentul lui Gheorghiță de la Metoda
începutul poveștii și de la sfârșitul ei „Cubul” Evaluarea capacitatii copiilor de a
Asociază cuvântul carte cu alte cuvinte raspunde corect la întrebări
Analizează -munca oamenilor care realizează cărțile
Argumentează –de ce este importnantă
pădurea și trebuie să o protejăm ?
Aplică – trebuie să avem grijă de cărți și să colectăm
deșeurile din hârtie pentru reciclare salvând astfel
tăierea copacilor.
9. Încheierea Se fac aprecieri despre participarea copiilor la activitate. Ecusoane
activității Se oferă recompense. de ecologiști

172
 PROIECT DIDACTIC - „PUIȘORII”

PROF. ÎNV. PREȘCOLAR ALINA PETREA

GRĂDINIȚA NR. 16 FOCȘANI

TEMA DE STUDIU: „CÂND, CUM ŞI DE CE SE ÎNTÂMPLĂ?”

TEMA SĂPTĂMÂNII: „A IEŞIT DIN OU LA SOARE CEL DIN URMĂ PUIŞOR”
TEMA ZILEI: „OCROTIŢI, ÎNGRIJIŢI, PUIŞORII-S FERICIŢI”

SCENARIUL ZILEI

Ziua va începe cu „Întâlnirea de dimineaţă”.Copiii vor intra în sala de grupă încet, păşind pe vârfuri şi sunt invitaţi să se aşeze pe sacii pregătiţi în „curtea de păsări”.
La un moment dat se aude cântecul cocoşului (de la CD player) moment în care educatoarea îi va întreba pe copii dacă ştiu ce vesteşte cântecul cocoşului (o nouă zi,dimineaţa).
După răspunsurile primite se va folosi acest prilej pentru a completa calendarul naturii, prezenţa şi efectuarea gimnasticii de înviorare. „Activitatea de grup” se realizează prin
intermediul jocului senzorial intitulat „Al cui glas se aude?”(sunetele unor pasări de curte trezite de cocoş), ultimele sunete audiate vor fi cele ale puişorilor de găină.În acest
moment educatoarea va anunţa tema zilei.Se continuă activitatea cu momentul de poveste „Povestea celor cinci puişori”.Educatoarea va povesti folosind gesturi cât mai
expresive şi o mimică adecvată, pentru a da viaţă poveştii, se va menţine contactul vizual cu copiii.Când povestea ajunge la momentul în care cloşca îşi îndeamnă puişorii să-
şi caute singuri hrana educatoarea va opri povestea invitând copiii să se joace jocul „ Râcâim, să vedem ce vom găsi”(Tranziţia).În timpul jocului fiecare copil va trebui să
găsească boabele şi râmele prin râcâirea pământului cu piciorul. Pe picioare copiii vor avea fixate furculiţe de unică folosinţă.(Mâncarea nu va ajunge pentru fiecare copil).După
finalizarea jocului se poartă o scurtă conversaţie despre cantitatea de mâncare găsită. Concluzia va fi faptul că nici puişorii nu reuşesc singuri să-şi procure cantitatea de mâncare
necesară, sunt mici şi au nevoie de ocrotirea şi iubirea noastră, astfel îi vom ajuta să crească.
Educatoarea îi va invita pe copii la sectoare unde le prezintă materialele de lucru şi anunţă tema „De ce au nevoie puişorii?”.Sectoarele vor fi următoarele: JR: „Mâncare
pentru puişori”, A: „Adăpătoare, hrănitoare pentru pui”, C: „Adăpost pentru puişori”.
După activităţile pe sectoare se va purta o discuţie de grup despre sarcinile realizate de către fiecare grup de copii .În continuare, după o scurtă pauză, copiii vor primi
vizita celor cinci puişori pe care-i vor aşeza în adăpost, îi vor hrăni şi le vor da apă.
La final se va desfăşura activitatea de euritmie pe cântecul intitulat „Puişorii piticului”.

PROIECT DE ACTIVITATE INTEGRATĂ

DATA:
GRUPA: -mică
EDUCATOARE:
TEMA DE STUDIU: „Când, cum şi de ce se întâmplă?”
SUBTEMA: „A ieşit din ou la soare cel din urmă puişor”
TEMA ZILEI: „Ocrotiţi, îngrijiţi , puişorii-s fericiţi”

173
FORMA DE REALIZARE:Activitate integrată
CATEGORII DE ACTIVITATE:
-Jocuri şi activităţi didactice alese :ALA1
-JR: „Mâncare pentru puişori”
-C „Adăpostul puişorilor”
-A: „Adăpătoare/Hrănitoare pentru puişori”

ALA2: Euritmie: „Puişorii piticului”

-Activităţi pe domenii experienţiale: DLC+DOS: „De ce au nevoie puişorii?” (povestire +activitate practic gospodărească)
FORMA DE ORGANIZARE: frontal, în grupuri mici
TIPUL ACTIVITĂŢII:predare
SCOPUL ACTIVITĂŢII:
Formarea unor deprinderi practice şi gospodăreşti.
Dezvoltarea unor sentimente de responsabilitate, ocrotire şi dragoste faţă de vieţuitoare.
Domenii de dezvoltare și comportamente atinse:
Domeniul A Dezvoltarea fizică, a sănătății și igienei personale
Dimensiunea 1 Motricitate grosieră și motricitate fină în contexte de viață familiare.
Comportament 1.1 Își coordonează mușchii în desfășurarea unor activități diversificate, specifice vârstei.
1.3 Utilizează mâinile și degetele pentru realizarea de activități variate
B Domeniul Dezvoltarea socio-emoțională
Dimensiunea 1. Interacțiuni cu adulții și cu copiii de vârste apropiate.
Comportament 1.3 Inițiază/participă la interacțiuni pozitive cu copii de vârstă apropiată.
Domeniul C : Capacități și atitudini față de învățare
Dimensiunea 1 Curiozitate și inițiativă în învățare.
Comportament 1.1Manifestă curiozitate și interes pentru experimentarea și învățarea în situații noi.
Domeniul D Dezvoltarea limbajului, a comunicării și a premiselor citirii și scrierii
Dimensiunea 1Mesaje orale în contexte de comunicare cunoscute.
Comportament 1.2 Demonstrează înțelegerea unui mesaj oral, ca urmare a valorificării ideilor.
Domeniul E: Dezvoltarea cognitivă și cunoașterea lumii
Dimensiunea 1 Relații, operații și deducții logice în mediul apropiat
Comportament 1.1 Identifică elementele caracteristice ale unor fenomene/relații din mediul apropiat
1.5 Realizează în mod dirijat, activități simple de investigare a mediului, folosind instrumente și metode specifice.
Obiective operaționale:
JR: „Mâncare pentru puişori”-(activ.practic gospodărească)
-să identifice hrana puişorilor (porumbul, ceapa verde);
-să desfacă, cu mâna, boabele de porumb de pe ştiuleţi;
-să macine boabele de porumb cu moara manuală pentru a obţine făină;
-să taie mărunt frunzele de ceapă verde;

174
-să amestece făina de porumb cu ceapa verde şi apa;
-să coopereze cu colegii pentru finalizarea sarcinilor;

C: „Adăpost pentru puişori” (construcţii)

-să intuiască materialele de lucru puse la dispoziţie;
-să construiască adăpostul prin alăturarea tulpinilor de floarea soarelui ;
-să presare talaj în tot spaţiul din interiorul adăpostului;
-să precizeze utilitatea adăpostului ;

A: „Adăpătoare/Hrănitoare pentru puişori”

-să pregătească materialul de modelat prin frământare;
-să modeleze prin mişcarea circulară a palmelor faţă de planşetă pentru a obţine o bilă;
-să realizeze forma unui mic recipient prin presarea cilindrului din lemn pe bila de argilă;
-să utilizeze obiectele realizate în activitatea de hrănire şi adăpare a puişorilor;

Domeniul Limbă şi Comunicare

-să precizeze personajele principale ale povestirii;
-să conştientizeze semnificaţia cuvintelor „râcâie”, „măciniş”;
-să enumere cel puţin trei tipuri de hrană, din cele cinci, la care s-au gândit puişorii din poveste;
-să identifice motivele pentru care puişorii necesită grijă, ocrotire;
-să răspundă la întrebări de tipul:De ce?, Unde?,Când?;
Domeniul Om şi Societate
-să numească cel puţin două activităţi de îngrijire a puişorilor;
-să manifeste atitudini de îngrijire, ocrotire faţă de puişorii de găină;
-să hrănească puişorii cu hrana potrivită ;
-să aşeze puişorii în adăpost;
-să specifice cel puţin două situaţii în care adăpostul este util;
Activităţi liber alese
-să execute mişcări libere, fără constrângere, pe un fond muzical;
-să se destindă creând o atmosferă de bună dispoziţie;

STRATEGII DIDACTICE:
JOC DE ROL
Metode şi procedee: conversaţia euristica, observaţia, explicaţia, demonstraţia;
Mijloace didactice: ştiuleţi de porumb, săculeţi, moară manuală pentru porumb, frunze de ceapă verde, cuţite de plastic, covăţică de lemn, tăbliţe, apă.
CONSTRUCŢII
Metode şi procedee: explicaţia, demonstraţia, instructajul verbal, exerciţiul.
Mijloace didactice: tulpini uscate de floarea soarelui, structura adăpostului cu stinghii de lemn, talaj, lopăţele.
ARTĂ

175
 Metode şi procedee: conversaţia, observaţia, explicaţia,demonstraţia.
Mijloace didactice: argilă de modelat cu uscare rapidă, cilindrii mici din lemn, planşete.
DOMENIUL LIMBĂ ŞI COMUNICARE
Metode şi procedee: povestirea, explicaţia, conversaţia euristica, problematizarea
Mijloace didactice: siluete de puişori, furculiţe de plastic, nisip,pământ, boabe de porumb,jeleuri „râme”, săculeţi.
DOMENIUL OM ŞI SOCIETATE
Metode şi procedee: conversaţia euristica, explicaţia, observaţia, activitatea practică;
Mijloace didactice: puişori, toate produsele realizate pe sectoare (făină de porumb, hrănitoare, adăpost).

ACTIVITĂŢI LIBER ALESE –„Puişorii piticului”-euritmie

Metode şi procedee: observaţia, explicaţia,
Mijloace didactice:CD, CD player, măşti de puişori.
EVALUARE: E1-observarea comportamentului copiilor;
E2-prin analiza răspunsurilor copiilor;
E3-prin analiza produselor finite

RESURSE BIBLIOGRAFICE:
„Curriculum pentru Educația Timpurie 2019;
„Bună dimineaţa! Mă bucur că eşti aici”-Manualul cadrului didactic pentru întâlnirea de dimineaţă, Ed.Ro Media,Bucureşti,2004
Laurenţia Culea,Angela Sesovici,Filoftea Grama,Nicoleta Anghel, „Activitatea integrată în grădiniţă”, Didactica Publishing House, 2008
„Repere fundamentale în învăţarea şi dezvoltarea timpurie a copilului de la naştere la 7 ani”,Ed.Vanemonde,Bucureşti,2010
DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII

STRATEGII DIDACTICE
NR. ETAPELE CONŢINUTUL ŞTIINŢIFIC EVALUARE
CR ACTIVITĂŢII METODE MATERIALE FORME
T. ŞI DIDACTICE DE
PROCEDEE ORGANIZARE
DIDACTICE
Saci
MOMENT Pregătirea materialelor şi a sălii pentru desfăşurarea Instructajul
ORGANIZATORI activităţii în condiţii optime. verbal CD player
1. C Copiii intră în sală păşind uşor pe vârfuri şi se vor aşeza
pe sacii dispuşi în formă de cerc. CD

176
 Conversaţia CD frontal
CAPTAREA După aşezarea copiilor se realizează „ Întâlnirea de Explicaţia CD player E1
ATENŢIEI dimineaţă”, copiii fiind „treziţi” de cântecul Demonstraţia Calendarul naturii
2. cocoşului.Urmează prezenţa şi completarea calendarului exerciţiul jetoane E2
naturii precum şi gimnastica de înviorare.
Prin intermediul jocului senzorial „Recunoaşte pe cine a
trezit cocoşul?(audierea unor sunete specifice animalelor
3. ANUNŢAREA şi păsărilor domestice) se face trecerea la anunţarea temei
TEMEI ŞI A activităţii Cd player frontal
OBIECTIVELOR „Ocrotiţi, îngrijiţi, puişorii-s fericiţi!”. Conversaţia E1
„Împreună vom avea grijă de puişorii de găină care au explicaţia CD
nevoie de ajutorul nostru. „Graiul animalelor”
Cum îi putem ajuta? vom afla din povestea pe care doresc
să vă o spun.Povestea se numește „Povestea celor cinci
puişori”.(Anexa 1)
Dacă sunteţi atenţi şi veţi lucra împreună atunci puişorii
vor avea cei mai harnici şi iubitori stăpâni”.

Le voi spune copiilor povestea fără să le prezint imagini Povestirea Pământ

intuitive lăsându-le liberă imaginaţia.Pentru menţinerea Explicaţia Nisip
4. DIRIJAREA atenţiei voi utiliza Conversaţia Furculiţe de plastic frontal
ÎNVĂȚĂRII gesturi expresive şi mimică adecvată. Cuvintele noi ataşate de E1
„râcâie”, „măciniş”se vor explica pe parcursul povestirii. încălţămintea copiilor
Povestea va fi întreruptă în momentul în care puişorii sunt Săculeţi E2
invitaţi de cloşca mamă să-şi caute singuri hrana.Le voi Boabe de porumb
explica copiilor regulile jocului de mişcare. Jeleuri „râme şi
Explicaţia păianjeni”
TRANZIŢII: „Râcâim, să vedem ce vom găsi!” Demonstraţia
Joc de mişcare. exerciţiul
După acest joc copiii sunt invitaţi să se aşeze şi să prezinte
hrana găsită.(Care intenţionat a fost pusă astfel încât să nu Conversaţia euristică Imagini reprezentând
ajungă tuturor copiilor). Metoda hrana puişorilor(din frontal E1
Voi continua povestea accentuând obstacolele pe care „Explozia poveste),un
puişorii din poveste le-au întâmpinat în găsirea hranei. stelară”(adaptată adăpost, vase pentru
Copiii vor răspunde la întrebările de tipul De ce?, Unde?, nivelului de vârstă) hrănirea şi adăparea E2
Ce?, Cum? problematizarea puilor etc.
Împreună cu copiii se va concluziona faptul că puişorii au Masa luminoasă
nevoie de grijă, ocrotire, iubire.De asemenea se vor

177
 identifica acţiuni practic gospodăreşti specifice îngrijirii,
creşterii puişorilor de găină..
Prin intermediul tranziţiei copiii vor trece la activităţile pe
sectoare.

TRANZIŢIE:

Copiii identifică cărui sector îi „aparţin”, conform Conversaţia Pe grupe E1

OBŢINEREA medalionului purtat: Observaţia
5. PERFORMANŢE „După medalioanele purtate, Explicaţia
I ŞI Găsim locurile noastre
ASIGURAREA La sectoare ne-mpărţim
FEED-BACK- Şi la lucru noi pornim!” E2
ULUI
Prezint sectoarele, sarcinile de lucru, activităţile pe care le
vor desfăşura copiii la fiecare sector.
Ceea ce vom lucra la fiecare sector ne va ajuta să învăţăm E3
cum trebuie îngrijiţi puişorii.

Sarcinile de lucru:

Sector Joc de Rol: Conversaţia

Vom pregăti mâncare pentru puişori, astfel: explicaţia Ştiuleţi de porumb
Un grup de copii vor desface boabele de porumb de pe demonstraţia Coşuleţe Pe grupe
ştiuleţi şi vor măcina porumbul, cu moara manuală, pentru exerciţiul săculeţ E1
a obţine făina de porumb. instructajul Moară manuală
Al doilea grup va tăia mărunt, pe tăbliţe, frunze de ceapă verbal Frunze de ceapă verde
verde, cu ajutorul cuţitelor de plastic. La final frunzele Cuţite de plastic
tăiate le vor amesteca cu făina obţinută şi puţină apă. Tăbliţe

Sector Artă:

La acest sector copiii vor modela din argilă ,prin mişcarea

circulară a palmelor faţă de planşetă, pentru a obţine o
minge.Vor presa bila cu ajutorul cilindrului de lemn
pentru a obţine o adâncitură rotundă. Formele obţinute se E2
vor pune la uscat. La final, copiii vor hrăni şi adăpa
puişorii folosind aceste produse ale activităţii.
Conversaţia Covăţică de lemn

178
 explicaţia farfurii de lut
Sector Construcţii: demonstraţia
Sarcina copiilor la acest sector este de a construi,prin exerciţiul E3
alăturarea tulpinilor de floarea soarelui, în structura dată,
pentru a obţine un spaţiu închis, adăpost. În interiorul argilă
adăpostului vor presăra talaj cu ajutorul lopăţelelor. planşete
Conversaţia cilindrii din lemn Pe grupe E1
observaţia adăpătoare
Înainte de începerea lucrului la sectoare voi realiza cu explicaţia model
copiii cîteva exerciţii de încălzire a muşchilor mici ai demonstraţia
mâinii. exerciţiul Tulpini de floarea
Pe tot parcursul activităţii voi urmări, trece pe la fiecare soarelui-tăiate la
sector în parte oferind sprijin copiilor care întâmpină aceeaşi dimensiune E3
dificultăţi în realizarea sarcinilor. Structura construcţiei
Talaj
Rutine: „Doi câte doi/Prieteni buni să fim/Doi câte doi/ La explicaţia Lopăţele
baie noi pornim”. exerciţiul Roabă mică

La finalul activităţii copiii se vor aşeza din nou pe saci şi

se vor discuta sarcinile finalizate precum şi importanţa E1
acestora în îngrijirea puişorilor. Explicaţia
Demonstraţia
Apar cei cinci puişori din poveste care au auzit de hărnicia exerciţiul
copiilor şi au venit să fie îngrijiţi şi iubiţi, dar au adus cu
ei şi alţi pui astfel încât fiecare copil să aibă parte de
puişorul său.. E2
Copiii vor avea grijă de puişori, îi vor aşeza pe rând în Conversaţia euristică
adăpost, le vor pune de mâncare şi le vor da apă. Activitate practic
gospodărească
„Piu,piu,piu au şi sosit
Puişorii din poveste Produsele realizate de
Au venit fără de veste copii la fiecare sector Pe grupe E3
Eu le-am spus că a-ţi lucrat bine
Să vedem,lor, le convine?

Ei, să nu se certe nimeni Puişori de găină(ptr.

Aveţi toţi un puişor Fiecare copil).
Rând pe rând îi punem jos
Unde? Unde? În (adăpost).

179
 E1
6.EVALUAREA Piuiţi atât de tare! Conversaţia
Staţi, că vă dăm şi( mâncare) . Problematizarea E2

După mâncarea gustoasă

Noi, o să vă dăm şi (apă).

Voi discuta cu copiii importanţa folosirii hrănitoarei şi

adăpătoarei cu separatoare, păstrarea curăţeniei din
adăpost cu ajutorul talajului etc.
explicaţia

TRANZIŢIE:
„Lucrul noi l-am terminat
Să ne punem pe dansat
Puişorii-s fericiţi frontal
De noi bine îngrijiţi!” Explicaţia

ALAII:
Activitatea se încheie cu activitatea de euritmie pe
melodia „Puişorii piticului”.
Copiii vor fi lăsaţi să execute mişcări sugerate de versurile
cântecului.
La finalul activităţii cloşca mamă le aduce copiilor
recompensa, o pungă mare de pop corn, pentru munca
depusă şi dragostea manifestată faţă de puişorii ei.
7.ÎNCHEIEREA
ACTIVITĂŢII CD-player E1
CD
Cloşcă E2
Pop corn
E1

180
 PROIECT DE ACTIVITATE - „ RIDICHEA URIAȘĂ”

PROF.TODOCA ANA
ȘCOALA GIMNAZIALĂ,,AVRAM IANCU’’/ STRUCTURĂ GRĂDINIȚA NR.44,ORADEA

UNITATEA DE ÎNVĂŢĂMÂNT: Școala Gimnazială ,,Avram Iancu’’Structură Grădinița Nr.44,Oradea

PROF. ÎNV. PREŞCOLAR: Todoca Ana
GRUPA: Mică A„Albinuţele”
TEMA ANUALĂ: „Cine și cum planifică/organizează o activitate?”
TEMA SĂPTĂMÂNII: : „Băiatul și fata pregătesc salata”
TEMA ZILEI: „ Ridichea uriașă”
FORMA DE REALIZARE: Activitate cu conţinut integrat (ADE+ALA II)
MIJLOC DE REALIZARE: DLC - Ridichea uriașă - povestirea educatoarei
ALA II - Joc de mişcare –,, Întrecerea ridichilor’’
Joc liniștitor – ,,Plimbare imaginară prin grădina moșului’’
TIPUL DE ACTIVITATE: predare – învăţare
DIMENSIUNI ALE DEZVOLTĂRII:
Curiozitate,interes și inițiativă în învățare;
Mesaje orale în contexte de comunicare cunoscute;
Motricitate grosieră și motricitate fină în contexte de viață familiare;
Finalizarea sarcinilor și a acțiunilor(persistență în activități);
COMPORTAMENTE VIZATE:
Manifestă curiozitate și interes pentru activități(povestiri,jocuri,dramatizare) și obiecte noi;
Exersează, cu sprijin,ascultarea activă a unui mesaj,în vederea înțelegerii și receptării lui(comunicarea receptivă) ;
Participă la activitățile de grup și la activitățile de joc,în calitate de auditor și vorbitor;
Își poziționează corpul și membrele în mod corespunzător pentru a executa o mișcare (alergare,săritură) își coordonează mișcările în funcție de ritm,semnale sonore;
Finalizează sarcinile primite;
SCOPUL ACTIVITĂŢII:
Familiarizarea cu textul epic al poveştii „Ridichea uriaşă”, dezvoltarea deprinderii de a audia povestirea, de a desprinde mesajul transmis precum şi valorificarea
cunoştinţelor prin joc.
OBIECTIVE OPERAȚIONALE:
- Să recunoască personaje din poveștile învăţate;
- Să asculte povestirea educatoarei;
- Să reproducă firul poveştii, aşezând siluetele pe machetă, în ordinea desfăşurării evenimentelor;
- Să interpreteze rolurile personajelor din poveste ;

181
 - Să respecte regulile jocurilor;
- Să desprindă mesajul povestiri;
METODE ȘI PROCEDEE DIDACTICE:
povestirea , Diagrama Venn, conversatia,expunerea,problematizarea, explicaţia,Metoda R.A.I ,exerciţiul,demonstrația,dramatizarea, mâna oarbă;
MATERIALE DIDACTICE ȘI MIJLOACE DE ÎNVĂȚĂMÂNT:
imagini cu scenele din poveste,siluete ale personajelor din poveștile, :Căsuța din oală și Turtița, tabla magnetică,hârtie colorată,scrisoare, cercuri din plastic, machetă, buline
roșii și galbene,ridichi naturale,coșulețe, recompense ,pelerină,măști,calculator;
FORMA DE ORGANIZARE: frontal, pe grupe
DURATA ACTIVITĂȚII: 30 minute

BIBLIOGRAFIE:
Curriculum pentru educația timpurie;
Repere fundamentale în învățarea și dezvoltarea timpurie a copilului de la naștere la 7 ani;
Metode interactive de grup,Editura Arves,București,2002
Hobjilă, Angelica, „Elemente de didactica activităților de educare a limbajului”, Iași, Editura Institutul European, 2008;
Ungureanu, Adalmina - „Metodica studierii limbii şi literaturii române”, Iaşi, Editura AS, 2005.

SCENARIUL ACTIVITĂȚII
Atenţia copiilor va fi captată prin găsirea trăistuţei cu poveşti.
Reactualizarea cunoștințelor se realizează sub formă de joc. În „Trăistuţa cu poveşti”, vor descoperi prin metoda mâna oarbă personajele din poveştile învăţate anterior:
Turtița și Căsuța din oală. Se poartă o scurtă conversație despre personaje și se așează fiecare personaj în cercul poveștii căreia aparțin . Personajele comune ambelor povești
vor fi așezate în alt cerc.(Diagrama Venn)
Se anunţă tema activităţii cu conţinut integrat: “Ridichea uriaşă” desfăşurată în cadrul domeniului experenţial Limbă şi Comunicare (educarea limbajului) şi Jocuri şi
activităţi didactice alese (ALA II),prin prezentarea ridichii uriașe,sub formă de surpriză, care vrea să le spună copiilor povestea ei și prin intermediul unei scrisori să le prezinte
copiilor sarcinile pe care le are pentru ei.
Dirijarea învățării constă în prezentarea poveşti „Ridichea uriaşă” cu ajutorul imaginilor , care reflectă episoadele principale ale poveştii. În expunerea poveştii voi ţine
cont de următoarele: adaptarea vocii şi a tonului, în concordanţă cu importanţa faptelor povestite, schimbarea ritmului vorbirii pe parcursul expunerii, respectarea pauzelor
logice şi gramaticale, accentuarea unor cuvinte sau propoziţii în funcţie de sensul lor logic, mimică şi gesticulaţie adecvată. Explic cuvintele necunoscute copiilor înlocuindu-
le cu cele cunoscute de ei:
să smulgă = să scoată,
moşneag = om bătrân,
babă = femeie bătrână
poală =partea de jos a rochiei
În obținerea performanței se realizează fixarea poveştii. Cu ajutorul copiilor reconstituim ordinea personajelor din poveste, prin realizarea machetei, unde copiii vor
trebui să vină pe rând şi să aleagă personajele care au încercat să scoată ridichea şi să îi aşeze în ordinea corectă.
Prin tranziția „Ridichi jucăușe”(exerciţii imitative) se face trecerea către următoarea etapă .
În secvenţa didactică asigurarea retenției și a transferului, se va desfășura dramatizarea și jocurile. Copiii se vor grupa în două echipe: echipa copiilor veseli care poartă buline
roşii şi echipa copiilor isteţi care poartă buline galbene. Mai întâi se va desfăşura dramatizarea ,, Ridichea uriașă “ .Prin tranziția :Bat din palme......se va trece la desfășurarea
jocurilor ,în aer liber.

182
Evaluarea activității - voi insista pe mesajul educativ al poveștii:
„Unde-s mulți puterea crește ! ”
Copiii vor lucra fișa din caietul de educarea limbajului.
În încheierea activităţii se fac aprecieri generale asupra întregii activităţi . Copiii, primesc, sub formă de surpriză, de la ridichea uriaşă, drept recompensă, dulciuri.

SCENARIUL ACTIVITĂȚII
NR.CRT EVENIMENT CONȚINUT ȘTIINȚIFIC METODE ȘI MODALITĂȚI DE EVALUARE
DIDACTIC PROCEDEE
DIDACTICE
1. Moment Vor fi create condiţiile necesare desfăşurării activităţii: aranjarea Observarea
organizatoric materialului didactic, a mobilierului, intrarea copiilor în grupă. sistematică
2. Captarea atenției Atenţia copiilor va fi captată prin găsirea trăistuţei cu poveşti. Conversația Observarea comportamentului copiilor
3. Reactualizarea Se realizează sub formă de joc. În „Trăistuţa cu poveşti”, Aprecieri individuale
cunoștințelor vor descoperii diferite personaje din poveştile învăţate: „Turtiţa” şi
„Căsuţa din oală”.
Se completează diagrama cu personajele recunoşcute, fiecare
la povestea lui: - în cercul roşu personajele din povestea “Turtiţa”;
- în cercul verde personajele din povestea “Căsuţa din oală”;
- în cercul galben personajele care le găsim în ambele poveşti.
Sub formă de surpriză , le este prezentată copiilor o ridiche
uriaşă,care apare de pe hol, despre care ei nu ştiu nici o poveste. Diagrama Venn
Vreţi să aflaţi povestea ei ?
Explicația

Exercițiul
Conversația
4. Anunțarea temei și a Sunt anunțate tema și obiectivele,acestea vor reieși din scrisoarea Conversația Observarea sistematică
obiectivelor adusă de Ridichea uriașă. Astăzi am să vă spun o poveste care se
numește: Ridichea uriașă, vom descoperi împreună întâmplările
din poveste și la final vom face un spectacol de teatru și ne vom
distra împreună cu Ridichea uriașă.
5. Dirijarea învățării În expunerea poveştii voi ţine cont de următoarele: adaptarea Expunerea Observarea comportamentului copiilor
vocii şi a tonului, în concordanţă cu importanţa faptelor povestite,
schimbarea ritmului vorbirii pe parcursul expunerii, respectarea
pauzelor logice şi gramaticale, accentuarea unor cuvinte sau
propoziţii în funcţie de sensul lor logic, mimică şi gesticulaţie
adecvată.
Explic cuvintele necunoscute copiilor înlocuindu-le cu cele
cunoscute de ei:

183
 să smulgă = să scoată,
moşneag = om bătrân,
babă = femeie bătrână
poală=partea de jos a rochiei
Pe măsură ce voi povesti,voi prezenta imaginile fiecărei secvențe
din poveste .
Momentele principale ale textului sunt:
1.Moșul sădește primăvara în grădină o sămânță de ridiche și din
această sămânță crește o ridiche uriașă.
2.Moșul încearcă să smulgă ridichea din pământ și văzând că nu
reușește o cheamă în ajutor pe babă.
3. Baba o cheamă , ca să-i ajute ,pe nepoțică.
4.Nepoțica îl strigă pe cățel. Explicația
5.Cățelul cheamă și pisica.
6.Pentru că ei , toți, nu reușesc, încă, să scoată ridichea din
pământ,îl cheamă în ajutor și pe șoricel.
7. Toți împreună,trăgând cu putere de ridiche, reușesc să smulgă
ridichea din pământ,dar cad cu toții jos.
Voi insista pe mesajul educativ al poveștii:
,,Unde-s multi,puterea crește!’’ Povestirea
Conţinutul poveştii este ataşat la Anexa nr.1 Aprecieri frontale și individuale
6. Obținerea Fixarea poveştii: Aprecieri verbale
performanței -Cum se numeşte povestea pe care aţi ascultat-o? Conversaţia
-Cine a semănat ridichea?
-Acum eu am să prind pe machetă silueta de la ridichea uriaşă.Voi
va trebui să veniţi pe rând şi să alegeţi pe cei care au încercat să
scoată ridichea şi să îi aşezăm în ordinea corectă.
-Cu ajutorul copiilor reconstituim ordinea personajelor din
poveste.
Problematizarea
Prin tranziția „Ridichi jucăușe”(exerciţii imitative de dans)
se face trecerea spre următoarea etapă a activității;
7. Asigurarea retenției 1.Dramatizare:,,Ridichea uriașă ‘’ Observarea sistematică
și a transferului -Pentru că vouă vă plac întradevăr poveștile,vă propun să intrăm în
pielea personajelor din Ridichea uriașă și să o redăm noi.
Voi prezenta modul de desfășurare și materialele Exercițiul
(măștile,pelerina).
Personajele:
1.Povestitorul(educatoarea)

184
 2.Moșul.
3.Baba.
4.Nepoțica.
5.Cățelul.
6.Pisica. Dramatizarea
7.Șoricelul.
Voi urmări ca mimica și intonația copiilor să fie în concordanță cu
rolul interpretat.Copiii vor fi în același timp și în rol de spectatori
și vor aplauda.

Tranziție: Bat din palme.....

2. Copiii vor fi grupați în două echipe, prin metoda mâna oarbă:

echipa copiilor veseli care poartă buline roşii şi echipa copiilor
isteţi care poartă buline galbene.
Se va desfăşura jocul de mișcare “Întrecerea ridichilor” și Jocul
liniștitor:,,Plimbă ridichea!’’. Observarea comportamentului copiilor

Conţinutul jocurilor este ataşat la Anexa nr.2 Mâna oarbă

8. Evaluarea activității Voi insista pe mesajul educativ al poveștii: Conversația Aprecieri verbal și individuale
,,Unde-s mulți puterea crește! ”
Solicit să dea exemple cum își ajută ei părinții?
Se lucrează fișa din caietul de educarea limbajului. Exercițiul

9. Încheierea activității Se fac aprecieri referitoare la modul în care a decurs activitatea Conversația Aprecieri verbale
.La final copiii primesc recompense dulci de la Ridichea uriașă.

ANEXA 1

RIDICHEA URIAŞĂ
poveste populară

A fost odată, demult un moşneag şi o babă care aveau o grădină mare. Într-o zi moşul se gândi să-şi pună în grădină seminte ca să aibă legumele necesare pentru
mâncare. Merse în grădină, se apucă de săpat şi puse în pământ seminţe de legume,printre care și câteva semințe de ridichi.
După ceva vreme moşneagul merge din nou în grădină şi văzu o ridiche uriaşă ieşită din pământ. Rămase puţin surprins când văzu ridichea , dar apoi încearcă să
smulgă ridichea din pământ, o prinde de frunze şi începu să tragă, şi trage, şi trage dar degeaba, ridichea nu s-a lăsat deloc smulsă.
- Of, of, nu pot să scot ridichea! spune moşul supărat şi o cheamă şi pe babă.

185
- Hei, babo…! Vino de-mi ajută să scot ridichea aceasta din pământ!
Baba a venit, s-a prins de mijlocul moşului,moșul de frunzele ridichii şi au început amândoi să tragă, și trag......și trag...... dar ridichea nu s-a smuls .
-Nu putem singuri, spuse baba! Să chemăm nepoţica!
- Nepoțico...! Vino şi ne ajută să scoatem ridichea aceasta!
Vine nepoţica, se prinde cu amândouă mâinile de mijlocul babei, baba de moș și moșul de ridiche şi încep toţi trei să tragă..... și trag.....și trag..., dar ridichea nu s-a smuls.
Să-l chemăm si pe cățel, spune nepoţica.
Cățelușule ....! Vino să ne ajuţi să scoatem ridichea aceasta!
Căţeluşul s-a agăţat de poala nepoţicăi, nepoţica de mijlocul babei, baba de moş şi moşul de ridiche.... şi trag,.....și trag,.... dar ridichea tot nu s-a smuls.
S-o chemăm şi pe pisică să ne ajute,zise cățelul!
Pisicuțo....! Vino să ne ajuţi să scoatem ridichea aceasta!
Pisica s-a agăţat de coada căţelului, căţeluşul de poala nepoţicăi, nepoţica de mijlocul babei, baba de moşneag.... şi trag,...și trag,....și trag, dar ridichea tot nu s-a smuls.
Să-l chemăm si pe șoricel, poate ne ajuta şi el să scoatem ridichea,zise pisica!
Șoricelule...! Vino să ne ajuţi să scoatem ridichea aceasta!
Se prinde şoarecele de coada pisicii, pisica de căţeluş, căţeluşul de nepoţică, nepoţica de bunică, bunica de moş, moşul ridiche...... şi trag......și trag până ce ridichea uriaşă
iese din pământ. În acel moment toţi au cazut pe spate!
Toţi au fost fericiţi, că au reuşit, să scoată din pământ acea minunată şi uriaşă ridiche!

ANEXA 2
„ÎNTRECEREA RIDICHILOR”
Joc de mișcare
OBIECTIVE:
să execute corect deprinderile motrice – alergare,săritură
să respecte regulile jocului ;
să manifeste fairplay în întrecerea dintre echipe;
MOD DE DESFĂŞURARE: Grupa de copii se împarte în două echipe.
Copiii vor fi așezati pe două rânduri, în fața fiecărui echipe vor fi așezate două cercuri,în fața cercurilor, un coș gol.Fiecare copil va primi în mână o ridiche.La semnalul
educatoarei, copiii trebuie să sară din cerc în cerc si apoi să pună ridichea în coș. Câștigă echipa care reușește să pună mai repede toate ridichile în coș.
MATERIALE NECESARE: ridichi naturale, 2 cercuri din plastic, 2 coșuri.

PLIMBARE IMAGINARĂ PRIN GRĂDINA MOȘULUI

Joc liniștitor
OBIECTIVE:
Să participle cu plăcere la joc;
Să respecte regulile jocului;
Să-și imagineze o plimbare prin grădina moșului sub dirijarea povestitorului;
MODUL DE DESFĂȘURARE:
Toți copiii vor fi așezați în cerc,vor închide ochii și își vor imagina că se plimbă printr-o grădină de legume.Povestitorul va induce copiilor o stare de liniște și îi va
îndruma să observe imaginar multitudinea de plante și legume din grădină.La semnalul educatoarei,,Desvhideți ochii’’plimbarea imaginară va lua sfârșit.

186
 PROIECT DE ACTIVITATE INTEGRATE - ” LADA BUNICII ”

PROF. INV. PREȘCOLAR BATRINU MARICELA

GRĂDINIŢA CU P.N. NR.19 FOCSANI

Nivel: II
Tema de studiu: Cum este, a fost şi va fi pe Pământ?
Tema proiectului: Poveştile Timpulu
Durata:o zi
Forme de organizare: frontal, individual, pe grupuri
Scopul activităţii:
Cultivarea interesului pentru bogăţia folclorului, a obiceiurilor şi tradiţiilor poporului nostru;
Familiarizarea copiilor cu mărturii ale trecutului istoric din zona locală;
Valorificarea pe plan superior a unor trăiri emoţionale profunde prin intermediul cunoaşterii şi al aplicării meşteşugurilor tradiţionale, cântecelor şi dansurilor populare;
Familiarizarea copiilor cu muzica populară, cu diferite instrumente muzicale specifice folclorului românesc ( fluier, acordeon, vioara ).
ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE:
ACTIVITĂŢI DE DEZVOLTARE PERSONALĂ:
Rutine: Întâlnirea de dimineaţă:
Salutul: „Bună dimineaţa, români şi româncuţe!”
Prezenţa: stabilirea de către albinuţele de serviciu a prezenţilor şi a absenţilor prin aşezarea în stupină a aripioarelor;
Calendarul naturii: sublinierea aspectelor meteo ale zilei, stabilirea zilei şi a datei;
Activitate de grup:”Doinele fluierului„– întâlnire cu artişti ai cântecului românesc;
Mesajul zilei: „Obiceiuri ale bunicii ” : prezentarea centrelor de interes deschise şi temele propuse.
2. Tranziţii: exerciţii ritmice
Obiective operaţionale:
Să cunoască , să respecte reguli şi responsabilităţi ale grupului din care face parte;
Să comunice şi să coopereze cu colegii de grupă, manifestând toleranţă şi acceptare;
ACTIVITĂŢI LIBER ALESE:
1. Joc de rol: Muzeul Satului
2. Bibliotecă: - Spune cu ce sunet începe cuvântul (ie, opinci, catrinţă, năframă)!
- Scrie după model cuvintele: program, închis, deschis, ie, iţari, opinci, muzeu, sat!
- Decorează ulciorul şi farfuria (grafisme)!
Obiective operaţionale:
Să decoreze ulciorul, cu grafismele învăţate: punctul, linie verticală, linie orizontală, linie oblică;
Să recunoască sunetul şi litera iniţială al cuvintelor: ie, opinci, catrinţă, năframă;
Să traseze după model siluetele literelor ce alcătuiesc cuvintele: muzeu, sat, program, deschis, închis, ie, iţari, catrinţă, năframă;

187
Să amenajeze Muzeul Satului cu obiecte tradiţionale româneşti ştergare,ulcele, preşuri, străchini etc;
Să stabilească programul de vizită la Muzeul Satului.
ACTIVITĂŢI PE DOMENII EXPERIENŢIALE:
Domeniu Om şi Societate: “ Păpuşi de altă dată”- asamblare, lipire, înşirare;
Obiective operaţionale:
Să confecţioneze jucării, păpuşi din diverse materiale (linguri lemn, materiale şi fire textil, sârmă, hârtie colorată,mărgele etc.);
Să selecteze materialele necesare confecţionării jucăriei;
Să lipească corect materialul – broderie pe rochiţa păpuşii, realizându-se astfel motive naţionale asemănătoare costumului naţional românesc;
Să înşire mărgele pe fir – sârmă;
Să asambleze corect materialele( părul păpuşi, rochiţa, palmele ) în vederea realizării temei propuse.
Domeniu Psiho-Motric: “ Braşoveanca “ – dans popular (predare)
Obiective operaţionale
Să-şi însuşească corect paşii dansului popular „ Braşoveanca” ;
Să perceapă componentele spaţio-temporale (ritm, durată, distanţă , localizare) ;
Să exprime trăiri sufleteşti precum admiraţie, bucurie faţă de dansul popular românesc.
Strategii didactice:
Metode: conversaţia, explicaţia, demonstraţia, exerciţiul, problematizarea, lucrul individual, turul galeriei.
Mijloace de învăţământ: fluier, vioară, CD-player, obiecte tradiţionale (costume naţionale, ulcele, străchini, rogojină etc.).
Materiale didactice: carioca, linguri din lemn, materiale şi fire textile diverse, şabloane diverse, mărgele, lipici.

SCENARIUL ZILEI
Activitatea debutează cu întâlnirea de grup între copii şi educatoare prin intermediul salutului de dimineaţă: „Bună dimineaţa români şi româncuţe!”
Copiii răspund la salutul educatoarei, apoi se salută reciproc. Albinuţele de serviciu fac prezenţa, „Dimineaţa a sosit / Toţi copiii au venit?”,
aşezând în stupină aripioarele copiilor prezenţi, desemnează colegi pentru a completa calendarul naturii. Vom purta discuţii legate de portul românesc, vor aprecia şi admira
costumele naţionale cu care sunt îmbrăcaţi. Prezentarea musafirilor surpriză va fi primul moment de noutate al zilei, iar dânşii ne vor încănta, interpretându-ne cu ajutorul
instrumentelor tradiţionale, diverse fragmente muzicale din cântecele populare româneşti. Prezentarea centrelor de interes deschise, a temelor propuse, a materialelor necesare
va fi un alt moment de noutate pentru preşcolari. Repartizarea pe centre se va realiza în funcţie de dorinţele, interesele fiecărui copil. Evaluarea va fi continuă, individuală,
frontală, orală şi prin rezultatele practice de la temele propuse. Trecerea de la activităţile desfăşurate pe grupuri mici de copii la activitatea frontală şi invers se va face prin
exerciţii ritmice:

Frunzuliţă foaie lată 2. Românul se înveseleşte 3. Să oprim jocul niţel

Hai să jucăm odată! Când dansul se porneşte ! Să ne odihnim cu el.
PROIECT DIDACTIC

EVENIMENT CONŢINUT ŞTIINŢIFIC STRATEGII EVALUARE

DIDACTIC DIDACTICE
1. Momentul Voi pregăti sala de grupă pentru activitate, voi
organizatoric distribui materialele la centrele de interes. conversaţia
explicaţia

188
 problematizarea

2. Captarea La întâlnirea de grup, între educatoare şi copii vom Evaluare orală

atenţiei şi face prezenţă, vom completa calendarul naturii şi explicaţia (a cunoştinţelor despre
reactualizarea vor fi prezentaţi invitaţii surpriză. conversaţia portul românesc,despre
cunoştinţelor Forma de organizare obiceiuri şi tradiţii)
frontal
3. Enunţarea Anunţ scopul activităţilor de astăzi, obiectivele pe
temei, a scopului şi a obiectivelor care le au de realizat în fiecare centru de interes. explicaţia

Prezentarea optimă a conţinulului Voi prezenta centrele de interes deschise, explicaţia

materialele şi sarcinile pe care le au de realizat. conversaţia
Fiecare copil îşi alege sectorul în cadrul căruia
doreşte să lucreze.
Obţinerea
performanţei Artă ( DEC)
şi realizarea Voi explica şi demonstra modul de confecţionare a
feedback-lui păpuşii.
Voi executa câteva exerciţii de încălzire a muşchilor
mici ai mâini:
” Hai să arătăm degetul cel mic
Şi cu el să ne jucăm un pic!
Hai să arătăm care-i ineler,
Să-i aducem un inel în dar.
Hai să arătăm care-i mijlociu
Să vedem cît e de zglobiu.
Hai să arătăm şi arătătorul
Să-l rotim cu binişorul. explicaţia
Hai să arătăm degetul cel mare conversaţia Evaluare individuală
Să să-l facem semn de întrebare. demonstraţia
Hai sa arătăm mîinile curate exerciţiul Evaluare orală
Şi uşor să le lovim
Pînă nu le obosim.”
Fiecare copil va executa lucrarea din materialele
puse la dispoziţie: vor lipi pe rochiţă broderia,
rochiţa o vor prinde de conul ataşat lingurei de lemn,
vor înşira pe firul tare mărgele – braţele păpuşii, vor
lipi palmele şi părul păpuşii.
Bibliotecă

189
- Voi prezenta copiilor jetoane pe care sunt desenate
următoarele imagini: ie, catrinţă, opinci, costum
naţional, ulcior, farfurie. Copii vor recunoaşte
sunetul şi litera iniţială a acestor cuvinte. În funcţie
de preferinţă, dar şi de capacitate ficare copil îşi va problematizarea
alege câte o sarcină din cele propuse la acest centru: lucrul individual Evaluare orală şi scrisă
trasare de semne grafice pe spaţiile stabilite pe
ulcioare şi farfurii, Evaluare individuală
„ scriere” după model a cuvintelor
muzeu, sat, program, deschis, închis, ie, iţari,
catrinţă, năframă.
Joc de rol – Voi amenaja cu ajutorul copiilor
Muzeul Satului , aşezând în spaţiul destinat Căsuţei
Păpuşii obiecte tradiţionale din lada de zestre a
bunici. Voi stabili împreună cu copiii programul de lucrul în echipă
vizită la muzeu şi regulile de comportare într-un explicaţia
astfel de loc. conversaţia
După finalizarea sarcinilor din centrele de interes cu
primele serii de preşcolari, apelând la structura
ritmată “Frunzuliţă foaie lată
Hai să jucăm odată!”
voi trece la predarea dansului popular.
Dans popular „Braşoveanca”
DPM
Voi respecta următoarele etape ale activităţii: activitate frontală Evaluare orală

1. Moment organizatoric: Alinierea/Anunţarea

temei
2. Pregătirea organismului
pentru efort:
Voi executa exerciţii de mers şi alergare în
concordanţă cu conţinutul povestirii:
”Ieri am făcut o plimbare prin pădure(mers în cerc).
Acolo am văzut: exerciţiul
Brazi înalţi şi ascuţiţi (mers pe vârfuri cu mâinile explicaţia
ridicate), demonstraţia
Alţii mici, piperniciţi( mers ghemuit).
Iepuraşii alergau voiniceşte
Ţup,tup,ţup!Ţup,ţup,ţup!

190
Noi fugim,fugim de lup
( săritura pe ambele picioare cu braţele îndoite la
piept).
Ursul calcă cu paşi grei de uriaş
Mor,mor,mor!Mor,mor,mor!
Eu vreau apă de izvor
(mers cu paşi mari şi mâinile pe şolduri)!
O vulpe viclenă venea tiptil spre puişori
Pâş,pâş,pâş!Pâş,pâş,pâş!
Vă mănânc acuş
(mers pe vârfuri cu braţele întinse la spate).

3. Influenţarea selectivă a
aparatului locomotor
În formaţie de gimnastică voi executa cu preşcolarii
complexul de exerciţii următor:
Foarfeca – stând cu picioarele uşor depărtat, braţele
înainte cu palmele în jos, încrucişarea braţelor Evaluare frontală
întinse înainte, alternând dreapta –stânga(1),
deasupra, dedesupt(2).
Păpuşa face gimnastică - stând cu picioarele uşor
depărtat cu palmele faţă în faţă(1), ducerea lor
sus(2), lateral(3) şi jos(4).
Ridicarea sacului - stând cu picioarele uşor formaţie de
depărtat, aplecarea(1) şi îndoirea trunchiului spre gimnastică câte doi
piciorul stâng(2), imitând cu mâinile apucarea unul
sac, îndreptarea trunchiului cu ducerea mâinilor spre
umărul drept(3) .
Atinge pământul – stând, ridicarea braţelor
lateral (1), aplecarea trunchiului în faţă cu picioarele 4×4
întinse(2), ghemuire, cu vârful degetelor atingând
podeaua
(3), întinderea genunchilor
cu revenire în poziţua stând(4)
Căluţul de lemn - stând cu picioarele depărtate,
mâinile pe şold, trecerea greutăţii corpului înainte(1) 4×4
şi înapoi de pe un picior pe altul(2), cu ridicarea de
pe sol a piciorului eliberat.
3×4

191
Limba ceasului – stând cu mâinile pe şold,
legănarea piciorului stâng lateral (1), revenire (2) ,
legănarea piciorului drept lateral (3), revenire(4) .
4. Formarea deprinderilor
motrice:
Voi explica şi demonstra paşii dansului
„Braşoveanca”.
Voi forma perechile de dans care se vor aşeza în
cerc, băiatul pune mâna dreaptă pe umărul fetei, şi
fata îi va da mâna ei dreaptă, iar mâna stângă a
băiatului va ţine mâna stângă a fetei în dreptul
bazinului. 2×3
Primii paşi sunt la fel şi pentru băiat şi pentru fată:
Timpul 1
- 3 paşi înainte, începând cu piciorul stâng, al 4-lea
este sus cu piciorul drept în faţă
- 3 paşi în spate, cu piciorul drept se pleacă, urmând
ca ultimul pas să fie pus pe vârf – piciorul stâng
Cei 4 paşi se repetă de 4 ori atât în faţă cât şi în spate
Timpul 2
– băiatul ridică braţul dreapt sus, fata se prinde cu 5×6
mâna dreaptă de braţeul băiatului şi se roteşte;
- băiatul ridică braţul stâng sus, fata se prinde cu
mâna stângă de braţul băiatului şi se roteşte;
Se repetă de 4 ori figurile de mai sus, cu schimbarea
alternativă a braţelor.

5. Dezvoltarea calităţilor motrice 3×4

Voi iniţia concursul pe perechi
“ Cei mai buni dansatori” unde vor executa paşii de
dans învăţaţi.
6. Revenirea organismului
Voi executa exerciţii de liniştire a organismului:
„Sus, sus, fulg uşor!”
7. Aprecieri exerciţiul
Voi desemna câştigătorii, explicaţia
oferindu-le premii - stimulente. demonstraţia

192
 turul galeriei
Evaluarea Lucrările vor fi apreciate prin vizitarea centrelor de Evaluare frontală
performanţei. fiecare grup format la începutul zilei şi copiii vor fi
Asigurarea răsplătiţi cu stimulente: ochişori veseli, ochişori
retenţiei şi a îngânduraţi. În Muzeul Satului se va organiza
transferului expoziţia „Păpuşi de altă dată”.

conversaţia
Încheierea Voi face aprecieri asupra comportamentului
activităţii copiilor, a modului în care au rezolvat sarcinile.

PROIECT DIDACTIC ,,DETECTIVII ISCUSIȚI”

PROFESOR COROIU NATALIA MIRELA

COLEGIUL NAȚIONAL ,IOSIF VULCAN” ORADEA – STRUCTURA G.P.P. 27 ORADEA, BIHOR

GRUPA: Combinată(nivel I+nivel II)

TEMA ANUALĂ DE STUDIU: Ce și cum vreau să fiu?
TEMA SĂPTĂMÂNALĂ: ”Vreau să fiu...”
TEMA ZILEI: ”Detectivi la datorie!”
CATEGORII DE ACTIVITĂȚI: ADP+ALA1+ADE+ALA2
ACTIVITĂȚI DE DEZVOLTARE PERSONALĂ-ADP
Întâlnirea de dimineață:”Bună dimineața,dragi fluturași!”
Prezența: Cine lipsește azi?
Calendarul naturii: În ce zi a săptămânii suntem? ; Cum este vremea?
Tranziții:”Avion,foc și apă”, ”Cioc-cioc”, ”Ne jucăm, ne jucăm”

JOCURI ȘI ACTIVITĂȚI DIDACTICE ALESE I:

-Construcții: „Constructorii pricepuți”
-Joc de masă: ”Jocul umbrelor”

193
-Știință: ”Alege și potrivește”
ACTIVITĂȚI PE DOMENII EXPERIENȚIALE- ADE:
-DȘ(act.matem): ” Detectivii iscusiți „ -joc didactic
-DOS (act. practică): ”Meserii îndrăgite, cu unelte potrivite!”-lipire

ACTIVITĂȚI ȘI JOCURI DIDACTICE ALESE II

– Joc de mișcare-”Uneltele distractive”
TIPUL ACTIVITĂȚII: Consolidare de cunoștințe,priceperi și deprinderi
DIMENSIUNI ALE DEZVOLTĂRII:
Motricitate grosieră și motricitate fină în context de viață familiare
Interacțiuni cu adulții și cu copiii de vârste apropiate
Finalizarea sarcinilor și a acțiunilor (persistență în activități)
Mesaje orale în context de comunicare cunoscute
Relații,operații și deducții logice în mediul apropiat
Cunoștințe și deprinderi elementare matematice pentru rezolvarea de probleme și cunoașterea mediului apropiat
COMPORTAMENTE VIZATE:
Își coordonează mușchii în desfășurarea unor activități diversificate, specifice vârstei
Demonstrează abilități de solicitare și de primire a ajutorului în situații problematice specifice
Realizează sarcinile de lucru cu consecvență
Demonstrează înțelegerea unui mesaj oral, ca urmare a valorificării ideilor,emoțiilor, semnificațiilor
Realizează,în mod dirijat,activități simple de investigare a mediului, folosind instrumente și metode specific
Demostrează familiarizarea cu conceptual de număr și cu numerația
Efectuează operații de seriere, grupare,clasificare,măsurare a obiectelor
SCOPUL ACTIVITĂȚII:
Verificarea și consolidarea număratului în limitele 1-10;consolidarea unor abilități practice specifice nivelului de dezvoltare motrică
OBIECTIVE OPERAȚIONALE:
Să realizeze o construcție din cuburi prin asamblare conform indicațiilor primate
Să asocieze imaginea cu umbra corespunzătoare
Să găsească uneltele potrivite pentru meseriile date
Să rezolve corect sarcinile de lucru prezentate
Să utilizeze obiectele de lucru necesare pentru realizarea unei activități practice
Să participe cu plăcere și interes la jocul de mișcare propus
METODE ȘI PROCEDEE DIDACTICE: conversația, explicația, problematizarea, jocul, ghicitori, recompensa, turul galeriei
MATERIALE DIDACTICE ȘI MIJLOACE DE ÎNVĂȚĂMÂNT: personajele ”Bucătarul Aiurit” și ”Doctorul Grăbit”, gheme de ață, imagini cu meserii, imagini cu uneltele
folosite în diverse meserii, cuburi, cifre, ghicitori, lipici,recompense
FORMA DE ORGANIZARE: frontal, pe grupuri și individual
ELEMENTE DE JOC: mânuirea materialului, scrisori-surpriză, ghicitori, indicii, aplauzele
REGULA JOCULUI: Copiii împărțiți în două echipe participă la un joc cu cinci sarcini. După rezolvarea fiecărei sarcini, ei vor primi câte un indiciu care îi va duce mai
aproape de rezolvarea misterului.

194
SARCINA DIDACTICĂ:
Formare de mulțimi după un criteriu dat
Compararea mulțimilor
Numărarea corectă a elementelor mulțimilor
Raportarea numărului la cantitate
Găsirea vecinilor pentru cifrele date
DURATA: o zi
BIBLIOGRAFIE:
“Curriculum pentru învăţământul preşcolar” , Editura DIDACTIC PUBLISHING HOUSE, 2009
“Revista Învăţământul preşcolar nr. 3-4/2009”, Editura ARLEQUIN, 2009
“Metodica activităţilor instructiv-educative în grădiniţa de copii”, Editura GHEORGHE-CÂRŢU ALEXANDRU, 2009
“Metode interactive de grup”, Editura ARVES, 2009

SCENARIUL ZILEI
Toți visăm ”să ne facem ceva” când ajungem mari.....Așa că, azi, ne-am propus să ne bucurăm și să ne distrăm împreună, transformându-ne în detectivi foarte pricepuți în
rezolvarea misterelor.
Copiii vor intra în sala de grupă și se vor așeza în semicerc pe scaune unde se desfășoară Întâlnirea de dimineață, cu activitățile specifice:
Salutul: ”Bună dimineața, dragi fluturași!”
Activitatea debutează cu întâlnirea de grup dintre educatoare și copii prin intermediul unui cântec sugestiv: ”Fluturașii s-au trezit, bună dimineața!„, apoi salutul
pornește de la educatoare și este continuat de toți copiii grupei cu o formulă specifică: ”Bună dimineața, Maria, mă bucur că ești aici!„
Se va face prezența copiilor, unul dintre copii spunând și numele absenților de azi.
Calendarul naturii se va completa împreună cu copiii, ajutați de următoarele întrebări: Ce zi este astăzi?, Care sunt zilele săptămânii?, În ce anotimp suntem?, Cum
este vremea?, Cum ne îmbrăcăm?.
Noutatea zilei: Azi vom avea o zi plină de surprize și de invitați...
Captarea atenției se face prin descoperirea a două personaje: Bucătarul Aiurit și Doctorul Grăbit care au nevoie de ajutorul detectivilor pentru rezolvarea unui mister.
În anunțarea temei le voi spune copiilor că azi ne vom juca de-a detectivii împreună cu cele 2 personaje și vom dezlega mistere.
Însă, înainte de a începe jocul nostru vom face reactualizarea cunoștințelor (se va realiza prin activitățile de la ALA1), pentru a ne aduce aminte de meseriile pe care le-am
învățat.
- La centrul CONSTRUCŢII, copiii vor realiza cu ajutorul pieselor de construit câte un spital sau un restaurant.
- La centrul JOC DE MASĂ, copiii vor fi îndrumaţi să găsească imaginea potrivită fiecărei umbre.
- La centrul ȘTIINȚĂ, vor fi puse la dispoziţia copiilor mai multe imagini cu unelte și meserii. Sarcina constă în alegerea uneltei potrivite pentru fiecare meserie.
În Dirijarea activității se va desfășura jocul didactic (DS-activ.matem)” Detectivii iscusiți„unde copiii vor avea de realizat diverse sarcini corespunzătoare
particularităților de vârstă.
Obținerea performanței se realizează prin complicarea jocului, unde rezolvarea ultimei sarcini îi va conduce spre dezlegarea misterului.
O dată misterul dezlegat urmează etapa Asigurarea retenției și a transferului care presupune realizarea de către copii, în cadrul activității practice (lipire), a propriilor personaje
bucătar/doctor.
La evaluarea activității se vor face aprecieri verbale și se vor primi recompense pentru munca depusă de super detectivi, iar în încheierea activității vom desfășura jocul de
mișcare „Uneltele distractive”.
Desfășurarea activității

195
NR. EVENIMENTUL CONȚINUTUL ȘTIINȚIFIC METODE ȘI MODALITĂȚI DE EVALUARE
CRT DIDACTIC PROCEDEEDIDACTI
CE
1 Momentul Se asigură condiţiile necesare unei bune desfăşurări a activităţii: Participarea activă la discuții, completarea
organizatoric pregătirea materialului didactic; corectă a calendarului naturii, a prezenței.
aranjarea mobilierului;
intrarea copiilor în clasă.
2 Captarea atenției Captarea atenției se face prin descoperirea a două personaje, Conversația
Bucătarul Aiurit și Doctorul Grăbit care au nevoie de ajutorul
detectivilor pentru rezolvarea unui mister.
3 Anunțarea temei și a Astăzi ne vom juca împreună cu cele două personaje un joc numit Expunerea Stimularea interesului pentru activități.
obiectivelor ”Detectivii iscusiți” și vom dezlega mistere. Conversaţia

4 Reactualizarea ALA 1 Explicaţia

cunoștințelor Copiii intuiesc materialele de la fiecare centru, ascultă cerinţele Demonstraţia Urmăresc cu atenție explicațiile date;
educatoarei şi îşi aleg centrul la care vor să lucreze. Exerciţiul
La centrul Știință copiii aleg imaginea cu unealta potrivită fiecărei
meserii.
La centrul Construcţii,, copiii vor realiza câte un spital sau un
restaurant.
La centrul Joc de masă, copiii vor identifica imaginea
corespunzătoare umbrei de pe cartonaș.
După finalizare, copiii merg la fiecare centru pentru a vedea şi aprecia
lucrările colegilor.
Rutina: „Treaba noi am isprăvit/ Și la baie am pornit”
5 Prezentarea optimă a Introducerea în joc și prezentarea obiectelor jocului Urmăresc cu atenție explicațiile date
noului conținut și Azi ne vom juca jocul ”Detectivii iscusiți”. Vom forma 2 echipe:
dirijarea învățării echipa ”micilor detectivi” și echipa ”detectivilor pricepuți” . Vom
avea de îndeplinit 5 sarcini. Echipa care rezolvă corect fiecare sarcină
va primi câte un element necesar pentru a completa corect ținuta
personajului.
Înainte de a începe jocul nostru, observăm că cele două personaje au
două gheme de ață diferite.
Aceste gheme de ață ne vor ajuta în descoperirea indiciilor necesare
pentru a putea rezolva misterul, astfel: pe măsură ce vom merge pe
firul ghemului de ață și vom rezolva câte o sarcină,vom primi câte un Conversaţia
indiciu. Explicaţia
Prezentarea materialului didactic

196
 Copiii vor găsi materiale didactice diferite pentru fiecare echipă, la
fiecare sarcină dată.
Explicarea desfășurării jocului, a regulilor de joc și prezentarea
sarcinilor didactice!
Cum ne vom juca: fiecare echipă va trebui să rezolve corect sarcinile
date. Echipa care rezolvă corect și cu atenție sarcina dată va primi Analiza materialelor
câte un indiciu, pe care va trebui să îl ghicească și vom continua cu
altă sarcină până vom avea toate indiciile necesare rezolvării
misterului. Conversația
Jocul de probă Explicația
Fiți atenți: fiecare echipă își alege câte un reprezentant care va trebui
să aleagă câteva unelte: ”micii detectivi” aleg polonicul și
termometrul, iar ”detectivii pricepuți” aleg tigaia, stetoscopul,
metrul, roaba, stingătorul.
Jocul propriu-zis
Proba 1: Formare de mulțimi
Cu ajutorul uneltelor sortate la jocul de probă, fiecare echipă va trebui
să formeze mulțimi:”micii detectivi”: mulțimea polonicelor,
mulțimea termometrelor, ”detectivii profesioniști”: mulțimea
tigăilor, mulțimea stetoscoapelor și mulțimea altor unelte. Obținerea indiciilor
Proba 2: Comparare de mulțimi
Câte un copil din fiecare echipă va compara mulțimile pe care le-a
format, din punct de vedere al cantității:mai multe elemente, mai
puține sau egale. Demonstraţia
Proba 3: Numărăm corect!
Echipa ”micilor detectivi” va avea de numărat în ordine crescătoare
elementele mulțimii pe care le-au format, iar echipa ”detectivilor
pricepuți” va avea de numărat atât în ordine crescătoare cât și în
ordine descrescătoare elementele mulțimilor.
Proba 4: Raportarea numărului la cantitate! Conversația
După ce am numărat elementele fiecărei mulțimi, câte un
reprezentant al fiecărei echipe va trebui să găsească cifra
corespunzătoare elementelor mulțimii.
Echipa ”detectivilor pricepuți” vor construi și scara numerică.
Proba 5: Găsim vecinii!
Din fiecare echipă, câte un copil va găsi vecinul mai mic și vecinul Conversația
mai mare al cifrei date.
Exercițiul
6 Obținerea performanței Complicarea jocului Analiza materialelor

197

7 Asigurarea retenţiei şi a
transferul
Proba 6: Dezleagă misterul!
În această probă copiii vor folosi indiciile descoperite pe parcursul
jocului pentru a ajuta cele două personaje să rezolve misterul
uneltelor dispărute.
Tranziţie: Se face prin câteva ghicitori:
”Ciorbe,supe,sărmăluțe
Sosuri calde,chifteluțe,
Pregătește iscusit
Că e meșter la gătit.” (bucătarul)
”Cin„ te-ascultă și-ți prescrie
Cum să iei o doctorie?” (doctorul).
Copiii vor lua pauza de hidratare și igienă.
Activitatea practică (DOS)va consta în realizarea unui personaj de
către fiecare copil în funcție de echipa în care au fost: echipa ”micilor
detectivi” vor avea de realizat Bucătarul Aiurit, iar echipa
”detectivilor pricepuți” vor avea de realizat Doctorul Grăbit.
Prezentarea modelului și intuirea materialului
Prezint modelul meu de personaj. Conversația
Copiii identifică și denumesc materialele distribuite pe măsuță :
personajele Doctorul Grăbit și Bucătarul Aiurit și uneltele specifice
acestora.
Explicarea și demonstrarea tehnicii de lucru Explicația Analiza materialelor
Le explic copiilor și le demonstrez tehnicile și etapele de realizare a
personajului.
Exerciții de încălzire a mâinilor
”Mișcăm degețelele
Batem din palme
Învârtim morișca
Zboară rândunica Demonstrația
Un, doi, trei ne oprim!
La lucru să pornim!”
Executarea temei de către copii
Supraveghez copiii, corectând eventualele greșeli sau dând unele
indicații.
Atenționez asupra păstrării poziției corecte în timpul lucrului,
urmăresc modul în care lucrează copiii, ajut copiii care întâmpină
dificultăți și le explic încă o dată aceste nevoi.
Expoziția lucrărilor
198

8 Evaluare
9 Încheierea activității
Anexa 1(ghicitori) –pt echipa ”micilor detectivi”
În mâncare noi le punem
Sare, piper,delicat.
Ai ghicit, ce este oare?
Bucătarul pregătește
În ea multe feluri bune.
Ghici, ce este?
Este albă și pe cap
Bucătarul o pune îndat”.
Ghici,ce este?
Cu el supa o luăm
Din oală să o mâncăm!
Ai ghicit,ce este?
Bucătarul o gătește
Delicioasă pentru noi
Ca să creștem mari îndată
Sănătoși,voioși mereu.
Ghici,ce este?
Prin metoda Turul galeriei voi face aprecieri asupra modului în care
au lucrat copiii, iar lucrările copiilor vor fi expuse la panou. Metoda Turul galeriei Realizarea sarcinilor propuse
Se fac aprecieri verbale asupra modului în care au răspuns și asupra Aprecieri verbale
disciplinei.
În încheierea activității vom desfășura ALA2, unde avem jocul
”Uneltele distractive”.
Explicarea și demonstrarea jocului
Pe jos vor fi lipite instrumente și unelte specifice bucătarului și
doctorului. Explicația
Când educatoarea dă semnalul, copiii vor trebui să caute unealta
anunțată de către educatoare și să sară pe ea.
Desfășurea jocului
Copiii așteaptă semnalul dat de educatoare pentru începerea jocului.
Toți copiii vor fi recompensați. Recompense
(condimente)
(oala)
(boneta)
(polonic)
(mâncarea)
199
Anexa 2 –ghicitori pentru echipa ”detectivilor pricepuți”

Este haină și e albă,

La spital e îmbrăcată
De un doctor iscusit,
Ia gândește,ai ghicit? (halatul)

De microbi ea ne ferește
Nasul,gura ocrotește.
Ghici,ce este? (masca)

O seringă, termometru,
Pansament, medicamente
În ea doctorul găsește.
Ai ghicit,ce este? (trusa medicală)

Cu el doctorul ne-ascultă
Când tușim,când ne răcim
Câteodată este rece
Să ghicim,ce este? (stetoscopul)

Doctorul poartă căciulă

În spital, lângă halat
Ai ghicit,cum i se spune? (boneta)

200
 II. ÎNVĂȚĂMÂNTUL PRIMAR

PROIECT DE LECȚIE - PĂTRAT, DREPTUNGHI, TRIUNGHI,CERC, REPREZENTARE GRAFICĂ

PROFESOR PENTRU ÎNVĂȚĂMÂNTUL PRIMAR ȘI PREȘCOLAR, ANTON GHENU TUDORINA

ȘCOALA GIMNAZIALA ,, PROF. UNIV. DR. ADRIAN V. RĂDULESCU,, DORONAȚU

DATA:
CLASA: I
INVATATOR: Profesor pentru învățământul primar și preșcolar, ANTON GHENU TUDORINA
UNITATEA DE ÎNVĂŢĂMÂNT: ȘCOALA GIMNAZIALA ,, PROF. UNIV. DR. ADRIAN V. RĂDULESCU,, DORONAȚU
ARIA CURRICULARĂ: Matematică şi Ştiinţe ale naturii
DISCIPLINA: Matematică și Explorarea mediului
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: ,,CALATORIM PRIN UNIVERS,,
SUBIECTUL LECTIEI: Pătrat, dreptunghi, triunghi,cerc, reprezentare grafică
TIPUL DE LECŢIE: dobândire de noi cunoştinţe

SCOPUL : - însuşirea cunoştinţelor privind figurile geometrice;

-dobândirea limbajului matematic specific clasei I ;
-consolidarea limbajului matematic asimilat până în prezent;
- exersarea capacităţii de a răspunde rapid cerinţelor formulate;
- exersarea deprinderilor de a juca jocuri colective matematice ordonat şi organizat;
-stimularea şi dezvoltarea gândirii creatoare, a spiritului de observaţie.

COMPETENȚE SPECIFICE INTEGRATE:

MATEMATICÃ ŞI EXPLORAREA MEDIULUI

2.1 Orientarea şi mişcarea în spaţiu în raport cu repere, direcţii date, folosind sintagme de tipul: în, pe deasupra, dedesupt, lângă, în faţă, în spate, stânga, dreapta,
orizontal, vertical, oblic, interior exterior.
2.2 Recunoaşterea unor figuri şi corpuri geometriceîn mediul apopiat şi în reprezentăriplane accesibile( incluzând desene, reproduceri de artă, reprezentări
schematice).
2.COMUNICARE IN LIMBA ROMANA
1.1-Recunoasterea unor detalii dintr-un mesaj scurt,rostit clar si rar;
1.2-Identificarea semnificatiei unui mesaj scurt;
2.4-Exprimarea propriilor idei in context cunoscut ,manifestand interes pentru comunicare;
201
3.ARTE VIZUALE / ABILITATI PRACTICE
2.3. - Realizarea de aplicatii/compozitii simple pe baza interesului direct;
4. DEZVOLTARE PERSONALA
2.2-Identificarea si aplicarea regulilor de comunicare in activitatea scolara
MUZICA SI MISCARE
1.3. – Receptarea cantecelor cu un ambitus cuprins intre DO1 – DO2, alcatuite din formule ritmico-melodice simple si repetate

OBIECTIVE OPERAŢIONALE :
MATEMATICÃ ŞI EXPLORAREA MEDIULUI
COGNITIVE:
O.1 - să observe, să recunoască, să descrie şi să deseneze figuri geometrice(patrat, dreptunghi, cerc, triunghi.);
O.2- să asocieze obiectele din mediul înconjurător cu formele geometrice învăţate;
O.3- să compare pătratul cu dreptunghiul, enumerând unele asemănări şi deosebirile dintre ele:
O.4 - să reprezinte grafic pe caiete figurile geometrice (patrat, dreptunghi, cerc, triunghi.).
C.L.R.
O7-Să formuleze enunturi proprii în diverse situatii de comunicare;
A.V. / A.P.
O8 – Să coloreze,să decupeze si să asambleze corect figurile geometrice;
D.P.
O9 – Sa evidețieze mesajul transmis de către “Zâna Primăvară”
M.M.
O10 – Să audieze cantecul : ,,Roboțelul,,.

AFECTIVE:
O.1- să aprecieze obiectiv lucrarea proprie şi pe ale celorlalţi;
O.2- să participe cu interes la activ didactica;
O.3- să manifeste un comportament adecvat în activitatea pe grupe.

PSIHO-MOTORII:
O.1- să mânuiască corect ustensilele de lucru;
O.2- să-şi reprime tendinţa de efectuare a unor acţiuni inutile în timpul activităţii;
O.3- să se deplaseze în spaţiul clasei pentru a soluţiona sarcinile primite;
O.4- să adopte o poziţie corectă a corpului în timpul scrisului si desenului şi pe tot parcursul orei.

STRATEGIA DIDACTICĂ : conversaţia, observaţia, explicaţia, demonstraţia, exerciţiul ,activitatea independentă, jocul didactic, jocul de miscare;
RESURSE MATERIALE: figuri geometrice, plansete de constructie, seturi didactice, planşe, manualul, caiete, creioane colorate, creion negru, stilou, linie, fişă de lucru,
fişă de evaluare, stimulente;

202
FORME ŞI TEHNICI DE EVALURE : observarea sistematică, probă scrisa , proba orală, autoevaluare, evaluare de
către colegi.

MATERIAL BIBLIOGRAFIC:
- M.E.N., ,, Programa scolara pe discipline,, , Bucuresti, 2013;
- „Metodica predării matematicii „ – Mihail Roşu, Editura CREDIS, 2004.
- „Matematică clasa I , Ghid pentru învăţători şi părinţi” – N. Radu, M. SINGER, Editura SIGMA, 1998.
- „Curriculum pentru învăţământul primar şi preşcolar. Teorie şi practică” – Editura CREDIS, 2004.

SCENARIUL ACTIVITĂŢII

Nr. Evenimentele Ob. Elemente esentiale de conținut Strategii didactice

crt. instruirii op. Evaluare
Metode Mijloace Forme de
organizare
1. Captarea atenţiei şi Asigură condiţiile necesare bunei desfăşurări a lecţiei.
organizarea lecţiei Captează atenţia elevilor cu ajutorul următoarei
povestioare: conversaţia activitate
OA2 „Martinică era foarte supărat pentru că nu cunoaşte frontală
figurile geometrice din care este construit robețelul: povestirea observarea
PĂTRĂȚEL. sistematică
M-a rugat să-l aduc la voi la şcoală ca să-l ajutaţi.
- Ce ziceţi, vreţi să-l ajutaţi voi să înveţe figurile
geometrice?”
2. Reactualizarea Întâi să-i aratăm ce bine stim noi sa rezolvăm exercitii exerciţiul
cunoştinţelor OC1 si probleme . A mai spus că dacă stim bine rămâne activitate observarea
OA1 să-l invătăm și pe el figurile geometrice. Dacă nu frontală şi sistematică
pleacă la alta clasă. conversaţia individuală analiza
Se vor efectua exercitii orale. răspunsuri-lor
autoevalu-are

3. Anunţarea temei şi Se vor anunţa elevii că la această oră vor învăţa

a obiectivelor despre figurile geometrice, vor recunoaşte figurile dialog frontal
învăţate în desene cât şi în mediul înconjurător, vor clasic activitate observarea
desena figurile geometrice indicate, vor juca jocuri, frontala sistematică
vor rezolva sarcinile de lucru.
4. Prezentarea Vor fi prezentate elevilor planşele cu figurile observaţia planşe activitate
conţinutului geometrice: triunghi, pătrat, cerc şi dreptunghi. Se vor conversaţia frontală şi
OC2 exerciţiul individuală

203
 analiza.. Se vor desena figurile învăţate pe tablă şi pe explicaţia observarea
caiete cu ajutorul punctelor fixate de invatator.. demonstraţi-a sistematică
Deseneaza si ei dupa model.
5. Dirijarea învăţării 1. Observaţi următoarele figuri geometrice. Denumiţi
fiecare figură.
OC2 a) b) c) d)
observaţia jetoane
conversaţia tabla activitate
2.a) Observaţi forma următoarelor obiecte. explicaţia magnetica frontală şi
Întocmiţi pe caiete o listă cu obiectele care exerciţiul individuală
seamănă cu pătratul, cu triunghiul, cu dreptunghiul şi
OC3 cu cercul –se scrie sub fiecare figura geometrica 2-3
nume de obiecte.

trusa de
geometrie
mare observarea
OC2 sistematică
Se realizează figurile geometrice din trusa de
geometrie pentru corpuri la tabla. joc-
3. Realizează la bancă in echipe de 2 pe o reţea de observaţia tablita
puncte,cu elastice colorate figuri geometrice ca cele conversaţia pentri activitate
de pe tabla. Uniţi puncte pentru a desena un pătrat şi explicaţia constructi-e individuală, în
un dreptunghi. Ce figuri s-au desenat, unind punctele? exerciţiul perechi
Cate varfuri au? Cate laturi?

Se trece pe la fiecare elev, se observă cum lucrează,

sunt sprijiniti elevii care au nevoie.
6. Obţinerea Se vor prezenta cateva exercitii(se vor citi sarcinile şi observarea
performanţei OC2 se vor rezolva exerciţiile 1,2,3. fise sistematică
Vor fi sprijiniti elevii care au nevoie. explicaţia caiete activitate probă scrisă
OA1 Se va observa rezolvarea de catre fiecare și se vor exerciţiul rigle individuală, evaluarea
face observatii si corecturi individuale. formativa
individuala

204
7. Feedback-ul Se va juca jocul „Aşează-mă la căsuţa mea”. Se vor
menţiona regulile jocului: Fiecare copil va extrage
dintr-un bol un bileţel pe care va fi scris sau desenat activitate
OC3 un obiect. În faţa clasei vor fi aşezate forme conversaţia plansa, individuală observarea
OA2 geometrice: triunghi, pătrat, cerc şi dreptunghi. Elevul explicaţia jetoane sistematică
după ce va citi obiectul de pe bileţel va trebui să se exerciţiul evaluare orală
aşeze la figura geometrică care este asemănătoare cu jocul didactic
obiectul respectiv.
Se va juca jocul de miscare.
Fiecare elev va avea un jeton cu o figura geometrică .
Se va enunta figura geometrica si locul unde se
adună:,,Patratele le tabla!” bileţele observarea
,,Triunghiurile la cuier!” traista sistematică
OC2 ,,Dreptunghiurile pe bancă!,, exerciţiul figuri evaluare orală
OA2 ,, Cercurile pe perete!,, jocul didactic geometric-e
OA3 Jocul ,,Casa de vanzare” din carton
Om3 Se prezinta o plansa cu o casa din figuri geometrice.
Scopul este de a da un anunt . Se compune pe tabla ,
împreuna cu ei anuntul de tipul: Casa are : 4
triunghiuri verzi, 3 cercuri roșii, 5dreptunghiuri plansa,
maron...” jetoane
8. Evaluare OC2 - Ce am învăţat astăzi la ora de matematică?
OC3 - Ce figuri geometrice am învăţat? conversaţia activitate observarea
OC4 - Joc didactic: ,, Recunoaste figurile geometrice,, explicaţia jetoane frontala sistematică
OA3 - Joc puzzel : Castelul lui Martinică exerciţiul

9. Încheierea Elevii vor avea de colorat ROBOȚELUL conversaţia activitate

activităţii PĂTRĂȚEL.. frontala
Se fac aprecieri asupra comportamentului elevilor,
care au fost activi pe parcursul orei.

205
 PROIECT DIDACTIC - TERRA – CARACTERISTICI GENERALE

PROF. ÎNV. PRIMAR: BADEA VIOREL

ȘCOALA GIMNAZIALĂ ,,CONSTANTIN ȘTEFAN” ALBEȘTI - IALOMIȚA

Data: 02.06.2021
Clasa : a IV-a
Prof. Înv. Primar: Badea Viorel
Școala Gimnazială ,,Constantin Ștefan” Albești - Ialomița
Aria curriculară: Om și societate
Disciplina : Geografie
Subiectul lecției: Terra – caracteristici generale
Tipul lecției: transmitere și însușire de cunoștințe
Forma de realizare: Activitate integrată
Domenii integrate: Limba și literatura română, Arte vizuale și abilități practice
Timp de lucru : 40 minute
Competențe generale:
1.Prezentarea realității observabile, cu ajutorul terminologiei generale și specifice
2. Utilizarea elementelor semnificative din matematică, sțiințele naturii și disciplinele sociale, în înțelegerea realității înconjurătoare
3. Relaționarea realității înconjurătoare cu reprezentarea ei cartografică
4. Dezvoltarea interesului pentru cunoașterea orizontului local, a țării și a lumii înconjurătoare
Competențe specifice:
1. 1. Identificarea unor termeni geografici în contexte de învățare diferite
1. 2. Precizarea, în cuvinte proprii, a sensului termenilor geografici de bază
1. 3. Utilizarea unor termeni geografici simple în contexte cunoscute
2.2. Aplicarea unor elemente și cunoștințe dobândite la alte discipline
2. 3. Identificarea unor fenomene și procese cu caracter geografic din mediul înconjurător al orizontului local, al regiunii, al țării și continentului
3.1. Identificarea poziției elementelor reprezentate pe hartă
4. 1. Dezvoltarea curiozității de cunoaștere a elementelor geografice caracteristice orizontului local, țării și lumii contemporene
Competențe integrate:
Limba și literatura română
1.4. Manifestarea atenției față de diverse tipuri de mesaje în contexte previzibile
2.4. Inițierea și menținerea unei interacțiuni în vederea rezolvării de probleme individuale sau de grup
2.5. Manifestarea interesului pentru participarea la interacțiuni orale
Arte vizuale și abilități practice
1.1.Exprimarea de opinii proprii referitoare la mesajele comunicate prin limbaj vizual

206
Obiective operaționale:
O1 să enumere alte denumiri pentru Planeta Pământ
O2 să localizeze pe hartă/globul pământesc cercul imaginar ce reprezintă Ecuatorul ;
O3 să numească cele două emisfere ale Pământului;
O4 să descrie cele două mișcări de rotație a Pământului;
O5 să enumere cauzele apariției tipurilor de climă existente în cele două emisfere;
Strategii didactice :
Metode și procedee:
• Conversația;
• Observația;
• Explicația;
• Exercițiul;
• Demonstrația;
• Jocul didactic
Resurse materiale:
harta , calculator, videoproiector, internet, laptop, ghicitoare, manual digital, caiete, fișă de lucru, rebus, film audio-video, glob pământesc, lanternă, carioci;
https://wordwall.net/resource/2875335/uniunea-europeana
https://catalog.manualedigitaleart.ro/art-g4/v1/sem2/#book/v2-ch02-p52-53
Forme de organizare :
• frontal
• individual

Bibliografie:
Programa școlară pentru disciplina geografie clasele a III- a- a IV- a, aprobată prin OMEN nr. 5003/ 02. 12. 2014
Manual de geografie pentru clasa a IV-a , autori: Carmen Camelia Rădulescu, Ionuț Popa, editura Art

DEMERS DIDACTIC

Secvențele instruirii Ob Conţinutul ştiinţific Metode Forme de Mijloace Evaluare

Op şi procedee organizare

1.Moment Asigurarea unui climat educaţional favorabil desfăşurării Frontal

oragnizatoric lecţiei în parametri optimi.
1` Pregătirea materialului necesar;

207
2.Verificarea Verificarea cunoștințelor însușite ora anterioară Videoproiector Observarea
cunoștințelor https://wordwall.net/resource/2875335/uniunea-europeana sistematică
5` Conversația Frontal
Laptop
Internet

CLR: 1.4, 2.4, 2.5 Jocul didactic Individual https://wordwall

.net/resource/28
75335/uniunea- Aprecieri
europeana verbale
Întrebări :
Ce este Uniunea Europeană ?
Anul înființării Uniunii Europene este…. Exercițiul
Câte state membre sunt situate în Europa ?
Moneda unică europeană este….
Tările vecine ale României care fac parte din Uniunea
Europeană sunt….
Continentul în care este situată România este...
Principalele instituții ale Uniunii Europene sunt…
Data în care serbăm Ziua Europei este….
Câte state sunt membre în Uniunea Europeană ?
Numărul populației din Uniunea Europeană este…
3.Captarea atenţiei Citesc elevilor o ghicitoare despre planeta Pământ :
3` Exercițiul
,,Planeta Albastră se numește Individual Ghicitoare Observarea
CLR: 1.4, 2.4, 2.5 O1 În ea animalele cresc și se hranesc sistematică
În jurul ei luna plutește și sclipește
În ea viețuitoare trăiesc.” Frontal
( Terra/Pământ)

4. Anunţarea temei şi a Anunț tema și obiectivele lecției Conversația Frontal Manual

obiectivelor Astăzi vom discuta despre ,,Terra – caracteristici
1` generale”

208
5. Dirijarea învățării Elevii vor avea pe bănci manualele și caietele Conversaţia Frontal Manualul
25` Solicit elevii să enumere alte denumiri pentru planeta Observarea
O1 Pământ ( Terra, Planeta Albastră) Manualul sistematică
digital
Se prezintă elevilor Globul Pământesc: Exercițiul
,,Ce reprezintă globul pâmântesc?” Imaginea
CLR: 1.4, 2.4, 2.5 ,,Care sunt culorile predominante ale globului? Care sunt
semnificațiile culorilor?” Explicația Glob pământesc
Ce formă are Pământul? ( sferă – puțin turtită la poli și Individual
O2 puțin bombată la mijloc – Ecuator – se evidențiază linia Lanternă
ce reprezintă Ecuatorul pe glob) Exemplifica-rea
,,De ce credeți că este importantă linia Ecuatorului?” (
împarte Pământul în două părți egale - Emisfera Nordică
și Emisfera Sudică) Observația
O3 Ce mărime are Pământul? ( medie)
Discuții pe baza globului pâmântesc însoțite de imaginile
și filmulețul prezentat în manualul digital
Caiet
Demonstrația: cu ajutorul unei lanterne și a globului Aprecieri
pământesc, demonstrez că Pământul datorită formei sale Demonstrația colective
CLR: 1.4, 2.4, 2.5 este încălzit diferit (temperatura scade de la Ecuator spre
cei doi poli)
Încălzirea neuniformă a planetei este foarte importantă Individual
O5 pentru menținerea vieții pe Pământ Aprecieri
individuale
Discuții privind mișcările Pământului: Observația
,,Care sunt mișcările Pământului? Cum se numesc? ” (
mișcarea de rotație în jurul Soarelui- de revoluție-365
zile, mișcarea în jurul axei sale -24 ore)
Se vizualizaează filmulețul despre cele două mișcări ale Individual
Pământului din manualul digital – pagina 53: Frontal
O4 https://catalog.manualedigitaleart.ro/art- Manual digital
g4/v1/sem2/#book/v2-ch02-p52-53 Exercițiul oral

Individual Film audio-

video

209
 O4

Datorită formei sale și a mișcării de revoluție Pământul

este neuniform încălzit. Observația
O2

CLR: 1.4, 2.4, 2.5

Explicația Imaginea
Film audio-
video
O5

Carioci colorate
,,În ce parte a Pământului credeți că este cel mai cald?
Dar cel mai frig? ( Poli, Ecuator)
,,În fiecare emisferă avem o zonă rece, o zonă caldă și
una....?....Temperată”
Caiete

Schița lecției
Schema/desen

AVAP: 1.1 Manual

Cu ajutorul elevilor și pe baza informațiilor aflate se va

realiza schița lecției la tablă însoțită de desene schematice
ce reprezintă cele două mișcări ale Pâmântului

210
6. Obţinerea O1 Se va prezenta la videoproiector un Rebus Observarea
performanţei O2 Anexa 3 Explicația Rebus sistematică
4` O3 Ecuatorul împarte Pământul în două.... Individual Laptop
CLR: 1.4, 2.4, 2.5 O4 În jurul Polilor avem o zonă..... Video-proiector
O5 Terra are o formă puțin.....la Poli
Temperatura potrivită sau......... Exercițiul
Planeta albastră sau..........
Cea mai scăzută temperatură este la.....
Pământul are formă de .......
7. Încheierea lecției Fiecare copil primește o fișă care conține câteva sarcini de Aprecieri
1` lucru - ANEXA 4 Fișă de lucru verbale
O2 Să coloreze planeta Pământ conform caracteristicilor Explicația Frontal
AVAP: 1.1 generale: axa Pământului, linia imaginară a Ecuatorului,
continentele- verde/maro, oceanele – albastru;
O3
Apreciez modul în care au lucrat elevii;
Aprecieri individuale și colective asupra modului în care Conversația Individual
elevii au participat la oră ;
Acord calificative

211
ANEXA 1

https://wordwall.net/resource/2875335/uniunea-europeana

ANEXA 2

GHICITOARE

,,Planeta Albastră se numește

În ea animalele cresc și se hranesc
În jurul ei luna plutește și sclipește
În ea viețuitoare trăiesc.”

( Terra/Pământ)

212
Anexa 3

REBUS

A
E M I S F E R E

R E C E

T U R T I T Ă

T E M P E R A T Ă

T E R R A

P O L I

S F E R A

Ecuatorul împarte Pământul în două..........

În jurul Polilor avem o zonă.............
Terra are o formă puțin...............la Poli
Temperatura potrivită sau....................
Planeta albastră sau............................
Cea mai scăzută temperatură este la.....
Pământul are formă de ......................

213
Anexa 4

Fișă de lucru
Inteligența vizual-spațială

Colorează conform caracteristicilor generale ale Terrei ( axa Pământului, Ecuator – Emisfera N și Emisfera S, continente, ape )

PROIECT DIDACTIC
REALIZAT DUPĂ MODELUL ERR

PROF. BINDEA RODOVICA

LICEUL TEHNOLOGIC „LIVIU REBREANU” MAIERU, BISTRIȚA-NĂSĂUD

Prof. înv. primar : Bindea Rodovica

Clasa: a III- a A
Data: 28 martie 2019
Aria curriculară: Limbă şi comunicare
214
Obiectul: Limba şi literatura română
Unitatea de învăţare: Pământul, planeta albastră
Subiectul: George, adaptare după Lucy şi Stephen Hawking
Tipul lecţiei: formare de priceperi şi deprinderi
Durata : 50 minute
Discipline integrate : Ştiinţe ale naturii
Educaţie civică
Arte vizuale şi abilităţi practice
Competenţe specifice vizate :

Limba şi literatura română

1.1.Extragerea unor informaţii de detaliu dintr-un text informativ sau literar accesibil
2.2. Povestirea unei întâmplări cunoscute pe baza unui suport adecvat din partea profesorului
3.1.Extragerea unor informaţii de detaliu din texte informative sau literare
3.3.Formularea unei păreri despre o povestire/personajele acesteia

Ştiinţe ale naturii

1.1.Identificarea unor caracteristici ale corpurilor vii și nevii
1.2.Utilizarea unor criterii pentru compararea unor corpuri, fenomene și procese
Educaţie civică
3.1. Relaționarea pozitivă, în grupuri mici, pentru rezolvarea unor sarcini simple de lucru
Arte vizuale şi abilităţi practice
2.3. Valorificarea elementelor de limbaj plastic în compoziții tematice

Obiective generale :

Consolidarea cunoştinţelor despre Sistemul solar şi alte obiecte non-solare, dobândite în cadrul operelor literare studiate şi în cadrul orelor de ştiinţe.
Formarea capacităţii de exprimare corectă orală şi scrisă ;
Dezvoltarea interesului pentru lectură .

Obiective operaţionale :
La sfârşitul lecţiei elevii vor fi capabili să :
O1 - Să răspundă corect, cursiv, în propoziţii logice la întrebările legate de conţinutul textului audiat ;
O2 - Să citească corect, conştient , fluent şi expresiv fragmentele cerute;
O3 - Să exprime păreri personale referitoare la conţinutul fragmentului audiat;
O4 - Să folosească corect ortogramele mai şi m-ai;
O5 – Să rezolve corect, în colaborare cu ceilalţi membrii ai echipei, sarcinile propuse pe feţele cubului.

Strategii didactice :

215
I. Metode şi procedee: conversaţia, expicaţia, lectura explicativă, cubul , rebusul, problematizarea.
II. Mijloace didactice : videoproiector, flipchart, fişe , magneţi, aspirator, ziar .
III.Forme de organizare: activitate frontală, individuală , pe grupe( 3 - 4 elevi ).

Sistem de evaluare :
I. Forme de evaluare : evaluare formativă (curentă ) , evaluare sumativă .
I. Metode : chestionare orala , observare sistematică , aprecieri verbale , evaluare reciprocă, raportul grupei.
III.Instrumente de evaluare : fişă de lucru , foi de flipchart, expoziţia.
MOTIVAŢIA:
De ce este valoroasă această lecţie pentru elevi ?
Prin parcurgerea acestei lecţii elevii îşi vor consolida deprinderile de citire corectă, conştientă şi cursivă şi de identificare a ideilor principale ale fragmentului
textului studiat într-o exprimare scrisă clară, concisă, corectă. Textul este potrivit pentru o activitate dirijată de lectură şi gândire, prin care gândirea critică a
elevilor să fie stimulată, dezvoltată, să fie stimulată reflecţia.
Valorificând informaţiile din lectură elevii îşi vor reaminti informaţii legate de Sistemul solar care este format din Soare împreună cu sistemul său planetar și alte
obiecte non-stelare. Textul prezentat pune în lumină un episod din viaţa unui copil care, fiind atât de captivat de Univers şi de lumea ştiinţei, hotărăşte să mergă
la o petrecere într-un costum inedit, original.
Activitatea dirijată de lectură îi va determina pe elevi să utilizeze analiza, sinteza, să emită judecăţi de valoare şi să povestească textul, într-o formulare proprie,
să consolideze ortogramele m-ai şi mai. Va fi stimulată creativitatea elevilor şi dezvoltate deprinderile de exprimare orală şi scrisă.
CONDIŢII PREALABILE :
Elevii trebuie să aibă formate:
deprinderi de citire corectă, conştientă şi fluentă;
deprinderea de a desprinde informaţii esenţiale dintr-un text ;
deprinderi de a lucra individual şi pe grupe.
Scenariul activităţii
Etapele activităţii Conţinuturi ştiinţific-aplicative

EVOCAREA Sensibilizarea elevilor şi inducerea unei atitudini de plăcere şi interes pentru noile conţinuturi se va face
(10 min.) prin prezentarea unei ştiri din ziar cu titlul Imaginea care a uimit până şi astronauţii de la NASA.(Anexa 1)
Pentru captare atenţiei demonstrez cum funcţionează o gaură neagra cu ajutorul aspiratorului.
Conexiuni la cunoătinţele anterioare:
Ce personaj din lecturile studiate anterior era preocupat de Univers ?
Cum se numeau prietenii lui George ?
Cum se numea calculatorul prietenului său?
Aţi dori să aflaţi şi alte aventuri ale lui George?
Se anunţă titlul textului „George”adaptare după Lucy şi Stephen Hawking .
Se anunţă obiectivele lecţiei.

REALIZAREA SENSULUI - Se realizează audierea textului „George”adaptare după Lucy şi Stephen Hawking .
(30 min.) - Se pun întrebări din lecţie pentru verificarea înţelegerii textului, a recunoaşterii personajelor, a stabilirii
timpului, a acţiunii.
216
 Care este titlul textului ?
Cine este autorul ?
Pentru ce se pregătea George ?
Care este motivul pentru care îi era greu să-şi aleagă costumul ?
Ce costum şi-a ales băiatul ?
Cine era Cosmos ?
- Se scrie în caiet titlul lecţiei şi autorul .
- Se identifică şi se explică cuvintele necunoscute (deghizat, iluzie, şotie)
- Se citeşte selectiv textul : partea în care era descrisă gaura neagră, descrierea planetei Venus, cum arăta
costumul ales...

Metoda Cubului (Anexa 1)

- Se observă scrierea corectă a cuvintelor mai şi m-ai

Observă scrierea cuvintelor evidenţiate din enunţurile date şi completează după model
În luna mai va avea loc o eclipsă de soare.
Gaura neagră este cea mai puternică forţă din univers.
M-ai surprins de atâtea ori cu ideile tale.

- Se rezolvă pe flipchart şi în caiet exerciţiile următoare :

puternică
mai

ai surprins m-ai surprins

ai aşteptat
ai văzut
ai întrebat
REFLECŢIA
(7 min.) Elevii primesc fişe cu următoarea cerinţă (Anexa 3)
George consideră că este emoţionant să-ţi imaginezi că oamenii nu sunt singuri în Univers.
Tu crezi că ar mai putea exista şi alţi locuitori ai Universului ? Cum ar arăta ?

EXTENSIE Temă pentru acasă - de completat un rebus (Anexa 4) , suplimentar – Desenaţi costumul în care aţi
(3 min.) merge voi la petrecere !

217
 PROIECT DIDACTIC - DEZVOLTAREA CAPACITĂȚII DE ANALIZĂ ȘI MEMORIZARE A DATELOR VIZUALE
SIMBOLICE PRIN MNEMOTEHNICĂ

PROF. CULIDIUC MILITINA CLEOPATRA,

CENTRUL ȘCOLAR DE EDUCAȚIE INCLUZIVĂ ”SF. ANDREI”, GURA HUMORULUI

UNITATEA DE ÎNVĂȚĂMÂNT: Centrul Școlar de Educație Incluzivă ”Sf. Andrei”

CADRU DIDACTIC: Culidiuc Militina Cleopatra
DISCIPLINA: Terapii specifice și programe de intervenție
CLASA: a II- a
NUMĂR ELEVI: 9
STRUCTURA CLASEI: 5 elevi cu DMM, elevi cu DMS ( din care unul cu Sindrom Down)
SUBIECTUL LECȚIEI: Dezvoltarea capacității de analiză și memorizare a datelor vizuale simbolice prin mnemotehnică
TIPUL LECȚIEI: formare de deprinderi
DURATA: 45 min
LOCUL DESFĂŞURĂRII ACTIVITĂŢII: cabinetul logopedic
COMPETENȚĂ GENERALĂ: Formarea capacităților intelectuale prin exersarea proceselor psihice
COMPETENȚE SPECIFICE: 5.4. Exersarea proceselor psihice. Memoria vizuală și auditivă
COMPETENȚE DERIVATE:
a. COMPETENȚE COGNITIVE
CC1- Identificarea a imaginilor și simbolurilor
CC2- Denumirea corectă a imaginilor și acțiunilor reprezentate cu ajutorul imaginilor și simbolurilor
CC3- Formularea de propoziții scurte folosind asocierea imaginilor cu denumirea lor și articularea într-o formulare corectă gramatical și semantic
CC4- Învățarea unui proverb prin utilizarea tehnicilor speciale de mnemotehnică
CC5- Aranjarea în ordine a stimulilor vizuali corespunzători unei anumite secvențe audiate și apoi redarea mesajului folosind propriile scheme create
CC6- Memorarea unei mici poezii prin mnemotehnică
b. COMPETENȚE AFECTIVE:
CA1 - manifestarea curiozității pentru activitatea desfășurată;
CA2- manifestarea bunei dispoziții ca parte a stării de bine pe tot parcursul lecției
c. COMPETENȚE PSIHOMOTORII:
CP1- adoptarea unei poziții corecte în bancă;
CP2- manipularea corespunzătoare a materialului intuitiv pus la dispoziție (jetoane, imagini, fișe de lucru);

STRATEGIA DIDACTICĂ
METODE ŞI PROCEDEE DIDACTICE:

218
 • Conversația
• Explicația
• Mnemotehnica
• Exercițiul
• Jocul
• Demonstrația
• Problematizarea
• Munca independentă
• Aprecierea rezultatelor activității

MIJLOACE DIDACTICE:
♦Material ilustrativ
♦Fișe de lucru
♦Jucării și jocuri didactice
FORME DE ORGANIZARE A INSTRUIRII :
● individuală, de grup

Desfășurarea lecției
Etapele lecției Metode, procedee și mijloace de
ACTIVITATEA PROFESORULUIACTIVITATEA ELEVILOR Modalități de evaluare
învățământ folosite
(durata)
Captarea atenției Profesorul adresează elevilor Elevii răspund la salut și se
-conversația didactică - observația sistematică a comportamentului
(1 min) salutul la începutul orei și îi invită așază
elevului
pe elevi să ocupe locurile în în bănci. - studiul de caz/ problematizarea/
cabinet. observația didactică - evaluare pe parcurs
- fimul didactic/ text/ planșă/ - întrebări punctuale, de tip închis/ deschis (se
citat/ desen/ etc. precizează, de regulă, în proiectul lecției,
pentru a nu improviza ulterior)
-Profesorul anunță titlul lecției,
Anunțarea titlului lecției și - Elevii ascultă și iau la - Explicația - Observația sistematică
trece în revistă competențele (ce
precizarea competențelor cunoștință titlul lecției și
urmează să fie atinse, explică și - Conversația -Eventual, o întrebare ce verifică dacă elevii au
derivate de atins competențele ce vor fi
răspunde întrebărilor elevilor, dă înțeles: ”Aveți nevoie de clarificări
formate
2 minute instrucțiuni precise de lucru și suplimentare ?”
corelează subiectul lecției cu ceea- Solicită clarificări sau
ce deja s-a învățat completări

Profesorul arată elevilor câteva Elevii privesc imaginile și

Reactualizarea cunoștințelor -Conversație/ problematizare/ jocSe adresează întrebări închise (de definire,
imagini folosite în lecția denumesc în mod corect
anterior dobândite, necesare de rol/ explicație de clasificare, explicare punctuală, asociere,
anterioară și verifică rapid dacă ceea ce este reprezentat pe

219
 învățării care urmează elevii identifică în mod corect
6 minute imaginile și simbolurile.
Comunicarea noului conținut C1: Profesorul repartizează fiecărui
+dirijarea învățării pentru elev un plic ce conține imagini și
obținerea performanțelor simboluri ce vor fi utilizate în
cadrul lecției
(20 min)
Profesorul adresează elevului
instrucțiuni și întrebări.
Exemple:
”-Arată furnica!”
”-Arată buturuga!”
”- Arată, prin comparație: mic și
mare!”
C2:Profesorul prezintă elevilor
imagini cu obiecte, ființe,
fenomene ale naturii și activități
Pentru activități se folosește uneori
reprezentarea simbolic.
Profesorul arată imaginea și îi întreabă
pe elevi: ”-Ce reprezintă
imaginea?”
Profesorul răspunde întrebărilor
adresate de către elevi, oferă
explicații suplimentare.
(Se vor folosi imaginile 1-5)
CC3: Profesorul aranjează imaginile
fiecare imagine, obiecte, clarificare/ studiu de caz/ alegere răspuns corect etc.)
ființe, fenomene ale naturii cubul/ etc.
Întrebări deschise (de rezolvare, de completare, de
sau acțiuni.
-Fișe de lucru/ sarcină colectivă/ argumentare, de reprezentare grafică)
baterie de întrebări de
-Evaluare pe parcurs
actualizare, anterior
constituită de către profesor
-Lucrul individual/ în echipă
Elevii ascultă instrucțiunile
-Explicația -Evaluare a atenției, implicării și înțelegerii pe
primite, caută și identifică
parcursul lecției
imaginile cerute de -Problematizarea
profesor.
-Conversația didactică
- Demonstrația
- exercițiul didactic,
- joc de rol etc.
-Lucrul individual/ în echipă
-Fișe de lucru
Elevii privesc imaginile
-Exerciții pentru memorarea
prezentate de cadrul
vizuală a datelor simbolice
didactic și denumesc ceea
ce observă.
-Explicația
-Problematizarea
-Conversația didactică
Elevii pun întrebări acolo
unde nu înțeleg. - Demonstrația
- exercițiul didactic,
- joc de rol etc.
-Lucrul individual/ în echipă
Elevii urmăresc
demonstrația făcută de -Fișe de lucru
profesor apoi realizează
propria înșiruire de -Exerciții pentru memorarea
imagini. vizuală a datelor simbolice
Elevii prezintă verbal ceea
ce au construit cu ajutorul
220
 denumite și identificate anterior
de elevi astfel încât să poată fi
alcătuite propoziții. Pe măsură ce
completează șirul, profesorul
pronunță propoziția. Solicită apoi
elevilor să reconstituie propoziția
și să verbalizeze pe rând.
CC4: Profesorul selectează imaginile
pentru a asigura memorarea
proverbului: ”Buturuga mică
răstoarnă carul mare”. Se vor
folosi 4 pictograme (buturugă,
mic, mare, car). Solicită elevilor
să identifice la rândul lor
pictogramele.
Profesorul demonstrează elevilor
aranjarea pictogramelor și în
același timp pronunță corect
proverbul.
CC5: Profesorul le citește elevilor un
nou proverb și le cere elevilor să
identifice imaginile ce pot fi
folosite pentru reprezentarea
proverbului. Cere apoi elevilor să
așeze imaginile în ordinea
corespunzătoare și să pronunțe
corect proverbul.
Se alege proverbul: ”Pisica cu clopoței
nu prinde șoareci”.
Profesorul răspunde la întrebări, oferă
suport în învățare.
CC6: Profesorul repartizează fiecărui
imaginilor atunci când sunt
numiți de profesor.
Elevii selectează
pictogramele cerute și le
așază conform indicațiilor.-Explicația
Atunci când sunt numiți de
-Problematizarea
către profesor, ”citesc
proverbul” reprezentat cu-Conversația didactică
ajutorul imaginilor.
- Demonstrația
- exercițiul didactic,
- joc de rol etc.
-Lucrul individual/ în echipă
Elevii sortează imaginile
-Fișe de lucru
necesare, aranjează
imaginile astfel încât să
corespundă cu proverbul
ales de cadrul didactic. La
solicitarea cadrului
didactic ”citesc” proverbul.
-Explicația
-Problematizarea
Elevii pun întrebări -Conversația didactică
suplimentare. - Demonstrația
- exercițiul didactic,
Elevii urmăresc - joc de rol etc.
explicațiile profesorului.
Când sunt numiți, recită -Lucrul individual/ în echipă
versurile poeziei, folosind-Fișe de lucru
ca suport planșa cu
-Exerciții pentru memorarea
imagini.
vizuală a datelor simbolice
-Explicația
221

Parcurge împreună cu elevii planșa de
Asigurarea feed-back-ului
(2 min)
elev planșa ce va fi folosită.
Prezintă elevilor planșa cu
imaginile ce oferă suport învățării
unei poezii scurte.
lucru recitând fiecare vers și
indicând în mod corect imaginile
asociate.
Profesorul testează sistematic (la
trecerea de la un obiectiv și
respectiv conținut la următorul)
dacă elevii înțeleg ceea ce li se
-Problematizarea
-Conversația didactică
- Demonstrația
- exercițiul didactic,
- joc de rol etc.
-Lucrul individual/ în echipă
-Fișe de lucru
-Exerciții pentru memorarea
vizuală a datelor simbolice
Explicația
-Problematizarea
-Conversația didactică
- Demonstrația
- exercițiul didactic,
- joc de rol etc.
-Lucrul individual/ în echipă
-Fișe de lucru
-Exerciții pentru memorarea
vizuală a datelor simbolice
Elevii ascultă ceea ce le
-Conversația didactică, Evaluare bazată pe întrebări orale
recomandă sau le solicită
Exemplificarea, Exercițiul
profesorul.
didactic, Descrierea,
Expunerea/ reexplicarea,
222
 predă, dacă sunt atenți, dacă Elevii răspund/cer Problematizarea etc.
îndeplinesc sarcinile de învățare explicații suplimentare/ cer
punctuale, date de către profesor. completări/reluări/ rezolvă
Solicită răspunsuri sau explicații sarcina dată etc.
punctuale,
corectează/completează
răspunsurile greșite sau
incomplete, confirmă răspunsurile
bune, cere opinii personale de la
elevi etc.
Profesorul îi invită pe elevi să
Evaluarea performanțelor - Elevul rezolvă sarcina - Problematizarea, Exercițiul - evaluare orală
rezolve o sarcină bazată pe
primită, își va verifica, tot didactic, Eseul etc.
(8 min) mnemotehnică.
în clasă, răspunsul dat, va
solicita lămuriri sau
completări.
Fixarea cunoștințelor Profesorul cere elevilor să aleagă un
Impreună cu profesorul, eleviiConversația didactică, Observarea sistematică a elevilor
itemii de învățare și să redea construiesc schema
(5 min) Organizatorul grafic
proverbul sau poezia memorată în textului ales și pronunță
timpul orei prin mnemotehnică. textul.
Profesorul asigură suport, răspunde
Elevii pun întrebări, solicită
întrebărilor elevilor. clarificări etc.
Elevii preiau imaginile
Sarcina de muncă independentăPrecizează tema de casă. Prezentarea sarcinilor temei de -
primite ca suport, pun
muncă independentă.
(2 min) Elevii primesc patru imagini pe care întrebări, cer lămuriri
Explicația.
trebuie să le ordoneze pentru a suplimentare.
obține un proverb.
Sarcinile se diferențiază în funcție de
diagnosticul elevilor aflați în
ședința de terapie.

223
 PROIECT DE LECŢIE - ,,ROCHIȚA ȘI PĂLĂRIA PRIMĂVERII”

PROF. ÎNV. PRIMAR FULGĂ MIHAELA FLORICA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ IZBICENI, OLT

Aria curriculară: Arte şi tehnologii

Disciplina: Arte vizuale şi abilităţi practice
Clasa: I
Nr de ore pe săptămână: 2
Programa școlară pentru disciplina Arte vizuale și abilități practice aprobată prin ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 3418 /19.03.2013
Anul școlar:
Unitatea de învăţare Salutare primăvară!
Lecția: ,,Rochița și pălăria primăverii”
Tipul lecţiei: consolidare de priceperi şi deprinderi
Durata lecției: 45 min
Locul de desfășurare: sala de clasă
Discipline integrate : Arte vizuale şi abilităţi practice
Comunicare în limba română
Matematică şi explorarea mediului
Dezvoltare personală
Muzică şi mişcare
Competenţe generale :
1.Explorarea de mesaje artistice exprimate în limbaj vizual într-o diversitate de contexte familiare
2.Realizarea de creaţii funcţionale şi/sau estetice folosind materiale şi tehnici elementare diverse

Competențe specifice:
Arte vizuale și abilități practice
1.1. Sesizarea semnificaţiei unui mesaj vizual simplu, exprimat prin desen/pictură/ modelaj/colaj/film/desen animat, care reflectă un context familiar;
2.4. Transformarea unui material prin tehnici simple

Dezvoltare personală
2.2. Identificarea şi aplicarea regulilor de comunicare în activitatea şcolară
3.2. Aplicarea unor tehnici simple care sprijină învăţarea şi succesul şcolar
Comunicare în limba română
1.1. Identificarea semnificaţiei unui mesaj scurt, pe teme familiare, rostit clar şi rar
2.4. Exprimarea propriilor idei în contexte cunoscute, manifestând interes pentru comunicare

Matematică şi explorarea mediului

224
3.1. Rezolvarea de probleme prin observarea unor regularităţi din mediul apropiat.

Muzică și mișcare
2.1. Cântarea în colectiv, asociind mişcarea sugerată de text
3.1. Manifestarea liberă, adecvată, pe muzică, apelând la diverse forme de exprimare

Strategii didactice:
a. Metode şi procedee:conversaţia euristică, exerciţiul, explicaţia, demonstraţia, metoda ciorchinelui şi turul galeriei.
b. Resurse materiale: lucrarea model, planşă cu etapele de lucru, planşă cu ciorchinele, flip – chart,carton, foarfece, lipici, fişe cu flori, frunze, şablon
pălărie, benzi din carton, CD-player.
c. Forme de organizare: frontal, pe grupe.
d. Forme şi strategii de evaluare : observarea sistematică a comportamentului elevilor, aprecieri verbale, evaluare orală, autoevaluare.
Resurse temporale: 35 min. + 15 min. activitate recreativă
Resurse umane: 12 elevi, cadru didactic
Resurse spaţiale: sala de clasă

Bibliografie:
1. Curriculum pentru învăţământul primar, Programa școlară pentru Arte vizuale și abilități practice, Clasa I, București 2013;
2. Organizarea interdisciplinară a ofertelor de ȋnvăţare pentru formarea competenţelor cheie la şcolarii mici, Suport de curs, 2013;
3. Curs PIPP, ,,Abilităţi practice. Elemente de didactică’’, Conf. Dr. Eugenia- Maria Paşca;
4. Aplicaţii ale predării integrate la ciclul achiziţiilor fundamentale, Editura Rovimed Publishers, Bacău 2014, autor:Elvira-Olga Bicajan.

225
 Scenariu didactic
Nr. Etapele lecției CO Elemente de conţinut Metode și Resurse Forme eev Evaluare
crt. / timp MP. Activitatea învăţătoarei Activitatea procedee materiale de
elevilor organizare
Moment Pregătesc materiale necesare în Elevii vor avea pe bănci Conversaţia Observarea
1. organizatoric timpul activităţii. materialele necesare euristică frontal sistematică
(1 min.) Aranjez mobilierul pentru desfășurării lecției de arte
desfăşurarea activităţii pe grupe vizuale și abilități
de câte trei elevi. practice.
Stabilesc o atmosferă adecvată
desfăşurării în condiţii optime a
activităţii.
Captarea CS1 Împreună cu elevii completez la Elevii răspund la Conversaţia Planşă - Aprecieri verbale
2. atenției planşă (flip – chart) ,,ciorchinele” întrebări. euristică ciorchine , Frontal
pentru cuvântul ,, Primăvară”. Metoda flip - chart
(5 min.) (Anexa 1) ciorchinelui
Explicaţia
Anunțarea Deoarece Zâna Primăverii este Elevii ascultă cu atenție. Explicația Frontal Observarea
3. temei și a aici si aţi reuşit să-i readuceţi sistematică
obiective frumuseţea şi la ora de
lor comunicare in limba română,
(1 min.) acum e timpul să realizaţi voi
rochița și o pălărie zânei
Primăverii).În realizarea acestei
compoziţii vom folosi diferite
tehnici de prelucrare a
hârtiei(decupare, lipire şi
asamblarea materialelor cu
scopul finalizării lucrării).
Le prezint obiectivele
operaţionale într-o accesibilă lor.
4. Dirijarea Intuirea materialelor şi
învățării prezentarea lucrării model. Elevii numesc materialele Exerciţiul Fișe cu flori Frontal Aprecieri verbale
Se va intui materialul de pe mese: primite şi vor intui modul Explicaţia și frunze,
(20 min.) şabloane pălărie, fişe cu flori şi cum vor fi folosite. șabloane
frunze, foarfece, lipici.(Anexa Privesc cu atenţie lucrarea pălărie, benzi
2;3;4) realizată de învăţător. colorate,
Se prezintă lucrarea model. foarfece, lipici
Planșa model
226
 Demonstrarea şi explicarea
modului de lucru Elevii urmăresc cu Frontal
Prezint elevilor etapele de atenţie explicaţiile Conversaţia
realizare ale lucrǎrii: învăţătoru euristică
1. Decuparea florilor și a lui. Explicaţia Observarea
frunzelor după conturul desenat ; Demonstrația Sistematică
CS2 2. Lipirea benzilor din carton în
interiorul discului format din
două cercuri concentrice;
CS3 3. Asamblarea florilor şi
frunzelor decupate din şabloane;
4. Lipirea florilor şi frunzelor
CS4 după imaginaţia şi creativitatea
fiecăruia; Exerciţiul
5. Finisarea lucrării.
Executarea lucrării de către
CS5 elevii
Se vor repeta etapele de lucru.
Solicit efectuarea exerciţiilor
pentru încălzirea muşchilor mici
ai mâinilor, iar apoi le
urez: ,,Spor la lucru ! ”
,,Închid pumnii și-i desfac/
Degetelor fac pe plac: Clap, clap,
clap!/ Pocnim din degete/ picură
ploaia din ce în ce mai tare.
Mâna lebădă o fac / Care dă uşor
din cap/ Lebedele în jur privesc/
Mâinile eu le rotesc/ Ploaia cade
neîncetat/ Vârful degetelor bat/

Supraveghez modul în care

lucreazǎ elevii şi ofer informaţii
suplimentare acolo unde este Elevii lucrează pe grupe, Resurse Pe grupe Aprecieri verbale
nevoie; ajutându-se acolo unde media
Fac observaţii asupra modului de întâmpină dificultăţi. CD- player
folosire a materialelor de lucru şi
a poziţiei corpului, asupra
acurateţei lucrării.

227
 Le cer elevilor sǎ lucreze cât mai
corect şi estetic, respectând
etapele de lucru;
Asigur un climat favorabil
lucrului cu ajutorul unei audiţii
muzicale ,,Anotimpurile”
Primăvara – Antonio Vivaldi.
Evaluarea Voi afișa în fața clasei lucrările. Aprecieri verbale
5. activității Le propun o expoziție din care Elevii vin pe rând și Turul galeriei Lucrările Frontal
fiecare elev va veni pe rând și va aleg o lucrare. finale ale
(7 min.) selecta o lucrare ce va fi elevilor
premiată. Recompense
Se vor face aprecieri în funcție
de: corectitudinea realizării
lucrării, de acuratețea și
încadrarea în timp.
6. Încheierea Se fac aprecieri individuale Elevii ascultă aprecierile
activității şi generale. cadrului didactic. Frontal Aprecieri verbale
(1 min.)

7. Activitate OC Distribui elevilor jocuri puzzle. Elevii interpretează

recreativă 6 Activitatea se încheie prin cântecul.
(15 min.) interpretarea cântecului ,,Vine, Elevii vor Observarea
vine primăvara”. asambla jocurile puzzle jocul puzzle Pe grupe sistematică
primite.

228
 PROIECT DIDACTIC - ÎMPĂRȚIREA LA 2

PROFESOR INVATAMANT PRIMAR GHITEANU MIHAELA

SCOALA GIMNAZIALA ,,ALEXANDRU ODOBESCU” URZICENI- IALOMITA

Clasa: a II-a
Disciplina: Matematica; manual editura CDPRESS, Bucuresti, 2015
Unitatea de învățare: Invatam sa calculam rapid, exploram formele de relief
Subiectul lecției: Impartirea la 2
Competențe specifice:
Identificarea și utilizarea conceptelor matematice și a limbajului matematic în situații diverse
Aplicarea operațiilor aritmetice și a proprietăților acestora în contexte variate.
Subcompetențe:
2.1. Utilizarea elementelor de limbaj matematic aferent conceptelor de înmulțire, împărțire;
2.2. Efectuarea împărțirii prin scădere.
2.3. Aplicarea împărțirii și a proprietăților acesteia pentru aflarea numerelor necunoscute în exerciții.
Obiectivele operaționale:
La finele lecției elevii vor fi capabili :
O1- sa utilizeze în calcul comutativitatea înmulțirii cu 2 pentru a deduce rezultatul impartirii la 2;
O2- sa efectueze calcule ce corespund împărțirii prin scăderea repetată pînă la 0;
O3- să cunoască terminologia specifică operaţiei de împărțire: deîmpărțit,
impărțitor, cît , precum si ralatiile dintre acestea;
O4- sa compună probleme ce conțin operația de împărțire cu ajutorul jetoanelor.
Strategii didactice:
Forme de activitate: frontală, individuală, pe grupuri) randuri);
Metode și procedee: explicația, exercițiul, conversația, problematizarea, jocul didactic, demonstrația, metoda ciorchinelui;
Materiale didactice: manual, caiet de lucru, caiet de matematica, culegere, laptop, videoproiector, joc didactic video, plansa cu terminologia matematica( format A4), jetoane
colorate, magneti.
Bibliografie:
Mihail Roşu, Didactica Matematicii în învăţământul primar, 2006

229

Etapa
Organizarea clasei
Reactualizarea structurilor
anterioare
Anunțarea subiectului
Prezentarea optimă a
conținutului / interactivă
Demersul lecției
Activitatea profesorului Activitatea elevului Metode de evaluare
Am avut eu zece mere - Ascultă poezia recitată de către învățătoare si Observația
Le-am pus in doua panere calculează rezultatul.
Cate mere-am asezat
Intr-un singur cos rotat?
10:2=5 (mere)
Acum spuneti daca stiti
Cate cosuri imi gasiti
Daca pun cate cinci mere
In fiecare dintre panere?
10 : 5= 2(panere)
Aprecieri verbale
Se verifica tema. -Participa activ la lectie, raspunzand intrebatilor Observații
Se fac exercitii de calcul mintal care reactualizeaza terminologia invatatoarei.
matematica in operatiile de inmultire( factor, produs) si impartire ( Aprecieri verbale
deimpartit, impartitor, cat).
Se anunta titlul lectiei: Impărțirea la 2. -Elevii scriu în caiete. Observația
Pe tablă vor fi 20 de magneti. Elevii au sarcina de a-i imparti in doua Elevii sunt atenți la tablă și răspund la
grupe, folosind 2 moduri diferite. întrebările învățătoarei. Observația
Voi scrie în continuare pe tablă 20 : 2 =... Răspund de fiecare dată la întrebările
Realizam impartirea prin cuprindere si prin parti egale. învățătoarei.
Subliniaz faptul ca prin operatia de impartire la 2, aflam jumatatea sau
doimea unui numar.
În continuare le explic elevilor împărțirea prin repartizarea magnetilor
în părți egale. Astfel îi familiarizez pe elevi cu semnul împărțirii și cu
terminologia: Deîmpărțit : Împărțitor = Cât
Scriem in caiete titlul lectiei
Notam: Elevii repetă în cor terminologia învățată:
a : 2 = jumatatea, doimea lui a Deîmpărțit : Împărțitor = Cît
În continuare, folosim videoproiectorul pentru ,,jocul tablei inmultirii
cu 2”, https://www.tablainmultirii.ro/.
230

Consolidarea materiei și
formarea capacităților noi
Evaluarea curentă, fără
aprecieri cu note
Anunțarea temei pentru acasă
Aprecieri finale
Se scrie pe caiete tabla impartirii la 2 in intregime, dedusa din tabla Elevii sunt atenti la proiectie si calculeaza
inmultirii cu 2. inmultirea din care deduc impartirea si scriu in
caiete.. Aprecieri verbale
Lucram problemele 5,6, pag. 24 manual. -Raspund sarcinilor date de invatatoare. Aprecieri verbale
Împart elevii în 5 grupuri(randuri) și le dau cîte o sarcina. Rog ca
fiecare grup să compună o problemă cu ajutorul jetoanelor de pe masa.
Lucru pe grupe:,,Stafete cu impartiri” Elevii rezolvă independent sarcinile. Observația
O coala cu 5/ 6 impartiri se da completeaza de catre fiecare elev si se
inmaneaza in spate.
Castiga echipa care termina cel mai repede si corect.
In completare exersam cu ajutorul jocului:
https://www.invatasingur.ro/Tabla_impartirii-17202 care ne va ajuta sa
completam tabla impartirii la 2.
Tema; exercițiile 1-5, pag. 18 Caiet de lucru. Elevii își notează în agende tema pentru acasă, Observația
Voi da explicații și voi întreba dacă sunt neclarități. ascultă explicație acordate la tema pentru acasă
și dau întrebări.
Voi face aprecieri verbale asupra modului in care au raspuns elevii la Elevii ascultă aprecierile și se aplaudă. Aprecieri verbale
lectie, asupra comportamentului acestora.
231
ANEXA 2 Lucru în grupuri

Grupul I Grupul II

2x3= 3x2=
4x2= 2x4=
8x1= 1x8=
9x3= 3x9=
7x5= 5x7=
6x4= 4x6=

232
Anexa 3

Maria are
A D A D A D

Andrei Doinița

6 : 2 =
Deîmpărțit Împărțitor Cît

233
Anexa 4

GRUPUL I

GRUPUL II

GRUPUL III

234
 DE LA TEORIE LA PRACTICĂ - TEORIA INTELIGENȚELOR MULTIPLE

PROF. ÎNV. PRIMAR IAMANDEI NICOLETA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ ,,ALEXANDRU IOAN CUZA” ROMAN / NEAMȚ

Argument:

Pentru valorizarea cât mai eficientă a potenţialului creator al fiecărui copil, trebuie ca fiecare cadru didactic să identifice acel set de abilităţi/ talente pe care Gardner
le numeşte “inteligenţe”. Toţi indivizii posedă fiecare din cele opt tipuri de inteligenţe (verbală/ lingvistică, logico-matematică, vizuală/spaţială, ritmică/muzicală,
corporală/kinestezică, interpersonală, intrapersonală, naturală) într-o anumită măsură. La nivel individual ele apar în combinaţii, fiecare individ fiind de fapt ,,o
colecţie de inteligenţe”. Şi pentru că elevii au profiluri de inteligenţă diferite, şcoala trebuie să conceapă o educaţie care să maximalizeze potenţialul intelectual al
fiecăruia.
Pentru a argumenta cele afirmate, voi exemplifica o serie de sarcini didactice care stimulează dezvoltarea inteligenţelor multiple ale fiecărui copil şi care
permit valorizarea tuturor elevilor, inclusiv a elevului cu dificultăţi de învățare, oferindu-le tuturor şansa de a avea satisfacţia propriei reuşite. Munca în echipă -
forma de activitate predominantă - facilitează învăţarea prin cooperare, elevii cu profil de inteligenţă asemănător fiind stimulaţi să interacţioneze, să-şi exprime
păreri proprii, să colaboreze cu colegii în realizarea acestor sarcini de învăţare şi să se simtă parte integrantă a unui cerc care îi pune în valoare aptitudinea/talentul.
Teoria inteligenţelor multiple permite aplicarea operaţională a Taxonomiei lui Bloom la activitatea de învăţare, iar din corelarea acestora am formulat
sarcinile de lucru pentru realizarea obiectivelor propuse.
Așadar motivaţia alegerii activității ar putea fi sintetizată astfel:

235
Activitatea se justifică deoarece le oferă elevilor posibilitatea de a aborda disciplina matematică și explorarea mediului dintr-o noua perspectivă.
Activitatea le facilitează elevilor focalizarea atenţiei către un domeniu preferat de ei (adunarea și scăderea numerelor naturale în concentrul 0 – 10; rolul organelor
majore ale corpului omenesc).
Întregul demers didactic urmăreşte dezvoltarea creativităţii, a posibilităţilor de exersare și dezvoltare a inteligențelor multiple precum şi a exprimării libere a
opiniei.
Condiții preliminare:
Elevii sunt familiarizați cu cunoștințele referitore la adunarea și scăderea numerelor naturale în concentrul 0 – 10 precum și cu cel al rolului organelor
majore ale corpului omenesc. De asemenea școlarii au deja formate deprinderile de gândire, învăţare şi lucru în grup, încât lecţia să se poată baza pe o strategie de
învăţare dirijată care să permită implicarea totală a elevilor în activitate.

Demersul didactic - cadrul de predare – învățare ERR

EVOCARE

Moment organizatoric – se stabileşte un climat adecvat desfăşurării lecţiei.

Captarea atenţiei
Se va realiza cu ajutorul metodei ,,Copacul aşteptărilor”. Fiecare grupă de elevi va primi un copac, iar pe frunzele ce vor fi lipite, aceştia vor menţiona
aşteptările pe care le au de la ora de matematică și explorarea mediului.
De asemenea pentru trezirea interesului şi a participării la activitate împreună cu elevii va fi completată şi ,,Floarea matematică”.

Enunțarea obiectivelor
Învăţătorul face cunoscut elevilor faptul că urmează o lecţie de fixare şi consolidare a cunoştinţelor referitoare la adunarea și scăderea numerelor naturale până la
10 precum și a rolului organelor majore ale corpului omenesc. De asemenea prezint în termeni accesibili obiectivele psiho-motrice şi afective. Subliniez că la
finalul lecţiei cei mai atenţi şi activi elevi vor primi calificative.

Actualizarea cunoștințelor
Se realizează cu ajutorul metodei Ciorchinelui. Cu resursele specifice acestei metode, elevii sunt mai adânc ancoraţi în subiect , intră în rezonanță cu tema propusă
spre abordare.
Pentru început propun elevilor să rezolve o serie de exerciţii şi probleme de calcul oral, cu grad progresiv de dificultate. Elevii recunosc tema propusă spre
consolidare - Adunarea și scăderea numerelor naturale până la 10. – metoda R.A.I.
Voi purta apoi cu elevii o discuţie despre corpul omenesc, despre rolul organelor majore ale acestuia.
Brainstorming:
La ce te gândeşti când auzi cuvintele corp omenesc?
Reguli pentru utilizarea tehnicii brainstorming-ului:
spuneți tot ce vă trece prin minte referitor la tema propusă;
nu judecaţi/evaluaţi ideile propuse, ci doar notaţi-le;
nu vă opriţi până nu epuizaţi toate ideile care vă vin în minte, insistaţi până apar idei noi;
nu limitaţi numărul ideilor;
lăsaţi să apară cât mai multe şi mai variate conexiuni între idei.

REALIZAREA SENSULUI

236
În cadrul celei de-a doua etape elevii sunt împărţiţi în 8 grupe de câte 4 sau 5, fiecare grupă primind o sarcină adecvată tipului de inteligenţă identificată la elevii
care o reprezintă.

I. Inteligența lingvistică /verbală

1. Citiți cu atenție textul următor:
Numărătoarea
Titel Constantinescu

O alună, două, trei, Veveriţa socoti:

Veveriţă, tu nu vrei? - Parcă nouă zile-ar fi
- Ba vreau patru, cinci şi şase, Parcă opt, ba şapte-mi pare..
Că alunele-s gustoase! Spune-mi vânt, tu nu ştii oare?
- Îţi dau şapte, opt şi nouă Vântul s-a zburlit: - Ba da!
Dac-o să ne spui şi nouă Şase, cinci, aşa ceva,
Când o să ajungă-ncoace Şi-ai s-auzi pe aici prin tei
Iarna cu zece cojoace!.. Cât spui patru, cât spui trei,
Cât spui două, cât spui una,
Viscolind pe-aici într-una!

Subliniați cu o linie pe text toate cuvintele care exprimă numerele naturale până la 10.
Aflați suma primelor trei numere din text.
Aflați diferența ultimelor două numere din text.
2. Alcătuiți probleme cu ajutorul următoarelor operații matematice:
a). 6 + 2 = b). 9 - 3 =

II. Inteligența logico - matematică

Calculați:

2 + 3= 9 - 3= 6–2–1=
3 + 7= 9 - 5= 6+3–5=
4 + 5= 10 - 2 = 10 – 7 – 1 =

Completează cu “+ “ sau “ –“ :

6 3 = 9 3 4= 7 9 9= 0
7 1 = 6 8 5= 3 10 7= 3
6 2= 8 2 5= 7 9 1 = 10

3. Comparaţi folosind semnele > , = , < :

3+1 3+0 9 –7 7-5

237
 ---- ---- ---- ----
7–2 6-4 2+ 6 4 +5
---- ---- ---- ----
8+2 5+5 1+9 4+2
---- ---- ---- ----
4. Rezolvă problemele:
a). Erau 2

Au mai venit 7
…………………………… ?
=

b). Erau….

Au rămas.... = =

III. Inteligența naturalistă

Unește imaginea cu propoziția adevărată:

Își accelerează bătăile în timpul efortului fizic și când avem emoții.

Hrănesc organismul cu aer încărcat cu oxigen.

CREIER

238
 Organul care controlează modul în care corpul nostru se mișcă și funcționează.

INIMĂ

Au rolul de a elimina substanțele nefolositoare din organism.

PLĂMÂNI

Organul care pompează sângele încărcat cu oxigen în tot corpul.

Cu ajutorul lor se face respirația.

RINICHI

2. Ghici ghicitoarea mea !

Citește cu atenţie ! Realizează corespondenţa între ghicitoare şi imaginea care reprezintă răspunsul.

Capul nostru, - al tuturor, Bate un ciocan mereu,

Are un calculator Nevăzut în pieptul tău.
Mai sofisticat ca toate Zi şi noapte bocăneşte,
Câte-au fost de om create. Nici când dormi nu se
Rezolvă mii de probleme, opreşte.
Nu sunt boabe de fasole,
De-orice fel, pe orice teme.
Deşi seamănă cu ele.
La mijlocul spatelui,
Stânga-dreapta corpului, 239
Câte unul se aşează,
Hrana bună-n corp păstrează,
Ce e rău elimină
IV. Inteligența vizuală / spațială
Reconstituiți puzzle pentru a obține corpul uman.

Notați apoi părțile componente ale acestora.

2. Colorează:
a) cu galben organul care coordonează activitatea întregului corp:

b) cu roz organul cu ajutorul căruia respirăm:

c) cu roşu organul care asigură circulația sângelui în tot corpul;

240
V. Inteligența corporală / kinestezică
Joc de rol – Alcătuiți un dialog între un măr și o pară pentru a evidenția importanța
consumului de fructe pentru menținerea sănătății corpului.
Modelează din plastilină:
O operație de adunare / scădere;
Corpul omenesc.

VI. Inteligența intrapersonală

1. Dacă ai fi un organ al corpului uman ce ai alege să fii? Motivează alegerea făcută!
2. Argumentează prin desen de ce mișcarea și alimentația sănătoasă stau la baza unei bune funcționări a organismului uman.

VII. Inteligența interpersonală

1. Imaginează-ți că ești unul din organele de bază ale corpului uman care coordonează întreaga activitate și anume creierul. Oferă micilor școlari 3 sfaturi pentru
a avea o viață sănătoasă.
2. Micul jurnalist – Realizați un interviu cu un medic. Notează 3 întrebări pe care i le-ai adresa referitoare la organele majore ale corpului.

VIII. Inteligența ritmică / muzicală

1. Recunoașteți instrumentul muzical care vă acompaniază!
2. Interpretați cântecele: Valsul toamnei și Numărătoarea.

REFLECTIA

EVALUARE
A treia etapă în desfăşurarea lecţiei presupune prezentarea activităţilor realizate în cadrul grupelor.
După prezentarea fiecărei echipe, ceilalţi colegi vor primi sarcini diferite, în funcţie de modul
de relaţionare în cadrul grupului de elevi ai clasei şi tipul de personalitate, în vederea modelării caracterului (inteligenţa interpersonală). Fiecare elev are o fișă cu
rolul său în aprecierea activităţii colegilor:
Eu încurajez ...
Eu apreciez ...
Eu aş proceda astfel ...
Eu recomand ...
Mie mi-a plăcut …
Eu vreau să ştiu ...

241
Ei au reuşit să ...

EXTINDERE

IMPRESII DESPRE TOT CE-AI DESCOPERIT ÎN ACEASTĂ LECŢIE

Cu ce ai rămas după...?

1. Scrie câteva impresii personale despre lecţia desfăşurată.

............................................................................................................................
............................................................................................................................
........................................................................................................................
2. Spune cum ai dori să se desfășoare activitatea ta pe viitor.
............................................................................................................................
............................................................................................................................
............................................................................................................................
..................................................................................................................
..........

Ce calificativ crezi că vei lua? Precizează chipul corespunzător acestui calificativ !

nu sunt sigur insuficient suficient bine

foarte bine
Concluzii:
Demersul didactic bazat pe tehnica ERR:
a permis elevilor să-şi descopere zonele forte şi să îşi folosească ce au mai bun;
a promovat cooperarea pozitivă;
a modelat tipul de activitate utilă desfăşurată după încheierea şcolii;
a determinat un sentiment de implicare profundă substituind motivaţia intrinsecă cu cea extrinsecă;

242
a contribuit la antrenarea elevilor în cercetare.
Consider că este o necesitate instruirea diferenţiată în şcoală, prin îmbinarea celor opt tipuri de inteligenţă Gardner, deoarece:
se prezintă idei importante în mai multe moduri şi oportunităţi de a arăta ce au învăţat;
elevul trebuie să execute un lucru corect, conform scopului ales, să ştie să stabilească
priorităţile, să anticipeze consecinţele acţiunilor sale, să ia decizii corecte, să fie perseverent şi consecvent, să fie onest, drept de încredere, să-şi îndeplinească
conştiincios îndatoririle, să aibă o conduită frumoasă, să aibă putere de autocontrol şi să ia atitudine faţă de cei ce se abat de la normele legale, să îndepărteze
barierele negative, să nu se descurajeze în faţa greutăţilor, să facă tot ce este mai bun în toate situaţiile ivite în viaţa de elev.
Teoria lui Gardner cu privire la inteligenţele multiple poate fi baza unei metode de receptare a cunoştinţelor din mai multe domenii, cele opt inteligenţe găsite de
el fiind punctele de plecare în asimilarea informaţiilor dorite. Cunoscând profilul de inteligenţă al elevilor, punctele ,,tari” şi cele ,,slabe”, am stabilit cu uşurinţă
strategiile didactice de diferenţiere şi individualizare. Am dat sarcini de lucru diferite pentru cele opt tipuri de inteligenţă, care au dus la acelaşi rezultat (înţelegerea
operațiilor de adunare și scădere cu numerele naturale de la 0 la 10 precum și însușirea cunoștințelor referitoare la rolul organelor interne al corpului uman). Am
acoperit prin instrucţiuni variate cât mai multe tipuri de inteligenţă.
După fiecare lecţie, elevul iese îmbogăţit în spirit, cu un orizont de cunoaştere mai larg, capabil să cunoască şi să se cunoască mai profund. Metoda prezentată duce
la înţelegerea noţiunilor şcolarului mic cu mai multă uşurinţă şi plăcere.
Teoria inteligenţelor multiple oferă un număr mare de instrumente didactice a căror utilizare asigură centrarea demersului didactic pe elev. Toţi elevii trebuie să
participe la propria lor educaţie. Profesorul nu poate să nu respecte diferenţele între elevi. Într-o clasă diferenţiată profesorul respectă nivelul de pregătire al fiecărui
elev, încât profesorul şi elevii colaborează în învăţare. Ei planifică împreună, stabilesc obiective, monitorizează progresul, stabilesc succesele şi eşecurile.
Profesorul echilibrează normele individuale şi de grup.
A proiecta şi realiza activităţi având în vedere inteligenţele dominante ale elevilor sunt subiecte de mare interes ştiinţific de specialitate, psihopedagogic şi
metodic pentru toţi partenerii educaţionali, pentru şcoala românească de azi şi de viitor.
În concluzie pot afirma asemenea prof. univ. dr. Sorin Cristea, care scrie în acest sens, că: ,,Şcoala viitorului poate fi construită pe fundamentul psihologic al teoriei
inteligenţelor multiple”.

„Ceea ce copiii sunt capabili să facă azi îmreună, mâine vor fi capabili să facă singuri.”
L. S. Vîgotski, 1962

BIBLIOGRAFIE:
Tudora Pițilă, Cleopatra Mihăilescu, Crinela Grigorescu, Camelia Coman, Matematică și explorarea mediului, manual pentru clasa I, Editura Grup Editorial
Art, București, 2014.
Anca Veronica Tăut, Elena Lăpuşan, Adina Sita, Anicuţa Todea, Caiet de aplicaţii, clasa I, Editura Sinapsis, Cluj-Napoca, 2013.

243
 TEORIA INTELIGENȚELOR MULTIPLE – ASPECTE PRACTIC-APLICATIVE

PROF. ÎNV. PRIMAR MORARU MIHAELA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ ,,ALEXANDRU IOAN CUZA” ROMAN, NEAMȚ

Argument:
Experienţa acumulată de-a lungul anilor la catedră cât şi reforma învăţământului preuniversitar au confirmat că o formare autentică, eficientă şi efectivă trebuie să
se bazeze pe minim de vocaţie şi trebuie completată cu experienţa concretă în instruirea diferenţiată a elevului. Ne aflăm într-o lume de schimbare şi trebuie să
mergem în sensul schimbării. Şcoala trebuie să asigure dezvoltarea sistemului educaţional, deoarece ,,Pe copil trebuie să-l luminezi şi nu să-l întuneci cu învăţătură
peste puterile lui.”
Autorul Teoriei inteligenţelor multiple, Howard Gardner, propune o nouă viziune asupra inteligenţei. Porneşte de la constatarea că unii copii cu coeficient ridicat
de inteligenţă nu au rezultate bune la şcoală, fiind consideraţi ,,deştepţi numai cei care au punctaje mari la testele de inteligenţă.” Conform tradiţiei îi considerăm
,,inteligenţi” pe cei care sunt buni la obiectele de bază din şcoală, adică limba şi literatura română, matematica, iar pe ceilalţi să-i considerăm ,,talentaţi”. În viziunea
lui, o inteligenţă reprezintă ,,capacitatea de a rezolva probleme şi de a dezvolta produse considerate ca valori de cel puţin o cultură”, iar ,,omul este o colecţie de
inteligenţe”.
Teoria inteligenţelor multiple are un caracter formativ de valorificare a potenţialului de cunoştinţe şi experienţe, folosind abilităţi de colaborare prin utilizarea unor
proiecte pe grupuri mici. Pornind de la aceste premise, rolul nostru, al dascălilor este de a depista potenţialul elevilor, prin identificarea punctelor tari şi a celor
slabe, de stabilire a direcţiilor de autoperfecţionare a lor, de conservare şi dezvoltare a potenţialului nativ al fiecărui elev. Scopul nostru este să învăţăm elevii cum
să înveţe, cum să relaţioneze între ei, pregătindu-i pentru o lume din ce în ce mai complexă. Din toată analiza am realizat că trebuie depus puţin efort pentru
educarea caracterului elevului, care diferă în funcţie de vârstă şi de personalitatea lui.
Așadar motivaţia alegerii activității ar putea fi sintetizată astfel:
Activitatea se justifică deoarece le oferă elevilor posibilitatea de a aborda disciplina limba și literatura română dintr-o noua perspectivă.
Activitatea le facilitează elevilor focalizarea atenţiei către un domeniu preferat de ei (lectura/comunicarea scrisă).
Întregul demers didactic urmărește dezvoltarea creativității, a posibilităților de exersare și dezvoltare a inteligențelor multiple precum şi a exprimării libere a
opiniei.
Condiții preliminare:
Elevii sunt familiarizați cu textul scris de Mircea Cărtărescu din orele anterioare. De asemenea școlarii au deja formate deprinderile de gândire, învăţare şi lucru
în grup, încât lecţia să se poată baza pe o strategie de învăţare dirijată care să permită implicarea totală a elevilor în activitate.
Demersul didactic - cadrul de predare – învățare ERR

EVOCARE
Moment organizatoric – se stabileşte un climat adecvat desfăşurării lecţiei.
Captarea atenţiei
Se va realiza cu ajutorul analizei SWOT. Cu resursele specifice acestei metode, elevii sunt mai adânc ancoraţi în text, intră în rezonanţă cu personajele şi
întâmplările desfăşurate.
De asemenea pentru trezirea interesului şi a participării la activitate împreună cu elevii va fi completată şi ,,Floarea literară”.

244
Enunțarea obiectivelor
Învăţătorul face cunoscut elevilor faptul că urmează o lecţie de fixare şi consolidare a cunoștințelor referitoare la carte și comunicarea scrisă însușite în cadrul
lecției Fluturi cu sute de aripi, adaptare după Mircea Cărtărescu. De asemenea prezint în termeni accesibili obiectivele psiho-motrice şi afective. Subliniez că la
finalul lecţiei cei mai atenţi şi activi elevi vor primi calificative.

Actualizarea cunoștințelor
Se realizează cu ajutorul metodei Ciorchinelui. Cu resursele specifice acestei metode, elevii sunt mai adânc ancoraţi în subiect (comunicarea scrisă /cartea), intră
în contact cu tema propusă spre abordare.
Pentru început propun elevilor să răspundă oral la o serie de întrebări referitoare la conținutul textului Fluturi cu sute de aripi, adaptare după Mircea Cărtărescu.
Elevii recunosc tema propusă spre consolidare - Cartea. Comunicarea scrisă – metoda R.A.I.
Voi purta apoi cu elevii o discuţie despre cărți , precum și despre rolul major al acestora în viața omului.
Brainstorming:
La ce te gândeşti când auzi cuvântul carte?
Reguli pentru utilizarea tehnicii brainstorming-ului:
spuneți tot ce vă trece prin minte referitor la tema propusă;
nu judecaţi/evaluaţi ideile propuse, ci doar notaţi-le;
nu vă opriţi până nu epuizaţi toate ideile care vă vin în minte, insistaţi până apar idei noi;
nu limitaţi numărul ideilor;
lăsaţi să apară cât mai multe şi mai variate conexiuni între idei.

REALIZAREA SENSULUI
În cadrul celei de-a doua etape elevii sunt împărţiţi în 8 grupe de câte 4 sau5, fiecare grupă primind o sarcină adecvată tipului de inteligenţă identificată la elevii
care o reprezintă.

I. Inteligența lingvistică /verbală

1. Imaginează-ți că ești un fluture. Alcătuiește o invitație prin care să îi anunți pe elevii clasei a IV-a C despre lansarea cărții “La Medeleni”, de Ionel
Teodoreanu .Vă veți referi la data, ora și locul unde va avea loc lansarea cărții.
2. Găsește un proverb care să ilustreze importanța cărților în viața noastră. Argumentează alegerea făcută!

3. Alcătuiți un cvintet pornind de la cuvântul carte.

4. Alcătuiți enunțuri prin care să exemplificați sensurile cuvântului carte.

II. Inteligența logico – matematică

Ideile principale s-au amestecat! Pune-le tu în ordine!

Spre deosebire de filme, cărțile au mii de dimensiuni și putem avea cu ele un contact direct.

Citind, călătorim, de fapt, în mintea noastră, pentru că ne imaginăm ceea ce citim.

Fiecare lectură este unică, fiindcă aceeași carte este imaginată diferit de cei care o citesc.

245
 Cărțile ne fac să visăm, iar visele acestea nu se destramă.

Cărțile seamănă cu fluturii, doar că sunt fluturi cu sute de aripi.

Cărțile sunt importante pentru formarea unui om și ne trimit la alte și alte cărți.
Completează enunțul problemei. Scrie întrebarea și rezolvă problema într-un
singur exercițiu:
Fluturii roșii aveau în colecția lor ..............cărți. Colegii lor, fluturii galbeni le-au
mai dat ................. cărți.

Pornind de la titlul lecturii compune o problemă care să se rezolve prin exercițiul:

299 - ( 120 + 67 ) =

Rezolvă : În mulțimea adunată la o lansare de carte erau 39 de bărbați. Dacă ar mai fi fost
12 femei erau tot atâtea cât bărbații. Câte persoane s-au strâns la acea lansare de carte?

III. Inteligența naturalistă

1. Dă exemplu de cel puțin două lanțuri trofice în natură care să includă fluturele.
Exemplu: frunze de stejar fluture ciocănitoare uliu

2. Citește cu atenție textul de mai jos, apoi prezintă Drumul cărții – de la copac la carte.
Bună ziua!Mă numesc Robert şi aş vrea să vă povestesc o poveste despre o carte magică şi un băieţel care nu avea grijă de cărţi şi rupea foile sau le mâzgălea de
câte ori avea ocazia.
Povestea începe aşa……Într-o zi băiatul nostru din poveste, pe nume Răzvănel, începu din nou să rupă câteva file dintr-o carte vrând să facă din ele nişte avioane
de hârtie. Rupe una,două, iar când să o rupă pe a treia ,cartea prinse viaţă şi începu a vorbi:
-Ce faci?Nu ti-e milă de mine?De ce vrei să mă distrugi?Tu nu ştii câte lucruri interesante poţi afla dintr-o carte?Cărţile trebuie citite ,nu rupte!Ştii cât de greu se
fabrică o carte şi cât este de lung drumul cărţii până ajunge la librărie?
Băiatul încremeni. Rămase mut şi uimit cum de o carte putea vorbi şi cum de vorbeşte chiar cu el. Când îşi reveni răspunse:
-Bună ziua!Mă scuzaţi, nu am crezut că fac vreun rău dacă mai rup câte o filă din carte!
Deodată,cartea îl luă de mână şi ca prin farmec se treziră amândoi în mijlocul unei păduri.
-Uite,am să-ţi arăt cum se fabrică o carte şi o să te învăţ de ce trebuie să le preţuim .
În pădure erau o mulţime de copaci care erau supăraţi pentru că muncitorii îi tăiau de zor ca să-i transporte la fabrica de hârtie. Tot cartea ,îi spune că pentru
fabricarea unei tone de hârtie sunt tăiaţi aproximativ 20 de copaci. Lemnul din pădure este adus la fabrică ,tăiat şi transformat prin diferite procese într-o pastă
moale. Pasta se depune în straturi mici,se presează şi după uscare devine hârtie. Apoi,oameni pricepuţi,care se numesc scriitori şi editori,transformă colile de hârtie
în cărţi minunate.
-Vezi, spune cartea,dacă am cumpărat o carte trebuie să avem grijă de ea!Şi încă ceva:trebuie să colectăm hârtia veche în centrele de colectare sau în containere
speciale ca mai apoi să fie trimisă la fabrica de hârtie unde este tocată şi transformată în hârtie nouă. Astfel, copacii din pădure vor fi salvaţi şi nu vor mai plânge
în fiecare zi că sunt tăiaţi.
Răzvănel se trezi parcă dintr-un vis şi era din nou în camera lui cu fila ruptă în mână. Acum era ruşinat de ce făcuse ,dar fericit că învăţase un lucru important :să
preţuiască cărţile şi să recicleze hârtia pentru o viaţă mai bună şi mai curată!

246
IV. Inteligența vizuală / spațială
Reconstituiți părțile din puzzle pentru a obține un fluture/o carte. Notați apoi câte un
mesaj inspirat de textul lecturii lui Mircea Cărtărescu.

Realizează un fluture / o carte folosind numai forme geometrice. La final dă exemplu de o comparație.
V. Inteligența corporală / kinestezică
Joc de rol – Teatru de păpuși. Alcătuiți un dialog între două cărți care vorbesc între ele
despre cititorii lor. Ce crezi că le-ar spune?
Modelează din plastilină, apoi adaugă-le un semn/simbol care să le reprezinte:
O carte;
Un fluture.

VI. Inteligența intrapersonală

1. Ce sentimente ți-a declanșat lectura textului Fluturi cu sute de aripi a lui Mircea Cărtărescu?
2. Cărțile reprezintă înțelepciunea lumii. Imaginează-ți că toate cărțile din lumea aceasta ți-ar putea răspunde la o întrebare. Ce întrebare ai alege să adresezi?
3. Mirosul de carte proaspăt tipărită mă face să pătrund într-o lume de basm.
Construiește trei argumente cu ajutorul cărora să-i convingi pe colegii tăi că merită să
citești a carte.

VII. Inteligența interpersonală

1. Grupați-vă în acuzatori, apărători și jurați!
Tema: Cărți pe hârtie versus Cărți electronice
Acuzații - Construiți 3 argumente contra cărților pe hârtie
Apărătorii – Construiți 3 argumente pro cărților pe hârtie
Jurații - Stabiliți verdictul Cărți pe hârtie versus Cărți electronice
2. Călătorie în timp – Notează titlul cărții/cărților care ți-au marcat copilăria. Motivează alegerea făcută.

VIII. Inteligența ritmică / muzicală

1. Recunoașteți instrumentul muzical care vă acompaniază!

247
2. Interpretați cântecele: Cântă! și Cartea.

REFLECTIA

EVALUARE

A treia etapă în desfăşurarea lecţiei presupune prezentarea activităţilor realizate în cadrul grupelor.
După prezentarea fiecărei echipe, ceilalţi colegi vor primi sarcini diferite, în funcţie de modul
de relaţionare în cadrul grupului de elevi ai clasei şi tipul de personalitate, în vederea modelării caracterului (inteligenţa interpersonală). Fiecare elev are o fișă cu
rolul său în aprecierea activităţii colegilor:

Dragi musafiri şi colegi,

Vreau să vă spun că azi la lecţie...

A fost captivant...

Mi-a fost greu...

Cred că am lucrat pentru calificativul...

EXTINDERE

IMPRESII DESPRE TOT CE-AI DESCOPERIT ÎN ACEASTĂ LECŢIE

Cu ce ai rămas după...?

Această etapă a lecției se va desfășura prin intermediul unei Anagrame. La final elevii vor descoperi mesajul final al lecției – Citește o carte!
Ce calificativ crezi că vei lua? Precizează chipul corespunzător acestui calificativ !

nu sunt sigur insuficient suficient bine foarte bine

Concluzii:

248
Valorificând aceste tipuri de inteligenţe, încă de la clasele mici, fiecare elev va conştientiza punctele tari şi slabe pe care le posedă, va încerca să le fructifice pe
cele tari şi să le amelioreze pe cele slabe. În acelaşi timp elevii vor înţelege că lucrând individual sau în echipă, pot obţine rezultate maxime, valorificând tot ceea
ce pot ei oferi mai bun.
Pornind de la premiza că nu învăţătorul/profesorul reprezintă sursa cea mai importantă, ci elevii, este esenţial să se încurajeze participarea şi valorizarea resurselor
acestora astfel încât fiecare elev să poată arăta ceea ce ştie, să poată înţelege nivelul la care a ajuns, ce este necesar să facă în continuare pentru a progresa în ritmul
necesar.
În concluzie, se cer precizate anumite ,,reguli”:
să nu folosim aceste inteligenţe ca pe nişte etichete;
fiecare elev e unic, diferit de ceilalţi;
fiecare elev învaţă în felul lui;
să respectăm, valorizăm şi hrănim diferenţele dintre indivizi;
fiecare avem puncte tari/slabe din punct de vedere al tipurilor de inteligenţă;
există determinări genetice, dar şi influenţe de mediu;
tipurile de inteligenţă se dezvoltă diferit la elevi şi cu viteze diferite;
să predăm astfel încât să favorizăm dezvoltarea tuturor tipurilor de inteligenţe;
nu judecăm (apreciem) elevii după ceea ce nu ştiu/pot, ci după ceea ce ştiu/pot (potenţialul individual);
nu cât de inteligent este elevul, ci cum este el inteligent;
să conştientizăm că există diferite tipuri de învăţare;
inteligenţele multiple ne ajută să rezolvăm şi probleme de disciplină (elevi dificili);
nici o metodă nu e bună pentru toţi oricând.

După fiecare lecţie, elevul iese îmbogăţit în spirit, cu un orizont de cunoaştere mai larg, capabil să cunoască şi să se cunoască mai profund. Metoda prezentată duce
la înţelegerea noţiunilor şcolarului mic cu mai multă uşurinţă şi plăcere.
Teoria inteligenţelor multiple oferă un număr mare de instrumente didactice a căror utilizare asigură centrarea demersului didactic pe elev. Toţi elevii trebuie să
participe la propria lor educaţie. Profesorul nu poate să nu respecte diferenţele între elevi. Într-o clasă diferenţiată profesorul respectă nivelul de pregătire al fiecărui
elev, încât profesorul şi elevii colaborează în învăţare. Ei planifică împreună, stabilesc obiective, monitorizează progresul, stabilesc succesele şi eşecurile.
Profesorul echilibrează normele individuale şi de grup.
A proiecta şi realiza activităţi având în vedere inteligenţele dominante ale elevilor sunt subiecte de mare interes ştiinţific de specialitate, psihopedagogic şi
metodic pentru toţi partenerii educaţionali, pentru şcoala românească de azi şi de viitor.
În viziunea lui Howard Gardner, a cărui teorie a inteligenţelor multiple ,,este mai umană şi mai realistă” decât alte modalităţi de abordare a inteligenţei, şcoala
succesului, a reuşitei, îşi propune:
dobândirea unei inteligenţe profunde în cadrul câtorva discipline - nucleu;
încurajarea elevilor în folosirea cunoaşterii asimilate pentru rezolvarea de probleme cu care se pot confrunta în comunitatea mai largă;
încurajarea combinaţiei unice de inteligenţe a fiecărui elev.
Concluzia finală este aceea că învățătorul trebuie să formeze tuturor copiilor capacitatea de a folosi cu inteligență instrumentele muncii intelectuale și gândirea, să
facă apel la resursele personalității în curs de dezvoltare și să știe să utilizeze toate aptitudinile, inteligențele și toate mijloacele de exprimare pentru a le consolida.

„Fiecare copil pe care-l instruim este un om pe care-l câștigăm.”

VICTOR HUGO
BIBLIOGRAFIE:
Alina Radu, Roxana Jeler, Limba și literatura română, manual pentru clasa a IV-a, Editura Grup Editorial ART, Bucureşti, 2016.

249
Anca Veronica Tăut, Elena Lăpuşan, Adina Sita, Anicuţa Todea, Caiet de aplicaţii, clasa a IV– a, Editura Sinapsis, Cluj-Napoca, 2016.

PROIECT DIDACTIC - GRUPUL DE LITERE „CHI” , „CHI”

PROF. ÎNV. PRIMAR MOROIANU MARIOARA

LICEUL DE ARTE „IONEL PERLEA”, SLOBOZIA

Clasa: I
Aria curriculară: Limbă şi comunicare
Disciplina: Comunicare în limba română
Unitatea tematică: Energia în viaţa omului
Subiectul lecţiei: Grupul de litere „chi” , „Chi”
Tipul lecţiei: predare (I)
Forma de realizare: activitate integrată
Discipline implicate: Comunicare în limba română
Dezvoltare personală
Matematică şi explorarea mediului
Arte vizuale şi lucru manual
Muzică şi mişcare
Competenţe generale: Receptarea de mesaje orale în contexte de comunicare cunoscute
Exprimarea de mesaje orale în diverse situaţii de comunicare
Receptarea unei varietăţi de mesaje scrise în contexte de comunicare cunoscute
Redactarea de mesaje în diverse situaţii de comunicare
Competenţe specifice:
. 1.1. Identificarea semnificaţiei unui mesaj oral, pe teme accesibile, rostit cu claritate;
1.2. Identificarea unor informaţii variate dintr-un mesaj rostit cu claritate;
1.3. Identificarea unor sunete, silabe, cuvinte în enunţuri rostite cu claritate;
2.1. Formularea unor enunţuri proprii în diverse situaţii de comunicare ;
2.3. Participarea cu interes la dialoguri scurte, în situaţii de comunicare uzuală;
3.1. Citirea unor cuvinte şi propoziţii scurte, scrise cu litere de tipar sau de mână;
3.2. Identificarea mesajului unui scurt text care prezintă întâmplări, fenomene, evenimente familiar;

OBIECTIVE OPERAŢIONALE
Comunicare în limba română
250
O1Să alcatuiască propoziţii după imagini și cuvinte date;
O2 Să identifice cuvintele dintr-o propoziţie, silabele şi grupul de litere dintr-un cuvânt;
O3 Să citească în mod corect şi expresiv textul din manual;
O4 Să formuleze corect răspunsuri la întrebări date, pe baza unui text;
Resurse:
procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, problematizarea, jocul didactic, observarea sistematică, aprecierea verbală, turul galeriei, mâna oarbă;
materiale: coli flipchart, plicuri, trăistuţa cu surprize, bomboane, recompense, diploma, cutia cu
surprize, calendar „Întâlnirea de dimineaţă”, paie;
organizatorice: frontal, independent, pe grupe;
umane: colectivul de elevi (33 de elevi)
temporale: 50 min (45min. activitate propriu-zisă + 5min. act. recreative)
Bibliografie:
Programa școlară pentru clasa I- M.E.C.T.S. , 2013
,,Ghidul învățătorului pentru clasa I’’ – Ed. Ars Libri - 2014
,,Strategii şi demersuri activ-participative’’– suport de curs
Adina Grigore, Nicoleta Sonia Ionică–„Caiet de Comunicare in limba romana”- Ed. Ars Libri-2014

PROIECT DIDACTIC - SUBSTANTIVUL -RECAPITULARE

PROF. ÎNV. PRIMAR SAMSON CRISTINA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ ,,ALEXANDRU IOAN CUZA’’ ROMAN, NEAMȚ

CLASA: a III-a
DATA:
PROPUNĂTOR:
ȘCOALA:
DISCIPLINA: Limba și literatura română
ARIA CURRICULARĂ: Limbă şi comunicare
CONȚINUTUL ÎNVĂȚĂRII: Substantivul -recapitulare
TIPUL LECȚIEI: recapitulare şi sistematizare a cunoştinţelor
Competențe specifice:
1.2 Deducerea sensului unui cuvânt prin raportare la mesajul audiat în contexte de comunicare familiare;
3.4 Evaluarea conținutului unui text pentru a evidenția cuvinte-cheie și alte aspecte importante ale acestuia.

251
OBIECTIVE OPERAȚIONALE:
O1 - să completeze corect rebusul;
O2 - să definească substantivul;
O3 - să recunoască substantívele dintr-un enunț dat;
O4 - să analizeze substantivele din enunțuri date;
O5 - sǎ dea exemple de substantive în funcţie de categoria pe care o denumesc.
STRATEGII DIDACTICE
* METODE ȘI PROCEDEE: rebusul, ciorchinele, exerciţiul, munca în perechi, în echipă, conversaţia, explicaţia, jocul didactic, aprecierea verbal.
* MIJLOACE DE ÎNVĂȚĂMÂNT: manual, caiet, fișe de lucru, marker, foi flip-chart, flori, diplome.
* FORME DE ORGANIZARE: frontal, individual, pe grupe.
* FORME ȘI TEHNICI DE EVALUARE: observarea sistematică a elevilor, aprecieri verbale, autoevaluarea.
Bibliografie:

Programa școlară OMEN 5003/02.12.2014

Limba și literatura română, clasa a III-a,editura ARS Libri,autori: Adina Grigore,Cristina Ipate-Toma,Nicoleta-Sonia Ionica,Georgeta-Mihaela Crivac.

Nr. Etapele lecţiei Conţinutul învăţării Strategii didactice Evaluare

crt.
Activitatea propunătoarei Activitatea elevilor

Momentul Se asigură liniştea şi disciplina necesare desfăşurării în bune Se pregătesc pentru

organizatoric condiţii a lecţiei de limba română. începerea orei, îşi verifică Aprecieri fronale
materialele necesare.
Captarea şi Lecţia ce urmează a fi desfăşurată este o lecţie mai deosebită, la care
orientarea atenţiei participă şi câţiva invitaţi. Pe planşa din faţa clasei se află un rebus
(Vezi Anexa 1). Elevii răspund la cerinţele
Se citesc definiţiile şi se completează rebusul. rebusului.
După completarea lui, se va observa că pe diagonala A – B se
formează cuvântul SUBSTANTIV. Descoperă cuvântul format
Anunţarea temei şi Este anunţat subiectul lecţiei – „Exerciţii de aprofundare a noţiunilor pe diagonală. Conversaţia de verificare
a obiectivelor despre substantiv”.
lecţiei Îi anunţ că lecţia se va desfăşura sub forma unui concurs, între cele Identifică pliantul
trei echipe. Fiecare răspuns corect, fiecare sarcină rezolvată bine, va corespunzător echipei din
fi punctată cu câte o „Crizantemă’’şi grupa care va avea un număr care fac parte pe care se vor
mare de flori, va primi o diplomă . Fiecare grupă are în faţa câte un înregistra răspunsurile
pliant cu numele ei. bune. Concurs

252
 Verificarea temei pentru acasă- temele vor fi corectate cantitativ şi
calitativ. Cât timp eu voi verifica tema, elevii vor rezolva de pe fişă
un exerciţiu . Elevii selectează numai
Activitate în perechi (1): (Anexa 2) substantivele corespunzător Evalaure reciprocă
Împreună cu colegul de bancă, pornind de la substantivele date, grupei din care fac parte.
Reactualizarea selectează-le doar pe cele ce corespund ecusonului tău din piept.
cunoştinţelor - raţă, haină, soare, fată,curea,vânt, pisică, bancă, ploaie.
teoretice La tablă este scrisă propoziţia: Citesc cerinţa şi o rezolvă .
Elevul ascultă o poveste. Apoi se verifică oral .
Elevii o vor transcrie pe caiete şi pe baza exemplului dat au de rezolvat
mai multe cerinţe:
Identifică substantivele din propoziţie.
Sistematizarea şi Găseşte substantive cu înţeles asemănător pentru cele identificate.
consolidarea Activitate pe grupe –Metoda cadranelor Citesc cerinţa ex. 1 din fişă
cunoştinţelor Rezolvă împreună, în cadrul grupei, sarcina de lucru. Liderul grupei şi îl rezolvă independent. Aprecieri frontale
prezintă rezolvarea. (Anexa 3)
METODA CADRANELOR
I II Citesc rezolvarea sarcinii.
Scrie câte două substantive Scrie câte couă substantive
commune care denumesc: proprii care denumesc:
fiinţe ……………… personae ……………
lucruri …………….. ţări ………………….
fenomene ale naturii animale …………….
………….
Evaluare pe grupe
III IV
Înlocuieşte substantivul comun Scrie substantive commune
subliniat cu un substantive care provin de la cele proprii:
propriu: Roman - ……………
Fetiţa scrie tema. Moldova …………… Observare sistematică
…………………………………
Câinele aleargă.
…………………………………..

Voi verifica şi voi aprecia activitatea elevilor.

Le cer elevilor să întoarcă fişa de lucru pe care au primit-o la începutul
orei (Vezi Anexa 4).
Activitate pe grupe
Ex 1
Găseşte substantivele care au acelaşi înţeles cu următoarele cuvinte:

253
 Grupa fiinţelor Citesc cerinţa şi rezolvă Aprecieri frontale
cameră- ; ogradă- cerinţa independent . Apoi
Demersul didactic Grupa lucrurilor se verifică oral .
casă- ; pădure-
Grupa fenomenelor naturii
armată- ; amic-
Voi verifica şi voi aprecia activitatea elevilor. Fiecare grupă va primi Evaluare reciprocă
pentru răspunsul corect câte o crizantemă. Se procedează la fel şi cu
Ex 3. Alcătuieşte oral cu substantivele găsite (sinonime) alte celelalte exerciţii .
propoziţii.
Ex 4. Analizează oral substantivele subliniate.
Fiecare grupă va primi o altă cerintă.
Activitate pe grupe
Ex 2
Elimină intrusul! Aprecieri individuale
Grupa fiinţelor
-mere, coapte, struguri, prune;
Grupa lucrurilor Evaluare pe grupe
-vilă, apartament, locuit, cort;
Grupa fenomenelor naturii
metro, tren, autobus, a conduce.
Voi verifica şi voi aprecia activitatea elevilor. Fiecare grupă va primi
pentru răspunsul corect câte o crizantemă
Ex. 3
Completează proverbele cu substantive potrivite:
Grupa fiinţelor Aprecieri reciproce
,, .............mică, răstoarnă ..... mare’’. (buturuga, carul)
Grupa lucrurilor
,, ............. harnic, muncitor de ....... nu duce dor’’.
(omul, pâine)
Grupa fenomenelor naturii
,, La ........... lăudat să nu te duci cu ........’’.
(pomul, sacul)
Voi verifica şi voi aprecia activitatea elevilor. Fiecare grupă va primi
pentru răspunsul corect câte o crizantemă
Ex.5 Transformă substantivele de la nr. sg., la nr. pl.şi scrie propoziţia
obţinută.
Activitate pe grupe
Ex 4. Scrie pluralul sau singularul substantivelor date: Evaluare pe grupe
Grupa fiinţelor

254
 ghicitori- carte-
Grupa lucrurilor
copii- floare- Autocorectare
Grupa fenomenelor naturii
fulgi- ninsoare-
Voi verifica şi voi aprecia activitatea elevilor. Fiecare grupă va primi
pentru răspunsul corect câte o crizantemă.
Ex 5 Scrie substantivele din paranteze la forma corectă:
Grupa fiinţelor
(Pasăre) călătoare vor pleca în ( ţara) calde.
Grupa lucrurilor
( Creanga) pomilor sunt încărcate cu ( rod) bogate. Aprecieri individuale
Grupa fenomenelor naturii
(Soare) s-a ascuns după ( nor) plumburii.
Voi verifica şi voi aprecia activitatea elevilor. Fiecare grupă va primi
pentru răspunsul corect câte o crizantemă.
Ex.6 Înlocuieşte substantivele comune cu substantivele proprii şi
spune oral, propoziţia obţinută. Evaluare pe grupe
Activitate în echipă (2)
Împreună cu alţi trei colegi, taie cu o linie forma greşită a următoarelor
substantive Aprecieri individuale
tramvai/ tranvai; poiet/poet giacă/ geacă
muzee/muzeie gheaţă/ghiaţă; cismar/cizmar
Ex.7 Dă exemplu de o propoziţie în care să fie un substantiv comun, Ascultă cu atenţie
nr.sg, gen neutru - se va scrie în caiete. întrebările şi dau
Ex.6 Activitate pe grupe răspunsurile
Găseşte forma de feminin sau masculin pentru substantivele date: corespunzătoare..
Grupa fiinţelor
nepot- ; împărăteasă-
Grupa lucrurilor
bunic- ; elevă-
Grupa fenomenelor naturii
învăţător- ; regină-
Voi verifica şi voi aprecia activitatea elevilor. Fiecare grupă va primi
pentru răspunsul corect câte o crizantemă.
Ex. 8 Formulează în scris, propoziţii în care cuvântul ,,creangă’’, să
fie pe rând:
substantiv comun
substantiv propriu
Ex. 7 Activitate pe grupe :

255
 Analizează substantivul dat:
Grupa fiinţelor - fete
Grupa lucrurilor - palat
Grupa fenomenelor naturii - nor
Voi verifica şi voi aprecia activitatea elevilor. Fiecare grupă va primi
pentru răspunsul corect câte o crizantemă.
- Joc didactic„Elev de nota 10!’’- ppt
Le voi cere elevilor să rezolve (într-un timp limitat) cerinţele
Obţinerea concursului.
performanţei Se verifică ce spun elevii şi se fac aprecieri verbale. Joc didactic
Pentru a mă asigura că aţi înţeles ce am făcut astăzi, am să vă rog să
răspundeţi la câteva întrebări pentru a putea completa planşa cu
ciorchinele. (Anexa 5)
Ce este substantivul?
De câte feluri sunt substantivele?
Retenţia şi Câte numere are substantivul?
transferul Care sunt cele trei genuri ale substantivului?
Se totalizează „florile” primite de fiecare echipă şi se comunică Problematizarea
rezultatele. Oricum, exerciţiile pe care le-am rezolvat astăzi mi-au
demonstrat că voi cunoaşteţi destul de bine substantivul, dar mai ales Ascultă cu atenţie
Aprecieri finale mi-au arătat că ştiţi să lucraţi în echipă, să vă ajutaţi, să vă sfătuiţi şi întrebările şi dau
să obţineţi rezultate bune. Pentru aceasta, cele trei grupe vor primi răspunsurile
DIPLOME (Anexa 6). corespunzătoare..
Temă diferenţiată
Ex. Aprecieri individuale
Temă pentru acasă

ANEXA5

256
 Partea de vorbire
care denumeşte
lucruri, fiinţe, feminin

Definiţie
masculi
Genul. n
subst

SUBSTANTIVUL neutru .

Numar
Felul ul
subst.
Plural
Comun Singular
Propriu

257
ANEXA 3

Activitate pe grupe –Metoda cadranelor

Rezolvă împreună, în cadrul grupei, sarcina de lucru. Liderul grupei prezintă rezolvarea.

METODA CADRANELOR
I II
Scrie câte două substantive commune care denumesc: Scrie câte couă substantive proprii care denumesc:
fiinţe ……………… persoae ……………
lucruri …………….. ţări ………………….
fenomene ale naturii …………. animale …………….

III IV
Înlocuieşte substantivul comun subliniat cu un substantive propriu: Scrie substantive comune care provin de la cele proprii:
Fetiţa scrie tema. Roman - ……………
………………………………… Moldova ……………
Câinele aleargă.
…………………………………..

258
ANEXA 1
REBUS

A
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
B
Poetul care a scris ,, Somnoroase păsărele’’
Între cuvintele unei enumerări se foloseşte ………….. .
1 ……………… este Ziua Naţională a României.
Animale ……………… şi animale sălbatice.
Opusul cuvântului „zi” este cuvântul ……………. .
Autorul cărţii „Amintiri din copilărie” este …………… .
„…………………… adevărat la nevoie se cunoaşte” este un binecunoscut proverb românesc.
Căţelul Lizucăi din „Dumbrava minunată” se numea ………… .
Convorbire între două sau mai multe persoane sau …………….. .
Personaj principal dintr-o poveste îndrăgită şi foarte cunoscută de voi, care a păcălit ursul.

260
ANEXA 6

Se acordă locul …………

pentru Grupa ,, Fiinţelor”din clasa a III-a…..

Data:…………..
Înv.,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,

ANEXA 4 Fişă de lucru - Grupa fiinţelor

Ex 1 Găseşte substantivele care au acelaşi înţeles cu următoarele cuvinte:

cameră- ; ogradă-
Ex 2 Elimină intrusul!

-mere, coapte, struguri, prune;

Ex. 3 Completează proverbele cu substantive potrivite:

,, .............mică, răstoarnă ..... mare’’.(buturuga,carul)

Ex 4. Scrie pluralul sau singularul substantivelor date:

ghicitori- ; carte-

Ex 5 Scrie substantivele din paranteze la forma corectă:

(Pasăre) călătoare vor pleca în ( ţara) calde.

Ex.6 Găseşte forma de feminin sau masculin pentru substantivele date:

nepot- ; împărăteasă-

Ex. 7 Analizează substantivul dat:

fete-

Fişă de lucru - Grupa lucrurilor

Ex 1 Găseşte substantivele care au acelaşi înţeles cu următoarele cuvinte:

casă- ; pădure-

Ex 2 Elimină intrusul!
vilă, apartament, locuit, cort;

Ex. 3 Completează proverbele cu substantive potrivite

261
 ,, ............. harnic, muncitor de ....... nu duce dor’’.
(omul, pâine)

Ex 4. Scrie pluralul sau singularul substantivelor date:

copii- ; floare-

Ex 5 Scrie substantivele din paranteze la forma corectă:

( Creanga) pomilor sunt încărcate cu ( rod) bogate.

Ex.6 Găseşte forma de feminin sau masculin pentru substantivele date:

bunic- ; elevă-

Ex. 7 Analizează substantivul dat:

pala

Fişă de lucru - Grupa fenomenelor naturii

Ex 1 Găseşte substantivele care au acelaşi înţeles cu următoarele cuvinte:

armată- ; amic-

Ex 2 Elimină intrusul!
- metro, tren, autobus, a conduce

Ex. 3 Completează proverbele cu substantive potrivite:

,, La ........... lăudat să nu te duci cu ........’’.
(pomul, sacul)

Ex 4. Scrie pluralul sau singularul substantivelor date:

fulgi- ; ninsoare-

Ex 5 Scrie substantivele din paranteze la forma corectă:

(Soare) s-a ascuns după ( nor) plumburii.

Ex.6 Găseşte forma de feminin sau masculin pentru substantivele date:

învăţător- ; regină-

Ex. 7 Analizează substantivul dat:

nor-

ANEXA 2

Activitate în perechi (1):

Împreună cu colegul de bancă, pornind de la substantivele date, selectează-le doar pe cele ce corespund ecusonului
tău din piept:

- raţă, haină, soare, fată, curea, vânt, pisică, bancă, ploaie.

Activitate în echipă (2):

Împreună cu alţi trei colegi, taie cu o linie forma greşită a următoarelor substantive:
tramvai/ tranvai; poiet/poet
gheaţă/ghiaţă; cismar/cizmar
giacă/ geacă muzee/muzeie

262
263
SCENARIUL DIDACTIC
Strategii didactice
Evenimentul Ob. Conţinut ştiinţific Metode şi procedee Resurse Forme de Evaluare
didactic Op. materiale organizare
1. Moment Pregătirea materialelor didactice necesare
organizatoric Asigurarea unui climat educaţional favorabil desfăşurării activităţii
în condiţii optime.

2. Captarea . Prezentarea salutului conversaţia euristică calendar activitate observarea

atenţiei Încălzirea de dimineaţă mâna oarbă „Întâlnirea de frontală sistematică
Realizarea prezenţei dimineață”
Stabilirea coordonatelor temporale (anotimp, luna, ziua cutia cu surprize
săptămânii) traistuța
Completarea calendarului naturii plicuri,
Prezentarea cutiei cu surprize în care se află o scrisoare de la cartoane colorate cu
personajul Aşchiuţă, care prezintă elevilor o poveste. Acestia sunt denumirea grupelor
rugaţi să îl ajute să identifice resursele de energie în mod corect. imagine cu Aschiuță
Aschiuţă îi recompensează pe elevi cu o trăistuţă cu surprize, în
care copiii găsesc cinci plicuri cu denumirea fiecărei grupe.
3. Reactualizarea Verificarea temei calitativ şi cantitativ. Conversația imagini activitate observarea
cunoştinţelor Repetarea grupurilor de litere învăţate anterior. exercițiul fisa de lucru frontală sistematică,
Afişarea de imagini cu diverse obiecte, și lipirea sub fiecare aprecierea
imagine a etichetei cu denumirea obiectului. verbală
Adresarea de întrebări: recompense
Ce grupuri de litere conţin cuvintele scrise ?
(ce,ci ,ge.gi,che)
Din câte litere este alcătuit fiecare grup de litere?
4.Anunţarea temei Anunțarea învățării unui nou grup de litere și a obiectivelor conversaţia activitate obsevarea
şi a obiectivelor importante. frontală sistematică

O1 Prezintarea planşei cu grupurile de litere „chi” şi „Chi”. exercițiul coală flip-chart activitate aprecierea
5.Dirijarea Evidențierea numărului de litere din care este alcătuit grupul de frontală verbală
invăţării litere. conversația jetoane
Iniţierea unei discuţii despre imaginea din manual.
Alcătuirea unei propoziţii despre Aşchiuţă.
Realizeazarea analizei fonetice a propoziţiei. metoda fonetică cretă colorată
Despărțirea cuvintelor în silabe. analitico-
Analizarea cuvântul Aşchiuţă. sintetică
O2 Reprezintarea grafică a propoziţiei pe tablă cu ajutorul elevilor: recompense
O3

264
 Denumirea obiectelor din imaginile mici din manual (chitară,
rochie, ochi).
Realizarea citirii textului din manual.
Citirea coloanelor de cuvinte în şoaptă şi cu voce. Citirea textului
individual, în şoaptă, în ritm propriu;
Citirea textului, fiecare propoziţie de către alt elev;
Citirea model a textului;
Citirea după model a textului;
Scurtă conversaţie în vederea înţelegerii textului:
Discuţii legate de semnele de punctuaţie, alineate.
6.Obţinerea Joc „Bomboanele sociabile” bomboane colorate activitate aprecierea
performanţei Adresarea unor serie întrebări, în legătură cu textul citit. frontală verbala
O4 -Care este titlul textului? exerciţiul
-Unde se duc Chiriac şi Chira? problematizarea
-Cum se numeşte păpuşa care apare pe scenă? jocul didactic
-Cum este Aşchiuţă? explicația
-Ce poartă el pe cap?
- Ce culoare are jacheta lui Aşchiuţă?
- Ce spune Aşchiuţă?
7.Asigurarea O4 Completarea unei fişe de lucru cu următoarele sarcini: turul galeriei creioane activitate aprecierea
feed-back-ului Alege grupul de litere ,,chi”din desenele următoare. Colorează! conversaţia colorate pe grupe verbală
Ordonează silabele pentru a obţine cuvinte! explicaţia stilouri
Obţine cuvinte corelând corect silabele. exerciţii recompense
Separaţi cuvintele pentru a obţine propoziţii corecte.
O1 Prezentarea fişei de lucru la tablă, de către liderul fiecprei grupe.
Realizarea corectării modului de lucru.

8.Încheierea Se fac aprecieri privind comportamentul elevilor şi munca depusă. conversaţia diplome aprecierea
activităţii verbală

265
 PROIECT DIDACTIC - SUNETUL ȘI LITERA ,,N”. ANIVERSAREA ZILEI DE
NAȘTERE

PROF. ÎNV. PRIMAR SIMIONESCU MARINELA

LICEUL DE ARTE ”IONEL PERLEA ” SLOBOZIA

CLASA : I B
ORA: 08.00-08.25
INSTITUTOR: prof. înv. primar Simionescu Marinela
ARIA CURRICULARĂ : Limbă și comunicare
DISCIPLINA : Comunicare în limba română
UNITATEA DE ÎNVĂȚARE : ”În familie”
SUBIECTUL: Sunetul și litera ,,n”. Aniversarea zilei de naștere
TIPUL LECȚIEI: mixtă
SCOPUL : citirea și scrierea literelor, silabelor, cuvintelor și propozițiilor care conțin sunetul ”n”
COMPETENȚE SPECIFICE:
1.1. Identificarea semnificaţiei unui mesaj oral, pe teme accesibile, rostit cu claritate
1.3. Identificarea unor sunete, silabe, cuvinte în enunţuri rostite cu claritate
2.1. Formularea unor enunţuri proprii în diverse situaţii de comunicare
2.3. Participarea cu interes la dialoguri simple, în diferite contexte de comunicare
3.1. Citirea unor cuvinte şi propoziţii scurte, scrise cu litere de tipar sau de mână
4.1. Scrierea literelor de mână
OBIECTIVE OPERAȚIONALE :
O1- să asocieze sunetul ,,n’’ cu litera corespunzătoare;
O2- să recunoască litera ,,n’’ în diferite situații;
O3- să dea exemple de cuvinte care se scriu cu litera ,,n’’;
O4- să citească în ritm propriu cuvinte și propoziții simple din diferite texte date;
O5- să citească expresiv, corect și conștient litere, silabe și propoziții ce conțin sunetul ”n”;
O6- să ordoneze cuvintele date pentru a obţine propoziţii;
O7 – să citească cu intonația adecvată propozițiile enunțiative, exclamative, interogative.

STRATEGIA DIDACTICĂ:
1. Metode și procedee: metoda fonetico-analitico-sintetică, conversația euristică, observația, explicația,
demonstrația, exercițiul, lucrul cu manualul, citirea în lanț, citirea selectivă, citirea pe roluri, jocul
didactic;
2. Mijloace de învățământ : computer; aplicații on-line Google Suite: Classroom, Meet, Jamboard, Drive,
Prezentări; soft educațional EDU; alte aplicații on-line: Voking;
3. Forme de organizare :
activitate on-line prin aplicația Google Meet
frontal, individual

RESURSE UMANE : 32 de elevi

RESURSE SPAȚIALE : domiciliul elevilor cu device-urile aferente
RESURSE TEMPORALE : 25 minute

BIBLIOGRAFIE
- Ion-Ovidiu Pânișoară, Marin Manolescu, Pedagogia învățămâmtului primar și preșcolar, Ed. Polirom,
2019
- Vasile Molan, Didactica disciplinei “Limba si literatura romana” in invatamantul primar, Ed. Miniped,
, 2014, Bucuresti;

266
 - Elena Mindru, Lucica Borbeli si colaboratorii, Strategii didactice inovative, Ed Didactica Publishing
House, 2010;
- Ioan Şerdean, Didactica limbii şi literaturii române în învăţământul primar, Editura Corint, Bucureşti,
2007;
- Carmen Iordăchescu, ”Să dezlegăm tainele comunicării” – caiet auxiliar, Ed. Carminis, 2020;
- Mirela Ilie, Marinela Nedelcu, Comunicare în limba română – Caiet de lucru, Ed. Booklet,
București,2014
- Dora Laura Viziteu, Abecedarul pentru pici, vol. I , Ed. Nomina, București, 2014
- Daniela Berechet, Comunicare în limba română – Modalități de lucru diferențiate, Ed. Paralela 45,
București, 2014
- Stela Gurzău, Joc în cioc – Ghid metodic, Ed. Carminis, Pitești, 2013

Eveniment Resurse
Conținutul informațional
ele Durata procedurale materiale
instruirii
1. 1 min. • Se verifică dacă toți elevii sunt conectați on-line la platforma
Pregătirea Google Classroom, Clasa IB, cursul CLR, prin aplicația Google Classroom- CLR
elevilor Meet. Se reamintesc regulile ce trebuie respectate pentru - conversația
pentru comunicarea eficientă în mediul on-line.
activitate • Se creează climatului psihologic și atmosfera necesare
desfășurării acțiunii educaționale.
2. 4 min - Se va prezenta pe tabla Jamboard și se va organiza jocul
Captarea și ”Găsește-i locul” în care elevii trebuie să potrivească -jocul didactic
orientarea cuvintele scrise în dreapta, într-un text lacunar. G Suite
atenției ▪ PĂPUȘA NADIEI ESTE MARE ȘI FRUMOASĂ. -explicația Jamboard
ARE OCHII NEGRI ȘI O ROCHIȚĂ ROȘIE CU
BULINE ALBE.
- Tot pe aplicația Jamboard, se organizează jocul ”Ghici -conversația
cine se ascunde”. Se vor prezenta mai multe imagini, iar euristică
elevii vor identifica litera inițială a fiecărui cuvânt ce este
ascunsă sub imaginea corespunzătoare. Elevii vor
descoperi denumirea unei flori (nufăr).
3. 2 min Avatarul Miaun ( aplicația Voki) le va transmite elevilor
Enunțarea următorul mesaj: aplicația Voki
temei și a ”Dragi albinuțe hărnicuțe, Explicația
obiecivelor Pe parcursul orei de astăzi veți desfășura activități în care va
urmărite trebui să identificați locul sunetului ”n” în componența anumitor
cuvinte, să citiți cuvinte și texte care conțin litera ”n„ , să
despărțiți în silabe cuvinte, să citiți enunțuri respectând semnele
de punctuație întâlnite. La sfârșitul orei voi avea o surpriză
pentru voi. Succes, albinuțe hărnicuțe!”
4. 14 min - Se va analiza fonetic cuvântul ”nu-făr” și se va realiza
Dirijarea schema grafică a acestuia, pe tabla din clasă. metoda fonetico-
învățării - Se vor alcătui propoziții cu cuvântul dat, poziționat la analitico-sintetică Tabla din clasă
începutul, la mijlocul și la finalul enunțului.
- Exerciții de vocabular :
- ”Spune-mi cum este”.... nufărul, norul, narcisa Jocul didactic
- ”Spune-mi ce face” .... nutria, nepoata
- ”Spune-mi la ce mă gândesc” .....nouă, nea
- ”Eu spun una, tu spui multe”..nucă, căpșună, castană, pepene
- Frământări de limbă – elevii bat din palme la auzul
cuvintelor ce conțin sunetul ”n”. ”Ne trimite Tic Pitic/ O cartea auxiliar

267
 scrisoare într-un plic:/ Înghețată cu fistic / Nu mai este nici ”Să dezlegăm tainele
un pic,/ Fiindcă printr-un șiretlic/ A mâncat-o Cipilic.” Citire selectivă Ed. Carminis
- Se citește selectiv din coloanele de cuvinte, cu respectarea
celor două subetape: citirea cuvintelor scrise pe silabe, apoi
citirea integrală a acestora.
- Citiţi cuvintele care reprezintă nume de flori; Jocul didactic
- Citiți cuvintele care reprezintă instrumente muzicale.
- Citiţi cuvintele formate din 2 silabe, 3 silabe, o silabăi; Conversația
- Citiţi cuvintele care reprezintă nume de acțiuni. euristică Tabla din clasă
- Se efectuează ex. 10/pag 20 din auxiliarul ”Să dezlegăm
tainele comunicării”, Ed. Carminis Citirea pe roluri
▪ Realizarea în caietele auxiliare și pe tabla din cartea auxiliar
clasă a schemei grafice a propoziției: Explicația
Ioana este la aniversarea Nadiei.
- Citirea pe roluri a textelor de la ex 11/pag 20 cu respectarea
intonației corespunzătoare semnelor de punctuație. Citirea în lanț
▪ Citire independentă
▪ Întrebare pentru a observa gradul de
conștientizare a conținutului ”Ce avea Nanu?”
▪ Citire model
▪ Analiza semnelor de punctuație
▪ Citire pe roluri
5. 3 min Se efectuează ex. 13/pag 20 din auxiliarul ”Să dezlegăm tainele Muncă
Asigurarea comunicării”, Ed. Carminis independentă
conexiunii - Elevii trebuie să încercuiască luna în care sunt născuți și soft educațional EDU
inverse să scrie anotimpul din care face parte. Activitate
- Elevii cu ritm mai rapid de lucru vor desena un element diferențiată
specific anotimpului.
Joc didactic – soft educațional EDU - elevii trebuie să
potrivească ghemurile-literă ale lui Miaun în coșurile Jocul didactic
corespunzătoare, astfel încât să formeze un cuvânt.
6. 1 min - Fac aprecieri referitoare la modul de desfășurare al lecției,
Asigurarea la participarea și comportamentul elevilor în cadrul acesteia.
retenției și - Ofer elevilor informațiile necesare despre conexiunea on- Conversația
a line pentru următoarea oră de curs. Le precizez că la sfârșitul
transferulu pauzei va sosi Clopoțelul muzical, adică vor putea auzi și Dispozitiv TV
i vedea cântecul ”Am o căsuță mică – Gașca zurli” care le
indică începutul următoarei lecții.

PROIECT DIDACTIC - „ MĂSURAREA TIMPULUI”

PROFESOR STATE GEORGIANA AMALIA

LICEUL DE ARTE “IONEL PERLEA” SLOBOZIA, IALOMIȚA

DATA –
CLASA – a III-a
DISCIPLINA – Matematică

268
 DISCIPLINE INTEGRATE- Limba și literatura română
Muzică și mișcare, Arte vizuale și abilități practice;
TITLUL – „ Măsurarea timpului”
PROPUNĂTOR – Prof. înv. primar, State Georgiana Amalia
TIPUL LECȚIEI – dobândire de noi cunoștințe;
SCOPUL- Stabilirea conexiunilor între unitățile de timp mai mici decât ziua;
COMPETENȚE SPECIFICE:
Matematică și explorarea mediului:
4.1- Utilizarea unor instrumente și unități de măsură standardizate, în situații concrete;
4.2- Operarea cu unități de masură standardizate;
4.3- Ordonarea unor date în funcție de succesiunea derulării lor în timp.
COMPETENȚE INTEGRATE:
Comunicare în limba română:
2.5- Adaptarea vorbirii la diferite situații de comunicare în funcție de partenerul de dialog;
Muzică și mișcare:
2.1- Cântarea individuală, în mici grupuri, în colectiv, cu asocierea unor elemente de mişcare şi a
acompaniamentului instrumental;

Arte vizuale și abilități practice:

2.1- Utilizarea în contexte variate a materialelor în funcție de proprietăți ale acestora și de tehnici de
lucru adecvate;
OBIECTIVE OPERATIONALE :
O1– să stabilească legături între unităţile de măsură pentru timp mai mici decât ziua ( secundă, minut, oră);
O2 – să poziţioneze corect limbile ceasului, indicând ora exactă;
O3 – sa citească corect ceasul, reprezentarea pe un ceas model a diverselor ore;
O4 – să ordoneze anumite imagini în funcție de succesiunea derulării lor în timp;
O5 – să transforme intervale de timp in functie de momentul zilei;
O6 – să aplice cunoștințele noi în rezolvarea de probleme practice;
STRATEGIA DIDACTICĂ:

METODE ȘI PROCEDEE – conversația, observația, explicația, exercițiul, problematizarea, învățarea prin

descoperire, metoda ” Ciochinele” ;
MATERIAL DIDACTIC – ceasul din carton, planșe, cartonașe, jetoane, fișe de lucru, filmuleț , TV;

FORME DE ORGANIZARE – frontală, individuală, pe grupe;

BIBLIOGRAFIE :
● Programa școlară pentru clasa CP-II – București, 2013;
● Gardin M., Gardin F., Berechet D., Badea C.-“Matematică, culegere de exerciții şi probleme”, Ed. Carminis,
2004;
● Pacearcă Șt., Mogoș M.- ”Matematică „- manual pentru clasa a III-a”, Ed. Aramis, 2009.

DESFĂȘURAREA LECȚIEI

Nr.c Strategii didactice

rt. Secvențele lecției OO Conţinut instructiv-educativ
Metode şi Materiale
procedee didactice

1. Moment organizatoric Se organizează colectivul de elevi prin asigurarea

liniştii şi disciplinei în sala de clasă. conversația
Se pregătesc materialele didactice necesare
desfăşurării lecţiei.

2. Reactualizarea Se verifică cunoștințele dobândite în

cunoștințelor însușite lecțiile anterioare, folosindu-se Metoda conversația planșa
anterior „Ciochinelui”. (Anexa 1) exercițiul
Se verifică calitativ și cantitativ tema pentru explicația
acasă;

269
3. Captarea și orientarea Introducerea în tema noii lecții se face prin conversația TV
atenției intonarea cântecelului „ Ceasul”.

4. Anunțarea temei noi “Astăzi, la ora de matematică, vom învăța să conversația Caietele
măsurăm din nou. De data aceasta vom măsura elevilor
timpul și ne vom opri la unități de măsură mai
mici decât ziua”.
Se scrie titlul la tablă și caiete.
5. Prezentarea optimă a Elevii sunt anunțați că au un musafir la lecție. Conversația Scrisoare
conținuturilor Este vorba despre Moș Timp, care le aduce o Explicația Planșe
scrisoare. (Anexa 2) Exercițiul Plicuri
Se citește scrisoarea elevilor, apoi sunt
desemnați trei dintre ei pentru a deschide plicurile
aduse de musafir:
Plicul 1:
„ Încă din perioada celor mai vechi civilizații,
omul a fost preocupat de măsurarea timpului și
aceasta pentru a-și putea organiza viața socială,
economică și religioasă. Trecerea timpului este
măsurată cu ajutorul unor ceasuri, mai mult sau
mai puțin precise.”
Plicul 2:
Există mai multe categorii de ceasuri:
Ceasuri solare;
Clepsidre;
Ceasuri mecanice, electronice, deșteptătoare;
Ceasuri de mână, de perete, de buzunar;
Ceasuri pentru scufundători, pentru piloți;
Ceasuri astronomice;
Orologii.
Plicul 3:
Întoarce planșele lipite pe tablă și arată colegilor Învățarea prin
ce ai descoperit. descoperire
Se prezintă elevilor un filmuleț despre ceas.
Se scriu la tablă și în caiete noțiunile noi
descoperite.
Orele, minutele și secundele sunt
unități care măsoară trecerea timpului.
1h= 60 min
1 min= 60 sec
1h= 60 min= 3600 sec

Se prezintă elevilor un ceas de carton. Se

formează diferite ore propuse de învățător.
( ex: 2.00, 4.15, 9.30, 6.45)
Pornind de la ideea că 1zi= 24ore , elevii află că,
într-o zi, orarul face două rotații. Astfel: ora 3.00 Explicația
devine ora 15.00, ora 5.00= 17.00, etc. Învățarea prin
descoperire Televizor
● Joc didactic: „ Zi sau noapte?” Filmuleț
Scopul: Utilizarea elementelor de limbaj
matematic aferent conceptelor de măsurare;
Sarcina didactică: Transformarea intervalelor
orare date;
Desfășurarea jocului: Un elev iese la tablă și Învățarea prin
extrage un jeton. Citește ora scrisă pe jeton, apoi descoperire
întreabă colegii: „ Este zi sau este noapte?”. Dacă Exercițiul

270
 ora indică ziua elevii ridică soarele, dacă ora Ceas din carton
indică noaptea ei ridică luna.
Material: palete cu soare și lună, cutie cu jetoane.

● Activitate pe grupe:
Elevii sunt împărțiți în cinci grupe (
fiecare rând de bănci este o grupă). Primul elev
din fiecare rând primește o coală pe care este Exercițiul
scrisă o problemă. Foaia va fi dată la colegul din Munca
spate până va ajunge la ultimul elev. ( Anexa 3) independentă
● Activitate în completare: Explicația
Se prezintă o planșă pe care sunt scrise mai Palete cu soare,
multe intervale orare. Elevii au ca sarcină de a palete cu lună,
lipi ora opusă ca și moment al zilei. cutie cu jetoan
( Anexa 4)

Exercițiul
explicația Fișe de lucru
pentru cele 5
grupe

Exercițiul,
explicația
planșă

5. Obținerea performanțelor Activitatea se finalizează cu o fișă de Exercițiul, Fișe de lucru

muncă independentă. (Anexa 5) explicația, munca
Elevii au ca sarcină de a rezolva individual independentă
primii doi itemi ai fișei.
● Activitate diferențiată: ex. 3 din fișă.
● Se evaluează fișele.
6. Încheierea lecției Se fac aprecieri asupra modului în care s-a
desfășurat lecția. Conversţia Culegere de
Se dă tema pentru acasă. (ex. 1 și 2, pag. explicaţia matematică
138)

271
ANEXA 1:
UNITĂȚI DE
MĂSURĂ

CAPACITATEA MASA
LUNGIME
VASELOR CORPURILOR

ANEXA 2:

„ Bună ziua, dragii mei!

Sunt un bătrânel simpatic, mereu punctual, care adoră să spună povești. Sunt înconjurat de mulți prieteni.
Unul dintre aceștia este ceasul, un tovarăș pe cinste, care crede că timpul nu poate fi oprit. Astăzi vă spun o
poveste despre el. De aceea, am nevoie de trei dintre voi pentru a deschide plicurile aduse de mine.
Succes în activitatea ce o desfășurați!
Cu drag,
MOȘ TIMP”

ANEXA 3:
GRUPA 1 Un elev începe temele la ora 14.00. El are de rezolvat 5 exerciții și alocă 15 minute pentru
fiecare exercițiu. Scrieți ora la care termină tema.
GRUPA II Monica pleacă cu trenul la ora 12.15. Trenul trece prin 5 stații. Acesta oprește la fiecare 15
minute în fiecare stație. Scrieți ora sosirii ei.
GRUPA III Concursul de alergare începe la ora 16.30. Acesta constă în 5 probe. Fiecare probă durează
15 minute. Scrieți ora la care se termină concursul.
GRUPA IV Un muncitor începe o lucrare din 5 cutii de căramizi la ora 15.45. La fiecare 15 minute
adaugă câte o cutie. Scrieți ora la care termină lucrarea.
GRUPA V Alin pleacă în parc la ora 17.00. La fiecare 15 minute trece pe la casa celor 5 prieteni ai
săi. Spuneți care este ora la care ei se reunesc.

ANEXA 4:

1.30
19.45
12.15
6.00
3.45
22.30
16.00
11.30

272
ANEXA 5: ACTIVITATE INDEPENDENTĂ

1. Completaţi:

O zi are ________ ore, o oră are _________ minute, iar un minut are _________ secunde.

Acul mare indică Acul mic indică

....................... ....................

2. Fixaţi acele indicatoare:

15: 00 5: 15 20: 30

PROIECT DIDACTIC - ADJECTIVUL

PROF.ÎNV.PRIMAR GHERASE VALENTINA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR.39,,N.TONITZA”CONSTANȚA

Data : 13.XI.2020
Clasa : a IV-a A
Prof.înv.primar,Gherase Valentina
Aria curriculară : Limbă şi comunicare
Disciplina : Limba și literatura română
Unitatea de învăţare : O iarnă... de poveste
Subiectul : Intuirea claselor morfologice - Adjectivul
Tipul lecţiei: sistematizare şi consolidare a cunoştinţelor
Numărul de elevi: 28
Resurse temporale: 45 de minute
Competențe specifice:
1.1. Realizarea de deducţii simple pe baza audierii unui text literar sau informativ accesibil;
3.5. Sesizarea abaterilor din textele citite în vederea corectării acestora;
Obiective operaţionale:
Cognitive :
O1-să folosească adjective în comunicarea orală și scrisă;

273
 O2- să recunoască adjectivele din textul suport;
O3- să formeze propoziţii cu adjective date/ găsite;
O4-să analizeze morfologic adjectivele dintr-un text dat, precizând genul și numărul;
O5-să găsească adjective cu sens opus celor date;
Afective :
O6 -Să participe cu interes la activitate;
Psiho-motrice:
O7 -să adopte o poziţie corectă în bancă în timpul activității;
ELEMENTE DE STRATEGIE DIDACTICĂ
Metode si procedee: exerciţiul, ciorchinele, observaţia, explicaţia, conversaţia , jocul.
Forme de organizare : frontal, independent şi pe grupe;
Mijloace de invatamant: fişe de lucru, planşă cu aritmogrif, manual, caiete;

BIBLIOGRAFIE:
-Curriculum Naţional.Programe şcolare pentru învăţământul primar;
-Nuță, Silvia, Metodica predării limbii române în clasele primare, Editura Aramis, București, 2000;
-Alina Radu, Roxana Jeler, Manual de limba şi literatura romană, clasa a IV-a, Editura Art;

Demersul didactic

Nr Etapele Ob Activitatea propunătoarei Activitatea Resurse Resurse Forma de Metode de

. lecţiei/ . elevilor procedura materia organizare evaluare/
crt timp alocat op. le le
.
Moment Asigur un climat propice Elevii îşi Cărţile Observarea
1. organizator desfăşurării activităţii. pregătesc şi Frontală
ic Fac prezenţa. materialele caietele
1 minut necesare de
activităţii. limba
română
Le dau la tablă, pe o Elevii Frontală
2. Captarea planşă mare, spre participă la Jocul Fişe
atenţiei/ rezolvare un aritmogrif. ( rezolvarea pentru Frontală Pe grupe
verificarea Vezi ANEXA) . aritmogrifulu Exercițiul grupe
temei Vor primi aritmogriful şi i din fişă. de trei
4 minute pe fişe, fiind grupati câte Câte un copil elevi,
trei elevi şi-l vor va citi planşa
completa în acelaşi timp definiţia, de la
cu cel de pe tablă. apoi va tablă.
În acest timp verific răspunde şi
cantitativ şi calitativ (la o va trece la
parte din elevi) tema, panou ca să-l
după ce mă asigur că nu completeze.
au întâmpinat probleme Se lucrează
în rezolvarea ei. artimogriful
la tablă, dar
și pe fișele
elevilor.
Soluția este:
ADJECTIV
UL

274
 Pornind de la soluţia Elevii scriu Frontală Observaţia
3. Anunţarea obtinută pe verticala A-B, în caiete data Explicaţia Caietel
temei şi ADJECTIVUL, voi şi titlul e
obiectivelo anunţa că vom face lecţiei. elevilor
r exerciţii de recunoaştere Sunt atenţi la
operaţional şi analiză a acestei părţi propunătoare
e de vorbire. Este o lecţie .
de consolidare şi vom
1 minut face cât mai multe
aplicaţii pentru a ne fixa
cunoştinţele despre
adjectiv, să îl
recunoaştem în texte, să îi
stabilim felul şi numărul.
Scriu pe tablă data şi tema
lecţiei,
respectiv Adjectivul.

Aprecieri
Propun spre rezolvare la verbale
4. Dirijarea tablă un CIORCHINE Elevii vor
învăţării despre adjectiv, care va răspunde Panou Observația
conţine toate informaţiile conform Ciorchine Frontală
20 minute cu privire la această parte cerințelor. le
de vorbire.
O1 (ANEXA) Exerciţiul
După fiecare răspuns
corect le voi cere elevilor
să dea şi exemple. Elevii dau
Cerinţele ciorchinelui vo exemple
r fi: conform
-Ce este adjectivul? cerinţei
-Câte numere are propunătoare
adjectivul? i.
-Care sunt genurile
adjectivului? (cer
exemple)

Conversaţ
Daţi exemple de adjective ia
care exprimă însușiri:
-fizice: roșu, mare, verde, Exerciţiul
O2 -sufletești: bun, generos

În timpul completării
ciorchinelui de la tablă,
voi aşeza pe banca
fiecărui elev o fişă care va
conţine un fragment din
textul,,Darul lui Moș
Crăciun” preluat din Fişe de
manual, pag.52. Elevii lucru
O4 (anexa ) rezolvă
sarcinile
propuse.

275
 Anexa va conţine, pe
O5 lângă textul suport,
următoarele exerciţii:
Frontală Aprecieri
1. Subliniază adjectivele verbale
din text și analizează-le Independen
conform tabelului: tă
Exerciţiul
2. Alcătuiește enunțuri cu
adjectivele identificate la
exercițiul anterior.

3.Găsește adjective cu
sens opus pentru:
albă..................................
......
pufoasă............................
......
albită................................
....
mari.................................
......
4.Alcătuiți familia de
cuvinte a adjectivului
,,alb,, .
1.Alege cinci Elevii rezol Fișe de Pe grupe Evaluare
5. Obţinerea substantive din textul dat vă sarcina Exerciţiul lucru scrisă
performanţ O3 și adaugă-le câte un cerută.
ei adjectiv potrivit. Autoevalua
re
3 minute

Le propun un joc, pe Elevii vor Aprecieri

6. Realizarea grupe: participa cu Exercițiul Fișe de pe grupe. verbale
feed-back- O3 interes. Vor lucru
ului Să identifice câte un citi Jocul Autoevalua
O1 adjectiv care începe cu propozițiile. re
7 minute litera inițială a
prenumelui elevilor din
grupă și realizarea în scris
a unor propoziții cu
acestea.
Câștigă grupa care
termină prima rezolvarea
cerinței.
Dau elevilor spre Evaluare
7. Evaluarea O1 rezolvare o fişă de Elevii Fişe de Independen scrisă
evaluare a rezolvă fişa evaluar tă
8 minute O3 cunoştinţelor, având de evaluare. Exercițiul e autoevaluar
următoarea cerință: e
Alcătuiește câte un enunț
cu:
a)- un adjectiv,
numărul plural, genul
masculin;
- un adjectiv, numărul
singular, genul feminin;

276
 Fac aprecieri faţă de Aprecieri
modul în care au răspuns Elevii ascultă Conversaţ Manual frontală verbale
8. Încheierea la ora de limba şi aprecierile și ia e
activităţii literatura română. Voi observațiile Calificative
1 minut acorda calificative propunătoare
elevilor care s-au i.
evidenţiat pe parcursul Își notează
orei. tema pentru
Se stabileşte tema pentru acasă.
acasă ( ex. 27 și 28 pag.
57 din manual) şi se dau
câteva detalii cu privire la
modul de rezolvare.

FIȘĂ DE LUCRU
(dirijarea învățării)
În prag se afla un bulgăre de zăpadă, din care sticleau doi ochi albaștri. Bulgărele se scutură și din el apăru o
pisică la fel de albă și de pufoasă. (...).
Gabi urca poteca albită dinspre poiană, cu trei fulgi mari pe gene și cu rugămintea ca Moș Crăciun să-i aducă în
loc de role un cățel.
(Darul lui Moș Crăciun, după T.O. Bobe)

1. Subliniază adjectivele din text și analizează-le conform tabelului:

Adjectivul Substantivul Numărul Genul

pe care-l însoțește

2. Alcătuiește enunțuri cu adjectivele identificate la exercițiul anterior.

3. Găsește adjective cu sens opus pentru:
albă........................................
pufoasă.....................................
albită.............................................
mari..............................................

Anexă
ATINGEREA PERFORMANȚEI
(Sarcini pe grupe)
1.Alege cinci substantive din textul dat și adaugă-le câte un adjectiv potrivit.
Realizarea feed-back-ului
(Sarcini pe grupe)
2.Identificați câte un adjectiv care începe cu litera inițială a prenumelui vostru și realizați, în scris, propoziții cu
acestea.
____________________________________________________________________

EVALUAREA ACTIVITĂȚII

Alcătuiește câte un enunț cu:

a) un adjectiv, numărul plural, genul masculin;
b) un adjectiv, numărul singular, genul feminin;
EVALUAREA ACTIVITĂȚII
Alcătuiește câte un enunț cu:
c) un adjectiv, numărul plural, genul masculin;
d) un adjectiv, numărul singular, genul feminin;
EVALUAREA ACTIVITĂȚII
Alcătuiește câte un enunț cu:

277
e) un adjectiv, numărul plural, genul masculin;
f) un adjectiv, numărul singular, genul feminin;

ARITMOGRIF

A
1
2
3
4
5
6
7
8

1. Adjectivul poate sta înainte sau după .....

2.Substantivul are .... numere
3. Găsește adjectivul pornind de la substantivul ,,jucărie"
4. Numărul singular al substantivului ,,munți"
5. Substantivele care denumesc fiinte, lucruri, fenomene ale naturii de același fel.
6. Cuvântul cu sens opus pentru ,,moale”
7. Ce ne aduce Moș Crăciun în sacul său?
8. Substantivul și adjectivul sunt părti de .....
Pe verticala A-B ai obținut: _______________________________

Fișă de lucru
(diferențiat)
În prag se afla un bulgăre de zăpadă, din care sticleau doi ochi albaștri. Bulgărele se scutură și din el apăru o
pisică la fel de albă și de pufoasă. (...).
Gabi urca poteca albită dinspre poiană, cu trei fulgi mari pe gene și cu rugămintea ca Moș Crăciun să-i aducă în
loc de role un cățel.
(Darul lui Moș Crăciun, după T.O. Bobe)
1. Transcrie textul:
2.Alcătuiește enunțuri utilizând adjectivele subliniate din text:
3.Ai terminat? Scrie câteva rânduri pentru Moș Crăciun. Dacă vrei, poți să realizezi și un desen.

PROIECT DIDACTIC - „PROTEJĂM PLANETA”

PROF. ÎNV. PRIMAR OPREA TUDORIȚA LILIANA

ŞCOALA GIMNAZIALĂ ,,IONEL PERLEAʺ OGRADA, IALOMIȚA

DATA: 2.06.2021
UNITATEA DE ÎNVĂŢĂMÂNT: Şcoala Gimnazială ,,Ionel Perleaʺ Ograda
CLASA: pregătitoare
ORA: 08:00 – 08:40
PROPUNĂTOR: Prof. înv. primar Oprea Tudorița Liliana
DISCIPLINA: Dezvoltare personală
ARIA CURRICULARĂ: Consiliere şi orientare
UNITATEA TEMATICĂ: „Să ajutam Pământul”
SUBIECTUL LECȚIEI: „Protejăm planeta”
278
FORMA DE REALIZARE: lecţie integrată.
TIPUL LECŢIEI: Lecție de dobândire de noi cunoștințe
DISCIPLINE INTEGRATE: Comunicare în limba română
COMPETENŢE GENERALE:
2. Exprimarea adecvată a emoţiilor în interacţiunea cu copii şi adulţi cunoscuţi;
COMPETENŢE SPECIFICE VIZATE:
DEZVOLTARE PESONALĂ:
2.1. Recunoaşterea emoţiilor de bază în situaţii simple, familiare;
COMUNICARE ÎN LIMBA ROMÂNĂ:
1.1. Identificarea semnificaţiei unui mesaj scurt, pe teme familiare, rostit clar şi rar;
2.2. Transmiterea unor informaţii referitoare la sine şi la universul apropiat, prin mesaje scurte.
OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
O1- Să identifice acţiuni care pun în pericol natura;
O2- Să recunoască reguli de comportare ecologică pe baza imaginilor;
O3- Să prezinte modalităţi concrete de protejare a planetei Pământ;
O4 – Să identifice emoţii pe baza imaginilor;
STRATEGIA DIDACTICĂ:
METODE ŞI PROCEDEE: Conversația, explicația, jocul, expunerea, exerciţiul.
FORME DE ORGANIZARE: frontal, individual;
RESURSE MATERIALE: Laptop, Calendarul naturii, plicul cu “Mesajul Planetei Pământ”, Flipchart, figurine
de hârtie, cutii de carton,Caietul de creaţie 4.
RESURSE TEMPORALE: 40 de minute;
FORME ŞI TEHNICI DE EVALUARE: observarea sistematică a elevilor, evaluare orală, aprecieri finale.

BIBLIOGRAFIE:
* Programa şcolară pentru disciplina DEZVOLTARE PERSONALĂ Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a,
Aprobată prin ordin al ministrului Nr. 3418/19.03.2013;
** Bout, O. , Ghid metodic pentru elevi, studenți și profesori debutanți, Literatură, Limba română, Comunicare,
învățământ primar și preprimar, Editura Ceconi, Baia Mare, 2014.

279
 SCENARIU DIDACTIC

ETAPELE STRATEGII DIDACTICE

LECŢIEI CONŢINUTUL INFORMAŢIONAL AL LECŢIEI Metode Resurse Forme de
și procedee materiale organizare
EVALUAR
E
1. Moment Asigurarea condiţiilor necesare bunei desfăşurări a lecţiei. Conversaţia Frontal
organizatoric Pregătirea materialelor necesare lecţiei.

Salutul:

2. Întâlnirea de -Bună dimineața, dragii mei! Frontal

dimineaţă Astazi iar sunteti eroi, Conversația
Voi Pâmântul veți salva.
A început o nouă zi! Calendarul
Bună dimineaţa copii! naturii
Explicația Individual
Copiii completează „Calendarului naturii” prin discuţii
despre ziua, luna, anul, anotimpul curent şi despre vreme.
JOC DIDACTIC: Pe rand, cate un elev, va trece in fata Expunerea
clasei unde este amplasat un ecran de televizor confectionat
din carton și va prezenta vremea.
Se va însemna şi prezenţa.

Cadrul didactic anunţă venirea prietenei noastre ,,Doamna Conversația Figurină

3. Captarea Oițăʺ în sala de clasă care are o sarcină foarte importantă din pluș Frontal
atenţiei pentru ei. Și cum de fiecare dată au facut față tuturor
provocărilor, invitata specială le prezintă tema de lucru: Expunerea

Observarea sistematică
SALVAREA PLANETEI PĂMÂNT.

Analiza răspunsurilor

Aprecierea verbală
Cadrul didactic explică elevilor faptul că pentru a putea
4. Anunțarea îndeplini sarcina, ei trebuie să cunoasca in detaliu cauzele Conversația
temei și a care au dus la pericolul la care este supusă ,, casa noastrăʺ. Frontal
obiectivelor Explicația

Elevii urmăresc coala Flipchart, privesc imaginile şi ascultă

explicaţiile cadrului didactic. Expunerea
Se adresează întrebări pe marginea imaginilor. Coala
5. Ce înseamnă planeta Pământ pentru noi? Flipchart
Desfășurarea Ce înseamnă „a proteja planeta”?
lecției De ce este atât de important să protejăm Pământul? Conversația Frontal
Ce cuvinte îţi vine în minte când te gândeşti la planeta
noastră?
Cum am putea să protejăm planeta?
Discuţii pe marginea fiecărei imagini. Exercițiul Individual
Care sunt emoţiile pe care le simte Pământul atunci când nu
Observarea sistematică

avem grijă de el?

Analiza răspunsurilor

Aprecierea verbală

Cadrul didactic propune o activitate de reciclare. Cutii de

În faţa copiilor se află 4 cutii de carton pentru 4 categorii de carton
deşeuri – Hârtie şi carton, Metal, Sticlă şi Plastic.
Aleatoriu, elevii vor alege dintr-o cutie obiecte pe care le vor Obiecte din
plasa în cutia potrivită, în funcţie de materialul din care este carton,
confecţionat. hârtie,

280
 sticlă şi din
plastic

6. Asigurarea Se realizează prin intermediul rezolvării exerciţiului „Cum Explicația Caietul de Frontal
feedback-ului crezi că se simte Pământul?”. creaţie 4
Se poartă discuţii pe baza imaginilor, urmând ca elevii să
deseneze o faţă veselă/tristă pentru fiecare dintre situaţii. Individual
Creion
Aruncam gunoiul in râuri, lacuri, parcuri, păduri. Exerciţiul grafic
Îngrijim florile.
Plantăm copaci.
Nu hrănim pasarelele.
Călcăm iarba din spațiile verzi. Conversaţia
7. Asigurarea Acestă etapă se va realiza printr-un cântecel. Conversaţia Textul Frontal Aprecieri
retenţiei şi a Elevii repetă cântecelul împreună cu cadrul didactic de cântecelulu verbale
transferului câteva ori.. Explicaţia i
https://youtu.be/G_hPAsZIUA8
Povestea Pământului Expunerea

Cadrul didactic face aprecieri generale asupra activităţii Conversaţia Frontal Apriecieri
8. Încheierea copiilor. verbale
lecţiei

PROIECT DIDACTIC - CÂMPIILE

PROFESOR GĂLBENUȘ VICTORIANA APRILIA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ ,,SF. ANDREI”, SLOBOZIA , IALOMIȚA

CLASA : a IV-a
DATA :
ARIA CURRICULARĂ: OM ȘI SOCIETATE
DISCIPLINA: GEOGRAFIE
TITLUL LECȚIEI: CÂMPIILE
TIPUL LECȚIEI: transmitere și însușire de noi cunoștințe
DURATA: 45 min
COMPETENȚE GENERALE
1. Prezentarea realităţii observabile, cu ajutorul terminologiei generale şi specifice
2. Utilizarea elementelor semnificative din matematică, ştiinţele naturii şi disciplinele sociale, în înţelegerea realităţii
înconjurătoare 3. Relaţionarea realităţii înconjurătoare cu reprezentarea ei cartografică
4. Dezvoltarea interesului pentru cunoaşterea orizontului local, a ţării şi a lumii contemporane
COMPETENȚE SPECIFICE
GEOGRAFIE
1.3. Utilizarea termenilor geografici simpli în contexte cunoscute
2.2. Aplicarea unor elemente și cunoștințe dobândite la alte discipline (științe ale naturii, istorie, științe sociale) în
descrierea și explicarea realității înconjurătoare

281
3.1. Identificarea poziției elementelor reprezentate pe hartă
3.2. Utilizarea semnelor și a altor reprezentări convenționale
3.3. Raportarea corectă a poziției unor elemente pe reprezentările cartografice
3.4. Utilizarea unor reprezentări grafice și cartografice simple
4.1. Dezvoltarea curiozității de cunoaștere a elementelor geografice caracteristice orizontului local, țării și lumii
contemporane
4.2. Dobândirea interesului pentru înțelegerea rolului mediului înconjurător pentru viața și activitatea societății
4.3. Dezvoltarea interesului pentru cunoașterea și înțelegerea diversității naturale și umane
ISTORIE
2.3. Identificarea, pe baza surselor, a cauzelor, a consecințelor și a elementelor care s-au schimbat sau nu într-o
anumită perioadă de timp
ȘTIINȚE
1.1. Observarea unor relaţii între corpuri în cadrul unor fenomene şi procese LIMBA ȘI LITERATURA
ROMÂNĂ 1.4. Manifestarea curiozităţii faţă de diverse
tipuri de mesaje în contexte familiare ARTE VIZUALE ȘI ABILITĂȚI PRACTICE
2.2. Realizarea de compoziții la alegere, valorificând potențialul expresiv al limbajului plastic
OBIECTIVE OPERAȚIONALE:
O1 - să localizeze corect pe harta fizică a României câmpiile, orientându-se
după culoarea convențională;
O2 - să prezinte anumite caracteristici ale reliefului de câmpie;
O3 - să compare caracteristicile geografice ale câmpiilor cu cele ale formelor de
relief studiate anterior;
O4 - să denumească râurile care străbat Câmpia Română și Câmpia de Vest;
O5 - să argumenteze importanța câmpiilor de la noi din țară;
O6 - să enumere câteva din bogățiile câmpiilor;
O7 - să prezinte tipurile de așezări omenești întâlnite în zona de câmpie;
O8 - să exemplifice activitățile economice desfășurate la câmpie;
STRATEGII DIDACTICE:
Metode și procedee: lucrul cu harta, conversația, explicația, observația, învățarea prin descoperire, investigația,
exercițiul, harta conceptuală, ȘTIU/VREAU SĂ ȘTIU/ AM ÎNVĂȚAT;
MATERIALE ȘI MIJLOACE: imagini, atlas, hartă, caiete, CD,calculator, fișe,;
FORME DE ORGANIZARE: activitate frontală, individuală, în perechi;
BIBLIOGRAFIE:
*** Anexa nr. 2 la ordinul ministrului educației naționale nr. 5003 / 02.12.2014
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE - Programa școlară pentru disciplina *GEOGRAFIE, Clasa a IV-a
București, 2014;
*Tudora Pițilă, Cleopatra Mihăilescu -Geografie-manual pentru clasa a IV-a ,
Editura Aramis, Iași, 2016;
*Marius-Cristian Neacșu, Veronica Reh-Geografie, caiet multifunțional, clasa a IV-a,Editura CD Press, București,
2016;
*Alexandru Vlahuţă- România pitorească, Editura Cartex 2000, 2005;
*Nicolae Ilinca-Didactica Geografiei, Editura Corint, Bucureşti, 2008;

282
MOMENTELE Ob min ELEMENTE DE CONȚINUT METODE ȘI MATERIALE ȘI FORME DE EVALUARE
LECȚIEI PROCEDEE MIJLOACE ORGANIZARE

1. 1’ Asigurarea condițiilor optime pentru buna

MOMENTUL desfășurarea a lecției. conversația
ORGANIZATORIC Pregătirea materialului didactic și stabilirea explicația
liniștii. observația
2. exercițiul
REACTUALIZAREA 1’ Verificarea temei din punct de vedere
CUNOȘTINȚELOR calitativ și cantitativ. hartă
CD frontal
Se vor adresa elevilor intrebări din lecția conversația calculator
O3 precedentă ,,Podișurile’’: explicația
-Ce sunt podișurile? lucrul cu harta chestionare
-Ce înalțimi au? orală
-Care sunt podișurile din țara noastră?
5’
Copiii localizează pe harta din fața clasei
podișurile și prezintă câteva caracteristici ale observația
acestora cu privire la: așezare, înălțime, mod de frontal
formare, râuri care le străbat, bogățiile de sol și
subsol, populație, așezări omenești, activități Fișă de lucru evaluarea
economice. (Anexa 1) raspunsurilor
la întrebări
Se citeşte următorul fragment : conversatia
2. ,, Încep să se desfăşoare bogatele holde,
CAPTAREA ATENȚIEI O2 2’ nesfârşitele lanuri din Teleorman, unul dintre cele explicația
mai mănoase ţinuturi ale ţării.
O lină suflare de vânt adie peste grânele coapte.
Întinsa pădure de spice se îndoaie în valuri frontal
sclipitoare.’’ (Anexa 1) Anexa 7
(Al. Vlahuţă- România pitorească) conversația CD
-Ce formă de relief descrie autorul? Calculator
-Cu ce culore este reprezentată pe hartă? explicația fișe de lucru frontal
markere
Astăzi la ora de geografie vom studia o altă
formă de relief, și anume câmpia.
Vom afla o multime de lucruri noi și
4. interesante despre câmpiile de la noi din țară. Anexa 2
ANUNȚAREA TEMEI Se scrie data și titlul lecției conversația
ȘI A OBIECTIVELOR 1’ ,, Câmpiile’’ la tablă.

284
 Elevii scriu în caiete data și titlul lecției. explicația

Împreună cu elevii descoperim din conținutul evaluarea

lecției (varianta digitală, CD) despre câmpiile din răspunsurilor
țara noastră (Câmpia Româna și Câmpia de Vest).
Lecția se organizează pe structura metodei
ȘTIU/VREAU SĂ ȘTIU/ AM ÎNVĂȚAT(Anexa frontal
7).
5. Se vor adresa elevilor o serie de în-trebări și
DIRIJAREA se vor da explicațiile necesare referitoare la: observația
ÎNVĂȚĂRII așezare, alcătuire, aspect, înalțime, bogății ale
20’ câmpiilor, așezările omenești, activitățile învățarea prin
economice. descoperire
În paralel, elevii vor fi solicitați să localizeze
la hartă și în auxiliare cele două câmpii și râurile conversația
care le străbat.
Se va completa treptat schema lecției la tablă și în explicația
caiete.( Anexa 2)
observația
CÂMPIILE
Câmpiile sunt cele mai joase și netede frontal
forme de relief, cu înălțimi cuprinse între 10 – 300
m. evaluarea
Câmpiile României sunt: răspunsurilor
1.Câmpia Română (Câmpia Dunării) la întrebări
Așezare
-este așezată in sudul țării, de-a lungul Dunării
;
Aspect:
-în V este mai îngustă și mai înaltă;
-în E este mai lată și mai joasă; Anexa 3
Caracteristici:
-cea mai întinsă câmpie ;
-înălțimi cuprinse între 10-300 m; harta conceptuală
-soluri fertile;
-este străbătută de râurile Jiu, Olt, Argeş,
Ialomiţa, Buzău , Siret;
O1 -se întâlnesc lacuri cu apă dulce, sărată sau evaluarea
amară; raspunsurilor
-iarna este geroasă cu vânturi puternice;
O2 -vara este foarte calduroasă și secetoasă;

285
 Pentru a obține recolte bogate, oamenii irigă
câmpurile folosind apa râurilor din apropiere.
Bogăţii:
-cereale ( grâu, porumb), floarea-soa-relui, viţă
de vie; observare
O3 -petrol, gaze naturale, conversația sistematică
-apele sărate sau amare ale unor lacuri, folosite
O4 în tratarea unor boli; explicația
O5 -pietre de construcție
2. Câmpia de Vest observația
Așezare: -în partea de vest a țării;
Aspect : -este netedă;
Caracteristici:
-a doua regiune agricolă a țării;
-soluri rodnice; frontal
-este străbătută de râurile Someş, Barcău,
O6 Crişul Repede, Crişul Alb, Crişul Negru, Mureş,
Timiş;
Oamenii au construit diguri pentru a evita
O8 inundarea câmpiilor joase de râurile care vin din
munți.
-iarna este mai blândă (S) și mai aspră (N);
-vântul suflă mai des din vest;
Bogății:
O1 -cereale ;
-petrol, gaze naturale, ape termale folosite în Harta
O2 tratarea unor boli ; conceptuală
conversația
explicația
O4 Se completează o hartă conceptuală, care va
cuprinde răspunsurile la următoarele întrebări: observația
Ce sunt câmpiile ?
În ce parte a țării sunt situate cele mai importante exercițiul
câmpii ? frontal
Care sunt cele mai importante câmpii din România lucrul cu harta observare
? sistematică
Ce râuri străbat zonele de câmpie din țara noastră investigația
?
O6 Ce tipuri de soluri au câmpiile?
Ce plante se cultivă în zona de câmpie ?

286
 Enumeră câteva bogății întâlnite în Câmpia
Română și Câmpia de Vest.

Fiecare elev completează fișa primită. conversația

6. 8’ LUCRU ÎN PERECHI
FIXAREA Elevii , așa cum sunt așezați în bănci, vor lucra explicația
CUNOȘTINȚELOR O1 în perechi. frontal
O2 – trebuie să noteze pe o fișă orașele care se află observația
situate în Câmpia Română.
- trebuie să noteze pe fișă orașele care se află situate exercițiul
în Câmpia de Vest. observare
O4 1’ (Anexa 4) sistematică
Se face corectarea și aprecierea fișelor
frontal .
Se vor face aprecieri colective și individuale evaluarea
1’ privind modul de participare în timpul activității. raspunsurilor
O8 la întrebări

Fiecare elev primește câte o fișă de lucru

individual pe care se află conturată harta României.
(Anexa 5) lucrul în perechi
Elevii trebuie să coloreze câmpiile folosind
culoarea convențională și să scrie denumirea conversația
acestora. Se face corectarea fișelor frontal.
Se discută participarea elevilor la lecție. explicația
aprecieri
Tema: p. 39: verbale
Caracterizează din punct de vedere geografic
unitățile de câmpie din țara noastră, completînd
tabelul de mau jos. corectarea
(Anexa 6) fișelor
conversația
frontal evaluarea
explicația raspunsurilor
7. la întrebări
EVALUAREA
ACTIVITĂȚII frontal aprecieri
verbale

4’ corectarea
8. fișelor

287
TEMA PENTRU
ACASĂ evaluarea
raspunsurilor
la întrebări
1’ aprecieri
verbale

ANEXA 5

1.Colorează formele de relief studiate folosind culoarea 1.Colorează formele de relief studiate folosind culoarea
corespunzătoare şi scrie denumirea lor. corespunzătoare şi scrie denumirea lor.

288
ANEXA 1
,, Încep să se desfăşoare bogatele holde, nesfârşitele lanuri din Teleorman, unul dintre cele mai mănoase
ţinuturi ale ţării. O lină suflare de vânt adie peste grânele coapte. Întinsa pădure de spice se îndoaie în valuri
sclipitoare.’’
(Al. Vlahuţă- România
pitorească)
ANEXA 2
SCHEMA LECȚIEI
CÂMPIILE
Câmpiile sunt cele mai joase și netede forme de relief, cu înălțimi cuprinse între 10 – 300 m.
Câmpiile României sunt Câmpia Română și Câmpia de Vest.
1.Câmpia Română (Câmpia Dunării)
Așezare
-în sudul țării, de-a lungul Dunării ;
Aspect:
-în V este mai îngustă și mai înaltă;
-în E este mai lată și mai joasă;
Caracteristici:
-cea mai întinsă câmpie;
-cea mai importantă zonă agricolă a țării (considerată grânarul țării)
-înălțimi cuprinse între 10-300 m;
-soluri fertile;
-se cultivă cereale, floarea-soarelui, viţă de vie;
-este străbătută de râurile Jiu, Olt, Argeş, Ialomiţa, Buzău, Siret;
-se întâlnesc lacuri cu apă dulce, sărată sau amară;
Clima:
-iarna este geroasă cu vânturi puternice;
-vara este foarte calduroasă și secetoasă;
Bogăţii:
-petrol , gaze naturale;
-apele sărate sau amare ale unor lacuri, folosite în tratarea unor boli;
-pietre de construcție;
2. Câmpia de Vest
Așezare:
-în partea de vest a țării;
Aspect :
-este netedă;
Caracteristici:
-a doua mare regiune agricolă a țării ;
-soluri rodnice;
-se cultivă cereale, floarea-soarelui, viţă de vie;
-este străbătută de râurile Someş, Barcău, Crişul Repede, Crişul Alb, Crişul Negru, Mureş, Timiş;
Clima
-iarna este mai blândă (S) şi mai aspră (N);
-vântul suflă mai des din vest;
Bogății:
-petrol, gaze naturale;
- ape termale folosite în tratarea unor boli ;

ANEXA 4
LUCRU ÎN PERECHI
Echipa 1
Observă pe hartă, apoi scrie cel puţin patru oraşe situate în Câmpia Română.
Echipa 2
Observă pe hartă, apoi scrie cel puţin patru oraşe situate în Câmpia de Vest.
Echipa 1

289
Observă pe hartă , apoi scrie cel puţin patru oraşe situate în Cămpia Română.
Echipa 2
Observă pe hartă , apoi scrie cel puţin patru oraşe situate în Câmpia de Vest.

ANEXA 5
FIȘĂ DE LUCRU INDIVIDUAL

1.Colorează formele de relief studiate folosind culoarea corespunzătoare şi scrie

denumirea lor.

ANEXA 6

Tema pentru acasă

Caracteristici geografice Câmpia Română Câmpia de Vest

Așezare geografică

Caracateristici natural

Populație și așezări

Resurse

Activități economice

ANEXA 7
Metoda ȘTIU/ VREAU SĂ ȘTIU / AM ÎNVĂȚAT
ȘTIU VREAU SĂ ȘTIU AM ÎNVĂȚAT
Ce este câmpia ? Cum s-au format -modul de formare al câmpiilor
câmpiile ?
Cu ce culoare sunt Sunt forme noi sau vechi de relief ? -ce tipuri de forme de relief sunt câmpiile;
însemnate câmpiile pe o
hartă ?

Cum i se mai spune Unde sunt așezate câmpiile ? -unde sunt așezate câmpiile;
câmpiei ?

Ce tipuri de soluri se Ce înălțimi au -înălțimile câmpiilor;

întâlnesc în câmpiile ?
țara noastră ?

Unde se cultivă cele mai Care sunt cele mai importante câmpii -care sunt principalele câmpii din țara noastră;
multe plante, mai ales din țara noastră ?
cerealele ?

Ce vegetație / animale se Ce râuri străbat zonele de -râurile care străbat zonele de câmpie;
întâlnesc în zon ade câmpie ?
câmpie ?

Unde locuiesc mai mulți Care sun bogățiile câmpiilor ? -care sunt bogățiile câmpiilor;
oameni, în zone mai joase
sau în zone mai înalte ? Ce tipuri de așezări sunt în zona de -ce tipuri de așezări se întâlnesc la câmpie;
câmpie ?
Ce activități economice desfășoară -ce activități economice desfășoară oamenii de la câmpie;
oamenii de la câmpie ?

290
 III. ÎNVĂȚĂMÂNTUL GIMNAZIAL

PROIECT DIDACTIC - DUMNEZEU ȘI CREAREA LUMII NEVĂZUTE

cu adaptări realizate în cadrul lecției pentru elevul/ elevii cu CES din clasă

Prof. ARGATU ZAHARIA NICOLETA TATIANA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ ,, FERDINAND I”, MOVILA

Activitate online

Propunător: Prof. ARGATU ZAHARIA NICOLETA TATIANA

Unitatea de învățământ: Școala Gimnazială ,, FERDINAND I`”, Movila
Clasa: a V-a
Aria curriculară: Om și societate
Disciplina: Religie ortodoxă
Unitatea de învățare: Dumnezeu Tatăl prezent în creație și în istorie
Subiectul lecției: Dumnezeu și crearea lumii nevăzute
Tipul lecției: mixtă
Durata lecției: 50 minute
Resurse TIC: Activitate desfășurată sincron folosind aplicația https://meet.google.com/
Captarea atenției se face printr-un exercițiu realizat cu aplicația https://learningapps.org/
Folosirea manualului digital de pe https://manuale.edu.ro/
Joc interactiv creat cu https://wordwall.net/
Fișă de lucru (rebus) creată în aplicația https://learningapps.org
Lucru sincron cu ajutorul aplicației https://jamboard.
Feedback-ul zilei se asigură prin intermediul aplicației https://www.mentimeter.com/
Temele pentru acasă se încarcă pe platforma G-Suite (classroom) a școlii
Metode si procedee: Conversația, Observația, Exercițiul, Explicația, Învățarea prin descoperire, Brainstorming
Mijloace didactice: manualul digital, aplicații digitale: wordwall, learningapps, jamboard, mentimeter,
platforma G-Suite a școlii
Forme de organizare: frontal, individual
Evaluare: observarea sistemică a elevilor, aprecieri verbale, evaluare orală
COMPETENȚE SPECIFICE
1.1. Explicarea rolului personalităților din Vechiul Testament în devenirea umanității/ istoria mântuirii;
1.2. Descrierea unor aspecte caracteristice religiei proprii, utilizând concepte specific;
SCENARIUL DIDACTIC
1. Moment organizatoric (3 min):
Rugăciunea de început, prezența on-line.
2. Reactualizarea cunoștințelor (4 min):
Verific dacă toți elevii au primit feedback-ul cu privire la temă și dacă mai au neclarități, folosind platforma
Classroom
3. Captarea atenției (3 min):
Le propun elevilor spre rezolvare un rebus prin care vor afla despre ce vom învăța azi, în cadrul orei (trimit
link-ul în chat pentru a fi completat de fiecare, apoi îl completăm și împreună pentru cei care nu au reușit).
https://learningapps.org/view20771862
4. Anunțarea temei și obiectivelor (4 min):
Dau share screen, le spun ce activități am pregătit pentru astăzi, apoi trimit în chat linkul pentru fișa de lucru
Știu, vreau să știu, am învățat
https://jamboard.google.com/d/1FPCAapucoknLTsUqzUkOX5ZryqRU_JtWZRSWFod3Os/edit?usp=sharing
5. Dirijarea învățării (28 min):
Le trimit, pe rând, linkul aplicațiilor cu exercițiile interactive create. Le dau timp de rezolvare apoi voi prezenta
fișele pe ecran pentru a verifica răspunsurile cu ei. Numesc pe rând câte un elev care să-mi dea răspunsul, timp
în care ceilalți își așteaptă rândul cu microfonul închis.
Tipuri de exerciții:
Activitatea 1 16 minute – Audio/video cu inserări -

291
https://youtu.be/KlDGf9DCusw
https://www.youtube.com/watch?v=TiFHpR2txPo
Activitatea 2 -11 minute
După ce terminăm de rezolvat și verificat exercițiul anterior, pentru că elevilor de clasa a V-a le plac foarte mult
jocurile, pentru a se destinde le propun să-și închipuie că sunt într-un studio de televiziune și vor juca jocul
Milionarii. https://learningapps.org/view20775123
Fiecare va da câte un răspuns când îi vine rândul, pentru care va primi 5 puncte dacă răspunde corect. Fiecare
întrebare la care s-a răspuns va faduce un anumit scor/punctaj. Punctele obținute de fiecare se vor lua în
considerare la notare.
6. Feedback-ul zilei (6 min):
Apoi retrimit în chat linkul pentru fișa de lucru să completeze partea a treia a rubricii - Am învățat-, apoi
prezint pe ecran rezultatele lor
Ca feedback:
Le trimit în chat linkul pentru menti.com și îi rog să scrie trei cuvinte prin care să caracterizeze ora
desfășurată
https://www.menti.com/pwerk15drm
7. Încheierea lecției (1 min):
Le transmit că tema https://www.jigsawplanet.com/?rc=play&pid=087d826647e6 și
https://www.jigsawplanet.com/?rc=play&pid=11b082d6b223 care va fi încărcată pe Classroom. Tot acolo vor
încărca și ei după ce îl vor rezolva .
Ne spunem rugăciunea și apoi ne luăm la revedere!
Extindere spre altă disciplină: Geografie

Pentru elevul cu CES din clasă am adaptat conținutul lecției folosind imagini și sunet, astfel încât
să înțeleagă mai ușor conținutul lecției .

Activitatea 1 16 minute – Audio/video cu inserări

https://youtu.be/KlDGf9DCusw
https://www.youtube.com/watch?v=TiFHpR2txPo
Tema va fi un puzlle mai simplu decât al celorlalți elevi
https://www.jigsawplanet.com/?rc=play&pid=11b082d6b223

PROIECT DIDACTIC - FORMAREA STATELOR MEDIEVALE ROMÂNEȘTI

Prof.ANDA CRISTINABORDEI
ŞCOALA GIMNAZIALĂ"CONSTANTIN ŞTEFAN” ALBEŞTI

Clasa: a VI-a
Obiectul: Istoria medie universală
Unitatea de învăţare: Lumea medievală. Statul medieval
Subiectul: Formarea statelor medievale românești
Tipul lecţiei: lecţie de predare-învăţare-evaluare
Organizarea spaţiului de instruire şi a resurselor
Locul de desfăşurare: Sala de clasă
Clasa: omogenă, cu potenţial intelectual normal
Competenţe specifice
3.1 Localizarea în timp şi spaţiu a faptelor istorice din Evul Mediu, pe baza surselor istorice.
3.2 Descrierea unui fapt istoric din Evul Mediu, utilizând informaţii din surse istorice, cunoscute sau la prima
vedere.
Competenţe derivate
C1 – identificarea timpului şi spaţiului la care face referire lecţia;
C2 – operarea corectă cu termenii: cnezat, voievodat, descălecat, marcă;
C3 – menționarea elementelor care au favorizat întemeierea statelor medievale
românești;
C4 – descoperirea etapelor formării statelor medievale românești;

292
 C5 – precizarea rolului instituțiilor medievale românești;
Strategii didactice
Metode şi procedee didactice: conversaţia euristică, explicaţia, expunerea sistematică a cunoştinţelor,
învăţarea prin descoperire, jocul didactic, lucrul cu harta.
Mijloace de învăţare: tabla şi creta, documentare, calculatorul, videoproiectorul, fişele de lucru.
Bibliografia:
Manualele alternative de istorie pentru clasa a VI-a;
C. Felezeu, Didactica istoriei, Ediţia a II-a, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2004;
L. Căpiţă, C. Căpiţă- Tendinţe în didactica istoriei, Piteşti, 2005;
M. Manolescu, Evaluarea şcolară, Ed. Meteor Press, Bucureşti, 2006
Enciclopedia Wikipedia

293
 Desfăşurarea lecţiei

Succesiunea Succesiunea Metode, procedee, Forme și

Competențe momentului lecţiei şi elementelor de Activitatea profesorului de mijloace de instrumente de
Activitatea elevului de învăţare
derivate timpul afectat conţinut predare sau de organizare învăţământ evaluare
a) Momentul Notează absenţele. Pregăteşte
organizatoric (1’) mijloacele de învăţare.
b) Revitalizarea Se desfăşoară cu ajutorul unor
cunoştinţelor întrebări din lecția anterioară Conversaţia Aprecierea
necesare dobândirii ,,Formarea și expansiunea orală
lecţiei noi (5’) imperiului otoman,,

c) Anunţarea lecţiei Anunţarea lecţiei Se notează titlul lecţiei pe tablă: Elevii sunt atenţi la titlul lecției şi Conversaţia
noi, a planului ei de noi precum şi a „Formarea statelor medievale îşi expun opiniile. euristică
predare-învăţare, a obiectivelor sale: românești”
ceea ce trebuie să ştie
„Formarea statelor
şi să facă elevul la
medievale
sfârşitul lecţiei (4’)
românești”
1 d) Dobândirea noilor Timpul şi spaţiul Profesorul proiectează timpul şi Elevii descoperă răspunsul celor Învățarea prin Observarea
cunoştinţe (30’) spaţiul la care face referire lecţia. două coordonate ale istorie. descoperire dirijată
• Timpul şi spaţiul la care face
referire lecţia de faţă sunt: Conversaţia
Timpul - secolele al IX-lea – al
XIV-lea
Spaţiul - Estul Europei. Tabla şi creta

Arată pe Harta Europei între

secolele al XIV-lea și al XVI-lea
spațiul românesc. Identifică pe Hartă Europei între
secolele al XIV-lea și al XVI-lea, Hartă Europei între
Proiectează harta Transilvaniei spațiul românesc secolele al XIV-lea
evidențiind primele formațiuni și al XVI-lea
politice din această zonă Elevii descoperă primele
(Cnezatele și Voievodatele) formațiuni politice românești din Calculatorul
3

294
 Cnezatele și conduse de Gelu, Glad și Transilvania conduse de Gelu, Videoproiectorul
voievodatele din Menumorut. Glad și Menumorut.
Transilvania
Explică înţelesul termenilor de
cnezat (stăpânire feudală
ereditară specifică etapei Descoperă înţelesul termenilor de
prestatale) și voievodat (uniune ,,cnezat” și „voievodat”. Decoperirea
2 de obști sau cnezate aflate sub
autoritatea unui voievod –
conducător militar). Explicaţia

Proiectează documentul istoric

care menționează aceste
formațiuni, „Gesta
Hunganorum”, precum și
evoluția ulterioară a acestora sub
autoritate maghiară.

→Între secolele al XI-lea și al Calculatorul

XIII-lea maghiarii cuceresc Elevii completează schema
Transilvania. lecţiei Videoproiectorul
→Se păstrează forma de
organizare a voievodatului
După expunerea noilor Analizează cerinţele din Anexa 2
cunoştinţe profesorul continuă şi răspund cerinţelor.
schiţa lecţiei. Prin dezbateri se stabilesc dacă
răspunsurile sunt corecte.
Se cere elevilor să analizeze Explicația
conținutul Anexei 2 și să Vor descoperii primele
4 Întemeiera răspundă cerințelor. formațiuni politice prestatale de
statului medieval la sud de Carpați.
Transilvania Proiectează harta Țării
5 Românești și primele formațiuni
politici menționate în „Diploma Tabla şi creta
Cavalerilor Ioaniți”: Țara
Severinului, Voievodatele lui
Litovoi și Seneslau și Cnezatele
lui Ioan și Farcaș

295
 Sunt atenţi la profesor care Lucrul cu
→In operele cronicarilor români afişează imagini cu primii documentul istoric Evaluare
se vorbește despre descălecatul voievozi ai Ţării Româneşti. formativă
lui Negru Vodă, un voievod
român din Fagaraș. Urmăresc documentarele pe Descoperirea
→Întemeiează un stat nou în calculator.
zona Câmpulungului. Calculatorul
Cnezatele și →Își extinde autoritatea spre vest
3 voievodatele din (zona Olteniei) Videoproiectorul
Țara Românească →Curtea de Argeș este capitala
noului stat. Tabla şi creta
Descoperă înţelesul termenului
Cere elevilor să citească din ,,descălecat" citind explicațiile
manual înţelesul termenului de din manual, pag. 46
descălecat

Întemeiera Calculatorul
statului medieval →Istoria certa a Țării Românești
4 Țara Românească începe cu Basarab I Videoproiectorul
(Întemeietorul).
→El pune bazele unui stat
menționat în primele decenii ale
secolulul al XIV-lea cu numele
de Valahia Nord-Dunareana
Sunt atenţi la profesor şi
→Cel mai important act politic al descoperă cu ajutorul
voievodului român rămâne documentelor date obţinerea
obținerea independenței față de independenţei Ţării Româneşti
coroana maghiară. Descoperirea
→În 1330 la Posada, Carol
2 Robert de Anjou este învins de Manualul Evaluare
Basarab, acesta obținând formativă
independența politică a statului
său. Tabla şi creta
Vizionează imaginea din manual
Se face trimitere la imaginea din „Cronica pictată de la Viena",
manual „Cronica pictată de la precum și celelalte imagini
proiectate cu ajutorul
calculatorului.

296
 Dinastia Basarabilor:
Urmașii lui Basarab au fost:
Obtinere → Nicolae Alexandru – a creat Sunt atenţi la profesor care
independentei prima mitropolie ortodoxă a Țării afişează imagini cu urmaşii lui Explicaţia
Românești Basarab I.
4 →Vladislav Vlaicu – a emis Descoperirea Observarea
primele monede ale Țării sistematică
Românești Tabla şi creta
→Mircea cel Bătrân – a unit
Dobrogea cu Țara Românească. Calculatorul

După expunerea noilor Descoperă care au fost realizările Videoproiectorul

cunoştinţe profesorul continuă urmaşilor lui Basarab I
schema lecţiei.
Elevii completează schema
Se vor pune întrebări legate de lecţiei.
acest moment al lecţiei în Manualul
vederea fixării cunoştinţelor.
După ce au luat contactul cu
aceste noţiuni răspund la scurtele
Urmaşii lui întrebări legate de acest moment Calculatorul
Basarab Proiectează harta Moldovei și al lecţiei pentru fixarea
primele formațiuni politice de la cunoştinţelor. Videoproiectorul
4 Est de Carpați: Codrii Orheiului,
Câmpul lui Dragoș, Țara Vor descoperii primele Explicaţia
Șipenițului. formațiuni politice prestatale de
la est de Carpați.
→„Descălecatul” lui Dragoș
Moldova a fost organizată ca
Marcă a Ungariei în fața Descoperirea
atacurilor tătare, de către Elevii urmăresc etapele
voievodul maramureșan Dragoș întemeierii Moldovei

Tabla și creta
Explică înţelesul termenului de Urmăresc imaginile şi le asociază
marcă (unitate teritorială, cu textele prezentate.
politică și militară creată de
regalitatea maghiară pentru Conversaţia
oprirea atacurilor externe).

297
 Elevii sunt atenţi la explicaţii,
→ „Descălecatul” lui Bogdan” descoperind înţelesul termenului Explicaţia Evaluare
(1359-1365). Acesta vine tot din de ,,marcă". formativă
Maramureș, nu a recunoscut
suzeranitatea maghiară și a
Cnezatele și întemeiat statul Moldova. Descoperirea
voievodatele din Sunt atenţi la profesor şi
Moldova Dinastia Mușatinilor: descoperă cu ajutorul
3 →Petru I Musat – a inființat documentelor proiectate
prima mitropolie ortodoxa a obţinerea independenţei
Moldovei Moldovei
→Roman I – a încheiat procesul
Întemeierea de unificare statală Explicaţia
statului medieval →Alexandru cel Bun – a
Moldova desăvârșit organizarea țării. Sunt atenţi la profesor care
4 afişează imagini cu urmaşii lui Calculatorul
După expunerea noilor Bogdan și descoperă care au fost
cunoştinţe profesorul continuă realizările urmaşilor lor Videoproiectorul
schema lecţiei. Descoperirea

Se vor pune întrebări legate de Calculatorul

acest moment al lecţiei în
vederea fixării cunoştinţelor. Videoproiectorul
Elevii completează schema
2 lecţiei. Explicaţia

Calculatorul
Obtinerea După ce au luat contactul cu
independenta aceste noţiuni răspund la scurtele Videoproiectorul
întrebări legate de acest moment
al lecţiei pentru fixarea
4 Urmaşii lui cunoştinţelor.
Bogdan Tabla și creta

Conversația
Evaluare
formativă

298
 e) Realizarea feed- Profesorul propune elevilor o
Indrumaţi de profesor, răspund la
back-ului (8’) fișă de lucru care cuprinde Fișă de lucru Evaluare
întrebările din fișa de lucru.
câteva întrebări de fixare a formativă
cunoştinţelor.

Tema pentru acasă Folosirea tuturor metodelor şi

(2’) mijloacelor de învăţare pentru a
comunica cunoştinţele învăţate Notează cele cerute
din lecţia „Formarea statelor
Notarea elevilor medievale româneşti”.

PROIECT DE LECŢIE - ANIMALE VERTEBRATE

PROFESOR CONTANU ALLINA - LAURA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ "SF. ANDREI” SLOBOZIA

Clasa: a V-a
Disciplina: Biologie
Subiectul lecţiei: Animale vertebrate
Durata de desfășurare a lecției: 50 minute
Scopul lecţiei: Selectarea, sistematizarea şi reorganizarea cunoştinţelor despre animalele vertebrate studiate, în vederea evidenţierii caracterelor generale ale acestora şi
elaborării unor generalizări cu privire la unitatea regnului animal.
Competențe specifice:
1.2. Realizarea dirijată a unor activități simple de investigare pe baza unor fișe de lucru date
2.1. Organizarea informațiilor științifice după un plan dat
2.2. Utilizarea adecvată a terminologiei specifice biologiei în comunicarea orală și scrisă
3.1. Identificarea caracteristicilor sistemelor biologice pe baza modelelor
3.2. Utilizarea unor algoritmi cunoscuți în investigarea lumii vii

299
Obiective operaţionale: Pe parcursul şi la sfârşitul lecţiei, elevii trebuie să fie capabili:
O1 – să prezinte diferenţa dintre un animal vertebrat şi un animal nevertebrat;
O2 – să enumere grupele de animale vertebrate studiate;
O3 – să recunoască grupa din fac parte speciile identificate, pe baza analizei caracterelor acestora;
O4 – să ilustreze diversitatea vertebratelor studiate prin evidenţierea caracterelor de deosebire pe care le prezintă;
O5 – să dovedească unitatea vertebratelor studiate prin evidenţierea caracterelor de asemănare pe care le prezintă.
Tipul lecţiei: lecţie de recapitulare şi sistematizare a cunoştinţelor.
Resurse procedurale (Metode şi procedee de învăţământ): observaţia, explicaţia, conversaţia euristică, jocul didactic, buzz-groups, problematizarea, modelarea.
Resurse materiale (Mijloace de învăţământ):
pentru activitatea frontală: atlase zoologice, videoproiector, laptop, film didactic, material biologic conservat, cranii de vertebrate, mulaje;
pentru activitatea pe grupe: fişe de lucru pe grupe, plicuri cu imagini care reprezintă animalele vertebrate, precum şi caractere de identificare ale acestora;
pentru activitatea individuală: manual, fişă de evaluare.
Forma de organizare a activităţii: colectivă, pe grupe eterogene cu sarcini diferite de lucru (trei grupe), individuală.
Anticiparea dificultăților:
- deteriorarea materialului - reorganizarea grupelor
- întrebări suplimentare - asigurarea unui fond de documentare
Bibliografie:
- Ciurchea Maria, Ciolac-Russu Anca, Iordache I., Metodica predării ştiinţelor biologice, Editura Didactică și Pedagogică, Bucureşti, 1983.
- Cîrstoiu Jeanina, Grasu Alexandrina - Dana, Biologie, manual pentru clasa a V-a, Editura Litera, Bucureşti, 2017;
- Costică Naela, Metodica predării biologiei, Editura Graphys, Iași, 2008;
- Lazăr Viorel, Nicolae Mariana, Lecția - forma de bază a organizării procesului de predare-învățare-evaluare la disciplina biologie, Editura Arves, 2007;
- Olteanu Silvia, Giersch Ștefania, Tanur Iuliana, Manea Camelia, Lazăr Teodora, Biologie, manual pentru clasa a V-a, Editura Corint, 2017;
- Stătescu Rozalia - Nicoleta, Broască Viorica, Biologie, manual pentru clasa a V-a, Editura Intuitext, Bucureşti, 2017;

Desfăşurarea lecţiei

Obiective
Etapele lecţiei Activitatea profesorului Activitatea elevilor Evaluarea
operaţionale
Moment Salut elevii. Salută profesorul.
organizatoric Notez absenţele. Verific existenţa materialelor şi Elevul responsabil comunică
îndeplinirea condiţiilor pentru desfăşurarea orei de absenţii.
biologie.
Captarea şi În vederea captării atenţiei elevilor pentru lecţie, Privesc cu interes imaginile
păstrarea atenţiei prezint imagini cu animale vertebrate din atlasele proiectate de profesor şi sunt atenţi
zoologice şi câteva secvenţe, dintr-un film didactic, cu la problema lansată de acesta.
animale vertebrate şi lansez următoarea problemă: „De
ce animale atât de diferite ca înfăţişare şi mod de viaţă
fac parte din grupa vertebratelor?”

300
Obiective
Etapele lecţiei Activitatea profesorului Activitatea elevilor Evaluarea
operaţionale
Informarea În lecţia de astăzi vom recapitula animalele Ascultă cu atenţie obiectivele
elevilor despre vertebrate, încercând ca prin selectarea, sistematizarea lecţiei.
titlul lecţiei de şi reorganizarea cunoştinţelor despre vertebrate să
recapitulare şi identificăm caracterele generale ale întregului grup
despre obiectivele (elevii au fost anunţaţi din ora precedentă de biologie
urmărite că această lecţie va fi una de recapitulare şi
sistematizare a cunoştinţelor).
O1; O2; Activităţi de La nivel frontal discutăm despre caracterul esenţial al Răspund la întrebările adresate. Probă orală
recapitulare a animalelor vertebrate, care face diferenţa faţă de
cunoştinţelor animalele nevertebrate, şi anume prezenţa coloanei
vertebrale. În acelaşi timp, elevilor le sunt proiectate
schelete ale unor animale vertebrate. De asemenea, se
discută despre clasificarea animalelor vertebrate.
O2; O3; O4; O5 Pentru realizarea celorlalte obiective ale lecţiei, le cer Primesc fişele de lucru şi plicurile, Probă scrisă
elevilor să participe la un joc didactic, organizat pe ascultă cu atenţie explicaţiile date
grupe, buzz-groups, pe baza unor fişe de lucru şi a de către profesor, îşi stabilesc
unor plicuri care conţin imagini cu tipuri sarcinile în cadrul grupului,
reprezentative de animale vertebrate, precum şi cooperează între ei şi îndeplinesc
caracterele de identificare ale acestor animale (fiecare cerinţele testului.
grupă va avea în plic imaginea unui tip reprezentativ
de animal vertebrat, precum şi câte două caractere de
identificare pentru animalul respectiv, dar şi un
caracter care aparţine altui vertebrat ce urmează a fi
recunoscut). Grupele de elevi vor primi o fişă de lucru,
sub forma unui tabel în care vor completa informaţiile
cerute de profesor.
După rezolvarea fişelor de lucru, se poartă discuţii cu Fiecare grupă face corecturile şi
fiecare grupă în parte, în legătură cu modul de completările de rigoare.
rezolvare. Rezultatele înscrise în tabele de către elevi
se discută cu întreaga clasă şi se fac corectările şi
completările necesare. Este declarată câştigătoare
grupa cu cele mai multe răspunsuri corecte.
Dirijarea În continuare, în cadrul activităţii frontale, pe baza Selectând, sistematizând şi Probă orală
recapitulării proiecţiei filmului didactic şi a imaginilor cu animale reorganizând cunoştinţele despre
vertebrate din atlasele zoologice, încep dialogul cu animalele vertebrate, răspund la
elevii referitor la caracterele generale ale animalelor întrebările adresate de profesor.
vertebrate studiate de-a lungul clasei a V-a, cerându-le

301
 Obiective
Etapele lecţiei Activitatea profesorului Activitatea elevilor Evaluarea
operaţionale
să prezinte exemple de animale vertebrate specifice
fiecărei grupe, să explice alcătuirea externă,
caracteristicile pielii, hrănirea, respiraţia şi înmulţirea.
Se fac referiri şi la animale vertebrate, ca de exemplu
câinele, pisica, care pot fi agenţi transmiţători sau
vectori ai unor paraziţi, care pot afecta sănătatea
omului sau a altor animale.
În vederea finalizării actului învăţării, este necesar, ca Concomitent, notează în caiete.
pe măsură ce se stabilesc aceste caractere să fie trecute
pe tablă.
Ca o concluzie, deşi atât de diferite ca înfăţişare,
vertebratele au caractere generale.
Fixarea Se face prin intermediul unei fişe de evaluare, care Primesc şi rezolvă fişa de evaluare.
cunoştinţelor şi conţine un rebus, pe care o propun spre rezolvare Completează sau corectează
evaluarea elevilor. răspunsurile date.
performanţelor Discut cu elevii modul în care au rezolvat sarcina
primită.
Transferul În vederea aplicării de către elevi a acestor cunoştinţe, Notează în caiete.
cunoştinţelor prin se dă ca temă pentru acasă exerciţiul nr. 6 de la pagina
rezolvarea temei 81, care conţine un tabel comparativ între animalele
pentru acasă vertebrate şi nevertebrate.
Rezolvarea acestor sarcini, atât în clasă, cât şi acasă,
contribuie la creşterea gradului de operaţionalizare a
cunoştinţelor, întrucât îi obligă pe elevi să reia, pe un
plan superior, cunoştinţele dobândite anterior.
Concluzii, Fac scurte referiri asupra modului cum a decurs lecţia Ascultă aprecierile profesorului.
aprecieri, şi notez răspunsurile câtorva elevi.
recomandări

FIŞĂ DE LUCRU

Grupa I
1. Identificaţi animalul vertebrat.
2. Încadraţi animalul în grupa de vertebrate din care face parte.
3. Recunoaşteţi cele două caractere de identificare ale animalului vertebrat.
4. Identificaţi caracterul structural care aparţine altui vertebrat şi precizaţi cui îi aparţine.
Căpăcelele de pe laturile capului se numesc opercule

302
 Pe trunchi se află înotătoarele perechi şi cele neperechi
Stomacul are 4 încăperi: burduf, ciur, foios şi cheag

Desenul care reprezintă animalul vertebrat din plicul repartizat grupei I este al crapului.

Grupa a II-a
1. Identificaţi animalul vertebrat.
2. Încadraţi animalul în grupa de vertebrate din care face parte.
3. Recunoaşteţi cele două caractere de identificare ale animalului vertebrat.
4. Identificaţi caracterul structural care aparţine altui vertebrat şi precizaţi cui îi aparţine.
Sunt primele vertebrate adaptate şi la viaţa de uscat
Limba este prinsă în partea anterioară a cavităţii bucale
Corpul este acoperit cu un ţest

Desenul care reprezintă animalul vertebrat din plicul repartizat grupei a II-a este al broaştei de lac.

Grupa a III-a
1. Identificaţi animalul vertebrat.
2. Încadraţi animalul în grupa de vertebrate din care face parte.

303
3. Recunoaşteţi cele două caractere de identificare ale animalului vertebrat.
4. Identificaţi caracterul structural care aparţine altui vertebrat şi precizaţi cui îi aparţine.
Pe corp are pene, fulgi şi puf
Prezintă oase subţiri şi pneumatice
Pe pântecele mamei se găseşte punga marsupială

Desenul care reprezintă animalul vertebrat din plicul repartizat grupei a III-a este al porumbelului.

Toate cele trei grupe vor trece informaţiile într-un tabel de tipul:

Grupa din care face parte animalul Caractere de identificare ale animalului Caracterul structural care nu defineşte animalul
Animalul vertebrat
vertebrat vertebrat vertebrat reprezentativ

304
FIŞĂ DE EVALUARE „ANIMALE VERTEBRATE”

9 10

2 7 8

1 3 4 5 6

A B

305
1. Mamifer rozător arboricol
2. Primele vertebrate acvatice
3. Vertebrate târâtoare
4. Broască cu coadă, din iazuri
5. Mamifer cu trompă
6. Duc viaţă dublă
7. Peşte omnivor de apă dulce
8. „Rudele omului”
9. Mamifer inferior
10. Reptilă lipsită de membre
A-B Animale cu coloană vertebrală

PROIECT DIDACTIC- ACTIVITATE ONLINE - UNGHIUL. APLICAȚII

PROF. FLOREA IOANA ŞCOALA GIMNAZIALĂ „GABRIEL MARINESCU” TIGVENI (ARGEŞ )

Propunător: Prof. Florea Ioana

Unitatea de învățământ: Școala Gimnazială „GABRIEL MARINESCU” Tigveni
Clasa: a V-a Aria curriculară: Matematică și Științe
Disciplina: Matematică Unitatea de învățare: Unghiuri
Subiectul lecției: Unghiul. Aplicații
Tipul lecției: recapitularea și consolidarea cunoștințelor Durata lecției: 45minute
Resurse TIC: Activitate desfășurată sincron folosind aplicația https://meet.google.com/
Captarea atenției se face prin completarea unui rebus realizat cu aplicația https://learningapps.org/
Folosirea manualului digital de pe https://manuale.edu.ro/
Joc interactiv creat cu https://wordwall.net/https://wordwall.net/ro/resource/5680784

Fișă de lucru creată în aplicația https://app.wizer.me/https://app.wizer.me/learn/273256

Feedback-ul zilei se asigură prin intermediul aplicației https://www.mentimeter.com/
Temele pentru acasă se încarcă pe platforma G suite
COMPETENȚE SPECIFICE
1. Utilizarea corectă a noțiunilor de geometrie și operarea cu acestea
2. Utilizarea eficientă și în condiții de siguranță a dispozitivelor de calcul
3. Utilizarea eficientă și în condiții de siguranță a Internetului ca sursă de documentare
306
 4. Manifestarea interesului față de subiectul discutat
5. C.S. 1.3., 2.3., 3.3., 4.3., 5.3., 6.3.
OBIECTIVE OPERAȚIONALE COGNITIVE
Pe parcursul și la sfârșitul lecției elevii vor fi capabili să:
1. Să completeze spațiile goale cu cuvintele potrivite.
2. Să asocieze corect calculele cu rezultatele.
3. Să răspundă corect la solicitări.
SCENARIUL DIDACTIC 1. Moment organizatoric (3 min): 
Toată lumea a primit link-ul și acceptul pentru a intra în videoconferință; întreb dacă are cineva probleme de conexiune, cu microfonul sau camera; se aduce la cunoștintă
elevilor că sesiunea va fi înregistrată și se cere acceptul acestora; când începe înregistrarea elevii sunt rugați să-și scrie numele în chat-ul aplicației, pentru a face prezența.
2. Reactualizarea cunoștințelor (4 min): 
Verific dacă toți elevii au primit feedback-ul cu privire la temă și dacă mai au neclarități, folosind platforma.
3. Captarea atenției (7 min): 
Le propun elevilor spre rezolvare un rebus care are ca soluție cuvântul RECAPITULARE (trimit link-ul în chat pentru a fi completat de fiecare, apoi îl completăm și împreună
pentru cei care nu au reușit). https://learningapps.org/watch?v=ph1ckrsjt20
4. Anunțarea temei și obiectivelor (2 min): 
Dau share screen, deschid Jamboard-ul, scriu titlul pe tablă, le spun ce activități am pregătit pentru astăzi, apoi trimit în chat link pentru fișa de lucru
https://app.wizer.me/learn/273256
5. Dirijarea învățării (27 min): 
Pentru că majoritatea lucrează de pe telefoane, și le este mai greu să comute între ferestre, partajez fișa și rezolvăm împreună exercițiile interactive. Numesc pe rând câte un
elev care să-mi dea răspunsul, timp în care ceilalți rezolvă și își așteaptă rândul cu microfonul închis.  Tipuri de exerciții: După ce terminăm fișa, pentru că elevilor de clasa a
VI-a le plac foarte mult jocurile, pentru a se destinde le propun să-și închipuie că sunt într-un studio de telviziune și vor juca roata norocului
https://wordwall.net/ro/resource/5680784
Fiecare va da câte un răspuns când îi vine rândul, pentru care va primi 5 puncte dacă răspunde corect. Fiecare întrebare la care s-a răspuns va fi eliminată. Punctele obținute de
fiecare se vor lua în considerare la notare.
6. Feedback-ul zilei (5 min):  Le trimit în chat link-ul pentru menti.com și îi rog să scrie trei cuvinte prin care să caracterizeze ora desfășurată.
7. Încheierea lecției (2 min):  Le transmit că tema va fi încărcată pe Classroom, unde vor primi și instrucțiunile pentru realizarea acesteia. Tot acolo vor încărca și ei rezolvările,
pozând.
Ne spunem, la revedere!

307
 PROIECT DIDACTIC - POLIGOANE REGULATE

PROFESOR: HUIU VERONICA

SCOALA GIMNAZIALA UNIREA

Data:
Clasa a VII-a
Obiectul: Matematica
Profesor: Huiu Veronica
Scoala Gimnaziala Unirea
Tema: Poligoane regulate
Tipul lectiei: predare -invatare
Competente specifice Obiective operationale
CS1-Deducerea unor proprieatati ale cercului si ale poligoanelor regulate folosind O11-sa defineasca poligonul regulat
reprezentari geometrice si notiuni studiate O12-sa deseneze un poligon regulat
O13-sa recunoasca elementele poligonului regulat
O14-sa defineasca apotema poligonului regulat
O15-sa deseneze apotema unui poligon regulat
O16- sa deduca relatii intre latura poligonului regulat si raza cercului circumscris
acestuia
O17- sa deduca relatii intre apotema poligonului regulat si raza cercului circumscris
acestuia
O18- sa enunte proprietati ale poligoanelor regulate
O19-sa determine masura unghiurilor unui poligon regulat
CS2-Interpretarea informatiilor continute in probleme practice legate de cerc si de O21-sa identifice metode alternative de rezolvare a problemelor de geometrie
poligoane regulate. utilizand proprietati ale cercului sau ale poligoanelor regulate.
CS3- Exprimarea proprietatilor elementelor unui cerc in limbaj matematic O31-sa utilizeze instrumentele geometrice pentru constructia triunghiului echilateral,
patrat, hexagon regulat.

Stategie didactica
Metode si procedee: conversatia, explicatia, exercitiu, munca independenta
Mijloace de realizare: fise, prezentare power-point
Forme de organizare: frontal, individual

308
 Bibliografie:
Ardelean L, Didactica matematicii, Editura Universitatii” Lucian Blaga”, Sibiu 2007
George Turcitu, Matematica manual pentru clasa a VII-a, Editura Radical 2007
Ion Clesca, Matematica manual pentru clasa a VII-a, Editua Teora Educational,
Dana Radu, Matematica manual pentru clasa a VII-a, Editura Teora

Desfasurarea lectiei

Secventele Continut didactic Strategie didactica evaluare

lectiei tim Activitatea profesorului Activitatea elevului Metodee si Mijloace Forme
p Ob procedee de realizare de
organiz
are
Moment 2’ Se creaza conditiile necesare Se preagatesc cele necesare pentru lectie. vizual
organizatoric desfasurarii lectiei. conversatia

Captarea 5’ Se completeaza rebusul. fise individ observare

atentiei ual
Anuntarea 2’ Ne propunem sa discutam despre “ Elevii asculta cu atentie si constientizeaza conversatia
temei si a Poligoane regulate: definitie, obiectivele.
obiectivelor constructie,calculul elementelor
Ce este un poligon? Un poligon este o line franta inchisa, adica este o conversatia frontal Aprecieri
figura formata din segmente puse capat la capat. verbale

Poligoane convexe(diagonalele se afla in interiorul

Clasificati poligoanele. poligonuluiu)

conversatia frontal Observatia

tabla sistematica a
eleelevilor
Poligon concave(diagonalele nu se afla in interiorul
5’ poligonului)

Verificarea
cunostintelor
ancora

309
 Definiti unghiul la centru? Un unghi cu varful in centrul unui cerc se numeste conversatia frontal Observatia
unghi la centru sistematica a
elevilor

Cat este masura unui arc mic? Masura unui arc mic de cerc este egala cu masura conversatia Observatia
unghiului la centru corespunzator. sistematica a
elevilor
frontal
Enuntati teorema referitoare la arce Intr-un cerc arcelor congruente le corespund coarde conversatia Observatia
congruente in cerc congruente. sistematica a
frontal elevilor
Definiti unghiul inscris in cerc Un unghi cu varful pe cerc ale carui laturi include conversatia Observatia
doua coarde ale cercului se numeste unghi inscris in frontal sistematica a
cerc. elevilor
Dati exemple de poligoane care au Triunghiul echilateral, patratul, hexagonal conversatia frontal Aprecieri
toate laturile si unghiurile verbale
congruente
Profesorul scrie definitia poligonului Elevii scriu pe caiete aceasta definitie. explicatia Tabla caiet frontal Aprecieri
regulat verbale
Def: Un poligon convex cu toate
O11 laturile si unghiurile congruente se
numeste poligon regulat.

O12

310
 Profesorul explica cum se obtine un
poligon regulat cu n laturi:
Prin impartirea unui cerc in n arce
25’ congruente (n≥3) si unirea succesiva
a punctelor de diviziune se obtine un Conversatia. Aprecieri
Prezentarea poligon regulat cu n laturi. frontal verbale
continutului si O13 Poligonul regulat
dirijarea -are toate laturile si toate unghiurile egale
invatarii. -nr de laturi =cu nr de unghiuri la centru
-unei laturi ii corespunde un unghi la centru de
360 0
n
OA1=raza cercului circumscris poligonului=R
O14 A1A2=latura poligonului regulat=ln
O=centrul poligonului regulat=centrul cercului
circumscris poligonului regulat=centrul cercului
inscris poligonului regulat

Def: Apotema poligonului este OM= apotema poligonului regulat Conversatia

perpendiculara dusa din centrul
poligonului pe o latura.

O16 Pentru a calcula latura si apotema ∆A1OM-isoscel

unui poligon regulat se lucreaza in OA1=OA2=R
∆A1OM. OM=inaltime, mediana, exercitiu
mediatoare,bisectoare in ∆A1 OA2
m(  AOM )=
m( AOM ) 360 0 1 180 0
=  =
2 n 2 n frontal
Pentru calculul laturii poligonului se utilizeaza
AM
sin ( AOM ) = Aprecieri
O17 AO verbale
180 0
ln=2Rsin
n
Pentru calculul apotemei se utilizeaza
311
 OM
cos(  AOM )=
AO
180 0
ap=R  cos
n
Pentru calculul masurii unui unghi a polinomului se
foloseste:
m(  A2 )=
360 3
360 0 − 2 
360 0 − m( A1 A3 ) n = (n − 2 )180
0
=
2 2 n
Pn=n  l n
O12 Perimetrul poligonului regulat n  ln a p
O31 este….. An=n  AA1OA2 =
Aria poligonului regulat este… 2
Aplicatie: Conversatia
Sa se imparta un cerc in 3, 4 si 6
parti egale. Sa se construiasca A TablaB Apreciei
poligoanele. A caiet B verbale
A
Un poligon regulat cu Observatia
3,4,5,6,7,8,9,10 laturi se numeste: sistematica a
triunghi echilateral, patrat, pentagon exercitiu elevilor
regulat, hexagon regulat, heptagon conversatia
regulat, octagon regulat, nonagon
regulat, decagon regulat.
Teoreme: O
Orice poligon regulat poate fi inscris F O C
intr-un cerc.
2) Suma masurilor unghiurilor O
unui poligon convex cu n laturi este
(n-2)1800
Aplicatii: . frontal Observarea
1) Determinati suma masurilor a) 7200; b) 1440; c) 2700 sistematica
unghiurilor unui poligon cu:a)6 C a) 1200; b)1440; c) 1560 B conversatia exercitiu
O19 laturi: a) 5 laturi; b) 6 laturi c)D
12 laturi; ds) 45 laturi; C
b) 10 laturi; c) 17 laturi E D
312
 2) Determinati masura unghiului
unui polinom regulat cu: a) 6 laturi;
b) 10 laturi; c) 15 laturi;
3) Determinati nr laturilor unui
poligon regulat cu masura fiecarui
unghi de : a) 1080; b) 1200; c) 1500;
d) 1720;
Matematiianului Gauss(1777-1855)ii Conversatia Frontal Observarea
revine meritul de a fi aratat ca un sistematica
cerc poate fi impartit in n parti egale.

O21 Calculul elementelor unui triunghi

echilateral
frontal

Aprecieri
verbale

Intensificarea 10’ Aplicatii: Se rezolva atat pe caiete cat si la tabla.

retinerii si 1)Intr-un cerc cu raza de 4 cm se
asigurarea O21 inscrie un triunghi
transferului. echilateral.Calculati latura, apotema, exercitiu fisa
perimetrul si aria.
2)Latura unui triunghi echilateral individ
este de 9 cm. Aflati raza cercului ual
circumscris, apotema, perimetrul si
aria.
Evaluarea 10’ Prezentarea unei fise de evaluare Completeaza fisa. exercitiul Apreciri
performantelo Recomandari
r.

313
Tema pentru 1’ Calculul elementelor pentru patratsi
acasa hexagonal regulat.

RECEPTAREA TEXTULUI NARATIV LITERAR DIN PERSPECTIVA LECTURII CREATIVE

PROF. MARINELA HUMĂ

ŞCOALA GIMNAZIALĂ ,,REGINA MARIA” BICAZ

PROIECT DIDACTIC
Unitatea de învăţare: …
Profesor: …
Clasa: a VII-a
Obiectul: Limba şi literatura română
Subiectul: Textul narativ literar ( Text-suport: Metamorfoza, de Adina Popescu)
Tipul lecţiei: de receptare a unui text narativ literar din perspectivă lecturii creative
Scopul lecţiei: cultivarea potențialului creativ al elevilor și a receptivităţii literar-artistice, cu referire specială asupra universului narativ literar

Competenţe specifice:
1. identificarea informaţiilor esenţiale dintr-un mesaj oral sau scris;
2. înlănţuirea clară a ideilor într-un mesaj oral;
3. identificarea ideilor principale după citirea globală a unui text;
4. recunoaşterea modurilor de expunere utilizate într-un text narativ;
5. redactarea de lucrări scurte pe o anumită temă, urmărind un plan.

Competenţe derivate:
C1 motivarea încadrării textului citit în categoria operelor literare;
C2 realizarea unei lecturi conștiente, active;
C3 realizarea unei lecturi interpretative;
C4 formularea de predicții;
C5 formularea ideilor principale ale textului;

314
C6 stabilirea înlănţuirii logice a evenimentelor;
C7 înţelegerea mesajul textului citit;
C8 exprimarea opiniei personale cu privire la textul citit;
C9 identificarea, pe text, a elementelor specifice operei epice;
C10 valorificarea lecturii în scrierea creativă.

Strategia didactică:
Metode şi procedee: conversaţia euristică, explicaţia, lectura activă, lectura interpretativă, lectura creativă (cu predicții), metoda ciorchinelui, lucrul cu textul, schema la tablă,
descoperirea.
Mijloace de învăţământ:
 textul suport: Metamorfoza, de Adina Popescu;
 tabla;
 fişe de lucru;
 test de evaluare formativă.
Forme de organizare a activităţii: frontal, individual, independent.
Resurse:
 capacităţile normale de învăţare ale elevilor şi cunoştinţele lor anterioare;
 potențialul creativ al elevilor;
 sala de clasă;
 timp de lucru: 50 min.
Bibliografie:
 Programa şcolară la Limba şi literatura română pentru clasa a VII-a;
 Parfene, C., Metodica studierii limbii române în şcoală, Iaşi, Editura Polirom, 1999;
 Pamfil, A., Limba şi literatura română în gimnaziu. Structuri didactice deschise, Piteşti, Ed. Paralela 45, 2003
DEMERSUL DIDACTIC
Conţinutul lecţiei
Strategia
Nr. Etapele C.D. Modalităţi de evaluare
Activitatea profesorului Activitatea elevului didactică
crt. lecţiei
1. Moment pregătitor Face prezenţa, asigură climatul Se pregătesc pentru lecţie. Conversaţia
(1 min.) necesar bunei desfăşurări a -
lecţiei.
2. PRELECTURĂ Solicită elevilor să dea exemple Oferă răspunsuri, exemple Conversaţia Observarea sistematică a
de cuvinte pe care le asociază din realitate care ilustrează elevilor
Captarea atenţiei ideii de “metamorfoză” . sensurile termenului. Metoda ciorchinelui
pentru activitatea
ce urmează
(3 min.)

315
3. Anunţarea Anunţă noua etapă a lecţiei: Notează pe caiete noua Conversația Verificarea atenției elevilor
subiectului noii aplicarea lecturii conștiente și problemă de dezbătut.
lecţii şi a creative în abordarea unui text
competenţelor narativ literar la prima vedere.
vizate Scrie titlul lecţiei pe tablă.
(1 min.)
4. Dirijarea învăţării Propune realizarea unei lecturi Primesc fișele de lucru. Conversația Verificarea disponibili-tății de
active a unui text narativ literar învățare a elevilor
a. LECTURĂ la prima vedere și înmânează
(30 min.) elevilor fișe de lucru.
(Anexele 1 și 2)

Explică modalitatea în care se va

realiza lectura:
C2 - După lectura primulului
C3 fragment al textului,solicită
C4 elevilor să răspundă la întrebarea
C5 din prima coloană (Ce crezi că
C6 se va întâmpla?).
-Cere elevilor să identifice
structurile/ ideile care le susțin
ipotezele pentru a completa a
doua coloană (Ce dovezi ai?).
-Citind următorul fragment al
povestirii, le dezvăluie ce s-a
întâmplat de fapt, recomandând
elevilor să noteze răspunsul în
rubrica a treia (Ce s-a
întâmplat?).
-Se continuă astfel, până la
terminarea lecturii textului. În
final, se va compara varianta
creată de elevi şi cea originală.
Rezolvă etapizat cerinţele
de pe fişele primite: Fişe de lucru
▪ citesc progresiv textul
împărțit pe fragmente;
▪identifică terme-nii Activitate individuală
necunoscuți și discută
expresiile ambigue; Lucrul cu textul
▪ fac predicții și le
motivează; Lectura cu predicții Evaluare prin calificative
▪ completează tabelul pe verbale de tipul bine, foarte
fișe și la tablă; Schema la tablă bine, aproximativ
▪ compară vari-anta
proprie cu cea originală. Lectura explicativă
Notează ideile principale Descoperirea
ale textului.

Profesorul evidențiază faptul că

a treia coloană conține, de fapt,
ideile principale ale textului.

316
 Subliniază faptul că textul suport Redau trăsăturile specifice Aprecieri şi observaţii, după
este o operă literară. textului literar: filtrarea caz.
realității prin imaginația și Conversaţia euristică
sensibilitatea scriitorului,
limbaj expresiv și original, Activitate frontală
Solicită elevilor să-și imagineze emoționarea cititorului
finalul întâmplării (două etc.
C1 variante):
Primul final, destul de fericit… Propun variante de final.
Al doilea final, mai puțin fericit Citesc finalul textului
decât primul…. original, realizează
comparații. Evaluarea creativității a
Se poartă o discuţie cu elevii din Scrierea creativă coerenței
care să reiasă impresiile lor de
C4 lectură, mesajul transmis de Conversația
C10 autoare.
b. Exprimă opinii, susțin
POSTLECTURĂ răspunsul cu exemple din
(10 min.) C7 text.
C8
Observarea sistematică a
elevilor
5. Asigurarea feed- C9 Împarte fişe de lucru elevilor Răspund la testul de Fişe de lucru
back-ului (Anexa 3), verifică răspunsurile evaluare formative,
(3 min.) elevilor. evidențiind faptul că Activitate individuală,
textul citit este un text apoi frontală
narativ literar; ca atare se
remarcă prezenţa acţiunii,
a naratorului, a
personajelor şi a
narativului ca tipar textual
dominant
Face aprecieri cu privire la Evaluare prin note/ aprecieri
participarea elevilor la activitate. verbale
6. Asigurarea C7 Dă indicaţii cu privire la Notează tema pentru acasă. Activitate independentă, Evaluarea disponibili-tății de
retenţiei şi a C8 rezolvarea temei (Anexa 4). cu accent pe gândirea învățare a elevilor
transferului C10 critică și creativă
(2 min.)

317
Anexa 1
Metamorfoza, de Adina Popescu
1.
Omida era foarte nemulţumită de înfăţişarea sa. De fiecare dată când îşi oglindea trupul păros în picăturile de rouă de pe frunze o cuprindea un sentiment de dezgust faţă de
propria sa persoană. Îi venea să plângă de ciudă. „Cât mi-aş dori să fiu frumoasă!”, ofta ea. […]
- Nu te mai văicări atât! i-o reteză într-o bună zi gândacul de Colorado. Mereu îmi spui aceleaşi lucruri... Altceva nu mai contează pentru tine pe lume decât frumuseţea?
- Nici măcar tu nu mă înţelegi! […]
Gândacul o privi cu atenţie şi i se făcu milă de ea. Mai ales în momentele în care se întrista, devenea cu adevărat urâtă şi respingătoare.

2.
- De ce nu-ţi faci o operaţie estetică? veni el cu o propunere, într-o doară.[…]
- Unde? Cât mă costă? a sărit ea în sus, entuziasmată.
-Am auzit că păianjenul cu cruce este cel mai bun doctor chirurg din livadă. El i-a „aranjat” aripile buburuzei, l-a ajutat pe bondar să slăbească. Habar n-am cât costă o
operaţie, dar poţi măcar să-ţi faci o programare la doctor, ca să vezi ce şi cum. Omida i-a mulţumit prietenului ei pentru sfat, însă …
3.
…nu s-a grăbit să se programeze la cabinetul păianjenului, căci voia să afle mai multe amănunte despre acest chirurg faimos.
- E scump... dar merită! i-a spus buburuza dând cochet din elitrele sale, roşii cu picăţele negre. Uită-te la aripile mele cele noi! Cât de uşoare sunt, ce culori intense şi
strălucitoare au elitrele!
Omida pipăi neîncrezătoare aripile buburuzei.
- Dar... parcă aşa erau şi înainte! Tu dintotdeauna ai fost frumoasă.
- Nu-i adevărat! se burzului buburuza.[…] Chiar nu vezi diferenţa?! […]
Omida n-a mai spus nimic şi a plecat să-l caute pe bondar.
4.
L-a găsit trist şi gras.
- E drept că eram ceva mai slab după operaţie, însă m-am îngrăşat la loc, i-a mărturisit el. Este şi vina mea că nu mă pot abţine de la mâncare şi că nu fac mişcare, însă poţi să
mă crezi că nu-i mare lucru de capul acelui doctor! Nu ştie decât să te jupoaie de bani. […]
5.
La scurtă vreme după aceea, omida, pe trei sferturi convinsă că o operaţie estetică îi va schimba viaţa, aştepta în holul cabinetului care era ticsit de lume. […]
- Care-i problema, dom’şoară?
- Vreau să fiu mai frumoasă, cea mai frumoasă! a murmurat omida intimidată. Fără să ştie de ce, doctorul îi era antipatic.[…]
- Şi cum ai vrea să araţi? a întrebat-o într-un final, pe un ton distant. […]
6.
- Ai vrea, de pildă, să ai aripi? Nişte supeeerbe aripi colorate?
- Daaa, a exclamat încântată omida. Nu-i trecuse niciodată prin cap că ar fi fost posibil să zboare.[…]
- Ţi-ai dori să ai ochii maaari? Şi, eventual, nişte antene? mai întrebă doctorul.
- Sigur, încuviinţă omida, gata să bată din palme. Şi... mi-aş dori să fiu mai slabă! mai zise ea repede, scoţându-şi în evidenţă cele zece burţi pe care le avea.
- Atunci, vei avea un trup subţire... fu-si-form! spuse păianjenul, continuând să noteze.[…]Trebuie să ştii de la bun început că operaţia la care te voi supune este una foarte
dificilă. În termeni medicali, se numeşte Metamorfoză. Şi pentru că e atât de dificilă va fi şi foarte costisitoare. […]
7.

318
„O mie de musculiţe şi două mii de... o adevărată avere!”, gândi speriată omida, dar nu mai voia să dea înapoi. Aşa că bătu palma cu doctorul, fixă data operaţiei şi ieşi
fâsticită din cabinet.
- I-ai cerut cam mult, îi spuse asistenta libelulă doctorului, după plecarea pacientei. Cum vei reuşi să o păcăleşti?
Păianjenul pufni în râs.
8.
- Nimic mai simplu! Omida este oricum pe cale să se transforme în fluture. Asta e de fapt Metamofoza, un proces firesc, dar fraiera habar n-are! Eu nu trebuie să fac nimic.
Din acea zi, omida începu să adune polen şi musculiţe pentru me-ta-mor-fo-ză... nici măcar nu putea să pronunţe numele acelei complicate operaţii estetice! Plăti câţiva
păianjeni mai mici care să-i prindă muşte în plasele lor şi făcu un credit pe o sută de zile la Banca Insectelor pentru polen. […]
9.
Cum ajunse pe patul din cabinet începu ca prin minune să se înfăşoare în nişte fire lipicioase. „Face parte din operaţie!”, îşi zise ea şi se linişti. Curând era prizonieră într-un
cocon pe care păianjenul îl atârnă de o creangă, afară, la soare. Metamofoza începuse. […]La un moment dat, coconul începu să se destrame. […]Flutură din aripile mari şi
colorate, apoi îşi admiră trupul subţire într-o picătură de rouă. Cele zece burţi dispăruseră ca prin minune. Pur şi simplu nu-i venea să creadă!
- Şi acum, plata!
Doctorul stătea lângă ea, cu opt palme întinse, aşteptând.
10.
Însă fosta omida voia să-şi încerce mai întâi aripile cele noi, aşa că se desprinse uşor de la pământ şi îşi luă zborul.
- Unde pleci? urlă păianjenul furios. Cu onorariul meu cum rămâne?
Însă fluturele se tot înălţa, beat de fericire, spre cerul albastru. Era deja deasupra livezii, iar faimosul doctor şarlatan rămăsese undeva jos, mic şi inofensiv.
„Acum ştiu că viaţa e frumoasă şi că merită trăită!”, gândi fluturele, poposind pe o floare de cireş. Ceea ce nu ştia, însă, era faptul că cele mai importante schimbări vin uneori
de la sine. Şi chiar dacă ar fi aflat, nu i-ar fi păsat lui prea tare. Când ai aripi şi poţi zbura, uiţi foarte repede cum te simţeai când erai doar o omidă.

Anexa 2
Textul narativ literar
Metamorfoza, de Adina Popescu
Ce crezi că se va întampla? Ce dovezi ai? Ce s-a întâmplat?

Finalul imaginat de tine

Anexa 3
EVALUARE FORMATIVĂ
Completează spațiile libere:
Întamplarea este declanșată de …
Timpul și spațiul acțiunii …
Personajul principal este …
Momentul de maximă tensiune este dat de …
În final, eroul …
Procedeul artistic cu ajutorul căruia sunt construite personajele este …
Întâmplarea este relatată de …

319
Modul de expunere specific genului literar în care se încadrează textul este …

Anexa 4
TEMA PENTRU ACASĂ (o cerință, la alegere)
Exprimă-ți opinia în legătură cu afirmația: „Când ai aripi şi poţi zbura, uiţi foarte repede cum te simţeai când erai doar o omidă.”
Descoperă un proverb care ți se pare că descrie cel mai bine comportamentul omizii și motivează alegerea făcută.
Dacă doctorul ar fi refuzat să o „opereze” pe omidă, cum crezi că ar fi reacționat aceasta? De ce?
Imaginează-ti că ești autoarea textului. Scrie ceea ce gândește un personaj și nu spune.
Ce te-a impresionat cel mai mult în textul discutat? De ce?
Ilustrează printr-un desen un moment-cheie al acțiunii.
Exprimă conținutul textului prin intermediul unor benzi desenate.

PROIECT DIDACTIC - CALCULE STOECHIOMETRICE PE BAZA FORMULELOR CHIMICE

Prof. IACOB MAURA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ HOMOCEA

Disciplina: Chimie
Clasa: a-VII-a
Tema lecţiei: Calcule stoechiometrice pe baza formulelor chimice
Tipul lecţiei: consolidarea cunoştinţelor prin rezolvare de exerciţii şi probleme
Competențe generale:
Rezolvarea de probleme în scopul stabilirii unor corelații relevante, demonstrând raționamente deductive și inductive.
Comunicarea întelegerii conceptelor în rezolvarea de probleme, în formularea explicațiilor, in conducerea investigațiilor și în raportarea rezultatelor.
Competențe specifice:
1.2 Clasificarea particulelor elementare, elementelor, ionilor, moleculelor după unul sau mai multe criterii.
2.2 Formularea ipotezelor referitoare la caracteristicile structurale ale diferiților atomi, ioni si molecule.
3.3 Aplicarea unor algoritmi de calcul pe baza formulei chimice.
4.2 Folosirea terminologiei specifice chimiei în scopul denumirii elementelor și substanțelor chimice.
5.2 Evaluarea factorilor de risc și recunoasterea importanței unor specii chimice (atomi, ioni, molecule).
Competențe derivate:
denumirea unor compușilor chimici pe baza formulelor;
clasificarea substanţelor în principalele clase de substanţe compuse;

320
scrierea formulelor chimice cu ajutorul simbolurilor și indicilor;
calcularea raportului atomic, de masă, masa moleculară și compoziţia procentuală;
realizarea unor procese de ionizare;
rezolvarea cu ușurinta a aplicațiilor referitoare la formulele chimice din fișa de lucru distribuită.
cunoașterea algoritmilor de rezolvare a unei probleme efectuând calcule chimice pe baza formulei chimice.
Metode didactice: conversaţia euristică, explicaţia, modelarea, problematizarea, metoda ciorchinelui.
Mijloace de învăţământ: sistemul periodic al elementelor, fişe de lucru problematizate, planşe, tablă, cretă.

DESFĂȘURAREA LECȚIEI:
ACTIVITATEA DEPUSA DE: STRATEGIA DIDACTICA
ETAPA
profesor elevi metode mijloace organizare
Moment - salutul; - se pregătesc pentru lecţie;
organizatoric - notarea absenţelor în catalog;
- se stabileşte liniştea şi atmosfera
necesară activitaţii didactice;
- se verifică materialul didactic;
Verificarea -verifică prin sondaj caietele de -rezolvă sub îndrumarea - modelare -manual - frontal
temei pentru teme ale elevilor profesorului exercițiile -explicație -culegere de
acasă și -identifică problemele și nerezolvate acasă -conversație probleme
corectarea exercițiile nerezolvate de elevi -corectează greșelile din caietul euristică -tablă
acesteia acasă de teme -cretă
Anunţarea - se anunţă tema -calcule chimice - elevii ascultă cu atenţie - explicatia; - frontal
temei şi a pe baza formulelor chimice. Se - conversatia
obiectivelor face recapitulare la cunoştinţele euristica;
însuşite referitoare la formule
chimice, clasificarea substanţelor
şi calcule chimice
- se anunţă obiectivele lecțiri
Reactualiza- -se pun întrebări: ce este formula - elevii răspund la întrebări - conversatia -tabla - frontal
rea chimică, cum se clasifică euristica; - creta
cunoștințelor substanţele chimice
Ce se poate calcula pe baza unei
formule chimice

321
FIȘA DE Calcule -propune elevilor rezolvarea - rezovă sarcinile de lucru din - explicatia; -fișe de lucru LUCRU NR.1
stoechiome- exercițiilor din fișele de lucru fișe - conversatia -sistem
trice 1,2,3,4 euristica; periodic
-modelarea -calculator
problematiza-
rea
algoritmizarea
Evaluarea - se fac aprecierei asupra - sunt atenţi la informaţiile date -frontal
cunoștinte- activităţii deşfăşurate
lor -informează elevii despre nivelul
de performanţă atins
Întărirea se anunţă tema pentru acasă elevii sunt atenţi la exlicaţii şi - frontal;
retenţiei şi se dau explicaţii pun întrebări dacă este cazul.
asigurarea
transferului

Câte grame de carbon se Raportul atomic

găsesc în 2 moli substanță? C:O este 1:2

Denumirea substanței
322
Formula chimică
Formula
Raportul de masă procentuală
C:O
FIȘĂ DE LUCRU NR.2

Descrie, completand ciorchinele de mai jos, molecula de Mg3(PO4)2:

Raportul masic de combinare: Raportul atomic de combinare:

Denumire: Masa moleculară

Mg3(PO4)

Compozitia procentuala

FIȘĂ DE LUCRU NR.3

Stabiliți formulele chimice pentru substanțele care conțin:

11,11% H si 88,88% O
40%Ca, 12% C si restul O
42.85 % C si restul O

Calculați în ce cantitate de acid sulfuric se găsesc:

7 g hidrogen

323
11 g sulf
23 g oxigen
238 g sulf
123 g oxigen

FIȘĂ DE LUCRU NR.4

Asociază moleculelor substanșelor din coloana A cu informațiile corespunzatoare din coloana B:

COLOANA A COLOANA B

Temă Al(NO3)3 Acid sulfuric

Ca(OH)2 Amoniac SUBSTANȚE COMPUSE. CALCULE
STOECHIOMETRICE
NH3 Sare de bucatarie
PE BAZA FORMULELOR CHIMICE
K2SO4 Carboat de calciu
CaCO3 Var stins
Mg3(PO4)2 Azotat de aluminiu Scrieți formulele chimice pentru următoarele substanțe:
Al(NO2)3 Raport atomic = 3:2‫׃‬8 azotat de calciu, hidroxid de aluminiu, sulfit de magneziu,
azotit de fier (II), oxid de litiu, clorură de aluminiu.
SO3 Sulfat de potasiu Găsiți greșelile strecurate în scrierea formulelor: Na(OH) 2,
NaCl Trioxid de sulf Mg2NO3, Ca(SO4)3, Na3Cl, K3O.
H2SO4 Sare a acidului azotos Determinați raportul atomic și raportul de masă pentru
Fe(OH)3 și P2O5.
Calculați compoziția procentuală pentru Fe2O3 folosind cele două metode cunoscute.
Câte grame sunt conținute în:
10 moli KOH
4 moli HCl
5 moli ZnCl2
Câți moli din fiecare substanță se găsesc în:
480 g Fe2O3
318 g Na2CO3
214 g NH4Cl
Ce cantitate de sulf este conținută în 76 g CuSO4?
În ce cantitate de apă sunt conținute 10 g hidrogen?
Calculează masa de H2SO4 ce conține 16 g oxigen.

324
 PROIECT DIDACTIC - CUZA VODĂ - POVESTIRE POPULARĂ

PROFESOR: IANCU CLAUDIA

LICEUL TEORETIC MIRCEA ELIADE, GALAŢI

Data: 12.02.2020
Clasa: aVaB
Obiectul: Limba şi literatura română
Subiectul lecţiei: Cuza Vodă - povestire populară, din manualul ed. Intuitext
Tipul lecţiei: de receptare a unui text literar
Scopul lecţiei: Formarea priceperilor şi deprinderilor de abordare a unui text literar dramatic, prin metode care presupun dezvoltarea gândirii critice (abordare din perspectiva
inteligenţelor multiple)
Competenţe generale:
Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în receptarea şi producereamesajelor în diferite situaţii de
comunicare
Folosirea modalităţilor de analiză tematică structurală şi stilistică în receptarea diferitelor texte literare şi nonliterare 3. Argumentarea orală sau în scris a unor opinii în
diverse situaţii de comunicare
Competenţe specifice :
1.1. Utilizarea adecvată a achiziţiilor lingvistice în receptarea diverselor texte
1.3. Exprimarea orală sau în scris a propriilor reacţii şi opinii privind textele receptate
1.5. Utilizarea corectă şi adecvată a formelor exprimării orale şi scrise în diverse situaţii de comunicare
2.3. Compararea ideilor şi atitudinilor diferite în dezvoltarea aceleiaşi teme literare
2.7. Compararea limbajului cinematografic cu acela al textului scris
Obiective operaţionale
a) cognitive:
- să identifice ideile principale din text;
- să identifice trăsăturile definitorii ale personajelor;
- să ilustreze aceste trăsături prin secvenţe semnificative de text;
- să formuleze propria judecată de valoare referitoare la comportamentul personajelor şi la situaţia în care acestea se află ;
- să exprime în manieră personală (conform teoriei inteligenţelor multiple) mesajul fragmentului dat .
b) afective:
- să conştientizeze necesitatea formării priceperilor şi deprinderilor de receptare a unui text literar;
- să-şi organizeze un sistem de valori;
- să interiorizeze valorile etico-estetice.
c) psihomotorii:

325
- să utilizeze tehnici variate pentru analiza detaliată a unui fragment;
- să realizeze postere, grafice, desene;
- să exprime prin pantomimă mesajul textului.
Metode şi procedee didactice:
- lectura expresivă
- conversaţia euristică
- problematizarea
- analiza de text
- abordarea textului din perspectiva inteligenţelor multiple
Metode de evaluare:
- chestionarea orală
- observarea curentă
Materiale şi mijloace de învăţământ:
- manualul (studiul textului-suport)
- hârtie şi markere pentru postere
- fişe de lucru pentru TIM
Forme de organizare : activitate frontală, independentă individuală şi pe grupe
Resurse: bibliografice:
Curriculum şcolar naţional, Limba şi literatura română, clasa a V-a; Dezvoltarea gândirii critice şi învăţarea eficientă, Ioan Al. Dumitru, Editura de Vest, Timişoara 2000;
Metodica studierii limbii şi literaturii române în şcoală. Ghid teoretico-aplicativ, Constantin Parfene, Iaşi, Editura Polirom, 1999
umane: clasă omogenă, cu ritmuri de lucru apropiate
Locul de desfăşurare a lecţiei: Sala de clasa
Timp alocat : 50 de minute

SCENARIUL DIDACTIC

1. Momentul organizatoric ( 3’ ) :
Consemnarea elevilor absenţi şi crearea atmosferei propice lecţiei.
2. Actualizarea unor cunoştinţe anterioare ( 7’ ) :
Se verifică tema pentru acasă şi se fac observaţii ( de către profesor şi de către colegi) referitoare la rezolvarea temei ( identificarea corectă a timpurilor verbale a
modului indicativ , dintr-un text dat )
3. Comunicarea titlului lecţiei şi enunţarea obiectivelor ( 1’ ) :
Se comunică elevilor titlul lecţiei: Cuza Vodă - povestire - abordare din perspectiva inteligenţelor multiple.
Sunt enunţate obiectivele cognitive – ca în proiectul didactic.
Obiectivele afective nu vor fi enunţate, dar se va urmări atingerea lor pe tot parcursul lecţiei.
4. Dirijarea învăţării ( 35’ ) :

Elevii sunt solicitaţi să se organizeze dirijat pe grupe. Competenţele urmărite sunt diversificate în funcţie de tipul de inteligenţă vizat :
Tipuri de inteligenţe Ierarhia de competenţe

326
 Inteligenţa lingvistică Utilizarea exprimării scrise sau a exprimării orale pentru înţelegerea
textului;
Inteligenţa logico-matematică Utilizarea structurilor logice, a grupării datelor textului, a ordonării
secvenţiale pentru reprezentarea ideilor, a motivelor subordonate temei;
Inteligenţa spaţial-vizuală Folosirea imaginilor picturale, a albumelor de artă pentru a reprezenta
portretele personajelor sau pentru a conceptualiza spaţiul;
Inteligenţa muzicală Utilizarea unor ritmuri, a unor melodii care să exprime artistic
sentimentele trăite de protagoniştii secvenţei;
Inteligenţa corporal-kinestezică Folosirea reprezentării scenice pentru a exprima esenţa textului;
Inteligenţa naturalistă Folosirea informaţiilor referitoare la tipologiile umane urmărite pentru a
le integra spaţiului şi timpului de evocare artistică;
Inteligenţa interpersonală Folosirea informaţiilor din sfera interacţiunilor sociale pentru a defini
relaţiile dintre personaje
Inteligenţa intrapersonală Utilizarea cunoaşterii de sine prin suprapunerea identităţilor ficţionale ale
textului asupra propriei identităţi cu scopul de a penetra profund în
mesajul textului;
Demersul aplicativ-didactic:
1. Repartizarea elevilor în opt grupe, fiecare reprezentând una dintre dimensiunile inteligenţei
2. Lectura expresivă realizată de către profesor, însoţită de discuţii care vizează înţelegerea textului, de către elevi, în vederea realizării sarcinilor .
3. Indicarea sarcinilor de lucru:
Inteligenţa lingvistică : Continuaţi povestirea cu un pasaj narativ şi unul dialogat .
Inteligenţa logico-matematică : Împărţiţi textul în secvenţe logice şi selectaţi ideile principale .
Inteligenţa spaţial-vizuală: Descrieţi spaţiile în care credeţi că s-au petrecut acţiunile din text.
Inteligenţa muzicală : Indicaţi instrumentele muzicale, ritmurile sau sonorităţile cele mai potrivite pentru a exprima conţinutul unor secvenţe ale textului dat.
Inteligenţa corporal-kinestezică : Interpretează rolurile personajelor din text .
Inteligenţa naturalistă : Ilustrează grafic mesajul textului, potrivit fiecărei secvenţe in parte.
Inteligenţa interpersonală : Comentaţi relaţiile dintre personaje : Cuza- paznici ; Cuza - împărat .
Inteligenţa intrapersonală : Imaginaţi-vă că sunteţi domnitorul Cuza şi consemnaţi într-o pagină de jurnal întămplarea de care aţi avut parte la curtea împăratului.
Un raportor ( sau mai mulţi membri ai grupei, în funcţie de cerinţă) prezintă modul în care au fost rezolvate sarcinile solicitate. Produsele finale ale fiecărei grupe sunt
supuse dezbaterii întregii clase.
5. Evaluarea:
a) După realizarea fiecărei sarcini de învăţare, profesorul va face aprecieri în legătură cu nivelul activităţii elevilor şi va face referiri la calitatea răspunsurilor.
b) Profesorul va sugera soluţii în cazul nereuşitei învăţării, va avea în vedere permanent eliminarea erorilor şi a lacunelor.
c) Cotarea rezultatelor, notarea elevilor.
6. Realizarea feedback-ului ( 3’ ) :
Se realizează pe parcursul întregii ore prin aprecieri ale activităţii realizate sau sugestii de îmbunătăţire a modului de rezolvare a sarcinilor
7. Asigurarea retenţiei şi transferului ( 1’) :
Tema pentru acasă :
- selectaţi ideile principale din text

327
 PROIECT DIDACTIC-TU ÎN 2040

PROFESOR RALUCA IGNA

LICEUL TEORETIC MIHAI VITEAZUL CARACAL

În această lecție elevii își imaginează cum vor trăi în anul 2040. Vor analiza diferențele dintre traiul actual și cel din 2040.Vor purta o conversație cu Eu-l din viitor care va
pune întrebări eu-lui din 2020. Lecția se poate adapta pentru orice nivel/clasă, în limba română sau o limbă străină sau la o oră de dirigenție/consiliere.

Timp estimat: 60 minute (poate fi prelungit sau scurtat în funcție de necesitate)

 Titlu de știre din 2040 +/- imagine

Materiale necesare:
fișe de lucru (trimise anterior elevilor)

 predarea și folosirea corectă a termenilor de vocabular legați de pandemia COVID-19

 identificarea diferențelor dintre stilul de viață din 2040 și cel din 2020 din perspectiva
Obiective:
pandemiei
 exersarea unei discuții cu mine

Etapele lecției Opțiuni Online

Întâmpinarea elevilor/salutări Verificare sunet/imagine

328
1)Viața în 2040
Arătați-le elevilor fișa cu TU in 2040 ( din secțiunea Fișe de
lucru). Oferiți un model dând descrierea personală a vieții în anul
2040, de ex: Cred că în 2040 voi preda încă, dar toate orele vor
fi online datorită tehnologizării masive. Nu vor mai exista
clădirile școlilor tradiționale. Voi locui probabil într-o casă
super-tehnologizată. Elevii mei.... Creați breakout rooms unde grupurile pot lucra simultan. Monitorizați și încurajați participarea
Înainte ca elevii să înceapă conversațiile, reamintiți-le căteva tututror elevilor.
structuri gramaticale pe care doriți să le folosească. Incurajați-i
să vă pună întrebări despre viitorul TU
Incurajați răspunsurile ce dovedesc imaginație.
Împărțiți clasa în grupe de 3 sau 4 care să își impărtășească ideile
despre cum se văd ei în 2040
După această activitate cereți feedback și comparați răspunsurile

2)Vocabular: Spuneți-le elevilor că în această lecție se vor

imagina pe ei înșiși în anul 2040, la 20 de ani după pandemia de
Partajați ecranul dvs.
COVID-19. Distribuiți o imagine sugestivă și un titlu dintr-o
Trimiteți elevilor în avans fișele de lucru.
știre a unui ziar din 2020 și cereți-le să răspundă la următoarele
Folosiți breakout rooms pentru afiecare pereche de elevi.
întrebări: Ce fel de text este? Cănd a fost publicat? Ce fel de
Partajați ecranul pentru a le arăta elevilor câteva răspunsuri sau scrieți răspunsuri folosind funcția
informații poate cuprinde?
Annotate /elevii pot răspunde folosind Annotate.
Explicați termenii: pandemie, lockdown, COVID-19, virus,
răspândire, carantină, izolare
Idei pentru activitatea de conversație
Partajați fișa denumită Ce s-a schimbat?
Verificați dacă elevii cunosc și au înțeles termenii de vocabular
Grupați elevii câte 3 sau 4, cereți-le să discute subiectele
folosiți.Exemplificați cu întrebări de tipul: Cum se desfășurau
rămase din tabelul de pe fișă.
cursurile în anul 2020 în timpul pandemiei? Cum se desfășoară
Stabiliți un anumit interval de timp, apoi reveniți la
cursurile acum, în 2040? Ce este diferit? Ce a rămas la fel?
discuții cu toată clasa.
Notați câteva din răspunsurile elevilor.
Următoarea activitate este o conversație cu Eu-l din 2040.
Explcați-le elevilor că vor avea o conversație cu persoana lor
aflată în anul 2040 care discută cu EU-l din 2020 referitor la
Grupați elevii în perechi. Pentru o mai bună desfășurare a
pandemie. Dați exemple de întrebări (Ce s-a intâmplat în timpul
conversației elevii își pot nota întrebările.
pandemiei? Cum s-au desfășurat orele? Ce ai făcut în perioada
aceea? etc)

329
 Elevii pun întrebări și oferă răspnsuri jucând pe rând rolurile de
EU în 2040 și EU în 2020.
Pentru variație elevii pot dialoga unii cu alții, sau se pot
înregistra.
Monitorizați și oferiți feedback cu ceea ce a fost bine, cu greșelile
de gramatică/vocabular observate.

Dacă nu au făcut înregistrări, această activitate se poate stabili

ca temă pentru următoarea oră.

Fișe de lucru
1)

Unde vei
Cum vei
locui? Cum va arăta
arăta?
casa ta?

TU în 2040

Ce meserie
vei avea?
Vei avea o
famile?
Ce pasiuni vei
avea?

2) Știri în 2040
Citiți știrea și completați spațiile goale cu formele corecte ale următoarelor cuvinte: pandemie, lockdown, COVID-19, virus, răspândire , carantină, izolare
25 mai 2040
După 20 de ani….
Astăzi ne aducem aminte de _______de coronavirus , care a început în decembrie 2019, în China. ________s-a extins rapid în multe țări din Asia, apoi în toată lumea între
ianuarie și martie 2020.
Măsurile de protecție au inclus_________ la domiciliu și respectarea strictă a regulilor de igienă pentru a limita ________ ____________
În multe țări s- introdus _______________de 14 zile pentru cei care soseau din alte țări. Multe state au suspendat cursurile școlilor, au închis aeroporturile și toate afacerile.
Elevii și studenții au făcut cursuri online și mulți angajați au lucrat de acasă, dacă munca putea fi făcută astfel. Nimeni nu a avut voie să iasă afară din casă cât a ținut acest
_________

330
Ce s-a schimbat?
Prin ce diferă viața din 2040 de cea din 2020? Există asemănări?
Discutați în grup/perechi, completați tabelul de mai jos:

2020 2040
lockdown
Școală
Familie, prieteni
Călătorii
Petrecerea timpului liber
Social media/știri
Comunicare
Mediu înconjurător
Ocazii speciale
(ideile tale)

Răspunsuri
Astăzi ne aducem aminte de pandemia de coronavirus, care a început în decembrie 2019, în China. Virusul s-a extins rapid în multe țări din Asia, apoi în toată lumea între
ianuarie și martie 2020. Măsurile de protecție au inclus izolarea la domiciliu și respectarea strictă a regulilor de igienă pentru a limita răspândirea COVID-19.
În multe țări s-a introdus carantina de 14 zile pentru cei care soseau din alte țări. Multe state au suspendat cursurile școlilor, au închis aeroporturile și toate afacerile. Elevii și
studenții au făcut cursuri online și mulți angajați au lucrat de acasă, dacă munca putea fi făcută astfel. Nimeni nu a avut voie să iasă afară din casă cât a ținut acest lockdown.

331
 PROIECT DIDACTIC - „FRAȚII JDERI” de M. SADOVEANU

PROFESOR JALBĂ ECATERINA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ ,,IORGU IORDAN” TECUCI
Data : 29. 03. 2021
Clasa: a VI-a
Şcoala Gimnazială
Profesor: Jalbă Ecaterina
Unitatea de învățare: Lumea artistică
Disciplina: Limba şi literatura română
Subiectul
Tema: Textul descriptiv literar în proză
Tipul lecției: de transmitere și dobândire de cunoștințe
COMPETENȚE SPECIFICE:
2.1 Corelarea informațiilor explicite și implicite din textele literare și nonliterare, continue, discontinue și multimodale
2.3 Prezentarea unor răspunsuri personale, creative și critice pe marginea unor texte diverse
2.5 Identificarea strategiilor de lectură, a volumului și a diversității materialelor citite
OBIECTIVE OPERAȚIONALE:
La sfârşitul orei, elevii vor fi capabili:
1: sӑ identifice elementele- cheie dintr-un text descriptiv;
2: sӑ extragă trăsături ale obiectului descris;
3: să surprindă atmosfera conturată prin intermediul descrierii;
4: sӑ descopere sentimentele și emoțiile transmise;
5: să identifice trăsăturile textului descriptiv;
Strategii didactice:
Metode şi procedee: conversaţia euristică,brainstorming-ul,problematizarea,expunerea,lectura expresivă, lectura explicativă, acvariul sentimentelor, lucrul cu textul, jurnalul
cu dublă intrare
Forme de organizare: activitate frontală ,individuală.
Mijloace de învăţământ: manualul, caietele elevilor, tablă, fişe de lucru, prezentare ppt,laptop,videoproiector
Bibliografie:
*Limba şi literatura română, manual pentru clasa a VI-a, Ed. E.D.P;
* Eftimie, Nicolae, Introducere în metodica studierii limbii și literaturii române, Ed. Paralela 45, Pitești, 2008
* Pamfil,Alina, Studii de didactica literaturii române, Ed. Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 2006;
* Parfene,Parfene,”Metodica predării limbii și literaturii române”,Editura ”Polirom”,Iași,19999.
Resurse: capacitatea de învăţare a elevilor.
Timp: 50 de minute.

332
ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A PROCESULUI DE DESFĂȘURARE A ACTIVITĂȚII DIDACTICE SCENARIU DIDACTIC

333
Nr.
Crt. Secvențele instruirii Conținut informațional și demersul didactic Elemente de strategie didactică Evaluare
Activitatea propunătorului Activitatea elevilor Resurse Resurse Forme de
procedurale materiale organizare
1. Moment Asigură ordinea şi pregăteşte materialele Se pregătesc pentru lecţie.
organizatoric necesare pentru lecţie . Conversaţia Catalogul Activitate
frontală
2. Verificarea temei Verifică tema cantitativ şi calitativ,
solicitând elevilor, prin sondaj, să Expun modul de realizare a temei. Fac
citească rezolvarea temei, să facă observaţii, aprecieri, corectări. Conversaţia Caietele Activitate Aprecieri
observaţii şi corectările ce se impun. elevilor frontală şi verbale
Face aprecieri asupra modului de individuală
realizare a temei.

3. Actualizarea Elevii sunt rugați să răspundă la câteva

cunoștințelor întrebări legate de diferitele tipuri de text Elevii răspund la întrebări și aduc Conversația Laptop Aprecieri
însușite anterior studiate: literare/nonliterare, texte argumente în sprijinul răspunsurilor date Problematiza- Videopro- Frontal verbale
narative, descriptive, texte științifice din acolo unde este necesar. rea iector
diferite domenii. Material
PPT
4. Captarea atenției
Elevii vor viziona un scurt material video Elevii urmăresc interesați Laptop Frontal Aprecieri
extras din filmul „Ștefan cel Mare”, materialul și recunosc figura marelui Conversația Videopro- verbale
încercând să recunoască personajul nostru voievod, Ștefan cel Mare. iector
principal. Material
audio-video

5. Enunţarea temei şi a Activitatea reprezintă o lecție de

competențelor consolidare a cunoștințelor despre
urmărite textul descriptiv literar în proză: Elevii notează titlul lecției în caiet și
-Receptarea textului literar descriptiv în ascultă explicațiile profesorului. Tabla
proză.
-Particularitățile textului literar descriptiv Conversația Frontal
în proză.
Textul-suport este „Frații Jderi” ,autor Caietele
M. Sadoveanu. elevilor

Se scrie titlul lecţiei pe tablă și se anunţă

obiectivele urmărite.
6. Dirijarea învățării Profesorul face lectura model a
fragmentului extras din romanul lui Elevii ascultă interesați. Lectura model
M.Sadoveanu. Manual Frontal

334
Dupa lectura model a profesorului, Elevii citesc textul. Lectura de tip
urmeaza lectura de tip stafetă. stafetă Manual Individual Aprecieri
Profesorul le cere elevilor să citească Elevii citesc definițiile, explicându-și verbale
definițiile cuvintelor necunoscute din astfel cuvintele necunoscute. Lectura Manual Frontal
subsolul paginii. explicativă
Folosind Jurnalul cu dublă intrare, elevii Elevii completează fișa de lucru primită.
vor copia fragmentul preferat din text și Fișa de lucru Individual
își vor argumenta alegerea.(Anexa 1) Jurnalul cu
Elevii răspund la întrebări și ascultă dublă intrare
Profesorul va discuta cu elevii despre explicațiile profesorului.
structura textului, despre titlul acestuia și Material
semnificația lui. (Anexa 2) Apoi, vor Elevii identifică obiectul descrierii, mai Conversația PPT
căuta în text indicii pentru a determina precis figura domnitorului Moldovei, euristică Frontal
obiectul descrierii. Ștefan cel Mare.

Brainstor-ming
In mod individual, elevii rezolva fisa de
Profesorul le distribuie elevilor lucru.
individual o fișa de lucru, cu exerciții care Exercițiul
vizează înțelegerea textului.(Anexa 3) Fisa de lucru Individual
Material
Se va completa un ciorchine referitor la Ciorchinele PPT Aprecieri orale
personajul descris în text și trăsăturile Elevii completează ciorchinele cu
sale. trăsăturile domnitorului. Conversația
Se concluzionează, împreună cu euristică
elevii că textul descriptiv prezintă Tabla
obiecte, ființe, un cadru de natură, Frontal
evidențiind parți componente ale acestora Expunerea Aprecieri
și trăsăturile lor particulare, iar modul de Individual verbale
expunere prin care sunt prezentate aceste
particularități este descrierea.
Descrierea apare atât în textele literare, în Caietele
versuri sau în proză (descriere literară), Elevii notează informațiile pe caiet. elevilor
cât și în lucrări științifice, ghiduri Ciorchinele
turistice, pliante, afișe (descriere
nonliterară). Frontal

În urma informațiilor recepționate, elevii

vor completa o schemă în care vor

335
 sintetiza trăsăturile acestui tip de text. Tabla
(Anexa 4)
Elevii completează schema.

Caietele Aprecieri
Obtinerea elevilor Frontal verbale
7. performantelor
8. Asigurarea retenției Care sunt sentimentele pe care vi le-a Elevii aleg din acvariu sentimentele
și a transferului trezit lectura acestui text? Alegeți din potrivite și argumentează. Acvariul Material
acvariu sentimentele potrivite .(Anexa 5) sentimentelor PPT Individual Aprecieri
verbale
9. Tema Profesorul propune ca temă realizarea Notează tema în caiete şi sunt atenţi la Explicația Caietele Activitate
unui desen care să-l înfățișeze pe explicaţii. Conversația elevilor frontală
domnitorul român.

OGLINDA TABLEI

TEXTUL LITERAR DESCRIPTIV ÎN PROZĂ

Textul descriptiv prezintă obiecte, ființe, un cadru de natură, evidențiind părți componente ale acestora și trăsăturile lor particulare, iar modul de expunere prin care
sunt prezentate aceste particularități este descrierea.
Descrierea apare atât în textele literare, în versuri sau în proză (descriere literară), cât și în lucrări științifice, ghiduri turistice, pliante, afișe (descriere nonliterară).
Trăsături:
prezintă obiecte, ființe, un cadru de natură
modul de expunere predominant este descrierea;
predomină grupurile de cuvinte formate din substantiv și adjectiv
textul conține imagini artistice, realizate cu ajutorul figurilor de stil.

Anexa 1
Jurnal cu dublă intrare

Nume.....................................................
Titlu.......................................................
Autor......................................................

336
 Reflecțiile mele
Întrebări, gânduri și conexiuni

Textul
Citate/ Evenimente și detalii

Anexa 2

Identifică personajele din text.

Încercuiește Adevărat (A) sau Fals (F), justificând oral alegerea făcută cu secvențe din text.
Ștefan cel Mare vine la mănăstire. A F
Ștefan cel Mare este dornic să-și cunoască supușii. A F
Ștefan cel Mare vine la mănăstire însoțit de fiica sa. A F
Alaiul domnesc este întâmpinat de Preasfințitul Iosif. A F
Completează spațiile libere cu informații selectate din text.
Oamenii din popor află vestea venirii domnitorului de la ............................
Preasfințitul Iosif se oprește la.......................
Călăreții descalecă după ce............................
Identifică două cuvinte care fac parte din câmpul lexical al bisericii.
Anexa 3

Ștefan cel Mare

Citate Trăsături surprinse

„...se vorbește prin sate despre Măria sa că-i om nu prea mare de stat, însă groaznic când își încruntă sprânceana”
„Alexăndrel-Voivod, purta ca și părintele său, brocart de Veneția, giugiuman de samur și marochinuri”
„călcând atunci în al patruzecilea an al vieții sale”
„avea obrazul ars proaspăt de vântul de primăvară. Se purta ras, cu mustața ușor, cărunțită”
„avea o puternică strângere a buzelor și o privire verde, tăioasă”
„”Vodă făcu semnul creștinesc și sărută Evanghelia”

337
Anexa 4

Ciorchine

Părți de vorbire
Particularități
Textul literar
descriptiv în
proză

expresivitate

Anexa 5
Acvariul sentimentelor

uimire încântare tristeţe amuzament

durere bucurie speranţă
regret
melancolie nedumerire
entuziasm
smerenie surprindere indiferenţă
PROIECT DIDACTIC - ,,CUM SUNT EU”

338
 ,,CUM SUNT EU”

PROF. MANEA SILVIA, ȘCOALA GIMNAZIALĂ „ION BĂNCILĂ”, BRĂILA

Denumirea și contextul activității de învățare

Titlul lecției: ,,Cum sunt eu”
Domeniului tematic: „ AUTOCUNOAŞTERE ŞI STIL DE VIAŢĂ SĂNĂTOS ŞI ECHILIBRAT”
Manualul utilizat: Consiliere și dezvoltare personală, Manual pentru clasa a V-a, Editura C.D.-PRESS
Modalitatea de desfășurare: online
Clasa: a V-a
Profesor: MANEA SILVIA
Competența generală
Adoptarea atitudinilor pozitive faţă de sine şi a unui stil de viaţă sănătos și echilibrat
Competența specifică
Identificarea resurselor şi limitelor personale specifice vârstei
Competențe derivate
-să identifice puntele slabe și punctele tari ale propriei personalități
-să aibă o atitudine pozitivă față de sine și față de ceilalți
Resurse :
Umane : elevii, dirigintele
Materiale : manualul digital, fișe de lucru online, aplicația wordwall.net/resource, fime Youtoube, platforma Kinderpedia
Procedurale : conversatia, explicatia, problematizarea, turul galeriei(virtual)

Scenariu didactic
ACTIVITATEA I
Exercițiu dezgheț : Provocările stimei de sine https://wordwall.net/resource/7029612/provocarile-stimei-de-sine
ACTIVITATEA II
Autoreflecție – fișa de autocunoaștere
Identifică la propria persoană trei puncte tari și trei puncte slabe.
Gândește-te ce ai de făcut să transformi punctele slabe în puncte tari.
Surse media – Puncte slabe, puncte forte(manual digital, ex. 8, pag. 17)
Elevii se oferă voluntar să prezinte fișa de autocunoaștere.
Conștientizează!
Toți elevii din clasă au puncte tari și puncte slabe.
Depinde de fiecare dacă alegem să transformăm punctele slabe în puncte tari.
ACTIVITATEA III
Se explică conceptele de sine, stimă de sine, sinele global, sinele școlar(manual, pag. )
Pe fișa de lucru ai o imagine cu o pisicuță care se uită în oglindă și vede un leu.
339
Pisicuța are o stimă de sine ridicată, iar leul reprezintă puterea interioară, încrederea în forțele proprii.
Stima de sine ridicată se reflectă în sinele global și cel școlar.
Stima de sine se dezvoltă prin:
gândire pozitivă despre propria persoană
relații armonioase cu cei din jur
perseverență pentru a obține ceea ce ne-am propus
Elevii cu o stimă de sine ridicată obțin rezultate școlare foarte bune.
Un exemplu pentru obținerea unor rezultate deosebite sunt sportivii.
Elevii urmăresc filmulețele despre Nadia Comăneci și despre Diana Mocanu și identifică SECRETUL succesului celor două sportive
Nadia Comăneci - O româncă de 10 https://youtu.be/K4yHm_SvUpc
Diana Mocanu - adolescenta care a uimit o lume întreagă în 2000, la Sydney
https://youtu.be/_7Z-MBvL4t4
SECRETUL ACESTOR SPORTIVE:
ÎNCREDEREA ÎN SINE
MUNCA NEOBOSITĂ – PERSEVERENȚA
DORINȚA DE AUTODEPĂȘIRE
ACTIVITATEA IV
Aplicație practică – realizarea unui poster digital despre propria persoană – ex. 6 manual digital, p. 17, care va fi pus la portofoliul digital
Evaluare
Fiecare elev scrie pe un card sub formă de măr o afirmație pozitivă, care să întărească stima de sine. Cardul este dat unui coleg pe care îl alege roata aleatorie și care citește
cardul primit(își scrie numele pe măr).
Merele vor fi agățate în „COPACUL ÎNCREDERII – CLASA a V-a A” (poster digital), care va rămâne în portofoliul digital al fiecărui elev.
Cardurile cu afirmații pot fi folosite pentru a crea o aplicație wordwall.
După ce au făcut turul galeriei, vizionând merele(afirmațiile) expuse în COPACUL ÎNCREDERII, elevii au descoperit că propria persoană și toți colegii de clasă sunt UNICI
ȘI VALOROȘI.
Valorificarea acestei resurse in activitatea de evaluare este foarte importantă pentru că elevii cu o stimă de sine ridicată realizează o autoevaluare și o interevaluare corectă,
reală, se simt motivați să învețe, depășesc cu succes barierele învățării, sunt parteneri cu profesorul în procesul de învățare și evaluare.
Sugestii de adaptare la categorii de elevi în risc
-pentru elevii cu CES: realizarea unor activități/proiecte în parteneriat cu profesorul de sprijin și psihologul școlii, în care să fie implicați și părinții, având ca scop final creșterea
stimei de sine, conștientizarea că fiecare copil este unic și special prin ceea ce poate face(identificarea abilităților și aptitudinilor),pentru ca acești elevi să se integreze în școala
de masa, apoi să-și găsească locul în societate
-pentru elevii care prezintă risc de abandon, întărirea stimei de sine va contribui la evitarea acestui pericol, vor conștientiza că pot și au nevoie să promoveze pentru a urma
traseul educațional pe care și-l doresc – un liceu tehnologic, o școală profesională – pentru a-și găsi locul în societate când vor deveni adulți.
Pentru disciplina ISTORIE
Această activitate poate fi replicată la multe lecții de istorie, unde pot identifica puncte slabe și puncte forte, evoluția și realizările personalităților studiate pe plan universal și
național(din domeniul politic, social, cultural, sportiv). Aplicații: realizarea unei fișe biografice, un interviu, un discurs, pot redacta o scrisoare, un jurnal de impresii.

340
 PROIECT DIDACTIC – PRIMVÃRA

PROFESOR MIHAI DELIA

LICEUL TEHNOLOGIC SPECIAL „ION TEODORESCU” SLOBOZIA

o DATA: 25 aprilie 2018

o ŞCOALA: Liceul Tehnologic Special „Ion Teodorescu” Slobozia
o PROPUNĂTOR: MIHAI DELIA
o CLASA: a V-a A
o ARIA CURRICULARĂ: Limbă şi comunicare.
o DISCIPLINA: Formarea abilitãţilor de comunicare .
o UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: Comunicare oralã şi scrisã.
o SUBIECTUL: Primvãra
o TIPUL LECŢIEI: mixtă
SCOPUL : educarea exprimãrii orale şi scrise în diverse situaţii comunicaţionale.
COMPETENŢE GENERALE:
1. Formarea şi exersarea capacitãţilor de exprimarea oralã ;
2. Utilizarea unui limbaj corect şi coerent prin activitãţi dirijate;
3. Îmbogãţirea vocabularului activ şi pasiv pe baza experienţei dirijate;
COMPETENŢE SPECIFICE:
1. Formeazã oral cuvinte, propoziţii respectând o cerinţã datã;
2. Cunoaşte şi denumeşte noţiuni integratoare: pãsãri, simboluri de primãvarã, flori;
3. Utilizeazã formule corecte de exprimare oralã;
4. Descrie imagini folosind suport sau rãspunzând la întrebãri;
5. Participã verbal şi/sau nonverbal la diferite jocuri didactice şi situaţii de comunicare;
OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
a) cognitive:
OC1. – sã denumeascã simboluri ale primãverii ;
OC2. - să compunã cuvinte cu un sunet sau cu o silabã datã ;
OC3. - să despartã corect cuvinte în silabe ;
OC4. - să ordoneze cuvinte pentru a forma o propoziţie cu sens ;
OC5. - să gãsescã însuşiri pentru cuvinte date ;
OC6. - să formuleze propoziţii cu cuvinte date ;
OC7. - să identifice pluralul unui cuvânt fãrã sã utilizeze terminologia singular –plural ;
OC8. - să descrie o imagine datã folosind propoziţii simple/ dezvoltate ;
OC9. - să completeze propoziţii lacunare (eliptice) ;

341
 OC10. - să citeascã litere, silabe, cuvinte, propoziţii/texte în ritm propriu ;
OC11. - să scrie dupã model, silabe, cuvinte, propoziţii ;
OC12. - să denumeascã flori de primãvarã ;
OC13. - să participe la dialoguri iniţiate de el sau de ceilalţi;
b) afective:
OA1.- să prezinte interes pentru activitate şi dorinţă de afirmare;
OA2.- să participe activ la jocuri;
c) motrice:
OM1.- să mânuiască materialele puse la dispoziţie;
OM2.- să execute mişcări sugerate de imagini, texte sau sarcini cerute de profesor.
STRATEGIA DIDACTICĂ:
RESURSE PROCEDURALE:
Metode şi procedee: explicaţia, conversaţia, dialogul, descrierea, problematizarea, jocul didactic, ciorchinele, observaţia sistematicã, aprecieri verbale, exerciţiul ;
Forme de organizare: individual, pe grupe, frontal.
RESURSE MATERIALE:
RESURSE TEMPORALE: 45 minute
RESURSE UMANE: 9 elevi
RESURSE SPAŢIALE: sala de clasă
6.FORME ŞI TEHNICI DE EVALUARE: observarea sistematică a comportamentului elevilor, evaluarea reciprocă, aprecieri verbale
BIBLIOGRAFIE:
Antologie de texte literare pentru clasele I – IV, vol. I şi II, Editura Aramis, Bucureşti,
Programã şcolarã pentru elevii cu deficienţã mintalã uşoarã şi moderatã la disciplina Lectura literarã, clasele V-VIII, Iaşi, 2005 ;

SCENARIUL DIDACTIC
Conţinutul informaţional al lecţiei
Resurse
Operaţionale

Etapele Forme de
Obiective

instruirii Materiale Evaluare

Desfãşurarea activitãţii Procedurale Organizatorice
didactice

1.Moment Elevii se pregătesc pentru lecţie.

organizatoric Se stabileşte un climat propice desfăşurării lecţiei.
OC1 Elevii vor avea pe bãnci simboluri ale primãverii (flori, crenguţe înflorite, conversaţia simboluri ale
2.Captarea atentiei fructe, etc) pe care le vor denumi, despãrţind în silabe cuvintele, primãverii: flori,
exprimându-se în propoziţii. explicaţia crenguţe înflorite, Frontal individual observaţia
OC2 Se enumerã lunile de primãvarã. legume sistematicã
Elevii vor identifica anotimpul despre care este vorba cu ajutorul exerciţiul
întrebãrilor adresate de cadrul didactic. fişe cu imagini şi
OA1 dialogul text

342
 Vor primi câte o literã, apoi vor fi rugaţi sã le aşeze corespunzãtor pentru fişe litere
a scrie numele lunii în care ne aflãm (aprilie). aprecieri verbale
O13

3. Enunţarea Le voi spune elevilor cã astãzi, la Formarea abilitãţilor de comunicare, se conversaţia

obiectivelor OC3 vor juca, vor vorbi despre primãvarã şi vor învãţa sã se exprime mai bine. euristicã frontal
operaţionale şi a observaţia
subiectului lecţiei sistematicã

5. Dirijarea În prima parte a activitãţii elevii vor exersa exerciţii de dezvoltare a explicaţia
învăţării OC1 auzului fonematic şi de dezvoltarea vocabularului. Astfel, vor fi antrenaţi tablou
în jocul didactic: jocul didactic
OC2 „Tablou de primãvarã”
Apoi elevii vor fi rugaţi sã descrie imaginea, surprinzând caracteristici ale conversaţia puzzle cu imagini activitate frontalã observaţia
OC3 anotimpului şi exprimându-se corect în mod personal. sistematicã
dialogul planşã
OC4
Pe bucãţile unei piese de puzzle sunt scrise sarcini diferenţiate pentru exerciţiul jetoane activitate
OC5 fiecare copil. Dupã realizarea acestora copii vor reconstitui imaginea unui individualã
tablou de primãvarã. marker
OC6 Fiecare elev va rezolva o sarcinã datã, pentru care va piesele unui puzzle descrierea
pe un suport.
OC8 Vor aşeza în ordine piesele pentru a reconstitui imaginea de primãvarã, pe
care o vor descrie.
Pentru fiecare cartonaş completat corespunzãtor elevii vor primi jetoane
OA1 cu silabe pe care le vor citi, le vor aşeza corespunzãtor pentru a descoperi explicaţia
mesajul rândunelelor cãlãtoare: roatã carton activitate frontalã
OA2 „PRI-MÃ-VA-RA E FRU-MOA-SÃ!”, rostind în cor acest mesaj. jocul didactic

OM1 exerciţiul observaţia

Pentru dezvoltarea vocabularului şi exersarea exprimãrii corecte elevii vor activitate sistematicã
OM2 rezolva exerciţii de gãsire a pluralului unor cuvinte în jocul didactic „ conversaţia individualã
Unde s-a oprit roata?”. fişe de lucru
Pe o roatã de carton sunt scrise mai multe cuvinte. Fiecare elev va învârti dialogul diferenţiate
OC7 roata care se va opri la un cuvânt, va spune pluralul acestui cuvânt şi va
OC10 forma o propoziţie cu acesta. exerciţiul flori de
OC13 (Ex.: ghiocel, rândunicã, elev, nor, copac, grãdinã,etc) primãvarã

343
 OA1 descrierea
OA2 Pentru a consolida cunoştinţele elevilor şi în scris aceştia vor primi fişe cu lipici
OM sarcini de lucru în jocul didactic:
„Florile din grãdinã”. pixuri
OC9 Pe cartoane, alãturi de jetoane cu imaginea unor unor flori de primãvarã,
OC10 sarcinile scrise vor fi discutate iar apoi lipite pe desenul de la flipchart.
OC11 Împreunã vor colora cartonaşele şi vor descoperi florile de primãvarã din
OC12 grãdinã şi le vor denumi.
OC13

6. Obţinerea OC9 În continuare elevii vor completa versuri lacunare şi vor le vor citi jocul didactic jetoane flori frontal
performanţei OC10 versurile poeziei în jocul didactic: “Fluturii la flori”. Observarea
OC13 Clasa va fi împãrţitã în douã grupe: fluturi şi flori. Pe fiecare future va fi explicaţia sistematică
OA1 scris un vers lacunar iar pe flori se vor regãsi cuvintele lipsã. jetoane fluturi individual
OA2 Elevii vor face corespondenţa corectã între ele şi vor completa astfel corect conversaţia
OM1 versurile pe care le vor citi în ritm propriu.
OM2 “Cântec de primãvarã” de Şt. O Iosif descrierea

7. Evaluarea OC9 Pentru realizarea evaluãrii orale, cadrul didactic îi provoacã pe elevi la un jocul didactic bagheta frontal Observarea
OC13 nou joc didactic unde aceştia sã-şi exprime sentimente şi cunoştinţe despre sistematică a
OA1 primãvarã. explicaţia comportamentulu
OA2 Cadrul didactic va atinge un elev cu o baghetã în formã de soare şi îl roagã i elevilor
sã spunã la ce se gândeşte când aude cuvântul “primãvarã” dialogul fişe
“Când spun primãvarã mã gândesc la…………” Aprecieri verbale
Profesorul face aprecieri frontale cu privire la modul de participare al aprecierea
8. Încheierea elevilor la lecţie verbală şi scrisã frontal notare
activitãţii

Jocul didactic „TABLOU DE PRIMÃVARA”

SCOPUL: Educarea auzului fonematic, a vocabularului prin antrenarea capacitãţii de exprimare oralã.
SARCINA DIDACTICÃ : Formarea de cuvinte cu un sunet dat, cu o silabã datã, rãspunsuri la întrebãri , ordonarea de cuvinte pentru a forma propoziţii cu sens.
REGULILE JOCULUI : Copii vor extrage o piesã (puzzle) din tabloul care va compune o imagine de primãvarã şi vor rezolva sarcina datã.
MATERIALE DIDACTICE : Tablou, piese (puzzle) care compun imaginea de primãvarã, fişe sarcini, lipici.
INDICAŢII PENTRU ORGANIZAREA ŞI DESFÃŞURAREA JOCULUI:
Cadrul didactic roagã un copil sã extragã o piesã din tabloul de primãvarã. Pe verso este scrisã o sarcinã de lucru pe care elevul o va citi/asculta şi o va rezolva. Cadrul didactic
împreunã cu ceilalţi elevi vor verifica dacã sarcina este corect realizatã, sau îi vor oferi sprijinul necesar. Elevul va lipi imaginea pe tablou pentru a întregi imaginea de primãvarã.
Mesajul pãsãrilor cãlãtoare : „Primãvara e frumoasã !”
SARCINI DE LUCRU:

344
Spune cât mai multe cuvinte cu sunetul „m” (cel puţin trei cuvinte). (Georgiana)
Desparte corect în silabe cuvintele: primãvarã, înfloreşte, copil şi spune câte silabe sunt.(Camelia)
Spune cuvinte cu silaba:
ma________ ; pa______________ ; (Silviu Adam)

Aşeazã cuvintele în ordine pentru a forma o propoziţie .(Ionuţ)

( se întorc, cãlãtoare, Pãsãrile, primãvara )

Gãseşte o însuşire frumoasã pentru : (Stanciu Valentin)

pãsãri …………………….. insecte …………………………………….

flori ……………………….. soare………………………………………..

Formuleazã propoziţii folosind cuvintele: primãvarã, cer, senin .(Silviu)

Andrei ➔ formuleazã propoziţii lacunare

Andrei vorbeşte cu …………
Primãvara, pãsãrile cãlãtoare …………..

Jocul didactic „UNDE S-A OPRIT ROATA”

SCOPUL: ??????/.
SARCINA DIDACTICÃ : Diferenţierea şi enunţarea unor cuvinte, a substantivelor la singular şi la plural, formulând o propoziţie cu sens.
REGULILE JOCULUI : Copii trebuie sã identifice cuvântul la care s-a oprit roata şi vor gãsi pluralul cuvântului formulând propoziţii cu acestea.
MATERIALE DIDACTICE : Un disc cu segmente pe care sunt scrise cuvinte la singular. Pe acest disc este fixat de un ax un alt disc cu un segment lipsã. Prin învârtirea
acestuia se descoperã un cuvânt.
INDICAŢII PENTRU ORGANIZAREA ŞI DESFÃŞURAREA JOCULUI:
Copii sunt aşezaţi în cerc. În timpul jocului se va acorda atenţie formulãrii corecte de cãtre copii a propoziţiilor. Elevii vor primi sprijin din partea colegilor sau a cadrului
didactic.
Sarcini didactice ➔ „FLORILE DIN GRÃDINÔ
Completeazã propoziţiile folosind cuvintele corespunzãtoare.
A sosit anotimpul ……………………………. Zãpada subţiatã de razele soarelui s-a ……………….. Soarele ………………….pãmântul. În livezi ……………………….
înfloresc rãspândind miresme plãcute. …………………… cãlãtoare s-au întors din ţãrile calde şi ciripesc de zor. Un fluture, pictat cu multe culori, zboarã la
……………………….. . Primãvara este atât de …………………………………. .
(încãlzeşte, primãvara, pãsãrile, florile, frumoasã, topit)

Georgiana Camelia Andrei

345
 scrie silabe, cuvinte dupã model pe contur completare cuvinte lacunare
ma_ ma_

masa_ _drei

pri_

flu__raş

PROJET DIDACTIQUE - “LES SAISONS, LES MOIS DE L’ANNEE, LES JOURS DE LA SEMAINE”

PROFESSEUR: STOICA GEORGIA

ÉCOLE: GIMNASIALE ”SF. ANDREI”, SLOBOZIA, IALOMITA

Date:
École: Gimnasiale ”Sf. Andrei”, Slobozia, Ialomita
Classe: la VI-è A, A1-A2
Professeur: STOICA GEORGIA
Sujet: “Les saisons, les mois de l’annee, les jours de la semaine”
Type de leçon: mixte (formation et fixation d’habilités et d’habitudes, acquisition de mots nouveaux)

Compétences générales: (conformément au Curriculum Officiel pour la VI-è classe du Ministère roumain de l`Éducation) :
Développer l’intérêt pour la langue française ;
Comprendre un texte à première vue et enrichir le vocabulaire ;
Former des habilités et des habitudes de communiquer ;
Enrichir les connaissances linquistiques ;
Cultiver la disponibilité et la capacité créatrice des élèves.

Compétences spécifiques:
C1 lire un texte a prémière vue et faire preuve de la compréhension du texte écrit
C2 connaître les saisons, les mois de l’annee, les jours de la semaine;
C3 intégrer le lexique appris dans les contextes ;

346
C4 répondre aux questions posées par le professeur ;
C5 cultiver une attitude sociable et ouverte à un travail collectif et créatif sur la langue francaise ;

Stratégies didactique

Méthodes et procédés: conversation, observation, exercices, explication, jeux;

Moyens et matériels : les cahiers de classe, des photos, des images, fiche de travail ,le video-projecteur, le flip chart;
Formes d’organisation :
Frontale (contrôle et correction du devoir, conversation, explication) ;
Individuelle (travail sur les fiches)
Par groupes (travail sur les fiches)
Durée : 50 minutes
Lieu de travail : la salle de classe
Évaluation : formative (appréciations), orale (conversation), summative (remarques et notes)
Ressources bibliographiques:
*,,Programa scolara pentru predarea limbii franceze – cls. V-VIII- limba moderna 1’’ ( Bucuresti, 2017);
*,,Ghid metodologic de aplicare a programelor de limba franceza- cls. III-VIII’’(C.N.C, editura Aramis, 2000);
*,,Cadre Européen Commun de Référence pour les langues’’ (Unité des Politiques linguistiques, Strasbourg, ed. Didier, 2001);
* Corina Georgescu ,,Didactique du français langue étrangère’’(Ed. Tiparg, 2011);

Scénario didactique
Le contenu informationnel
Les séquences de la leçon La stratégie Observations
L’activité de l’enseignant L’activité des élèves didactique

Mise en train Le professeur salue les élèves et enregistre les absents. L’élève de service donne le nom des conversation
2 min On crée en classe une atmosphère propice au travail. absents. frontale
Les élèves se préparent pour la
classe de français.
Réactualisation des Le professeur demande aux élèves quel a été leur devoir et il corrige Les élèves disent qu’ils ont eu
connaissances acquises les fautes d’orthographe et de prononciation. comme devoir une fiche et de conversation
pendant la classe Le professeur adresse des questions aux élèves pour vérifier la leçon présenter leur saison préférée. explication
précédente qu’ils ont préparé. Ils répondent aux questions posées
10 min par leur professeur.

Eveil de l’attention Le professeur annonce le sujet de la leçon et précise les objectifs. Les élèves sont attentifs aux exposé
2 min Ils leur propose de visionner le texte : « Les saisons » qui décrit les explications du professeur.
saisons.

347
 Puis le prof. propose aux élèves de faire ensemble la comprehension du
texte, par des courts questions.
« Quel est le sujet du texte ? »
« Comment est le temps dans chaque saison ?
« Quels sont les saison de l`année ? »
« Quels sont les mois de l`année ? Et quels sont les mois de chaque
saison ? »
« Quel sont les mois les plus longs ? »
« Quel est le mois le plus court ? »
« Comment est le temps en hiver ? Mais en automne ? Mais en hiver ?
mais au printemps ? »
Le prof. mets toutes sortes de question pour voir si les élèves
connaissent le vocabulaire spécifique pour la leçon.
Fixation des connaissances Le professeur forme quatre groupes d’ élèves, chaque groupe Les élèves travaillent l’exercice sur
32 min representant une saison et chaque groupe ayant leur fée. Il distribue des les fiches. exercice Le professeur veille
fiches de travail. Il donne aux élèves les explications nécessaires pour travail par à ce que tous les
résoudre les exercices. Ils donnent les réponses oralement. groupes élèves travaillent.
On passe à la deuxième fiche de travail,sur le vidéo-projecteur qui Ils travaillent l’exercice sur le vidéo-
contient des exercices avec les mois de l’annee et les jours de la projecteur et en meme temps sur le
semaine, les activités qu`on peut faire dans chaque saison. flip chart..
Puis le prof.demande aux élèves de regarder le tableau. Ils voient là une
carte projétée sur le tableau: la Carte de la France ; sur le bureau il y a Les élèves repondent aux tâches.
des billettes avec la météo pour des différents régions de la France.
Ils doivent choisir un billet, lire le billet et comprendre ce qu`il dit et Ils chantent avec beuaucoup de travail individuel
puis de choisir les signes météo convenables et de les poster au tableau plaisir. correction
sur la carte. collective
Le professeur propose aux élèves de chanter une chanson : Les saisons
. travail individuel
En ce temps les fées présentent une courte strophe pour décrire la Les élèves choisissent une devinette
saison qu`elles représentent. et ils choisissent aussi un copain
Et maintenant c`est le moment pour des devinettes. pour repondre .
La classe finit par le travail par groupes pour réaliser le poster de travail individuel
chaque saison. Les élèves doivent choisir les images convenables pour Le capitaine de l’equipe vient devant
chaque saison, pour chaque groupe et à la fin ils présentent les posters la classe et presente la resultat de travail individuel
en face de la classe. leur travail.
Evaluation de la - évaluation de l’activité collective, par des remarques sur le travail Les élèves écoutent les explications. exposé
performance et l`assurance des élèves, sur les fautes inhérentes ;
du feed-back -coévaluation comme méthode moderne de`évaluation.
2 min

348
 - évaluation de l’activité individuelle, par des notes qui
récompensent les meilleures réponses
Au final le prof. demande aux ses élèves d`apprécier l`activitée par des
émoticons qu`ils doivent les mettre sur le flip chart.
Indication de devoir Le professeur indique le devoir pour la fois prochaine et donne les Les élèves notent le devoir. exposé
2 min explications necessaires.

349
 LESSON PLAN - PRESENT SIMPLE AND ANIMALS

PROFESOR TELE LAVINIA

SCOALA GIMNAZIALA CONTESTI

Name: TELE LAVINIA

Date:8h June 2021
School: Scoala Gimnaziala Contesti
Grade :5th
Level: elementary
Number of students: 22
Unit: Meet the animals!
Topic: Present Simple and animals
Type of lesson: reinforcing the degrees of comparison of the adjectives, revision
Time: 50 minutes
Skills covered: speaking, listening, writing
Competențe specifice vizate/ Specific skills:
1.1.Identificarea sensulu global al unor mesaje si dialoguri uzuale, clar articulate
1.2 Identificarea semnificatiei unor schimburi verbale uzuale si clar articulate, in situatia in care interlcutorul
ofera ajutor pentru a facilita intelegerea
2.1 Prezentarea simple a unei persoane/ a unui presonaj
2.4 Manifestarea disponibilitatii pentru participare la dialog
3.2 Extragerea informatiilor dintr-un text scurt, insotit de ilustratii
Materials: worksheets, blackboard
Teaching techniques: conversation, explanation, reading, game
Assessment activity: the students will be assessed on class participation.
Resources:
A. BIBLIOGARFICAL
Official: The Curriculum for the Secondary Education
metodical: Harmer, Jeremy: The Practice of English Language Teaching
B. HUMAN
1. the student
STAGES OF THE LESSON
ACTIVITY 1 – WARM UP
AIM: - to warm up students
-to create a pleasant atmoshere for learning
METHODS: conversation

PROCEDURE INTERACTION TIMING

-Teacher greets students and has the usual conversation with them. T-SS 2 min.
-Teacher asks questions: Who is absent today?
How are you?
Are you ready for the lesson?
3.T asks the Ss » What was your homework for today? >
(the Ss had to solve exercises )
T checks the homework and students correct mistakes, if necessary.
Ss are asked several questions about weather and their mood. T
corrects their homework (exercise 4 page 109) orally.

ACTIVITY 2 – CHECKING THE PREVIOUS KNOWLEDGE

AIM: to check their previous acquisition
MATERIALS: grammar knowledge, worksheets
METHODS: conversation, game, explanation

PROCEDURE INTERACTION TIMING

350
 - T asks the Ss » Did you have anything to learn for today?
Students tell their topic for today
T starts a game : “Mime game”. Ss are familiar with this kind of revision T-SS
so they feel comfortable using a mime game, to answer to the
colleague’s miming . SS-SS 3 min.
-Teacher starts the activity by giving some students a ticket with what
they have to mime and asks some other children to name it
- Then, the teacher writes them on the board.
- The results of the activity are: the animals and their babies and Present
Simple.

ACTIVITY 3 - LEAD IN

AIM: to introduce the theme of the lesson –Animals and Present Tense Simple
MATERIALS: blackboard, notebooks
METHODS: conversation, writing

PROCEDURE INTERACTION TIMING

T presents in front of the classroom a board with pictures. The Ss are

asked to identify the animals from the pictures. Then the Ss are asked to T-Ss 3 min
come to the board and match the animals with their babies and to write the
name of the babies in the bubbles corresponding to each image.

T writes on the blackboard the sentences:

She walks to school every day
Then T asks the Ss to remember what is the basic present form of common
daily actions:
Expected answer: S+ VERB/-S, -ES(he/ she /it)
T. asks how do we form the negative
Expected answer: S+ DON`T/ DOESN`T+VERB
T asks how do we form a question T-Ss 12 min
Expected answer: DO/ DOES + S+ VERB Ss-T
T. explains that most of the verbs receive” – S” at the third singular
person, only those which end in : -SH, -CH, -SS,-X, -ZZ , -O or c+Y,
receive –ES
T asks students which words from the example indicate the timing of her
work?
Expected answer: “ every day”, and writes some other adverbs : every
day/ week/month/year/morning/night/ often/always/ usually/ never
/sometimes
T asks for what actions do we use this tense?
For habits, repeated actions, general truth, instructions or directions.

Activity 4 ORAL PRACTICE

AIM: To use correctly grammar in different communicational situations

MATERIALS: crossword puzzle
METHODS: explaning, writing, conversation

PROCEDURE INTERACTION TIMING

T asks the Ss to look at a picture. Example of conversation: T-Ss

T sets students into groups and delivers each group a worksheet with a
crossword puzzle and asks them to solve it. Each group appoints a leader 5 min
to read loudly the solution.

351
 Ss-T

Activity 5 READING COMPREHENSION

AIM: to practice reading comprehension and answer the questions

MATERIALS: worksheets.
METHODS: explaning, writing

PROCEDURE INTERACTION TIMING

The T gives the Ss handouts with a text and asks the Ss to read the text
from the handout and answer the questions. T-Ss 5 min
Ss-Ss
After they finish, they are asked to read them loudly and teacher give
the feedback.

Activity 6 WRITTEN PRACTICE

AIM: Consolidation
MATERIALS: worksheets.
METHODS: explaning, writing

PROCEDURE INTERACTION TIMING

T asks the Ss to have a look at the following exercises and to complete

them on their handouts. Ss solve the task and after that, they are asked to T-Ss 18 min
read the sentences and correct if necessary. Ss-T

Activity 7 HOMEWORK ASSIGNMENT

AIM: to set homework

MATERIALS: the textbook
METHODS: conversation, explanation
PROCEDURE INTERACTION TIMING

Teacher makes general apppreciation on the class and marks some

students that made themselves evident during the lesson time. T – Ss. 2 min.
As a homework students will have to talk about their daily routine.

PRESENT SIMPLE REVISION

Write the 3rd person of the verbs . Then find them hidden in the puzzle.

Cry ……………… play …………………

Drink …………….. ride …………………
Eat ……………….. run ………………….
Fly ………………. spy …………………
Give …………….. teach ………………

352
Kiss ……………. watch……………..

W G I V E S R V J T

A Z D B A M I X P E

T Y R U T G D F L A

C R I E S L E L A C

H U N Q C B S I Y H

E N K A S P I E S E

S S S O K I S S E S

Read the following text, then answer the questions:

Hi! I`m Steve and I`m thirteen years old.

I live a long way from school and my school friends don`t live near me.
From Monday to Friday I only see my friends at school. I have got four very good friends at school and
sometimes one or two of them come and stay at my house at the weekend. We usually talk for hours and go to
bed very late.

I love doing sports at school but I hate athletics. I go to two karate classes a week . I`ve got two brothers so I
never get lonely.

What`s his name?

…………………………………………………….
How old is he?
……………………………………………………..
Does he live near school?
…………………………………………………….
How many good friends has he got?
…………………………………………………….
Does he like doing sport?
………………………………………………………
How often does he have karate classes?
………………………………………………………….

III.Complete the blanks with the negative or the interrogative form of the Present Simple of the verbs in
brackets.

________________________ (you / drink) coffee every day?

The moon ________________________ (go) round the earth.

Oil and water ________________________ (not / mix).

She ________________________ (play) tennis once a week.

353
He ________________________ (enjoy) music.

She ________________________ (not / work) in a bank.

I ________________________ (not / go) to the cinema often.

How often ________________________ (he / cook)?

A: How do I get to the museum? B: You ________________________ (go) along this road to the end.

________________________ (he / study) French?

354
355
356
MIME A MONKEY

MIME BRUSH YOUR THEET H

PROIECT DIDACTIC - CONSTRUCȚIILE IMPERSONALE

PROF. NAGY IOANA VERONICA

LICEUL TEHNOLOGIC AGRICOL „ALEXIU BERINDE” SEINI, MARAMUREȘ

Clasa: a VIII-a
Disciplina: Limba şi literatura română
Aria curriculară: Limbă și comunicare;
Unitatea de învățare: U 2 Cum sunt ceilalți?
Titlul lecţiei: Construcțiile impersonale
Text suport: „ Nervi de toamnă” de George Bacovia
Tipul lecţiei: predare-învățare-evaluare/formare de deprinderi și abilități;
Competența generală 4: Utilizarea corectă, adecvată și eficientă a limbii în procesul comunicării orale și scrise;
Competențe specifice:
4.3 Analizare elementelor de dinamică a limbii, prin utilizarea achizițiilor de sintaxă, morfologie, fonetică lexic
și semantică prin raportare la limbile moderne;
4.4 Valorificarea relației dintre normă, abatere și uz în adecvarea strategiilor individuale de comunicare;

357
Metode de predare – învățare: conversație euristică, audiție YouTube, brainstorming, metoda cadranelor (verbe
personale – eul liric, verbe impersonale – cadrul natural dezolant), lucrul cu manualul;
Mijloace de învățământ: manual sau manual digital, calculator conectat la Internet;
Forme de organizare a activității: online, sincronă, frontală și individuală;
Competențe derivate/Obiective operaționale:
La sfârșitul lecției elevii vor fi capabili:
Să identifice verbele și construcțiile verbale impersonale și rolul acestora în comunicare;
Să transforme verbe și construcții verbale personale în verbe și construcții verbale impersonale;
Să sesizeze conexiunea dintre literatură și elementele de construcție a comunicării;
Să redacteze diverse tipuri de texte în care să folosească verbe și construcții verbale impersonale;
să manifeste interes şi curiozitate faţă de actul comunicării/lecturii.
EVALUAREA: observarea sistematică, evaluarea orală, test de evaluare formativă;
SCENARIU DIDACTIC
Evocare
Se realizează cu ajutorul unei audiții: Nervi de toamnă de George Bacovia (YouTube). Li se cere elevilor să
identifice posibile motive pentru această alegere (brainstorming).
George Bacovia - Nervi de toamnă

E toamnă, e foşnet, e somn...

Copacii, pe stradă, oftează;
E tuse, e plânset, e gol...
Şi-i frig, şi burează.
Amanţii, mai bolnavi, mai trişti,
Pe drumuri fac gesturi ciudate –
Iar frunze, de veşnicul somn,
Cad grele, udate.
Eu stau, şi mă duc, şi mă-ntorc,
Şi-amanţii profund mă-ntristează -
Îmi vine să râd fără sens,
Şi-i frig, şi burează.

Realizarea/Configurarea sensului

Se realizează lectura expresivă a poeziei și li se cere elevilor să completeze cadranele următoare:

Fişă de lucru

ECHIPA NR.1 ECHIPA NR.2

Subiect +verb personal Subiect +verb impersonal
Copacii oftează E toamnă
Amanții fac (gesturi ciudate) E foșnet
Frunze cad fericire veselie E somn
Eu stau E tuse
Mă duc E plânset
Mă-ntorc e somn
Amanții (mă) întristează iubire i frig
Să râd burează
(îmi) vine
I frig
nepăsare
burează

Sentimente, stări sufletești, sugestii Sentimente, stări sufletești, sugestii

Tristețe, dezolare, confuzie, nevroză

358
 Apropierea iernii, boala, disperarea, amorțirea,
moartea

PROIECT DIDACTIC - DRAGOSTEA FATA DE APROAPELE- PILDA

SAMARINEANULUI MILOSTIV

PROFESOR ION MARIAN

ȘCOALA GIMNAZIALĂ ,,SF. ANDREI”, SLOBOZIA, IALOMIȚA

Unitatea de învăţământ:
Clasa: a V-a D
Disciplina: Religie ortodoxă
Subiectul lecţiei: Dragostea fata de aproapele- Pilda Samarineanului milostiv-
Tipul lecţiei: de comunicare/insusire de noi cunostinte
Durata: 50 min.
Scopul lecţiei: însuşirea unor învăţături date de Mântuitorul Iisus Hristos, în vederea consolidării
comportamentului moral-religios; educarea elevilor în spiritul filantropiei creştine.
Competenţe generale:
Cunoaşterea şi iubirea lui Dumnezeu ca fundament al mântuirii şi desăvârşirii omului;
Utilizarea adecvată a limbajului din sfera valorilor religioase în diferite contexte de comunicare;
Manifestarea valorilor şi a cunoştinţelor religioase în propriile atitudini şi comportamente;
Aplicarea învăţăturii de credinţă în viaţa personală şi a comunităţii.
Competenţe specifice:
Identificarea, în pildele studiate, a modalităţilor de relaţionare cu Dumnezeu ;
Comunicarea clară şi corectă a conţinutului şi mesajului moral-religios din textele studiate;
Identificarea învăţăturilor morale care se desprind din pildele Mântuitorului;
Aplicarea modelului de comportament al Samarineanului milostiv în relaţiile cu persoanele de alte credinţe şi
convingeri.
Competenţe derivate:
La sfârşitul activităţii didactice, elevii vor fi capabili de:
1 – să prezente corect a conţinutul Pildei Smarineanului milostiv, in urma lecturii pericopei evanghelice de la
Matei XXV, 1-13;
2 – să explice simbolurile din pildă (tâlharii, omul căzut, preotul, levitul, untdelemnul, vinul, casa de oaspeţi,
gazda, cei doi dinari);
3 – sa explicice intelesul crestin al cuvantului „aproapele”, in urma aprofundarii continutului Pildei
Samarineanului milostiv;
4 – să enumere faptele de milostenie ce pot fi săvârşite de ei;
5 – să precizeze învăţăturile date de Iisus Hristos, învăţătorului de lege, prin această pericopa evanghelica de la
Matei XXV, 1-13.
2
 Strategia didactică
Metode şi procedee: conversaţia, explicaţia, lectura, conversatia catehetica si euristica, exerciţiul, dramatizarea,
prelegerea cubul, asocierea.
Mijloace de învăţământ: Biblia, harta Ţării Sfinte, video-proiector, prezentare power-point, ravas, fise, obiecte(
icoana, mir, manecute de la vesminte preotesti, macheta de Biserica.
Forme de organizare a activităţii elevilor: activitate frontală, individuală şi de grup.
Resurse:
Oficiale:
Programa şcolară pentru disciplina Religie, clasa a V-a;
Planificare calendaristică orientativă;
Proiectarea unităţii de învăţare: Iisus Hristos – Învăţătorul desăvârşit
Bibliografice:
Biblia sau Sfânta Scriptură, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti,
2008;
Cucoş, Constantin, Educaţia religioasă, Editura „Polirom”, Iaşi, 1999.
Muha Camelia, Caiet de religie creştin-ortodoxă pentru clasa a V-a, Editura „Sf. Mina”, Iaşi, 2009.
Şebu, Pr. Prof. Univ. Dr. Sebastian, Metodica predării religiei, Editura „Reîntregirea”, Alba Iulia, 2000.

SCENARIUL DIDACTIC

Nr. Etapele Co- Timp Conţinutul instructive-educativ Metode Mijloac Forme de Evaluare
Crt. lectiei mp. (min.) Activitatea profesorului/activitatea şi e de organizare
sp./ elevilor procede invăţă-
e mânt

Momentul 5 min. Salutul „Hristos a inviat! Adevarat a Convers Tropar Activitae Observaţi
Organiza- inviat!” a-tia ul frontala a
toric Rugǎciunea -Troparul Învierii Intonare Invierii sistematic
Pregătirea clasei şi a materialelor ă
necesare.
Captarea 5 min. Elevii vor primi un ravas (anexa nr.1) Exerciti Ravasu Activitate
atentiei care contine un singur cuvant u de l pe echipe Aprecieri
“Romania”, numele tarii noastre. Ii voi spargere verbale
ruga sa descopere o sintagma si un alt a ghetei
cuvant nou folosind literele din
C1 cuvantul “Romania”.
Sunt receptate răspunsurile corecte:
“Om in Rai” si “armonie”.
Le voi cere elevilor sa prezinte Explicat
modalitati de dobandire a Raiului. Apoi ia
le explic ca aceasta intrebare I-a fost
adresata si Mantuitorului de un
invatator de lege ce a vrut sa afle cum
poate mostenii viata de veci, Raiul.
Precizarea 2 min. Astazi, in cadrul orei vom afla Expuner Activitate Aprecieri
titlului și a impreuna raspunsul Mantuitorului in e frontala verbale
competenț cadrul lectiei: Dragostea fata de
elor aproapele- Pilda Samarineanului
urmărite milostiv-
Voi explica elevilor ce vor descoperi
parcursul lectiei: C1, C2, C3, C4, C5.
Prezentare 5 min. Voi intreba elevii: Ce este o pilda. Convers Activitate Observaţi
a Elevii ofera răspunsul. atia frontala a
materialulu Se realizeaza lectura :“Pilda euristica Sfanta sistematic
i stimul Samarineanului milostiv” . Sriptur ă
Lectura a

3
Prezentare C1 Lecția propriu-zisă începe printr-o
a noului 12 discuție referitoare impotanta ajutorului
conţinut şi min. oferit de samarinean „celui cazut intre
dirijarea talhari”. Apoi voi explica elevilor cine
învăţării sunt samarinenii: locuitori ai Samariei Preleger
(care erau tot evrei) care în timpul e Prezent Activitate Observaţi
robiei babilonice s-au amestecat cu are frontala a
străinii. De aceea, erau consideraţi de power sistematic
către iudei, ca fiind necuraţi. Explicat point ă
Activitatea va continua cu expunerea ie
conjuncturii/contextului zicerii pildei
de catre Mantuitorul Hristos.
Apoi voi merge pe firul narativ al
pildei, evidentiind personajele si
actiunea acesteia.
Urmeaza explicarea: cuvintelor si
expresiilor simbol din pilda.:
-“cel cazut intre talhari”;
- “talharii”;
- “levitul”;
- “preotul mozaic”;
- “Samarineanul”;
-“untdelemnul”;
- “vinul”;
-“casa de oaspeti”,
-“gazdele”;
- “doi dinari”;
- “promisiunea Samarineanului ca se va
intoarce si ca va plati daca se mai
cheltuie ceva”.
Fixarea și 6 min Voi imparti clasa in sase grupe, Explicat Metoda Activitate Aprecieri
sistematiza aferente celor sase fatete ale cubului. ia cubului pe grupe verbale
rea C1 Fiecare fateta a cubului are o cerinta
cunoștințel C3 diferita:
or C2 Descrie comportamentul
C3 “Samarineanului” manifestat asupra
“celui cazut intre talhari”.
C5 Compara fapta “Samarineanului” cu
faptele “levitului si a preotului
mozaic”.
C1 Asociaza cuvintele simbol “vinul si
untdelemnul”cu Sfanta Taina a
Maslului si cu Sfanta Taina a
Impartasaniei.
Indica fapta buna savarsita de
Samarinean.
Analizeaza comportamentul
invatatorului de lege.
Argumenteaza/comenteaza afirmatia:
Orice om de pe pamant este aproapele
nostru!
Asocierea, C5 7 min. Voi împartii elevii în grupe, apoi Dramati Sfanta Activitate Aprecieri
generalizar voi anunţa ca vom dramatiza pilda, apoi za Scriptu pe grupe verbale
ea, fiecare personaj-elev-, va fi asociat de re ra
aplicarea alt elev ce nu a participat direct la
dramatizare cu explicatia simbolistica,
care va fi aleasa din mai multe fise,
obiecte. Asocier Fise/
Voi prezenta sarcinile de lucru: e obiecte
prima grupa de elevii va interpreta
pilda si a doua va realiza asocierile.

4
 Vom finaliza activitatea cu
indemnul Mantuitorului „Mergi si fa si
tu asemenea!”
Aprecierea 4 min. Voi face aprecieri asupra desfăşurării Explicat Activitae Aprecieri
activităţii lecţiei, voi nominaliza elevii care au ie frontala verbale
participat activ la oră. Post-it
Voi imparti post-it note elevilor note
rugandu-i sa deseneze o fata vesela,
trista sau indiferenta in functie de cum
apreciaza lectia/ demersul didactic.
Post-it-urile vor fi lipite pe table.
Încheierea 4 min. Le multumesc elevilor pentru Convers Activitate
activității participare. a-tie frontala
Rugǎciunea -Troparul Învierii
Salutul „Hristos a inviat! Adevarat a
inviat!”

5
Din tabelul rezultat reise importanța verbelor personale, respectiv impersonale în sugerarea unor sentimente, stări sufletești precum și în determinarea perspectivei subiective
sau obiective într-un text dat.
Se prezintă tipurile de verbe și de construcții impersonale cu exemple și se constată ponderea lor diferită în textul literar, respectiv nonliterar.

Reflecția
Elevii rezolvă testul de verificare a cunoștințelor propus de voxvalachorum.ro test - construcțiile impersonale (pentru o evaluare externă, obiectivă) și apoi completează
următorul jurnal reflexiv:

Folosesc verbe personale când vorbesc despre/cu....

Folosesc verbe/construcții verbale impersonale când....

Tema pentru acasă:

Inventează o rețetă a unui desert preferat în care să folosești cât mai multe verbe și expresii verbale impersonale. Posteaz-o pe acest padlet pentru a putea fi citită și de colegii
tăi.

subiect+verb personal Subiect +verb impersonal Sentimente Sugestii/simboluri

Copacii oftează E toamnă Tristețe, dezolare Apropierea iernii/morții
E foșnet
E somn
E tuse boala
E plânset
e somn
i frig
burează
Amanții fac (gesturi Detașare, uitare absurd
ciudate)
Frunze cad
Eu stau Eu liric dezorientat, viață
Mă duc confuz
Mă-ntorc
Amanții (mă) întristează
Să râd (îmi) vine nevroza Absurd, final, moarte.
I frig
burează

363
 PROIECT DIDACTIC - CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU

PROF. RADU JULIETA MARIOARA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ ,, IONEL PERLEA,, OGRADA, IALOMIȚA

PROIECT DIDACTIC
Unitatea de învăţământ: Scoala Gimnaziala,, Ionel Perlea,, Ograda, Ialomița
Disciplina: Religie ortodoxă
Profesor: Radu Julieta Marioara
Clasa: a VIII-a
Unitatea de învăţare: Iubirea lui Dumnezeu si răspunsul omului
Titlul lecţiei: Cuvantul lui Dumnezeu,lumina pentru oameni
Tipul lecţiei: însuşire de noi cunoştinţe.
Scopul lectiei: Însușirea unor invățături date de Mântuitorul Hristos, în vederea consolidării comportamentului
moral-religios
Competenţe generale:
C.G.3 . Manifestarea valorilor şi a cunoştinţelor religioase în propriile atitudini şi comportamente
C.G.4. Cooperarea cu ceilalţi în rezolvarea unor probleme teoretice şi practice în cadrul diferitelor grupuri
Competenţe specifice:
3.3 Explicarea mesajului cuvântului Mântuitorului
4.1 Argumentarea importanţei conlucrarii omului cu Dumnezeu în vederea mântuirii
Competenţe derivate: La sfarsitul orei elevii:
C1. relateaza, pe scurt, unde se gaseste cuvantul lui Dumnezeu;
C2 identifica cele doua parti ale Sfintei Scripturi;
C3 formulează învăţături morale, desprinse din Sfanta scriptura si sfanta Traditie
C4 prezinta modalitati concrete de implinire a invataturilor din Sfanta Scriptura
Strategia didactică:
1. Metode şi procedee: povestirea, conversaţia, explicaţia, exerciţiul, observarea dirijată, problematizarea,
lectura, argumentarea, meditaţia religioasă, jocul didactic.
2. Mijloace de învăţământ:Manualul de religie, Biblia, fişe de lucru, imagine cu Sfanta Scriptura, laptop, video-
proiector
3. Forme de organizare a activităţii elevilor: activitate frontală, individuală, in perechi şi pe grupe.
Resurse 1. Oficiale : Programa şcolară pentru disciplina Religie, clasa a VIII-a;
Planificarea calendaristică orientativă;
Proiectarea unităţii de învăţare: Trăirea învăţăturii creştine
2. Temporale: număr de lecţii: 1; durata: 50’.
3. Bibliografice: Biblia sau Sfânta Scriptură , Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe
Române Bucureşti, 1992.
Parabolele şi învăţăturile Domnului nostru Iisus Hristos, Ed. Vestala, Bucureşti,
1998.
Cucoş, C–tin, Psihopedagogie pentru examenele de definitivat şi grade didactice, Editura
Polirom, Iaşi, 1998.,
Muha, Camelia, Caiet de Religie creştin–ortodoxă pentru clasa a VIII–a, Editura “Sf. Mina”,
Iaşi, 2002.
Şebu, Pr. Prof. Univ. Dr. Sebastian, Metodica predării religiei, Editura “Reîntregirea”,
Alba–Iulia, 2000

Nr. Etapele C.S. Timp Activitatea Activitatea Metode şi procedee Mijloace.

crt lecţiei profesorului elevului de
învăţă
mânt
1 2 3 4 5 6 7 8
1. Moment 1’ Salutul Rugăciune. Notarea Salutul.Rugăciune
organizatoric absenţelor Pregătirea pentru începerea lecţiei Pregătirea pentru lecţie

364
2. Pregătirea Unde gasim cuvantul lui Dumnezeu?Ce fac In Sfânta ScripturaMerg la Conversaţia
elevilor pentru 1’ oamenii ca sa asculte cuvantul lui Biserica ,citesc Biblia. Elevii explicaţia
receptarea Dumnezeu?Despre lumina cuvantului lui asculta
noilor Dumnezeu vom vorbi si noi astazi.
cunoştinţe
Anunţarea Se anunţă şi se scrie pe tablă titlul Elevii scriu data şi titlul Explicaţia
3. titlului şi a 2’ lecţiei : Cuvântului lui Dumnezeu,lumina lecţiei pe caiete, apoi ascultă
competențelor pentru oameni.Se precizează competențele explicaţiile profesorului.
lecţiei, în termeni accesibili elevilor.

4. Comunicarea 10’ Se prezinta copiilor importanta omului in Elevii ascultă cu atentie. Explicaţia Biblia
noilor contextul creatiei.-Profesorul prezinta elevilor
cunoştinţe C.S. 1 izvoarele cuvantului lui Dumnezeu.(Sfanta
Scriptura si Sfanta Traditie)Se citeste elevilor
C.S.2 Pilda semanatorului care vorbeste despre
Cuvântul lui Dumnezeu.
5. “ Ieşit-a semănătorul să semene sămânţa sa.
Şi semănând el, una a căzut lângă drum şi Lectura Imagi ne
a fost călcată cu picioarele şi păsările cu Pilda
cerului au mâncat-o. semă
6. Şi alta a căzut pe piatră, şi, răsărind, s-a nătoru lui
uscat, pentru că nu avea umezeală.
7. Şi alta a căzut între spini şi spinii, crescând
cu ea, au înăbuşit-o.
8. Şi alta a căzut pe pământul cel bun şi,
crescând, a făcut rod însutit. Acestea Laptop
zicând, striga: Cine are urechi de auzit să Elevii privesc imaginea şi
audă. identifică elementele-simbol.
9. Şi ucenicii Lui Îl întrebau: Ce înseamnă Observarea dirijată Video-
pilda aceasta? proiector
10.El a zis: Vouă vă este dat să cunoaşteţi
tainele împărăţiei lui Dumnezeu, iar
celorlalţi în pilde, ca, văzând, să nu vadă şi,
auzind, să nu înţeleagă.
11.Iar pilda aceasta înseamnă: Sămânţa este
cuvântul lui Dumnezeu.
12.Iar cea de lângă drum sunt cei care aud,
apoi vine diavolul şi ia cuvântul din inima
lor, ca nu cumva, crezând, să se
mântuiască.
13.Iar cea de pe piatră sunt aceia care, auzind
cuvântul îl primesc cu bucurie, dar aceştia
nu au rădăcină; ei cred până la o vreme, iar
la vreme de încercare se leapădă.
14.Cea căzută între spini sunt cei ce aud
cuvântul, dar umblând cu grijile şi cu
bogăţia şi cu plăcerile vieţii, se înăbuşă şi
nu rodesc.
15.Iar cea de pe pământ bun sunt cei ce, cu
inimă curată şi bună, aud cuvântul, îl
păstrează şi rodesc întru răbdare.”
Se prezintă imaginea reprezentând această
pildă.

365
5. Fixarea şi 18’ Profesorul intreaba care sunt cele doua Elevii ascultă şi rezolvă Jocul didactic Fişe de
sistemati zarea izvoare ale revelatiei sarcinile de lucru. lucru
cunoştinţelor dumnezeiesti?Simbolurile din pildă se Elevii rezumă
sistematizează pe tablă astfel:Semănătorul – conţinutul Elevii rezolvă
Dumnezeu ; Sămânţa – Cuvântul lui sarcinile de lucru. Fişă de
Dumnezeu.Păsările care au mâncat seminţele Elevii rezolvă sarcinile de Povestirea lucru
– îngerii răi. Locurile în care au căzut lucru.
seminţele – oamenii. Se cere elevilor să Elevii prezintă şi argumentează Exerciţiul
rezume conţinutul pildei, completand spatiile răspunsurile date.Elevii rezolvă Exerciţiul Joc didac
lacunare din fisa. (v. Anexa ) si sa completeze sarcinile de lucru. Conversaţia tic
un rebus. Se cere elevilor să rezolve exerciţiile
de pe fişa de lucru:1. Găsiţi câte o însuşire
CS1 pentru fiecare din cele patru categorii de
oameni amintite simbolic în pildă, stabilind
CS2 corespondenta intre cele doua coloane:
Coloana A: locul de lângă drum , locul Fişă de
pietros, locul dintre spini, pământul lucru
bunColoana B : oamenii superficiali,
/indiferenti, dezinteresati, , coplesiti de griji, Fişă de
buni lucru
• 2. Identificaţi “spinii”ce-i împiedică pe
oameni să asculte şi să împlinească în viaţa de
zi cu zi Cuvântul lui Dumnezeu ( barand cu o
linie orizontala ) si “roadele” pe care le aduce
o persoană care ascultă şi împlineşte Cuvântul
lui Dumnezeu ( incercuindu-le ) - banii,
mândria, Iubirea de aproape, milostenia,
înţelepciunea, răbdarea, blândeţea, invidia,
nepasarea etc. Se discută însuşirile găsite de
elevi.Se discută cu elevii variantele găsite. Se
cere elevilor sa gaseasca finalul potrivit pentru
doua povestiri, avand in vedere pilda studiata
si explicatiile alaturate. ( v. Anexa 2 )
6. Asocierea CS4 4’ Se solicită elevilor să găsească conexiuni Elevii dau variante de Conversaţia
între Pilda semănătorului şi viaţa lor de răspunsuri.
şcolari. Observaţie Profesorul îi ajută cu
următoarele întrebări: Ascult şi împlinesc
Cuvântul lui Dumnezeu? Ce fac pentru
aceasta? Îl iubesc pe Dumnezeu şi pe
aproapele, sunt blând, răbdător, milostiv? Mă
las copleşit de micile mele plăceri zilnice (TV,
calculator)? Se cere elevilor să mediteze şi să
precizeze care din cele patru locuri în care a
căzut sămânţa reprezintă sufletul lor.
Profesorul intervine cu întrebări suplimentare
şi îi conduce spre următoarele
asocieri: Semănătorul –
învăţătorul(profesorul, părinţii) Sămânţa –
învăţăturile primite la şcoală ,
acasă). Pământul – categorii de elevi, copii
7. Generalizarea CS3 1’ Se cere elevilor să formuleze învăţături Elevii formulează învăţături Conversaţia
folositoare. folositoare:Să ascultăm şi să
împlinim Cuvântul lui
Dumnezeu! Sa “plivim” spinii
din sufletele noastre
8. Aprecierea 1’ Se fac aprecieri generale şi individuale, Elevii ascultă aprecierile
activității privind pregătirea elevilor pentru lecţie cât şi profesorului.
elevilor implicarea în predarea noilor cunoştinţe.Se
notează elevii care au participat la lecţie.

366
9. Precizarea şi 1’ Pornind de la cuvantul „ semănătorul”, Elevii notează tema pe caiete. Explicaţia
explicarea temei realizeaza un acrostih .
10. Încheierea 1’ Rugăciunea. Salutul. Rugăciunea.Salutul.
activităţii
1. Grâul căzut între _ _ _ _ _ este cel care aude cuvântul, dar grija acestei lumi înăbuşă cuvântul şi îl face
neroditor.
2. Cea semănată între _ _ _ _ _ _ este cel care aude cuvântul şi îndată îl primeşte cu bucurie, dar nu are rădăcină
în sine, ci ţine până la o vreme, apoi se leapădă.
3. Grâul semănat în _ _ _ _ _ _ bun este cel care aude cuvântul, îl înţelege şi face roadă.
4. Precum _ _ _ _ _ _ _ _ mănâncă seminţele de pe drum, tot aşa cel viclean răpeşte învăţătura de la cel ce nu
înţelege.
5. … dar spinii au crescut şi le-au _ _ _ _ _ _ _ _ _.
6. Acesată povestioară se numeşte pildă sau _ _ _ _ _ _ _ _.
7. Sămânţa simbolizează _ _ _ _ _ _ _ _ lui Dumnezeu.
8. El a nimicit plantele crescute printe pietre.
9. Seminţele căzute pe pământ bun, crescând, au adus _ _ _ _ _.
10. Primele seminţe au căzut pe _ _ _ _.
11. Solul la care se referă parabola este _ _ _ _ _ mea.

Anexa

5. Ieşit-a semănătorul să semene sămânţa sa. Şi semănând el, una a căzut lângă drum şi a fost călcată cu picioarele
şi păsările cerului au mâncat-o.
6. Şi alta a căzut pe piatră, şi, răsărind, s-a uscat, pentru că nu avea umezeală.
7. Şi alta a căzut între spini şi spinii, crescând cu ea, au înăbuşit-o.
8. Şi alta a căzut pe pământul cel bun şi, crescând, a făcut rod însutit. Acestea zicând, striga: Cine are urechi de
auzit să audă.
9. Şi ucenicii Lui Îl întrebau: Ce înseamnă pilda aceasta?
10. El a zis: Vouă vă este dat să cunoaşteţi tainele împărăţiei lui Dumnezeu, iar celorlalţi în pilde, ca, văzând, să
nu vadă şi, auzind, să nu înţeleagă.
11. Iar pilda aceasta înseamnă: Sămânţa este cuvântul lui Dumnezeu.
12. Iar cea de lângă drum sunt cei care aud, apoi vine diavolul şi ia cuvântul din inima lor, ca nu cumva, crezând,
să se mântuiască.
13. Iar cea de pe piatră sunt aceia care, auzind cuvântul îl primesc cu bucurie, dar aceştia nu au rădăcină; ei cred
până la o vreme, iar la vreme de încercare se leapădă.
14. Cea căzută între spini sunt cei ce aud cuvântul, dar umblând cu grijile şi cu bogăţia şi cu plăcerile vieţii, se
înăbuşă şi nu rodesc.
15. Iar cea de pe pământ bun sunt cei ce, cu inimă curată şi bună, aud cuvântul, îl păstrează şi rodesc întru răbdare.

367
 IV. ÎNVĂȚĂMÂNTUL LICEAL

PROIECT DIDACTIC - « ION » DE L. REBREANU – CARACTERIZAREA

PERSONAJULUI PRINCIPAL

PROF. ANTON MÃDÃLINA

COLEGIUL ECONOMIC CÃLÃRAŞI

Elemente de identificare
Data : 8.11.2020
Clasa : a X – a A
Profesor : Mădălina Anton
Obiectul : Literatura română
Subiectul : « Ion » de L. Rebreanu – caracterizarea personajului principal
Tipul lecţiei : de interpretare a semnificaţiei acţiunilor personajului principal.
Competenţe specifice:
1. Folosirea instrumentelor de analiză stilistică şi structurală a diferitelor texte literare;
2. Argumentarea în scris sau orală a propriilor opinii asupra unui text literar;
3. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea şi receptarea mesajelor în diferite situaţii de
comunicare.
Competenţe derivate :
1. Identificarea şi analizarea trãsãturilor personajelor caracterizate;
2. Interpretarea semnificaţiei acţiunilor personajelor caracterizate;
3. Identificarea relaţiilor dintre personajele roamanului şi interpretarea acestora;
4. Identificarea temei romanului studiat;
5. Exprimarea unei judecăţi de valoare prin mijloace lingvistice adecvate;
6. Aplicarea conceptelor operaţionale în studiul textului epic.
Strategii didactice :
Metode şi procedee :
conversaţia euristică, analiza literară, problematizarea, procesul literar.
Forme de organizare a activităţii elevilor :
frontal, individual, pe grupe.
Mijloace de învăţare :
Fişe cu desfãşurarea procesului literar,
Fişe cu citate semnificative,
Prezentare Power Point,
L. Paicu – “Literatura română”(eseul), cap. “Romanul obiectiv”, ed. Art, Bucureşti;
A. Costache – “ Limba şi literatura românã – portofoliul elevului”, ed. Art.

Etapele lecţiei
Organizarea clasei : ( 1’)
notarea absenţelor;
pregătirea elevilor pentru ora de literatură.

Actualizarea cunoştinţelor ( 5’)

Profesorul discută cu elevii despre cunoştinţele dobândite de ei în orele anterioare. Profesorul le adresează
întrebări, iar aceştia răspund.
Profesorul îi întreabã pe elevi despre primele încercãri literare ale scriitorului. Elevii observã cã nuvelele
lui L. Rebreanu precedã creaţia romanescã a prozatorului, cã se creeazã punţi de legãturã între nuvele şi roman,
cel din urmã valorificând idei şi personaje din nuvele. Primele producţii literare ale lui L. Rebreanu pot fi
considerate exerciţii în vederea elaborãrii primului roman românesc autentic. Elevii mentioneazã cã nuvele ca
“Proştii”, “Rãfuiala”, “Ruşinea”, “Catastrofa”, reprezintã un exerciţiu necesar şi premergãtor pentru scrierea
romanelor.
Li se cere elevilor sã vorbeascã despre geneza romanului “Ion”.
Ĩn primul rând, romancierul mãrturiseşte cã a fost impresionat de o scenã surprinsã la hotarul satului
Prislop, când un ţãran s-a aplecat şi a sãrutat pãmântul “ca pe o ibovnicã”. Scena i s-a întipãrit în minte, l-a uimit,
368
l-a obsedat şi a fost fixatã în desfãşurarea epicã a romanului. Ĩn al doilea rând, Rebreanu a reţinut o întamplare
petrecutã în sat: un ţãran înstãrit şi-a bãtut unica fiicã, pe Rodovica, pentru cã a greşit “cu cel mai becisnic flãcãu
din sat”. Dacã fata ar fi greşit cu un flãcãu înstãrit, ţãranul ar fi gãsit mijlocul sã împace lucrurile. Aşa însã ruşinea
lui era mai amarã pentru cã trebuia sã se încuscreascã, fruntaş, cu plebea satului şi sã dea o zestre bunã unui
prãpãdit de flãcãu care nu iubea pãmântul. Ĩntâmplarea Rodovicãi a reprezentat penru început subiectul nuvelei
“Ruşinea”. Tot în zilele respective, L. Rebreanu a stat de vorbã cu un flãcãu din vecini, voinic, harnic, dar foarte
sãrac, Ion Pop al Glanetaşului. Din discuţiile cu acest flãcãu se simţea dragostea de pãmânt, aproape
bolnãvicioasã. Pronunţa cuvântul “pãmânt” cu atâta lãcomie, pasiune, parcã ar fi fost vorba de o fiinţã vie şi
adoratã.
Elevii trebuie sã încadreze romanul studiat într- o epocã literarã.
Opera literarã “Ion” de L. Rebreanu este un roman realist de tip obiectiv ce aparţine prozei interbelice;
de asemenea este roman social cu temã ruralã, prezentând urmãtoarele trãsãturi: naraţiunea la persoana a treia,
nonfocalizatã; viziunea “dindãrãt” presupune un narator obiectiv, detaşat, care nu se implicã în faptele prezentate
prin comentarii personale; naratorul omniscient, ştie mai mult decât personajele sale şi omnipresent, le controleazã
evoluţia ca un regizor universal; atitudine detaşatã în descriere, veridicitate.
Li se cere elevilor sã precizeze tema romanului şi compoziţia acestuia.
Tema romanului este prezentarea problematicii pãmântului, în condiţiile satului ardelean de la începutul
secolului XX. Romanul prezintã lupta unui ţãran sãrac pentru a obţine pãmântul şi consecinţele faptelor sale.
Tema centralã, posesiunea pãmântului, este dublatã de tema iubirii. Simetria incipitului cu finalul se realizeazã
prin descrierea drumului care intrã şi iese din satul Pripas, loc al acţiunii romanului( fişe cu citate semnificative).
Personificat cu ajutorul verbelor( “se desprinde”, “aleargã”, “urcã”, “înainteazã”), drumul are semnificaţia
simbolicã a destinului unor oameni; asemenea ramei unui tablou, el separã viaţa realã a cititorului de viaţa
ficţionalã a personajelor din roman.
Romanul este alcãtuit din douã pãrţi opuse şi complementare, coordonate ale evoluţiei interioare a
personajului principal: Glasul pãmântului şi Glasul iubirii. Titlurile celor 13 capitole (numãr simbolic, nefast, cu
ghinion) sunt semnificative, discursul narativ având un “Ĩnceput” şi un “Sfârşit”.
3. Captarea atenţiei ( 4’ )
Pentru captarea atenţiei elevilor, profesorul le citeazã acestora douã opinii critice care sunt scrise totodatã pe
duplex:
Criticul N. Manolescu afirmã cã “în centrul romanului se aflã patima lui Ion, ca formã a instinctului de posesiune.
Ion este victima mãreaţã a fatalitãţii biologice”, ceea ce fixeazã locul personajului în roman.
Tot despre Ion, acelaşi critic afirma cã “ a vedea în Ion viclenia ambiţioasã sau brutalitatea condamnabilã e la fel
de greşit, cãci implicã un criteriu moral. Ion trãieşte în preistoria moralei, într-un paradis foarte crud, el e aşa
zicând bruta ingenuã”.
4. Anunţarea subiectului lecţiei şi a obiectivelor operaţionale ( 1’ )
Referitor la opera literarã “Ion” de L. Rebreanu vom încerca astãzi sã caracterizãm personajele
romanului, sã stabilim relaţiile dintre ele. Astfel, la sfârşitul orei veţi fi capabili sã ....( vezi obiective operaţionale).
5. Dirijarea învãţãrii ( 29’ )
Ĩn încercarea de a realiza o “altfel” de lecţie, pe care elevii sã o primeascã cu mult mai multã plãcere
şi sã fie mai eficientã, am ales o altã metodã de lucru – aceea a procesului literar.
Elevii s-au grupat în funcţie de convingeri: apãrarea, respectiv acuzarea lui Ion, fiecare grup şi-a ales un
lider, respectiv un “avocat-şef” şi un “procuror-şef”. Toţi copiii şi-au notat pe fişe citate din care iese psihologia,
comportamentul personajelor; totodatã elevii au redactat desfãşurarea procesului literar pe care îl vor susţine în
timpul orei.
Avocatul-şef şi procurorul-şef s-au consultat cu profesorul pentru pregãtirea acuzãrii şi a apãrãrii. S-au
ales judecãtorul, grefierul, completul de judecatã precum şi personajele: inculpatul – Ion Pop al Glanetaşului,
Vasile Baciu, George Bulbuc, Florica, învãţãtorul Herdelea.
De asemenea, pe mãsurã ce se desfãşoarã procesul literar, grefierul noteazã pe tablã trãsãturile
personajului aşa cum reies ele din faptele prezentate în timpul procesului.
6. Asigurarea retenţiei şi a transferului ( 5’ )
Dupa terminarea procesului, elevii sunt antrenati intr-o activitate individualã şi au sarcina de a specifica ce
fel de trãsãturi(fizice, morale) sunt cele scrise pe tablã de grefier în timpul procesului. Totodatã ei menţioneazã
mijloacele de caracterizare a personajului principal:
Caracterizarea directã: de cãtre narator – “mândru şi mulţumit ca orice învingãtor, Ion simţea totusi un gol ciudat
în suflet” – portret moral, “munca îi era dragã, oricât ar fi fost de asprã, ca o râvnã ispititoare; de cãtre doamna
Herdelea: “ Ion e bãiat cumsecade. E muncitor, e harnic, e sãritor, e isteţ”; de cãtre preotul Belciug: “eşti un stricat
şi-un bãtãuş, ş-un om de nimic ... te ţii mai deştept decât toţi, dar umbli numai dupã blestemãţii”.
Autocaracterizarea: “Mã moleşesc ca o babã neroadã. Parcã n-aş mai fi în stare sã mã satur de calicie”. ... “Lasã
cã-i bunã Anuţa! Aş fi o nãtãfleaţã sã dau cu piciorul norocului pentru nişte vorbe ... .”
Caracterizarea indirectã se realizeazã prin fapte, limbaj, atitudini, comportament, relaţii cu alte personaje, gesturi,
vestimentaţie.

369
 Elevii sunt antrenaţi într-o activitate pe grupe. Fiecare grupă va primi câte o fişa în care sunt prezentate
diferite profiluri psihologice (pe zodii şi temperamente). Ĩn funcţie de trãsãturile personajelor din romanul studiat,
elevii vor trebui sã aleagã profilul corespunzãtor fiecãruia (aceste profiluri apar scrise şi pe duplex în faţa clasei).
7. Feed- back- ul şi Evaluarea au loc pe tot parcursul conversaţiei în cadrul analizei textului literar şi se
concretizează prin aprecieri verbale pe tot parcursul lecţiei sau prin rezolvarea fişelor.
Tema : 1. Alcãtuiţi un eseu în care sã prezinţi particularitãţi de construcţie a unui personaj principal dintr-un
roman obiectiv studiat. ( 5’ )
Fişă de evaluare
1. Citeşte cu atenţie trãsãturile zodiilor de mai jos; încadreazã, apoi, personajele operei literare studiate
într-o zodie, în functie de profilul psihologic de care se apropie cel mai mult:
Taur: Ĩncãpãţânat, îndãrãtnic, îşi urmeazã neabãtut propriul drum. Deseori naiv, e plin de idei, are iniţiativã
şi trece imediat la acţiune pentru cã vrea totul cât mai repede. Gândurile şi sentimentele îi sunt ghidate de dorinţa
de a poseda chiar dacã este vorba de ceva ce nu-i aparţine. Deseori este brutal, furios şi certãreţ.
Rac: Este precaut, meditativ, binevoitor, sensibil, dornic de linişte. Are multã imaginaţie, recunoaşte
necesitatea disciplinei; este comunicativ, amabil, deschis.
Fecioarã: Modest, obiectiv, meditativ, cu un simţ pronunţat al datoriei, raţional, atent la detalii; îşi urmãreşte
cu hotãrâre scopurile, este rãbdãtor şi perseverent. Uneori poate avea toane.
Scorpion: Este hotãrât şi rafinat, deseori gelos. Este mândru, perseverent, are un mod de a gândi şi acţiona
puternic marcat de sentimente. Este mereu sub tensiune şi poate cãdea în extreme. Atitudinea faţã de ceilalti este
marcatã de neîncredere.
Peşte: Ĩnţelegãtor, modest, sociabil, visãtor, impresionabil, dispus sã se sacrifice pentru alţii. Ĩntâmpinã
greutãţi în a fi practic. Ĩşi indeplineşte conştiincios obligaţiile, dar îi lasã pe alţii sã comande. Este o fire
interiorizatã care are tendinţa sã se retragã în lumea lui.
Sãgetãtor: Este rebel, rece, tolerant, îi plac libertatea şi aventura. Poate fi extravagant şi necioplit. Este
cãlãuzit de idealuri, poate fi şi extrem de arogant. Succesele lui se datoreazã disponibilitãţii de a muncii pentru a-
şi face un rost în viaţã. Are un amor propriu exagerat şi uşor de lezat.

Schema scrisă pe tablã

Ion
de L. Rebreanu
< caracterizarea personajelor >

Ion:
personaj titular, central, complex, cu însuşiri contradictorii;
sãrac, iute şi harnic;
isteţ, silitor şi cuminte;
mânios, impulsiv, violent, orgolios, rãzbunãtor;
viclean;
naiv;
brutal;
indiferent;
dominat de patimi;
înfrãţit cu pãmântul prin muncã.

Ion dominã întreaga lume care se desfãşoarã în legãturã cu el. Celelalte personaje graviteazã în jurul sãu,
punându-i în luminã trãsãturile, nãzuinţele.

370
 PROIECT DIDACTIC INOVATOR LA DISCIPLINA ISTORIE-INTEGRARE
EUROPEANĂ

PROF.BINDEA OVIDIU
LIC. TEHNOLOGIC „LIVIU REBREANU”

SCOPUL: Dobândirea de noi cunoștințe referitoare la procesul de integrare europeană și valorificarea capacităţii
de analiză , corelare și sistematizare a informaţiilor.
Competenţe specifice:
1.1. Utilizarea corectă şi adecvată a conceptelor cu coţinut civic în diferite contexte
2.8. Caracterizarea patriotismului în condiţiile integrării europene
3.1. Rezolvarea în echipă a unor sarcini de lucru prin utilizarea capacităţilor empatice în diferite situaţii civice
Obiective operaţionale: pe parcursul şi la sfârşitul lecţiei elevii vor fi capabili:
O1 – să redacteze o ştire, având suport întrebarile: Cine?Ce?Unde?Cum?Când?De ce?;
O2 – să recunoasca statele membre ale UE, folosind fişele de informare;
O3 – să enumere instituţiile UE, utilizând fişa de documentare;
O4 – să identifice, utilizând fişa de documentare simbolurile UE;
O5 – să rezolve în timp util, exerciţiile sub formă de joc;
Strategii didactice:
a) metode şi procedee: conversaţia, explicaţia, descoperirea, jocul didactic, ciorchinele.
b) forme de organizare a activităţii: activitate individuală, frontală şi lucrul pe grupe.
c) mijloace didactice: manualul, tabla, creta, fişe de lucru, calculator, flipchart, videoproiector.
Evaluare: observare sistematica,chestionare orala , aprecieri verbale, notarea elevilor.
Bibliografie:
Stan Stoica, Dragoş Sebastian Becheru, Istorie, manual pentru clasa a VII a, Ed. CD PRESS, 2019.
Maria Ochescu, Istorie, manual pentru clasa a VII a, Ed. Art Klett, 2019.
3. Profesor european, Culegere de bune practici, 2006.

Strategii didactice Evaluare

Ti
Etapele Ob Conţinut instructiv -
m Metode şi Mijloace Forme de Forme de Metode de
lecţiei op. educativ
p procedee didactice organizare evaluare evaluare
1. Se vor pregăti cele necesare orei de
Moment cultură civică: manuale, caiete , penare Conversaţia
organizatoric 2 şi se va asigura liniştea necesară bunei
min desfăşurări a orei.
2.
Reactualizarea 8 Elevii vor avea de redactat o ştire având Conversatia
cunoștințelor min O1 suport întrebarile: Cine? Ce? Unde? Frontal Chestionare orala
. Cum? Când? De ce?; Explicaţia Evaluare
formativă

3. Se ascultă imnul Uniunii Europene,

Captarea atenţiei si Oda bucuriei. Conversaţia Individual Observare sistematica
anunţarea temei şi a 3 După ascultarea imnului şi captarea Calculator
obiectivelor min atenţie, se comunicã elevilor faptul că Explicaţia
operaţionale . lecţia de astăzi este una de dobândire
de noi cunoştinţe, iar titlul lecţiei este
„Integrarea europeană „.
Se vor prezenta obiectivele lecţiei.

371
 Elevii se împart pe cinci grupe şi fiecare
grupă va primi o fişă de documentare
privind istoricul UE. Fiecare grupă va
trebui , utilizând fişele de documentare
4. şi urmărind o prezentare power point cu Chesionarea orala
Dirijarea învățării privire la UE, să rezolve o sarcină
și dobândirea primită:
de noi Prima grupă va prezenta statele Fişe
cunoștințe fondatoare: Franţa, Germania, Italia, Conversaţia Evaluare
20 Belgia, Luxembourg, Olanda, formativă Observarea sistematica
min
. a doua grupă va prezenta alte informaţii
cu privire la UE: data constituirii,
numărul de ţări membre, data aderării
României, etc. Videoproiecto Pe grupe
O2 r Aprecieri verbale
a treia grupă va prezenta simbolurile Explicaţia
UE: Drapelul european,Imnul
european, Ziua Europei, Motto-ul UE.

a patra grupă va prezenta instituţiile

UE: Comisia Europeană, Parlamentul
European, Consiliul Europei, Curtea de
Justiţie

a cincea grupă va identifica ţările Invatarea prin

fondatoare citind câte o poezie. descoperire
O4
Fiecare reprezentant al grupelor va Flipchart
completa răspunsurile potrivite pe un
post şi le va lipi pe ciorchine.

O3 Dupa ce fiecare grupă va veni şi va Chesionarea orala

prezenta răspunsul, ceilalţi elevi vor
nota în caiete informaţiile prezentate.

Pe grupe Observarea sistematica

O2

Învăţarea prin Aprecieri verbale

descoperire Individual
Fişe

Ciorchinele Flipchart

372
5. Evaluare
Distribuie elevilor un puzzle cu
steagurile ţărilor membre ale UE, Explicaţia
15 aceştia trebuind să lipească pe o harta a Foi de Evaluare Chesionarea orala
min Europei fiecare steag acolo unde se află flipchart Pe grupe formativa
ţara respectivă. Jocul didactic

Lipici
O5
Observarea sistematica

Aprecieri verbale
6. Încheierea 2 Se fac aprecieri frontale şi individuale Conversaţia
activităţii min şi se vor accords note elevilor . Aprecieri verbale
. Individual
Notarea elevilor

PROPUNERE PROIECT DE LECŢIE - POVESTE, DE MARIN SORESCU

PROFESOR BÎRJOVEANU IRINA

LICEUL PEDAGOGIC ȘTEFAN BĂNULESCU CĂLĂRAȘI

Data:
Şcoala:
Clasa: a XII– a
Arria curriculară: Limbă și comunicare
Disciplina: Limba și literatura română
Unitatea de învățare: Perioada postbelică – poezia
Tema : Poveste, de Marin Sorescu
Locul de desfăşurare : aplicația MEET/ scenariu online
Tipul lecţiei: de predare - învățare
Profesor: Irina Bîrjoveanu

Competenţe generale:
1. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în diferite situaţii de comunicare
2. Comprehensiunea şi interpretarea textelor
3. Situarea în context a textelor studiate prin raportare la epocă sau la curente culturale / literare.
4. Argumentarea orală sau în scris a unor opinii în diverse situaţii de comunicare
Competenţe specifice:
Aplicarea achiziţiilor de limbă în receptarea mesajelor orale şi scrise.
2.1. Utilizarea strategiilor de lectură în vederea înţelegerii adecvate a textelor studiate.
2.2. Compararea viziunii despre lume, despre condiţia umană sau despre artă reflectate în texte literare, nonliterare
sau în alte arte.
2.3. Interpretarea textelor studiate prin prisma propriilor valori şi a propriei experienţe de lectură.
3.1. Identificarea şi explicarea relaţiilor dintre opera literară studiată şi contextul cultural în care a apărut aceasta.
4.2. Compararea şi evaluarea unor argumente diferite în vederea formulării unor judecăţi proprii.
Obiective operaţionale:
Cognitive
La finalul lecţiei elevii vor fi capabili :
O1: să identifice trăsături specifice neomodernismului poetic, în textul scris de Marin Sorescu;
O2: să numească temele și motivele literare;
O3: să prezinte relația dintre mesajul textului și titlu;
O4: să argumenteze aparteneța textului Poveste, de Marin Sorescu, la neomodernism.
O5: să coreleze textul studiat cu viața de adolescent din anul 2021.

373
b. Afective
La finalul lecţiei elevii vor fi capabili:
O1: să prezinte interes față de textele neomoderniste.

Strategii didactice:
Metode de învăţământ: conversaţia, exercițiul, prezentare CANVA, aplicația lucidchart
Forme de organizare: frontală, individuală
Mijloace de învăţământ: calculator, manualul, platforme digitale
Forma de evaluare: întrebări frontale, observarea sistematică, GoogleForms
Resurse educaţionale: capacităţile receptive normale ale elevilor, manualul
Resurse umane: 21 de elevi ai clasei a XII-a A
Resurse de timp: 30 de minute
Bibliografie:
Al. Piru, Poezia românească contemporană. 1950-1975. Vol. 2. București: Editura Eminescu, p. 172-190.
Sâmihăian, F. (2014). O didactică a limbii și literaturii române. Provocări actuale pentru profesor și elev.
București: Editura ART educațional
Costache Adrian, Ioniţă Florin , Lascăr M., Săvoiu Adrian, Limba şi literatura romănă, Manual pentru clasa
aXII-a. (2006) . București: Editura Art, p.114.

Desfăşurarea lecţiei

Conţinutul învățării Strategii didactice

Obiecti
Nr
.
Etapele ve Metode și Mijloace Forme
desfăşurării operaţi Activitatea procedee de de Evaluarea
crt
lecţiei onale Activitatea profesorului
elevilor învățare organiz
.
are
Verifică prezenţa. Se pregătesc conversaţi caietul
1. Moment Verificarea existenţei pentru începerea a frontală,
organizatori condiţiilor materiale orei de limba şi individu
c necesare desfăşurării literatura română. ală
1 min lecţiei.
Reactualizar Verifică tema, care Citesc tema. conversaţi caietul frontală,
2. ea reprezintă etapa de Oferă feedback a individu
cunoştinţelo prelectură, etapa care colegilor. ală
r asimilate pregătește orizontul de Anticipează
anterior așteptare al elevului. subiectul
3 min 1. În opinia ta,
care sunt sensurile
conotative și cele
denotative ale unei
tema
călătorii? Răspunde în
pentru
scris sau într-o
acasă
înregistrare realizată cu
ajutorul unei aplicații
digitale ( de exemplu,
ChatterPix).
2. Încarcă 2-3
imagini cu simboluri
pentru termenul
CĂLĂTORIE.
Completează răspunsul
elevilor.

374
 Profesorul expune un Vizionează filmul Video caietul, individu
scurt film realizat cu de 40 de secunde. CANVA laptopul, ală,
3. ajutorul aplicației telefonul frontală
CANVA. Solicită smart
Captarea observarea detaliilor: aprecieri
O2
atenţiei imagini, stări, culori, verbale
2 min secvențe.
https://www.canva.com
/design/DAEXXgqsKY
k/kqTcS4pTowWgB9rq
zKi3Ag/edit
Lecţia pentru astăzi are Ascultă şi notează expunerea caietul frontală
Anunţarea titlul Poveste, poezie titlul lecţiei în
subiectului scrisă de Marin Sorescu. caiete.
lecţiei şi a Profesorul anunță
4. obiectivelor obiectivele lecției.
operaţionale
1min
Dirijarea Ce informații știți Notează Conversaţ laptopul frontală
învăţării despre Marin Sorescu? elementele ia
5. O1 Profesorul solictă esențiale.
lectura textului din
manual, pagina 114.
Profesorul adresează
mai multe întrebări de
comprehensiune a
textului.
O2 Ce impresie v-a lăsat Aprecieri
15 min O3 lectura acestei poezii? verbale
Cărui curent literar
aparține textul?
Argumetați.
Profesorul realizeză o
diagramă cu ajutorul expunerea aplicația frontală
aplicației explicația lucidchar
https://lucid.app/lucidch lectura t
art/7e4b5526-7feb-
49d2-b33b-
9befedab1ff7/edit?beac frontală,
onFlowId=D59F07354 individu
80F7F1E&page=0_0# Ascultă indicaţiile ală
date de cadrul
Precizează didactic.
particularitatea textelor
lui Marin Sorescu –
limbajul simplu, ce
implică parodia și
umorul.
Profesorul proiectează
Anexa 1.
O4 Profesorul dirijează
O5 înțelegerea textului.
Ce transmite poezia?
Care este mesajul? Ascultă indicaţiile
Care sunt temele? Dar date de cadrul
motivele literare? didactic. conversați Aprecieri
Se completează Observă relația a dispoziti frontală, verbale
răspunsurile dintre titlul și v digital, individu
Reproiectez filmul din mesajul textului. manulaul ală
momentul de captare a Își argumentează , caietul
atenției, solicitând opiniile.

375
 observarea textului și Corectează pe
analiza titlului. caiet răspunsurile.

6. Fixarea 02 Inventarieză colectiv

cunoştinţelo 03 principalele momente ul clasei
r asimilate în 04 ale lecţiei, solicitând
etapa elevilor să răspundă clar
anterioară şi precis.
2 min
7. Obţinerea 02 Solicit elevilor să Elevii GoogleFo Dispoziti individu
performanţei 04 completeze un completează rms vul ală
5 min 05 chestionar de evaluare chestionarul de digital colectiv
GoogleForms. feedback. ă Aprecieri
https://docs.google.com verbale,
/forms/d/e/1FAIpQLSf prin
ngIlIzcAb9McMyDt4kI calificative
gg2-pQnX3dERqmj-
sF64Y34US7lg/viewfor
m
8. Notez elevii activi în expunerea caietul frontală
Asigurarea timpul lecţiei
retenţiei şi a Temă -
Aprecieri
transferului Comentează, în 100 de Notează tema.
cu note
1min cuvinte, mesajul
textului Poveste, în
relație cu procedeele
artistice.

Anexa 1
https://www.canva.com/design/DAEXpRaFat8/erX-DAkQ0DKUbWAM24zjAg/edit

Fișă de lucru
Indică sensul din text al secvenței Vom slăvi drumul cu câte-o gură.
Menționează termenii din câmpul semantic al drumului.
Precizează efectul pe care îl are apariția Sfintei Vineri, justificându-ți răspunsul cu o secvență din text

ÎNVĂȚAREA PRIN EXPERIMENT

DETERMINAREA CONSTANTEI ELASTICE A UNUI FIR ELASTIC

PROF. MARINELA DIEACONU

COLEGIUL NAȚIONAL UNIREA, TURNU MĂGURELE

Metoda descoperirii experimentale asigura dezvoltarea capacitaților intelectuale ale elevilor, în special imaginația
și gîndirea creatoare accentuând caracterul activ-participativ, formativ-aplicativ și creativ al învățării.
Scopul lucrării: determinarea constantei elastic a unui fir elastic
Materiale necesare: fir elastic, riglă gradat, cârlig pentru discuri crestate, discuri crestate, trepied, tijă
Teoria lucrării: Forţa elastică este forţa care apare la deformarea unui corp şi este orientată în sens opus deformării,
𝐹𝑒𝑙 = 𝐾∆𝑙. Dacă suspendăm un corp de un fir elastic, asupra acestuia acţionează forţa deformatoare 𝐹𝑑𝑒𝑓 = 𝐺 =
𝐹 𝑚𝑔
𝑚𝑔, unde g = 9,81 N/kg. Deoarece 𝐹𝑒𝑙 = 𝐹𝑑𝑒𝑓 avem: k∆l = mg, iar 𝑘 = ∆𝑙𝑒𝑙 = ∆𝑙 .
Modul de lucru:
1.Se leagă un capăt al firului elastic de tijă, iar la celălalt capat se prinde cârligul pentru discuri crestate
2. Se măsoară lungimea inițială a firului, 𝑙0

376
3. Se atașează cârligul cu trei discuri crestate
4. Se măsoară din nou lungimea firului, l
5. Se calculează ∆𝑙 = 𝑙 − 𝑙0
6. Se calculează greutatea cârligului și a celor trei discuri, G= mg
𝑚𝑔
7. Se calculează 𝑘 = ∆𝑙 ,
8. Se repetă experimentul de mai multe ori calculând de fiecare dată constanta elastică: k 1, k2, k3,
𝑘 +𝑘 +𝑘
9.Se calculează valoarea medie a constantei 𝑘𝑚 = 1 2 3, eroarea absolute 𝛥𝑘 = |𝑘 − 𝑘𝑚 |, ∆𝑘𝑚
3
10. Se scrie rezultatul sub forma: 𝑘 = 𝑘𝑚 ± ∆𝑘𝑚
11.Se precizează câteva surse de erori

Tabelul măsurătorilor și determinărilor:

Nr l0 (m) m(kg) G(N) l(m) 𝜟l(m) K(N/m) K m (N/m) 𝜟K(N/m) 𝜟Km (N/m)
1
2
3

PROIECT DE LECŢIE - COMUNICAREA ORALĂ. MONOLOGUL

PROFESOR IONESCU ALINA ELENA

LICEUL TEHNOLOGIC AGROMONTAN „ROMEO CONSTANTINESCU”
VĂLENII DE MUNTE, PRAHOVA

ARIA CURRICULARĂ: Limbă şi comunicare

CLASA : a IX-a
DISCIPLINA: Limba şi literatura română
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: Limbă şi comunicare
SUBIECTUL:
TIPUL LECŢIEI: Formare de priceperi şi deprinderi
Competenţe generale: Dezvoltarea capacităţii de utilizare corectă şi eficientă a limbii române în diferite situaţii
de comunicare
Competenţe specifice:
Utilizarea categoriilor semantice învăţate, în diverse tipuri de enunţuri.
Sesizarea valorii expresive a unităţilor lexicale şi frazeologice în textele citite.
Obiective operaţionale: La sfârşitul lecţiei elevii vor fi capabili:
să identifice elementele situaţiei de comunicare ;
să utilizeze corect şi adecvat formele exprimării orale în diferite situaţii de comunicare ;
să realizeze diferite tipuri de monolog;
să argumenteze oral un punct de vedere ;
să utilizeze adecvat achiziţiile lingvistice în receptarea diferitelor texte .
STRATEGIA DIDACTICĂ:
a) Metode şi procedee: spargerea gheţii, conversaţia, exerciţii, explicaţia, joc de creaţie, problematizarea.
b) Mijloace de învăţare: manualul, PowerPoint, scenă de teatru, fişe de lucru.
c) Forme de organizare: - activitate frontală;
- activitate ȋn perechi;
- activitate individuală.
d) Resurse şi managementul timpului:
- spaţiu de lucru: sala de clasă;
-timp de lucru: 50 minute.
Modalităţi de evaluare: evaluare frontală, evaluare orală.

BIBLIOGRAFIE :
377
 Psihopedagogică şi metodologică:
Marinescu, Valeriu, Metodica predării limbii şi literaturii române, Editura Fundaţiei România de Mâine, 2004
Parfene, C., Metodica studierii limbii şi literaturii române în şcoală, ed. Polirom, 1999
De specialitate:
• Felicia Puşcaş , Comunicare. Limba şi literatura română. Subiecte. Teorie. Exemplificări. Aplicaţii ,
Ed.Grinta ,
Cluj- Napoca, 2004.
• Paul Magheru , Noţiuni de stil şi compoziţie , Bucureşti, Editura Coresi, 1991.

SCENARIU DIDACTIC

Momentele lecţiei Activitatea de învăţare Ob. Activitatea elevilor Metode/materialedidact

forme de organizare
1.Organizarea Profesorul face - se pregătesc
clasei prezenţa, asigură un - elevul de serviciu numeşte absenţii Conversa-ţia
1 min. climat favorabil
desfăşurării lecţiei
2.Captarea atenţiei Profesorul lansează Joc de comunicare interpersonală, „Barca” Conversa- ţia
un joc de spargere a Elevii discută şi negociază asupra obiectelor ce Problema-tizarea
5 min. gheţii. trebuie păstrate pentru a supravieţui naufragiului.
Joc de spargere
a gheţii.
3. Anunţarea temei Profesorul anunţă
şi a obiectivelor tema şi obiectivele Elevii ȋşi notează titlul lecţiei noi. Conversa-ţia
operationale operaţionale.
MONOLOGUL este o replică de dimensiuni ample
1 min. Comunicarea orală. emisă de un locutor(emițător), care nu are ȋn mod
Monologul obligatoriu un destinatar pezent. În situaţia ȋn care
destinatarul este prezent, nu se așteaptă un răspuns de
la acesta. Power-Point

Accentul este pus pe locutor, în defavoarea

4. Dirijarea Noile cunoştinţe sunt receptorului.
ȋnvăţării proiectate ȋntr-un Se fac puține referiri la situația de comunicare. Exemplificare
PowerPoint. Anexa 1 Sunt prezente exclamațiile.

Ce este monologul? Este important contactul vizual cu auditoriul.

Locutorul se raportează la reacțiile publicului. Conversa-ţia euristică

Adecvarea la situaţia de comunicare (auditoriu şi

context) şi la scopul
comunicării: informare, argumentare, persuasiune şi
divertisment.
25 min. Care sunt
caracteristicile
monologului? Monologul adresat: Explicaţia
Este destinat unui receptor sau grup de
receptori și prezintă indici formali ai adresării (verbe
la imperativ, substantive și pronume în vocativ).
Reguli ȋn realizarea „-Domnilor și fraților, a vorbit căpitanul Isac
unui monolog de la Bălăbănești, ascultați ce mi s-a întâmplat pe-
aceste meleaguri, când eram tânăr. De-atunci au
trecut ani peste douăzeci și cinci.”
Tehnici ale (M. Sadoveanu, „Hanu Ancuței”)
monologului eficient

Monologul interior
Problematizarea
Monologul cunoaște În varianta sa specifică nu este pronunțat cu glas tare.
două realizări: Nu are replici şi nici destinatar.

378
 Se desfăşoară în situaţii restrânse.
Monologul Are dimensiuni variate. Lectura
adresat Sunt specifice exclamaţiile.
Poate lua forma unei confesiuni.

Citiţi exemplul de pe Exemplu:

slide. „Stau în pat fără niciun chef încercand să mă
gândesc la ceva important. Important în momentul de
față e discuția pe care am avut-o cu mama. Acum sunt
puțin supărată, dar nu pe ea, pentru că încerc să o
înțeleg și știu că are dreptate... dar asta mă enervează:
tot timpul are dreptate!... Și totuși sper să fie de acord
pȃ nă la urmă.”
(The Black Orchid)
Monologul interior

Elevii ȋşi notează informaţiile.

Tipuri de monolog:

-Relatarea/povestirea orală;
-descrierea orală;
-discursul, prelegerea, conferința;
-pledoaria;
-argumentarea orală.

Tipuri de monolog

RELATAREA/
POVESTIREA Conversa-ţia euristică
ORALĂ: prezentarea
unor fapte, întȃ mplări
cu scopul de a le face
cunoscute unui
auditoriu. Conține
obligatoriu o
succesiune de
evenimente încadrate
într-un context spațio-
temporal.

DESCRIEREA
ORALĂ: monolog
adresat prin care
emițătorul prezintă
unui auditoriu Etape ȋn realizarea acesteia: emiterea ipotezei,
trăsăturile specifice motivarea ipotezei si concluzia. Ȋn pregătirea
unui loc, fenomen, monologului trebuie să ai ȋn vedere scopul urmărit:
unei persoane etc. Între argumentarea sau persuasiunea.
mărcile descrierii se Este eficient să-ți ordonezi argumentele de la cele
pot aminti: frecvența „puternice” la cele „slabe”.
adjectivelor, a verbelor Este indicat să folosești verbe, „a crede”, „a
la prezent și imperfect, considera”; adverbe de mod, „probabil”, „desigur”,
indicative, prezența cuvinte cu rol argumentativ, „pentru că”,
figurilor de stil. „deoarece”, „ȋntrucȃt”, „fiindcă” și conjuncții

379
 coordonatoare conclusive, „deci”, „așadar”, „prin
DISCURSUL, urmare” etc. Pentru a marca succesiunea
PRELEGEREA, argumentelor se folosesc sintagmele: „ȋn primul
CONFERINȚA pe rȃnd”, „ȋn al doilea rȃnd” etc.
diverse teme - politice,
științifice.
PLEDOARIA
: expunerea unui
avocat sau magistrat
ȋntr-o instanță.
ARGUMENT
A-REA ORALĂ are ca
finalitate demonstrarea
unei opinii.

Care sunt etapele

realizării unei
argumentări orale?

Profesorul propune
5. Obţinerea vizionarea unei scene Elevii ascultă monologul lui Horaţiu Mălăele.
performanţelor de teatru cu recitarea Conversaţia catehetică
12 min. unui monolog. Anexa 2 /exami-natoare
Monolog adresat. Receptorul este prezent, dar nu
Ce formă de monolog răspunde, publicul ascultă monologul dramatic.
este? Argumentaţi
răspunsul.
Caracteristici:
Se fac puține referiri la situația de comunicare.
Identificaţi două Sunt prezente exclamațiile.
caracteristici ale
monologului?

Contactul vizual cu auditoriu.

Precizaţi o regulă de
realizare a
monologului Iubirea neȋmplinită.
identificată ȋn scenă?
Brainstorming
Care este tema
monologului?
Argumentaţi oral
răspunsul din final al
adolescentei.Respectaţ
i regulile unui astfel de
monolog.

6. Asigurarea Profesorul îi invită pe

feedbackului elevi să-şi exprime Elevii îşi expimă opiniile, fac aprecieri. Conversaţia
4 min. opinia, să facă
aprecieri asupra
activităţii desfăşurate.

380
5.Asigurarea Argumentaţi răspunsul din final al adolescentei,
retenţiei şi a Tema pentru acasă respectând regulile unui text argumentativ. Explicaţia
transferului
2 min.

PROIECT DIDACTIC- ANIMALE VERTEBRATE

PROFESOR:NICOLAU NICOLETA
LICEUL TEORETIC “NICOLAE BĂLCESCU”, MEDGIDIA

Data: 17 06 2021
Clasa: a IX-a B
Disciplina : Biologie
Unitatea de învăţare: Animale vertebrate
Tema: Animale vertebrate-predare-invatare
Scopul lecţiei: Cunoaşterea caracterelor generale ale principalelor grupe de
vertebrate şi a adaptărilor acestora la mediul de viaţă.
Obiective de referinţă:
Să identifice grupe şi specii de animale (1.1.);
Să recunoască alcătuirea generală a unui mamifer (1.2.);
Să stabilească relaţii între factorii de mediu şi diversitatea animalelor (1.3.);
Să exerseze utilizarea unor surse de informare (3.1.).
Obiective operaţionale:
Să identifice speciile de vertebrate studiate;
Să recunoască grupa din care fac parte speciile identificate, pe baza analizei caracterelor acestora;
Să ilustreze diversitatea vertebratelor studiate prin evidenţierea caracterelor de deosebire pe care le prezintă;
Să dovedească unitatea vertebratelor studiate prin evidenţierea asemănărilor pe care le prezintă.
Tipul lecţiei: predare -invatare

Demersul didactic:
a.Resurse procedurale:-observaţia;
- demonstraţia;
- conversaţia euristică;
- explicaţia.
b.Resurse materiale: - fișe de lucru
-atlase zoologice;
-manualul;
-planse;
-secvențe de film documentar;
-videoproiector;
-calculator.
c.Forma de activitate:- frontală.

Locul de desfăşurare: sala de clasa

Evaluare: formativă prin chestionare orală și completarea fișei de lucru.
Bibliografie:
Ciurchea Maria, Ciolac-Russu Anca, Iordache I, Metodica predării ştiinţelor biologice, Editura Didactică şi
Pedagogică, 1982.
Mohan Ghe Biologie. Manual pentru clasa a IX a, Editura Humanitas, Bucureşti, 2001.
Todor Virginia, Metodica predării biologiei l, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1979.

DESFǍŞURAREA LECŢIEI

381
 ETAPELE ACTIVITATEA ACTIVITATEA
LECŢIEI PROFESORULUI ELEVILOR
Organizarea -Pregăteşte materialul didactic. -Îşi pregătesc cărţile şi caietele
clasei -Notează în catalog elevii absenţi şi verifică
dacă sunt condiţii optime pentru desfăşurarea
orei.
Captarea atenţiei. -Verifica prin intrebari frontale lectia - elevii observǎ cu atenţie plansele distribuite de
anterioara catre profesor
Imparte elevilor planse cu diferite vertebrate si Si se pregatesc sa urmareasca obiectivele lectiei
fisele de lucru
Anunţarea -Anunţă şi scrie pe tablă tema lecţiei şi prezintă - notează în caiete titlul lecţiei şi urmăresc
temei şi obiectivele pe care elevii trebuie să le cunoască obiectivele. Trec la tabla si noteaza diferite specii
obiectivelor la terminarea lecţiei. Imparte elevilor planse cu de pesti, amfibieni, reptile, pasari si mamifere
diferite vertebrate si solicita elevilor sa Elevii fac conexiuni intre grupa de vertebrate si
identifice diferite specii adaptarea speciilor la mediul de viata
Soliita elevilor sa deschida manualul si sa
identifice diferitele specii de vertebrate
Solicit elevilor sǎ urmǎreascǎ prezentarea unor
secvențe de film documentar
Dirijarea învăţării -Profesorul face schema lectiei la tabla - completează primul punct de pe fișa de lucru cu
cât mai multe specii,
Împarte fișele de lucru și solicită elevilor să
completeze denumirile speciilor recunoscute în
film si pe planse - elevii colaborează și completează ciorchinele,

- solicită elevilor să rezolve următorii itemi de

pe fișa de lucru pentru a desprinde
reprezentanţii principalelor grupe de - rezolvă itemii de pe fișa de lucru
vertebrate, adaptări ale acestora la mediile de
viaţă variate în care trăiesc (aerian, terestru,
acvatic), tipul de respiraţie pe care îl prezintă,
locomoţia, hrănirea şi înmulţirea, caracteristici
legate de evoluția vertebratelor.
-Insistă asupra deosebirilor dintre diferite grupe
de vertebrate - Completează planul de invatare cu caracterele
vertebratelor ce rezultă din răspunsurile date de ei
în timpul lecției

-Enumeră caracteristicile mamiferelor

Obţinerea -Inventariază principalele informaţii şi solicită -Răspund la întrebări observând imaginile de pe
performanţei elevilor să dea răspunsuri rapide, clare, planșe și din atlasele zoologice.
elevilor concrete prin care verifică modul în care s-au
atins obiectivele operaţionale.
Evaluarea -Prin chestionare orală pe tot parcursul lecţiei şi - Răspund la întrebări.
performanţei prin realizarea jocului interactiv și completarea
elevilor fișelor de lucru

Numele și prenumele............................................
clasa
Fișa de lucru

1. Notează cât mai multe specii pe care le-ai recunoscut în secvențele de film.
…................................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................

2 Completează tabelul următor cu caracteristici ale pestilor, amfibienilor, reptilelor, pasrilor si mamiferelor
Grupa de Exemple Înveliş Locomoţia Respiraţia Înmulţirea
vertebrate extern
Peşti

382
Amfibieni

Reptile

Păsări

Mamifere

3.Completează spațiile libere:

Vertebratele adaptate la două medii de viață (acvatic și terestru) se numesc..........................................
Adaptările la mediul acvatic sunt..............................................................................................................
Adaptările la mediul terestru sunt.............................................................................................................
4.Notează 3 adaptări ale păsărilor la mediul aerian
5. Cele 4 grupe de reptile sunt………………………………………………………………………………..
6. cele 3 grupe de mamifere sunt……………………………………………………

7. Realizează o schemă a evoluției vertebratelor

(prin săgeți).

Pești
8. Ce notă îți acorzi la finalul acestei lecții? …....................................

PROIECT DIDACTIC LA MODULUL POLITICI DE MARKETING

PROFESOR OPRESCU EUGENIA

LICEUL TEHNOLOGIC VIRGIL MADGEARU ROȘIORI DE VEDE

Data:
Școala
Clasa:
Domeniul de pragătire generală : Turism
Profesor :
Modul: Politici de marketing
Tema: Promovarea produsului hotelier – element al calității
Lecţia: Materiale promoționale utilizate pentru promovare
Tipul lecţiei : lecţie de formare de priceperi și deprinderi
Durata : 50 minute
Unitatea de competenta : Promovarea produselor și serviciilor
Obiectivele operaționale ale lecției:
O1 - Să realizeze materiale promoționale în funție de criterii specifice;
O2 - Să selecteze tehnici promoționale specifice unităților de alimentație și de hotelărie;
O3 - Să identifice principalele elementele definitorii ale fiecărui tip de material promoțional;
O4 - Să promoveze imaginea unității de alimentație și hotelărie.

Strategia didactica :
-Metode si procedee didactice : Brainstorming , conversaţia euristica , expunerea , explicația , demonstraţia
, problematizarea, observaţia dirijata si independenta , organizatorul grafic .
-Forme de organizare: frontal, pe grupe
-Locul de desfăşurare a activităţii : sala de clasa

383
 -Mijloace de invatamant :calculator , videoproiector , prezentare Power Point , flipchart , coli de flipchart ,
marker , manual , materiale promoționale, tabla, creta.
Manual : Mihai , Ștefania ; Capotă , Valentina ; Turcescu , Aurelia ; Lixandru , Florian ; Ionești , Carmen -
Turism și alimentație , manual pentru clasa a X-a , Editura CD Press, București , 2011

384
 STRUCTURA ORGANIZATORICĂ ŞI METODICĂ A LECŢIEI

Strategia didactică
Etapele lecţiei Timp Activitatea profesorului Activitatea elevului
(min) Metode şi Mijloace de Forme de
procedee învăţământ Organizare
didactice
0 1 2 3 4 5 6
A.Organizarea clasei pentru lecție 1 -Verifica prezenta si notează absenţii in Raspund întrebărilor Conversaţie Frontal
catalog. profesorului

B. Pregătirea Captarea atenției și 3 -Anunta si scrie pe tabla titlul noii lecţii : -Noteaza titlul lecției si iau Expunerea; Tabla , creta Frontal
condițiilor pentru comunicarea Materiale promoționale utilizate pentru cunoştinţa de obiectivele Videoproiector
desfășurarea obiectivelor promovare operaționale vizate. Calculator
activității operaționale -Enumeră obiectivele operaționale ale
independente lecției. -Răspund solicitării
-Solicită elevii să asocieze cuvântului profesorului
Promovare primul cuvânt care le vine în
minte. Brainstorming
-Notează la tablă răspunsurile elevilor.

Reactualizarea 10 -Prezintă cu ajutorul proiecției noțiunile de -Notează în caiete; Conversația; Videoproiector Frontal
cunoștințelor bază din lecția precedentă (Anexa 1). -Răspund întrebărilor Explicația; Calculator
teoretice necesare -Adresează întrebări elevilor , de tipul : profesorului; Expunerea; PPT
pentru formarea Care este scopul folosirii unor imagini din -Adresează întrebări Organizatorul
priceperilor și interiorul firmei, cu personalul acesteia ? profesorului. grafic.
deprinderilor.

C. Demonstrarea de către profesor a 11 -Prezintă, cu ajutorul videoproiectorului, -Notează în caiete; Explicaţia Videoproiector Frontal
modului în care trebuie să procedeze elevii un pliant de promovare. -Adresează întrebări Demonstraţia Calculator
în activitatea pe grupe. -Analizează, pe baza grilei de analiză, profesorului. PPT
elementele componente ale unui pliant de Flipchart
promovare Coli de flipchart
( Anexa 2). Marker
D. Activitatea pe grupe a elevilor 20 -Organizează elevii pe grupe. Se vor forma -Se organizează în 4 grupe. Explicaţia Flipchart Pe grupe
4 grupe de elevi. -Analizează pliantul propus. Problematizarea Coli de flipchart Frontal
-Distribuie coli de flipchart fiecărei grupe. -Fiecare grupă oferă Observaţia dirijată Marker
feedback grupei altei grupe.

385
 -Anunţă elevii că vor analiza elementele
componente ale unui pliant de promovare
a unei unităţi hoteliere/alimentaţie publică.
-Anunţă elevii că fiecare grupă va oferi
feedback altei grupe.
-Conchide prin sintetizarea răspunsurilor
elevilor.
E. Aprecierea performantelor elevilor si 5 -Face aprecieri cu privire la modul de -Ascultă aprecierile Expunerea Flipchart Frontal
precizari privind modul de continuare a realizare a sarcinii de lucru a grupelor. profesorului . Conversaţia Coli de flipchart
activitatii desfasurate in timpul orei. -Dă tema pentru acasă -Notează în caiete. Explicaţia Marker
(anexa 3). Videoproiector
Calculator
PPT

Profesor,

386
Anexa 1

Tehnici promoţionale specifice structurilor de primire

PUBLICITATEA

PROMOVAREA VÂNZĂRILOR

RELAŢIILE PUBLICE

VÂNZAREA PERSONALĂ

PUBLICITATEA DIRECTĂ

TÂRGURI ŞI EXPOZIŢII

Pliantele publicitare

Definiţie : Pliantele publicitare reprezintă materiale tipărite cu caracter publicitar sau informativ , care prezintă sintetic
oferta unităţii hoteliere.

Caracteristicile pliantului publicitar :

Se prezintă sub
forma unei foi
volante,
imprimată pe
ambele feţe,
care se pliază
Existenţa Cele mai uzuale
elementelor de dimensiuni sunt
feedback A4 , A5 , A6

Stilul de
realizare este
simplu , cu
Titlul trebuie să Caracteristicile evidenţierea
atragă atenţia pliantului elementelor
cititorului publicitar importante
pentru client

Combinaţia
Textul are rolul
culorilor este
de a promova
sugestivă pentru
mesajul firmei
mesajul firmei

Poate conţine un
formular de
comandă

387
Elementele unui pliant publicitar

Talon
de Titlul
coman Textul
Numeledă Element
şi adresa ele unui Logo
firmei pliant
Element publicita Culoare
e grafice r a
Ilustraţi
Marca a
Slogan
ul

Anexa 2
Evaluarea pliantului publicitar utilizând următoarea grilă de evaluare

Titlul Textul Sloganul Marca Logo Culoarea Ilustraţia Elemente Nume Talonul de
grafice şi participare
adresa
firmei

Anexa 3

Tema pentru acasă:

Accesând paginile :
http://www.pensiunea-mai.ro/
http://pensiunearetezat.com/
elaboraţi:
Titlul
Textul
Sloganul
Logo-ul
pentru cele două structuri de primire ale căror pagini WEB sunt enumerate mai sus.

388
 PROIECT DIDACTIC

MULȚIMI ȘI ELEMENTE DE LOGICĂ MATEMATICĂ - JOC DIDACTIC

PROF. ELENA RODU

COLEGIUL TEHNIC „GHEORGHE ASACHI” BOTOŞANI

Structura jocului didactic:

Titulul jocului: “Lotto”
Clasa: a IX-a
Disciplina:Matematcă
Scopul jocului: Fixarea şi consolidarea noţiunilor teoretice la Unitatea de învățare Mulțimi și elemente de logică
matematică
Sarcina didactică: Confecţionare cartonaşe cu imagini şi cartonaşe cu întrebări din cele propuse.
Materiale și mijloace didactice necesare: hârtie cartonată
Desfășurarea jocului:
- Introducerea în joc.
- Anunţarea titlului jocului.
- Prezentarea materialului didactic.
- Explicarea jocului.
- Fixarea regulilor.
- Executarea jocului.
- Complicarea jocului.
- Încheierea jocului.
Regulile jocului: cartonaşele cu imagini se repartizează elevilor (câte unul sau câte două, sau un cartonaş la pereche,
depinde de numărul de elevi din clasă). Cartonaşele cu întrebări rămân la moderator. Moderator poate fi profesorul
sau un elev. Moderatorul extrage la întâmplare un cartonaş cu întrebare, citeşte cu voce întrebarea. Răspunsul se
găseşte pe cartonaşul cu imagini. Elevul care a găsit răspunsul cere cartonaşul cu întrebare şi acoperă imaginea
respectivă. Imaginile şi răspunsurile sunt numerotate (se poate verifica exactitatea răspunsului). Cine acoperă primul
cartonaşul cu imagini este câştigător.
Variante de complicare a jocului: Se pot propune elevilor fişele cu imagini: iar ei să alcătuiască singuri întrebarea
corespunzătoare imaginii.
Evaluarea jocului: Se discută despre modul de implicare a fiecărui elev la lectie. Se fac aprecieri asupra activitatii
elevilor şi eventual se notează activitatea lor. În cadrul jocului se pot verifica cunoştinţele elevilor cu referire la
simbolurile matematice, noţiunile matematice, operaţii matematice, unele formule matematice, ş.a. Dacă dorim să
facem o interogare de câteva minute la începutul lecţiei, sau pe parcurs, atunci putem propune elevilor să extragă din
cutiuţa cu întrebări una la întâmplare şi să răspundă. Modalităţi de folosire a acestui joc pot fi diferite, depinde de
creativitatea fiecăruia.

Cartonaşele cu întrebări
Mulțimi și elemente de logică matematică

389
Cartonaşele cu imagini (răspunsuri) Mulțimi și elemente de logică matematică

390
391
 PROIECT DIDACTIC - METODA EXPERIMENTUL

PROF TIPI IZABELLA

COLEGIUL TEHNIC MIHAI VITEAZUL, ORADEA

Data: 12.05.2020
Profesor: Tipi Izabella
An școlar: 2019-2020
Clasa: a XII - a D
Domeniul: Turism și alimentație
Calificarea: Tehnician în gastronomie
Disciplina: Modulul 1- Politici de marketing
Unitatea de învăţare: Politica de preț
Ttlul lecției: Strategii de preț

392
Tipul lecţiei: Consolidarea lecției
Durata: 50 minute
Loc de desfășurare: Google clasroom- MEET
Obiectivul fundamental: dobândirea de cunoştinţe privind reacțiile pe care le au elevii din banca “acuzatului” și al
“acuzatorului” față de politici de preț neloiale
Unități de rezultate ale învățării și rezultate ale învățării vizate:
URÎ 11: Aplicarea politicilor de marketing (din componenţa Standardului de pregătire profesională / SPP)
Cunoștințe Abilități Atitudini
11.1.11. Descrierea strategiilor de 11.2.10 Elaborarea unei strategii de preț 11.3.5 Asumarea de riscuri în
preț ce pot fi adoptate pentru optime în situația dată stabilirea strategiei de preț optime
produsele existente pe piață

Obiective operaţionale:
Cognitive: La sfârşitul lecţiei elevii vor fi capabili:
Să identifice în viața reală o situație-problemă a concurenței
Să găsească strategii de lucru care să conducă demerdul elevilor de la simplu la complex, de la concret la abstract,
Să exploreze realitatea în vederea formării capacității, priceperii și deprinderii specifice rezolvării de probleme,
Să formeze atitudini pozitive și abilități pentru cooperare în vederea soluționării problemelor apărute
Afective:
-să manifeste interes și să participe activ la lecţie;
- să manifeste autocontrol şi disciplină în timpul orei.
Psihomotorii:
- să noteze punctajul de la 1 la 10 pe care îl oferă membrilor echipei
-să adopte o poziţie corectă în scaun.
Metode şi procedee: EXERIMENTUL, conversaţia, discuția dirijată, expunerea problematizarea, explicaţia,
observatia, conversatia, lucrul pe grupe, exercițiul,
Material didactic: Coli de hârtie, Stilouri, scheme grafice, fişe de lucru, foi de flipchart,
Metoda Experimentul
Tema: Compasiunea
Experimentul răspunde la întrebarea: Echipa acuzatorului are sau nu mai multă compasiune și înțelegere pentru acuzați
după ce a experimentat și situația lor?
Se dă o situație-problemă: una din firme proaspăt intrate pe piață, ajutat de o a doua firmă practică prețul de dumping
în timp ce firma concurentă ajunge pe marginea falimentului.
O echipă formată din 5 elevi denumită “Acuzat”, formează consiliul director al unei firme care practică strategia de
dumping, iar o altă echipă formată tot din 5 elevi, formează echipa de “Acuzator” (grupul țintă al cercetării), fiind în
consiliul de conducere al firmei direct concurente. Acuzatul trebuie să se apere în fața acuzatorului și să explice
motivul deciziei de a apela la prețul de dumping, iar profesorul urmărește înverșunarea cu care este cercetat de
acuzator. Acest comportament se notează pe o scală de la 1= acuzare cu compasiune, 10= acuzare cu ură maximă.
După 15 minute, se schimbă rolurile iar peste încă 15 minute, acuzatul redevine acuzator pentru încă o dată si se
urmărește dacă si-a schimbat pomportamentul după ce au experimentat pe propria persoana și situația opusă.
După principiul “ce ție nu-ți place, altuia nu-i face”, unii vor devein mai bl\nzi, al’ii mai dornici de r[zbunare.

Tabelul centralizator experiment

Nume elev Nota
Experiment 1 Experiment 2 Experiment 3

BIBLIOGRAFIE:
Programa școlară în vigoare
Rubinian.com, “Preț de dumping”, https://www.rubinian.com/dictionar_detalii.php?id=531

393
Desfăşurarea lecţiei
Pe platforma ZOOM

417
 Conţinutul şi activităţile de învăţare Strategii didactice
Etapele Metode şi Form
mijloace e de Evaluare
lecţiei Activitatea profesorului Activitatea elevului
organi
zare

Profesorul organizează clasa

Elevii anunţă
pentru lecţie. Observa
absenţii. Activi
Face prezenţa, pregătește Conversaţ re
Autoorganizare, tate
Moment materialul didactic. ia sistemat
control propriu, fronta
organizatoric Atenţionează elevii asupra Euristică ică
pregătirea lă
modului de desfăşurare a lecţiei,
materialelor
solicită pregătirea caietelor și a
necesare.
materialelor necesare.

Exercițiu
Profesorul pune întrebarea: Ați Activi
de spargere a Răspund pe rând
întâlnit prețuri ale produselor care Conversaț tate Observa
gheții/ la întrebare.
nu vi s-au părut corecte? Sau care ia fronta re
captarea
v-au iritat? Motivați răspunsul. lă sistemat
atenției
ică

Conversaţ Activi Observa

Sunt atenti la
Profesorul anunță tema și ia tate re
precizările
Anunţarea obiectivele, după care prezintă fronta sistemat
profesorului
subiectului modul de desfăşurare a lecţiei. lă ică

Reactualizare Se pun întrebări pentru Elevii răspund la

Conversaţ
a reactualizarea lecției “Strategii de întrebările Activi
ia
conţinuturilor preț” profesorului tate Evaluare
Discuţie
necesare Front orală
dirijată
procesului de ală
formare a
priceperilor şi
deprinderilor
Experimentul
Profesorul propune jocul: “Acuzat
și acuzator”
Experime
Activitatea Elevii formează echipe a câte 5
ntul
propriu-zisă pentru partea de acuzat și tot 5
de formare a elevi pentru partea de acuzator.
Expunere
priceperilor şi Ceilalți sunt observatori.
a,
deprinderilor Profesorul explică regula jocului
Explicatia Activi Observa
didactic.
, tate re
Echipa denumită “Acuzat”,
Jocul de fronta sistemat
formează consiliul director al unei
rol lă ică
firme care practică strategia de
Observati
dumping, iar o altă echipă formată Elevii se organizează
a,
tot din 5 elevi, formează echipa de in 3 grupeși participă
Conversat
“Acuzator” (grupul țintă al la experiment.
ia
cercetării), fiind în consiliul de Acuzatorii acuză iar
conducere al firmei direct echipa acuzatului se
concurente. apără în toate cele 3
Etapa 1 runde ale
experimentului.
418
 Echipa Acuzatorilor au la
dispoziție 8 minute ca să acuze și
să ceară explicații legate de
motivul echipei adverse de a allege
strategia de dumping.
Profesorulnotează cu o notă pe o
scară de la 1 la 10 , înverșunarea și
lipsa de compasiune cu care acuză
echipa Acuzatorilor.
Etapa 2
Rolurile se schimbă,Acuzații devin
acuzatori , au la dispoziție tot 8
minute pentru acuzații.
Etapa 3
Acuzații revin acuzatori pentru 8
minute, exact în același rol ca în
prima etapă.Profesorul și de data
aceasta notează înverșunarea cu
care fac acuzații și dacă au reușit să
facă un progres emoțional în
înțelegerea echipei adverse după
ce au fost în locul lor.
Concluzii si Dupăcele 24 minute, profesorul Elevii își expun
realizarea prezintă elevilor tematica părerile legate de
feed–back- experimentului și discută cu ei cele 2 situații de rol
ului concluziile. în care s-au găsit, iar Activi
Conversaț
Se concluzionează dacă echipa elevii pe post de tate Aprecier
ia
acuzatorului si-a schimbat sau observator, relatează fronta i verbale
nucomportamentul (are mai multă situația din lă
compasiune și înțelegere) după ce perspectiva lor.
a fost în locul acuzatului.

Concluzii. Se concluzionează asupra Conversaț

Activi
Evaluare activităţii elevilor, se relevă Elevii ascultă ia
tate Autoeva
greşelile tipice şi netipice şi se fac
fronta luare
aprecieri asupra efortului depus de
lă
elevi

419
 PROIECT DIDACTIC - ”TEST DE EVALUARE SUMATIVĂ: INTEGRALA
DEFINITĂ”

PROFESOR VIERU JANE

LICEUL TEHNOLOGIC ”VICTOR SLĂVESCU”, RUCĂR

Data:
Clasa: a XII-a, filiera tehnologică/3 ore săptămânal
Disciplina: Matematică
Unitatea de învătare:
Tema lecției: ”Test de evaluare sumativă: Integrala definită”
Tipul lectiei: Lecţie de verificare şi apreciere a rezultatelor şcolare
Durata: 45 de minute
Locul de desfășurare: Sala de clasă
Competente specifice:
1.Aplicarea algoritmilor de calcul cu matrice în situaţii practice;
2.Rezolvarea integralelor utilizând algoritmi specifici;
3.Stabilirea funcțiilor;
4.Rezolvarea unor probleme sau situaţii – problemă prin modelare algebrică optimă.
Obiective operaționale:
La sfârşitul lecţiei, elevii vor fi capabili să:
CO1. Să cunoască și să opereze cu formula de integrare a lui Leibniz – Newton ;
CO2. Să aplice formula de integrare a lui Leibniz-Newton funcțiilor care admit primitive
CO3. Să calculeze integralele definite cu ajutorul formulelor din tabelul de integrale;
CO4. Să cunoască și să aplice metoda integrării prin părți respectiv prima metodă de schimbarea de variabilă.

Strategia didactică:
Metode de învăţare/instruire: conversaţia, problematizarea, algoritmizarea, rezolvarea de exerciţii şi probleme;
Forme de organizare a clasei: individuală;
Forme de evaluare: evaluare prin probă scrisă – test docimologic;
Resurse materiale: test de evaluare sumativă;
Resurse psihologice: Capacitatea de învăţare de care dispun elevii clasei. Elevii posedă cunoştinţe legate de calculul
primitivelor unei funcții, aplicarea teoremei Leibniz – Newton. De asemenea s – a insistat pe aplicarea metodelo de

420
 integrare prin părți și prin schimbări de variabilă. Elevilor le - au fost prezentate diferite metode de rezolvare a
integralelor şi au fost rezolvate o serie de probleme, prin aceste metode.
Tipuri de itemi folosiţi:
1. Itemi obiectivi – cu alegere multiplă ;
2. Itemi subiectivi – rezolvare de probleme

DESFĂŞURAREA LECŢIEI
Nr. Momentele Activitatea profesorului Activitatea elevului Metode
Crt lectiei

1. Moment Profesorul se asigură de condiţiile optime pentru Elevii raportează absenţii şi Conversaţia
organizatoric. desfăşurarea lecţiei: curăţenie, lumină, ţinută, pregătesc toate materialele
(Pregătirea ordine, disciplină. Verifică prezenţa elevilor şi necesare desfăşurării în bune
colectivului pentru pregăteşte materialele necesare pentru lecţie. Este condiţii a lecţiei (caiete de teme, de
activitate. Captarea şi preocupat de pregătirea psihologică a elevilor casă, manual, culegere etc.).
păstrarea atenţiei) pentru lecţie, de trezirea interesului elevilor pentru
(2 min) activitatea ce urmează a o desfăşura;

2. Sensibilizarea, Profesorul informează elevii asupra competenţelor Elevii pregătesc foaia de test şi Conversaţia
trezirea interesului de evaluat urmărite şi împarte elevilor testele de primesc de la profesor testul cu Explicația
pentru lecţie (3 min) evaluare sumativă individuale. itemii ce trebuie rezolvaţi. Fișa de lucru
Precizarea tematicii şi a conţinutului ce urmează a
fi verificat, a fost adus la cunoştinţa elevilor
anterior desfăşurării acestei lecţii.
3. Verificarea Elevii adresează întrebări și cer lămuriri pe Elevii prezintă caietele de teme Evaluare scris
conținuturilor însuşite parcursul derulării testului . profesorului şi lucrează Conversația,
legate de calculul independent itemii din test explicația
primitivelor și Individual
integralelor definite( Fișa de lucru
cunoştinţe dobândite
de elevi) (45 min )

4 Aprecierea Profesorul corectează testul în afara orelor de curs, Conversația,

rezultatelor – în ora face o analiză şi o interpretare a acestuia, ia explicația
următoare; cunoştinţă de nivelul de pregătire al elevilor şi Individual
realizează pe baza baremului o notare obiectivă iar
la următoarea întâlnire cu elevii le prezintă
acestora rezultatele, făcând o analiză a lucrărilor,
soldată cu aprecieri generale:
-Sunt evidențiate greșelile cu frecvență mare sau
greșeli tipice;
-se fac precizări și explicații pentru eliminarea
lacunelor și corectarea greșelilor
- sunt prezentate lucrările reprezentative care sunt
foarte bune sau sunt foarte slabe

TEST DE EVALUARE SUMATIVĂ

Clasa a XII-a
An şcolar 2020-2021
Nume elev:
Prenume elev:
Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu

421
Timpul efectiv de lucru este de 50 minute
Partea I - Încercuiţi litera corespunzătoare răspunsului corect. (30
puncte)
Se consideră funcția f : R → R , f (x ) = (ax + b )e x , a, b  R
1
(10p) 1. Pentru a = 0 și b = 1 , valoarea integralei definite  f (x )dx este:
0

A) e −1 B) e C) e +1 D) 2e
1
(10p) 2. Pentru a = 1 și b = 0 , valoarea integralei definite  f (x )dx este:
0

A) −e B) 0 C) 1 D) e
1
(10p) 3. Pentru a = 1 și b = 1 , valoarea integralei definite  f (x )dx este:
0

A) −e B) 0 C) e D) 2e + 1
PARTEA a II-a Pentru următoarele probleme se cer rezolvări complete. (60 de puncte)

1. Se consideră funcția f : (0,+ ) → R , f (x ) = (x + 1) ln x .

f (x )
2
5
(10p) a.Demonstrați că  ln x dx = 2
1

f (x )
2
(10p) b.Demonstrați că  x + 1dx = 2 ln 2 − 1
1
2
(10p) c. Calculați  f (x )dx
1

2. Se consideră funcția f : R → R , f (x ) = x 2 + 9 .
f (x )
1
(10p) a. Demonstrați că 
0 x2 + 9
dx = 1

1
x
(10p) b. Demonstrați că,  f (x ) dx =
0
10 − 3

(10p) c. Demonstrați că orice primitivă a funcției f este crescătoare pentru x  (0,+ ) .

TEST DE EVALUARE SUMATIVĂ

Barem de corectare si notare:
Clasa a XII-a
An şcolar 2017-2018

Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu

Timpul efectiv de lucru este de 50 minute
Partea I - Încercuiţi litera corespunzătoare răspunsului corect. (30
puncte)
Se punctează doar rezultatul, astfel: pentru fiecare răspuns se acordă fie punctajul maxim prevăzut în dreptul fiecărei
cerinţe, fie 0 puncte.

422
 Nu se acordă punctaje intermediare.
Nr. item 1 2 3
Răspuns A C C
Punctaj 10p 10p 10p

Partea a II-a (60

puncte)
Pentru orice soluţie corectă, chiar dacă este diferită de cea din barem, se acordă punctajul maxim corespunzător.
Nu se acordă fracţiuni de punct, dar se pot acorda punctaje intermediare pentru rezolvări parţiale, în limita punctajului
indicat în barem.
1. Se consideră funcția f : (0,+ ) → R , f (x ) = (x + 1) ln x .
a.
f (x )
2
5 3p
Demonstrați că:  ln x dx = 2 .
1 3p
f (x ) (x + 1) ln x dx = (x + 1)dx = xdx + dx =
2 2 2 2 2


1
ln x
dx = 
1
ln x 1 1 1 2p

2 2p
=
x2
2
2 1
2
(
+ x 1 = 2 2 − 12 + (2 − 1) = )
1

3 5
= +1 =
2 2
Egalitatea dată este adevărată.
a.
f (x )
2
Demonstrați că  x + 1dx = 2 ln 2 − 1
1

f (x ) (x + 1)ln x = ln xdx
2 2 2 3p
I = dx =  1
1
x +1 1
x +1
3p
f ` = 1  f = x , respectiv g = ln x  g ` = (ln x )` =
1
Se folosește metoda integrării prin părți, pentru funcțiile:
x
2 2 2 2p
1
I =  ln xdx = x ln x 1 −  x  dx = x ln x 1 −  dx = x ln x 1 − x 1 = 2 ln 2 − 1ln 1 − 2 + 1 = 2 ln 2 − 1
2 2 2 2

1 1
x 1
2p
Egalitatea dată este adevărată.
c. 2
Calculați  f (x )dx .
1
2 2 2 2 2
I =  f (x )dx =  (x + 1) ln xdx =  (x ln x + ln x )dx =  x ln xdx +  ln xdx = I 1+ I 2
1 1 1 1 1
Pentru fiecare dintre cele două intregrale se folosește metoda integrării prin părți
4p
x2
, respectiv g = ln x  g = (ln x ) =
1
Pentru integrala I 1 , funcțiile: f = x  f =
` ` `

2 x
Pentru integrala I 2 , funcțiile f = 1  f = x , respectiv g = ln x  g = (ln x ) =
` ` ` 1
2p
x
2 2 2 2 2 2
x2 x2 1 1 x2 x
I= ln x −   dx + x ln x 1 −  x  dx = ln x −  dx + x ln x 1 −  dx =
2 2

2 1 1
2 x 1
x 2 1 1
2 1
2p

2p
423
 2 2

I=
x2
2
1 x2
ln x − 
2 2
+ x ln x 1 − x 1 =
2 2

2
( 4
) ( )
2 ln 2 − 12 ln 1 − 2 2 − 12 + (2 ln 2 − 1ln 1) − (2 − 1) =
1 2 1
1 1
1 3 7 7
I=  4 ln 2 − + 2 ln 2 − 1 = 2 ln 2 − + 2 ln 2 = 4 ln 2 −
2 4 4 4
7
Întegrala calculată este I = 4 ln 2 −
4
f : R → R , f (x ) = x 2 + 9 .
2.
Se consideră funcția

a.
f (x )
1
Demonstrați că 
0 x2 + 9
dx = 1

f (x )
5p
x2 + 9
1 1 1
I = dx =  dx =  dx
3p
0 x2 + 9 0 x2 + 9 0

I = x 0 = 1− 0 = 1
1

2p
Egalitatea dată este adevărată.
b. 1
x
Demonstrați că,  f (x ) dx =
0
10 − 3

1 1 1p
x x
I = dx =  dx
0
f (x ) 0 x2 + 9
2p
Se poate observa că x ( 2
+ 9) = (x 2 ) + 9 ` = 2 x + 0 = 2 x . Pentru aceasta se face înmulțirea și împărțirea prin 2
` `

2p
sub semnul integrală:

(x ) ( )
1 1 1 1 −1 2 1
x x 2x 1 1 −
I = dx =  dx =  dx =  2 x 
2 1
2
+ 9 dx = 2x  x 2 + 9 2 dx
0
f (x ) 0 x2 + 9 0 2 x +9
2 20 2p
1

( )
1
− +1 1 1 2p
1 x2 + 9
( ) ( ) ( )
2 1
1 − 2
I =  x2 + 9  x2 + 9
`
2 dx = = x +9 2 2
21 2 1 2p
− +1 0
2 0
1 1
( ) ( ) − (0 )
1 1 1 1
I = x2 + 9 2 = 12 + 9 2 2
+9 2 = 10 − 9 2 = 10 − 9 = 10 − 3
2

0
Egalitatea dată este adevărată.
c. Demonstrați că orice primitivă a funcției f este crescătoare pentru x  (0,+ ) .
2p

Fie F : R → R , F ( x ) =  f (x )dx + C , este primitiva funcției date. Deoarece F este primitiva funcției , atunci
F ` ( x ) = f ( x ) . Cu alte cuvinte funcția f , este prima derivată a familiei de primitive.
2p

F ` (x ) = 0  f ( x ) = 0  x 2 + 9 = 0
2p
Se rezolvă ecuația
Se pun condiții de existență pentru funcția radical: x + 9  0 , inecuație adevărată pentru orice x  R
2

( x + 9) = 0 2 2p
Se rezolvă ecuația dată: x +9 = 0 
2 2 2
 x +9 = 0
2

424
Ecuație de gradul al doilea:  = b − 4ac = 0 − 4  1  9 = −36  0  Ecuația dată nu are soluții reale.
2 2

Semnul primei derivate a primitivei funcție date, este :

Semnul lui x − +
Semnul lui F (x )
` + + + +

Limitele de la capetele intervalului

lim f (x ) = lim
x → − x → −
x2 + 9 = (
lim x 2 + 9 =
x → −
) (− ) 2
+ 9 = +  + 9 = +  = +
2p
lim f (x ) = lim x +9 = lim (x + 9) = (+  ) + 9 = +  + 9 = +  = +
2 2 2
x → + x → + x → +

Tabelul de semn al funcției, este:

Semnul lui x − +
F ` (x ) + + + +
F (x ) + +

Din tabel se poate observă ca primitiva funcției este pozitivă, pentru x  R . În concluzie funcției date este pozitivă
pentru x  (0,+ ) .

DESIGNUL ACTIVITĂȚII „ÎNCĂLCAREA DREPTURILOR ȘI LIBERTĂȚILOR

FUNDAMENTAMENTALE ALE CETĂȚENILOR ROMÂNIEI”

PROFESOR VLAD EMILIA

COLEGIUL NAȚIONAL „MIHAI VITEAZUL”SLOBOZIA

Concepte cheie din domeniul educației media: drepturi și libertăți cetățenești; viața publică-viața privată
Concepte cheie din domeniul disciplinei: totalitar comunist, drepturi și libertăți cetățenești, viața publică-viața privată
Relevant pentru DREPTURILE OMULUI; INDIVID VS STAT
ROMÂNIA (1965-1989):EPOCA LUI NICOLAE CEAUȘESCU
Clasa a XI-a, Profil Umanist
Motivația
Problematica drepturilor omului este definitorie pentru caracterul unui regim politic.
Elevii au oportunitatea de a verifica și interpreta datele istoriei recente din mai multe perspective, utilizând surse
istorice diverse, între care cele de istorie orală- amintirile părinților, bunicilor.
Pe acest temei, elevii vor putea să-și formeze propriile reprezentări și convingeri care să le permită să se manifeste
activ în diferite contexte sociale
Tema
Încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor României
Descriere
Evocare
Elevii de vor conecta pe grupe, după numărul atelierelor în care sunt repartizați la Kahoot.it, code game 7895370. Vor
răspunde la trei întrebări:
Cine a condus România între 1965-1989?
Ce regim politic a avut România în această perioadă?

425
Care dintre următoarele aspecte nu se regăsește în comunism?
Elevii vor fi invitați să definească regimul comunist din România, folosind un singur termen. Termenii propuși vor fi
trecuți pe tablă/flipchart.
În continuare, elevii vor preciza ce ar dori să știe despre tema anunțată. De asemenea, vor preciza și motivele
curiozității lor.
Realizarea sensului
Clasa va fi împărțită în grupe. Pentru aceasta, ar fi bine ca sala de clasă să fie pregătită din timp cu „centrele” de lucru.
La intrarea în clasă, fiecare elev ar putea primi un cartonaș de o anumită culoare sau un simbol care îl ajuta să-și
găsească locul. (5 min)
Elevii vor viziona materialele pregătite de profesor (15 min):
Videoclipuri care pot fi accesate pe youtube
Ceaușescu și poporul;,
Propaganda comunistă:Nivelul de trai în România în anii 80,
Sărbători în Epoca de Aur,
5 minute de istorie,
Ei vor completa fișe cu informațiile oferite de surse
Rețineți aspecte referitoare la nivelul de trai: alimentație, locuințe, transport, comunicații, timp liber, viața privată.
Notați trei aspecte ale vieții publice din timpul epocii Ceaușescu: demonstrații, presa, emisiuni TV, școală.
În continuare, elevii vor realiza o listă a drepturilor cetățenești pe care consideră că le-a încălcat regimul Ceaușescu.
Fiecare grupă citește lista proprie și o argumentează cu informații din sursele oferite. (5 minute). Lista este afișată pe
tablă.
Fiecare grupă va redacta un text de 10 rânduri referitor la situația drepturilor cetățenilor în regimul comunist al lui
Nicolae Ceaușescu. Perspective:
Fost activist de partid, azi patron
Pensionar, fost șofer la ITB
Ziarul „Scânteia” al PCR
Ziar străin, dintr-o țară democratică
Profesor de istorie.
Timp de lucru: 15 minute
Rezultatele demersului vor fi prezentate clasei. Eventual, vor fi afișate după ce au fost semnate de autori (5minute)
Reflecție 5minute
Întrebări:
Ce ați lucruri noi ați aflat?
Ce s-a schimbat în percepția voastră privind regimul comunist?
Pentru încadrarea în timp, ar fi util ca elevii să primească de la începutul orei post-it-uri pe care să le completeze cu
răspunsurile de la secvența Reflecție. Ele pot fi utilizate în ora următoare. Putem folosi și varianta online cu
Mentimeter.

PROIECT DIDACTIC - FEMINITATE ȘI MASCULINITATE ÎN NUVELA

ALEXANDRU LĂPUȘNEANUL DE COSTACHE NEGRUZZI

PROF. DUMITRU I. ADRIANA

LICEUL PEDAGOGIC „MATEI BASARAB”, SLOBOZIA, IALOMIŢA

PROIECT DIDACTIC

Data:
Clasa: a XI-a

426
 Disciplina: Limba şi literatura română
Profesor: Dumitru Adriana
Subiectul lecţiei: Feminitate și masculinitate în nuvela Alexandru Lăpușneanul de Costache Negruzzi
Tipul lecţiei: predare
Valori şi atitudini:
1. Cultivarea plăcerii de a citi, a gustului estetic în domeniul literaturii.
2. Stimularea gândirii autonome, reflexive şi critice prin lectura textelor.
3. Cultivarea sensibilităţii prin receptarea operei literare.
4. Formarea unor reprezentări culturale privind evoluţia şi valorile literaturii române.
Obiective operaţionale : La sfârşitul lecţiei elevii vor fi capabili:
O1. să definescă termenii de masculinintate și feminitate;
O2. să recunoască stereotipurile de gen asociate masculinității și feminității;
O3. să discute modul în care masculinitatea și feminitatea se manifestă în literatură;
O4. să dezvolte o opinie critică asupra reprezentării masculinității și feminității în literatura română.

Metode de învăţare: lectura, conversaţia euristică, explicaţia, problematizarea, exerciţiul, metoda cubului
Modalităţi de evaluare: observarea sistematică a elevilor prin discuţii, fişe de lucru, exerciţii
Mijloace didactice: fişe de lucru, prezentare power-point
Forme de organizare : activitate frontală, activitate individuală, activitate pe grupe

Bibliografie:
Dragomir, Otilia, Miroiu, Mihaela, Lexicon feminist, Editura Polirom, Iași, 2002
Negruzzi, Costache, Alexandru Lăpușneanul, Editura Herra, București, 2010

Scenariul didactic

Nr. Etapele lecției Ob Tim Activitatea profesorului/ elevului Metode Mijloace de Forme
crt. .op p și procedee învățământ de organ
. min
1 2 3 4 5 7 8 9

1. Momentul • Salutul Activitat

organizatoric 2 • Notarea absenţelor
min • Pregătirea pentru începerea orei:
Profesorul va avea grijă ca elevii să-și
pregătească materialele necesare orei de
Limba și literatura română. Profesorul va
asigura liniștea și disciplina clasei pentru
o mai bună desfășurare a activităţii Conversaţia
didactice.

O1
2. Captarea 3 Profesorul propune elevilor două imagini Tabla Activitat
atenției min diferite – una cu o femeie, cealaltă cu un Conversaţia
bărbat, provocând o discuție despre ce Creta
însemnă a fi masculin/ feminin.
Explicaţia

427
3. Anunţarea O1 2 Profesorul va cere elevilor să noteze și va Expunerea Activitat
subiectului și a O2 min nota și el pe tablă titlul lecţiei de predat -
obiectivelor O3 Masculinitate și feminitate în nunvela
pentru Alexandru Lăpușneanul de Costache
atingerea Negruzzi. Elevii notează titlul în caiet.
competenţelor Profesorul precizează obiectivele
urmărite pe parcursul orei: definirea celor
două concepte, stabilirea trăsăturilor
asociate fiecăruia dintre cei doi termeni,
literatura ca spașiu care generează și
susține stereotipurile de gen, aplicarea
stereotipurilor de gen în nuvela lui
Costache Negruzzi, Alexandru
Lăpușneanul.
4 Dirijarea O2 33 Profesorul, printr-un material power- Lectura Activite
procesului de min point, dirijează procesul de învățare, Tabla Activitat
învățare definind conceptele de masculinitate și Metoda cubului
O3 feminitate, dar și stabilind setreotipurile
de gen asociate lor. Profesorul invită Activitat
elevii la o abordare diferită a nuveleui lui
C. Negruzii, prin grila studiilor de gen. În Exercițiul
acest sens, împarte elevii clasei în patru
grupe și, prin metoda cubului, le propune
discutarea câtorva secvențe din nuvela Conversaţia
Alexandru Lăpușneanul. Astfel, ca sarcini
de lucru sunt menționate:
Descrie vestimentația și apariția doamnei Fișa 1
Ruxanda, conform stereotipului de gen
Compară atitudinea lui Alexandru
Lăpușneanul cu atitudinea Ruxandei din Fișa 2
punctul de vedere al tiparului
masculin/feminin
Asociază elemente care corespund rolului
O4 femeii în contextul Moldovei secolului al Fișa 3
XVI-lea
Analizează comportamentul lui
Alexandru Lăpușneanul, conform
stereotipului masculin Fișa 4
După ce elevii editează răspunsuri la
întrebările solicitate, profesorul (ajutat de
două imagini cu personajele Alexandru
Lăpușnesnu și Ruxanda) se adresează
întregii clase cu următoarele probleme:
Aplică semnificația masculinității și Prezentarea power-
feminității din nuvelă în reprezentările point
grafice ale celor dou- personaje
Argumentează valabilitatea/
nevalabilitatea masculinității/ feminității
în societatea actuală
5. Realizarea O4 5 Prin întrebari, profesorul va conchide Activitat
feedback-ului min noţiunile esenţiale despre masculinitatea/ Conversaţia
feminitate și stereotipuri de gen.

428
 O4 3 Elevii vor primi tema pentru acasă: Expunere Activitat
Asigurarea min realizarea unui eseu de 150-300 de
6. retenției și a cuvinte având ca subiect Masculinitate și
transferului feminitate într-un text literar studiat.

7. Aprecieri finale 2 Se vor face aprecieri generale și Expunere Activitat

min individuale, pozitive atât pe parcursul
lecţiei, cât și la sfârșitul acesteia.

PROIECT DIDACTIC - FENOMENUL BULLYING ÎN ŞCOLI

PR. PROF. DUMITRU IONUŢ- CĂTĂLIN

LICEUL TEHNOLOGIC „MIHAI EMINESCU”, SLOBOZIA

Profesor: DUMITRU IONUŢ-CATALIN

Disciplina: Consiliere şi orientare
Subiectul: Fenomenul BULLYING în şcoli
Clasa: IX
Timp rezervat: 50 minute
Obiective generale: Dezvoltarea unor relații pozitive, de înţelegere şi toleranţă între membrii grupului din care fac
parte.
Obiective specifice:
Facilitarea colaborării și a muncii in echipă
Dezvoltarea abilităților de comunicare interpersonală.
Conștientizarea faptului că sunt diferiți, dar pot forma un grup unit.
Să depășească diferentele de idei pentru a obține rezultate bune.
Strategii didactice
Metode şi procedee: conversaţia, dezbaterea, explicaţia, instructajul, exerciţiul.
Forme de organizare: în perechi, frontal.
Evaluare: formativă.
Obiective operaționale:
O1 – Să înțeleagă semnificația cuvîntului BULLYING;
O2 – Să ordoneze ideile principale extrase din mesajul transmis de filmul vizionat;
O3 –Să identifice proverbe, respectiv epigrame care corespund mesajului filmului;
O4 - Să-și exprime sentimentele trezite de vizionarea filmului
O5 - Să descopere cel puțin 5 cuvinte cheie din mesajul filmului „TEROARE ÎN ŞCOALĂ”:
O6 – Să stabilească definiția și caracteristicile fenomenului de BULLYING;
O7 - Să deducă învățătură din cele prezentate pe parcursul orei;
O8 - Să realizeze „ Pomul armoniei” prin lipirea florilor și mânuțelor din hârtie colorată pe coroana acestuia.
Strategii didactice:
Metode și procedee: Conversația, Intuiția, asaltul de idei, expunerea, situația problemă, caracterizarea, argumentarea,
memorarea, problematizarea, deducția, descoperirea, eseul.
Forme: Frontal, independent, în grup.
Mijloace de instruire: carton colorat, foi A4, fișe de lucru, lipici, flanelograf, flori de carton colorat, anexe.
Laptop, videoproiector, ecran, acces la internet
Metode de evaluare: observarea, manifestarea publică, E – J –T, aprecierea verbală.
Demersul didactic:

429
Momentele lecției Activități (profesor-elev)

1. Captarea atenției Salutul

Autocaracterizați-vă printr-un 2 adjective pentru a vă cunoaște mai bine între voi

2. Anunțarea Intuiți subiectul lecției în baza următoarelor citate:

subiectului și a Violenţa naşte violenţă.
obiectivelor lecției Violenţa este arma celor slabi.
.
Tema lecției de astăzi este: Fenomenul BULLYING în şcoli
Obiectivele lecției:
O1 – Să înțeleagă semnificația cuvîntului BULLYING;
O2 – Să ordoneze ideile principale extrase din mesajul transmis de filmul vizionat;
O3 –Să identifice proverbe, respectiv epigrame care corespund mesajului filmului;
O4 - Să-și exprime sentimentele trezite de vizionarea filmului
O5 - Să descopere cel puțin 5 cuvinte cheie din mesajul filmului „TEROARE ÎN ŞCOALĂ”:
O6 – Să stabilească definiția și caracteristicile fenomenului de BULLYING;
O7 - Să deducă învățătură din cele prezentate pe parcursul orei;
O8 - Să realizeze „ Pomul armoniei” prin lipirea florilor și mânuțelor din hârtie colorată pe coroana acestuia.

Predarea – Elevii vor viziona un film de scurt metraj, Terror in school, de pe YOUTUBE.
învățarea temei noi
Mă voi asigura că elevii au înțeles conținutul și mesajul filmulețului, printr-un
exercițiu de reordonare a propozițiilor-idei principale, sugerate de acesta.
4. Dirijarea Ordonează ideile, pentru a reda pe scurt mesajul filmului „Terror in school”:
învățării Luca începe să plângă cu lacrimi de crocodil, pentru că tocmai primise un bobârnac de la Florin, lu
pentru care acesta din urmă este certat de domnul profesor.
Pe terenul de joacă, Luca îl agresează din nou, lovindu-l cu o piatră pe Florin, care se juca lin
Enervat la culme, Florin îl loveşte cu pumnul pe Luca, devenind, la rândul său agresor.
Luca şi Florin sunt colegi de clasă.
Luca îl tachinează pe Florin în timpul orei, aruncându-i acestuia avioane de hârtie în cap.
Florin este acuzat de profesori şi de opinia publică şi pedepsit în consecinţă, pentru fapt
violentă
Înfuriat, Florin vrea să-l lovească pe agresorul său, dar acesta este apărat de două fetiţe în
cărora Florin se comportă ca un gentleman.
Florin reacţionează verbal, din cauza aceasta, fiind mustrat de doamna profesoară.
În sala de mese, în timp ce Florin mânca liniştit, Luca îi aruncă o coajă de banană în cap.
La ora de educaţie fizică, Luca îl loveşte cu mingea în cap pe Florin.
Voi propune o activitate pe echipe, în care fiecare din cele 4 echipe formate va avea de rezolvat sarcinile
Anexa nr.2
Un reprezentant va da citire celor scrise de elevii grupei sale, ceilalți copii, putând completa cu idei noi

5.Obținerea Împreună cu elevii, folosind forma de învățare deductivă, vom stabili definiția, caracteristicile și soluțiil
performanței combatere a fenomenului de BULLYING.

6. Feedbackul Elevii vor primi 2 fișe cu proverbe, zicători, epigrame, maxime sau citate despre violență și metod
combatere a acesteia, și va trebui să transcrie pe flori de carton colorat 2 sau 3 din cele care i-au impresionat
mult. Ideile și sentimentele proprii referitoare la tema propusă vor fi scrise pe mânuțe decupate din carton .
Florile și mânuțele astfel completate de copii, vor fi lipite pe „Copacul Armoniei”, realizat tot din ca
colorat.

430
Asigurarea retenției Elevii vor desprinde concluziile și morala/învățătura din cele prezentate pe parcursul orei.
și transferului

Evaluarea Descoperind 6 cuvinte din dreptunghi, veți afla cum ați fost astăzi la lecție. (atenți, descurcăreți, bravo, ac
ingenioși, înțelepți)
q q q A T E N Ț I q q q p B
D E S C U R C Ă R E Ț I w R
w w w T w w w w w w w w w A
w w w I N G E N I O Ș I w V
q q q V q q q q q q q q w O
q q q I N Ț E L E P Ț I w w
Tema/acasă De alcătuit un scurt eseu în care să propună soluții de combatere a violenței și agresivității.

431
ANEXA 1
FENOMENUL DE BULLYING
FIŞĂ DE LUCRU

Ordonează ideile, pentru a reda pe scurt mesajul filmului „Terror in school”:

Luca începe să plângă cu lacrimi de crocodil, pentru că tocmai primise un bobârnac de la Florin, lucru pentru care
acesta din urmă este certat de domnul profesor.
Pe terenul de joacă, Luca îl agresează din nou, lovindu-l cu o piatră pe Florin, care se juca liniştit.
Enervat la culme, Florin îl loveşte cu pumnul pe Luca, devenind, la rândul său agresor.
Luca şi Florin sunt colegi de clasă.
Luca îl tachinează pe Florin în timpul orei, aruncându-i acestuia avioane de hârtie în cap.
Florin este acuzat de profesori şi de opinia publică şi pedepsit în consecinţă, pentru fapta sa violentă.
Înfuriat, Florin vrea să-l lovească pe agresorul său, dar acesta este apărat de două fetiţe în faţa cărora Florin se
comportă ca un gentleman.
Florin reacţionează verbal, din cauza aceasta, fiind mustrat de doamna profesoară.
În sala de mese, în timp ce Florin mânca liniştit, Luca îi aruncă o coajă de banană în cap.
La ora de educaţie fizică, Luca îl loveşte cu mingea în cap pe Florin.

Bifează proverbele/epigrama care corespund mesajului filmului:

Aşchia nu sare departe de trunchi.
Violenţa naşte violenţă.
Semeni vânt, culegi furtună.
Lenea e soră cu sărăcia.
Violenţa este tot ceea ce desfigurează condiţia umană
Meseria e brăţară de aur.

Din senin un pumn i-a dat

Şi la pământ l-a culcat...
Dar, nevinovat se jură,
Fu călcat... pe bătătură...
Constantin Enescu
Blândeţea cuvintelor rostite la timpul potrivit câştigă acolo unde violenţa ar fi pierdut.

III. Ce sentimente ți-a trezit vizionarea filmului și față de cine? Completează următoareaschemă cu aceste informații:
IV. Activitate pe grupe
IV. 1. Descoperă cel puțin 5 cuvinte cheie din mesajul filmului „TEROARE ÎN ŞCOALĂ”

Vizionarea
filmului mi-a
trezit
următoarele
sentimente:

IV. 2. Completaţi diagrama cu definiția și trăsăturile caracteristice fenomenului de bullying:

432
 DEFINIȚIE

CARACTERISTICI

CONCLUZII/SOL
UȚII

VI. Tu cine crezi că a greşit şi de ce? Cum ai fi procedat, în locul lui Florin?
VII. CONCLUZII - morala filmului

ANEXA 2
Violenţa naşte violenţă.
Violenţa este arma celor slabi.
Violenţa este ultimul refugiu al incompetenţei.
Violenţa este tot ceea ce desfigurează condiţia umană.
Violenţa este replica incultului.
Violenţa generează, de obicei, violenţă.
Violenţa este o acţiune corosivă asupra libertăţii altei persoane.
Violenţa este un teritoriu de exprimare a frustrărilor înghesuite.
Violenţa este argumentul celui lipsit de argumente.
Frustrarea întotdeauna conduce către o anumită formă de agresivitate.
Agresivitatea este o formă de curaj, dar o formă foarte proastă.
Omul trebuie să descopere cum să rezolve orice conflict fără răzbunare, agresiune şi război. Fundamentul acestei
metode este iubirea.
Educaţia este un vaccin contra violenţei.
Blândeţea este mai puternică decât violenţa.
Violenţa e un mijloc greşit. Noi trebuie să adoptăm calea negocierilor.
Sidney Sheldon, Nisipurile timpului
Omul violent e făcut K. O. de cei care îl bat pe umăr.
Prudenţă
Când prostia se dă cultă,
Agresivă şi tenace,
E mai rău ca o insultă,
De n-o laşi să moară-n pace!
epigramă de Gheorghe Gh. Popescu din Antologia epigramei româneşti, 2007 (2007)
Răbdarea şi inteligenţa întotdeauna vor triumfa asupra forţei violente şi puterii brute.
Virtutea nu poate fi insuflată prin violență.
Când limba eşuează, violenţa devine un limbaj.
Copiii sunt sămânța păcii sau violenței din viitor, în funcție de felul cum sunt îngrijiți și stimulați.
citat din Zilda Arns Neumann
Răzbunarea este ca un bolovan uriaș, pe care omul, cu forța urii, l-a urcat sus pe un deal, pentru ca acesta să se
răstoarne asupra lui apoi cu o mai mare violență.
Albert Schweitzer

433
Răspunzând violenţei cu mai multă violenţă, nu facem decât să multiplicăm această violenţă, să adăugăm mai mult
întuneric unei nopţi fără stele. Ura nu poate elimina ura: doar iubirea este capabilă de acest lucru.
Mă opun violenţei pentru că şi atunci când pare să facă bine, binele e doar temporar. Răul pe care îl produce e
permanent.
citat clasic din Mahatma Gandhi
Oamenii violenţi pârjolesc totul în jurul lor şi transformă grădinile roditoare în pustiuri aride.
citat din Elena Stan
Hrăneşte-ţi inima cu pace. Aceasta înseamnă să trăieşti în pace cu tine însuţi. Dacă inima este plină de neîncredere şi
egoism, capul nu găseşte niciodată căi către pace. Pacea începe acolo unde se termină ura şi lăcomia. Lumea nu poate
fi schimbată cu violenţă, ci numai cu inima.
Phil Bosmans în Raze de soare
Blândeţea cuvintelor rostite la timpul potrivit câştigă acolo unde violenţa ar fi pierdut.
citat din Apollonios din Rhodos
Nu există virtute mai mare decât mila. Nu există păcat mai mare decât violența. (proverb bengalez)
Calmul, dublat de fermitate, este cea mai bună atitudine în faţa răutăţii şi a agresivităţii semenilor tăi.
citat din Ursula Yvonne Sandner
ANEXA 3
q q q A T E N Ț I q q q p B
D E S C U R C Ă R E Ț I w R
w w w T w w w w w w w w w A
w w w I N G E N I O Ș I w V
q q q V q q q q q q q q w O
q q q I N Ț E L E P Ț I w w

434
 SECȚIUNEA A III-A – PROIECTE EDUCAȚIONALE
EXTRACURRICULARE ȘI EXTRAȘCOLARE

PROIECTUL EDUCAȚIONAL ECO ȘCOALA – ,,ECO SMART ”

PROFESOR GĂLBENUȘ VICTORIANA APRILIA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ ,,SF. ANDREI”, SLOBOZIA, IALOMIȚA

PROGRAMUL ECO-ŞCOALA
DOCUMENTAŢIE
MOTTO:
,, Mai mulţi oameni mici, în multe locuri mici, care realizează lucruri mici, pot schimba faţa lumii!” (Proverb
indian)
TITLUL PROIECTULUI: ,,ECO SMART”
TEMA PROIECTULUI: MANAGEMENTUL DEŞEURILOR/CURTEA ŞCOLII
INIŢIATORII PROIECTULUI: Elevii şi cadrele didactice de la Şcoala Gimnazială ,,Sf.Andrei”, Slobozia, Ialomiţa
STRUCTURI IMPLICATE DIRECT SAU INDIRECT:
❖ Consiliul Judeţean Ialomiţa
❖ Primăria Municipiului Slobozia;
❖ Inspectorarul Şcolar Judeţean Ialomiţa;
❖ Agenţia de Protecţia Mediului Ialomiţa;
❖ Garda de Mediu Ialomiţa;
❖ SC POLARIS SA
❖ Fundaţia de Turism şi Ecologie a Dunării de Jos ,,Ciulinii Bărăganului”;
❖ Asociaţia Generală a Cadrelor Didactice din România ,,Dăscălimea Română";
❖ Antena 1 Slobozia;
❖ Radio România Actualități;
❖ Ziarul ,,Ialomiţa”.
GRUPUL ŢINTĂ :
1100 de elevi cu vârste cuprinse între 3 şi 15 ani;cadrele didactice, familiile elevilor, comunitatea locală.
ARIA DE DESFĂŞĂRARE:
Perimetrul Municipiului Slobozia (şcoala, curtea şcolii, străzi, parcuri, malul râului Ialomiţa, Pădurea ,,Peri”etc.).
DURATA : un an (2020 - 2021)
RESURSE FINANCIARE: 4000 RON
BENEFICIILE ŞCOLII
Proiectele de ecologie derulate în şcoala noastră cu profesionalism pe parcursul ultimilor ani (2006-2020) au
condus la primirea titlului de Eco Şcoala , a Stegului verde şi a Fanionului verde.
Acest fapt ne onorează dar şi ne motivează, ne mobilizează, ne responsabilizează în activităţile pe care le vom
desfăşura, atât pentru confirmarea titlului primit, cât şi pentru realizarea dezideratului nostru ,,Şcoală curată - elevi
informaţi, implicaţi, responsabilizaţi”.
Dorim ca în urma derulării acestui proiect să avem cadre didactice bine informate şi implicate în rezolvarea
problemelor legate de identificarea, colectarea, valorificarea selectivă a deşeurilor şi ecologizarea şcolii, oraşului.
Elevii să manifeste un comportament ecologic rezultat dintr-o participare conştientă la rezolvarea problemelor de
mediu, atât în activităţile desfăşurate în şcoală, dar şi în alte activităţi din afara şcolii (activităţi derulate de ei din
proprie iniţiativă).
Şcoala să fie curată, cu flori reîmprospătate, cu ,,colţuri vii”(acvarii, animale etc.), prin gazeta ,,ECO-ŞCOALA”
să promovăm activităţile ecologice ale unității de învățământ , să se permanentizeze înfrumuserţarea spaţiilor verzi
din incinta şcolii, să se realize pubele originale de colectare selectivă a deşeurilor, (realizate în parteneriat scoală-
familie-comunitate), să fie menţinută curtea şcolii curată, prin amenajarea unor spaţii de depozitare selectivă a
deşeurilor.

435
 Să fie colectate selectiv deşeurile, să fie valorificate, iar fondurile obţinute să fie folosite în activităţile
ecologice care necesită şi cheltuieli materiale, în premierea elevilor (readactarea de diplome, pliante, însemne
ecologice, cărţi etc).
Să se realizeze expoziţii permanente în clase şi în şcoală, cu obiecte confecţionate din materiale refolosibile.
Să se organizeze un colţ bibliografic cu materiale de ecologie, în cadrul bibliotecii şcolii .
Să se publice materialele rezultate din activităţile noastre în reviste de specialitate, pe pagina de web a
Consiliului Judeţean Ialomiţa , pe site CCDG.RO.
Să se motiveze prin premii elevii, părinţii, cadrele didactice.
Să se realizeze o legătură solidă între şcoală, elevi, familiile acestora, comunitate.
COMITETUL ECO-ŞCOALĂ
Este format din mai multe sectoare conduse de coordonatori din ambele cicluri, astfel :
• Monitorizare activităţilor
• Evaluarea activităţilor
• Activităţi ştiinţifice
• Activităţi practice
• Activităţi de colectare selectivă, valorificare, contabilizare
• Activităţi de salubritate în curtea şcolii, parc etc.
• Gazeta ECO-ŞCOALA
• Activitate sait
• Activitate redacţională
• Activitate cultural- artistică
• Diseminarea informaţiilor
Întreaga activitate va fi coordonată , monitorizară şi evaluată de :
Profesor gradul didactic I, directorul şcolii;
Profesor gradul didactic I, directorul educativ;
Profesor gradul didactic I, inspector şcolar educativ, la Inspectoratul Şcolar Judeţean Ialomiţa;
Profesor gradul didactic I, coordonatorul proiectului GĂLBENUŞ VICTORIANA-APRILIA.
ANALIZA PROBLEMELOR DE MEDIU
În sesiune de analiză- identificare a problemelor de mediu specifice şcolii şi municipiului Slobozia s-au implicat
toate cadrele didactice ale şcolii şi reprezentanţi din Agenţia de Protecţia Mediului Ialomiţa, din Inspectoratul Şcolar
Judeţean Ialomiţa, din Primăria Municipiului Slobozia, din SC POLARIS SA, Fundaţia de ecologie şi turism ,,Ciulinii
Bărăganului” Ialomiţa, Fundaţia de Tineret ,,Mileniul III”Slobozia.
În urma discuţiilor avute s-au stabilit următoarele probleme de mediu :
a) În şcoală:
Nu toate clasele colectează selectiv deşeurile, deşi există coşuri special amenajate;
În clase nu se menţine întodeauna curăţenia;
Florile nu sunt îngrijite corespunzător în unele clase;
În curtea şcolii este uneori dezordine;
b) În oraş:
1) Inexistenţa coşurilor de colectare selectivă a deşeurilor pe stradă, în parc, pe terenurile de sport;
2) Existenţa pubelelor de colectare selectivă a deşeurilor în incinta blocurilor, dar neglijarea colectării selective de
cetăţeni;
3) Depozitarea resturilor alimentarea prin parcuri, pe spaţiile verzi, pe locurile de joacă pentru copii.
4) Iresponsabilitatea cetăţenilor cu privire la menţinerea curăţeniei pe străzile orasului, în jurul blocurilor, în sălile de
spectacole, etc.
Sperăm să rezolvăm parţial sau total o parte din problemele de mediu ale şcolii şi oraşului, prin corelarea
problemelor ivite, cu activităţile concrete ce urmează a fi desfăşurate în cadrul proiectului.
În urma concursurului permanent ,,Cea mai curată clasă”, desfăşurat în fiecare lună , am reuşit şi sperăm să avem
succes în continuare , prin menţinerea claselor curate, plantelor îngrijite de elevi responsabili şi plini de iniţiativă.
SC. Vivani Salubritate SA Ialomiţa se angajează în urma protocolului semnat cu şcoala, să plaseze pubele pentru
colectarea selectivă a deşeurilor în curtea şcolii.
Pentru realizarea unei şcoli curate se vor constitui comisii ecologice ale elevilor în clasă şi în şcoală, care să
contribuie la monitorizarea, realizarea, evaluarea activităţilor propuse.
Direcţiunea şcolii a oferit un spaţiu permanent în care elevii îşi expun propriile creaţii eco.
Spaţiul verde va fi împărţit în parcele şi repartizat pe clase în vederea îngrijirii lui.

436
 Implicarea familiilor elevilor în activităţile proiectului, mediatizarea lor prin posturile de radio şi tv sperăm să
amelioreze starea de igienă precară a oraşului.
PLANUL DE ACŢIUNE
Scopul proiectului :
Observarea, investigarea, interpretarea, informarea privind impactul pozitiv al colectării slective a deşeurilor şi
implicarea în activităţi de menţinere şi îmbunătăţire a stării de curăţenie în şcoală şi în comunitate.
Obiective:
O.1. Familiarizarea elevilor cu problemele de mediu şi cu norme de ecologie.
O.2. Conştientizarea problemelor majore care pot apărea din lipsa curăţeniei şi colectarea defectuoasă a deşeurilor.
O.3. Cunoaşterea şi respectarea normelor de igienă în spaţiul şcolar, a modalităţilor de colectare selectivă a deşeurilor.
O.4. Atragerea elevilor în activităţi ştiinţifice şi practice.
O.5. Investigarea şi interpretarea interdependenţei dintre starea de curăţenie şi starea de sănătate; starea de curăţenie
şi esteticul ambientului; dintre colectarea selectivă şi valorificarea deşeurilor.
O.6. Cultivarea dragostei faţă de mediul natural local – plante, animale, spaţiul verde.
O.7. Formarea unei atitudini de respect şi unui comportament responsabil faţă de curăţenie, faţă de mediu.
Etapizarea activităţilor:
ETAPA ACTIVITĂŢI PERIOADA
Formarea şi organizarea echipei de proiect, distribuirea
responsabilităţilor;
Identificarea problemelor de mediu la nivelul şcolii şi comunităţii;
Constiuirea comisiilor de mediu ale elevilor pe clase şi pe şcoală; 1 noiembrie-
I Stabilirea activităţilor ce se vor desfăşura pe întregul an ; 25 noiembrie 2020
Popularizarea intenţiei, a proiectului la nivel de şcoală , familie, presă
,comunitate locală.

II 15 ianuarie -
- Desfăşurarea activităţilor propuse. 25 noiembrie
2021
III Evaluarea proiectului. 17 decembrie
Diseminarea informaţiilor. 2021

437
 Detalierea desfăşurării activităţilor

Resurse Resurse
Nr. Ob. Eco- codul Conţinuturi Perioa Responsabili inform. materiale
crt. da
1 -formarea şi organizarea echipei de proiect, distribuirea Coordonator Regulamentul -online
,,Şcoală curată - responsabilităţilor ; proiect Programului Classrum/
elevi informaţi, -identificarea problemelor de mediu la nivelul şcolii şi Gălbenuș ,,ECO- Meet
O.1 implicaţi, comunităţii; 27.nov Victoriana ŞCOALA”;
responsabi” -aplicarea chestionarelor cu privire la cunoştinţele Aprilia
elevilor şi părinţilor despre colectarea selectivă a 2020
deşeurilor;
-informarea elevilor despre participarea la proiectul Eco-
Şcoală;
-constituirea comisiilor de mediu ale elevilor pe clase şi
pe şcoală;
-stabilirea activităţilor ce se vor desfăşura pe întregul an,
prin colaborarea elevilor cu dascălii şcolii;
-popularizarea intenţiei, a proiectului la nivel de şcoală,
familie, presă, comunitate locală.
2 -documentarea elevilor din diverse surse (cărţi, reviste, Informaţii din -online
internet etc), cu privire la colectarea selectivă a deşeurilor reviste şcolare şi Classrum/
,,Şcoală curată - şi prezentarea rezultatelor ; de specialitate - Meet
elevi informaţi, - întocmirea şi prezentarea unui material de către 18 online;
implicaţi, responsabilii ştiinţifici, care să cuprindă şi legislaţia dec. -ghid cu norme şi Materiale
responsabi” referitoare la protecţia mediului; 2019 reguli – online. refolosibile
O.1 -elaborarea unui regulament cu norme şi reguli de
colectare selectivă a deşeurilor, de menţinere a
O.7 curăţeniei în şcoală, în curtea şcolii;
-realizarea unui portofoliu cu toate materialele prezentate
(elevi,profesori);
-toate intenţiile ce urmează a se transforma în activităţi
concrete se vor prezenta în cadrul activităţii comune
elevi-părinţi-cadre didactice-reprezentnţii comunităţii ,
care se va încheia cu Ediţia a III- a concursului ,,Bradul
ECO - ONLINE”, realizat din materiale refolosibile şi
postat pe site-ul școlii;
-prezentare de brazi eco precum și de podoabede de pom
realizate din materiale refolosibile și confecționate de
elevi;
-jurizrea lor, online;

421
 -premierea copiilor;
- brazii și podoabele se pot realiza şi în cadrul
disciplinelor: educaţie tehnologică, opţional, educaţie
plastică;
-activitate transdisciplinară;
-activităţile se pot desfăşura şi în cadrul disciplinelor:
ştiinţe, biologie, geografie, chimie, limba româna,
educaţie tehnologică, opţionale, dirigenţie, lectorate cu
părinţii.
3 -,,Cum colectăm selectiv deşeurile acasă, la şcoală, la -coşuri
serviciu.” le de colectare -materiale
,,Şcoală curată - Concurs ,,Cel mai spectaculos obiect realizat din selecti reciclabi
O.3 elevi informaţi, materiale refolosibile" 30 ian. vă a deşeurilor le
implicaţi, Faza pe clasă: - realizarea obiectelor , expunerea lor în 2021 Sala de sport a
responsabi” sala de clasă, jurizarea celor mai sugestive prin votul şcolii / online
elevilor, comunicarea rezultatelor şi înscrierea la faza pe
şcoală;
Faza pe şcoală- cele mai utile vor participa la faza finală site-ul scolii
şi vor fi premiate , locurile I, II şi III. facebook
-activitate practică de selectare a deşeurilor în noile
coşuri, realizată în colaborare învăţător-diriginte, actualii
elevi ai învăţătorului şi foştii elevi din gimnaziu ,
reprezentanţi ai părinţilor, ai comunităţii;
-realizare de fotografii;
-realizarea graficului acestei activităţi şi participarea la
toate întrunirile a responsabililor cu monitorizarea
activităţilor;
-activitate practică de colectare selectivă a hârtie prin
,,Ziua hârtiei”şi valorificarea deşeurilor colectate,
concurs pe clase , desfăşurat în fiecare lună”;
- activitate practică de colectare a electicelor şi
electorcasnicelor ,,Ziua electro”şi valorificarea acestora ;
- ateliere de lucru în echipă- părinţi -elevi -profesori;
Se vor realiza la orele de dirigenţie, consiliere şi oreintare
la opţionalele specifice domeniului ecologie, în
activităţile extraşcolare.

4 Expoziţie - concurs ,,Mărţişoare şi felicitări eco”din 21 feb Informaţii culese Materia

,,Şcoală curată - materiale reciclabile, Ediția a VII-a. 2021 din ziare, reviste, le reciclabi
elevi informaţi, -elaborarea şi diesminarea regulamentului expoziţiei - internet despre le
O.3 concurs; selecta-rea

422
 implicaţi, -stabilirea juriului (părinţi, elevi, profesori, responsabil deşeurilor şi
responsabi” SC.Vivani Salubritate SA Ialomiţa, responsabil Agenţia utilizarea lor .
de Protecţia Mediului Ialomiţa);
- jurizarea produselor şi afişarea rezultatelor la gazeta
Eco-Şcoala, pe pagina de web a Consiliului Judeţean
Ialomiţa;
-premierea căştigătorilor într-o şedinţă festivă, televizată
(diploma Eco-Şcoala, cărţi de specialitate etc.);
-activitate interdisciplinară;
-se poate realiza în cadrul următoarelor discipline:
matematică, educaţie tehnologică, educaţie plastică,
dirigenţie, opţionale, şedinţele cu părinţii;
5 ,, Cea mai frumoasă clasă”, Ediția a IX-a; 7 aprilie Atlas biologic; plante
,,Şcoală curată - ,,Cea mai frumoasă grădiniță de flori”, Ediția a III-a, 2021 -pliante cu infor- ornamentale;
O.4 elevi informaţi, -activităţi de înfrumuseţare a sălii de clasă; maţii utile pentru pământ feril;
O.6 implicaţi, -reîntinerirea plantelor din clasă, plantarea altora, plantarea şi butaşi de
responsabi” completarea cu pământ fertil în ghivecele care au nevoie; înmulţirea plante;
- realizarea răsadurilor de plante, în sala de clasă” plantelor orna- răsaduri de
-fiecare elev va avea planta sa pentru a o îngriji, ghiveciul mentale şi de flori;
fiind etichetat; grădină seminţe;
-fiecare clasă va fi împărţită în trei echipe, fiecărei echipă copaci;
îi va reveni o fereastră cu plantele elevilor ei; unelte.
-se va prezenta clasamentul la gazeta ,,Eco-Şcoala”;
- se premiază clasa în cadru festiv.
-se realizează un material video cu imagini din fiecare
clasă, pentru o evaluare cât mai obiectivă, care va fi
prezentat în cadrul premierii;
-activităţile se pot desfăşura şi în cadrul orelor de știinţe,
biologie, educţie tehnologică, educaţie plastică,
dirigenţie, opţional, educaţie fizică.
6 ,,Şcoală curată - -Luna Padurii- informaţii culese
elevi informaţi, ,,Tombola Eco”- Ediţia a XI-a 17 din reviste, ziare, deşeuri de
implicaţi, -elaborarea regulamentului ( 1 bilet tombolă – 10 kg de aprilie internet,despre hârtie;
responsabi” deşeuri de hartie) 2021 Luna Pădurii
O.6 -activităţi de colectare, valorificare şi contabilizare a diplome; hârtie;
deşeurilor de hârtie aduse de acasă; aracet;
-concurs între clase; acuarele;
-monitorizarea activităţilor,prin stabilirea unui grafic de carioci;
colectare şi valorificare a hărtiei pe clase,pe zile; forfece;
-contabilizarea cantităţii de deşeuri predate şi afişarea resturi textile;
rezultatelor întrecerii la gazeta ,,Eco-Şcoala” plastic,

423
 -premierea câştigătorilor ; cartoane,etc. ;
-activitate interdisciplinară;
-activităţile se pot derula şi în cadrul orelor de: optional, puieţi ;
matematică, educaţie fizică, ştiinţe, biologie, dirigenţie, unelte
educaţie tehnologică, educaţie plastică. agricole;

7 O.6 ,,Şcoală curată - -Ziua Pământului- 1-22 Diplome; -coli albe;

elevi informaţi, -concurs de desene pe benzi de hârtie , desfăşurat în aprilie Raportul creioane
implicaţi, curtea şcolii, cu participarea tuturor claselor; 2021 activităţilor colorate;
responsabi” -jurizarea desenelor şi premierea lor; derulate; creioane
-afişarea benzilor desenate în curtea şcolii ; cerate;
- vizitarea expoziţiei de către părinţi; carioca;
- activitate televizată. marcăre;
8 ,,Şcoală curată - -activităţi de ecologizare a curţii şcolii; 18-22 Regulamentul mingii;
elevi informaţi, -desfăşurarea competiţiei sportive ,,ECO-ŞCOALA”- aprilie competiţiei
O.5 implicaţi, Ediţia a XII-a ( pe terenurile curăţate de ei), între clasele 2021 sportive; diplome saci de plastic,
O.7 responsabi” paralele al şcolii, cu utilizare de obstacole, realizate ce ; mănuşi de
elevi, din materiale refolosibile; premii; protecţie
-prezentarea graficului de desfăşurare a competiţiei şi
afişarea la gazeta ,,ECO-ŞCOALA”;
-monitorizarea ambelor activităţi;
- afişarea rezultatelor;
-premierea câştigătorilor atât la activităţile de ecologizare
cât şi la concursurile sportive;
-se pot desăfăşura şi în cadrul orelor de educaţie fizică.
9 ,,Şcoală curată - -Ziua Mediului- 5 Iunie Informaţii culese -materiale
elevi informaţi, - Carnavalul Florilor – ținute realizate din materiale 2021 din ziare, reviste, refolosi-
O.7 implicaţi, refolosibile – colaborare școala-familie; internet despre bile;
responsabi” -premierea copiilor; Ziua Mediului; costume
- activitate transdisciplinară; diplome; măşti;
-postarea pe site a fotografiilor realizate la acţiune; premii;
-documentarea și realizarea se pot realiza şi în cadrul
disciplinelor limba română, educţie tehnologică, educaţie
civiă, educaţie plastică,dirigenţie, opţional;
-realizarea obiectelor se poate realiza la orele de
tehnologie, opţional, dirigenţie în activităţi extraşcolare.
10 ,,Şcoală curată - -prezentarea activităţilor ecologice desfăşurate de elevi în 25 Sept. albumele elevilor mape,
elevi informaţi, perioada vacanţei de vară (tabere, excursii, drumeţii etc), 2021 eseuri, albume;
O.6 implicaţi, eseuri, reportaje, portofolii; reportaje,CD-uri; carioca;
responsabi” -argumentarea activităţilor cu imagini;

424
 -prezentare de fotografii inedite, realizate în vacanţă, în
natură;
-realizarea unor albume;
-postare pe site a fotografiilor inedite şi interesante;
-premierea lor;
-activităţile se pot derula şi în cadrul disciplinelor limba
română, ştiinţe, biologie, dirigenţie, educaţie plastică,
educaţie tehnologică.
11 ,,Şcoală curată - ,,Căsuţa pentru păsărele” 9 Oct. Materiale peturi;
O.2 elevi informaţi, -construirea de căsuţe pentru păsările care iernează la noi, 2021 informative sârmă;
O.6 implicaţi, din materiale refolosibile ; emise de cuie;
responsabi” -amplasarea lor în copacii din curtea şcolii şi în Parcul A.P.M.Ialomi- scândurele;
Ialomiţa cu sprijinul specialiştilor de la Agenţia de ţa; unelte de
Protecţie a Mediului Ialomiţa, a familiilor elevilor; informaţii despre tâmplărie;
-monitorizarea cuiburilor amplasate pe perioada iernii; ecosisteme;
-se pot derula activităţile şi în cadrul orelor: ştiinţe,
biologie, educaţie plastică, educaţie tehnologică,
dirigenţie.
12 ,,Şcoală curată - Concurs de fotografie -,,Lumini şi umbre”, ediţia a VIII - 6 Nov materialele coli de scris;
elevi informaţi, a, fotografie. 2021 elevilor instru- mente
O.7 implicaţi, -realizarea şi prezentarea regulamentului elevilor prin diplome ; de scris;
responsabi” afişarea la gazetă şi pe site;
-depunerea lucrărilor;
-jurizarea lor;
-premierea şi popularizarea rezultatelor în revistă, pe site
ccdg.ro., în emisiune televizată.
- se pot realiza la orele de limba română, opţionale ,
educaţie plastică, educaţie muzicală, ştiinţe, biologie,
dirigenţie.
13 ,,Şcoală curată - -aplicarea unor chestionare cu privire la activităţile 20 Nov . Rapoartele Revista şcolii
elevi informaţi, desfăşurate aplicate elevilor şi părinţilor; 2021 Coordonator întocmite ,,Infinit”;
implicaţi, -analiza chestionarelor şi interpretarea rezultatelor – o proiect comitetul de albume foto;
O.6 responsabi” punte între împliniri, realizări nereuşite şi următorul plan Gălbenuş monitorizare şi Site şcolii cu
de acţiune ; Victoriana- evaluare. activităţile de
-evaluarea întregului proiect cu participarea celor Aprilia ecologie;
implicaţi; Expoziţii cu
O.7 -popularizarea rezultatelor proiectului (realizări, lucrări din
împliniri, nereuşite) la nivel de şcoală, familie, presă, materiale
comunitate locală; refolosi-
-DVD-uri, portofolii, pagini de revistă, pagini web. bile.

425
426
MONITORIZAREA ŞI EVALUAREA

Monitorizarea şi evaluarea activităţilor reiese din planul activităţilor propuse.

Se va face cunoscut rezultatul monitorizării periodice, care se va găsi în ghidul eleborat de către echipa de
proiect .
Un exemplu elocvent în urmărirea modului de întreţinre a curăţeniei în clase sunt echipele de serviciu ale
cadrelor didactice care, împreună cu comisia elevilor, vor verifica modul de curăţenie al claselor în fiecare săptămână,
dar de fiecare dată într-o altă zi. Notele de la 1 la 10 acordate claselor vor fi afişate la gazeta ,,ECO-ŞCOALA”
săptămânal, ierarhizarea claselor făcându-se lunar. Se va realiza un grafic în fiecare clasă pentru a se urmări progresul
sau regresul în legătură cu activitatea propusă.
Prin colaborarea dintre coordonatorii de monitorizare, cu coordonatorii de evaluare, cu comisiile elevilor de
monitorizare şi evaluare, dorim să evaluăm atât produsele activităţilor noastre cât şi procesele lor. Astfel:
- se vor amenaja permanent în spaţiul destinat popularizării proiectului expoziţii cu lucrările copiilor;
- se vor întocmi albume pe clase cu fotografii din toate activităţile desfăşurate;
- se va realiza portofolilul ,,Colectarea selectivă a deşeurilor”;
- se vor realiza DVD-uri cu aspecte din activităţile filmate;
- se vor descrie activităţile desfăşurate în paginile revistelor de specialitate, în Almanahul ,,De ce”, pe site www
ccdg.ro.;
- se vor întocmi două rapoarte, unul în iunie, celălalt în decembrie 2021, care vor fi aduse la cunoştinţă tuturor
celor implicaţi, subliniindu-se atât realizările cât şi nereuşitele;
- se vor aplica chestionare elevilor, familiilor acestora, pentru a vedea nivelul de cunoştinţe acumulate în urma
participării la acest proiect, atitudini, aptitudini, interese, convingeri, comportamente.
CURRICULUM
Activităţile propuse în planul de acţiune se pot desfăşura ca activităţi interdisciplinare, transdisciplinare, opţionale.
Considerăm că avem nevoie de un suport logistic.
Urmărind evoluţia învăţământului europen şi necesitatea acută de protejare a mediului, considerăm că educaţia
ecologică îşi va găsi locul în curriculumul nostru.
În detalierea planului de acţiune am specificat şi disciplinele la care se pot desfăşura o parte din activităţi.
Iată câteva activităţi şi disciplinele la care se pot aborda:
1) Elaborarea unui regulament cu norme şi reguli privind colectarea selectivă a deşeurilor şi curăţenia clasei, a
şcolii.
-se poate desfăşura la orele de limba română, de educaţie civică, educaţie tehnologică, ştiinţe, biologie, geografie,
religie.
2)Activităţi de înfrumuşeţare a sălii de clasă.
- se pot desfăşura la mai multe discipline: discuţii despre mediu ambiental şi sănătatea individului, la orele de limba
română; îngrijirea plantelor din clasă şi înmulţirea lor, la orele de educaţie tehnologică; responsabilizarea elevilor faţă
de planta lor, la orele de educaţie civică; completarea gazetei clasei la orele de desen.
3)Activităţi de colectare, refolosire şi valorificare a deşeurilor.
- informaţiile despre colectarea selectivă le pot obţine în orele de ştiinţe, biologie, chimie, geografie; pot sorta deşeurile
în orele de educaţie fizică, educaţie tehnologică, educaţie plastică; pot refolosi deşeurile în orele de educaţie
tehnologică, educaţie plastică; pot contabiliza cantitatea de deşeuri în orele de matematică.
5)Carnavalul ECO.
- se poate realiza interdisciplinar astfel: prezentarea unei liste cu materiale refolosiubile şi proprietăţile lor la orele de
ştiinţe, biologie, geografie, chimie; descrierea costumului sau a măştii la orele de limba română; proiectarea la
educaţie plastică; realizarea la orele de educaţie tehnologică; parada costumului la orele de educaţie muzicală şi
educaţie fizică.
6) Concursuri de creaţie literară.
- se pot realiza la orele de limba română, dirigenţie, opţionale de limba română sau/şi ştiinţe, biologie.
7) Chestionarele.
- se pot aplica la clasă la orele de limba română, la ştiinţe, biologie, geografie, educaţie civică, religie, dirigenţie.

INFORMAREA ŞI IMPLICAREA COMUNITĂŢII ŞCOLARE ŞI COMUNITĂŢII LOCALE

Implicarea familiilor, a reprezentanţilor asociaţiilor de protecţie a mediului în activităţile şcolii se va realiza prin
participarea efectivă la activităţi ca : ,,Cum colectaţi selectiv deşeurile acasă, la serviciu în societate?”- dezbatere,
activitate televizată, interactivă. Participă invitaţi din toate domeniile de activitate.
427
 Pagina de web a şcolii în care sunt prezentate activităţile desfăşurate şi cele ce urmează a fi derulate. Comentarea
lor cu cetăţenii oraşului, ţării etc. pe Forum.
Cooptarea părinţilor în actvităţi ca: plantarea de răsaduri, de copaci, de curăţenie în sala de clasă; în activităţi de
monitorizare şi evaluare ca menţinerea curăţeniei în şcoală şi în curtea şcolii , în sponsorizări şi donaţii.
Firma SC POLARIS SA. se angajează pe perioada derulării proiectului să amplaseze în curtea şcolii pubele
inscripţionate cu numele deşeurilor ce urmează a fi depozitate în ele.
Premierea elevilor în concursurile eco cu sprijinul Consiliului Judeţean Ialomiţa, Consiliului Local al Municipiului
Slobozia şi a altor sponsori.
Editarea unor pliante care vor fi distribuite în şcoală şi la colaboratorii direct implicaţi.
Realizarea de flayere în care să surprindem activităţile noastre şi distribuire lor în oraş.
Invitarea presei locale la unele activităţi şi trimiterea unor articole sau fotografii către presă.
ECO - CODUL
ŞCOALĂ CURATĂ= ELEVI INFORMAŢI, IMPLICAŢI, RESPONSABILI
FLEXIBILITATEA SCHEMEI
Proiectul vine ca o continuare firească a cunoştinţelor acumulate la orele de curs.
Programa şcolară îşi găseşte aplicabilitate practică şi imediată a celor învăţate. În ambele cicluri de învăţământ
elevii studiază despre comuniunea cu lume vie şi despre datoria de a o proteja.
În urma implicării şi derulării a altor proiecte de ecologie în şcoală, considerăm că se impune studierea ecologiei
şi protecţiei mediului în ciclul primar, dar şi gimnazial.
Activităţile practice împletite cu cele ştiinţifice, cu experimentele cu evaluarile se pot aplica cu succes la clase,
indiferent de nivelul de cunoştinţe acumulat şi anul de studiu.
Competenţele generale şi cele specifice orientează elevii în formarea unor deprinderi şi atitudini în ceea ce priveşte
problemele ecologice şi de protecţia mediului. Pentru reuşita pregătirii în raport cu competenţele formulate, condiţia
de bază este ca elevii să fie îndrumaţi să observe, să analizeze şi să interpreteze fenomene de mediu, să-şi formeze
deprinderi şi convingeri privind comportamentele omului în natură, atitudini specifice omului civilizat în relaţiile cu
mediul înconjurător. S-a încercat orientarea activităţi pe lucru în echipă şi pe învăţarea prin cooperare în vederea
stimulării iniţiativei şi spiritului întreprinzător.
Activităţile de ecologie oferă flexibilitate în tratarea conţinutului tematic, în funcţie de specificul zonei în care
elevii îşi desfăşoară activitatea.
REZULTATELE PE TERMEN LUNG IMPUSE DE PROGRAM
Grija privind starea mediului înconjurător şi înţelegerea necesităţii unei atitudini conştient ecologice presupun
modificarea modului comportamental. Un postolat al consolidării atitudinilor morale ale copiilor este acela al
extensiei progresive, plecând de la obiectivele şi fenomenele lumii interioare şi imediate ale copilului, până la limita
contactului direct cu lumea reală.
Educaţia ecologică asigură conştientizarea tuturor obligaţiilor noastre faţă de mediul înconjurător, ajutându-i pe
elevi să-şi clarifice şi să-şi evalueze atitudinea faţă de mediu şi contribuţia lor la rezolvarea provocărilor mediului
ambiant.
➢ Având în vedere cele cinci obiective ale educaţiei ecologice conştientizare, atitudine, cunoştinţe, abilităţi,
participare, rezultatele pe termen lung se vor materializa:
➢ într-o şcoală curată, cu curtea şcolii îngrijită, cu spaţii verzi reîmprospătate ;
➢ în elevi interesaţi de problemele mediului, dornici de cunoaştere, de investigare, de rezolvare a problemelor şi pe
cont propriu, cu un comportament ecologic care să contribuie la păstrarea sănătăţii mediului ambiant;
➢ părinţi implicaţi şi responsabilizaţi în activităţile şcolii;
➢ cadre didactice care să manifeste interes, receptivitate şi deschidere la problemele mediului înconjurător.
Dorim ca cei trei parteneri implicaţi în proiect – elevi, părinţi, cadre didactice- să manifeste deschidere spre
problemele de ecologie, să valorifice cunoştinţele dobândite până când vor reuşi să modifice vechile mentalităţi.

POTENŢIALUL PROGRAMULUI DE A ACŢIONA CA UN LIANT ÎN SCOPUL DEZVOLTĂRII UNEI

STRATEGII PENTRU EDUCAŢIE ECOLOGICĂ
,, Pământul nu aparţine omului, ci dimpotrivă, omul aparţine –Pământului”. Acesta este un vechi adevăr care stă la
baza multora dintre programele de dezvoltare durabile ale statelor lumii care au înţeles că problema mediului este o
problemă universală.
Natura îşi are legile ei care trebuie respectate cu sfinţenie. A i le încălca, înseamnă a profana puritatea construirii
acestora încă de la începutul începuturilor.
Problemele de ecologie nu mai sunt de domeniul SF-urilor de multă vreme. Sunt probleme cu care se confruntă
zilnic atât societatea românească cât şi societatea europeană, iar fiecare îndivid are un rol cât de mic.
428
 O societate viabilă este aceea care îşi satisface nevoile fără a pune în pericol perspectivele generaţiilor viitoare.
Această definiţie presupune responsabilitatea fiecărei generaţii faţă de asigurarea posibilităţii ca următoarea generaţie
să beneficieze de o zestre naturală şi economică nediminuată.
Alvin Toffler observă cu sarcasm: ,,Pentru prima dată o civilizaţie consumă din capitalul naturii, în loc să
trăiască din dobânzile pe care le dădea acest capital”.
Grija privind starea mediului înconjurător, înţelegerea necesităţii unei atitudini conştient ecologice presupune
modificarea angajamentului şi a modului comportamental.
Se impune, astfel, ca de la vârste mici , copiii să fie educaţi în spiritul unei atitudini pozitive faţă de mediul
înconjurător, în vederea formării ulterioare a conştiinţei şi comportamentului ecologic, favorabile unui stil de viaţă
sănătos-mental, emoţional, fizic şi socio-moral.
Şcoala este un mediu de socializare extrem de important pentru copii. Instituţia şcolară are o cultură proprie, în
care etosul , valorile specifice sunt reflectate nu doar de politica internă de dezvoltare , ci şi de detaliile vizibile ale
ambientului.
Educaţia ecologică se întemeiază pe un univers de valori ce dau sens conduitei umane. În şcoală trebuie să
domnească viaţa şi, mai ales pregătirea pentru viaţă. Copilul, fiinţă umană, situat într-un mediu este profund influenţat
de acesta.
Considerăm că lumea va avea un viitor incert fără natură. De aceea ecologia ar trebui să fie materie de studiu
obligatorie ( I-XII).
Pentru ca această disciplină să fie altfel percepută de elevi, părinţi, cadrele didactice, abordarea conţinuturilor este
necesar să fie realizate prin contactul mijlocit cu tot ceea ce înseamnă natură. Dacă strategiile abordate se vor opri la
a citi un conţinut dintr-un manual şi nu de a participa direct la cunoaşterea şi soluţionarea problemelor de mediu şi
acestă disciplină se va pierde în neant, iar scopul propus nu va fi atins. Trebuie propuse conţinuturi realizabile. Trebuie
realizată educarea ecologică a copiilor nu prin sintagme de genul ,,nu aruncaţi hârtiile pe jos”, ci prin a-i determina să
înţeleagă că zilnic respiră gaze de eşapament, iar apa de la robinet are prea mult clor.
Intrarea noastră în Uniunea Europeană ne deschide alte perspective ale eucaţiei.Vom asista la o nouă ierarhie a
valorilor, unde cele mai importante vor fi cele educative, deci şi ecologice.
Cu siguranţă orientarea şcolară şi profesională se va orienta spre acest domeniu prin crearea de meserii specifice
problemelor de mediu.
Sărbătorile Mediului vor căpăta o dimensiune naţională.
Dreptul omului de a trăi într-o lume curată şi-l face şi-l respectă singur.
O ţară civilizată este educată ecologic. Starea mediului şi a preocupării pentru el arată nivelul de cultură şi
civilizaţie.
Ţelul omenirii nu ar trebui să fie acumularea de capital material , ci un set de valori.
Să trăim în armonie cu natura – e oare aşa de greu de realizat? Sticla, hârtia, plasticul se pot recicla cu succes, s-a
inventat maşina de spălat fără detergenţi, călătoriile cu bicicleta sunt mai sănătoase decât cele cu automobilul, iar
folosirea transportului în comun reduce poluarea în oraş.

Viitorul depinde de noi. Şi nouă ne pasă !

PROIECT EDUCAȚIONAL - ȘCOALĂ – BISERICĂ - ,,ÎMPĂRĂȚIA ÎNGERAȘILOR”

PROFESOR PENTRU ÎNVĂȚĂMÂNTUL PRIMAR ANTON GHENU TUDORINA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ ,,PROF. UNIV. DR. ADRIAN V. RĂDULESCU

MOTTO:
,, Iar Iisus a zis: Lăsaţi copiii să vină la Mine şi nu-i opriţi, că a unora ca aceştia este împărăţia cerurilor. Şi
punându-Şi mâinile peste ei, S-a dus de acolo.’’
Matei 19, 14-15
Perioada: octombrie 2020 - iunie 2021

429
 ACORD DE PARTENERIAT
Încheiat între:
❖ Biserica Sfanta Treime Varasti
reprezentată prin: Preot Paroh Vintila Caăalin Mihai
❖ Şcoala Gimnazială ,, Prof. Univ. Dr. Adrian V. Rădulescu,, Dorobanțu
reprezentată prin profesor pentru învățământul primar, Anton Ghenu Tudorina

ÎMPĂRĂȚIA ÎNGERAȘILOR
Școala Gimnazială ,, Prof. Univ. Dr. Adrian V. Rădulescu,, Dorobanțu, se obligă :
❖ Să trimită documentaţia completă partenerului;
❖ Să realizeze portofoliul cu materialele de la activităţile cuprinse în proiect;
❖ Să ofere diplome copiilor implicaţi în proiect;
❖ Să participe la activităţile comune prevăzute în program.
Biserica Sfanta Treime , din satul Vărasti, reprezentată de preot parorh Vintila Catalin Mihai se obligă:
❖ Să trimită şcolii partenere un exemplar semnat şi ştampilat din prezentul Acord de parteneriat;
❖ Să respecte calendarul activităţilor;
❖ Să asigure condiţii pentru prezentarea scenetei pregătită de elevi.
Director, Preot parorh,
Prof. Alexandru Maria Pr. Vintila Catalin
Coordonatori de proiect,
Prof. pt. înv.primar Anton Ghenu Tudorina

ARGUMENT
Educaţia religioasă trebuie desfăşurată nu numai în cadrul orelor de religie, ci noi toţi trebuie să contribuim
la educarea, cultivarea conştiinţei binelui şi răului, să îi ajutăm pe elevii noştri să distingă fapta bună de fapta rea şi
astfel el, copilul devine conştient că are de respectat nişte norme morale şi îndatoriri faţă de semenii săi.
Iubirea de aproapele, ajutorul reciproc, milostenia, bunătatea, blândeţea, recunoştinţa, cinstea, dreptatea sunt însuşiri
pe care elevul le dobândeşte în colectivitate de aceea noi, cadrele didactice suntem datoare să le cultivăm pentru o
lume mai bună .
Aşa cum Mântuitorul a fost Modelul desăvârşit de înţelepciune, bunătate, frumos, şi iubire, noi, oamenii creştini
trebuie să urmăm acest Model atât cât ne este cu putinţă fiecăruia dintre noi. Cu cât aceasta este începută la o vârstă
mai fragedă, cu atât valoarea sa va fi mai mare. Pentru a-l face pe copil să ajungă la aceste valori esenţiale ale
umanităţii este necesară educaţia religioasă .
Copilul, încă de mic, vine în contact cu realităţi, simboluri şi manifestări religioase ale căror semnificaţii, în înţelesul
lor cel mai simplu, este bine să le cunoască. Mai întâi în familie, copii, învaţă să-şi manifeste într-un anumit fel
sentimentele, îşi formează deprinderi de conduită cu ajutorul cărora să devină persoane deschise comunicării cu
Dumnezeu şi cu semenii.
Educaţia religioasă îl ajută pe copil să cunoască îndatoririle pe care le are faţă de el însuşi, faţă de ceilalţi şi faţă de tot
ce-l înconjoară, pentru a devenii un bun creştin.
În Vechiul Testament se spune că : “Omul se cunoaşte după copiii pe care i-a lăsat în urmă”. Aşadar să ne străduim
să lăsam în urma noastră copii înţelepţi, copii cu frica lui Dumnezeu.
Educaţia religioasă a copiilor trebuie şi poate fi continuată în cadrul orelor de religie, dar şi în cadrul activităţilor
extracurriculare. Acesta este şi scopul iniţierii acestui parteneriat.

430
Una dintre sarcinile educaţiei religioase rezidă în formarea bunului creştin capabil de a cunoaşte şi a venera valorile
sacre.

OBIECTIVELE PROIECTULUI
Obiectivul fundamental:
• Formarea conduitei şi conştiinţei elevilor în spiritul respectului faţă de un mod de viaţă sănătos, creştin.
Obiective specifice:
• Promovarea valorilor moral-creştine în rândul elevilor.
• Formarea de comportamente adecvate în receptarea valorilor religioase şi de cultură şi civilizaţie
tradiţională românească
• Educarea unor virtuţi creştine şi cultivarea comportamentului moral-religios (să-ţi iubeşti aproapele, să faci
fapte bune, să fii cinstit, modest, generos, să nu urăşti , să-L iubesti pe Dumnezeu).
Grup ţintă:
• Elevii claselor: P, / a IV-a
• Cadrele didactice
• Părinţii elevilor implicaţi
Resurse:
• Temporale: proiectul se va desfăşura în perioada : februarie- iunie anul curent
• Umane: cadre didactice, elevi, părinţi, reprezentanţi ai agenţilor economici din localitate
• Spaţiale: Şcoala Gimnazială ,, Tudor Vladimirescu,, Călărași
o Biserica Sfanta Treime Varasti.
Strategia de realizare:
• Observaţia, dezbaterea, jocul de rol, analiza produselor activităţilor
• Lucru individual, pe grupe, în perechi
Evaluarea
Modalităţi de evaluare:
• Programul artistic, desene, colaje, chestionare
• Activităţile independente
• Activităţile umanitare
• Acordarea unor diplome elevilor pentru lucrările şi
• activităţile desfăşurate
• Portofoliul proiectului
Bugetul proiectului:
Bugetul proiectului se bazează pe autofinanţare cât şi pe sprijinul agenţilor economici din localitate.

ACTIVITĂȚI PROPUSE

Nr. Luna Activitatea Mod de realizare

crt.
1. Octombrie 2020 „ Ce facem într-o biseri ?” Convorbire
Invitaţi: preotul şi profesoara de
religie
2. Noiembrie 2021 „Când ne rugăm? ” Învăţarea rugăciunii:
„Ruga pentru parinti”
(activitate online)
3. Decembrie 2020 ,, Obiceiuri si traditii de Craciun !,, Grup vocal
Colinde
(activitate online0
4. Ianuarie 2021 ,,Boboteaza la români,, Material power pointe
(activitate online)
5. Februarie 2021 ,,Atelier de pictură,, Pictarea unor icoane pe sticlă
6. Martie 2021 „Când ne rugăm? ” Învăţarea rugăciunii:
„Ruga pentru copii”

431
 7. Aprilie 2021 „Paștele la români!” Expoziţie-desene, colaje, picturi...
„Paștele în Muntenia! – imagini cu Scenetă: ,, Ouăle vorbărețe,,
familia în ziua de Paști”
4. Mai 2021 Rugăciunea:,, Tatăl nostru ,, Lecturi din„Biblia ilustrată
pentru copii”
Materiale power point
( activitate online)
5. Iunie 2021 Concurs: Întrebări şi răspunsuri cu conţinut
DIPLOMĂ DE MERIT ,, Un îngerași poate fi un mic religios
creștin?” ( activitate online)

« Dumnezeu nu e în cer, nu-i pe pamânt : Dumnezeu e în inima noastră. Am înţeles că un om poate

avea totul neavând nimic şi nimic având totul. » ( Mihai Eminescu)
ANEXE:
Ruga pentru copii

Nimănui să nu-i faci rău

Că te vede Dumnezeu
Când vezi unul şi mai mic
Nu-l lovi, nu-i fă nimic

Dânsul niciun rău nu-ţi face

Nu-i fă nici tu, chiar de tace
Cât îl vezi de mititel,
Dumnezeu ştie de el

Lasă-l şi nu fă vreun rău

Că te vede Dumnezeu.
Amin

OUĂLE VORBĂȚE
Piesa de teatru religios pentru copii, Lacasuri Literare

Personaje:
- 8 ouă roşii - 8 copii care fie au în mână câte un balon roşu, fie au confecţionate costume de carton, sub formă de
ou. Patru dintre copiii - ou au câte un rol separat, iar patru au un rol comun.
- elevul supărat: un elev obişnuit.
- Povestitorul.
Elevul supărat stă pe un scaun, cu capul în mâini, oftând.
Intră ouăle, vesele, discutând:
Oul 1: Hei, dacă aţi şti voi povestea mea!
Oul 2: Dar pe-a mea!
Povestitorul, intervenind: Staţi aşa, să le luăm pe rând. Cine începe?
Ouăle, în cor: Eu, eu!
Povestitorul: Să înceapă... tu! (indică pe primul dintre ouă. Elevul supărat pare că nu ia aminte la ce se întâmplă.)
Oul 1: Sunt mândru că povestesc,
Deşi mă cam înroşesc...
Despre cum m-am transformat...
Sânge Sfânt m-a picurat
Într-o vineri pe-nserat.
Într-un coş eram lăsat,
De Maria, Maica Sfântă,
Ce plângea cu jale multă.
432
Fiul ei cel mult iubit,
Tocmai fuse răstignit.
La soldaţi ea adusese
Ouă multe, pe alese,
Ca să-L lase pe Iisus...
Dar prea târziu ne-a adus...
Celelalte ouă: Vai, vai, vai, prea târziu ne-a adus!
Oul 1 (cu tristeţe): Şi la Cruce noi am stat,
Sângele, când a picat,
Roşii toate ne-am făcut
Şi minunea a-nceput!
Celelalte ouă: Da! Şi minunea a-nceput!
Elevul supărat: (dezmorţit oarecum)
Ouă roşii, ce vorbiţi,
Pe aici ce vă foiţi?
Ce minune s-a-ntâmplat?
Of, sunt tare întristat...
Oul 1: La sfârşit tu vei afla
De minune. Vei sălta
Şi mult te vei bucura!
Povestitorul (plimbându-se printre ouă, cu o lumânare aprinsă în mână):
Se întrevedea cea mai măreaţă dintre zile,
Împărăteasa zilelor şi-a duminicilor, copile,
Ziua Învierii, cea de-a treia zi, cea sfântă,
Şi ouăle ştiu, povestesc cu dreptate multă...
Oul 2: Vai, şi eu m-am înroşit,
Chiar eram nepregătit,
Căci la Pontius Pilat
A venit un brav soldat
Şi i-a spus că a-înviat,
Domnul din morţi S-a sculat!
Celelalte ouă: Hristos a înviat! Adevărat a înviat! (unele către altele)
Apoi cântă: Hristos a înviat (varianta 1).
Elevul supărat: Ouă roşii, vă ciocniţi,
Însă nu mă dumiriţi,
Ce-i cu voi, de ce veniţi,
Tot de Paşti voi vă-nroşiţi?
Oul 3: Eu ştiu altceva de mine:
M-am roşit în zi de vineri,
Deodată, când Iisus
De piroane-a fost străpuns!
Celelalte ouă: Vai, de piroane-a fost străpuns!
Oul 3: Oamenii, când m-au privit,
De minune s-au uimit.
Dar puţini au înţeles
Care-i al minunii miez.
Domnul era răstignit...
Fiul Sfânt, batjocorit...
El, Fiul lui Dumnezeu,
Ce n-a făcut niciun rău!
Celelalte ouă: Nimănui, niciodată, n-a făcut niciun rău!
Oul 4: Iar noi de Paşti ne ciocnim
Tot minune să vestim:
Din mormântu-întunecat,
Că Hristos a înviat;
Din mormântul cel închis,
Hristos, moartea a învins.
433
Iadul nu L-a încăput
Pe Cel fără de-început.
Moartea boldul şi-a găsit,
Prin Iisus cel răstignit
Domnul Hristos a-înviat,
(spre elevul supărat)
Deci nu mai fi supărat!

Celelalte ouă: Domnul Hristos a-înviat,

Deci nu mai fi supărat,
Bucură-te ne-ncetat!
Elevul supărat: Voi chiar mă înveseliţi,
Ouă ce vă înroşiţi
Ca minunea s-o vestiţi.
Între voi să mă primiţi
Şi pe copiii cuminţi
De aici, de peste tot,
Care pot, care mai pot
Să tresalte-n cântec sfânt.
Chiar acum, cu voi, eu cânt: Hristos a înviat (varianta a doua) - cântă împreună cu ouăle.
Povestitorul: Când de Paşti ouă ciocniţi,
Dragi copii, să vă gândiţi
Că Iisus, nevinovat,
Pentru noi, viaţa Şi-a dat.
Sângele Lui a rodit,
Ouăle s-au înroşit,
Sufletele-a curăţit.
La trei zile-a înviat,
Mormântul - ca un ou spart -
A stat gol, deschis, vestind:
Hristos a învins, murind!

Ouăle „dau cioc" (câte două se prind de mâini, în timp ce unul spune: „Hristos a înviat" şi celălalt: „Adevărat a
înviat".) Povestitorul şi elevul supărat ciocnesc două ouă roşii - pot fi şi din lemn

ȘCOALA GIMNAZIALĂ ,,PROF. UNIV. DR. ADRIAN V. RĂDULESCU,, DOROBANȚU

PROFESOR PENTRU ÎNVĂȚĂMÂNTUL PRIMAR TUDORINA ANTON – GHENU

Acord de parteneriat educational

Incheiat astazi………………………..intre urmatoarele institutii:

Scoala Gimnazială ,, Prof. Univ. Dr. Adrian V. Rădulescu,, DOROBANȚU, reprezentata de Director Alexandru
Marii si coordonatorul proiectului;

Biserica Sfanta Treime , din satul Vărasti, reprezentată de preot parorh Vintila Catalin Mihai:
Scopul colaborării:
• Formarea conduitei şi conştiinţei elevilor în spiritul respectului faţă de un mod de viaţă sănătos, creştin.
• Dobandirea de catre elevi a unor abilitati de relaționare cu preotul paroh.
Obiective comune:
• Promovarea valorilor moral-creştine în rândul elevilor.
• Formarea de comportamente adecvate în receptarea valorilor religioase şi de cultură şi civilizaţie
tradiţională românească
• Educarea unor virtuţi creştine şi cultivarea comportamentului moral-religios (să-ţi iubeşti aproapele, să faci
fapte bune, să fii cinstit, modest, generos, să nu urăşti , să-L iubesti pe Dumnezeu);
Durata proiectului:
• Proiectul se deruleaza pe perioada anului scolar 2020/2021.
434
 PROIECT EDUCAŢIONAL ,, REDUCEREA ABSENTEISMULUI ȘI COMBATEREA
ABANDONULUI ȘCOLAR” - EDUCAŢIA E ŞANSA TA!

PROF. ANTON MĂDĂLINA

COLEGIUL ECONOMIC CÃLÃRAŞI
Argument
Mutaţiile din societate şi din familia contemporană (problemele economice, problemele de relaţionare între
părinţi şi copii, timp redus petrecut cu familia, redistribuirea rolurilor, suportul social şi emoţional redus,
supraîncărcarea profesională a părinţilor sau munca în străinătate etc.),determină mai multe probleme emoţionale la
copii decât în trecut şi, astfel, frecvenţa absenteismului şcolar este în creştere.
La acestea se adăugă presiunea grupului, riscul consumului de droguri şi a altor forme de dependenţa, metodele
educative slabe şi inconstante, supraîncărcarea şcolară, disfuncţiile în evaluare şi notare, frică de examene etc,
constituindu-se în adevăraţi factori de stres pentru elevii care, din păcate, uneori evita confruntarea cu "problemă"
prin fugă de la ore. Văzut din această perspectivă, absenteismul devine o problemă socială, un semnal tardiv al
existenţei unor probleme, o conduită care reflectă atitudinea structurată a lipsei de interes, motivaţie, încredere în
educaţia şcolară.
Din păcate, absenteismul este în creştere, mai ales la nivel liceal, iar ignorarea sau pedeapsa excesivă pot doar
contribui la cronicizarea fenomenului.
Această schimbare în atitudine nu apare în mod brusc.
Există întotdeauna indici relevanţi ai apariţiei ei. Orice eşec care nu este observat la timp poate antrena un proces
de inadaptare. Elevul se resemnează sau renunţă, devenind indiferent faţă de şcoală sau se revoltă împotriva
insucceselor pe care nu reuşeşte să le învingă, încearcă anumite compensări prin care vrea să dovedească pentru el
însuşi că poate să reuşească în unele lucruri, ceea ce uneori duce la fapte de indisciplină sau la evitarea anumitor ore.
Elevul încearcă să evite insuccesul preferând să îşi petreacă timpul într-un mediu în care, crede el, se poate remarca.
Din păcate, de cele mai multe ori acest mediu îl reprezintă strada. Prevenirea acestor acte de inadaptare constituie
premisele pentru o dezvoltare armonioasă a întregii personalităţi.
Obiectivele pe care ni le-am propus au menirea de a fi operaţionalizate, astfel încât să se observe îmbunătăţiri
calitative şi cantitative în planul comportamental al elevilor care absentează, dar şi însusţinerea şi dezvoltarea unui
cadru familial armoniosşi a unor relaţii de colaborare familie-şcoală.
Activităţile ce vor fi desfăşurate în cadrul acestui proiect vor urmări motivarea elevilor în vederea reducerii
abandonului şcolar, prin sporirea creativităţiişi prin dezvoltarea competenţelor de comunicare, lingvistice,
matematice, informatice, muzicale, artistice etc. Un elev implicat în propria educaţie va fi un elev motivat să îşi
finalizeze studiile, de aceea, situaţiile de învăţare trebuie să fie legate de aspectele reale ale vieţii.
Scopul proiectului:
• Conştientizarea elevilor cu privire la importanţa, complexitatea şi funcţiile şcolii şi la implicaţiile absenteismului
şi ale abandonului şcolar. Formarea unui comportament responsabil ca elev într–o instituţie şcolară;
• Prevenirea şi intervenţia primară în cazul absenteismului şcolar.
Obiective generale:
1. Identificarea principalelor motive ale absenteismului şcolar;
2. Dezvoltarea unei atitudini pozitive a elevilor faţă de şcoală;
3. Elevii să conştientizeze urmările negative ale absenteismului şcolar;
4. Elevii să fie capabili să identifice valorile, resursele importante furnizate de şcoală;
5. Reducerea absenţelor şcolare pe termen lung;
6. Identificarea surselor de stres şcolar;
7. Dezvoltarea stimei de sine a elevilor, construirea unei imagini de sine pozitivă prin autocunoaştere şi dezvoltare
personală;
8. Creşterea motivaţiei şcolare prin clarificarea scopurilor de lungă durată.
Durata proiectului:
➢Decembrie 2019 – Iunie 2020
Grupul ţintă:
- elevii claselor a XI-a de la Colegiul Economic Cãlãraşi, judeţul Cãlãraşi;
- elevii cu risc de abandon.
Calendarul activităţilor:

435
 Nr.crt. Activitatea Modalităţi de realizare Data Responsabil/
Participanţi
1. Cine şi de ce absentează? Identificarea elevilor cu absenţe multe; Decembrie
Înştiinţarea părinţilor cu privire la nr. de 2019 Prof. diriginte
absenţe al copiilor; Anton Mădălina /
Monitorizarea strictă a absenţelor elevilor; elevii claselor a
Identificarea elevilor cu risc de abandon. XI-a
2. Chestionar Aplicarea chestionarului pentru evaluarea Decembrie Prof. diriginte
riscului de abandon şcolar. 2019 Anton Mădălina /
elevii claselor a
XI-a
3. Identificarea surselor de Aplicare fişei de lucru Surse de stres şcolar Ianuarie Prof. diriginte
stres şcolar 2020 Anton Mădălina /
elevii claselor a
XI-a
4. Cine suntem noi? Aplicarea fişei de lucru Cine sunt eu? Februarie Prof. diriginte
2020 Anton Mădălina /
elevii claselor a
XI-a
5. Cum mă văd, cum mă Aplicarea fişei de lucru Cum mă văd, cum Martie 2020 Prof. diriginte
definesc ceilalţi mă definesc ceilalţi Anton Mădălina /
elevii claselor a
XI-a
6. Diploma mea Aplicarea fişei de lucru Diploma mea Aprilie 2020 Prof. diriginte
Anton Mădălina /
elevii claselor a
XI-a
7. Identificarea punctelor tari Aplicarea fişei de lucru Analiza SWOT Mai Prof. diriginte
şi a punctelor slabe 2020 Anton Mădălina /
elevii claselor a
XI-a
8. Identificarea tipurilor de Aplicarea chestionarului de identificare a Iunie Prof. diriginte
temperament temperamentului 2020 Anton
Mădălina/elevii
claselor a XI-a
Evaluarea proiectului:
Chestionare;
Fişe de lucru;
Portofolii.
Rezultate aşteptate:
• Reducerea absenţelor nemotivate şi a abandonului şcolar;
• Promovarea unei atitudini responsabile ca elev într-o instituţie şi a unei atitudini pozitive faţă de şcoală;
• Prevenirea absenteismului.
Diseminarea rezultatelor:
Amenajarea în şcoală, a unui spaţiu ce va conţine un panou cu rezultatele proiectului, imagini cu elevii din timpul
sesiunilor de formare, desene, postere; www.cevm.ro
Soluţii propuse pentru diminuarea riscului de abandon şcolar:
Ţinând cont de situaţia specifică a copilului: cauzele problemei care determină unul sau mai mulţi indicatori de risc
activi, punctele slabe şi punctele forte – propuneţi solutii pentru diminuarea riscului de abandon scolar.
Aveţi în vedere cel puţin următoarele categorii de măsuri pe care le puteţi lua în calitate de învăţător sau
diriginte al copilului monitorizat:
Solicitare de sprijin din partea cadrelor didactice (profesori de la disciplinele cu nr. mare de absenţe, rezultate slabe
etc);
Antrenarea colegilor de clasă: unul sau mai mulţi colegi ai copilului se oferă să-l ajute la disciplinele respective;
Antrenarea comunităţii de părinţi – pentru a ajuta familia în dificultate;

436
Efectuarea unei anchete sociale dacă situaţia socio-economică a familiei este precară şi/sau sunt suspiciuni de
neglijare sau abuz asupra copilului (primărie);
Intervenţia unui psiholog;
Consilierea şi orientarea profesională a părinţilor (consilierul şcolar);
Implicarea unor organisme private (ONG-uri, sponsori,etc) din comunitate (exemple de activităţi);
Implicarea în activităţi curriculare sau extracurriculare (vocaţionale sau de voluntariat);
Donaţii de cărţi, haine etc.

ŞCOALA:.......................................................................................
CHESTIONAR PENTRU EVALUAREA RISCULUI DE ABANDON ŞCOLAR
(chestionarul se adresează elevilor)
Vă rugăm să răspundeţi cu sinceritate la următoareleîntrebări:
1. Sex. FEMININ____ MASCULIN____
2. Locuieşti la: ORAŞ____ STA/COMUNĂ____
3. Naţionalitatea: __________________________
4. Locuieşti cu: FAMILIA____ ALTE RUDE____ PLASAMENT____ SINGUR____
5. Părinţii au studii: FĂRĂ LICEU____ LICEU____ FACULTATE____
6. Ocupaţiapărinţilor : TATA________________ MAMA__________________
7. Venitulfamiliei tale este:
maipuţin de 500 RON/LUNĂ___ mai puţin de 1000 RON/LUNĂ___ mai puţin de 2000 RON/LUNĂ___
8. Cât de mulţumit/ă eşti în general de:
a) rezultatele tale şcolare?
FOARTE MULŢUMIT____ MULŢUMIT____ CAM NEMULŢUMIT____ FOARTE NEMULŢUMIT____
b) de colegii tăi?
FOARTE MULŢUMIT____ MULŢUMIT____ CAM NEMULŢUMIT____ FOARTE NEMULŢUMIT____
c) de profesorii tăi?
FOARTE MULŢUMIT____ MULŢUMIT____ CAM NEMULŢUMIT____ FOARTE NEMULŢUMIT____
d) de şcoală în general?
FOARTE MULŢUMIT____ MULŢUMIT____ CAM NEMULŢUMIT____ FOARTE NEMULŢUMIT____
9. Eşti de părere că:
a) Profesorii au o relaţie bună cu elevii : NU___ AŞA ŞI ASA___ DA____
b) Mă simt la şcoală ca într-o echipă: NU___ AŞA ŞI ASA___ DA____
c) Profesorii ne respectă opiniile: NU___ AŞA ŞI ASA___ DA____
d) Profesorii sunt interesaţi să avem rezultate bune la şcoală: NU___ AŞA ŞI ASA___ DA___
e) Sunt tratat corect în şcoală: NU___ AŞA ŞI ASA___ DA____
10. Înultimul an cât de des s-a întâmplat ca:
a) un coleg să vorbească urât de tine, sau să râdă de tine:
DES____ NU PREA DES___DELOC___
b)uncolegsă nu vrea să fie prietencu mine:
NU___ NU PREA DES___ DA____
c) să mă simt respins la şcoală:
NU___ NU PREA DES___ DA____
d) să simt că nu mai îmi place deloc la şcoală:
NU___ NU PREA DES___ DA____
11. Te gândeşti câteodată că vrei să faci altceva decât să mai vi la şcoală? DA___NU___
12. În ultimul semestru ai avut probleme legate de absenţe?
DA(notă scăzută la purtare)___ AŞA ŞI AŞA (am fost atenţionat)____NU____
13. Eşti de părere că materiile sunt interesante? DA___ AŞA ŞI AŞA___ DELOC___
14. Înveţi când ceva ţi se pare interesant? DA___NU___
15. Poţi să te concentrezi la ore sau la teme? DA____AŞA ŞI AŞA____NU___
16. În general îţi faci temele pentru acasă? DA___NU___
17. Îţi place la şcoală? DA___NU___
18. Ai avut probleme la şcoală în ultimul an?
a) bătăi cu colegii sau alţi elevi: DA___NU___
b) am fost prins că fumam sau am băut la şcoală: DA___NU___
c) am fost atenţionat de diriginte sau de director pentru comportament: DA___NU___
19. Îţi place mai mult să faci altceva decât să vii la şcoală? DA___NU___
437
20. Dacă la întrebarea anterioară ai răspuns DA: Ce altceva îţi place să faci mai mult decât să vii la şcoală?
21. Ai avut probleme cu legea? DA___NU___
a) ai dosar penal ? DA___NU___
b) ai fost amendat ? DA___NU___
c) ai primit atenţionări ? DA___NU___
22. Te vezi terminând gimnaziul/liceul? DA___NU___
23. Dacă nu termini gimnaziul/liceul, te vezi:
a) muncind
b) făcând altceva _________________________
24. Ai prieteni care nu au terminat liceul ? DA___ (Câţi? ______) NU___
25. Familia ta este preocupată de rezultatele tale la şcoală ? DA___AŞA ŞI AŞA___NU___
26. Familia te incurajeazăsă termini liceu? DA___AŞA ŞI AŞA___NU___
27. Simţi că nu faci faţă presiunilor de la şcoală? DES___ CĂTEODATA___NICIODATA__
28. Ţi-ai dori să faci altceva decât să vii la şcoală? DA___ NU___
29. Ai planuri să munceşti în timpul liceului? DA___NU___
30. Sunt oameni în jurul tău care cred că şcoala e pierdere de vreme? DA___AŞA ŞI AŞA ___NU ___
31. Ai prieteni mai în vârstă decât tine? DA, MULŢI___DA, CÂŢIVA ___UNUL___NICI UNUL ___
32. Ai probleme de sănătate care ar putea să te împiedice să termini liceul? DA___NU___
33. Simţi câteodată că lecţiile sau temele sunt prea grele? DA___NU___
34. Poţi să îţi faci temele acasă fără să te ajute cineva? DA___NU____
35. Crezi că la şcoală nu găseşti înţelegere pentru problemele tale? DA___NU____
36. Crezi că o să îţi fie greu să mai faci naveta până la terminarea gimnaziului/liceului? DA___NU___
Nume şi prenume elev, Data,

................................................... .......................

Fişă de lucru
-Analiza SWOT-

Puncte tari Puncte slabe

Oportunităţi Ameninţări

Nume şi prenume elev, Data,

................................................... ...........................

438
 Fişă de lucru -Cine sunt eu?-

Cine
sunteu?

Eusunt:
…………………
…………………
…………………
…………………
…………………
…………………
…………………
…………………
…………………
…………………
…………………
…………………
…………………
…………………
…………………
Fişă de lucru …………………
…………………
Cum mă văd, cum mă definesc ceilalţi -
Completaţi următorul tabel:
…………………
…………………
Numele:…………………………………….. …………………
Prenumele:………………………………….
…………………
Vârsta:…………..…..Înălţimea:………………Culoareaochilor:…...................….………….Culoareapărului:………….……
.. Data naşterii:……………………. …………………
…………………
Lucrurile care nu îmi plac: Lucruripe care le fac cel mai bine: Lucrurile care îmi plac:
1………..…………….………
…………………
1..………..…………….……… 1……..…………….………
………..………………….….. …………………
……………………….……….. ……..…………….………..
2………..………………….… …………………
2………….…………….……… 2……...…………….……...
………………………………. ………………………………… …………………………….
3……………………………… 3……………………………….. 3…………………………...
………………………………. ………………………………… ...…………………………..

După ce aţi completat fişa de lucru schimbaţi-o cu a colegului de bancă. Ascultaţi părerea acestuia despre persona
voastră. Concluzionaţi cu ceea ce trebuie schimbat în vederea dezvoltării personalităţii voastre.

439
 Fişă de lucru

Diploma mea -

➢ Cea mai importantă realizare din viaţa mea

……………………………………………………………………………………………
➢ Cel mai important succes din viaţa mea
……………………………………………………………………………………………
➢ Cel mai important eveniment din viaţa mea
……………………………………………………………………………………………
➢ Cel mai important obiectiv realizat
………………………………………………………………………………………
➢ Cea mai importantă decizie pe care am luat-o
……………………………………………………………………………………………
➢ Cele mai importante persoane din viaţa mea
……………………………………………………………………………………………
➢ Nume şi prenume elev, Data,
...................................................

Fişă de lucru
-Surse de stres şcolar-

Daţi exemple de situaţii de stres şcolar:

..........................................................................................................................................................................................
.....
Nume şi prenume elev, Data,
................................................... ...........................

Fişă de lucru

-TEST DE IDENTIFICARE A TEMPERAMENTULUI-

Răspunde cu DA sau Nu la fiecare întrebare din cele patru categorii de întrebări de mai jos:

I DA NU III DA NU
1.Sunteţi neliniştit, impetuos, uneori impulsiv? 1.Aveţi un calm aproape imperturbabil?
2.Vă ieşiţi repede din fire ? 2.Sunteţi perseverent?
3.Treceţi uşor de la o stare afectivă la alta (de 3.Vă concentraţi puternic în activitatea
ex.de la bucurie la tristeţe şi invers)? desfăşurată?
4.Vă risipiţi neeconomicos energia? 4.Aveţi obişnuinţe stabile (ex.aceleşi ore la
care desfăşuraţi aceleaşi activitaţi sau acelaşi
5.Periodic sunteţicuprins de stări de oboseală şi
loc)?
indispoziţie?
6.Vă reveniţi repede din aceste stări şi treceţi la 5.Sunteţi echilibrat?
supraexcitare?
6.Puteţi păstra un secret mult timp?
7.Sunteţi o persoană ce pune multă pasiune în 7.Aveţi înclinaţia de a fi calculat, uneori
ceeace face? peste măsură?
8.Vă place săvă confruntaţi cu obstacole şi să 8.Sunteţi comod?
încercaţi să le depăşiţi?
9.Aveţi tendinţa de a-i domina pe ceilalţi? 9.Aveţi o stare de mulţumire aproape
permanentă?

440
TOTAL RĂSPUNSURI AFIRMATIVE ............... TOTAL RĂSPUNSURI AFIRMATIVE .........

II DA NU IV DA NU
1.Sunteţi vioi, activ? 1.Obosiţi uşor fizic şi psihic?
2.Aveţi o mare capacitate de adaptare la orice 2.Sunteţi capabil de acţiuni analitice de mare
împrejurare? fineţe?
3.Buna dispoziţie vă însoţeşte mereu? 3.Plângeţi cu uşurinţă?
4.Interacţionaţi uşor cu alte persoane? 4.Sunteţiîn general nesociabil, înclinat spre
interiorizare?
5.Aveţi sentimente puternice şi stabile? 5.Sârguinţa şi conştiinciozitatea vă
caracterizează?
6.Sunteţ ivesel, exuberant? 6.Sunteţi neîncrezător în propria persoană şi
în alţii?
7.Sunteţi vorbăreţ, guraliv? 7.Sunteţi pesimist?
8.Vă angajaţi uşor într-o activitate? 8.Aveţi simţul datoriei şi al responsabilităţii?
9.Va plictisiţi uşor? 9.Sunteţi capabil de sentimente durabile şi
profunde?
TOTAL RĂSPUNSURI AFIRMATIVE...... TOTAL RĂSPUNSURI AFIRMATIVE......

Nume şi prenume elev, Data,

...................................................

PARTENERIATUL EDUCAȚIONAL “MAGIA CULORILOR”

PROF. AVRAMESCU TUDORIȚA ELENA

GRĂDINIȚA CU PROGRAM PRELUNGIT “VOINICELUL” SLOBOZIA

Parteneriatul educațional este unul dintre cuvintele cheie ale pedagogiei contemporane. Este un concept și o atitudine
în câmpul educației. Ca atitudine parteneriatul presupune:
• acceptarea diferențelor și tolerarea opțiunilor diferite;
• egalizarea șanselor de participare la o acțiune educativă comună;
• interacțiuni acceptate de toți partenerii;
• comunicare eficientă între participanți;
• colaborare ( acțiune comună în care fiecare are rolul său diferit);
• cooperare ( acțiune comună în care se petrec interrelații și roluri comune)
Parteneriatul educațional tinde să devină un concept central pentru abordarea de tip curricular flexibilă și deschisă a
problemelor educative.
În abordarea curriculară a educației se identifică nevoia cunoașterii, respectării și valorizării diversității. Este vorba
de o diversitate care presupune unicitatea fiecărei ființe umane și multiculturalitatea.
Copiii nu sunt normali sau anormali, ci unici, cu particularități diferite, determinate de caracteristicile lor subiective-
individuale și de apartenența lor la un spațiu și o identitate socio-culturală.
Fiecare este purtătorul unor particularități ce nu pot fi defecte sau anormalități, ci sunt caracteristici, răspunsuri
personale la solicitările mediului.
Unicitatea vine din ecuația subiectivă a fiecaruia, dar și din stilurile de învățare, ritmurile dezvoltării, trăsăturile
personale, capacitățile, competențele și comportamentele fiecăruia. Amprenta culturală este importantă pentru că
determină bogăția diversității la nivelul grupului social.

441
Parteneriatul educațional este forma de comunicare, cooperare și colaborare în sprijinul copilului la nivelul procesului
educațional. El presupune o unitate de cerințe, opțiuni, decizii și acțiuni educative între factorii educaționali.
Parteneriatul educațional se desfășoară împreună cu actul educațional propriu-zis. El se referă la cerința ca proiectarea,
decizia, acțiunea și colaborarea dintre instituții, influiențe și agenți educaționali.

PARTENERIATUL EDUCAȚIONAL “MAGIA CULORILOR”

,,Dă-i copilului ȋn mână o pensulă şi acuarele şi vei vedea cum ȋnvaţă singur să descopere lumea.’’ (Ştefan Luchian)
ARGUMENT
Educația artistico-plastică reprezintă o importantă modalitate prin care preșcolarii îşi dezvoltă imaginația și
capacităţile creatoare, contribuind în mod direct la formarea personalității acestora. Creațiile lor vorbesc despre felul
în care ei văd și înțeleg lumea, despre interesele și năzuințele lor.
Proiectul ”Magia culorilor” a rezultat din nevoia de a le oferi copiilor posibilitatea de a-și valorifica rezultatului muncii
prin expunerea publică a creațiilor lor plastice.
Acțiunile și evenimentele din calendarul propus reprezintă un context favorabil care pun copiii în relații de comunicare
directă, de prietenie și colaborare cu membrii comunității locale și în același timp un cadru propice pentru a descoperi
singuri frumusețea neasemuită a aprecierii publice.
Validarea prin expoziții publice, conduce cu siguranță la formarea sentimentelor de demnitate, mândrie, stimă față
de sine.
PARTENERI:
INSTITUȚIE PARTENERĂ INIȚIATOARE: Grădinița cu Program Prelungit „Voinicelul” Slobozia, din
Municipiul Slobozia, Județul Ialomița, Str. Sporturilor, nr 4
INSTITUȚIE PARTENERĂ: Centrul Cultural UNESCO “Ionel Perlea” din Municipiul Slobozia, Județul Ialomița,
B-dul Matei Basarab, nr. 26
SCOPUL PROIECTULUI :
stabilirea de relații de colaborare și cooperare a instituțiilor semnatare în folosul dezvoltării preșcolarilor;
LOCUL DESFĂŞURĂRII: Centrul Cultural UNESCO “Ionel Perlea”, Municipiul Slobozia
OBIECTIVE:
formarea sentimentelui de apartenență la comunitatea locală prin participarea preșcolarilor la acțiuni și evenimente
publice;
formarea sentimentelor de demnitate, mândrie, stimă față de sine, încrederii în fortele proprii prin aprecierea publică
a rezultatului muncii lor.
implicarea părinţilor şi a membrilor comunităţii în activitățile grădiniței
COORDONATORI:
Grădinița cu Program Prelungit „Voinicelul” Slobozia
Centrul Cultural UNESCO “Ionel Perlea”
PERIOADA DE DESFASURARE:
GRUP ȚINTĂ: preșcolarii grupei mici “Fluturași”
PARTICIPANŢI: preşcolarii, cadre didactice, părinți.
REZULTATE: implicarea preșcolarilor în viața comunității locale
RESURSELE PROIECTULUI:
umane: preşcolari, părinţi, cadre didactice
materiale: creații plastice ale preșcolarilor, spațiu expozițional, dotări specifice expunerii lucrărilor
EVALUARE
expoziții publice cu creații plastic ale preșcolarilor
MODALITĂŢI DE MONITORIZARE
album cu fotografii
materiale audio-video de la evenimente
materiale informative despre proiect
ACTIVITĂŢI DE MEDIATIZARE/PROMOVARE
prezentarea proiectului în şedinţele cu părinţii
afişarea anunţului derulării activităţii la afişierul grădiniță
Prezentul protocol se va concretiza în activitățile prevăzute în anexă.

DIRECTOR, DIRECTOR,
Grădinița cu Program Prelungit „Voinicelul” Slobozia Centrul Cultural UNESCO “Ionel Perlea”
442
CALENDARUL ACTIVITĂŢILOR

Nr. crt. Activitatea Locaţia Luna

Pregătirea lucrărilor ( desene, picturi și colaje) și
Centrul Cultural
participarea la expoziția de creații artistico-plastice,
1. UNESCO “Ionel mai
realizată în cadrul evenimentului interjudețean „Martori
Perlea”
la tradinții”, inițiator GPP „Voinicelul”
Pregătirea lucrărilor ( desene, picturi și colaje) și
participarea la expoziția de creații artistico-plastice, Centrul Cultural
2. realizată în cadrul Concursului de artă și creație UNESCO “Ionel iunie
interjudețean „Magia culorilor”, inițiator GPP Perlea”
„Voinicelul”
Pregătirea lucrărilor ( desene, picturi și colaje) și
participarea la expoziția itinerantă internațională
3. “Culori pentru pace”, realizată în parteneriat cu GPP „Voinicelul” 1 iunie
Asociația Internațională “Culori Per la Pace” din
municipiul Sighetu Marmației, Județul Maramureș.

PROIECT EDUCAȚIONAL -,,VINE, VINE, MOȘ CRĂCIUN”

PROF. PTR. ÎNV. PRIMAR, BADEA VIOREL

ȘCOALA GIMNAZIALĂ ,,CONSTANTIN ȘTEFAN”ALBEȘTI - IALOMIȚA

Coord Proiect: prof. ptr. înv. primar, Badea Viorel

Director,
Prof. Anda - Cistina Bordei
Vine, vine Mos Craciun
Motto:
Crăciunul nu este o perioadA, nici un sezon, ci o stare de spirit. AdevAratul spirit al CrAciunului înseamnA sA
preuieSti pacea Si bunAvoinTa, sA oferi, din plin, compasiune.
Data: 15. 12. 2019
Locația: Școala Gimnazială „Constantin Ștefan” Albești - Ialomița
Grupul țintă: Clasa a III a, Clasa a II a

Perioada derulării proiectului: 02.12.2019 – 15.12.2019

ARGUMENT:

Vechile datini româneşti ne ajută în fiecare an să simţim şi să trăim atmosfera plină de căldură şi veselie a
Sărbătorilor de iarnă. Nu ştim întotdeauna cu exactitate care este semnificaţia sau originea lor şi ne gândim că, în
fond, nu este aşa de important.
Împrumutând şi asimilând formele altor neamuri, la fondul popular românesc, românii au ajuns să aibă o comoară
spirituală destul de bogată, milenară.
La români, sărbătorile de iarnă, îndeosebi cele de Crăciun sunt adevărate sărbători de suflet. Amintirile copilăriei ce
ne revin puternic în minte şi suflet, zăpezile bogate şi prevestitoare de rod îmbelşugat, colindele şi clinchetele de

443
clopoţei, mirosul proaspăt de brad, dar şi de cozonaci, nerăbdarea aşteptării darurilor, toate creează în sânul familiei
o atmosfera de basm, linişte sufletească şi iubire.
Perioada Sărbatorilor de iarna începe de la Sfântul Nicolae, sărbătorit de credincioşii ortodocşi pe 6 decembrie, şi se
termină de Bobotează, pe 6 ianuarie. Aşadar, o lună plină în care tradiţia este la loc de cinste.
Obiceiurile, datinile şi tradiţiile populare au venit din veac, cele mai multe transmise prin viu grai, din generaţie în
generaţie. De aceea, frumuseţea lor trebuie cunoscută, simţită, preţuită şi de generatiile noastre de elevi, iar această
sarcină revine într-o mare măsură, şcolii şi dascălilor. Sufletul copilului aşteaptă să fie modelat, iar cei implicaţi în
educaţie au obligaţia de a transmite moştenirea pe care ne-au lăsat-o înaintaşii.
Din păcate sunt puţini cei care o cunosc, români fiind chiar şi la şcoală sunt puţine ore şi activităţi prin care elevii
iau cunoştinţă de aceste datini şi obiceiuri româneşti.
Având în vedere particularităţile de vârstă ale elevilor, istoria educă şi formează convingeri, trăsături de voinţă şi
caracter, sentimente, deprinderi de munca şi de conduită, contribuie la cultivarea capacităţilor intelectuale ale
elevilor, dezvoltarea conduitei etice şi la construirea profilului moral al personalităţii. Ele configurează trăsăturile
gândirii şi ale simţirii poporului român de-a lungul timpului. Cultivarea acestor idealuri favorizează integrarea
conştientă în marea colectivitate a neamului românesc.
Copiii sunt cele mai sensibile fiinţe, dornice să înveţe, să înţeleagă, să simtă. Vârsta lor fragedă nu
constituie un impediment în abordarea acestei teme, ci, dimpotrivă, un avantaj căci vom lucra cu nişte minţi şi
suflete „nepoluate” încă de alţi factori.
Cu multă pricepere, dar mai ales pasiune, putem inocula copiilor dragostea şi respectul pentru tradiţiile,
obiceiurile de iarnă.
Nu ne dorim o schimbare majoră a percepţiilor naţionale asupra tradiţiilor, obiceiurilor de iarnă, ci o sensibilizare a
noastră, a tuturor, o abordare diferită a unei teme atât de impresionantă.

444
SCOPUL

Formarea şi dezvoltarea la elevi a unor componente educaţionale, morale şi de caracter (dragostea faţă de patrie, dragostea faţă de valorile spirituale ale
neamului, dorinţa de a cunoaşte specificul nostru, fiinţa noastră naţională, românească prin înţelegerea implicării elevilor în cunoaşterea tradiţiilor şi obiceiurilor
româneşti în vederea păstrării fiinţei noastre naţionale şi dăinuirii ei peste veacuri).
Cunoaşterea şi valorificarea obiceiurilor şi tradiţiilor româneşti de iarnă prin respectarea, practicarea şi transmiterea lor generaţiilor actuale şi viitoare.
Cea mai mare satisfacţie pentru un cadru didactic este să audă cândva pe artiştii plastici recunoscând că iniţierea şi primele imbolduri pentru afirmarea lor au
fost încă din ciclul preprimar sau primar.

OBIECTIVE PENTRU COPII:

Să se preocupe de conservarea şi transmiterea obiceiurilor de iarnă din zonă;

Să recunoască specificul tradiţiilor şi obiceiurilor (din zona natală) pentru perioada sărbătorilor de iarnă;
Să prezinte unele obiceiuri din zonă într-un eseu sau creaţie plastică ;
Să identifice valorile culturale şi experienţele umane descoperite în creaţiile folclorice, în viaţa comunităţii;
Să manifeste interes pentru datinile şi obiceiurile calendaristice creştine;
dezvoltarea capacităţii de exprimare plastică individuală şi de grup prin compoziţii expresive şi creative;
Să redea în manifestări artistice/creaţii plastice tradiţii si obiceiuri populare de iarnă;
Stimularea potenţialului artistic creativ al copiilor;
Descoperirea şi atragerea în cadrul expoziţiei a unui număr cât mai mare de copii cu înclinaţii artistice;
Dezvoltarea atitudinii de empatie culturală.

OBIECTIVE PENTRU CADRELE DIDACTICE:

Promovarea şi valorificarea tinerelor talente existe în şcolile implicate ;

Dezvoltarea unor relaţii de parteneriat deja existente şi abordarea altora;
Pregătirea elevilor în sensul asigurării egalităţii şanselor în educaţie,a dezvoltării personale şi a inserţiei în comunitate, a îmbunătăţirii mijloacelor de informare
adresate copiilor;
Organizarea unor expoziţii cu lucrări plastice şi cu eseurile copiilor;
Premierea celor mai originale şi interesante lucrări.

Grup Tintă:

elevi din învăţământul primar de diferite naţionalităţi;

cadrele didactice.

RESURSE:

a) Umane: - elevi
- părinți, bunici
- cadrele didactice implicate

445
b) Materiale: - coli de diferite culori pentru ornamente și colaje;
- aparat de fotografiat,
- afişe;
- diplome;
- pliante;
- calculator;
- CD-uri;
STRATEGII DE REALIZARE:
- activităţi comune între elevii claselor implicate în proiect: elevii claselor a II a si a-III-a
PRODUSE FINALE:
invitații
felicitări
ornamente
album foto
prezentare power-point
MEDIATIZARE:
comisia metodică a învățătorilor
mass-media
EVALUAREA PROIECTULUI:
evaluare parțială (atingerea fiecărui obiectiv)
evaluare finală (expoziții ale lucrărilor, concurs Cel mai bun recitator, colinde, cântece prezentate părinților).

CALENDARUL ACTIVITĂȚILOR
Nr. Crt. Activitatea Data Locul de Responsabili
desfasurare
1) Invitații pentru părinți
-confecționare de invitații prin pictură, decupare, lipire. Luni, -sala de clasă - ambele cadre didactice
09. XII

2) Prezentare power-point “Semnificația sărbătorilor de iarnă”. Marți -sala de clasă

10. XII -ambele cadre didactice
3) Ne pregătim pentru sărbătoare- confecționarea de ornamente
pentru Crăciun, globuri pentru brad(pensulație) fulgi de zăpadă,
betea, oameni de zapadă (pensulatie, decupare, lipire) Miercuri -sala de clasă -ambele cadre didactice
11. XII
4) Împodobirea bradului de Crăciun și a sălii de clasă Joi -sala de clasă -ambele cadre didactice

446
 12. XII
5) Confecționarea de felicitări
Concurs “Cel mai bun recitator”- în urma acestui concurs
juriul va desmna cel mai bun recitator iar acesta va primi o Vineri -ambele cadre didactice
diplomă, 13. XII -sala de clasă

6) Colindăm de Crăciun Luni -sala de clasă -ambele cadre didactice

16. XII

7) Sărbătorim Crăciunul împreună cu copii noștri,

Prezentare power-point a activităților desfășurate în săptămâna
precedent, prezentarea integrală a concursului “Cel mai bun
recitator”,
“Colindăm și suntem colindați” (după recitalul copiilor de Marți
Crăciun părinții le vor cânta un colind copiilor lor 17. XII -sala de clasă -ambele cadre didactice

PROIECT EDUCAȚIONAL UMANITAR ,,UN IEPURAȘ PENTRU UN COPILAȘ”

PROF. BEJGU VASILICA

GRADINITA CU PROGRAM PRELUNGIT “PRICHINDEL”AMARA
Argument

Motto:
,,Pentru a fi în adevăr om, trebuie să te gândeşti la două lucruri: că atâţia oameni au fost să fii tu şi tu însuţi eşti ca să fie după tine atâţia
oameni.”
Educatorul tuturor timpurilor este cel care se gândeşte şi la sensibilizarea comunităţii în care trăieşte în legătură cu realităţile crude, de neimaginat,
uneori, pe care le trăiesc unii din semenii noştri, adulţi şi copii.
Atunci, când cu eforturi materiale minime, dar cu multă iubire se poate pune un mic stâlp de rezistenţă la întărirea încrederii în ceilalţi, nici un sacrificiu
nu este prea mare.
Grupul ţintă: Preșcolarii Grădiniței cu Program Prelungit “PRICHINDEL”
Locul de desfăşurare: Gradinița cu Program Prelungit “PRICHINDEL”
Perioada derulării proiectului : 17.04.2018
Responsabil de proiect: Prof.Ion Mădălina-Valentina
SCOPUL:
• Trezirea unor sentimente de toleranţă şi apropiere faţă de unele persoane cu probleme financiare.
447
 • Atât copiii cât şi părinţii învaţă să fie mai buni, încercând să creeze momente de bucurie pentru persoanele amintite mai sus.
OBIECTIVE:
- formarea şi educarea spiritului de întrajutorare la vârste foarte mici;
- educarea dragostei şi admiraţiei faţă de cei neajutoraţi, a simţului civic, moral;
- crearea unor momente de bucurie în viaţa celor care primesc, dar şi a celor care dăruiesc;
- stimularea comportamentului participativ al preșcolarilor la diferite acţiuni.
ORGANIZATORI :
- Grădinița cu Program Prelungit “PRICHINDEL”
COORDONATORI PROIECT :
Director Prof. Diancof Mihaela
o Prof.Bejgu Vasilica
o Prof. Cojocaru Monica
o Prof.Dinu Georgeta
o Prof.Ion Mădălina
o Prof. Păun Daniela
o Educatoare:Pop Florentina
o Educatoare:Paraschiv Florentina
RESURSE:
a) UMANE
Preșcolarii Grădiniței cu Program Prelungit “PRICHINDEL”
➢ cadrele didactice;
➢ părinţii;
b) RESURSE MATERIALE
➢ baza didactică a grădiniței.
c) FINANCIARE
➢ contribuţia părintilor;
➢ sponsorizări;
Prin acest Proiect, ne propunem ca obiectele și decorațiunile pascale confectionate de preșcolarii noștri sa fie comercializate la nivelul unitatii de
invatamant, urmand ca fondurile obtinute sa fie donate copiilor din medii dezavantajate.

448
 PLAN DE AMELIORARE-REMEDIERE A DIFICULTĂŢILOR DE ÎNVĂŢARE LA DISCIPLINA ISTORIE

PROF. BINDEA OVIDIU

LIC. TEHNOLOGIC „LIVIU REBREANU”-MAIERU

OBIECTIVE

-Utilizarea în contexte diverse a coordonatelor şi reprezentărilor despre timp şi spaţiu;

-Compararea faptelor/proceselor istorice din perspectivă temporală şi spaţială;
-Prezentarea relaţiilor de cauzalitate în evoluţia evenimentelor/proceselor istorice;
-Compararea dinamicii teritoriale a unor state raportată la diferite evenimente istorice;
-Folosirea informaţiilor oferite de hărţi în examinarea/interpretarea unor evenimente şi procese istorice;
-Determinarea relaţiilor dintre personalităţile şi grupurile umane în desfăşurarea faptelor istorice;
-Utilizarea coordonatelor de timp şi spaţiu în prezentarea faptelor şi proceselor istorice;
-Explorarea surselor istorice prin utilizarea instrumentelor specifice gândirii critice;
-Construirea unor mesaje publice pe o temă dată folosind resurse multimedia;
-Realizarea unor dezbateri care să promoveze valorile şi principiile democratice;
-Dezvoltarea capacităţilor de exprimare orală şi scrisă;
-Dezbaterea unor cazuri reale care implică prejudecăţi şi stereotipii;
-Argumentarea unei opinii referitoare la un fapt istoric prin utilizarea informaţiilor provenite din diferite surse;
REZULTATE AŞTEPTATE
-să localizeze spaţiile pe harta mută în diferite contexte istorice;
- utilizarea în contexte diverse a coordonatelor şi reprezentărilor de timp şi spaţiu;
-recunoaşterea unor noţiuni istorice în definiţii date;
- analizarea faptelor istorice utilizând coordonate spaţio-temporale în contexte diferite;
-să compare informaţiile provenite din surse istorice diferite, în vederea stabilirii unor asemănări şi a unor deosebiri;
-să realizeze tabele cronologice pentru a fi utilizate în prezentări tematice;
-să elaboreze afişe tematice despre democraţie, Holocaust, Gulag, etc;
-să redacteze texte scurte pe baza unui suport vizual;
-să realizeze proiecte de grup sau individuale despre relaţia dintre personalităţi şi grupurile umane;
-să sesizeze cuvintele greşite dintr-un text dat;
-să prezinte evoluţia unui anumit spaţiu istoric în diverse situaţii de comunicare;
RESURSE UMANE
1.Elevii cu dificultăţi conform listei alăturare
2.Profesorii
3.Părinţii elevilor
INDICATORI DE PERFORMANŢĂ
La sfârşitul programului de remediere a dificultăţilor de învăţare, elevii vor reuşi:
449
-să recunoască modificările unui spaţiu istoric în diferite perioade de timp;
-să folosească informaţiile oferite de hărţi în interpretarea unor evenimente şi procese istorice;
-să realizeze proiecte individuale şi de grup despre o personalitate/eveniment istoric şi pe care să le poată prezenta folosind mijloacele multimedia;
-să înţeleagă semnificaţia globală a mesajului oral;
-să realizeze o analiză comparativă între diferite evenimente, personalităţi;
-să realizeze corect o axă a timpului;
-să construiască enunţuri corecte cu diferiţi termeni istorici;
-să redacteze texte scurte despre o anumită temă;
-să selecteze dintr-o listă noţiunile care se referă la un anumit eveniment;
-să-şi exprime acordul sau dezacordul cu privire la o anumită problemă/situaţie şi să poată argumenta;
-să identifice legătura dintre text şi imaginile care îl însoţesc;
-să integreze termeni istorici în enunţuri proprii;
-să recunoască valoarea de adevăr/fals a unor enunţuri;
INSTRUMENTE DE EVALUARE
-realizarea unor proiecte folosind mijloacele multimedia;
-răspunsul la teste online;
-alcătuirea unor enunţuri folosind termeni istorici;
-răspunsul la chestionare;
-recunoaşterea pe hartă a evenimentelor, statelor, regiunilor date;
-alcătuirea unor fişe, planşe, albume;
-creaţii proprii.

PROGRAM DE INTERVENŢIE PERSONALIZAT

PROF. BINDEA RODOVIC

LICEUL TEHNOLOGIC „LIVIU REBREANU” MAIERU, BISTRIȚA-NĂSĂUD

INFORMAŢII GENERALE:
Numele: A.L.C
Domiciliul: Maieru
Şcoala: Liceul Tehnologic ,, Liviu Rebreanu”, Maieru
Clasa: a III-a B
Invatator : Bindea Rodovica
An scolar : 2019/2020
Domeniul de intervenție: Limba română

EVALUARE INIŢIALĂ
450
 Instrumente folosite în evaluare: fişa psihopedagogică, observaţia spontană şi dirijată, convorbirea individuală şi de grup, sarcini de lucru pentru
automatizarea și comprehensiunea citirii (pretest).
Diagnostic:
Medical: clinic sănătos;
psihologic: intelect liminar, deficit de atenţie, percepţie slabă, labilitate emoţională;
psihopedagogic: dificultăţi de învăţare-dislexo-disgrafie, discalculie;
pedagogic: nu face faţă cerinţelor educaţionale; adaptare inferioară la cerinţele programei şcolare pentru clasa a III- a şi a curriculumului de citire–scriere-
calcul.
Capacităţi-competenţe-abilităţi-lacune-nevoi:
❖ competenţe sporite în desfăşurarea activităţilor ludice (respectă cu stricteţe regulile jocului şi duce la capăt sarcina didactică la nivelul propriu);
❖ capacităţi relativ bune de învăţare comportamentală prin imitaţie;
❖ posibilităţi bune de comunicare orală, gestuală, expresivă;
❖ nevoia de afecţiune, de integrare, de modele socio-umane şi de sprijin gradat;
❖ toleranţă scăzută la frustrări, sociabilitate relativ bună;
❖ feed-back pozitiv în situaţiile de individualizare a sarcinilor de învăţare;
Probleme cu care se confruntă copilul la disciplina limba română
• vocabular sărac;
• posibilităţi de exprimare reduse;
• vorbire rară, ezitantă, încetinită;
• în scris apar omisiuni şi înlocuiri de grafisme, nu face analiza şi sinteza fonematică corect, inversiuni de litere;
• automatizarea citirii la nivel de clasa I: numărul de cuvinte citite corect pe minut – 42 cuvinte;
• comprehensiunea citirii scăzută: scorul 1 p., dificultăți în a răspunde chiar și la întrebări literale.

DERULAREA PROGRAMULUI DE INTERVENŢIE

Criterii minimale
Activităţi de Metode și
Obiective pentru evaluarea
învăţare mijloace de realizare
progresului
- să înţeleagă semnificaţia - observarea unor Metode: - înţelege
globală a mesajului oral; imagini relaționate cu textul; - observația semnificaţia globală a
- să sesizeze intuitiv - formularea de - conversația unui text scurt, după
corectitudinea unei propoziţii enunțuri pe baza acestor - citirea în ascultarea repetată a
ascultate, imagini; gând acestuia, sau după
- să sesizeze sensul - citirea unor - citirea cu lămuriri suplimentare;
cuvintelor într-un enunţ dat propoziții cu grad de voce tare - formulează
- să formuleze clar şi dificultate crescând; - povestirea răspunsuri la întrebările
corect enunţuri verbale potrivite - explicarea - explicația puse, uneori cu imprecizii,
unor situaţii date cuvintelor necunoscute; - corectate la solicitarea
- să identifice litere, problematizarea învăţătorului;
grupuri de litere, silabe, cuvinte şi

451
 enunţuri în textul tipărit şi în textul - punerea acestor
de mână cuvinte în contextul unor
- să sesizeze legătura dintre propoziții;
enunţuri şi imaginile care le însoţesc - citirea repetată a
- să desprindă semnificaţia unor paragrafe din lecturile
globală a unui text citit propuse;
- să citească în ritm - povestirea
propriu, corect un text paragrafului în cuvinte
proprii
- raspunsul la
intrebari literale legate de
acest paragraf
- realizarea unor
inferente simple pe baza
textului
- citirea repetată a
unui text de o pagină
- repetarea
sarcinilor de comprehensiune
dupa citirea intregului text
Prin acest program am urmărit:
• recuperarea laturilor disfuncţionale în ceea ce privește citirea conștientă;
• antrenarea elevului în activităţi plăcute pentru a-l stimula;
• dezvoltarea abilităţilor de citire a cuvintelor şi propoziţiilor;
• îmbogăţirea, precizarea şi activizarea vocabularului;
• dezvoltarea autonomiei personale şi sociale;
• dezvoltarea capacităţii de orientare şi adaptare la mediu;
452
Mijloace: - citeşte în ritm
- planșe cu propriu silabe, cuvinte şi
imagini despre lecturile propoziţii alcătuite diin 2-
ce vor fi studiate; 3 cuvinte, uneori cu
inversiuni sau repetări,
- lecturi corectate la intervenţia
literare clasa a III-a: învăţătorului;
- Moromeţii, - citeşte cuvinte
după Marin Preda; scrise, formate din silabe
- Mănăstirea cunoscute;
Putna, Legendă - citeşte fluent şi
populară; corect enunţuri
- Lupul, calul cunoscute, cu ezitări sau
şi puiul de vulpe; pauze mai lungi, atunci
- Din greşeală, când întâlneşte cuvinte
după Lev Tolstoi; care conţin aglomerări de
- Coridorul consoane, grupuri de
ispitei, după Voltaire litere etc.;
- fișe de lucru
- calculator
 VIAȚA DIN SPATELE MĂȘTII

PROF. IRINA BÎRJOVEANU,

LICEUL PEDAGOGIC „ȘTEFAN BĂNULESCU” CĂLĂRAŞI

În ultima perioada cuvântul CONECTARE pare că ne guvernează viața. Părintele se conectează cu al său copil, mă conectez cu propria persoană, ne conectăm cu
cei din jur, cu natura, dar ne conectăm și pe platforme educaționale sau aplicații. De fapt, conectarea ne vorbește despre relaționare, iar în perioada pandemică,
aceasta a fost suspendată până în momentul în care s-a încercat o reglare a emoțiilor în zona virtuală a socialului.
Școala on-line a adus multe instrumente minunate pentru cadrul didactic, care îl ajută în relaționarea cu elevul în spațiul fizic, însă folosirea acestora într-un mediu
exclusiv digital nu a putut completa interacțiunea din spațiul școlii cu elevii.
În ultima perioada cuvântul CONECTARE pare că ne guvernează viața. Părintele se conectează cu al său copil, mă conectez cu propria persoană, ne conectăm cu
cei din jur, cu natura, dar ne conectăm și pe platforme educaționale sau aplicații. De fapt, conectarea ne vorbește despre relaționare, iar în perioada pandemică,
aceasta a fost suspendată până în momentul în care s-a încercat o reglare a emoțiilor în zona virtuală a socialului.
În timpul pandemiei, elevii au fost nevoiți să participe la ore de acasă, în spațiul privat. De aici există o serie de consecințe nedorite asupra gradului de socializare,
a comunicării și a participării tinerilor la ideea de grup și comunitate. Izolarea de pe parcursul anului școlar față de prieteni, colegi, profesori se resimte în rândul
elevilor, cu atât mai mult cu vârsta adolescentină își cere energia și interrelaționarea mai mult decât oricând pe parcursul formării unui individ. Ținând cont de
aceste aspecte a fost simțită nevoie coagulării procupărilor elevilor într-un scop comun, în cadrul activităților extrașcolare, care să ajute participanții în a recupera,
într-o măsură, mai ales „distanțarea socială”.
Activitățile extrașcolare organizate în ultimul an școlar au demonstrat că ne putem adapta și putem aduna lucruri bune prin practicarea unor proiecte
interdisciplinare, de voluntariat sau de susținere emoțională pentru a depăși frica. Acest tip de acțiuni au oferit elevilor, cadrelor didactice și partenerilor o relație
de încredere care i-a poziționat într-o zona de confort atât de necesară pentru motivarea spre a susține dezvoltarea abilităților de tipul reziliență, comunicare
asertivă, relații personale, tenacitate sau colaborare.
Un exemplu de activitate derulată în Liceul Pedagogic „Ștefan Bănulescu” Călăraşi, în perioada pandemică și a desfășurării orelor on-line a fost proiectul educativ
„Viața din spatele măștii”, care a fost proiectat pentru a avea un caracter interdisciplinar, pentru a oferi cele mai eficiente modalităţi de formare a caracterului
învățăceilor.
Activitățile desfășurate online, în cadrul proiectului au fost „1 Decembrie din casele noastre” , „Sărbătorile de iarnă…..momente….povestea continuă”, „Bucuria
lui Mărțișor”. Pentru întâlnirile lunare, elevii au pregătit desene, melodii, creații realizate manual din diverse materiale reciclate, mărțisoare plantabile realizate din
hărtie manuală în care sunt amestecate semințe de flori diverse, C mască- mărțisor - pictată, decorată cu paiete, cu mărgele sau sclipici, brodată etc, poze personale
cu diverse cuiburi de păsări, flori de primăvară, desene, cântece, poezii -tema Renaștere în verde, semne de carte digitale cu mesaje optimiste - Canva.
Demararea acestui proiect a creat stakeholderilor instituției o atitudine pozitivă și a determina o corelare constatată între imaginile reprezentate pe platforma
Classroom, pe facebook a și liceu, astfel promovându-se instituția de învățământ în mediul online.
Popularizarea proiectului în social – media a dezvoltat inițiativa demarării altor proiecte de către elevi, a atras noi parteneri pentru noi colaborări. Proiectul a
promovat inovația și frumosul, , caracterul estetic al finalității proiectului prin îmbinarea diverselor arte – muzică, pictură, literatură - l-a făcut să fie vizibil integrat
în viața cotidiană. Neparticiparea elevilor de la filiera vocațională la activități extrașcolare reflectă lipsa unei dorințe de a reuși, de a atinge un scop, sau, mai simplu
spus, a unei aprecieri. De aceea, elevul are nevoie de sprijin să învețe să ia inițiativă, de o oportunitate de a se dezvolta personal, de a învăța să se focalizeze pe
obiective, de a învața etapele implementării unui proiect, sau schimburi de experiență.
Simplitatea ideii precum și modalitatea relativ facilă de a fi implementat a avut toate premizele de a fi cu ușurință îmbrățișată și aplicată în perioada
pandemică.

453
Monitorizarea și evaluarea
Indicatorii folosiţi pentru evaluarea activităţii:
• gradul de participare la activitățile proiectului
• gradul de inițiere a unor activități inovative (de exemplu, idei de persuasiune din partea participanților în vederea concretăzării unei idei)
• gradul de implicare al partenerilor implicați.
Proiectul a fost monitorizat de către profesorii coordonatori, împreună cu echipa de implementare formată din 4 elevi, urmărindu-se desfășurarea fiecărei activități.
În urma finalizării proiectului, a fost realizat, de către elevii participanți în cadrul proiectului, un studiu de impact în forma simplificată a unui chestionar – asupra
elevilor liceului și profesorilor, beneficiari de acțiunile proiectului. Rezultatele studiului a fost diseminat în cadrul lectoratelorcu părinții la care au participat și
reprezentanții elevilor.

PROIECT EDUCAȚIONAL “VEŞNICIA S-A NĂSCUT LA… SAT”

PROF. BORDEI ANDA CRISTINA

ŞCOALA GIMNAZIALĂ ,,CONSTANTIN ŞTEFAN’’ALBEȘTI

Ediţia I/ 2021
Organizatori:
Şcoala Gimnazială ,,Constantin Ştefan’’/Albești
Director, Prof. Bordei Anda Cristina
Parteneri:
Primăria Comunei Ciulnita
Şcoala Gimnaziala Ciulnita
Coordonatori:
1.Școala Gimnaziala”Constantin Ștefan”/Albești
Prof. Bordei Anda Cristina
2. Şcoala Gimnaziala Ciulnita
- prof.pt.inv.primar Nicolescu Ana-Mirela
Echipa de proiect:
Prof.Stroe AnaMaria
Prof. Gaidaenco Ionut
Prof.pt.inv.primar,Badea Viorel
Prof.Lazăr Niculae
Pr.Gheorghe Felician Lungu
Prof. Ochiverzi Gabriela

454
Prof. Olaru- Stroe Alina Mihaela
Prof. Iosif Constanta
Prof. Visoiu Sofia
Prof.Paun Nicoleta
Prof. Soare Raluca Nicoleta
Prof. Voinea Irina
ARGUMENT

MOTTO:
“ Suntem si vom fi totdeauna neam de ţărani. De aceea destinul nostru ca neam, ca putere culturala atârnă de cantitatea de aur curat ce se afla in
sufletul taranului - creatorul si pastratorul culturii populare, centru generator, binecuvântat si rodnic.”
LUCIAN BLAGA

Activitatea proiectuluI ” VESNICIA S-A NĂSCUT LA… SAT” a luat nastere la initiativa d-lui primar al Comunei Ciulnita, Gheorghe Stelica, din
dorinta de a se implica in pastrarea valorilor satului romanesc din zona Baraganului.
Proiectul si-a propus sa mobilieze cadrele didactice din cele doua institutii scolare, din mediul rural Şcoala Gimnaziala” Constantin
Stefan”/Albesti si Şcoala Gimnaziala Ciulnita crezand in ideea ca exista in spatiul amintit, importante si valoroase resurse spirituale ce pot fi activate, perpetuate
si promovate.
TEMA PROIECTULUI: conservarea si promovarea valorilor spirituale
SCOP:
afirmarea, cunoaşterea şi stimularea potenţialului artistic şi creator al copiilor din învăţământul primar şi gimnazial.
Socializarea elevilor in cadrul activităților.
OBIECTIVE
stimularea interesului copiilor pentru înţelegerea, păstrarea tradiţiilor,obiceiurilor si formarea unui comportament tolerant care să stimuleze respectul,înțelegerea
și cooperare;
dezvoltarea şi stimularea expresivităţii şi creativităţii copiilor;
cultivarea sensibilităţii artistice a elevilor ;
descoperirea şi dezvoltarea aptitudinilor plastice;
conştientizarea şi valorizarea virtuţilor creştine.
promovarea și încurajarea unor principii democratice în raport cu ceilalți;
GRUP ŢINTĂ:
• 60 elevi din învăţământul primar şi gimnazial.
• 15 cadre didactice;
• părinţi, comunitatea locală.
RESURSE:
• umane: cadrele didactice şi copiii din şcolile participante, parteneri.
• financiare: sponsori
• materiale:linguri de lemn,hartie colorata,acuarele Tempera, pănuși de porumb,instrumente quilling(papuela), fâșii quilling, lipici, lut, pensule.
• de spaţiu: Școala Gimnazială”Constantin Ștefan”/Albesti/ Şcoala Gimnaziala Ciulnita;
• de timp: mai- august 2021

455
MEDIATIZARE ŞI DISEMINARE
- la nivelul şcolii: comisii metodice, avizier, pliante;
- local: pliante
- judeţean: presa locala
- naţional: site-ul http://www.didactic.ro
DESFĂȘURAREA ACTIVITĂŢILOR

Nr.crt Tema Locul de desfasurare al activitatii Perioada Invitati

1 Contactarea partenerilor Scoala Gimnaziala” Constantin Martie 2021
Elaborarea proiectului Stefan “ Albesti
2 “ Vesnicia s-a nascut la …sat” Şcoala Gimnaziala “Constantin
Prezentarea proiectului la nivelul institutiilor Ştefan” Albesti Martie-aprilie
implicate Şcoala Gimnazila Ciulnita 2021
3 HORA, la romani!
- dans si voie buna Şcoala Gimnazila Ciulnita Mai 2021 Primarul Comunei Ciulnita
- traditii culinare
4. “Arta ,talent si indemanare”
-expozitie de artizanat
-realizarea de obiecte din linguri de lemn,fire,
ate, panusi de porumb. Şcoala Gimnaziala “Constantin Primarul Comunei Ciulnita
-expozitie de desene: Tipuri de case Ştefan” Albesti Iunie 2021
-traditii culinare;
5. Obiceiuri si traditii la romanii transilvaneni
Excursie tematica:zona Balvanyos, Lacul Balvanyos, Iulie 2021
Sf.Ana jud.Covasna

EVALUAREA
- realizarea unei expoziţii cu obiecte realizate de către elevi;
-întocmirea portofoliului proiectului;
-realizarea unui CD cu activitațile proiectului;
-afișul proiectului,fotografii cu secvențe de la toate activitățile atelierelor

ACORD DE PARTENERIAT

Încheiat între:
Şcoala Gimnazială ,,Constantin Ştefan’’ Albeşti, judeţul Ialomiţa – reprezentată prin director prof. Bordei Anda Cristina în calitate de coordonator al
proiectului;

Şcoala GIMNAZIALA CIULNITA reprezentată prin director PROF. NICOLESCU ANA-MIRELA didact îndrumătorul Proiectului Educativ ”VESNICIA S-A
NASCUT LA SAT”, anul şcolar 2020-2021, în calitate de partener.
Durata: Acordul intră în vigoare la data semnării acestuia şi este valabil pe perioada anului şcolar 2020 - 2021
456
 Şcoala coordonatoare se obligă:

Să distribuie toate informatiile din Proiect necesare pentru buna desfasurare a activitatilor comune specifice proiectului (spatiu necesar, organizarea si personalul
didactic necesar, programul de desfasurare pe ore);
Să asigure buna implementare a activitatilor proiectului desfasurat, prin monitorizarea permanenta de catre voluntari;
Să organizeze o expoziţie cu lucrările elevilor;
Să asigure comunicarea permanenta si transparenta cu personalul scolilor implicate in proiect sau cu alte personae relevante care pot contribui la atingerea
obiectivelor proiectului;
Să asigure spatiul necesar desfasurarii activitatilor;
Şcoala parteneră se obligă:

Să sprijine Sc.Gimnaziala”Constantin Stefan”Albesti in diseminarea informatiilor despre Proiect catre potentialii beneficiari(copii si profesori din grupul tinta) ;
Să asigure un feed-back util si oportun in derularea activitatilor desfasurate in comun de cele doua parti ;
Să permită copiilor să-şi expună liber creativitatea fără intervenţia educatorului/învăţătorului;
Sa asigure transportul elevilor.
Partenerii se obligă să colaboreze pe toată durata proiectului pentru ca acesta să se deruleze conform scopului stabilit.
Prezentul contract se încheie în două exemplare, câte unul pentru fiecare instituţie.
Director, Director,
Prof. Bordei Anda Cristina

PROIECT EDUCAŢIONAL ,,SĂ CREȘTEM ÎNTR-UN MEDIU SĂNĂTOS”

PROF. CONTANU ALLINA – LAURA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ ”SFÂNTUL ANDREI” SLOBOZIA

Motto:
,,A înţelege natura înseamnă a înţelege viitorul, dar a face ceva pentru salvarea naturii, atât de ameninţată azi, înseamnă a contribui la fericirea omenirii.” -
Eugen Pora

TIPUL PROIECTULUI: judeţean

DOMENIUL: ecologie şi protecţia mediului
PERIOADA DE DESFĂŞURARE: Ianuarie – Iunie 2021
INSTITUŢIA COORDONATOARE: Şcoala Gimnazială „Sf. Andrei” Slobozia
PARTENERI/COLABORATORI:
- Inspectoratul Şcolar Judeţean Ialomiţa

457
- Casa Corpului Didactic Ialomița
- Agenţia pentru Protecţia Mediului Ialomiţa
- Primăria Municipiului Slobozia
- Agenţia de salubritate VIVANI
- Postul local TV ANTENA 1 Slobozia
- Postul local de radio CAMPUS Slobozia
ECHIPA DE IMPLEMENTARE A PROIECTULUI:
Directorul/directorul adjunct
Profesorul de biologie
Profesorul de chimie
Profesorul de fizică
Profesorul de geografie
Profesorul de educaţie tehnologică
Profesorul de arte plastice
GRUP ŢINTĂ: 30 de elevi din clasele a VI-a, reprezentând membrii cercului ecologic „Clorofila”
BENEFICIARII PROIECTULUI:
- beneficiarii direcţi: elevii şcolii implicați în proiect
- beneficiarii indirecţi: ceilalți elevi ai şcolii, cadrele didactice, părinţii elevilor şi comunitatea locală.
ARGUMENT:
Să trăieşti în armonie cu natura, să te foloseşti de apă, de aer sau de pământ, ca şi cum ar fi ultimele rezerve, constituie adevărate acte de supravieţuire, o supravieţuire
a pământenilor în lacrima naturii fragile. Nimic nu este gratuit şi fără nici un efect: supraaglomerarea ne-a tulburat liniştea, dezvoltarea industriei şi a mijloacelor
de transport au poluat aerul şi au determinat dispariţia unor specii, defrişarea ne-a adus o primăvară fără cântece.
Dreptul la un mediu ambiant sănătos este un drept elementar, pe care mulţi cetăţeni nu îl cunosc sau nu îi acordă importanţa cuvenită. Oamenii nu conştientizează
că viaţa, sănătatea lor, ca şi ale generaţiilor viitoare, depind de un mediu sănătos. Atitudinea omului faţă de natură a depins şi va depinde de gradul de cultură şi de
civilizaţie, de mijloacele tehnice şi de resursele materiale de care dispune.
Implementarea acestui proiect reprezintă un factor activ în eforturile comunităţii locale privind protecţia şi conservarea mediului, dar şi în identificarea şi găsirea
soluţiilor de rezolvare a acestora prin metode şi strategii specifice: acţiuni concrete în cadrul şcolii şi al localităţii. De asemenea, proiectul reprezintă o alternativă
la timpul petrecut în faţa calculatorului și a telefonului mobil.
SCOP:
Cunoaşterea şi înţelegerea unor componente şi procese ale lumii vii utilizate de om şi consecinţele asupra mediului.
Formarea comportamentului ecologic prin stimularea motivaţiei pentru protecţia naturii şi derularea de acţiuni concrete de protecţie a mediului înconjurător.
OBIECTIVE:
Dezvoltarea capacităţii de cunoaştere şi înţelegere a realităţii din mediul înconjurător, precum şi stimularea curiozităţii pentru investigarea acestuia.
Conştientizarea şi sensibilizarea elevilor faţă de problemele mediului.
Cunoaşterea şi aplicarea normelor de comportare specifice asigurării echilibrului naturii şi adoptarea unei atitudini de prietenie şi respect faţă de aceasta.
Familiarizarea elevilor cu procesul de refolosire a resurselor.
Formarea unei atitudini motivante şi responsabile faţă de menţinerea şi îmbunătăţirea calităţii mediului înconjurător şi a unor deprinderi de conservare a naturii.
Participarea conştientă la acţiuni de păstrare şi îmbunătăţire a calităţii mediului înconjurător (de ecologizare).
Folosirea unui limbaj ecologic, ca instrument de comunicare a observaţiilor, rezultatelor şi sentimentelor, atât în scris cât şi oral.
Formarea spiritului civic responsabil al copiilor, pentru ca aceştia să realizeze şi întreţină un mediu ecologic sănătos printr-o muncă voluntară.

458
Realizarea şi promovarea unui sistem de activităţi aplicative în care să existe competitivitatea prin competenţă, creativitate, inventivitate, iniţiativă de grup şi
individuală.
RESURSE UMANE: echipa de proiect, elevi, cadre didactice, părinţi, restul comunităţii locale care trebuie să participe la acest efort comun de educare a
personalităţii prin acţiuni ecologice, reprezentanţii mass-media, agenţii economici locali.
RESURSE MATERIALE: afişe, fotografii, aparate de fotografiat, panouri, pliante, CD-uri, calculator, imprimantă, hârtie xerox, saci din plastic, mănuşi din plastic,
plante ierboase, arbuşti şi arbori, materiale şi unelte necesare activităţilor, laboratorul de informatică, conexiune Internet, platforma Google Classroom și Google
Meet.
RESURSE FINANCIARE: resurse extrabugetare, sponsorizări.
METODE FOLOSITE: activităţi de informare, activităţi practice, munca în echipe, întâlniri cu specialişti, distribuire de pliante realizate de elevi, vizionare de CD-
uri şi filme educative, prezentare de imagini foto, expoziţie foto si desene cu lucrările elevilor, participare la concurs.
DESCRIEREA ACTIVITĂŢILOR:
Activitatea nr. 1 – „Să iubim natura şi să o ajutăm să îşi păstreze frumuseţea!”
Tipul activităţii: activitate de informare
Locul de desfăşurare: şcoală – sala multimedia
Perioada: ianuarie 2021
Nr. de participanţi: 30 de elevi, membrii echipei de proiect, reprezentanţi ai partenerilor implicaţi
Responsabili: echipa de proiect şi partenerii implicaţi
Descrierea activităţii: Stabilirea strategiei de implicare şi implementare a proiectului.
Întâlnirea de lucru a echipei de proiect, precum şi cu partenerii implicaţi în proiect. Lansarea proiectului prin afişare de postere în şcoală şi în instituţiile partenere.
Întâlniri de informare a cadrelor didactice din şcoală care vor promova acest proiect în timpul orelor de consiliere.
Activitatea nr. 2 – „Să facem cunoştinţă cu speciile ocrotite şi protejate din judeţul Ialomiţa!”
Tipul activităţii: activitate de informare
Locul de desfăşurare: platforma Google Classroom și Google Meet.
Perioada: februarie 2021
Nr. de participanţi: 30 de elevi
Responsabili: echipa de proiect şi partenerii implicaţi
Descrierea activităţii: Activitatea îşi propune aprofundarea cunoştinţelor privind speciile ocrotite şi protejate din judeţul Ialomiţa prin documentare individuală.
Elevii vor culege informaţii despre specii, apoi acestea vor fi selectate, filtrate şi asamblate în 3 albume de prezentare (plante, animale nevertebrate şi animale
vertebrate) care vor fi distribuite diriginţilor claselor gimnaziale.
Activitatea nr. 3 – „S.O.S – Mediul înconjurător!” – acţiune de ecologizare a curţii şcolii
Tipul activităţii: activitate practică
Locul de desfăşurare: curtea şcolii
Perioada: martie 2021
Nr. de participanţi: 30 de elevi
Responsabili: echipa de proiect şi partenerii implicaţi
Descrierea activităţii: Activitatea va cuprinde, după procurarea materialelor necesare, curăţenia curţii şcolii şi depozitarea corectă a deşeurilor colectate într-un
spaţiu stabilit. În activitatea desfăşurată, vom urmări să îi facem pe elevii şcolii să se gândească la protecţia mediului înconjurător şi inclusiv la viaţa lor. Vom
acţiona cu seriozitate şi vom folosi materiale ecologice: coşuri/pungi (pentru diferite tipuri de deşeuri: metale, material plastic, sticlă, hârtie, produse alimentare),
mănuşi, soluţii dezinfectante. Resturile colectate vor merge direct la firmele de reciclare, prin intermediul serviciului de salubrizare, cu o economie substanţială de
timp şi bani. Activitatea va fi popularizată la nivelul şcolii prin afişe şi pliante.
Activitatea nr. 4 – „S-o facem verde!” – acţiune de amenajare a unui spaţiu din curtea şcolii

459
Tipul activităţii: activitate practică
Locul de desfăşurare: curtea şcolii
Perioada: aprilie 2021
Nr. de participanţi: 30 de elevi
Responsabili: echipa de proiect şi partenerii implicaţi
Descrierea activităţii: Activitatea va începe cu acţiuni de curăţare a solului, săparea, greblarea, afânarea acestuia cât mai bine, continuând cu stropirea lui. Scopul
acţiunii va fi dezvoltarea armonioasă a plantelor, acomodarea acestora cu noul mediu de viaţă. Plantarea copacilor va începe cu săparea gropilor la dimensiunea
potrivită (a recipientului în care au fost achiziţionaţi), descâlcirea rădăcinilor, mocirlirea pământului, aşezarea copacului în groapă, umplerea gropii cu acelaşi
pământ, presarea pământului în jurul rădăcinii, udarea copacului. Plantarea plantelor ierboase şi a arbuştilor. Gazonarea terenului.
Activitatea nr. 5 – „Să creştem copii sănătoşi!”
Tipul activităţii: expoziţie, activităţi practice
Locul de desfăşurare: sala multimedia, holul şcolii
Perioada: mai 2021
Nr. de participanţi: 30 de elevi
Responsabili: echipa de proiect şi partenerii implicaţi
Descrierea activităţii: În această activitate cei 30 de elevi ai cercului ecologic „Clorofila” vor fi împărţiţi în 4 grupe de câte 7-8 elevi, fiecare grupă având sarcini
bine definite. Grupa nr. 1 – „Micii pictori” vor realiza picturi cu tema „Sănătatea mediului – sănătatea noastră!”, grupa nr. 2 – „Micii fotografi” vor realiza
fotografii, ce vor fi incluse într-un album foto intitulat „S.O.S – BIOS!”, grupa nr. 3 – „Micii desenatori” vor realiza afişe pe tema „Pământul strigă: salvează-te
salvându-mă!” şi grupa nr. 4 - „Micii creatori” vor realiza diferite obiecte din materiale reciclabile. Toate materialele realizate de elevi vor fi expuse pe panourile
şi mesele din holul şcolii pentru a fi vizualizate de elevi, cadre didactice şi părinţii acestora, creând astfel colţul „Micul ecologist”.
Activitatea nr. 6 – „5 iunie – Ziua Mondială a Mediului”
Tipul activităţii: concurs
Locul de desfăşurare: Agenţia pentru Protecţia Mediului Ialomiţa
Perioada: iunie 2021
Nr. de participanţi: elevii din grupul ţintă
Responsabili: echipa de proiect şi partenerii implicaţi
Descrierea activităţii: Activitatea constă într-un concurs organizat şi desfăşurat de Agenţia pentru Protecţia Mediului Ialomiţa, acţiune la care participă şi
elevi ai altor şcoli din localitate.
Activitatea nr. 7 – „Prietenii pământului”
Tipul activităţii: activitate de evaluare
Locul de desfăşurare: şcoală – sala multimedia
Perioada: iunie 2021
Nr. de participanţi: elevii din grupul ţintă, precum şi alţi elevi ai şcolii
Responsabili: echipa de proiect şi partenerii implicaţi
Descrierea activităţii: Activitatea va consta în prezentarea raportului final încheiat în urma desfăşurării proiectului şi a unui portofoliu ce vizează activităţile
derulate în program.

REZULTATE AŞTEPTATE:
Rezultate cantitative:
- creşterea numărului de elevi participanţi la activităţi;
- crearea unui blog în care vor fi publicate rezultatele proiectului, impresii ale participanţilor, materiale de studiu etc.;

460
- realizarea portofoliului proiectului;
- expoziţia de pictură „Sănătatea mediului - sănătatea noastră”;
- expoziţia de afişe „Pământul strigă: salvează-te salvându-mă!”;
- realizarea albumului foto „S.O.S. - BIOS!”;
- realizarea unor obiecte cu rol estetic din materiale reciclabile;
- articole în presa locală; interviuri la radio şi televiziune.
Rezultate calitative:
- stimularea de atitudini pozitive faţă de natură şi căutarea de soluţii la problemele cu care se confruntă natura;
- valorificarea potenţialului creativ al participanţilor;
- dezvoltarea spiritului competitiv şi de lucru în echipă;
- creşterea potenţialului elevilor de adaptare la situaţii noi de învăţare;
- dezvoltarea abilităţilor de căutare şi filtrare a informaţiilor;
- formarea între grupurile de elevi participanţi a relaţiilor bazate pe prietenie, toleranţă, comunicare, cooperare;
- împărtăşirea experienţei elevilor din cadrul proiectului și celorlalţi elevi ai şcolii;
- creşterea calităţii relaţiei dintre elevi şi profesori prin asumarea rolurilor specifice;
- informarea şi sensibilizarea ecologică a comunităţii în care se desfăşoară proiectul.
EVALUARE ŞI MONITORIZARE:
Evaluare iniţială:
- chestionar de interese;
- analiză de necesităţi.
Evaluare periodică:
- înregistrarea datelor privind rezultatele proiectului;
- urmărirea respectării termenelor pentru fiecare etapă a proiectului;
- urmărirea atingerii scopurilor şi obiectivelor propuse;
- încadrarea în buget;
- analiza periodică a activităţilor desfăşurate în cadrul întâlnirilor de lucru;
- identificarea disfuncţionalităţilor în desfăşurarea proiectului.
Evaluare finală:
- raportul final al proiectului.
PROMOVAREA ŞI MEDIATIZAREA PROIECTULUI:
- convorbiri directe cu elevii, părinţii, cadrele didactice;
- prezentarea proiectului în cadrul comisiilor metodice din şcoală şi a cercurilor pedagogice de la nivel judeţean;
- invitarea la activităţi a reprezentanţilor partenerilor;
- promovarea proiectului în mass-media (Radio CAMPUS, Antena 1 Slobozia, ziarele locale);
- realizarea materialelor de promovare: pliante, postere.
DISEMINAREA PROIECTULUI:
- articole şi fotografii publicate în revista Şcolii Gimnaziale “Sf. Andrei” Slobozia şi în presa locală;
- schimburi de experienţă cu şcoli care nu sunt implicate în proiect în cadrul cercurilor pedagogice;
- crearea unui blog în care vor fi publicate rezultatele proiectului, impresii ale participanţilor, materiale de studiu etc.
SUSTENABILITATEA PROIECTULUI:
- atragerea de noi sponsorizări;

461
- selecţionarea unor noi participanţi la proiect în locul celor care au absolvit;
- atragerea unor noi parteneri în proiect: unităţi de învăţământ, firme interesate pentru păstrarea calităţii vieţii în oraş etc.

DEZVOLTAREA PERSONALĂ A ADOLESCENȚILOR CU CES PRIN ACTIVITĂȚI DE TERAPIE OCUPAȚIONALĂ -

PROIECT DE ACTIVITATE EXTRACURRICULARĂ

PROF. CULIDIUC MILITINA CLEOPATRA,

CENTRUL ȘCOLAR DE EDUCAȚIE INCLUZIVĂ ”SF. ANDREI”, GURA HUMORULUI

TITLUL PROIECTULUI: ”Eu aleg!”

DESCRIEREA PROIECTULUI: Prin acest proiect, elevii vor avea ocazia să desfășoare împreună o serie de activități menite să îi unească și să îi determine să
conștientizeze importanța și frumusețea fiecărei meserii. Realizarea practică a unor obiecte simple va determina creșterea încrederii în forțele proprii și
îmbunătățirea stimei de sine a elevilor. Obiectele realizate vor fi mai întâi expuse și apoi dăruite unor colegi pe care ei îi apreciază. Astfel vor avea un sentiment
de mulțumire că au făcut ceva pentru cineva, și, în același timp vor avea un sentiment de fericire atunci când vor primi obiecte realizate de colegii lor.
SCOP: Proiectul își propune să asigure activități de dezvoltare personală pentru elevii cu CES în vederea prevenirii abandonului școlar
GRUP ȚINTĂ: elevii claselor a VII-a B, C
OBIECTIVE:
O1- Dezvoltarea sentimentului de apartenență la grupul școlar
O2- Cunoașterea lumii profesiilor și familiarizarea cu specificul meseriilor
O3- Formarea și exersarea unor deprinderi practice
O4- Confecționarea unor obiecte ornamentale utile
DURATA: Semestrul a II-lea al anului școlar 2020- 2021

ACTIVITĂȚILE PROIECTULUI:
DENUMIREA TEMA OBIECTIVE STRATEGII DIDACTICE EVALUARE
ACTIVITĂȚII
DURATA

METODE ȘI PROCEDEE MIJLOACE DE

ÎNVĂȚĂMÂNT

”Meseria 60 Inventarul profesiilor- Să identifice imagini Observația, Imagini reprezentative cu Elevii vor alcătui un mic
brățară de aur” min Activitate de documentare aparținând diverselor meserii Explicația, meseriile album cu imagini
cu ajutorul imaginilor și Să selecteze și să grupeze în Conversația, Documentare pe internet corespunzătoare fiecărei
documentarea pe internet mod adecvat produsele Activitatea independentă meserii
462
 obținute în diverse domenii
de activitate
Sunt informat 60 Concurs de desene -Să deseneze elemente Observația, Coli de desen, culori, Turul galeriei
min -Elevii vor avea de specifice meseriei Explicația, carioci, fișe ale meseriilor
desenat cât mai multe -Să utilizeze un limbaj plastic Conversația,
elemente ce țin de o adecvat Activitatea independentă
anumită meserie - Să organizeze armonios
(repartizarea meseriilor se spațiul planșei de desen
face prin tragere la sorți)
-după realizarea planșei,
fiecare elev va prezenta
celorlalți ceea ce a
considerat el că este mai
reprezentativ pentru
meseria respectivă
”Sărbătoresc 120 Confecționarea unei -Să selecteze în mod Conversația, Explicația, Fire textile, discuri Autoevaluare
prietenia” min brățări din fire textile armonios culorile firelor Demonstrația, Kumihimio, Foarfece,
textile Exercițiul, ace cu gămălie
-Să aleagă tehnica de lucru Activitatea practică
corespunzătoare
(Kumihimio, tehnica
macrame, răsucire, împletire
simplă, croșetare, etc.)
Să execute brățara și să
finiseze corect produsul
executat
-Să aleagă un coleg/ o colegă
căruia/ căreia să îi dăruiască
brățara, în semn de prietenie
-Să descrie sentimentele și
emoțiile din timpul activității
practice
”Mesajul meu 120 Confecționarea și -Să aleagă obiectul pe care îl Conversația, Explicația, Pastă de modelat Home Miniexpoziție cu obiectele
de 1 iunie” min decorarea unui obiect din vor confecționa Demonstrația, made, realizate
pastă cu uscare în aer liber -Să stabilească cantitatea de Modelarea, Culori, pensule,
material necesară Exercițiul, Unelte și instrumente de
-Să modeleze forma Activitatea practică modelat
obiectului
-Să deseneze sau să scrie pe
obiect mesajul special pentru
1 iunie
463
 ”Explorator în 120 Mini drumeție în Parcul -Să stabilească traseul Conversația, Explicația, Telefoane mobile, Prezentare PPT cu imagini
natură” min Ariniș drumeției Demonstrația, calculator, proiector din natură
-Să fotografieze zone Modelarea,
deosebite, flori, elemente Exercițiul,
inedite întâlnite pe traseu Activitatea practică
-Să realizeze o prezentare
PPT cu imaginile surprinse

EVALUARE
La finalul proiectului elevii vor completa un chestionar de satisfacție cu privire la activitățile proiectului.

ACTIVITĂȚI DE PREVENȚIE ȘI INTERVENȚIE ÎN CAZUL ABSENTEISMULUI

Prof. MARINELA DIEACONU

COLEGIUL NAȚIONAL UNIREA TURNU MĂGURELE

Scopul proiectului
Abandonul școlar este o realitate socială având o multitudine de cauze, având nevoie, în consecință, de răspunsuri diversificate. Acestă problemă poate fi
abordată prin intermediul activităților interdisciplinare integrate în programa școlară sau prin activitati extrașcolare (excursii, spectacole, vizite la muzee,
concursuri tematice, tabere de vacanță).
Promovarea și aplicarea acțiunilor de prevenire a abandonului școlar reprezintă motivații pentru elevi de a evita abandonul școlar, dându-le în același timp
posibilitatea de a se implica în proiecte, de a lucra în echipă. Prin această crește încrederea în ei, putând să se exprime, să-și depășească limitele, să găsească
motivație pentru studiu astfel încât să se diminueze rata absenteismului și abandonul școlar.
Elevii prezintă particularități diferite în funcție de mediul social, de experiențele de viață școlară și extrașcolară. Prin activități de prevenire a abandonului școlar
se promovează egalitatea de șanse, susținerea categoriilor dezavantajate, lupta împotriva eșecului școlar.
Obiective:
-dezvoltarea și diversificare strategiilor didactice care să ducă la diminuarea abandonului școlar
-promovarea metodelor de predare-învățare-evaluare care răspund nevoilor elevilor
-creșterea motivației elevilor de a-și continua studiile
-încurajarea elevilor să-și descopere aptitudinile, interesele, idealurile de viață
-dezvoltarea unei atitudini pozitive față de educație și față de luarea unor decizii potrivite pentru viitorul lor
Grup țintă:
-elevi ai căror părinți au o situație materială precară
-elevi cu părinți plecați la muncă în străinătate

464
-elevi din familii dezavantajate
Activități:
-identificarea elevilor din grupul țintă
-realizare și aplicarea de chestionare privind absenteismul elevilor, motivația școlară a elevilor
-dezbatere pe tema riscului de abandon școlar;
-prezentări de materiale de informare, studii de caz;
-realizarea unor activități extracurriculare axate pe abilitățile și deprinderile elevilor cu scopul de a le îmbunătăți percepția asupra stimei de sine.
- activități de ameliorarea comunicării,comunicarea fiind cheia unor relații mai bune între oameni
-activități de dezvoltare a deprinderilor de colaborare
-realizarea de întâlniri între elevi, părinți, cadre didactice, absolveți cu prezentarea de modele de reușită în profesie
-consilierea elevilor și părinților în vederea accesării fondurilor și alocațiilor legale (burse, alocații bani pentru calculator, rechizite)
Rezultate așteptate:
-reducerea numărului elevilor care abandonează școala
-cresterea capacității de adaptare și integrare școlară
-cresterea capacității de relaționare a elevilor
-stabilirea unui echilibru între nivelul de educație și șansele de realizare a obiectivelor personale
-reducerea comportamentelor și atitudinilor negative.
Evaluare:
-fișe de lucru, proiecte realizate de elevi în cadrul activităților
-fotografii de la activități
-chestionare
-grila de evaluare a progresului elevului (numărul de absențe, media, feedback-ul dirigentelui/colegilor/părinților,

PROIECT DE PARTENERIAT EDUCAŢIONAL GRĂDINIŢĂ – ŞCOALĂ - ÎN CURÂND VOM FI ȘCOLARI

PROF.ERDEI RAMONA FLORICA

G.P.P.NR.56, ORADEA

Motto:
“Sa tii in palma sufletul unui copil este, cu siguranta, un privilegiu. Sa fii important in viata unui copil este, poate, un dar divin.” (J.J. Rousseau)

Argument:

465
 Pregătirea copilului pentru şcoală este considerată tot mai mult “funcţia majoră”, obiectivul final al activităţilor instructiv-educative din grădiniţă. Un rol
important în pregătirea copilului pentru şcoală revine atingerii obiectivelor ce vizează comportamente psiho-sociale ale personalității copilului care contribuie la
integrarea şi adaptarea copilului la viaţa şcolară.
Ideea acestui proiect a venit în urma mai multor discuții cu părinții, învățătorii claselor pregătitoare , care se confruntă cu diverse probleme cum ar fi:
relaţia sporadică dintre şcoală şi grădiniţă, adaptarea afectiv- motivațională a preșcolarilor la mediul școlar,dezorientarea părinţilor în ceea ce priveşte cerinţele
şcolii, necunoaşterea suficientă a prevederilor celor două programe.
Prin activităţile acestui parteneriat încercăm să dezvăluim copiilor frumuseţea vieţii de şcolar, prin implicarea în activităţi comune plăcute, să găsim cele
mai eficiente căi pentru a asigura adaptarea preşcolarilor la viaţa şcolară.
Scopul proiectului:
Asigurarea continuităţii procesului de instruire şi educaţie de la grădiniţă la şcoală prin familiarizarea preşcolarilor cu sala de clasă, cu ambientul, cu cadrele
didactice ale școlii în scopul integrării lor cu succes în viaţa de şcolar.
Obiective specifice proiectului:
• Formarea unor reprezentări corecte despre şcoală şi activitatea de tip şcolar;
• Pregătirea psihologică a copilului şi trezirea interesului de a deveni şcolar;
• Eficientizarea relaţiei grădiniţă-şcoală-familie
• Consolidarea deprinderilor şi priceperilor de exprimare corectă;
• Formarea unei conduite civilizate;
• Însuşirea de noi deprinderi prin activităţi comune preşcolari – şcolari.
• Dezvoltarea unor emoții și sentimente pozitive ce pot favoriza activitățile de învățare viitoare;
Grupul ţintă: preşcolarii din grupa mare
• Beneficiari direcți și indirecți:
• preșcolari
• elevi
• învțători
• educatoare
• școală
• părinți
• comunitate

Durata: un an școlar: 2017-2018

Locul desfăşurării:
G.P.P. nr. 56 Oradea
Liceul Teologic Penticostal Betel Oradea
Liceul Teoretic “Onisifor Ghibu” Oradea

Rezultate așteptate:
• Schimb de experienţă eficient în ceea ce priveşte specificul muncii din şcoală şi grădiniţă
• Stabilirea unor relaţii de prietenie între preşcolari şi şcolari
• Formarea de abilităţi de comunicare, lucru în echipă
• Promovarea, în comunitate, a unei imagini pozitive a celor două instituţii implicate
466
 • Expoziţie cu materialele realizate. Panou tematic. Album foto
• Produse ale activităţilor comune ale preşcolarilor şi şcolarilor
• Monitorizarea şi evaluarea proiectului:
Cadrele didactice vor realiza un portofoliu care să cuprindă fişe de evaluare pentru fiecare activitate.
Se va urmări:
• desfăşurarea activităţilor cuprinse în proiect
• modul în care sunt îndeplinite responsabilităţile şi în care reacţionează participanţii la proiect
• modul în care sunt folosite resursele umane
• impactul implementării proiectului asupra grupului ţintă şi asupra celor două instituţii (anticiparea schimbărilor produse ca urmare a derulării
proiectului)
• probleme care apar în implementarea proiectului
Evaluarea va fi:
• curentă (la sfârşitul fiecărei activităţi)
• finală (la sfârşitul proiectului)
Materiale/ instrumente de evaluare:
• chestionare
• portofolii/proiecte
• produse ale activităţii elevilor
• jurnal de reflecţii
• fişe de autoevaluare
• rapoarte de lucru

RESURSE UMANE:
-iniţiatori proiect:
Prof. Erdei Ramona Florica –GPP. Nr. 56 Oradea
-colaboratori:
-cadrelele didcatice de la grupele mari din grădiniță
-preşcolarii grupelor mari de la GPP. Nr. 56 Oradea
-elevii claselor pregătitoare și a-IV-a
-părinţii preşcolarilor
-părinţii şcolarilor
RESURSE TEMPORALE:
anul şcolar 2017-2018
RESURSE SPAȚIALE:
• sala de clasă de la școală și de la grădiniță
• curtea gradinitei, a scolii
RESURSE INFORMAȚIONALE:
• reviste
• Cd-uri, Dvd-uri cu diverse filmulețe
RESURSE FINANCIARE:
467
 • autofinanțare
• contributii ale părinților.
RESURSE MATERIALE:
- planşe didactice - creioane colorate
- fişe de lucru - acuarele
- hârtie creponată - imagini din poveşti
- hârtie colorată - calculator
- carton - carti cu povesti
- puzzle - măşti şi accesorii
- CD-uri cu poveşti

PLANIFICAREA ACTIVITĂȚILOR:

Nr. DENUMIREA LOCUL DE

crt. ACTIVITATII DESFASURARE PERIOADA PARTICIPANTI
1.
Prezentarea proiectului GPP. Nr. 56 Oradea Octombrie 2017 Educatoare, invatatoare
2. elevi, preşcolari,
“Voi fi și eu școlar” LTP Betel Oradea Noiembrie 2017 diectorul unitatii,
-vizita preşcolarilor la şcoală. L. “O. Ghibu” Oradea învăţătoare,
educatoare,
părinţi
3. ,,Colinde, colinde/ elevi, preşcolari,
E vremea colindelor” GPP. Nr. 56 Oradea Decembrie2017 învăţătoare, educatoare,
-elevii claselor pregătitoare și a-IV-a în
vizită la grădiniță
4. ,,Cartea prietena mea"- citire GPP.NR.56,Oradea Prescolari,elevi,educatoare
povești,povestiri Ianuarie 2018
5. ,,De la mine pentru tine,,-confecționare GPP.NR.56, LTPBETEL, Februarie 2018 elevi, preşcolari,
cadouri pentru cei aflați în situații L“O. Ghibu” Oradea învăţătoare, educatoare,
precare
6. ,,De ziua ta ,mămico!"-confecționare GPP.NR.56, LTPBETEL, Martie 2018 elevi, preşcolari,
daruri pt mama L“O. Ghibu” Oradea învăţătoare, educatoare,

7. ,,Micul campion"-întreceri sportive GPP.NR.56, LTPBETEL, Aprilie 2018 Elevi,prescolari

L“O. Ghibu” Oradea

8. ,,Și eu pot ..."-desene pe asfalt GPP.NR.56, LTPBETEL, Mai 2018 Elevi,prescolari

L“O. Ghibu” Oradea

468
9. ,,Un zâmbet pentru fiecare,,-finalizarea GPP.NR.56 Iunie 2018 elevi, preşcolari,
proiectului învăţătoare, educatoare

PROMOVAREA PROIECTULUI:
• prezentarea programului proiectului în cadrul comisiei metodice și a consiliului profesoral, a unor simpozioane şi sesiuni de comunicări
• prezentarea portofoliilor
• mediatizarea în presa locală:
EVALUAREA PROIECTULUI:
• observarea sistematică a copiilor.
• expoziții cu desenele și materialele realizate de către copii.
• album cu fotografiile realizate pe parcursul desfășurării activităților.
• discuții cu partenerii de proiect care au contribuit la activitățile desfășurate.

PROIECT EDUCAŢIONAL “FII INTELIGENT, NU VIOLENT!”

PROF. FLOREA IOANA

ŞCOALA GIMNAZIALĂ „GABRIEL MARINESCU” TIGVENI (ARGEŞ)

REZUMATUL PROIECTULUI
Proiectul propus este un proiect educaţional, centrat pe activităţi cu elevii , pe consiliere de grup, dezbateri, activităţi extraşcolare – concurs tematic.
ARGUMENT
Violenţa în mediul şcolar este un fenomen destul de complex, cu o diversitate de forme de manifestare care justifică folosirea terminologiei
specializate, rafinate: astfel şcoala este spaţiul de manifestare a conflictului între copii şi între adulţi-copii, iar raporturile de forţă sau planul în care se consumă
conduitele ofensive (verbal, acţional, simbolic) sunt variabile importante în înţelegerea fenomenului. De aceea când vom folosi noţiunea mai generală de „violenţă”
vom desemna orice comportament al cărui scop este prejudicierea sau distrugerea victimelor. O cunoaştere în profunzime a dificultăţilor curente
sau potenţiale cu care se confruntă elevii, cadrele didactice sau echipa managerială a şcolii în ceea ce priveşte fenomenul de violenţă este o condiţie
esenţială pentru dezvoltarea unor măsuri de intervenţie adecvate. Acest proiect are rolul de a sprijini cadrele didactice, elevii si părinţii acestora în combaterea
violenţei sub orice formă de manifestare a acesteia.
OBIECTIVUL GENERAL
Crearea unui mediu favorabil dezvoltării în rândul elevilor din cadrul şcolii a unor comportamente paşnice/reducerea violenţei verbale în şcoală
OBIECTIVELE SPECIFICE
Cunoaşterea, identificarea, conştientizarea de catre elevi a fenomenelor de violenţă verbală;
Realizarea unei comunicări eficiente în cadrul scolii între cadrele didactice-elevi- părinţi, cu privire la problematica violenţei verbale.
GRUP ŢINTĂ

469
• elevi ai şcolii noastre Gabriel Marinescu şi şcoli partenere
• cadre didactice
• părinţii elevilor
Un an şcolar

DESCRIEREA ACTIVITĂŢILOR

Activitatea nr. 1
Titlul activităţii: Lansarea proiectului
Data/perioada de desfăşurare - luna 1
Locul desfăşurării -Scoala Tigveni
Participanţi - cadre didactice ,dirigintii claselor V-VIII
Descrierea activităţii-
În cadrul acestei activităţi se vor întâlni participantii
Responsabil - proiect Prof.Florea Ioana
Beneficiari – grupul ţintă
Modalităţi de evaluare - raport de activitate
.
Activitatea nr.2
Titlul activităţii: Măsurarea nivelului de agresivitate verbală din şcoală.
Data/perioada de desfăşurare - lunile 1 şi 2.
Locul desfăşurării - şcoală
Participanţi - cadre didactice, elevi şi părinţi.
Descrierea activităţii
- Se vor elabora şi aplica de către psiholog testele şi chestionarele pentru elevi, părinţă şi cadre didactice, urmând ca să se realizeze interpretarea şi analiza
rezultatelor acestora.
Responsabil - manager proiect Florea Ioana,
psihologul Hirica Elena – responsabil cu elaborarea chestionarelor, diriginţi.
Beneficiari - elevii claselor gimnaziale şi părinţii acestora
Modalităţi de evaluare - chestionare, raport de activitate ,statistica matematica.

Activitatea nr.3
Titlul activităţii: Informarea cadrelor didactice şi a părintilor din scoală cu privire la fenomenul de violenţă verbală
Data/perioada de desfăşurare - luna 2.
Locul desfăşurării – scoala
Participanţi - cadre didactice, elevi şi părinți.
Descrierea activităţii
- Are loc o masă rotundă în care are se prezentă analiza nivelului de agresivitate verbală din şcoală ce s-a realizat în urma interpretării testelor şi chestionarelor
aplicate elevilor, părinţilor şi cadrelor didactice.
Responsabil - asistent manager
Beneficiari - cadre didactice, elevii şi părinţii

470
Modalităţi de evaluare - raport de activitate

Activitatea nr.4
Titlul activităţii: Dezbatere pe tema „Violenţa verbală şi implicaţiile ei”
Data/perioada de desfăşurare - luna 3
Locul desfăşurării - scoala
Participanţi - cadre didactice, elevi şi părinţi.
Descrierea activităţii
- Au loc dezbateri la nivelul şcolii la care participă membrii consiului elevilor, reprezentaţi ai părinţilor, un reprezentant al Poliţiei, cadre didactice. Elevii implicaţi
în proiect vor putea să-şi exprime opiniile proprii referitoare la problemele identificate şi discutate pe site-ul proiectului.
Responsabil - asistent manager
Beneficiari - cadre didactice, elevii
Modalităţi de evaluare: raport de activitate,

Activitatea nr. 5
Titlul activităţii: Concurs tematic „Nu te lasa intimidat”
Data/perioada de desfăşurare - luna 3
Locul desfăşurării - scoala
Participanţi - cadre didactice, elevi şi părinţi.
Descrierea activităţii
- Psihologul împreună cu asistent managerul vor elabora regulamentul concursului şi vor achiziţiona premiile. Se va populariza concursul la nivelul şcolii prin
intermediul unor afişe. Se organizează concursul propriu-zis juriul stabilind premiile. Se vor premia participanţii pe fiecare secţiune în parte. Pe site-
ul proiectului vor fi mediatizaţi câştigătorii concursului.
Responsabii - responsabil cu elaborarea regulamentului concursului - psiholog
Beneficiari - elevii
Modalităţi de evaluare - raport de activitate.

471
 PROIECT EDUCATIV INOVATIV DE ȊNVĂTARE COOPERATIVĂ
,,CĂRȚILE COPILĂRIEI”

PROF. ÎNV. PRIMAR FULGĂ MIHAELA FLORICA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ IZBICENI, OLT

INFORMAŢII DESPRE APLICANT:

Numele instituţiei:Şcoala Gimnazială Izbiceni
Adresa completă:str. Mihai Viteazul, nr. 115, comuna Izbiceni, jud. Olt, cod:237230
Nr. de telefon/fax:0249 535305
Site şi adresă poştă electronică:scoala.izbiceni@yahoo.ro
Persoană de contact:prof. Frîncu Patricia - director, tel 0767666013, e-mail: frincu_patricia@yahoo.com;
Inițiator/Coordonator:
prof.înv.primar Fulgǎ Mihaela Florica, tel 0747 039 337, e-mail: mihaela_fulga10@yahoo.com;
Numărul cadrelor didactice participante la proiect/nr.total de cadre didactice din unitate: 7
Numărul elevilor din unitate participanţi la proiect: 100
Alte programe/proiecte organizate:
Concurs interjudețean-,,Fantezie și talent”;
Concurs școlar județean - ,,Știința pentru toți,,
Simpozion național-,,Știința pentru toți”.
INFORMAŢII DESPRE PROIECT:
B.1. Titlul proiectului : ,,Clubul de lectură-Cărțile copilăriei”
B.2. Tipul proiectului proiect de învățare cooperativă
B.3. Domeniul cultural artistic- Literatură
B.4. Ediția I
B.5. Locul și perioada de desfășurare a activității principale: G.P.N. –Școala Gimnazială Izbiceni, Ianuarie-Mai 2019
B.6.Număr de participanți la proiect: 100
B.7. Bugetul proiectului:
Buget total Contribuţie proprie/alte surse
70 lei 20 lei/50 lei
B.8.Proiectul este cu participare: directă
REZUMATUL PROIECTULUI:
Număr de elevi şi număr de cadre didactice implicate: 100 elevi și 7 cadre didactice
Beneficiarii direcţi şi indirecţi:
Direcți: copiii şi cadrele didactice implicate în proiect
Indirecți: părinți și reprezentanţi ai comunităţii locale.
Activităţi propuse:

472
 • Realizarea proiectului;
• Avizarea proiectului;
• Mediatizarea proiectului;
• Desfășurarea activităților;
• Diseminarea proiectului.
• Descrierea activității principale:
• Organizarea de acţiuni comune grădiniță-şcoală-bibliotecă în vederea cunoaşterii operei şi vieţii autorilor operelor literare pentru copii, precum și
dezvoltarea unor abilități de comunicare, de lucru în echipă, formarea și dezvoltarea gustului pentru lectură individuală, dar și colectivă.
Impactul educativ estimat asupra grupului țintă:
• Dezvoltarea dragostei pentru literatura pentru copii națională și universală.

PREZENTAREA PROIECTULUI:
Argument:
Procesul de învăţământ se realizează prin şi pentru comunicare, fiind, în ultimă instanţă, un act de comunicare. La origine, cuvântul a comunica înseamnă
„a face ca un lucru să fie împărţit, să fie împărtăşit”.
Destui sunt cei care consideră că ştiu despre educație totul, fiindcă au acces oricând la acest domeniu. În realitate, fără o şcoală, fără un profesor, fără un
mentor procesul de educație se oprește undeva la mai puţin de jumătate. Doar în cadrul școlii există un șir de oportunități prin care instruirea devine eficientă și
relevantă, fiindcă nu doar lecția este unica formă de instruire. Organizarea și desfășurarea unui club de lectură oferă această posibilitate de a diversifica activitățile
care întregesc procesul de instruire.
Elevii de azi sunt din ce în ce mai demotivați atunci când este vorba de lectura individuală, așa că am găsit o metodă alternativă de a-i atrage să facă acest lucru
într-un mod plăcut, dar și util: înființarea unui club de lectură în care elevii să facă cunoștință cu operele literare într-un mod inedit, dar și o activitate practică de
citire colectivă a unor opere literare, destinate copiilor, din literatura națională și universală, din colectia "Cărțile Copilăriei", cărți care au venit ca donație către
școală din partea Asociației Curtea Veche împreună cu Asociatia Lume Bună.
Proiectul include proiecţii cu ecranizări, filme după romane naționale și universale, workshopuri pentru elevi despre scriitori şi câştigători ai premiilor literare, o
seară de poezie rurală, schimburi de carte, saloane literare, workshopuri de carte, audiții literare, concurs de scriere creativă pentru elevii din ciclul gimnazial,
selectarea unor citate din diverse opere ce vor fi promovate în rândul elevilor, sesiuni publice de lectură la bibliotecă şi multe altele.
Evenimentele şi activităţile vor avea loc la grădiniță, şcoală, Clubul Copiilor și biblioteca “Ion Stratan” din localitatea Izbiceni.
Scopul:
Organizarea de acţiuni comune şcoală-bibliotecă-CDI, în vederea dezvoltării capacitǎţii de a înţelege un text prin realizarea unor legături amicale între preșcolari
și elevii claselor primare/gimnaziale folosind diverse metode de comunicare, pentru un constructiv schimb cultural, dar și promovarea valorilor culturale naționale
și universale, prin lectura unor opere literare destinate copiilor.
Obiective specifice:
• Implicarea la explorarea patrimoniului reprezentat de literatura pentru copii, dezbateri literare, schimb de cărți și redescoperirea plăcerii de a citi a unui
număr de aprox. 100 de elevi în realizarea proiectului;
• Formarea culturii literar-artistice, prin prin studierea, promovarea și valorificarea textelor literare pentru copii din operele unor autori naționali și
universali;
• Dezvoltarea motivațiilor, a atitudinilor și a competențelor artistice prin interiorizarea valorilor literare/ estetice/communicative/culturare;
• Promovarea lecturii ca factor iminent în dezvoltarea intelectuală a tinerei generații, prin diverse forme și modalităti interactive.
• Stabilirea unei relații de prietenie și colaborare între preșcolarii/elevii școlii pentru crearea unui context favorabil manifestării creativității lor și de afirmare
a competențelor literare și artistice dobândite pe parcursul școlarității a aprox. 100 preșcolari/elevi ai școlii;

473
 • Diseminarea informațiilor în cel puțin 30 de unități școlare într-un interval de 2 luni după finalizarea proiectului.
Grupul ţintă:
Preșcolari și elevii ai școlii gimnaziale Izbiceni, cu activități specifice vârstei și competențelor dobândite pe parcursul școlarizării cât și cadrelor didactice
îndrumătoare.
Beneficiarii direcţi şi indirecţi:
Direcți:
• 100 elevi ai Școlii Gimnaziale Izbiceni implicate în proiect
• 6 cadre didactice implicate în proiect
• 1 bibliotecar
• 1 prof. documentarist
Indirecți:
Alte cadrele didactice, părinți, reprezentanţi ai comunităţii locale, parteneri.
Durata proiectului: an școlar 2018-2019

Descrierea activităţilor:
Activitatea nr. 1
Titlul activității: Realizrea proiectului
Data/ perioada de desfășurare: Ianuarie 2019
Locul desfășurării: Școala Gimnazială Izbiceni-Olt
Participanți: prof. înv. primar Fulgă Mihaela
Descrierea pe scurt a activității: realizarea proiectului, a documentației

Activitatea nr. 2
Titlul activității: Avizarea proiectului
Data/ perioada de desfășurare: Ianuarie 2019
Locul desfășurării: Școala Gimnazială Izbiceni-Olt
Participanți: prof. înv. primar Fulgă Mihaela, prof. Frîncu Patricia
Descrierea pe scurt a activității: activitatea constă în obținerea aprobărilor

Activitatea nr. 3
Titlul activității: Mediatizarea proiectului
Data/ perioada de desfășurare: Ianuarie 2019
Locul desfășurării: Școala Gimnazială Izbiceni-Olt
Participanți: copii, prof. Fulgǎ Mihaela Florica, prof. Frîncu Patricia, prof. Mihalcea Iulia, prof. Coman Georgiana, prof. Nicula Emilia, prof. Sprîncenatu Felicia,
prof. Nica Mădălina, bibliotecar Voinea Florentina.
Descrierea pe scurt a activității – postarea materialului la avizierul unității, informarea părinților doritori

Activitatea nr. 4
Titlul activității: Desfășurarea activităților
Data/ perioada de desfășurare: Ianuarie-Mai 2019
Locul desfășurării: Școala Gimnazială Izbiceni-Olt
474
Participanți: copii, Participanți: copii, prof. Fulgǎ Mihaela Florica, prof. Frîncu Patricia, prof. Mihalcea Iulia, prof. Coman Georgiana, prof. Nicula Emilia, prof.
Sprîncenatu Felicia, prof. Nica Mădălina, bibliotecar Voinea Florentina, părinți, membri ai comunității locale
Descrierea pe scurt a activităților: activități cultural-artistice
,,Atelierul poveștilor”:
01 Februarie “Ziua Mondială a Cititului cu voce tare”-povești din literatura universală
20 Martie-“Ziua Mondială a Povestitului şi marii noştri povestitori”-Ion Creangă
21 Martie-“Ziua Mondială a Poeziei”- “Pasteluri Totârceniene”
02 Aprilie –“Ziua internaţională a cărţii pentru copii”
22 Aprilie-“Ziua Internațională a cărții”- povești din literatura universală
23 Aprilie-“Ziua Internațională a cărții și a drepturilor de autor şi Ziua Bibliotecarilor şi a Bibliotecilor Publice”- povești din literatura universală

Activitatea nr. 5
Titlul activității: 01 Februarie “Ziua Mondială a Cititului cu voce tare”-povești din literatura universală
Data/ perioada de desfășurare: 01 Februarie 2019
Locul desfășurării: Școala Gimnazială Izbiceni-Olt
Participanți: copii, Participanți: copii, prof. Fulgǎ Mihaela Florica, prof. Frîncu Patricia, prof. Mihalcea Iulia, prof. Coman Georgiana, prof. Nicula Emilia, prof.
Sprîncenatu Felicia, prof. Nica Mădălina, bibliotecar Voinea Florentina, părinți, membri ai comunității locale
5. Descrierea pe scurt a activității:
Medalion literar: “Călătoriile lui Gulliver” repovestire de Jonathan Coe
“Epopeea lui Ghilgameș” repovestire de Yiyun Li
“Căpitanul Nemo” repovestire de Dave Eggers
lecturarea povestilor, realizarea unor fișe de lectură, realizarea unor lucrări plastice.

Activitatea nr. 6
Titlul activității: 20 Martie-“Ziua Mondială a Povestitului şi marii noştri povestitori”-Ion Creangă
Data/ perioada de desfășurare: Martie 2019
Locul desfășurării: Școala Gimnazială Izbiceni-Olt
Participanți: copii, Participanți: copii, prof. Fulgǎ Mihaela Florica, prof. Frîncu Patricia, prof. Mihalcea Iulia, prof. Coman Georgiana, prof. Nicula Emilia, prof.
Sprîncenatu Felicia, prof. Nica Mădălina, bibliotecar Voinea Florentina, părinți, membri ai comunității locale
5. Descrierea pe scurt a activității:
Medalion literar – Ion Creangă
- prezentare ppt despre viaţa şi opera marelui autor
- selectarea informaţiei cu privire la biografie şi activitatea lui literară
- concurs pe echipe
- lectura/audierea unor texte literare din opera povestitorului
- proiecţii cu ecranizarea filmului „Amintiri din copilărie”

Activitatea nr. 7
Titlul activității: 21 Martie-“Ziua Mondială a Poeziei”- “Pasteluri Totârceniene”
Data/ perioada de desfășurare: Martie 2019
Locul desfășurării: Școala Gimnazială Izbiceni-Olt

475
Participanți: copii, Participanți: copii, prof. Fulgǎ Mihaela Florica, prof. Frîncu Patricia, prof. Mihalcea Iulia, prof. Coman Georgiana, prof. Nicula Emilia, prof.
Sprîncenatu Felicia, prof. Nica Mădălina, bibliotecar Voinea Florentina,părinți, membri ai comunității locale
5. Descrierea pe scurt a activității:
G.Topârceanul și pastelurile sale
- prezentare ppt despre viaţa şi opera marelui poet
- selectarea informaţiei cu privire la biografie şi activitatea lui literară
- audierea unor poezii şi cântece topârcene
-expoziție de carte
- workshopuri de carte
Medalion platic „Pastelul-culoare și cuvânt”
- realizarea unor compoziţii plastice care să oglindească opera lui G.Topârceanu
Medalion literar – G.Topârceanu
- concurs pe echipe
- recitare de poezii
- seară de poezie rurală

Activitatea nr. 8
Titlul activității: 02 Aprilie –“Ziua internaţională a cărţii pentru copii”
Data/ perioada de desfășurare: Aprilie-Mai 2019
Locul desfășurării: Școala Gimnazială Izbiceni-Olt
Participanți: copii, Participanți: copii, prof. Fulgǎ Mihaela Florica, prof. Frîncu Patricia, prof. Mihalcea Iulia, prof. Coman Georgiana, prof. Nicula Emilia, prof.
Sprîncenatu Felicia, prof. Nica Mădălina, bibliotecar Voinea Florentina, părinți, membri ai comunității locale
5. Descrierea pe scurt a activității:
Medalion literar:
Frații Grimm
- selectarea informaţiei cu privire la biografie şi activitatea literară
- realizarea unor compoziţii plastice care să oglindească opera autorilor
H.C. Andersen și opera sa
- prezentare ppt despre viaţa şi opera marelui autor
- selectarea informaţiei cu privire la biografie şi activitatea lui literară
- audierea unor texte literare
-expoziție de carte, workshopuri pt. elevi despre scriitori şi câştigători ai premiilor literare
Schimburi de carte-22 Aprilie-“Ziua Internațională a cărții”- povești din literatura universală:“Cyrano de Bergerac” repovestirede Stefano Benni
“Regele Lear” repovestire de Melania G. Mazzucco
“Crimă și pedeapsă” repovestire de Abraham B. Yehoshua
Sesiuni publice de lectură la bibliotecă- 23 Aprilie-“Ziua Internațională a cărții și a drepturilor de autor şi Ziua Bibliotecarilor şi a Bibliotecilor Publice”- povești
din literatura universal: “Antigona” repovestire de Ali Smith
“Ðon Juan” repovestire de Alessandro Baricco
“Logodnicii” repovestire de Umberto Eco
“Nașul” repovestire de Andrea Camilleri

476
 Activitatea nr. 9
Titlul activității: Diseminarea proiectului
Data/ perioada de desfășurare: Mai 2019
Locul desfășurării: Școala Gimnazială Izbiceni-Olt
Participanți: copii, cadre didactice îndrumătoare, părinți, membri ai comunității locale
Descrierea pe scurt a activității: realizarea raportului proiectului, comunicarea concluziilor, aprecierea activităţi și înmânarea adeverințelor tuturor participanților
la proiect.
Diagrama Gantt a activităților:
Nr. Obiectiv specific Activitate I II II IV V VI VI VII Responsabili
crt. I I I
1. Implicarea la explorarea Realizarea proiectului Fulgă Mihaela
2. patrimoniului reprezentat de Avizarea proiectului Frîncu Patricia
literatura pentru copii, dezbateri
3. literare, schimb de cărți și Mediatizarea proiectului Frîncu Patricia
redescoperirea plăcerii de a citi a Fulgă Mihaela
4. unui număr de aprox. 100 de elevi Realizararea activităților Toate cadrele didactice
în realizarea proiectului. conform graficului
Stabilirea unei relații de prietenie
5. și colaborare între
preșcolarii/elevii școlii pentru
crearea unui context favorabil
manifestării creativității lor și de
afirmare a competențelor literare
și artistice dobândite pe parcursul
școlarității a aprox. 100
preșcolari/elevi ai școlii.
6. Diseminarea informațiilor în cel Realizarea unor materiale Frîncu Patricia
puțin 30 de unități școlare într-un electronice cu rezultatele Toate cadrele didactice
interval de 2 luni după finalizarea proiectului și transmiterea
proiectului acestora către profesorii
îndrumători
Constituirea unei baze de Toate cadrele didactice
date cu preșcolarii și
școlarii participanți
Organizarea unor Frîncu Patricia
evenimente de diseminare Toate cadrele didactice
în cele 30 de unități școlare
după finalizarea proiectului

Rezultate calitative și cantitative aşteptate ca urmare a implementării proiectului:

• Proiectul se desfăşoară având ca ţinte următoarele rezultate:
477
 • Recunoașterea unor texte reprezentative din patrimoniul cultural românesc și universal;
• Identificarea perioadei în care se celebrează autorii naționali/universali, Mihai Eminescu, dar și Ziua Culturii Naționale (15 Ianuarie), H.C. Andersen (02
Aprilie), etc.;
• Dezvoltarea gustului pentru lectura individuală, dar și în grup a unor opere literare.

Modalităţi de monitorizare şi de evaluare ale proiectului:

• realizarea unui CD cu fotografii din cadrul activităţilor;
• raport de evaluare al proiectului;
• tabel centralizator cu toţi participanţii (copii şi cadre didactice)
• discuţii cu elevii şi părinţii asupra impactului proiectului;
• expoziţii cu lucrările elevilor ce au fost realizate în timpul activităţilor de proiect.

Modalități de asigurare a continuității /sustenabilității proiectului : reluarea acestui proiect în următorii ani
Coordonatorii proiectului se vor ocupa de atragerea de sponsori din rândul comunităţii locale, care să ajute financiar sau material la derularea acestui proiect.
Activităţi de promovare/mediatizare şi de diseminare pe care intenţionaţi să le realizaţi în timpul implementării proiectului:
Mediatizarea proiectului în cadrul comisiei metodice a învăţătorilor; pe site-ul şcolii; realizare raport.
Parteneri implicaţi în proiect descrierea proiectului:
• Biblioteca ,,Ion Stratan”
• Căminul Cultural,,Tudor Gheorghe”
• Clubul Copiilor Izbiceni

PROIECT EDUCATIV ,,DĂRUIEȘTE UN ZÂMBET”

PROF. ÎNV. PREȘC. GAVRA MIHAELA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ ,,AVRAM IANCU” – STRUCTURĂ G.P.P. NR.44, ORADEA, BIHOR

,,Educaţia este cea mai puternică armă pe care voi o puteţi folosi pentru a schimba lumea.”

(Nelson Mandela)

Este un proiect educativ de parteneriat educațional care cuprinde activități extrașcolare relevante din perspectiva incluziunii școlare și sociale a preșcolarilor/elevilor
cu CES integrați în învățământul de masa sau în Centre școlare de Educație Incluzivă.

DENUMIREA PROIECTULUI – TITLU

478
Titlul : DĂRUIEȘTE UN ZÂMBET
Domeniul şi tipul de educaţie în care se încadrează:
educație incluzivă, voluntariat, proiecte caritabile
Tipul de proiect: Proiect educativ de incluziune școlară și socială

B. APLICANTUL
Coordonate de contact:
Școala Gimnazială ,,Avram Iancu” - Structură Grădinița cu Program Prelungit Nr.44
Coordonator:
Prof. Gavra Mihaela
Echipa de proiect: 3-5 membri

C.CONTEXT
Educația este un drept esențial al fiecărui copil și trebuie să se adreseze tuturor copiilor, valorizând diferențele care există între ei, de ordin cultural, economic,
rasial, religios, de ritm și stil de învățare, de deficiențe posibile, de tulburări ale învățării și dezvoltării individuale. De aceea considerăm că este necesar să
implementăm strategii coerente de dezvoltare a conștiinței și a comportamentelor în spiritul toleranței și nediscriminării precum și a educației incluzive.
O educație incluzivă de calitate presupune adaptarea unității de învățământ pentru a putea răspunde diversității și se realizează prin eliminarea barierelor în învățare
și asigurarea participării tuturor celor vulnerabili la excludere şi marginalizare, printr-o abordare strategică menită să faciliteze necesarul învățării pentru toți copiii.
Școala de tip incluziv este școala de bază, accesibilă, care își îndeplinește menirea de a se adresa tuturor copiilor, de a-i transforma în elevi şi de a-i deprinde cu
cunoștințele și aptitudinile de bază. Aceasta se realizează prin exploatarea resurselor existente, mai ales a celor umane, pentru a susține participarea la procesul de
învățământ a tuturor elevilor din cadrul comunității, fără discriminare.
Una dintre tendințele modernizării învățământului vizează flexibilitatea instrucției și educației pentru a asigura dezvoltarea capacităților și aptitudinilor fiecărui
elev, în raport cu propriile posibilități și interese. Procesul de predare-învățare-evaluare trebuie să-l pună pe elev cât mai devreme posibil în posesia unor mijloace
de însușire a cunoștințelor, de aplicare în practică în mod constant și creator a acestora.
Cadrul didactic trebuie să adapteze întregul demers educațional la diversitatea indivizilor și grupurilor, talentelor individuale, evitând marginalizarea ori excluderea
socială. Educația ține seama, deci, atât de disponibilitățile aptitudinale individuale, de specificitatea persoanei, cât și de cerințele mediului ori de tradițiile culturale
ale grupurilor care compun societatea, în scopul unei integrări sociale optime fiecăruia.
În funcție de caracteristicile copiilor cu nevoi speciale, procesul instructiv-educativ trebuie conceput în mod diferențiat. Astfel, educația incluzivă presupune
extinderea scopului și a organizării instituției educaționale obținute pentru a putea răspunde unei diversități mai mari de copii, și anume a copiilor marginalizați,
defavorizați sau excluși de la instruire și educație.
Prin acest proiect dorim să contribuim la reducerea marginalizării copiilor cu CES, cu dificultăţi de învăţare, precum şi la schimbarea mentalităţilor şi atitudinii
copiilor/elevilor, cadrelor didactice faţă de aceştia; mijlocirea de către copii/elevii din învățământul de masă a unei bune integrări sociale a elevilor cu CES prin
implicare directă în formarea autonomiei personale a acestora. Implicarea copiilor, a părinților și a cadrelor didactice din învățământul școlar și preșcolar în acțiuni
comune în vederea socializării, stabilirii unor relații de prietenie între copii, realizării și menținerii unei atmosfere de joc și bună dispoziție

D. DESCRIEREA PROIECTULUI

Scop:
Implicarea copiilor, părinților și cadrelor didactice din învățământul preșcolar și școlar din unitățile partenere în acțiuni comune de voluntariat, acte de caritate,
educație civică în vederea socializării, stabilirii unor relații de prietenie între copiii proveniți din învățământul de masă și cei proveniți din învățământul special, în
vederea obținerii unei atmosfere de joc și bună dispoziție.

479
 Obiective:
• Stimularea mentală, antrenarea fizică, integrarea socială și dezvoltarea mai amplă a abilităților copiilor cu nevoi speciale prin activități creative de imaginație,
sportive, cultural-artistice și de abilitate practică;
• Realizarea educației pentru toleranță, promovarea înțelegerii și a receptivității față de calitățile și defectele celorlalți, formarea calităților de cooperare,
filantropie, etc;
• Includerea, în mod direct, a copiilor cu nevoi speciale în comunitatea locală;
• Realizarea incluziunii şi implicării prin angajarea tuturor factorilor interesați în programul educațional de activități ce promovează intens, printre altele,
integrarea socială;
• Stabilirea unor raporturi afective, pozitive între membrii grupurilor de copii/elevi proveniți de la școala de masă cu programe școlare diferite și cei din
învățământul special, pentru ai ajuta pe cei din urmă în procesul de formare a autonomiei personale;
• Încurajarea elevilor din învățământul de masă și a cadrelor didactice de a se dedica activităților de voluntariat desfășurate cu copii cu nevoi speciale și în afara
prezentului program partenerial, în scopul susținerii procesului de integrare socială și dezvoltare educațională.
Grup ţintă:
• direct: elevii din grădiniță și clasele I-VIII: elevii cu CES; elevii proveniți din grupuri vulnerabile.
• indirect: ceilalți elevi, părinţii, comunitatea locală
Durata: ianuarie – iunie 2021

E. CALENDARUL ACTIVITĂȚILOR

Nr. Activitatea Grup țintă Termen Responsabil Rezultate Obs

crt
1. ,,Să pornim la drum cu Preșcolarii Ianuarie 2021 Coordonatorii din unitățile Întocmirea proiectului
încredere” Elevii din înv.primar, partenere Întâlnire pe platforma ZOOM cu
gimnazial și special coordonatorii din unitățile partenere
Încheierea acordurilor de parteneriat
2. ,,Fiecare copil merită Preșcolarii Februarie 2021 Coordonatorii si cadrele Donarea unor poezii și povești în format
o poveste” Elevii din înv.primar, didactice implicate în proiect electronic copiilor de la C.S.E.I. Cristal,
gimnazial și special Oradea
https://scolicusclipici.noi-orizonturi.ro/
2. ,,Zâmbete dăruim” – Preșcolarii Februarie 2021 Coordonatorii si cadrele Crearea unor mărțișoare speciale folosind
activitate practică Elevii din înv.primar, didactice implicate în proiect materiale la alegere și oferirea lor
gimnazial și special membrilor familiei.
3. ,,Fericirea are chipul Preșcolarii Martie 2021 Coordonatorii si cadrele Recitarea unor poezii, intonarea unor
tău”- Elevii din înv.primar, didactice implicate în proiect cântece sau crearea unor versuri/mesaje
Poezii, cântece, gimnazial și special pentru mamele/bunicuțele copiilor
versuri, mesaje
4. ,,Zâmbete, lumină și Preșcolarii Aprilie Coordonatorii si cadrele Realizarea unor activități practic-
bucurie” – activități Elevii din înv.primar, 2021 didactice implicate în proiect gospodărești cu tematică pascală (ouă
practic gospodărești și gimnazial și special încondeiate, cozonaci, felicitări, etc) de
creative către toți copii și elevii implicați în proiect

480
 sub îndrumarea cadrelor didactice sau a
părinților în cazul în care activitatea se va
desfășura online.
5. ,,Bucuroși să ne Preșcolarii Mai Coordonatorii si cadrele Întâlnire în mediul online, prin
cunoaștem” Elevii din înv.primar, 2021 didactice implicate în proiect intermediul platformei ZOOM
gimnazial și special
7. Evaluarea proiectului- Cadrele didactice Iunie Coordonatorii din unitățile Primirea unui feed-back din partea
întâlnire cu 2021 partenere cadrelor didactice din unitățile partenere.
coordonatorii din
unitățile partenere pe
platforma ZOOM

G. MONITORIZAREA PROIECTULUI
Coordonatorii proiectului vor monitoriza desfășurarea activităților. În evaluarea proiectului se va ține seama de modul în care s-au implicat preșcolarii/elevii,
familiile acestora, cadrele didactice și gradul de realizare a obiectivelor proiectului.
H. REZULTATE CALITATIVE ȘI CANTITATIVE
Calitative:
• Menținerea unei frecvențe bune a tuturor copiilor/elevilor;
• Valorificarea diferențelor fizice, psihologice (interese, aptitudini, valori) și a diferențelor social-culturale în activitățile desfășurate în grădiniță;
Cantitative:
• Implicarea și participarea unui număr de 200 copii, 200 elevi și 40 cadre didactice în derularea proiectului
I. DISEMINAREA PROIECTULUI
Mediatizarea proiectului pe pagina web a școlii și în presa locală.
J. IMPACTUL PROIECTULUI
Impactul proiectului asupra grupului țintă este dat de tematica acestuia și de activitățile propuse, de faptul că în ,,lumea grădiniței și școlii” diversitatea presupune
recunoașterea incluziunii și egalizarea șanselor copiilor cu cerințe speciale, și nu o simplă plasare a copiilor împreună precum și consolidarea legăturilor dintre
educația incluzivă și valorizarea diversității umane prin promovarea unui etos școlar care valorizează toți copiii și familiile lor.
K. SUSTENABILITATEA PROIECTULUI
Posibilitatea continuării și organizării unor viitoare ediții este dată de tematica atât de cuprinzătoare și inepuizabilă a proiectului ,,Dăruiește un zâmbet”. Atragerea
de unități partenere din județ pentru desfășurarea unor activități specifice.
L. BUGETUL PROIECTULUI
Surse de finanţare: sponsorizări, fonduri proprii
M. PARTENERI
• Școala Gimnazială Nr. 1, Sântandrei
• Centrul Școlar de Educație Incluzivă "Cristal", Oradea
• Familiile copiilor/elevilor
N. ANEXE
Acordul de parteneriat

481
 PROIECT EDUCATIV - PRIETENIA NE LEAGĂ, TRADIȚIA NE REPREZINTĂ!

GABRIAN TEODORA LAVINIA-PROFESOR LOGOPED

C.J.R.A.E. CLUJ

DENUMIREA PROIECTULUI – TITLU

Titlul : PRIETENIA NE LEAGĂ, TRADIȚIA NE REPREZINTĂ!
Domeniul şi tipul de educaţie în care se încadrează:
FOLCLORIC, LITERAR-ARTISTIC
Tipul de proiect: JUDEȚEAN
Coordonator de proiect. GABRIAN TEODORA LAVINIA –CJRAE CLUJ

CONTEXT
Tradiţiile româneşti constituie una dintre valorile inimaginabile şi incontestabile ale poporului nostru şi nu trebuie să lăsăm timpul şi evenimentele lumii
moderne să ne facă să le uităm. Alături de literatură,care constituie un factor cu eficienţă deosebită în educaţie ,arta populară are şi ea o contribuţie de seamă.În
primul rând ,copiii încep să înţeleagă specificul poporului din care fac parte ,aspiraţiile lui ,idealurile de ieri şi de azi,care sunt oglindite în obiceiurile locurilor şi
creaţiile meşteşugarilor ;în al doilea rând,punându-i pe copii ,încă de la vârsta preşcolară în contact direct cu creaţia populară,le insuflăm respectul pentru
tradiţiile noastre şi dorinţa de a duce mai departe tot ceea ce ne reprezintă ca naţiune.
Copilul simte admiraţia faţă de creaţiile populare încă de când îşi ascultă bunica cum deapănă firul unui basm sau a unei legende ,în care eroii sunt înzestraţi cu
calităţile ţăranului român,îl simte din cântecul duios de leagăn al mamei,din proverbe şi zicători ,din ghicitori dindoinele cântate îndelung de moşii şi strămoşii
noştri.
Costumul popular românesc reflectă suprapus influenţe date de tradiţiile locale,aşezare geografică,posibilităţi economice zonale,starea socială sau ocazia cu care
este purtat.
Toate acestea ,precum şi faptul că se observă o îndepărtare a tinerilor de la tradiţiile populare ne face să insistăm pe cunoaşterea de la cea mai fragedă vârstă a
tradiţiilor populare,pe educarea copiilor în spiritul respectului şi păstrării acestora. Prin acest proiect se dorește crearea unui climat favorabil prieteniei și
cunoașterii tradițiilor locale atât a zonei de provenieintă cât și a zonei din care provin partenerii nostril de proiect.
DESCRIEREA PROIECTULUI
Scop:
Activitatea are ca scop închegarea unor relații de prietenie între elevi, precum si unschimb de experiență între parteneri, cunoașterea zonală, și specificul local,
tradițional și cultural a zonelor partenere.
Obiective:
stabilirea unor relații de prietenie și colaborare între școli;
Cunoaşterea unor datini şi obiceiuri specifice locului;
Familiarizarea cu elementele ce compun costumul popular ardelenesc;
Cultivarea dragostei faţă de tradiţii , obiceiuri populare prin determinarea emoţiilor estetice;
Dezvoltarea calităţilor de încredere şi stimă de sine

482
-reînvierea unor obiceiuri tradiționale străvechi, precum șezătoarea, hora satului, etc, care sămarcheze diferite evenimente
Grup ţintă:
direct: 45 de elevi din clasele a VI-a și a II-a D din Drăgești și Cluj –Napoca
membrii echipei de proiect, coordonatorii
indirect: elevii claselor CP, I, II, III, IV, V, VII Drăgești, elevi ai ȘcoliiiGimnaziale ” Ion Creangă”, Cluj- Napoca, cadre didactice, părinți
Durata: octombrie 2019 – iunie 2020
Conţinutul proiectului: - activități literar- artistice, expoziții de artă populară,vizite între parteneri

483
E. CALENDARUL ACTIVITĂŢILOR:
Structură:

Nr.crt Activitatea Grup ţintă Termen Responsabil Rezultate Observaţii

1 Pregătirea bazemateria le şi teoretice Elevii Responsabil Octombrie2019 Coordonatoriide proiect Realizarea proiectului. Proiectarea
pentru începe rea şi derula rea proiect Echipa de activităților următoare
proiectului proiect Responsabilizarea echipei
„ Prietenia ne leagă. Tradiția ne
reprezintă!”
2 Pe la noi desărbători! Elevii Cadrele Decembrie2019 Coordonato- rii de proiect Program artistic de sărbători, Activitățile vor fi
didactice Membrii echipei obiceiuri și tradișii zonale. pezentate în filmări
Ornamente de Crăciun- expoziție cuonline sau PPT
vânzare!
3 România renaște prin noi! Elevii , cadrele Ianuarie 2020 Coordonato rii, echipa de Expoziție de obiecte tradiționale.
didactice proiect Corespondență între parteneri cu
ocazia MiciiUniri din 24 ianuarie
4 Mărțișorul-,simbol al primăverii! Elevii, cadrele Martie 2020 Coordonato Creații literar- plastice pe tema
didactice -rii, echipade proiect primăverii.
Corespondențăîntre școlii- schimb de
mărțișpare tradiționale
5 În vizită la prietenii Elevi Cadre didactice Mai 2020 Coordonatorii și echipa de Vizită întreșcoli- La Școala
noștri, pe proiect

484
 PROIECT EDUCATIONAL EXTRASCOLAR - SCOALA PARINTILOR- „PĂRINȚI EDUCAȚI PENTRU COPII STUDIOȘI”

PROFESOR INVATAMANT PRIMAR GHITEANU MIHAELA

SCOALA GIMNAZIALA ,,ALEXANDRU ODOBESCU” URZICENI- IALOMITA

CERERE DE FINANŢARE
INFORMATII PRIVIND SOLICITANTUL

Numele instituţiei Şcoala Gimnazială ”Alexandru Odobescu”, Urziceni

Numele persoanei care propune proiectul Ghițeanu Mihaela

Date de contact (adresa, telefon, e mail)
Scurt istoric solicitant (experienţă relevantă)
Str. Aurora. Nr.8, 0751046927, contactcapp@yahoo.com
Voluntariat în scrierea și implementarea proiectului în parteneriat cu World Vision Romania- ,,Clubul copiilor
harnici”- coordonator proiect
Membru în grupul de inițiativă pentru derularea proiectelor în parteneriat cu Fundația World Vision; organizator al
activităților derulate la nivel de școala în colaborare cu Organizatiile: Wold Vision și Salvați copiii- România ( 2009-
2013).

DATE DESPRE PROIECT

Titlu proiect
SCOALA PARINTILOR- „Părinți educați pentru copii studioși”
2.2 Locaţia proiectului

Judeţ Ialomița
Localitate Or. Urziceni
Adresă Str. Aurora, Nr. 8, Or. Urziceni, jud. Ialomița

2.3 Problema vizată şi scopul stabilit

Prin participarea redusa a parintilor la sedintele cu parintii din cadrul scolii, rezultate slabe ale copiilor si numarul ridicat de absente s-a dedus ca parintii nu se implica sufient
in educatia copiilor. De asemnea, prin discutii cu copiii (focus grup) s-a identificat o lipsa de comunicare acuta intre parinti si copii, acestia din urma ramanand fara cadru de
referinta in viata. Mediul social in continua schimbare, mediul actual in care cresc copiii foarte diferit de cel in care au crescut parintii lor, au facut ca prapastia dintre generatii
sa se adanceasca, copiii ramanand sa se descurce pe cont propriu. De unde necesitatea de educare a parintilor si de intermediere a relatiilor: părinţi-elevi, părinţi-şcoală, părinţi-
elevi-şcoală.
Școala capată astfel o misiune suplimentară: aceea de a identifica noi metode și mijloace de comunicare și colaborare în triada ,, părinți- elevi- școala”.
Grupul ţintă/beneficiarii proiectului

485
-5 părinți ai unor copii cu frecvența scăzută la școală;
-6 părinți ai unor copii cu rezultate slabe la învățătură (cu situație de corigență la 1-2 materii în semestrul I );
-4 părinți ai unor elevi cu probleme de disciplină;
-6 părinți cu partenerul de viață plecat la muncă în străinătate (sau bunici care au grijă de nepoți);
-3 părinți cu un program de lucru foarte încărcat;
-2 părinți rromi sau alte etnii;
- 26 copii vor colaboara cu părinții în activități
Justificarea necesităţii implementării proiectului
Accelerarea transformărilor sociale, democratice, emanciparea femeii (la preocupările materne şi gospodăreşti adăugându-se preocupările profesionale şi de studiu),
modificarea statutului copilului, dispersia familiei, încercarea de a restitui prestigiul educaţiei familiale (pe care l-a avut până la introducerea învăţământului obligatoriu),
progresele sociologiei şi psihologiei, precum şi alte cauze au dus la întelegerea faptului că orice sistem de educaţie rămâne neputincios dacă se izbeşte de indiferenţa sau de
opoziţia părinţilor. Şcoala capătă astfel o misiune suplimentară. "Deoarece axa directoare a civilizaţiei occidentale este înaintarea persoanei spre mai multă libertate şi
fericire, înaintarea societăţilor spre mai multă înţelegere şi justiţie... şi dat fiind demisia unui număr de părinţi şi faptului că un număr crescând de copii vin fie din familii
destrămate, fie din medii analfabete şi o comunicare între părinţi şi copii nu se face întotdeauna foarte bine (părinţi născuţi într-o lume aproape imobilă încă, au copii care
sunt născuţi într-o lume bulversată), pentru toate aceste motive şcoala are în sarcină o misiune suplimentară" (Domenach, J.M., 1989, p.48).
În ceea ce priveşte relaţia şcoală-familie se impun deschideri oferite părinţilor privind aspectele şcolare, psihopedagogice, pe lângă aspectele medicale, juridice etc. Se cunosc
următoarele forme mai importante de organizare (instituţionalizată) a educaţiei părinţilor şi a colaborării şcoală-familie: asociaţii ale părinţilor (şi profesorilor) care au o
largă libertate de initiativă (au apărut pentru prima oara în Statele Unite ale Americii în secolul trecut); şcoli ale părinţilor (iniţiate în Franţa în perioada interbelică) şi şcoli
ale mamelor (iniţiate în Germania); consilii de administraţie şcolara formate (exclusiv sau în majoritate) din părinţi, cu rol informaţional, consultativ şi decizional (fiinţeaza
în Belgia, Danemarca, Olanda şi în alte ţări occidentale); comitete de părinţi pe clase şi şcoli, fără rol decizional, care sprijină şcoala în rezolvarea unor probleme (în tările
est-europene).
Obiectivele proiectului
O1. 5 părinți vor acționa în vederea asigurării unei frecvențe bune și foarte bune a copiilor lor;
O2. 6 părinți ai elevilor cu rezultate slabe la învățătura îi vor sprijini pentru obținerea unor rezultate bune și foarte bune la învățătura;
O3. 15 părinți ai elevilor cu probleme de disciplină vor reuși să îndrepte comportamentul copiilor lor.

486
 2.6. Descrierea activităţilor proiectului și calendarul de implementare al activităţilor
ACTIVITĂȚI PROPUSE

Luna Activitatea Mod de realizare Resurse Participanţi Locaţie Ziua/Ora

necesare
Februarie Cine sunt eu? Este copilul meu imaginea Dialogul, problematizarea, Planşe, cărţi de Ghițeanu Mihaela, Şcoala 13.02
2013 acţiunilor mele? exerciţiul specialitate, broşuri, Paraschiv Carmen, părinţii Ora 18
pliante,computer,
videoproiector, film
potrivit temei

Comportamentele şi consecinţele lor. Cerc de discutii libere/grup de Papetarie, markere, Bâibâță Mariana, Şcoala 27.02
discutii ghidat postituri, pixuri, Stupcanu Valeria Ora 18
creioane, computer, , părintii
videoproiector, film
Martie Zvonul şi acţiunea personală. -Problematizarea Coli, chestionare, Popescu Mirela, Școală 13.03
2013 computer, Dinescu Sorina, părinţii Ora 18
videoproiector, film
Despre relaţii şi prieteni în viaţa copiilor -Povestirea, discuții Postituri, computer, Hârjău Oana, Scărlătescu Școală 27.03
noştri. videoproiector Daniela Ora 18
părinţii
Aprilie Managementul timpului şi ce învaţă copilul -Grup de lucru Coli, chestionare, Ghiță Emanuela, Ercuță Şcoala 10.04
2013 meu de la mine. videoproiector, Adrian, părinţii Ora 18
computer
Ce îmi place să fac ? -Discuții libere Postituri, chestionare, Maluș Marița, Popescu Şcoala 24.04
coli flip chart, Delia, părintii Ora 18
videoproiector,
computer, film
Mai Prezentarea: Eu și copilul meu -Prezentarea Coli, material expus cu Ghita Reli, Ivan Camelia, Şcoala 15.04
2013 ajutorul părintii Ora 18
videoproiectorului
Continui să învăț pentru că vreau să -Grup de lucru Coli, chestionare, film , Papari Viorica, Apostol Şcoala 29.05
evoluez videoproiector, coli flip Florentina, părintii Ora 18
chart
Iunie Am o relațție bună cu fiul meu -Problematizarea Coli, chestionare, coli Maluș Marița, Comănici Şcoala 12.06
2013 flip chart, film, Crina, părintii Ora 18

487
 videoproiector,
computer
Activitate de evaluare finală -Analiza proiectului, activităților Coli, chestionare Ștefan Adrian, Popa Şcoala 19.06
desfășurate, concluzii Viorica, părintii Ora 18
Iunie 2013 Diseminarea informațiilor – copiii vor Pliante, poze din
împărți pliante în comunitate despre activitatile sustinute
importanța educației și la avizierul scolii
vor fi afisate poze cu cateva informatii
despre activitate și poze de la
activitate/fiecare părinte ca mai aduce un
alt adult care participă la ultima întâlnire

488
 2.7 Perioada de implementare
Februarie 2013- iunie 2014
3. EVALUAREA PROIECTULUI
3.1 Impactul implementării proiectului asupra grupului ţintă/beneficiarilor
Odata realizat proiectul, sperăm ca elevii și părinții să conştientizeze cât de importante sunt valorile cultural-naţionale
şi cât de importantă este educaţia transmisă copiilor.
Cinci părinți sperăm că vor acționa în vederea asigurării unei frecvențe bune și foarte bune a copiilor lor;
Patru părinți ai elevilor cu rezultate slabe la învățătura sperăm că vor înțelege importanța educației și îi vor sprijini
pentru obținerea unor rezultate bune și foarte bune la învățătura;
Sperăm ca sase părinți ai elevilor cu probleme de disciplină vor reuși să îndrepte comportamentul copiilor lor.
3.2 Indicatori şi modalităţi de monitorizare şi evaluare ale rezultatelor proiectului

Activităţile independente;
Acordarea unor diplome părinților
Portofoliul proiectului: Liste de prezență, poze de la activități, fișe de lucru.

4. BUGETUL PROIECTULUI

4.1 Resurse necesare

Resurse umane Resurse materiale Resurse financiare

(persoanele implicate în (resurse nonfinanciare utilizate în (sumele alocate de parteneri în
derularea proiectului) derularea proiectului) cadrul proiectului)

Contributie Contributie Contributie Contributie WV Contributie Contributie WV

asociație WV asociație asociație
Ghițeanu Sandu Rafira Masa-protocol 3 topuri hartie 450 lei 545 lei
Mihaela 3 topuri xerox

4.2 Detalierea costurilor proiectului

Detaliaţi costurile proiectului pe fiecare cheltuială eligibilă

Nr. Valoare
Denumire cheltuieli
Crt cheltuieli
Nr. Itemi LEI
Finantare WV
1.1 Topuri xerox 3 buc 45 lei
1.2 Toner 4 buc 400lei
1.3 Pixuri, markere, postituri 100
1.4
Total WV 545 lei
Contributie asociație
1.1 Masă-protocol 9 450
1.2
1.3
Total comunitate 450
VALOARE TOTALA A PROIECTULUI 995lei

489
 PROIECT EDUCAŢIONAL - PENTRU ÎMBUNĂTĂŢIREA PERFORMANŢELOR
ŞCOLARE ALE ELEVILOR CU CES ŞI CU DIFICULTĂŢI DE ÎNVĂŢARE - ŞI EU
POT, VREAU ȘI REUȘESC!

Prof. IACOB MAURA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ HOMOCEA

Coordonator proiect: Prof. Maura IACOB

Echipa de proiect: profesori de chimie, fizică, matematică, profesori itineranți
Grup ţintă: Elevii claselor a VIII-a cu CES şi cu dificultăţi de învăţare
Participă și elevi mentori, din clasele a VIII-a( elevi cu performanţe la matematică şi ştiinţe)
Tema:
Metalele – predare prin adaptare curriculară şi transdisciplinară pentru elevii cu CES şi cu dificultăţi de învăţare
Scopul activităţii:
Îmbunătăţirea nivelului de pregătire al elevilor cu CES şi dificultăţi de învăţare, la disciplinele matematică, fizică,
chimie şi biologie, printr-o abordare mai flexibilă, în funcţie de capacităţile cognitive, maturitatea intelectuală şi ritmul
de lucru al acestora, a unor teme care se pretează la a fi abordate transdisciplinar, folosind mijloacele specifice ale
diferitelor domenii de cunoaştere.
Obiective:
Dezvoltarea abilităţilor practice ale copiilor cu CES şi cu dificultăţi de învăţare, prin experimente
Înlăturarea barierelor de învăţare a matematicii şi ştiinţelor întâmpinate de elevi la clasă, prin rezolvarea unor probleme
practice, adaptate nevoilor şi posibilităţilor specifice copiilor cu CES
Îmbunătăţirea propriei învăţări şi performanţe prin dezvoltarea atenţiei şi îndemânării
Realizarea unui parteneriat real între profesori şi profesorul de sprijin implicaţi, în scopul recuperării şi integrării
copiilor cu CES
Realizarea educaţiei pentru toleranţă, formarea calităţilor de cooperare şi ajutor reciproc
Promovarea educaţiei incluzive
Promovarea statutului şi rolului profesorului itinerant în unităţile de învăţământ
Metode şi procedee:
- experimentul, modelarea, observaţia, învăţarea prin descoperire, investigaţia, munca în echipă, munca diferenţiată,
instruirea asistată
Materiale necesare:
-materiale didactice intuitive, truse de chimie, fizică, biologie, diferite metale, calculator.
Descrierea activităţii:
Se constituie ateliere de lucru şi activitaţile se realizează pe grupe mici:

Nr. Disciplina Atelierul de lucru Responsabili/ Coordonatori

Crt.
1. Matematică Aflarea densităţii unor metale - unităţi de măsură
pentru masă, volum, algoritmi de calcul simplu
2. Chimie/ Fizică Recunoaşterea unor metale pe baza proprietăților
fizice şi chimice ale acestora
3. Biologie Importanţa metalelor în buna funcţionare a
organismului uman

Rezultate aşteptate:
Atitudine pozitivă a elevilor cu CES şi dificultăţi de învăţare faţă de stiinţele naturii şi matematică
Manifestarea spiritului de cooperare între elevi
Progres în atitudinea elevilor cu CES şi cu dificultăţi de învăţare faţă de invăţare prin:
- trecerea de la a scrie după dictare, la a utiliza informaţii pentru soluţionarea unor probleme
- trecerea de la a reproduce mecanic, la a exprima opinii personale, de la a memora la a analiza
Evaluarea care vizează identificarea progresului şcolar, se va face prin:
observaţie directă în ceea ce priveşte modul de lucru în cadrul experimentului

490
aplicarea unor instrumente de evaluare specifice activităţii cu elevii cu cerinţe educative speciale şi cu dificultăţi de
învăţare
verificarea corectitudinii completării fişelor de lucru
Diseminarea se va face în cadrul comisiilor metodice matematică şi ştiinţe de la ambele şcoli : se vor discuta activităţile
realizate şi impactul acestora asupra elevilor participanţi.
Se va prezenta în cadrul proiectului referatul: ,, ADAPTĂREA CURRICULARĂ ATÂT PENTRU ELEVII CU
DEFICIENȚE, CÂT ȘI PENTRU ELEVII CU CAPACITĂȚI INTELECTURALE DEOSEBITE “
Educația specială are în vedere un anumit tip de educație adaptată și destinată copiilor care nu reușesc să atingă în
cadrul învățământului obișnuit nivele educative și sociale corespunzătoare vârstei.
Acești copii sunt copii cu cerințe/nevoi educative speciale.
Măsuri ce se impun în vederea adaptării curriculare a elevilor cu deficiențe
1. Normalizarea - asigurarea unor condiții de viață, corespunzaăoare pentru persoanele cu cerinte speciale, acceptarea
acestora în cadrul societății sau comunității din care fac parte, fiindu-le asigurate aceleași drepturi, responsabilități și
posibilități de acces la serviciile comunitare ca și celorlalți membrii ai societății, în scopul dezvoltării și valorificării
optime a potențialului de care aceste persoane dispun. Altfel spus, normalizarea se referă la sprijinul oferit persoanelor
cu cerințe speciale de către componentele sistemului social pentru a permite acestora un mod de viață similar sau
apropiat cu al celorlalți membrii ai societății.
Consecințele practice ale normalizării sunt programele și acțiunile bazate pe incluziune și integrare și presupune de
fapt integrarea copiilor cu dizabiliăți (nevoi speciale) în școală publică.
2. Educatța integrată - presupune ca relatțile dintre indivizi să se bazaze pe o recunoaștere a integrității lor, a valorilor
și drepturilor comune pe care le posedă și are drept obiective, următoarele:
- a educa acei copii cu cerințe speciale în școli obișnuite alături de ceilalți copii normali;
- a asigura servicii de specialitate (recuperare, terapie educațională, consiliere școlară, asistență medicală și socială)
în școala respectivă;
- a acorda sprijin personalului didactic al managerilor școlii în procesul de proiectare și aplicare a programelor de
integrare ;
- a permite accesul efectiv al copiilor cu cerințe speciale la programul și resursele școlii obișnuite (săli de clasă,
cabinete, laboratoare, bibliotecă, terenuri de sport etc.);
- a încuraja relația de prietenie și comunicarea între toți copii din clasă/scoală;
- a educa și ajuta toți copiii pentru întelegerea și acceptarea diferențelor dintre ei;
- a ține cont de problemele și opiniile părinților, încurajandu-i să se implice în viața școlii;
- a asigura programe de sprijin individalizate pentru copiii cu cerințe speciale;
- a accepta schimbări radicale în organizarea și dezvoltarea activităților instructiv-educative din școală.
3. Formele integrarii copiilor cu CES existenți în școala românească se bazează pe următoarele modele:
a). Modelul cooperării școlii obișnuite cu școala specială - în acest caz, școala obișnuită coordonează procesul
integrarii și stabilește un parteneriat activ între cadrele didactice din cele două școli care vor experimența și susține
un nou mod de desfășurare a activităților didactice, pregătind împreună conținutul activităților școlare, adaptând
materialele și mijloacele de învațare folosite în timpul orelor și oferind un cadru confortabil tuturor elevilor din clasă
- există alternativa înființării unor centre de zi sau centre de recuperare pentru copiii deficienți (prin reorganizarea
școlilor speciale actuale) care să includă un numar mic de copii și în care programul de activitate să fie destinat
activităților recuperatorii, compensatorii și de consolidare a cunoștintelor primite la școala, iar regimul de viațaă să
fie unul cât mai aproape de normalitate.
b. Modelul bazat pe organizarea unei clase speciale în școala obișnuită - acest model presupune integrarea copiilor
deficienți în școli de masă unde să intre în relație cu elevii normali, facilitându-se, cu sprijinul cadrelor didactice și
specialiștilor din scoală, o mai bună intercunoaștere și relaționare între cele două categorii de copii.
Modelul este criticat de unii specialiști care nu consideră o integrare reală constituirea unei clase speciale într-o școala
obișnuită, practic demonstrând dificultatea aplicării unui program de integrare după acest model; discrepanța dintre
clasele obișnuite și clasa specială se accentuează, timpul efectiv în care elevii normali și cei cu cerințe speciale
relaționează direct este destul de redus (în cele mai multe cazuri acest timp se reduce la durata pauzelor dintre
activitățile școlare), iar în condițiile unui colectiv școlar de acest tip se constituie cu usurință grupuri de elevi între
care apar conflicte sau atitudini ce pot accentua discriminarea față de elevii deficienți din clasa specială (adică efectul
opus integrării).
c. Modelul bazat pe amenajarea în școala obișnuită a unui spațiu sau a unei săli de instruire și resurse pentru copiii
deficienti, integrați individual în clase obișnuite din școala respectivă - în acest caz, profesorul care se ocupă cu elevii
deficienți este și profesorul de sprijin care desfașoară activități cu acești copii, atât în spațiul special amenajat în
școala, cât și la orele de clasă, atunci când condițiile permit acest lucru, colaborând direct cu educatorii din clasele
unde sunt integrați copiii.
491
d. Modelul itinerant- acest model favorizează integrarea într-o școala de masă a unui număr mic de copii cu cerințe
speciale, domiciliați la mică distanță de școala (se evită astfel dezavantajul deplasărilor pe distanțe mari ale copilului)
și sprijinți de un profesor itinerant (specializat în munca la domiciliul copiilor cu un anumit tip de deficiență); ei pot
astfel participa la activitățile școlii respective.
e. Modelul comun - este relativ asemanător cu modelul precedent, cu deosebirea ca în acest caz profesorul itinerant
este responsabil de toți copiii cu deficiențe dintr-un anumit areal și oferă servicii de sprijinire a copilului și familiei,
ajută părinții la alcătuirea programelor de învațare, urmărește evoluția școlară a copilului, colaboreazî cu profesorii
școlii obișnuite în care este integrat copilul și intervine atunci când apar probleme de învatare sau de adaptare a copiilor
la anumite cerinte școlare.
Procesul de integrare a copiilor în dificultate presupune din partea profesioniștilor antrenați nu doar interes, cunoștinte
și competențe – ci și o capacitate reală de a lucra în echipă. O echipă constituită atât în cadrul școlii, dar și o echipă la
nivel interinstituțional, care să-i includă pe toți profesioniștii care răspund de copil: educator sau asistent maternal,
asistent social, profesor diriginte, director de școală si alții.
Școala publică devenine școală incluzivă și va dispune de:
• dotari tehnico-materiale: săli de specializate (de kinetoterapie, logopedie), aparate pentru diferite tipuri de deficiențe,
mijloace de învățământ adaptate;
• asigurarea cu resurse umane corespunzatoare (specialiști în domeniu psihopedagogic și cadre didactice itinerante);
• adapări funcționale la nivelul clădirilor (modificari ale clădirilor, rampe de acces, scări rulante)
Profesorul din școala integrativă va avea o serie de obiective de perfecționare și autoperfecționare profesională, cum
ar fi :
Să fie capabil să remarce punctele forte și interesele fiecărui copil şi să le utilizeze pentru motivarea interioară în
procesul de educație.
Să știe să stabilească obiective ambiţioase dar diferenţiate, adecvate elevului respectiv, ceea ce impune evaluare
diferenţiată.
Să formuleze aşteptări adecvate pentru fiecare elev, oricare ar fi capacităţile acestuia. Această abilitate a cadrului
didactic permite tuturor elevilor să devină membri ai clasei şi ai şcolii.
Să știe să utilizeze un stil de predare bazat mai mult pe activităţi decât pe intervenţia de la catedră.
Să știe să ofere zilnic condiţii pentru ca fiecare elev să aibă un succes
Competențele utile profesorului din școală integrativă sunt:
Să realizeze că răspunde de fiecare copil din clasă.
Să cunoască diferite strategii de instruire şi să ştie să le folosească eficient.
Să lucreze în echipă cu părinţii şi cu alti profesionisti care se ocupa de copil
Să perceapă lucrul cu fiecare membru al clasei ca pe o oportunitate de perfecţionare profesională şi nu ca o problemă
pe care el sau alţii o au de rezolvat.
Să fie flexibil şi să demonstreze un grad ridicat de toleranţă.
4. Strategii de integrare:
• strategii individuale
• strategii colective
• strategii totale
Strategii individuale. Această categorie privește mai mult posibilitățile pe care individul, luat ca entitate, le utilizează
să se integreze. Orice sistem educațional trebuie să aibă în vedere să inzestreze individul cu o gama de strategii
individuale pe care acesta să le poată folosi în împrejurările diferite ale vieții sale. Toate abilitățile, începând cu
abilitățile intelectuale și terminând cu abilitățile sociale comportamentale, fac parte din strategiile individuale. Dar nu
trebuie neglijat faptul că strategiile individuale sunt rezultatul unor strategii colective de integrare la care individul
este supus în permanent. Ceea ce este important, este că aceste strategii individuale nu constituie mecanismele de
eludare, ci forma de fluență și creativitate cu care individul este înarmat.
Strategii colective. Această strategie începe de la microgrupul familial, microgrupul de stradă, strategiile
socioprofesionale, deci școlare și culturale
Strategii totale. Societatea ca atare cunoaște și ea o gamă variată de strategii prin care facilitează integrarea individului
în societate și a valorilor în conștiința individului. Gândirea social-culturală, modelul personalității, sistemul de
circulație a valorilor, instituțiile sociale etc. sunt tot atâtea strategii care deservesc procesul de integrare.
Educaţia integrată, pornind de la intervenţia timpurie, urmăreşte, deci, să ajute familia şi copilul cu nevoi speciale în
vedere valorizării tuturor potenţialităţilor latente şi manifeste, pentru a trăi din plin, cu posibilităţile pe care le are şi
le dezvoltă, într-o ambianţă constructivă, echilibrată. Educaţia integrată îi va permite copilului cu CES să trăiască
alături de ceilalţi copii valizi, să desfăşoare activităţi comune, dobândind abilităţi indispensabile pentru o viaţă cât mai
apropiată de cea a valizilor, pentru o adecvată inserţie socială.
PLAN DE MĂSURI A ELEVILOR CU POTENŢIAL APTITUDINAL RIDICAT
492
 În funcție de predominanta unor aptitudini, se poate avansa o tipologie a copiilor supradotati. Se vor distinge, astfel,
următoarele tipuri de indivizi :
a. copii cu „aptitudini academice" sau şcolare, caracterizati prin succesul în activitatea de învățare, prin uşurința
operării cu noțiunile abstracte şi a formulării generalizărilor, prin rapiditatea însuşirii cunoştintelor, în special
teoretice.
b. copii cu „aptitudini creatoare", caracterizati prin capacitatea de a produce ceva nou fată de stadiul lor de cunoştinte.
c. copii cu „aptitudini ştiințifice", caracterizați prin capacitatea de observare, prin rationament logic şi prin uşurinta
cu care folosesc calculele şi simbolurile, prin ingeniozitatea asocierii cunoştintelor.
d. copii cu „aptitudini artistice", caracterizati prin capacitatea creatoare de a imagina şi organiza simboluri, forme,
modele, culori şi sunete, de a crea prin aceste mijloace o impresie estetică.
e. copii cu „aptitudini tehnice", caracterizati prin capacitatea deosebită de folosire şi de inventțe a unor obiecte tehnice;
prin aptitudinea de a intelege mecanica la un nivel teoretic, nu numai practic, de a rezolva probleme tehnice, de a
sesiza relațiile spațiale.
f. copii cu „aptitudini de conducere", caracterizați prin capacitatea de a-i călăuzi şi îndruma pe alții, de a-i convinge
şi antrena, prin însuşiri de personalitate precum tactul, curajul, puterea de abstracție, ca şi printr-o evidentă inteligentă
combinativă.
g. copii cu „aptitudini sociale" (altele decât cele de conducere), caracterizați prin capacitatea de formare a relațiilor
umane, prin competență socială, prin facilitate psihomotori.
În perspectiva educației copiilor supradotați se poate recurge la următoarele măsuri:
1.Accelerarea - se bazează pe parcurgerea conţinuturilor într-un timp mai scurt.
Accelerarea învătării a condus la schimbări de ordin legislativ ale sistemelor de instruire. Cele mai multe dintre aceste
precizări normative privesc :
a) saltul peste o clasă ;
b) parcurgerea a două clase într-un an ;
c) admiterea timpurie la şcoală, liceu sau facultate
d) activităţi suplimentare de tip extraşcolar ;
e) progresul diferenţiat la unele materii ;
f) cursuri extracurriculare
Accelerarea parcursurilor generează şi unele consecinţe negative : instabilitatea în timp a performanţelor şcolare,
neadaptarea emoţională şi neintegrarea socială.
2. Îmbogăţirea se referă la extinderea sau aprofundarea studiilor prin diferite strategii didactice, introducerea unor
experiențe educaţionale mai bogate, variate sau suplimentare la curriculumul clasic, experienţe care pot viza conţinutul
sau strategiile de predare ale profesorului.
Imbogăţirea poate fi orientată spre proces (având ca scop dezvoltarea proceselor mintale, a creativităţii), spre conţinut
(centrat către anumite materii ce se predau în sens aprofundat) şi spre produs (avându-se în vedere anumite tipuri de
rezultate - directe sau indirecte - ale instruirii.
3. Gruparea - presupune reunirea elevilor în mai multe forme, pentru a genera o invăţare eficientă. In acest sens, există
mai multe posibilităţi:
• Sistemul de grupare pe abilităţi omogene (performanţe scăzute, performanţe medii, performanţe înalte) ;
• Regruparea elevilor în funcţie de abilităţile la anumite materii, în rest instruirea făcându-se la un loc ;
• Gruparea interclase, care selecţionează elevii cu performanţe înalte din clase diferite, care au parcurs aceeaşi
programă şcolară la mai multe discipline ;
• Gruparea intraclasă, când profesorul decide formarea unor grupuri mici în interiorul unei clase, în raport cu
performanţele la o anumită disciplină ;
• Separarea elevilor dotaţi în clase distincte ce urmează programe specifice ;
• Gruparea în „mănunchi", prin formarea unor grupe de cinci-şase elevi ce sunt repartizate unor profesori
special pregătiţi pentru instruirea supradotaţilor.
4.Strategii şcolare - presupune iniţierea şi statornicirea unor aşezăminte şcolare alocate cu prioritate subiecţilor cu
aptitudini înalte.
Acest mod de organizare este asociat şi cu servicii specializate variate studii individualizate, tutoriat, mentorat,
admitere timpurie, salt peste o clasă etc.
5. Strategii extraşcolare -se referă la o reţea de servicii şi un cadru de stimulare pe care societatea le poate promova la
un moment dat.

493
 PARTENERIAT EDUCAŢIONAL ,,IUBEŞTE ŞI DĂRUIEŞTE”

PROF. ÎNV. PRIMAR NICOLETA IAMANDEI

ȘCOALA GIMNAZIALĂ “ALEXANDRU IOAN CUZA” ROMAN, NEAMȚ

ARGUMENTAREA PROIECTULUI

Ideea de a dărui, de fi cât mai aproape de cei mai puţin norocoşi, de a împărtăşi din bucuriile şi tristeţile ce
ne înconjoară ne-au îndemnat să realizăm acest proiect.
Educaţia religioasă trebuie desfăşurată nu numai în cadrul orelor de religie, ci noi toţi trebuie să contribuim la
educarea, cultivarea conştiinţei binelui şi răului, să îi ajutăm pe elevii noştri să distingă fapta bună de fapta rea şi
astfel el, copilul devine conştient că are de respectat nişte norme morale şi îndatoriri faţă de semenii săi.
Iubirea de aproapele, ajutorul reciproc, milostenia, bunătatea, blândeţea, recunoştinţa, cinstea, dreptatea sunt însuşiri
pe care elevul le dobândeşte în colectivitate. De aceea noi, cadrele didactice suntem datoare să le cultivăm pentru o
lume mai bună .
Prezentul proiect de parteneriat şi-a propus să aducă elevul în faţa unor activităţi cu un conţinut formativ ridicat,
activităţi în care să înveţe să dăruiască, să colaboreze, să ajute, să realizeze produse finite, să creeze, să comunice,
să fie propriul agent al formării sale.
Grup ţintă:
Beneficiari direcţi
• elevii din clasa pregătitoare A de la Școala Gimnazială “Alexandru Ioan Cuza”;
• copiii din cadrul Fundației “Episcop Melchisedec”, Roman.
Beneficiari indirecţi
• invitaţi, părinţi;
• copiii din cadrul centrului, voluntari, reprezentanţi ai Bisericii, etc;
• cadrele didactice ale şcolii;
Scopul:
Formarea la elevi a unor trăsături morale precum şi educarea acestora în scopul ajutorării şi preţuirii copiilor
nevoiaşi şi neajutoraţi din cadrul Fundaţiei “Episcop Melchisedec, Roman.
Obiective:
• Familiarizarea cu specificul activităţilor din cadrul Fundaţiei “Episcop Melchisedec”, Roman;
• Realizarea unor vizite tematice la Centrul Social din Roman;
• Educarea unor virtuţi creştine şi cultivarea comportamentului moral-religios (să-ţi iubeşti aproapele, să faci
fapte bune, să fii cinstit, modest, generos, să nu urăşti, să-i ajuţi pe sărmani, să-l iubesti pe Dumnezeu);
• Educarea atitutdinilor de toleranţă, sprijin şi ajutorare faţă de copiii care frecventează Centrul;
• Realizarea unor produse cu ocazia diferitelor sărbători creştine, utilizând tehnici şi materiale de lucru
specifice;
• Stimularea şi dezvoltarea aptitudinilor de creaţie ale elevilor;
• Exprimarea unor opinii personale în legătură cu produsele obţinute şi realizarea unor expoziţii.
Activităţi:
Constituirea echipei locale de implementare a proiectului – E.L.I.;
Să cunoaştem o Biserică Ortodoxă. Vizită la Biserica Sfântul Gheorghe din Roman;
Bucuria Naşterii Mântuitorului Isus Hristos. “Iubiţi, credeţi şi dăruiţi” – acţiune caritabilă;
“Lăsaţi copiii să vină la Mine!” – vizionarea unor filme cu caracter religios;
Imaginea credinţei oglindită prin ochii copiilor – activitate de pictură;
Expoziţie cu lucrările realizate. Concurs de recitare. Activitate de premiere;
“Hristos a înviat!” – activitate de încondeiere a ouălelor de Paşte. Acţiune caritabilă;
Să ne cunoaştem mai bine! Vizită tematică;
Întocmirea unui dosar tematic al proiectului.
Locul de desfãşurare:
Şcoala Gimnazială Alexandru Ioan Cuza, Roman
Fundaţia “Episcop Melchisedec” Roman
Resurse materiale:
494
cărţi, carnete, hârtie, stilouri, mape, dosare, foarfece, lipici, plicuri;
imagini şi ilustraţii;
tempera, pensoane, set instrumente pentru încondeiat ouă, etc.;
fotografii, un aparat foto;
calculator, imprimantă, xerox, proiector, CD.
Durata proiectului:
Anul şcolar 2020 - 2021.
Rezultate aşteptate:
Creşterea interesului elevilor pentru realizarea unor produse originale;
Formarea atitudinii de ajutorare şi preţuire faţă de copiii nevoiaşi;
Realizarea unei legături strânse între cele două instituţii – şcoală şi fundaţie.
Produse de etapă şi finale:
poezii;
expoziţii de produse cu tematică religioasă;
portofoliul;
lecturi /filme cu temă religioasă;
albumul foto.
Diseminarea proiectului:
pliante, afişe;
panori cu produsele activităţii elevilor;

495
GRAFICUL PROIECTULUI

Activitatea Oct. Nov. Dec. Ian. Feb. Mar. Apr. Mai Iun.

Constituirea E.L.I.

Să cunoaştem o Biserică Ortodoxă. Vizită La Biserica

Sfântul Gheorghe din Roman

Bucuria Naşterii Mântuitorului Isus Hristos. “Iubiţi,

credeţi şi dăruiţi” – acţiune caritabilă

“Lăsaţi copiii să vină la Mine!” – vizionare de filme

Imaginea credinţei oglindită prin ochii copiilor –

activitate de pictură
Expoziţie cu lucrările realizate. Concurs de recitare.
Activitae de premiere
“Hristos a înviat!” – activitate de încondeiere a ouălelor
de Paşte. Acţiune caritabilă
Să ne cunoaștem mai bine! Vizită tematică la Fundația
“Episcop Melchisedec”
Întocmirea unui dosar tematic al proiectului

496
 PROIECT EDUCATIONAL „ŞI VOI SUNTEŢI CA NOI”

PROF IANCU CLAUDIA

LICEUL TEORETIC „ MIRCEA ELIADE ”, GALAŢI

Numele instituţiei/unităţii de învăţământ aplicante: Liceul Teoretic „ Mircea Eliade ”, Galaţi

Persoană de contact :– coordonator – tel 0751807690 , e-mail : ciancu77@yahoo.com

REZUMATUL PROIECTULUI
Număr de elevi şi număr de cadre didactice implicate :22 elevi , 4 prof coordonatori, Beneficiarii direcţi şi indirecţi
:voluntarii, copii cu dizabilitati, comunitatea locala
Activităţi propuse, în ordinea în care se vor desfăşura
Activităţi acordate beneficiarilor direcţi
a. Bogăţiile toamnei
b. Vin sărbatorile de iarnă !
c. Daruri inedite pentru mama
d. Tradiţii de Paşte
e. Copil ca tine sunt si eu
2. Activităţi de informare
Mediatizarea proiectului
Diseminarea rezultatelor în rândul tinerilor
Activităţi de monitorizare, evaluare şi raportare asupra activităţilor

PREZENTAREA PROIECTULUI
Argument
“ Voluntariatul este emotionant, face parte din tine, dar cel mai important lucru este ca te ajuta sa cresti
spiritual sis a te dezvolti armonios alaturi de tineri care te apreciaza in fiecare zi pentru ceea ce faci pentru ei “
Muir John Potter
Orice persoană are dreptul de a participa activ la comunitate ca formă de integrare socială. Prima etapă de
integrare socială este integrarea şcolară, premisă a devenirii sale ca adult util societăţii. O şcoală pentru toţi şi
pentru fiecare nu mai este doar un principiu ci tinde să devină tot mai mult o realitate. Pe această direcţie se
înscrie şi „Acţiunea Comunitară”, o strategie care se bazează pe voluntariat, implicare, angajament,
responsabilitate. Şcoala devine, astfel, mai flexibilă, elevii îi depăşesc graniţele fizice pentru a-şi derula activităţile
în folosul altor copii sau persoane care, din diverse motive, sunt marginalizate sau chiar excluse de la viaţa
societăţii. Comunitatea devine mai unită prin faptul că, realizarea acestei strategii presupune colaborarea dintre
toate instituţiile centrale şi locale.
SNAC este o activitate voluntară, în folosul membrilor comunităţii, inclusă în curriculumul unităţilor de
învăţământ şi certificată, la nivel naţional, care permite copiilor să devină cetăţeni informaţi, practici şi devotaţi.
Activitatea de voluntariat presupune implicarea tinerilor din mediul preuniversitar şi universitar în problemele
comunităţii locale şi este o modalitate de a sprijini integrarea socială a categoriilor de persoane aflate în situaţie
de risc sau de criză.
Scopul proiectului
O mai buna integrare socială a elevilor Şcolii Gimnaziale Speciale „ Constantin Pufan” Galaţi şi responsabilizarea
elevilor Liceul Teoretic „ Mircea Eliade” Galaţi.
Obiectivele specifice ale proiectului
• sa organizeze activitati incitante si interesante pentru persoanele aflate în dificultate;
• sa stimuleze mental si sa dezvolte abilitatile persoanelor cu nevoi speciale prin activitati creative, de
imaginatie si terapeutice, cum ar fi artele plastice, arta dramatica, dansul , IT, abilitarea manuala si prin
petrecerea timpului liber cu copiii/adultii;
• sa încurajeze elevii, în sensul însusirii si îmbunatatirii abilitatilor privind initiativa si devotamentul, prin
participarea lor la proiecte de Actiune Comunitara;
• sa pregateasca voluntarii, în cadrul unor cursuri speciale, în vederea sustinerii acestui proiect printr-un
program de vizite organizate în scolile speciale si centrele de plasament în decursul anului.
Beneficiari
SNAC are trei categorii de beneficiari: voluntarii, beneficiarii şi comunitatea.
Voluntarii sunt cei care învaţă să se implice, să dăruiască, să respecte. Această “lecţie”, pe care unii din noi o
învăţăm în urma unor experienţe, de regulă neplăcute, acum se învaţă la şcoală, într-un cadru organizat şi sub
497
îndrumarea d-nei profesor Claudia Iancu şi ai d-nei bibliotecar Mariana Streza- elevii cls a 11-a A , ai Liceului
Teoretic „ Mircea Eliade” Galaţi.
Beneficiarii sunt elevii Scolii Gimnaziale Speciale Cst. Pufan , cls a I a A care din anumite motive nu
pot participa la viaţa normală a comunităţii din care fac parte. Ei primesc tot ceea ce le oferă voluntarii, sprijinul
lor material şi spiritual dar şi dăruiesc, la rândul lor, prin gesturi de afecţiune unice . Cadrele didactice implicaţe
în proiect sunt d-na prof. Silvia Manole şi prof. Otilia Gagiu.
Comunitatea locală este cea care are cele mai mari beneficii, atât pe termen scurt, cât şi pe termen lung. În prezent,
anumite servicii dedicate persoanelor aflate în situaţii de criză sunt preluate de voluntari şi nu mai necesită eforturi
din partea autorităţilor locale. În viitor, comunitatea devine mai unită, oamenii ei devin mai apropiaţi, mai
conştienţi de rolul lor. Incluziunea socială nu va mai fi doar un obiectiv de atins ci o normalitate.
Durata proiectului : octombrie 2016 – iunie 2017
Descrierea activităţilor :
Activitatea 1
Titlul : Bogăţiile toamnei
Data/ Perioada desfasurarii : noiembrie 2016
Locul desfasurarii : Scoala Gimnaziala Speciala „Constantin Pufan”
Participanti : prof. Claudia Iancu, prof. Silvia Manole
prof, Otilia Gagiu, bibliotecar Mariana Streza
Descrierea activitatii : Elevii beneficiari vor fi ajutaţi să deseneze fructe şi legume de toamnă , dezvoltându-şi
aptitudinile creative şi fixându-şi noţiunile despre bogăţiile din cămară, specifice toamnei .
Beneficiari : elevii ambelor scoli, cadrele didactice, parintii
Modalitati de evaluare : expozitie de desene.
Activitatea 2
Titlul : Vin sărbătorile de iarnă
Data/ Perioada desfasurarii : decembrie 2016
Locul desfasurarii : Scoala Gimnaziala Speciala „Constantin Pufan”
Participanti : prof. Claudia Iancu, prof. Silvia Manole
prof, Otilia Gagiu, bibliotecar Mariana Streza
Descrierea activitatii : Activitatea se iniţiază prin discuţii privind insemnătatea sărbătorilor
de iarnă, insoţite ulterior de realizarea unor decoraţiuni pentru bradul de Crăciun.
Beneficiari : elevii ambelor scoli, cadrele didactice, parintii
Modalitati de evaluare : fotografii.
Activitatea 3
Titlul : Daruri inedite pentru mama
Data/ Perioada desfasurarii : februarie 2017
Locul desfasurarii : Scoala Gimnaziala Speciala „Constantin Pufan”
Descrierea activitatii : Confecţionarea unor mărţişoare inedite, valorificând arta japoneză, origami , mini -
spectacol pentru mama
Responsabili : prof. Claudia Iancu, prof. Silvia Manole
prof, Otilia Gagiu, bibliotecar Mariana Streza
Beneficiari : elevii ambelor şcoli, cadrele didactice, părinţii
Modalitati de evaluare : fotografii, expozitie cu mărţişoarele realizate.
Activitatea 4
Titlul : Tradiţii de Paşte
Data/ Perioada desfasurarii : aprilie 2017
Locul desfasurarii : Scoala Gimnaziala Speciala „Constantin Pufan”
Participanti : prof. Claudia Iancu, prof. Silvia Manole
prof, Otilia Gagiu, bibliotecar Mariana Streza
Descrierea activitatii : Activitatea se initiaza prin discutii privind insemnatatea sărbatorilor
de Paşte, insotite ulterior de încondeierea ouălor .
Beneficiari : elevii ambelor scoli, cadrele didactice, parintii
Modalitati de evaluare : fotografii.
Activitatea 5
Titlul : Copil ca tine sunt si eu
Data/ Perioada desfasurarii : iunie 2017
Locul desfasurarii : Scoala Gimnaziala Speciala „Constantin Pufan”
Descrierea activitatii : Concurs de desene
Responsabili : prof. Claudia Iancu, prof. Silvia Manole
prof, Otilia Gagiu, bibliotecar Mariana Streza
Beneficiari : elevii
Modalitati de evaluare : fotografii

498
Rezultatele aşteptate ca urmare a implementării proiectului
Ca urmare a activităţilor derulate în cadrul proiectului „Si voi sunteti ca noi” vor fi obţinute următoarele rezultate:
• creşterea interesului pentru dezvoltare personală a beneficiarilor;
• dezvoltarea imaginatiei si a unor abilitati ale beneficiarilor;
• responsabilizarea voluntarilor
• schimbarea comportamentului elevilor în diferite situaţii concrete;
• diseminarea proiectului;
• materiale informative despre acivităţile desfăşurate;
• indicatoare, panouri, planşe, pliante, proiecte;
• materiale pentru revista şcolii;
• expoziţii;
Modalitatea de monitorizare şi de evaluare a rezultatelor proiectului
- feedback-urile pozitive din partea beneficiarilor
- materiale pentru mapă
- evaluarea impactului asupra copiilor şi comunităţii (nr. de participanţi şi implicarea lor
în activităţile propuse)
- Realizarea unui CD şi a unei prezentări Power Point care să popularizeze activităţile
desfăşurate
Sustenabilitatea proiectului
Activităţile şi programele vor fi diversificate şi continuate în funcţie de cerinţele şi necesităţile beneficiarilor.
Vom include în programe educative corespunzătoare materialele realizate şi vom promova elevii implicaţi în
proiect în activităţile viitoare, ei fiind consideraţi „ formatori ” pentru alte echipe.
Activităţile de promovare/mediatizare şi de diseminare
Lansarea proiectului se va realiza prin impartirea pliantelor in scolile participante, realizarea afiselor,
promovarea in reviste si pe siturile scolilor implicate.
Diseminarea activităţilor
• mediatizarea proiectului
• seminarii
• informarea beneficiarilor asupra problematicii propuse
• informare şi schimb de experienţă

STRATEGII DE PREDARE
PENTRU ELEVII CU CERINȚE EDUCAȚIONALE SPECIALE

PROFESOR RALUCA IGNA

LICEUL TEORETIC „MIHAI VITEAZUL” CARACAL

Maturizarea poate fi un proces dificil care se complică și mai mult atunci când un copil are nevoi educaționale
speciale - dizabilități cognitive (gândire, percepție și raționament), tulburări emoționale și/sau comportamentale,
întârzieri în dezvoltare sau dizabilități fizice. Printre alte repercusiuni, aceste nevoi educaționale speciale pot
diminua capacitatea copilului de a învăța independent sau într-un mediu școlar obișnuit.
Copiii cu cerințe educaționale speciale dezvoltă o mai bună capacitate de învățare atunci când sunt utilizate
tehnici precum analiza sarcinilor, predarea de la egal la egal, învățarea prin cooperare, au un loc special de
învățare și se folosește abordarea multi-senzorială.
Următoarele strategii pot fi utile atât părinților, cât și profesorilor atunci când încearcă să lucreze cu acești copii.

Strategii pentru dezvoltarea abilităților de citit

• Pregătiți elevul prezentându-i clar conceptele noi și elementele de vocabular.
• Ghidați-l pe elev să citească o poveste, punând întrebări care evidențieze scopul lecturii.
• Dezvoltați sau accentuați abilitățile legate de textul folosit prin exerciții sau activități pe fișe de lucru.
• Exersați pentru a aplica abilitățile dobândite în timpul lecției.
• Citiți cu voce tare elevilor în mod regulat.
• Alocați câteva minute în fiecare zi lecturii în gând.

499
• Folosiți activități de scriere care să ofere profesorului posibilitatea de diversificare a strategiilor și abilităților
de scriere.
• Includeți scrierea unui jurnal ca parte a programului educațional individualizat al elevului.
• Furnizați fișe de lucru personalizate.
• Stabiliți o rețea de comunicare cu alți profesori folosind tehnici holistice în lucrul cu acești elevi.
• Încurajați elevul să citească cu voce tare. Dacă face greșeli, acestea pot fi ușor identificate de către profesor și
corectate
• Citirea se poate face cu colegii sau cu părinții (lectură asociată). Acest lucru va spori încrederea copilului.
•Utilizați cititul în grup (lectura în cor). Având materialul printat , elevul primește stimulul auditiv și vizual pentru
a se corecta
• Folosiți manuale cu coduri de culori (de exemplu, verde este egal cu început, roșu este egal cu oprire)
Strategii pentru dezvoltarea abilităților de scriere
• Alocați timp suficient pentru exersarea scrisului (de exemplu, de patru ori pe săptămână).
• Expuneți elevii unei game largi de sarcini de scriere. Elevii ar trebui să participe la activități de scriere care
prezintă situații de rezolvare a problemelor bine structurate, precum și activități care implică auto-dictare.
• Creați un climat propice dezvoltării scrierii. Elevii trebuie să fie expuși unui mediu sigur și prietenos unde să
dezvolte un sentiment de aparteneță la comunitate, incurajând cooperarea și colaborarea între elevi.
• Variați exercițiile de caligrafie cu alte exerciții din alte domenii, astfel încât să stimuleze și abilitățile de scriere.
• Ajutați elevii să dezvolte procesele esențiale pentru scrierea eficientă. Procesul de compunere a scrierii poate fi
împărțit într-o serie de etape distincte (de exemplu, pre-scriere, scriere și rescriere),
• Ajutați elevii să-și dezvolte abilitățile și capacitățile pentru a realiza procese de compunere mai sofisticate.
• Asistați elevii în dezvoltarea obiectivelor pentru îmbunătățirea lucrărilor scrise.
• Stabiliți obiective clare și solicitați elevilor să își evalueze propriile teme conform unor criterii specific. Acestea
pot ajuta elevii să monitorizeze și să evalueze progresul.
•Pentru cei mici -se pot lipi litere pe podea, iar elevii merg de-a lungul literelor ce formează un anumit cuvânt
. Puneți-i să reproducă forma cu fire colorate.
• Rugați elevii să folosească un baston/băț și corpurile lor pentru a forma litere.
• Crema de ras cu spray poate fi utilizată pentru a forma litere mari. Hârtia oferă o suprafață adecvată.
• Rugați elevii să folosească un fascicul de lumină al unei lanterne sau un pointer pentru a urmări litere pe o tablă.
• Puneți elevul să exerseze scrisul în nisip, apă, acuarele.
• Ajutați elevii să facă diferite asocieri pentru o literă pe care au dificultăți să o amintească
• Puneți elevii să-și descrie oral mișcările pe măsură ce se scrie litera. Astfel se exersează memoria auditivă.
Strategii pentru operații matematice
• Utilizați materiale precum nasturi și mărgele. Rugați elevii să pună mărgele într-un pahar de plastic transparent
și să numere în timp ce observă câte mărgele reprezintă numărul. În acest fel copilul primește informații auditive
pentru a susține acest concept.
• Folosiți imagini. Materialele pentru elevii mai mici au, de obicei, un număr mai mare de ilustrații. Materialele
pentru elevii mai mari tind să se bazeze mai mult pe prezentări abstracte. Un profesor va avea nevoie să completeze
predarea prin desenarea și construirea de reprezentări vizuale.
• Încercați să combinați materialul oral cu cel vizual. Descrierea procesului de adunare poate fi combinată cu
bătăi din palme, de exemplu.
• Încercați să utilizați materiale aspre pentru reprezentări tactile. Acestea pot fi și benzi de hârtie de diferite
lungimi utilizate pentru a demonstra concepte precum mai mult sau mai puțin. Un alt tip de prezentare tactilă este
trasarea unui număr sau a unei litere pe spatele mâinii elevului.
• Folosiți culorile. Creta colorată sau cariocile pot fi utilizate pentru a indica pașii și direcția procesului.
Evidențierile pot fi folosite pentru a atrage atenția asupra semnelor procesului (+, X) și a cuvintelor-cheie („mai
mare decât”, „ori”).
• Furnizați un exemplu de rezolvare a unei probleme pentru fiecare sarcină. Problema exemplificată poate fi
deosebit de utilă pentru elevii cu dificultăți de memorie.
• Corelați activitățile din clasă pentru a crește conștientizarea temporală. Utilizarea unor fraze precum „în cinci
minute” „mai devreme” și „ieri” va oferi o bază pentru înțelegerea timpului. Notarea în calendar este utilă, în
special în ceea ce privește evenimentele speciale și sărbătorile.
• Reduceți treptat numărul de exemple din teme. Unele teme sunt copleșitoare pentru elev din cauza numărului
mare de exemple ceea ce duce la pierderea concentrării. Acești elevi au, de asemenea, un ritm de învățare mai
lent.
• Utilizați afișarea unor diagrame.
• Jucați jocuri în care să folosiți povestirea. Creați asocieri de cuvinte pe baza scorurilor jocului.
• Solicitați elevilor să folosească cărți de joc pentru a crea jocuri care necesită calcul aritmetic.
• Aplicați măsurători în clasă. Descrieți creșterea membrilor clasei (un proiect pe termen lung pentru anumite
vârste), creșterea plantelor și alte măsurători. Rugați elevii să estimeze distanțele, greutățile și posibilele
răspunsuri.

500
• Puneți elevii să folosească o numărătoare pentru a le facilita calculele.

Strategii pentru deficitul de atenție și hiperactivitate

• Recompensați elevul pentru pregătirea temelor sau rezolvarea sarcinilor
• Stabiliți rutine pentru așezarea obiectelor - în special obiecte utilizate frecvent(cărți, caiete).
• Evidențiați caracteristicile principale ale sarcinilor (propoziții principale, titluri sau cuprins)
• Furnizați elevului o listă de materiale necesare pentru fiecare sarcină. Limitați lista la acele materiale necesare
pentru a finaliza sarcina.
• Îmbunătățiți claritatea instrucțiunilor. Repetați de câteva ori pe un ton calm.
• Scurtați sarcina divizând-o în părți mai mici.
• Elaborați sarcini interesante.
• Creșteți noutatea sarcinii utilizând un format de joc
• Folosiți materiale curriculare de interes
Idei generale
• Arată, demonstrează și modelează.
• Utilizați învățarea multi-senzorială.
• Divizați informațiile în unități mai mici.
• Utilizați discuția de la egal la egal și cooperarea.
• Folosiți o abordare adecvată dezvoltării.
• Elaborați informațiile cât mai concis posibil.
• Furnizați un set mic de instrucțiuni.
• Citiți elevilor materialele de testare.
• Aflați cum elevul învață cel mai bine și utilizați această modalitate de învățare.
• Oferiți oportunitatea îmbunătățirii constante.
• Toți elevii ar trebui să fie încurajați și să li se acorde timp pentru a lucra în colaborare și a rezolva problemele
până la nivelurile pe care le pot atinge.
• Oferiți elevilor șansa de a-și expune și a-și justifica gândirea în moduri diferite.
• Folosiți mai mult sarcinile bazate pe probleme și întrebările deschise.
• Creșteți treptat așteptările pentru raționamentul elevului și încurajați strategii de soluții multiple.
• Puneți un accent mai mare pe dialogul și colaborarea dintre elevi.
• Folosiți mai puțin activitățile centrate pe profesor.

BIBLIOGRAFIE
1. Abrudan C. –Psihopedagogie specială –Ed. Imprimeriei de vest ,Oradea, 2003
2. Coord. Herga.I, Jigău M. Situaţia elevilor cu cerinţe educative speciale incluşi în învăţământul de masă ,
Institutul de ştiinţe ale educaţiei ,UNICEF,Bucureşti, 2009 www.unicef.ro
3. Dumitriu G. Sistemul cognitiv şi dezvoltarea competenţelor, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,
2004
4. Gherguţ, A. (2006), Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale, Editura Polirom, Iaşi
5. Vrăşmaş, T.(2004), Şcoala şi educaţia pentru toţi, Ed. MiniPed, Bucureşti

PROIECT EDUCAȚIONAL - ,,IA-MĂ DE MÂNĂ , SĂ CREŞTEM IMPREUNĂ!’’

PROF.ÎNV.PREȘC. ION MĂDĂLINA-VALENTINA

G.P.P. ,,PRICHINDEL” AMARA, IALOMIȚA

ARGUMENT

Vârsta preşcolarităţii oferă copiilor cel mai bun context de formare ca viitor membru al societăţii, incluzând pe
lângă aspectele de ordin cognitiv şi aptitudinal şi pe cele care ţin deformarea personalităţii, de atitudini
şi valori morale, de convieţuire şi empatizare.
Promovarea voluntariatului în unităţile de învăţământ preşcolar, în rândul familiilor copiilor, în
comunitate, solicită din partea actorilor implicaţi – cadre didactice, părinţi, preşcolari, dobândirea unor
calităţi legate de comunicare, spirit de echipă, curajul ieşirii din rutină prinactivităţi de voluntariat

501
desfăşurate din proprie iniţiativă cu scopul cultivării normalităţii acestoracţiuni în comunitate, şi contribuie la
creşterea gradului de senzibilizare, conştientizare şiresponsabilizare a societăţii .Pornind de la această premisă,
considerăm că această iniţiativă de aorganiza şi derula acţiuni de voluntariat la nivelul vârstei preşcolare,
este un aspect esenţial alevoluţiei unei societăţi sănătoase fiind benefic a fi implementat încă din perioada
educaţiei timpurii.Prin proiectul “Ia-mă de mână, să creştem împreună” se doreşte dezvoltarea unor relaţii de
colaborare şi susţinere sub aspect educativ a copiilor proveniţi din medii dezavantajate de cătregrădiniţe
care pot să realizeze acest lucru din punct de vedere logistic, dezvoltându-se, în acelaşitimp, la copii calităţi
precum empatia, răbdarea de a asculta, interesul pentru celălalt, grija faţă de
alţi semeni.
Proiectul nu are în vedere doar preşcolarii grădiniţelor implicate, ci şi părinţii acestora şi alţifactori asociaţi
procesului educativ.
Prin colaborare, susţinere şi înţelegere se poate crea o lume mai bună şi se poate da o şansăîn plus la educaţie.
SCOPUL PROIECTULUI
Reducerea abandonului şcolar şi atragerea copiilor în grădiniţă prin implicarea activă a preşcolarilor, cu suportul
părinţilor şi al cadrelor didactice, în activităţi specifice de voluntariat care să vizeze copii din medii defavorizate.
Stimularea interesului pentru actele de cultură specifice nivelului preşcolar şi pentru extinderea orizontului de
cunoaştere.
OBIECTIVE:
Stimularea interesului pentru actele de cultură specifice nivelului de vârstă;
Educarea sensibilităţii copiilor prin implicarea lor şi a părinţilor în acţiuni de voluntariatvenite în sprijinul copiilor
din medii dezavantajate;
Formarea competenţelor de comunicare, implicare activă, muncă în echipă;
Sensibilizarea copiilor cu privire la problemele semenilor lor – dezvoltarea empatiei;
Educarea spiritului de colaborare, prietenie, întrajutorare – cultivarea altruismului;
Educarea sentimentelor de prietenie, toleranță, solidaritate, armonie și bună dispoziție în relațiile cu copii din
grupuri dezavantajate..
ECHIPA DE PROIECT:
inspectori şcolari,
directori
educatoare
Parteneri
DURATA PROIECTULUI: 15.09.2020– 30.06.2021, cu posibilitate de prelungire.
GRUP ȚINTĂ: preşcolari, părinţi, cadre didactice din judeţul Ialomița
REZULTATE AȘTEPTATE :
Reducerea abandonului şcolar;
Creşterea frecvenţei la grupă a preşcolarilor din medii dezavantajate;
Creşterea numărului de copii care frecventează grădiniţa;
Dezvoltarea vocabularului copiilor prin utilizarea cărţilor şi implicarea în diferite activităţiculturale;
Responsabilizarea copiilor și a cadrelor didactice prin implicarea în acțiuni comunitare;
Promovarea imaginii grădiniței în comunitate;
MODALITĂȚI DE EVALUARE ȘI MONITORIZARE:
- Întâlniri cu echipa de proiect
Diplome pentru voluntari;
Mese rotunde cu partenerii si colaboratorii;
Procese-verbale încheiate în urma desfășurării activităților;
Raport de evaluare finală;
Diseminarea activităţilor pe pagina virtuală a proiectului.
IMPACTUL PROIECTULUI:
Sprijinirea copiilor din medii defavorizate pentru a beneficia de serviciile educaţionaleoferite de grădiniţă;
Îmbunătăţirea imaginii grădiniței în spaţiul comunităţii locale.
MODALITĂȚI DE REALIZARE:
Echipa de proiect va realiza materialele publicitare pentru promovarea proiectului;
Strângerea de donații pentru copiii defavorizaţi, identificaţi de cadrele didactice şi preşcolarii voluntari;
Realizarea programului de activităţi prevăzut de proiect.

502
Nr. Denumirea activității/ activități Data / locul Resurse Responsabili
Crt. desfășurării umane
1. LANSAREA PROIECTULUI LA NIVELULGRĂDINIŢELOR Septembrie 2020 cadre Coordonatorul
Grădiniţele didactice proiectului
participante -preşcolari Echipa deproiect
părinţi
2. “POVEŞTI CU ŞI DESPRE NOI”
Întâlnire nonformală între cadre didactice din grădiniţele partenere şi
studierea nevoilor personale ale copiilor din clase sociale defavorizate
şi a mediului educaţional (grădiniţa) pe care aceştia îl frecventează, Octombrie2020 cadre Echipa deproiect
găsirea unor soluţii de rezolvare a acestor probleme cu ajutorulechipei Grădiniţele didactice
de proiect şi a voluntarilor-educatoare, părinţi, preşcolari, comunitatea. participante -preşcolari
părinţi
3. "GHIOZDANUL DE GRĂDINIŢĂ" Noiembrie 2020 Cadre Coordonatorul
Realizarea unor colecte de rechizite, jocuri pentru preşcolarii din Grădiniţele didactice proiectului
grădiniţele defavorizate participante Preşcolari Echipa deproiect
Părinţi
voluntari
4. “AJUTOARELE LUI MOŞ CRĂCIUN”! părinţi Coordonatorul
5 decembrie- Ziua internaţională avoluntariatului Decembrie2020 bunici proiectului
Cadouri surpriză pentru copii din zone defavorizate-haine, dulciuri, Grădiniţele -preşcolari Echipa deproiect
jucării participante cadre
didactice
5. „SCRISOARE CĂTRE PRIETENUL MEU” Ianuarie2021 părinţi Echipa deproiect
Realizarea de lucrări în cadrul unor concursuri sauexpoziţii pe diferite -preşcolari
teme cadre
didactice
6. "O POVESTE IN CULORI E UN ZÂMBET PRINTRE NORI" Februarie 2021 părinţi Echipa deproiect
Activităţi specifice derulate la sediul bibliotecii din Amara: vizitarea bunici
secţiei de împrumuturi copii şi audierea unei poveşti în salade audiţii; -preşcolari
donaţii de cărţi de poveşti ilustrate pentru amenajarea unor cadre
minibiblioteci în sala de grupă a grădiniţelor din mediul rural incluse în didactice
proiect - voluntari, -
sponsori
7. "MĂRŢIŞOR LIPIT DE SUFLET" Părinţi Echipa deproiect
Expoziţie de mărţişoare cu vânzare (strângerea de fonduri ce vor fi Martie2021 -
folosite pentru a oferi copiilor defavorizaţi implicaţi în proiect o preşcolari
petrecere la o sală de joacă cu ocazia zilei de 1 Iunie). - cadre
didactice
-
voluntari,
sponsori
8. ,,IMPREUNĂ IN IMPĂRĂŢIAPOVEŞTILOR” părinţi Coordonatorul
Vizionare piesă de teatru – teatrul de păpuşi Aprilie2021 bunici proiectului
Desfăşurarea unor activităţi în oraş - Echipa deproiect
preşcolari
cadre
didactice
9. "O ZI IMPREUNĂ" Părinţi
Program artistic organizat de preşcolariigrădiniţelor implicate in proiect Mai 2021 Cadre Echipa deproiect
didactice
Preşcolari
Voluntari

504
10. 1 IUNIE- COPILĂRIA LUME DE VIS Părinţi
Petrecere organizată la spaţiul de joacă destinatăpreşcolarilor implicaţi Iunie2021 Cadre Echipa deproiect
in proiect cu fonduri obţinute in urma expoziţiei cu vânzare de didactice
mărţişoare Preşcolari
Voluntari
11. „UN AN DE PRIETENIE” Iunie2021 părinţi Coordonatorul
Întâlnire de evaluare a activităților; bunici proiectului
Impresii, opinii. - Echipa deproiect
preşcolari
cadre
didactice

La nivelul fiecărei echipe de parteneri se stabilesc coordonatori ai proiectului îninstituţiile respective.

Înscrierea în proiect a unităţilor de învăţământ se realizează la nivel local.
Activităţile proiectului şi datele specificate în detaliere sunt flexibile. Echipa de implementare poate
stabili o strategie proprie de abordare a acestora.

IMPORTANȚA ACTIVITĂȚILOR EXTRACURRICULARE

PROFESOR IONESCU ALINA ELENA

LICEUL TEHNOLOGIC AGROMONTAN „ROMEO CONSTANTINESCU”
VĂLENII DE MUNTE, PRAHOVA

Activitățile extracurriculare sunt foarte importante pentru dezvoltarea armonioasă a copilului. Studiile
de specialitate susțin că acesta ajută elevii la formarea unei atitudini pozitive față de învățare, aceștia au
performanțe școlare mai ridicate, li se formează abilități practice diversificate, dar și strategii adecvate de
rezolvare de probleme. Pe lângă toate acestea, activitățile extrașcolare acționează și asupra stimei de sine,
iar sentimentul de împlinire este mult mai ridicat.
Activitățile extracurriculare se referă la acele activități realizate în afara mediului școlar, în afara
instituției de învățământ, cu participarea clasei, a mai multor clase de elevi sau a mai multor instituții de
învățământ.
Activitățile extrașcolare vizează, de regulă, acele activități cu rol complementar orelor clasice de predare-
învățare. Aria de desfășurare a acestora e greu de delimitat. Pot fi excursii, drumeții, vizite la muzee, la
diverse instituții publice, la alte unități de învățământ, vizionarea de spectacole de teatru, operă, muzică
clasică, activități artistice, cluburi tematice, activități sportive, legate de protecția mediului etc. Iată câteva
caracteristici de bază ale activităților extracurriculare:
înglobează activitățile organizate de școală în afara mediului școlar sau/și de către alte instituții extrașcolare
specializate (cluburi sportive, cluburi și palate ale copiilor, școli de artă/ muzică pentru copii, etc.);
au rol complementar celui al școlii;
dezvoltarea copiilor depinde de un întreg sistem de fenomene și relații, iar activitățile extrașcolare reprezintă
un element fundamental în rețeaua școală-familie-comunitate;
oferă posibilitatea de exprimare și explorare a identității, dezvoltă capitalul social al copiilor.
Este cunoscut faptul că activitățile extracurriculare generează capital social și uman, constituie un mediu
formator mai atractiv, în afara contextului instituțional. Participarea elevilor la astfel de activități îi ajută să
se înțeleagă pe ei înșiși prin observarea și interpretarea propriului comportament în comparație cu al
celorlalți.
Activitățile extracurriculare reprezintă totodată un element prioritar în politicile educaționale întucât
au un impact pozitiv asupra dezvoltării personalității elevilor, asupra performanțelor școlare și a integrării
sociale. Un studiu al lui J. Eccles și B.L.Barber(1999) indică un impact diferit al activităților
extracurriculare, în funcție de tipul acestora și rata de participare, astfel:
participarea în cadrul tuturor tipurilor de activități extracurriculare corelează cu creșterea rezultatelor și
performanțelor școlare;

505
participarea la activități sportive înregistrează o probabilitate mai mare ca elevii să aleagă să urmeze o școală
superioară (nivel universitar) până la la împlinirea vârstei de 21 de ani;
participarea la activități prosociale corelează cu o rată mai mică de delincvență în rândul elevilor participanți.
Activitățile extracurriculare ocupă un loc important în ansamblul influențelor educative. Participarea
la acest tip de activități lărgește orizontul cultural al elevilor, completând cu noțiuni noi volumul de
cunoștințe însușite în cadrul orelor de curs. De asemenea, constituie un mijloc de formare a competențelor,
contribuie la educarea morală, estetică a elevilor, diciplinându-le acțiunile și extinzându-le orizontul
cultural-artistic.
Activitățile extracurriculare reprezintă un mijloc de formare a deprinderilor elevilor de a-și folosi, în mod
rațional, timpul liber, sunt propice manifestării spiritului de independență și inițiativei.
O altă particularitate a activităților extracurriculare, de o reală importanță, o constituie legătura
acestora cu partea practică. Aplicarea cunoștințelor în cadrul activităților extrașcolare are valoarea unui
exercițiu de dezvoltare a aptitudinilor elevilor. Important în derularea acestor activități este faptul că elevii
pot fi antrenați atât în inițiere și organizare, cât și în modul de desfășurare a acestora.
„Oricărui copil, la orice stadiu de dezvoltare, i se poate transmite cu succes, într-o formă intelectuală
adecvată, orice temă.”- afirma J. Bruner.
Condiția primordială pentru receptarea corectă și coerentă a mesajului o reprezintă demersul adoptat de
cadrul didactic, metodele, procedeele, modul și modalitățile utilizate, precum și cadrul în care se desfășoară
procesul.
Modelarea, formarea, educarea cer timp și dăruire. Complexitatea finalităților educaționale impune
îmbinarea activităților școlare cu cele extrașcolare. Scopul activităților extracurriculare este dezvoltarea unor
aptitudini speciale, cultivarea interesului pentru acțiuni socio-culturale, facilitarea integrării în mediul școlar,
valorificarea talentelor personale și corelarea aptitudinilor cu atitudinile caracteriale. Prin aceste activități li
se oferă elevilor un alt mod de însușire a unor trăiri, valențe pozitive ale vieții, valori morale și nu numai.
Activitățile extracurriculare dezvoltă gândirea critică și stimulează implicarea generației tinere în
actul decizional, realizându-se astfel o simbioză lucrativă între componenta cognitivă și cea
comportamentală:
„Să nu-i educăm pe copiii noștri pentru lumea de azi. Această lume nu va mai exista când ei vor fi
mari și nimic nu ne permite să știm cum va fi vremea lor. Atunci să-i învățăm să se adapteze.” (Maria
Montessori)
PLAN MANAGERIAL
AL COMISIEI PENTRU ACTIVITĂȚI EDUCATIVE ȘI EXTRACURRICULARE
VIZIUNE :
Valorificarea rolului definitoriu al educaţiei în pregătirea copiilor şi contribuţia în devenirea lor ca cetăţeni
activi într-o societate dinamică, în continuă transformare, contribuind totodată la procesul permanent de
îmbunătăţire a calităţii vieţii.
Stimularea dezvoltării cognitive, spirituale, interpersonale şi sociale prin extinderea spaţiului de intervenţie
în procesul educaţional curricular, în scopul valorificării tuturor valenţelor educative ale conţinutului
învăţării în interesul superior al copilului.
PUNCTE TARI :
Experienţă în domeniul activităţii educative şcolare;
Personal didactic calificat, cu competenţe necesare evaluării şi valorificării valenţelor educative derivate
dintr-o problematică educativă diversă;
Diversitatea programului de activităţi educative;
Instituţii specializate în activităţi educative extraşcolare în care sunt implicaţi scolarii noştri: Clubul Copiilor;
Modalităţi alternative de petrecere a timpului liber prin activităţi derulate în timpul anului şcolar;
Existenţa unei oferte educaţionale proprii;
Rezultate bune ale copiilor la manifestările educative locale, judeţene, regionale şi naţionale;
Finalitatea proiectelor şi programelor educative ale scolarilor prin participarea la competiţii la nivel de
unitate, local, judeţean, regional şi naţional;
Mediatizarea activităţilor extraşcolare şi extracurriculare în comunitate şi societate prin mass-media locală
şi judeţeană, dar şi prin spectacole, recitaluri, concursuri;
Existenţa parteneriatului educaţional cu familia, comunitatea, organizaţii non-guvernamentale şi
guvernamentale în vederea responsabilizării acestora în susţinerea şi îmbunătăţirea actului educaţional;
Colaborarea cu instituţii specializate în activităţi extraşcolare: Biserica, Cabinetul medical, Politia locala etc.
PUNCTE SLABE :
Minimalizarea activităţii educative şcolare şi extraşcolare de către părinţi;
Fonduri inexistente pentru desfăşurarea activităţilor educative şcolare şi extraşcolare;
Insuficienta formare a cadrelor didactice în domeniul activităţilor educative şcolare şi extraşcolare;
Lipsa personalului calificat în domeniul psihologiei copilului, consilier psiho-pedagogic;

506
 OPORTUNITĂŢI :
Interesul cadrelor didactice pentru perfecționare;
Intalniri si activitati comune ale cadrelor didactice in afara orelor de curs favorizeaza cresterea coeziunii;
Organizarea unor schimburi de experienta cu profesori si școli din țară;
Intalniri frecvente cadre didactice-părinți-copii-comunitate locală;
AMENINŢĂRI:
Dezavantajul creat de programele şcolare încărcate care nu permit dezvoltarea componentei educative;
Neimplicarea familiei în susţinerea activităţii educative din școală.
OBIECTIVE:
Recunoasterea activitatii educative ca dimensiune fundamentala a procesului instructiv-educativ;
Îmbunătăţirea frecvenţei la școală;
Optimizarea relaţiei gradinita - familie;
Diversificarea activităţii extracurriculare;
Colaborarea cu diferite institutii pentru asigurarea caracterului educativ al activitatilor;
Conectarea școlii la programe şi proiecte educaţionale, la nivel local, judeţean şi naţional.
Diversificarea activitatilor prin atragerea școlarilor intr-un spatiu educativ.
MODALITĂTI DE REALIZARE :
colaborarea cu familia în vederea reducerii fenomenului de absenteism;
încurajarea participării elevilor la concursuri şcolare, la activităţile educative din școală sau din afara școlii;
activităţi de orientare şcolară şi profesională;
activităţi de educaţie rutieră, sanitară şi de securitate personală cu invitaţi din rândul specialiştilor;
vizite la muzeu, la bibliotecă, biserică, etc.
REZULTATE AŞTEPTATE:
creşterea calităţii actului educaţional şi a rezultatelor instruirii;
stimularea interesului elevilor şi a cadrelor didactice de a se implica în proiecte şi programe educative
curriculare, extraşcolare şi extracurriculare la nivelul unităţii de învăţământ;
promovarea activitatilor educative extracurriculare cu aplicatii concrete a cunostintelor acumulate și a
abilităților si competențelor formate în cadrul activităților obligatorii desfășurate

BIBLIOGRAFIE:
Ţîru C. Maria, „Pedagogia activităţilor extracurriculare” – Suport de curs, Cluj-Napoca 2007
Ionescu M.; Chiş V. – Mijloace de învăţământ şi integrarea acestora în activităţile de instruire şi
autoinstruire, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2001
Lazăr V., Cărăşel A., Psihopedagogia activităţilor extracurriculare, Ed. Arves, Craiova, 2007.

PROIECTUL EDUCAȚIONAL ,,O ȘCOALĂ FĂRĂ VIOLENȚĂ PRIN

ASERVITATE, AUTOCUNOAȘTERE, AUTOCONTROL”

PROF. MANEA SILVIA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ „ION BĂNCILĂ”, BRĂILA

Domeniul: Educaţie pentru o societate democratică

Asertivitate: Comunică eficient.
Acţionează inteligent!
Autocunoaştere: Cunoaşte-te în profunzime
Autocontrol: Stăpâneşte-ţi emoţiile!

ARGUMENT
Trăim într-o lume plinăde violenţă, de agresiune verbală şi fizică, într-o lume lipsită de modele
morale, într-o societate lipsită de valori. Nu avem timp pentru copiii noştri, nu avem timp pentru
colegii noştri, nu avem timp să-i mai învăţăm pe elevi ceea ce este bine, frumos şi armonios. Oare e
o misiune lipsită de succes? Oare liniştea, armonia şi prietenia să fie atât de greu de atins?

507
Dacă ne-ar păsa mai mult de cel de lângă noi, de relaţiile de prietenie, de ceea ce înseamnă
comunicare eficientă, responsabilitate, decizie, cu siguranţă lucrurile s-ar schimba în bine. Lumea
nu ar mai fi atât de violentă, mediul şcolar ar fi liniştit, iar dascălul şi-ar recăpăta adevăratul loc şi
rol în pregătirea pentru viaţă a tinerilor vlăstare.
O societate fără şcoală nu se poate! Dacă şcoala ar fi sprijinită şi de părinţi ar fi un lucru
extraordinar! Copilul ia primul contact cu violenţa în sânul familiei sale, extinzând apoi
comportamentele violente asupra altor persoane din mediul extra-familial (grup de prieteni, şcoală
etc.), pe de altă parte comportamentele violente învăţate în mediul extra-familial (de multe ori
pe fondul neglijării copilului) se răsfrâng asupra membrilor familiei.
SCOPUL PROIECTULUI
GRUPUL ŢINTĂ:
Cadrele didactice
OBIECTIVE GENERALE:
Ne dorim o şcoală liniştită, ne dorim clase omogene, ne dorim un parteneriat
real între şcoală părinţi şi elevi. De ce nu reuşim?
Realizarea unui mediu şcolar lipsit de violenţă. Prevenirea, diminuarea şi eliminarea
cauzelor care duc la un comportament agresiv, precum şi responsabilizarea familiei
în rezolvarea unei situaţii conflictuale.

Prevenirea şi combaterea violenţei în şcoală.

Îmbunătăţirea gradului de implicare voluntară a elevilor în activităţii de prevenire a violenţei.
Sensibilizarea elevilor privind consecinţele actelor de violenţă.
Formarea unui comportament asertiv în situaţii care pot escalada în violenţă.
Consolidarea relaţiei familie-elev-şcoală.
TEME 1. Noiembrie
Lansarea proiectului
Televiziunea şi efectele negative asupra dezvoltării personalităţii copilului
2. Ianuarie
Comportament asertiv, pasiv, agresiv
3. Februarie
4. Martie
Puterea cuvintelor frumoase
5. Aprilie
Stima de sine
6. Mai Picăturile de ploaie
7. Iunie
Podul
8. Octombrie
Biserica – factor de educaţie şi de prevenire a violenţei
9. Noiembrie
10. Ianuarie - încheierea proiectului
Teatrul – o punte de prietenie şi de formare a unui caracter non-violent

508
Desfăşurarea activităţilor
Nr. Data şi Activitatea Modalităţi de realizare Obiective
Crt.
1. Noiembrie Televiziunea şi Prezentarea Să conştientizeze şi
efectele negative părinţii, şi elevii
proiectului în fiecare şcoala de
asupra dezvoltării către coordonatori implicaţiile
personalităţii televiziunii în
copilului Vizionarea formarea unui
filmuleţului de pe internet, cu comportament agresiv
acelaşi nume; aplicarea unui
chestionar părinţilor şi elevilor de la
clasele V-VIII; „Televiziunea şi
efectele negative asupra
dezvoltării
personalităţii copilului” -
Youtoube
elevii claselor I-IV vor realiza
postere cu personajul preferat
din desene, filme sau jocurile
video – vor explica apoi de ce
au ales personajul
2. Ianuarie Studiu de caz pentru fiecare tip de Să înţeleagă şi să explice
respectiv
Comportament asertiv, comportament, adecvat noţiunile de asertiv, pasiv,
pasiv, agresiv fiecărui ciclu de învăţământ – se agresiv şi importanţa
vor folosi situaţii din clasă alegerii anturajului
3. Februarie Vizionarea unor filmuleţe de la Să ştim cui cerem ajutorul
Politie si Centrul antidrog. Discuţii în situaţii diverse.
cu reprezentanţii Politiei şi
Centrului antidrog Brăila
negative
4. Martie Realizarea unor mărţişoare care să Să realizăm că prin
Puterea cuvintelor frumoase ilustreze o calitate a celui care va comportamentul agresiv,
primi mărţişorul – copilul solicită ajutor.
frumos/frumoasă, Să dezvoltăm tehnici de
înţelegător/înţelegătoare, autocontrol
harnic/harnică
- expoziţie cu cele mai reuşite
5. Aprilie mărţişoare
Studiu de caz – cultivarea Să conştientizăm că un
Stima de sine încrederii în sine comportament
Lectorate aplicate la şedinţele cu indezirabil se poate
părinţii pentru a înţelege transforma , cu ajutor, într-
importanţa încrederii în sine unul pozitiv.

509
 a copilului

6. Mai Comportamentele de riscC picăturile Să înţelegem rolul

Picăturile de ploaie de ploaie – aplicaţie practică comunicării în
prin joc - umbrela – ne ajută să rezolvarea conflictelor
ne apărăm de ploaia acţiunilor
violente si să rezistăm furtunilor

7. 7. Iunie Activităţi practice – realizarea unui Să dezvoltăm la elevi si

Podul pod care reprezintă dorinţele părinţi abilităţile prin
noastre; care se poate face faţă
factorii care duc la dărâmarea podului stresului.
– elevii vor înţelege ce înseamnă
factorii de stress Se aplica şi la
sedinţele cu părinţii apoi se
realizează un feed-beck printr-un
scurt chestionar

8. Octombrie Întâlnire cu Pr. Paroh Mazăre Traian Să conştientizeze

Biserica –factor de
educaţie şi de
prevenire a violenţei
discutarea unor cazuri reale importanţa religiei în
formarea unui caracter
Bisericii ca factor de
educaţie

9. Noiembrie Cazuri din experienţa didactică. Să conştientizeze că un

comportament
din indezirabil se poate
Rai! - mituri transforma , cu ajutor, într-
unul pozitiv
printr-o atitudine pozitivă

10. Ianuarie Fiecare şcoala partener în proiect Să cultivăm la părinţi si elevi

Teatrul – o punte de va prezenta o scurta scenetă si un dorinţa de a trăi frumos si
prietenie şi de material în PP cu cele mai reuşite de a fi împreună şi alături
formare a unui activităţi de şcoală în formarea
caracter non-violent unei personalităţi
armonioase a
copilului
Rezultate
realizarea unui C.D.
realizarea unui portofoliu cu creaţiile literare si cu posterele cele mai originale
realizarea unui album foto cu activităţile desfăşurate
Resurse
cadre didactice
elevi
părinţi
Evaluare
Indicatorii de evaluare sunt:
calitatea activităţilor desfăşurate
numărul participanţilor(elevi, părinţi, reprezentanţi ai comunităţii locale)
calitatea participării(prezenţă activă/pasivă)
produsele finale ale activităţilor

510
Promovare:
Consiliul Şcolar al Elevilor
Consiliul Profesoral
Consiliul Părinţilor pe şcoală
Situl şcolii Diseminare:
Consiliul Şcolar al Elevilor
Consiliul Profesoral
Consiliul Părinţilor pe şcoală
Situl şcolii
În cadrul comisiilor metodice
În cadrul cercurilor pedagogice
În presa locală

PROIECT EDUCAȚIONAL ,,SĂ NE FACEM PRIETENI NOI”

PROF.MĂRCUȚ ANA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ „AVRAM IANCU” ORADEA
„SĂ NE FACEM PRIETENI NOI”

ARGUMENT

Parteneriatele sunt o forma de învăţare activă şi atrăgătoare pentru copii, mai ales prin elementul de noutate pe
care îl aduc în orice tip de activitate de acest fel, însă cel mai puternic impact îl au asupra formării capacităţii de
relaţionare între copiii implicaţi, care dobândesc astfel o bogată experienţă de colaborare şi comunicare
interumană. Proiectul educativ „Să ne facem prieteni noi ” are în vedere desfăşurarea unor activitaţi de menținerea
copiilor în școlă și gădiniță, reducerea fenomenului de părăsire timpurie a școlii, promovarea de activități pentru
creșterea motivației de învățare și prevenire a abandonului școlar, tratarea individualizată pentru facilitarea
includerii copiilor cu CES în lumea căreia îi aparțin. Proiectul de faţă oferă astfel ocazia de întâlnire a copiilor
care provin din medii diferite, dar toţi trăiesc într-o lume inocentă, hazlie, plină de vise şi miracole .
Printre noi există copii, care necesită o protecţie şi un sprijin aparte faţă de a celorlalţi semeni, Proiectul
Educaţional ,,Să ne facem prieteni noi” se adresează cadrelor didactice ,părinților și copiilor din învăţământul de
masă și special pentru ca prin informare şi interrelaţioare unii cu alții să se cunoască şi să se înţeleagă mai bine.
Derularea proiectului ,, Să ne facem prieteni noi” are drept motivaţie entuziasmul şi deschiderea cu care
reacţionează copiii, la stabilirea de relaţii noi de prietenie, dar şi efectul benefic pentru conturarea dimensiunii
acestui sentiment nobil, care nu trebuie să aibă bariere discriminatorii.
Prin acest proiect dorim colaborarea dintre preșcolari, elevi, parinţi, cadre didactice și nedidactice din unitățile
de învățământ partenere, repectiv Școala Gimnazială Avram Iancu Oradea și Centrul Școlar de Educație Incluzivă
Beclean, în scopul influenţării în bine a atitudinii societăţii civile faţă de persoanele cu dizabilitați, dezvoltarea și
implementarea de instrumente/soluții pentru prevenirea/reducerea abandonului școlar și participarea egală la
educație Copiii ne vor fi ghizi printr-o lume a jocurilor şi ne vor îmbogăţi sufleteşte prin melodii şi ritmuri vesele,
pline de dragoste, dăruindu-ne declaraţia lor de iubire! Prin organizarea unor manifestări cultural–artistice,
desfăşurarea unor activităţi comune care să conducă la toleranţă, la respectarea, acceptarea şi aprecierea, la
întrajutorarea, sprijinirea celor de lângă noi.
Cu alte cuvinte, dezvoltarea simţului de compasiune şi a dorinţei de a-i ajuta pe ceilalţi, antrenarea în diferite
activităţi care să-i atragă pe copii și să contribuie la reducerea abandonului școlar educarea în spiritul respectării
drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, al demnității și al toleranței, al schimbului liber de opinii, sunt
doar câteva din obiectivele generale ale proiectului pentru copiii implicați în acest proiect
Să-i apreciem, să-i respectăm şi să-i ajutăm în nevoile lor pe copiii cu dizabilităţi, oricare ar fi acestea, să
fim alături de familiile lor cu înţelegere şi îngăduinţă, noi înşine să fim un exemplu pozitiv pentru toţi cei din jurul

511
nostru. Fiecare dintre noi poate face ceva, orice, chiar şi un mic sfat de încurajare sau empatie aduce încredere şi
prietenie.
Avem marea datoria morală să ne informăm, iar dacă nu putem face chiar nimic, cel puţin, să ne gândim
la ei cu respect şi bunăvoinţă şi atunci când vom fi pregătiţi să intervenim în vreun fel, să nu ezităm să o facem,
Ne vom simţi şi noi minunat, deosebit, cu adevărat, asemenea lor – speciali.
Grup ţintă:
Copiii preşcolari și elevii de la unităţile implicate în proiect;
Profesori ;
Familiile copiilor;
Comunitatea locală.
Perioada de derulare: anul şcolar 2020-2021.
Beneficiari direcţi:
copiii preşcolari
elevii de la unităţile implicate în proiect.
Beneficiari indirecţi:
cadrele didactice implicate în parteneriat,
familiile copiilor participanţi
comunitatea.
Parteneri:
Școala Gimnazială ,,Avram Iancu,,-Grădiniţacu Program Prelungit Nr.44 –Oradea, Bihor
Centrul Şcolar de Educaţie Incluzivă Beclean
Inițiatori și coordonatori proiect:
Prof.Mărcuț Ana
Echipa de implementare:
Coordonatori proiect Centrul Şcolar de Educaţie Incluzivă Beclean:
prof. Afrim Lia
Echipa de implementare Centrul Şcolar de Educaţie Incluzivă Beclean:
prof. Mureșan Lucica, prof. Hort Angelica, Prof.Pop Florica

Scopul proiectului :
*facilitarea accesului la educație și creșterea nivelului de educație a preșcolarilor și elevilor;
* implementarea de soluții pentru prevenirea/reducerea fenomenului de părăsire timpurie a școlii;
*promovarea de programe educaționale inovative pentru creșterea motivației de învățare la copii.
*experimentarea de către copii şi cadre didactice a unor situaţii noi, stimulative pentru procesul cognitiv
şi adaptarea comportamentului la situații inedite;
*educarea sentimentelor de prietenie, toleranţă, armonie şi bună dispoziţie în relaţiile cu elevii din unitatea
parteneră ;
*crearea unui climat constructiv de emulaţie între cadrele didactice din cele două unitӑţi.
Obiective:
*desfășurarea de activități care să conducă la reducerea abandonului școlar, menținerea elevilor din grupul
țintă în educație, îmbunătățirea rezultatelor școlare ale acestora și ameliorearea comportamentulul de adaptare
școlară;
* relaţionarea elevilor cu CES cu elevii din învăţământul de masă.
*colaborarea cadrelor didactice implicate în vederea realizării schimburilor de idei şi materiale;
*creșterea adaptabilității copiilor la mediul școlar și integrarea acestora în cadrul unităților de învățământ;
* încurajarea elevilor din învățământul de masă și a cadrelor didactice de a se dedica activităților de voluntariat
desfășurate cu copii cu nevoi speciale și în afara prezentului program partenerial, în scopul susținerii procesului
de integrare socială și dezvoltare educațională.
Metode şi tehnici de lucru
:•schimb de experienţă între cadrele didactice ale celor două unități de învățământ ;
•activităţi comune desfășurate individual de către copiii de la cele două unități;
•vizitarea virtuală a grădiniţelor în vederea cunoaşterii reciproce între copii;
Resurse:
umane –elevi, preşcolari, profesori de la cele doua unități partenere;
materiale –C.D. –uri, planşe, cărţi, fişe ilustrative, spaţiile de învăţământ ale celor două instituţii;
financiare –proprii, sponsorizări, donaţii.
Prognoza activităţilor în parteneriat:
Proiectare:
•întocmirea proiectului de parteneriat;
•întocmirea calendarului derulării acţiunilor;
•popularizarea proiectului de parteneriat;

512
•întocmirea proiectelor pentru activităţi şi pregătirea activităţilor demonstrative.
Formare, dezvoltare profesională şi personală:
Educatoarele vor contribui cu toate resursele lor profesionale la reuşita şi eficientizarea proiectului de parteneriat
prinstudiu individual, informarea părinţilor despre acţiunile proiectului, pregătirea produselor pentru informare,
desfăşurarea de activităţi demonstrative, întâlniri informative şi consultativecu ajutorul aplicației ZOOM.
Evaluarea internă:
•rapoarte ale celor două echipe referitoare la impactul pe care l-a avut parteneriatul;
•analiza fişelor de impact şi centralizarea datelor obţinute;
•aprecieri finale.
Evaluare externă :
•întocmire unui Raport de evaluare a activităţii desfăşurateîn cadrul proiectului de parteneriat;
•expunerea Raportului în cadrul Comisiei Metodice;
•mediatizarea în presa locală.
Procese de comunicare:
prin e-mail, facebook, telefon, poştă, aplicația ZOOM

Calendarul derulării activităţilor

Anul şcolar 2020–2021

NR. DATA TEMA ACTIVITĂȚII MODALITĂȚI DE RESPOSABILI ȘI

CRT. REALIZARE INVITAȚI
1. Ianuarie Programarea acţiunilor ce Discuții intre parteneri in Coordonatorii și
urmează a fi desfăşurate în vederea definitivării cadrele didactice din
cadrul proiectului proiectului echipele de
implementare a
proiectului
2. Februarie ,,Bucuroși de prieteni noi ” Vizitarea virtuală a celor Coordonatorii și
doua unități de învățământ cadre didactice
implicate in proiect
3. Martie ,,Mărțișoare, mărțișoare, să le Confecționare de Coordonatorii și
dăruim” mărțișoare cadre didactice
implicate in proiect
4. APRILIE ,,Lumina Sfăntă a Învierii să Felicitări de Sfintele Paști Coordonatorii și
ne facă mai buni” cadre didactice
implicate in proiect
5. MAI ,,Frumusețile județului in care Timiterea reciprocă a unor Coordonatorii și
locuim” linkuri cu obiective cadre didactice
importante din județ implicate in proiect
6. IUNIE ,,Copilarie fericită” Jocuri si cîntece despre Coordonatorii și
copilarie inregistrate pe cadre didactice
Evaluarea proiectului C.D.și timise partenerilor implicate in proiect

Şcoala Gimnazială “Avram Iancu”,Oradea Centrul Şcolar de Educaţie Incluzivă Beclean

Str. Gheorghe Pop de Băseşti, nr. 3-3A Str. Grigore Silaşi, nr.5.
Structură-G.P.P. Nr. 44, Oradea Beclean, Bistrița -Năsăud
Nr................din............................... Nr................din...............................

Acord de parteneriat

Între :
Școala Gimnazială ,,Avram Iancu”, str. Gheorghe Pop de Băseşti, nr. 3-3A, loc. Oradea,
telefon 0359453550, E-mail: s08aiancuoradea@yahoo.com, reprezentată prin
prof. dr. în calitate de director și coordonatoarea proiectului prof.Mărcuț Ana,
Și
Centrul Şcolar de Educaţie Incluzivă Beclean, cu adresa str. Grigore Silaşi, nr.5, loc.Beclean ,
Tel.0263 343 132, e-mail: csei.beclean@yahoo.com, reprezentată prin director prof. și
coordonatorii proiectului, prof. Afrim Lia
Obiectul acordului: reprezintă colaborarea dintre cei doi parteneri în pregătirea, implementarea şi evaluarea
proiectului de parteneriat ,, Să ne facem prieteni noi ”
Rolurile partenerilor:

513
Rolul Școlii Gimnaziale ,,Avram Iancu”:
• să coordoneze activitățile programului
• să realizeze materialele de informare a participanților la program
• să monitorizeze programul
• să organizeze evaluarea finală
Rolul Centrului Şcolar de Educaţie Incluzivă Beclean,
• suport în stabilirea obiectivelor proiectului,
• suport în stabilirea planului de acțiune al proiectului
• colaborarea cu partenerii în diseminarea informațiilor către comunitate.
Prezentul acord se încheie în 2 exemplare şi este valabil pentru anul școlar 2020-2021 .

Școala Gimnazială ,,Avram Iancu” Centrul Şcolar de Educaţie Incluzivă Beclean,

Director: Director:

PROIECT DE PARTENERIAT – VOLUNTARIAT„MÃ IMPLIC PENTRU O VIAŢÃ

MAI BUNÃ !”

PROFESOR MIHAI DELIA

LICEUL TEHNOLOGIC SPECIAL„ION TEODORESCU” SLOBOZIA

PROIECT DE PARTENERIAT - VOLUNTARIAT

A. Denumirea proiectului: „MÃ IMPLIC PENTRU O VIAŢÃ MAI BUNÃ !”
Motto:
„Orice fiinţă umană are dreptul la viaţă. Pentru copiii cu nevoi speciale trebuie să se asigure o viaţă demnă
prin participarea lor la viaţa colectivităţii.”
a. Mesajul: Avem nevoie unii de ceilalţi.
„A dărui constituie o experienţă care îţi va transforma viaţa, chiar dacă nu începi decât prin a-ţi dărui zâmbetul
cu ceva mai multă generozitate.”
Colin Turner
Fiecare raport interpersonal ne îmbogăţeşte, ne oferă informaţii pentru interacţiunile viitoare, ne dezvoltă
competenţa intercunoaşterii.
b. Domeniul şi tipul de educaţie: - Educaţia pentru dezvoltare personală – comunicare- socializare.
c.Tipul proiectului: regional
B. Aplicantul
Liceul Tehnologic Special „Ion Teodorescu” Slobozia
Şcoala Gimnazială „Spiru Haret” Ţãndãrei
C. Contextul
Argument
„Nu merge înaintea mea pentru că s-ar putea să nu te pot urma. Nu merge în urma mea pentru că s-ar putea
să nu te pot ghida. Mergi alături de mine şi fi prietenul meu.”
Educaţia pentru societate este un proces de lungă durată, iar şcolarul cu nevoi speciale este implicat în viaţa socială
prin apartenenţa sa la diferite grupuri: familie, prieteni, colegi. Printre aceştia pot fi şi persoane cu deficienţe.
Copiii cu nevoi speciale doresc compania celor apropiaţi de vârsta lor, ei au nevoie de acceptare, înţelegere,
afecţiune, dãruire.
Acest parteneriat sprijină dezvoltarea unei atitudini pozitive, care să armonizeze relaţiile cu sine şi cu ceilalţi, cu
mediul încojurător. Dorinţa noastră se îndreaptă spre a stabili noi şi reale punţi de comunicare între copil – copil
– cadre didactice şi sã le sãdeascã copiilor nevoia de a dãrui.
Considerăm că relaţia de prieteneie şi de voluntariat nu e numai o posibilitate, ci şi o necesitate. La această vârstă
şcolarii cu nevoi speciale, indiferente de tipul şi gradul deficienţei, au nevoie să înveţe, să ia în considerare punctul
de vedere al altor copii, să facă schimb de idei şi să înţeleagă mai bine experienţele prietenilor lor.
D. Descrierea proiectului
Scopul proiectului
„Mà IMPLIC PENTRU O VIAŢà MAI BUNÔ reprezintă dezideratul maximei flexibilităţi şi toleranţe în ceea
ce priveşte diferenţele fizice, socio-culturale şi psihologice existente între copii, scopul fiind acela de a le oferi

514
tuturor posibilitatea de a învăţa în funcţie de ritmul, capacităţile şi nevoile proprii şi de a se exprima conform
trăsăturilor individuale de personalitate.
Ideea care animă acest proiect este aceea că finalitatea fundamentală a sistemului naţional de învăţământ constă
în a forma catăţeni care sunt membrii aceleiaşi societăţi şi care împărtăşesc valori comune implicându-i pe fiecare
în funcţie de potenţial.
Principiul normalizării presupune luarea în considerare nu doar a modului în care persoana cu handicap se
adaptează la cerinţele vieţii sociale, dar, în acelaşi timp şi felul în care comunitatea înţelege să se conformeze
nevoilor şi posibilităţilor persoanei în dificultate. Implică nu numai includerea într-un mediu şcolar şi de viaţă
cotidiană nediscriminativ, dar şi asigurarea unei multitudini de servicii care să reducă pe cât posibil starea de
handicap, chiar dacă dificultăţile sau afecţiunile propriu-zise nu pot fi încă depăşite tehnic vorbind, în acest
moment.
Scopul proiectului este formarea unei atitudini corecte faţă de copiii deficienţi, nevoia de a-i iniţia pe şcolari în
proiectrea unui comportament responsabil, tolerant. Nu e suficient să faci cunoscut copilului prin dezbateri,
convorbiri, că trebuie să-l accepte semenul său şi să-i întindă o mână. Trăirile afective sunt cele care declanşează
opţiunea şi prin acestea acţiunea. Cheia succesului constă în deplasarea accentului de pe lămurirea verbală pe
resortul afectiv, prin exerciţiul moral. La rândul sãu, copilul cu deficienţã, poate oferi afecţiune, prietenie şi
bucurie.
Pentru buna desfăşurare a acestui exerciţiu e nevoie de asigurarea unui cadru organizatoric firesc şi de cadre
didactice care pot îndruma copiii.
Obiective specifice
a. Privind copiii implicaţi în proiect
- dezvoltarea capacităţilor de comunicare şi interrelaţionare între elevii şcolilor partenere;
- însuşirea unor norme de comportament civilizat şi a unor atitudini de voluntariat ;
- stabilirea relaţiilor de prietenie şi de întrajutorare cu ceilalţi copii;
- formarea deprinderilor de lucru în echipă şi de cooperare;
- dezvoltarea sentimentelor de prietenie cu toţi copiii, indiferent de condiţie materială şi socială;
- influenţa dorinţei de a ocroti şi proteja copiii cu nevoi speciale;
- crearea unei atmosfere de destindere şi voie bună;
b. Privind cadrele didactice .
- încurajarea cadrelor didactice pentru a crea mediu educaţional care să favorizeze dezvoltarea unor trăsături
pozitive de caracter;
- promovarea unor metode şi tehnici noi de lucru cu elevii;
- realizarea unor activitãţi atractive şi educative care sã-i implice pe elevii celor douã şcoli ;
Gupul ţintă:
-elevi ai claselor a-III-a şi ai clasei a V-a de la Liceul Tehnologic Special „Ion Teodorescu” Slobozia.
- elevi ai claselor V- VIII de la Şcoala Gimnazialã „Spiru Haret” Ţãndãrei
- cadre didactice de la cele douã şcoli partenere ;
Durata proiectului: Anul şcolar 2015-2016.
Forme de organizare: frontal, în perechi, pe echipe, grupuri de lucru.
Resurse umane
cadre didactice;
elevi;
pãrinţi ai elevilor ;
Resurse materiale
calculator, imprimantă, CD-uri, copiator, coli mape, aparat foto, bloc de desen, carioce, desene ale
copiilor,panouri celulozã pentru expunere lucrãri, ecusoane, diplome.
Resurse financiare
contribuţia cadrelor didactice.
Resurse proceduale
activităţi practice în echipă, dezbateri, discuţii, lucrări individuale sau colective, activităţi artistice, activităţi
recreative-sportive, vizite, vizionări power-point, filme educative ;
Parteneri
Liceul Tehnologic Special „Ion Teodorescu” Slobozia
Şcoala Gimnazială „Spiru Haret” Ţãndãrei
E. Evaluare
prezentarea de lucrări realizate, materiale ilustrate, coifuri inscripţionate „Alături de noii mei prieteni”;
CD cu fotografii.

515
516
Nr Activitatea Responsabili/ Participanţi Mod de realizare Loc de Termen de
Crt desfãşurare realizare
Responsabili proiect: - Vizitarea elevilor de la
Şcoala Gimnazialã „Spiru Liceul Tehnologic Special
Haret” Ţãndãrei -Director „Ion Teodorescu” ;
Prof..........., Prof - Susţinerea unui scurt
........................ program artistic de elevii
Participanţi : Prof celor douã şcoli ;
...................... ; 15 elevi de la - Prezentarea poveştii
„Sunt voluntar !”
clasele V-VIII; „Brãduţul de Crãciun” ; Liceul Tehnologic 17
„Din suflet sã dãruim
1. Responsabili proiect : - Oferirea de cadouri de Special „Ion Decembrie
!”
Liceul Tehnologic Special cãtre elevii Şcoalii Teodorescu” 2015
„Ion Teodorescu” -Director Gimnaziale „Spiru Haret”
Prof .........., Prof Ţãndãrei
............................
Participanţi : Prof
..................., Prof
..................., Prof ................ ;
35 elevi de la clasele I-V
Responsabili proiect: - Pregãtirea unor colaje
Şcoala Gimnazialã „Spiru de iarnã, folosind
Haret” Ţãndãrei -Director materiale şi tehnici
Prof..........., Prof diverse prin colaborarea
........................ elevilor celor douã şcoli ;
Participanţi : Prof - Realizarea unei expoziţii
...................... ; 15 elevi de la pe holul şcolii cu lucrãrile
clasele V-VIII; realizate ; Liceul Tehnologic 03
„Mari şi mici - buni
2. Responsabili proiect : - „Iarnã, iarnã.... ! ” Special „Ion Februarie
prieteni !”
Liceul Tehnologic Special miniprogram artistic unde Teodorescu” 2016
„Ion Teodorescu” -Director elevii vor cânta şi vor
Prof .........., Prof spune poezii dedicate
............................ anotimpului iarna
Participanţi : Prof
..................., Prof
..................., Prof ................ ;
35 elevi de la clasele I-V
Responsabili proiect: -Confecţionarea de
Şcoala Gimnazialã „Spiru mãrţişoare şi felcitãri de
Haret” Ţãndãrei -Director cãtre elevii celor douã
Prof..........., Prof şcoli ;
........................ - Expunerea felicitãrilor Liceul Tehnologic
Participanţi : Prof realizate în cadrul unei Special „Ion
...................... ; 15 elevi de la expoziţii organizate la Teodorescu”
„Un mãrţişor, o clasele V-VIII; nivelul liceului ; Centrul de
Martie
3. felicitare, o floare Responsabili proiect : -Oferirea mãrţişoarelor şi Îngrijire a
2015
pentru fiecare !” Liceul Tehnologic Special felicitãrilor realizate unui Persoanleor
„Ion Teodorescu” -Director grup de la Centrul de Vârstnice
Prof .........., Prof Îngrijire a Persoanleor Slobozia
............................ Vârstnice Slobozia
Participanţi : Prof
..................., Prof
..................., Prof ................. ;
35 elevi de la clasele I-V

517
 Nr Activitatea Responsabili/ Participanţi Mod de realizare Loc de Termen de
Crt desfãşurare realizare
Responsabili proiect: - Cu ocazia zilei de 1 Iunie
Şcoala Gimnazialã „Spiru elevii celor douã şcoli vor
Haret” Ţãndãrei -Director desfãşura împreunã
Prof..........., Prof activitãţi în aer liber
........................ ;(desene pe asfalt, mini-
Participanţi : Prof întreceri sportive, jocuri
...................... ; 15 elevi de la distractive)
clasele V-VIII; - Elevii îşi vor oferi câte
Liceul Tehnologic
Responsabili proiect : un obiect simoblic realizat
„Dar din dar...... pentru Special „Ion Iunie
4. Liceul Tehnologic Special de ei împreunã cu cadrele
o copilãrie fericitã !” Teodorescu” 2015
„Ion Teodorescu” -Director didactice coordonatoare
Prof .........., Prof ale proiectului ;
............................
Participanţi : Prof
..................., Prof
..................., Prof ................ ;
35 elevi de la clasele I-V

Concluzii:
Proiectul de parteneriat reprezintă permanent un prilej de sărbătoare, un moment de bucurie, o nouă ocazie de a fi
împreună copii din învãţãmântul de masã şi copii cu deficienţe.
Activităţile organizate în afara clasei sprijină activitatea educativă, îi ajută pe elevi să se cunoască mai bine, să fie mai
buni, mai toleranţi unii cu alţii, sã dãruiascã necondiţionat şi sã participe la activitãţi de voluntariat.
Noi, cadrele didactice trebuie să le cultivăm copiilor sentimentul de toleranţă, de înţelegere faţă de copiii cu deficienţe,
de dragoste, relaţii de colegialitate, cooperare, transparenţă.
„Toate fiinţele umane se nasc libere şi egale în drepturi şi demnitate. Ele sunt înzestrate cu raţiune şi conştienţă şi
trebuie să se comporte unele faţă de altele în spiritul fraternităţii.”
( Art. 1 – „Declaraţia Universală a Drepturilor Omului”).

BIBLIOGRAFIE:
1. Gherguţ Alois – „Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale”, Editura Polirom, Iaşi, 2001;
2. Neamţu Cristina, Gherguţ Alois – „Psihopedagogie specială – strategii de educaţie integrată”, Editura
Polirom, Iaşi, 2001;
3. Radu Ion – „Învăţământ diferenţiat. Concepţii şi strategii”, E.D.P., Bucureşti, 1980;
„Dezvoltarea practicilor inclusive în şcoli – ghid manegerial”, M.E.C., UNICEF, Bucureşti,1999.

518
 CREDINŢA ŞI COPIII - PARTENERIAT EDUCAȚIONAL ȘCOALĂ - BISERICĂ

PROF. ÎNV. PRIMAR MORARU MIHAELA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ ,,ALEXANDRU IOAN CUZA”ROMAN, NEAMȚ

Argumentarea proiectului

În anul școlar 2020 - 2021 am inițiat și desfășurat acest proiect de parteneriat educaţional în colaborare cu Mănăstirea
Miclăuşeni din judeţul Iaşi. Am expus în paginile de mai jos desfăşuratorul proiectului şi activităţile aşa cum s-au
desfăşurat el până la această dată.
Aşa cum Mântuitorul a fost Modelul desăvârşit de înţelepciune, bunătate, frumos, şi iubire, noi, oamenii creştini
trebuie să urmăm acest Model atât cât ne este cu putinţă fiecăruia dintre noi. Cu cât această cunoaştere este începută
la o vârstă mai fragedă, cu atât valoarea sa va fi mai mare. Pentru a-l face pe copil să ajungă la aceste valori esenţiale
ale umanităţii este necesară educaţia religioasă începută încă din grădiniţă şi continuată la şcoală.
Copilul, încă de mic, vine în contact cu realităţi, simboluri şi manifestări religioase ale căror semnificaţii, în înţelesul
lor cel mai simplu, este bine să le cunoască. Mai întâi în familie, apoi în grădiniţă, şcolarii învaţă să-şi manifeste într-
un anumit fel sentimentele, îşi formează deprinderi de conduită cu ajutorul cărora să devină persoane deschise
comunicării cu Dumnezeu şi cu semenii.
Educaţia religioasă a copiilor trebuie şi poate fi începută de la cea mai fragedă vârstă pentru că primii ani ai copilăriei
sunt hotărâtori pentru evoluţia ulterioară a individului.
Una dintre sarcinile educaţiei religioase rezidă în formarea bunului creştin capabil de a cunoaşte şi a venera valorile
sacre.
Prezentul proiect de parteneriat şi-a propus să aducă elevul în faţa unor activităţi cu un conţinut formativ ridicat,
activităţi în care să realizeze produse finite, să creeze, să comunice, să fie propriul agent al formării sale.
Grup țintă:
Beneficiari direcţi
elevii clasei a III-a C;
reprezentanți ai Mănăstirii “Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril, Bunavestire”, localitatea Miclăuşeni, judeţul Iaşi.
Beneficiari indirecţi
invitaţi, părinţi;
cadrele didactice ale şcolii;
Scopul:
Cunoaşterea Învăţăturilor Bisericii, a tradiţiilor religioase, formarea virtuţilor creştine, precum şi realizarea unor
produse originale prin intermediul unor activităţi de educaţie artistico-plastică şi antreprenorială.
Obiective:
Recunoaşterea aspectului unei Mănăstiri Ortodoxe;
Cunoaşterea unor sărbători creştine cu o mare însemnătate pentru ei (Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril, Sfântul
Nicolae, Naşterea Domnului, Buna Vestire, Floriile, Învierea Domnului, etc.);
Educarea unor virtuţi creştine şi cultivarea comportamentului moral-religios (să-ţi iubeşti aproapele, să faci fapte bune,
să fii cinstit, modest, generos, să nu urăşti, să-i ajuţi pe sărmani, să-l iubesti pe Dumnezeu);
Educarea atitutdinilor de toleranţă între copiii care aparţin diferitelor culte;
Realizarea unor produse utilizând materiale şi tehnici de lucru diferite (pictarea unor icoane, încondeierea ouălelor de
Paşte);
Stimularea şi dezvoltarea aptitudinilor de creaţie ale elevilor;
Exprimarea unor opinii personale în legătură cu creaţiile colegilor.
Activităţi:
Constituirea echipei locale de implementare a proiectului – E.L.I.;
Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril, ocrotitorii copiilor;
Naşterea Domnului – activitate de pictat icoane pe sticlă;
Rugăciunea, calea spre Dumnezeu;
Icoanele şi Sfânta Cruce – simboluri ale credinţei;
Cum ne închinăm. Crearea lumii.
Sărbătoarea Bunei Vestiri – semnificaţie şi tradiţie;

519
Învierea Domnului Isus Hristos – activitate de încondeiere a ouălelor de Paşte;
Să cunoaştem o mănăstire. Costumul de călugăr / călugăriţă;
Întocmirea unui dosar tematic al proiectului.
Locul de desfãşurare:
Şcoala Gimnazială „Alexandru Ioan Cuza”, Roman / Neamț
Mănăstirea “Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril, Bunavestire”, localitatea Miclăuşeni, judeţul Iaşi.
Resurse materiale:
cărţi, carnete, hârtie, stilouri, mape, dosare, foarfece, lipici, plicuri;
imagini şi ilustraţii;
tempera, pensoane, set instrumente pentru încondeiat ouă, etc.;
fotografii, un aparat foto;
calculator, imprimantă, xerox, proiector, CD.
Durata proiectului:
Anul școlar 2020 - 2021.
Rezultate aşteptate:
Creşterea interesului elevilor pentru realizarea unor produse cu tematică religioasă;
Realizarea unei legături strânse între cele două instituţii – şcoală şi biserică.
Produse de etapă şi finale:
compuneri, eseuri, poezii;
expoziţii de produse cu tematică religioasă;
portofoliul;
lecturi cu temă religioasă;
albumul foto.
Diseminarea proiectului:
pliante, afişe;
panori cu produsele activităţii elevilor;

520
GRAFICUL PROIECTULUI

Activitatea Oct. Nov. Dec. Ian. Feb. Mar. Apr. Mai Iun.

Constituirea E.L.I.

Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril, ocrotitorii copiilor

Naşterea Domnului – activitate de pictat icoane pe sticlă
Rugăciunea, calea spre Dumnezeu

Icoanele şi Sfânta Cruce – simboluri ale credinței

Cum ne închinăm. Crearea lumii.

Sărbătoarea Bunei Vestiri – semnificație şi tradiţie

Învierea Domnului Isus Hristos – activitate de
încondeiere a ouălelor de Paşte
Să cunoaştem o mănăstire. Costumul de călugăr /
călugăriţă
Întocmirea unui dosar tematic l proiectului

521
 PROIECT EDUCAȚIONAL - ,,PACEA ȘI NONVIOLENȚA PENTRU COPIII LUMII”

PROF. ÎNV. PRIMAR MOROIANU MARIOARA

LICEUL DE ARTE „IONEL PERLEA”, SLOBOZIA

ARGUMENT

Educaţia globală defineşte o abordare educaţională pozitivă şi integrată, care urmăreşte promovarea şi interiorizarea valorilor, ca : respect, libertate, drept, pace, egalitate,
solidaritate, prin formarea şi externalizarea unor atitudini de auto-respect, respect pentru ceilalţi, interes pentru probleme globale, abordare critică, implicare şi acţiune
constructivă, reponsabilitate socială.
Cunoştinţele frecvent asociate educaţiei globale se subsumează următoarelor concepte : conflictul, pacea, justiţia, puterea, schimbarea socială şi continuitatea, genul, grupul
etnic, ecologia, interdependenţa, viitorul. În general, cunoştinţele trebuie prezentate într-o manieră care să întărească legătura cu realitatea :
de la nivelul local la cel global;
de la cazul/perspectiva personală la cea colectivă;
de la emoţional la raţional.
Abordarea acestor concepte presupune formarea următoarelor abilităţi : gândirea critică, empatia, cooperarea, asertivitatea, abilitatea socială.
Strategiile pedagogice frecvente utilizate în predarea educaţiei globale se disting prin: centrarea pe elev, utilizarea dialogului, promovarea relaţionării cunoştinţelor, dezvoltarea
gândirii critice, promovarea valorilor şi formarea atitudinilor, promovarea abordării holistice a problemelor, identificarea nevoilor comunităţii.
Începuturile mediatizării au fost făcute de Centrul Nord-Sud al Consiliului Europei, prin organizarea activității anuale SÂPTĂMÂNA EDUCAȚIEI GLOBALE – cunoscută și
sub numele de One World Week, care își propune să promoveze educaţia pentru cetăţenie globală.
Săptămâna Educaţiei Globale încurajează tinerii și profesorii să exploreze activităţi de educaţie pentru cetăţenie, să pună în aplicare un proiect de educaţie globală în şcolile
lor. Săptămâna Educaţiei Globale își propune să dezvolte la tânăra generație: conştientizarea locului și rolului personal în calitate de cetăţeni ai lumii, respectarea diversității
culturale și înșirea unor abilităţi de comunicare interculturală, abilitatea de a lua măsuri pentru a face lumea un loc mai echitabil şi durabil, responsabilitatea pentru propriile
acţiuni.
În acest spirit am inițiat proiectul „Educația globală” în cadrul Liceului de Arte „Ionel Perlea”, Slobozia. Prin tematica și activitățile propuse, am dorit să promovăm valori și
concepte și să formăm abilități și instrumente care să ajute tânăra generație (și alături de ea corpul profesoral, familii, comunitatea locală și autorități) la înțelegerea problemelor
lumii în care trăim. Ne-am dorit ca acest proiect sa aibă continuitate, fiecare ediție să înceapă cu „Săptămâna educației globale”, iar tema anuală să fie în concordanță cu tema
activității europene.
Abordând tema ,,Pacea și nonviolența pentru copiii lumii”, legată de activitatea „Deceniul internaţional pentru o Cultură a Păcii și Nonviolenței pentru Copiii Lumii”, am atins
obiectivele summit-ului ONU de Dezvoltare ale Mileniului, de creșterea gradului de conştientizare a interdependențelor dintre problemele globale.
PARTENERII PROIECTULUI :
- Primăria Slobozia
- Biblioteca „Ștefan Bănulescu”
GRUP TINTA :
preșcolari;
elevi din clasele I-VIII;

522
 familiile preșcolarilor și elevilor participanți;
cadre didactice;
comunitatea locală;
SCOPUL PROIECTULUI :
promovarea și păstrarea păcii ca o condiție a dezvoltării durabile;
promovarea angajării și cooperării în rezolvarea problemelor vitale locale și globale;
OBIECTIVELE PROIECTULUI :
Obiectivele educaţiei globale – componenta pacea, vizează în egală măsură cunoştinţele, achiziţia de atitudini, clarificarea valorilor şi demersul practic.
Îmbogațirea cunoștințelor specifice educației globale;
Formarea de abilități și instrumente pentru înțelegerea și rezolvarea problemelor locale si globale;
Stimularea şi promovarea capacităţilor creatoare ale tinerei generații prin organizarea expoziţiilor, concursurilor, programelor artistice;
Dezvoltarea spiritului de iniţiativă a tinerei generatii;
Valorificarea informaţiei obţinute şi organizarea în : mape, albume, panouri, prezentări power point, film scurt-metraj, pagina wiki etc;
Stimularea participării tinerei generatii, a familiilor, a cadrelor didactice, a întregii comunități la activităţi extraşcolare;
Realizarea unui schimb de experienţă între cadrele didactice, tânăra generatie, reprezentanţi ai comunităţii locale şi parteneri;
Stabilirea relaţiilor de prietenie şi colaborare între elevii din diferite unităţi şcolare din judet/regiune/ţară;
RESURSE :
RESURSE UMANE :
elevii și cadrele didactice din „Liceul de Arte „Ionel Perlea”,Slobozia;
reprezentanți ai instituțiilor partenere;
elevii și cadrele didactice din unitățile de învățământ participante la activități organizate de „Liceul de Arte „Ionel Perlea”,Slobozia;
RESURSE TEMPORALE :
- durata proiectului : noiembrie 2019 - noiembrie 2020
RESURSE MATERIALE :
aparat foto, cameră video, imprimantă, videoproiector și ecran, PC;
hârtie albă A4 (material bibliografic, chestionare, fișe, diplome), hârtie albă și color A4, A3 (afișe, diplome);
mape/dosare, folii protectoare, bibliorafturi, albume, panouri;
SURSE DE FINANȚARE :
proprie (părinți, cadre didactice)
taxa (lucrare/școala) la activitățile inițiate și organizate de „Liceul de Arte „Ionel Perlea”,Slobozia;

PROGRAMUL DE ACTIVITĂŢI:

NR TERMEN DE TEMA ACTIVITATI DESFASURATE

CRT REALIZARE
1 noiembrie Pacea – un ideal universal Dezbateri, concurs judeșean de crea ție și exemple
de bune practici, mo- ment artistic
2 10 decembrie Drepturile omului Dezbateri, concurs local de creație

523
3 30 ianuarie Ziua internațională a non-violenței în Dezbateri cu participarea reprezentanților Poliției
școli locale și județene
4 1,15,22 martie Sărbătoriți Pământul, sărbătoriți Activități antreprenoriale, concursu ri locale de
1,17, 22 aprilie oamenii! creație, momente artisti ce, participarea la
concursuri temati ce naționale
5 15 septembrie Ziua internațională a democrației Dezbateri

6 21 septembrie Ziua mondială a păcii Dezbateri, concurs local de creații

7 2 octombrie Ziua internaționala a non-violenței Dezbateri

8 5 octombrie Ziua mondială a educației Dezbateri, participarea la simpozioa ne tematice

9 17 octombrie Ziua internațională pentru eradicarea Dezbateri

sărăciei

PRODUSE FINALE :
-expoziţii de creații plastice (desene, picturi, afișe, postere, colaje, machete);
-albume foto (expoziții, activități etc );
-mape (creațiile literare și plastice, fișe concurs de cunostințe);
-biblioteca de date : „Pacea - un ideal universal” (material bibliografic, materiale realizate în cadrul proiectului, portofolii, prezentări power point);
-calendar 2019 cu ilustrație și text din lucrările premiate la concursul „Pacea – un ideal universal”,
-numere ale Buletinului informativ al „Liceul de Arte „Ionel Perlea”,Slobozia.
REZULTATE SCONTATE :
Obiectivele proiectului să trezească interes şi în rândul altor cadre didactice, a
Elevilor, dar şi al unor reprezentanţi ai unor instituţii locale şi al părinţilor ;
Participarea tuturor elevilor la activităţile desfăşurate;
MEDIATIZARE :
Prezentarea proiectului în cadrul Consiliului de Administratie, a inspectorului de proiecte și programe educative, a reprezentanților unor ONG –uri etc;
Popularizarea proiectului prin spaţiul de afişaj al şcolii, postarea pe site-uri : forum.profesori, didactic.ro, postarea activităților pe youtube, facebook etc ;
Realizarea unei pagini wiki a proiectului;
EVALUAREA PROIECTULUI:
Expoziţii de creații plastice;
Mape, albume cu materiele adunate/realizate în timpul activităților;
Înmânarea de diplome participanţilor, parteneri, organizatori și coordonatori;

524
525
 PROIECT EDUCAȚIONAL “SĂ ȘTII MAI MULTE, SĂ FII MAI BUN’

PROF. NICOLAU NICOLETA

LICEUL TEORETIC “NICOLAE BĂLCESCU”, MEDGIDIA

Programul numit „Școala altfel: Să știi mai multe, să fii mai bun!” este dedicat activităților educative
extracurriculare și extrașcolare. În perioada alocată acestui program nu se organizează cursuri conform orarului
obișnuit al unității de învățământ, iar programul „Școala altfel: Să știi mai multe, să fii mai bun!” se va desfășura
în conformitate cu un orar special.
Scopul acestui program este implicarea tuturor copiilor preșcolari/elevilor și a cadrelor didactice în
activități care să răspundă intereselor și preocupărilor diverse ale copiilor preșcolari/elevilor, să pună în valoare
talentele și capacitățile acestora în diferite domenii, nu neapărat în cele prezente în curriculumul național, și să
stimuleze participarea lor la acțiuni variate, în contexte nonformale.
Planificarea și aprobarea programului
În vederea elaborării programului de activități, în timpul primului semestru, se vor solicita propuneri elevilor, la
orele de dirigenție, și cadrelor didactice, în cadrul ședințelor comisiilor metodice, părinților, în cadrul ședințelor
cu părinții, precum și reprezentaților autorităților administrației publice locale/ai comunității, în cadrul ședințelor
consiliului de administrație.
După colectarea propunerilor se vor desfășura dezbateri în colectivele de elevi, în consiliul elevilor, în
consiliul profesoral și în comitetul reprezentativ al părinților, în vederea adoptării programului agreat de
majoritatea elevilor și a cadrelor didactice.
Modalitatea de selecție a activităților propuse se decide la nivelul unităților de învățământ și presupune implicarea,
în egală măsură, a elevilor, a cadrelor didactice, a părinților, astfel încât proiectele și activitățile selectate să
corespundă obiectivelor educaționale specifice comunității școlare, fiind un rezultat al opțiunilor acesteia.
Conducerile unităților de învățământ vor asigura popularizarea programului „Școala altfel: Să știi mai
multe, să fii mai bun!”, la nivel local pentru crearea unui impact pozitiv al activităților organizate, atât la nivelul
unității de învățământ, cât și la nivelul comunității. 11. Unitățile de învățământ sunt încurajate să permită
participarea părinților, a voluntarilor, a reprezentanților mass-mediei și a publicului larg la activitățile care se
pretează la acest tip de deschidere spre comunitate.
Monitorizare și evaluare
Activitățile vor fi organizate în fiecare zi lucrătoare a săptămânii menționate, acoperind cel puțin numărul
de ore prevăzut în orarul obișnuit al școlii, atât pentru elevi, cât și pentru cadrele didactice. După aprobarea de
către consiliul de administrație, programul adoptat devine obligatoriu, atât pentru elevi, cât și pentru cadrele
didactice.
Elevii au obligația de a participa la activitățile pentru care s-au înscris, absențele fiind înregistrate în
catalog la rubrica Purtare.
Activitățile aprobate se vor menționa în condica de prezență a cadrelor didactice și vor fi monitorizate de
conducerea unității de învățământ. Fiecare unitate de învățământ va elabora instrumente și criterii de evaluare a
activităților desfășurate în săptămâna „Școala altfel: Să știi mai multe, să fii mai bun!”. Elaborarea criteriilor se
va realiza printr-o procedură transparentă, prin implicarea elevilor, părinților și a cadrelor didactice, cu
consultarea, după caz, a partenerilor din afara unității de învățământ implicați în program. Instrumentele și
criteriile de evaluare vor fi avizate de către consiliul profesoral, aprobate de către consiliul de administrație.

Într-o societate modernă educaţia are un rol primordial, iar educaţia primită în şcoală rămâne fundaţia pe care
elevul îşi va clădi în timp, cu răbdare, ambiţie şi dăruire o viitoare carieră într-un mediu social concurenţial.
Cultura generală, abilităţile de comunicare, abilităţile practice şi de lucru în echipă, dezvoltarea competenţelor
fundamentale necesare acestui secol sunt elementele definitorii care conduc către succes.
Proiectul îşi propune să confrunte idei, metode, tehnici şi modalităţi deosebite de lucru în echipă sau individual
în cadrul unor activităţi extraşcolare atractive şi diversificate. De asemenea, îşi propune o mai bună relaţionare a
elevilor între ei, căt şi cu cadrele didactice.
SCOP:
Promovarea valorilor cultural-educative, stimularea creativităţii, cunoaşterea, conştientizarea şi promovarea
rolului şcolii în viaţa elevilor, creşterea calităţii educaţiei oferite acestora prin intermediul unor activităţi
extraşcolare şi extracurriculare.
OBIECTIVE:

526
Conştientizarea de către elevi a importanţei valorificării calitative a timpului liber pentru lărgirea orizonului
cunoaşterii;
Valorificarea aptitudinilor şi a abilitǎţilor dobândite de elevi în şcoalǎ în cadrul unor activităţi extraşcolare;
Promovarea interdisciplinarităţii ca mijloc de dezvoltare a unei gândiri flexibile şi totodată stimularea creativităţii
elevilor;
Dezvoltarea emulaţiei, a spiritului de fair-play, dar şi a spiritului de echipă;
Dezvoltarea competenţelor de comunicare, a gustului pentru teatru, literatură, arte în general;
Exersarea abilităţilor practice şi evidenţierea talentului artistic în realizarea unor lucrări practice, artistico-plastice
(cusături, colaje, decoraţiuni) pictură în tehnica oil-pastel;
Colaborarea cu instituţii de cultură, cu alţi parteneri educaţionali;
GRUP ŢINTǍ :
Direct : elevii clasei a XI-a B, cadre didactice ale şcolii;
Indirect: pǎrinţii elevilor, elevii şi cadrele didactice ale şcolii.
LOCUL DE DESFǍŞURARE :
jud. Constanta, Liceul Teoretic “Nicolae Balcescu”, Medgidia, jud. Constanta,
Bucureşti: - Muzeul Grigore Antipa
Grădina Botanică
EVALUARE
expoziţie cu lucrările elevilor;
fotografii din toate activităţile desfăşurate de elevii clasei;
pliant cu instantanee de la activităţi;

BIBLIOGRAFIE
ANEXA la ordinul MECS nr. 4496 /13.07.2015 privind structura anului școlar 2015-2016
Robu, Maria, EMPATIA ÎN EDUCAŢIE, Didactica Publishing House, Bucureşti, 2008;
Cerghit, Ioan, Sisteme de instruire alternative şi complementare - Structuri, stiluri şi strategii, Editura Aramis
Print srl, Bucureşti, 2002, p.68, 69;
Goleman, Daniel, Inteligenţa emoţională, Curtea Veche Publishing, Bucureşti, 200

PROIECT EDUCAȚIONAL - STIL DE VIAȚĂ SĂNĂTOS

PROFESOR OPRESCU EUGENIA

LICEUL TEHNOLOGIC VIRGIL MADGEARU ROȘIORI DE VEDE

TIPUL DE EDUCAŢIE: EDUCAŢIE PENTRU SĂNĂTATE

APLICANTUL:
Profesor:
Locul de desfăşurare:
ARGUMENT
În ultimii ani factorii care ne influenţează sănătatea sunt din ce în ce mai nocivi şi mai agresivi. Dacă
poluarea ne afectează sănătatea cu sau fără voia noastră, alimentaţia nesănătoasă, indiferenţa faţă de artă,
sedentarismul ţin de noi înşine, de educaţia primită.
Am propus acest proiect de workshop , deoarece elevii vor părăsi băncile şcolii şi vor fi puşi în situaţia de a se
descurca singuri, de a-şi procura bunurile de consum, inclusiv alimentele; de aceea am considerat că este absolut
necesar de a-şi forma atitudini pozitive faţă de artă şi de a adopta un comportament sănătos privind mişcarea
zilnică susţinută.
Activităţile propuse vor contribui astfel la formarea unei generaţii tinere, capabilă să adopte un stil de viaţă
sănătos.
DESCRIEREA PROIECTULUI
SCOPUL: Formarea deprinderilor de dezvoltare armonioasă prin artă şi sport în rândul tinerilor, concomitent cu
implicarea activă a părinţilor pentru consolidarea comportamentelor sănătoase.
OBIECTIVELE:
Conştientizarea rolului pe care îl are literatura în consolidarea vieţii spirituale a tinerilor;
Stimularea aptitudinilor artistice ale elevilor şi cultivarea gustului estetic;
Adoptarea unui comportament sănătos privind mişcarea zilnică susţinută;

527
Dezvoltarea abilităţilor de comunicare şi colaborare efectivă între adolescenţi - părinţi - profesori - comunitatea
locală;
GRUP-ŢINTĂ - DIRECT:
INDIRECT: elevi ai scolii, cadre didactice, părinţi, membri ai comunităţii locale.
DATA :
Durata – 120 minute
ACTIVITĂŢILE PROIECTULUI:
“Minte, suflet şi literatură”
“Sportul-izvor de sănătate”
Descrierea activităţilor:
1. “Minte, suflet şi literatură”- activitate de conştientizare a rolului pe care îl are literatura în consolidarea
vieţii spirituale a tinerilor .
Durata : 60 minute
Această activitate este o dezbatere care îşi propune să-i ajute pe elevii din ciclul gimnazial să conştientizeze
importanţa cărţii citite/artei în consolidarea vieţii spirituale, în cultivarea gustului estetic şi, nu în ultimul rând, în
adoptarea unui stil de viaţă sănătos. Partea a doua a acestei activităţi este dedicată unui atelier de creaţie si
argumentare cu tema Imi/Nu imi place sa citesc.
2. ”Sportul izvor de sănătate”- activitate de constientizare a posibilittilor dezvoltare armonioasă prin sport .
Durata : 60 minute
Pentru desfăşurarea acestei activităţi , vor fi prezentate principalele implicatii nedorite ale sedentarismului asupra
sanatatii organismului uman si vor fi evidentiate tipurile de activitati sportive practicate de catre elevi , precum si
frecventa practicarii acestora.
În cadrul acestei activităţi grupul-ţintă al proiectului va participa la o demonstraţie de tehnici de autoapărare si
forta.
RESURSE:
CD-uri cu prezentări Power Point, laptop, fise de lucru, instrumente de scris.
EVALUARE/CALITATE : prin crearea unei colectii cu fotografii de la activităţi, prin realizarea unui raport final.
IMPACTUL IMPLEMENTĂRII PROIECTULUI:
reprezintă o oportunitate de învăţare care se concretizează prin implicarea activă a elevilor;
participarea elevilor cu mintea, inima şi mâinile în acest demers reprezintă o experienţă de natură să-i facă
conştienţi faţă de problemele de sănătate şi de datoria lor de a deveni activi, implicaţi şi responsabili;
încurajează iniţiativa şi creativitatea;
formează la elevi un sentiment de împlinire, mândrie, autorespect;
conştientizarea elevilor, părinţilor şi cadrelor didcatice privind efectele benefice ale practicării mişcării fizice;
proiectul oferă grupului ţintă şansa modificării mentalităţii şi a consolidării cunoştinţelor referitoare lastil de viata
sanatos.
Fisa de lucru
Sport și mișcare
Recitește sporturile prezentate în imaginile de pe pagina anterioară și notează în tabelul de mai jos care sunt
potrivite pentru anotimpul vara, respectiv care sunt considerate sporturi de iarnă:

SPORTURI DE VARĂ SPORTURI DE IARNĂ

Trece la plural substantivele de mai jos:

antrenament =…………………………… arbitru = …………………………
minge=………………………………….. stadion=…………………………..
exercițiu=……………………………….. meci=…………………………….
teren=………………………………….. echipă=…………………………..
Asociază cuvintele următoare cu adjectivele ,,acest/această/acești/ aceste” pentru a verifica dacă ai acordat corect:
antrenor, mișcare, jucători, sporturi, teren, echipe, jocuri, schiuri, rachete, patine, medalii
………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………Practicarea unui sport te ajută să reduci
stresul și să obții starea de bine. Care dintre comportamentele de mai jos are același efect? Bifează variantele pe
care le consideri corecte:

528
Voi mânca mai multe dulciuri.
Voi dormi mai mult.
Mă voi juca pe calculator ca să mă relaxez.
Voi face mișcare zilnic.
Mă voi plimba zilnic.
Voi asculta muzică relaxantă.
Care era jocul tău preferat? Notează trei beneficii ale sale:
……………………………………..
……………………………………..
…………………………………….
Citește cu atenție prezentarea jocului de volei:
Voleiul este un sport în care două echipe separate de un fileu trebuie să treacă mingea pe deasupra acestuia ,
folosind doar mâinile. O echipă de volei este alcătuită din 6 jucători. Fiecare echipă trimite mingea în terenul
echipei adverse. Un punct se câștigă dacă mingea atinge terenul advers.
Descrie, după modelul de mai sus, sportul tău preferat:
Răspunde în propoziții la întrebările de mai jos:
1. Care este sportul tău preferat și cât de des îl practici?
2. Câte ore de sport ai în orarul de la școală? Crezi că sunt suficiente?
3. Ai dori să încerci un sport nou? Care ar fi acesta?
4. Care sport crezi că este periculos? De ce?
5. Ce preferi: să fii pe teren sau să privești meciul la televizor?
6. Ce preferi: jocuri sportive sau jocuri pe calculator? Argumentează-ți răspunsul.

PROIECT EDUCAŢIONAL „ŞCOALA PĂRINŢILOR”

PROF. ÎNV. PREȘCOLAR ALINA PETREA

GRĂDINIȚA NR. 16 FOCȘANI

Ideea proiectului „Şcoala părinţilor”

Se acordă Diploma de părinte?
Experienţa didactică a cadrelor didactice iniţiatoare a proiectului a generat constatarea că între copii şi părinţi
există de multe ori o comunicare defectuoasă: ori părinţii nu-i înţeleg pe copii, ori copiii nu înţeleg care sunt
priorităţile şi posibilităţile familiilor lor. De multe ori copiii sunt dezorientaţi de comportamentul părinţilor lor
care ori nu timp, ori le este ruşine să discute cu copiii lor, ori nu ştiu cum să abordeze diferite probleme, ori
transferă ambiţiile şi eşecurile, neîmplinirile proprii copiilor, ori nu au limite clare în ceea ce priveşte cât şi mai
ales cum oferă copiilor lor, ori...
În situaţia economică de azi părinţii acordă mai mult sau mai puţin timp educaţiei copiilor. Proiectul „Şcoala
Părinţilor” este o activitate dedicată direct părinţilor pentru a-i sprijini în mai buna cunoaştere a copiilor lor, pentru
a le da răspunsuri privind metodele şi mijloacele prin care să comunice mai bine cu aceştia.
Părinţii primesc cu interes aceste activităţi, participând în număr din ceîn ce mai mare, punând întrebări, căutând
răspunsuri la situaţii diferite în care au fost puşi de copiii lor, propunând teme pentru viitoarele întâlniri.
Dacă părinţii ar şti cât mai multe despre problemele copiilor din generaţia actuală, vor şti să-i îndrume şi să le fie
alături.
Analiza de nevoi
Puncte tari:
• existenţa la nivel judeţean a unui colectiv de cadre didactice bine pregătite profesional, cu iniţiativă şi
creativitate;
• experienţă în domeniul activităţii educative şcolare şi extraşcolare;
• vizibilitatea actului educaţional în comunitate şi societate prin mediatizarea activităţilor extraşcolare şi
extracurriculare (spectacole, recitaluri, concursuri, competiţii, emisiuni la care participă copiii);
• transferul de metode didactice neconvenţionale centrate pe copil şi familie utilizate în cadrul activităţilor
educative şcolare şi extraşcolare în vederea ridicării calităţii şi eficienţei actului educaţional;
• deschiderea oferită de disciplinele opţionale în conformitate cu interesele copiilor şi perspectivele de
dezvoltare ale societăţii;

529
• existenţa parteneriatului educaţional cu familia, comunitatea, organizaţiile guvernamentale şi non-
guvernamentale în vederea responsabilizării acestora în susţinerea şi îmbunătăţirea actului educaţional.
Puncte slabe
• existenţa abuzurilor şi neglijării copiilor în propriile familii;
• slaba implicare a unor părinţi în activităţile copiilor lor;
• lipsa de preocupare a unor părinţi în activităţile educaţionale formale şi informale ale copiilor;
Oportunităţi
• efortul general al României privind îmbunătăţirea calităţii educaţiei şi dezvoltarea proiectelor de parteneriat
pe multiple planuri;
• cristalizarea efectelor reformei în învăţământ care permite, ca urmare a succesului acesteia, dezvoltarea unor
relaţii şi acţiuni de conlucrare între parteneri şi beneficiari, între şcoală şi familie;
• implicarea cadrelor didactice în dezvoltarea relaţiilor de parteneriat educaţional între instituţiile de
învăţământ şi alte instituţii, ONG-uri, reprezentanţi ai societăţii civile;
• stimularea creativităţii copiilor prin realizarea unor activităţi inter şi transdisciplinare.
Ameninţări
• teama de nereuşită, neatingerea tuturor obiectivelor propuse;
• imposibilitatea de a desfaşura şi finaliza toate acţiunile propuse la termenele fixate;
• instabilitatea socială a familiilor copiilor în vederea susţinerii activităţilor extracurriculare.
Argumente
Şcoala nu-şi poate îndeplini menirea educativă fără a avea sprijinul familiei.
De fapt, finalitatea activităţi desfăşurate în grădiniţă/şcoala este reprezentată de copilul apt să facă faţă nevoilor
sociale, să se integreze armonios în societate, să fie cât mai util comunităţii de care aparţine. Acest deziderat nu
poate fi atins fără a fi implicat un partener vital al actului instructiv-educativ, adică familia.
Implicarea cât mai activă a familiei în procesul educaţional reprezintă una din soluţiile de reformare a sistemului
educativ.
Ceea ce ne determina sa sperăm în reuşita acestui demers este convingerea ca soluţiile trebuie sa vină de la noi,
cei implicaţi direct, nemijlocit şi uneori necondiţionat în formarea adulţilor de mâine, şi să nu aşteptăm răspunsuri
venite de undeva de sus, de prin birourile ministeriale, sau de aiurea!
Proiectul se adresează tuturor părinţilor care doresc să cunoască mai multe despre creşterea şi educarea copiilor,
doresc să înveţe noi metode de a face faţă nevoilor de dezvoltare şi particularităţilor individuale ale propriilor
copii şi au nevoie de sprijin informaţional şi emoţional în relaţia aceştia.
Obiectivele proiectului educaţional „Şcoala Părinţilor”:
Cunoaşterea de către părinţi a particularităţilor individuale şi de vârstă ale copilului;
Stimularea procesului de autocunoaştere pentru identificarea propriilor nevoi şi separarea acestora de nevoile
copiilor şi managementul furiei;
Creşterea şi dezvoltarea reţelei de sprijin comunitar formată din părinţii incluşi în programele de educaţie
parentală;
Reducerea izolării părinţilor, prin relaţionarea cu alţi părinţi şi creşterea capacităţii de identificare a factorilor de
sprijin pentru soluţionarea problemelor proprii;
Educarea părinţilor în a optimiza comunicarea cu proprii copii;
Scăderea numărului de copii şi adolescenţi delincvenţi;
Buna orientare şcolară şi profesională a copiilor;
Consilierea cuplurilor familiale tinere;
Cunoaşterea efectelor şi evitarea consumului de alcool şi droguri;
Cunoaşterea efectelor şi evitarea contactelor sexuale întâmplătoare li neprotejate;
Educaţia tinerei generaţii pentru o viaţă sănătoasă;
Evitarea eşecului şcolar;
Educaţia copiilor şi tinerilor pentru cultură şi artă;
Educarea copiilor în spiritul valorilor interculturalităţii;
Extinderea proiectului în cât mai multe unităţi şcolare.
Desfăşurarea proiectului
Proiectul „Şcoala Părinţilor” cuprinde trei arii de desfăşurare:
Acţiuni directe cu părinţii în grădiniţele din judeţ;
Prezentări la postul local de televiziune 1 TV Vrancea;
Prezentări periodice de articole în cotidianul local „Monitorul de Vrancea”.

Derularea proiectului în grădiniţe:

Leader de părinţi Cadre didactice din grădiniţa

530
 Grup ţintă Copii, adolescenţi, părinţI, bunici, copii lăsaţi în grija
altor persoane pe perioada în care părinţii se află la
muncă în străinătate, asistenţi maternali
Invitaţi Medici, psihologi, logopezi, cadre didactice, preoţi
Perioada 12 luni

Derularea proiectului la postul de televiziune:

Grup ţintă părinţI, bunici, adolescenţi, copii lăsaţi în grija altor
persoane pe perioada în care părinţii se află la muncă
în străinătate, asistenţi maternali
Invitaţi Sociologi, medici, psihologi, logopezi, cadre
didactice, preoţi, poliţişti, magistraţi, artişti plastici
Perioada Nedeterminată (inclusiv pe perioada vacanţelor
şcolare)

Derularea proiectului în parteneriat cu cotidianul local „Monitorul de Vrancea”:

Grup ţintă Copii, adolescenţi, părinţI, bunici, copii lăsaţi în grija
altor persoane pe perioada în care părinţii se află la
muncă în străinătate, asistenţi maternali
Invitaţi Medici, psihologi, logopezi, cadre didactice, preoţi
Perioada 12 luni

Planul operaţional de acţiune

etapa de mediatizare – vizează fundamentarea obiectivelor proiectului, cuantificarea resurselor materiale
existente şi necesare, precum şi informarea copiilor, părinţilor, apărţinătorilor părinţilor cu privire la intenţia de
desfăşurare a proiectului;
etapa de identificare a grupului ţintă – reprezintă intervalul de timp alocat selecţiei grădiniţelor şi şcolilor, a
personalului didactic, a părinţilor şi/sau aparţinătorilor copiilor, a specialiştilor participanţi în calitate de lectori
precum şi a conceperea şi aplicarea chestionarelor de intenţie referitoare la participarea la proiect;
etapa de organizarea a muncii grupurilor ţintă – stabilirea responsabilităţilor, sarcinilor şi a atelierelor de lucru
pentru fiecare temă cuprinsă în calendarul activităţilor;
etapa de documentare – inventarierea resurselor şi stabilirea materialelor necesare fiecărei teme, culegerea de
informaţii şi desfăşurarea de activităţi care se impun (de la caz la caz) pentru finalizarea obiectivelor propuse;
etapa de desfăşurare a activităţilor şi de prezentare a rezultatelor – presupune informarea conducerii
inspectoratului şcolar, a autorităţilor locale, a instituţiilor partenere, prin intermediul media, a rezultatelor
proiectului în vederea replicării lui;
etapa de evaluare finală – implică evaluarea finală şi redactarea raportului final de activitate.

Activităţi derulate în cadrul proiectului

Nr Activităţi Data Parteneri

crt
1 Pregătirea pentru începerea proiectului. Cadre didactice, părinţi, ISJVrancea
Asociaţia Educatoarelor Vrancea
2 Tema 1 Centrul Judeţean de Asistenţă
„Comunicarea – Arta de a fi părinte” Psihopedagogică Vrancea
3 Tema 2 Direcţia Generală de Asistenţă Socială
„Violenţa şi agresivitatea la copil” şi Protecţia Copilului Vrancea
4 Tema 3 Psiholog autonom
„Frica la copil”
5 Tema 4 Direcţia Generală de Asistenţă Socială
„Pedeapsă şi recompensă” şi Protecţia Copilului Vrancea
6 Tema 5 Direcţia Generală de Asistenţă Socială
„Educaţia sexuală a copiilor: cine, când şi şi Protecţia Copilului Vrancea
cum o realizează?”
7 Tema 6 Direcţia Generală de Asistenţă Socială
„Metode pozitive de disciplinare a copilului” şi Protecţia Copilului Vrancea
8 Evaluarea finală şi identificarea Cadre didactice, părinţi, ISJVrancea
posibilităţilor de continuare Asociaţia Educatoarelor Vrancea

531
Parteneri educaţionali:
• Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Vrancea;
• Centrul Judeţean de Asistenţă Psihopedagogică Vrancea;
• Inspectoratul Şcolar judeţean Vrancea.
Resurse
Resurse umane:
• cadre didactice titulare ale grupelor de copii;
• lectori invitaţi la activităţile directe cu părinţii (psihologi, medici, jurişti, profesori);
• specialişti invitaţi de partenerii media (psihologi, medici, profesori, actori, preoţi, sociologi, reprezentanţi ai
autorităţilor locale).
Resurse temporare:
• noiembrie 2017 – decembrie 2018, cu posibilitatea extinderii în timp
Resurse materiale:
• sălile de grupă ale grădiniţelor;
• videoproiector, PC, aparat foto, acces la internet, fax.
Evaluarea programului şi concluzii
Evaluarea programului de educare al părinţilor se realizează cu dificultate, neputând fi exact măsurabilă. Lipsa
unor rezultate imediate şi/sau spectaculoase nu trebuie însă să ne sa descurajeze.
În cazul în care suntem convinşi că activităţile au fost bine concepute şi organizate, dacă participarea a fost bună
şi interesată, iar reacţiile participanţilor pozitive, putem să afirmăm că ne-am făcut datoria.
Propun următoarele instrumente necesare pentru o evaluare mai exactă a acestei activităţi:
prin testare periodică, prin intermediul unor “scale de evaluare a satisfacţiei/insatisfacţiei “ părinţilor, al unor
“chestionare de (auto) evaluare şi interviuri (anchete de opinie) cu părinţii;
prin constatarea schimbărilor calitative produse în “relaţia cu copilul“;
prin efectele observate la nivelul copilului, ca o consecinţă a îmbunătăţirii actului educativ parental;
printr-un proces continuu de tip feedback, prin discuţii, dezbateri.
În concluzie, este greu de stabilit, în mod categoric, care părinte este bun şi care nu.
E riscant să afirmi că părinţii care au copii buni sunt la rândul lor părinţi buni, după cum se poate spune că nu
sunt neapărat “răi” acei părinţi ai căror copii au înregistrat eşecuri mai mari sau mai mici.

CHESTIONAR DE EVALUARE
I. Vă rugăm să completaţi următorul chestionar bifând figura corespunzătoare opiniei dumneavoastră:
Tematica a fost interesantă ☺  
Gradul de interacţiune corespunzător ☺  
Au fost clarificate aspectele neclare cu privire la ☺  
tematica analizata în curs
Timpul alocat dezbaterilor a fost suficient ☺  
S-a îmbunătăţit comunicarea în grup ☺  
O notă pentru organizarea generală a activităţii ☺  

Propuneri pentru continuarea colaborării după finalizarea cursului.

„JOCUL DIDACTIC ÎN PREDAREA MATEMATICII”

PROF. ELENA RODU

COLEGIUL TEHNIC „GHEORGHE ASACHI” BOTOŞANI

A. PROIECT EDUCAŢIONAL
a. Titlul: „Jocul didactic în predarea matematicii”
b. Motto: „Jocul este însăşi viaţa.” (Edouard Claparede)
c. Domeniul: Științific
d. Tipul de educaţie:
Educatie pentru schimbare și dezvoltare – Autocunoaștere și dezvoltare personală
e. Tipul de proiect

532
Proiect educțional incluziv de remediere, dezvoltare și consolidare a aptitudinilor matematice la elevii cu
CES (Dificultăți de învățare)
B. APLICANTUL: Colegiul Tehnic „Gheorghe Asachi”- Botoșani
Coordonator proiect: ..............................
Coordonate de contact: Telefon / fax: …………….., email: ……………………, adresa: ...................................
C. CONTEXT – ARGUMENTAREA PROIECTULUI:
Argument:
În activitatea de fiecare zi a elevului, jocul ocupă locul preferat. Îmbinarea judicioasă a elementelor de joc
cu cele de învățare constituie un mijloc important de pregătire psihologică a elevilor în școala incluzivă. Folosirea
jocului didactic în procesul instructiv-educativ, în școala incluzivă, determină elevii să învețe cu plăcere, să devină
interesați de activitatea ce se desfășoară; elevii timizi devin volubili, mai curajoși, capătă mai multă încredere în
capacitățile lor, elevii cu CES deprind mai multă siguranță și tenacitate în elaborarea răspunsurilor. Scăderea
notelor la matematică la examenul de Bacalaureat, precum și obţinerea de note mici la evaluarea iniţială la
începutul anului şcolar, a condus la întocmirea unui program de remediere şcolară cu elevii cu dificultăți de
învățare din liceu, la obiectul matematică. Majoritatea elevilor, pierd la punctaj foarte mult deoarece, în ciuda
exerciţiilor foarte uşoare, greşesc la etapele de calcul şi nu cunosc formulele sau pun direct rezultatul fără a se
vedea rezolvarea pe teză.
Pentru a elimina dificultăţile la învăţătură am căutat cunoaşterea cauzelor și a factorilor determinanţi cu
care se confruntă acești elevi, printre care amintim: superficialitatea în gândire, lipsa unor exerciţii suplimentare,
asimilarea noţiunilor predate într-o oră, corect, chiar prin aprofundarea lor în rezolvări de exerciţii în contradicţie
cu asimilarea noţiunilor dintr-o unitate de învăţare în urma căreia mulţi elevi‚ uită, sau nu mai fac față
multitudinii de exerciţii diverse. Se impune identificarea de activităţi, depistarea factorilor, tipologiilor şi
strategiilor de diminuare şi eradicare a acestora, prin recapitularea materiei sub forma de sinteză pe capitole și
aplicarea practică a lor în teste.
Pentru sporirea eficienţei lecţiilor cu conţinut matematic, este oportun a introduce în lecţie elemente de
joc prin care să se îmbine într-un tot armonios atât sarcini şi funcţii specifice jocului, cât şi sarcini şi funcţii
specifice învăţăturii. Prin joc, atât cadrul didactic cât şi elevul primesc informaţii prompte despre efectul acţiunii
de predare-învăţare, despre valoarea veridică a cunoştinţelor sau a răspunsurilor pe care copilul le dă la sarcina
didactică pusă în evidenţă. Prin intermediul jocului didactic se pot asimila noi informaţii, se pot verifica şi
consolida anumite cunoştinţe, priceperi şi deprinderi, se pot dezvolta capacităţi cognitive, afective şi volitive ale
elevilor, elevii se pot forma în rezolvarea problemelor cu aplicaţii practice și interdisciplinare în care apar de
exemplu folosirea elementelor de calcul matematic în economie, Modelele de teste tip Bacalaureat.
Motivele care au determinat alegerea acestui proiect sunt:
conștientizarea necesității studierii matematicii;
informarea corectă a elevilor cu privire la termenii matematici;
formarea unor capacități cognitive interdisciplinare prin îmbinarea noțiunilor de fizică, chimie, informatică,
geografie, biologie, cu specific din matematică.
realizarea schimbului de experiență cu elevi din alte clase.
promovarea dialogului și a comunicării între elevi din clase diferite.
În școală, educaţia incluzivă este un mod de educaţie adaptat şi individualizat, în funcţie de nevoile tuturor
elevilor în cadrul grupurilor şi grupelor echivalente ca vârstă, în care se regăsesc elevii cu nevoi speciale, capacităţi
şi nivele de competenţă foarte diferite. Utilizând prin joc educaţia incluzivă oferim suport elevilor cu dificultăţi
de învăţare, indiferent de originea lor socială sau de tulburările pe care le prezintă, acceptaţi în învățământul de
masă, alături de colegii lor fără probleme medicale, emoționale, lingvistice, sociale,etc. Rolul proiectului este
acela de a înlesni cunoaşterea, de a-i aduce pe elevii cu dificultăți de învățare în contact direct cu matematica, de
a preveni abandonul școlar prin realizarea unei mai strânse colaborari între familie și școală cu scopul de a limita
eșecul școlar, de a obține rezultate bune și foarte bune la examenul de Bacalaureat.
Organizarea proiectului răspunde dorinţei exprimate de elevi de a descoperi şi de a petrece împreună timpul
liber, desfăşurând activităţi instructive. După perioada şcolarităţii, adolescenţii îşi vor aminti cu plăcere de
proiectele educative organizate la şcoală.
Analiza SWOT
Puncte tari:
-Tema abordată dezvoltă o problemă de interes ce îşi găseşte corespondent în realitatea socială.
-Proiectul vizează sensibilizarea elevilor în legătură cu importanța studierii matematicii.
-Tipurile de activităţi propuse (jocuri didactice prin meditații, dezbateri, concursuri) permit participarea sau
implicarea unui număr mare de elevi, cu aptitudini şi competenţe diverse.
-Implică elevii, părinţii, cadrele didactice în găsirea unor soluţii pentru rezolvarea situaţiilor problemă.
Puncte slabe:
- Comunicare deficitară familie – școală.
- Lipsă totală de interes a unor elevi raportată la comunicare și soluționarea problemelor.
- Lipsa fondurilor necesare soluționării unor probleme.

533
Oportunităţi:
- Dezvoltarea colaborării între şcoală şi diverse instituţii de învățământ, bibliotecă, centre, agenţii locale,
regionale, naţionale.
- Organizarea de activităţi comune ale profesorilor de matematică din diferite instituţii.
- Existenţa pe piaţă a diverselor materiale auxiliare (culegeri de probleme, teste, notiţe teoretice) care
pot fi utilizate în pregătirea elevilor.
- Prevenirea şi reducerea numărului de cazuri de abandon școlar.
- Dezvoltarea relaţiei părinte - elev - şcoală - comunitate.
Amenințări
- Număr mare de elevi cu părinți plecați în străinătate.
- Lipsa motivației de a învăța, de a cunoaște și de a păstra valorile matematice naționale cauzată de iluzia
mirajului străinătății.
D. DESCRIEREA PROIECTULUI:
Scop
Scopul activităţii este de a elimina obţinerea de note mici la examenul de Bacalaureat la elevii cu dificultăți de
învățare, prin adaptarea lor la sistemul de notare și de încadrare în timp, prin eficientizarea ritmului de lucru la
un test tip Bacalaureat. Se urmăreşte eliminarea factorilor de risc ale învăţării eficiente, precum și inadaptabilitatea
la o rezolvare eficientă și corectă. Se acordă mai mult timp elevilor care îşi însuşesc mai greu materia și care au
puţină intuiţie matematică în a aplica metode de rezolvare și de a utiliza cele mai potrivite metode de instruire,
de a le oferi feed-back-uri concludente şi de a le acorda idei de rezolvare, atenţie şi înţelegere asemenea elevilor
cu rezultate mai bune. Remedierea situaţiei la învăţătură, creşterea procentului de promovabilitate la examenul de
Bacalaureat, precum şi formarea unei imagini de sine corespunzătoare, depinde de colaborarea permanentă dintre
profesor-elev -părinte și de interesul reciproc al lor, astfel încât nivelul de aspiraţie al elevului să fie în concordanţă
cu posibilităţile sale reale de învăţare.
Obiective
Obiectiv general:
Dezvoltarea activităților școală - familie - comunitate în vederea identificării și soluționării problemelor care
împiedică obținerea unor rezultate bune și foarte bune la examenul de Bacalaureat.
Obiective specifice:
Formarea a 20 elevi în vederea dezvoltării competențelor, formarea atitudinilor și convingerilor de respectare
a valorilor matematicii, cultivarea unei atitudini pozitive față de matematică.
Implicarea părinților în analizarea și soluționarea unor aspecte de regres și cultivarea unei educații pentru
îmbunătățirea rezultatelor școlare.
Creșterea numărului de activități comune (școală - familie - comunitate) prin creşterea coeziunii colectivului
de elevi şi consolidarea spiritului de echipă, a relaţiilor de prietenie, stabilirea unui climat de încredere, favorabil
comunicării.
Formarea tinerilor ca receptori, producători și creatori de valori.
Obiective cognitive
de comprehensiune
- menţinere trează a impulsul cognitiv şi motivaţia activităţilor de învăţare;
- organizarea cunoştinţelor sub formă de joc care să permită evidenţierea legăturilor dintre concepte
de aplicare
- stabilirea legăturilor între un domeniu pe care elevii îl cunosc bine şi altul nou
de analiză
- distingerea relaţiilor, argumentelor, concluziilor;
- deducerea ipotezelor
de evaluare
- controlarea şi dirijarea sistemul motivaţional specific activităţilor de învăţare;
- utilizarea celor mai potrivite metode de instruire;
- evaluarea eficienţei strategiilor utilizate;
- verificarea progresului şi corectitudinii rezultatelor
Obiective afective
reacţie-răspuns
-creşterea motivaţiei de a ști matematică din necesitate și nu din obligaţie
-manifestarea interesului pentru reuşitele elevilor
receptivitate
- însuşirea cunoştinţelor minime sau maxime
de caracterizare
-aprofundarea cunoştinţelor minime ale elevilor
Obiective psiho-motorii
reacţie dirijată

534
-observarea motivaţiei elevilor pe parcursul derulării activităţilor propuse
automatism
-executarea corectă a tehnicile de calcul, exerciţiu, analiză si sinteza, demonstraţii etc.
Strategii
1. Cunoașterea modului/stilului (stilurilor) de învățare: observarea, convorbirea, evaluarea
2. Cunoașterea necesităților: observarea directă, analiza diferitor rapoarte de evaluare, informare din diferite
surse: părinți, specialiști, colegi etc.
3. Evaluarea punctelor forte: testare, jocuri de rol, observare etc.
4. Încurajarea permanentă etc.
Grup ţintă
20 tineri cu dificultăți de învățare, cu vârsta între 17-19 ani (Elevii ai claselor: a XII- a – filiera Tehnologică,
profil Tehnic, specializarea Tehnician electronist), 20 părinți.
Beneficiari
DIRECȚI
- 20 elevi din clasele de liceu, filieră Tehnologică;
- 20 părinți;
- cadre didactice implicate în proiect.
INDIRECȚI
- ceilalți elevi cu dificultăți de învățare din liceu, părinţii elevilor; cadre didactice ale liceului; reprezentanţi ai
instituţiilor vizate; comunitatea locală.
Loc de desfăşurare: Colegiul Tehnic ,,Gheorghe Asachi” Botoșani
Durata: octombrie 2021 - iulie 2022
Utilizarea creativă a noilor tehnologii didactice
Se comunică cu elevii, părinţii şi cadrele didactice implicate în proiect prin blogul personal al coordonatorului
proiectului. Elevii îşi găsesc temele pe site-ul realizat, iar părinţii pot afla situaţia şcolară a copiilor lor. Site-ul
conţine informaţii legate de activitatea la clasă, teme, note, evaluări, fotografii. Practic va fi un blog adaptat
comunităţii căreia ne adresăm, părinţii şi elevii clasei. Se pot adăuga pagini specifice de Catalog, Orar, Elevi şi
secţiuni de interes pentru elevi, părinţi, profesori sau topuri. Se folosesc instrumente de comunicare: Skype,
Google Talk, Yahoo Messenger, sisteme specializate pentru videodifuzare şi videoconferinţe etc. Din
instrumentele pentru comunicarea asincronă cele mai des utilizate vor fi: email, forumuri, bloguri, grupuri de
discuţii, RSS, spaţii de depozitare pentru imagini, texte şi video (Slideshare, Google albums, YouTube etc).
Calendarul activităţilor: diagrama activităţilor
Conţinutul proiectului: Fişa de înscriere – participare, Regulament, Acord partenerial, Criterii de evaluare,
standarde, indicatori
Metode şi tehnici de lucru: Conversaţia euristică, Jocul didactic, Dialogul, Dezbaterea, Explicaţia, Exemplificarea,
Problematizarea, Descoperirea, Chestionare, Studiu de caz, Vizionări, Realizarea de colaje, postere.
Forme de organizare a grupului de elevi: Frontală, Individuală, În perechi, Pe grupe.
Rezultate finale ale proiectului
-20 de elevi informaţi în legătură cu o mentalitate sănătoasă, interesaţi pentru cunoaşterea noțiunilor de
matematică şi pentru stimularea comunicării și a dialogului.
-Părinți informaţi și implicați în activități privind rolul și importanţa matematicii în educaţia şi dezvoltarea
copiilor lor.
- Reprezentanți ai instituțiilor publice implicați în activitățile de informare și formare a atitudinilor elevilor cu
privire la respectul faţă de drepturile lor şi ale celorlalţi, toleranţa faţă de grupuri sau persoane cu păreri diferite,
solidaritatea cu alţi colegi care se află în situaţii similare;
-Elaborarea revistei ”Frumusețea matematicii”.
-Ghid Formule matematice - formarea unor mici ghizi din rândul elevilor şi elaborarea unor pliante de prezentare
a acestuia.
-Album foto, postere, filme, chestionare, afişe, pliante, referate, articole, însemnări despre proiect reflectate în
presa locală.
-Plan de diseminare realizat.
Resurse umane: - proprii: 2 profesori, 20 elevi
- parteneriale: reprezentanţi ai instituţiilor vizate
- voluntari: un economist
Parteneri: Asociația de părinți, Consiliul Elevilor, Cadre didactice – Disciplina Matematică, Reprezentanți ai
comunității locale
Impactul proiectului
-Îmbunătățirea parteneriatului școală - familie - comunitate locală, în vederea conștientizării tinerilor de a studia
matematica;
-Creșterea gradului de implicare activă a elevilor și părinților în organizarea unor activităţi pentru a sensibiliza
pe cei din jur şi a-i determina să promoveze pozitiv studiul matematicii.

535
 Monitorizare
Fişă de monitorizare a proiectului
Indicatori Realizat Nerealizat Observaţii Recomandări
Activitate proiect Nr. …
Atingerea obiectivelor
Implicarea partenerilor
Număr participanţi prevăzuți în proiect
Folosirea resurselor
Atingerea rezultatelor aşteptate
Diseminare
Indicatori:
90% din elevii claselor, cu competențe logico-matematice, creativitate în modul de redactare și rezolvare al
problemelor si motivați pentru înţelegerea matematicii;
80% din părinți informați și implicați în educarea copiilor lor cu privire la păstrarea valorilor matematicii.
Mediatizarea proiectului: la lansarea proiectului; pe parcursul desfăşurării acestuia; la finalul proiectului - în
şcoală şi presa locală.
Diseminare
Nr. Activitatea de diseminare Grup țintă pentru Perioada Loc de desfășurare
crt. diseminare
1. Prezentare proiect în școală Elevii și părintii elevilor Octombrie Sala de conferințe a
2021 liceului
2. Prezentare a activităților din CȘE Noiembrie Sala de conferințe a
cadrul proiectului în CȘE 2021 liceului
Părinți Mai 2022 Sălile de clasă, în cadrul
3. Diseminare final proiect ședințelor cu părinții
Comunitate Iunie 2022 Comunicat de presă
Site-ul școlii
Profesori, elevi, părinți, Iunie 2022 „Zilele EDU”
reprezentanți comunitate

E. EVALUARE - CALITATE
Evaluarea internă vizează:
indicatorii cantitativi: număr de elevi, cadre didactice, părinţi participanţi, numărul activităţilor desfăşurate,
chestionare aplicate.
indicatorii calitativi: impementarea proiectului, gradul de implicare a coordonatorilor, cadrelor didactice, elevilor
şi părinţilor, valorificarea rezultatelor activităţilor cuprinse în proiect, reflectarea proiectului în mass- media,
formarea unui curent PRO MATEMATICĂ.
Evaluare inițială: Chestionare de impact date elevilor și părinților; Sondaje - se centralizează în urma unui
sondaj opiniile elevilor și ale părinților cu privire la realizarea acestui proiect. Elevii au la dispoziție mai multe
materiale informative în legătură cu obiectivele propuse. Se grupează în funcţie de preferinţele lor în mai multe
grupe (algebră / analiză matematică; teorie/aplicații practice).
Evaluare periodică: Fiecare elev în funcţie de preferinţe îşi va alcătui un material din fotografii, obiecte (pliante,
cărţi etc.), material care ulterior va fi analizat. După fiecare etapă parcursă din proiect se urmăresc mai mulţi
indicatori: respectarea termenelor şi a orelor; atingerea obiectivelor generale propuse; impactul asupra
participanţilor la proiect; problemele neprevăzute şi apărute.
Evaluare finală: Chestionare date elevilor, profesorilor şi părinţilor implicaţi, şedinţe de lucru, jurnal de activităţi;
-Informarea altor factori din şcoală cu privire la paşii parcurşi şi popularizarea evenimentului în surse de
publicitate.
Evaluarea externă: interesul elevilor faţă de proiect, impactul asupra comunităţii, reflectare în mass - media, feed-
bak-ul din partea colaboratorilor.
F. SUSTENABILITATEA PROIECTULUI
- proiectul poate fi dezvoltat în anul şcolar următor prin dezvoltarea şi continuarea atragerii de noi parteneri.
Modalități de asigurare a sustenabilității
Nr. Activitatea Grup țintă Perioada Loc de desfășurare
crt.
1. Vizită la alte licee, instituții de Elevi, părinți, Octombrie 2021 Sedii ale obiectivelor
învățământ superior, diriginți vizate
biblioteca județeană
Botoșani implicând elevi și de
la alte clase/școli.

536
 2. Expoziție cu fotografii din Elevi, părinți, Noiembrie 2021 Colegiul Tehnic
activitățile proiectului, în diriginți „Gheorghe Asachi”
cadrul SEG 2021 Botoșani

G. BUGETUL PROIECTULUI
Surse de finanţare: Asociaţia ,,Părinţi de liceeni”, Colegiul Tehnic „Gheorghe Asachi” Botoşani
Contravaloarea voluntariatului cadrelor didactice implicate în proiect.
Costuri pentru achiziţionarea de consumabile: planşe, fişe, markere, creioane colorate, lipici, cd-uri etc.
Bugetul total: 100 Ron

TABEL DE COSTURI
Nr. Categorii de Detaliere cheltuieli Suma Sursa de finanțare
crt. cheltuieli
1 Materiale Consumabile: markere, foi A4, tuș, xerox, 50 Ron Asociația părinților
hârtie fotografică, fluturași, pliante Sponsorizări
Cheltuieli de protocol 10 Ron Fonduri proprii
2 Servicii Tipărire fluturași 20 Ron Sponsorizări

3 Umane 50 h 20 Ron Voluntariat

H. ANEXE
Anexa 1 - Calendarul activităţilor.
Anexa 2 - Fişa de înscriere – participare, Regulament, Acord partenerial, Criterii de evaluare, standarde,
indicatori.

DOI PARTENERI ACELAȘI SCOP - EDUCAREA COPILULUI - PARTENERIAT

EDUCAȚIONAL ȘCOALĂ - FAMILIE

PROF. ÎNV. PRIMAR SAMSON CRISTINA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ,, ALEXANDRU IOAN CUZA’’ ROMAN, NEAMȚ

MOTIVAȚIE:
Din analiza SWOT efectuată pe baza datelor despre copiii din clasa cu care lucrez, furnizate de părinți, de
observarea curentă a comportamentului lor în colectivitate și evaluarea lor inițială/continuă/sumativă s-au desprins
următoarele:
Clasa cuprinde copii care s-au adaptat mai greu la regimul școlii, fiind dependenți de prezența părinților (a mamei
în special);
Sunt copii ce acceptă mai greu cerințele impuse de colectivitate, manifestând agresivitate, încăpățânare, capricii;
Unii părinți folosesc intens pedepsele sau recompensele în momente nepotrivite;
Unii părinți pun accent pe satisfacerea condițiilor materiale, punând pe planul al doilea afectivitatea;
Majoritatea se bazează pe intervenția educativă a școlii, necunoscând strategii adecvate de acțiune pozitivă în
relația cu proprii copii.
DESCRIEREA PROIECTULUI:
Prin derularea acestui proiect, ca învățător cu experienta didactică, recunosc și încerc să accentuez rolul
părinților ai copiilor și voi încerca să-i determin să-și ridice semne de întrebare și îndoieli privind propriile metode
folosite în educarea copiilor lor.

PROIECTUL URMĂREȘTE:
Dobândirea de către părinți a unor abilități care să sprijine formarea de comportamente adecvate la copii, pentru
relaționarea mai bună a acestora în cadrul grupurilor;
Aducerea la cunoștință părinților a strategiilor de cunoaștere a copilului;
Crearea de oportunități pentru valorificarea experiențelor pozitive dobândite de aceștia în educatia copilului;

537
Acceptarea de către copii a regulilor după care funcționează microgrupurile sociale (familie, școală, , grup de
prieteni, anturaj de joacă, vecini, etc.).
PUNCTE TARI (ale aplicării proiectului):
Se vor înlătura cel puțin unele dintre cauzele ce determină comportamente indezirabile la copii;
Se va înlesni acomodarea copiilor la viața de grup;
Se vor putea corecta comportamentele incompatibile cu viața de grup;
Părinții vor învăța mai multe despre etapele dezvoltării copilului;
Părinții iși vor putea descoperi copilul sub diferite aspecte pe care le implică viața în colectivitate;
Părinții își vor împărtăți experiențele;
Familia va învăța să abordeze dintr-o altă perspectivă relația cu copilul;
Părinții se vor împrieteni între ei;
Relația școală-familie se va întări;
Va spori încrederea familiei în școală;
Va spori eficiența activităților instructiv-educative desfășurate în școală;
Se va promova imaginea pozitiva a școlii.
PUNCTE SLABE:
Este posibil ca unii părinți să nu trateze cu interes acest proiect;
Este posibil ca unii părinți să se manifeste în mod nedorit;
Se generează un grad sporit de stres pentru părinți și învățătoare.
SCOPUL PROIECTULUI:
Ușurarea adaptării copiilor la cerințele microgrupului;
Dobândirea de către părinți a unor abilități de relaționare cu copiii.
OBIECTIVE GENERALE:
Determinarea cauzelor care au generat la copii efecte nedorite în plan comportamental;
Instrumentarea părinților cu noi strategii de relaționare cu copiii lor;
Implicarea directă a părinților în ameliorarea bazei materiale a clasei și în crearea unui ambient prietenos în sala
de clasă.
OBIECTIVE OPERAȚIONALE:
Să identificam trei comportamente neadecvate în perioada 15 sept.-15 oct.
Să descoperim trei cauze care determină tulburările afective ale copiilor;
Să consiliem părinții în scopul învățării strategiilor de relaționare și comunicare cu copiii lor, în vederea fixării
comportamentelor dezirabile la aceștia în decurs de două luni;
Să informăm părinții despre “regulile copilului”;
Să valorifiăm experiența pozitivă dobândită de părinți în relațiile cu copiii lor;
Să cream oportunități ca părinții să se cunoască și să se împrietenească între ei, să participe la rezolvarea unor
probleme privind crearea ambientului prietenos în sala de clasă.
METODE/TEHNICI DE LUCRU:
Consiliere, dezbateri, vizionarea unui documentar, jocuri de rol, lucrul în echipă, expoziție foto și cu lucrări ale
copiilor.
GRUP ȚINTĂ
28 copii, din care: 2 agresivi, încăpățânați;
4 agitați;
2 care reactionează la ton ridicat;
20 cu comportament în limitele acceptabile.
28 părinți, din care: 2 ocupați;
4 formulează cerințe peste puterile copilului;
2 folosesc ton ridicat;
20 au comportament normal.
BENEFICIARI:
Direcți- copiii, părinții, colectivul școlii;
Indirecți: grupul familial lărgit, anturajul social al copilului, societatea.
REPERE TEMPORALE:
Proiectul se derulează pe perioada anului școlar 2020 /2021, cu posibilitatea de a se continua în anul școlar 2021
/2022.
LOCAȚIA: Școala și alte locații impuse de calendarul proiectului.

RESURSE:
a)Resurse umane:28 copii, 28 părinți, învățătoarea.
b)Resurse materiale: spațiile de învățământ, CD-uri, aparat foto, cărți, jurnalul proiectului, fișe de lucru, fotografii,
lucrări ale copiilor.
c)Resurse financiare: din contribuția învățătoarei și fondul constituit de părinți.

538
d)Resurse de informare: bibliografie, film, internet, materiale specifice metodei “EDUCAȚIE AȘA!”.
ETAPELE PROIECTULUI:
Realizarea unui studiu pentru identificarea comportamentelor indezirabile la copii
(termen 15 sept.-15 oct.);
Investigarea cauzelor care determină aceste comportamente; (15oct-15 nov.)
Organizarea întâlnirilor cu părinții în vederea analizării cauzelor;
Distribuirea materialelor de informare a părinților (studiu individual);
Desfășurarea calendarului de activități stabilit pentru proiect.
REZULTATE AȘTEPTATE:
Schimbarea comportamentului copiilor;
Respectarea cerințelor impuse de viața în microgrupul de copii;
Schimbarea atitudinii părinților față de copii;
Schimbarea premiselor relației școală-familie.
TEHNICI DE MONITORIZARE: Consemnări în jurnal, înregistrare foto/video.
EVALUARE: Chestionare, expoziție foto, expoziție cu lucrări ale copiilor.
MEDIATIZARE:AFIȘIERUL CLASEI.
Obiectiv general: -consilierea părinților privind cunoașterea propriilor copii și aplicarea unor strategii
educaționale corecte, atât în cadrul familial cât și în instituția de învățământ.

Nr. Perioada Obiective Conținut Mijloace de

crt. generale realizare
1. Oct.2020 Joc de rol- “Așa e bine, așa nu!”
determinarea copiilor Desen
să accepte regulile de Concurs
grup. Redarea prin desen a rolului
Conștientizarea educației
rolului educa- ției
pentru viitorul lor
2. Nov.2020 Dezvoltarea Prezentarea activi- tăților din Seminar si dezbatere:
motivației părinților școală; Referat
pentru implicarea în Analizarea fișei de observații „ Particularități ale creșterii
viața și activitățile psiho- pedagogice pentru și dezvoltării copilului “.
școlii; copii;
Discutarea modalităților de
evaluare a performanțelor
copiilor.
3. Dec.2020 Conștientizarea Desfășurarea Program artistic online
rolului educa- ției serbării online de Crăciun
din perspectiva intitulată „Nașterea
învățător-copil- Domnului“.
părinte;
4. Ian.2021 Stabilirea unor Studiu de caz: Lectorat online:
reguli adecvate de „Disciplină la copii fără să-i Munca în echipă a
comportare, atât din rănim“ părinților pentru a găsi
partea părinților cât alternative la pedepsele
și din partea fizice și psihice posibi
copiilor; aplicate.
5. Febr. 2021 Informații despre “Impreună este mai ușor’ Consemnări în jurnalul
cauzele care proiectului.
generează
comportamente
nedorite la copii.
6. Mar.2021 Înțelegerea rolului Implicarea părinților în viața Chestionare pentru părinți.
unității de copiilor și a școlii.
învățământ ca și
comportament a
vieții cotidiene;
7. Mai 2021 Realizarea unui ”Acesta este copilul meu” Album foto
album cu fotografii

539
 ale copiilor în diferite
ipostaze.
8. Iun.2021 Sensibilizarea Progresul intelectual al Consultații individuale cu
familiei în raport copiilor; părinții.
cu problemele Analiza rezultatelor copiilor
educației. la sfârșit de an școlar.

ÎMPREUNĂ ÎN JURUL BRADULUI

PROIECT EDUCAȚIONAL DE VOLUNTARIAT

PROF. ÎNV. PRIMAR SIMIONESCU MARINELA

LICEUL DE ARTE ”IONEL PERLEA” SLOBOZIA

Argument:
Implicarea în activităţile de voluntariat dezvoltă celor implicaţi abilităţi şi competenţe sociale, cum ar fi spiritul
civic, solidaritatea şi toleranţa, încrederea în sine şi în ceilalţi. Voluntariatul te transformă într-o persoană
conştientă de aspectele lumii în care trăieşti şi care presupui că nu au nicio legătură directă cu tine. Implicându-
ne în activităţi de voluntariat ne va face să vedm lucrurile prin ochii celor aflaţi într-o dificultate.
A trezi și a dezvolta spiritul voluntariatului la copii, a cultiva valorile lui ar putea fi una din sarcinile de seama ale
educatorilor, un spirit care transformă valorile sociale în principii de conduită personală. Prin aceste activități,
copiii vor înțelege că valorea unui om rezidă în ceea ce este capabil să dea și nu în ceea ce este el capabil să
primească. Multi nu știu că în spatele voluntariatului se ascund prieteni, emoții, respectul de sine și, implicit,
respectul celor din jurul tău față de tine, reușita. Nu numai că îi ajuți pe ceilalți, în primul rând te ajuți și pe tine
și îți construiești personalitatea, te poti simți cu adevărat un om, care nu este frumos doar la exterior, ci și în
interior, iar asemenea sentiment este mai presus decât orice hârtie cu valoare materială. În România ideea de
voluntariat nu este foarte cunoscută și de aceea ar trebui insuflată elevilor de la cele mai mici vârste, astfel încât
peste câțiva ani și țara noastră să aibă un sector de voluntariat mai bine dezvoltat.
Știut fiind faptul că apropierea Crăciunului reprezintă unul din acele momente din an când oamenii se simt mai
buni, mai darnici, mai generoși am propus acest proiect educațional de voluntariat , care se știe, e o hrană pentru
suflet care vine în sprijinul Campaniei umanitare ”EU AJUT” desfășurată de Societatea Națională de Cruce Roșie
din România. Scopul acestei campanii este acela de a contribui la ameliorarea stării de sărăcie a familiilor cu mulți
copii și fără venituri, persoanelor vârstnice fără posibilitatea de a-și asigura nevoile minime de hrană.
Scopul proiectului :
Revigorarea spiritului civic şi a mentalităţilor comunitare prin promovarea valorilor de solidaritate, generozitate;
Sprijinirea copiilor și familiilor cu nevoi materiale şi sociale speciale, prin implicarea elevilor Liceului de Arte
”Ionel Perlea” Slobozia în acţiuni de caritate, cu scopul formării şi dezvoltării de abilităţi şi atitudini menite să
contribuie la optimizarea dezvoltării personale a elevilor;
Realizarea incluziunii şi implicării elevilor cu CES, prin angajarea tuturor celor interesaţi într-un program
educaţional de activităţi ce promovează intens integrarea socială;
Descurajarea absenteismului școlar atât cantitativ, cât și calitativ .
Obiective :
Responsabilizarea elevilor şi a cadrelor didactice prin implicarea în acţiuni de voluntariat;
Dezvoltarea la elevi a spiritului de solidaritate şi toleranţă faţă de grupurile sociale dezavantajate;
Familiarizarea elevilor cu specificul acţiunilor de voluntariat;
Dezvoltarea la elevi a abilităților sociale , de comunicare interpersonală;
Formarea şi dezvoltarea în rândul elevilor a capacităţilor de colaborare , lucru în echipă şi de leadership;
Stimularea gândirii critice a elevilor şi a capacităţii de luare a deciziilor;
Conştientizarea afectivităţii de grup ca suport al prieteniei şi dovedirea unui comportament asertiv
Încurajarea elevilor de a-și achiziționa și îmbunătății calitățile de inițiativă prin participarea lor la proiecte de
voluntariat.
Perioada de desfăşurare : 4 decembrie 2019 – 19 decembrie 2019
Grup țintă :
elevii din ciclul primar ai Liceului de Arte ”Ionel Perlea” Slobozia
Resurse :

540
umane
profesori pentru învățământul primar
profesori de sprijin pentru elevii cu CES
elevii Liceului de Arte ”Ionel Perlea” Slobozia
părinți, bunici
voluntari
materiale
filme didactice, fotografii
afișe
financiare
autofinanțare
donații
Beneficiari : 200 familii aflate în dificultate din Județul Ialomița
Rezultate aşteptate :
creşterea stimei de sine în rândul elevilor
întărirea parteneriatului şcoală- comunitate locală
creșterea gradului de comunicare și cooperare între școală și familie
creșterea gradului de adaptare școlară și a motivației școlare
îmbunătățirea imaginii școlii în cadru comunității locale

Desfăşurarea activităţilor:

1. Constituirea grupului de voluntari

2. Identificarea grupului defavorizat, a persoanelor cu nevoi materiale deosebite
3. Popularizarea proiectului în rândul elevilor Liceului de Arte ”Ionel Perlea” Slobozia
4. Colectarea donaţiilor constând în îmbrăcăminte, jucării, fructe și legume, dulciuri, rechizite și alte alimente
neperisabile
6. Înmânarea pachetelor voluntarilor Societății Naționale de Cruce Roșie din România
Rezultate aşteptate:
- Pachete cadou constând în dulciuri, fructe, jucării, rechizite, hăinuţe
- 20 de familii aflate în dificultate vor primi pachete cadou cu ocazia sărbatorilor Crăciunului
- Creşterea interesului pentru viaţa comunităţii
- Creşterea stimei de sine
- Încurajarea interrelaţionării dintre elevii şcolilor implicate în proiect;
Monitorizare şi evaluare:
• Discuții, dezbateri;
• Fotografii din timpul desfășurării activităților;
• Adeverinţe, diplome;
• Procese verbale;
• Mediatizarea on line a proiectului și a rezultatelor acestuia.
Diseminare :
în Consiliul profesoral
în Consiliul de administrație
în consiliul elevilor
în comunitatea locală
Sustenabilitate
Acest proiect educaţional reprezintă o investiţie benefică în viaţa copiilor, devenind un bun obicei multă vreme şi
cu posibilitatea de dezvoltare/ continuare ulterioară a acestuia prin atragerea de noi donații pentru familiile aflate
în dificultate în urma activităţilor de voluntariat.

541
 PROIECT EDUCAȚIONAL ,,DE LA GRĂDINIŢĂ LA ŞCOALĂ”

PROF. ÎNV. PRIMAR STANIMIR IULIANA SIMONA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ ,,CPT. AV. CONSTANTIN M. CANTACUZINO”
JILAVELE, IALOMIȚA

MOTTO:
„Copilăria este o lume de miracole şi de uimire a creaţiei scăldate în lumină, ieşind din întuneric, nespus de
nouă şi proaspătă şi uluitoare.”
Eugen Ionescu
PREZENTAREA PROIECTULUI
DENUMIREA PROIECTULUI:
a) Titlul: “DE LA GRĂDINIŢĂ LA ŞCOALĂ”
b) Domeniul şi tipul de educaţie în care se încadrează: educativ şi cultural-artistic
c) Tipul de proiect: zonal
APLICANŢI:
Coordonate de contact:
Echipa de proiect:
Coordonatori şi responsabili proiect:
Colaboratori:
c). Parteneri:
ISJ IALOMIŢA
FUNDAŢIA CREŞTIN-UMANITARĂ WORLD VISION
BISERICA JILAVELE
CĂMINUL CULTURAL
PRIMĂRIA JILAVELE
PROTOPOPIATUL URZICENI
ŞCOALA GIMNAZIALĂ GÎRBOVI
LICEUL TEHNOLOGIC IORDACHE ZOSSIMA ARMĂŞEŞTI, STRUCTURA MALU ROŞU
G.P.P. ..RAZĂ DE SOARE” URZICENI
C. DESCRIEREA PROIECTULUI:

CONTEXT:
„A educa un copil înseamnă a-i lua sufletul în mâini şi a merge împreună pe cărarea cunoaşterii. Înseamnă a-i
ţine destinul în mâini cu conştiinţa că poţi determina, în mare măsură, reuşita sau eşecul în viaţă”.
Implicarea celor trei factori esenţiali: familia-grădiniţa-şcoala în asigurarea calităţii demersului didactic este o
prioritate a învăţământului sec. XXI; dorinţa noastră este de a dezvălui premisele motivaţionale şi a incita la
implicare activă.
Noi, echipa implicată în acest proiect, încercăm să găsim lucrurile care să îndrepte copilul spre fericire,
educându-l astfel încât să poată deveni o „binecuvântare” pentru lume.
Baza materială din grădiniţă şi şcoală permit derularea optimă a proiectului, oferind săli spaţioase de activitate şi
joc şi o mulţime de accesorii didactice, consumabile, CD-uri audio-video etc.
SCOPUL PROIECTULUI:
- atragerea preşcolarilor şi elevilor în organizarea unor activităţi cu caracter extraşcolar şi extracurricular;
OBIECTIVE:
conştientizarea afectivităţii de grup ca suport al prieteniei;
identificarea propriilor valori şi a grupului din care face parte;
eficientizarea relaţiei grădiniţă-şcoală-familie în vederea stabilirii, prin relaţii parteneriale, de legături cu
trecutul, prezentul şi nevoile de viitor ale copiilor;
stimularea si promovarea capacitatilor creatoare ale preşcolarilor si elevilor prin expoziţii de lucrări plastice,
creare de poezii sau compuneri, recitări, dramatizari;
dezvoltarea la şcolari a responsabilităţii, a altruismului, a atitudinilor protectoare şi tolerante faţă de copiii mai
mici ca ei;
stimularea interesului părinţilor si copiilor prin implicarea directă si indirectă in aceste activităţi.
GRUP ŢINTĂ:
beneficiari direcţi :
156 preşcolari
389 elevi

542
28 cadre didactice
Beneficiari indirecţi:
Şcoala Gimnazială ,,CONSTANTIN M. CANTACUZINO” JILAVELE, IALOMIŢA
G.P.N. JILAVELE
Comitetele cetăţeneşti de părinţi
Parinţii copiilor implicaţi in proiect
Comunitatea locală
Şcoala Gimnazială Gîrbovi
Liceul Tehnologic ,,Iordache Zossima” Armăşeşti, Structura Malu Roşu
G.P.P. ,,RAZĂ DE SOARE” Urziceni

DURATA PROIECTULUI:

CALENDARUL ACTIVITĂȚILOR

Nr. TEMA ACŢIUNII DATA LOCUL PARTICIPANŢI

Crt.
Lansarea proiectului sala de preşcolari;
– activitate de informare si lansare a clasă/grupă şcolari;
proiectului; cadre didactice;
părinţi;
,,Primăvara” Grădiniţă şi elevi;
-activităţi transdisciplinare şcoală prescolari;
-expoziţii cu lucrările preşcolarilor şi cadre didactice
elevilor în fiecare grădinită sau şcoală
participantă

Concurs ,,Tradiţii şi obiceiuri de Şcoala elevii si preşcolarii;

Paşte” Gimnazială cadre didactice,
,,Căpitan dir. Cămin cultural
Creaţiile artistico-plastice vor fi Aviator
realizate in tehnica de lucru la alegere Constantin M.
(desene, colaje, obiecte decorative şi Cantacuzino”
tradiţionale, ouă încondeiate, etc) Jilavele
Casa
-expoziţie cu premii organizată de şcola ţărănească de
gazdă secol XIX din
- se vor organiza expoziţii şi în incinta Jilavele
bisericilor partenere
,,Hristos a înviat!” Biserică preotul
-întâlnire cu preotul comunei

,,1 Iunie - Ziua Internaţională Parcul prescolari;

Copilului” din localitate scolari;
Concurs: Sala de sport cadre didactice;
SECŢIUNI: sau terenul de parinti;
SECŢIUNEA I: sport bunici,comunitatea locală.
-concursuri sportive
SECŢIUNEA II: Şcolile şi
-lucări artistico-plastice (preşcolari şi grădiniţele
clasele I - II) Tema: ,,Universul partenere
copilăriei”
- lucrări artistice, literare ( versuri sau
proză). Clasele a III-a şi a IV-a. sala de clasă
Tema: ,,Universul copilăriei”
Fiecare şcoală parteneră va selecta un
număr de 10 lucrări, care vor fi trimise
spre evaluare Şcolii Gimnaziale
Jilavele.

543
 -expoziţie cu lucrările elevilor şi ale Cadre didactice din
preşcolarilor; învăţământul preprimar şi
SECTIUNEA III(pentru cadre Şcoala primar
didactice) Gimnazială
Simpozion ,,În lumea minunată a ,,Căpitan
copilăriei” Aviator
Referate şi comunicări ştiinţifice Constantin M.
Proiecte educaţionale Cantacuzino”
Jilavele
Evaluarea proiectului;
înmânarea diplomelor;
- redactarea raportului final de evaluare;

Diseminarea informaţiilor culese şi a

produsului final realizat pe parcursul
desfăşurării proiectului;

Metode si tehnici de lucru, forme de organizare:

observarea dirijată, comparaţia, investigaţia, problematizarea, jocul de rol, munca individuală şi pe echipe,
portofoliul, ateliere de creaţie, întâlniri de lucru, vizionarea unui film documentar, prezentare de imagini foto,
expoziţii;
Rezultate aşteptate:
intocmirea de portofolii cu produse ale activităţii elevilor;
expoziţii cu lucrările elevilor;
dezvoltarea aptitudinilor artistice si creative ale elevilor;
confirmarea din partea parinţilor privind valoarea proiectului prin atitudinile dobândite de elevi si
posibilitatea continuării acestuia;
Resurse umane:
coordonatori şi membri proiect;
preşcolari;
şcolari;
părinţi;

EVALUARE - CALITATE

Evaluare internă:
portofolii care să conţină lucrări ale elevilor;
album cu fotografii;
expoziţii cu lucrări realizate de copii;
rapoarte de evaluare intermediare si finale;
activitaţi artistice si recreative;
popularizarea experienţelor pozitive;
aprecierea gradului de implicare a copiilor in activităţile proiectului;
prezentarea rezultatelor la întâlnirile cu părinţii tuturor elevilor implicaţi, dar
şi în cadrul şedinţei comisiilor metodice implicate;

Evaluare externă: - Publicarea rezultatelor în revista şcolii, în ziarele locale

şi pe internet;
- Aprecierea comunităţii locale;

MEDIATIZARE (MONITORIZARE):
Prezentarea proiectului în cadrul Comisiior metodice, Cercurilor pedagogice;
Ecusoane, Fluturasi;
Popularizarea proiectului prin Avizierul şcolii şi al grădiniţei;
Invitarea reprezentanţilor din media şi presa locală;
Rapoarte de activitate-semestrial.

IMPACTUL PROIECTULUI:
consolidarea relaţiilor şcoală-grădiniţă-familie;
creşterea gradului de implicare a părinţilor in educaţia copilului;

544
atenuarea impactului la intrarea preşcolarilor in clasa pregătitoare sau clasa I;
SUSTENABILITATEA PROIECTULUI:
Dialogul permanent care se naşte în acţiunile educative, între cadrele didactice şi elevi/prescolari, nu
este un simplu act de comunicare, ci de cunoaştere şi căutare de soluţii la problemele ridicate. Pentru a realiza
acest dialog vom coopera, in permanenţă, toţi cei implicaţi în acest proiect.
Prin modul cum organizăm şi desfăşurăm întreaga paletă de activităţi, vom reuşi să dezvăluim copiilor
frumuseţea vieţii, prin implicarea în activitati comune plăcute.
Vom realiza pe deplin obiectivele propuse folosind mijloacele educative şi de învăţare moderne, care să fie
acceptate de către copii. Plăcerea şi bucuria de a rezolva o situaţie, o problemă, de a stabili relaţii de prietenie şi
colaborare, vor face ca efortul depus pentru rezolvarea lor să nu fie o povară.
Desigur, lăsăm loc spontaneităţii şi actului liber, valorificăm fiecare moment, ţinem cont de faptul că “fiecare
învaţă de la fiecare” şi că schimbul de idei sau sentimente antrenează întreaga personalitate a protagoniştilor.
Numai acţionând unitar vom asigura caracterul de continuitate al conţinutului, formelor şi mijloacelor de
instruire şi educare a copiilor, facilitând în mod evident condiţiile de adaptare şi integrare a lor la noile cerinţe
impuse de noul curriculum, la realitatea contemporană.
Proiectul este viabil şi vrem să fie primul pas făcut în sensul desfăşurării şi altor activităţi comune, împărtăşind
astfel fiecare din experienţa sa, învăţând unii de la alţii. Toţi copiii, indiferent de etnie ori alte criterii au dreptul
la şanse egale.
BUGETUL PROIECTULUI:
a). RESURSE MATERIALE:
- coli A4 albe şi color, scanner, xerox, carton duplex;
- imagini, desene;
-flip-chart;
- planşe, publicaţii, texte literare şi ştiinţifice;
- MP3-player;
- computer, video-proiector, CD-uri, imprimantă;
- aparat foto, cameră video;
- diplome;
- ouă din poliester.
b). RESURSE FINANCIARE:
donaţii
fonduri proprii
ANEXE:
Calendar Concurs ,,Tradiţii şi obiceiuri de Paşti” şi secţiuni
Regulament şi mod de desfăşurare Concurs ,,Tradiţii şi obiceiuri de Paşti”
Fişă de înscriere
Calendar Concurs ,,Universul copilăriei” şi secţiuni
Regulament şi mod de desfăşurare Concurs ,,Universul copilăriei”
Fişă de înscriere
Acorduri de parteneriat educaţional

CONCURS ,,Tradiţii şi obiceiuri de Paşte”

Calendarul activitatilor:
Secţiuni:
Picturi/ Colaje
Felicitari
Obiecte decorative
REGULAMENT ŞI MOD DE DESFĂŞURARE:
Înscrierea se face prin completarea Fisei de inscriere şi trimiterea ei alaturi de lucrarile participante.
Acordul de parteneriat va fi completat şi trimis alături de lucrari (în dublu exemplar- completat şi ştampilat)
până la data de
Lucrarile participante nu vor fi returnate.

Condiţii de participare:

Lucrarile de la Sectiunea I vor fi realizate în format A4 şi introduse în folie de plastic, iar pe verso, pentru
lucrarile celor trei sectiuni se va aplica o etichetǎ pe care se vor specifica: titlul lucrării, secţiunea, numele şi
prenumele copilului, grupa/clasa, grădiniţa/şcoala, numele şi prenumele cadrului didactic îndrumător,
localitatea.
Un cadru didactic poate participa cu un număr de maxim 5 lucrări, indiferent de secţiune.
Se vor avea în vedere originalitatea şi respectarea tematicii de concurs.

545
Evaluarea lucrărilor:
Comisia jurizare
REZULTATE AŞTEPTATE
Realizarea unei expoziţii cu lucrările participante;
Participarea la concurs a unui număr cat mai mare de copii.

FORMULAR DE ÎNSCRIERE
CONCURS ,,Tradiţii şi obiceiuri de Paşte”
în cadrul Proiectului educaţional ,,De la Grădiniţă la şcoală”
Numele şi prenumele cadrului didactic
coordonator...................................................................................................................
Specialitatea: ................................................................................................................
Unitatea de învăţământ: .................................................................................................................
Adresa unităţii de învăţământ:...............................................................................
Adresă de e-mail ( pt trimiterea diplomelor)...........................................
Telefon/Fax...................................................................................................................
Nr. NUMELE ŞI PRENUMELE COPIILOR SECŢIUNEA GRUPA/CLASA
crt.

Activitatea ,,1 Iunie - Ziua Internaţională Copilului”

Concurs:
SECŢIUNI(pentru copii):
SECŢIUNEA I:
-concursuri sportive organizate de fiecare şcoală în parte
SECŢIUNEA II:
-lucări artistico-plastice (preşcolari şi clasele pregătitoare - II) Tema: ,,Universul copilăriei”
- lucrări artistice, literare ( versuri sau proză). Clasele a III-a şi a IV-a.
Tema: ,,Universul copilăriei”
Fiecare şcoală parteneră va selecta un număr de maxim cinci lucrări pe clasă/grupă, care vor fi trimise spre
evaluare Şcolii Gimnaziale Jilavele.
-expoziţie cu lucrările elevilor şi ale preşcolarilor;
SECTIUNEA III(pentru cadre didactice):
Simpozion ,,În lumea minunată a copilăriei”
Referate şi comunicări ştiinţifice
Articole, studii ştiinţifice privitoare la experienţe didactice inedite, inovaţii în activitatea didactică şcolară
şi extraşcolară care să reliefeze interesele, aptitudinile elevilor, creativitatea şi ingeniozitatea acestora.
Proiecte educaţionale
Proiecte de parteneriat educaţional/ programe educative.
Regulament de participare
Secţiunea II
Lucrarile de la Sectiunea II vor fi realizate în format A4 şi introduse în folie de plastic, iar pe verso, pentru
lucrarile celor trei sectiuni se va aplica o etichetǎ pe care se vor specifica: titlul lucrării, secţiunea, numele şi
prenumele copilului, grupa/clasa, grădiniţa/şcoala, numele şi prenumele cadrului didactic îndrumător,
localitatea.
Un cadru didactic poate participa cu un număr de maxim 5 lucrări, indiferent de secţiune.
Se vor avea în vedere originalitatea şi respectarea tematicii de concurs.
Secţiunea III
Pot participa cadre didactice din învăţământul preşcolar, primar
Participarea va fi indirectă.
Produsul final la secţiunea III va fi un CD cu ISSN, care va cuprinde materialele prezentate în cadrul
simpozionului. Responsabilitatea asupra conţinutului şi a redactării materialelor revine autorilor acestora. În
conţinut să se regăsească maxim o treime aspecte teoretice şi restul aspecte practice, să aibă originalitate,
noutate şi aplicabilitate practică, în activitatea didactică şi profesională
Lucrările vor fi trimise în format electronic la adresele de e-mail de mai jos, dar şi printate.
Data limită de trimitere a lucrărilor: Diplomele de participare la Simpozion împreună cu CD-ul cu ISSN vor fi
trimise prin poşta electronică, la adresele furnizate de participanţi, până la data de
NU SE PERCEPE TAXĂ DE PARTICIPARE

546
 Condiții de redactare:
materiale şi lucrări didactice care să evidenţieze activităţi şcolare şi extraşcolare dedicate Zilei mondiale a
copilului;
Materialele, proiectele, referatele vor fi redactate în Word, în format A4, Times New Roman 12 pt, normal,
obligatoriu cu diacritice. Se va menţiona sub titlul lucrării, în dreapta, autorul, instituţia de învăţământ, adresa de
e-mail a autorului;
Titlul va fi scris cu majuscule (Times New Roman 14 Bold), centrat, iar la două rânduri de titlu se va scrie
autorul şi instituţia (Times New Roman 12);
Bibliografia se va consemna la sfârşitul lucrării.

FORMULAR DE ÎNSCRIERE
,,1 Iunie - Ziua Internaţională Copilului”
Concurs ,,Universul copilăriei”
Simpozion ,, În lumea minunată a copilăriei”
în cadrul Proiectului educaţional ,,De la Grădiniţă la şcoală”
Numele şi prenumele cadrului didactic
coordonator………………………….........................................................................
Specialitatea: ................................................................................................................
Unitatea de învăţământ: ......................................................................................................................................
Adresa unităţii de învăţământ:......................................................................................
Adresă de e-mail ( pt trimiterea diplomelor)..........................................................
Telefon/Fax..................................................................................................................

Nr. NUMELE ŞI PRENUMELE SECŢIUNEA TITLUL LUCRARII GRUPA/CLASA

crt. elevului/cadrului didactic

PROIECT EDUCAȚIONAL – „ POVESTE DESPRE...1 MARTIE”

PROFESOR STATE GEORGIANA AMALIA

LICEUL DE ARTE “IONEL PERLEA” SLOBOZIA, IALOMIȚA

ARGUMENT:
Proiectul „POVESTE DESPRE... 1 MARTIE” este un prilej pentru elevi de a-și manifesta interesul şi
creativitatea, originalitatea și aptitudinile creativ - literare. Deasemenea, este perioada îndrăgită deopotrivă de
preșcolari, școlarii mici și mari - martie – când aceștia confecționează mărțișoare pentru a le dărui celor dragi,
perpetuându-se astfel o tradiție veche specifică poporului român.
Primăvara.Iubire.Sinceritate.Veselie.Simplitate.Dăruire.Semne,într-un cuvânt MĂRŢIŞOARE!
Primavara, anotimpul renaşterii naturii, ne face să simţim energia unui alt început. An de an, ai senzaţia că
renaşti o dată cu primul mugur, cu primul fir de iarba sagetat spre cer.
Legendele ne amintesc de semnificaţiile culorilor mărţişoarelor şi de rolul important pe care îl aveau micile
obiecte considerate adevărate talismane aducătoare de noroc şi sănătate .Astăzi MĂRŢIŞORUL înseamnă altceva
...mai mult sau mai puţin, depinde de fiecare dintre noi. MĂRŢIŞOARELE ne sensibilizează pe toţi în fiecare an
.Ele marchează începutul primăverii şi momentul în care în fiecare dintre noi se petrece o schimbare.Suntem chiar
şi numai preţ de o clipă emoţionaţi de mărţişoarele din jurul nostru şi ajungem să ne oprim în loc şi să privim.
Tema “MĂRŢIŞORUL”, la o prima analiză se înscrie în cadrul obiectului Arte vizuale si abilităţi practice,
dar este mult mai complexă deoarece îl provoacă pe elev să se implice afectiv şi efectiv în realizarea temei, în
căutarea şi sortarea materialelor necesare, în culegerea de informaţii şi curiozităţi referitoare la tema aleasă. În
cadrul acestor activităţi se îmbină cât mai armonios utilul cu plăcutul, copilul construind noi produse utilizând
toate formele de activitate: jocul, învăţarea, munca şi creaţia.
COORDONATORI PROIECT:
Prof. înv. primar STATE GEORGIANA AMALIA

547
COLABORATORII ACTIUNII DE PROIECT:
Liceul de Arte “ Ionel Perlea” Slobozia
Liceul Tehnologic Special “ Ion Teodorescu” Slobozia
Comunitatea locală
GRUP TINTA:
Elevii clasei I C
DURATA: 13 februarie-30 martie 2021
TEMA PROIECTULUI:
1 Martie - Ziua Mărțișorului
SCOPUL PROIECTULUI:
Stimularea interesului elevilor pentru activitatile practice prin valorificarea acestora în diverse modalităţi ce
dezvoltă potenţialul creativ, imaginaţia cultural-artistică.
OBIECTIVE SPECIFICE:
Dezvoltarea aptitudinilor artistice ale elevilor prin încurajarea creativităţii personale manifestată sub diverse
forme şi medii de comunicare
Stimularea, identificarea și valorificarea potențialului creativ al elevilor prin realizarea unor lucrări literare,
artistico-plastice și practice originale pe tema dată
Realizarea unei expoziții de mărțișoare realizate de elevi
Cunoaşterea obiceiurilor şi tradiţiilor legate de sărbătoarea Marțișorului
Cultivarea sensibilităţii şi a atitudinilor artistice ale copiilor
Stimularea gândirii critice şi creative a elevilor
Participare la imaginea școlii prin preocuparea cadrelor didactice de la clasă pentru elevii cu C.E.S.
RESURSE UMANE:
Elevii clasei I C ai Liceului de Arte “ Ionel Perlea” Slobozia
Elevii Liceului Tehnologic Special “ Ion Teodorescu” Slobozia
Părinţii
Comunitatea locală
RESURSE MATERIALE:
informaţionale: cărți, reviste, ilustrații, site-uri, emisiuni TV
materiale pentru confecţionarea mărţişoarelor – mărgele, aţă, scoici, pene, paste, plastilină, aracet, creioane
colorate, carioca etc.
mărțișoare
panouri pentru expoziţie
aparat foto
SPATII UTILIZABILE:
Sălile de clasă
PARTENERI:
Părinţii
Comunitatea locală
METODE DE EVALUARE
expoziţii, portofolii, albume foto, fotografii.
realizarea produsului finit al proiectului: album în format electronic cu activităţile desfăşurate
CRITERII DE EVALUARE
originalitate
creativitate
raport temă – lucrare
culoare
simbolistică, tradiționalism
acurateţe
REZULTATE ASTEPTATE:
Atitudini pozitive ale copiilor pentru păstrarea tradițiilor românești, pentru respectarea a tot ce este etic, moral si
frumos pentru om;
Dezvoltarea unor sentimente de afectiune și respect, atasament fata de celelalte persoane din comunitatea locala;
Lucrări realizate de copii, prin diferite tehnici.
Participare la imaginea școlii prin preocuparea cadrelor didactice de la clasă pentru elevii cu CES.

PROGRAMUL ACTIVITĂȚILOR PROIECTULUI

548
Nr. Activitatea Locul Data Responsabil
Crt. desfăşurării

1. ”Ne pregătim de sărbătoarea primăverii” Prof. înv.primar STATE

- trecerea in revista a celor mai frumoase expresii 13-17 GEORGIANA AMALIA
legate de primavara, ca pretext pentru prezentarea Sălile de februarie
proiectului, a obiectivelor si termenelor de realizare clasă 2021
a acestora, a sarcinilor individuale si a bibliografiei
necesare bunei desfasurari a proiectului educational

4. ,,Fantezie şi îndemânare” – confecţionare de Sălile de 20-24 Prof. înv.primar STATE

mărţişoare şi felicitări clasă martie GEORGIANA AMALIA
2021
Elevii participanti
“Să dăruim
5. din frumusețea primaverii!” Liceul 1 martie Prof. înv.primar STATE
- realizarea expoziției de mărțișoare în cadrul Tehnologic 2021 GEORGIANA AMALIA
Liceului tehnologic Special “ Ion teodorescu” Special “ Ion
- diseminarea proiectului prin expoziție Teodorescu”
Slobozia

6. ”Să povestim despre … 1 Martie” Liceul 2-31 martie Prof. înv.primar STATE
Vizita expoziției de mărțișoare din cadrul Liceului Tehnologic 2021 GEORGIANA AMALIA
Tehnologic Special “ Ion Teodorescu” Slobozia Special “ Ion
Teodorescu”
Slobozia

PROIECT EDUCATIONAL ,,HAI LA ȘCOALǍ!”

-REDUCEREA ABSENTEISMULUI ȘI COMBATEREA ABANDONULUI ȘCOLAR-

PROF. ŢELE LAVINIA

ȘCOALA GIMNAZIALǍ CONŢEȘTI

Colaboratori,
ISJ TELEORMAN
CCD TELEORM

Analiza de nevoi
Despre educaţie se vorbeşte foarte mult în toate mediile şi situaţiile sociale. Instituţiile , organizaţiile sociale ,
comunităţile umane , dar şi fiecare om , în numeroase contexte de viaţă , individuale şi colective , evocă puterea
sau slăbiciunea educaţiei în faţa unor rezultate în activităţi care duc la satisfacţii sau insatisfacţii , la succes sau
insucces .
În ultimii ani , şcoala noastră se confruntă cu o problemă gravă – absenteismul – ce duce la abandonul şcolar ,
implicit la eşecul şcolar .
Elevii , din ciclul gimnazial , care acumulează un număr mare de absenţe nemotivate locuiesc la distanţe mari faţă
de şcoală , sunt reţinuţi de familii la treburile gospodăreşti sau provin din familii cu mulţi copii şi cu posibilităţi
materiale reduse , unele dezorganizate .
Numărul mare de absenţe duce la imposibilitatea încheierii situaţiei şcolare , a promovării care atrag după ele
repetenţia şi abandonul şcolar mai apoi .Mutaţiile din societate şi din familia contemporană (problemele
economice, problemele de relaţionare între părinţi şi copii, timp redus petrecut cu familia, redistribuirea rolurilor,
suportul social şi emoţional redus, supraîncărcarea profesională a părinţilor sau munca în străinătate etc.),

549
determină mai multe probleme emoţionale la copii decât în trecut şi, astfel, frecvenţa absenteismului şcolar este
în creştere.
ARGUMENT
La acestea se adăugă presiunea grupului, riscul consumului de droguri şi a altor forme de dependenţa,
metodele educative slabe şi inconstante, supraîncărcarea şcolară, disfuncţiile în evaluare şi notare, frică de
examene etc, constituindu-se în adevăraţi stresori pentru elevi care, din păcate, uneori evita confruntarea cu
"problemă" prin fugă de la ore. Văzut din această perspectivă, absenteismul devine o problemă socială, un semnal
tardiv al existenţei unor probleme, o conduită care reflectă atitudinea structurată a lipsei de interes, motivaţie,
încredere în educaţia şcolară.
Din păcate, absenteismul este în creştere, mai ales la nivel liceal, iar ignorarea sau pedeapsa excesivă pot
doar contribui la cronicizarea fenomenului.
Această schimbare în atitudine nu apare în mod brusc. Există întotdeauna indici relevanţi ai apariţiei ei.
Orice eşec care nu este observat la timp poate antrena un proces de inadaptare. Elevul se resemnează sau renunţă,
devenind indiferent faţă de şcoală sau se revoltă împotriva insucceselor pe care nu reuşeşte să le învingă, încearcă
anumite compensări prin care vrea să dovedească pentru el însuşi că poate să reuşească în unele lucruri, ceea ce
uneori duce la fapte de indisciplină sau la evitarea anumitor ore.
Elevul încearcă să evite insuccesul preferând să îşi petreacă timpul într-un mediu în care, crede el, se
poate remarca. Din păcate, de cele mai multe ori acest mediu îl reprezintă strada. Prevenirea acestor acte de
inadaptare constituie premisele pentru o dezvoltare armonioasă a întregii personalităţi.
Obiectivele pe care ni le-am propus au menirea de a fi operaţionalizate, astfel încât să se observe
îmbunătăţiri calitative şi cantitative în planul comportamental al elevilor care absentează, dar şi în susţinerea şi
dezvoltarea unui cadru familial armonios şi a unor relaţii de colaborare familie-şcoală.
Activităţile ce vor fi desfăşurate în cadrul acestui proiect vor urmări motivarea elevilor în vederea reducerii
abandonului şcolar, prin sporirea creativităţii şi prin dezvoltarea competenţelor de comunicare, lingvistice,
matematice, informatice, muzicale, artistice etc. Un elev implicat în propria educaţie va fi un elev motivat să îşi
finalizeze studiile, de aceea, situaţiile de învăţare trebuie să fie legate de aspectele reale ale vieţii.
Scopul proiectului:
Conştientizarea elevilor cu privire la importanţa, complexitatea şi funcţiile şcolii şi la implicaţiile absenteismului
şi ale abandonului şcolar. Formarea unui comportament responsabil ca elev într–o instituţie şcolară;
Prevenirea şi intervenţia primară în cazul absenteismului şcolar.
Obiective generale:
1. Identificarea principalelor motive ale absenteismului şcolar;
2. Dezvoltarea unei atitudini pozitive a elevilor faţă de şcoală;
3. Elevii să conştientizeze urmările negative ale absenteismului şcolar;
4. Elevii să fie capabili să identifice valorile, resursele importante furnizate de şcoală;
5. Reducerea absenţelor şcolare pe termen lung;
6. Identificarea surselor de stres şcolar;
7. Dezvoltarea stimei de sine a elevilor, construirea unei imagini de sine pozitivă prin autocunoaştere şi dezvoltare
personală;
8. Creşterea motivaţiei şcolare prin clarificarea scopurilor de lungă durată.
Durata proiectului:
➢ Decembrie 2017 – Iunie 2018
Grupul ţintă:
elevii claselor I-VIII – SCOALA GIMNAZIALA CONTESTI
elevii cu risc de abandon.
Calendarul activităţilor:
Nr.crt. Activitatea Modalităţi de realizare Data Responsabil/
Participanţi
1. Cine şi de ce absentează? Identificarea elevilor cu absenţe multe; Decembrie Prof. Diriginte
Înştiinţarea părinţilor cu privire la nr. de 2017 TELE
absenţe al copiilor; LAVINIA/elevii
Monitorizarea strictă a absenţelor claselor a I-VIII
elevilor;
Identificarea elevilor cu risc de
abandon.
2. Chestionar Aplicarea chestionarului pentru Decembrie Prof. Diriginte
evaluarea riscului de abandon şcolar. 2017 TEEL
LAVINIA/elevii
claselor I-VIII
3. Identificarea surselor de stres Aplicare fişei de lucru Surse de stres Ianuarie Prof. Diriginte
şcolar şcolar 2018 TELE

550
 LAVINIA/elevii
claselor I-VIII
4. Cine suntem noi? Aplicarea fişei de lucru Cine sunt eu? Februarie Prof. Diriginte
2018 TELE
LAVINIA/elevii
claselor I-VIII
5. Cum mă văd, cum mă definesc Aplicarea fişei de lucru Cum mă văd, Martie 2018 Prof. Diriginte
ceilalţi cum mă definesc ceilalţi TELE
LAVINIA/elevii
claselor I-VIII
6. Diploma mea Aplicarea fişei de lucru Diploma mea Aprilie 2018 Prof. Diriginte
TELE
LAVINIA/elevii
claselor I-VIII
7. Identificarea punctelor tari şi a Aplicarea fişei de lucru Analiza SWOT Mai Prof. Diriginte
punctelor slabe 2018 TELE
LAVINIA/elevii
claselor I-VIII
8. Identificarea tipurilor de Aplicarea chestionarului de identificare Iunie Prof. Diriginte
temperament a temperamentului 2018 TELE
LAVINIA/elevii
claselor I-VIII

Evaluarea proiectului:
Chestionare;
Fişe de lucru;
Portofolii.
Rezultate aşteptate:
Reducerea absenţelor nemotivate şi a abandonului şcolar;
Promovarea unei atitudini responsabile ca elev într-o instituţie şi a unei atitudini pozitive faţă de şcoală;
Prevenirea absenteismului.
Diseminarea rezultatelor:
Amenajarea în şcoală, a unui spaţiu ce va conţine un panou cu rezultatele proiectului, imagini cu elevii din timpul
sesiunilor de formare, desene, postere;
www.cevm.ro
Soluţii propuse pentru diminuarea riscului de abandon şcolar:
Ţinând cont de situaţia specifică a copilului: cauzele problemei care determină unul sau mai mulţi
indicatori de risc activi, punctele slabe şi punctele forte – propuneţi solutii pentru diminuarea riscului de abandon
scolar.
Aveţi în vedere cel puţin următoarele categorii de măsuri pe care le puteţi lua în calitate de învăţător sau
diriginte al copilului monitorizat:
Solicitare de sprijin din partea cadrelor didactice (profesori de la disciplinele cu nr. mare de absenţe, rezultate
slabe etc);
Antrenarea colegilor de clasă: unul sau mai mulţi colegi ai copilului se oferă să-l ajute la disciplinele respective;
Antrenarea comunităţii de părinţi – pentru a ajuta familia în dificultate;
Efectuarea unei anchete sociale dacă situaţia socio-economică a familiei este precară şi/sau sunt suspiciuni de
neglijare sau abuz asupra copilului (primărie);
Intervenţia unui psiholog;
Consilierea şi orientarea profesională a părinţilor (consilierul şcolar);
Implicarea unor organisme private (ONG-uri, sponsori,etc) din comunitate (exemple de activităţi);
Implicarea în activităţi curriculare sau extracurriculare (vocaţionale sau de voluntariat);
Donaţii de cărţi, haine etc.

551
 EXEMPLU DE BUNĂ PRACTICĂ REDUCEREA ABANDONULUI ȘCOLAR
“VIITORUL PE CARE POT SĂ-L AM”

PROF. TIPI IZABELLA

COLEGIUL TEHNIC MIHAI VITEAZUL, ORADEA

Titlul activității: Viitorul pe care mi-l doresc

Durata activității: 50 minute
Grupul țintă: elevii clasei a XII-a
Obiective:
Să conștientizeze importanța formulării obiectivelor pe termen scurt și lung legate de viitor
Să conștientizzeze importanța scopurilor vieții
Să se implice în realizarea unui panou al scopurilor pentru un coleg
Să manifeste interes față de prezentările colegilor
Să lucreze în echipă cu colegii
Scopul activității:
Implicarea elevilor care sunt pe punctual de a abandona școala și găsirea modului de a-i motiva șă nu renunțe.
Resurse umane: elevii clase a XII-A
Resurse materiale: calculator, imprimană,
Descrierea activității:
Identificarea celor 4 elevi din clasă, care sunt pe punctual de a abandona studiile.
Realizarea unui grup de lucru pentru fiecare din cei patru elevi.
Cei 4 elevi trebuie să realizeze o listă cu pasiunile, interesele, punctele lor forte, visele de viitor atât pe plan
professional cât și pe plan personal.
La începutul activității fiecare din cei 4 elevi prezintă colegilor lista întocmită, în timp ce grupul ascultă cu atenție.
Sarcina lor este ca în următoarea jumătate de oră să realizeze un panou al viitorului elevului în cauză, găsind
legătura între visele și aspirațiile elevului și școala pe care ar trebui să o urmeze, subliniind astfel importanța
motivației.
În timp ce grupul realizează panoul motivational, elevul trebuie să găsescă 5 calități pentru fiecare membru al
grupului respective.
La final, fiecare grup prezintă panoul, expun idea lor despre cum va arăta viitorul elevului alesși modul prin care
poate ajunge acolo, menționând rolul educației în acest proiect.
Elevul înmânează fiecărui membru al grupului lista cu cele 5 calități pe care le-a găsit la elevul respective.

Rezultate așteptate:
-formarea deprinderii de muncă în echipă,
-motivarea elevilor care au ajuns în pragul de abandona clasa
- creșterea respectului față de semeni

Modalități de evaluarea a activității:

Observarea sistematică pe tot parcursul activității
Prezentări colaje
realizarea unui articol pe seama imaginilor din timpul activității
Realizarea unui panou al clasei
Rezultate înregistrate:
Cele 4 panouri motivaționale sunt înmânate elevilor în cauză.

552
 PROIECT EDUCAȚIONAL ,,MINTE SĂNĂTOASĂ ÎN CORP SĂNĂTOS”

PROF. TODOCA ANA

ŞCOALA GIMNAZIALĂ “AVRAM IANCU” ORADEA
STRUCTURA-G.P.P. NR. 44

2020-2021
A.DENUMIREA PROIECTULUI-TITLU
a) Titlul: ,,MINTE SĂNĂTOASĂ ÎN CORP SĂNĂTOS”

b) Domeniul şi tipul de educaţie în care se încadrează:

EDUCAȚIE SANITARĂ ȘI NUTRIȚIONALĂ
c) Tipul de proiect: local

B. APLICANTUL
Şcoala Gimnazială “Avram Iancu” Oradea
Str. Gheorghe Pop de Băseşti, nr. 3-3A
Structură G.P.P Nr.44,Str.Aviatorilor,Nr.2
Telefon: 0359/453549, 0359/453550
e-mail: s08aiancuoradea@yahoo.com
http://scoli.didactic.ro/scoala_avram_iancu
RESPONSABIL:
- Director - Prof. dr.Bîrlădeanu Gheorghina
COORDONATOR:
-Prof.Todoca Ana
ECHIPA DE PROIECT:
- Director adjunct – Prof.Velimirovici Cosmin
- Prof.înv. preşcolar – Mărcuţ Ana
- Prof.Gavra Mihaela
- Asistent medical – Bihari Irina
- Administrator patrimoniu - Piţ Florentina
EXPERIENŢĂ ÎN DOMENIUL PROIECTULUI
Proiectul local de educaţie sanitară –Minte sănătoasă în corp sănătos - se derulează în Grădiniţa
Nr.44,structură a Şcolii Gimnaziale,,Avram Iancu’’Oradea, din anul 2010, graţie influenţei procesului instructiv-
educativ din grădiniţă care în esenţă este un proces formativ şi datorită salturilor calitative înregistrate în
dezvoltarea psiho –fizică a copilului.Datorită activităţilor atractive şi importante, derulate în cadrul proiectului şi
în acest an şcolar sunt cuprinse în proiect cele 7 grupe de copii din grădiniţă, cu un număr de 160 copii,14 cadre
didactice,medicul unităţii,asistenta medicală şi administratorul de patrimoniu.
Toate trăsăturile caracteristice ale educaţiei sanitare în cadrul instituţiilor pentru preşcolari referitoare la
organizarea mediului înconjurător,la rolul exemplului personal al adulţilor şi la necesitatea depistării şi combaterii
aspectelor negative de comportament impun o atenţie deosebită şi în cadrul familiei copiilor.Faptul derivă din
necesitatea creări unui consens de acţiune,a unei coordonate între influienţele educaţionale exercitate asupra
copiilor în grădiniţe şi cele existente în familie.Strânsa legătură între personalul didactic al grădiniţei şi părinţi are
drept scop creşterea unor copii sănătoşi.
C. CONTEXT
Implicaţiile educatiei sanitare în formarea personalităţii copilului,oportunitatea acestei activităţi la vârsta
preşcolară constituie în prezent un capitol de maximă importanţă.Adevărul unanim acceptat,confirmă faptul că
vârsta preşcolară,este cea mai aptă pentru elaborarea deprinderilor şi formarea obişnuinţelor în general şi a celor
igienice, în special.
A învăţa copilul de la cea mai fragedă vârstă să fie îngrijit,să respecte regulile de igienă personală,să se
obişnuiască cu un regim raţional de alimentaţie,înseamnă a rezolva în cea mai mare parte problema esenţială a
formării comportamentului igienic.La cunoaşterea deprinderilor igienico-sanitare necesare pentru menţinerea
stării de sănătate a copiilor contribuie atât educatoarea,familia cât şi ceilalţi factori implicaţi:cadre
medicale,comunitatea locală.Împreună,trebuie să întreţinem şi să dezvoltăm treptat motivaţia copilului pentru
sănătate.Sprijinul constă în a transmite informaţii despre sănătatea personală şi a urmării cum se aplică aceste
informaţii în practică permanent.Activităţile proiectate şi realizate prin strategii didactice specifice învăţământului
preprimar,am vrea să demonstreze că proverbul latin,,Mens sana in corpore sanos’’respectiv,,Minte sănătoasă în
corp sănătos’’poate deveni misiunea proiectului.

553
 D. DESCRIEREA PROIECTULUI
Scop:
-cunoaşterea deprinderilor igienico-sanitare necesare menţinerii stării de sănătate a copiilor;
-stimularea interesului copiilor pentru sănătatea proprie;
-conştientizarea prevenirii îmbolnăvirilor şi menţinerea sănătăţii;
OBIECTIVE:
• Formarea deprinderilor şi obişnuinţelor igienice necesare
• prevenirii îmbolnăvirii organismului cu noul coronavirus şi măririi rezistenţei acestuia.
• Dezvoltarea armonioasă a copilului,menţinerea igienei individuale şi colective, acordarea primului
ajutor specific vârstei.
• Formarea deprinderilor de autoservire la masă,în sala de grupă,în dormitor,la vestiar.
• Familiarizarea cu relaţiile interumane necesare în situația actuală,de pandemie,în grupă,în grădiniţă, în
familie, pe stradă etc.
• Cunoaşterea instituţiilor care se ocupă de tratarea şi prevenirea bolilor.
GRUP ȚINTĂ:
☼ DIRECT:
Copiii(160) preşcolari din următoarele grupe:

Grupa mică A Prof.Todoca Ana

Prof.Gavra Mihaela
Grupa mică B Prof.Nemeș Florica
Prof.Zerghe Felicia
Grupa mică C Prof.Toia Viorica
Prof.Domjan Emilia
Grupa mijlocie A Prof. Marcuț Ana
Prof. Sabău Janina
Grupa mijlocie B Prof. Lenath Mariana
Prof. Marușca Cristina
Grupa mijlocie C Prof. Cornea Anca
Prof. Bumb Sanda
Grupa mare A Prof. Bodea Florica
Prof. Puiu Anamaria
☼ INDIRECT
părinţii şi bunicii copiilor.
cadrele didactice
DURATA: 6 luni

E. CALENDARUL ACTIVITĂȚILOR

Nr. GRUP
ACTIVITATEA TERMEN RESPONSABIL REZULTATE OBS.
crt ŢINTĂ
Încheierea acordurilor
Grupele
Întocmirea proiectului Decembrie Coordonator de
1. implicate
Obținerea avizelor 2020 proiect parteneriat;
în proiect
Avizarea proiectului
,,A preveni este mai uşor
Să cunoască
decât a
principalele
trata”
reguli de igienă care
-activitate desfășurată online Grupele
Ianuarie -Cadrele trebuiesc
2. prin vizionarea unui filmuleț implicate
2021 didactice respectate pentru a
despre în proiect
preveni
Coronavirus
infectarea cu virusul
https://www.youtube.com/wat
Corona
ch?v=31w1hAgSMrQ
,,Să cresc mare și voinic”- Să conştientizeze faptul
vizionare unui filmuleț online că
Grupele
în Februarie Cadrele numai un ambient curat
3. implicate
care sunt prezentate reguli de 2021 didactice contribuie la
în proiect
igienă personală, a locuinței, a menţinerea
alimentației sănătăţii.

554
 https://www.youtube.com/wat
ch?v=bfV7tXzdw2o
Să cunoască
,,Să fii sănătos” – poveste
Grupele principalele
https://www.youtube.com/wat Martie Cadrele
4. implicate reguli alimentare
ch?v= 2021 didactice
în proiect necesare menținerii
WrRwAIdVUA8
unei vieți sănătoase
,,Să facem mișcare de la mic
la mare”
- Implicarea părinților,
copiilor, cadrelor didactice Copiii din
Cadrele Să înțelegă că
într-un grupele Aprilie
didactice practicarea unui
5. program zilnic de 5 min.de implicate 2021
implicate sport este foarte
înviorare in proiect
important
https://www.youtube.com/wa
tch?v=066OsdEuYMY –
învățarea a 15 exerciții de
inviorare
,,Ce ştii despre caria
dentară?”
-Sfaturi de la medicul
Cadrele
stomatolog Grupele
didactice Să ştie să se spele corect
-Vizionări de filme/cântece cu implicate
6. Mai 2021 Medicul pe
conţinut sanitar ,,Zâna în proiect
stomatolog dinţi.
măseluță”
https://www.youtube.com/wat
ch?v=-7_ir-DtlJI

,,Să fim cu toții sănătoși”

Evaluarea proiectului- Primirea unui feed-back
întâlnire pe platforma ZOOM Cadrele Coordonator din
7. / direct cu toate didactice Iunie 2021 proiect partea cadrelor
cadrele didactice implicate în didactice
proiect participante

F. EVALUARE - CALITATE
EVALUARE INTERNĂ
1.Întocmirea unui raport cu privire la evaluarea activităţilor desfăşurate în cadru acestui proiect -anual
2.Prezentarea acţiunilor mai interesante din proiect la întâlnirile metodice.
3.Realizarea unei - Biblioteci deschise - cu caracter de împrumut a unor broşuri şi a altor materiale donate
dr.Roxana Romocia ,pentru a fi citite în familie.
4.Strategii de monitorizare a unor activităţi desfăşurate în cadrul proiectului.
5.Răspândirea informaţiilor în rândul părinţilor,membrilor comunităţii.
RESPONSABILITĂŢI:
- coordonator proiect Todoca Ana
- cadrele didactice implicate în proiect.
EVALUARE EXTERNĂ
Realizarea parteneriatelor va facilita desfăşurarea în condiţii optime a acţiunilor propuse.Partenerii de proiect
se vor constitui într-o echipă veritabilă,ca bază reală activă,furnizoare permanent de cunoştinţe actualizate în
domeniu,dispusă şi capabilă de activităţi menite să contribuie la cunoaşterea de către copii a deprinderilor
igienico-sanitare necesare menţinerii stării lor de sănătate, precum si la evaluarea activităţilor propuse în proiect.
G. MONITORIZAREA PROIECTULUI
În monitorizarea proiectului vom folosi următoarele tehnici:
- rapoarte de activitate
-înregistrări video
-consemnări foto
-răspândirea informaţiilor în rândul părinţilor,membrilor comunităţii.

H. REZULTATE

555
A.CANTITATIVE
Portofolii cu lucrări
Fotografii
Afişe
Postere

B.CALITATIVE
1. Atitudini pozitive ale copiilor din grădiniţă faţă de educatia sanitară.
2. Implicarea a cât mai multor factori educativi în iniţierea diferitelor acţiuni în scopul păstrării şi promovării
stării de sănătate a copiilor.
3. O bună experienţă de parteneriat între instituţii.
4. Manifestarea spiritului de toleranţă şi cooperare între toţi copiii,indiferent de problemele de sănătate pe care le
au.
I.DISEMINAREA PROIECTULUI
Pe parcursul formării şi consolidării deprinderilor igienice,în momentele în care îndeplinirea regulilor de igienă
presupune un efort din partea copiilor încă înaintea transformării acestora în obişnuinţe, se ştie că se poate
manifesta la copii cu un oarecare gen de superficialitate.Intenţionăm conştientizarea tuturor factorilor responsabili
de educaţia sanitară a copiilor asupra pericolului pe care îl reprezintă eventualele greşeli de comportament ale
copiilor în ce priveşte regulile de igienă şi prin activitaţile pe care le vom desfăşura să facem cunoscută munca
noastră în acest sens, atât părinţilor cât şi comunităţii locale.
J. IMPACTUL PROIECTULUI
În procesul de formare a deprinderilor sanitare se pot forma şi unele elemente motivaţionale.Astfel este indicat să
se suscite interesul copiilor pentru respectarea regulilor de igienă prin motivarea lor,prin explicarea efectelor lor
,punându-se în evidenţă aspectele de ordin estetic la care copii sunt mai receptivi şi îmbinându-le cu cele care
vizează problemele de sănătate.Copiii vor fi sprijiniţi pentru a manifesta interes şi curiozitate pentru cunoaştere
în domeniul sănătaţii proprii.Implicarea comunităţii locale în acest proiect,o va ajuta să cunoască mai bine aspecte
specifice activităţii grădiniţei.Cadrele didactice se vor familiariza cu metode noi de stimulare a copilului, pentru
desfăşurarea unor activităţi cu caracter sanitar.Părinţii vor participa la toate activităţile la care vor fi invitati,
conştientizând rolul pe care îl au în dezvoltarea şi creşterea propriilor copii.
K. SUSTENABILITATEA PROIECTULUI
Pe parcursul derulării proiectului, aria de utilizare a materialelor şi mediului educaţional se va extinde dincolo de
sala de grupă, permiţând astfel copiilor înţelegerea, asimilarea logică şi mai amplă a cunostinţelor. Proiectul
implică cunoştinţe despre mediul înconjurător, matematică, rezolvarea de situaţii problemă, deprinderi de limbă
şi limbaj, artă şi nu în ultimul rând deprinderi motrice şi igienico-sanitare care vor conduce la realizarea
obiectivelor şi comportamentelor propuse.Considerăm că implicarea familiilor copiilor pe perioada derulării
proiectului a fost benefică şi până în prezent şi intenţionăm să-i solicităm şi pe viitor pentru obţinerea de mijloace
materiale şi informaţii necesare şi pentru discuţii tematice prin care să ne ofere relaţii legate de interesele
copiilor(discutate în familie), sau despre lucrurile ce au plăcut dintr-un motiv sau altul,pentru a putea să corectăm
abordarea temelor acolo unde este cazul. În concluzie, proiectul a fost şi este foarte interesant, iar educaţia sanitară
se va realiza şi în continuare,pornind de la premisa că viitorii adulţi trebuie să cunoască regulile de igienă şi să
stie să aibă grijă de sănătatea lor și a celorlalți.
L. BUGETUL PROIECTULUI
Derularea activităţilor din proiect implică sponsorizări din partea părinţilor şi a partenerilor de la Direcţia
de Sănătate Publică pentru:
-achiziţionare de cărţi,pliante,broşuri –Noutăţi în materie de sănătate specifice vârstei.
- achiziţionare de DVD-uri, CD-uri pentru monitorizarea activităţilor.
- achiziționarea unui joc de creaţie:,,De-a doctorul”.
M. PARTENERI
- S.C STOMA DR.ROXANA S.R.L
N. ANEXE
- Copie după parteneriatul de colaborare.

556
 INTEGRAREA COPIILOR CU CES ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL DE MASĂ.
EXEMPLE DE BUNE PRACTICI

PROFESOR GHERASE VALENTINA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR.39 ,,N.TONITZA” , CONSTANȚA

Progresele psihologiei și pedagogiei diferențiate, perfecționarea tehnicilor de cunoaștere a dezvoltării

psihice, a copiilor, au permis să se distingă categorii mai speciale de copii, în raport cu capacitatea lor de a
răspunde exigențelor școlii. Astfel că, alături de elevii cu CES, integrați individual, există și elevi cu dificultăți de
învățare, cu ritm lent de acumulare de informații, dar cu intelect normal.
Educația integrată, ca o alternativă a învățământului special, permite acordarea sprijinului pentru
copiii cu posibilități reale de recuperare și reintegrare. Ca urmare, pentru a integra copiii cu CES, se va acționa
asupra diferitelor nivele de dezvoltare ale personalității lor- la nivel biologic, psihic și social.
Școala, familia și comunitatea trebuie să aibă obiective clare pentru integrarea copiilor cu CES,cum
ar fi:
⃰ schimbarea mentalității și atitudinii opiniei publice față de acești copii
⃰ informarea și sensibilizarea comunității locale cu privire la recuperarea acestor copii
⃰ conștientizarea comunității școlare și implicarea acesteia în transformarea școlii într-o școală care să integreze
toți elevii
⃰ implicarea părinților din clasă, cu scopul acordării sprijinului pentru copiii cu nevoi speciale
⃰ elaborarea programelor școlare de informare și pregătire a comunității locale pentru educația incluzivă, ceea ce
înseamnă adaptarea școlii la cerințele speciale ale fiecărui copil, indiferent de natura problemelor avute, aplicarea
de metode și tehnici de lucru adaptate nevoilor copilului.
⃰ implicarea comunității în sprijinul copiilor cu nevoi speciale
Fie că ne place, fie că nu ne place să recunoaștem, aproape în toate clasele există măcar un copil cu
nevoi speciale care necesită mai multă atenție din partea noastră, care poate avea documente și să ateste nevoile
lui speciale sau nu. Însă, ochiul vigilent și profesionist al unui cadru didactic cu experiență, va recunoaște
întotdeauna copilul cu nevoi speciale și, va trebui să găsească metode potrivite de predare, de a-l face să înțeleagă
conținutul predat, metode de evaluare, potrivite acestuia, care să evidențieze esențialul și ce a înțeles, nu ce nu
știe copilul cu CES.
Așadar, integrarea în școla de masă a copiilor cu nevoi speciale, presupune:
∞ asigurarea programelor de sprijin individualizate pentru copiii cu cerințe speciale
∞ educarea copiilor cu cerințe speciale în școli obișnuite, alături de copii normali
∞ educarea tuturor copiilor pentru înțelegerea și acceptarea între ei a elevilor cu CES
∞ asigurarea serviciilor de specialitate (recuperare, terapie educațională, consiliere școlară, asistență medicală și
socială) în școala respectivă
∞ acordarea sprijinului necesar personalului didactic și a managerilor școlii în procesul de proiectare și aplicare a
programelor de integrare
∞ permiterea accesului copiilor cu cerințe speciale la programul și resursele școlii normale
( teren sport, bibliotecă, atelier, laboratoare...)
∞ încurajarea relațiilor de prietenie și comunicarea între toți copiii din clasă și școală
∞ implicarea părinților în viața școlii
∞ aceeptarea schimbărilor în organizarea și dezvoltarea activităților înstructiv-educative din școală
Este clar că elevii cu cerințe speciale au anumite probleme de ordin medical- biologic,psihic și primesc
un tratament, cu scopul însănătoșirii sau măcar integrării lor în viața cotidiană. Familia are un rol extrem de
important prin implicarea ei în activitățile copilului .
Factorii sociali atrag atenția asupra rolului contextului social în care se face educația, respectiv asupra
valorii și importanței pe care statul și diferite alte instituții o acordă învățământului, în ceea ce privește integrarea,
succesul profesional și social al elevilor.

BIBLIOGRAFIE:
Abrudan Casantra- Psihopedagogie specială, Editura Imprimeriei de Vest, Oradea, 2003

557
 INTERNET PRIETENOS -PROIECT EDUCATIV

PROFESOR VLAD EMILIA

COLEGIUL NAȚIONAL „MIHAI VITEAZUL” SLOBOZIA

Perioada aplicării proiectului: Ziua Siguranței pe Internet

Locul desfășurării: Colegiul Național „Mihai Viteazul” Slobozia

PREZENTARE PROIECT
ARGUMENT
Internetul este una dintre tehnologiile cele mai provocatoare la nivel mondial. Utilizarea internetului a permis
comunicarea facilă a două persoane care se află la distanțe considerabile, fiind o importantă fereastră a lumii
digitale, în special pentru comunicarea la nivel social, mai ales după "explozia" platformelor online de socializare.
Internetul a adus îmbunătățiri semnificative în viața utilizatorilor, prin accesul facil la servicii variate. Accesul
ușor în mediul online, fără o reglementare sigură la nivel mondial, a reprezentat, deopotrivă, deschiderea ferestrei
spre un noian de vulnerabilități, expunând utilizatorul la un spectru de amenințări cu o noutate fără precedent.
Atacurile clasice de accesare a datelor de interogare personală sau cele cu răscumpărare pentru blocarea accesului
la propriul cont sau portal, blog, website, expun paleta largă a tipurilor de amenințări
Marcarea acestei zile reprezintă o bună oportunitate pentru creșterea gradului de conștientizare a pericolului
online, precum și de a promova metodele necesare protecției utilizatorilor în timpul accesării mediului virtual.
Ziua siguranței pe internet este sărbătorită, anual, din 2004, luna februarie, în mai multe țări de pe mapamond,
pentru promovarea utilizării sigure și responsabile a mediului online și a dispozitivelor cu care se realizează
accesul la internet. În România, Ziua Internațională a Siguranței pe internet a fost marcată pentru prima dată în
2008.
Această zi are ca scop creșterea gradului de conștientizare pentru un Internet mai bun și mai sigur, în care
tehnologia este folosită nu doar în condiții de siguranță ci și într-un mod responsabil, critic și creativ. Publicul
vizat sunt copiii, tinerii, părinții, profesorii dar și industria și factorii de decizie, pentru a încuraja toate mediile
să se responsabilizeze și să-și canalizeze eforturile pentru crearea unui Internet mai bun.
Ziua Internațională a Siguranței pe Internet a fost aleasă a doua marți a lunii februarie
GRUPUL ȚINTĂ
Elevii claselor a VII-a, a IX-a
Părinții elevilor implicați în proiect
COLABORATORI
Adfaber.org
Organizația Salvați Copiii România
CCD Ialomița
SCOPUL
Creșterea gradului de conștientizare privind beneficiile pericolele și mediului online.
OBIECTIV GENERAL
Utilizarea în condiții de siguranță a internetului.
OBIECTIVE SPECIFICE
La finalul proiectului, elevii vor fi capabili:
să reacționeze corect în anumite circumstanțe legate de utilizarea Internetului
să gândească critic și să evalueze site-urile, e-mailurile și alt conținut online.
să respectare dreptului la demnitate și viață privată al fiecărei persoanei
să se protejeze de amenințările din mediul online, inclusiv intimidare, hărțuire și înșelătorii..
să fie amabili și respectuoși față de alte persoane online, inclusiv să respecte viața privată.
să ceară ajutor în situațiile complicate din partea unui părinte sau altui adult de încredere.
să utilizeze Internetul si rețelele de socializare în mod responsabil și în siguranță
Rolul părinților este important mai ales în stabilirea unor reguli stabilite prin dialog și consimțite de către copii,
respectiv adolescenți
ACTIVITĂȚI
Activitatea 1 Fii prudent când postezi!
Rezultate așteptate:
Elevii vor fi capabili
să protejeze informațiile personale în mediul online
să acționeze inteligent atunci când distribuie: ce, când, cum și cu cine
Derularea activității

558
Evocarea
Exercițiu de spargere a gheții (5 minute)
Elevii sunt așezați în cerc. Ei vor intra în interiorul cercului la invitația profesorului, dacă li se potrivesc afirmațiile
acestuia. Fiecare invitația începe cu expresia: Soarele să strălucească deasupra celor care...... Pot fi folosite
următoarele variante:
Soarele să strălucească deasupra celor care: au cont de Facebook, au cont pe Instagram, au cont pe Snapchat, au
postat în ultima lună poze pe net, au trimis un email, au comunicat pe Whats App, messenger.
După finalizarea exercițiului, elevii vor fi întrebați cum s-au simțit în timpul acestuia.
Realizarea sensului
Internet: avantaje/dezavantaje.(10 minute).
Discuția începe cu realizarea unui brainstorming Internet: avantaje/dezavantaje. Ideile copiilor vor fi trecute pe
un tabel de flipchart. Propunerile lor pot fi scrise eventual pe post-it-uri, iar acestea să fie prinse pe tablă/flipchart
chiar de autori.
Se formulează concluzia, că deși este foarte util, internetul poate ascunde și pericole. De aceea e important să știm
să îl folosim în siguranță.
Cuvintele dor (5 minute)
Elevii vor avea la dispoziție câte o inimioară decupată din hârtie. Vor fi rugați să plieze hârtia la fiecare gând bun
sau gând rău care vor fi rostite de profesor. Frazele se vor referi la lumea școlii, a copiilor, fără trimiteri la persoane
reale.
Cum arată inima de hârtie? O puteți face să fie la loc netedă, ca la începutul jocului?
La final, elevii vor fi invitați să arate cum sunt afectați oamenii de cuvintele altora.
Vizionare videoclip și discuții (20 minute)
Elevii vizionează materialele suport videoclipul Exposed (Centrul pentru protecția copiilor exploatați și online)
Urmează o discuție despre importanța confidențialității, fiind abordată chestiunea amprentei digitale. Amprenta
digitală este ceea ce te reprezintă în online, respectiv fotografii, audio, videoclipuri, texte, comentarii postate în
profilurile altora. Așadar, aceasta contribuie la reputația noastră din online. Internetul ușurează comunicarea cu
late persoane. Trimitem mesaje, postăm fotografii, participăm la conversații pe rețelele de socializare, dar de
multe ori nu ne gândim cine poate vedea aceste postări. O fotografie sau o postare care azi pare amuzantă și
inofensivă, mai târziu ar putea deveni neplăcută, ba chiar dăunătoare. Ceea ce postezi pe Internet cu greu mai
poate fi șters.
Reflecție
Elevii vor realiza activitatea Muntele atenției. Distribuie cu prudență!, respectiv jocul Interland, pus la dispoziție
de organizația Adfaber (https://beinternetawesome.withgoogle.com/ro_ro/interland
Activitatea 2 Fakebook – (https://www.classtools.net/FB/home-page) permite crearea în scop didactic a unor
pagini de profil imaginar.
La finalul activității elevii vor fi capabili:
să fie amabili și respectuoși pe Internet;
să respecte drepturile celorlalți
Evocarea/ Spargerea gheții
Rețele de socializare ( 5 minute)
Profesorul confecționează înainte de activitate mai multe cartoane/foi cu nume de rețele de socializare: Facebook,
Instagram, Whats App, TikTok, You Tube Vor fi scrise cinci denumiri, în funcție de preferințe. Fiecare copil
primește un cartonaș. Ei sunt așezați pe scaunele aranjate în cerc. Profesorul spune numele unei rețele de
socializare. Cei care dețin cartonașele respective trebuie să schimbe rapid locul, neavând voie să ia loc pe un scaun
alăturat. Inclusiv profesorul va căuta să-și găsească un scaun. Cel care rămâne în picioare va prelua conducerea
jocului. Se reia de câteva ori, până când toți sunt obosiți, iar tensiunea a dispărut.
Realizarea sensului
Contul Fakebook(15 minute)
Elevii sunt organizați pe grupe de câte cinci membri. Ei realizează câte un cont fictiv Fakebook. Ar fi bine dacă
și-ar alege personalități istorice, iar postările s-ar referi la diferite evenimente, fapte istorice legate de acestea. Ei
pot lucra online sau pot folosi markere, reviste, foarfeci, coli de flipchart, scotch pentru a realiza postere. Posterele
vor fi afișate în clasă. După ce au fost prezentate, se trece la următorul exercițiu.
Elevii au primit prin tragere le sorți câte un rol. Aceste roluri sunt: Hărțuitorul (agresorul), Victima; Narcisistul,
Egocentricul, Apărătorul/Binevoitorul, Liker-ul. În funcție de aceste roluri, elevii postează comentarii în fiecare
cont fictiv, pornind de la informațiile deja existente. După această etapă, a urmat o nouă lectură, cea a postărilor.
În continuare, am realizat o discuție. Elevii vorbesc despre ce stări sufletești au avut atunci când au postat
comentarii și, mai ales atunci când le-au citit pe cele ale colegilor. Ei vor explica de ce cred că se întâmplă astfel
de lucruri pe conturile de socializare. În continuare, vor explica ce cred că este de făcut pentru ca situația să se
îmbunătățească.
Elevii, conectați la internet vor juca jocul Interland Tărâmul amabilității, conceput și pus la dispoziție de
organizația Adfaber ( https://beinternetawesome.withgoogle.com/ro_ro/interland/landing/taramul-amabilitatii)

559
Organizați în grupele inițiale, vor redacta un set de reguli „Bunele maniere pe Internet”.
Reflecția
Conectați la Menti.com, elevii vor răspunde la întrebările următoare:
Ce cuvânt crezi că ar descrie cel mai bine această activitate?
Pe viitor ce vei face pentru ca lumea virtuală să fie o lume mai bună?
Activitatea 3.Părinții sunt cu noi
Rezultate așteptate
Informarea părinților despre riscurile utilizării Internetului
Prezentarea unor alternative la folosirea excesivă a telefonului/calculatorului
Discutarea unor modalități de relaționare pozitivă cu adolescenții
Descrierea activității
Spargerea gheții
Părinții vor fi invitați să aleagă un emoticon care exprimă starea în care se află și să în marcheze pe flipchart.
Dacă întâlnirea are loc online, atunci vor folosi calculatorul/laptopul/alte dispozitiv.
Derularea activității
Se va viziona filmulețul „Povestea Andreei ”(Aleg conștient. Stop dependenței de net!), care se poate urmări
direct de pe youtube, fiind pus la dispoziție de organizația Salvați copiii! Discuția care urmează are la bază
statistici privind utilizarea internetului de către copii și adolescenți. Li se prezintă părinților și rezultatele
chestionarului administrat la clasă, care indică timpul petrecut de copii și stările acestora în legătură cu subiectul.
Este prezentat slide-ul referitor la nevoile personale Dependența este o strategie inconștientă nefericită prin care
copilul încearcă să își împlinească anumite nevoi.
Discuție liberă Adevărat/Fals
Oare, copiii pot deveni dependenți de Internet dacă :
Folosesc tehnologia dinainte dea putea vorbi, înainte de vârsta de doi ani?
Părinții sau alte persoane apropiate nu l-au îndrumat în primele interacțiuni cu mediul online?
Nu a învățat la școală sau în familie care sunt semnele dependenței de Internet?
Nu au voință să nu mai folosească Internetul?
Nu au relații bune cu familia sau prietenii?
Părinții lor sunt dependenți de dispozitive tehnologice?
Nu își găsesc alternative de petrecere a timpului liber în natură, nu au cu cine ieși în oraș?
Nu vrea să fie exclus din grupul de prieteni care preferă să își petreacă timpul pe internet?
Nu au cu cine să discute despre trăirile și experiențele lor, plăcute și cele mai neplăcute?
Este hărțuit, jignit, luat în derâdere de alte persoane?
Are un conflict în mediul online cu cineva care îl tachinează și vrea să vadă cum evoluează situația?
Au relații apropiate cu părinții, petrec mult timp cu ei și le place compania acestora?
Au prieteni buni în care au încredere, care nu i-au mințit niciodată și cu care petrec timp fizic?
Au încredere în ei înșiși și știu cât de importantă este sănătatea?
Au mai mult de cinci modalități de relaxare prin care se liniștesc și se relaxează după o activitate intensă sau
neplăcută?
Se prezintă slide-urilel Semnele dependenței de Internet și Dependența de Internet poate fi un simptom al altor
situații de abuz sau traumă a copilului ( material-Organizația Salvați copiii!)
Ce e de făcut?
Părinții sunt rugați să completeze cu propuneri un plan de acțiune pentru evitarea dependenței de net. Vor primi
pentru acesta post-ituri colorate diferit: Ce poate face școala? Ce pot face părinții? Ce pot face copiii?
Acestea vor fi afișate pe flipchart. Dacă întâlnirea este online, se va folosi aplicația Mentimeter
ECHIPA PROIECTULUI
RESURSE
Resurse umane: cadrele didactice implicate în proiect, elevii claselor implicate;
Resurse temporale: Ziua Internațională a Siguranței pe Internet
Resurse financiare: proprii
Resurse spaţiale: sălile de clasă
Resurse materiale: calculator, imprimantă, aparate foto, cartoane, articole papetărie
EVALUARE PROIECT
Discuții și comentarii în cadrul orelor de dirigenție privind impresiile dobândite de elevi de-a lungul activităților
desfășurate.
Monitorizarea comportamentului elevilor pe parcursul activităților (participare, punctualitate, modul în care
și-au îndeplinit sarcinile, comunicarea între participanți).
Album de fotografii digitale
MODALITĂȚI DE DISEMINARE
Articol în revista școlii cu informaţii despre proiect şi modul de desfăşurare şi monitorizare a acestuia.
Anunţarea existenţei şi a modului de desfăşurare a proiectului în cadrul consiliilor profesorale.

560
Ședinţe cu părinţii.
REZULTATE AŞTEPTATE:
resposabilizarea copiilor și părinților privind utilizarea Internetului
alcătuirea unui cod de bune practici referitoare la respectarea regulilor de conduită pe internet care va fi afișat în
clasă
promovarea site-ului www. Oradenet.ro, respectiv a ctrl_Ajutor și esc_Abuz
SUSTENABILITATEA PROIECTULUI
Proiectul poate fi reluat anul școlar viitor pe baza atragerii unui număr mai mare de colaboratori

PROIECT EDUCAŢIONAL - MICUL SPORTIV

PROF. INV. PREȘCOLAR BATRINU MARICELA

GRĂDINIŢA CU P.N. NR.19 FOCSANI

ARGUMENT:
Dezvoltarea intelectuală este în strânsă legatură cu dezvoltarea fizică corespunzătoare. Sănătatea şi
dezvoltarea normală, fiziologică sporesc buna dispoziţie, atenţia, favorizează capacitatea de asimilare a
cunoştinţelor. Formarea calităţilor morale şi voliţionale ale copilului, educarea perseverenţei, a stăpânirii de
sine, a curajului , depind de dezvoltarea calitatilor sale fizice, iar formarea ţinutei corecte, însuşirea
mişcărilor precise, dezvoltarea simţului ritmului favorizează educaţia estetică a preşcolarilor.
DURATA: noiembrie 2020- iunie 2021
OBIECTIVELE: -să-şi formeze o ţinută corporală corectă;
-să perceapă componentele spaţio-temporale (ritm, durată, distanţă, localizare);
-să fie apt să utilizeze deprinderile însuşite în diferite contexte;
-să se folosească de acţiunile motrice învăţate pentru a exprima sentimente şi /sau comportamente ,
pentru a răspunde la diferiţi stimuli (situaţii), la diferite ritmuri;
-să manifeste în timpul activităţii atitudini de cooperare, spirit de echipă, de competiţie, fair-play;
- să comunice impresii, idei pe baza observărilor efec tuate;
-să participe la activităţile de grup, inclusiv la activi tăţile de joc, atât în calitate de vorbitor, cât şi în
cali tate de auditor;
4. GRUPURI ŢINTĂ: -copiii preşcolari din grupele mari din gradiniţă;
-educatoare;
-parinţi;
5. ACTIVITĂŢILE PROIECTULUI
Noiembrie : -lansarea şi mediatizarea proiectului pe bază de afis, plian te, dezbateri; discuţii premergătoare
proiectului;
- Pregătirea unui dans tematic de Crăciun;
Decembrie : - Euritmie : ,,Dansul fulgilor de nea”
- ,,La patinoar”( desene, pictură pe diferite suprafeţe)
- ,,Crăciunul copiilor” ( serbarea de Crăciun)
Ianuarie : - Serbarile zăpezii (jocuri în curtea gradiniţei şi întreceri sportive de iarna)
- Cel mai reuşit om de zăpadă -ȋntrecere
- Săniuţa de aur (concurs de săniuţe)
Februarie - Euritmie : ,,Alunecăm pe gheaţă”
- Pregatirea unui dans tematic pentru serbarea de 8 Martie;
- Joc : ,,Acrobatul pe sârma”(mers în echilibru)
- Joc : ,, Mica gimnastă”(echilibru)
Martie : - La cules de floricele (gimnastică ritmică)
- Dans pentru mămica mea”(serbare)
- Euritmie: ,,Anotimpurile” de A.Vivaldi
Aprilie :- dansuri tematice,dansuri populare, euritmie, dramatizări;
- Euritmie : ,,Dansul florilor”
- Concursuri sportive ,,Iepuraşii veseli”, ,,Cine sare mai departe”,
,,Cine ajunge primul”,,,Cel mai bun ţintaş”.
Mai : -Participarea la concursul judeţean : ,,Ritmurile copilăriei “

561
 - Pregătirea dansului tematic pentru serbarea de sfârşit de an
Iunie:- Serbarea de sfârşit de an
- impresii
- concluzii
6. PARTENERI : - profesor de dans sportiv
-părinţi
7. REZULTATE :- dansurile prezentate în cadrul serbărilor;
-organizarea activiăţilor la nivel de unitate;
8. BENEFICIARII: copiii, educatoarele, părinţii
9. EVALUARE : participarea la faza judeţeană a concursului ,,Ritmurile copilăriei”, concretizată prin
obţinerea unor rezultate pozitive, care să ne valorifice activitatea desfăşurată pe parcursul proiectului.
10. IMPACTUL : Ritmul organizează mişcările şi face posibilă economisirea
forţelor. Mişcările ritmice sunt mai puţin obositoare, pe lân-
gă faptul că, dau corpului zvelteţe şi frumuseţe.
11. CONTINUITATEA –DURABILITATEA :
dezbateri privind impactul pozitiv asupra partenerilor şi beneficiarilor;
12. DISEMINAREA: - părinţii vor fi invitaţi să vizioneze activităţile desfăşurate
cu copiii pe întreaga perioadă a proiectului;
- împărtăşirea unor concluzii ,impresii
- vom face cunoscută activitatea noastră şi celorlalte unitati
similare prin : CD, publicaţii ,afişe sau postere, mass-media;

PROIECT DE PARTENERIAT EDUCAȚIONAL CU FINANȚARE

EXTRABUGETARĂ - SCHIMB DE EXPERIENȚĂ JUDEȚEAN-
„EFICIENȚA METODELOR INTERACTIVE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREȘCOLAR
BIHOREAN”

PROFESOR COROIU NATALIA MIRELA

COLEGIUL NAȚIONAL ,IOSIF VULCAN” ORADEA – STRUCTURA G.P.P. 27
ORADEA, BIHOR

Argument
Desfăşurarea acestui program în parteneriat vine ca răspuns la nevoia educatoarelor din cele patru unităţi de
învățământ de a se confrunta cu noi provocări în plan profesoional, de a-şi moderniza stilul de muncă, de a elimina
rutina din activitatea zilnică, de a contribui sistematic, la formarea şi perfecţionarea lor profesională .
În aceeaşi măsură, contribuie la satisfacerea setei de cunoaştere a copiilor şi la îmbogăţirea experienţei lor de
viaţă.
Acest parteneriat se constituie într-un schimb de experienţă, în care educatoarele au prilejul să cunoască medii
educaționale variate, să schimbe idei, să găsească soluţii viabile la problemele cu care se confruntă, să aprofundeze
și să aplice diferite metode inovative și interactive la grupa de copii. Se poate considera că acest parteneriat, într-
o oarecare măsură, ar putea constitui și un tărâm prielnic de cercetare, testare și verificare a unor metode inovative
întâlnite în practica educațională.
Proiectul educațional este unul de tip științific în care se vor implica și vor aplica la grupă metode inovative
cadrele didacrtice din instituțiile mai sus menționate. Demersul răspunde specificului cadrelor didactice din
învățământul preșcolar, de a-şi asuma roluri şi responsabilităţi, de a-şi dezvolta competențe şi urmăreşte
dezvoltarea lor, într-un comportament activ, conştient responsabil, capabile de adaptare, de reorganizare a
mediului educațional în conformitate cu tendințele actuale educaționale.
Aplicând eficient şi creator, cu ajutorul competențelor şi prin rezultatele activităţilor proprii, ideile, gândurile
şi părerile grupului de lucru, credem că ajutăm și oferim o perspectivă a unor activități viitoare interactive,
inovative, pline de vioiciune și cu rezultate optime din punct de vedere a obținerii performanelor la grupa de copii.
Grup ţintă:
Copiii preşcolari de la unităţile implicate în proiect;
Educatoarele;
Familiile copiilor;

562
Comunitatea locală.
Perioada de derulare: anul şcolar 2020-2021, cu posibilitate de prelungire
Beneficiari direcţi: copiii preşcolari de la unităţile implicate în proiect.
Beneficiari indirecţi: cadrele didactice implicate în parteneriat, familiile copiilor participanţi, comunitate.
Parteneri:
Grădiniţa cu ...
Grădiniţa cu ....
Grădiniţa cu ....
Echipa de implementare:
Inițiatori și coordonatori proiect:
Prof. Coroiu Natalia Mirela
Echipa de proiect:
Scopul proiectului :
• dezvoltarea capacităţii de utilizare corectă şi eficientă a metodelor didactice în situaţii specifice, concrete;
• cunoaşterea specificității metodelor inovative și interactive;
• experimentarea de către educatoare şi preşcolari a unor situaţii noi, stimulative pentru procesul cognitiv
şi adaptarea comportamentului la situaţii inedite;
• crearea unui climat constructiv de emulaţie între educatoarele celor două unitӑţi.
Obiective :
• colaborarea cadrelor didactice implicate în vederea realizării schimburilor de idei şi materiale;
• amenajarea unui spaţiu în grădiniţă în vederea popularizării acţiunilor desfăşurate în cadrul
parteneriatului;
• să iniţieze activităţi care presupun dezvoltarea climatului afectiv – pozitiv în grup;
Analiza proiectului:
• dorinţa educatoarelor de perfecţionare şi afirmare profesională;
• deschiderea faţă de acest program;
• oportunitate pentru afirmarea competenţelor profesionale;
• eficacitatea în organizarea proiectului parteneriat, cu obiectiv final în creşterea calității actului
educaţional;
• baza materială optimă;
Viziunea proiectului:
• diversificarea mijloacelor de formare continuă;
• popularizarea experienţei pozitive;
• implicarea tuturor furnizorilor de educaţie în promovarea intereselor copiilor;
• utilizarea resurselor materiale şi umane ale fiecărei unităţi.
Misiunea proiectului:
• se creează oportunităţi pentru educatoare în a-şi demonstra potenţialul şi aptitudinile profesionale;
• se oferă educatoarelor schimbul deschis de opinii;
• oferirea posibilităţii desfăşurării unor activităţi comune atractive în beneficiul atât al preşcolarilor cât şi
al educatoarelor;
Resurse:
umane – preşcolari, educatoare, factori implicați;
materiale – spaţiile de învăţământ ale instituţiilor și materialele impuse;
financiare – proprii, sponsorizări, donaţii.
Strategii de dezvoltare :
• investiţia în resursa umană, competente;
• dezvoltarea profesională a educatoarelor;
• dezvoltarea unui cadru educațional modern, deschis, flexibil;
• iniţierea colaborării între copii şi educatoare din grădinițe;
• evaluarea comportamentelor copiilor pe parcursul activităţilor ;
• evaluarea atitudinii educatoarelor faţă de realizarea acestui demers partenerial;
• abordarea unui management axat pe îmbunătăţirea continuă a conţinuturilor educative şi a strategiilor de
realizare a proiectului.
Prognoza activităţilor în parteneriat:
Proiectare:
• întocmirea proiectului de parteneriat;
• întocmirea calendarului derulării acţiunilor;
• întocmirea proiectelor pentru activităţi şi pregătirea activităţilor.
Formare, dezvoltare profesională şi personală:

563
 Educatoarele vor contribui cu toate resursele lor profesionale la reuşita şi eficientizarea proiectului de parteneriat
prin studiu individual, pavoazarea grupelor, informarea părinţilor despre acţiunile proiectului, pregătirea
produselor pentru informare, desfăşurarea de activităţi demonstrative, întâlniri informative şi consultative etc.

Metode inovative/ interactive implemantate/ verificate la grupă în cadrul proiectului:

- explozia stelară
- flipped classrom (clasa răsturnată)
Evaluarea internă:
• Diseminarea proiectului;
• Analiza şi centralizarea datelor obţinute;
• Aprecieri finale.
Evaluare externă :
• întocmire unui Raport de evaluare a activităţii desfăşurate în cadrul proiectului de parteneriat;
• expunerea Raportului în cadrul Comisiei Curriculum şi a Cercurilor Pedagogice;
• mediatizarea în rândul colegelor din județ.
Procese de comunicare: prin e-mail, facebook, telefon, poştă, vizite reciproce între cele două unităţi.
Surse de informare:
Programa activităţilor instructiv-educative din grădiniţă, MEC, 2005.
Curriculum pentru educaţia timpurie a copiilor cu vârsta cuprinsă între naştere şi 6/7 ani , MECT, 2008.
OUG nr. 75/2005 privind asigurarea calitatii educatiei cu modificarile si completarile, aprobate prin Legea
nr.87/2006 si prin OUG nr. 75/2011.
Literatura de specialitate.
Internet

Calendarul derulării activităţilor în parteneriat

Anul şcolar 2020 – 2021
Nr Data Tema activităţii Modalităţi de realizare Responsabili
crt
1. Martie Întocmirea și avizarea proiectului de - intâlniri de lucru, schimburi de idei, Educatoarele
2021 parteneriat impresii, sugestii
2. Aprilie Derularea proiectului la nivelul fiecarei - Educatoarele
2021 gradinite și a educatoarelor implicate în
proiect
3. Mai 2021 Prezentarea rezultatelor obținute în urma - Educatoarele
aplicării metodelor inovative la grupă
Analiză swot asupa activității
4. Iunie Diseminarea proiectului, popularizarea - concursuri şi jocuri sportive în parcul Educatoarele şi
2021 rezultatelor în comisii și în rândul colegelo Bălcescu preşcolarii

PROIECT EDUCAŢIONAL „ LĂSAŢI COPIII SĂ VINĂ LA MINE”

AUTOR: PROF. DUMITRU I. ADRIANA

INSTITUŢIE: LICEUL PEDAGOGIC „MATEI BASARAB”, SLOBOZIA, IALOMIŢA

PARTENERIAT EDUCAŢIONAL ŞCOALA DIN BISERICĂ

TEMA PROIECTULUI:„ LĂSAŢI COPIII SĂ VINĂ LA MINE”

AN ŞCOLAR 2020-2021
MOTTO:
,, Iar Iisus a zis: Lăsaţi copiii să vină la Mine şi nu-i opriţi, că a unora ca aceştia este împărăţia cerurilor. Şi
punându-Şi mâinile peste ei, S-a dus de acolo.’’
Matei 19, 14-15

564
PARTENERI:
Liceul Pedagogic „Matei basarab”, Slobozia
PAROHIA ”SF. IERARH NICOLAE” ORBOIEȘTI
DURATA PROIECTULUI:
○ SEPTEMBRIE 2020 - IUNIE 2021
COORDONATORI PROIECT:
COLABORATORI PROIECT:
○ Elevi din cele două instituţii
○ Părinţii copiilor
○ Comunitatea locală
RESPONSABILITĂŢILE PĂRŢILOR
○ Organizarea unor vizite la Biserică;
○ Participarea la slujbele religioase organizate în cadrul bisericii;
ARGUMENTAREA PROIECTULUI
Educaţia în societatea postmodernă bazată pe cunoaștere este axată pe dimensiunea ştiinţifică care conduce, în
mod inevitabil, spre o formare unidimensională a personalităţii umane. Pentru a depăşi acest caracter al procesului
instructiv-educativ centrat pe dimensiunea cognitiv-rațională din societatea informațională, este necesar de a
recurge la alte mijloace eficiente de educaţie - morală, religie, tradiţii și obiceiuri, care sunt în stare să formeze o
tânăra generaţie integră, care să înglobeze nu numai dimensiunea cognitivraţională, ci şi dimensiunile volitive şi
afective ale personalităţii. În condițiile contemporane, posibilitățile pedagogice ale școlii și familiei au devenit
insuficiente pentru organizarea educației spiritual-morale. Epoca postmodernă se caracterizează printr-o sporire
substanțială a mediului social și mediatic a societății de consum asupra devenirii personalității copilului.
Reprezentările despre lumea spiritualmorală care au dominat comunitatea pedagogică în ultimele decenii și căile
de dezvoltare a ei s-au dovedit a fi insuficiente pentru practica pedagogică a educației sociale care erau axate pe
idealurile sociale tradiționale orientate spre „valorile eterne” ale altruismului, solidarității sociale, milosteniei,
slujirii binelui comun. Cu toate că greutatea specifică a acestor valori este destul de considerabilă, ele constituind
baza valorică a sistemului statal al Republicii Moldova, totuși, în noile împrejurări, este necesar de a găsi și alte
mecanisme de translare a acestor valori noilor generații. În procesul făuririi omului, educaţia este concepută ca o
investiţie în el, fiind compusă din mai multe elemente, organizate în sistem, aflate în strânse relații, care fac ca o
modificare produsă în unul dintre ele să se resimtă în celelalte, astfel încât, fiecare element al acțiunii educative
poate fi cauza unui efect și viceversa. Iată de ce problema în cauză reprezintă o preocupare a întregii societăţi care
presupune valorificarea optimă a resurselor sale materiale şi umane. La realizarea procesului educațional
contribuie familia, mediul social, şcoala, biserica, instituţiile culturale, mass-media şi structurile asociative. În
constelaţia acestor factori de educare a tinerei generaţii, şcolii îi revine locul central fiind „principala instituţie
socială specializată în pregătirea oamenilor pentru muncă şi viaţă”.
Celălalt factor care contribuie la dezvoltarea personalității umane îl reprezintă Biserica. Ea „compensează nevoia
de filiație activă pe o linie ideatică, prin excelență spirituală”1 . Influența educativă a Bisericii se realizează prin
intermediul orelor de religie desfășurate în școală, prin slujbele divine din cadrul lăcașelor de cult și prin
activitățile caritabile organizate la nivel de societate. Astfel, Biserica contribuie la instituirea unui proces de
educație sistematică, explicită, din perspectiva valorilor morale și spirituale proprii religiei ortodoxe. Astăzi
școala, ca și întreaga societate, se confruntă cu mai multe probleme sociale și educaționale: abandonul școlar,
cazuri de violență, extinderea pseudovalorilor, criza morală și spirituală, diminuarea
sensibilității/empatiei/toleranței față de celălalt, probleme de ordin psihologic ale copiilor din familii socialmente
vulnerabile sau ale copiilor ai căror părinți sunt plecați peste hotare. În aceste condiții, devine un imperativ
categoric ca Școala să conlucreze cu diverși parteneri comunitari, inclusiv cu Biserica ,,pentru a-și conjuga
eforturile în vederea soluționării sau diminuării problemelor educaționale”2 . În ultimele decenii, problema
dezvoltării spiritual-morale și a educației noilor generații în baza valorilor tradiționale a devenit un obiect al
îngrijorării sociale, care și-a găsit oglindire în publicistică, în discuții sociale aprinse, mișcări și inițiative sociale,
în experiența pedagogică actuală și, totodată, în cercetările științifice. Astăzi a devenit clar, că educația elevilor,
dezvoltarea spirituală și morală a lor, trebuie să fie integrate în diverse tipuri de activitate: în timpul orelor, în
afara lor, în afara școlii, în cadrul activităților socialutile. Timp de câteva decenii în societatea noastră a avut loc
o discuție despre posibilitatea de a îngloba în programa școlară cursul de religie, care s-a soldat cu adoptarea
Hotărârii Guvernului nr. 596 din 2 iulie 2010 în care a fost stipulat ca începând cu anul de studii 2010- 2011, se
introduce disciplina „Religia” în calitate de curs opțional în baza cererii părinţilor sau a tutorilor legali ai elevilor.
Astfel, a apărut posibilitatea de a contribui la educația spirituală și morală a elevilor prin intermediul valorilor
moral-spirituale și a normelor religioase.
Școala și Biserica reprezintă factorii ce formează personalitatea umană la acest început de mileniu, având menirea
sacră de a repune în circulație trecutul istoric, stabilind o anumită continuitate în dezvoltarea colaborării
parteneriatului educațional dintre generații și epoci. Anume trecutul istoric, tipurile de parteneriate educaționale,
modul de cugetare și de conduită a elevilor în evoluția lui istorică, constituie un suport necesar și determinant în
devenirea și afirmarea umană. De aceia, actualitatea lucrării este motivată, în mod special, de necesitatea de a

565
 completa, aprofunda și a aborda cercetarea colaborării factorilor educaționali din societate și, mai ales, a
parteneriatului Școlii cu Biserica în educația morală și spirituală a elevilor. Dat fiind faptul, că învățământul
constituie un proces firesc, născut, dezvoltat și definit în cadrul Bisericii, ar fi important ca acum această instituție
divino-umană să participe la procesul de formare moral-spirituală a elevilor. Astfel, interacțiunea dintre Școală și
Biserică reprezintă o condiție necesară a succesului dezvoltării spirituale și morale, a educației elevilor. Pentru a
realiza în mod practic, un parteneriat durabil dintre Școală și Biserică, trebuie să se producă o schimbare de valori,
atitudini, comportamente la nivelul tuturor factorilor sociali implicați: cadre didactice, familie, preoți, elevi. Acest
parteneriate trebuie să fie construite pe un sistem deschis, să se afle într-o relație directă cu mediul său exterior și
inerent, cu comunitatea în cadrul căreia funcționează.
Aşa cum Mântuitorul a fost Modelul desăvârşit de înţelepciune, bunătate, frumos şi iubire, noi, oamenii creştini,
trebuie să urmăm acest Model atât cât ne este cu putinţă fiecăruia dintre noi. Cu cât aceasta este începută la o
vârstă mai fragedă, cu atât valoarea sa va fi mai mare. Pentru a-l face pe copil să ajungă la aceste valori esenţiale
ale umanităţii este necesară educaţia religioasă .
Copilul, încă de mic, vine în contact cu realităţi, simboluri şi manifestări religioase ale căror semnificaţii, în
înţelesul lor cel mai simplu, este bine să le cunoască. Mai întâi în familie, copiii, învaţă să-şi manifeste într-un
anumit fel sentimentele, îşi formează deprinderi de conduită cu ajutorul cărora să devină persoane deschise
comunicării cu Dumnezeu şi cu semenii.
Educaţia religioasă îl ajută pe copil să cunoască îndatoririle pe care le are faţă de el însuşi, faţă de ceilalţi şi faţă
de tot ce-l înconjoară, pentru a deveni un bun creştin.
În Vechiul Testament se spune că : “Omul se cunoaşte după copiii pe care i-a lăsat în urmă”. Aşadar să ne străduim
să lăsam în urma noastră copii înţelepţi, copii cu frica lui Dumnezeu.
Educaţia religioasă a copiilor trebuie şi poate fi continuată în cadrul orelor de religie, dar şi în cadrul activităţilor
extracurriculare. Acesta este şi scopul iniţierii acestui parteneriat.
Una dintre sarcinile educaţiei religioase rezidă în formarea bunului creştin capabil de a cunoaşte şi a venera
valorile sacre.
SCOPUL PROIECTULUI :
○ Cunoaşterea învăţăturilor Bisericii şi formarea virtuţilor creştine;
OBIECTIVELE PROIECTULUI :
○ Cunoaşterea unor sărbători creştine (Naşterea Mântuitorului, Bobotează, Florii, Paşte, Buna Vestire);
○ Cunoaşterea şi respectarea învăţăturilor biblice;
○ Educarea unor virtuţi creştine şi cultivarea comportamentului moral-religios (să-ţi iubeşti aproapele, să faci
fapte bune, să fii cinstit, modest, generos, să nu urăşti, să-i ajuţi pe sărmani, să-L iubeşti pe Dumnezeu);
GRUPUL ŢINTĂ:
- Elevii Şcolii Gimnaziale „Ștefan Copoiu”, Andrăşeşti
- Elevii Liceului Pedagogic „Matei Basarab”, Slobozia
RESURSE UMANE:
preotul paroh DUMITRU IONUȚ
Directorii celor doua unităţi menţionate
elevii Şcolii
comunitatea locală
părinţii/bunicii copiilor
colaboratorii proiectului
MODALITĂŢI DE EVALUARE:
analiza activităţilor desfăşurate
repertoriu de cântece religioase
recitări, scenete, învăţături.

PLANIFICAREA ACTIVITĂŢILOR

DATA DENUMIREA ACTIVITĂŢII LOCUL DESFĂŞURĂRII PARTICIPANŢI

Septembrie Şcoala Gimnazială ”Ștefan Preot, director, cadre

Elaborarea proiectului
2020 Copoiu” didactice
Septembrie Şcoala Gimnazială ”Ștefan Preot, director, elevi,
Sfinţirea sălilor de clasă ( 14 sept. –
2020 Copoiu” cadre didactice
Ziua Crucii)
Parohia ”Sf. Ierarh Nicolae”
Preot, director, cadre
decembrie 2020 Colinde – laudă Naşterii Domnului Şcoala Gimnazială ”Ștefan
didactice
Copoiu”

566
 Parohia”Sf. Ierarh Nicolae”
Botezul Domnului – cântări de slavă- Preotul, cadre
6 ianuarie 2021 Școala Gimnazială ”Ștefan
audiții didactice,elevii
Copoiu”
Cântări de laudă închinate Domnului- Parohia”Sf. Ierarh Nicolae”
martie 2021 Preotul,elevii, părinţii
audiții
Intrarea Domnului în Ierusalim – Parohia”Sf. Ierarh Nicolae”
aprilie 2021 Preotul,elevii, părinţii
cântări închinate praznicului-audiții
Învierea Domnului – bucurie sfântă Parohia”Sf. Ierarh Nicolae”
mai
pentru toţi creştinii, colinde de Înviere- Preotul,elevii, părinţii
2021
audiții
Parohia”Sf. Ierarh Nicolae” Preotul, director, cadre
1. Înălţarea Domnului – cântări de
mai-iunie didactice, elevi,
slavă închinate Domnului
2021 comunitatea locală
2. Ziua Eroilor
Mănăstiri/biserici din județ Preotul, director, cadre
Pe parcursul anului ”Micii pelerini creștini”-vizite la sau din țară didactice, elevi,
școlar mănăstiri din județ/țară comunitatea locală

PROIECT EDUCAŢIONAL „LĂSAŢI COPIII SĂ VINĂ LA MINE!”

PR. PROF. DUMITRU IONUŢ-CĂTĂLIN

LICEUL TEHNOLOGIC „MIHAI EMINESCU”, SLOBOZIA

PARTENERIAT EDUCAŢIONAL
ŞCOALĂ – BISERICĂ

TEMA PROIECTULUI:„ LĂSAŢI COPIII SĂ VINĂ LA MINE”

AN ŞCOLAR 2020-2021
MOTTO:
,, Iar Iisus a zis: Lăsaţi copiii să vină la Mine şi nu-i opriţi, că a unora ca aceştia este împărăţia cerurilor. Şi
punându-Şi mâinile peste ei, S-a dus de acolo.’’
Matei 19, 14-15

PROIECT DE PARTENERIAT EDUCAŢIONAL

PARTENERI:
ŞCOALA GIMNAZIALĂ ”ȘTEFAN COPOIU” ANDRĂȘEȘTI
PAROHIA ”SF. IERARH NICOLAE” ORBOIEȘTI
DURATA PROIECTULUI:
○ SEPTEMBRIE 2020 - IUNIE 2021
COORDONATORI PROIECT:
Director înv. DIANCOF MANOLE
Prof. PREOȚESCU MIRELA
COLABORATORI PROIECT:
○ Preot paroh DUMITRU IONUȚ
○ Prof. Preot Religie CIOBIA CĂTĂLIN
○ Prof. NECULAE ELENA
○ Prof. STROE ANA-MARIA
○ Părinţii copiilor
○ Comunitatea locală
RESPONSABILITĂŢILE PĂRŢILOR

567
 ○ Organizarea unor vizite la Biserică;
○ Participarea la slujbele religioase organizate în cadrul bisericii;
ARGUMENTAREA PROIECTULUI
Aşa cum Mântuitorul a fost Modelul desăvârşit de înţelepciune, bunătate, frumos şi iubire, noi, oamenii creştini,
trebuie să urmăm acest Model atât cât ne este cu putinţă fiecăruia dintre noi. Cu cât aceasta este începută la o
vârstă mai fragedă, cu atât valoarea sa va fi mai mare. Pentru a-l face pe copil să ajungă la aceste valori esenţiale
ale umanităţii este necesară educaţia religioasă .
Copilul, încă de mic, vine în contact cu realităţi, simboluri şi manifestări religioase ale căror semnificaţii, în
înţelesul lor cel mai simplu, este bine să le cunoască. Mai întâi în familie, copiii, învaţă să-şi manifeste într-un
anumit fel sentimentele, îşi formează deprinderi de conduită cu ajutorul cărora să devină persoane deschise
comunicării cu Dumnezeu şi cu semenii.
Educaţia religioasă îl ajută pe copil să cunoască îndatoririle pe care le are faţă de el însuşi, faţă de ceilalţi şi faţă
de tot ce-l înconjoară, pentru a deveni un bun creştin.
În Vechiul Testament se spune că : “Omul se cunoaşte după copiii pe care i-a lăsat în urmă”. Aşadar să ne străduim
să lăsam în urma noastră copii înţelepţi, copii cu frica lui Dumnezeu.
Educaţia religioasă a copiilor trebuie şi poate fi continuată în cadrul orelor de religie, dar şi în cadrul activităţilor
extracurriculare. Acesta este şi scopul iniţierii acestui parteneriat.
Una dintre sarcinile educaţiei religioase rezidă în formarea bunului creştin capabil de a cunoaşte şi a venera
valorile sacre.
SCOPUL PROIECTULUI :
○ Cunoaşterea învăţăturilor Bisericii şi formarea virtuţilor creştine;
OBIECTIVELE PROIECTULUI :
○ Cunoaşterea unor sărbători creştine (Naşterea Mântuitorului, Bobotează, Florii, Paşte, Buna Vestire);
○ Cunoaşterea şi respectarea învăţăturilor biblice;
○ Educarea unor virtuţi creştine şi cultivarea comportamentului moral-religios (să-ţi iubeşti aproapele, să faci
fapte bune, să fii cinstit, modest, generos, să nu urăşti, să-i ajuţi pe sărmani, să-L iubeşti pe Dumnezeu);
GRUPUL ŢINTĂ:
○ Elevii Şcolii Gimnaziale „Ștefan Copoiu”
RESURSE UMANE:
preotul paroh DUMITRU IONUȚ
directorul şcolii, Înv. DIANCOF MANOLE
prof. coordonator PREOȚESCU MIRELA
elevii Şcolii
comunitatea locală
părinţii/bunicii copiilor
colaboratorii proiectului
MODALITĂŢI DE EVALUARE:
analiza activităţilor desfăşurate
repertoriu de cântece religioase
recitări, scenete, învăţături.

PLANIFICAREA ACTIVITĂŢILOR

DATA DENUMIREA ACTIVITĂŢII LOCUL DESFĂŞURĂRII PARTICIPANŢI

Septembrie Şcoala Gimnazială ”Ștefan

Elaborarea proiectului Preot, director, cadre didactice
2020 Copoiu”

Septembrie Sfinţirea sălilor de clasă ( 14 Şcoala Gimnazială ”Ștefan Preot, director, elevi, cadre
2020 sept. –Ziua Crucii) Copoiu” didactice

Parohia ”Sf. Ierarh Nicolae”

Colinde – laudă Naşterii
decembrie 2020 Şcoala Gimnazială ”Ștefan Preot, director, cadre didactice
Domnului
Copoiu”
Parohia”Sf. Ierarh Nicolae”
Botezul Domnului – cântări de
6 ianuarie 2021 Școala Gimnazială ”Ștefan Preotul, cadre didactice,elevii
slavă-audiții
Copoiu”

568
 Cântări de laudă închinate Parohia”Sf. Ierarh Nicolae”
martie 2021 Preotul,elevii, părinţii
Domnului-audiții
Intrarea Domnului în Ierusalim Parohia”Sf. Ierarh Nicolae”
aprilie 2021 – cântări închinate praznicului- Preotul,elevii, părinţii
audiții
Învierea Domnului – bucurie Parohia”Sf. Ierarh Nicolae”
mai
sfântă pentru toţi creştinii, Preotul,elevii, părinţii
2021
colinde de Înviere-audiții
1. Înălţarea Domnului – cântări Parohia”Sf. Ierarh Nicolae” Preotul, director, cadre didactice,
mai-iunie
de slavă închinate Domnului elevi, comunitatea locală
2021
2. Ziua Eroilor
Mănăstiri/biserici din județ sau Preotul, director, cadre didactice,
Pe parcursul ”Micii pelerini creștini”-vizite
din țară elevi, comunitatea locală
anului școlar la mănăstiri din județ/țară

PLAN DE ACȚIUNE PENTRU REALIZAREA UNUI MEDIU DE ÎNVĂȚARE

INCLUZIV

PROF. NAGY IOANA VERONICA

LICEUL TEHNOLOGIC AGRICOL „ALEXIU BERINDE” SEINI, MARAMUREȘ

Procesul educațional trebuie să fie integrat într-o relație deschisă cu elevul, să se bazeze pe comunicare și pe
empatie, să valorifice aspectele pozitive ale personalității elevului și să țină cont de interesele, înclinațiile și
cerințele educaționale speciale ale acestuia.
ELEVI
Tulburările de comportament se împart în două categorii:
Tulburare opoziționist-sfidătoare (2-9 ani);
Tulburare de conduită (după 9 ani).
Caracteristica principală a tulburării de comportament este un model repetitiv și persistent de comportament în
care sunt încălcate drepturile fundamentale ale altora sau normele sociale adecvate vârstei majore.
Tulburarea comportamentală sau emoțională reprezintă o dizabilitate caracterizată prin reacții comportamentale
sau emoționale în timpul programului școlar, nepotrivite normelor de vârstă, culturale sau de etică, încât afectează
negativ reușita școlară, inclusiv abilitățile acedamice, sociale, profesionale sau personale. Ele se identifică adesea
cu un comportament agresiv, antisocial.
Prezența tulburărilor comportamentale la un copil indică de obicei, un mediu familial patogen, dar există și o
împletire a factorilor genetici cu cei care țin de mediu (absența regulilor, aplicarea lor inconsecventă, recompense
sau pedepse exagerate). Copilul cu tulburări comportamentale nu a deprins regulile de conviețuire (socializare),
nu și-a format un atașament sănătos și nu simte nevoia să facă pe plac adultului. Printre cauze se mai pot regăsi
anumite leziuni sau anomalii cerebrale, experiențe de viață traumatizante, o anumită vulnerabilitate genetică și
chiar eșecul școlar.
Se remarcă faptul că acești elevi nu au motivație pentru învățare, nu pot urma instrucțiunile pentru că nu le înțeleg,
prezintă imaturitate în plan social, sunt inflexibili, absenți/visători, neîndemânatici, impulsivi sau chiar agresivi.
Idei de activități:
• Elevii cu tulburări de comportament au nevoie de un demers personalizat, adaptat problemelor specifice
fiecăruia. Cele mai importante activități sunt:
• Excursia didactică;
• Vizionarea de filme, piese de teatru, filme de animație;
• Ascultarea și discutarea unor povești terapeutice;
• Participarea la dezbateri, concursuri, jocuri sau simulări;
• Realizarea de portofolii și proiecte pe teme de interes;
• Terapia asistată de animale;
• Implicarea în activități extrașcolare, participarea la cluburi de artă, sport, muzică, dans etc.
• Valorificarea pasiunilor copilului (activități ludice);
• Implicarea acestuia în activități desfășurate în bucătărie;

569
Strategii de învățare:
Se recomandă îmbinarea învățării individualizate cu învățarea colaborativă. Este utilă învățarea în pereche, mai
ales atunci când elevul cu CES are un prieten foarte bun care este dispus să-l ajute. Se pune accent pe cooperare,
colaborare și comunicare între elevi. Folosirea suporturilor vizuale și a dispozitivelor digitale este utilă în
majoritatea cazurilor. Elevii cu CES ar trebui să aibă mai puține teme.
Orice proces de învăţare (mai ales în cazul elevilor cu CES) este mai eficient şi mai uşor de înţeles dacă
informaţiile prezentate sunt demonstrate şi aplicate în situaţii reale de viaţă, existând şi un feedbeck continuu de-
a lungul întregului proces;
Resurse:
Metodele și tehnicile se pot clasifica (v. Adriana Cîndea), după funcția terapeutică, în :
I. Metode terapeutice de învățare interactivă:
a. Metoda învățării reciproce (Reciprocal teaching – Palinscar)
b. Metoda ”mozaicului” (Jigsaw)
c. Citirea cuprinzătoare
d. Metoda ”cascadei” (Cascade)
e. Metoda învățării pe grupe mici (STAD – Student Teams Achievement Division)
f. Metoda ”turnirului între echipe” (TGT - Teams/Games/Tournaments)
g. Metoda schimbării perechii (”Share Pair Circles)
h. Învățarea dramatizată
II. Metode de fixare și sistematizare a cunoștințelor de verificare:
a. Harta cognitivă / conceptuală
b. Matricile
c. Lanțurile cognitive
d. Scheletul de pește
e. Pânza de păianjen
f. Tehnica florii de nufăr
g. Cartonașe luminoase
III. Metode de rezolvare de probele prin stimularea creativității:
a. Explozia stelară
b. Caruselul
c. Multi-voting-ul
d. Masa rotundă
e. Philips 6/6
f. Tehnica 6/3/5
g. Controversa creativă
h. Tehnica acvariului
i. Patru colțuri
j. Metoda Frisco
k. Sinectica
l. Metoda Delphi
Evaluare:
Metodele de evaluare recomandate sunt: observarea sistematică a activității și comportamentului elevilor, fișele
de evaluare individuale, investigația, portofoliul, autoevaluarea și evaluarea dialogată, participativă.
Evaluarea capacităţii de învăţare, precum şi evaluarea periodică a stării de progres/regres în dezvoltarea bio-
psihoeducaţională a elevului se face prin probe de evaluare a nivelului de cunoştinţe şi competenţe. Probele de
evaluare la activităţi sau pe unitatea de învăţare sunt diferenţiate. Fiecare probă de evaluare urmăreşte anumite
achiziţii, abilităţi şi atitudini ale elevilor în funcţie de particularităţile lor.
Părinți
Legătura cu familia este foarte importantă în cazul elevilor cu CES. Se urmărește în primul rând să se obțină
informații legate de copil, de relațiile lui sociale și de activitățile preferate. Se discută despre comportamentul
acestuia la școală și acasă, despre eventualele probleme pe care le întâmpină, despre problemele comportamentale
manifestate la școală sau acasă.
Relația profesor – părinte trebuie să fie una de sprijin reciproc și are ca punct de plecare nivelul de performanță
pe care elevul cu CES îl are în acel moment. Este ideal ca programul de recuperare să cuprindă sarcini ale
profesorului și sarcini ale părintelui.
Pentru o relație autentică, de durată se organizează activități extrașcolare la care pot participa și părinții
(excursii, vizite, vizionări de filme artistice sau aducaționale), lectorate, activități de voluntariat comune etc.
Idei de activități realizate de părinți:
• Întâlniri cu alți părinți care au același tip de dizabilitate;
• Căutarea unor parteneri de studiu;
• Încurajarea participării la ședințe de terapie comportamentală sau de consiliere;

570
 • Folosirea tehnologiei (există dispozitive electronice extrem de utile copiilor cu dizabilități);
Strategii de învățare:
• Părinții pot să-i ajute pe copii într-o mai mare măsură decât profesorii. Este important ca aceștia să-i
susțină, să-i încurajeze și să le ofere atenție.
• Cele mai importante contribuții:
• Să stea de vorbă cu copiii;
• Să le citească texte adecvate;
• Să discute despre ceea ce au citit;
• Să-i încurajeze să scrie;
• Să-i implice în activități practice variate;
• Să le lărgească orizontul cultural.
Resurse: Cele mai importante resurse ale părinților sunt timpul oferit, afecțiunea, răbdarea.
Evaluare: observare sistematică a activităților și a comportamentului, acordare de feedback pozitiv, realizarea
unor scheme, fișe, grafice, agende electronice (în cazul celor pasionați de tehnologie).
Cadre didactice
Idei de activități:
• Colaborarea cu profesorul de sprijin și cu consilierul școlar;
• Prezentarea situației/dizabilității elevului în Consiliul clasei și a nevoilor lui speciale;
• Consultarea Certificatului de încadrare în handicap și a fișei de observație psihopedagogice;
• Realizarea planului de intervenție personalizat;
• Realizarea periodică a rapoartelor de monitorizare;
• Invitarea unor specialiști în diverse domenii;
• Atribuire de responsabilități suplimentare, valorizare, empatie etc.
• Realizarea de Curriculum adaptat la materiile la care este necesar;
Strategii de învățare (comune cu alți colegi):
Predare în echipă (cu profesorul de sprijin sau cu alți colegi), accentuarea laturii practice a învățării, documentare,
participare la cursuri de formare, simpozioane sau conferințe despre elevii cu CES și consultarea ghidurilor
realizate pe această temă.
Resurse: suporturi de curs, cărți și reviste de specialitate, studii de caz, ghiduri etc.
Evaluare: inspecții, autoevaluare, progresul elevului cu CES.

PROIECT EDUCAȚIONAL 100 DE ANI DE ROMÂNIA

PROF. ÎNV. PRIMAR OPREA TUDORIȚA LILIANA

ŞCOALA GIMNAZIALĂ ,,IONEL PERLEA’’ OGRADA - IALOMIŢA

Proiect educaţional
2018-2019

INFORMAŢII DESPRE APLICANT

Numele instituţiei/unităţii de învăţământ aplicante: Şcoala Gimnazială ,,George Vâlsan’’ Amara-
Ialomiţa
Adresa completă Strada Tudor Vladimirescu nr 100
Nr. de telefon/fax 0243266837
Site şi adresă poştă electronică sc_amara_il@yahoo.com
http://georgevalsanamara.info/
Coordonator/i (nume şi prenume, funcţie, date de contact) Mitran Elena- director
Stan Valentina - prof. înv. primar
Crăciun Cătălin- profesor
Numărul cadrelor didactice participante la proiect/nr. total de cadre 3
didactice din unitate
Numărul elevilor din unitate participanţi la proiect 15

571
 Alte programe/proiecte organizate (enumeraţi mai jos max. 5 titluri de Înomenirea Cuvântului- autofinanțare
proiecte, perioada de desfăşurare şi finanţatorul) Eco friendlly actions-Erasmus+- ANCFPD
Copiii –prietenii pădurii- autofinanțare

Numele instituţiei/unităţii de învăţământ aplicante: Şcoala Gimnazială ,,Ionel Perlea” Ograda- Ialomița
Adresa completă Strada ,,Ionel Perlea” Nr. 142
Comuna Ograda,
Judetul Ialomita
Nr. de telefon/fax 0243279666
Site şi adresă poştă electronică sc_gimn_ograda@yahoo.com
Coordonator/i (nume şi prenume, funcţie, date de contact) Oprea Tudoriţa Liliana
Numărul cadrelor didactice participante la proiect/nr. total de cadre 15
didactice din unitate
Numărul elevilor din unitate participanţi la proiect 20
Alte programe/proiecte organizate (enumeraţi mai jos max. 5 titluri de Consateanul meu ,,IONEL PERLEA” – finantare CJ
proiecte, perioada de desfăşurare şi finanţatorul) Ialomita

INFORMAŢII DESPRE PROIECT

B.1. Titlul proiectului: 100 DE ANI DE ROMÂNIA

B.2. Precizați tipul activității principale din cadrul proiectului (concurs; festival; festival-concurs; proiect social;
expoziție; tabără tematică; școală de vară; simpozioane doar pentru elevi).
activitate tehnică
B.3. Domeniul în care se încadrează proiectul: (selectați un singur domeniu, considerat principal - celelalte
domenii
Domeniul: realizarea de produse decorative
B4: Ediţia nr.. I
B5. Locul și perioada de desfășurare a activității principale (etapa națională/internațională/finală): Ograda
B6: Număr participanţi la proiect: 40
B7: Bugetul proiectului:
Buget total Buget solicitat MEN Contribuţie proprie/alte surse
1000 - 1000

B8: Proiectul este cu participare: directă

REZUMATUL PROIECTULUI
Prezentaţi minim următoarele elemente ale proiectului dumneavoastră:
Număr de elevi şi număr de cadre didactice implicate;
Beneficiarii direcţi şi indirecţi;
Activităţi propuse, în ordinea în care se vor desfăşura;
Descrierea activităţii principale;
Impactul educativ estimat asupra grupului țintă.

PREZENTAREA PROIECTULUI
D.1. Argument
În acest an unic pentru România, îi omagiem pe cei care, acum 100 ani, au reușit să realizeze un vis aparent
imposibil: unirea tuturor românilor. Este un motiv de sărbătoare, dar este și un prilej de gândire pentru fiecare
român de azi, pentru fiecare dintre noi care purtăm în suflet mândria de a fi român.

D.2. Scopul proiectului

Conștientizarea importanței Miracolului Marii Uniri prin antrenarea elevilor în activităţi al căror rezultat să fie
crearea unor compoziţii artistice
D.3. Obiectivele specifice ale proiectului
să manifeste interes în activităţile de sensibilizare privind importanta istoriei;
să realizeze diferite lucrări artistice în care să evidenţieze importanța celor 100 de ani de la unire;
să promoveze ţara şi frumuseţile ei;
să implice părinții în acţiuni cu caracter istoric precum şi în activitățile elevilor;
să sensibilizeze părinţii şi comunitatea locală cu privire la rolul şi importanţa educaţiei patriotice de la o vârstă
fragedă;
D.4. Descrierea grupului ţintă căruia i se adresează proiectul
elevii din clasa a IV-a A ai Şcolii Gimnaziale ,,George Vâlsan” Amara -Ialomiţa

572
elevi din clasele Școalii Gimnaziale ,,Ionel Perlea” Ograda- Ialomița
D.5. Beneficiarii direcți și indirecți
elevii din cele două şcoli
părinţii elevilor
comunităţile locale
D.6. Durata proiectului: noiembrie - decembrie 2018
D.7. Descrierea activităţilor (trebuie să conţină minim informaţiile de mai jos pentru fiecare activitate în parte –
maximum 16.000 caractere pentru toate activitățile):

Actvitatea nr 1
a. Titlul activităţii: Constituirea echipei de proiect
b. Data/perioada de desfăşurare: octombrie 2018
c. Locul desfăşurării: cele două şcoli implicate în proiect
d. Participanţi (elevi, cadre didactice, părinți, reprezentanți ai comunității etc.):
Cadrele didactice din cele două şcoli, respectiv Mitran Elena, Stan Valentina şi Crăciun Cătălin şi elevii din clasa
a IV-a A din Şcoala Gimnazială ,,George Vâlsan” Amara –Ialomiţa și Oprea Liliana şi elevii clasei Școala
Gimnazială ,, Ionel Perlea” Ograda- Ialomița.
e. Descrierea pe scurt a activității: Coordonatorii au luat legătura prin e-mail, telefon, în vederea stabilirii
argumentului, scopului, obiectivelor proiectului precum şi a activităţilor ce urmează a fi desfăşurate pe durata a
două luni de implementare a proiectului.

Activitatea nr.2
a. Titlul activităţii: ,,MÂNDRIA DE A FI ROMÂN”
b. Data/perioada de desfăşurare: noiembrie 2018
c. Locul desfăşurării: Căminul cultural al comunei Ograda
d. Participanţi (elevi, cadre didactice, părinți, reprezentanți ai comunității etc.):
Cadrele didactice din cele două şcoli, respectiv Mitran Elena, Stan Valentina şi Crăciun Cătălin şi elevii din clasa
a IV-a A din Şcoala Gimnazială ,,George Vâlsan” Amara –Ialomiţa și Oprea Liliana cu elevii din Școala
Gimnazială ,, Ionel Perlea” Ograda- Ialomița
e.Descrierea pe scurt a activității.
Elevii din școlile partenere sub îndrumarea coordonatorilor vor realiza desene/ colaje, steguleţe, hărţi, flori sub
diferite forme şi din diferite materiale, care vor participa la o expoziţie a proiectului.

Activitatea nr 3
a. Titlul activităţii: ,,ROMÂNIA ÎN SĂRBĂTOARE”
b. Data/perioada de desfăşurare: decembrie 2018
c. Locul desfăşurării: cele două şcoli implicate în proiect
d. Participanţi (elevi, cadre didactice, părinți, reprezentanți ai comunității etc.): Cadrele didactice din cele două
şcoli, respectiv Mitran Elena, Stan Valentina şi Crăciun Cătălin şi elevii din clasa a IV-a A din Şcoala Gimnazială
,,George Vâlsan” Amara –Ialomiţa și Oprea Liliana cu elevii din Școala Gimnazială ,,Ionel Perlea” Ograda-
Ialomița
e. Descrierea pe scurt a activității: Elevii din cele două şcoli partenere vor realiza o expoziţie de pictură, creaţii
de abilităţi practice.

573
D.8. Diagrama Gantt a activităților

Nr. Obiectiv specific Activitate Octombrie Noiembrie Decembrie Responsabili

crt.
1. Stabilirea argumentului, Constituirea echipei de Prof. Oprea Tudoriţa
scopului, obiectivelor proiect Liliana
proiectului şi a activităţilor
2. Realizarea de desene/ colaje, MÂNDRIA DE A FI Prof. Oprea Tudoriţa
steguleţe, hărţi, flori ROMÂN Liliana
3. Realizarea unei expoziţii cu ROMÂNIA ÎN Prof. Oprea Tudoriţa
creaţii artistice SĂRBĂTOARE Liliana

574
D.9. – Rezultate calitative și cantitative aşteptate ca urmare a implementării proiectului (max. 2000
caractere)
a) Modificarea percepţiei elevilor şi a membrilor comunităţii asupra importantei cunoasterii istoriei in
viata de zi cu zi;
b) Constituirea unei comunităţi responsabile;
c) Creşterea interesului pentru orele de istorie;
d) O mai bună colaborare între şcoală şi comunitatea locală.
D.10. Modalităţi de monitorizare şi de evaluare ale proiectului (max. 1500 caractere) –
Procese verbale şi diplome acordate elevilor şi cadrelor didactice implicate în derularea activităţilor din
proiect.
D.11. Modalități de asigurare a continuității /sustenabilității proiectului (max. 1500 caractere)
Elevii vor deveni mai preocupaţi pentru cunoaşterea istoriei noastre.
D.12. Activităţi de promovare/mediatizare şi de diseminare pe care intenţionaţi să le realizaţi în timpul
implementării proiectului (max. 1500 caractere)
Proiectul va fi mediatizat pe site-urile şcolilor implicate în derularea proiectului, prin intermediul ziarelor
locale în care vor fi prezentate activităţile de amploare precum şi importanţa implicării tuturor actorilor în
viaţa şcolii şi a comunităţii.
D.13. Parteneri implicaţi în proiect descrierea parteneriatului:
Primăriile celor două comunităţi

Coordonator/i (nume și semnătură). Prof. Oprea Liliana

PROIECT EDUCAȚIONAL DE PARTENERIAT - BISERICĂ - ŞCOALĂ –

FAMILIE

PROF.RADU JULIETA MARIOARA

ŞCOALA GIMNAZIALĂ „IONEL PERLEA” OGRADA, IALOMIȚA

Parteneri

Perioada: mai-iunie – 2019

Argument
Educaţia religioasă trebuie desfăşurată nu numai în cadrul orelor de religie, ci noi toţi trebuie să contribuim
la educarea, cultivarea conştiinţei binelui şi răului, să îi ajutăm pe elevii noştri să distingă fapta bună de fapta
rea şi astfel el, copilul, devine conştient că are de respectat nişte norme morale şi îndatoriri faţă de semenii
săi.
Iubirea de aproapele, ajutorul reciproc, milostenia, bunătatea, blândeţea, recunoştinţa, cinstea, dreptatea sunt
însuşiri pe care elevul le dobândeşte în colectivitate. De aceea noi, cadrele didactice, suntem datoare să le
cultivăm pentru o lume mai bună.
Obiectivele proiectului
Obiectivul fundamental al parteneriatului „ - Cunoaşterea învăţăturilor Bisericii, a tradiţiilor religioase și
formarea virtuţilor creştine precum și ajutorarea elevilor nevoiași, pentru prevenirea abandonului școlar.
- Formarea conduitei şi conştiinţei elevilor în spiritul respectului faţă de un mod de viaţă sănătos, creştin.
Obiective specifice:
• Promovarea valorilor moral-creştine în rândul elevilor;
• Formarea de comportamente adecvate în receptarea valorilor religioase şi de cultură şi civilizaţie
tradiţională românească;
Scopul proiectului
➢ Cunoaşterea învăţăturilor Bisericii şi formarea virtuţilor creştine;
➢ Cunoașterea tradițiilor satului Ograda

575
Obiectivele proiectului:
➢ Cunoaşterea unor sărbători creştine - Sfantul Mare Mucenic Gheorghe;
➢ Cunoaşterea şi respectarea învăţăturilor biblice;
➢ Educarea şi cultivarea comportamentului moral, religios, patriotic);
Grup ţintă:
• Elevii claselor primar;
• Cadrele didactice;
• Părinţii elevilor implicaţi.
Resurse:
Temporale: proiectul se va desfăşura în perioada aprilie - mai 2019
Umane: cadre didactice, preotul paroh, elevi, părinţi, comunitatea locală,
Spaţiale: Şcoala Gimnazială Ionel Perlea, Ograda,
Biserica Ortodoxă Sf. M. Mc Gheorghe
Strategia de realizare:
➢ Observaţia, dezbaterea, jocul de rol, analiza produselor activităţilor
➢ Lucru individual, pe grupe, în perechi, în echipă
Mediatizarea proiectului - mediatizarea activităţilor prin intermediul publicațiilor,facebook,
Calendarul activităților
ACTIVITATEA I
NOI
Unitatea de învăţământ: Școala Gimnaziala „Ionel Perlea”, Ograda
Profesor diriginte: Radu Julieta Marioara
Clasa: a V-a B, ( in clasă avem doi elevi cu CES, care participă la toate activitățile )
Tema: Cel mai bun coleg din lume
Scopul activității i: Conștientizarea diversității din clasa noastră și manifestarea unui comportament moral
zi de zi, plecând de la modelele vechitestamentare
Competențe generale vizate :
2.Manifestarea unui comportament moral, in viata personala și în societate, în acord cu valorile morale
Competențe specifice:
2.1 Exprimarea unor aprecieri personale privind semnificatia morală a comportamentului persoanelor din
textele studiate
2.2 Selectarea unor reguli de comportament moral-religios din diferite contexte de viață, din perspectiva
unor criterii date.
Competențe derivate:
- alcătuirea de desene , pornind de la personajele biblice studiate,accentuând calitățile colegilor noștri.
Valori și atitudini:
_înțelegerea aproapelui
-respectarea aproapelui
- toleranță
Metode și procedee: conversația, expunerea, problematizarea, explicația
Forme de organizare a activității: individual și în perechi
Materiale necesare: acuarele, planșe de desen, pensule, creioane colorate
Descrierea activității
Se descrie elevilor activitatea și se stabilesc regulile.
Se recapitulează pe scurt câteva personaje biblice accentuând virtuțile lor și binefacerile pe care le-au adus
aproapelui.
Elevii sunt grupați în perechi, și desenează colegul de bancă, punând accent pe ce are el mai bun , dar mai
ales pe calitățilepe care și-ar dori să le aibă și el . Timpul de lucru 20 de minute.
Când termină, prin tragere la sorți fiecare copil își prezintă lucrarea și răspunde la întrebările colegilor.
Timp 20 de minute.
Se precizează că toate lucrările sunt câștigătoare, că activitatea este un câștig pentru toți cei care înțeleg și
aplică practic toleranța,admirația, înțelegerea și ajutorarea tuturor semenilor.
Activitatea II
Hai la Hram, la noi în sat!
Clasa: a V-a B participa toti elevii clasei, și cei doi cu CES, dar fac parte din grupe diferite,
Temă: Fă Rai din ce ai!
Competențe generale:
2. Relaționarea armonioasă cu ceilalți în contexte școlare si extrașcolare
Competența specifică:

576
2.1. recunoașterea unei varietăți de emoții trăite în raport cu sine și ceilalti
Competențe derivate:
- autocunoaștere, identificarea emoțiilor
- gestionarea eficientă a timpului într-o activitate filantropică
- lucru în echipă
Valori și atitudini:
dezvoltarea empatiei
Metode și procedee: conversatia
Forme de organizare a activității: pe grupe
Descrierea activității
Hramul bisericii din sat este un eveniment foarte asteptat de toti locuitorii. Toata lumea participă. Femeile
gătesc cu o zi înainte, se merge la Vecernie apoi la Liturhie, elevii susțin program artistic în biserica, apoi
toti merg la Caminul Cultural unde este Agapa Frățească.
Dar elevii mai au o sarcina. Sa colecteze bunuri neperisabile si sa le împartă nevoiașilor din sat. Se alcatuiesc
echipe, se colecteaza produsele, se împacheteaza, asistenta sociala de la Primarie aduce o listă cu persoanele
aflate in dificultate materială sau fizica, si se stabilesc traseele ( satul are 7 kilometri). Se distribuie pachetele,
care contin si dulciuri facute de familiile elevilor din clasa mea, dar si obiecte daruite de preoții din sat.
A doua zi, fiecare echipa alcatuieste un mic ,,raport,, asupra activitatii desfasurate, care are ca titlu,, Eu am
simțit.....atunci când.....,,
ACTIVITATEA III
Ce voi fi?
Clasa: a VI-a B ( participă toți elevii clasei, și cei doi care au cerințe educaționale speciale)
Temă: Profesiile viitorului meu
Competența generală:
4. Luarea deciziilor legate de continuarea studiilor si cariera prin valorificarea informatiilor despre sine,
educatie si ocupatii
Competența specifică:
4.2. Analiza unor ocupații din perspectiva responsabilităților, condițiilor de lucru și a consecințelor asupra
stilului de viață.
Competențe derivate:
Valori și atitudini:
Evidentierea calităților personale
Metode și procedee: Explicația,
Materiale necesare: portofoliile, afisele, ppt-urile
Forme de organizare a activității: grupul clasei, inclusiv elevii cu CES
Descrierea activității
Finalitatea proiectului,, Top 10 meserii ale viitorului,, , in care am invitat de-a lungul anului scolar parinții
clasei sa-și descrie ocupațiile, cu satisfacții si cu greutățile aferente, se face intr-un cadru festiv, la Caminul
cultural. Sunt prezenti parinți, profesorii, colegi de la alte clase, domnul primar, preotii si divrși agenți
economici din sat și din împrejurimi.
Elevii îsi prezintă portofoliile în format ppt.( dar au si pe hartie, iar in holul Caminului au realizat o expozitie
de afise).
După ce prezintă si ultimul elev, încep discutiile legate de meserii si de viitorul lor în sat. Majoritatea, după
liceu, vor să revină și sa-si desfasoare activitatea acasa.
La sfârșitul activității, toți cei prezenți completeaza foita 3-2-1, anonim.

577
 DIN CUPRINS
I. SECȚIUNEA REFERATE

MANAGEMENTUL EDUCAȚIONAL PERFORMANT – INOVARE ȘI PROGRES ÎN EDUCAȚIE

PLEDOARIE PENTRU FORMAREA CONTINUĂ
PREȘEDINTE, PROFESOR GĂLBENUȘ VICTORIANA APRILIA
AGCDR,, DASCALIMEA ROMÂNĂ”/ȘCOALA GIMNAZIALĂ ,,SF. ANDREI”, SLOBOZIA, IALOMIȚA

METODE ŞI TEHNICI DE EVALUARE UTILIZATE ÎN CICLUL PRIMAR. REPERE TEORETICE

CONF.UNIV.DR.SEBASTIAN CRISTIAN CHIRIMBU
UNIVERSITATEA SPIRU HARET /
UNIVERSITATEA PEDAGOGICӐ DE STAT ION CREANGӐ DIN CHIȘINӐU/ ICPEE-APDP
LECT.UNIV.DR. MIHAELA ADINA BARBU- CHIRIMBU
UNIVERSITATEA SPIRU HARET

ASPECTE ALE COMUNICĂRII MANAGERIALE

PROF. RADU JULIETA MARIOARA
INSTITUŢIE: ȘCOALA GIMNAZIALĂ ,,IONEL PERLEA”, OGRADA, IALOMIŢA

MANAGEMENTUL CLASEI DE ELEVI

CLASA CA GRUP SOCIAL
PROFESOR PENTRU ÎNVĂȚĂMÂNTUL PRIMAR TUDORINA ANTON – GHENU
ȘCOALA GIMNAZIALĂ ,,PROF. UNIV. DR. ADRIAN V. RĂDULESCU,, DOROBANȚU (ROMÂNIA)

MANAGEMENTUL CLASEI – COMPONENTÃ A MANAGEMENTULUI EDUCAŢIONAL

PROF. ANTON MÃDÃLINA
COLEGIUL ECONOMIC CÃLÃRAŞI

MANAGEMENTUL CLASEI DE ELEVI

PROF. ARGATU ZAHARIA NICOLETA TATIANA
ȘCOALA GIMNAZIALĂ ,, FERDINAND I” MOVILA

PROFESIONALIZAREA MANAGEMENTULUI EDUCAŢIONAL

MANAGER VERSUS LIDER ŞCOLAR
PROF. AVRAMESCU TUDORIȚA ELENA
G.P.P. „VOINICELUL” SLOBOZIA, JUDEȚUL IALOMIȚA

MANAGEMENTUL CLASEI DE ELEVI - REUȘITA SAU NEREUȘITA CADRULUI DIDACTIC?

PROF. PTR. ÎNV. PRIMAR, BADEA VIOREL
ȘCOALA GIMNAZIALĂ ,,CONSTANTIN ȘTEFAN” ALBEȘTI -IALOMIȚA

MANAGEMENTUL GRUPEI DE PREŞCOLARI

PROF.ÎNV.PREȘC. BEJGU VASILICA,
G.P.P. ,,PRICHINDEL”, AMARA, IALOMIȚA

CLASA DE ELEVI UN MICROUNIVERS

PROF. BÎNDEAN MARIA-ELENA
COLEGIUL TEHNIC ,,VICTOR UNGUREANU’’ CȂMPIA TURZII

O NOUĂ PERSPECTIVĂ PRIVIND MANAGEMENTUL CLASEI DE ELEVI

PROF. BINDEA OVIDIU
LIC. TEHNOLOGIC „LIVIU REBREANU”-MAIERU

METODA SINELG - SISTEMUL INTERACTIV DE NOTARE PENTRU EFICIENTIZAREA

LECTURII ȘI A GÂNDIRII
PROF. BINDEA RODOVICA
LICEUL TEHNOLOGIC „LIVIU REBREANU” MAIERU, BISTRIȚA-NĂSĂUD

578
MAI MULT CA PERFECTUL MANAGER AL CLASEI
BÎRJOVEANU IRINA – ALEXANDRA
LICEUL PEDAGOGIC „ŞTEFAN BĂNULESCU” CĂLĂRAȘI

MANAGEMENTUL CLASEI DE ELEVI

PROFESOR ANDA CRISTINA BORDEI
ŞCOALA GIMNAZIALĂ"CONSTANTIN ŞTEFAN” ALBEŞTI

MANAGEMENTUL EDUCAȚIONAL AL CLASEI

PROFESOR PENTRU INVĂȚĂMANT PRIMAR COMAN AURICA
ȘCOALA GIMNAZIALĂ FERDINAND I,MOVILA

PROFESORUL, MANAGERUL CLASEI

PROF. CONTANU ALLINA - LAURA
ȘCOALA GIMNAZIALĂ "SF. ANDREI" SLOBOZIA

UTILIZAREA TEHNICILOR SOCIOMETRICE- MODALITATE DE CUNOAȘTERE ȘI ASIGURARE

A UNUI MANAGEMENT CORESPUNZĂTOR PENTRU CLASA DE ELEVI
PROF. CULIDIUC MILITINA CLEOPATRA,
CENTRUL ȘCOLAR DE EDUCAȚIE INCLUZIVĂ ”SF. ANDREI”, GURA HUMORULUI

MANAGEMENTUL CARIEREI ȘI AL DEZVOLTĂRII PERSONALE

Prof. MARINELA DIEACONU
COLEGIUL NAȚIONAL UNIREA, TURNU MĂGURELE

MANAGEMENTUL GRUPEI DE PREȘCOLARI

PROF. ERDEI RAMONA FLORICA
G.P.P.NR.56, ORADEA

MANAGEMENTUL EDUCAŢIONAL AL CLASEI

PROF. FLOREA IOANA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ „GABRIEL MARINESCU” TIGVENI

UTILIZAREA PLATFORMELE ELECTRONICE ÎN PROCESUL INSTRUCTIV-EDUCATIV CA

MODALITATE DE INSTRUIRE CE SUBSTITUIE CONTACTUL DIRECT
PROF. ÎNV. PRIMAR FULGĂ MIHAELA FLORICA
ȘCOALA GIMNAZIALĂ IZBICENI, OLT

MANAGEMENTUL GRUPEI DE PREȘCOLARI

PROF. ÎNV. PREȘC. GAVRA MIHAELA
ȘCOALA GIMNAZIALĂ ,,AVRAM IANCU”– STRUCTURĂ G.P.P. NR.44, ORADEA, BIHOR

MANAGEMENTUL CARIEREI DIDACTICE SI AL DEZVOLTARII PERSONALE

GABRIAN TEODORA LAVINIA-PROFESOR LOGOPED
C.J.R.A.E. CLUJ

MANAGEMENTUL CLASEI PENTRU COPIII CU CES

PROFESOR PENTRU ÎNVĂȚĂMÂNTUL PRIMAR GHIȚEANU MIHAELA
ȘCOALA GIMNAZIALĂ ,,ALEXANDRU ODOBESCU” URZICENI- IALOMIȚA

JOC-GASEȘTE-ȚI PERECHEA
HUIU VERONICA-PROFESOR MATEMATICA
SCOALA GIMNAZIALĂ UNIREA

MANAGEMENTUL EDUCAȚIONAL AL CLASEI

PROF. MARINELA HUMĂ
ȘCOALA GIMNAZIALĂ ,,REGINA MARIA” BICAZ

579
DIMENSIUNILE MANAGEMENTULUI CLASEI DE ELEVI
Prof. IACOB MAURA
ȘCOALA GIMNAZIALĂ HOMOCEA

PERCEPȚII ACTUALE ASUPRA CONFLICTULUI: CONFLICT DISTRUCTIV VS. CONFLICT

CONSTRUCTIV
PROF. ÎNV. PRIMAR IAMANDEI NICOLETA
ȘCOALA GIMNAZIALĂ ALEXANDRU IOAN CUZA ROMAN, NEAMȚ

MANAGEMENTUL CLASEI PENTRU ELEVI CU ADHD

PROF IANCU CLAUDIA
LICEUL TEORETIC „ MIRCEA ELIADE” GALAŢI

STRATEGII EFICIENTE ÎN MANAGEMETUL CLASEI

PROFESOR RALUCA IGNA
LICEUL TEORETIC „MIHAI VITEAZUL” CARACAL

A FI SAU A NU FI STRATEGII INTERACTIV - CREATIVE? CARTELA SIM

PROFESOR LĂCRĂMIOARA ILCIUC
LICEUL TEORETIC „VARLAAM MITROPOLITUL”, IAȘI

MANAGEMENTUL GRUPEI DE PREŞCOLARI

PROF.ÎNV.PREȘC. ION MĂDĂLINA-VALENTINA
G.P.P. ,,PRICHINDEL” AMARA, IALOMIȚA

GESTIONAREA UNEI SITUAŢII DE CRIZĂ EDUCAŢIONALĂ(PLAN DE INTERVENŢIE)

PROFESOR IONESCU ALINA ELENA
LICEUL TEHNOLOGIC AGROMONTAN „ROMEO CONSTANTINESCU” VĂLENII DE MUNTE,
PRAHOVA

IMPORTANȚA DISCIPLINEI ÎN MANAGEMENTUL CLASEI DE ELEVI

PROF. MANEA SILVIA
ȘCOALA GIMNAZIALĂ „ION BĂNCILĂ”, BRĂILA

EDUCATOAREA MANAGERUL GRUPEI DE PREȘCOLARI

PROF. MĂRCUȚ ANA
ȘCOALA GIMNAZIALĂ AVRAM IANCU ORADEA

MANAGEMENTUL CLASEI DE ELEVI

PROFESOR MIHAI DELIA
ȘCOALA PROFESIONALĂ SPECIALĂ „ION TEODORESCU” SLOBOZIA

ETAPE ÎN APLICAREA DISCIPLINĂRII

PROF. ÎNV. PRIMAR MORARU MIHAELA
ȘCOALA GIMNAZIALĂ ,,ALEXANDRU IOAN CUZA” ROMAN, NEAMȚ

MANAGEMENTUL CLASEI INTEGRAT ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL ONLINE

PROF. NICOLAU NICOLETA
LICEUL TEORETIC “NICOLAE BĂLCESCU”, MEDGIDIA

EGALITATEA DE ȘANSE ÎN EDUCAȚIE

PROFERSOR OPRESCU EUGENIA
LICEUL TEHNOLOGIC ,,VIRGIL MADGEARU” ROȘIORI DE VEDE

MANAGEMENTUL CLASEI - PROVOCARE A ȘCOLII HIBRID

PROF. ÎNV. PREȘCOLAR ALINA PETREA
GRĂDINIȚA NR. 16 FOCȘANI

580
PROFESORUL – MANAGER AL CLASEI DE ELEVI
PROF. ELENA RODU
COLEGIUL TEHNIC „GHEORGHE ASACHI” BOTOŞANI

MANAGEMENTUL CLASEI DE ELEVI

PROF.ÎNV.PRIMAR SAMSON CRISTINA
ȘCOALA GIMNAZIALĂ,, AL.I.CUZA’’ ROMAN, NEAMȚ

MANAGEMENTUL CONFLICTULUI ÎN MEDIUL ȘCOLAR

PROF. ÎNV. PRIMAR SIMIONESCU MARINELA
LICEUL DE ARTE ”IONEL PERLEA” SLOBOZIA

MANAGEMENTUL CLASEI DE ELEVI

PROF. ÎNV. PRIMAR STANIMIR IULIANA SIMONA
ȘCOALA GIMNAZIALĂ ,,CPT. AV. CONSTANTIN M. CANTACUZINO” JILAVELE, IALOMIȚA

MANAGEMENTUL CLASEI DE ELEVI

PROF. ÎNV. PRIMAR STANIMIR IULIANA SIMONA
ȘCOALA GIMNAZIALĂ ,,CPT. AV. CONSTANTIN M. CANTACUZINO” JILAVELE, IALOMIȚA

MANAGEMENTUL CLASEI DE ELEVI

STATE GEORGIANA AMALIA
LICEUL DE ARTE “IONEL PERLEA” SLOBOZIA, IALOMIȚA

”MANAGEMENTUL EDUCAȚIONAL AL CLASEI” COMUNICAREA EFICIENTĂ, ÎN RELAȚIA

PROFESOR- ELEV
PROFESOR: GEORGIA STOICA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ”SF. ANDREI”, SLOBOZIA, IALOMIȚA

MANAGEMENTUL CLASEI DE ELEVI

PROFESOR ŢELE LAVINIA FLORINA
ȘCOALA GIMNAZIALǍ CONŢEȘTI

MANAGEMENTUL CLASEI DE ELEVI

PROF TIPI IZABELLA
COLEGIUL TEHNIC MIHAI VITEAZUL, ORADEA

MANAGEMENTUL GRUPEI DE PREŞCOLARI

PROF.ÎNV.PREȘCOLAR TODOCA ANA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ,,AVRAM IANCU’’/STRUCTURĂ G.P.P. Nr.44,ORADEA

PROFESORUL- MANAGER ȘI LIDER AL CLASEI DE ELEVI

PROF. TUDOR ALINA
LICEUL TEORETIC „GEORGE EMIL PALADE” CONSTANȚA

ROLURILE MANGERULUI CLASEI

PROF.ÎNV.PRIMAR GHERASE VALENTINA
ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR.39,,N.TONITZA”CONSTANȚA

ÎNSEMNĂRI DESPRE STAREA DE BINE ÎN ȘCOALĂ

PROFESOR VLAD EMILIA
COLEGIUL NAȚIONAL „MIHAI VITEAZUL” SLOBOZIA

MANAGEMENTUL EDUCAȚIONAL AL CLASEI DE ELEVI

PROF. ÎNV. PREȘCOLAR BӐTRÎNU MARICELA
GRӐDINIȚA CU P.N. NR.19 FOCȘNI

MANAGEMENTUL CLASEI – PRINCIPII CARE GUVERNEAZĂ PROCESUL INSTRUCTIV-

EDUCATIV
PROF. DUMITRU I. ADRIANA

581
INSTITUŢIE: LICEUL PEDAGOGIC „MATEI BASARAB”, SLOBOZIA, IALOMIŢA

CLASA DE ELEVI – UN ALT FEL DE MANAGEMENT

AUTOR: PR. PROF. DUMITRU IONUŢ-CĂTĂLIN
INSTITUŢIE: LICEUL TEHNOLOGIC „MIHAI EMINESCU”, SLOBOZIA

MANAGEMENTUL CLASEI DE ELEVI

PROF. NAGY IOANA VERONICA
LICEUL TEHNOLOGIC AGRICOL „ALEXIU BERINDE” SEINI, MARAMUREȘ

NECESITATEA ȘI FUNCȚIILE EDUCAȚIEI RELIGIOASE

PROFESOR ION MARIAN
ȘCOALA GIMNAZIALĂ ,,SF. ANDREI”, SLOBOZIA, IALOMIȚA

MANAGEMENTUL SECOLULUI XXI

PROFESOR INVATAMANT PRIMAR OPREA TUDORITA LILIANA
SCOALA GIMNAZIALA ,,IONEL PERLEA” OGRADA

MANAGEMENTUL CLASEI DE ELEVI

PROF. ÎNV. PRIMAR MOROIANU MARIOARA
LICEUL DE ARTE „IONEL PERLEA”, SLOBOZIA

PROIECT DIDACTIC - ,,CAND, CUM SI DE CE SE INTAMPLA?”

PROF. AVRAMESCU TUDORIȚA ELENA
G.P.P. „VOINICELUL” SLOBOZIA, JUDEȚUL IALOMIȚA

MANAGEMENTUL CLASEI DE ELEVI

PROF. JALBĂ ECATERINA
ȘCOALA GIMNAZIALĂ „IORGU IORDAN”, TECUCI

SECȚIUNEA A II-A – PROIECTARE DIDACTICĂ

I. ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREȘCOLAR

PROIECT DIDACTIC - ,,CAND, CUM SI DE CE SE INTAMPLA?”

PROF. AVRAMESCU TUDORIȚA ELENA
G.P.P. „VOINICELUL” SLOBOZIA, JUDEȚUL IALOMIȚA

PROIECT DE ACTIVITATE INTEGRATĂ - ,,PRIETENII OMULUI DE ZĂPADĂ“

PROF.ÎNV.PREȘC.:BEJGU VASILICA,
G.P.P. ,,PRICHINDEL”, AMARA, IALOMIȚA

PROIECT DIDACTIC - „POVESTEA GLOBULEȚELOR”

PROF. ERDEI RAMONA FLORICA
G.P.P.NR.56, ORADEA

PROIECT DE ACTIVITATE - ,,PRIMĂVARA ÎN GRĂDINA DE LEGUME”

PROF. ÎNV. PREȘC. GAVRA MIHAELA
ȘCOALA GIMNAZIALĂ ,,AVRAM IANCU”– STRUCTURĂ G.P.P. NR.44, ORADEA, BIHOR

TULBURAREA DE DEZVOLTARE A LIMBAJULUI

GABRIAN TEODORA LAVINIA-PROFESOR LOGOPED
C.J.R.A.E. CLUJ

PROIECT DE ACTIVITATE INTEGRATĂ

PROF.ÎNV.PREȘC. ION MĂDĂLINA-VALENTINA
G.P.P. ,,PRICHINDEL” AMARA, IALOMIȚA

582
PROIECT DE ACTIVITATE - POVESTE DE CRĂCIUN
PROFESOR IONEL MIHAELA CLAUDIA
GRĂDINIȚA CU PROGRAM PRELUNGIT ”ȚARA COPILĂRIEI”CĂLĂRAȘI, JUD.CĂLĂRAȘI

PROIECT DE ACTIVITATE - „POVESTEA CĂRȚII DE POVEȘTI”

PROF. ÎNV. PREȘCOLAR MĂRCUȚ ANA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ „AVRAM IANCU” ORADEA

PROIECT DIDACTIC - „PUIȘORII”

PROF. ÎNV. PREȘCOLAR ALINA PETREA
GRĂDINIȚA NR. 16 FOCȘANI

PROIECT DE ACTIVITATE - „ RIDICHEA URIAȘĂ”

PROF.TODOCA ANA
ȘCOALA GIMNAZIALĂ,,AVRAM IANCU’’/ STRUCTURĂ GRĂDINIȚA NR.44,ORADEA

PROIECT DE ACTIVITATE INTEGRATE - ” LADA BUNICII ”

PROF. INV. PREȘCOLAR BATRINU MARICELA
GRĂDINIŢA CU P.N. NR.19 FOCSANI

PROIECT DIDACTIC ,,DETECTIVII ISCUSIȚI”

PROFESOR COROIU NATALIA MIRELA
COLEGIUL NAȚIONAL ,IOSIF VULCAN” ORADEA – STRUCTURA G.P.P. 27 ORADEA, BIHOR

II. ÎNVĂȚĂMÂNTUL PRIMAR

PROIECT DE LECȚIE - PĂTRAT, DREPTUNGHI, TRIUNGHI,CERC, REPREZENTARE GRAFICĂ

PROFESOR PENTRU ÎNVĂȚĂMÂNTUL PRIMAR ȘI PREȘCOLAR, ANTON GHENU TUDORINA
ȘCOALA GIMNAZIALA ,, PROF. UNIV. DR. ADRIAN V. RĂDULESCU,, DORONAȚU

PROIECT DIDACTIC - TERRA – CARACTERISTICI GENERALE

PROF. ÎNV. PRIMAR: BADEA VIOREL
ȘCOALA GIMNAZIALĂ ,,CONSTANTIN ȘTEFAN” ALBEȘTI – IALOMIȚA

PROIECT DIDACTIC - REALIZAT DUPĂ MODELUL ERR

PROF. BINDEA RODOVICA
LICEUL TEHNOLOGIC „LIVIU REBREANU” MAIERU, BISTRIȚA-NĂSĂUD

PROIECT DIDACTIC - DEZVOLTAREA CAPACITĂȚII DE ANALIZĂ ȘI MEMORIZARE A

DATELOR VIZUALE SIMBOLICE PRIN MNEMOTEHNICĂ
PROF. CULIDIUC MILITINA CLEOPATRA,
CENTRUL ȘCOLAR DE EDUCAȚIE INCLUZIVĂ ”SF. ANDREI”, GURA HUMORULUI

PROIECT DE LECŢIE - ,,ROCHIȚA ȘI PĂLĂRIA PRIMĂVERII”

PROF. ÎNV. PRIMAR FULGĂ MIHAELA FLORICA
ȘCOALA GIMNAZIALĂ IZBICENI, OLT

PROIECT DIDACTIC - ÎMPĂRȚIREA LA 2

PROFESOR INVATAMANT PRIMAR GHITEANU MIHAELA
SCOALA GIMNAZIALA ,,ALEXANDRU ODOBESCU” URZICENI- IALOMITA

DE LA TEORIE LA PRACTICĂ - TEORIA INTELIGENȚELOR MULTIPLE

PROF. ÎNV. PRIMAR IAMANDEI NICOLETA
ȘCOALA GIMNAZIALĂ ,,ALEXANDRU IOAN CUZA” ROMAN / NEAMȚ

TEORIA INTELIGENȚELOR MULTIPLE – ASPECTE PRACTIC-APLICATIVE

PROF. ÎNV. PRIMAR MORARU MIHAELA
ȘCOALA GIMNAZIALĂ ,,ALEXANDRU IOAN CUZA” ROMAN, NEAMȚ

583
PROIECT DIDACTIC - GRUPUL DE LITERE „CHI” , „CHI”
PROF. ÎNV. PRIMAR MOROIANU MARIOARA
LICEUL DE ARTE „IONEL PERLEA”, SLOBOZIA

PROIECT DIDACTIC - SUBSTANTIVUL -RECAPITULARE

PROF. ÎNV. PRIMAR SAMSON CRISTINA
ȘCOALA GIMNAZIALĂ ,,ALEXANDRU IOAN CUZA’’ ROMAN, NEAMȚ

PROIECT DIDACTIC - SUNETUL ȘI LITERA ,,N”. ANIVERSAREA ZILEI DE NAȘTERE

PROF. ÎNV. PRIMAR SIMIONESCU MARINELA
LICEUL DE ARTE ”IONEL PERLEA ” SLOBOZIA

PROIECT DIDACTIC - „ MĂSURAREA TIMPULUI”

PROFESOR STATE GEORGIANA AMALIA
LICEUL DE ARTE “IONEL PERLEA” SLOBOZIA, IALOMIȚA

PROIECT DIDACTIC - ADJECTIVUL

PROF.ÎNV.PRIMAR GHERASE VALENTINA
ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR.39,,N.TONITZA”CONSTANȚA

PROIECT DIDACTIC - „PROTEJĂM PLANETA”

PROF. ÎNV. PRIMAR OPREA TUDORIȚA LILIANA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ ,,IONEL PERLEAʺ OGRADA, IALOMIȚA

PROIECT DIDACTIC - CÂMPIILE

PROFESOR GĂLBENUȘ VICTORIANA APRILIA
ȘCOALA GIMNAZIALĂ ,,SF. ANDREI”, SLOBOZIA , IALOMIȚA

III. ÎNVĂȚĂMÂNTUL GIMNAZIAL

PROIECT DIDACTIC - DUMNEZEU ȘI CREAREA LUMII NEVĂZUTE

cu adaptări realizate în cadrul lecției pentru elevul/ elevii cu CES din clasă
Prof. ARGATU ZAHARIA NICOLETA TATIANA
ȘCOALA GIMNAZIALĂ ,, FERDINAND I”, MOVILA

PROIECT DIDACTIC - FORMAREA STATELOR MEDIEVALE ROMÂNEȘTI

Prof.ANDA CRISTINABORDEI
ŞCOALA GIMNAZIALĂ"CONSTANTIN ŞTEFAN” ALBEŞTI

PROIECT DE LECŢIE - ANIMALE VERTEBRATE

PROFESOR CONTANU ALLINA - LAURA
ȘCOALA GIMNAZIALĂ "SF. ANDREI” SLOBOZIA

PROIECT DIDACTIC- ACTIVITATE ONLINE - UNGHIUL. APLICAȚII

PROF. FLOREA IOANA ŞCOALA GIMNAZIALĂ „GABRIEL MARINESCU” TIGVENI (ARGEŞ)

PROIECT DIDACTIC - POLIGOANE REGULATE

PROFESOR: HUIU VERONICA
SCOALA GIMNAZIALA UNIREA

RECEPTAREA TEXTULUI NARATIV LITERAR DIN PERSPECTIVA LECTURII CREATIVE

PROF. MARINELA HUMĂ
ŞCOALA GIMNAZIALĂ ,,REGINA MARIA” BICAZ

PROIECT DIDACTIC - CALCULE STOECHIOMETRICE PE BAZA FORMULELOR CHIMICE

Prof. IACOB MAURA
ȘCOALA GIMNAZIALĂ HOMOCEA

584
PROIECT DIDACTIC - CUZA VODĂ - POVESTIRE POPULARĂ
PROFESOR: IANCU CLAUDIA
LICEUL TEORETIC MIRCEA ELIADE, GALAŢI

PROIECT DIDACTIC-TU ÎN 2040

PROFESOR RALUCA IGNA
LICEUL TEORETIC MIHAI VITEAZUL CARACAL

PROIECT DIDACTIC - „FRAȚII JDERI” de M. SADOVEANU

PROFESOR JALBĂ ECATERINA
ȘCOALA GIMNAZIALĂ ,,IORGU IORDAN” TECUCI

PROIECT DIDACTIC - ,,CUM SUNT EU”

PROF. MANEA SILVIA
ȘCOALA GIMNAZIALĂ „ION BĂNCILĂ”, BRĂILA

PROIECT DIDACTIC – PRIMVÃRA

PROFESOR MIHAI DELIA
LICEUL TEHNOLOGIC SPECIAL „ION TEODORESCU” SLOBOZIA

PROJET DIDACTIQUE - “LES SAISONS, LES MOIS DE L’ANNEE, LES JOURS DE LA

SEMAINE”
PROFESSEUR: STOICA GEORGIA
ÉCOLE: GIMNASIALE ”SF. ANDREI”, SLOBOZIA, IALOMITA

LESSON PLAN - PRESENT SIMPLE AND ANIMALS

PROFESOR TELE LAVINIA
SCOALA GIMNAZIALA CONTESTI

PROIECT DIDACTIC - CONSTRUCȚIILE IMPERSONALE

PROF. NAGY IOANA VERONICA, LICEUL TEHNOLOGIC AGRICOL „ALEXIU BERINDE” SEINI,
MARAMUREȘ

PROIECT DIDACTIC - DRAGOSTEA FATA DE APROAPELE- PILDA SAMARINEANULUI

MILOSTIV
PROFESOR ION MARIAN
ȘCOALA GIMNAZIALĂ ,,SF. ANDREI”, SLOBOZIA, IALOMIȚA

PROIECT DIDACTIC - CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU

PROF. RADU JULIETA MARIOARA
ȘCOALA GIMNAZIALĂ ,, IONEL PERLEA,, OGRADA, IALOMIȚA

V. ÎNVĂȚĂMÂNTUL LICEAL

PROIECT DIDACTIC - « ION » DE L. REBREANU – CARACTERIZAREA PERSONAJULUI

PRINCIPAL
PROF. ANTON MÃDÃLINA
COLEGIUL ECONOMIC CÃLÃRAŞI

PROIECT DIDACTIC INOVATOR LA DISCIPLINA ISTORIE-INTEGRARE EUROPEANĂ

PROF.BINDEA OVIDIU
LIC. TEHNOLOGIC „LIVIU REBREANU”

PROPUNERE PROIECT DE LECŢIE - POVESTE, DE MARIN SORESCU

PROFESOR BÎRJOVEANU IRINA
LICEUL PEDAGOGIC ȘTEFAN BĂNULESCU CĂLĂRAȘI

585
ÎNVĂȚAREA PRIN EXPERIMENT - DETERMINAREA CONSTANTEI ELASTICE A UNUI FIR
ELASTIC
PROF. MARINELA DIEACONU
COLEGIUL NAȚIONAL UNIREA, TURNU MĂGURELE

PROIECT DE LECŢIE - COMUNICAREA ORALĂ. MONOLOGUL

PROFESOR IONESCU ALINA ELENA
LICEUL TEHNOLOGIC AGROMONTAN „ROMEO CONSTANTINESCU” VĂLENII DE MUNTE,
PRAHOVA

PROIECT DIDACTIC - ANIMALE VERTEBRATE

PROFESOR:NICOLAU NICOLETA
LICEUL TEORETIC “NICOLAE BĂLCESCU”, MEDGIDIA

PROIECT DIDACTIC LA MODULUL POLITICI DE MARKETING

PROFESOR OPRESCU EUGENIA
LICEUL TEHNOLOGIC VIRGIL MADGEARU ROȘIORI DE VEDE

PROIECT DIDACTIC - MULȚIMI ȘI ELEMENTE DE LOGICĂ MATEMATICĂ - JOC DIDACTIC

PROF. ELENA RODU
COLEGIUL TEHNIC „GHEORGHE ASACHI” BOTOŞANI

PROIECT DIDACTIC - METODA EXPERIMENTUL

PROF TIPI IZABELLA
COLEGIUL TEHNIC MIHAI VITEAZUL, ORADEA

PROIECT DIDACTIC - ”TEST DE EVALUARE SUMATIVĂ: INTEGRALA DEFINITĂ”

PROFESOR VIERU JANE
LICEUL TEHNOLOGIC ”VICTOR SLĂVESCU”, RUCĂR

DESIGNUL ACTIVITĂȚII „ÎNCĂLCAREA DREPTURILOR ȘI LIBERTĂȚILOR

FUNDAMENTAMENTALE ALE CETĂȚENILOR ROMÂNIEI”
PROFESOR VLAD EMILIA
COLEGIUL NAȚIONAL „MIHAI VITEAZUL”SLOBOZIA

PROIECT DIDACTIC - FEMINITATE ȘI MASCULINITATE ÎN NUVELA ALEXANDRU

LĂPUȘNEANUL DE COSTACHE NEGRUZZI
PROF. DUMITRU I. ADRIANA
LICEUL PEDAGOGIC „MATEI BASARAB”, SLOBOZIA, IALOMIŢA

PROIECT DIDACTIC - FENOMENUL BULLYING ÎN ŞCOLI

PR. PROF. DUMITRU IONUŢ-CĂTĂLIN
LICEUL TEHNOLOGIC „MIHAI EMINESCU”, SLOBOZIA

SECȚIUNEA A III-A – PROIECTE EDUCAȚIONALE EXTRACURRICULARE

ȘI EXTRAȘCOLARE

PROIECTUL EDUCAȚIONAL ECO ȘCOALA – ,,ECO SMART ”

PROFESOR GĂLBENUȘ VICTORIANA APRILIA
ȘCOALA GIMNAZIALĂ ,,SF. ANDREI”, SLOBOZIA, IALOMIȚA

PROIECT EDUCAȚIONAL - ȘCOALĂ – BISERICĂ - ,,ÎMPĂRĂȚIA ÎNGERAȘILOR”

PROFESOR PENTRU ÎNVĂȚĂMÂNTUL PRIMAR ANTON GHENU TUDORINA
ȘCOALA GIMNAZIALĂ ,,PROF. UNIV. DR. ADRIAN V. RĂDULESCU

586
PROIECT EDUCAŢIONAL ,, REDUCEREA ABSENTEISMULUI ȘI COMBATEREA
ABANDONULUI ȘCOLAR” - EDUCAŢIA E ŞANSA TA!
PROF. ANTON MĂDĂLINA
COLEGIUL ECONOMIC CÃLÃRAŞI

PARTENERIATUL EDUCAȚIONAL “MAGIA CULORILOR”

PROF. AVRAMESCU TUDORIȚA ELENA
GRĂDINIȚA CU PROGRAM PRELUNGIT “VOINICELUL” SLOBOZIA

PROIECT EDUCAȚIONAL -,,VINE, VINE, MOȘ CRĂCIUN”

PROF. PTR. ÎNV. PRIMAR, BADEA VIOREL
ȘCOALA GIMNAZIALĂ ,,CONSTANTIN ȘTEFAN”ALBEȘTI – IALOMIȚA

PROIECT EDUCAȚIONAL UMANITAR ,,UN IEPURAȘ PENTRU UN COPILAȘ”

PROF. BEJGU VASILICA
GRADINITA CU PROGRAM PRELUNGIT “PRICHINDEL”AMARA

PLAN DE AMELIORARE-REMEDIERE A DIFICULTĂŢILOR DE ÎNVĂŢARE LA DISCIPLINA

ISTORIE
PROF. BINDEA OVIDIU
LIC. TEHNOLOGIC „LIVIU REBREANU”-MAIERU

PROGRAM DE INTERVENŢIE PERSONALIZAT

PROF. BINDEA RODOVIC
LICEUL TEHNOLOGIC „LIVIU REBREANU” MAIERU, BISTRIȚA-NĂSĂUD

VIAȚA DIN SPATELE MĂȘTII

PROF. IRINA BÎRJOVEANU,
LICEUL PEDAGOGIC „ȘTEFAN BĂNULESCU” CĂLĂRAŞI

PROIECT EDUCAȚIONAL “VEŞNICIA S-A NĂSCUT LA… SAT”

PROF. BORDEI ANDA CRISTINA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ ,,CONSTANTIN ŞTEFAN’’ALBEȘTI

PROIECT EDUCAŢIONAL ,,SĂ CREȘTEM ÎNTR-UN MEDIU SĂNĂTOS”

PROF. CONTANU ALLINA – LAURA
ȘCOALA GIMNAZIALĂ ”SFÂNTUL ANDREI” SLOBOZIA

DEZVOLTAREA PERSONALĂ A ADOLESCENȚILOR CU CES PRIN ACTIVITĂȚI DE TERAPIE

OCUPAȚIONALĂ -PROIECT DE ACTIVITATE EXTRACURRICULARĂ
PROF. CULIDIUC MILITINA CLEOPATRA,
CENTRUL ȘCOLAR DE EDUCAȚIE INCLUZIVĂ ”SF. ANDREI”, GURA HUMORULUI

ACTIVITĂȚI DE PREVENȚIE ȘI INTERVENȚIE ÎN CAZUL ABSENTEISMULUI

Prof. MARINELA DIEACONU
COLEGIUL NAȚIONAL UNIREA TURNU MĂGURELE

PROIECT DE PARTENERIAT EDUCAŢIONAL GRĂDINIŢĂ – ŞCOALĂ - ÎN CURÂND VOM FI

ȘCOLARI
PROF.ERDEI RAMONA FLORICA
G.P.P.NR.56,ORADEA

PROIECT EDUCAŢIONAL “FII INTELIGENT, NU VIOLENT!”

PROF. FLOREA IOANA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ „GABRIEL MARINESCU” TIGVENI (ARGEŞ)

PROIECT EDUCATIV INOVATIV DE ȊNVĂTARE COOPERATIVĂ ,,CĂRȚILE COPILĂRIEI”

PROF. ÎNV. PRIMAR FULGĂ MIHAELA FLORICA
ȘCOALA GIMNAZIALĂ IZBICENI, OLT

587
PROIECT EDUCATIV ,,DĂRUIEȘTE UN ZÂMBET”
PROF. ÎNV. PREȘC. GAVRA MIHAELA
ȘCOALA GIMNAZIALĂ ,,AVRAM IANCU” – STRUCTURĂ G.P.P. NR.44, ORADEA, BIHOR

PROIECT EDUCATIV - PRIETENIA NE LEAGĂ, TRADIȚIA NE REPREZINTĂ!

GABRIAN TEODORA LAVINIA-PROFESOR LOGOPED
C.J.R.A.E. CLUJ

PROIECT EDUCATIONAL EXTRASCOLAR - SCOALA PARINTILOR - „PĂRINȚI EDUCAȚI

PENTRU COPII STUDIOȘI”
PROFESOR INVATAMANT PRIMAR GHITEANU MIHAELA
SCOALA GIMNAZIALA ,,ALEXANDRU ODOBESCU” URZICENI- IALOMITA

PROIECT EDUCAŢIONAL - PENTRU ÎMBUNĂTĂŢIREA PERFORMANŢELOR ŞCOLARE ALE

ELEVILOR CU CES ŞI CU DIFICULTĂŢI DE ÎNVĂŢARE - ŞI EU POT, VREAU ȘI REUȘESC!
PROF. IACOB MAURA
ȘCOALA GIMNAZIALĂ HOMOCEA

PARTENERIAT EDUCAŢIONAL ,,IUBEŞTE ŞI DĂRUIEŞTE”

PROF. ÎNV. PRIMAR NICOLETA IAMANDEI
ȘCOALA GIMNAZIALĂ “ALEXANDRU IOAN CUZA” ROMAN, NEAMȚ

PROIECT EDUCATIONAL „ŞI VOI SUNTEŢI CA NOI”

PROF IANCU CLAUDIA
LICEUL TEORETIC „ MIRCEA ELIADE ”, GALAŢI

STRATEGII DE PREDARE - PENTRU ELEVII CU CERINȚE EDUCAȚIONALE SPECIALE

PROFESOR RALUCA IGNA
LICEUL TEORETIC „MIHAI VITEAZUL” CARACAL

PROIECT EDUCAȚIONAL - ,,IA-MĂ DE MÂNĂ , SĂ CREŞTEM IMPREUNĂ!’’

PROF.ÎNV.PREȘC. ION MĂDĂLINA-VALENTINA
G.P.P. ,,PRICHINDEL” AMARA, IALOMIȚA

IMPORTANȚA ACTIVITĂȚILOR EXTRACURRICULARE

PROFESOR IONESCU ALINA ELENA
LICEUL TEHNOLOGIC AGROMONTAN „ROMEO CONSTANTINESCU” VĂLENII DE MUNTE,
PRAHOVA

PROIECTUL EDUCAȚIONAL ,,O ȘCOALĂ FĂRĂ VIOLENȚĂ PRIN ASERVITATE,

AUTOCUNOAȘTERE, AUTOCONTROL”
PROF. MANEA SILVIA
ȘCOALA GIMNAZIALĂ „ION BĂNCILĂ”, BRĂILA

PROIECT EDUCAȚIONAL ,,SĂ NE FACEM PRIETENI NOI”

PROF.MĂRCUȚ ANA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ „AVRAM IANCU” ORADEA

PROIECT DE PARTENERIAT – VOLUNTARIAT„MÃ IMPLIC PENTRU O VIAŢÃ MAI BUNÃ !”

PROFESOR MIHAI DELIA
LICEUL TEHNOLOGIC SPECIAL„ION TEODORESCU” SLOBOZIA

CREDINŢA ŞI COPIII - PARTENERIAT EDUCAȚIONAL ȘCOALĂ - BISERICĂ

PROF. ÎNV. PRIMAR MORARU MIHAELA
ȘCOALA GIMNAZIALĂ ,,ALEXANDRU IOAN CUZA”ROMAN, NEAMȚ

PROIECT EDUCAȚIONAL - ,,PACEA ȘI NONVIOLENȚA PENTRU COPIII LUMII”

PROF. ÎNV. PRIMAR MOROIANU MARIOARA
LICEUL DE ARTE „IONEL PERLEA”, SLOBOZIA

588
PROIECT EDUCAȚIONAL “SĂ ȘTII MAI MULTE, SĂ FII MAI BUN’
PROF. NICOLAU NICOLETA
LICEUL TEORETIC “NICOLAE BĂLCESCU”, MEDGIDIA

PROIECT EDUCAȚIONAL - STIL DE VIAȚĂ SĂNĂTOS

PROFESOR OPRESCU EUGENIA
LICEUL TEHNOLOGIC VIRGIL MADGEARU ROȘIORI DE VEDE

PROIECT EDUCAŢIONAL „ŞCOALA PĂRINŢILOR”

PROF. ÎNV. PREȘCOLAR ALINA PETREA
GRĂDINIȚA NR. 16 FOCȘANI

„JOCUL DIDACTIC ÎN PREDAREA MATEMATICII”

PROF. ELENA RODU
COLEGIUL TEHNIC „GHEORGHE ASACHI” BOTOŞANI

DOI PARTENERI ACELAȘI SCOP - EDUCAREA COPILULUI - PARTENERIAT EDUCAȚIONAL

ȘCOALĂ - FAMILIE
PROF. ÎNV. PRIMAR SAMSON CRISTINA
ȘCOALA GIMNAZIALĂ,, ALEXANDRU IOAN CUZA’’ ROMAN, NEAMȚ

ÎMPREUNĂ ÎN JURUL BRADULUI - PROIECT EDUCAȚIONAL DE VOLUNTARIAT

PROF. ÎNV. PRIMAR SIMIONESCU MARINELA
LICEUL DE ARTE ”IONEL PERLEA” SLOBOZIA

PROIECT EDUCAȚIONAL ,,DE LA GRĂDINIŢĂ LA ŞCOALĂ”

PROF. ÎNV. PRIMAR STANIMIR IULIANA SIMONA
ȘCOALA GIMNAZIALĂ ,,CPT. AV. CONSTANTIN M. CANTACUZINO” JILAVELE, IALOMIȚA

PROIECT EDUCAȚIONAL – „ POVESTE DESPRE...1 MARTIE”

PROFESOR STATE GEORGIANA AMALIA
LICEUL DE ARTE “IONEL PERLEA” SLOBOZIA, IALOMIȚA

PROIECT EDUCATIONAL ,,HAI LA ȘCOALǍ!” -REDUCEREA ABSENTEISMULUI ȘI

COMBATEREA ABANDONULUI ȘCOLAR-
PROF. ŢELE LAVINIA
ȘCOALA GIMNAZIALǍ CONŢEȘTI

EXEMPLU DE BUNĂ PRACTICĂ REDUCEREA ABANDONULUI ȘCOLAR

“VIITORUL PE CARE POT SĂ-L AM”
PROF. TIPI IZABELLA
COLEGIUL TEHNIC MIHAI VITEAZUL, ORADEA

PROIECT EDUCAȚIONAL ,,MINTE SĂNĂTOASĂ ÎN CORP SĂNĂTOS”

PROF. TODOCA ANA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ “AVRAM IANCU” ORADEA - STRUCTURA-G.P.P. NR. 44

INTEGRAREA COPIILOR CU CES ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL DE MASĂ. EXEMPLE DE BUNE

PRACTICI
PROFESOR GHERASE VALENTINA
ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR.39,,N.TONITZA , CONSTANȚA

INTERNET PRIETENOS -PROIECT EDUCATIV

PROFESOR VLAD EMILIA
COLEGIUL NAȚIONAL „MIHAI VITEAZUL” SLOBOZIA

PROIECT EDUCAŢIONAL - MICUL SPORTIV

PROF. INV. PREȘCOLAR BATRINU MARICELA
GRĂDINIŢA CU P.N. NR.19 FOCSANI

589
PROIECT DE PARTENERIAT EDUCAȚIONAL CU FINANȚARE EXTRABUGETARĂ - SCHIMB
DE EXPERIENȚĂ JUDEȚEAN-„EFICIENȚA METODELOR INTERACTIVE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL
PREȘCOLAR BIHOREAN”
PROFESOR COROIU NATALIA MIRELA
COLEGIUL NAȚIONAL ,IOSIF VULCAN” ORADEA – STRUCTURA G.P.P. 27 ORADEA, BIHOR

PROIECT EDUCAŢIONAL „ LĂSAŢI COPIII SĂ VINĂ LA MINE”

AUTOR: PROF. DUMITRU I. ADRIANA
INSTITUŢIE: LICEUL PEDAGOGIC „MATEI BASARAB”, SLOBOZIA, IALOMIŢA

PROIECT EDUCAŢIONAL „LĂSAŢI COPIII SĂ VINĂ LA MINE!”

PR. PROF. DUMITRU IONUŢ-CĂTĂLIN
LICEUL TEHNOLOGIC „MIHAI EMINESCU”, SLOBOZIA

PLAN DE ACȚIUNE PENTRU REALIZAREA UNUI MEDIU DE ÎNVĂȚARE INCLUZIV

PROF. NAGY IOANA VERONICA
LICEUL TEHNOLOGIC AGRICOL „ALEXIU BERINDE” SEINI, MARAMUREȘ

PROIECT EDUCAȚIONAL 100 DE ANI DE ROMÂNIA

PROF. ÎNV. PRIMAR OPREA TUDORIȚA LILIANA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ ,,IONEL PERLEA’’ OGRADA – IALOMIŢA

PROIECT EDUCAȚIONAL DE PARTENERIAT - BISERICĂ - ŞCOALĂ – FAMILIE

PROF.RADU JULIETA MARIOARA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ „IONEL PERLEA” OGRADA, IALOMIȚA

590