Cartea Simpozionului Integritate Si Etica in Scoala Romaneasca 2019

1
Integritate și etică în școala românească- Ghid de bune practici, 2019

2
Volumul de faţă cuprinde lucrări prezentate la Simpozionul Internaţional ,,Cadrul didactic,
promotor de idei novatoare", având ca temă: ,,INTEGRITATE ȘI EDTICĂ ÎN ȘCOALA
ROMÂNEASCĂ”, Ediția a VIII-a, desfăşurat pe data de 8 iulie 2019, la iniţiativa Asociaţiei Generale
a Cadrelor Didactice din România ,,Dăscălimea Română".
Responsabilitatea pentru conţinutul materialelor publicate revine în exclusivitate autorilor.
Coordonatori științifici:
Conf. Univ. Dr. Sebastian CHIRIMBU

Lect. Univ. Dr. Mihaela Adina CHIRIMBU
Profesor Victoriana Aprilia GĂLBENUŞ
Profesor Voica TACHE
Profesor Julieta Marioara RADU
Profesor Viorica DINU
Profesor Elena POPESCU
ISBN 978-973-0-29890-1.
3
PARTEA I
LUCRĂRI ȘTIINȚIFICE / REFERATE
CUVÂNT ÎNAINTE
Cadrele didactice din România sunt promotoare ale originalității și inovării, sunt
generatoare de strategii, metode, resurse educaționale, într-o societate eterogenă care aduce
acestei generații de profesori multe provocări.
Între multiplele apariții pe piața publicațiilor cu tematică educativă, paginile Simpozionului
Internațional ”Cadrul didactic, promotor de idei novatoare” aduc un suflu nou și valorizează
munca celor care sacrifică timp și efort pentru educația viitorului societății.
Proiectul întreg urmărește dezvoltarea unei motivări suplimentare a fiecărui participant prin
schimbul de informaţie ştiinţifică şi îmbunătăţirea metodelor de predare la clasă apărute în
urma acestor discuţii. Simpozionul atrage atenția asupra modalităților de înnoire a procesului
educaţional în contextul integrării acestuia în problemele și tendințele de evoluție a societății
moderne și dorește să genereze soluţii pedagogice pertinente și viabile. Rezultatele obţinute
doresc să asigure interfaţa între teoria recentă a curriculumului integrat şi practica educaţională
orientată spre dezvoltarea unor proiecte curriculare şcolare concrete, practică atât de necesară
în contextul în care motivaţia elevului pentru învăţare este din ce în ce mai scăzută.
Promovarea metodelor inovative de predare-învățare folosite în scopul instruirii pentru un
comportament școlar mai bun; valorificarea experienţelor dobândite de cadrele didactice care
au participat la cursurile de formare, care să devină baza unor activităţi ulterioare la clasă pentru
ceilalţi participanţi; oferirea de exemple de bună practică, strategii de integrare a metodologiilor
nonformale în educaţia formală; stimularea participării elevilor proveniţi din medii sociale
dezavantajate la oportunităţi de învăţare și valorizarea talentelor elevilor cu risc educațional și
multe alte dimensiuni și abordări ale fenomenului educațional actual, pot constitui o bază de
date importantă în radiografierea învățământului actual.
A fi profesor înseamnă certitudinea şi neliniștea că ai ales o profesie complexă, că vei
parcurge un traseu cognitiv de-a lungul întregii activităţi, dar şi că ai puterea de a dărui, de a
trăi sub zodia unor aspirații înalte, de a căuta soluții care se află între artă şi știință, între vocație
şi cunoaștere, între raționalitate şi intuiție. În acest interesant şi contradictoriu secol XXI,
activitatea didactică presupune, pentru profesori, o dimensiune de cunoaștere şi dobândire de
competenţe științifice, de strictă specialitate, dar şi o dimensiune pedagogică şi psihologică prin
care tânărul profesor pătrunde şi se acomodează în lumea scolii, cu gestionarea unor activităţi
diverse – de natură profesională, dar şi din sfera umanului, în general. ”A învăța să predai, a te
pregăti pentru a deveni cadru didactic este un proces complex, datorită varietății de informații,
competențe și abilități ce trebuie asimilate și formate, personal, depinzând de experiențele de
învățare anterioare ale studenților, de concepțiile, preconcepțiile și credințele lor despre predare
și învătare și specific conceptual.” (Hauge, 2000).
DIRECTOR CCD IALOMIȚA

BORODEA GABRIELA
4
INTEGRITATE ȘI ETICĂ ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ – REPERE ALE UNUI
PROGRAM DE FORMARE CONTINU DE SUCCES
Manager/profesor GĂLBENUȘ VICTORIANA APRILIA
Schimbările profunde ale societății contemporane impun cerințe educaționale care să ajute
școala românească să evolueze. Renunțarea la enciclopedism și accentuarea dimensiunii
formative prin achiziționarea unor instrumente și abilități, dezvoltarea de capacități, atitudini și
valori se numără printre prioritățile care pot duce la extinderea educației pe întreaga durată a
vieții, precum și perfecționarea continuă a dezvoltării personale și profesionale. Introducerea
unor noi tipuri de educații ce pot conduce la îmbunătățirea gradului de coordonare a politicilor
școlare și de adaptare la condițiile specifice, prin intermediul programelor și parteneriatelor
educaționale în plan local, regional, național și internațional, încurajarea managementului
programelor educaționale, ca domeniu strategic al formării inițiale și continue a managerilor
școlari și cadrelor didactice, acreditează ideea de educație integrată într-un sistem unitar a
tuturor formelor de educație formală, nonformală, informală, permanentă, într-o formă de
învățare continuă, de adaptare la schimbare, de integrare a tuturor influențelor educaționale,
într-un proces coerent și convergent a impus constituirea unor noi tipuri de educație. Deși încă
de la originile activității educaționale, au existat, în diferite societăți, jurăminte, legi,
regulamente privind activitatea profesională, care conțin elemente ce aparțin eticii, modalitățile
de reglementare a îndatoririlor profesionale s-au diversificat pe parcurs, manifestându-se pe mai
multe planuri. Codificarea, clasificarea ocupațiilor și profesiilor, prin acte normative naționale
și/sau regionale, au impus readaptarea codurilor pentru aproape toate profesiile. O serie de legi
speciale reglementeaza astazi cele mai variate domenii de activitati economio-sociale și
administrative, conținând conceptele, noțiunile și termenii de referință cheie, definind
principalele competențe si atribuții, structurile administrative și funcționale, gestiunea
resurselor și a personalului, sistemul raporturilor interne și externe. Pretutindeni există tendinta
de a institui norme și reguli de etică și deontologie specifice categoriilor profesionale,
materializate în coduri etice sau coduri deontologice. Adoptarea unui cod etic sau a unui cod
deontologic are o importantă simbolică, în primul rând, întrucât vrea să indice faptul că angajatii
trebuie să respecte un anumit număr de valori, norme si reguli specifice în activitatea lor
practică, oferind o garanție a calitaății, eficacității și eficienței serviciilor furnizate. Este evident
ca numai adoptarea codurilor nu este suficientă pentru bunul mers al organizării și funcționării
instituționale, însă, etica profesională poate fi analizată din punctul de vedere al societății ca
mecanism de reglementare a practicii profesionale, ca dispoziție specifică ce are menirea de a
sustine îndeplinirea funcției sociale a uneia sau alteia dintre autoritățile publice. Pentru
înțelegerea eticii profesionale, ca una dintre manifestările importante ale cererii de introducere
a acesteia, este necesră cunoașterea genezei, de la comportamentele sale, la instrumentele
deontologice, la domeniile de reglementare,să evaluăm în ce masură aceste coduri etice sau
deontologice sunt implementate. Experienta castigata în școală prin implementarea unui cod
etic, profesional, poate fi valorificata la clasă pentru ca acesta sa prinda viata si să fi eficace, sa
inspire conduita personalului din instituția școlară și elevilor săi. Un cod etic va deveni eficace
si va putea determina o anumita conduita in randul celor din jur daca in cadrul institutiei se
asigura o educare a personalului in domeniul eticii si al deontologiei. Dacă etica exista ea trebuie
cautata in felul in care actioneaza un profesionist, care accepta normele etice implicite in
profesiunea practicata de el. Aceasta se poate baza pe o “morala relativa”, acceptata de
majoritatea profesionistilor care practica o profesiune si poate inclusa intr-un document, care ii
obliga sa se conforme acelor cutume. Etica profesionala trebuie bazata pe o “morala
universala”, sustinuta de valori absolute, care includ ADEVARUL, asa cum este relevat de
faptele care il sustin și care trebuie practicate numai spre folosul şi bunastarea tuturor. Din
5
acest punct de vedere, acest program de formare continuă încearcă să surprindă și să evidențieze
cum conținuturile noilor educații și finalitățile ei propun un demers de regândire a
curriculumului, propunând soluții eficiente și o viziune holistică în abordare. Reforma
învățământului românesc, în scopul implementării strategiilor, mecanismelor și procedurilor de
eficientizare a descentralizării curriculare și instituționale, se axează pe proiectarea si
managementul programelor educaționale, ca domeniu strategic al formării inițiale și continue a
managerilor școlari și a cadrelor didactice. Astfel, atragem atenția, prin intermediul acestui curs
și asupra managementului prin proiecte și programe educaționale, ca demers de facilitare a
întregului proces de descentralizare instituțională și curriculară, din perspectiva unui rol și loc
reconsiderat al unității școlare în societate: nu numai o instituție consumatoare de resurse, ci
una care identifică, atrage, generează și coordonează resurse de orice tip.Una dintre direcțiile
eficiente de absorbție a resurselor constă în încurajarea programelor și parteneriatelor
educaționale în plan local, regional, național și internațional. În sinteză, programul de formare
continuă îsi propune să atragă atenția asupra problematicii integrității și eticii profesionale a
cadrelor didactice,cu accent pe încurajarea practicării codurilor deontologice și bunelor maniere
în vederea formării unor generații de elevi care să transforme in bine,prin practicarea acestora,
societatea contemporană.Sintagmele-cheie pe care se fundamentează cadrul teoretic și
metodologic sunt: educația nonformală, educația dincolo de porțile scolii, formele și domeniile
educației, proiectarea si managementul programelor educaționale, tipuri de educație
complementară, programe si parteneriate educaționale, psihopedagogia timpului liber,
socializare si dezvoltare personală.Programul de față se adresează profesorilor din
învățământul preuniversitar, interesați de problematica integrității și eticii profesionale, precum
și de formarea unei viitoare generații de elevi care să respecte etica, protocolul, ceremonialul
bunelor maniere, cunoştinţe reper în actul de umanizare a relaţiilor cu semenii, contribuind
astfel la crearea unei societăţi cu adevărat democratice, în care să predomine valorile general
umane. Școala românească trebuie să promoveze relații interumane de înaltă ținută, bazându-
se pe integritatea profesională, aplicarea codului de etică profesională, protocol și bune maniere,
conștientizând rolul major al dascălilor în formarea, educarea , instruirea de calitate și
pregătirea pentru viață a propriilor lor elevi. Perfecţionarea permanentă, pentru a putea face faţă
provocărilor societăţii contemporane, necesită repere adevărate, iar dascălii trebuie să se
încadreze, învestind pasiune, obiectivitate, competenţă şi rigoare şi responsabilitate, pentru
formarea ințială, de calitate a profesorului, la care adaugă programe de formare continuă, cu
scopul de a desăvârși profilul uman și profesional integru, desăvârșit. Pornind de la acținile
metodice și continuând cu programele de formare continuă, simpozioane, conferințe, congrese
etc., dascălul modern se perfecționează și autoperfecționează în folosul său și al comunității din
care face parte. Experiența acumulată la catedră, bunele practici pot fi împărtășite colegilor din
învățământ, din țară și de peste hotare, prin referate, proiecte, lucrări de cercetare, etc.,
susținute cu ocazia diferitelor schimburi de experiență, prilejuite de cercurile pedagogice,
simpozioane, conferințe, congrese, atât la nivel județean cât și la nivel național, internațional.
Integritatea profesională, codul etic, bunele maniere în școală și societate trebuie să definească
activitatea corpului profesoral , să facă diferența de calitate, atât între unitățile școlare, cât și
între acestea și alte instituții din comunitate. Ele se aplică deopotrivă tuturor domeniilor de
activitate, iar în unitatea școlară se impune dezvoltarea unor opționale și programe
educaționale, atât cu elevii, cât și cu familiile acestora, bazate pe integritate, morală, etică, bune
maniere, protocol și etichetă în toate activitățile profesionale.
Identificarea nevoilor de formare

Şcoala românească se află într-o continuă transformare.
Integritatea profesională, codul etic, bunele maniere în școală și societate trebuie să
definească activitatea corpului profesoral, să facă diferența de calitate, atât între unitățile
școlare, cât și între acestea și alte instituții din comunitate. Ele se aplică deopotrivă tuturor
domeniilor de activitate, iar în unitatea școlară se impune dezvoltarea unor opționale și
6
programe educaționale, atât cu elevii, cât și cu familiile acestora, bazate pe integritate, morală,
etică, bune maniere, protocol și etichetă în toate activitățile profesionale.
Experiența pozitivă a dascălilor, acumulată la catedră, precum și exemplele de bune
practici, trebuie să depășească barierele școlii și să fie promovate prin intermediul unor
evenimente oficiale ca: cercurile pedagogice, simpozioanele, conferințele și alte activități din
viața școlii, pentru a fi călăuză atât profesorilor aflați la început de drum, cât și celor doritori
de nou.
Organizarea unor astfel de evenimente oficiale presupune respectarea cu scrupulozitate a
protocolului specific și a tuturor rigorilor rezultate din acesta.
Eticheta ocupă un loc primordial, atât în cadrul acestor evenimente cât și în viața de zi cu
zi a școlii.
,,Regulile de conduită” sau „regulile de comportare” la care se referă eticheta, contribuie la
buna desfăşurare a relaţiilor din societate, în general, şi la o desfăşurare normală a activităţii în
mediul școlar, în special.
Necunoaşterea acestor reguli poate fi considerată, în ultimă instanţă, o lipsă de competenţă
profesională a unei persoane chemate să reprezinte interesele unei părţi pe planul relaţiilor
specifice. Însuşirea şi respectarea unor reguli de etichetă pot şi trebuie să constituie o sarcină
de ordin profesional.
Cunoștințele acumulate de profesori trebuie transmise și implementate în proiecte, atât
elevilor cât și familiilor acestora. Societatea actuală are nevoie de valori umane autentice, care
să constituie idealuri pentru copiii de astăzi - adulții de mâine.
Instituţia şcolară este mediul de transmitere a acestor cunoștințe, abordând, prelucrând și
implementând conținuturile programului, formând competenţe de etică și morală, pentru
desăvârșirea personalității umane a elevilor și pregătirea lor pentru viață.
Scopul programului este Îmbunătățirea imaginii personale și sociale a profesorilor, în vederea
maximizării șanselor de reușită pentru cariera profesională, prin dezvoltarea abilităților de
comunicare verbală și non-verbală, a competențelor specifice integrității, eticii și protocolului
în mediul preuniversitar, prin însușirea corectă a condițiilor și rigorilor etichetei în
învățământ.
Programul de formare este structurat astfel încât să formeze sau să dezvolte formabilior
competențe legate de comunicare, integritate, etică, etichetă, protocol și bune maniere,
accentul și ponderea activităților cursului fiind puse pe activitățile practice prin însușirea atât
teoretică cât și practică a noilor cunoștințe, formale și nonformale, prin utilizarea corectă a
suporturilor variate de materiale.
Aplicabilitatea cunoștințelor formabililor va fi imedită, prin promovarea lor la clasă, în
școală și în comunitate, prin activitățile extracurriculare și extrașcolare menite să dezvoltarea
competențelor cheie a tuturor elevilor, să îmbunățățească realțiile interumane și să promoveze
școala românească.
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ:
• ABRIC, Jean-Claude, Psihologia comunicării. Teorii şi metode, Polirom, Iaşi, 2002
• ANDRÉ, Cristophe, LELORD, François, Cum să ne purtăm cu personalităţile dificile, Editura Trei, 2003
• Ausubel David P., Floyd G. Robinson, (1981) Invăţarea în şcoală - o introducere în
psihologia pedagogică, col. Pedagogia sec. XX, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti
• BERNAYS, Edward L., Cristalizarea opiniei publice, Comunicare.ro, 2003
• Bocoş, Muşata (2002). Instruire interactivă. Repere pentru reflecţie şi acţiune, Cluj-Napoca: Editura Presa
Universitară Clujeană
• Carnegie, D., Secretele succesului. Cum să vă faceţi prieteni şi să deveniţi influent,
Editura Curtea Veche, Bucureşti, 1997
• Cerghit, Ioan (1980). Metode de învăţământ, Bucureşti: Editura Didactică şi Pedagogică
• CHELCEA, Septimiu, Comunicarea nonverbală: gesturile şi postura, Comunicare.ro, 2005
• Chiş, V. (2001). Provocările pedagogiei contemporane, Editura Presa Universitară clujeană, Cluj-Napoca
• Coteanu, I., Seche, L, Seche, M., (coord.), Dicţionarul explicativ al limbii române,
Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 1998
• Cutlip, S., Center, A., Broom, G., Effective Public Relations, New Jersey,Prentice
7
Hali, 1994
• Dave, R.H. (1991) – Fundamente ale educatiei permanente, EDP, Buccureşti
• DeVito, A., J. (1988) – Human Communication. Basic Course. Fourth Edition, Harper &Row,
Publishers, Inc
• Dobrescu, M. E., Sociologia comunicării, Editura Victor, Bucureşti, 1998
• Drăgan, I., Paradigme ale comunicării în masă, Casa de Editură şi Presă „Şansa”
• Neacsu Ioan (1990) – Metode si tehnici de învăţare eficientă, Editura Militară, Bucuresti
• Pânişoară, I.O., Comunicarea eficientă, Editura Polirom, Iaşi, 2006
• Pânişoară, Ion-Ovidiu (2003). Comunicarea eficientă. Metode de interacţiune educaţională, Iaşi: Editura
Polirom
• Păun, E., (1991), Libertate şi autoritate în educaţie, în, Revista de pedagogie, nr.1
• Popescu, D., Arta de a comunica, Editura Economică, Bucureşti, 1998;
• Prutianu, Ş., Antrenamentul abilităţilor de comunicare, vol.1, Editura Polirom, Iaşi,
2004
1.http://www.eed.usv.ro/assets/fisiere/carti%20incot/Tehnici-de-comunicare.pdf
2. http://www.scn.org/mpfc/modules/tm-ctru.htm#Comm
3. http://alfalu.3x.ro/web/tehnicidecomunicareinterpersonala.htm
INTERRACTION AND INSTRUCTION IN COOPERATIVE LEARNING
Sebastian CHIRIMBU
Universitatea Spiru Haret (București Romania)
According to Ashley Montagu (1965) cited by David W. Johnson and Roger T. Johnson
(online source) “without the cooperation of its members, society cannot survive, and the society
of man has survived because the cooperativeness of its members made survival possible….” It
was not an advantageous individual here and there who did so, but the group. In human
societies the individuals who are most likely to survive are those who are best enabled to do so
by their group.
How students interact with each another is a neglected aspect of instruction. Much
training time is devoted to helping teachers arrange appropriate interactions between students
and materials (i.e., textbooks, curriculum programs) and some time is spent on how teachers
should interact with students, but how students should interact with one another is relatively
ignored. It should not be. How teachers structure student-student interaction patterns has a lot
to say about how well students learn, how they feel about school and the teacher, how they feel
about each other, and how much self-esteem they have.
In the mid-1960s, cooperative learning was relatively unknown and largely ignored by
educators. Elementary, secondary, and university teaching was dominated by competitive and
individualistic learning. Cultural resistance to cooperative learning was based on social
Darwinism, with its premise that students must be taught to survive in a “dog-eat-dog” world,
and the myth of “rugged individualism” underlying the use of individualistic learning. While
competition dominated educational thought, it was being challenged by individualistic learning
largely based on B. F. Skinner’s work on programmed learning and behavioral
modification. Educational practices and thought, however, have changed. Cooperative
learning is now an accepted and often the preferred instructional procedure at all levels of
education. Cooperative learning is presently used in schools and universities in every part of
the world, in every subject area, and with every age student. It is difficult to find a text on
instructional methods, a teacher’s journal, or instructional materials that do not discuss
cooperative learning. Materials on cooperative learning have been translated into dozens of
languages. Cooperative learning is now an accepted and highly recommended instructional
procedure.
8
Cooperative learning has been defined as "small groups of learners working together as
a team to solve a problem, complete a task, or accomplish a common goal" (Artz & Newman,
1990, p. 448). Although the basic principles of cooperative learning do not change, there are
several variations of the model. The leading developers of cooperative learning model Roger
and David Johnson and Spencer Kagan who have slightly different approaches and emphases
(Metzke & Bergohoff, 1999).
According to David W. Johnson and Roger T. Johnson (1999), heterogeneous grouping
principle consists of integrating and mixing the students of the groups including people of
different sex, ethnicity, social class, religion, personality, age, language proficiency. They
further define small groups as usually composed by four or five students who can interchange
ideas and give different point of view to help each other and get a common aim.
Based on the principle of collaborative skills, students have to share their ideas with
other classmates to achieve the goal proposed for the group, and likewise they should
understand and perceive the objective of the activity such as their own, taking into account the
abilities and needs of each one and thus to select appropriate strategies to achieve the common
aim (Johnson, et al., 1991).
Kagan (1994) argues that a common problem inside group work is that one or two
persons dominate the whole group, preventing the participation of others. That is why
cooperative learning offers many ways of promoting more equal participation among partners
through assigning a role of equal importance to each group member. To achieve equal
participation on the part of the students, it is crucial that students be taught how they can
establish their own roles in each group.
Richards and Rodgers (2001) argue that individual accountability as a principle in itself
takes into account both group performance and individual performance of each student who is
part of the group; therefore, the performance of each individual student is assessed and the
feedbacks are given to the group and the individual student. Hence, it is important that the group
know who needs more assistance, support, and encouragement in completing the assignment
and help the member overcome his/her weakness. The purpose of cooperative learning groups
is to make each member a stronger individual and in this way to strengthen the group. When
the teachers try to encourage individual accountability in groups, they hope that each student
tries to share and interchange his/her knowledge and ideas with others (Richards & Rogers,
2001).
Yackel and Cobb (1996) have found that cognitive development begins with a taken-as-shared
sense of the expectations and obligations of mathematical participation. Routines, and rituals
that characterize the “socially developed and patterned ways” (Scribner & Cole, 1981, p. 236)
of the classroom play an important part in how students perceive and learn mathematics.
Establishing participation processes and responsibilities for class discussion is an important
pedagogical strategy that has been shown to assist in the development of mathematical thinking.
Yackel and Cobb have found that classroom teachers who facilitate student
participation, elicit contributions from them, and who invite students to listen to one another, to
respect one another and themselves, to accept different viewpoints, and who engage in an
exchange of thinking and perspectives with students by differentiating between the
mathematical integrity embedded within those ideas, exemplify the hallmarks of sound
pedagogical practice.
In their widespread studies, Oliver and Herrington (2003) describe a process which they have
used successfully in many settings to guide the design of Web-based learning settings that
promote knowledge construction. Their experiences have shown the following three-stage
design process to be an effective and efficient strategy for this. The three stage process involves
the following activities:
• The design and specification of tasks to engage and direct the learner in the process of
knowledge acquisition and development of understanding;
• The design and specification of supports for the online learner to scaffold the learning and to
provide meaningful forms of feedback; and
9
• The design and specification of the learning resources needed by the learner to successfully
complete the set tasks and to facilitate the scaffolding and guidance.
Teachers who wish to use cooperative learning should ideally base their classroom
practices on theory validated by research. The closer classroom practices are to validated
theory, the more likely they will be effective. When more directly practice is connected to
theory, furthermore, the more likely practice will be refined, upgraded, and improved over the
years. There are, however, few classroom practices that are directly based on validated
theory. The close relationship between theory, research, and practice makes cooperative
learning somewhat unique. It also creates a set of issues for teachers using cooperative learning.
Selective bibliography:
Ellis, R. (2008). Principles of instructed second language acquisition. Washington, DC: Center for Applied Linguistics.
Hannafin, M., Land, S., & Oliver, K. (1999). Open learning environments: Foundations, methods and models. In C. M.
Reigeluth (Ed.), Instructional-design theories and models Volume II: A new paradigm of instructional theory (pp. 115-
140). Mahwah NJ: Lawrence Erlbaum Associates.
Helme, S., & Clarke, D. (2001). Identifying cognitive engagement in mathematics classroom. Mathematics Education
Research Journal, 13, 133-153.
Herrington, J., & Oliver, R. (2000). An instructional design framework for authentic learning environments.
Educational Technology Research and Development, 48(3), 23-48.
Holton, D., & Thomas, G. (2001). Mathematical interactions and their influence on learning.
In D. Clarke (Ed.), Perspectives on practice and meaning in mathematics and science classrooms (pp. 75-104).
Dordrecht: Kluwer.
Johnson, D.W., & Johnson, R.T. (1999). Learning together and alone. London: Allyn and Bacon.
Johnson, D. W., Johnson, R. T., & Holubec, E. J. (1994). New circles of learning; Cooperation in the classroom and
school, the Alexandria, VA: Association for Supervision and Curriculum Development. Available at
http://www.ascd.org/publications/books/194034.aspx
Johnson, D.W., Johnson, R.T., & Smith, K.A. (1998). Cooperative learning returns to college: What evidence is there
that it works? Change, 3 (2), 27-35.
Johnson, D.W., Johnson, R.T., Smith, K.A. (1991), Active Learning: Cooperation in the College Classroom.
Edina, MN: Interaction Book Co.
Kagan, S. (1994). Cooperative Learning. San Clemente, California: Kagan Publishing.
Laurillard, D. (1993). Rethinking University teaching: A Framework for the Effective Use of Educational Technology.
London: Routledge.
Watts, P. & Huensch, A. (2013). Integrated speaking, listening and pronunciation: Are textbooks leading the way? In
J. Levis & K. LeVelle (Eds.), Proceedings of the 4th Pronunciation in Second Language Learning and Teaching
Conference (pp. 265-278). Ames, IA: Iowa State University.
Online resouces:
http://www.co-operation.org/what-is-cooperative-learning
https://www2.ed.gov/pubs/OR/ConsumerGuides/cooplear.html
ÎNVӐTAMÂNTUL PREUNIVERSITAR
ÎNTRE CULTURӐ ŞI COMUNICARE ORGANIZAŢIONALӐ
Sebastian CHIRIMBU
Universitatea Spiru Haret (București, Romȃnia)
Cultura este o variabilă de gestiune ce poate fi utilizată pentru creşterea

performanţelor organizaţiei. Ea este poziţionată la acelaşi nivel cu strategia, cu
tehnologia, cu remunerarea, cu motivarea. În plus, cultura este recepţionată ca o variabilă
10
foarte importantă, care influenţează, la nivelul ei, pe toate celelalte. Astfel, comunicarea
practicată depinde foarte mult de nivelul de cultură existent într-o organizaţie.
Concepţia sistemică poate fi rezumată prin poziţia „organizația are o cultură”, la
fel cum se spune că ea are un sistem de control de gestiune, o structură sau o strategie.
După abordarea antropologică, „organizația este o cultură”, adică totul este cultural într-
o organizație. În spiritul acestei concepţii cultura constituie o nouă „paradigmă”, adică o
construcţie intelectuală ce permite singură descrierea tuturor aspectelor realităţii. Cultura
poate fi schimbată aşa cum se schimbă strategia sau structura, însă aceste schimbări sunt
lente şi reacţionează la reorientări bruşte şi accidentale.
Caracteristica învățământului preuniversitar mondializat care se configurează sub
ochii noştri înseamnă revenirea la echilibre fără de care comunicarea nu va putea juca
rolul său valabil, în dublul sens, că nu va putea fi valorificată şi acţiunea sa nu va avea
un efect real.
Organizaţiilor școlare româneşti aflate în căutarea excelenţei, de cele mai multe ori,
le lipsesc două elemente fundamentale: atât adoptarea unei viziuni, a unei misiuni bine
definite şi integrate, cât şi flexibilitatea - şi asta pe fondul unor structuri birocratice, care
sunt în mare parte responsabile de rigiditatea, de capacitatea redusă la schimbare a
organizaţiilor.
Un concept vehiculat adesea în legătură cu cultura organizaţională este cel de
excelenţă organizaţională. Înalta eficienţă a unor organizaţii, promovată sub acest
concept, este atribuită unor culturi pozitive, puternice. Teoria lor prezintă unele puncte
slabe. Ceea ce trebuie subliniat este faptul că simpla dezvoltare a unei culturi puternice,
chiar dacă aceasta este una pozitivă, nu poate garanta automat obţinerea excelenţei.
Conform cercetărilor lui Peters și Waterman 1, apreciem următoarele opt atribute
principale specifice școlilor excelente: preferinţa pentru acțiune, apropiere faţă de
beneficiari, autonomie şi spirit antreprenorial, motivarea personalului, implicarea
tuturor membrilor în toate problemele şi promovarea unei culturi organizaţionale
puternice, stabilirea unui obiectiv principal care trebuie urmărit („specialitatea
organizaţiei"), structură organizatorică simplă și valorile centrale ale organizaţiei școlare
să se armonizeze cu valorile individuale ale membrilor.
De aceea, pentru a reuşi pariul comunicării globale, piaţa trebuie după Dominique
Scalia şi Patric Duncombe2 să releveze trei provocări principale. Prima este cea a
internaţionalizării prezentă în gândire, dar într-adevăr realizată de prea puţini actori. A
doua, care condiţionează în parte pe prima, este provocarea industrializării care este deja
foarte avansată, dar nu şi-a găsit încă stăpânul. În sfârşit, cel mai important, poate, pentru
că condiţionează perenitatea ansamblului, este provocarea exemplarităţii; fără aceste
lucruri actorii nu vor putea construi modele câştigătoare care să asigure o dezvoltare
durabilă.
Cine zice comunicare globală zice mai întâi comunicare internaţională
(internaţionalizarea). Sistemul educațional preuniversitar funcționează în contextul
principiilor europene și activează în relație cu diverse școli din lume.
O a doua provocare pe care trebuie s-o reliefeze comunicarea pentru a-şi asuma
dimensiunea globală este cea a industrializării sale. Într-adevăr, asistăm în ultimii zece
ani la profesionalizarea actorilor, în intern şi pe piaţă care este prima condiţie a acestei
1
Peters., T., J., Waterman, R., H., In search of excellence, Lessons from America 's Best-Run Companies, New York,
Harper, 1982, p. 86
2
Scalia, D., Ducombe, P., Le management de la communication globale, Les Editions DEMOS, 2003
11
industrializări. Un alt aspect al industrializării este integrarea noilor tehnologii la toate
nivelurile. Tehnologia informaţiei şi a comunicării va deveni o miză majoră.
Astăzi, în școlile românești, observăm o dispariţie efectivă a reperelor tradiţionale
de spaţiu şi timp, a dispariţiei frontierei între media şi „hors-media” în profitul unei
comunicări totale, multicanale, interactive şi deci, în timp din ce în ce mai personalizată.
De asemenea, comunicarea globală în învățământul preuniversitar porneşte de la
dimensiunea istorică a școlii, de la cultura acesteia şi de la proiecţia sa în viitor. Bazându-
se în construcţia sa, pe ambiţiile fiecărui proiect, comunicarea globală identifică şi
integrează valorile fundamentale ce vor permite oricărei instituții să se dezvolte şi să se
adapteze schimbărilor rapide ale mediului său ambiant.
Prin urmare, apreciem că demersul comunicării globale trebuie să aibă la bază
perfecta stăpânire a fiecărei discipline specifice (design, promovare, marketing direct
etc), precum şi articularea extrem de fină a ansamblului mijloaceloi apelate pentru
atingerea obiectivului de coerenţă şi sinergie (ne referim la coerenţii şi sinergia în spaţiu,
timp, conţinut şi formă). În fine, conducerea, cu maximum de eficacitate, a ansamblului
modalităţilor de comunicare porneşte de la premisa că sistemul comunicării globale este
deschis, activ, interactiv şi puternic reactiv.
Comunicarea globală constituie, în fapt, o veritabilă revoluţie culturală atât
pentru organizațiile educaționale, cât şi pentru beneficiari şi profesioniştii în
comunicare. Deci încă o dată putem aprecia relaţia directă de intercondiţionare a culturii
organizaţionale cu comunicarea globală, acestea fiind interdependente şi esenţiale în
orice instituție școlară.
Acest fapt impune o atenţie sporită pentru managerii organizaţiilor școlare pentru
a putea realiza evoluarea acestora, în paralel şi simultan, prin schimbare în funcţie de
fluctuaţiile din mediul înconjurător. Numai în acest mod instituțiile școlare îşi vor putea
realiza eficient obiectivele fixate şi vor obţine avantajul competitiv care este imperios
necesar pentru a rezista pe piaţa educațională a mileniului al treilea.
Bibliografie:
1. Bell, La globalisation galopante, De l’investissment aux résultats, Les E’ditions Demos,
2003;
2. Bouquillon, Ph., Les industries de la culture et de la communication, Presses
universitaires de Grenoble, fénrier, 2008;
3. Drăgan, I., Comunicarea paradigme şi teorii, volumul 2, RAO International Publishing
Company, Bucureşti, noiembrie, 2007;
4. Peters., T., J., Waterman, R., H., In search of excellence, Lessons from America 's Best-
Run Companies, New York, Harper, 1982
5. Scalia, D., Ducombe, P., Le management de la communication globale, Les Editions
DEMOS, 2003.
12
ELEVUL ÎNTRE CALITATEA PERFORMANŢEI ÎN ÎNVӐTARE
ŞI MOTIVAŢIA ÎNVӐŢӐRII
Sebastian Cristian CHIRIMBU

Mihaela Adina CHIRIMBU
Carmen GUSTERE
Stud., Universitatea Spiru Haret (București, Romȃnia)
Epoca noastră este o epocă a schimbărilor rapide în care elevii înfruntă nu numai
schimbările cognitive ci şi emoţionale (precum anxietatea, strestul şi frustrarea datorate
tranziţiei rapide). Învăţarea devine activă şi interactivă (angajare, implicare şi iniţiativă). Elevii
trebuie să îşi asume răspunderea şi să aleagă conţinutul şi stilul care li se potriveşte cel mai bine
(spre desoesbire de învăţarea frontală care nu este individualizată).
Care sunt condiţiile? Pentru a dezvolta un elev cu o gândire independentă, este
nevoie să examinăm ce capacităţi şi resurse sunt disponibile elevului şi care sunt necesare să fie
dezvoltate pentru a îndeplini cu succes provocările contemporane. Pentru unii copii, situaţia din
clasă creează cele mai dure zone de conflict; învățarea experiențială permite copilului
explorarea conţinutului şi a conflictelor în mod creativ, exprimarea experienţelor interioare şi
calmează sau relaxează copilul. (Caroline & Dalley, 2002). Motivaţia de a crea şi explora în
momentul în care ei conduc procesul şi reprezintă subiectele creaţiei este ridicată. Procesele de
învațare active-participative intensifică abilităţile persoanei de a face faţă obstacolelor , sistand
rutina învăţării şi permitand reflexia şi învăţarea independentă.
Epoca în care trăim este dominată de puternica expansiune a cunoaşterii umane, cu
deosebire a ştiinţei şi tehnicii în toate sectoarele de activitate. Această caracteristică a
contemporaneităţii are consecinţe directe asupra pregătirii tinerei generaţii, în vederea integrării
sale socio-culturale. Creşterea rapidă a volumului de informaţii în toate domeniile şi uzura
accelerată a cunoştinţelor determină adaptarea continuă a finalităţilor şcolii. Formarea atitudinii
pozitive faţă de învăţătură la elevi depinde, pe de o parte, de condiţiile externe, iar pe de altă
parte, de particularităţile psiho-fiziologice ale diferitelor perioade de vârstă, cât şi de trăsăturile
individuale ale fiecărui elev (intelectuale, afective, motivaţionale, temperamentale,
caracteriale). Activitatea de asimilare a cunoştinţelor de către elevi trebuie să fie susţinută, în
mod necesar, de o dorinţă vie de a învăţa. Vorbind despre dorinţa de a învăţa a elevilor intrăm
în sfera motivaţiei învăţării şcolare. Din perspectivă stadială, profilul motivaţional al şcolarului
mic prezintă o serie de aspecte specifice. Astfel, confruntarea elevului cu sistemul de cerinţe,
reguli şi norme de interacţiune în cadrul şcolii duce la restructurări şi organizări ascendente în
motivaţia activităţilor şcolare şi extraşcolare. Trecerea de la activitatea de joc la cea de învăţare
face ca resorturile motivaţionale să capete treptat semnificaţii sociale, de perspectivă.
Stimulenţii cei mai puternici îi constituie notele mari, elementele premiale, recompensele
morale pozitive, relaţiile socio-afective pozitive cu educatorii. Treptat învăţarea devine
activitatea fundamentală a elevului. Conştiinţa poziţiei şi rolului său în colectivul de elevi
generează noi trebuinţe şi nevoi de comunicare, socio-afective, de prestigiu. Deosebit de
important pentru constituirea motivaţiei şcolare este dinamica proceselor de apreciere şi
autoapreciere. În cursul micii şcolarităţi pot fi identificate mai multe trepte de evoluţie a acestor
procese. Într-o primă etapă, care ar corespunde clasei întâi, avem de-a face cu o atitudine vagă,
difuză a copilului faţă de aprecierile învăţătorului: copilul este interesat în a căpăta cât mai
multe aprecieri, chiar note, relativ independent de nivelul de aprecieri. Ulterior, începând cu
clasa a treia, trăirea aprecierii se face în funcţie de nivelul aprecerii: dorinţa de a primi nu pur
şi simplu note, ci note cât mai mari. Activitatea şcolarului mic poate fi susţinută nu numai de o
motivaţie externă, dar şi de o motivaţie internă, care activează procesul de asimilare a
cunoştinţelor într-un mod continuu. Ea se naşte atunci când educatorul asigură stimularea şi
13
menţinerea într-o permanentă stare activă a vioiciunii şi curiozităţii cognitive a copilului. Între
6 şi 10 ani, trebuinţa de explorare, de informare şi documentare a copilului este în plin progres.
El doreşte să afle din ce în ce mai mult despre fapte şi întâmplări la care nu asistă nemijlocit,
fiind stimulat în acest sens de reţeaua mass-media. El se dovedeşte a fi un colecţionar pasionat,
un mare amator de „consum” tehnic, manifestând interes pentru o mare varietate de produse
tehnico-industriale: jucării, instalaţii, maşini. Totodată şcolarul mic poate manifesta puternice
înclinaţii spre muzică, povestire, poezie. Educatorul trebuie să fructifice „deschiderea”
personalităţii şcolarului mic spre trebuinţa de a afla, de a cunoaşte, pentru a-i cultiva
ataşamentul faţă de şcoală şi învăţătură, dragostea şi interesul pentru cunoaştere.La vârsta
şcolară mică interesele sunt fluctuante şi superficiale. De asemenea, predomină interesele
empirice (perceptive), copiii fiind interesaţi pentru colecţii de timbre, de insecte, de pietre, nu
pentru valoarea de cunoaştere a acestora, ci pentru aspectul lor exterior (culoare, formă, etc).
Chiar şi interesele pentru tehnică (jucării mecanice, maşini, sonerii) nu vizează aspectul de
cunoaştere a mecanismelor lor, ci aspectul distractiv şi de manipulare a lor. În această etapă de
dezvoltare nu există o diferenţiere a intereselor: copilul se interesează de orice este viu colorat,
are o formă mai puţin obişnuită sau îi satisface nevoia de mişcare, de acţiune. Dar nu pentru
mult timp, căci un nou obiect sau o altă activitate îl va atrage, dacă-i va apare în câmpul
percepţiei. Căci şcolarul de vârstă mică are interesele orientate spre imediat şi concret. Pornind
de la aceste caracteristici ale intereselor copilului mic, va fi organizată educaţia sa. Şcoala însă
nu se poate mulţumi cu situaţia de „remorcă” a intereselor, ci este necesar să se preocupe de
cultivarea lor în sensul lărgirii sferei lor, a dezvoltării stabilităţii şi profunzimii lor, prin
cultivarea unor trebuinţe spirituale.Aceasta atât prin conţinutul şi metodica activităţilor
didactice, cât şi prin conţinutul şi metodica activităţilor extraşcolare, întrucât interesul cognitiv
odată stimulat devine o premisă psihologică în dobândirea cunoştinţelor, în formarea
priceperilor şi deprinderilor. De asemenea, interesul cognitiv constituie un factor important în
dezvoltarea percepţiei, memoriei, gândirii, atenţiei. Într-un cuvânt, dinamica dezvoltării
personalităţii copilului este corelată cu dinamica dezvoltării intereselor sale, între care interesul
cognitiv ocupă un loc-cheie. În primii ani de şcolaritate, motivaţia copilului pentru activitatea
de învăţare se constituie ca o sinteză de factori externi (observarea şi imitarea de către copil a
modelelor exterioare) şi interni (dorinţe, aptitudini, gusturi, interese). Din punct de vedere al
locului şi rolului pe care îl au interesele în cadrul celorlalte variabile interne, este foarte
sugestivă analogia pe care o stabileşte Strong (citat de Drăgan I., 1975) între elementele unui
vapor şi variabilele interne implicate în activitatea şcolară a copilului. Pentru a putea să se
deplaseze „un vapor are nevoie de un motor, de combustibil, de un conducător şi de o carcasă
solidă. Fără aceste patru elemente nu poate traversa nici măcar un lac. Motorul sunt aptitudinile;
combustibilul este motivaţia; conducătorul sunt interesele; carcasa, etanşă sau nu, este
caracterul. Calitatea performanţelor cuiva – în cazul nostru calitatea performanţelor în învăţare
ale şcolarului – depinde de aptitudinile sale (forţa motorului), de motivaţia sa, de tendinţele
sale, de determinarea sa (combustibilul). Direcţia pe care o va lua depinde de interesele sale”.
Bibliografie selectivӑ :
Allport, G.W. „Structura şi dezvoltarea personalităţii”, Editura Didactică şi Pedagogica,
București,1981.
Argyris, C., Schon, D., Theory in practice: increasing professional effectiveness, San Francisco,
Jossey Bass, 1974
Bandura, The self system in reciprocical determinism, American Psychologist, p. 344-357,1978
Bogen, J.E., Some educational aspects of hemispheric specialization, UCLA Educator, 17, p.
24-32, 1975
Broverman, D., Roles of activation and inhibition in sex differences in cognitive abilities,
Psychological Review, 75, 23-50, 1968
Brunner, J., On Knowing Essays for the left hand, New York, Atheneum, 1966
Căliman, T., „Învăţământ. Inteligenţă. Problematizare”, Editura Didactică şi Pedagogică,
București, 1975
14
Caroline, C. & Dalley, T., Working With Children in Art Therapy.Routledge Publication,2002
Chelcea, S., „Experimentul în psihosociologie”, Editura Ştiinţifică si Enciclopedică,
București, 1982
Chung, N. Ro, G., The effect of problem-solving instruction on children's creativity and self-
efficacy in the teaching of the practical arts subject. Journal of Technology Studies, v30 No.2
p.116-122, 2004
Cohen, M., Nagel, E., Introduction to logic and Scientific Method, New York, Harcourt Brace,
1934
Dewey, How we think, Lexington, MA, D.C., Heath Co.,1910
Neacşu, I., „Motivaţie şi învăţare”, Editura Didactică şi Pedagogică, București, 1978
Pepper, S., World Hypotheses, Berkeley, Ca, University of California Press,1942
Piaget, J., Genetic epistemology, New York, Columbia University Press, 1970
Piaget, J., Psychology and epistemology, Middlesex, England, Penguin Books, 1971
Planchard, E., „Pedagogie şcolară contemporană”, Editura Didactică şi Pedagogică, București,
1992
Pounds, W.,, On problem finding, Sloan School Working Paper, Nr. 145-65,1965
Roşca, Al.,„Metodologie şi tehnici experimentale în psihologie”, Editura Ştiinţifică, Bucureşti,
1971
Simon, H.A., Administrative behavior, New York, Macmillan,1947
Tyler, Leona, Individuality, San Francisco, Jossey Bass,1978
Vass, Z., A psychological interpretation of drawings and paintings. The SSCA Method: A
Systems Analysis Approach. Alexandra Publishing,2012
Verza, E., „Psihologia vârstelor”, Editura Hyperion XXI, Bucureşti, 1993
Wallas, G., The art of thought, New York, Harcourt Brace,1926
Zlate, M., „Fundamentele psihologiei – partea a III-a”, Editura Hyperion, 1994
ETICA ÎN PRACTICA EDUCAŢIONALĂ
ANDRAŞ VICTORIA, ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR. 8 REŞIŢA
Cu totii stim ca o conduita etica si profesionala asigura cresterea calitatii activitatii

didactice, o buna administrare in realizarea sarcinilor de serviciu si realizeaza obiective cum ar
fi profesionalismul in activitatea desfasurata si calitatea muncii depuse.
Conform principiilor eticii profesionale avem datoria de a respecta Constitutia si legile
tarii, e necesar sa dam dovada de professionalism, adica sa ne practicam meseria cu
responsabilitate, eficienta, corectitudine si constiinciozitate, sa fim impartiali si sa nu
discriminam pe nimeni in nicio situatie, sa avem o atitudine obiectiva, neutra fata de orice
interes politic, economic, religios sau de alta natura. Adica ne este interzis sa solicitam sau sa
acceptam pentru noi sau pentru altii orice avantaj sau beneficiu sau sa abuzam de putere.
De asemenea, trebuie sa respectam confidentialitatea datelor elevlor nostri si sa nu le
folosim in scop personal, contrar legii, ci sa le protejam. Avem libertate de gandire si de
exprimare si ne putem exprima si fundamenta opiniile atat timp cat respectam ordinea si bunele
moravuri. De asemenea, trebuie sa fim obiectivi in orice situatie, sa dam dovada de
corectitudine si sa nu ingaduim ca obiectivitatea sa ne fie afectata de influente extreme sau
prejudecati.
Trebuie sa dam dovada in orice moment de competenta profesionala si de
constiinciozitate in indeplinirea sarcinilor de serviciu si realizarea tuturor activitatilor didactice.
15
De aceea trebuie sa ne actualizam constant cunostintele pentru a ne mentine aptitudinile
profesionale la un nivel ridicat, sa ne folosim experinta in vederea cresterii eficientei si calitatii
activitatii desfasurate. Sa fim cinstiti si corecti, sa fim de buna credinta in indeplinirea
atributiilor de serviciu. Sa nu discirminam deoarece toti sunt egali in fata legii, fara privilegii si
discriminari. Sa avem o conduita profesionala impecabila si sa actionam intr-o maniera prin
care sa evitam orice situatie care ar putea discredita activitatea intreprinsa sau institutia pe care
o reprezentam, sa dam dovada de moralitate in relatiile personale si institutionale interne,
externe sau internationale, respect si consideratie fata de oricine, impartialitate in activitatea
desfasurata, rigurozitate si perserverenta, responsabilitate profesionala si comportamentala,
standarde profesionale inalte.
In exercitarea nobilei profesii de dascal avem obligatia si datoria morala de a avea un
comportament profesionist si de a respecta etica profesionala, precum si demnitatea functiei
detinute si prestigiul institutiei. Acest lucru presupune sa respectam libertatea opiniilor si sa nu
ne lasam influentati de considerente personale, sa fim integri si sa avem o atitudine concilianta,
evitand generarea conflictelor datorate schimbului de pareri, sa respectam viata private a altora.
In exercitarea atributiilor functiei, ne este interzis sa participam sau sa colaboram la
colectarea de fonduri pentru activitatea partidelor politice sau organizatiilor asimilate partidelor
politice, sa furnizam sprijin logistic candidatilor la functiile de demnitate publica, sa afisam
insemne ori obiecte inscriptionate cu sigla sau denumirea partidelor politice sau organizatiilor
asimilate partidelor politice ori candidatilor acestora. Ne este interzisa utilizarea numelui sau
imaginii proprii in actiuni publicitare si pentru promovarea unor activitati comerciale sau in
scopuri electorale.
In relatiile cu colegii, conducerea, cu elevi, parinti sau cu alti colaboratori trebuie sa
avem un comportament bazat pe respect, buna credinta, corectitudine si amabilitate sis a nu
aducem atingere onoarei, reputatiei si demnitatii persoanelor cu care intram in contact prin
intrebuintarea unor expresii jignitoare, dezvaluirea unor aspecte ale vietii lor private, calomnie
sau lipsa de impartialitate.
In scopul indeplinirii sarcinilor de serviciu avem obligatia de a folosi timpul de lucru si
bunurile apartinand institutiei numai pentru desfasurarea activitatilor aferente functiei.
Ca profesori suntem un model pentru elevii nostril si trebuie sa incercam sa fim un
model cat mai bun, cea mai buna varianta posibila a noastra. De aceea este important sa
promovam relatii bazate pe respoinsabilitate, loialitate, respect reciproc, colaborare si sprijin
profesional. Pentru a fi respectat trebuie sa respecti si aceasta presupune sa indeplinim cu
profesionalism, impartialitate si in conformitate cu legea indatoririle de serviciu si sa ne abtinem
de la orice fapta care ar putea adduce prejudicii prestigiului scolii unde functionam sau scolii in
general.
Pentru a fi un adevarat model este indicat sa ne indeplinim in mod constiincios sarcinile
de serviciu in cadrul competentelor si responsabilitatilor atribuite. Sa respectam programul de
lucru stabilit, si sa realizam activitati si in afara acestuia, in situatiile temeinic justificate, sa
actionam intotdeauna astfel incat sa nu fie afectata imaginea institutiei, sa ne informam in
legatura cu noutatile legislative in domeniu, sa respectam reglementarile interne privind
intocmirea, circuitul si pastrarea documentelor, sa le pastram integritatea, sa pastram secretul
de serviciu si confidentialitatea, sa utilizam toate caile interne, amiabile si posibile de
solutionare a conflictelor in relatia cu institutia in cazul in care acestea sunt pe care sa apara, in
scopul evitarii unor eventuale litigii, sa respectam si sa indeplinim toate celelalte obligatii
prevazute in ROI sau ROFUIP si sa respectam viata privata a altora in relatiile de munca si
profesionale.
Doar daca respectam toate aceste principii si norme putem afirma ca dam dovada de
etica si integritate in exercitarea profesiei si putem spune cu mandrie ca suntem dascali adevarati
si dedicati.
16
ETICA ŞI INTEGRITATEA – GARANȚIE A CREŞTERII CALITĂȚII ȘI
PRESTIGIULUI ÎNVĂȚĂMÂNTULUI
PROF. ÎNV. PREȘC. DINU VIORICA

GRĂDINIŢA CU PROGRAM PRELUNGIT “ROSTOGOL”, CĂLĂRAŞI
“O educaţie publică de calitate are rolul de a asigura şanse egale pentru toţi copiii şi tinerii şi
este fundamentală pentru bunăstarea socială prin contribuţia sa la dezvoltarea economică,
socială şi culturală. Profesorii şi personalul din educaţie au responsabilitatea de a întări
încrederea generală a publicului în standardele serviciilor ce sunt aşteptate de la toţi cei implicaţi
în această importantă activitate”
Etica şi integritatea sunt valori care constituie o garanţie a creşterii calităţii actului didactic.
Cadrele didactice trebuie să respecte principii de comportament etic, valori şi norme absolut
necesare pentru a menţine standardele de integritate, conducere şi profesionalism în instituţiile
şcolare, la toate nivelurile: didactic, didactic auxiliar şi administrativ.
Aşadar, potrivit Dicţionarului explicativ al limbii române integritatea reprezintă „însuşirea de
a fi integru, cinste, probitate, incoruptibilitate”. Totodată, integritatea defineşte caracterul
integru al unui individ, sentimentul demnităţii, dreptăţii şi conştiinciozităţii, care serveşte drept
călăuză în conduita omului, onestitatea, cinstea şi probitatea. Ea exprimă calitatea de a fi sau de
a rămâne intact, întreg, de a-ţi păstra nealterate calităţile. Integritatea se referă la o calitate a
caracterului unei persoane, dar mesajul este întotdeauna același „a face ceea ce trebuie”, mesaj
vechi de peste 400 de ani când filozoful englez Francis Bacon arăta: Nu ce câștigăm, ci ceea
ce economisim ne face bogați, nu ceea ce citim, ci ceea ce ne aducem aminte ne face învățați,
nu ceea ce pretindem că suntem, ci ceea ce lucrăm ne oferă integritate.
Astfel, conceptul de integritate presupune în relațiile profesionale: să fii corect, să acționezi
cinstit și conform realității, să nu utilizezi informații care conțin declarații false sau greșite și
sunt furnizate imprudent, să nu folosești într-o manieră imprudentă informațiile obținute.
Cuvântul integritate, din punct de vedere etimologic, își are rădăcinile în latinescul integrate
care înseamnă totalitate sau deplinătate.
Termenul etică provine din cuvântul grec ethoscare se traduce prin „felul sau maniera de a fi”.
Domeniul eticii, denumit şi filosofia moralei, presupune sistematizarea, recomandarea
conceptelor de comportare corectă cât şi apărarea acestora. Scopul acestui domeniu este de a
descoperi şi a introduce principiile prin care caracterul şi acţiunea umană să poată fi judecate.
Dicţionarul Webster defineşte etica astfel:
disciplina care ne pune faţă în faţă cu ceea ce este bun şi rău, cu datoria şi obligaţia morală;
un set de principii şi valori morale;
teorie sau un sistem de valori morale;
principiile care guvernează comportarea unui individ sau a unui grup;
Iar Dictionarul Explicativ al limbii române arată că “Etica este ştiinţa care se ocupă cu studiul
principiilor morale, cu legile lor de dezvoltare istorică, cu conţinutul lor de clasă şi cu rolul lor
în viaţa socială”. Etica reprezintă de asemenea “Totalitatea normelor de conduită morală
corespunzatoare ideologiei unei anumite clase sau societăţi” sau “Morala”. Acelaşi dicţionar
arată, referitor la originea cuvintului “etică”, faptul că acesta provine din limba franceză
“etique” sau din latinescul “ethicus”
Înţelegerea eticii este critică pentru noi ca indivizi, deoarece o etică sănătoasă reprezintă însăşi
esenţa unei societăţi civilizate. Etica reprezintă fundamentul calităţii relaţiilor noastre în cadrul
comunităţii în care ne aflăm. Impunerea în practică a valorilor acceptate de către o comunitate
cât mai largă prin intermediul "eticii aplicate", a adus o contribuţie foarte importantă atât în
17
domeniul învăţământului, dreptului cât şi al medicinii, în care etica legală sau jurisprudenţa şi
respectiv, etica medicală sunt subiecte bine stabilite.
Integritatea şi etica constituie elemente caracteristice ale întregii activităţi dintr-o unitate
şcolară, atât în relaţiile interumane din cadrul organizaţiei furnizoare de educaţie, cât şi în
relaţiile cu beneficiarii relevanţi, partenerii educaţionali, ceilalţi membri ai comunităţii. Fiecare
instituţie şcolară are o misiune, derivată din Codul etic al acesteia.
Orice Cod etic defineste valorile și principiile de conduită care trebuie aplicate în relatiile cu
elevii, părinții acestora, dar și cu colegii și întreaga comunitate pe care instituția o deservește.
În același timp, acesta servește drept ghid pentru creșterea răspunderii și a implicării
personalului care activează în cadrul instituţiei şcolare.
Orice cod de conduită etică academic urmărește să asigure creşterea calitătii serviciului de
educaţie publică, asigurarea accesului egal şi necondiţionat la educaţie, precum şi tratamentul
nediscriminatoriu al tuturor educabililor precum și asigurarea unui tratament echitabil, cu
respectarea individualităţii şi demnităţii personale a fiecărui individ.
Există o legislaţie care stă la baza elaborării Codului etic, după cum urmează: Având în vedere
art. 98 şi 233 din Legea Educaţiei Naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările
ulterioare, în temeiul Legii nr. 477/2004 privind Codul de conduită a personalului contractual
din autorităţile şi instituţiile publice, în conformitate cu prevederile art. 10 lit. a) din
Regulamentul de organizare şi funcționare a Consiliului național de etică din învățământul
preuniversitar, aprobat prin Ordinul ministrului educaţiei, cercetarii, tineretului şi sportului nr.
5.550/2011, în baza art. 12 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 26/2017 privind organizarea
şi funcționarea Ministerului Educaţiei Naţionale, cu modificările ulterioare, OSGG 600/2018,
OMENCS nr. 6134/2016 privind interzicerea segregării şcolare în unitățile de învăţământ
preuniversitar. Conform Codului-cadru de etică din 30 august 2018 al personalului didactic din
învățământul preuniversitar, aprobat prin ordinul nr. 4831/2018, consiliile profesorale ale
unităţilor de învăţământ preuniversitar îşi stabilesc Codul de etică profesională, cu respectarea
dispozitiilor Codului-cadru de etică al personalului didactic din învățământul preuniversitar,
aprobat prin prezentul ordin, și cu respectarea prevederilor Legii nr. 477/2004 privind Codul de
conduită a personalului contractual din autoritățile şi instituțiile publice.
Respectarea prevederilor oricărui Cod etic, reprezintă o garanţie a creşterii calităţii şi
prestigiului învăţământului, scop posibil de atins prin intermediul următoarelor obiective:
autodisciplinarea persoanelor responsabile cu instruirea şi educaţia, prin asumarea conţinutului
acestui cod;
menţinerea unui grad înalt de profesionalism în exercitarea atribuţiilor şi funcţiilor personalului
din sistemul de învăţământ preuniversitar de stat, particular sau confesional, responsabile cu
instruirea şi educaţia, în mod special a persoanelor care îndeplinesc funcţia de cadre didactice;
ameliorarea calitativă a relaţiilor dintre actorii educaţionali;
reducerea practicilor inadecvate şi/sau imorale ce pot apărea în mediul educaţional
preuniversitar;
creşterea gradului de coeziune a personalului implicat în activitatea educaţională;
facilitarea promovării şi manifestării unor valori şi principii aplicabile în mediul şcolar
preuniversitar, inserabile şi în spaţiul social
sensibilizarea opiniei publice în direcţia susţinerii valorilor educaţiei.
Alte valori şi principii ce derivă din obiectivele codului de etică şi integritate
profesională:
imparţialitate, independenţă şi obiectivitate;
responsabilitate morală, socială şi profesională;
integritate morală şi profesională;
confidenţialitate;
activitate în interesul public;
respectarea şi promovarea interesului superior al copilului;
respectarea legislaţiei generale şi a celei specifice domeniului;
respectarea autonomiei personale;
18
onestitate şi corectitudine intelectuală;
respect şi toleranţă;
autoexigenţă în exercitarea profesiei;
interes şi responsabilitate în raport cu propria formare profesională;
implicarea în democratizarea societăţii, în creşterea calităţii activităţii didactice şi a prestigiului
unităţii/instituţiei de învăţământ preuniversitar, precum şi a specialităţii/domeniului în care
lucrează;
respingerea conduitelor didactice inadecvate.
Aşadar, Codul etic dintr-o unitate şcolară vizează atât procesul operaţional, comportamentul
cadrelor didactice (inclusiv al personalului didactic auxiliar si nedidactic) şi al elevilor, dar şi
principii ce guvernează şcoala, problema limitării resurselor, a transparenţei raportării în cadrul
situaţiilor financiare anuale, a relaţiilor cu părinţii, comunitatea şi autorităţile statului. Codul de
conduită este construit în jurul unor obiective clare:
promovarea valorilor, a principiilor etice;
crearea unui climat etic adecvat activităţii profesionale, în acord cu ţelurile instituţiei;
prevenirea şi rezolvarea conflictelor etice;
descurajarea practicilor imorale, sancţionarea abaterilor de la valorile instituţiei.
Astfel, codul de conduită expune atât principii generale, valori morale în mediul şcolar cât şi o
serie de măsuri pentru prevenirea şi combaterea corupţiei cum ar fi: evitarea creării unor situaţii
ce favorizează acte de corupţie, neimplicarea în evenimente care generează corupţie,
mediatizarea evenimentelor de corupţie cu exemple concrete. Necesitatea aplicării unui cod de
conduită decurge din interesul şcolii de a proiecta şi de a avea o viziune pe termen lung,
reputaţia ei fiind considerată un plus de valoare pentru entitate, din dorinţa de a preveni corupţia,
frauda şi alte actiuni ilegale, ca si din responsabilitatea care deriva din calitatea scolii de
formator al comunităţii.
Schimbarea în sfera eticii și integrității este un demers procesual, nefiind posibilă stabilirea unui
moment de declanșare generală a atitudinii etice și morale, schimbarea de atitudini fiind
probabil unul dintre cele mai complexe procese. Evoluţiile pot fi, de aceea, mai lente, fiind,
astfel, necesară dezvoltarea progresivă a domeniului.
Iată câteva reguli generale şi principii pe care cadrele didactice le pot respecta şi implementa
cu scopul asigurării calităţii actului didactic:
Educatorii au datoria să-şi perfecţioneze cunoştinţele de didactică, pedagogie, metodică şi toate
celelalte strategii sau procedee de elaborare sau transmitere a cunoaşterii de tip şcolar. Nici un
educator nu poate refuza să-i instruiască pe elevi pe motivul unui nivel intelectual slab, al unor
carenţe culturale sau dificultăţi şcolare. Totuşi, el va refuza să predea conţinuturi care îi
depăşesc pregătirea, aptitudinile, capacităţile. Cadrul didactic va refuza să răspândească
informaţiile din domeniile de învătare, care le releva mai mult ca ideologii decât în calitate de
cunoştinţe. El va acţiona pentru a rezista autoritaţilor ideologice, politice sau administrative
care se servesc de învaţamânt în scopuri propagandistice. Etica învăţământului exclude orice
comision pentru predare, baza materială, costuri conexe, adiacente ale învăţământului.
Acceptarea oricărei forme de daruri, în schimbul sfaturilor, aprecierilor, recomandărilor sau
notărilor este strict interzisă. Un educator nu poate impune mijloace, suporturi didactice cărţi
etc., care depăşesc puterea de cumpărare a elevilor săi. Un elev nu poate fi îndepărtat, blamat,
sancţionat, dacă nu dispune de fonduri pentru a-şi procura mijloacele necesare studiilor. Datoria
educatorului este de a-l informa pe elev asupra mijloacelor necesare pentru o optimă instrucţie
sau de a găsi el însuşi o soluţie, în situaţiile deficitare. Educatorul nu va presta, direct sau
indirect, o altă profesie care să-i permită să obţină profit prin presiuni asupra elevilor.
Cadrul didactic trebuie să se abţină să difuzeze elevilor informaţii care să vizeze aderarea lor la
organizaţii, mişcări, asociaţii etc., dacă acestea nu au legatură cu specificul vieţii şcolare şi cu
obiectivele formării. Apartenenţele politice, sindicale, religioase, sau de altă natură, nu trebuie
să împiedice respectarea integrală a codului deontologic. El nu trebuie să piardă din vedere
capacitatea de evoluţie a fiecărui individ, posibilitatea infinită de perfecţionare. Profesorul
trebuie să aibă o ţinuta decentă, în conformitate cu statutul său de model moral şi estetic.
19
Se poate afirma că, toate aceste reguli şi principii contribuie nemijlocit la creşterea calităţii
actului didactic, ducând la promovarea valorilor şi normelor ethos-ului academic-
corectitudinea şi respectul, responsabilitatea şi ordinea instituţională în faţa legii, la apărarea
demnităţii şi integrităţii persoanei.
Bibliografie:
Costruţ, N., Despre demnitatea omului de la catedră, în rev. Şcoala Noastră, Nr. 1, 2, 3 /1991;
Cozma C. Elemente de etică şi deontologie. Iaşi, Lumen, 1997;
Cucoş, C. “Schiţă pentru o deontologie a cadrelor didactice” în “Pedagogie”, Ediţia a II-a
revăzută şi adăugită, Polirom, 2002;
Cucoş C., Pedagogie, ediţia a II-a, Editura Polirom, Iaşi, 2006;
Legea educației naționale nr. 1/2011.
MANAGEMENTUL COMUNICĂRII EDUCAȚIONALE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ
DIRECTOR, PROFESOR LILIANA AGAPIE

ȘCOALA GIMNAZIALĂ „SF. ANDREI” SLOBOZIA, IALOMIȚA
Managementul astăzi este conceput și practicat și ca organizare a schimbării și inovării, a

eficienței și chiar a calității și excelenței, arta de a-i face pe oameni să lucreze productiv și
eficient, de a comunica, de a asculta fie în calitatea lor de membri ai organizațiilor sau
instituțiilor, fie în calitate de clienți, beneficiari, furnizori, acționari.
Managementul educațional este știința și arta de a pregăti resursele umane, de a forma
personalități potrivit unor finalități solicitate de societate și acceptate de individ. Acesta poate
fi analizat în sens acțional, operațional, practic, tactic, procesual, teoretic, global, general,
strategic, științific. El presupune o abordare interdisciplinară, care studiaza evenimentele ce
intervin în decizia organizării unei activități pedagogice determinate și în gestiunea programelor
educative. Coducerea managerială implică și accente pe idei, pe abordare sistematică, pe
schimbare, pe strategie pe inovare și reprezintă o metodologie de abordare globală, optimă,
strategică a activității de educație, ansamblul de principii și funcții, de norme și metode de
conducere, care asigură realizarea obiectivelor sistemului educative, are obiective clare și
ierarhizate, principii de eficiență și calitate, funcții specifice, elemente strategice, afirmarea
creativității în soluționarea situațiilor, abordare interdisciplinară și sistematica, precum și
cercetari fundamentale. Se diferențiază de managementul general prin raportare specifică la
finalitățile educației, la conținut, la resursele umane antrenat, la activitățile centrate pe
informare, comunicare și participare prin strategii educaționale specifice la comportamentele
actorilor implicați (bazate pe motivație, responsabilitate, cooperare, logica, afectivitate).
Managementul educațional implica stăpânirea teoriei, metodologiei, a principiilor, o
anumită mentalitate, o manieră proprie, o artă de dirijare, antrenare a resurselor. Este o
disciplină, necesară pentru a fi eficienți și productivi în relațiile educaționale, în stimularea
transformării la nivelul personalităților, atât a elevilor, cât și a cadrelor didactice. Distincția
majoră la nivelul acestui concept este cea între managementul educațional la nivel
macrostructural ( la nivelul sistemului de învățământ, regăsit în politicile
educaționale naționale, europene, mondiale – ex. Minister, inspectorate etc.), la nivel
intermediar (la nivelul instituției și avem în vedere managerul educațional al instituției școlare,
directorul sșcolii) și la nivel microstructural (la nivelul clasei de elevi și avem în vedere
managerul educațional al clasei de elevi, profesorul).
20
Managementul educațional cunoaște, integrează și adaptează date oferite de științe
conexe socio-umane: economie (organizarea sau utilizarea eficienta a resurselor educaționale
în raport cu obiectivele), sociologie (managementul organizațiilor, grupurilor, relațiilor,
fenomenelor sociale generate în contex educațional), psihosociologie (dimensiunile
personalității managerului în exercitarea rolurilor), politologie (luarea deciziilor, organizarea,
conducerea grupurilor conform unor obiective), activitatea unor persoane care determină și
direcționează activitatea celorlalți prin urmărirea realizării de activități în cele mai bune
condiții, prin conștientizarea și asumarea de responsabilități asupra realizărilor și insucceselor.
Managerul eficient în unitatea școlară nu uită de caracterul complex al acțiunilor ce asigură
functionarea optimă a sistemului educațional (planificare, decizie, coordonare, control, strategii
și metodologii educaționale), și dimensiunea interdisciplinară implicată de problematica
educațională. De asemenea, asigură caracterul participative, generat de implicarea activă a
tuturor actorilor (elevi, profesori, părinți etc.); structurarea problematicii educaționale, a
procesului și a factorilor educaționali după particularitățile colectivității; realizarea la nivel
macropedagogic (managementul sistemului de învățământ), intermediar (managementul
instituțiilor școlare) și la nivel micropedagogic (managementul clasei) și precizează reguli,
condiții și principii specifice care orientează în elaborarea programelor manageriale
educaționale.
Asigură firesc procesul dinamic, atât în ceea ce privește bazele teoretice, cât și aplicațiile în
domeniu și prezintă deschidere și spre alte domenii.
Dezvoltă caracterul sistemic și integrativ al prcesului educativ, întrucât sintetizează specific
date din domenii conexe; evidențiind procesul educativ prospectiv, pentru ca anticipează pe
baza tendințelor de evoluție a sistemului; indicativ-instrumental, pentru că arată cum trebuie
realizate obiectivele, respecate principiile, aplicate metodologiile, precum și pe cel
multifunctional, prin descrierea, utilizarea și aplicarea mai multor roluri, atribuții, operații.
Pentru un manager este important să menţină în echilibru balanţa dintre motivatorii extrinseci
şi intrinseci.
Motivaţia trebuie studiată din perspectiva modalităţilor sau a strategiilor ce ar trebui aplicate
de unitate de învățământ pentru a determina o angajare mai susţinută a eforturilor, energiei,
talentelor sau capacității cadrelor didactice în creşterea performanţei organizaţionale.
Managerii trebuie să-şi motiveze angajaţii, să le formeze simțul datoriei, responsabilității,
dorinţă de acţiune, să le încurajeze creativitatea, exploatând experienţa, energia şi aptitudinile
lor.
Multe teorii ale motivaţiei au fost realizate din perspectivă managerială ce pun accentul pe
ideea că o mai bună cunoaştere a mecanismelor de motivare ajută la construirea unor strategii
de motivare a angajaţilor ce duce la creşterea performanţelor. Aici motivaţia este văzută
mai degrabă ca o strategie subtilă de control și chiar de manipulare a angajaţilor.
Motivarea angajaților este una dintre problemele tradiţionale de studiu ale comportamentului
organizaţional, fiind mereu în atenția managerilor. Motivarea constituie ansamblul de decizii
şi acţiuni prin care managerii îşi determină subordonaţii să-și realizeze eficient sarcinile,
dându-le temeiuri să acţioneze în acest sens.
Motivația este înțeleasă ca fiind o actualizare şi combinare a forţelelor interne şi/sau externe
ce permit declanşarea, dezvoltarea şi direcţionarea resurselor interne ale dascălilor, în
vederea realizării acordului între trebuinţele şi valorile individuale şi cele organizaţionale.
Arta conducătorului de a realiza scopuri prin mobilizarea eforturilor tuturor membrilor
organizației devine astfel arta managerului de a lucra cu idei (obiectivele educaționale,
programele analitice, strategiile didactice), relații (structura organizatorică, legături între
elemente și acțiuni, sarcini, echilibrul autoritate/libertate, centralizarea/descantrelizare), oameni
(formare, motivare, delegare de autoritate, stimulare, evaluare), resurse (precizare,diversificare,
preocupare, adaptare, integrare).
Managerul, ca persoană care gestionează resursele materiale, financiare şi umane ale
unei organizaţii îşi asumă funcţii specifice: planificare, organizare, comandă, coordonare şi
control. Exercitarea fiecăreia din aceste funcţii presupune comunicarea cu ceilalţi membrii ai
21
organizaţiei şi cu persoane, grupuri sociale şi instituţii exterioare organizaţiei. Bunul mers al
întregii organizaţii, supravieţuirea ei în mediul social, depind de modul în care managerul
gestionează o a patra resursă, de natură subtilă - informaţia. S-a spus: informaţie = putere. De
fapt circulaţia informaţiei - comunicarea - este cea care leagă între ele celelalte resurse. În şi
prin activitatea sa, managerul stabileşte structurile şi imprimă stilul de comunicare, îşi
consolidează puterea. Formula de mai sus ar putea fi exprimată: comunicare = putere.
Managerul există ca putere reală în organizaţie şi îşi îndeplineşte funcţiile comunicând:
Planificarea activităţii se bazează pe o amplă informare internă asupra resurselor materiale,
financiare, umane, asupra disfuncţiilor şi problemelor interne cât şi pe informare externă asupra
situaţiei de pe piaţă, a diferitelor evenimente care afectează organizaţia, informare vitală mai
ales în condiţiile unei situaţii dinamice, cum este cea din societatea românească ―în tranziţie‖.
Calitatea deciziilor luate depinde de calitatea şi cantitatea de informaţie de care dispune
managerul la un moment dat. Deciziile manageriale, concretizate în obiective şi planuri de
realizare sunt apoi comunicate tuturor celor implicaţi în realizarea lor.
Organizarea - funcţie subsecventă planificării, presupune stabilirea şi atribuirea de sarcini,
determinarea structurilor funcţionale, stabilirea termenelor şi a parametrilor de executare a
sarcinilor (cine, ce, cum, când are de făcut). Alocarea resurselor organizaţiei este mediată de
comunicarea internă, deci eficienţa organizării depinde, alături de competenţa managerului, de
felul în care se informează şi îi informează pe ceilalţi.
Comanda - funcţia cea mai sensibil determinată de comunicare - constă în direcţionarea
subordonaţilor pentru atingerea obiectivelor prin dispoziţii, ordine, instrucţiuni. Modul în care
managerul îşi ―conduce‖ oamenii spre obiective, delegarea responsabilităţilor, motivarea
pentru muncă depind de stilul de comunicare.
Coordonarea resurselor şi compartimentelor funcţionale pe parcursul realizării obiectivelor,
climatul de colaborare, atenuarea tensiunilor, rezolvarea conflictelor şi depind şi ele de stilul de
comunicare şi de tactul managerului.
Controlul constă din verificarea îndeplinirii obiectivelor de către fiecare persoană şi
compartiment funcţional în condiţiile prescrise (termene, calitate etc.), evaluarea
performanţelor şi comportamentului organizaţional al angajaţilor. Stilul de comunicare,
relaţionare şi conducere se manifestă plenar în interviurile de comunicare a evaluării, discuţiile
de disciplinare, analiza rapoartelor subordonaţilor şi întocmirea propriului raport de activitate.
Analize ale ponderii comunicării în activitatea managerială au arătat că timpul alocat
acesteia este foarte mare şi creşte odată cu nivelul ierarhic. Această situaţie pune încă o dată în
evidenţă importanţa abilităţilor sociale şi comunicaţionale pentru munca managerului. Munca
reală a managerului se concretizează prin roluri interpersonale, informaţionale, decizionale.
Rolurile interpersonale sunt jucate de manager ca persoană de legătură între organizaţie şi
exterior, între membrii organizaţiei, între diferite compartimente, între persoane şi
compartimente / instanţe ierarhice. Personalitatea managerului se manifestă în fiecare dintre
aceste relaţii şi se modelează prin exercitarea rolurilor.
Rolurile informaţionale, manifestate prin gestionarea resursei ―informaţie‖, contribuie la
căutarea şi primirea de informaţii (interne şi din mediu) necesare deciziilor, transmitere de
informaţii utile pentru îndeplinirea sarcinilor de către subordonaţi, reprezentarea organizaţiei în
exterior.
Rolurile decizionale, implicite actului de conducere se bazează pe primele două categorii şi
constau în adoptarea de strategii de dezvoltare, schimbare, rezolvarea disfuncţionalităţilor
pentru atingerea obiectivelor.
Exercitarea acestor roluri manageriale presupune folosirea funcţiilor organizaţionale ale
comunicării (informare, coordonare, control, motivare, exprimare emoţională) pentru
îndeplinirea funcţiei de gestiune a tuturor resurselor organizaţiei. Iată câteva exemple de situaţii
de comunicare fără de care munca managerială ar fi de neconceput: participarea la şedinţe
(operative, de comitet de direcţie etc.), discuţii telefonice cu personalul din subordine, discuţii
cu alte persoane din conducere, discuţii cu diferiţi clienţi, furnizori, alte organizaţii, audienţe,
activităţi de protocol (primirea unor delegaţii din ţară şi din străinătate), rezolvarea
22
corespondenţei şi semnarea mapei, discuţii cu liderii sindicali din firmă, consultarea unor
materiale de specialitate.
Scopurile comunicării manageriale sunt strâns legate de obiectivele generale ale
organizaţiei: informare, comandă şi instruire, influenţare şi convingere, îndrumare şi sfătuire,
integrare şi menţinere. Managerul face să circule informaţia utilă atingerii acestor obiective,
coordonează sursele intermediare de comunicare, face să ajungă informaţiile utile la timpul
potrivit şi la persoana potrivită, foloseşte informaţia pentru a face clare scopurile organizaţiei
pentru angajaţi, pentru a-i cointeresa şi a le crea satisfacţia atingerii scopurilor. Adeziunea
angajaţilor la scopurile organizaţiei, ―concertarea‖ şi concentrarea eforturilor lor se pot realiza
folosind toate formele şi resursele comunicării manageriale.
Multe teorii realizate din perspectivă managerială pun accentul pe ideea că o mai bună
cunoaştere a mecanismelor de motivare ajută la construirea unor strategii de motivare a
angajaţilor ce duce la creşterea performanţelor. Aici, rolul managerului este văzut mai degrabă
ca o strategie subtilă de control, care să contribuie la eficienșa actului educative în școala
românească.
Bibliografie:
Kernbach A. Noţiuni de pedagogie, didactică şi metodică. București: „Librăria Școalelor”
Sfetea, 1914.
Narly C. Pedagogie generală. Bucureşti: E.D.P., 1996.
Radu I. Psihologia învățării. București: Enciclopedică Română, 1969.
Vrabie D. Psihologia școlară. Brăila: Evrika, 2000.
Boyd R., McCandless Mc. Children and Adolescents Behavior and Development. New
York: Holt, Rinehart and Winston, 1967.
EFECTELE COMUNICĂRII ÎN UNITATEA ȘCOLARĂ
Profesor POPESCU MARIA

În unitatea școlară climatul potrivit de comunicare este esential. Atmosfera generală în

care are loc comunicarea organizaţională influenţează atât procesul comunicării, cât şi efectele
sale asupra performanţei individuale şi de grup şi a satisfacţiei. Un climat de cooperare este cel
mai potrivit. El trebuie să fie caracterizat prin flexibilitate, spontaneitate, respect, empatie,
încredere reciprocă, centrare pe sarcină. Dascălii dintr-o unitate școlară sunt îndeosebi
preocupaţi de rezolvarea problemelor de serviciu, se apreciază şi se respectă reciproc, nu
acţionează pe baza unor agende ascunse. Uneori, climatul defensive este cel ce favorizează
încordarea în colectiv și, de aceea, trebuie evitat. El este generat de lipsa de încredere reciprocă
între angajaţi, suspiciune, tendinţă de a-i domina şi controla pe ceilalţi, tendinţă de securizare
prin recurgere la stilul unora de a spune ceva şi de a gândi altceva. Aceia ce sunt preocupaţi mai
mult de conflicte şi tensiuni decât de activitatea propriu-zisă, sunt manipulativi, blochează şi
filtrează informaţia şi încearcă să dobândească prin aceasta mai multă putere personală.
Climatul de comunicare depinde nu numai de natura organizaţiei educaționale, ci şi de valorile
şi tradiţiile sale, de grupurile de putere existente şi de relaţiile dintre ele, de politicile
manageriale, de gradul de rigiditate al reţelelor de comunicare.
De aceea e bine să urmărim performanţa în muncă și să o abordăm la mai multe niveluri:
individual, grupal, organizaţional. Pe lângă variabilele individuale care influenţează
23
performanţa (aptitudini, competenţe, motivaţie, trăsături de personalitate, stare de sănătate) şi
alte variabile organizaţionale, de natură tehnică, tehnologică şi de organizare a activităţii
(echipamente, spaţiu şi orar de muncă, tehnologii, management, sisteme de stimulare etc.),
comunicarea interpersonală şi organizaţională este considerată ca un factor important. Este
binecunoscut faptul că feedback-ul - cunoaşterea rezultatelor imediate şi finale ale activităţii
proprii - are o influenţă pozitivă, indiferent de sursa de la care provine (organizaţie, şefi, colegi,
sarcina în sine). Comunicarea rezultatelor are un rol informaţional şi totodată motivaţional:
centrează atenţia pe aspectele relevante ale sarcinii, orientează spre comportamente dezirabile
şi adecvate performanţei. Excesul de feedback poate deteriora performanţa, în timp ce deficitul
poate duce la un comportament aleator şi ineficient.
Pentru a evita deteriorarea performanţei la nivel organizational, prin integrarea lentă a noilor
dascăli, e bine să abordăm programe speciale de familiarizare rapidă, prin furnizarea
informaţiilor esenţiale despre norme, reglementări, canale de comunicare e,c. Acestea pot fi
implementate prin programe de formare profesională, prin schimb de experiență la catedrele
comisiilor metodice pe discipline, sau prin delegarea sarcinilor de lucru unui coleg
experimentat, care să furnizeze informațiile necesare, într-un timp util, celui ce le solicit sau are
nevoie de ele.
Experiențele în acest domeniu au demonstrat că grupurile cu niveluri ridicate de încredere
interpersonală şi cu o mai mare deschidere sunt mai eficiente în rezolvarea problemelor şi în
soluţionarea conflictelor sau pentru colaborările fructuoase și schimburile eficiente de
experiență profesională.
Nu toate aspectele comunicării contribuie egal la performanţă. Frecvențe asemănătoare
ale comunicării ascendente a două cadre didactice le sunt asociate uneori conţinuturi diferite:
unul furnizează informaţii utile deciziei, celălalt cere permanent îndrumări.
Satisfacţia în muncă este influenţată şi ea de comunicare: cei care au acces la mai multă
informaţie sunt mai mulţumiţi, deşi au performanţe mai slabe, deficitul de informaţie şi
distorsiunea creând insatisfacţie, mai ales atunci când este vorba de informaţie utilă pentru
muncă. Excluderea de la comunicare creează nu numai insatisfacţie, ci şi nesiguranţă şi tensiune
emoţională.
Eficienţa activităţii la nivel grupal depinde de natura reţelei (formală / informală) şi de
structura ei (restrictivă / flexibilă). Reţelele formale sunt destinate circuitului informaţiilor
necesare bunei desfăşurări a activităţii şi, din acest motiv sunt şi restrictive: participanţii au
acces numai la acele informaţii care le sunt indispensabile activităţii proprii şi colaborărilor
implicate. Cu cât organizaţia școlară este mai ierarhizată, cu atât controlul fuxului
informaţional creşte. Reţele restrictive, prin faptul că au circuite informaţionale şi reguli de
comunicare bine definite, au avantajul că permit o execuţie rapidă (principala raţiune a unităţii
de comandă) şi nu lasă loc pentru deliberări, interpretări individuale. Dezavantajul lor este legat
de faptul că nu permit decât în mică măsură realizarea funcţiei expresive a comunicării, au
tendinţa de a genera stări de insatisfacţie, tensiuni, opoziţie, filtrări şi blocaje.
Funcţionalitatea reţelelor școlare nerestrictive, fie ele formale sau informale este
afectată de lentoarea difuzării mesajelor, de dependenţa transmiterii de caracteristicile
individuale ale participanţilor (motivaţie, interese etc) şi de tendinţa spre exces de informaţie.
Avantajul lor constă în faptul că satisfacţia generată de accesul la informaţie măreşte coeziunea
grupurilor şi loialitatea faţă de organizaţia școlară.
Existenţa reţelelor de comunicare informală nu are numai efecte negative asupra
eficienţei activităţii. Rezistenţa la schimbare poate fi contracarată promovând elemente ale
schimbării prin aceste reţele: credibilitatea informaţiilor va fi crescută de asocierea lor cu
sursele informale, iar dascălii vor accepta mai uşor persuasiunea şi vor adera la schimbările
propuse, motiv pentru care, în școala noastă, din aceste considerente, avem grijă ca să existe un
climat de bună înțelegere, colaborare profesională de înaltă clasă, comunicare eficientă atât la
nivel formal, cât şi la nivel informal.
Un bun sistem de comunicare organizaţională este și cea scrisă, care trebuie să se bazeze
pe principiileeficienței, transparenței și responsabilității.
24
Un sistem de comunicare organizaţională eficientă presupune existenţa unor principii şi norme
formale (reglementări legale, regulamente interne, proceduri), tradiţii, principii, proceduri etc.,
de natură informală, care guvernează procesul şi rezultatele comunicării. La acestea se adaugă
reţele de comunicare, mijloace şi tehnici de comunicare, roluri comunicaţionale îndeplinite de
toate cadrele didactice din unitatea școlară, responsabilităţi.
BIBLIOGRAFIE
ABRIC, Jean-Claude, Psihologia comunicării. Teorii şi metode, Polirom, Iaşi, 2002 dificile,
Editura Trei, 2003
BOCOŞ, Muşata (2002). Instruire interactivă. Repere pentru reflecţie şi acţiune, Cluj-Napoca:
Editura Presa Universitară Clujeană
CARNEGIE, D., Secretele succesului. Cum să vă faceţi prieteni şi să deveniţi influent, Editura
Curtea Veche, Bucureşti, 1997
COMUNICAREA EFICIENTĂ LA VÂRSTA PREȘCOLARĂ

PROFESOR POPESCU ELENA
GRĂDINIȚA CU PROGRAM PRELUNGIT ,,ROSTOGOL”, CĂLĂRAȘI
Comunicarea educațională este cea care mijlocește realizarea fenomenului educațional în

asamblul său, iar comunicarea didactică apare ca o formă particulară, obligatorie în vehicularea
unor conținuturi determinate, specifice unui act de învățare sistematică. Comunicarea didactică
se poate structura pe ideea că este o comunicare intrumentală, direct implicată în susținerea unui
proces sistematic de învățare în care nu apar reacții de conținut (centrată pe dobândire de
cunoștințe sau deprinderi, motivații, etc.) de cadru instituțional (poate exista comunicare
didactică în afara procesului de învățământ) sau privitoare la parteneri.
Deci, comunicarea este procesul de transmitere a informației de la emițător la receptor, este un
proces informațional. Dar pentru că procesul educațional nu este unul simplist, pentru că
numeroase din componentele sale au structuri complexe, actul predării presupune o serie de
acțiuni specifice. După alegerea materialului faptic, profesorul trebuie să se concentreze asupra
modului în care va prezenta noțiunile, asupra comunicării, care în aceste condiții nu este una
obișnuită, ci o formă specifică. Prin ea trebuie să atingă anumite obiective, să vehiculeze un
conținut care să fie receptat de elevi, să producă modificări ale personalității preșcolarilor la
nivel cognitiv, afectiv, atitudinal, acțional. Mesajul oral este purtat pe undele sonore, iar mesajul
scris este textul tipărit, mesajul afectiv este transmis de gestica, mimica, subtextul emotiv al
vorbirii. Calea de comunicare este multimodală: auditivă, vizuală, tactilă, olfactivă. Așa cum
am mai arătat, comunicarea didactică este un act informațional. Transmiterea informației este
un schimb simbolic. Comunicarea verbală conduce actul învățării. Ea facilitează achizitionarea
de cunoștințe, informații din diferite domenii cu scopul dobândirii culturii generale, de
specialitate, a atitudinilor și convingerilor intelectuale, morale, se formează și se consolidează
trăsături pozitive de caracter, are un finalism accentuat în scopuri și obiective educaționale.
Structura comunicării didactice se face conform logicii pedagogice. Educatoarea trebuie să facă
eforturi pentru ca prezentarea informațiilor în actul comunicativ didactic să acorde prioritate
logicii pedagogice. Comunicarea didactică este dominată de profesor, în cea mai mare parte, la
care se asociază și tutelarea de ansamblu a actului educativ. Profesorul trebuie să dea dovadă
de competență comunicativă aceasta constând în abilitatea acestuia de a utiliza codurile
25
limbajului educațional (lingvistic, didactic, specific) în combinatii adecvate situațiilor de
învățare.
Perioada preșcolară este perioada care se caracterizează prin cele mai profunde, și productive
însusiri psihice ale individualității, este perioada unei intense receptivități, sensibilități și
flexibilități psihice divergente. De aici necesitatea de a exersa și fructifica potențialul creativ al
preșcolarului, de a-i forma și dezvolta eul cognitiv, afectiv, socio-acțional în devenire. De mic
copilul este atras de povețti. Aproape că nu există familie cu copii, care să nu aibă în bibliotecă
cărți de povești. De aceea, în organizarea și desfașurarea activităților de lectură ale educatoarei,
trebuie respectate cerințele pedagogice ce decurg din particularitățile de vârstă ale preșcolarilor
și specificul lecturilor ca mijloc al comunicării. Cercetarea comunicării, inclusiv cea a copilului,
a debutat cu cea mai pregnantă dintre forme: limbajul. Faptul este, oarecum paradoxal față de
drumul firesc al dezvoltării naturale a copilului caracterizat de precocitatea manifestării
competențelor comunicative față de cele lingvistice. Înainte de a fi o ființă vorbitoare, copilul
este o ființă ,,comunicatoare''. Limbajul în perioada prescolară, devine un instrument activ și
deosebit de complex al relațiilor copiilor cu cei din jurul său și în același timp, un instrument
de organizare a activității psihice. Varietatea și dificultatea sarcinilor, ilustrează problematica
limbajului, cu care se confruntă copiii. Aceștia trebuie să achiziționeze și să stapânească toate
nivelurile limbajului, nu numai nivelul sunetelor vorbirii, ci trebuie să achiziționeze și
să stapânească și modul de combinare a cuvintelor în propoziție pentru a-și exprima gândurile.
Copiii, trebuie să dispună încă de la vârsta prescolară de capacitatea de a comunica cu cei din
jur, de a-și exprima în mod inteligibil impresiile, gândurile, ideile, ceea ce va constitui o bază
în activitatea școlară și, apoi, în viața socială de mai târziu. De aici decurgând necesitatea
însușirii vorbirii în mod sistematic în cadrul grădiniței de copii. Însușindu-și limba, copilul
dobândește mijlocul prin care poate să realize comunicarea cu cei din jur în forme superioare,
poate ajunge la cunoașterea cât mai deplină a realității obiective. Imposibilitatea de a comunica
prin limbaj ar modifica relațiile lui cu oamenii, cu realitatea înconjurătoare, l-ar impiedica, în
mare măsură, să participe la o activitate sau alta, dacă nu s-ar organiza o muncă instructiv-
educativă specială.
Comunicarea preșcolarilor este simplă. Mai ales în ceea ce-i privește pe cei mici,
aceștia comunică în cuvinte puține, propoziția fiind folosită mai târziu și instalându-se datorită
exersării, în cadrul activităților din grădiniță. De asemenea, mulți dintre preșcolarii mici,
datorită exprimării deficitare, au anumite inhibiții în comunicarea cu adultul. De multe ori se
tem că nu știu să răspundă, iar alte ori le este greu să spună ceea ce vor, chiar dacă știu răspunsul.
Dar atitudinea de interlocutor se învață și aceasta presupune: a ști cum să asculți; a asculta
până la capăt; a arată interes față de tema abordată; a arăta interes față de punctul de vedere al
celuilalt; a ține seamă de punctul de vedere al celuilalt. Preșcolarul nu poate dobândi o asemenea
maturitate, dar comportamentul lui într-o relație de comunicare poate fi orientat, dirijat,
conștientizat pentru a prefera un asemenea mod de a interacționa. De aceea, e recomandat ca
educatoarea să-l asculte, chiar dacă el nu răspunde corect și să-l încurajeze, corectându-l cu tact.
Aceasta pentru că se consideră că a transmite informații unei persoane este suficient dar, se
scapă din vedere impactul pe care îl au cuvintele asupra interlocutorului, atât din punct de
vedere emoțional cât și din punctul de vedere al înțelegerii informațiilor.
Concluzii
La baza unei comunicări eficiente care să nu ducă la blocaje, stau mai multe condiții. Una dintre
acestea ar fi inițiativa comunicării care constă în a avea curajul exprimării unei atitudini vizavi
de fapta petrecută și în asumarea responsabilității sentimentelor și dorințelor noastre și nu
ascunderea exprimării sentimentelor de frica unor posibile repercursiuni negative. Pentru o
comunicare eficientă este preferabilă tratarea copilului de pe poziția de egalitate ca și cum ar
fi cel mai bun prieten al nostru, dar acesta să fie conștient de existența unor limite și a unei
ierarhii. Comunicând cu copilul este bine ca acesta să simtă că i se acordă atenție, că există tot
timpul un contact vizual și o postură care să indice ascultarea, că nu mai are de ce să-i fie frica
fiindcă spune ce simte și ce dorește. Altfel spus să simtă că manifestăm respect față de persoana
sa. Asta cere preșcolarul de la noi, în momentul comunicării, asta trebuie să-i oferim, măcar
26
noi, cei care știm cât de stingher se simte când nu poate să exprime clar ce vrea, ce simte, ce
trebuie să răspundă. Condiție care stă la baza unei comunicări eficiente o constituie comunicarea
pozitivă, ca rezultat al gândirii pozitive.
BIBLIOGRAFIE:
Alexandru Mateiaș, Pedagogie pentru învățământul preprimar, Editura Didactică și
Pedagogică, R.A.București , 2003;
Dorina Sălăvăstru, Psihologia Educației, Editura Polirom, Iași, 2004;
Elisabeta Voiculescu, Pedagogia Preșcolară, Editura Aramis, București, 2003.
BLOCAJE ÎN COMUNICARE
PROF.MIHAELA ANTOANETA BACIU

SCOALA GIMNAZIALA MANASIA
Rolul comunicării în rezolvarea conflictelor
Comunicarea înfăţişează o formă esenţială în interacţiunea cu cei din apropiere, unde are
loc un schimb de semene. De foarte multe ori conflictele stăruie datorită unei comunicări
deficiente.
După opiniile unor autori sunt trei dificultăţi în comunicare. Prima dificultate este aceea că
persoana nu comunică pe priceperea celorlalţi, nu se face înţeles. A doua dificultate are legătură
cu atenţia. Este necesar ca între participanţi să fie o ascultare foarte prudentă, dar este greu să
asculţi bine, mai ales când vine vorba de negociere, când părtaşii discută, dar nici unul nu
înţelege ce spune celălalt. Cea de-a treia dificultate se referă la neînţelegeri sau priceperi greşite.
În acest caz este vorba despre transmiţători şi receptori. De foarte multe ori mesajul transmis
este perceput greşit.
După principiile lui Fisher şi Ury, alţi scriitori au descoperit unele îndeletniciri care duc la
reuşite în comunicare. Astfel de îndeletniciri sunt:
Ascultarea activă- cu sensul de a percepe ceea ce a fost elaborate, de a percepe trăirile
transmiţătorului, precum şi faptul că a fost perceput. Sunt anumite conduite care cuprind
însumarea faptelor şi rezolvarea acestora în sensul de a certifica, de a dovedi înţelegerea.
A discuta cu ideea de a fi perceput şi nu pentru a trata sau a sensibiliza suirea vocii, utilizarea
unui limbaj obscen sunt procese neindicate, pentru că în această situaţie se poate folosi o
recomandare ce poate fi rezolvată creative.
A discuta despre sine şi nu despre alţii – trebuie să se ia în calcul propia persoană şi nu ceea ce
vac alţii sau ce spun alţii. Să se bazeze pe sinceritate, aceste lucruri nu par a fi plângeri sau
obiecţii lucru care conduce la adoptarea din partea celui părtaş a unei poziţii de apărare.
A discuta cu un scop – înainte de a avea loc discuţia ,transmiţătorul trebuie să fie conştient de
ceea ce vrea să transmită, mesajul să fie înţeles corect de către receptor.
Adaptarea diferenţelor- aceste diferenieri ( de individualitate, de învăţătură, de gen) se află în
componenţa fiecărui grup. Sunt o multitudine de diferenţieri în ceea ce urmăreşte comunicarea.
Aceste diferenţieri pot avea efecte asupra a ceea ce se comunică şi a ceea ce se percepe.
Comunicarea şi conflictul sunt în strânsă interdependenţă, pentru că în momentul când se
iveşte un conflict apare şi comunicarea având funcţii duble în managementul conflictelor.
Astfel, comunicarea ia forme diferite.
27
Comunicare verbală- se utilizează limbajul oral, care are în componenţă unele mesaje care ţin
să emită alte informaţii decât cele necesare;
Comunicare paraverbală- aici este discutată tonalitatea vocii, măsura cu care se transmite unele
informaţii, folosirea pauzelor în vorbire;
Comunicare nonverbală - acest fel de comunicare are în alcătuire folosirea mimicii, a gesturilor,
etc.
Din punct de vedere al întrebuinţării comunicarea poate îmbrăca diferite forme:
Comunicare pe verticală – de sus în jos, ( cei ce conduc alaborează ordine, reguli, iar cei care
sunt conduşi trebuie să le respecte) şi de jos în sus ( atunci când se arată probleme sau cereri
către cei de la guvernare);
Comunicarea pe orizontală – poate fi de două forme: laterală ( de la egal la egal) şi în serie (
mesaje comunicate de la unul la celălalt, din persoană în persoană).
O altă configuraţie crucială o înfăţişează comunicarea înştiinţată în conflict, În această
situaţie trebuie respectate unele reguli şi anume introducerea dialogului şi efectuarea dialogului.
În introducerea dialogului sunt uni paşi care trebuie îndepliniţi – selecţionarea subiectului,
descrierea coechipierului de dialog şi caracterizarea propiei persoane, ocolirea aspectelor
negative, interogărilor evazive,etc. În privinţa desfăşurării dialogului trebuie să se respecte
anumiţi paşi, cum ar fi: exploatarea anumitor înştiinţări nefolositoare, activarea convorbitorului
în participarea la discuţie, ocolirea obiecţiilor, ascultarea activă, etc.
Aşadar comunicarea înfăţişează un fenomen, pe care îl găsim frecvent şi conflictul face parte
din viaţa de zi cu zi. Sunt unii oameni cărora le face plăcere să stârnească conflicte şi alţi oameni
care încearcă să soluţioneze conflictele.
Condiţiile comunicării didactice eficiente
Competenţa de comunicare este o acţiune şi un fenomen hipercomplex. Iar pentru ca
această acţtiune să se manifeste eficient trebuie să avem în vizor câţiva factori
primordial.(Pâinişoară, 2006).
1. atitudinea pozitivă - evidențiind o atitudine defavorabilă, cu siguranță nu putem
avea o comunicare eficientă. Interlocutorului trebuie să îi atribuim o valoare deosebită cât și
vorbiri acestuia și de asemenea este esențial- să ne centrăm pe ceea ce ne transmite
interlocutorul aici și acum, nu pe comportamentul tău subiectiv vis-a-vis de el că om. Exemplu:
dacă elevul nu dovedește a fi unul dintre "preferații" profesorului, acesta trebuie să aibe un
comportament obiectiv și echidistant față de elev.
2. sinceritatea- în cele mai multe cazuri adulții cred despre cei mici că nu pot face
deosebirea între adevăr și minciună, însă se dovedește că nu mereu este așa.
De aceea profesorul pentru a câștiga încrederea elevilor, trebuie să acorde sincerității o
foarte mare importantă în procesul de comunicare cu aceștia.
3. empatia-pentru a fi atins obiectivul comunicării profesorul receptiv la greutățile
întâmpinate de către elevii săi, care se străduie să le înțeleagă modul de a gândi și care încearcă
să se transpună în situația acestora va căpăta întotdeauna reușite în actul de comunicare.
4. sprijinul- în ceea ce privește sprijinul elevilor, profesorului i se cere să fie mai mult
descriptiv decât estimativ, să însușească o manieră de comunicare care să inspire naturalețea, și
nu comunicarea strategică, care odată observată stârnește prudență și apărarea interlocutorului.
5. egalitatea- comunicarea e mai eficientă într-un mediu care nu se reliefează
demonstrativ deosebirea calității sau de statut dintre convorbitori.
6. încrederea- a-l determina pe convorbitor să se simtă în largul său pe perioada
comunicării; profesorul trebuie să fie moderat, adaptabil, relaxat, evitând să predomine social
sau cognitiv coechipierul de discuție, în situația de față elevul său.
7. acceptarea prezenței celuilalt- făurirea unui mediu de comunicare, de coeziune
comunicațională, dovedind atenție, prețuire și interes în relația cu interlocutorul, utilizând noi
şi nu eu şi tu.
8. gestionarea interacțiunii- a nu-l face pe interlocutor să se simtă ignorat, a urmării cu
atenție, a folosi mesaje dialogate afirmative și agreabile.
28
9. controlul imaginii de sine/self-monitoring- repertoriu comunicațional îmbelșugat,
flexibilitate în a-și interpreta rolul.
10. expresivitatea- destoinicia de a comunica necesită o încadrare veritabilă în
dezbaterea unui subiect, atât în plan verbal cât și în cel afectiv. A ști să-ţi manifești emoțiile, fie
negative sau pozitive, într-un stil neagresiv și adaptat contextului- se intensifică eficiența
comunicării.
11. persuasiune- cale de autoritate a coechipierului de comunicare pentru schimbarea
poziției sale în sensul dorit de comunicator. În comunicarea educațională aceasta nu are
conotații defavorabile, este doar un mod de a îndruma elevul să priceapă mesajul care îi este
prezentat.
12. credibilitatea- actualitatea motivației dezvoltă plauzibilitatea mesajului; reeditarea
unor motivații elementare și scăzute duce la suprasaturație, ceea ce inhibă procesul persuasiv.
De asemenea profesorul trebuie să dețină calități științifice, adică să răspundă la întrebările
adresate de către elevi.
Important este că și receptorul să urmărească cu atenție mesajul, propus spre transmitere.
Însă comunicarea nu este totuna cu transmiterea, pentru că actul transmisiei accentuează
valorile emitentului, dar nu asigură atragerea receptorului în fenomenul comunicațional,
atragerea elevului în ciclul comunicațional; nu se diminuează doar la recepționarea mesajelor
cadrului didactic, deși această parte este complet importantă pentru proces; astfel reușita
completă a procesului de comunicare în școală se accentuează atunci când receptorul este
stimulat să participe la schimbul informațional și al transferului de calități
Blocaje în comunicarea didactică

„Bariera în calea comunicării o constituie diferenţele de percepţie, influenţate de
experienţa de viaţă, orizontul aşteptărilor, modul cum percepem realitatea înconjurătoare”.(
Safta, 2016,307).
Comunicarea didactică poate fi influențată de multipli factori care pot provoca greutăți în
comunicare, iar ulterior să producă apariția unor conflicte. Iată de ce se cuvine să cunoaștem
acești factori pentru a-i surmota sau reduce, astfel evitând apariția unor conflicte noi. Dintre
astfel de factori putem enumera: deosebirile de percepție, concluziile accelerate, stereotipiile,
absența interesului, dificultăți în exprimare, emotivitatea sau personalitatea celor mobilizati în
comunicare. Blocajele în comunicare apar datorită implicării acestor factori.
Recunoașterea și ocolirea blocajelor care pot apărea în comunicare ne poate garanta o
comunicare eficientă. Foarte esențial este ca între cadru didactic și elevi să se realizeze o relație
și o comunicare statornică. Recepționarea exactă a mesajului duce la perceperea materiei
predate, pe de o parte şi susține păstrarea unei legături interumane convenabile între cadru
didactic și elev, pe de altă parte. Atribuțiile comunicării sunt acelea de a ușura practicile de
învățare și totodată de a garanta o ocrotire față de comportamentele de pericol de a evita
dispozițiile de afectivitate negativă.
În comunicare există o multitudine de blocaje. Aceste obstacole rezultă din partea celui
care transmite mesajul, cât și din partea celui care receptează mesajul. Exemplu de blocaje
prezente în comunicare: ( Constantin, 2004)
Exprimarea ermetică- limbajul folosit nu este potrivit vârstei, statusului social, stadiului de
formare al interlocutorului;
Întreruperea actului de comunicare- încetarea spontană a actului de comunicare din cauze știute
doar uneia dintre părți;
Neatenția- participarea platonică la conversație, interlocutorul fiind distras sau
arătând indiferență față de conversație;
Ignoranța- receptorul sau emițătorul, intenționat omite motivele și părerile interlocutorului;
Monologul egocentric- interlocutorul nu este audiat, ci se așteaptă rândul să fie exprimată
opinia;
Limbajul prescriptiv- cerință autoritară , dispoziția care pretinde subordonare;
29
Majoritatea îi revin cadrului didactic, care prin comportarea sa ( neglijență sau distrare)
creează elevului discomfort și jenă, care în consecință, se ivește conflictul intraindividual la
elev, iar apoi cel interindividual, între elev și cadru didactic. Astfel și între elevi se pot isca
astfel de blocaje care preced conflicte.
Factorii care conduc la blocaje în comunicarea didactică
1. Diferențele de incompatibilități între oameni
Oamenii sunt deosebiți și se deosebesc între ei prin incalculabile aspecte. Aceste deosebiri
ajung izvoare ale conflictului imediat ce sunt prezentate într-o convorbire sau sunt etalate de
către una dintre părți într-un mod demonstrativ.
Cele mai importante diferențieri care pot stârni blocaje sunt:
anumite însușiri de personalitate - de exemplu dinamic-inactiv; introvertit- extrovertit;
păreri - de exemplu la o activitate de abilități practice, un elev crede că trebuie să mai utilizeze
carton colorat, un alt elev însă e contra.
Comportări - de exemplu un cadru didactic refuză intrările la curs după începerea acestuia, altul
este mai îngăduitor față de acestea;
valori- de exemplu, la tema "Vizită la Zoo", un elev nu este de acord cu ținerea animalelor
închise, altul însă după opinia sa crede că este firesc;
nevoi- de exemplu pe un elev îi stimulează încurajarea atunci când greșește, pe altul însă îl
motivează certurile și observarea;
gusturi și preferințe- ținută, preferenţierea anumitor jocuri sau modalități de joc, tentarea asupra
anumitor fructe, iar pentru altele oroare, etc.;
2. Nevoile/ intereseler umane
Apa, aerul și hrana sunt vitale omului pentru a supraviețui. Lipsa acestor agenți vitali duce
la apariția blocajelor în comunicare. Pe lângă necesitățile esențiale, mai au și alte nevoi și
interese care pot determina blocaje.
Acestea pot fi:
Utilități de integrare socială- necesitatea de cooperare, de comunicare, de provenienta,
dispoziția de a oferi ajutor celor care cer acest lucru;
Necesitatea de respect și stimă- nevoia de a realiza, de a câștiga acceptarea și recunoașterea
celorlalți;
Intensificarea existenței- stimularea senzitivă, nevoia de a învinge plictiseala, dorința și nevoia
plăcerilor și relaxării;
Utilități de cunoaștere- nevoia de a cunoaște, de a cerceta și de a percepe;
Necesități estetice- de organizare, de echilibru, de frumos;
Nevoia de actualizare- de valorizare a propiului randament și de autoexecutare;
Problematica directivă- dispoziția subjugării la regulile și principiile aflate în societate;
Tendința spre urcare socială- pretenția, dorința de a guverna pe ceilalți, de a-i devansa.
3. Comunicarea precară
De multe ori o comunicare incorectă sau absența ei, stârnește blocaje marcate și importante.
Absența sau valoarea nesigură a comunicării e în stare să provoace o nouă barieră, dar și numai
apelând la comunicare, edificând una eficientă, putem clarifica și dezrădăcina problema.
4.Lezarea stimei de sine
Admirația de sine este o alcătuire emoțională a imaginii de sine și de foarte multe ori aceasta
stă la temelia blocajelor în comunicare. Negarea sau subestimarea de către alți indivizi ai
reușitelor, infăptuirilor; recomandarea unor atribuții cu standarde inabordabile, care întrec cu
siguranță competențele persoanei, mergând în mod cert la nereușite, dar și așteptările prea
ridicate de la persoană (ceea ce are loc foarte des ori în relația cadru didactic- elev);
constrângerea unei persoane să lucreze opus conștiinței sau deciziei sale- toate acestea sunt
pretexte ale afectuării aprecierii de sine care în consecință va stârni un blocaj. Persoana se
desconsideră pentru neputința sa, se desconsideră și astfel devine răutăcios cu cel care l-a
îndrumat în acest sens.
5. Conflictul de valori
30
Valorile sunt caracteristici a ceea ce este pozitiv, dezirabil și însemnate pentru fiecare om,
concepțiile fiecăruia. Deci, un blocaj care implică calitățile, este mai pătrunzător și mai
complicat de tratat. Atunci când la mijloc sunt propiile valori, foarte rar oamenii fac concesii,
prin această mișcare ei consideră că își compromit propia deplinătate și datorie. Însă dacă
partenerii implicați în blocaj, descoperă că au în comun valori, acesta poate înceta.
6. Conflictul de norme
Necesită încălcarea dispozițiilor aflate în colectivitate într-o structura, în familie, etc. Este
cea mai popularizată sursă a blocajelor în comunicare.
7. Comportamentele neadecvate
Adesea, un comportament nepotrivit poziției sociale sau culturale în care este situată
persoana, poate isca o conjuctură conflictuală. Fie că persoana dă dovadă de un act de egoism
sau minciună, fie că aceasta face fapte nepotrivite la o anumită întâlnire, cum ar fi izbucnirea
în râs, sau zarva unui elev la activitate sau manifestarea zâmbetului larg al cadrului didactic
atunci când elevul plânge din neștiute motive.
8. Agresivitatea
Agresivitatea este fie motivul, fie modul de manifestare, fie rezultatul barierelor în
comunicare. În agresivitate și conflict se află o interdependență strânsă.
9. Competențele sociale
Lipsa sau nivelul instabil al unor calități sociale, de exemplu: posibilitatea de a oferi ajutor
celui care are nevoie; abilități de comunicare verbală și nonverbală, obligatorii mai cu seamă
profesorilor; empatia; colaborarea; reprezentarea sinelui; îndemânări de lucru în echipa și de
interrelaționare cu ceilalți - pot dezlănțui blocajele în comunicare.
10. Cadrul extern
Resursele restrânse înverșunate de doi sau mai mulți factori sunt motive aproape zilnice ale
barierelor în comunicare. Resursele pot fi partea materială, dar și spațiul și timpul. De exemplu
școala nu are suficiente săli de clasa.
11. Statutul, capacitatea, autoritatea, "principiile" celor implicați, folosirea și comunicarea
învățăturii și informațiilor acestora.
INTEGRITATE ȘI ETICĂ ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ

ȘCOALA ȘI FAMILIA
PROF. NADIA BOCHIȘ

COLEGIUL TEHNIC TRAIAN VUIA, ORADEA
Educaţia este o dimensiune a omului contemporan care ne însoţește de la naştere până

la sfârşitul vieţii. Atitudinea față de educaţie diferă de la individ la individ, în funcţie de
numeroşi factori care ţin atât de personalitatea fiecăruia, cât şi de mediul familial şi social în
care trăieşte. Familia şi şcoala continuă să deţină un loc important în educaţia oamenilor, deşi
acest lucru se realizează tot mai mult la concurenţă cu mass-media şi cu internetul. Familiile
sunt "nucleul de bază" al societății – ne naştem în familii, iar cei mai importanţi ani ai dezvoltării
sunt petrecuţi în căminele noastre. Familia este înțeleasă drept cea mai însemnată uniune socială
de care depinde dezvoltarea, stabilitatea și, mai ales, existența întregii societăți. Ea ocupă un
loc tot mai important în preocupările tuturor factorilor responsabili de viitorul omenirii.
În ceea ce privește funcțiile familiei, există foarte multe clasificări. Una dintre ele este aceea a
cercetătorului Shirley Zimmerman care a elaborat o listă ce cuprinde 6 funcții de bază ale
familiei: ”susținerea fizică și grija față de membrii familiei”,”creșterea numărului de membri
prin naștere sau adopție”, ”socializarea copiilor pentru rolurile de adulți”, ”controlul social al
31
membrilor”, ”păstrarea moralității familiei și a motivației de a face performanță în familie și în
alte grupuri” și” producerea și consumul de bunuri și servicii”.
Însă familia nu poate fi privită singular, ci doar în relație, pe de o parte cu școala, factor
primordial în dezvoltarea ulterioară a omului, și comunitatea, pe de altă parte, la aceasta din
urmă raportându-se o mare parte din viața sa sau întreaga viață. A fost, astfel, necesară
aprobarea Codului-cadru de etică al personalului didactic din învățământul preuniversitar, care
la Art. 6 prevede următoarele aspectele ale parteneriatului școală-familie:
– În relațiile cu părinții și cu reprezentanții legali ai beneficiarilor direcți ai educației,
personalul didactic respectă și aplică norme de conduită prin care se asigură: a).stabilirea unei
relații de încredere mutuală și de comunicare; b). respectarea confidențialității informațiilor, a
datelor furnizate și a dreptului la viață privată și de familie. Acest articol reglementează
conduita cadrului didactic față de familia din care provine elevul.
Astfel, este foarte importantă surprinderea aspectelor referitoare la educația școlară care
implică într-un grad înalt colaborarea părinților sau mai exact a parteneriatului familie-școală.
Afirmarea și dezvoltarea acestui parteneriat a devenit evidentă la mijlocul secolului XX. Dacă
între familie și școală, ca instituții, au existat întotdeauna raporturi sociale, interacțiunile
individuale între părinți și cadrele didactice au dobândit importanță abia începând din anii 60.
Teoriile de specialitate au separat rolurile profesorilor de rolurile părinților, pornindu-se de la
premisa că rolul părintelui este de a dezvolta aptitudinile de bază și competențele sociale în
primii ani, pentru ca, ulterior, copiii fiind deja socializați, să fie trimiși la școală pentru instruirea
didactică.
Astăzi, datorită schimbării așteptărilor societății, este recunoscută necesitatea unui
parteneriat familie-școală care include reconsiderarea rolului părinților în educație,
reconsiderare care va sprijini din punct de vedere academic, social, comportamental și
emoțional învățarea copiilor și adolescenților. Se poate pune astfel întrebarea: Cum pot
familiile, școlile sau comunitățile să conlucreze pentru a promova succesul școlar și bunăstarea
generală a copiilor?
Înainte de toate, familia și școala dețin un rol fundamental în educarea copilului pentru
ca acesta să se poată adapta la mediul social, să-și păstreze sănătatea mentală și emoțională,
dezvoltarea și menținerea stării de bine. Suportul social oferit de membrii familiei este absolut
necesar. Pe de altă parte, acesta ajută copilul să-și mobilizeze resursele psihologice, să facă
diferența între situații sigure și situații periculoase, reduce riscul unor tulburări fizice sau
mentale și are implicații în activitățile preventive.
Se poate constata uneori că tocmai familia și școala sunt instituțiile care, prin
modalitatea de educație pe care o promovează, imprimă condiții care demonstrează opusul.
Astfel, este subminată încrederea în sine a copiilor, sunt îngrădite autonomia și independența
lor și se pot genera competiții neproductive în defavoarea cooperării.
În ceea ce privește aspectele pozitive ale parteneriatului familie-școală, se vorbește
despre diferențierea clară între două concepte: pe de o parte, împuternicirea parentală care
poate fi definită ca un impuls al părintelui de a se implica în școală în luarea unor decizii comune
privind educarea copilului și care îmbracă forma unor comitete de guvernare a școlii în care
părinții sunt membri cu drepturi depline, iar pe de altă parte, implicarea parentală care se
soldează cu efecte benefice nu numai din punct de vedere academic, ci și din acela al dezvoltării
socio-emoționale a copilului.
Punctul de pornire al implicării parentale îl constituie construirea relației de colaborare.
Aceasta include respect reciproc, sinceritate și comunicare eficientă, informație liberă între
educator și părinte, acceptare reciprocă a scopurilor, luarea deciziilor și planificarea de comun
acord. Aceste elemente sunt, de cele mai multe ori, greu de pus în practică, chiar dacă
obiectivele educaționale sunt comune, iar în ele sunt plasate punctele optim sensibile și
generatoare de premise pentru ca elevii să-și îmbunătățească rezultatele și să beneficieze de
suport pentru îndeplinirea standardelor educaționale, învățând atât la școală, cât și acasă.
Interacțiunea școlii cu familia este susținută de multe teorii și cercetări care consideră
că părinții au un rol esențial, nu doar de dorit, pentru performanțele școlare optime ale copilului.
32
Această abordare se concentrează pe impactul accesului părinților și educatorilor în procesele
de luare a deciziilor, sentimentul că sunt ascultați și că pot fi utili și pot aduce o contribuție la
orice plan de acțiune.
Legăturile dintre școală și familie trebuie să se centreze pe concepția că în jurul
copilului se află entitățile care îl influențează direct: casa, școala, biserica, vecinătatea, locul de
joacă, toate acestea creând un microsistem, adică mediul cel mai apropiat de copil. Se cunoaște
însă că acest microsistem nu este constant, în sensul că, pe măsură ce copilul crește, are loc o
schimbare a mediului, copilul interacționând cu alte persoane. Intervin aici, la vârste școlare
mai mari, influențele negative ale celor din jur și de cele mai multe ori întreruperea comunicării
dintre părinți și copii, moment în care părintele se îndreaptă și mai mult spre școală în speranța
de a rezolva problemele copilului său.
Relația strânsă dintre familie și școală nu poate să fie decât în avantajul copilului, iar în
cadrul acestui parteneriat este considerată esențială comunicarea celor două părți pentru
îndeplinirea obiectivelor educaționale propuse pentru elevi.
BIBLIOGRAFIE
1.Voiculescu Florea, Todor Ioana, Aldea Delia, Petrovan Ramona, Buda lucia, Tăuşan Liana,
Psihopedagogie, Alba Iulia, Editura Aeternitas, 2006
2.Emanuel Socaciu, Constantin Vică, Emilian Mihailov, Toni Gibea, Valentin Mureșan,
Mihaela Constantinescu, Etică și integritate academică, Editura Universității din București,
2018
3.Codul-cadru de etică al personalului didactic din învățământul preuniversitar aprobat în
4.10.2018
VIOLENŢA ŞCOLARĂ O PROBLEMĂ GLOBALĂ

PROF.ANDA CRISTINA BORDEI
ŞCOLA GIM.”CONSTANTIN ŞTEFAN”ALBEŞTI/IALOMIŢA
Violenţa şcolară se impune din ce în ce mai mult în atenţia societăţii contemporane şi mai ales
a instituţiilor specializate, organizaţiilor nonguvernamentale sensibilizate de amploarea pe care
acest fenomen a căpătă chiar în absenţa unor statistici riguroase.o multitudine de forme de
violenţă, unele chiar tragice reprezintă expresia vizibilă a unui stil de relaţionare şi socializare
şi a unui comportament social care adduce în prim plan violenţa în detrimental unor strategii
eficiente de rezolvare a conflictelor.
Violenţa şcolară nu este un fenomen nou, dar în trecut ea s-a manifestat mai mult în spaţiul
autonom al şcolii, acum lumea şcolii a căpătat o altă dimensiune , asimilând tensiunile şi
dificultăţile cu care se confruntă societatea contemporană.
În context cultural se promovează idea că şcoala trebuie să fie un spaţiu al securităţii, liber de
conflicte şi manifestări violente. Totuşi, acest fenomen este astăzi mai vizibil, în cea mai mare
parte datorită mediei, aşa cum susţine, pe bună dreptate, Alain Mouchoux. Celor care consideră
că violenţa şcolară este un fenomen recent trebuie să li se amintească faptul că, în perspectivă
istorică, şcoala a fost întotdeauna asociată cu violenţa. Istoria educaţiei, a praxisului
educaţional – indiferent că vorbim despre spaţiul privat al familiei sau de cel instituţionalizat,
al şcolilor şi internatelor – evidenţiază acest lucru.
O nouă viziune asupra copilăriei a mers mână în mână cu o nouă viziune asupra metodelor
de educaţie a copiilor, indiferent de spaţiul în care avea loc proiectul educţional. Recentul
interes pentru violenţa şcolară are loc în contextul în care o schimbare profundă şi continuă a
33
avut loc în teoria şi practica educţ ională. Violenţa împotriva copiilor nu mai este tolerată, iar
faptul că ea a existat în trecut nu justifică utilizarea ei în prezent.
Copilul, indiferent dacă se află în spţiul privat al familiei sau în cel instituţionalizat al şcolii, a
căpătat un nou statut. El este un individ lipsit de apărare, vulnerabil, dar căruia i se recunosc
anumite drepturi. Principiile etice prevalează asupra sângelui sau funcţiei – ambele înscrise în
raportul tradiţional de putere între copil şi adult – şi dă copilului o autonomie în raport cu
instanţele adulţilor. Interdicţia prin lege a răului tratament al copilului este cel mai elocvent
exemplu.
Nu numai pedepsele corporale, dar şi tratamente precum - ameninţarea, indiferenţa, neglijenţa,
derâderea, umilirea) ca sancţiuni morale la care copilul nu poate răspunde decât prin ostilitate,
fugă etc. sunt astăzi incriminate. Autoritatea adultului, indiferent dacă el este părinte sau
educator, exclude orice tip de traumă a copilului. Legile şi protecţia socială stabilesc astăzi
drepturile familiei, altădată exclusive, iar raportul adult-copil nu mai aparţine doar vieţii private.
Responsabilitatea parentală nu este anulată sau preluată de diferite instanţe, ci doar controlată.
Ochiul societă ii priveşte atent ceea ce altă dată era netransparent şi secret, în familie sau în
spţiul închis al instituţiei şcolare.
În România, încă de la Regulamentul şcolar din 1758 (dar şi anterior), apar reglementări pentru
elevi care stipulau, printre altele, obligaţiile acestora de a asculta de director şi de profesori şi
observaţia că lor nu le este permis să se considere absolviţi de nici o pedeapsă la care profesorul
este îndreptăţit să recurgă, nici chiar de cea corporală. În acelaşi timp, nici un elev nu avea voie
să „dăuneze” colegilor săi prin aplicarea violenţei sau prin „răspândirea prin cuvinte a sămânţei
discordiei”. În mare, „elevii trebuie să ducă o viaţă smerită şi decentă, să nu ofenseze pe nimeni,
să dea fiecăruia ce-i aparţine”. Aceste reguli s-au păstrat timp îndelungat, fiind preluate în esenţă
şi după reglementările din 1850, când apar tot mai multe amendamente propuse de elevi.
Noua concepţie asupra copilăriei se împleteşte organic cu noua viziune asupra şcolii, ca
microcosmos al societăţii. Şcoala – arată Jean-Marc Nollet, ministrul pentru copii (Comunitatea
franceză din Belgia) – este un mediu viu, ea nu trebuie să fie nici fortăreaţă şi nici sanctuar, ci
un loc al emancipării, în contact cu viaţa reală. De aceea, şcoala are ca sarcină să promoveze
încrederea în sine şi dezvoltarea personală a tuturor copiilor, să-i încurajeze în procesul de
asimilare a cunoştinţelor şi deprinderilor necesare rolului lor activ în viaţa economică, socială
şi culturală şi să-i pregătească să devină cetăţeni responsabili, care să contribuie la dezvoltarea
societăţii democratice.
Abordarea violenţei în şcoli (sau violenţei şcolare), ca formă particulară de violenţă, trebuie să
ia în consideraţie trei concepte-cheie: violenţa, şcoala şi vârsta. Ca atare, din această abordare
se exclud copiii necuprinşi în vreo formă de educaţie, deşi ei pot fi la vârsta şcolarizării. De
asemenea, deşi vârsta este o variabilă importantă, violenţa şcolară nu este asociată cu
delincvenşa juvenilă, decât în măsura în care faptele penale ale tinerilor au loc în perimetrul
şcolii sau cel mult în vecinătatea acesteia, infractorii având statut de elev. În acest ultim caz,
violenţa în şcoli poate fi considerată violenţă juvenilă instituţională, iar fenomenul violenţei
şcolare poate fi integrat în criminalitatea minorilor. Violenţa şcolară poate fi considerată drept
o parte a delincvenţei juvenile, ea urmând şi contribuind la aceasta: astfel, se poate vorbi despre
criminalitatea minorilor.
Termenul de violenţă este folosit în mod frecvent, el devenind în ultimii ani o rutină lingvistică
în programele naţionale, publicaţii, rapoarte şi statistici, producţia academică şi în media.
Pentru următoarea definiţie operaţională: violenţa în şcoală este „orice formă de manifestare
a unor comportamente precum:
exprimare inadecvată sau jignitoare, cum ar fi: poreclire, tachinare, ironizare, imitare,
ameninţare, hărţuire;
bruscare, împingere, lovire, rănire;
comportament care intră sub incidenţa legii (viol, consum/comercializare de droguri, vandalism
– provocarea de stricăciuni cu bună ştiinţă –furt);
ofensă adusă statutului/autorităţii cadrului didactic (limbaj sau conduită ireverenţioasă faţă de
cadrul didactic);
34
comportament şcolar neadecvat: întârzierea la ore, părăsirea clasei în timpul orei, fumatul în
şcoală şi orice alt comportament care contravine flagrant regulamentului şcolar în vigoare”.
Consiliul Europei a recomandat câteva principii directoare în confruntarea cu fenomenul
violenţei şcolare:
• conceperea prevenirii violenţei ca o dimensiune centrată pe educaţie în spiritul civismului
democratic (toleranţă şi relaţii interculturale, egalitate între sexe, respectarea drepturilor
omului, gestionarea pacifistă a conflictelor, valorizarea persoanei, a nonviolenţei);
• considerarea tinerilor ca actori şi parteneri-cheie în orice acţiune desfăşurată în această
direcţie;
• conceperea unor modalităţi de acţiune înainte ca faptele de violenţă să se declanşeze,
avându-se în vedere sensibilizarea tuturor actorilor implicaţi şi prevenirea timpurie a
violenţei;
• prevederea unor modalităţi de reacţie rapide şi echilibrate în cazul declanşării faptelor de
violenţă;
• conştientizarea necesităţii de acţiune la toţi actorii implicaţi şi întărirea mobilizării
acestora;
• promovarea dezvoltării de schimburi, dialoguri la toate nivelurile în cadrul comunităţii;
• acordarea priorităţii în ceea ce priveşte protecţia şi îngrijirea victimelor;
• susţinerea familiilor în ceea ce priveşte exercitarea rolului lor educativ.
Indiferent de particularităţi, situaţiile naţionale se caracterizează prin următoarele aspecte:
prestigiul din ce în ce mai mare pe care îl are ideea de prevenire: prevenirea violenţei şcolare,
ca şi a altor forme de violenţă; drept consecinţă, se manifestă centrarea pe prevenire mai degrabă
decât pe autorii sau pe victimele violenţei;
consensul privind parteneriatul instituţional în elaborarea strategiilor de abordare a
fenomenului violenţei în general, inclusiv a violenţei şcolare; coordonarea eforturilor
organismelor societăţii civile cu cele ale instituţiilor de stat;
confruntarea cu dificultăţile de autonomizare versus integrare a formelor violenţei în vederea
stabilirii unor proiecte specifice ale acestor forme;
integrarea atenţiei acordate victimelor în programele şi proiectele de prevenire.
Provocarea majoră pe care o aduce prezentul şcolii este deschiderea ei către exterior şi intrarea
ei în parteneriate cu actorii comunităţii locale, inclusiv cu poliţia. Violen a în şcoală nu este
decât o formă a violenţei cotidiene, astfel încât ea nu poate fi abordată doar ca exprimând o
realitate separată de viaţă. Menţionată la noi mai ales ca un fapt izolat, violenţa şcolară are o
influenţă mare asupra percepţiei sociale şi a valorilor prezentului, contribuind la erodarea
imaginii tradiţionale pozitive a şcolii ca instituţie sigură şi securizantă.
Educatorii controlează din ce în ce mai dificil impactul pe care violen a şcolară îl are asupra
climatului şcolar, iar praxisul educativ tradiţional nu mai este suficient pentru practicarea rolului
profesional al educatorilor, constrânşi din ce în ce mai mult să asimileze informaţii privind
gestionarea conflictelor şi utilizarea strategiilor de rezolvare de probleme manifestate în spaţiul
şcolar.
Mediatizarea drepturilor copilului, în contextul actual în care democratizarea relaţiilor capătă
din ce în ce mai multă importanţă, pe fondul criticilor aduse practicilor represive şi
recomandărilor privind comunicarea între actorii procesului educaţional, obligă educatorii la
reconsiderarea statutului lor, la parteneriat cu societatea şi instituţiile sale,cu familia, lărgind
rolul lor prin adăugarea unei dimensiuni formative substanţiale. Educatorii manifestă reticenţe
faţă de această lărgire a rolului lor, dând dovadă adesea de conservatorism, trăind încă în ideea
şcolii ca spaţiu al transmiterii de cunoştinţe şi al disciplinării copilului ca natură în formare din
perspectiva unor precepte de comportament în care raportul de putere este central.
BIBLIOGRAFIE
35
1.Mezanote Oana, Necula Carmen, Studiu: “ Analiză statistico-juridică a dinamicii tipurilor
de infracţiuni comise de minori , a categoriilor de minori delincvenţi şi a tipurilor de măsuri
educative şi pedepse,perioada 2003-2004.”
2.Neamu Cristina, “ Conduite agresive în şcoală”, Iaşi, Ed.Polirom, 2003;
3.Neamu Cristina, “Ghid de intervenţie în cazul problemelor de comportament ale elevilor”,
Iaşi, Ed.Polirom, 2003.
4.Sălăvăstru Dorina,”Violenţa în mediul şcolar”,Iaşi Editura Polirom, 2003
36
EDUCAŢIA MORALĂ
CÂND VOI FI MARE, VREAU SĂ DEVIN OM
PROF. MIHAELA CHEREGI

Educaţia este o cultură a caracterului, o obişnuinţă contra naturii, dar şi singura care-i distinge pe
oameni. Este o artă, care face să treacă conştientul în subconştient, este un fapt al şcolii, şi al unei
virtuţi, pe care o porţi cu tine. Educația pune accent pe oameni, urmărește dezvoltarea unor calități
umane și explorarea orizonturilor, este orientată predominant spre pregătirea pentru viață, are în
vedere întrebări asupra existenței, vizează cu precădere dezvoltarea unei stări sau a unei structuri
atinse, finalitatea în educație îmbină viziunea pe termen scurt cu cea pe termen lung. Activitatea
educațională este dinamică și flexibilă în același timp, iar educația stimulează idealul ființei umane
exprimat prin „a fi și a deveni”.
În opinia pedagogului german Johann Frederich Herbart educația este împărțită în trei subdiviziuni:
guvernarea, învățământul (realizarea unor obiective specifice) și educația morală.
Specificul educaţiei morale este determinat, pe de o parte, de particularităţile moralei, ca fenomen
social, prin care i se conferă conţinutul, iar pe de altă parte, de condiţiile psihosociale implicate în
realizarea ei. Raportarea la societate şi raportarea la subiect, acestea sunt cele două coordonate
necesare unei fundamentări pedagogice a educaţiei morale.
Morala, ca fenomen social, reflectă relaţiile ce se stabilesc între oameni, ca subiecţi reali, într-un
context social delimitat în spaţiu şi timp. Ea este o formă a conştiinţei sociale care include într-un
tot unitar idealul moral, valorile, normele şi regulile morale, prin care se reglementează raporturile
omului cu ceilalţi oameni, cu societatea şi cu sine însuşi. Morala reflectă atât manifestări ale
relaţiilor concrete dintre oameni, cât şi sensul lor ideal, deducem de aici că funcţia socială a moralei
este cea de reglementare a relaţiilor interumane, a relaţiilor individului cu societatea din care face
parte. „Morala reflectă întotdeauna acea latură a acţiunii umane în care se întruchipează relaţiile
omului faţă de alţi oameni şi faţă de sine însuşi, în care se rezolvă contradicţiile dintre oameni,
dintre om şi societate.”3
Conţinutul moralei se concretizează în idealul moral, valorile morale şi regulile morale.
În centrul său se află idealul moral considerat ca o imagine a perfecţiunii din punct de vedere
moral,care cuprinde, sub forma unui model, chintesenţa morală a personalităţii umane. El reflectă
ceea ce este caracteristic şi definitoriu tendinţei şi opţiunilor comportamentale ale membrilor unei
comunităţi sau ale societăţii în ansamblul său.
Valorile morale reflectă anumite cerinţe şi exigenţe generale ce se impun comportamentului uman
în virtutea idealului moral. Valorile morale se referă la un câmp larg de situaţii şi manifestări
comportamentale (patriotism, atitudinea faţă de democraţie, libertate, onestitate, responsabilitate,
eroism, cooperare, modestie etc.).
Spre deosebire de acestea, normele şi regulile morale se referă la o situaţie concretă, şi generează
nemijlocit cerinţele de comportare în conformitate cu idealul şi valorile morale. „Normele,
preceptele şi regulile morale sunt considerate ca fiind modele sau prototipuri de comportare morală,
3
T. Huszar, Morala şi societatea, Bucureşti, Editura Ştiinţifică, 1967, p. 177
37
elaborate de societate sau de o comunitate mai restrânsă şi aplicabile unei situaţii date. Exprimând
exigenţele uneia sau mai multor valori, prin intermediul lor, individul îşi exteriorizează atitudinea
sa morală în fapte şi acţiuni concrete.” 4
Prin urmare, scopul fundamental al educaţiei în spiritul moralei vizează formarea individului ca
subiect moral, respectiv ca subiect care gândeşte, simte, acţionează în spiritul cerinţelor şi
existenţelor moralei sociale al idealului, valorilor, normelor şi regulilor pe ea le incumbă..
Din scopul educaţiei morale putem desprinde două deziderate: formarea conştiinţei morale şi
formarea conduitei morale.
Formarea conştiinţei morale include, din punct de vedere psihologic, două componente:
componenta cognitivă şi cea afectivă. Prima se referă la informarea copilului despre conţinutul şi
cerinţele valorilor, normelor şi regulilor morale şi se realizează prin instruire morală. Elementele
cheie ale conştiinţei morale sunt: reprezentarea morală şi noţiunea morală. Reprezentările morale
se nasc numai în situaţii concrete în care copilul este angajat ca subiect moral, în familie, în şcoală,
cu prilejul diferitelor activităţi la care participă. Apoi, având un bagaj de reprezentări format şi
prelucrat cu ajutorul operaţiilor gândirii, copilul poate să delimiteze notele esenţiale de cele mai
puţin esenţiale ale unei împrejurări oarecare şi apoi să le extindă la toate situaţiile reale sau posibile
pe care norma sau regula morală o acoperă. Astfel, ia naştere noţiunea morală. Nu trebuie uitată
nici componenta teoretică, instruirea verbală, ansamblul de cunoştinţe morale ce-i sunt explicate
copilului. Aceste cunoştinţelor îl introduc pe copil în universul valorilor morale, îl determină să
înţeleagă semnificaţia acestora pentru conduita sa, îi dezvoltă, totodată, capacitatea de a discerne
între valorile pozitive şi cele negative. Componenta afectivă însoţeşte orice cunoştinţă din acest
domeniu ajutând la fixarea cunoştinţei în structura morală a personalităţii, acţionând din interior
asupra conduitei şi impregnându-i în acelaşi timp energia interioară necesară. Fiecărei noţiuni
morale i se asociază o trăire afectivă corespunzătoare, dar nici adeziunea afectivă, nici cunoaşterea
nu sunt suficiente pentru declanşarea actului moral datorită nenumăratelor obstacole interne şi
externe pentru înlăturarea cărora e necesar un efort de voinţă
Formarea conduitei morale.
Conduita morală este o obiectivare a conştiinţei morale în fapte şi acţiuni, dar şi o suită de
răspunsuri şi manifestări, neîntreruptă. Ea se referă la rezultatele comportării, mai precis „cum
trebuie” să se comporte elevul. Prin urmare, conştiinţa morală posedă capacitatea de anticipare a
realităţii şi de orientarea a conduitei pe un anumit făgaş, iar conduita morală reprezintă o
manifestare a conştiinţei în relaţiile morale practice ale copilului.
Pentru realizarea sarcinilor educaţiei morale se apelează la un ansamblu de metode şi procedee,
care constituie strategia educaţiei în spiritul moralei. Specificul acestei strategii constă în folosirea
conştientă şi sistematică a unor mijloace de acţiune în vederea realizării profilului moral al
personalităţii copilului.
Explicaţia morală – cu ajutorul ei se dezvăluie conţinutul unei cerinţe, al unei norme sau reguli
morale. Îndeplineşte două funcţii: informativă şi stimulativă.
Convorbirea morală – este un dialog sau o discuţie purtată între educator şi copii prin care se
urmăreşte clarificarea cunoştinţelor morale concomitent cu declanşarea de trăiri afective din partea
copiilor.
Povestirea morală – constă în relatarea şi prezentarea, într-o formă atractivă, a unor întâmplări şi
fapte reale sau imaginare cu semnificaţii morale.
4
Ioan Nicola, Tratat de pedagogie şcolară , Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 1996, p. 208
38
Exemplul – se bazează pe intuirea sau imaginarea unor modele ce întruchipează fapte şi acţiuni
morale.
Exerciţiul moral – constă în executarea sistematică a unor fapte şi acţiuni, în condiţii relativ identice
cu scopul formării deprinderilor şi obişnuinţelor de comportare morală, al elaborării şi stabilizării
trăsăturilor de voinţă şi de caracter implicate în atitudinea şi conduita morală.
Aprobarea – constă în acceptarea, recunoaşterea şi confirmarea rezultatelor şi comportării morale
a copiilor de către o autoritate externă.
Dezaprobarea – este forma negativă a întăririi, de respingere a unor fapte şi manifestări morale a
copilului.
BIBLIOGRAFIE
1. Ioan Nicola, Tratat de Pedagogie Şcolară , Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 1996.
2. Ioan Nicola, Pedagogie,Ediţia a II-a, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 1994.
3.Ioan Bontaş,Pedagogie, Bucureşti, Editura All, 1994.
4.Voiculescu Florea, Todor Ioana, Aldea Delia, Petrovan Ramona, Buda lucia, Tăuşan Liana,
Psihopedagogie, Alba Iulia, Editura Aeternitas, 2006
5.Ioan Grigoraş,Personalitatea morală, Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1982
6.T. Huszar,Morala şi societatea, Bucureşti, Editura Ştiinţifică, 1967
COACHING VERSUS EDUCATIE
PROF.PSIHOPEDAGOG CONSTANTIN MALANCA VERONICA

CJRAE BUZAU
Mi-am pus de multe ori intrebarea oare de ce nimeni nu s-a gandit sa faca o paralela intre
coaching si educatie , asa cum exista peste tot in literatura de specialitate introductiva asemanari si
deosebiri intre coaching si psihoterapie , intre coaching si consultanta sau mentorat , training ,
consliere ... poate ca la prima vedere , coachingul si educatia nu prea par a avea multe in comun si
oricine poate face diferenta ... insa daca privim in profunzime , exista uimitor de multe asemanari
intre coaching si educatie .
Ambele sunt actvitati practice , organizate , planificate , sistematice si constiente ( astfel
educatia se poate realiza si inconstient si neplanificat si neorganizat , ideea de baza fiind aceea ca
educatia formala indeplineste toate aceste caracteristici specfice si coachingului . O alta asemanare
este aceea ca ambele sunt activitati specific umane , iar una dintre calitatile fundamentale ale
coachului , respectiv ale cadrului didactic este dragostea pentru oameni . Ambele au efecte
formative si se centreaza pe obtinerea performantei . De asemenea , pentru a obtine eficienta , este
necesara egalitatea intre coach si client , respectiv intre educator si educat .
O alta asemanare o reprezinta orientarea spre viitor , clientul dar si educatul fiind in curs de
pregatire pentru ceva ce nu s-a intamplat inca. Nu in cele din urma , ca in orice relatie umana , si
aici e nevoie de cel putin doi oameni , care sa devina pentru un timp limitat noi . Astfel , si in
coaching si in educatie , este nevoie de motivare si cooperare din partea ambelor parti ( coach-ul ,
39
fara cooperarea clientului nu poate realiza nimic , dupa cum nici cadrul didactic , de unul singur ,
nu poate infaptui mare lucru ; este asadar , vointa si atitudinea proactiva a ambelor tabere .
Continuand in aceeasi maniera , gasesc cateva asemanari si intre pedagogie si coaching .
Astfel , ambele discipline lucreaza cu obiective ; utilizeaza ca metoda printre altele ,
maieutica socratica ; nu in ultimul rand , intrebarile specifice proiectarii didactice , pe care o
realizeaza profesorul debutant , seamana izbitor cu o parte din intrebarile specifice modelului
GROW ; acestea sunt :
- Ce voi face ? / obiective
- Cu ce voi face ? / resurse
- Cum voi face ? / strategii
- Cum voi sti ca am realizat ceea ce mi-am propus ? / evaluarea performantei
In raport cu multitudinea asemanarilor , deosebirile sunt in numar destul de mic : educatia
incepe la nastere si dureaza toata viata , pe cand coachingul se desfasoara doar cand clientul este
suficient de matur pentru a fi supus unei sesiuni de coaching ; in timp ce educatia difera de la o
societate la alta si de la o epoca la alta , coachingul este acelasi peste tot , cu exceptia faptului ca ,
asa ca orice domeniu , se imbogateste si se optimizeaza in timp ; coachingul este optional - pe cand
educatia are loc oricum . Daca in coaching acestea sunt intrebari reprezentative , deschizand
clientului o paleta larga de optiuni , alternative si posibilitati , in educatie nu sunt deloc recomandate
deoarece nu sunt specifice , ci vagi , generand o multitudine de raspunsuri la elevi . Termenul de
coaching , folosit de mult timp in strainatate , la noi abia a aparut si este asociat , mai ales cu lumea
corporatista.
O competenta cuprinde trei elemente : cunostinte , abilitati si atitudini . In timp ce trainer-
ul se ocupa de cunostinte si abilitati , coach-ul are in vedere atitudinile . Educatia prin coaching
este sinonima pe scurt cu lucrul in echipa . Caracterul reprezinta un sistem de atitudini si trasaturi
. Dumitru Vrabie afirma : Atitudinea este un sistem relativ durabil de reactii fata de obiective ,
persoane , valori , reactii ce reflecta conceptele si convingerile subiectului referitor la obiectul vizat
si care-l determina pe acesta la un anumit spectru comportabil .
In structura unei atitudini este inclusa o componenta cognitiva , de cunoastere , una afectiva
si o a treia comportamentala . Atitudinea nu este o dispozitie de moment , ci un principiu unificator
al actelor de conduita care prefigureaza o forma mai generala de reactii fata de persoane , idei ,
situatii , valori . Atitudinile nu trebuie confundate cu valorile . Cunoasterea atitudinilor si valorilor
proprii unei persoane sau grup constituie un instrument de previziune a comportamentului .
Atitudinile unei persoane tind sa formeze un sistem unitar.
Cadrul didactic este cel care creeaza mediul educational , stimulativ si interesant pentru
invatare in clasa , iar elevul este cel care aduce ceva din viata lui , din afara scolii , din experienta
lui de viata . Pentru a asigura calitatea invatarii , trebuie evitate lectiile plictisitoare , care pretind
un raspuns monosilabic sau presupun o verbalizare exagerata . Curriculum-ul pune accent pe
formarea si dezvoltarea la elevi a unor interese stabile si profunde pentru invatatura care sa-i ajute
sa devina constienti de propriile interese . Succesul pentru asigurarea performantelor scolare
implica motivarea elevilor pentru invatare , dar si cunoasterea trasaturilor distinctive ale
personalitatii elevilor . Prin felul cum cadrul didactic reuseste sa motiveze elevul , sa-i trezeasca
curiozitati intelectuale , modelandu-i personalitatea , creeaza premisele de care va depinde reusita
acestuia in profesie , in viata si in societate dupa terminarea scolii . Cadrul didactic trebuie sa tina
seama de starile psihice care ar impiedica motivatia elevilor pentru invatare , are datoria sa ajute
sa-si castige increderea in fortele proprii , sa inlature pasivitatea si lipsa de interes .
40
` In Romania , coaching-ul este perceput ca o modalitate de interventie menita a contribui la
sporirea potentialului uman , in vederea cresterii eficientei personale si organizationale , un mijloc
eficace de ameliorare a performantelor profesionale , de a-i determina sa progreseze pe cei cu care
se lucreaza . Coachingul se bazeaza pe a da sfaturi , a evolua sau a pune diagnostice . Din contra ,
ideea centrala este de a actiona asemenea unei raze de lumina , care aduce in prim plan tot ceea ce
este mai bun . Coachingul actioneaza la nivel de gandire si atitudine , strategie , comportamente ,
abilitati si la nivel emotional . Piatra de temelie a coachingului este respectul . Prin respect , fiecare
fiinta umana vede lumea altfel si are propriile sale ratiuni , bine intemeiate pentru a o vedea in felul
in care o face . Nici o alta fiinta umana nu are dreptul sa-si impuna propriul mod de a vedea lumea
, nici sa afirme ca orice alt mod de a o primi decat al sau nu are sens .
Cand oferim cuiva ciaching , de fapt indrumam , fara exceptie , credinta in sine . John
Witmore , unul dintre pionerii in practica de coaching , afirma in cartea Coaching pentru
performanta , o lista de beneficii care pot ajuta pe cei care au in vedere adoptarea unei culturi care
promoveaza utilizarea acestui stil de dezvoltare in cadrul organizatiilor respective .
1. Productivitate imbunatatita si productivitate ;
2. Dezvoltarea de oameni ;
3.Imbunatatirea invatarii ;
Scopul coachingului in acest sens este de a crea o cultura institutinala axata pe rezultatele
mentionate anterior , de a-i ajuta pe profesori sa fie mai flexibili si adaptabili la schimbarile din
societate , de a creste calitatea si satisfactia muncii , de a fi optimisti si increzatori in fortele proprii
. Pentru a intretine o relatie de succes cu un coach este nevoie sa tii seama de :
- timpul limitat pe care trebuie sa o ai in relatia cu acesta pentru a-i oferi satisfactia ca asculti si
inveti repede ;
- interesul necesar pentru a asculta cu atentie , a-ti insusi informatiile si a le aplica , in masura in
care este posibil ;
- rolul proactiv si responsabilitatea pe care trebuie sa ti le asumi ;
ACTIUNE - REFLECTIE - INVATARE - pe aceste trei cuvinte se bazeaza intreg conceptul
de coaching care la nivel mondial , este practicat si are rezultate deosebite la cel mai inalt nivel .
De obicei , in scoala romaneasca , se pun intrebari inchise , care genereaza un singur raspuns.
Intrebarile deschise iti ofera sansa de a cauta un raspuns si in alta parte , iti dezvolti astfel si
creativitatea . O intrebare deschisa il va motiva pe copil sa caute un raspuns , pe cand daca eu , ca
profesor pun o intrebare asteptand un singur raspuns aflat in manual - aceea este o intrebare inchisa
care nu-i dezvolta gandirea , ci se bazeaza pe stocare si reproducere de informatii .
Calitatea profesorilor determina , fara indoiala , calitatea procesului de predare -evaluare -
invatare si este direct proportionala cu nivelul rezultatelor obtinute de elevi . Acesta este motivul
pentru care in toate tarile lumii , formarea initiala a profesorilor este tratata cu maxima seriozitate
si sunt cautate permanent modalitati de ameliorare a acestui proces .
BIBLIOGRAFIE :
1. Jane Renton , Coaching and Mentoring : What They Are and How to Make the Most of Them ,
New York : Bloomberg Press , 2009 ;
2. N. Jurcau , Psihologia educatiei , Editura U.T.Pres, Cluj- Napoca , 2001 ;
41
INTEGRITATE ŞI ETICĂ ÎN ŞCOALA ROMÂNEASCĂ
PROF.ÎNV.PRIMAR : COMAN GEORGIANA

LICEUL TEORETIC “JEAN MONNET”, BUCURESTI
“O bună educaţie este izvorul întregului bine în lume.”
Immanuel Kant
O dimensiune a omului contemporan ce îl însoţeşte de la momentul naşterii până la finalul

vieţii este educaţia.
„Binele” lui Kant nu face referire doar la inteligenţa fiinţei umane, ci cuprinde toate abilităţile
interioare şi exterioare cu ajutorul cărora omul reuşeşte să contureze tabloul unei lumi mai bune în
contextul în care se regăseşte înconjurat de semeni care nu o fac .
Pentru omul bine educat este uşor a înţelege această importantă dimensiune precum „izvorul
întregului bine în lume” , deoarece el crede cu sfinţenie că orice construcţie începe cu o cărămidă
...
Atunci când discutăm despre atitudinea faţă de educaţie, nu putem să nu remarcăm faptul că
aceasta diferă de la individ la individ, în funţie de numeroşi factori ce ţin atât de personalitatea
fiecăruia, cât şi de mediul familial sau social în care acesta se dezvoltă.
Remarcăm în societatea actuală atenţia sporită ce se acordă poluării mediului natural, fapt ce
nu este nici pe departe o atitudine de natura negativă, dar totodată putem observa o minimalizare a
importanţei acordate poluării morale a societăţii umane, ceea ce constituie pe termen lung o
schimbare în rău asupra calităţii vieţii .
Pentru a asigura un climat moral adecvat ce conduce spre îndeplinirea scopului organizational
de natură socială, se impune în primul rând, o bună înţelegere a dimensiunii educaţiei, investiţie
în oameni realizată pe termen lung, precum şi o stabilire clară a unor măsuri coercitive menite să
corecteze abaterile de la valorile profesionale din domeniul eticii, deontologiei şi conduitei
profesionale
O implicare activă şi egală a tuturor partenerilor educaţionali –elevi, părinţi, cadre didactice –
defineşte integritatea în sectorul educational.
Centrul pentru Integritate Academică din SUA 5 defineşte integritatea academică sub titlul de
angajament faţă de cinci valori fundamentale atât pentru conduita profesională, cât şi pentru cea
morală: onestitatea, încrederea, corectitudinea, respectul şi responsabilitatea.
Dacă aducem în prim plan aceste standarde de integritate prin susţine şi aplicare putem
afirma că societatea beneficiează de baza fundamentală pentru viitori cetăţeni responsabli şi pentru
o societate axată pe valori şi responsabilitate.
Ţinând cont de aspectele prezentate mai sus , putem conchide menţionând că principiile
legate de integritate şi etică în şcoala românescă sunt susţinute în primul rând de personalitatea
fiecărui individ , dincolo de o cunoaştere a bunelor practici reglementate la nivelul codurilor de
42
etică şi deontologice. Astfel cum prezenta în analiza sa, psihologul Barbara Killinger : „integritatea
rămâne în ultimă instanţă o problemă de opţiune şi alegere personală” 6
Este de datoria noastră, a fiecărui copil, părinte ori cadru didactic să ne călăuzim paşii prin
viaţă cugetând permanent la sfatul lui H.Jackson Brown Jr.: “Trăieşte în aşa fel încât, atunci când
copiii tăi se gândesc la corectitudine şi integritate, să-şi aducă aminte de tine."
CODUL DE ETICĂ ȘI INTEGRITATE IN INVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR
CORPADE FLOREA LUCIAN

LICEUL TEHNOLOGIC TÂRNĂVENI
În condiţiile în care se vorbeşte atât de mult de corupţie în toate structurile statului, era inevitabilă
apariţia acestui fenomen şi în acest sector, sectorul educaţional. Se vorbeşte de prevenire şi
combatere a corupţiei, lucru care nu se poate realiza fără un plan, o strategie bine pusă la punct pe
termen mediu şi lung, iar locul de unde trebuie să începem este, desigur, educaţia pentru asigurarea
succesului acestor demersuri,datorită acestui fapt e necesar implementarea in fiecare instituție de
invățământ a unui cod de etică și integritate profesională.
Dacă traducem din greaca Etica= se ocupă cu cercetarea problemelor de ordin moral,Integritatea=
este considerată ca onestitate și corectitudine, și este evaluată prin acuratețea acțiunilor cuiva.
Așadar, integritatea este opusul unor metehne cum ar fi: inconsecvența, ipocrizia sau falsitatea.
Integritatea exprimă virtuțile, trăirile și aplicarea convingerilor, fără discrepanțe între afirmații și
exemplul trăirii personale.
In multe cancelarii, vedem adesea persoane care susțin opinii contrare, în timp ce apropiații intervin
cu sfială să nu se mai certe. Din păcate, susținerea unei poziții este văzută prea des ca o ceartă,
Percepția că un dezacord este o ceartă indică ceva bun. Credem că suntem îndreptățiți să ne certăm
pentru lucruri mari, frumoase, cu o importanță perenă pentru existența umană.
Dar recomandarea să nu ne mai certăm distorsionează ceea ce trebuie să facem când argumentăm.
Impresia generală este că argumentarea înseamnă să-ți exprimi pur și simplu o opinie.
Cum poate contribui un cod de etică și integritate la corectarea unor astfel de comportamente? În
mod direct, impactul nu va fi spectaculos. Informația rezolvă doar cazurile produse de lipsa ei.
Contribuția indirectă, pe de altă parte, poate fi mai importantă. Conștientizarea este adesea condiția
necesară a schimbării
înțelegând implicațiile lor, auzind punctele de vedere ale celorlalți, putem spera că ne vom dezvolta
tipul de sensibilitate și de atitudine care să ne augmenteze și motivația, și să îmbunătățească
funcționarea instrumentelor instituționale de abordare a eticii. Dar eficiența unui cod pentru
schimbarea comportamentelor rămâne limitată, dacă el nu se plasează într-un context mai general
de asumare a eticii la nivelul organizației și al comunității profesionale.
In instituțiile de invățământ preuniversitare ar trebui să existe un cod de etică și integritate
profesională.
43
CODUL DE ETICĂ al scolii este un contract moral, reflectând sistemul de valori al unităţii de
învățământ, prin direcţionarea pozitivă a comportamentelor umane individuale şi de grup. Codul
se formulează, în scris.
Respectarea Codului de etica reprezintă o garanție a creșterii calității și prestigiului învățământului
preuniversitar, scop posibil de atins prin intermediul următoarelor obiective:
formarea morală a personalului didactic, prin înțelegerea și asumarea conținutului acestui cod;
menținerea unui grad înalt de profesionalism în exercitarea atribuțiilor și funcțiilor personalului
didactic;
ameliorarea calitativă a relațiilor dintre actorii educaționali;
eliminarea practicilor inadecvate și imorale ce pot apărea în mediul educațional preuniversitar;
creșterea gradului de coeziune a persoanelor implicate în activitatea educațională;
facilitarea promovării și manifestării unor valori și principii aplicabile în mediul școlar
preuniversitar, inserabile și în spațiul social;
asigurarea cadrului de îmbunătăţire continuă a activităţii în unitate;
eficacitatea şi eficientizarea desfăşurării tuturor activităţilor;
eliminarea birocraţiei şi a faptelor de corupţie;
promovarea valorilor, a principiilor etice;
crearea unui climat etic adecvat activităţii profesionale, în acord cu ţelurile institutiei
prevenirea şi rezolvarea conflictelor etice;
descurajarea practicilor imorale, sancţionarea abaterilor de la valorile grupului
Scop-Codul are drept scop ghidarea conduitei tuturor membrilor comunităţii şcolare, în interiorul
scoliişi în relaţia cu aceasta.
-Codul de etică şi integritate funcţionează ca un contract moral între membrii comunităţii şi
comunitatea şcolară ca întreg, contribuind la coeziunea membrilor, la crearea unui climat bazat pe
cooperare şi competiţie, la creşterea prestigiului Școlii.
. Domeniu de aplicare- Codul de etică şi integritate documentează normele de conduită
profesională şi de integritate a salariaţilor di institutia de invatamant.
- Toate normele de conduită profesională documentate în prezentul cod de etică şiintegritate sunt
obligatorii pentru:
Personalul didactic;
Personalul didactic auxiliar;
Personalul nedidactic.
Principii generale- Principiul profesionalismului-Salariaţii au obligaţia de a-şi îndeplini
atribuţiile de serviciu curesponsabilitate, competenţă, eficienţă, corectitudine şi conştiinciozitate.
-Principiul libertăţii gândirii şi exprimării-Orice membru îşi poate exprima în mod liber,
îninteriorul sau în exteriorul școlii, opiniile bazate pe competenţa sa profesională, fără aputea fi
cenzurat. Este încurajată abordarea critică, parteneriatul intelectual şi cooperarea,indiferent de
opiniile politice sau convingerile religioase prin respectarea drepturilor şilibertăţilor celorlalţi.
Salariaţii pot să-şi exprime şi să-şi fundamenteze opiniile cu respectarea ordinii de drept şi a
bunelor moravuri. Nu se înscriu în cadrul libertăţii gândirii şi exprimării şi nu îşi găsesc locul în
spaţiul şcolar:
propaganda cu caracter politic desfăşurată în interiorul sau în legătură cu acţiuni aleșcolii;
prozelitismul religios;
promovarea unor doctrine sau idei cu caracter rasist, xenofob, naţionalist, fascist, comunist;
defăimarea Școlii Gimnaziale Băgaciu de către membrii comunităţii şcolare;
atacurile personale sau afirmaţiile defăimătoare la adresa altor membri ai comunităţii şcolare.
44
- Principiul cinstei şi corectitudinii-Salariaţii trebuie să fie de bună credinţă şi să acţioneze pentru
îndeplinirea conformă a sarcinilor de serviciu.
Principiul integrităţii- Integritatea membrilor comunităţii şcolare este esenţială pentru
desfăşurarea în condiţii optime a activităţii didactice şi extraşcolare. Fiecare membru al comunităţii
şcolare este datora se preocupa de evitarea oricăror situaţii susceptibile să creeze îndoieli cu privire
laintegritatea sa, în primul rând a conflictelor de interese. Există un conflict de interese atunci când
interesele personale ale unui membru al comunităţii şcolare (cadru didactic,elev, membru al
personalului didactic şi nedidactic) intrăîn conflict cu obligaţiile decurgând din statutul său ori sunt
de natură să afecteze independenţaşi imparţialitatea necesară îndeplinirii acestor obligaţii. În orice
situaţie de conflict de interese persoana în cauză are obligaţia de a înştiinţa conducerea școlii cu
privire la existenţa conflictului de interese şi a se abţine de la implicarea în luarea oricărei decizii
în care ar avea sau ar putea crea aparenţa că are un interes personal.
În sfera relaţiilor cadru didactic – elev constituie încălcări ale obligaţiei de integritate:
pretinderea sau acceptarea de favoruri de orice natură;
pretinderea sau acceptarea de cadouri sau alte foloase materiale;
împrumutul de bani între cadrul didactic şi elevi;
prestarea de către cadrul didactic a unor activităţi remunerate în favoarea elevului;
Principiul responsabilităţii
Persoana salariată care semnalează încălcări ale legii este datoare să susţină reclamaţia cu
date sau indicii privind fapta săvârşită;
Răspunderea pentru respectarea dispoziţiilor prezentului Cod revine în primul rând fiecărui
membru al comunităţii şcolare. Statutul de membru al comunităţii şcolare impune fiecărui membru
asumarea răspunderii pentru acţiunile sau omisiunile sale.
Încălcarea dispoziţiilor prezentului Cod atrage răspunderea disciplinară în condiţiile
LEN1/2011, R.O.F.U.I.P., Codului Muncii şi R.O.I. al școlii respective
Principiul colegialităţii- Activitatea în comunitatea şcolară presupune colaborarea membrilor
acesteia, în spirit de colegialitate şi respect reciproc;
Colegialitatea implică:
Curtoazie şi respect datorate fiecărui membru al comunităţii şcolare. Încălcarea acesteiobligaţii de
către o persoană nu conferă în nici un caz dreptul celui lezat de a adopta oconduită similară;
Obligaţia de asistenţă între membrii comunităţii şcolare, materializată în suplinirea colegială,
acordarea de sprijin în activitatea didactică şi administrativă, cooperarea cu bună credinţă în cadrul
proiectelor educaţionale ce implică participarea mai multor persoane;
Respectarea mutuală a diferenţelor de ordin lingvistic, religios, social între membrii comunităţii
şcolare;
Înţelegere, respect şi sprijin pentru persoanele cu nevoi speciale;
Obligaţia de confidenţialitate în privinţa datelor şi informaţiilor transmise de un membru al
comunităţii şcolare unui alt membru, cu titlu privat. În privinţa situaţiei şcolare a unui elev obligaţia
de confidenţialitate operează în limitele stabilite prin R.O.F.U.I.P. şi L.E.N., în condiţiile legii
privind protecţia datelor cu caracter personal.
Comisia de etică şi integritate are următoarele atribuţii:
Elaborarea sau după caz, modificarea şi completarea Codului etic şi de integritate
Analiza sesizărilor privind încălcările eticii şcolare;
Formularea de avize cu privire la aspectele etice implicate de reglementările interne ale Prezentarea
de rapoarte anuale Consiliului de Administraţie al institutiei
Norme generale de conduită a salariaţilor unităţii-Asigurarea unui serviciu public de calitate
45
- Salariaţii trebuie să participe activ la transpunerea în practică a deciziilor luate de conducerea
unităţii, în scopul realizării atribuţiilor de serviciu stabilite prin fişa postului;
- Trebuie să aibă un comportament profesionist;
- Să sigure în condiţiile legii transparenţa administrativă, pentru a câştiga şi a menţine încrederea
elevilor şi părinţilor (beneficiarii serviciilor unităţii şcolare) în integritatea, imparţialitatea şi
eficacitatea instituţiei.
Loialitatea faţă de unitate
- Salariaţii trebuie să apere cu loialitate prestigiul unităţii şcolare;
- Să se abţină de la orice act sau faptă care poate aduce prejudicii de imagine, ori intereselor
institutiei;
- Salariaţilor le sunt interzise următoarele:
Să exprime în public aprecieri neconforme cu activitatea unităţii, cu politicile şi strategiileacesteia;
Să formuleze aprecieri în legătură cu litigiile în curs de soluţionare;
Să dezvăluie informaţii cu caracter public la care au acces în exercitarea funcţiei, dacă această
dezvăluire este de natură să atragă avantaje necuvenite ori să prejudicieze imaginea unităţii;
Cadrul relaţiilor în exercitarea sarcinilor de serviciu
- Salariaţii trebuie să aibă un comportament bazat pe respect, bună credinţă, corectitudine
şiamabilitate;
- Nu trebuie să utilizeze expresii jignitoare;
- Nu trebuie să dezvăluie aspecte din viaţa privată;
- Este interzis consumul băuturilor alcoolice pe timpul îndeplinirii sarcinilor de serviciu;
- Să nu formuleze sesizări sau plângeri calomnioase.
Reguli procedurale
Organul însărcinat cu supravegherea aplicării dispoziţiilor prezentului Cod este Consilierul de etică
şi integritate a institutiei, care se constituie şi funcţionează în subordinea Consiliului de
Administraţie.
- Comisia de etică şi integritate este numită de către Consiliul de Administraţie pe durata
mandatului acestuia şi este alcătuită din 5 membri, după cum urmează:
Un consilier de etică
Doi reprezentanți ai cadrelor didactice;
Doi reprezentanţi ai personalului didactic auxiliar şi nedidactic;
- Directorul unităţii şcolare participă la lucrările Comisiei, cu drept de vot consultativ. Comisia îşi
alege, cu majoritate de voturi, un preşedinte pe durata mandatului. Lucrările de secretariat ale
Comisiei sunt asigurate de secretariatul unităţii.
- Comisia de etică şi integritate are următoarele atribuţii:
Elaborarea sau după caz, modificarea şi completarea Codului etic şi de integritate al institutiei;
Analiza sesizărilor privind încălcările eticii şcolare;
Formularea de avize cu privire la aspectele etice implicate de reglementările interne ale institutiei;
Răspunderea
- Încălcarea dispoziţiilor prezentului Cod de Etică şi Integritate, atrage răspunderea disciplinară a
salariaţilor în condiţiile legii;
-Comisia de etică şi integritate are competenţa de a putea cerceta salariaţii care încalcă prevederile
prezentului cod de conduită;
- Comisia de etică şi integritate propune aplicarea sancţiunilor disciplinare în condiţiile legii.
Sancţiuni-În funcție de gravitatea faptelor se aplică etapizat următoarele sancțiuni prevăzute, cu
respectarea regulamentului de aplicare a sancțiunilor conform Codului Muncii în vigoare.
46
Asigurarea publicităţii
- codul se afişează în cancelarii, în fiecare compartiment şi la avizierul unităţii;

- se aduce la cunoştinţa salariaţilor prin grija angajatorului şi îşi produce efectele din momentul
încunoştiinţării acestora;
- Informarea salariaţilor cu privire la conţinutul codului de etică şi integritate se face la nivelul
fiecărui compartiment, prin grija şefului ierarhic superior; toţi salariaţii vor semna deluare la
cunoştinţă;
- Orice modificare adusă codului de etică şi integritate este supusă procedurii de informare.
Dacă vom ajunge, în comunitățile noastre profesionale și în societate, să vorbim mai mult unii cu
alții și mai puțin unii la alții, vom fi făcut probabil un pas major în direcția corectă pentru
dezvoltarea unei atitudini morale.
Normele şi regulile unui comportament civilizat, care să facă parte dintr o ştiinţă a purtării, se află
într-o permanentă evoluţie, mer gând de fapt în pas cu progresul societăţii. Acesta este un lucru
cât se poate de firesc, cunoscut fiind că normele etice şi estetice reprezintă o oglindire a existenţei
sociale.În mod greşit sa apreciat, că regulile de comportare s-ar putea învăţa de la sine. Înainte de
a deveni reflex -şi politeţea trebuie să fie omniprezentă, făcută cu uşurinţă, ca un reflex condiţionat
– comportarea civilizată în administraţia publică este, din acest punct de vedere, obligatorie. Este,
de altfel, un rezultat al principiului implicării angajaţilor , în scopul declarat al atingerii
obiectivelor în cadrul organizaţiei unde aceştia activează” [N. Niţă, 2013, p. 141-144]
UNELE REFLECTĂRI DESPRE PROBLEMA ABANDONULUI ȘCOLAR:

SUGESTII METODICE PENTRU UN PLAN DE MĂSURI PRO-ACTIVE ÎN
PREVENȚIE ȘI COMBATERE
PROF. DR. DRAGOȘ L. CURELEA

LICEUL TEHNOLOGIC
Abandon și absenteism școlar

,,Omul nu este sociabil prin natura sa, ci devine sociabil prin educaţie”, reliefa în scrierile
sale gânditorul britanic sir Thomas Hobbes. Tocmai de aceea educaţia pe care o primeşte omul
începe din primele momente ale vieţii sale, în familie, continuându-se apoi cu celelalte instituţii
educative şi de instruire: creșă, grădiniţă, şcoala primară, şcoala gimnazială, liceu, facultate, studii
de master, de doctoralt, post doctorale, etc. Bineînţeles, este de înțeles că nu toţi oamenii parcurg
toate aceste etape de educaţie, formare şi instruire din diferite cauze dependente ori independente
de voinţa acestora. Unii dintre oameni se opresc pe parcursul educării şi instruirii lor la diferite
nivele. Aceasta nu înseamnă că ei nu sunt integraţi în societate sau nu au drepturi şi obligaţii. Au
aceleaşi drepturi şi obligaţii ca şi toţi membrii societăţii, însă unii nu sunt conștienţi de acest fapt.
Cu cât nivelul de instruire la care au ajuns este mai coborât, cu atât membrii societăţii
conştientizează mai greu, uneori chiar deloc obligaţiile pe care le au ca membri ai societăţii, dar
47
consideră că au numai drepturi pe care şi le reclamă cu insistenţă, neoferind nimic societăţii ba
chiar deseori provocând probleme şi necazuri celorlalţi membri. Aceste comportamente care nu
corespund normelor şi regulilor stabilite de societate fiind dezaprobate de majoritatea membrilor
societăţii sunt cunoscute din punct de vedere sociologic, drept devianţe.
Devianţa reprezintă ansamblul conduitelor şi stărilor pe care membrii unui grup le consideră
neconforme cu aşteptările, normele sau valorile lor şi care nu vor fi aprobate, ci sancţionate de
membrii grupului7. Mulţi sociologi disting patru categorii de devianţe8: devianţa subculturală,
transgresivitatea, tulburările de comportament, handicapurile.Se poate considera devianţă şi
abandonul şcolar, pentru că dezamăgeşte o aşteptare şi contravine normelor societăţii existente care
asigură dreptul la educaţie pentru toţi copiii şi în care este reglementată obligatitatea şcolarizării
tuturor copiilor. Într-o societate sau într-o comunitate, pot apare disfuncţii sociale (care pot fi
generate de schimbări structurale, situaţii de criză, dezechilibre, etc), care constau în apariţia unor
probleme în funcţionare, pentru rezolvarea cărora este necesară o intervenţie prin proiecte sociale.
Asemenea probleme sociale pot fi constituite şi din acţiunile care contravin normelor şi valorilor
societăţi şi anume devianţele, prin categoriile în care sunt cunoscute. Devianţa şcolară reprezintă o
componentă a devianţei juvenile, componentă care se materializează prin abandonul şcolar. Ca
orice problemă socială, devianţa şcolară se poate rezolva prin intervenţie socială, pentru a elimina
atât cauzele problemei sociale, cât şi efectele directe şi indirecte produse.
O etapă importantă a intervenţiei sociale o reprezintă identificarea şi definirea problemei sociale,
pentru care trebuie analizate următoarele aspecte9 :sesizarea faptelor care arată că există o problemă
cu implicații sociale; definirea problemei cu ajutorul diferitelor teorii sociologice şi nu numai
sociologice care pot identifica problema apărută; surprinderea modului cum este percepută,
înțeleasă problema apărută de categorii sociale diferite: specialişti, societate în general, populaţie
influenţată de problemă; cercetarea cauzelor care au dus la apariţia problemei; cercetarea efectelor
pe care nerezolvarea problemei le poate avea asupra categoriilor de populaţie: afectată de problemă,
respective neafectată direct de problemă; stabilirea variabilelor problemei, pentru a determina
modurile în care pot fi modificate prin intervenţia social. Spre deosebire de problemele personale
care afectează un număr mic de persoane şi care se pot rezolva prin intervenţii asupra individului
sau asupra unui grup restrâns de indivizi (prin intervenţii individuale), problemele sociale
influenţează un număr mare de persoane, iar pentru rezolvarea lor sunt necesare intervenţii
colective, uneori la nivel macrosocial. O problemă socială trebuie rezolvată imediat ce a fost
identificată şi definită, deoarece, nerezolvarea ei poate genera alte probleme sociale care pot avea
efecte mai grave asupra membrilor societăţii. Ideal, ar fi ca, intervenţia socială să prevină apariţia
problemelor sociale, prin analizarea în profunzime a efectelor produse de o problemă socială
existentă, identificată şi în curs de rezolvare; acest lucru este dificil de realizat, deoarece indicatorii,
simptomele apariţiei unei probleme sociale sunt greu de identificat.
Cauzele acestei devianţe şcolare, ca şi cauzele oricărei devianţe, sunt greu de evidenţiat. de
particularizat, deoarece pentru diversele acte deviante există o cauzalitate comună [1, p 470]; la
prima vedere, este greu de crezut că nişte comportamente atât de diferite între ele: hoţia, agresiunea,
toxicomania, etc) au aceleaşi cauze 10. Această ipoteză se bazează pe faptul că diversele forme de
7
Boudon, R., ş.a., Tratat de sociologie, Editura Humanitas, Bucureşi, 2005, p. 461; Adrian Ibiș, Adolescentul deviant
în confruntare și dialog cu profesorii, Editura Pansofia, București, 2004, p. 47-48.
8
Ibidem.
9
Ştefan Cojocaru, Proiectul de intervenţie în asistenţa socială, Editura Polirom, Iaşi, 2006, p. 101.
10
Adrian Ibiș, Adolescentul deviant în confruntare și dialog cu profesorii, Editura Pansofia, București, 2004, p. 49;
Dumitru Batâr, Sociologie. Probleme teoretice și analize ale investigațiilor de teren, Ediția a III-a, Psihomedia, Sibiu,
48
devianţe au tendinţa de apropiere, contopire, astfel încât între ele apar corelaţii atât de puternice,
putând fi greu dissociate. Exemplu: devianţa şcolară este strâns legată de delicvenţa juvenilă;
argumentare: şi atunci când sunt la şcoală, tinerii delicvenţi sunt agitaţi, indisciplinaţi, copie, fiind
daţi afară din clasă, din şcoală şi chiulesc; în afara şcolii, fiind neîngrădiţi de regulamentul şcolii
(pe care nu-l respectau), devin delicvenţi cu comportamente din ce în ce mai grave. Odată
identificată şi definită problema socială care trebuie rezolvată, se vor identifica şi ordona cauzele
care au generat-o.Prin identificarea cauzelor care au generat o problemă socială, împreună cu
stabilirea efectelor acestei probleme sociale, se elaborează arborele problemei, care reprezintă o
metodă de reprezentare vizuală a procesului de identificae a problemei sociale.
Reprezentarea vizuală (pritr-o diagramă de idei) a cauzelor, respectiv, a efectelor care generează
problema socială, respectiv, care sunt provocate de problemă, este mult mai sugestivă, deoarece se
pot observa mai uşor legăturile dintre cauze/efecte, şi se pot ordona mai rapid după importanţa lor:
cauze/efecte principale, secundare, etc. În ceea ce priveşte abandonul şcolar, această problemă
socială are mai multe aspecte, determinate, în special, de grupurile ţintă la care se referă. Distingem
succinct aici, printre altele:categoriile de vârstă ale copiilor şi tinerilor (vârstă preşcolară, vârstă
şcolară, adolescență); categorii sociale (situaţie socială: părinţii naturali căsătoriţi, divorţaţi,
văduvi, adoptivi, etc); mediul de proveniență al tinerilor (fie urban, fie rural); apartenenţă etnică
(populaţie fie majoritară, fie populaţie minoritară); apartenenţă la un cult religios (credinţe diferite
precum creştină, mozaică, musulmană, secte, altele); probleme de ordin financiar (familii cu
situaţie financiară foarte bună, medie, la limita sărăciei.
Dintre cauzele care determină apariţia abandonului şcolar, am identificat două categorii principale:
1.cauze independente de voinţa copilului/tânărului; 2. cauze care depind numai de acest copil sau
tânăr adolescent. Printre cauze independente de voinţa copilului/tânărului adolescent identificăm
succinct: discriminare, marginalizare, izolare, indiferență, agresivitate. O serie de alte cauze
însemnate la care ne gândim aici ar fi: sărăcia, educaţia precară a părinţilor, a rudelor, dezinteresul
familiei, inducerea unei idei greșite despre școală, educație, viață, neînțelegerile din interiorul
familiaie 11. Cauzele care depind numai de copil/tânăr ar fi următoarele: trăsăturile de caracter
native şi dobândite, precum timiditatea, intoleranța, agresivitatea, cât și marile lacune în educaţie
care induc lipsă de stimă, panică.
Bibliografie succintă.
Dumitru Batâr, Sociologie. Probleme teoretice și analize ale investigațiilor de teren, Ediția a III-a,
Psihomedia, Sibiu, 2003
Boudon, R., ş.a., Tratat de sociologie, Editura Humanitas, Bucureşi, 2005.
Ştefan, Cojocaru., Proiectul de intervenţie în asistenţa socială, ditura Polirom, Iaşi, 2006.
Adrian Ibiș, Adolescentul deviant în confruntare și dialog cu profesorii, Editura Pansofia,
București, 2004
http://articole.famouswhy.ro/abandonul_scolar_-_prevenire_si_combatere/
https://teologiesociala2011.files.wordpress.com/abandonul-scolar, accesat în 28.03.2015
SUGESTII METODICE PENTRU UN PLAN DE MĂSURI
Absenteismul este o problemă socială caracterizată prin conduită evazionistă, cronică,
2003, p. 75-76.
11
Dumitru Batâr, Sociologie. Probleme teoretice și analize ale investigațiilor de teren, Ediția a III-a, Psihomedia,
Sibiu, 2003, p. 151; Adrian Ibiș, Adolescentul deviant în confruntare și dialog cu profesorii, Editura Pansofia,
București, 2004, p. 55.
49
care reflectă atitudinea structurată a lipsei de interes, motivaţie, încredere în educaţia şcolară. Fuga
de la ore este o problemă predominant emoţională (conduită de tip evazionist, oformă de evadare
fizică şi psihologică din situaţia percepută ca traumatizantă). Absenteismul poate fi o formă de
manifestare a devianţei şcolare (semnal tardiv al
existenţei unor probleme). Poate semnala şi reducerea ataşamentului şi a integrării, identificare
scăzută cu obiectivele şi aspiraţiile grupului de elevi.
Studiile de specialitate indică următoarele tipuri de absenteism:
absenteism selectiv (fuga de la şcoală este frecventă la o singură disciplină sau doar la câteva
discipline)
absenteism generalizat (fuga de la şcoală este frecventă şi generalizată, prefigurează abandonul
şcolar)
căutarea singurătăţii (reacţie la tensiunea puternică intra- sau interpersonală)
dorinţa de a fi cu partenerul (la adolescenţi)
dorinţa de apartenenţă la grup (,,ritualuri de iniţiere’’)
atitudine defensivă faţă de autoritatea unui sistem
Semnificaţiile psihosociale ale fugii de la şcoală sunt funcţia de separare sau de individualizare,
mai ales la adolescenţi. Pentru a putea lua măsurile optime de prevenire a absenteismului, care este
de altfel primul pas spre abandonul şcolar este necesară cunoaşterea cauzelor care pot genera în
rândul elevilor acest fenomen:
Cauze care ţin de personalitatea şi starea de sănătate a elevului: motivaţie şcolară scăzută, lipsă
de interes, încredere scăzută în educaţia şcolară, oboseală, anxietate, autoeficacitate scăzută,
imagine de sine deteriorată, sentimente de inferioritate, abilităţi sociale reduse, pasivitate; refuzul
de a adera la o alegere făcută de alţii (reacţie la presiunea exercitată de dorinţele adulţilor)
Cauze care ţin de familie, condiţiile socio-economice ale familie: sărăcia, stil parental indiferent,
neglijent, familii dizarmonice, părinţi foarte ocupaţi sau plecaţi în străinătate
Cauze care ţin de contextul şcolar specific (inclusiv relaţia profesor-elev): presiunea grupului,
supraîncărcarea şcolară, comunicarea defectuasă elev-profesor (ironizarea, umilirea elevului)
evaluarea subiectivă, frica de evaluare, conflict cu colegii, practici educative percepute de elevi ca
fiind nedrepte, frustrante, incompatibilitate între aspiraţiile, trebuinţele de învăţare şi oferta
educaţională a şcolii; formă de apărare –
împotriva disciplinei excesiv de rigidă şi severă, politici proabsenteiste ale şcolii la elevii din
clasele terminale foarte importantă este şi variabila vârstă.
La elevii noştri fuga de la ore este rezultatul unei opţiuni (proces de deliberare, luare a deciziei);
cauzele pot fi: frica de evaluare, de eşec, fobia / anxietatea socială (frecventă în perioada
adolescenţei, manifestată prin anxietate faţă de situaţia de a fi observat de colegi, teama de a vorbi
în public, teama de a interacţiona cu persoane de sex opus, teama de critică, stimă de sine scăzută),
teama de pedeapsă, teama de pierdere a statutului în grup
Riscurile fugii de la şcoală sunt depresia, consum de toxice legale şi ilegale, acte delictuale,
abandon şcolar.
În scopul prevenirii şi combaterii acestui fenomen în şcoala noastră se vor lua
următoarele măsuri:
Achiziţionarea şi distribuirea fiecărei clase a unui caiet de monitorizare a absenţelor;
Zilnic elevul de serviciu sau şeful clasei va realiza un tabel cu următoarea rubricatură:
Nr. crt., Ora, Disciplina, Absenţi de zi, Absenţi la oră, Semnătura profesorului;
Elevul de serviciu sau şeful clasei va prezenta profesorului la începutul orei caietul de
50
evidenţă a absenţilor pentru a consemna absenţii în catalog şi a semna rubrica cu semnătura
profesorului;
Dirigintele şi profesorii clasei vor monitoriza elevii care absentează frecvent de la
disciplina lor sau de la clasă;
Săptămânal dirigintele clasei va motiva în baza dovezilor absenţele elevilor, din clasele pe care le
coordonează, conform cu ROI al şcolii;
Adeverinţele medicale vor fi vizate de medicul şcolar Burcezan Rodica şi vor fi înregistrate la
secretariatul şcolii, doar dacă nu au depăşit 5 zile de la revenirea elevului la şcoală;
În cazul în care părintele solicită telefonic dirigintelui învoirea elevului, părintele va trimite
dirigintelui cererea de învoire, care va fi adusă la cunoştinţa directorului şi contrasemnată de acesta;
În situaţii speciale, care presupun părăsirea incintei şcolii de către elev acesta va putea părăsi liceul
cu bilet de voie semnat de diriginte şi avizat de director;
Dirigintele care constată numărul mare de absenţe ale unor elevi în urma consultării săptămânale
a caietului de monitorizare al absenţelor va lua legătura cu elevul pentru a identifica motivul
absenţelor şi de asemenea cu familia sau tutorii legali ai elevilor;
Până în data de 4 a lunii în curs diriginţii claselor vor completa fişa de monitorizare lunară a
absenţelor elevilor şi o vor depune la secretariatul sau direcţiunea şcolii;
Se va afişa lunar situaţia absenţelor pe clase ăn sala profesorală;
Lunar Consiliul profesoral şi Consiliul de administraţie va fi informat asupra situaţiei absenţelor şi
măsurilor luate de diriginţi şi consiliile profesorilor claselor;
Diriginţii vor solicita sprijinului psihologului şcolar în alegerea programului, activităţilor de
intervenţie sau prevenţie şi aplicarea acestora la clasele de elevi cu un absenteism ridicat.
Diriginţii claselor vor putea lua şi alte măsuri de prevenire precum:
Aplicarea chestionarului privind absenteismul (dacă situaţia o impune)
Centralizarea răspunsurilor la chestionar şi identificarea principalelor cauze care au contribuit la
situaţia de fapt (număr mare de absenţe nemotivate)
Schiţarea unui plan de intervenţie ţintit pentru rezolvarea situaţiei (identificarea de către diriginte
a unor măsuri amelioratorii)
Discutarea, în particular, a incidentului / situatiei cu elevul – căutarea împreună a unor soluţii
pentru evitarea repetării incidentului; eventual, consilierea psihologică individuală / a familiei (în
funcţie de cauză)
Cooperarea dirigintelui cu părinţii; supravegherea discretă a prezenţei elevului la şcoală, legătura
permanentă cu dirigintele (reacţiile negative ale şcolii şi ale familiei întreţin mecanismele de
apărare ale elevului, creând un cerc vicios, în care, la limită, abandonul tinde să fie văzut de elev
ca unică soluţie pentru ,,rezolvarea’’ problemei)
Dacă fuga de la şcoală este determinată de atitudinea unui profesor, dirigintele poate media
rezolvarea situaţiei conflictuale profesor-elev
Confirmarea oficială a legitimării elevului la vreun Club Sportiv şi anunţarea prealabilă a
programului competiţional; aprobarea motivării absenţelor pentru participarea elevului la
competiţiile sportive de către conducerea şcolii
Menţinerea în clasă a unei atmosfere care să asigure satisfacerea trebuinţei de siguranţă afectivă
pentru toţi elevii
Metode de predare – învăţare atractive
Promovarea cooperării în clasă, astfel încât şi elevii cu performanţe şcolare modeste să
experimenteze succesul; evitarea constituirii unor elite, concomitent cu etichetarea, marginalizarea,
celor care nu aparţin elitei
51
Sistem echitabil de recompense – sancţiuni care să menţină motivaţia şcolară a elevilor; nota să fie
doar o măsură obiectivă a performanţei şi nu o modalitate de sancţionare a elevului
Profesorii să comunice eficient (asertiv, să folosească ascultarea activă) să evite etichetarea
elevilor, să critice constructiv, să se focalizeze pe recompensarea elevilor şi nu pe sancţionarea lor
Diversificarea şi atractivitatea activităţilor extracurriculare
Programe de consiliere a părinţilor (de tip ,,şcoala părinţilor’’)
Colaborare cu toate autorităţile comunităţii locale (poliţia de proximitate, jandarmeria, alte asociaţii
şi ONG – uri).
În cazul în care situaţia absenteismului scapă de sub control şi se profilează riscul de abandon şcolar
se impune întregului corp profesoral luarea următoarelor măsuri în scopul prevenirii abandonului
şcolar:
Creşterea responsabilizării cadrelor didactice
Monitorizarea şi consilierea permanentă a elevilor cu risc de abandon ridicat;
Păstrarea legăturii permanente cu familiile elevilor cu risc de abandon şcolar;
Semnalarea cazurilor conducerii şcolii şi consilierului psihopedagogic;
Participarea cadrelor didactice din liceu la module de formare continuă (metode de a creşte
integrarea şi comunicarea dintre elevi; profesor-elev; de a antrena elevii în activităţi extraşcolare;
modalităţi de a creşte implicarea şi comunicarea permanentă cu părinţii; orientarea extraşcolară a
elevilor);
Utilizarea resurselor şcolii pentru atragerea elevilor prin activităţi de timp liber;
Activităţi extraşcolare desfăşurate în şcoală cel puţin o dată pe lună;
Activităţi de educaţie sexuală a elevilor;
Utilizarea la orele de consiliere a experienţei celor ce au renunţat la şcoală pentru a preveni scăderea
încrederii în educaţie;
Implicarea tinerilor cu risc de abandon în acţiuni comunitare, care să le ofere stimă de sine și
recunoaștere social-comunitară în mediul în care există
CONSIDERAȚI PRIVIND UN PROGRAM TERAPEUTIC PRIN INTERMEDIUL

METODEI DANSULUI PENTRU COPII DEFICIENȚI DE AUZ
PROF. DANIELA CURELEA

COLEGIUL TEHNIC ,,CIBINIUM” SIBIU
a. Informaţii de bază:
Numele şi prenumele elevului : B. A. R.; Data naşterii: 26. XI. 1996
Unitatea de învăţământ : Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă nr.1, Deva-Hunedoara
Domiciliul : Hunedoara; Tata : P. F. Vârsta: 38 Profesia : subinginer miner ; Mama: P. V. Vârsta:
37, Profesia : asistent medical.
Alte date succinte despre familia elevului: Elevul B.A.R. mai are o soră care învaţă în aceeaşi
şcoală. Sora sa nu prezintă dificultăţi de învăţare. Familia manifestă o atitudine pozitivă şi proactivă
52
faţă de activitatea şcolară, cere periodic informaţii despre evoluţia copilului şi este receptivă la
sugestiile date de factorii educativi din şcoală şi din afara acesteia 12.
b. Evaluare iniţială prin diagnostic medical: Hipoacuzie de percepţie bilaterală severă; grad de
deficienţă: moderat; tip proteză auditivă: Widex Senso C18+; mijloace educaţionale utilizte în
demersul şcolar privind evaluarea: fişa psihopedagogică, observaţia spontană şi dirijată,
convorbirea individuală şi de grup, probe curriculare, matricele progresive Raven color, testul
Bender- Santucci, programul de intervenţie personalizat.
Capacităţi – competenţe – abilităţi – lacune – nevoi: - rezultate test Bender- Santucci : 41 reuşită
peste nivel mediu; rezultate matricele progresive. Raven color: QI = 75; competenţe sporite în
desfăşurarea activităţilor ludice (respectă cu stricteţe regulile jocului şi duce la capăt sarcina
didactică la nivel propriu); orientarea în schema corporală pe baza imitaţiei; posibilităţi scăzute de
comunicare orală, gestuală, expresivă; vocabular redus, exprimare greoaie; participă la activitatea
de grup numai dacă este solicitat, totuşi doreşte să se impună uneori prin agresivitate; preocupat
mai mult de sine, individualist; temperament: Hipersensibil, interiorizat, retras, singur, nesigur,
anxios; emotivitate: foarte emotiv, timid, emoţiile îi perturbă activitatea; grad de sociabilitate
scăzut, stabileşte greu relaţii cu copii şi adulţi13. Intervenţii antecedente: elevul nu a mai beneficiat
de un program de intervenţie personalizat anterior, în nici un domeniu al dezvoltării sale.
c. Derularea programului de terapie prin dans
Domeniul de intervenţie: social - afectiv, comunicare. Motiv de referinţă: reducerea dificultăţilor
de relaţionare şi stimularea şi dezvoltarea competenţelor de comunicare. Scopul programului: La
sfârşitul programului, elevul va fi capabil să dezvolte relaţii interpersonale optime cu alţi copii şi
adulţi, va avea un grad de sociabilitate mai ridicat, o stima de sine pozitivă și atitudine deschisă
față de mediu și semeni.
d. Obiective urmărite :
Social - afectiv
O1 - să participe activ la activitatea de grup din proprie iniţiativă;
O2 - să stabilească uşor relaţii cu alţi copii şi adulţi; O3 - să aibe o atitudine prietenoasă cu copiii
şi să nu manifeste comportamente agresive faţă de aceştia. O4 - să capete încredere în forţele
proprii:
O5 - să răspundă pozitiv la stimulări de natură afectivă.
Stimularea şi dezvoltarea comunicării O1 - să denumească corect obiecte, fenomene, acţiuni;
O2 - să recunoască şi să denumească segmentele corpului omenesc; O3 -să identifice şi să
denumească poziţiile spaţiale;
e. Plan de antrenament-desfăşurare: 1. Exerciţii de încălzire: Încălzirea este importantă,
deoarece pregăteşte muşchii, oferă o mai bună mobilitate încheieturilor şi oxigenează mai bine
celulele. Încălzirea în general trebuie să corespundă tipului de efort care urmează a fi depus. Se
începe cu o uşoară încălzire de la gât, apoi se trece la braţe, abdomen, spate şi picioare. În cazul în
care încălzirea nu este executată corect sau deloc pot apară neplăceri, întinderi şi rupturi musculare
care sunt dureroase şi incomode.
12
Tucker I; Powell C, Copilul cu deficienţe de auz şi şcoala, Souvenir Press, Bucureşti, 1993; Pufan, C., Probleme de
surdo-psihologie, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1982; Marțian, O., Dansul-artă și terapie în dezvoltarea
copiilor deficienți de auz, în Intercultural, anul IV, nr. 1 (15), 2010, p. 177-178.
13
Revista de Educaţie Specială, nr. 1, Bucureşti, 1999, Lucia Caraman Măescu; Al. Măescu, Determinări psiholingvistice
în programul demutizării.
53
Toate aceste exerciţii se pot face, chiar este indicat/recomandat de specialiți a se derula pe un fond
muzical14.
2. Exerciţii de atenţie, de dezvoltare şi stimulare a auzului etc...(etape / paşi) Priveşte-mă!: La
început, singurul scop al acestui joc este de a reuşi să captiveze, să centreze privirea copiilor
îndreptată spre profesor. Copiii dansează până cand profesorul indică semnul stop. În acest fel,
niciun sunet nu este implicat şi toţi copiii trebuie să-şi folosească ochii în aceeaşi măsură , indiferent
cât de mare sau cât de mică este pierderea de auz pe care aceştia o au. Dacă profesorul şi copiii
împărtăşesc ideea unei competiţii, atunci se poate stabili ca regulă de joc, că acel copil care se va
opri ultimul poate fi exclus din joc. Jocul poate fi ulterior modificat. Profesorul va folosi o tobă iar
copiii trebuie să urmărescă bătaia tobei. Aici, cei care nu au pierderi foarte mari sau totale de auz
sunt în avantaj faţă de ceilalţi, ei se pot răsuci când dansează ştiind faptul că sunt capabili să audă
când bătăile tobei încetează. În timp ce lecţiile avansează, jocul devine tot mai sofisticat.
Se pot introduce elemente noi în acest joc şi anume: bătăile tobei să fie rare sau dese, bătăile tobei
să fie de intensitate mare sau scăzută,cu pauze sau fără pauze şi în final se introduc ritmuri definite
care se vor reflecta în dansul ulterior. „Urmează-ţi şeful!”: Copiii urmăresc profesorul care este
ales la început pe postul de leader, şi mergând sau poziţionându-se în sală, în aşa fel încât să-l
vadă pe acesta, fiecare dintre ei va copia mişcările făcute de el. La fel şi acest joc poate deveni mult
mai complex în măsura în care copiii îşi dezvoltă îndemânarea, calităţile fizice şi ritmice. Este
foarte important să fie observaţi copiii în timpul mişcării şi de asemenea să fie observat cel care
este denumit leader pentru că acesta poate iniţia mişcări interesante, diferite pe care ceilalţi trebuie
să le urmeze. De exemplu, unele mişcări pot avea o tentă de agresivitate, pot exprima furie, bucurie
sau pot fi repetate, copiate după alţi copii care au fost şi ei leaderi înainte, lucru ce denotă o lipsă
de încredere în sine. Lasă-te condus!: Acest joc-exerciţiu se realizează în perechi.
Se formează perechile care vor avea contac doar prin palme. Cel care conduce stă cu ochii deschişi
iar perechea lui, cel care va fi condus va sta cu ochii închişi. Pe diferite ritmuri ale muzicii, cel care
conduce crează un dans pentru partener. La sfârşitul acestui exerciţiu se copiii se aşează în cerc şi
îşi împărtăşesc experienţa cu ceilalţi. Este foarte interesant de urmarit răspunsurile copiilor la
următoarele întrebări: Ce simţi atunci când îţi conduci partenerul ?, Ce simţi atunci când eşti
condus de partener ? Cele câteva exemple de jocuri au rol nu doar în dezvoltarea atenţiei, a
stimulării auzului, ci şi în dezvoltarea sociabilităţii. Aceasta se îmbunătăţeşte foarte mult mai ales
prin jocurile care se desfăşoară în perechi, deoarece în aceste jocuri este necesară stabilirea unei
relaţii şi a unei comunicări între cei doi parteneri.
3. Prezentare şi vizionare a dansului pe suport electronic: Datorită faptului că urma să învăţăm un
dans denumit de noi pisicile le-am pus copiilor dvd-ul cu celebrul musical Cats jucat pe Broadway,
pe care l-au urmărit în întregime. Apoi ne-am oprit asupra părţii care ne interesa, l-am urmărit
împreună discutând atât tema viitorului dans, costumaţiile cât şi paşii de dans ce urmează a fi
învăţaţi. 4. Percepţia ritmului : Se pune la combina muzicală cd-ul cu piesa pe care urmează a se
realiza dansul. Se identifică ritmul cu ajutorul terapeutului. Copiii bat din palme (sau la tobă)
împreună cu acesta ritmul identificat, apoi singuri. Sunt încurajaţi în continuare să creeze diferite
mişcări de dans pe ritmul respectiv. Se urmăreşte sincronizarea ritmului interior al copiilor la
ritmul melodiei, cea mai bună metodă fiind numărătoarea vizuală. 5. Exerciţii de dans:
demonstraţie:
14
Revista de Educaţie Specială, nr. 2, Bucureşti, 1992, Popa Mariana, Orientări actuale în dezvoltarea limbajului
copiilor deficienţi de auz, 1992.
54
Copiii sunt aşezaţi faţă în faţă cu terapeutul care le demonstrează diferite mişcări care vor face
parte din dans (1-2 succesiuni de paşi la un antrenament). Se intuieşte de către copiii poziţia
braţelor, a capului, etc. învăţare : - pe numărătoare; - pe muzică (ritm). 6. Îmbinarea mişcărilor de
dans învăţate : - pe numărătoare; - pe muzică. 7. Consolidarea dansului învăţat : - pe numărătoare ;
- pe muzică (ritm). Prin puterea de a grupa toţi copiii într-o singură experienţă şi prin unirea
eforturilor de a realiza o sarcină comună (dansul) se minimizează efectele izolării şi se stimulează
socializarea. 8. Corectarea şi finisarea părţii artistice a dansului – se lucreză mult la expresivitate.
V. Evaluarea finală. Obiective realizate: Obiectivele propuse au fost realizate cu succes în cea
mai mare parte. Dificultăţi întâmpinate: La primele spectacole şi concursuri desfăşurate în afara
şcolii – teamă, izolare, emotivitate şi timiditate ridicată etc până la refuzul de a lua masa cu restul
ehipelor participante.
VI. Starea actuală a elevului. Autonomie personală şi socială: aria de autoservire: elevul are
formate deprinderile de igienă personală, cunoaşte mediul ambiant şi acţiunile din regimul zilnic (
mesele principale, activitatea şcolară, de joc, de odihnă). Se îmbracă singur şi are grijă în mare
măsură de de propria îmbrăcăminte; aria de socializare: elevul are o atitudine prietenoasă, s-a
acomodat destul de repede unor reguli de grup, dezvoltând relaţii interpersonale. Comunică foarte
bine cu colegii de echipă, reuşeşte să realizeze un climat plăcut de desfăşurare a activităţilor
comune. Limbaj şi comunicare: elevul şi-a dezvoltat limbajul mimico-gestual pe care îl foloseşte
cu precădere în cadrul grupului. Şi-a îmbogăţit vocabularul şi verbalizează destul de corect anumite
obiecte, acţiuni, poziţii spaţiale. Foloseşte în limbajul verbal formule de politeţe şi reuşeşte să
stabilească o comunicare simplă cu alte persoane.
Concluzii şi recomandări: În urma evaluării rezultatelor obţinute după derularea programului de
terapie prin dans pe o perioadă de un an de zile, s-a ajuns la concluzia că datorită exerciţiilor şi
activităţilor simple, accesibile, desfăşurate împreună cu restul echipei de dansuri, prin participarea
elevului la diferite spectacole şi concursuri desfăşurate la nivel local şi naţional, elevul B.A.R. a
depăşit în mare parte dificultăţile sale, dobândind un grad de sociabilitate mai ridicat, înlăturând
anumite bariere din calea dezvoltării sale.
Datorită faptului că a urmat acest program de terapie elevul a ajuns la finele acestuia să aibe o
atitudine prietenoasă, nu mai încearcă să se impună prin agresivitate, caută activ grupul , reuşeşte
să comunice cu membrii echipei de dans, dar şi cu alte persoane din afara grupului. Nivelul stimei
de sine al acestui elev este pozitiv, este foarte mândru de ceea ce face, dansează cu multă placere
şi foarte fericit atunci când echipa de dansuri e aplaudată pe scenă şi premiată. Totodată se
recomandă stimularea pozitivă, întărirea motivaţiei şi a încrederii în propriile forţe, precum şi
reluarea unor anumite activităţi în vederea consolidării achiziţiilor dobândite.
BIBLIOGRAFIE:
Anca, M. D., Psihologia deficienţelor de auz, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2006.
Idem, Metode şi tehnici de evaluare a copiilor cu cerinţe educative speciale, Presa Universitară
Clujană, Cluj Napoca, 2007.
Idem, Intervenţii psiho-pedagogice în antrenarea funcţiei auditiv-verbale, Presa Universitară
Clujeană, Cluj Napoca, 2000.
Benari, Naomi, Inner Rhythm: Dance training for the deaf, Harwood Academic Publishers GmbH,
Switzerland, 1995.
Chodorow, Joan, Dance therapy and depth psychology : the moving imagination, Routledge, New
York, USA, 2005
55
Cone, Theresa Purcell & Cone, Stephen Leonard, Teaching children dance, second edition, Human
Kinetics Inc. USA, 2005.
Druţu, I.,; Anca, M., Modalităţi computerizate de investigare a funcţiei auditive, în Analele
Universităţii din Oradea, tom., V, 2001.
Hanna, Judith Lynne, To dance is human: a theory of nonverbal communication, University of
Chicago Press, USA, 1987 .
Măescu Caraman Lucia, Contribuţii la istoria învăţământului special, Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 1964, Bucureşti 1980.
Payne, Helen (1992), Dance movement therapy: theory and practice, Chapman and Hall, Inc., New
York, USA.
Popa Mariana; Stănică I., Elemente de psihopedagogia deficienţilor de auz, Bucureşti, 1994.
Popescu, Rodica, Problematica deficienţilor de auz, Psihomedia, Sibiu, 2003.
Pufan, C., Probleme de surdo-psihologie, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1984.
Idem, Acţiunile prelingvistice între copilul deficient de auz şi părinţi, Editura Universităţii Lucian
Blaga, Sibiu, 2001.
Radu Gheorghe, Psihologie şcolară pentu învăţământ special, Editura Fundaţiei Humanitas,
Bucureşti, 2002.
http://www.valexa.org/psihologie/terapia-prin-dans/.;
Constantin. Neamţu, A. Gherguţ, Psihopedagogie specială, Editura Polirom, Iaşi, 2000.
Gheorghe Radu, Psihologie şcolară pentru învăţământul special, Editura Fundaţiei Humanitas,
Bucureşti ,2002.
Stănică, M. Popa, D.V. Popovici, A. Răzoare, I. Muşu, Psihopedagogie specială – deficienţe
senzoriale, Ed. Prohumanitate, Bucureşti, 1997.
Noam Chomscky, Cunoaşterea limbajului, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1996.
Weish, J., Theodore, Să-i ajutăm iubindu-i, Editura Humanitas, Bucureşti, 1992.
STATUTUL EDUCATORULUI ȊN ROMȂNIA
PROFESOR DAMIAN DORINA - AURICA

LICEUL DE ARTE „HARICLEA DARCLEE”- BRĂILA
Numeroşi autori au teoretizat statutul social ca fiind elementul definitor al poziției indivizilor într-
un grup social. De-a lungul timpului, acesta a suferit numeroase influențe, determinate de mass-
media, opinia publică, guvern etc
Ȋn „Dicționarul explicativ al limbii române”, statutul este un „act sau ansamblu de
dispoziții cu caracter oficial, prin care se reglementează scopul, structura și modul de funcționare
al unei organizații, societăți pe acțiuni, asociații etc.”, iar statutul social reprezintă „poziția
indivizilor într-un grup social, a grupurilor în sistemul organizării sociale, la un anumit moment”.
Sociologul Weber a folosit conceptul de statut pentru a explica procesul de stratificare
socială. El a identificat „grupuri cu același statut” și le-a definit ca fiind comunități care împărtășesc
aceleași interese și stil de viață, care se bucură de același nivel de stimă socială.
56
Încă din 1960, sociologul Eric Hoyle s-a axat pe problematica definirii statutului, în
general, și a statutului cadrului didactic, în special. Susţine că acest termen generic cuprinde trei
fenomene relativ independente: prestigiu, statut atribuit și stima de care se bucură o categorie
profesională.
Prestigiul profesional este „percepția publică a poziției relative pe care o ocupă o profesie într-o
ierarhie a profesiilor”, iar statutul profesional este „categoria care realizează o anumită profesie”.
Stima este definită ca fiind modul în care o profesie este percepută de opinia publică prin raportare
la calitățile profesionale ale celor care practică profesia respectivă. Această dimensiune este
influențată atât de relațiile interpersonale dintre cadrele didactice, cât și de modul în care aceștia
sunt percepuți de decidenții politici și de mass-media. Totodată, această dimensiune este singura
componentă a statutului asupra căreia cadrul didactic nu are niciun control.
Psihanalistul Farca Speranța consideră că „a fi profesor nu înseamnă a juca un rol, este
un statut care presupune unitatea de personalitate și prezentare autentică. Profesorul se prezintă
copiilor așa cum este, cu bune și cu rele, cu științele și neștiințele sale – așa cum îi este dat omului
să fie pe lumea aceasta”.
Cadrele didactice au sarcini multiple, de la a asigura dezvoltarea intelectuală a elevilor,
până la a pregăti fiecare generație în parte pentru a face față provocărilor. Dată fiind importanța
activității didactice, ar trebui să se bucure de un statut ridicat, de recunoaștere socială și de o
remunerație pe măsura efortului depus. Statutul acestei meserii a cunoscut însă o scădere, datorată,
nu doar salariilor mici și a devalorizării profesiei, ci și ideii greșite conform căreia oricine termină
o facultate se poate angaja ca profesor, fără o specializare în domeniu. În plus, mass-media are
tendința de a prezenta sistemul de învățământ, educația și cadrele didactice într-o lumină
nefavorabilă.
Opinia publică este unul dintre factorii care determină statutul cadrului didactic. Carol
Adams, în 2002, a afirmat că statutul este dependent de încrederea și de respectul clienților. În
cadrul studiilor realizate asupra modului în care profesia de cadru didactic este percepută de
publicul larg, s-a constatat că profesia didactică nu este considerată a fi una dintre cele mai atractive
profesii, din cauza nivelului de salarizare. Ea presupune asumarea unei responsabilități mult prea
mari (se lucrează cu clase multe, cu copii mulţi și trebuie să se facă față diferitelor situații care pot
apărea).
La nivel național, dar și la nivel local, mass-media este o arenă publică importantă pentru
articularea și contestarea statutului de cadru didactic. Presa este cea de-a treia putere în stat și poate
influența percepția publicului asupra profesiei de cadru didactic sau asupra educației.
Guvernul contribuie la conturarea statutului de cadru didactic. Din această perspectivă, trebuie
urmărite trei direcții: politici eficiente pentru recrutarea și menținerea în sistem a cadrelor didactice,
creșterea stimei de sine a acestora și profesionalizarea activității didactice.
În România, măsurile de politică educațională implementate în sistemul de formare continuă a
cadrelor didactice au vizat următoarele schimbări: implementarea sistemului de credite
profesionale transferabile, dezvoltarea unui sistem de acreditare și certificare a cursurilor de
formare continuă și înființarea unor organisme naționale cu atribuții specifice, dezvoltarea unei
piețe educaționale a programelor de formare continuă, restructurarea sistemului de finanțare a
formării continue a cadrelor didactice. Standardul minim pentru formarea periodică a cadrelor
didactice este de 90 de credite profesionale transferabile obținute într-o perioadă de 5 ani.
Evoluția în carieră a cadrului didactic se realizează prin gradele didactice II și I, care sunt
considerate a fi examene de certificare a nivelului de competență.
Stima de sine în raport cu profesia este importantă pentru fiecare categorie profesională în
57
parte, deoarece este necesar pentru fiecare dintre membrii acesteia să înțeleagă utilitatea profesiei
sale, să fie capabili să evalueze corect experiența pe care o au.
Aşteptările educatorului de la comunitatea şcolară:
-respect al drepturilor şi libertăţilor personale;
-recunoaşterea valorii proprii pe care crede că o are în raport cu ceilalţi;
-recompensă pe măsura valorii sale;
-satisfacţii care să-l motiveze.
Aşteptările celorlaţi de la educator:
-competenţă;
-iniţiativă;
-efort.
Educatorii, înaintea elevilor au nevoie de cunoştinţe, capacităţi şi atitudini redefinite în noul
context al valorilor şi practicilor democratice. Educatorul de azi trebuie:
să înţeleagă că nu mai este deţinătorul unic al informaţiei şi că elevul poate găsi informaţia din
multiple surse;
să-şi adapteze metodele de lucru cu elevii săi, făcând trecerea de la transmitere de cunoştinţe la
formare de capacităţi şi atitudini;
să lucreze în echipă ( atât pentru propria formare, cât şi pentru formarea clasei);
să se adapteze standardelor de evaluare a performanţelor;
să-şi adapteze spiritul inventiv, creativ, autonom, coroborat cu atitudini tolerante faţă de colegi;
să colaboreze cu familia, comunitatea locala, ONG-uri în rezolvarea problemelor şcolii;
să înţeleagă necesitatea învăţării continue;
să respecte drepturile şi libertăţile colegilor şi ale celor cu care intră în relaţie;
să adopte un stil de muncă intelectuală în care exprimarea liberă, argumentată a ideilor, opiniilor,
să fie pozitivă în folosul public;
să-şi dezvolte competenţe de participare la viaţa publică ( acţiuni caritabile, de voluntariat etc);
să fie responsabil pentru munca depusă şi să accepte evaluarea activităţii proprii.
Statutul personalului didactic oferă un cadru general a ceea ce înseamnă poziţia
de educator în sistemul de învăţământ. El prevede o serie de drepturi, dar şi de obligaţii.
Poziţia pe care profesorul o deţine în sistemul de învăţământ românesc reprezintă puterea
sa. Când această putere este acceptată, recunoscută, ea capătă forma autorităţii, care poate fi:
raţională (profesorii se supun de bună voie şi recunosc legalitatea regulamentelor şi a funcţiilor
celor care exercită puterea), tradiţională (profesorii respectă manierele tradiţionale de a acţiona şi
pe cei care deţin puterea prin tradiţie) şi carismatică (autoritatea se întemeiază pe devotamentul
faţă de o persoană recunoscută ca având calităţi deosebite).
Autoritatea profesorului este pentru elevi o sursă de ordine, iar colectivul clasei
pentru autoritate, o sursă de legitimitate.
BIBLIOGRAFIE:
Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan” , (1998), „Dicționarul explicativ al
limbii române”, ediția a II-a, București, Univers Enciclopedic;
Bulzan C. , (2006), „Formarea civică”, Editura Meteor Press, Bucureşti;
Farca, S., ( 2011), „Maturitatea afectivă a profesorului ”, disponibil on-line:
http://speranta.farca.ro/maturitatea-afectiva-a-profesorului/
Hoyle, E, (2001), ”Teaching: prestige, status and esteem”, în „Educational Management and
Administration”, vol . 9
58
BUNELE MANIERE ÎN CLASA DE ELEVI
PROF. DUMITRU LENUȚA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ „MIRCEA VODĂ”
CĂLĂRAȘI
Politeţea a fost şi este indispensabilă fiecărui om, în orice societate. Din cele mai îndepărtate
timpuri, omul a fost interesat să aibă legi care să interzică faptele rele şi să le pedepsească,
îndemnând la fapte şi comportări bune. Respectul şi grija faţă de alţii trebuie să domine întotdeauna
relaţiile dintre oameni. Chiar dacă astăzi aceste reguli nu mai au caracter de lege şi încălcarea lor
nu se mai pedepseşte aspru ca în trecut, ele au fost adunate în nişte „Coduri ale bunelor maniere”,
care doar ne sfătuiesc cum să ne comportăm în diverse situaţii. Aceste „Coduri” au suferit
modificări în funcţie de timp, de societate şi de modă. Acum 200- 300 de ani existau alte norme
de comportament, de exemplu într-un fel se comportau oamenii simpli, altfel aristocraţii şi altfel
erau obiceiurile de la curtea domnească. Dar legile esenţiale ale respectului faţă de alţii, faţă de
sine, faţă de rude sau faţă de prieteni, faţă de oamenii mai în vârstă au rămas peste timpuri aceleaşi.
Dintre acestea, cele mai importante sunt normele de conduită ale copiilor, pentru că, aşa cum
spunea Freud, „copilul este tatăl viitorului adult”.
Vorbind despre bune maniere, este necesar ca acestea să fie însuşite în primul rând de către
copii, pentru că altfel nu vor mai învăţa, sau vor învăţa foarte greu mai târziu cum să se comporte.
Cea mai importantă educaţie a unui copil are loc în interiorul familiei. Primele reguli de politeţe le
învăţăm de la părinţi şi bunici. Apoi, învăţăm de la doamna educatoare, de la doamna învăţătoare
şi de la toţi profesorii noştri. Toţi aceşti oameni din jurul nostru ne dau sfaturi. Şi noi le dăm mai
departe copiilor noştri
Bunele maniere se deprind din copilărie, sau nu se mai deprind deloc. De aceea,
considerăm că unul dintre scopurile esenţiale ale familiei şi ale şcolii este acela de a forma la copii
deprinderi morale şi maniere frumoase. Disciplina şi educaţia copilului reprezintă cartea de vizită
a oricărui părinte. Trebuie să se ţină cont, în primul rând, de faptul că spontaneitatea, energia şi
impulsivitatea copiilor le influenţează comportamentele.
Dezvoltarea unor comportamente relaţionale privind formarea unor grupuri sociale duce la
stabilirea rolului fiecărui membru al familiei, pe de o parte și, pe de altă parte, la descrierea
diferitelor relaţii sociale de grup.
Despre politeţe, în cadrul grupului pot fi abordate teme precum salutul, punctualitatea, ținuta
vestimentară, modul de comportare familială (luarea mesei, primirea musafirilor, primirea și
oferirea cadourilor), comportamentul la școală, în magazin, la teatru, la expoziții, la muzee, în
excursii, în tren, în avion, în anumite situații speciale (când vizităm o persoană bolnavă, când
suntem în biserică etc).
Exista o serie de metode de învățare a bunelor maniere la școală, ce pot fi folosite în educarea
elevilor. Nu toți elevii rețin regulile cand li se transmit pur și simplu, ci au nevoie de o asumare
treptată a lor, prin activități practice. Poeziile și cântecele despre bunele maniere fac parte din aceste
activități și pot fi învățate sub formă de joc. Copilul va asimila fără efort toate regulile, care se vor
transforma ulterior în obișnuințe .
59
O atenţie deosebită trebuie acordată comportamentului copilului faţă de învăţător sau profesor,
față de personalul auxiliar, precum şi faţă de colegii din şcoală. Rezultatele şcolare şi integrarea
fericită în colectiv sunt două consecinţe sigure ale bunelor maniere la şcoală.
CONCLUZII
Bunele maniere nu pot fi împrumutate doar pentru anumite ocazii, pentru a epata; ele trebuie
asimilate continuu, nu învățate pe de rost, căci astfel se observă nefirescul și superficialul.
Modelarea unei atitudini politicoase și dezvoltarea empatiei copilului (capacitatea de a lua în calcul
drepturile si sentimentele celorlalți) sunt două deprinderi cruciale pentru elev și pentru adultul în
care se va transforma acesta.
În afară de aprecierile pe care le va primi de la profesori și de la colegii săi, copilul va dezvolta
o stimă de sine puternică, un psihic echilibrat și un caracter demn.
BIBLIOGRAFIE:
Dolean, Dacian, Dorin, Dolean, Ioan, Meseria de părinte, Editura Aramis Print srl, București,
2002;
***, Dirigintele. Ora de dirigenție, Tribuna Învățământului, București, 1993.
COMUNICAREA DIGITALĂ ÎN ȘCOALĂ
PROF. FLOREA OANA ELENA

PALATUL COPIILOR NR.1 CĂLĂRAȘI
Comunicarea ca proces a suferit diferite modificări de-a lungul timpului, unul dintre cele mai
importante fiind sesizate în epoca modernă, mai ales în sec. al XXI-lea. Conform uneia dintre
multele definiții care se dau comunicării, acest proces este un ansamblu de acțiuni, care au în comun
transmiterea de informații sub formă de mesaje, știri, semne, gesturi simbolice sau texte scrise,
toate aceste acțiuni având loc între două persoane. Comunicarea reprezintă o formă eficientă
de a transmite informații, de a te face înțeles și de a face înțeles mesajul pe care îl transmiți.
Comunicarea poate fi catalogată drept un proces continuu, ireversibil, care se produce atât la nivel
verbal, cât și la nivel nonverbal. Așa cum explică și definiția, orice proces de comunicare trebuie
să implice măcar doi actori, emițătorul, respectiv – receptorul. Alte elemente ce fac parte din
procesul comunicării este mesajul și canalul prin care acesta este transmis, iar în urma interacțiunii,
informația poate fi transmisă în sens invers, sub formă de feedback. Mesajul în procesul de
comunicare poate fi transmis pe mai multe canale tehnologice: telefoane, computere, video, radio;
scrise: scrisori, rapoarte, afișiere, formulare, cărți, reviste, ziare; directe: conversații, interviuri,
întâlniri, prezentări, cursuri, lecturi etc. La început, una dintre cele mai importante forme de
comunicare la distanță era scrisoarea, pentru ca aceasta să fie transmisă erau folosite diferite
modalități – soli, curieri, poștalion, corăbii, tren, avion etc. Ulterior, au apărut telegraful și
telefonul, însă aceste variante presupuneau costuri suplimentare şi nu erau la îndemâna tuturor. În
60
urmă cu peste 45 de ani a apărut poșta electronică, iar Internetul a schimbat radical modul în care
oamenii comunică între ei.
Aplicațile pedagogice ale internetului
Clasele planetare. Acest model de aplicaţie pedagogică a Internetului se caracterizează
prin schimbul de informaţii între două sau mai multe clase, într-un interval de timp prestabilit. În
timp ce corespondenţa electronică propune o relaţie privilegiată între doi corespondenţi, clasele
planetare înscriu elevul într-un proiect colectiv, adesea tematic, în care este identificat ca un
membru al grupului-clasă şi în care este chemat să comunice cu mai mulţi elevi, dintr-una sau din
mai multe clase. Tema discuţiilor şi a schimburilor este bine definită şi elevii pot să aibă, în final,
de redactat şi de publicat un eseu sau o monografie.. Pentru a practica schimbul între clase, este
necesară o minimă formare tehnologică a tuturor elevilor: utilizarea poştei electronice (pentru a
schimba mesaje şi a ataşa documente);familiarizarea cu funcţionarea unei camere digitale şi cu
programul de prelucrare a imaginii;stăpânirea unui utilitar de compresie a datelor şi cunoaşterea
minimală a limbajului HTML.
Întâlnirea virtuală, sincronă sau asincronă, pune elevii în contact cu persoane cărora ei le pot
adresa propriile întrebări. Aceasta creează condiţiile pentru a comunica cu persoane pe care doar
cărţile şi mass media le fac accesibile. Lista invitaţilor este inepuizabilă, ca şi lista disciplinelor de
studiu. Întâlnirea-eveniment poate să dureze o oră, prin intermediul unui canal de conversaţie, sau
câteva zile, prin poşta electronică. Întrebările pot fi pregătite în urma expunerii profesorului, a unei
cercetări personale sau a unei lecturi. Evenimentul trebuie anunţat din timp pentru a permite
elaborarea programului şi rezervarea resurselor materiale necesare întâlnirii. Difuzarea a trei
documente (biografia invitatului, o fotografie şi unul dintre textele sale ) va facilita pregătirea
participanţilor.
Tutoratul sau mentoratul vizează crearea unei relaţii de ajutor între elev şi profesorul sau tutorele
sẳu. Utilizarea poştei electronice pentru a comunica cu profesorul prezintă un dublu avantaj: obligă
elevul să delimiteze clar problemele sale înainte de a le adresa şi îi permite acestuia din urmă să
răspundă în ritmul său. Legătura electronică a profesorului cu elevii îi oferă un mijloc puternic de
individualizare a predării.
Învăţarea colaborativă vizează favorizarea colaborării între colegi, permiţând schimbul de mesaje
electronice între elevii unei clase. Modelul poate fi implantat cu mijloace tehnice simple. O listă
de discuţii care uneşte elevii unei clase reale sau virtuale permite o colaborare efectivă. Indicând
elevilor să trimită regulat mesaje la această listă şi să comenteze un anumit număr de mesaje
primite, profesorul poate favoriza sau chiar provoca interacţiuni constructive între elevi. Alegând
cu grijă abonaţii listei, profesorul poate să îmbogăţească interacţiunile, graţie varietăţii
intervenienţilor (elevii clasei, elevi de la distanţă, experţi, profesori etc.), să creeze un auditoriu
care valorifică activitatea elevului şi îl stimulează să se depăşească sau să constituie o comunitate
de învăţare.
Schimbul de informaţii. Acest model este o prelungire directă a corespondenţei electronice. De
această dată, accentul nu este pus pe posibilitatea de a comunica, ci pe conţinutul acestei
comunicări, pe informaţiile sau pe datele pe care trebuie să le schimbe elevii. Schimbul de
informaţii se poate derula pe parcursul unei perioade precizate de profesor sau se poate întinde
pe parcursul unui semestru, după tipul de date sau tipul de activitate.
Întâlnirea interculturală, vizată de numeroase proiecte de schimb, are ca scop să dezvolte
înţelegerea interculturală. Profesorul poate enumera diferite teme pe care elevii le-ar putea trata cu
grupuri de elevi care aparţin altor culturi, lăsând o anumită autonomie elevilor, sau poate propune
un cadru mai rigid, în care conţinutul schimburilor este predeterminat. În ambele cazuri, profesorul
61
va lăsa elevilor un interval de timp pentru a stabili contactul cu corespondentul lor, înainte de a
trece la schimbul de informaţii propriu-zis. Totodată, elevul trebuie să fie clar informat în legătură
cu: obiectivele întâlnirii interculturale;subiectele precise despre care trebuie să culeagă şi să
transmită informaţie;prelucrarea cerută pentru informaţie;termenul de realizare a proiectului.
Culegerea colectivă de date. Acest model permite mai multor elevi sau clase să adune sau să
partajeze date originale. Funcţionalităţile de comunicaţie ale Internetului sunt utilizate pentru a
aduna rapid date de toate felurile. Toţi elevii contribuie la punerea în comun a observaţiilor sau
informaţiilor inedite. Astfel, elevii sunt implicaţi activ într-un proces de descoperire sau de validare
care le stimulează motivaţia. Ei nu se mulţumesc cu lectura din manual sau cu expunerea
profesorului. Colaborarea cu elevii de pretutindeni le permite să adune date pentru a redescoperi o
lege sau pentru a explora prin ei înşişi un fenomen fizic, cultural sau social.
Consultarea experţilor. Această aplicaţie a Internetului permite schimbul de mesaje electronice
între elev şi un colectiv de experţi. Recursul la experţi poate fi temporar sau permanent, strâns legat
de subiectul unei lecţii sau conceput pentru a deschide noi orizonturi într-un câmp disciplinar. Când
are caracter permanent, service-ul este asigurat de un colectiv de experţi care fac cu schimbul
pentru a răspunde cu cea mai mare rapiditate posibilă întrebărilor elevilor. În şcoli, sprijinul poate
să fie opera unor voluntari: profesori, părinţi, persoane pensionate sau membrii unor organisme
guvernamentale. Este ocazia ca elevii să descopere Internetul şi ca o comunitate de cunoaştere la
care pot participa.
Sondajul permite elevului să utilizeze resursele reţelelor pentru a administra un chestionar. Se pot
asambla rapid răspunsurile la un chestionar publicat pe Web sau la întrebările puse prin poşta
electronică. În plus, Internetul dă acces la o cantitate imensă de chestionare de sondaj care pot servi
ca modele, iar analizele de sondaj pot fi studiate şi criticate de profesor şi de elevii săi. Pe de altă
parte, sondajele prin poşta electronică sau prin intermediul unei liste de discuţii trebuie să respecte
regulile netichetei.
Vânătoarea de comori. Acest model propune elevului un demers exploratoriu care să-i permită
localizarea unor informaţii în reţeaua internaţională. La început, elevul sau grupul de elevi primeşte
un document care descrie sarcina de realizat, ce constă în găsirea unor informaţii pornind de la
indicii mai mult sa mai puţin evidente. Obiectivul este de a aduna toate informaţiile în timpul cel
mai scurt. Informaţiile sunt căutate pentru simplul motiv că sunt greu de găsit sau pentru interesul
lor într-un demers de învăţare. Demersul exploratoriu include deducţiile bazate pe indicii,
strategiile de căutare, pistele urmate pentru obţinerea informaţiei, activitatea de colaborare în
echipă şi colaborarea cu alţi internauţi reuniţi prin poşta electronică, chat, conferinţă etc.
Provocarea sau concursul pune doi elevi sau două grupuri de elevi în competiţie pentru
îndeplinirea unei sarcini. O clasă poate lansa o provocare amicală unei alte clase. Profesorii, pentru
a menţine interesul elevilor lor, pot pune grupurile în competiţie. Câştigătorul nu este întotdeauna
cel mai rapid. Acesta poate fi cel mai complet sau cel care demonstrează cea mai bună integrare.
Obiectivele concursului trebuie să fie clar enunţate şi sarcina propusă elevilor să permită
îndeplinirea ei. Organizatorii nu vor cere simple răspunsuri, ci un proces logic şi complet. Nu este
atât de importantă obţinerea unui răspuns corect, cât modul în care a fost găsit. Pentru aceasta,
grupurile, echipa sau individul trebuie: să reformuleze problema;să explice strategia utilizată
pentru obţinerea răspunsului;să enunţe răspunsul.
Jocul colectiv permite elevului să-şi dezvolte cunoştinţele într-un mediu ludic. Dacă nu se
limitează la dezvoltarea reflexelor de manipulare de manete, jocul educativ poate să motiveze
elevul şi să-l angajeze într-un demers de învăţare exigent şi pasionant.
62
Simularea recreează o situaţie pentru a permite elevului să trăiască senzaţii, să ia decizii sau să
înveţe comportamente. Fără a înlocui contactul cu obiectele reale, aceste simulări logice, mai ales
în domeniile ştiinţifice, pot pregăti elevii pentru intervenţiile în laborator.
Explorarea asistată permite elevului să descopere resurse online, specifice unei discipline, într-
un mediu controlat. Elevul în formare trebuie să fie iniţiat gradual în bogăţia şi piedicile
hipertextului reţelelor. Elevul rămâne un explorator, dar teritoriul său va fi balizat, în prealabil, de
profesor. Site-urile vor fi preselecţionate după diverse criterii şi elevul poate conta pe un fir pentru
a regăsi drumul său în labirintul resurselor propuse.
Cercetarea documentară. Acest model de aplicaţie pedagogică a Internetului permite elevului să
adune o mediagrafie în funcţie de o anumită activitate şcolară sau să practice unul din aspectele de
cercetare documentară pe Internet. Subiectul cercetării poate fi impus internautului-elev de către
profesor, în funcţie de un anumit exerciţiu sau de o activitate şcolară. Chiar elevul poate alege
subiectul pornind de la indicaţiile profesorului şi de la propriile câmpuri de interes. Atribuirea
aceluiaşi subiect de cercetare mai multor grupe de elevi, urmată de notarea şi discutarea diferitelor
strategii şi a rezultatelor lor reprezintă o variantă interesantă care poate fi abordată de profesor.
Pagina personală permite profesorului şi elevului să se prezinte pe Internet. Fără a fi capodopere
de prezentare grafică, paginile personale devin cartea de vizită a internauţilor. Pentru elev, această
carte de vizită personalizată reprezintă un mijloc de a se defini individual sau ca membru al unui
grup. Calitatea esenţială a paginii personale pentru profesor este să răspundă nevoilor pedagogice,
să dea un sens nou şi adevărat activităţii elevilor, să adune informaţii adaptate nivelului elevilor şi
nevoilor programei, să comunice informaţiile unor parteneri îndepărtaţi etc. Publicarea pe Web
permite comunicarea şi partajarea între internauţi pedagogi. Resursele create pentru propriile nevoi
(activităţi sau scenarii, idei şi reflecţii) sunt puse astfel la dispoziţia colegilor.
Paginile Web ale claselor pot să facă parte din site-ul şcolii sau pot să constituie o entitate
autonomă. Pagina de primire oferă un “menu”, ale cărui elemente vor duce către conţinuturile
alese pentru a fi puse online. Acestea pot fi utilizate pentru a comunica cu elevii sau chiar cu
părinţii.
Colaborarea la un site. Această aplicaţie pedagogică a Internetului implică elevul într-o
participare sistematică la un site. Publicarea pe Internet nu se limitează la acţiuni punctuale.
Colaborarea la un site este o activitate care cere constanţă şi versatilitate într-un context în care
ultima noutate devine un loc comun. Elevul care va trăi experienţa colaborării la un site va putea
să-şi dezvolte numeroase abilităţi:să redacteze corect texte;să scrie în format hipertext;să fie
informat la zi;să utilizeze funcţiile Internetului.
În concluzie, putem menționa importanța corespondenţei electronice- Internetul conferă poştei
electronice o extensie planetară. Comunicarea electronică poate adopta forme diverse, dar, la bază,
acest model al claselor planetare permite elevilor să schimbe mesaje electronice. Dimensiunea
planetară a activităţii poate să fie sursă de motivaţie sau de curiozitate pentru elevi, dar aceasta nu
asigură calitatea învăţării. Design-ul pedagogic al activităţii, creativitatea şi rigoarea profesorului
sunt factorii determinanţi pentru succesul acestei aplicaţii Internet.
BIBLIOGRAFIE:
Kean,John,Mass- media și modernitatea, Editura Polirom, Iași, 2000
Ovidiu,Pănișoară,Comunicarea eficientă, Editura Polirom,București,2010
63
INTEGRITATE ȘI ETICĂ ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ-
PROFESIONALISM ÎN EDUCATIA NONFORMALĂ
PROF.ING.FÜLOP BÎRSAN EUGENIA

PALATUL COPIILOR TÎRGU MUREȘ/ STRUCTURA SIGHIȘOARA
Educaţia nonformală este asociată conceptului de învăţare pe tot parcursul vieţii

(lifelong learning) şi accentuează importanţa educaţiei care se petrece dincolo de cadrul formal al
sistemului de învăţământ. Valorizarea educaţiei nonformale apare ca urmare a faptului că sistemul
educaţional formal se adaptează într-un ritm prea lent la schimbările socio-economice şi culturale
ale lumii în care trăim. De aceea, sunt întrevăzute şi alte posibilităţi de a-i pregăti pe copii/ tineri/
adulţi să răspundă adecvat la schimbările societăţii. Aceste ocazii de învăţare pot proveni nu doar
din învăţământul formal, ci şi din domeniul mai larg al societăţii sau din anumite sectoare ale
acesteia. Totalitatea activităţilor, experienţelor de învăţare ale unui individ la un moment dat
reprezintă învăţarea peste tot (en. lifewide learning), ceea ce presupune că trebuie create punţi între
diferitele forme de învăţare. Învăţarea peste tot reprezintă o dimensiune importantă a învăţării pe
tot parcursul vieţii .( lifelong learning), ambele având ca scop dezvoltarea, în cel mai înalt grad, a
potenţialului fiecărui individ, pentru a putea participa în mod activ şi conştient la construirea unei
vieţi de calitate în plan personal, social şi profesional.
Educaţie nonformală este orice activitate educaţională organizată în afara sistemului formal
existent – fie că se desfăşoară separat sau ca un element important al unei activităţi mai largi – care
este menită să răspundă nevoilor educaţionale ale unui anumit grup şi care urmăreşte obiective de
învăţare clare. În literatura de specialitate, educaţia nonformală este reprezentată de activităţile
educative organizate de alte instituţii decât şcoala –palatele şi cluburi ale copiilorm, muzee,
biblioteci şi se bazează pe recunoaşterea faptului că un număr mare din experienţele de învăţare ale
copiilor s-au desfăşurat în afara sistemului de educaţie formală: cluburi ale copiilor, în familie, în
diferite organizaţii şi biblioteci.
Educaţia nonformală răspunde nevoilor de învăţare ale unui grup şi se poate realiza, în
cadrul unor seminare, sesiuni de formare, workshop-uri, prin parteneriat între facilitatori şi
participanţi, în grupuri sau în cadrul altor organizaţii (decât cele din sistemul de învăţământ). Cel
mai adesea, sintagma educaţie nonformală este folosită cu referire la educaţia continuă a adulţilor,
deşi aria sa de cuprindere nu se limitează la adulţi.
În cazul educaţiei nonformale, organizarea şi planificarea învăţării ar trebui asumate chiar de
către cursanţi pe principiul participativ, care stă la baza filosofiei nonformalului și trebuie înţeles
ca participare la propria formare şi la viaţa comunităţii . Dacă în cazul educaţiei formale,
curriculumul este impus, în cazul educaţiei nonformale acesta ar trebui negociat de grupul de
cursanţi, astfel încât să răspundă cât mai bine nevoilor acestora.
Educația nonformală acoperă o orientare firească a tinerilor de a se implica în activități
practice, de a se simți activi în mediul în care trăiesc, de a produce schimbări. Abilitățile însușite
sunt transformate în aptitudini ce devin foarte utile în diverse domenii profesionale, îmbogățind
nivelul personal de competențe și de abilități de viață. Educația nonformală este centrată pe
beneficiar, pe nevoile sale, activitățile fiind diverse și atractive. Ele facilitează toleranța,
îmbogățesc fondul cultural și explorează capacități, stimulează dezvoltarea de abilități și talente.
Are un cadru flexibil de spațiu și timp, dar cu obiective clar definite. Toate programele de educație
64
nonformală invită la reflecție, la auto-analiză, procese prin care se dezvăluie calitățile personale,
toate acestea prin socializare, interacțiune și împărtășirea cunoștințelor.
Valențele educative ale activităților nonformale reliefează relația mai destinsă, mai
apropiată dintre educator și educat. Chiar dacă profesorul conduce întregul demers didactic, elevii
se pot manifesta spontan și liber. Adultul nu își impune punctual de vedere, cel mult sugerează,
cooperează și îi sprijină să devină buni organizatori ai propriei activități, în prim-plan se află
educabilul, în plan secund rămânând cadrul didactic, tocmai pentru ca elevul să își poată valorifica
abilitățile organizatorice, de cooperare, de colaborare, de asumare a responsabilității. Paleta de
strategii didactice variate oferă elevului șansa de a acumula experiențe de viață prin contactul
nemijlocit cu oamenii, cu fenomenele de cultură materială și spirituală. Educatul devine resursă,
producător, lider de opinie, cu alte cuvinte, participant activ la propria învățare.
Educaţia nonformală a arătat deja cum, completând competenţele oferite de educaţia
formală, creează contexte prin care tinerii devin mai responsabili, mai implicaţi în problemele
comunităţii şi dornici să schimbe lucrurile. Şi pentru că ne dorim ca aceste programele de educaţie
nonformală să continue sănătos şi să ofere şi mai multe rezultate, avem nevoie de o mai mare
susţinere din partea sistemului public.
Una dintre trăsăturile definitorii ale educaţiei nonformale este dată de implicarea voluntară
a celui care învaţă. În această perspectivă, educaţia nonformală reprezintă, cel puţin din punct de
vedere procedural, o „şcoală“ pentru formarea voluntariatului ca formă de participare în societate.
Voluntariatul este o formă de participare non-obligatorie, liber-consimţită, în care subiectul se
implică pentru a contribui la dezvoltarea socială.
Câteva dintre metodele abordate în educaţia nonformală:
Animaţia socio-educativă reprezintă asadar, o modalitate, un instrument de relaţionare cu si
intreparticipanţi, folosindu-se de activităţi de tip social, cultural, fizic şi sportiv.
Animaţia stradală este o forma de arta participativa ce consta in practicarea unor tehnici diverse
cu scopul de a anima publicul, de a-i produce dorinţa de implicare sau de a-i transmite anumite
mesaje, ridicând semne de întrebare.
Cafeneaua publică este o metodă de dialog activ, schimb de informaţii şi găsire de soluţii creative
de acţiune. În general, cafeneaua publică se foloseşte atunci când vrei sa supui unei dezbateri
relaxate un anume subiect, permiţând totodată o interacţiune mare şi relaţii apropiate între
participanţi.
Flashmob este o adunare de foarte scurtă durată de oameni, într-un loc public, participanţii
realizând o acţiune neobisnuită pentru o perioadă scurta de timp, după care grupul se răspandeşte
ca şi cum nimic nu s-ar fi întamplat.
PhotoVoice este o metodă de a transmite un mesaj puternic prin prezentarea de „fotografii vii” şi
are capacitatea de a abilita oameni şi comunităţi, fotografii şi poveşti aceasta este esenţa acestei
metode. Această metodă este foarte flexibilă şi poate fi adaptată pentru diverse situaţii.
Teatrul de umbre este acea formă a artei spectacolului în care personajele dintr-un scenariu,
prind viaţă prin jocul actorilor păpuşari cu o sursa de lumina şi cu umbrele unor obiecte special
create.
Storytelling este o metoda ce porneşte de la o poveste, un mesaj, o valoare, un principiu ce se
doreşte a fi transmis, nu pentru a fi copiat, ci pentru a fi înteles, explorat si apoi adaptat în maniera
persoanal de fiecare ascultator în parte. Storytelling este o metoda participativa ce implica publicul
in toate etapele.
65
Metodele prezentate chiar dacă sunt denumite "nonformale" şi le găsim mai mult în contexte
nonformale , pot fi folosite la fel de bine şi la şcoală sau în alte contexte formale. Caracteristicile
lor sunt următoarele:
- au obiective de învăţare clare;
- dezvoltă toate tipurile de competenţe (cunoştinţe dar mai ales abilităţi şi atitudini);
- sunt active, creative si interactive;
- au caracter participativ şi experienţial;
- au caracter inovativ (nu fac parte din categoria “metode clasice”);
- au un grad de aplicabilitate mare.
În concluzie educaţia nonformală este forma educaţiei care oferă o nouă abordare a învăţării
prin activităţi plăcute şi motivante. Avantajele activităţilor de educaţie nonformală sunt multiple şi
vizează formarea tuturor deprinderilor specifice sistemului tradiţional de învăţământ, la care se
adaugă abilităţi obţinute în condiţiile unei libertăţi de exprimare maxime. Educaţia nonformală
înseamnă orice acţiune organizată în afara sistemului şcolar, prin care se formează o punte între
cunoştintele predate de profesori şi punerea lor în practică.
Rezultatul : Modelând caractere, formezi competenţe!
ȘCOALA - COOPERARE, COMPROMIS, CONSENS ȘI NU COMPETIȚIE
PROF. GRIGORICĂVIOLETA-MARIANA
ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR. 1 BILIEȘTI
Interacţiunile dintre elevi reprezintă modalitatea esenţială de existenţă a grupurilor sociale.

Interacţiunea membrilor unei clase şcolare determină structura grupului şi modelele de comunicare.
Trebuie diferenţiată noţiunea de interacţiune de cea de relaţii interpersonale (de exemplu, relaţiile
afectiv simpatetice, relaţiile de intercunoaştere sau de intercomunicare).
Interacţiunile din interiorul unui grup pot fi de mai multe tipuri:
relaţii de cooperare – elevii colaborează pentru atingerea unui obiectiv comun;
relaţii de competiţie – individul sau subgrupurile rivalizează cu ceilalţi sau cu alte subgrupuri
pentru dobândirea unei anumite poziţii în cadrul clasei sau a superiorităţii;
relaţii de coacţiune – când fiecare lucrează în prezenţa celorlalţi, fără însă a se interesa de
conţinutul muncii acestora;
relaţii de conflict – indivizii/subgrupurile se află în opoziţie mutuală.
Diversele tipuri de relaţii dintre elevii unei clase produc modificări ale caracteristicilor personale
ale membrilor, care, la rândul lor, pot fi de mai multe tipuri:
• acomodarea (ajustarea reciprocă);
• asimilarea (transfer reciproc de gusturi, mentalităţi etc.);
• stratificarea (ierarhizare a partenerilor în funcţie de statutele deţinute);
• alienarea (îndepărtarea de ceilalţi, retragerea în sine, ruperea relaţiilor).
Atunci când colegii de clasă au sentimentul că alcătuiesc o mică comunitate (”familie”), ei sunt
predispuşi în mai mare măsură să lucreze pentru îndeplinirea sarcinilor de lucru, să participe cu
66
entuziasm la activităţile clasei şi să îşi propună să atingă niveluri mai înalte de pregătire. Un
asemenea sentiment se asociază, în plus, cu o scădere a frecvenţei comportamentelor indisciplinate,
violente. Este vorba despre sentimentul generat de convingerea că toţi au de împărţit aceleaşi
îndatoriri, se respectă şi se susţin reciproc în ceea ce au de făcut şi cred că fiecare dintre ei contribuie
la ceea ce se învăţă în sala de clasă. Coeziunea unei clase de elevi exprimă măsura în care membrii
ei sunt dispuşi să renunţe la o parte din gratificările, opiniile şi conduitele personale în favoarea
grupului ca întreg. Ea presupune conştientizarea faptului că acţiunile şi comportamentele fiecărui
membru au consecinţe directe sau indirecte, manifeste sau latente, pentru toţi ceilalţi. Menţinerea
unităţii grupului cere ca fiecare membru al clasei să acorde o oarecare prioritate grupului ca întreg,
dincolo de dorinţele, atitudinile şi opiniile proprii.
În introducerea acestei lucrări menţionam noţiunea de coeziune, aşa cum este ea descrisă în
lucrarea „Psihologia comunicării” de către Jean Claude Abric. Astfel, citându-l pe Festinger acesta
defineşte coeziunea ca „ totalitatea câmpului de forţe care au ca efect menţinerea împreună a
membrilor unui grup şi rezistenţa la forţele de dezintegrare”(...) „rezultă deci din forţele care se
exercită asupra grupului, fiind cu atât mai mare cu cât forţele pozitive sunt mai importante, întrucât
ele determină atracţia pe care o exercită grupul asupra membrilor săi. Această coeziune creşte şi în
cazul în care grupul dezvoltă un sistem de reglare şi de acţiune asupra forţelor negative, sistem în
care intervin pe scară largă o serie de procese care împiedică ieşirea din grup sau abandonarea
acestuia. O coeziune puternică este datorată gradului de atractivitate pe care o prezintă scopurile
grupului pentru indivizi, precum şi voinţei acestora de a a se menţine în grup. Sistemul de norme
joacă un rol foarte important în privinţa atractivităţii, şi ne referim aici la normele sociale de
apartenenţă la grup sau de fidelitatea faţă de grup, dar şi la teama personală generată de respingere.”
În aceeaşi lucrare sunt analizaţi factorii de coeziune ( în opinia lui Maissoneuve), în două mari
categorii: „factori de ordin socioafectiv, care înfluenţează atractivitatea grupului, şi factorii de
ordin operator şi funcţional, care sunt în legătură cu organizarea şi cu modul de funcţionare a
grupului ( spre exemplu, distribuţia rolurilor, stilul de leadership)”.
Numeroşi cercetători au căzut de acord asupra factorilor care intervin în coeziunea unui grup ,
tabelul cu cele două clase de factori analizaţi fiind următorul:
Factori favorabili coeziunii Factori defavorabili
Grup omogen Grup eterogen
Acord cu privire la scopuri Dezacord cu privire la scopuri
Atracţia apartenenţei la grup Absenţa interesului pentru grup
Frecvenţa interacţiunilor Raritatea interacţiunilor
Existenţa unei ameninţări exterioare Absenţa ameninţărilor exterioare
Proximitatea fizică Distanţa fizică
Leadership „democratic” Leadership „ autocratic”
Bună comunicare Comunicare necorespunzătoare
Competiţia intergrupală Competiţie intragrupală
Repartiţia clară a rolurilor Ambiguitatea rolurilor
Coeziunea clasei depinde aşadar de măsura în care grupul are obiective unitare, posedă un set de
valori şi norme proprii care reglează conduita membrilor în conformitate cu grupul, dispune de o
conducere unitară în realizarea obiectivelor comune, iar membrii îşi asumă roluri reciproc
gratificante.
Pentru Dominque Oberle şi Jean- Leon Beauvois , coeziunea se defineşte prin intermediul a două
dintre modalităţile sale de apariţie : compromisul, văzut drept un acord găsit datorită moderaţiei,
67
fiecare parte făcând concesii, şi consensul, privit drept rezultat al unei dezbateri în care poziţiile
au fost expuse şi discutate, regula rămânând aceea de a ajunge la un acord (De Visscher, Neculau,
coord, 2001, p.214 cf I.O Pânişoară).
I.O.Pânişoară ( Pânişoară, 2006, pp. 247-248) remarca faptul că “ atunci când trebuie să realizeze
o activitate, membrii unui grup se pot încadra într-una din următoarele tendinţe: o atmosferă de
cooperare (când părţile implicate îşi vad scopurile congruente ori acestea coincid) şi o atmosferă
de competiţie ( când părţile implicate îşi vad în mod reciproc scopurile ca fiind contradictorii)”
ajungând la idea superiorităţii grupurilor, în cadrul cărora activitatea de cooperare primează.
Căutând răspunsuri la întrebarea “ ce factori pot stimula cooperarea”, acesta aduce în discuţie teama
de succes, precum şi anxietatea în faţa eşecului, ca factori ce pot conduce la o atitudine de
colaborare. Aflat într-o asemenea situaţie ( în care un elev aparţinând unui grup orientat puternic
spre obţinerea unui maxim de succes în realizarea sarcinii se confruntă cu astfel de anxietate) cadrul
didactic trebuie să favorizeze în interiorul grupului un climat de echilibru şi toleranţă ponderată a
eşecului prin tehnici de comunicare a sentimentelor şi emoţiilor în raport cu creşterea presiunii
activităţilor asupra persoanelor componente ale echipelor. Printre factorii care pot avea şi o
incidenţă competiţională şi care conduc totuşi la unificarea, la coeziunea grupului, putem regăsi: o
ameninţare externă, scopuri supraordonate, învăţarea cooperativă,etc.
Relaţiile de competiţie/colaborare, influenţează activităţile de învăţare desfăşurate în
clasă, pot face mai interesante activităţile de grup, stimulează efortul şi productivitatea indivizilor,
dezvoltă etica grupului, stimulează capacităţile autocritice, îi face pe elevi mai atenţi la
performanţele obţinute de colegii lor. În interiorul unei clase de elevi, relaţiile de colaborare pot să
se îmbine cu cele de competiţie, ele nefiind antitetice. De exemplu, competiţia dintre mai multe
echipe constituite în clasă presupune, în acelaşi timp, cooperarea dintre membrii fiecărei echipe, în
interiorul subgrupului.
Analizând relaţiile dintre coeziune şi performanţă cercetători precum Mayo, Jenkins,
Schatcher au evidenţiat superioritatea grupurilor coezive cât şi faptul că un grup coeziv va fi foarte
performant daca aderă la scopurile ce îi sunt fixate. “Performanţa unui grup va depinde astfel de
doi factori: coeziunea sa şi acordul în privinţa scopurilor, adeziunea”.
Citându-l pe Shaw, I.O Pânişoară (Pânişoară, 2008, pp. 286-287) reaminteşte că “ membrii
dintr-un grup înalt coeziv se implică mai energic în activităţile de grup, lor le displace să lipsească
de la întrunirile sale şi sunt fericiţi când grupul reuşeşte şi trişti când grupul ca atare înregistrează
un eşec (…) pe când membrii unui grup cu o coeziune redusă se preocupă mult mai puţin de toate
acestea”. Ca şi caracteristici ale grupului de lucru eficient sunt prezentate cele aparţinând lui Mc
Gragor şi lui Likert ( apud Roberts, Hunt, 1991, pp. 194 -195):
atmosfera tinde să fie informală, confortabilă, relaxată;
au loc multe discuţii în care fiecare persoană se implică, rămânând totodată centrată pe sarcină;
obiectivele sarcinii sunt înţelese şi acceptate de către membrii grupului;
membrii grupului se ascultă unul pe altul;
cele mai multe decizii sunt luate prin consens;
criticismul este frecvent, deschis şi relativ confortabil;
oamenii sunt liberi să-şi exprime sentimentele, la fel ca şi ideile;
conducătorul grupului nu îl domină pe acesta, modul său de a conduce se schimbă din când în când,
depinzând de circumstanţele acţiunii; problema nu este cine deţine controlul ci se referă la cine îşi
îndeplineşte responsabilităţile;
grupul îşi cunoaşte propriile acţiuni; frecvent, acesta se opreşte pentru a examina ce se întâmplă
sau pentru a observa ce a mai intervenit în activitate.
68
Caracteristicile pe care le oferă Likert alcătuiesc o listă mult mai cuprinzătoare. Astfel :
membrii grupului sunt calificaţi în ambele roluri: de conducere şi de subordonare;
grupul există de destul timp pentru ca membrii să-şi fi stabilit relaţii de activitate bune;
membrii sunt loiali şi afiliaţi grupului şi liderului acestuia;
membrii şi liderul au încredere unii în ceilalţi;
valorile şi scopurile grupului integrează şi reflect nevoile şi valorile membrilor; membrii ajută la
formarea valorilor şi obiectivelor grupului;
indivizii care aparţin mai multor grupuri încearcă să păstreze în armonie valorile şi scopurile
acestora;
cea mai importantă valoare a grupului are cea mai mare probabilitate ca membrii să o accepte;
membrii sunt înalt motivaţi să realizeze scopurile grupului şi o fac cu toate puterile lor;
toate interacţiunile, luarea deciziilor şi rezolvarea problemelor concură la realizarea unei atmosfere
suportive; criticismul este constructiv şi ascultarea interactivă;
liderul grupului stabileşte tonul şi atmosfera propice pentru practica sa de conducere;
grupul ajută fiecare membru pentru a se dezvolta la întregul potenţial;
membrii acceptă scopurile şi expectanţele, care sunt destul de înalte pentru a provoca membrii fără
a genera anxietate;
liderul şi membrii cred că grupul poate face imposibilul;
membrii ajută fiecare altă persoană dacă este necesar;
atmosfera suportivă stimulează creativitatea;
grupul aşteaptă conformare în probleme administrative pentru a le îndeplini şi rezervă timp pentru
o funcţionare mai eficientă a grupului;
comunicarea membrilor este deplină şi sinceră;
comunicarea este folosită pentru a servi intereselor grupului;
membrii aşteaptă şi sunt gata să primească şi să folosească comunicarea;
membrii încearcă să se influenţeze unii pe ceilalţi şi sunt deschişi la influenţele celorlalţi;
membrii exercită influenţă asupra liderului;
grupul este flexibil şi adaptabil;
membrii se simt securizaţi în luarea deciziilor care-i privesc; iniţiativa este încurajată;
liderul este ales cu grijă, poate folosindu-se nominalizările membrilor şi apelându-se la metode de
identificare a abilităţilor de conducere.
Astfel, viaţa de grup se desfăşoară disfuncţional, căci pot apărea disensiunile, conflictele,
iar participarea la activităţile grupului se goleşte de orice satisfacţie. Principalele caracteristici ale
strategiilor adoptate de profesori pentru a crea acest sentiment de coeziune unei clase de elevi sunt
legate de:
crearea unui climat în care elevii să fie convinşi că pot să îşi exprime opiniile şi sentimentele lor în
mod deschis şi sincer; pentru aceasta profesorul îi va solicita sistematic să îşi exprime ideile şi
opiniile, pe care le va incorpora în discuţiile şi activităţile clasei;
crearea unor mecanisme prin care elevii pot să ajute la buna desfăşurare a activităţilor clasei (de
exemplu, încredinţarea unor roluri de întrajutorare a unor colegi, prin rotaţie);
promovarea unor valori sociale favorabile cooperării, împărţiri echitabile a sarcinilor;
crearea unor oportunităţi elevilor clasei de a se ajuta unul pe altul (de exemplu, întrebând ”Cine are
vreo problemă şi crede că altcineva din clasa noastră ar putea să-l ajute să o rezolve”?);
recunoaşterea şi menţionarea publică, de fiecare dată, a celor care au contribuit cu ceva-oricât de
puţin – la desfăşurarea cu succes a unor activităţi ale clasei.
69
Intensificarea coeziunii reprezintă motivul pentru care membrii grupului pot lucra mai mult,
rezultatul fiind creşterea şi performanţa însă, în acelaşi timp şi obţinerea performanţei poate fi
cauza creşterii nivelului de interrelaţionare între membrii echipei, astfel încât “ coeziunea
influenţează performanţa, iar acumularea performanţei influenţează pe mai departe coeziunea” (
Forsyth, 1983, p 450., cf Pânişoară, p.289).
Laurie Mullins( 1993) oferă un evantai de elemente structurante ale coeziunii grupului: cele
referitoare la calitatea de membru ( mărimea grupului, compatibilitatea membrilor, permanenţa),
cele referitoare la mediul de lucru ( natura sarcinii, aranjamentul fizic, comunicarea şi tehnologia),
cele referitoare la latura organizaţională ( managementul şi conducerea, politicile de personal şi
procedurile, succesul, ameninţările externe) şi la dezvoltarea şi maturitatea grupului ( formare,
conflict, normare, performanţă).
Prin modul în care se exercită recompensele se remarcă un alt mijloc de educare şi de
menţinere a coezivităţii de grup: s-a considerat că recompensele adresate întregului grup (chiar
dacă meritul este individual) menţin un climat pozitiv şi îndeamnă la coparticipare. Opinii mai
recente (Tutco-Richards) menţionează câteva metode de dezvoltare a coeziunii, care se pare că au
aplicabilitate la grupul de elevi:
-fiecare membru să se familiarizeze cu responsabilităţile celorlalţi;
-fiecare membru să înregistreze şi să recunoască eforturile celorlalţi pentru realizarea scopurilor
comune;
-fiecare membru să cunoască aspecte din viaţa personală a celorlalţi (date, idealuri, obiceiuri,
preocupări);
-fiecare membru al grupului să simtă şi să aibă posibilitatea să-şi exprime punctul de vedere în
orice situaţie care priveşte activitatea grupului;
-trăirea în comun a succeselor şi insucceselor;
-înţelegerea şi acceptarea disciplinei interne a grupului.
Coeziunea grupală se referă la acele dependenţe care unesc individualităţile în interiorul grupului
făcându-i rezistenţi la influnţele distructive din interior sau din afară. Atracţia spre grup a
indivizilor poate fi impulsionată fie de faptul că grupul le permite realizarea unor scopuri
individuale importante, fie că el oferă un sistem de activităţi interesante pentru membrii săi, fie că
răspunde şi satisface necesităţi interindividuale care în afara grupului nu ar putea fi satisfăcute.
Bibliografie:
Iucu, R.B., (2000), Managementul şi gestiunea clasei de elevi. Fundamente teoretice şi
metodologice, Editura Polirom, Iaşi
Pânişoară, I.- O., (2003), Comunicarea eficientă. Metode de interacţiune educaţională, Editura
Polirom, Iaşi
Pânişoară, G., Pânişoară, I.- O., (2004), Managementul resurselor umane. Ghid practic, Editura
Polirom, Iaşi
70
ETICA SI INTEGRITATE IN SCOALA ROMANEASCA
PROF.INV.PRESCOLAR ION MADALINA-VALENTINA

G.P.P.”PRICHINDEL” AMARA
Cea mai veche disciplina umanista, ale cărei contururi coboară cu peste 2000 de ani în urmă,
Etica , în sensul clasic, este ştiinţa ethosului-ştiinţa axată pe cercetarea unui fenomen deosebit de
complex şi înalt semnificativ pentru existenţa umană: Morala. De altfel, Aristotel se pare că a fost
primul gânditor care a folosit termenul etică în înţelesul de ştiinţă a moralei. Lucrarea sa Etica
Nicomahică este un adevărat manual de etică, acesta fiind considerat de către Stagirit a fi domeniu
al cunoaşterii practice, iar morala, înţelepciune şi deprindere practică manifestate în
comportament.
Limba română a consacrat termenii amintiţi, etica fiind o ştiinţă şi ramură a filozofiei,iar morala
constituind obiectul ei de studiu.
Morala reprezintă teoria etică. Corpusul ei integrează valori şi prescripţii admise într- un cadru
social-istoric determinat.
Până la cristalizarea ei în teorie etică, deci până la morală -acceptată prin raţiune- schimbarea
la nivel de individ şi societate poartă însemnele: modei, dreptului şi ale moravurilor,
suportând sancţionarea prin ridicol, corecţia prin instituţionalizare şi controlul opiniei publice.
Morala este teorie ştiinţifică şi artă, totodată, de îndrumare a conduitei. Ea înseamnă şi efort de
conformare la norme, dar şi îndemn de a le urma. Morala este concepţia, care, ca aplicare practică
constituie moralitatea. Derivată din latinul moralitas, moralitatea semnifică morala în act. Ea se
leagă, predilect, de idea de bine, într-o vreme ( sec. IV e.n) moralitatea identificându-se cu “bunele
moravuri“. Deci este valoare morală, conformitatea la idealul moral. În accepţie extinsă,
moralitatea exprimă caracterul, valoarea din punctul de vedere al binelui şi răului, de identificat la
nivelul persoanelor, judecăţilor, actelor.
Deontologia este teoria îndatorărilor, deci a obligaţiilor conştientizate, interiorizate, asumate,
în temeiul cărora omul se poate manifesta.
Cuvântul deontologie desemnează reguli, datorii, obligaţii, ceea ce trebuie făcut. Etimologic,
este un termen foarte apropiat celor de morală, etică.
Deontologia reprezintă o ştiinţă a moralei, una dintre diviziunile eticii, care studiază drepturile,
îndatoririle şi etaloanele de acţiune, de apreciere, şi comportare într-un domeniu al vieţii social-
utile. În evoluţia istorică a eticii, preocupările deontologice cu reflexia centraşă pe conştientiyare
şi responsabilizare s-au impus mai ales, odată cu societatea modernă. Aceasta a însemnat
şi o agresare a principiilor universaliste ale eticii referitoare la reprezentarea unei lumi
stabile, ordonate şi armonioase. Asemenea schimbării reliefate de către Max Weber au
determinat o mai mare atenţie în privinţa adaptării omului la realitatea modernă cu pluralismul
sistemelor de evaluări şi de imagini asupra lumii, cu paradoxurile precum cel al emancipării:
tehnologia care pe de o parte eliberează prin instrumentalizarea lucrurilor, pe de altă parte este
obstacol în faţa eliberării prin alienarea ce o provoacă la nivelul umanului, respective aducerea
sentimentului confuz al atingerii integrităţii, libertăţii persoanei. De-ar fi să ne gândim, de
exemplu la efectele informatizării societăţii, pe lângă multe binefaceri prezenţa dominantă a
71
calculatorului în viaţa omului contemporan atrage şi riscul limitării în dezvoltarea inteligenţei
naturale, riscul unei deprofesionalizări-omul este în mare măsură un manipulator, un operator,
cu calculatorul care devine el expert. De unde, manifestarea unei sensibilităţi sporite în
planul vieţii morale şi a unei griji pentru reglementarea acesteia. În fapt, şi alte
evenimente au marcat semantica termenului etică, orientând către dimensiunea deontological.
Cu prisosinţă deontologia se dezvoltă în prezent şi ca rezultat al necesităţii de a reglementa mai
ales conduit profesională în temeiul unor exigenţe morale în perspectivă umanistă; expresie
a sesizării conflictelor de valori a problemelor ridicate de rezultatele cercetării ştiinţifice, de
amploare şi sofisticarea tehnicii şi a tehnologiilor, cu efecte asupra vieţii şi sănătăţii, asupra
mediului natura; expresie a înţelegerii problemelor etice apărute prin contacul dintre anumite
valori şi constrângerile realităţii economice, juridice, tehnice, a noilor problem privind raporturile
omului cu natura.
Etica şi deontologia- ca disciplină de studiu –prezintă o importantă funcţie formativă. Asigură un
minimum de cunoştinţe fundamentale, absolut necesare, cu caracter benefic şi util pentru
dezvoltarea personalităţii, pentru realizarea de sine în termenii libertăţii şi ai integrării armonioase
în mediul natural şi social, ajutand esenţial la luminarea asupra propriului destin prin interiorizarea
unor valori şi principii, ale idealului de muncă şi de viaţă, respectiv, la asumarea acestora
şi la acţiunea în temeiul lor- factor substantial de progress individual şi social.
Educţia morală constă în activarea pedagogică a normelor, principiilor,valorilor morale
specifice unei societăţi istoric determinate în vederea formării deatitudini, sentimente, convingeri,
comportamente, deprinderi şi obişnuinţe morale, a trăsăturilor morale de personalitate.
Este o activitate sistematic organizată de diferite instituţii sociale, între care şcoala ocupă
poziţia cea mai importantă.
În perspectivă pedagogică, educaţia morală reprezintăactivitatea de formare- dezvoltare a
conştiinţei morale a personalităţii umane, proiectată şi realizată la nivelteoretic şi nivel practic.
Formarea- dezvoltarea conştiinţei morale la nivel “ideologic” angajează “teoria morală”,
bazatăpe norme proiectate şi realizate în toate ciclurile vieţii, în modspecial în plan cognitiv, dar şi
în plan afectiv şi volitiv.
Formarea- dezvoltarea conştiiţei morale la nivel “psiho-social” angajează “practica morală”,
bazată pe acţiuni proiectate şi realizate în toate ciclurile vieţii, integrate în mod special în
plan atitudinal.
Conţinutul moralei se concretizează în idealul moral, valorile, normele şi regulile morale.
Toate aceste component constituie structura sistemului moral.
Dacă până nu demult (1990), pentru a fi angajat, era important să fii un bun specialist, astăzi, când
concurența pe piața muncii este destul de impunătoare, pentru un specialist nu este suficient doar
această pregătire ci se cere și un comportament etic corespunzător. Astfel se explică interesul
sporit față de valori și față de educația morală, etică și spirituală, manifestată în ultimul
timp dar și în prezent. Prin acest fapt putem sublinia importanța educației moralei în definirea
eticii profesionale ca mijloc de integrare socială.
Morala există numai în, şi prin societate, în, şi prin grupurile umane distincte, fiind asemenea
oricăror dimensiuni ale umanului, o realitate socială. Ea presupune, inevitabil, angajarea
personalităţii fiinţei sociale, a individului. Cu toate că este marcată de un conţinut şi o structură
distincte, precum şi de un sistem categorial propriu, morala nu este un dat universal şi inert.
Ea este în continuă transformare, în directă dependenţă de mutaţiile ce se produc în cultura şi
civilizaţia diferitelor comunităţi umane.
72
”Sfera moralei nu poate fi ”o lume ideală” abstractă, țesută din iluzii și vise, ci însăși societatea,
în cruda sa realitate: morala să nu exprime ceea ce ”trebuie să fie”, ceea ce este de dorit, ci să
indice ce ”este de fapt”, realitatea. Morala este […] un indicator al stării de fapt, un mijloc de
descriere a realității.” [5]
În contextul integrării sociale putem sublinia faptul că educația morală va avea mereu în vedere
latura acțiunii umane în care se întruchipează relațiile omului față de alți oameni dar și față de sine.
Atât etica profesională cât și educația morală au aparut ca o necesitate a omului pentru o bună
interacționare cu ceilalți oameni. Morala reflectă, concomitent atât manifestări ale relaţiilor
concrete dintre oameni, cât şi sensul lor ideal, respectiv cum ar trebui să se realizeze aceste relaţii.
Eticul cuprinde întotdeauna un anumit sistem de comandament. Aceste comandamente
formulează anumite procedee sociale: ele indică drept alegerile valoroase din punct de vedere
social, comportările posibile și necesare. Pentru respectarea acestor comandamente, individul
apreciază acțiunea. Modul de manifestare al fiecărui individ, depinde de morala acestuia.
Constatăm că, în timp, valorile şi normele morale s-au schimbat. Dacă la azteci, bunăoară-
ritualul sacrificării copiilor era un act de cult considerat necesar şi firesc, astăzi noi îl considerăm
un act oribil, barbar. Deci fapte pe care unele societăţi le consideră morale, alte societăţi le
consideră imorale. Astfel, în unele grupuri se folosesc ca formule de salut „ Să trăiţi! " , „Am
onoarea" , considerandu-se că expresiile „ Bună ! " „ Salut" utilizate de alte grupuri nu sunt suficient
de politicoase. Deci, fiecare societate, grup, individ îşi orientează acţiunile, faptele în funcţie de
o anumită listă de valori şi norme morale. Nu există doi indivizi pentru care această listă să
fie identică.
Dezvoltarea morală a unui individ este în strânsă legătură cu dezvoltarea lui moral- cognitivă. Cele
mai cunoscute studii sunt cele ale lui Jean Piajet şi Lawrence Kohlberg care au studiat şi pus în
relaţie cele două arii de dezvoltare. Cea mai cunoscută teorie a dezvoltării morale este cea a lui
Lawrence Kohlberg care a propus o stadialitate ce explică procesul prin care indivizii abordează
dilemele etice. Teoria lui Kohlberg propune o evoluţie a moralităţii în trei stadii: preconvenţional,
convenţional şi postconvenţional, fiecare având câte două substadii. Autorul teoriei susţine
că aceste stadii sunt ierarhice în natură, că indivizii progresează ireversibil de la nivelul de
bază la cel mai înalt şi că ele sunt valabile indiferent de influenţa culturii şi nu sunt tributare vreunei
epoci.
L. Kohlberg sintetizează teoria sa astfel: nivelul I este cel al unei persoane
preconvenţionale, pentru care regulile şi expectaţiile sociale sunt percepute ca fiind exterioare
sinelui. Nivelul II este cel al persoanei concenţionale: sinele se identifică sau interiorizează regulile
şi aşteptările celorlalţi, mai ales ale celor ce deţin autoritatea. Nivelul III caracterizează
persoana post-convenţională. Acum individul se diferenţiază de reguli şi de aşteptările
celorlalţi. Valorile sunt definite în termeni de principii personale.
Un studiu realizat de către Sharie McNamee pe o populaţie de sudenţi din Statele Unite a
avut drept concluzie că, în ceea ce priveşte dezvoltarea morală, mediile obţinute de către subiecţi
sunt distribuite normal (conform curbei lui Gauss), media fiind în primul substadiu al
nivelului II. Această etapă este una a conformităţii, a relaţiilor şi aşteptărilor interpersonale
reciproce. Aşteptările altora devin importante pentru individ; preocupările anturajului pot
prima asupra propriilor interese. A face ce este bine înseamnă a satisface aşteptările
apropiaţilor: individul face ceea ce este bine pentru a obţine aprobarea.
Pentru a întregi fenomenul procesului educativ în ceea ce priveşte formarea personalităţii
umane, încă de la începutul existenţei sale, omul beneficieză de prezenţa factorilor
educaţionali: familia, şcoala, biserica, instituţiile culturale, mass-media, structuri asociative.
73
Aceşti factori au o influenţă hotărâtoare asupra formării sale profesionale cât şi cea a integrării
sociale a individului.
Educaţia este o activitate de lungă durată care debutează din primele zile ale vieţii şi se continuă
pe tot parcursul vieţii individului. Ea are ca scop perfecţionarea şi autoperfecţionarea
individului, îmbunătăţirea performanţelor sale individuale în toate domeniile de activitate.
Primul factor care influenţează comportamentul individului într-o perspectivă
multidirecţională este familia, care are rolul de a-i forma primele conduite sau interiorizarea unor
stări de spirit elementare. Carenţele manifestate la acest nivel au o influenţă hotărâtoare într-un
mod profund şi de durată asupra comportamentului celor tineri. De cele mai multe ori, aceste
carenţe instalate sau „dobândite” în cadrul familial sunt ireversibile.
Familia este cea care îl integrează pe copil în civilizaţie mai mult prin latura expresivă şi
exemplificativă şi mai puţin prin latura teoretică. Familia trebuie mai mult să formeze decât
să informeze. Copilul „extrage” din mediul apropiat, familial, primele impresii, formându-
şi conduite prin imitare şi contagiune directă. Copiii vor acţiona şi vor crede la fel ca părinţii
lor, imitând comportamentele acestora. Astfel, considerăm că existenţa unei educaţii familiale
privind aspectul material şi spiritual ar fi modalitatea care ar rezolva cu succes neajunsurile sociale
privind aspectul conduitelor profesionale şi sociale.
Educaţia realizată în familie, de părinţi, poate fi suplinită, în primii ani de viaţă (până la 7 ani), de
anumite instituţii la care parinţii pot apela – creşe, grădiniţe. Încă de la această vârstă se iniţiază
copii privind comportamentul faţă de părinţi, fraţi, cei cu care intră în contact. „A educa
înseamnă a cultiva curăţenia sufletească şi buna cuviinţă a copiilor şi tinerilor, a-l creşte pe
copil moral şi în evlavie, a avea grijă de sufletul lui, a-i modela inteligenţa”.
De asemenea, şcoala , este un factor important al educaţiei sistematice şi continue. În cadrul şcolii,
educaţia se realizează sub forme diverse, prin activităţi individuale şi în comun, elevii învăţând
anumite conduite unii de la alţii, acest aspect fiind controlat de formatori (educator, învăţător,
profesor).
Conţinuturile procesului instructive educativ care se transmite în şcoală sunt selectate după criterii
psiho-pedagogice, activităţile didactice se concep respectând principiile didactice, se
utilizează cele mai adecvate şi pertinente metode de predare- învăţare, cunoştinţele
specifice, atitudinile şi conduitele trebuie să fie corect evaluate şi apreciate. Cei care se preocupă
de realizarea proceselor formative sunt cadre specializate ce deţin, pe lângă competenţe
profesionale, academice şi pe cele de ordin psihologic, pedagogic şi metodic.
Biserica, pe lângă transmiterea stimulilor religioşi se preocupă direct şi de aspectele
comportamentale. Odată cu debutul copilului în şcoală, biserica va contribui la instaurarea
unei faze sistematice a educaţiei din perspectiva valorilor morale. Educaţia religioasă
contribuie cu succes la realizarea educaţiei integrale, astfel, educaţia în perspectiva valorilor
religioase formează persoane deschise ce se manifestă generos prin iubire, dăruire şi
înţelegerea aproapelui. În acelaşi timp, educaţia religioasă poate deveni un prilej de fortificare
interioară, de identificare de sine, de descoperire a idealurilor, de reconvertire a persoanei
spre lumea valorilor absolute
Instit uţi il e cult ural e : muzeele, casele memoriale, casele de cultură, devin medii prielnice
de transmitere a valorilor, de formare şi reformare a persoanelor în acord cu valorile poliforme,
înalte. În cadrul acestor instituţii se pot desfăşura programe care contribuie la formarea
tinerilor, educaţiea adulţilor, de petrecere a timpului liber.
Mass-media- instanţele mediatice contribuie la amplificarea şi continuitatea experienţelor
cognitive şi comportamentale ale persoanelor. Gama mijloacelor oferite de mass-media este
74
deosebit de diversificată – ziare, reviste, radio, televiziune, internet. Dar cum nu întotdeauna
mesajul transmis prin mijloacele enumerate sunt autentice, valoroase sau sincere, cel care
recepţionează informaţia trebuie să deţină un bagaj informaţional corect şi pertinent, să dea
dovadă de simţ critic, de circumspecţie interpretativă, şi de competenţă valorizatoare pentru
a selecta ceea ce este benefic faţă de propria persoană şi faţă de cei din jur. Nu tot ce se
vehiculează prin mass-media este valabil relevant din punct de vedere valoric.
Structuri asociative, asociaţiile informale, organizate pe criterii disciplinare, profesionale,
spirituale sau nu, au ca scop o serie de acţiuni educative la nivelul publicului. Aici sunt incluse
asociaţii ale copiilor şi tineretului, societăţi caritabile, organizaţii non- guvernamentale sau
alte forme de asociere cu caracter cultural, social, economic, ce au ca sarcini complementare
formarea conştiinţei şi conduitei proactive, prosociale şi culturale.
Toţi factorii amintiţi, la care se mai pot adăuga şi alţii, nu acţionează izolat ci simultan,
corelat, prin împletirea funcţiilor lor. Este necesar ca între aceste instituţii să se instaleze
relaţii de complementaritate şi coerenţă acţională şi nu raporturi de concurenţă şi
inconsecvenţă valorică.
CONCLUZII
Considerăm că este important ca moralitatea individuală să coincidă cu moralitatea colectivă
pentru o bună integrare în societate. Acest lucru fiind important și în reușita noastră în viață.
Conform celor scrise mai sus, educația morală influențează în mod cert judecata individului
în comportamentul său profesional dar și in respectarea comandamentelor etice pe care le prevede
meseria sa. Morala individuală la randul ei aderă la cerințele societății în care se află.
Considerăm că societatea are un mare impact asupra moralei populației, deoarece aceasta
promovează valori morale și exemple de conduită. Însă omul este liber să aleagă dacă vrea sau nu
să respecte aceste lucruri. Aceste valori sunt într-o continuă schimbare, ele diferă de la o perioadă
istorică la alta dar și de la o țară la alta. Însă există valori morale care au fost promovate în toate
societăţile, de la cele antice, până la cele contemporane (valori morale perene): sinceritatea,
cinstea, buna-cuviinţă, demnitatea, omenia, cumpătarea etc. înţelesul lor însă a fost diferit
de la o perioadă la alta.
În concluzie, spunem despre o persoană că este o fiinţă morală atunci când îşi întemeiază
viaţa pe sentimente de dragoste, generozitate, altruism ; când pune morala deasupra intereselor
sale egoiste, când este capabilă să preţuiască şi să respecte fiinţa umană.
Nu putem vorbi de moralitate dacă nu avem capacitatea de a-i respecta pe ceilalţi, de a- i trata ca
oameni, adică „ ca scop şi niciodată ca mijloc " , ca instrumente pentru satisfacerea plăcerilor şi
intereselor noastre.
Morala nu se bazează pe constrângerea exterioară, ci pe îndeplinirea de bunăvoie a datoriei.
Ea cere să preferi cinstea nu de teamă, nici din interes, ci pentru că necinstea este un rău, este sub
demnitatea umană.
BIBLIOGRAFIE
1. Cozma Carmen- Elemente de etică şi deontologie, laşi, 1997
2. Leonardescu C.- Etica şi conduita civică, Bucureşti, 1999
3. Mândâcanu V.- Etica pedagogică, Chişinău, 2000
4. Popescu Veronica- Etica şi deontologia activităţilor sportive, Ed. Tehnopress, Iaşi, 2009
75
ION MARIA MANUELA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ „ PROFESOR NICOLAE SIMACHE”,
PLOIEȘTI, PRAHOVA
Educația este o dimensiune a omului contemporan care ne însoțește pe tot parcursul vieții.
Atitudinea față de educație diferă de la individ la individ în funcție de numeroși factori, care țin
atât de personalitatea fiecăruia, cât și de mediul familial și social în care trăiește. În susținerea
acestei idei, Raportul către UNESCO al Comisiei Internaționale pentru Educație în secolul XXI
menționează „ necesitatea întoarcerii la educație”, deoarece
„ schimbările de proporții din modelul tradițional de viață presupun din partea noastră o mai bună
înțelegere a aproapelui și a lumii în general; ele presupun înțelegerea reciprocă, schimbul pașnic
de idei, și, fără îndoială, armonia”.
Integritatea reprezintă o preocupare generală și profundă a fiecărui om definită ca mulțimea
acțiunilor și atitudinilor corecte generate de obligațiile morale și profesionale ale fiecăruia. Nu
reprezintă doar o cerință pentru reprezentanții sistemului educațional, însă sistemul educațional
deține un rol fundamental în formarea de atitudini și reprezentări despre viață, fiind un prim sistem
social cu care interacționează, dar și în cadrul căruia se formează o persoană. Se poate realiza doar
cu implicarea activă și egală a tuturor partenerilor din procesul educațional: elevi, părinți, cadre
didactice.
Personalul din învățământ trebuie să-și desfășoare activitatea în conformitate cu următoarele
valori și principii:
imparțialitate, independență și obiectivitate;
responsabilitate morală, socială și profesională;
integritate morală și profesională;
confidențialitate;
activitate în interesul public;
respectarea legislației generale și a celei specifice domeniului;
respectarea autonomiei personale;
onestitate și corectitudine intelectuală;
respect și toleranță;
autoexigență în exercitarea profesiei;
interes și responsabilitate în propria formare profesională;
implicarea în democratizarea societății, în creșterea calității activității didactice și a prestigiului
unității/instituției de învățământ preuniversitar, precum și a specialității/domeniului în care
lucrează;
respingerea conduitelor didactice inadecvate.
În vederea asigurării unui învățământ de calitate, în relațiile cu elevii, cadrele didactice au
obligația de a cunoaște, respecta și aplica un set de norme de conduită. Acestea au în vedere
sănătatea fizică, psihică și morală a elevilor prin:
supravegherea permanentă a acestora pe tot parcursul activităților în școală și în cadrul celor
organizate de unitatea școlară în afara acesteia, în vederea asigurării securității depline a tuturor
participanților;
76
interzicerea agresiunilor fizice și tratamentelor umilitoare, sub orice formă, asupra elevilor;
asigurarea protecției fiecărui elev, prin denunțarea formelor de violență fizică exercitate asupra
acestora, în conformitate cu prevederile Legii 272/2004, privind protecția și promovarea drepturilor
copilului, cu modificările și completările ulterioare;
excluderea oricărei forme de abuz sexual, emoțional sau spiritual;
interzicerea hărțuirii sexuale cu elevii, inclusiv a celor consensuale.
Cadrele didactice mai au responsabilitatea de a ajuta elevii în vederea atingerii standardelor de
performanță prevăzute de documentele școlare și să respecte principiile docimologice. Le sunt
interzise orice activități care generează corupție, implicarea elevilor în activități de partizanat
politic și prozelitism religios, a oricăror forme de discriminare în relațiile cu elevii. Cadrele
didactice trebuie să asigure egalitatea de șanse și să promoveze principiile educației inclusive, să-i
respecte demnitatea și să-i recunoască meritele personale fiecărui copil.
În relația cu părinții/tutorii legali, cadrele didactice vor respecta și aplica următoarele norme de
conduită:
acordarea de consultanță părinților/tutorilor legali în educarea propriilor copii și susținerea rolului
parental;
stabilirea unei relații de încredere mutuală, a unei comunicări deschise și accesibile;
disponibilitatea pentru rezolvarea problemelor educative enunțate de către părinți/tutori legali;
informarea părinților/tutorilor legali despre toate aspectele activității elevilor prin furnizarea
explicațiilor necesare înțelegerii și aprecierii conținutului serviciilor educative;
informarea părinților/tutorilor legali despre evoluția activităților școlare, evitând tendințele de
prezentare parțială sau cu tentă subiectivă;
respectarea confidențialității datelor furnizate și a dreptului la intimitate individuală și familială;
persoanele responsabile cu instruirea și educația, în mod particular personalul didactic, nu vor
impune, în relația cu părinții/tutorii legali, dobândirea/primirea de bunuri materiale sau sume de
bani pentru serviciile educaționale oferite;
consilierea părinților/tutorilor legali privind alternativele de formare și dezvoltare optimă a copiilor
lor, din perspectiva expertizei psihopedagogice și a respectării interesului major al copilului.
Şcoala eficientă realizează un parteneriat cu elevul, prin valorizarea și respectarea identităţii
sale cu familia, prin recunoaşterea importanţei acesteia şi atragerea în procesul didactic cu toate
resursele educative ale societăţii pe care le identifică şi le foloseşte activ. Este nevoie a se dezvolta
un nou concept care să întărească schimbarea în relaţiile şcoală-familie. Acest concept este
parteneriatul educaţional.
Parteneriatul educaţional este forma de comunicare, cooperare şi colaborare în sprijinul
copilului la nivelul procesului educaţional. Acesta presupune o unitate de cerinţe, opţiuni, decizii
şi acţiuni educative între factorii educaţionali. Parteneriatul educaţional se realizează între
instituţiile educaţiei : familie, scoală și comunitate ;
agenţii educaţionali : copil, părinţi, profesori, specialişti în rezolvarea unor probleme educaţionale
;
membrii comunităţii cu influenţă asupra creşterii, educării si dezvoltării copilului (medici, factori
de decizie, reprezentanţi ai bisericii, ai poliţiei) ; influențele educative exercitate la anumite
momente asupra copilului ;
programele de creştere, îngrijire şi educare a copilului.
Un parteneriat familie – şcoală este relaţia cea mai profitabilă pentru toți cei ce participă la
acest demers. Parteneriatul va fi eficient dacă fiecare parte va reţine că acelaşi subiect este copilul
şi şcolarul. Cadrele didactice află cum este fiecare copil, în ce mod ajunge mai repede la succes,
77
ce îl interesează şi-l pasionează, iar părinţii vor cunoaşte în ce momente să-l susţină pe şcolar, în
ce fel să-l motiveze şi să-l ajute . Şcoala este instituţia socială în care se realizează educaţia. Ea
este factorul decisiv şi pentru formarea unui om apt să contribuie la dezvoltarea societăţii, să ia
parte activă la viaţă, să fie pregătit pentru muncă. Procesul de învăţământ este cel care conferă
şcolii rolul decisiv în formarea omului. Menirea şcolii nu este numai de a înzestra elevii cu un
bagaj de cunoştinţe cât mai mare, ci şi de a stimula calitatea de om.
Parteneriatul educaţional se aplică la nivelul tuturor acestor relaţii. Colaborarea dintre şcoală
şi familie presupune o comunicare efectivă şi eficientă, o unitate de cerinţe şi o unitate de acţiune
când este vorba de interesul copilului. Implicarea părinţilor în problemele şcolii se referă la
construirea unor relaţii pozitive între familie şi şcoală . Colaborarea şi cooperarea părinţilor cu
şcoala sunt eficiente ambilor factori.
Implicarea părinţilor în rezolvarea problemelor şcolare şi în sprijinirea procesului instructiv-
educativ are o serie de motivaţii, dintre care enumerăm : părinţii îşi cunosc copiii şi doresc să îi
descopere ca elevi, părinţii au nevoie de informaţii referitoare la îndeplinirea rolului de elev de
către copilul lor. Forme de colaborare a părinţilor cu şcoala:
prezenţa la şedinţe şi lectorate ;
asistarea elevilor în efectuarea temelor ;
participarea la activităţi cultural - artistice şi sportive ;
organizarea unor expoziţii, serbări, excursii ;
organizarea unui colţ verde în şcoală ;
atragerea unor fonduri pentru şcoală ;
susţinerea bibliotecii prin donaţii de cărţi.
Există două teorii importante privind relaţia şcoală - familie : teoria profesionalismului şi teoria
schimbului. Teoria profesionalismului consideră ca un element esenţial serviciul făcut altora, fără
a se gândi la avantaje personale, având drept criterii competenţa, un cod de etică profesională.
Teoria schimbului consideră acţiunea umană în funcţie de o competiție restrânsă.
Cooperarea cu familia poate fi un test profesional şi poate fi considerată ca făcând parte din
datoria profesională a profesorului deoarece : părinţii sunt parteneri ai şcolii , eficacitatea
învăţământului poate fi ameliorată prin cooperarea între şcoală şi familie, părinţii sunt responsabili
legali de educaţia copiilor. Atât părinţii, cât şi cadrele didactice beneficiază de avantajele unei astfel
de colaborări. Influenţele pe care familia le exercită asupra copilului sunt directe sau indirecte,
determinând în mare măsură dezvoltarea personalităţii acestuia.
Procesul de învăţământ este cel care conferă şcolii rolul decisiv în formarea omului. Misi
unea şcolii este aceea de a contribui la realizarea idealului educativ impus de cerinţele vi
eţii sociale. Modelul moral-civic propus de şcoală ( comportament civilizat, demn, tolerant, bazat
pe cinste , corectitudine) găseşte un răspuns pozitiv în familiile unde aceste valori sunt puse la loc
de cinste.
„Un profesor îşi pune amprenta asupra eternităţii ; el nu poate şti niciodată până unde ajunge
influenţa lui.” Henry Brooks Adams
Bibliografie:
Art. 7 din proiectul Codului de Etică pentru Învățământul Preuniversitar elaborat în baza Art. 10 și
Art. 16 din ordinul ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului nr. 5550/2011 privind
aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a Consiliului național de etică din
învățământul preuniversitar
78
Art. 8 din proiectul Codului de Etică pentru Învățământul Preuniversitar elaborat în baza Art. 10 și
Art. 16 din ordinul ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului nr. 5550/2011 privind
aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a Consiliului național de etică din
învățământul preuniversitar
MEN – Ordin nr. 4831/2018, din 30 august 2018, privind aprobarea codului-cadru de etică al
personalului didactic din învățământul preuniversitar, publicat în monitorul oficial nr. 844 din 4
octombrie 2018;
VALORI, PRINCIPII ŞI NORME DE CONDUITĂ
PROF. ÎNV. PRIMAR MIHĂILĂ SIMONA-ELENA,

LICEUL TEORETIC ,,IOAN PASCU’’-CODLEA
Așa cum afirmă cercetătorii, un cod profesional este o abordare sistematică de mediere
a conflictelor care pot să apară când o persoană, activând în calitatea sa profesională,
îndeplinește mai multe roluri. Codurile profesionale sunt definite ca declarații de valori
împărtășite, din care rezultă o prescripție pentru acțiuni corecte.
Personalul din sistemul de învăţământ preuniversitar de stat, particular şi confesional, responsabil
cu instruirea şi educaţia, în mod particular cadrele didactice, trebuie să îşi desfăşoare activitatea
profesională în conformitate cu următoarele valori şi principii:
a) imparţialitate, independenţă şi obiectivitate;
b) responsabilitate morală, socială şi profesională;
c) integritate morală şi profesională;
d) confidenţialitate;
e) activitate In interesul public;
f) respectarea legislaţiei generale şi a celei specifice domeniului;
g) respectarea autonomiei personale;
h) onestitate şi corectitudine intelectuală;
i) respect şi toleranţă;
j) autoexigenţă în exercitarea profesiei;
k) interes şi responsabilitate In raport cu propria formare profesională;
l) implicarea In democratizarea societăţii, In creşterea calităţii activităţii didactice şi a
prestigiului unităţii/instituţiei de învăţământ preuniversitar, precum şi a specialităţii/domeniului în
care lucrează;
m) respingerea conduitelor didactice inadecvate.
În vederea asigurării unui învăţământ de calitate, în relaţiile cu elevii, persoanele responsabile cu
instruirea şi educaţia, în mod particular cadrele didactice, au obligaţia de a cunoaşte, respecta şi
aplica un set de norme de conduită. Acestea au în vedere:
(1) Ocrotirea sănătăţii fizice, psihice şi morale a elevilor prin:
79
a) supravegherea permanentă a acestora pe tot parcursul activităţilor în şcoală cât şi In cadrul
celor organizate de unitatea şcolară In afara acesteia, In vederea asigurării depline a securităţii
tuturor celor implicaţi în aceste acţiuni;
b) interzicerea agresiunilor fizice şi tratamentelor umilitoare, sub orice formă, asupra
elevilor;
c) asigurarea protecţiei fiecărui elev, prin denunţarea formelor de violenţă fizică exercitate
asupra acestora, a oricărei forme de discriminare, abuz, neglijenţă sau de exploatare a elevilor, In
conformitate cu prevederile Legii nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor
copilului, cu modificările şi completările ulterioare;
d) excluderea oricăror forme de abuz sexual, emoţional sau spiritual;
e) interzicerea hărţuirii sexuale şi a relaţiilor sexuale cu elevii, inclusiv a celor consensuale;
(2) Responsabilitate în vederea atingerii de către elevi a standardelor de performanţă prevăzute de
documentele şcolare.
(3) Respectarea principiilor docimologice.
(4) Interzicerea oricăror activităţi care generează corupţie:
a) fraudarea examenelor de orice tip contra bani, obiecte, servicii etc;
b) solicitarea de către personalul didactic a unor sume de bani sau cadouri în vederea obţinerii
de către elevi a unor rezultate şcolare incorecte;
c) traficul de influenţă şi favoritismul în procesul de evaluare;
d) colectarea de fonduri de la elevi sau de la părinţii acestora pentru cadouri sau pentru
protocolul destinat cadrelor didactice antrenate în organizarea şi desfăşurarea unor activităţi de
evaluare (examene şi evaluări naţionale, olimpiade, alte concursuri şcolare etc.);
e) interzicerea meditaţiilor cu proprii elevi, contra unor avantaje materiale.
(5) Interzicerea implicării elevilor în activităţi de partizanat politic şi de prozelitism religios,
organizate special în acest sens de către persoanele responsabile cu instruirea şi educaţia elevilor,
în cadrul unităţilor de învăţământ preuniversitar sau în afara acestora.
(6) Excluderea din relaţiile cu elevii a oricărei forme de discriminare, asigurarea egalităţii de şanse
şi promovarea principiilor educaţiei inclusive.
(7) Respectarea demnităţii şi recunoaşterea meritului personal al fiecărui elev.
În relaţia cu părinţii/tutorii legali, persoanele responsabile cu instruirea şi educaţia, în mod
particular cadrele didactice, vor respecta şi aplica următoarele norme de conduită:
a) acordarea de consultanţă părinţilor/tutorilor legali în educarea propriilor copii şi susţinerea
rolului parental;
b) stabilirea unei relaţii de încredere mutuală, a unei comunicări deschise şi accesibile;
c) disponibilitatea pentru rezolvarea problemelor educative enunţate de către părinţi/ tutori
legali;
d) informarea părinţilor/tutorilor legali despre toate aspectele activităţii elevilor prin furnizarea
explicaţiilor necesare înţelegerii şi aprecierii conţinutului serviciilor educative;
e) informarea părinţilor/tutorilor legali despre evoluţia activităţii şcolare, evitând tendinţele
de prezentare parţială sau cu tentă subiectivă;
f) respectarea confidenţialităţii datelor furnizate şi a dreptului la intimitate individuală şi
familială;
g) persoanele responsabile cu instruirea şi educaţia, In mod particular personalul didactic, nu vor
impune, în relaţia cu părinţii/tutorii legali, dobândirea/primirea de bunuri materiale sau sume de
bani pentru serviciile educaţionale oferite;
80
h) consilierea părinţilor/tutorilor legali privind alternativele de formare şi dezvoltare optimă a
copiilor lor, din perspectiva expertizei psihopedagogice şi a respectării interesului major al
copilului.
Personalul din sistemul de învăţământ preuniversitar responsabil cu instruirea şi educaţia, In mod
particular cadrele didactice, vor respecta şi aplica următoarele norme de conduită colegială:
a) relaţiile profesionale trebuie să se bazeze pe respect, onestitate, solidaritate, cooperare,
corectitudine, toleranţă, evitarea denigrării, sprijin reciproc, confidenţialitate, competiţie loială,
interzicerea fraudei intelectuale şi a plagiatului;
b) orice membru al personalului didactic va evita lezarea libertăţii de opinie, vizând
convingerile politice şi religioase;
c) orice membru al personalului didactic va evita practicarea oricărei forme de discriminare
în relaţiile cu ceilalţi colegi;
d) Intre persoanele din sistemul de învăţământ preuniversitar responsabile cu instruirea şi
educaţia se interzice solicitarea de servicii personale de orice tip de la colegi care sunt sau urmează
să fie în proces de evaluare, angajare sau promovare;
e) In evaluarea competenţei profesionale se vor utiliza criterii care au In vedere performanţa
şi rezultatele profesionale;
f) Incurajarea diseminării cunoştinţelor profesionale, în vederea atingerii unor standarde
superioare de calitate In activitatea didactică;
g) orice cadru didactic trebuie să evite, prin afirmaţii, aprecieri sau acţiuni, să afecteze
imaginea profesională şi/sau socială a oricărui alt membru al corpului profesoral, cu excepţia
situaţiilor prevăzute şi formalizate de actele normative în vigoare ( evaluările anuale, comisia de
disciplină etc.);
h) Întreaga activitate a persoanelor din sistemul de învăţământ preuniversitar, responsabile cu
instruirea şi educaţia, trebuie să permită accesul la informaţiile care interesează pe toţi membrii
comunităţii şcolare, posibilii candidaţi, instituţiile cu care entitatea colaborează şi publicul larg,
asigurând astfel o informare corectă şi facilitarea egalităţii de şanse, precum şi asigurarea accesului
echitabil la resursele şcolare şi ale sistemului de învăţământ;
i) reacţia publică - prin drept la replică, discurs public, întrunire etc. -, atunci când o anumită
situaţie creată de către membrii comunităţii educaţionale sau de către oricine altcineva din afara
acesteia afectează imaginea unităţii/instituţiei şcolare, sistemului de învăţământ preuniversitar
românesc, oricărei persoane, membră a comunităţii educaţionale.
Personalul din sistemul de învăţământ preuniversitar responsabil cu instruirea şi educaţia, în mod
particular cadrele didactice care îndeplinesc funcţii de conducere, de îndrumare şi control sau care
sunt membri In structuri de conducere, vor respecta şi aplica următoarele norme de conduită
managerială:
a) respectarea criteriilor unui management eficient al resurselor;
b) promovarea standardelor profesionale şi morale specifice;
c) aplicarea obiectivă a reglementărilor legale şi a normelor etice;
d) evaluarea corectă conform prevederilor din fişa postului;
e) selectarea personalului didactic şi personalului didactic auxiliar de calitate, conform legislaţiei
în vigoare;
f) interzicerea oricărei forme de constrângere ilegală şi/sau ilegitimă, din perspectiva funcţiei
deţinute;
g) respingerea oricărei forme de abuz In exercitarea autorităţii;
81
h) interzicerea oricărei forme de hărţuire a personalului didactic, indiferent de statutul şi funcţia
persoanei hărţuitoare;
i) exercitarea atribuţiilor ierarhic-superioare, din perspectiva exclusivă a evaluării, controlului,
îndrumării şi consilierii manageriale corecte şi obiective.
În exercitarea activităţilor didactice (şcolare şi extraşcolare), membrilor personalului didactic le
sunt interzise:
a) consumul de substanţe psihotrope sau alcool;
b) organizarea pariurilor şi a jocurilor de noroc;
c) folosirea dotărilor şi a bazei materiale din spaţiile de învăţământ în vederea obţinerii de
beneficii financiare personale;
d) distrugerea intenţionată a dotărilor şi a bazei materiale din spaţiile de învăţământ;
e) distribuirea materialelor pornografice;
f) utilizarea de materiale informative interzise prin lege;
g) organizarea de activităţi care pot pune în pericol siguranţa şi securitatea elevilor sau a altor
persoane aflate în incinta unităţii/instituţiei de învăţământ.
În relaţia cu instituţiile şi reprezentanţii comunităţii locale, persoanele responsabile cu instruirea şi
educaţia, In mod particular cadrele didactice, vor respecta şi aplica următoarele norme de conduită:
a) colaborarea şi parteneriatul cu instituţiile/reprezentanţii comunităţii locale vor avea In vedere
asigurarea sprijinului reciproc, In scopul furnizării unor servicii educaţionale de calitate;
b) colaborarea şi parteneriatul cu organizaţiile non-guvernamentale ce au ca obiect de activitate
educaţia vor avea In vedere asigurarea sprijinului reciproc, In scopul furnizării unor servicii
educaţionale de calitate;
c) responsabilitate şi transparenţă în furnizarea de informaţii către instituţiile de stat In protejarea
drepturilor copilului, atunci când interesul/nevoia de protecţie a copilului impun acest lucru;
d) parteneriatele cu agenţi economici vor avea în vedere asigurarea sprijinului reciproc, In scopul
furnizării unor servicii educaţionale de calitate;
e) In realizarea colaborării şi a parteneriatelor cu instituţiile/reprezentanţii
comunităţii locale, organizaţiile non-guvernamentale şi agenţii economici nu se vor angaja
activităţi care să conducă la prozelitism religios şi partizanat politic, acţiuni care pun In pericol
integritatea fizică şi morală a elevilor sau
ADOLESCENTUL CONTEMPORAN VERSUS VIOLENȚA SOCIALĂ
PROF. MILITARU ALEXANDRU LUCIAN,

LICEUL TEHNOLOGIC HENRI COANDĂ BUZĂU, JUDEȚUL BUZĂU
Violența este una dintre marile probleme ale societății contemporane, cu toate consecințele sale
negative asupra mentalului colectiv. De exemplu pentru Rousseau , adolescența reprezintă a două
naștere , o adevărata revoluție care asemenea mugetului mării ce precede furtună, se anunță prin
murmurul pasiunilor născânde...
82
Lumea contemporană evoluează cu o repeziciune incredibilă față de epocile anterioare și
asta datorită mijloacelor tehnice comunicaționale dar și al experiențelor individuale. Adolescenții
începutului de secol XXI sunt nevoiți să între în această lume, să o înțeleagă dar în egală măsură
să-și construiască o identitate și o ierarhie de valori proprie.
Astfel , formarea personalității adolescentului ne dezvăluie noi provocări în care rolul
educativ al familiei , cadrelor didactice și societății capătă implicit noi valențe la lumea în care
trăim cu toții . Vorbim astăzi despre noi paradigme morale ale socializărilor pe internet respectiv
de nevoia ca părintele să respecte spațiul intim al propriilor adolescenți dar și a introducerii unor
legislații care să reglementeze comportamentul tinerilor pe internet.
Dualitatea lumii în care trăim se răsfrânge și asupra vieții adolescentului, acesta fiind pus de multe
ori în situația de a selecta variante ale multor tentații moderne. In această manieră se poate vorbi
de o nouă psihologie a adolescenței în care părintele pare că își pierde drepturile.
Educația moral-umanistă nonformală a adolescenților contemporani este esențial
determinată obiectiv de mutațiile în plan social-economic și cultural -spiritual la scară europeană
și națională și de perioadă de devenire prin formarea propriei identități . Achizițiile făcute în
procesul devenirii că entitate umană sunt mereu însoțite de riscuri majore care au la baza
încapacitatea adolescentului de a obține valori pe care consideră că le merită prin faptul însuși de
a exista. Formele mai des manifestate ale dereglărilor în formarea generală a adolescenților sunt
violența și agresivitatea. Violența face parte din cotidian, este afirmația care însoțește confruntările
directe cu valorile confuze ale acestei lumi. Practic, agresivitatea și violență reprezintă reacții
normale ale ființelor la pericole care le amenință spațiul vital, iar în cazul omului identitatea ființei
. Orice persoană se simte jignită în cazul în care nu este evaluată corect, dar cu atât mai sensibil la
pericolul pierderii identității reacționează adolescenții, deoarece această abia se înfiripă și orice
achiziție este apărată cu grijă sau chiar prin violență. Adolescenții constituie categoria cea mai
vulnerabilă din punct de vedere psihologic și social la asimilarea și promovarea comportamentelor
violente și agresive.
Violența în societate este facilitată și de alți factori: mass-media, creșterea libertății
generale de mișcare , lipsă exercițiului democratic, slăbirea autorității statului și a instituțiilor
angajate în respectarea legii, lipsa de cooperare a instituțiilor implicate în educație, mecanisme de
control social, inegalitățile sociale, criza valorilor morale. Studiile de specialitate arată că
fenomenele examinate își au rădăcinile în mai multe domenii și anume: perpetuarea unor structuri
economice și normative deficitare; menținerea și accentuarea discrepanțelor sociale și economice
dintre oameni; intensificarea conflictelor și a tensiunilor sociale și etnice Variabilele de
abstractizare limitativă a noțiunilor date, conform DEX-ului sunt următoarele:
*agresivitate: însușirea de a fi agresiv;
*violența: brutalitate, impulsivitate;
O definiție a violenței a fost dată de G. Gerbner în studiul Violență și teroare în mass -
media: expresia populară pentru forța fizică folosită împotriva altuia, a sinelui sau îndreptarea
acțiunilor împotriva altuia pentru a-i provoca durere. Se întâlnește însă și violența intrapersonala,
orientată spre sine , care se poate manifesta prin ură față de propria persoană, aspect întâlnit mai
ales printre adolescenți , care traversează perioada constituirii identității personale. Specialiștii
afirmă ca dimensiunile de prevenție și reconversie pozitivă a stărilor de violență și agresivitate la
adolescenți transcend în funcție de capacitățile cognitive și empatice ale fiecărui individ. Riscul
este definit de Jean Marie Choffray ca fiind o variație a valorilor reale cauzate de erorile de estimare
comise de factorii de influența față de valorile medii, In febra modernizării-contemporaneitatea
caută insistent soluții pentru prevenirea, reducerea sau chiar eliminarea factorilor de risc care
83
dezvoltă comportamente agresive la adolescenți. E. Erikson a fost primul scriitor psihanalist care
și-a pus în mod serios problema cristalizării identității în adolescență. Se poate afirma cu precădere
că o subcultură a adolescenților există, este puternică și foarte răspândită.
Talcott Parsons consideră că trăsăturile specifice subculturii adolescenților pot fi reunite în trei
aspecte esențiale: rebeliunea tinerilor împotriva așteptărilor adulților și a autorității;
tendința de conformare față de prieteni prin intoleranța intragrupală a diferențelor; aderența
romantică la obiectele semnificative emoțional .În concluzie, putem spune că există o considerabilă
variabilitate și eterogenitate contextuală în gândirea socială și morală a adolescenților. Adolescenții
emit judecăți autonome în unele situații și se concentrează pe scopurile personale în altele.
Cercetări asupra violenței tinerilor punctează de asemenea, importanța deficitului de prelucrare a
informațiilor sociale printre adolescenți. Impulsivitatea și auto-controlul sunt corelate de
problemele de comportament prin procesele cognitive.
Adolescenții antisociali tind să interpreteze greșit indiciile sociale. Ei atribuie intenții ostile
prietenilor de grup când în realitate ele nu există. Pot avea dificultăți în evaluarea consecințelor
propriilor acțiuni cât și a luării în considerare a variantelor alternative. Ei au de asemenea,
dificultăți în reglarea comportamentului și a comunicării cu ceilalți incluzând folosirea incorectă a
contactului vizual și a tonului vocii.
Prin urmare, în relația lor cu adolescenții, adulții vor trebui să-și amintească momentele dificile ale
propriei lor adolescențe. Înțelegerea, acceptarea și stimularea sunt cuvintele-cheie ale unei bune
comunicări cu tinerii, sunt mijloacele prin care putem menține o relație apropiată cu aceștia.
BIBLIOGRAFIE :
* Laufer , Moses - Developmental Breakdown in Adolescence : Problems of Understanding
Adolescent Breakdown and Beyond , Karnac Books.London , 1997
* Huditean , A. , Devianta comportamentala la elevi , Ed. Psihomedia , Sibiu , 2002
* Ilie , M. , Violenta in scoala . Agresivitate in randul elevilor , in Revista de Cercetare in Stiintele
Educatiei , Timisoara , 2007
SPORIREA EFICIENŢEI FORMATIV-EDUCATIVE

A ÎNVĂŢĂMÂNTULUI ROMÂNESC
PROF. ÎNV. PRIMAR NEDELCU CORINA EMILIA

ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR. 8, REŞIŢA
Explozia informaţională însoţită de uzura rapidă a informaţiei, caracteristice momentului de faţă,

conduc la schimbări permanente în conţinutul muncii, în formele sale precum şi în procesele de
cunoaştere, fapt ce generează, între altele, contradicţii între om şi tipurile de solicitare la care este
supus de-a lungul întregii sale perioade active.
De aceea, se impune ca şcoala să ofere elevului mijloacele necesare progresului său continuu în
cunoaştere şi adaptare, să se axeze pe însuşirea conceptelor esenţiale, pe cultivarea unei gândiri
suple, în aşa fel încât să i se creeze posibilitatea ca, pe măsură ce trece timpul, să fie capabil să se
84
autoinstruiască, să se autoinformeze, într-un cuvânt să se autoformeze, educaţia devenind o
dimensiune a omului contemporan, de la naştere până la sfârşitul vieţii.
Atitudinea fată de educaţie diferă de la individ la individ, în funcţie de numeroşi factori, care ţin
atât de personalitatea fiecăruia, cât şi de mediul familial şi social în care trăieşte. Familia şi şcoala
continuă să deţină un loc important în educaţia oamenilor, deşi acest lucru se realizează tot mai
mult în concurenţă cu mass-media şi cu internetul. De aceea, societatea însăşi ar trebui să devină
„educativă”.
Raportul către UNESCO al Comisiei Internaţionale pentru Educaţie în secolul XXI, menţionează
„necesitatea întoarcerii la educaţie”, deoarece „schimbările de proporţii din modelul tradiţional de
viaţă presupun din partea noastră o mai bună înţelegere a aproapelui şi a lumii în general; ele
presupun înţelegerea reciprocă, schimbul paşnic de idei, şi fără îndoială, armonia - tocmai acele
lucruri care lipsesc în lumea de azi”. Dispersarea resurselor umane, materiale şi financiare nu poate
duce decât la dispersarea activităţii educative însăşi şi la diminuarea efectelor ei practice, la scară
naţională şi la nivelul comunităţilor locale.
În acest context ce impune o viziune strategică concertată, se impune o analiză a oportunităţii
constituirii unui organism naţional în domeniul educaţiei care să unifice forţele existente şi să
elaboreze un program naţional de perspectivă, centrat pe nevoile fundamentale ale societăţii
româneşti de astăzi şi de mâine, cu implicarea activă a factorilor cointeresaţi în cadrul procesului
educaţional de la toate nivelele.
La nivelul învăţământului preuniversitar, există la acest moment Consiliul Naţional de Etică din
Învăţământul Preuniversitar, organism ce are ca scop promovarea eticii profesionale. Este nevoie
de astfel de organisme, care să fie promovate, susţinute şi dezvoltate şi care să identifice soluţiile
necesare pentru promovarea standardelor etice în sistemul educaţional.
Este, de asemenea, momentul ca şi în şcoală să se iniţieze mai multe activităţi consacrate formării
conştiinţei şi conduitei morale a elevilor. O caracteristică definitorie a omului şi umanităţii o
constituie moralitatea. Morala, ca fenomen social, reflectă relaţiile ce se stabilesc între oameni.
Educaţia morală presupune însuşirea normelor, principiilor, valorilor morale şi interiorizarea
acestora în vederea formării de atitudini, sentimente, convingeri, comportamente, deprinderi şi
obişnuinţe morale, a trăsăturilor morale de personalitate.
Educaţia pentru valori morale presupune încurajarea atitudinilor pozitive şi reducerea sau
preîntâmpinarea celor negative, fiind facilitată de prezenţa unui cadru afectiv pozitiv, stimulativ,
generat de comportamentul profesorului. Respectul pentru personalitatea elevilor, stabilirea unor
relaţii apropiate, familiare, dar în acelaşi timp ferme cu copiii, promovarea unui discurs echilibrat,
cu sinceritate şi credinţă sunt metode esenţiale în formarea conştiinţei şi conduitei morale. În final,
fiecare trebuie să ştie că educaţia morală rămâne o ficţiune dacă valorile şi comportamentele morale
nu se aplică în experienţa vieţii de zi cu zi.
În formarea completă şi complexă a personalităţii elevilor, urmărită în şcoală, nu trebuie uitate nici
noile educaţii, cu noi tipuri de conţinuturi, care marchează dezvoltarea societăţii contemporane.
Astfel, în activităţile şcolare sau extraşcolare este esenţial a se aborda educaţia pentru pace, prin
care elevii învaţă promovarea dialogului şi a cooperării, îmbunătăţirea relaţiilor dintre comunităţi,
apărarea păcii şi a liniştii, educaţia pentru respectarea drepturilor fundamentale ale omului, care
urmăreşte conştientizarea elevilor în legătură cu drepturile acestora la viaţă, la sănătate, la liberă
exprimare, la circulaţie, la opinie, educaţia ecologică, ce încearcă să sensibilizeze omul faţă de
ecosistemul în care îşi desfăşoară activitatea, să optimizeze relaţia dintre om şi natura
înconjurătoare sau educaţia pentru participare şi democraţie care îi învaţă pe copii să fie activi,
85
dispuşi să se implice în organizare, conducere, validarea responsabilă a propriilor acţiuni şi ale
altora.
Apreciind rolul esenţial al şcolii în educaţia fiecărei persoane, este important ca procesul de
instrucţie şi educaţie, desfăşurat în şcoală ca activitate conştientă, organizată şi întreprinsă
sistematic, orientată în direcţia atingerii unor finalităţi concrete, să se bazeze pe o temeinică
organizare şi o selectare optimă a modalităţilor prin care se realizează. Copilul trebuie educat astfel
încât să se poată adapta noilor cerinţe ale societăţii informaţionale, aceasta însemnând pregătirea
sa pentru a utiliza tehnici de prognoză, simulare, proiectare, evaluare, de a dezvolta judecăţi critice,
de a-şi forma capacitatea de decizie, de a acţiona în libertate şi independenţă, de a-şi îmbogăţi şi
completa permanent informaţiile prin studiu individual, prin creativitate şi inventivitate.
Cunoaşterea ştiinţifică, nu trebuie să fie redusă la o colecţie de informaţii, ci este esenţial ca ea să
determine formarea unui mod de a gândi, să se constituie într-o învăţare generativă, o învăţare a
unui sistem de concepte care să le permită elevilor generarea independentă de informaţii noi, care
nu le-au fost predate.
Modernizarea pedagogiei învăţământului, în special din perspectiva formării gândirii logice a
elevilor încă din primele clase, a apropierii de logica ştiinţei propriu-zise, impune organizarea şi
desfăşurarea acestuia într-o manieră nouă: conştientizarea complexităţii actului de predare-
învăţare, folosirea metodelor activ-participative, stimularea şi cultivarea interesului elevilor pentru
studiu.
Realizarea optimă a obiectivelor specifice procesului de învăţământ necesită trecerea de la o
predare teoretică la o predare bazată pe activităţi practice, propunerea unei varietăţi de situaţii
problematice care generează învăţare, în care activitatea de învăţare să se realizeze prin tatonări,
încercări, implicare activă în situaţii practice şi căutarea de soluţii dincolo de cadrul strict al celor
învăţate. Scopul lecţiilor de zi cu zi trebuie să fie acela de a le da copiilor o experienţă activă şi de
a le oferi posibilitatea de a descoperi ei înşişi calea spre rezolvarea unei probleme.
În clasele mici, gândirea logică nu se poate dispensa de intuiţie, de operaţiile concrete, operaţii cu
obiecte, care se structurează şi se interiorizează treptat, devenind progresiv operaţii logice,
abstracte. Pentru aceasta, materialul de învăţat trebuie să fie demonstrat şi explicat cât mai pe
înţelesul elevilor, o importanţă deosebită dobândind-o folosirea unor mijloace intuitive, ilustrative
şi tehnice adecvate şi suficiente pentru ca accesibilitatea lui să fie deplină şi să uşureze însuşirea
cunoştinţelor predate, determinându-l pe elev să participe activ la actul de învăţare.
În acest proces, învăţătorul are un rol esenţial. Prin activitatea sa, el este cel care trebuie să
descopere şi să elimine cauzele care determină insuccesul şcolar al elevilor, căutând totodată
procedeele şi mijloacele optime prin care îi poate conduce spre obţinerea performanţei şcolare.
Învăţătorul trebuie să observe atent activitatea elevilor, reacţiile lor în faţa dificultăţilor, ritmul
individual de rezolvare a sarcinilor şi, implicit, ritmul de învăţare. În acest fel, educaţia devine
centrată pe elev în calitate de persoană cu caracteristici specifice-diferenţiatoare ce trebuie
valorizate maximal. Respectând principiul individualizării predării, învăţătorul trece din ipostaza
de transmiţător de informaţii la cea de regizor al unor activităţi variate de învăţare pentru toţi copiii,
în funcţie de nivelul şi ritmul propriu de dezvoltare al fiecăruia.
Un alt principiu esenţial ce trebuie să stea la baza activităţii didactice este principiul cooperării.
Relaţia educaţională trebuie să devină o relaţie de colaborare în care cadrul didactic nu lucrează
asupra elevilor ci cu elevii şi pentru aceştia. Se formează astfel o echipă de „constructori” de sensuri
şi semnificaţii ce generează o puternică investiţie cognitivă, dar şi afectivă. Cooperarea încurajează
învăţarea, iar proiectarea şi desfăşurarea activităţii didactice pe principiul cooperării aduce în clasă
atmosfera unei reale comunităţi de învăţare, atmosferă ce stimulează participarea şi descurajează
86
atitudinile de respingere faţă de şcoală, atitudini negative care împiedică realizarea obiectivelor
propuse.
Nu în ultimul rând, respectarea în cadrul lecţiilor a principiului alternării tipurilor de activităţi şi
activizării învăţării, crearea unui echilibru între activităţile concentrate pe sarcini instructive şi cele
de relaxare, alternarea activităţilor solicitante de învăţare cu activităţi de joc, elimină oboseala,
plictiseala, sporeşte interesul copiilor, accesibilizând şi optimizând procesul de însuşire a
cunoştinţelor predate.
Succesul obţinut în activitatea de învăţare are un efect mobilizator, stimulativ asupra elevului,
influenţând
performanţa sa şcolară, determinând satisfacţia în muncă şi dorinţa de a învăţa mai bine. Succesele
şi insuccesele elevilor definesc randamentul muncii de învăţare. Acesta reprezintă „radiografia”
procesului de predare-învăţare, imaginea cunoştinţelor reale ale elevului, fiind nu numai rezultatul
firesc şi necesar al învăţării, dar şi dimensiunea competenţei reale a învăţătorului, a activităţii şi
colaborării neîntrerupte dintre învăţător şi elev.
Prin aplicarea principiilor ilustrate anterior, precum şi a ideii că predarea în general, dar mai ales
în clasele primare, nu trebuie concepută izolat pentru fiecare disciplină de studiu, ci integrată într-
un program educativ în care interacţiunile şi întrepătrunderile dintre materii să funcţioneze
permanent, prin iniţierea unei evaluări realiste a beneficiilor pe care elevul le obţine din ansamblul
complex al noţiunilor însuşite în mediul şcolar şi mai cu seamă a utilităţii acestora în mediul
exterior şcolii, în viaţa sa de zi cu zi, se urmăreşte un singur scop: sporirea eficienţei formativ-
educative a învăţământului românesc.
BIBLIOGRAFIE:
* „Comunicarea eficientă. Metode de interacţiune eficientă”, Pânişoară, I., Ed. Polirom, Iaşi 2003
* „Ghid privind standardele de integritate aplicabile în sectorul educaţie”, AID, MEN, 2013
* „Standarde de integritate în sistemul educaţional preuniversitar”- Suport de curs, Ţonea B.,
Rădulescu C., Drăghici V.
* „Psihopedagogie pentru examenele de definitivare şi grade didactice”, B. Balan, Ş. Boncu, C.
Creţu, C. Cucoş, I. Dafinoiu, L. Iacob, C. Moise, M. Momanu, A. Neculau, T. Rudică; Polirom,
Iaşi, 2005
ROLUL COMUNICĂRII ÎN EDUCAŢIA ELEVILOR
PROF.NICOLAU NICOLETA
LICEUL TEORETIC “NICOLAE BĂLCESCU”
MEDGIDIA, JUD. CONSTANŢA
Comunicarea pedagogică reprezintă un transfer complex, prin mai multe canale a

informaţiei între două entităţi ce-şi asumă simultan sau succesiv rolurile de emiţători şi receptori.
Comunicarea pedagogică presupune o interacţiune de tip feed-back, privind informaţiile transmise
în cursul comunicării didactice. Noţiunea de comunicare implică reciprocitate, deosebindu-se din
87
acest punct de vedere de simpla informare, aceasta din urmă reprezentând doar o latură a
comunicarii.
După natura interacţiunilor implicate, comunicarea poate fi intrapersonală, situaţie când emiţătorul
coincide cu receptorul, sau interpersonală, realizată între persoane distincte. Comunicarea
intrapersonală este o comunicare reflexivă, a omului cu sine însuşi. Ea reprezintă „vocea interioară“
a individului, amplitudinea şi profunzimea ei exprimând complexitatea trăirilor şi a conştiinţei de
sine a acestuia. Comunicarea interpersonală este o formă personalizată de transfer de mesaje care,
mai mult decât orice altă formă de comunicare, are calitatea de a influenţa opiniile, atitudinile şi
comportamentele receptorului. Tot în cadrul acestei categorii mai distingem comunicarea de grup,
comunicarea publică şi comunicarea de masă.
Din punct de vedere al modului de transmitere a mesajului, distingem două forme specifice:
comunicarea directă, atunci când emiţătorul şi receptorul se află într-un context situaţional comun
(faţă în faţă), şi, respectiv, comunicarea indirectă (mediată), situaţie în care mesajul se transmite
prin intermediul unor mijloace de comunicare externe.
În varianta comunicarii directe, ascultarea este primul pas în stabilirea unei relaţii de comunicare
eficientă cu persoanele din jurul nostru şi cu elevii. A fi un bun ascultator preupune manifestarea
unei atitudini de respect şi acceptare a interlocutorului.
În cazul comunicării indirecte se constată ca avantaj o mai bună structurare a mesajului şi o viteză
superioară de transmitere, dar aceasta prezintă, pe de altă parte, dezavantajul unui feed-back slab
şi riscul de distorsionare a conţinuturilor pe parcursul traseului lor către receptor.
Din punct de vedere al relaţiei emiţător-receptor, comunicarea se clasifică în comunicare
unidirecţională şi, respectiv, comunicare bi/multidirecţională.
În funcţie de sensul şi direcţia de circulaţie a mesajului, se disting trei tipuri – comunicarea pe
verticală, pe orizontală şi oblică. Din punct de vedere al modului de codificare/decodificare şi de
transmitere a mesajelor, întâlnim comunicarea verbală, comunicarea paraverbală şi comunicarea
nonverbală. Nivelul verbal al comunicării vehiculează mesaje exprimate prin cuvinte. La rândul
ei, comunicarea verbală se decelează în două categorii, şi anume comunicarea orală şi comunicarea
scrisă. Comunicarea scrisă oferă emiţătorului un timp mai mare de gândire şi de argumentare,
asigură o diversitate sporită a ideilor, concizie şi claritate, însă presupune un consum de timp şi
resurse mai ridicat decât în cazul celei orale.
În mod concret, educaţia se realizează prin intervenţii ale maturilor în personalitatea copiilor prin
intermediul mijloacelor verbale, nonverbale şi paraverbale. Departe de a fi un fenomen linear,
omogen şi mecanic, comunicarea este un proces dinamic, care pentru a fi eficientă în educaţie,
trebuie să utilizeze diferite strategii. De abilitatea părinţilor şi a profesorilor de a transmite corect
mesaje, lipsite de ostilitate, încărcate de bune intenţii, depinde în în cea mai mare parte reuşita
actului pedagogic.
În comunicarea didactică, informaţia se decelează prin intermediul semnelor, care generează
diferite semnificaţii. Semnificaţia nu tine numai de enunţ, ci şi de modul de enunţare a unei anumite
situaţii. Important este nu numai ceea ce spune profesorul, ci şi modul în care spune. Comunicarea
didactică este un gen aparte de discurs în care demonstrarea şi argumentarea se actualizează în mod
gradual. Demonstraţia este un demers logic, bazat pe interferenţe deductive şi inductive, în centrul
căruia stau valorile de adevăr, necesar şi evidenţă. Prestigiul oratorului-profesor, limbajul folosit
de acesta, capacitatea lui de a întrezari valorile accesibile sau admise de elevii săi sunt atribute ce
cântăresc greu în exerciţiul argumentativ. Profesorul devine el însuşi un maestru al comunicarii,
utilizând eficient toate resursele expresiv-formale ale limbajului. Prin limbaj, profesorul nu numai
că reprezintă sau înfăţişează realul, dar îi dă un sens, îl pune în valoare. Dacă stăpânim limbajul,
88
avem şansa de a stăpâni şi realitatea. Gândim pe măsura limbajului pe care îl deţinem. “Marginile
limbii mele, sunt marginile lumii mele” (Wittgenstein).
BIBLIOGRAFIE:
- Cucoş Constantin, Pedagogie, 2000, Editura Polirom
- Dâncu Vasile Sebastian, Comunicarea în Managementul Instituţional, Fundaţia Civitas pentru
Societatea Civilă şi Facultatea de Ştiinţe
Politice şi Administrative, Universitatea „Babeş-Bolyai“,
Cluj-Napoca, 2000;
- Niculae T., Gherghiţă I., Gherghiţă D., Comunicare organizaţională şi managementul situaţiilor
de criză, Suport de curs, 2006, Editura M.A.I.
PROFESOR NUȚĂ OLIMPIA,

LICEUL DE ARTE „ MARIN SORESCU ”, CRAIOVA, DOLJ
Codul-cadru de etică al personalului didactic din învățământul preuniversitar, conform

ordinului 4831 din 30 august 2018, prevede creșterea calității și prestigiului învățământului
preuniversitar, scop posibil de atins prin intermediul următoarelor obiective ( art.3):
menținerea unui înalt grad de profesionalism în exercitarea atribuțiilor personalului didactic;
creșterea calitativă a relațiilor dintre părțile implicate în actul educațional;
eliminarea practicilor inadecvate și imorale ce pot apărea în mediul educațional preuniversitar;
creșterea gradului de coeziune a personalului implicat în activitatea educațională;
facilitarea promovării și manifestării unor valori și principii aplicabile în mediul școlar
preuniversitar, inserabile și în spațiul social;
sensibilizarea opiniei publice în direcția susținerii valorilor educației.
Cadrul didactic este cel care ajută elevii să-și dezvolte potențialul de care dispun pentru
integrarea lor în viața școlară și socială. De aceea este preocupat continuu de stimularea spiritului
de investigație, de a încuraja cunoașterea, realizarea înțelegerii și dezvoltarea scopurilor personale
pe termen scurt și lung.
În contextul actual, cadrele didactice sunt răspunzătoare de modul în care unitățile școlare
se conectează la nevoile sociale. Profesia de cadru didactic trebuie privită de către comunitate cu
încredere şi responsabilitate, necesitând standarde ridicate de profesionalism. Prin urmare,
profesorul acceptă atât încrederea publică, cât şi responsabilităţile de a practica profesia în funcţie
de cel mai înalt grad posibil de conduită etică. In acest sens responsabilităţile includ angajamentul
faţă de elevi, profesie şi comunitate.
Ca toate codurile profesionale bine stabilite, acesta oferă un ghid de orientare si include
aspecte specifice pentru procesul de luare a deciziilor etice. Codul prevede si un cadru conceptual
89
de evaluare a măsurilor efectuate. Astfel, aplicarea codului la situaţii specifice, în esenţă, se
adaptează la fiecare în parte.
Rolul unui profesor în societate este pe cât de semnificativ, pe atât de valoros. El are o
influenţă ce depăşeşte societatea în care trăieşte şi nicio altă personalitate nu poate avea o influenţă
mai profundă decât un profesor. Elevii sunt afectaţi de caracterul profesorului, competenţa şi
angajamentul său moral. Un astfel de profesor devine un model pentru elevii săi. Elevii încearcă
să urmeze profesorul lor, în manierele sale, vestimentaţie, eticheta, stil de comunicare şi de gesturi.
El, profesorul, este idealul lor.
În timpul educaţiei timpurii, elevii au tendinţa de a stabili obiectivele lor în viaţă şi a planurilor
lor de viitor, în urma consultării cu profesorii săi. Prin urmare, un profesor bun şi cu o viziune largă
poate juca un rol important în construirea viitorului elevilor. În acelaşi timp, un profesor
,,certat” cu normele de etică și bună practică poate afecta elevii.
Cadrele didactice joacă un rol activ în procesul de instruire:
ajută elevii în autentificarea procesului de învăţare – crearea legăturilor cu curriculum-ul şcolar,
interesele, cunoştinţele existente; stimularea curiozităţii şi dragostea de învăţare;
ajută elevii să conducă procesul de învăţare, să se încadreze în obiective, scop, roluri, planuri,
termene-limită, precum şi puncte de control, criterii, să identifice şi să aplice strategiile de învăţare
optimă pentru procesul de învăţare;
ajută elevii să îşi definească nevoile informative, să stabilească priviri generale asupra subiectelor,
lacunelor în cunoştinţe, direcţionarea elevilor pentru a stabili şi folosi cele mai bune surse de
informaţii / resurse informaţionale / tehnologii de informaţii / strategii de căutare, pentru a selecta
şi respinge informaţiile, pentru a încadra creanţele informaţionale;
ghidarea elevilor pentru a analiza informaţiile, a înţelege şi prelucra aceste informaţii, a sintetiza
cele mai bune informaţii care să se potrivească cu nevoile personale şi a le organiza eficient;
direcţionarea elevilor în a construi cunoştinţele în urma analizei şi sintetizării informaţiilor, a
reprezenta fapte, propriile idei, opinii şi înţelegeri;
cadrele didactice care au calitatea de diriginte vor colabora cu părinţii prin: şedinţa cu părinții (
lunar ), vizite la domiciliu, lectorate cu părinții, întâlniri individuale, întâlniri comune
diriginte – părinte – elev - cadre didactice, consultaţii periodice în ziua şi ora stabilită de comun
acord.
O educaţie publică de calitate, piatră de temelie a societăţii democratice, are rolul de a asigura
şanse egale pentru toţi copiii şi tinerii şi este fundamentală pentru dezvoltarea economică, socială
şi culturală. Profesorii şi personalul din educaţie au responsabilitatea de a întări încrederea generală
a tinerei generații în standardele serviciilor ce sunt aşteptate de la toţi cei implicaţi în această
importantă activitate.
Manifestarea unei gândiri responsabile este cheia activităţii profesionale, iar activităţile
profesorilor şi personalului din educaţie, dedicate cu integritate, devotament, competenţă şi dăruire
pentru a ajuta elevul să-şi atingă propriul potenţial reprezintă un factor critic în asigurarea unei
educaţii de calitate. Experienţa şi dăruirea profesorilor şi a personalului din educaţie trebuie să fie
combinate cu o comunitate care să-i sprijine şi să creeze politici care să permită o educaţie de
calitate.
Codul de etică se referă la unele valori esenţiale legate de profesia de profesor, şi anume:
integritatea, onestitatea, respectul, responsabilitatea şi încrederea. Profesorul trebuie să
demonstreze INTEGRITATE prin crearea şi menţinerea relaţiilor profesionale
corespunzătoare, exersarea acţiunilor de zi cu zi cu corectitudine, de la gânduri la fapte. Profesorul
trebuie să demonstreze ONESTITATE prin comportarea cu imparţialitate, încredere şi
90
onestitate, exprimarea stimei faţă de o altă persoană, acţionând şi discutând sincer şi
corect. Profesorul trebuie să demonstreze RESPECT fiind tolerant, atent şi înţelegător cu alte
persoane, părerile şi valorile lor, conştient de faptul că relaţia cu elevii şi părinţii acestora trebuie
să fie bazată pe respect reciproc, încredere şi dacă este necesar, pe confidenţialitate. Profesorul
trebuie să demonstreze RESPONSABILITATE prin angajarea în activităţi de dezvoltare
profesională continuă şi de îmbunătăţire a strategiilor de predare-învăţare, colaborarea şi
cooperarea cu colegii în interesul educării şi instruirii elevilor
OBLIGAŢIILE FAŢĂ DE PROFESIE
să merite încrederea şi confidenţa publică şi să crească stima faţă de profesie prin asigurarea unei
educaţii de calitate pentru toţi elevii;
să asigure permanenta înnoire şi îmbogăţire a cunoştinţelor profesionale;
să contribuie la dezvoltarea şi promovarea politicilor de educaţie;
să participe la dezvoltarea culturii sale profesionale deschise şi de reflectare;
să trateze colegii cu respect, cooperând cu ei şi promovând procesul de studiu al elevilor;
să ofere suport noilor veniţi în această profesie;
să respecte confidenţial informaţia despre colegii săi, cu excepţia situaţiilor impuse de lege sau
obligate prin Codul de etică.
OBLIGAŢIILE FAŢĂ DE ELEVI
să respecte dreptul elevilor fără discriminare;
să înţeleagă unicitatea, individualitatea şi nevoile specifice ale fiecărui elev şi să prevadă orientarea
şi încurajarea fiecărui elev de a-şi realiza întregul său potenţial;
să menţină relaţii profesionale cu elevii;
să apere şi să promoveze interesele elevilor şi să facă orice efort pentru a proteja elevii de abuzuri
fizice, psihologice sau sexuale;
să manifeste simţul datoriei, seriozitate şi confidenţialitate în toate problemele ce afectează binele
elevilor;
să-şi exercite autoritatea cu dreptate şi integritate;
să se asigure că relaţia privilegiată între profesor şi elev nu este exploatată în niciun fel;
să manifeste pentru elevi cinste şi integritate şi să nu întreprindă nimic ce ar putea discredita aceste
calităţi;
- să fie conştient că fiecare copil este o individualitate şi se pot deosebi în asimilarea
cerinţelor promovate de educaţie;
- să nu aplice pedepse verbale sau corporale elevilor.
OBLIGAŢII FAŢĂ DE COLEGI
să promoveze cooperarea între colegi, respectându-le poziţia profesională şi opiniile;
să fie pregătit să ofere sfaturi şi asistenţă în mod special celor la început de carieră sau în pregătire;
să menţină confidenţialitatea informaţiilor despre colegi obţinute în cursul serviciului profesional,
dacă dezvăluirea nu serveşte îndeplinirii unei sarcini de serviciu;
să-şi asiste colegii în procedurile paritare negociate şi agreate între sindicatele din educaţie şi
angajatori;
să apere şi să promoveze interesele şi binele colegilor şi să-i protejeze de abuzuri fizice sau psihice;
să nu accepte gratitudini, atenții sau favoruri ce ar putea leza sau influenţa deciziile / acţiunile
profesorale;
OBLIGAŢIILE FAŢĂ DE PĂRINŢI
să recunoască dreptul părinţilor la informare şi consultare, prin metode agreate, cu privire la binele
şi progresul copiilor lor;
91
să respecte autoritatea părintească legitimă, dar să acorde sfaturi dintr-un punct de vedere
profesional cu privire la ce este cel mai bine pentru interesul copilului;
să facă orice efort pentru a încuraja părinţii să se implice activ în educaţia şi succesul copiilor;
să informeze părinţii despre progresul sau deficienţele elevilor săi, exercitând onestitatea şi tactul
pedagogic la maximum;
să lucreze şi sa coopereze cu părinţii elevilor săi, stabilind relaţii deschise, principiale, cinstite şi
respectuoase.
„ Tratează umanitatea, atât în persoana ta, cât și în persoana altora, întotdeauna în același timp ca
scop în sine, și niciodată ca scop în sine”, enunț cunoscut ca „ formula umanității a Imperativului
Categoric”, îi aparține filosofului german Immanuel Kant. Prin această formulă, Kant oferă
fundamentul justificativ pentru ideea respectului demnității persoanelor. Ține de noi să decidem ce
acțiune este cea care îndeplinește cerința de a trata umanitatea ca scop în sine.
BIBLIOGRAFIE:
MEN – Ordin nr. 4831/2018, din 30 august 2018, privind aprobarea codului-cadru de etică al
personalului didactic din învățământul preuniversitar, publicat în monitorul oficial nr. 844 din 4
octombrie 2018;
E. Mihailov, T. Gibea, V. Mureșan, M. Constantinescu – Etică și integritate academică, Editura
Universității București, 2018.
JOCUL – DOMINANTĂ A VÂRSTEI PREŞCOLARE
PROF.PANAIT MARIA ANGELA

G.P.P.„ROSTOGOL”CĂLĂRAȘI
Încă din primii ani de viaţă copilul de vârstă antepreşcolară cunoaşte un proces foarte dinamic de
dezvoltare prin joc ,în diversitatea lui. Jocul e o dimensiune biologică fundamentală ,copilul are o
predispunere la joc, se exprimă prin joc. Personalitatea se manifestă prin jocul unic în raport cu
sine şi cu realitatea înconjurătoare. Un joc într-o diversitate foarte mare, există o diferenţiere între
copiii de aceeaşi vârstă numai din punct de vedere al diversităţii stimulilor exteriori cărora ei
trebuie să le răspundă prin activităţi de joc-jocuri foarte diferite. Este important ca asupra
copilului să se acţioneze printr-o diversitate de jocuri încă din primul an de viaţă. Trebuie să le
asigurăm copiilor cât mai multă coordonare, mişcare, dans. Dezvoltarea personalităţii este
dependentă de joc-fiecare vârstă cu jocurile ei.
Jocul este activitatea care dă specific preşcolarităţii, implicarea în joc a preşcolarului este totală,
el îşi antrenează spontan şi voluntar în joc toate posibilităţile fizice, intelectuale, afective, jocul
reprezintă astfel un mijloc de realizare de sine. Dincolo de aceste caracteristici, jocul este o sursă
de plăcere, deoarece el presupune eliberarea de realitatea constrângătoare libertatea de reflectare
şi transformarea în manieră personală a acestuia. Jocul este un tovarăş nedespărţit al copilului,
mai ales la vârsta preşcolară, copilul se joacă de dimineaţă până seara, uneori uitând chiar de
mâncare sau de somn. Jocul este atât de necesar dezvoltării copilului ca şi lumina soarelui. Un copil
sănătos este imposibil să nu se joace. De aceea, a-l opri să facă acest lucru înseamnă a-i frânge
92
întreaga sa dezvoltare. Încă de timpuriu, copilul manifestă un deosebit interes pentru joc. Jocul îi
interesează pe copil şi totodată oglindeşte interesele acestuia, având o mare importanţă la
dezvoltarea sa. El contribuie la dezvoltarea unui organism rezistent, puternic şi sănătos, la
dobândirea cunoaşterilor multiple şi variate despre mediul înconjurător, la formarea calităţilor de
voinţă şi caracter. Prin joc se educă de asemenea atât emoţiile şi sentimentele estetice, cât şi gustul
pentru frumos. Aşadar, se poate spune că jocul este mijloc foarte important de educaţie fizică,
intelectuală, moral-estetică a copiilor. Dar această educaţie a copiilor prin joc nu se realizează de
la sine ci numai în condiţiile unei influenţe bine orientate din partea (adulţilor) educatorilor. Jocul
este cel mai bun mijloc de a introduce copilul în colectivitate. Participând la un joc colectiv, de
multe ori copilul se află în situaţia de a lupta pentru reuşita echipei din care face parte, trecând
peste interesele proprii. Alături de ceilalţi jucători se simte mai puternic şi stăruie cu mai multă
dârzenie să înlăture piedicile care-i stau în cale, atât lui cât şi celorlalţi colegi de echipă. Efortul
depus şi satisfacţia succesului obţinut îl pregătesc pentru activităţile următoare. Prin joc,
educatoarele din grădiniţele de copii, acţionează asupra întregii personalităţi a copilului. Jocurile
prezintă o mare importanţă pentru dezvoltarea psihică a copilului. Jocul satisface în cel mai înalt
grad nevoia de mişcare şi de acţiune a copilului; el deschide în faţa acestuia nu doar universul
activităţii, ci şi universul extrem de variat al relaţiilor interumane, oferind prilejul de a pătrunde în
intimitatea lor şi dezvoltând dorinţa copilului de a se comporta ca adulţii. Prin joc copilul învaţă
să cunoască lumea reală, îşi dezvoltă şi restructurează întreaga viaţă psihică, dobândeşte încredere
în forţele proprii.
Jocul este esenţial pentru dezvoltarea globală a copilului. În timpul jocului liber, dar şi pe parcursul
unei activităţi de învăţare bazate pe joc, copiii se dezvoltă fizic, cognitiv, emoţional, social. În
consecinţă, jocul are contribuţii instructive şi educative de neînlocuit şi este folosit ca formă de
organizare în procesul de învăţământ din grădiniţă.
BIBLIOGRAFIE:
Chateau,Jean , Copilul şi jocul E.D.P.,1967
„Invatamantul prescolar si primar”, 3-4/ 2012, 2013, 2017, Editura Arlequin
DEZVOLTAREA UNUI CLIMAT ETIC INCLUZIV ÎN ŞCOALA ROMÂNEASCĂ
PROF. PETREA ALINA, GRĂDINIŢA NR.16 FOCŞANI, VRANCEA
Cooperarea este o necesitate în orice proces de învățare, formare sau cercetare. Atunci când
cooperăm cu ceilalți ne putem testa propriile idei sau afla lucruri noi, care ne vor ajuta mai devreme
sau mai târziu. Suntem predispuși în mod natural să cooperăm mai ușor cu cei cu care avem mai
multe lucruri în comun, fie că vorbim despre puncte de vedere similare, aceleași preferințe sau, pur
și simplu, despre faptul că ne este mai ușor să ne înțelegem cu anumite persoane. Această
predispoziție poate duce uneori la formarea unor triburi în rândul studenților și profesorilor.
Respectul reciproc, sincer, este crucial atunci când încercăm să colaborăm. Chiar dacă nu ești de
acord cu ceea ce susțin ceilalți, nu înseamnă că ești îndreptățit să îi desconsideri sau să îi împiedici
93
să vorbească. Libertatea este unul dintre cele mai importante principii într-o unitate şcolară.
Membrii unei şcoli trebuie să fie liberi să dezbată fapte sau idei și să își expună, fără constrângeri,
propriile puncte de vedere.
O dezbatere academică ar trebui să fie un prilej pentru a învăța lucruri noi sau, mai filosofic spus,
să descoperim adevărul. De regulă, atunci când ne implicăm într-o dezbatere, putem pierde din
vedere acest lucru. Ne angajăm într-un joc în care suntem proprii avocați, încercând, prin orice
mijloace, să ne susținem punctul de vedere.
Libertatea nu ar trebui caricaturizată, în sensul în care fiecare are dreptul să spună absolut orice.
Cineva ar putea cu ușurință întreba dacă ar trebui acceptate și replicile misogine sau rasiste
îndreptate către colegi sau profesori. Răspunsul este, evident, nu. Libertatea unui individ se termină
atunci când libertatea unui alt individ începe. La fel și în cazul libertății academice.
Atunci când dezbatem ar trebui să ne comportăm mai degrabă ca niște judecători care încearcă să
afle care este adevărul. Raportarea la o discuție critică ca la un fel de competiție în care există un
singur învingător poate fi una dintre cauzele încălcării regulilor de etichetă universitară. Fără să
realizăm, îi jignim pe ceilalți, iar discuția ia forma unei confruntări. Pentru ca o discuție să nu se
transforme într-o confruntare este foarte important să avem în permanență în vedere următoarele
greșeli comune, pe care le putem face uneori fără să ne dăm seama:
- Ridicăm tonul sau ne răstim la ceilalți;
- Facem tot felul de gesturi ironice sau sfidătoare, uneori pufnindu-ne și râsul;
- Nu îi respectăm pe ceilalți interlocutori.
- Refuzăm să luăm în considerare, la modul serios, ceea ce ne spun ceilalți;
- Ne „aliem” cu ceilalți pentru a fi mai mulți împotriva celorlalți, chiar dacă nu ne este clar dacă
suntem sau nu de acord cu ceea ce spun;
- Avem pretenția ca ceilalți să înțeleagă tot ceea ce le spunem. Este esențial ca într-o dezbatere să
putem reconstrui argumentele și propriile noastre puncte de vedere. Este de apreciat dacă poți relata
foarte precis și pe scurt un punct de vedere;
- Bătălia orgoliilor. Nu de puține ori începem o dezbatere pe o anumită temă și ajungem să discutăm
cu totul alte teme, poate-poate reușim să dăm „lovitura de grație”;
- „Cum îndrăznești să spui așa ceva?” Chiar și atunci când suntem atacați sau auzim că cineva
susține un punct de vedere ofensator, ideal ar fi să îi arătăm ce susține de fapt. Faptul că cineva
face o greșeală nu înseamnă că își pierde în mod automat dreptul de a mai vorbi sau de a fi respectat;
- Uneori un argument foarte bun poate avea un impact negativ asupra celorlalți, din simplul motiv
că felul în care a fost prezentat nu a fost unul prielnic;
Nu există organizații fără ierarhii și nici autoritate care să reziste în timp fără legitimitate. Mai mult,
existența ierarhiilor se poate observa în întreaga lume naturală, nu e doar un atribut (universal) al
culturilor. Dar, ierarhia poate fi pusă sub semnul întrebării. Dacă autoritatea se comportă abuziv
sau aleatoriu, când principiile și regulile nu mai contează sau sunt aplicate preferențial și
discriminatoriu, atunci indivizii afectați simt, în mod justificat, că nu sunt respectați. Respectul
datorat persoanelor, învirtutea simplului fapt de a fi persoane (umane), ar trebui să fie cel care
ordonează moral lumea noastră. Situația devine cu atât mai problematică atunci când ne aflăm într-
un mediu care în mod esențial se rânduiește după valori și principii, nu după forță și dominație,
adică mediul universitar.
Cei care exercită autoritatea în diferite momente – profesorul în timpul cursului, Consiliul de
Administraţie al şcolii când ia decizii care vizează întreaga comunitate, directorul şcolii în timpul
ședințelor de consiliu – sunt legitimați instituțional prin aceste mecanisme. Dar rămâne și o
legitimare morală, iar aceasta vine din integritatea cu care își exercită funcțiile. Astfel, o altă datorie
94
pe care o avem este să acționăm în conformitate cu cerințele sau standardele acelor funcții, în mod
coerent, predictibil și transparent. Iar această datorie implică, din nou, să avem o poziție critică
atunci când normele și procedurile sunt încălcate. Dacă în cazul de mai sus suntem în căutarea
adevărului, aici pare, mai degrabă, că vrem să îndeplinim dreptatea sau echitatea.
În lunga istorie a eticii, s-a discutat despre două tipuri de datorii: cele față de sine și cele față de
ceilalți. Aceste două tipuri sunt indisolubil legate: nerespectând celelalte persoane în umanitatea
lor de fapt nu ne respectăm nici umanitatea din noi.
În vremea regimului comunist, spre anul 1989, circula o glumă: „ce înseamnă P.C.R.?” „Pile,
cunoștințe și relații”, venea răspunsul caustic. Partidul Comunist Român, căci despre el e vorba, ca
și întreaga societate, deveniseră o încrengătură, o mare rețea de favoruri, nepotism și relații care
facilita accesul la resurse. Instituțiile politice, ca seturi de reguli acceptate public de toți, întemeiate
rațional, nu arbitrar, nu numai că nu mai erau respectate, dar fuseseră înlocuite masiv de instituții
sociale, ca familia, clanul sau prietenia, care nu trebuie justificate public. Rețelele sociale, cu modul
lor de a transfera resurse sau idei, luaseră în fapt locul unui set de valori impersonale și imparțiale.
Chiar dacă refrenul despre societatea comunistă continua să repete că luptăm pentru o lume dreaptă
și echitabilă de egali, în practică funcționa doar rețeaua de relații și obligații reciproce ascunse.
Favoritismul – adică favorizarea sau avantajarea unei persoane sau grup din organizație, pe criterii
non-academice, care nu țin de meritele acelor persoane și care sunt împotriva regulilor comun
acceptate – și nepotismul (o formă de favoritism între rude sau persoane apropiate) corup textura
din care e compus cadrul vieții şcolare. Efectul nedezirabil este că ne abat de la scopul nostru:
producerea și asimilarea cunoașterii. Chiar dacă bunăvoința normează comportamentul nostru, ea
nu se traduce ca bunăvoință exagerată față de cei apropiați sau cei față de care avem obligații
personale ascunse. Dreptatea și echitatea rămân valorile constitutive activității universitare, în
conjuncție cu meritul. Ar fi nedrept ca persoane care nu au competențele și calificările necesare să
ocupe poziții și să exercite funcții în universitate. Nu numai că nu merită aceste poziții, dar
activitățile lor ar produce efecte negative asupra calității educației și cercetării, adică ar crea
nedreptăți sau chiar rău celorlalți, mai ales elevilor.
Înflorirea fiecăruia dintre noi în comunitate ține de dezvoltarea capabilităților personale și
organizaționale. Resursele sunt necesare, iar risipirea lor produce indirect și o risipire a talentelor
și oportunităților. Șansa tuturor constă în a limita acele comportamente imorale care duc la alocare
greșită a resurselor: discriminarea, favoritismul și nepotismul, care sunt surse ale corupției, și
abuzul (de putere sau de încredere).
BIBLIOGRAFIE:
1.Emilian Mihailov. Arhitectonica moralității. București: Editura Paralela 45, 2017
2.Emanuel Socaciu, „Dileme etice în cercetare”, în Liviu Papadima (ed.), Deontologie academică.
Curriculum cadru, București: Editura Universității din București, 2017.
3.Valentin Mureșan. Managementul Eticii în Organizații. București: Editura Universității din
București, 2009;
95
PROF. TOADER VIRGINICA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ GURA CALIȚEI
Integritatea este noțiunea care se referă la acțiuni consecvente, în conformitate cu valorile,

metodele și elementele de măsură. În același timp presupune și raportarea la principii și așteptări
verificabile prin rezultate. Din punctul de vedere al eticii, integritatea înseamnă onestitate și
corectitudine. Aceasta poate fi evaluată prin nivelul acurateții acțiunilor. În consecință, integritatea
este diametral opusă unor metehne precum: ipocrizia, falsitatea și inconsecvența. Integritatea are
în vedere virtuțile, trăirile și întrebuințarea convingerilor. Nu trebuie să existe discrepanțe între
ceea ce se afirmă și exemplul trăirii personale.
Cuvântul “integritate” își are originea în termenul din limba latină “integritas” care înseamnă
întreg, complet. Dicționarul explicativ al limbii române definește integritatea ca fiind însușirea de
a fi integru, cinstit, incoruptibil.
În integritate, accentul este pus în foarte mare măsură pe dezvoltarea caracterului moral al
membrilor comunității școlare. Elaborarea unui cod de etică și nominalizarea unei comisii care să
monitorizeze respectarea codului nu reprezintă o prioritate a integrității. Această dezvoltare a
caracterului moral vizează valorile și principiile morale dezirabile pe care participanții la actul
educativ și le pot însuși. Din această cauză trebuie implementat un ansamblu de strategii
instituționale de către membrii organizației, pentru ca acesta să fie asumat și adecvat. Se impune
participarea membrilor comunității școlare la cursuri de formare pentru a-i sensibiliza. Participarea
la traininguri să fie urmată de dezbateri în cadrul cărora să se identifice soluții în acord cu valorile
morale pe care și le și asumă.
Integritatea la nivelul comunității școlare poate fi definită ca“angajamentul, chiar in faţa
adversităţii, de a respecta cinci valori fundamentale: onestitate, adevăr, echitate, respect şi
responsabilitate”¹.
O predare profesionistă nu presupune doar a comunica și a evalua materia, ci înseamnă să comunici
și să menții standardele unui comportament profesional corespunzător. Responsabilitatea personală
stă la baza integrității organizației. Fiecare membru al comunității în care activezi ( elev, cadru
didactic, personal didactic auxiliar și nedidactic) este responsabil pentru susținerea integrității în
procesul de predare-învățare-evaluare. Asumarea responsabilității înseamnă să acționezi contra
situațiilor critice în ciuda solicitării colegilor sau superiorilor, fidelității, compătimirii sau fricii.
Fiecare individ trebuie să-și asume responsabilitatea pentru comportamentul propriu. Acesta
trebuie să fie cinstit în orice situație și să descurajeze și să prevină abateri din partea celor cu care
colaborează.
Formarea conștiinței civice și popularizarea valorilor etice ajută la conturarea comportamentului
social și la lipsa toleranței la corupție. În consecință, o educație de calitate este un factor important
de înlăturare a corupției.
În procesul de predare pot fi identificate mai multe tipuri de comportament care nu sunt în
concordanță cu standardele de onestitate academică: utilizarea unor mijloace de stocare a
informației interzise în timpul examenelor; copierea rezolvării cerințelor de la un alt coleg;
plagiatul; cumpărarea unui articol sau întocmirea acelui material ce către altcineva; furnizarea
întrebărilor și răspunsurilor înainte de susținerea examenului.
96
Măsuri de prevenire a lipsei de integritate: elaborarea mai multor versiuni de subiect; schimbarea
ordinii subiectelor; depunerea tuturor mijloacelor de informare; rearanjarea modului de amplasare
în sala de clasă, creând distanțe cât mai mari între elevi; semnarea foilor.
MODELUL INTEGRITĂŢII ÎN ETICA

ÎNVĂŢĂMÂNTULUI VOCAŢIONAL
PROFESOR TOMA ADRIANA

LICEUL DE ARTE “HARICLEA DARCLEE” BRĂILA
De la ideal la realitate
Rostul unei şcoli moderne – indiferent de profil – nu e doar acela de a ne forma ca specialiști, ci şi
ca oameni civilizați, culți, care ne respectăm semenii şi instituţiile, ca oameni morali. Un mediu
imoral favorizeză formarea unor oameni imorali, iar un mediu moral dă naştere unor oameni
morali.Există tot mai multe şcoli în lume care au îşi doresc să devină o instituţie integră, morală,
populată de oameni integri. Planurile lor strategice conțin mijloacele concrete prin care pot atinge
acest obiectiv, care nu constau doar în definirea cât mai detaliată a unui comportament imoral şi
aplicarea unei pedepse după comiterea actului, pentru a descuraja repetarea lui, ci şi în crearea unui
climat favorabil eticii.
În orice instituţie întâlnim comportamente pe care le numim „imorale”. De obicei trecem cu
indiferenţă sau cu neputință pe lângă ele, considerându-le neimportante sau mult prea greu de
evaluat obiectiv. Vom vedea însă că actele imorale nu sunt nici lipsite de importanță și nici atât de
dificil de evaluat pe cât s-ar putea crede. Ele contribuie însă la crearea unui mediu organizațional
imoral, în care pare că totul este permis, ceea ce va favoriza și mai multe comportamente imorale.
Iată principalele acţiuni imorale înfăptuite în unele şcoli româneşti:
- favoritismul și evaluarea subiectivă din partea cadrelor didactice;
- comunicarea deficitară în instituție;
- cadourile oferite profesorilor;
- utilizarea unui limbaj ofensator sau superior de către cadrele didactice;
- limbajul nepoliticos al personalului administrativ în relația cu elevii;
- presiuni din partea profesorilor pentru ca elevii să facă meditaţii
Omul contemporan şi educaţia
Atitudinea faţă de educaţie diferă de la individ la individ, în funcţie de numeroşi factori, care ţin
de personalitatea fiecăruia,de mediul familial şi social în care trăieşte.
Educaţia este o dimensiune a omului contemporan care ne însoţete de la naştere până la sfârşitul
vieţii. Familia şi şcoala deţine un loc important în educaţia oamenilor, deşi acest lucru se realizează
tot mai mult la concurenţă cu mass-media şi cu internetul.
Cu toate că societatea însăşi ar trebui să devină educativă, o serie de fenomene afectează direct
nivelul educaţiei:
97
manifestările agresive în viaţa de zi cu zi (pe stradă, la şcoală, în trafic, la televizor etc)
limbajul trivial utilizat în mai toate mediile sociale ( cu precădere pe internet).
Astfel de situaţii se datorează înţelegerii greşite a drepturilor omului şi democraţiei, coroborat cu
absenţa aplicării unor măsuri preventive. Pentru a genera o schimbare de atitudine la nivel societal,
sunt necesare măsuri preventive întreprinse de şcoală, de familie, de mass-media, pe lângă aplicarea
de sancţiuni faţă de cei care nesocotesc regulile de convieţuire socială.
Poluarea morală a mediului social
Despre poluarea mediului natural al omului contemporan se poartă discuţii aprinse, în timp ce
despre poluarea morală a societăţii umane se discută destul de puţin în zilele noastre. În timp ce
pentru prevenirea şi combaterea poluării mediului de viaţă natural există convenţii internaţionale,
manifestări şi atitudini publice, poluarea morală apare ca un subiect pentru care nu există suficient
interes la nivel public. O explicaţie poate fi dată de faptul că, în absenţa funcţionării unor organisme
care să aibă ca obiectiv menţinerea şi îmbunătăţirea nivelul moral al societăţii în ansamblu. Este
necesară o abordare care să implice parteneriate şcoală – comunitate – familie, campanii naţionale
şi locale ample pentru promovarea unui comportament de recunoaştere şi respingere a corupţiei,
sprijinirea organismelor de promovare a eticii şi deontologiei profesionale, instruirea cadrelor
didactice în domeniul promovării integrităţii, realizarea unui portal şi a unei baze de date pentru
sesizări on-line. Strategia Anticorupţie în Educaţie, dezvoltată în cadrul proiectului „Prevenirea
corupţiei prin informare, formare şi responsabilizare”, cuprinde aceste obiective ce urmează a
fi operaţionalizate prin aplicarea măsurilor concrete aferente.
În cadrul proiectului menţionat, au fost deja aplicate o serie de măsuri, dintre care menţionăm:
instruirea membrilor consiliilor de administraţie ale unităţilor şcolare din învăţământul
preuniversitar în domeniul integrităţii, realizarea unei baze de date pentru sesizări online ce poate
fi accesată pe situl www.educatiepentruviitor.ro, derularea unei ample campanii naţionale de
promovare a integrităţii la nivelul sectorului educaţional preuniversitar, realizarea unei cercetari
naţionale cu privire la vulnerabilităţile la corupţie existente la nivelul sectorului educaţional
preuniversitar,etc.
În cadrul Proiectului „Prevenirea corupţiei în educaţie prin informare, formare şi
responsabilizare”, reprezentanţii sectorului educaţional preuniversitar au identificat o serie de
măsuri ce pot contribui la crearea unui climat de etică profesională în învăţământul preuniversitar:
profesionalizarea învăţământului preuniversitar (inspectorii şcolari, membrii consiliilor de
administraţie din şcoli);
transparentizarea tuturor procedurilor de resurse umane (numiri în funcţii de conducere la nivel de
şcoală, inspectorate şcolare, casa corpului didactic, promovări în funcţie, examene);
mai bună corelare a grilei salariale cu nivelul experienţei, competenţei şi rezultatelor cadrelor
didactice;
mai bună motivare a profesorilor debutanţi prin recompensare, dar şi motivare extra-salarială
(cursuri de pregătire, stimulente etc);
interzicerea şi monitorizarea meditaţiilor în particular realizate cu proprii elevi de la clasă şi
sancţionarea nedeclarării acestei activităţi către organele fiscale;
modificarea curriculumului şi bacalaureat diferenţiat în funcţie de profilul liceului, astfel încât
cunoştinţele acumulate în timpul liceului să permită majorităţii elevilor promovarea examenului de
bacalaureat în funcţie de profilul absolvit, de tipul de BAC, elevul să aibă acces la anumite facultăţi;
accesul la învăţământul liceal şi superior să se realizeze numai pe baza examenelor de evaluare
scrise;
98
menţinerea supravegherii video la examenul de bacalaureat, cât şi la toate celelalte tipuri de
examinene - naţionale, olimpiade, titularizare etc;
ocuparea posturilor în învăţământ să se facă prin examen naţional, nu la nivelul şcolii. La nivel de
şcoală, gradul de dificultate al subiectelor va fi diferit, deci evaluarea nu va fi unitară.
Integritatea în sectorul educa\ional
Integritatea în sectorul educaţional se poate realiza doar cu implicarea activă şi egală a tuturor
partenerilor implicaţi în procesul educaţional: elevi, părinţi, cadre didactice.
Sistemul educaţional deţine un rol fundamental în formarea de atitudini şi reprezentări despre viaţă,
în cadrul căruia se formează fiecare persoană.Integritatea ar trebui reprezinte o preocupare
generală şi profundă a fiecărui om, definită ca mulţimea acţiunilor şi atitudinilor corecte generate
de obligaţiile morale şi profesionale ale fiecăruia. Chiar dacă unele condiţii socio-politice şi
culturale influenţează nivelul şi calitatea vieţii morale private, integritatea rămâne în ultimă instanţă
o problemă de opţiune şi alegere personală. Atunci când instituţiile ce activează în sectorul
educaţional, dar şi personalul din cadrul acestora, adoptă şi aplică în mod respondabil standarde de
integritate, putem afirma că atât sistemul de învăţământ, cât şi societatea beneficiează de baza
fundamentală pentru viitori cetăţeni responsabli şi pentru o societate axată pe valori şi
responsabilitate.
Integritatea academică
În viziunea celor de la Centrul pentru Integritate Academică, integritatea se construieşte pe baza
unor discuţii continue despre cum aceste valori sunt sau nu incluse în activitatea instituţiei
respective. Aceste discuţii se interconectează cu misiunea instituţiei, politicile şi strategiile
acesteia, şi astfel se încurajează dezvoltarea unui climat de integritate, bazat pe următoarele valori:
Onestitatea - reprezintă un fundament al activităţilor de predare, învăţare, cercetare şi al altor tipuri
de activităţi. În orice instituţie de învăţământ este imperativă sancţionarea: fraudei, furtului,
înşelătoriei şi a altor comportamente indecente care pot pune în pericol drepturile celorlalţi. În
cursa pentru cunoaştere, elevii trebuie să fie oneşti cu ei.Cultivând onestitatea, punem fundaţia
pentru integritate pe tot parcursul vieţii, dezvoltând în fiecare dintre elevi curajul de a face alegeri
dificile, de a-şi asuma responsabilitatea pentru acţiunile sale şi consecinţele acestora.
Încrederea - elevii răspund la onestitate cu încredere. Încrederea este promovată de şcolile care
stabilesc reguli clare pentru efectuarea temelor sau pentru evaluarea elevilor. Numai cu încredere
putem colabora, face schimb de idei fără să ne fie teamă că munca noastră va fi furată sau că
reputaţia ne va fi afectată.
Corectitudinea - o evaluare corectă este esenţială în procesul de învăţământ. Pentru elevi, sunt
importante anumite componente ale corectitudinii, cum ar fi: predictibilitate, aşteptări clare şi
sancţionarea necinstei. Raţionamente, precum: „toată lumea face aşa” sau „ştacheta a fost ridicată
prea sus” nu justifică sau scuză un comportament necinstit.
Respectul - elevii arată respect venind la şcoală, ajungând la timp la orele de curs, fiind atenţi,
participând la dezbateri, respectând termenele limită şi performând la nivelul lor de performanţă.
Cadrele didactice arată respect ascultând ideile elevilor, dând un feedback onest în urma evaluării
activităţii acestora, valorizând aspiraţiile şi idealurile acestora.
Responsabilitatea - atât elevii, cât şi cadrele didactice, ar trebui să aibă un comportament
responsabil. Indiferent de circumstanţe, membrii unei comunităţi educaţionale nu ar trebui să
tolereze sau să ignore un comportament necinstit din partea altora.
Atunci când instituţiile ce activează în sectorul educaţional, dar şi personalul din cadrul acestora,
adoptă şi aplică în mod respondabil standarde de integritate, putem afirma că atât sistemul de
99
învăţământ, cât şi societatea beneficiează de baza fundamentală pentru viitori cetăţeni responsabli
şi pentru o societate axată pe valori şi responsabilitate.
Integritatea în învățământului vocațional
Cele două componente ale eticii, componenta integrității și componenta deontologică, sunt gândite
și aplicate diferit, atât în lume cât și la noi, în funcție de specificul activității formative și
educaționale.Cu toate că la nivel de „infrastructură etică”, există similitudini între toate şcolile
românești, la nivelul activităților concrete de prevenție a comportamentelor imorale există anumite
specificități generate de tipul de educație .Faptul acesta devine evident dacă avem în vedere
învățământul vocațional românesc, istoria acestui învățământ, mentalitățile profesionale și profilul
intelectual şi moral al elevilor care doresc să-și perfecționează înclinațiile și înzestrările native
(talentul).
Trebuie spus că, într-un fel sau altul, problematica eticii în învățământul vocațional este modelată,
într-un mod subtil, de tradiția comportamentelor profesionale europene pe care artiștii
profesioniști români le-au adoptat și internalizat prin educația realizată la cele mai importante școli
de arte frumoase din Europa, în mod special din Paris, Roma și Berlin, odată cu înființarea
învățământului vocațional românesc în anul 1864. Dorința fiecărui artist de a fi el însuși și de a-și
afirma invariabil personalitatea și demnitatea sa de om în raport cu ceilalți artiști, dar și cu publicul
căruia i se adresează, reprezintă o constantă a comportamentului moral și profesional al majorității
artiștilor din timpurile moderne și până astăzi.
Tânărul care își urmează înzestrările, cel care „aude”, cum se spune, „chemarea talentului”,
își dorește nu doar să ajungă un artist oarecare, ci un „artist mare”, un „artist bun”, un „artist
însemnat”, ori cum se spune astăzi, în cuvinte destul de frivole„un artist cu cotă” ori „vedetă”.
În ciuda prefacerilor social-politice și a schimbărilor de paradigme mentale, în cuprinderea cărora
au avut loc creația și receptarea artistică, această unitate și interdependență dintre valorile
fundamentale ale conștiinței artistice și conștiinței morale s-au păstrat ca o constantă istorică de la
începutul modernității și până azi. Cucerirea și impunerea demnității, adică dorința irepresibilă de
a fi recunoscut ca om de valoare și, deopotrivă, ca artist „bun”, lupta pentru afirmarea unicității
individuale și a personalității creatoare, unifică eticul și esteticul în aceiași conștiință artistică.
Alegerile morale libere ale artistului sunt condiționate de aceste valori scop, resimțite și
recunoscute în conștiință sa ca un fel de lege și datorie morală. Prin urmare, la acest nivel de
convingeri etice și estetice nu este nevoie de nici un cod etic care să impună din exterior norme și
prescripții de comportament moral.
Decizia etică, pentru a stabili dacă un comportament este moral sau nu, poate fi aplicată cu ușurință
fie prin apel la norme etice ale conștiinței comune ori la valorile profesional-artistice, fie prin
invocarea conceptelor marilor teorii etice: virtutea, datoria, utilitatea etc.
În concluzie, la acest palier al eticii, prin raportare la componenta deontologică, putem vorbi fără
rezerve că în învățământul vocațional componenta integrității este dominantă. Urmând sugestiile
limbii române, a fi integru înseamnă un summum de calități morale legate de corectitudine,
sinceritate și fidelitate față de semenii tăi și față de tine însuși. Un artist, în calitatea sa de artist,
posedă însușirea morală de a fi integru, în primul rând în raport de valorile și crezurile sale artistice.
Artistul respectă valorile și normele morale profesional-artistice din motive interioare și nu de frica
sancțiunilor etice. Motivul este simplu! Cum arătam, internalizarea valorilor și normelor morale au
loc concomitent cu dobândirea unei conștiințe profesional-artistice în absența căreia nu putem vorbi
despre un „artist autentic”. Această împletire între valorile estetice și valorile etice susțin energetic,
împreună, atât efortul creativ îndelungat, cât și comportamentele morale integre, puse ele însele în
slujba creației artistice.
100
Istoria artei ne oferă cu generozitate exemple de mari artiști, de la Michelangelo la van Gogh și
Brâncuși, percepuți ca veritabili „eroi morali”, care prin efort lăuntric s-au dominat pe ei înșiși cu
stoicism în numele unui crez artistic pe care nu l-au tranzacționat în ciuda suferințelor îndurate.
Între altele, aceste exemple de măreție morală internalizate la nivel aspirațional de actualii artiști
profesioniști, constituie și unul dintre motivele psihologice de neacceptare, fără rezerve, a codurilor
de etică percepute ca un atac la libertatea de creație și la morala vocației condusă de talent. Căci
talentul, în viziunea acestora, se află în poziția Stelei Polare ce-i îndrumă atât estetic, cât și moral,
pe orice artist. Artistul are, în primul rând, obligații față de talentul său.
Talentul nu e achiziție trudnică, beneficiu răscumpărat prin cine știe ce virtuți: e natură privilegiată,
credit în alb, cadou căpătat - prin miracol genetic – chiar în ziua nașterii. Talentul e un talant care
nu-ți aparține și în raport cu care poți devine merituos numai cu condiția să-l multiplici.
La acest nivel de moralitate, ilustrată de marile genii artistice, generatoare de creații exemplare
pentru miracolul adăpostit de ființa umană, putem vorbi chiar despre o morală a vocației opusă
oarecum moralei datoriei, prin faptul că artistul nu acționează după principiile rațiunii practice și
a legii morale surprinsă de formulele imperativului categoric kantian, ci adoptă comportamente în
acord cu înzestrările sale naturale pe care, cu orice preț moral, simte imperios să le onoreze în opere
de artă.
Plecând de la această componentă etică a integrității, de la „morala vocației”, profesorii consideră
că ei știu mai bine ce au de făcut .
BIBLIOGRAFIE
ARISTOTEL, Poetica, Studiu introductiv, traducere și comentarii de D. M. Pippidi, Ediția a III-a,
îngrijită de Stella Petecel, București, IRI, 1998.
ASLAM, Constantin; MORARU Cornel-Florin, Curs de filosofia artei. Mari orientări tradiționale
și programe contemporane de analiză (2 vol.), București, Editura UNArte, 2017.
BĂLESCU Cătălin et. al., Universitatea Națională de Arte din București, volum bilingv, română-
engleză, București, Editura UNArte, 2014.
CHELCEA, Septimiu (coord.), Rușinea și vinovăția în spațiul public. Pentru o sociologie a
emoțiilor, București,
MUREȘAN, Valentin, De ce avem nevoie de o infrastructură etică? în vol. Un filosof rătăcit în
agora, Editura All, București, 2013.
NICA, Daniel, Etică fără principii? Generalism și particularism în filosofia morală, Editura Eikon,
Cluj Napoca, 2013 PLEȘU, Andrei Minima moralia. Elemente pentru o etică a intervalului, Ediția
a doua, București, Editura Humanitas, 1994.
POPA Nicolae, Teoria generală a dreptului, Ediția a III-a, București, Editura C.H. Beck, 2008.
SMITH, Adam, Avuția națiunilor, traducere de Monica Mitarcă, București, Publica, 2014.
SOCACIU, Emanuel, Fundamente ale eticii academice, în vol. Deontologie academică,
coordonator Liviu Papadima, Editura Universității din București, 2017.
STOENESCU, Constantin, Etica cercetării şi proprietatea intelectuală, Bucureşti, Editura
Universității din București, 2014.
http:/www.educaţiepentruviitor.ro
101
INTEGRITATEA ȘI ETICA ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ
PROFESOR PENTRU ÎNVĂȚĂMÂNTUL PRIMAR TACHE VOICA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ „SF. ANDREI”, SLOBOZIA-IALOMIȚA
Educaţia este o dimensiune a omului contemporan care ne însoţete de la naştere până la

sfârşitul vieţii. Atitudinea fată de educaţie diferă de la individ la individ, în funcţie de numeroşi
factori, care ţin atât de personalitatea fiecăruia, cât şi de mediul familial şi social în care trăieşte.
Familia şi şcoala continuă să deţină un loc important în educaţia oamenilor, deşi acest lucru
se realizează tot mai mult la concurenţă cu mass-media şi cu internetul.
Într-o viziune optimistă, societatea însăşi ar trebui să devină educativă. Cu toate acestea, o
serie de fenomene afectează direct nivelul educaţiei: manifestările agresive observabile în viaţa de
zi cu zi (pe stradă, la şcoală, în trafic, la televizor etc), precum și limbajul trivial utilizat în mai
toate mediile sociale, cu precădere pe internet.
Astfel de situaţii se datorează exacerbării nevoii de libertate şi înţelegerii greşite a
drepturilor omului şi democraţiei, coroborat cu absenţa aplicării unor măsuri preventive. În acelaşi
timp, pentru a genera o schimbare de atitudine la nivel social, sunt necesare măsuri preventive
concertate întreprinse de şcoală, de familie, de mass-media, pe lângă aplicarea de sancţiuni drastice
faţă de cei care nesocotesc regulile de convieţuire socială.
Dispersarea resurselor umane, materiale şi financiare nu poate duce decât la dispersarea
activităţii educative însăşi şi la diminuarea efectelor ei practice, la scară naţională şi la nivelul
comunităţilor locale.
În societate și în școală, mai ales, se simte necesitatea întoarcerii la educaţie, deoarece
schimbările de proporţii a modelului tradiţional de viaţă presupun, din perspectiva noastră, o mai
bună înţelegere a aproapelui şi a lumii în general, înţelegerea reciprocă, schimbul paşnic de idei şi,
fără îndoială, armonia, în special.
Factorii educaţionali trebuie să își unifice forţele existente şi să elaboreze un program de
perspectivă, centrat pe nevoile fundamentale ale societăţii româneşti de astăzi şi de mâine, cu
implicarea activă a tuturor celor cointeresaţi în cadrul procesului educational, de la toate nivelele.
În acest context, trebuie cunoscut faptul că există Consiliul Naţional de Etică din Învăţământul
Preuniversitar, care are ca scop promovoarea eticii profesionale. Este nevoie de susţinere şi
dezvoltare, de identificarea soluţiilor necesare pentru promovarea standardelor etice în sistemul
educațional, de iniţierea mai multor activităţi consacrate formării conştiinţei şi conduitei morale a
elevilor. Acest tip de demers reprezintă un prim pas în conturarea unei abordări strategice de a
promova integritatea la nivelul tinerei generaţii.
În acelaşi timp, o astfel de măsură nu este suficientă pentru a genera o schimbare
sustenabilă. Este necesară o abordare comprehensivă şi care să implice parteneriate cum ar fi cea
dintre şcoală – comunitate – familie, campanii naţionale şi locale ample pentru promovarea unui
comportament de recunoaştere şi respingere a corupţiei, sprijinirea organismelor de promovare a
eticii şi deontologiei profesionale, instruirea cadrelor didactice în domeniul promovării integrităţii,
precum și realizarea unui portal şi a unei baze de date pentru sesizări on-line.
Educaţia – înţeleasă ca şi investiţie în oameni pe termen lung – însoţită şi de unele măsuri
coercitive va putea, desigur, cu eforturi susținute din partea tuturor factorilor decizionali, să
resinstaureze în societatea românească un climat moral adecvat. Prezentarea valorilor profesionale
102
din domeniile eticii, deontologiei şi conduitei profesionale - respectarea acestora trebuie cerută
tuturor celor care îşi desfăşoară activitatea în învăţământ, dacă se doreşte ca scopul organizaţional
să fie îndeplinit.
Astfel, supremaţia Constituţiei şi a legii, prioritatea interesului public, asigurarea egalităţii
de tratament, nediscriminarea, profesionalismul, competenţa, eficienţa, corectitudinea,
conştiinciozitatea, loialitatea, integritatea morală, cinstea şi corectitudinea, respectul contribuie la
crearea unui climat de etică profesională în învăţământul de masă.
Transparentizarea tuturor procedurilor de resurse umane (numiri în funcţii de conducere la
nivel de şcoală, inspectorate şcolare, casa corpului didactic, promovări în funcţie, examene); o
mai bună corelare a grilei salariale cu nivelul experienţei, competenţei şi rezultatelor cadrelor
didactice; o serioasă motivare a profesorilor debutanţi prin recompensare, dar şi o motivare extra-
salarială (cursuri de pregătire, stimulente etc); modificarea curriculumului şi bacalaureat diferenţiat
în funcţie de profilul liceului, astfel încât cunoştinţele acumulate în timpul liceului să permită
majorităţii elevilor promovarea examenului de bacalaureat în funcţie de profilul absolvit, de tipul
de BAC, accesul elevului la anumite facultăţi; accesul la învăţământul liceal şi superior numai pe
baza examenelor de evaluare scrise; menţinerea supravegherii video la examenul de bacalaureat şi
la toate celelalte tipuri de examinene - naţionale, olimpiade, titularizare etc;
ocuparea posturilor în învăţământ prin examen naţional, nu la nivelul şcolii, unde gradul de
dificultate al subiectelor va fi diferit, deci evaluarea nu va fi unitară.
Ne naştem într-o cultură, ne formăm şi ne stabilizăm într-un orizont cultural, suntem
deopotrivă creatori şi receptori de cultură. Există diferenţe între diferitele culturi organizaţionale
în funcţie de poporul din care membrii organizaţiei fac parte: distanţa faţă de putere, sau gradul de
acceptare al puterii de către membrii mai puţin puternici al organizaţiilor; gradul de individualism,
sau măsura în care individul este integrat în grupuri; masculinitatea sau feminitatea, sau distribuţia
rolurilor între sexe; gradul de evitare al incertitudinii, sau gradul de toleranţă al unei societăţi la
ceea ce este ambiguu sau nesigur, cu referire directă la căutarea adevărului de către om; orientarea
spre viitor, care defineşte orientarea membrilor unei societăţi fie spre aparenţe şi spre îndeplinirea
obligaţiilor faţă de societate, versus înclinaţia spre durabilitate şi perseverenţă.
În unitățile școlare din țară aşteptările ridicate în ceea ce priveşte influenţa managementului
în elaborarea sistemelor de proceduri, şi cu privire la celelalte aşteptări la adresa managementului
explică şi apariţia temerii inconsistenţei în responsabilități și evitării incertitudinii, măsură a
deficitului de responsabilitate din cadrul administraţiei publice, deficit care se face simţit cu
precădere acolo unde political urmărește interesele proprii .
Prin urmare, cultura organizaţională este un set de valori şi principii care dă unei entităţi
identitate şi guvernează toate procesele care au loc în ea. Prin cultura organizaţională orice membru
al instituției de învățământ se identifică cu aceasta. Mai mult, valorile şi principiile care formează
cultura organizaţională sunt acele elemente pe care membrii unității de învățământ le transmit către
exterior.
O preocupare generală şi profundă a fiecărui dascăl trebuie să constituie acţiunile şi atitudinile
corecte generate de obligaţiile morale şi profesionale ale fiecăruia. Chiar dacă unele condiţii socio-
politice şi culturale influenţează nivelul şi calitatea vieţii morale private, integritatea rămâne în
ultimă instanţă o problemă de opţiune şi alegere personală, dar și o cerinţă pentru reprezentanţii
sistemului educațional, care deţine un rol fundamental în formarea de atitudini şi reprezentării
despre viaţă, reprezentând un prim sistem social cu care interacţionează, dar şi în cadrul căruia se
formează fiecare.
103
Integritatea în sectorul educaţional se poate realiza doar cu implicarea activă şi egală a
tuturor partenerilor implicaţi în procesul educaţional: elevi, părinţi, cadre didactice.
Orientarea europeană în următorul deceniu îl constituie două din cele trei ţinte strategice ale
educației ce urmăresc creşterea inteligentă, dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaştere şi
inovare și creşterea favorabilă incluziunii, promovarea unei economii cu o rată ridicată a ocupării
forţei de muncă, care să asigure coeziunea socială şi teritorială.
Atingerea acestor ţinte strategice presupune intervenţii susţinute la nivelul sistemului de
învăţământ, iar creşterea inteligentă înseamnă consolidarea cunoaşterii şi inovării ca elemente
motrice ale viitoarei creşteri. Pentru aceasta este necesar să îmbunătăţim calitatea sistemelor
noastre de învăţământ, să întărim performanţa în cercetare, să promovăm inovarea şi transferul de
cunoştinţe, să folosim pe deplin tehnologiile informaţiei şi comunicaţiilor şi să ne asigurăm că
ideile inovatoare pot fi transpuse în noi produse şi servicii care generează creştere, locuri de muncă
de calitate şi care contribuie la abordarea provocărilor cu care se confruntă societatea europeană şi
mondială.
Sunt promovate șapte principii relevante din perspectiva integrității dascălului în viața
școlii, care vizează altruismul, integritatea, obiectivitatea, responsabilitatea, deschiderea,
onestitatea și capacităţile de conducere a colectivului de elevi, principii care trebuie să fie
promovate de fiecare dascăl prin puterea exemplului personal.
În general, integritatea cadrului didactic este o problemă de opţiune personal și ţine de
asumarea unui set de valori etice. Integritatea personală este determinată în special, de conduita
etică a individului care, în școală trebuie să reprezinte ştiinţa binelui şi a fericirii, ştiinţa
moravurilor, mulţimea acţiunilor şi atitudinilor corecte generate de motive corecte, o preocupare
generală şi profundă a fiecărui cadru didactic, chiar dacă unele condiţii socio-politice şi culturale
influenţează nivelul şi calitatea vieţii morale private. O serie de factori de risc aduc prejudicii
serioase listei de valori personale.
Unul dintre cei mai activi agenţi de degradare a integrităţii este abuzul, relaţiile bune dintre
elev-cadru didactic-părinți fiind esențiale, dar mai ales capacitatea de a privi echilibrat şi corect
situațiile create în unitățile de învățământ.
Credinţa în integritatea dascălilor de la catedră poate fi uneori știrbită de nesiguranţa
personală şi publică, dar şi de lipsa respectului şi a demnităţii personale. Toate aceste dimensiuni
ale vieţii se întrepătrund şi se intercondiţionează, influențând pozitiv sau negativ actul educațional.
Abaterile cadrului didactic de la normele de conduită şi obligaţiile etice ale profesiunii afectează
valorile apărate prin drept de școală, ce sunt sancţionate de către stat prin norme juridice şi
deontologice aplicabile dascălilor, care au fost integrate în coduri deontologice cu caracter
obligatoriu.
În mod particular cadrele didactice, trebuie să îşi desfăşoare activitatea profesională în
conformitate cu valori şi principii care să confere imparţialitate, independenţă şi obiectivitate;
responsabilitate morală, socială şi profesională; integritate morală şi profesională; confidenţialitate;
activitate în interesul public; respectarea legislaţiei generale şi a celei specifice domeniului;
respectarea autonomiei personale; onestitate şi corectitudine intelectuală; respect şi toleranţă;
autoexigenţă în exercitarea profesiei; interes şi responsabilitate în raport cu propria formare
profesională; implicarea în democratizarea educațională, în creşterea calităţii activităţii didactice şi
a prestigiului instituţiei de învăţământ şi a specialităţii în care lucrează, precum și respingerea
conduitelor didactice inadecvate.
În vederea asigurării unui învăţământ de calitate, în relaţiile cu elevii, profesorii
responsabili cu instruirea şi educaţia, toate cadrele didactice, au obligaţia de a cunoaşte, respecta
104
şi aplica un set de norme de conduită ce au în vedere ocrotirea sănătăţii fizice, psihice şi morale a
elevilor prin: supravegherea permanentă a acestora pe tot parcursul activităţilor în şcoală cât şi în
cadrul celor organizate de unitatea şcolară în afara acesteia, în vederea asigurării depline a
securităţii tuturor celor implicaţi în aceste acţiuni; interzicerea agresiunilor fizice şi tratamentelor
umilitoare, sub orice formă, asupra elevilor; asigurarea protecţiei fiecărui elev, prin denunţarea
formelor de violenţă fizică exercitate asupra acestora, a oricărei forme de discriminare, abuz,
neglijenţă sau de exploatare a elevilor; excluderea oricăror forme de abuz.
Responsabilitatea în vederea atingerii de către elevi a standardelor de performanţă
prevăzute de documentele şcolare, respectarea principiilor docimologice. interzicerea oricăror
activităţi care generează corupţie, interzicerea implicării elevilor în activităţi de partizanat politic
şi de prozelitism religios, organizate special în acest sens de către persoanele responsabile cu
instruirea şi educaţia elevilor, în cadrul unităţilor de învăţământ preuniversitar sau în afara acestora,
excluderea din relaţiile cu elevii a oricărei forme de discriminare, asigurarea egalităţii de şanse şi
promovarea principiilor educaţiei incluzive, respectarea demnităţii şi recunoaşterea meritului
personal al fiecărui elev, fac parte din norme de conduită pe care un cadru didactic trebuie să le
promoveze și respecte cu devotement în orice unitate școlară.
BIBLIOGRAFIE
• CHIŞ, V. (2001). Provocările pedagogiei contemporane, Editura Presa Universitară clujeană,
Cluj-Napoca
• DAVE, R.H. (1991) – Fundamente ale educatiei permanente, EDP, Buccureşti
• IONESCu, Miron, Radu, Ion, Salade, Dumitru (cord.). (2000). Studii de pedagogie aplicată,
Cluj-Napoca: Editura Presa Universitară Clujeană
• IONESCU, Miron, Radu, Ion, (coord) (2001) Didactica modernă, Ediţia a II-a revizuită, Cluj-
Napoca
• MARCUS, S., (coord.), (1999), Competenţa didactică, Editura All, Bucureşti
• PĂUN, E., (1991), Libertate şi autoritate în educaţie, în, Revista de pedagogie, nr.1
• PIETKIEWICZ, Eduard, Eticheta managerului, Editura ALL, Bucuresti, 1999
105
EFICIENTIZAREA PROCESULUI INSTRUCTIV-EDUCATIV
ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREȘCOLAR
PEGULESCU CĂTĂLINA MAGDALENA, GPP „PITICOT”, DEJ-CLUJ
În învățământul preșcolar cheia eficientizării procesului instructive-educativ constă în

modalitatea optimă de realizare a relației dintre cele două verigi ale acestuia: pe de o parte,
copilul, cu zestrea lui ereditară, cu capacitățile, aptitudinile și disponibilitățile lui, pe de altă parte,
educatoarea sau cadrul didactic specializat, ce constituie forța care provoacă, determină și
dirijează schimbarea și dezvoltarea acestuia.
Un bun manager al clasei trebuie să fie capabil să realizeze schimbări profunde în cultura,
climatul și instrucția tuturor copiilor, în direcția fundamentării tuturor demersurilor didactice pe
principii democratice, să introducă noi strategii instrucționale care să încurajeze colaborarea,
toleranța, sporirea încrederii în forțele proprii și îmbunătățirea performanțelor copiilor.
Managementul grupei de preșcolari cuprinde trei componente esențiale: managementul conținu-
tului, managementul problemelor disciplinare și managementul relațiilor interpersonale.
Managementul conținuturilor nu se referă la deprinderile de a preda o disciplină specifică, ci mai
degrabă la acele deprinderi aplicabile tuturor activităților.
În centrul deprinderilor de management al grupei se află managementul activităților
suplimentare și rezolvarea problemelor specifice. A disciplina înseamnă a sprijini copiii să învețe
comportamente noi, dezirabile, a-i ajuta să-și dezvolte competențe și simțul responsabilității
propriilor acțiuni.
Elemente de management al grupei se constituie cu suficientă claritate și din perspectiva
strategiilor didactice. Astfel, în plan curricular se pot deosebi strategii bine delimitate de
educatoare: explicativ-reproductivă, explicativ-intuitivă, algoritmico-euristică, euristico-
algoritmică și a metodelor participative.
Alegerea strategiei optime ține de măiestria dascălului, susținută de diagnoza psihologică,
fiind necesară colaborarea permanentă, directă între cadrul didactic și preșcolar. Managementul
grupei trebuie să includă și alte elemente definitorii și poate fi abordat din perspectivă
ergonomică, psihologică, socială, normativă, operațională și inovatoare.
Dimensiunea ergonomică presupune personalizarea sălii de grupă, pavoazarea,
dispunerea mobilierului și vizibilitatea, în sensul poziționării la măsuțe, constituind pentru noi,
cadrele didactice, preocupări în vederea reconsiderării structurilor dimensionale ale
managementului grupei de preșcolari. Dimensiunea psihologică a managementului preșcolar
conferă cadrului didactic rolul de a cunoaște, respecta și dezvolta capacitățile individuale ale
copiilor.
Dimensiunea socială vizează clasa ca grup social: structura, sintalitatea și problematica
liderilor. Arta cadrului didactic constă în fixarea, pe lângă obiectivele formale, și a unei serii de
obiective social-afective pentru grupul de copii, care vor determina consolidarea coeziunii
acestuia.
Comunicarea, raportul dintre informație, circulația acesteia și dinamica grupului,
reprezintă cheia succesului în relația cu grupa. Dialogul permanent, adaptarea limbajului la
nivelul de înțelegere al copiilor, selectarea celor mai bune căi de transmitere a mesajelor, folosirea
limbajului verbal, cât si nonverbal sunt tot atâtea modalități eficiente de relaționare. Îndrumarea,
orientarea preșcolarilor pe drumul cunoașterii, prin intervenții punctuale, adaptate situațiilor
concrete, prin sfaturi și recomandări care să susțină comportamentele și reacțiile copiilor,
reprezintă o sarcină foarte importantă a dascălului.
106
Dimensiunea normativă vizează ansamblul de reguli care reglează desfășurarea unei
activități educaționale. Tipologia normativă cu relevanță pentru grupa de copii cuprinde norme
explicite (prescriptive, cunoscute, clar exprimate) și norme implicite (ascunse, care se
construiesc în cadrul grupului).
Idealul urmărit de fiecare dintre noi prin intervențiile realizate este coeziunea grupului.
Rolul de manager în situații care solicită un asemenea tip de intervenție poate fi elementul de care
depinde echilibrul și sănătatea grupului de copii.
Dimensiunea operațională vizează strategiile de intervenție a cadrului didactic. La nivelul
preșcolarilor cultura implicită dezvoltă o serie de strategii de supraviețuire, care cuprind o
multitudine de elemente de identificare, de descoperire și angajare cu ajutorul unor competențe
sociale, în adaptarea la exigențele normativității explicite. Cadrul didactic nu trebuie să excludă
cultura copiilor, ci să integreze elementele culturii lor normative implicite în procesul de
favorizare și consolidare a culturii normative explicite. În instituțiile preșcolare contemporane și
în sălile de grupă, cultura implicită antișcoală este un fenomen des întâlnit. Competențele
manageriale ale cadrului didactic sunt primordiale, întrucât fenomenele și manifestările
antisociale, neidentificate și nediagnosticate la timp, pot degenera frecvent în situații de criză
educațională.
Dimensiunea inovatoare presupune cunoștințe de management al schimbării, fiind însăși
esența dezvoltării unei organizații preșcolare. Schimbarea în educație este o necesitate. Pentru
noi, reducerea rezistenței la schimbare se poate face prin implicarea copiilor în planificarea
schimbării, găsirea surselor de disconfort pentru cei care au temeri, pregătirea momentului
schimbării, prin discuții cu cei implicați în acest proces, sprijinirea și încurajarea celor implicați
în procesul schimbării, prin participarea efectivă la acesta.
Managementul schimbării se poate defini prin analiza cauză-efect. Agentul schimbării
este însuși cadrul didactic. Inovația la nivelul managementului grupei pornește de la: cunoașterea
practicii educaționale într-un moment al activității; cunoașterea tendințelor și a tradițiilor
activităților educaționale vizate; cunoașterea orizonturilor de așteptare ale copiilor.
Un management defectuos al grupei poate genera un climat negativ și poate influența
randamentul copiilor. Atât monotonia, cât și supraîncărcarea în activitate sunt cauzele oboselii.
Un accent deosebit trebuie să punem pe dezvoltarea relațiilor grădiniță-părinți-
comunitate, având în vedere criza pe care o traversează familia în societatea românească și ale
cărei simptome constau tocmai în restructurarea valorilor familiale tradiționale, dezorientarea în
privința mijloacelor educaționale folosite în relația cu copiii, diminuarea simultană a rolului și
autorității unităților de învățământ preșcolar.
Educația de calitate este centrată pe copil, oferită de instituții care știu să respecte
autonomia individuală, asigură participarea tuturor actorilor educaționali, care abordează
procesul educațional unitar, urmărind ca obiectiv central îmbunătățirea continuă a performanțelor
preșcolarilor și cadrelor didactice implicate în actul educational.
BIBLIOGRAFIE:
Barbu, Mateiași, Rafailă, Popescu, Șerban, Pedagogia preșcolară/didactică,Editura
Didactică și Pedagogică, București,1994
MECT, Curriculum pentru educație timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani, București, 2008;
Kean,John,Mass- media și modernitatea, Editura Polirom, Iași, 2000
Ovidiu,Pănișoară,Comunicarea eficientă, Editura Polirom,București,2010
Rogojinaru, Adela, Relaţii publice. Fundamente interdisciplinare, Tritonic, Bucureşti,
2005
107
OPTIMIZAREA DEMERSULUI EDUCAȚIONAL DIN PERSPECTIVA CORELĂRII
ACESTUIA LA EXIGENȚELE UNUI MEDIU EDUCAȚIONAL STIMULATIV
PENTRU PROGRESUL ȘCOLAR
PROFESOR DONCA MARIOARA

COLEGIUL NAȚIONAL „IOSIF VULCAN”, ORADEA
Școala noastră, Colegiul Național „Iosif Vulcan” din Oradea, de-a lungul timpului și-a
păstrat vie flacăra „educației de valoare, dublată de „educația pentru valori” 15.
„Valorile” nu sunt altceva decât fiecare elev în parte, începând cu picii de pregătitoare și
până la elevul practicant, viitor „învățătorul cel tânăr”, perioadă în care se urmărește constant
progresul școlar al fiecăruia în parte.
Progresul școlar16 (succesul, reușita) nu este o „unitate de măsură” fixă, rigidă, ci diferă
de la copil la copil, în funcție de demersul educațional17 în care este implicat, cât și de mediul
educațional18 în care se formează.
Mulți părinți încearcă să găsească o „școală bună”, tocmai pentru a fi siguri că odrasla lor
se va înscrie pe linia progresului școlar.
Ceea ce nu trebuie uitat însă e faptul că „școala bună” are nevoie de un real parteneriat cu
familia în ceea ce privește demersul educațional, precum și cu toți ceilalți factori care influențează
dezvoltarea copilului.
Suntem conștienți însă că noi, școala, nu vom putea gestiona niciodată adevărata scală a
acțiunilor educative care se desfășoară în alt mediu decât cel școlar. Putem doar să intuim și de
cele mai multe ori să constatăm urmările – mai mult sau mai puțin pozitive ale educației informale
la care este supus elevul prin intermediul:
- familiei, sub toate formele sale: normală, extinsă, monoparentală;
- mass-mediei: radioul, televizorul, presa, internetul;
- grupurilor de apartenență: familia, de joacă, sportiv, religios, medical ș.a.
Odată intrat în sala de clasă, școlarului trebuie să i se asigure, indiferent de vârstă, stare
de sănătate sau mediul din care provine, un climat în care să se poată dezvolta.
Considerăm nimerit să amintim ca element central al calității mediului școlar persoana
dascălului, cu o stare bună de sănătate, care, printr-o pregătire inițială dublată de una constantă și
responsabilă de-a lungul carierei, să poată aplica o strategie creatoare, stimulatoare pentru toți
factorii implicați în educație.
Foarte important este ca elevul să fie pus în situații de viață – școala este pentru viață și
nu viața pentru școală – învățat să lucreze în cooperare, interdisciplinar, autoevaluativ, folosind
creativ și plenar resursele proprii (cognitive și afective), cât și cele puse la dispoziție de către
învățător (materiale și emoțional-suportive), dublate de o relație de tip democratic19 în ce privește
15 Colegiul Național „Iosif Vulcan” din Oradea, „OFERTĂ EDUCAȚIONALĂ 2019-2020”

16
progres școlar ------ Dicționar de pedagogie, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1979 succes școlar (pag. 430) trimite la reușită
școlară (pag. 394) reușită școlară: obținere a unui înalt randament în educație. R.ş. nu presupune doar obținerea unor calificative superioare la
învățătură, ci și integrarea în grupul școlar, asimilarea unor valori sociale corespunzătoare vârstei. Elementele care asigură r.ş. sunt:
dezvoltarea intelectuală normală; motivația muncii școlare; puternice sentimente intelectuale; climat familial stimulator educației; experiență
socială bogată; metode pedagogice adecvate etc. Adevărata măsură a r.ş. o constituie reușita în activitatea productivă postșcolară.
17 demersul = acțiune întreprinsă în susținerea unei cauze, intervenție în scopul obținerii unui anumit rezultat ---- DEX (1996), p. 275
18 mediul educațional = ansamblul condițiilor fizice (naturale, artificiale) și socioumane favorabile formării și dezvoltăr ii personalității --- Elena
Macavei, Pedagogie, Editura Didactică şi Pedagogică, R.A., București, 1997, p. 118-119

mediu educativ (pag. 267) şi mediu educogen (ibidem) ambele au trimitere la: mediu socio-pedagogic: totalitate a condițiilor micro- și
macrosociale, a colectivităților școlare şi extrașcolare în cadrul căreia se manifestă influența factorilor educativi (ibidem, pag. 268)
19 Elena Bonchiș, (2002), Învățarea școlară, Editura Universității Emanuel, Oradea, p. 314
108
tandemul cadru didactic – elev, astfel încât disciplina colectivului să se plieze pe sintagma
„Implicați, în loc să disciplinați!” 20.
Să nu uităm că elevii vor fi implicați de-a lungul unei ore școlare ținând cont de vârsta
acestora: - la clasa pregătitoare și clasa I: 30-35 de minute pentru activitățile de predare-învățare-
evaluare și 10-15 minute pentru activități liber-alese, recreative;
- la clasele a II-a, a III-a și a IV-a activitățile de predare-învățare-evaluare acoperă 45 de minute21.
De netăgăduit este și faptul că un rol major îl are și spațiul în care se desfășoară activitatea,
cu un mobilier școlar realizat corespunzător caracteristicilor psihosomatice ale elevilor și adecvat
spațiului din clasă, instalat și reglat după obiectivele instructiv-educative ale activității,
beneficiind de atribute22 ca: simplitatea, funcționalitatea, durabilitatea, modularitatea, oferind
autonomie funcțională elevului și posibilitatea de organizare a activității educaționale pe grupuri
de elevi.
Tot pentru a oferi școlarilor confortul și securitatea suntem datori să amintim și de normele
de igienă23 care sunt stabilite pentru mediul școlar:
- „terenul de joacă trebuie să fie între 10 și 50 m2 pentru un elev, pe tură, în funcție de factorii
geografici, de mediu (urban, rural) și de specificul unității (cu sau fără internat și cantină)”;
- „trebuie să se asigure o ventilație naturală permanentă, oberlihturile 24 vor avea o suprafață totală
de cel puțin 1/50 din suprafața încăperii; sensul de deschidere a acestora va fi spre interior și în
sus”;
- „se va asigura primirea luminii din partea stânga, evitându-se reducerea iluminatului natural
prin obstacole exterioare, perdele sau prin culori închise folosite la zugrăvirea interioarelor”;
- „se va asigura un cubaj de aer de 5-8 m3 pentru o persoană”.
Suntem convinși că nu este de loc de neglijat nici materialul didactic pe care-l avem la
clasă. Dacă-l avem ... Dacă este funcțional ... Dacă este actual ... Știm cu toții ce drum lung este
de la călimara cu cerneală și tocul de scris la ... tabla interactivă. De ce nu avem toți învățătorii
tablă interactivă în clasele noastre? Se pare că răspunsul se lasă, încă, așteptat...
Dacă am amintit despre siguranța și securitatea persoanei într-o sală de clasă, de ce n-am
trece în revistă și ... frumosul. Lăsând la o parte frumosul-frumos, adică elevii noștri, trebuie să
asigurăm și-o ținută estetică acestui spațiu. Modul de afișare a produselor finite ale școlarilor nu
poate fi lăsat la voia întâmplării, iar aranjarea lucrurilor pe catedră și-n dulapul învățătorului e
firesc să fie un exemplu pentru învățăcei.
Școala nu trebuie înțeleasă doar ca și activitatea derulată în sala de clasă, cea strict formală,
care trebuie să cuprindă o activitate diferențiată, în funcție de scara succesului fiecărui copil, ci și
acțiunile care depășesc „granițele” clasei, respectiv ale școlii, adică cele extrașcolare și
extracurriculare, care sunt în număr mare și sub varii forme, motiv pentru care ne vom opri doar
asupra unora dintre ele:
- lecția desfășurată în bibliotecă - începând cu biblioteca școlii, la muzeu, în cetate25;
- cercurile pe obiecte de studiu sau interdisciplinare;
- „lecția” din sala de mese / restaurant (a se vedea programul „Școală după școală”);
- activitățile culturale desfășurate și în alte locații decât școala;
- vizite în cămine cu persoane vârstnice sau cu dizabilități (acțiunile caritabile);
20 Jerry Olsen, Thomas W. Nielsen, (2009), Noi metode și strategii pentru managementul clasei”, DPH, București, p. 140
21
Planul-cadru de învățământ pentru învățământul primar și Metodologia privind aplicarea planurilor-cadru de învățământ pentru
învățământul primar, p. 14
22 Cătălina Ullich, (2000), Managementul clasei de elevi – învățarea prin cooperare, Editura Corint, București, p. 1
23 Ordin nr. 1955 din 18/10/1995 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 59bis din 22/03/1996 pentru aprobarea Normelor de igiena privind
unitățile pentru ocrotirea, educarea si instruirea copiilor si tinerilor

24 oberliht = porțiune dintr-o fereastră sau dintr-o ușă situată deasupra cercevelelor sau a canaturilor mobile și având deschiderea separată,
servind la iluminarea sau la aerisirea unei încăperi ♦ Luminator DEX, (1996) p. 706
25
Aici este vorba despre „Cetatea Oradea”
109
- vizita la diferite obiective industriale (fabrica de pâine, ...), obiective agricole (ferme
agricole și zootehnice, piața de produse agricole);
- vizita la tipografie;
- vizita la Planetarium;
- vizita la Grădina botanică/ Grădina zoologică;
- „vizita” într-un cabinet stomatologic;
- vizionări de filme, piese de teatru;
- audiții de concerte simfonice educative;
- excursii, tabere școlare;
- ecologizarea parcurilor, sau a altor zone.
Aceste acțiuni, precum și multe altele desfășurate de către învățători se pot derula în mod
independent, dar se pot constitui și ca parte într-un proiect, parteneriat educativ.
Toate activitățile perișcolare – care „completează educația elevului pe plan fizic, moral
sau intelectual în afara programului de școală” 26 sunt apreciate mult de către elevi, dar au nevoie
de mult efort din partea dascălului, nu întotdeauna răsplătit îndeajuns.
26
https://dexonline.ro/definitie/peri%C8%99colar
110
CENTENARUL MARII UNIRI LA LICEUL TEHNOLOGIC – TÂRNĂVENI
PROF. MIHĂILESCU ALIN MARIUS

Anul 2018 a avut o însemnătate aparte pentru noi românii. Am trăit și sărbătorit împreună
împlinirea unui secol de la realizarea celei mai glorioase pagini din istoria neamului românesc.
În fiecare an, școala noastră a marcat cum se cuvine sărbătoarea noastră națională, iar în
acest an am ținut să marcăm într-un mod mai deosebit împlinirea celor 100 de ani de la înfăptuirea
Marii Uniri. Ca atare, pe parcursul anului 2018 am avut o serie de evenimente care au subliniat
importanța Centenarului pentru noi toți.
Prima activitate dedicată aniversării Centenarului a avut loc în data de 20 aprilie 2018,
organizând împreună cu doamna prof. Luminița Mariana Mihăilescu o vizită la Muzeul municipal
din Târnăveni, împreună cu elevii claselor a IX-a B și a X-a B, având ca temă ”Importanța zilei
de 1 Decembrie 1918.
Cel de-al doilea moment dedicat Centenarului Marii Uniri s-a desfășurat în data de 27
aprilie 2018, coordonând împreună cu doamnele profesoare Luminița Mariana Mihăilescu și
Maria Mihaela Podar, activitatea intitulată ”Primul război mondial și realizarea Marii Uniri”.
Activitatea s-a desfășurat în cabinetul de istorie din cadrul liceului, participând elevi din mai multe
clase, aceștia dezbătând o tematică legată de: 1. Cauzele și pretextul declanșării primului război
mondial; 2. Neutralitatea României; 3. Participarea României la prima conflagrație mondială; 4.
Unirea Basarabiei cu România; 4. Unirea Bucovinei cu România; 5. Unirea Transilvaniei cu
România; 6. Însemnătatea și consecințele realizării Marii Uniri.
În cadrul întâlnirii anuale a tinerilor creștini, organizat de Protopopiatul Ortodox din
Târnăveni, ținut la 30 mai 2018 în localitatea Oarba de Mureș, având ca temă: ”Jertfa eroilor
români - temelia României Mari”, am participat împreună cu d-na prof. Luminița Mariana
Mihăilescu, d-ra prof. Mădălina Constantin și un grup de elevi ai liceului, la această comemorare
a eroilor căzuți pe câmpul de luptă, pregătind un articol intitulat ”România mea, România
noastră!”.
Tot în cursul lunii iunie 2018, în urma participării la Concursul regional ”Galeria valorilor
naționale – Pe urmele strămoșilor”, s-au obținut două premii III și două mențiuni, elevii
participanți fiind coordonați de profesorii Alin Marius Mihăilescu și Luminița Mariana
Mihăilescu.
În 14 noiembrie 2018, în cabinetul de istorie a avut loc Cercul pedagogic a profesorilor de
istorie din zona Târnăveni, având ca temă principală Centenarul Marii Uniri.
La concursul din 21 noiembrie 2018 organizat de către Biblioteca județeană Mureș pe tema
Marii Uniri – ”Tinerii dezbat la ceas de Centenar”, echipajul școlii noastre a obținut locul III pe
echipă și un premiu special pentru originalitate pentru eleva Gabor Ramona din clasa a XI-a A.
Șirul de activități dedicate Centenarului Marii Uniri s-a încheiat la data de 29 noiembrie 2018, cu
un spectacol de cântece și poezii patriotice, activitate care se desfășoară în fiecare an în Sala festivă
a liceului cu ocazia Zilei Naționale.
LA MULȚI ANI ROMÂNIA! LA MULȚI ANI ROMÂNI!
111
ZIUA EUROPEANĂ A LIMBILOR MODERNE
PROF. MIHĂILESCU LUMINIȚA MARIANA

Catedra de limbi moderne acordă o atenție deosebită acestei

zile, marcând această zi în fiecare an, în luna septembrie, prin
activități diverse.
Scopul acestei activități este de a-i face pe elevi să realizeze cât
de important este studiul limbilor străine, acestea putând fi
considerate pașaportul unei persoane către relațiile cu ceilalți,
să crească gradul de cunoaștere și apreciere al tuturor limbilor
străine vorbite în Europa, să le ofere posibilitatea de a descoperi diversitatea culturală a diferitelor
națiuni.
Anul acesta, elevi din clasele a X –a și a XI-a au făcut prezentări power point cu temele:
”Plurilingvism și multiculturalitate” și ”Curiozități despre limba română și alte limbi străine”, au
recitat poezii scrise de Mihai Eminescu, traduse în limba engleză și au participat la concursul
”Tongue Twisters” („Cine pronunță mai corect?”).
În economia actuală, în special în domeniul tehnic, o condiție esențială impusă de
angajatori este cunoașterea unei limbi străine. Să vorbești două limbi străine este deja un punct
forte pentru viitorul angajat.
În concluzie, în aceste vremuri ale globalizării, fie ca învățarea să fie o resursă și un
aliat în călătoria prin secolul XIX.
COMPETENȚE, ETICĂ ȘI ECOLOGIE
TOPOR NARCIZA
LICEUL TEORETIC „DECEBAL”, CONSTANȚA
Este important ca tinerii, în școală să învețe și să înțeleagă cum funcționează Natura și care
sunt efectele acesteia asupra propriei persoane.
În Programa şcolară de fizică pentru clasa a XI-a*, aprobată prin ordinul ministrului Nr.
3252 / 13.02.2006, într-o abordare bazată pe continuitate şi deschidere, sunt propuse spre studiu
teme/ conţinuturi din domeniile fundamentale ale fizicii clasice, şi din domeniile fizicii moderne.
Este introdusă, astfel, orientarea spre aplicarea ideilor ştiinţifice în practică şi spre o structurare
112
mai înaltă a cunoştinţelor, corespunzător stadiului dezvoltării psiho-somatice specific grupei de
vârstă. Toate conţinuturile sunt structurate principial astfel: Identificarea fenomenului în natură
şi în tehnică, Explorarea fenomenului în laborator, Interpretarea teoretică a fenomenului, Studiul
aplicaţiilor practice ale fenomenului, Protecţia mediului şi a propriei persoane
Între cele patru Competenţe - cheie dezvoltate prin studiul fizicii este: Protecţia propriei
persoane, a celorlalţi şi a mediului înconjurător. Această competență este foarte importantă și
complexă, se poate realiza în urma însușirii celorlalte trei și presupune din partea elevului
cunoștințele necesare susținerii sale (cunoașterea Efectelor fenomenelor fizice şi proceselor
tehnologice derivate din acestea asupra fiinţelor şi mediului) presupune din partea elevului
deprinderi și abilități (Respectarea şi aplicarea măsurilor de protecţie şi securitate a muncii;
Respectarea şi aplicarea măsurilor de protecţie a mediului; Anticiparea efectelor unor acţiuni
specifice asupra fiinţelor şi mediului) și foarte, foarte important susținerea prin atitudinile adecvate(
Grija faţă de propria persoană, faţă de ceilalţi şi faţă de mediu; Aprecierea critică a raportului
dintre beneficii şi efecte indezirabile în aplicarea tehnologiilor).
În Capitolul Oscilații și unde electromagnetice la conținutul Clasificarea undelor
electromagnetice. Aplicații., competențele specifice sunt:
Clasificarea undelor electromagnetice în funcţie de diferite criterii (sursă, frecvenţă),
Identificarea în practică a surselor de unde electromagnetice şi a modalităţilor de producere a
undelor electromagnetice
Identificarea în practică a aplicaţiilor ştiinţifice şi tehnice ale undelor electromagnetice
Explicarea calitativă a utilizării undelor electromagnetice în funcţionarea unor aparate şi
dispozitive (radioul, televizorul, cuptorul cu microunde, detecţia în infraroşu etc.)
Aplicarea unor măsuri de protecţie a mediului şi a propriei persoane în utilizarea în practică a unor
aparate şi dispozitive funcţionând cu unde electromagnetice
În capitolul Optică ondulatorie la conținutul Dispersia luminii. (*) Interpretare
electromagnetică competențele specifice sunt:
Identificarea în natură şi în tehnică a fenomenului de dispersie a luminii
Descrierea şi explicarea fenomenelor de dispersie întâlnite în natură şi în tehnică
Deci discutăm despre culori și mai ales despre culoarea verde, despre obiecte colorate în
verde și nu numai, despre lumina Soarelui, despre plantele din locuințe, despre păduri, despre unde
electromagnetice și proprietățile lor, lungimi de undă, fenomene ondulatorii, tehnică și unde.
Elevii își iau informațiile din diferite reviste. Elevii trebuie să aibă competențele necesare
analizării și înțelegerii informațiilor transmise. De exemplu, în revistele cu sfaturi pentru sănătate
și bună dispoziție se spune despre culoarea Verde:
„Verdele ne cheamă la viaţă, sănătate, voinţă şi vigoare. Este culoarea care ne propune
echilibrul pe care ea, aflată la jumătatea spectrului ca luminozitate, îl are. Destinde muşchii, având
efect calmant. Îndeamnă la contemplare, recunoscută fiind ca cea mai liniştitoare culoare.”
(https://www.medichub.ro)
„Culoarea înnoirii și a revenirii la viață. Este ideală pentru momentele de epuizare,
nervozitate sau stres intens, întrucât are efect de liniștire foarte puternic. De asemenea, are acțiune
antiseptică și detoxifiantă, scade tensiune arterială, alină durerile de cap și de articulații. În plus,
este un bun remediu împotriva gastritei și a ulcerului gastric. Excesul de verde obosește, scade
capacitățile mentale și dă dureri de cap.” (https://www.femeia.ro)
În manualele de fizică din perioada în care se studia tema privind Mărimi și unități
energetice și fotometrice (N. Gherbanovschi, M. Prodan şi Şt. Levai, Manual de fizică clasa a XI-
a, EDP, 1990) se spune că Ochiul este un „traductor”, iar prelucrarea informației vizuale care ne
conduce în final la senzația vizuală complexă are loc în creier. Senzația luminoasă produsă de
radiațiile electromagnetice asupra retinei ochiului uman normal depinde de energia radiantă și de
culoarea luminii incidente pe retină. Lumina verde cu λ=550 nm produce o senzație luminoasă de
cca 8 ori mai puternică decât lumina roșie cu λ=680 nm, la același flux. Ochiul omenesc prezintă
113
o sensibilitate diferită pentru diferite lungimi de undă, adică pentru diferite culori. Ochiul uman
are sensibilitatea maximă pentru culoarea verde.
Sunt informații învățate în liceu și elevii, ca viitori adulți educați au toate pârghiile necesare
analizării unor informații și a hotărâ dacă pot sau nu să aibă încredere în ele, dacă sursele respective
sunt credibile. Elevii pot lua hotărâri și iți pot convinge familia să aibă grijă de Natură și să aibă
un comportament ecologic.
BIBLIOGRAFIE:
[1] Programe şcolare pentru ciclul superior al liceului Fizică Clasa a XI-a* Aprobat prin
ordinul ministrului Nr. 3252 / 13.02.2006
[2] D.O.Crocnan, Manual de fizică clasa a XI-a, Ed.Sigma, 2006
[3] N. Gherbanovschi, M. Prodan şi Şt. Levai, Manual de fizică clasa a XI-a, EDP, 1990
[4] M. Cîmpeanu, Culoarea în viaţa noastră, 2016,
https://www.medichub.ro/reviste/medic-ro/culoarea-in-viata-noastra-id-319-cmsid-51
[5] O. Costin, Cromoterapia,2014, https://www.romedic.ro/cromoterapia-0C212
[6] https://www.femeia.ro/din-viata/psiho/puterea-culorilor-asupra-sanatatii
NEVOIA DE... ETICA
RADU JULIETA MARIOARA

SCOALA GIMNAZIALA IONEL PERLEA, OGRADA, IALOMITA
Romania traverseaza vremuri confuze, tulburi, in care schimbarile se produc in toate sferele
de activitate, implicit si in educatie, si care genereaza stari de lucruri cu minus si virgule pentru
traitorii de rand, care le accepta sau nu, voit sau fortuit.
De mai bine de 25 de ani, de cand predau religie-ortodoxa, am trait multe dintre masurile
reformelor si reformatorilor, care poarta de grija invatamantului romanesc. Totdeauna incepute,
dar niciodata finalizate, starnind ecouri nefavorabile si privite cu suspiciuni si de catre parinti, si
de catre elevi si de noi, schimbarile schimbarilor au ajuns atat de dese ca nu le mai putem tine
pasul , numarul si masura.
Nu de putine ori am simtit ca nobila vocatie pe care mi-am ales-o are o scara ce-si rastoarna
valorile morale si reperele profesionale. Situatii greu de gestionat, legi confuze, proceduri cu
inteles multiplu, plus atatea altele mici , dese si dureroase confruntari cu realitatea, m-au dus de
multe ori cu gandul la necesitatea unei deontologii didactice care sa cuprinda reguli clare,
structurate pe mai multe niveluri. E nevoie de un cadru avizat din care sa inteleg imprejurarile
favorabile , reperele utile acum si mai tarziu, conditiile transmiterii de cunostinte.
Este cunoscut faptul ca de-a lungul istoriei, meseria de profesor nu a fost nici cea mai bine
renumerata, sau cea mai respectata si dorita. Si cu toate acestea, indiferent de ideologiile
traversate, dascalul adevarat si-a pastrat coloana vertebrala si si-a purtat crucea senin, afectuos si
responsabil, urmand un cod deontologic intern , al moralitatii, al datoriei fata de tara si meseria
aleasa, fata de elevi si, nu in ultimul rand, fata de disciplina .
114
In zilele noastre s-au schimbat modalitatile si metodele de predare-invatare. Colaboram cu
factori externi, schema existentei noastre la catedra se amplifica, ni se atribuie o multitudine de
sarcini carora trebuie sa le facem fata onorabil, pregatirea noastra zilnica , si care aduce
plusvaloare institutiei, se face din ce in ce mai greu . Si totusi, in ciuda tuturor vicisitudinilor,
profesorul da dovada de multa inteligenta si de spirit viu de observatie, de tact si de maiestrie
pedagogica, de deprinderi de munca, gandire clara, atentie distributiva, memorie, imaginatie si
limbaj specializat, gata oricand sa asigure un climat favorabil la clasa. Iubirea fata de profesia
aleasa, energia cu care lucreaza la clasa si in afara ei, rabdarea, perseverenta, curajul demonstrat
in situatiile limita si atatea altele dovedite zilnic , demonstreaza ca profesorul poate schimba o
intreaga lume, alaturand calitatilor sale instrumentele legislative necesare.
Totusi, este necesar, pentru a evita ca zi de zi sa ne fie judecate, analizate si notate toate
activitatile si actiunile, toate intentiile si realizarile, toata munca si visele, sa devina o prioritate
alcatuirea unui cod deontologic, fundamentul activitatii mele didactice si extrascolare, care mi-ar
pozitiona meseria si statutul social.
VALORILE EDUCAȚIONALE ALE ÎNVĂȚĂMANTULUI

MUZICAL – ARTISTIC
PROFESOR COJOCARI GALINA

LICEUL DE ARTE ,,HARICLEA DARCLÉE”, BRĂILA
Experienţa zilei de azi, resimţită sub forma unei profunde crize culturale, în special în
domeniul muzical-artistic, ne obligă să abordăm cât mai frecvent problema calității valorilor
muzical-culturale, care se vehiculeaza în societatea modernă. Idealul educaţional exprimă un
anumit model cultural, iar acțiunea educativă urmărește nu doar dezvoltarea culturii individuale
ca ansamblu de particularităţi spirituale distinctive, ci și dezvoltarea culturii colective, specifică
unei comunităţi sau societăți. Efectul percepției corecte a raporturilor existente între cultură și
educaţie se urmărește în pregătirea indivizilor pentru înțelegerea și asumarea adecvată a
fenomenului cultural și asigură, prin intermediul unor acțiuni specifice, formarea și dezvoltarea
potențialului de creație culturală al membrilor unei societăți.
În învăţământul muzical-artistic de specialitate, educaţia se realizează prin și pentru muzică

și oferă elevului posibilitatea de a se afirma în trei ipostaze: ca obiect al acțiunii de culturalizare,
ca subiect al creației culturale și ca purtător, receptor și popularizator al tezaurului muzical-
cultural. Din perspectiva finalităților educaționale ale învățămantului muzical-artistic, relația
dintre educaţie și cultură se prezintă în cateva strategii acționale:
- educaţia prin muzică ca acțiune de transformare a elevului în ființa eminamente culturală;
115
- educaţia prin muzică ca acțiune de transmitere și producere a culturii muzicale;
- amplificarea rolului educaţiei muzical-artistice în contextul raportului cultură-civilizație.
Profesorul de instrument are responsabilitatea devenirii viitorului interpret, dar şi a educării
unui viitor auditoriu cultivat, care va şti să aprecieze tezaurul muzicii culte la adevărata valoare.
Este evident, că educația este în același timp produs și proces. În această concepție, educația
muzical-artistică în calitate de produs, marchează finalitatea activității de formare a muzicianului
cu o înaltă cultura muzicală, iar în calitate de proces – calea personalității în umanizarea,
formarea/dezvoltarea continuă spre o cultură muzicală.
Valorile și atitudinile care trebuie formate la elevii muzicieni în procesul învăţământului
instrumental:
- conştientizarea contribuţiei muzicii la constituirea fondului cultural comun al societăţii;
- disponibilitatea pentru receptarea specializată a creaţiei muzicale aparţinând fondului cultural
naţional şi universal;
- receptivitatea faţă de diversitatea culturală;
- manifestarea iniţiativei și insistenței în susţinerea valorilor muzical-culturale.
ETICĂ ŞI RESPONSABILITATE ÎN ACTIVITATEA PROFESORULUI DE

RELIGIE
PROF. DANIELA IONESCU

COLEGIUL NAŢIONAL "MIRCEA CEL BĂTRÂN"
RM. VÂLCEA
Omul se raportează la realitate atât pragmatic, prin intelect, voinţă, acţiune, dar și spiritual,
prin atitudini, simţire şi credinţă.
Timpul istoric în care trăim se caracterizează prin globalizarea și secularizarea care, în

școala românească, reconsideră și recompun componentele educaţiei. Educaţia este o operă
complexă de spiritualizare care nu își atinge scopul dacă ignoră una dintre componentele ei
fundamentale. O educaţie presupune pe lângă latura intelectuală, morală, estetică, tehnologică şi
o componentă religioasă.
Fiinţa umană este creată spre orientare teocentrică, de aceea are nevoie de o îndrumare şi
o formare religioasă prin educaţie.
Criza spirituală din contemporaneitate generează o debusolare morală a comunităţii.
116
Educaţia religioasă, în esenta ei, este un liant care implineste fiinţa omeneasca şi o
orientează spre orizonturi inalte. Prin intermediul ei, elevii se pot forma ca buni creştini, capabili
de a cunoaşte şi a respecta adevăratele valorile. Devenim creştini prin Taina Sfântului Botez, apoi
trebuie să ne manifestam ca și crestini prin conduita cotidiană, prin integrarea noastră într-o
tradiţie. Prin educaţia religioasă ne informăm cu privire la propriile referinţe religioase, dar ne şi
formăm conduite care vizează atitudinea noastră faţă de sfinţenie.
La ora de religie elevul îşi împlinește cultura generală, află cunoştinţe specifice de istorie
a religiilor, semnifică şi înţelege un anumit corpus doctrinar sau ritualic, ajunge la o credinţă bine
informată şi consolidată. Nu-i totuna să crezi pur şi simplu în Dumnezeu, în virtutea obişnuinţei,
a tradiţiei, cu să crezi motivat, în cunoştinţă de cauză.
Educaţia religioasă trebuie să se realizeze în familie, în biserică şi în școală.
După Ȋnvierea Sa din morţi, Mântuitorul i-a trimis pe Sfinţii Apostoli să propovăduiască
Evanghelia Sa: „Mergeţi şi porpovăduiţi Evanghelia în toata lumea, botezându-i în numele Tatălui
şi al Fiului şi al Sfântului Duh, învăţându-i să păzească tot ce v-am poruncit, şi iată că Eu sunt
cu voi în toate zilele, până la sfârşitul veacului“ (Matei 28:19-20).
Profesorul de religie trebuie să-și constientizeze misiunea ca pe o reală și permanentă
jertfă, fiind desemnat de Dumnezeu printr-o chemare lăuntrică să îi înveţe pe alţii Cuvântul lui
Dumnezeu. În această slujire, el nu va fi niciodată singur: Dumnezeu i-a promis că-l însoţeşte şi-l
ajută în toate zilele, aşa cum le-a promis şi Sfinţilor Apostoli.
Astfel, pentru reușita în demersurile sale didactice, profesorul de religie, factorul cel mai
important al educaţiei religioase, trebuie să aibă o personalitate adecvată, fiindcă el influenţează
decisiv educaţia elevilor. Un educator adevărat poate fi numai acela care se implică în viaţa
socială, fiind stăpânit de o mare iubire pentru Dumnezeu şi pentru oameni. Acesta trebuie să se
caracterizeze prin următoarele calităţi:
a) vocaţia - Vocaţia este o simţire lăuntrică, dăruită omului de Dumnezeu. Educatorul cu vocaţie
este cel care manifestă încredere şi iubire faţă de Dumnezeu în primul rând şi apoi faţă de elevi.
El este preocupat de dezvoltarea personalităţii acestora şi are conştiinţa importanţei misiunii lui şi
a faptului că este trimisul lui Dumnezeu în faţa elevilor, pentru a le preda învăţătura revelată de
Fiul Sau înomenit.
b) dragostea - Profesorul de religie are datoria să preţuiască şi să-i iubescă pe elevi, aşa cum
Mântuitorul i-a iubit pe copii. Virtutea cea mai înaltă care trebuie să împodobească sufletul
profesorului de religie este iubirea copiilor şi înţelegerea copilăriei, deoarece educaţia înseamnă
117
iubire. Iubirea îl face pe profesor să asculte orice dorinţă bună a elevilor, să înţeleagă temerile și
scăderile lor pentru a le înlătura.
c) smerenia - Aceasta îl face pe profesor să-şi recunoacă limitele şi-l fereşte să cadă în extremele
subestimării sau supraestimării puterilor proprii. Profesorul de religie trebuie sa fie un om al
smereniei, raportându-se mereu la idealul suprem, Mântuitorul Iisus Hristos.
d) răbdarea - A face educaţie înseamnă a avea răbdare. Rezultatele muncii unui profesor nu se
văd imediat decât într-o foarte mică măsură. Educaţia trebuie făcută cu răbdare şi temeinic;
rezultatele reale sunt cele care se constată în timp.
e) blândeţea - Blândeţea îl ajută pe profesor să câştige încrederea elevilor, fără de care nu este
posibilă educaţia.
f) profesionalismul - Profesorul de religie are nevoie să posede aptitudinea şi posibilitatea de a
transmite elevilor bunuri spirituale. El trebuie:
- să fie un bun psiholog;
-să aibă tact pedagogic;
- să cunoască Sfânta Scriptură, Sfânta Tradiţie şi să aibă cultură generală;
- să stăpânească metodele de educaţie şi modalitatea de utilizare a acestora;
- să-şi formeze o cultură generală care să-l ajute în interdisciplinalitate şi în utilizarea mijloacelor
de învăţământ;
- să aibă capacitatea de autoevaluare a activităţii sale;
g) sinceritatea - Prin sinceritate, profesorul de religie cucereşte încrederea elevilor. El trebuie să-
şi păstreze curaţia inimii pentru a putea proteja sufletul curat al elevilor.
h) bunătatea - Bunătatea este iubirea manifestată prin atitudinea profesorului faţă de elevi şi
exclude răzbunarea, nervozitatea, mânia, sentimentele josnice.
i) evlavia - Este expresia credinţei mărturisite de către profesor prin viaţa sa. Astfel, profesorul
face dovada că activitatea sa este spirituală, duhovnicească, având o putere educativă foarte mare,
pentru că din evlavia profesorului se dezvoltă şi evlavia elevilor.
j) umorul - Simţul umorului este un mod de existenţă care trădează un perfect echilibru sufletesc
şi se bazează pe o temeinică cunoştere de sine. Având umor, profesorul câştigă elevii şi le trezeşte
dragostea de muncă şi de viaţă, atâta timp cât umorul său nu îi afectează autoritatea. Dar nu orice
umor este benefic, ci numai râsul optimist, încurajator, generos, o veselie binevoitoare care să lase
să se întrevadă o reciprocitate favorabilă. Nu un râs ascuţit, maliţios, menit să pună în lumină
defectele şi inferioritatea celuilalt. Profesorul nu trebuie să râdă de elevi pentru ca cei din jur să se
bucure răutăcioşi.
118
k) optimismul - Un profesor optimist insufla curaje elevilor care nu au convingeri religioase
puternice. Optimismul îl ajută pe profesor să scoată în evidenţă calităţile elevilor, partea bună a
lucrurilor şi faptul că uneori, planurile noastre nu coincid cu planurile lui Dumnezeu pentru fiecare
dintre noi.
Profesorul de religie este un model pentru elevii săi. Mai mult sau mai puţin evident, elevii,
care la vârsta lor sunt în căutarea unui model de viaţă, evaluează comportamentul şi atitudinea
profesorului de religie. Puterea exemplului este mare deoarece exemplul acţionează direct asupra
vieţii elevului. Nimic nu poate fi mai dăunator pentru sufletul elevilor decât un profesor de religie
care nu face ceea ce îi îndeamnă pe elevi să facă.
BIBLIOGRAFIE
BANCILĂ Vasile, Iniţierea religioasă a copilului, Ed. Anastasia, 1996.
CERGHIT, Ioan, Metode de învăţământ, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1980.
CUCOŞ Constantin, Educaţia religioasă. Repere teoretice şi metodice, Ed. Polirom, Iaşi, 1999.
DANCIU, Ana, Metodica predării religiei, Ed. Anastasia, Bucureşti, 1999.
ŞEBU Sebastian, OPRIŞ Dorin, Opriş Monica, Metodica predării religiei, Ed. Reîntregirea,
Alba Iulia, 2000.
EDUCAŢIA O NECESITATE
PROF. SPRÎNCENATU FLORICA FELICIA

ŞCOALA GIMNAZIALĂ IZBICENI, COMUNA IZBICENI, JUDEŢUL OLT
Un rol deosebit de important pentru reuşita în viaţă îl are educaţia. Prin educaţie ca
fenomen social înţelegem transmiterea experienţei de viaţă de la o generaţie la alta, cunoaşterea
bunelor maniere şi comportarea în societate conform cu aceste deprinderi.
Importanţa educaţiei se poate vedea şi prin faptul că orice guvern, din orice stat cât ar fi el de
sărac, are un minister sau un departament al învăţământului căruia îi alocă un procentaj din buget.
Educaţia copiilor şi a tinerilor este o misiune delicată la care trebuie să participe cu eforturi
susţinute atât şcoala, cât şi familia; cu alte cuvinte, educaţia se formează într-un mediu mai puţin
formal cum este familia, iar apoi se continuă în mediul instituţionalizat cum sunt şcoala şi biserica.
Educaţia se referă atât la însuşirea unor cunoştinţe teoretice, cât şi la un anumit
comportament etic acceptat de societate. În primă instanţă vorbim despre o persoană care are o
educaţie bună, posedă un set important de noţiuni teoretice, este educat prin formarea profesională
şi printr-o cultură generală impresionantă. Accentul pe care îl pun în acest articol este pe educaţia
morală, pe un comportament sănătos între oameni.
O educaţie înaltă şi nobilă este educaţia creştină. Din această perspectivă, educaţia nu are
de-a face doar cu predarea unor informaţii teoretice, cu abstractizări, ci mai presus de orice vizează
modelarea caracterului. De exemplu, nimeni nu poate citi Fericirile enunţate de Mântuitorul şi
apoi să rămână impasibil la nobleţea creştinismului, deoarece aici găsim autoportretul lui Isus
Hristos, cea mai înaltă educaţie.
119
Concepte greşite despre educaţie
Un concept greşit despre educaţie este că responsabilitatea în educaţie revine în mod
exclusiv şcolii. Nimic mai greşit. Şcoala echipează cu cunoştinţe teoretice, transmite informaţii în
formă ordonată şi structurată, dar niciodată nu poate înlocui rolul părintelui.
Educaţia se formează în primul rând în căldura şi încrederea din familie. Aici copilul învaţă să
spună adevărul, să fie cinstit, să aprecieze frumosul, să respecte munca şi să se achite de
responsabilităţi. Pe bună dreptate, în limbaj popular se spune despre cineva că „are (sau n-are) cei
şapte ani de-acasă”, pentru că aceştia sunt cruciali pentru tot restul vieţii.
Alt concept greşit este că viaţa, cu experienţele ei bune şi rele, ne modelează. Viaţa aduce
înaintea fiecăruia dintre noi obstacole, situaţii inedite şi presiuni de tot felul. Întrebarea majoră
este cum ne raportăm noi la toate acestea? O societate în care întâlnim în mod frecvent nedreptăţi
şi indiferenţă va putea oare modela un caracter moral sănătos? Sub nicio formă. Un personaj moral,
echipat cu principii sănătoase de viaţă poate învinge nedreptatea şi are toate atuurile să devină un
formator de opinie, unul care să exercite o influenţă bună şi asupra altora.
Ce putem spune despre puterea televiziunii şi a presei? Din nefericire, în goana după un
rating bun, sunt televiziuni care prin programele de divertisment de prost gust, prin limbajul vulgar
uzat de cei care apar pe sticlă şi prin inocularea ideii că banii contează cel mai mult, deformează
gândirea sănătoasă. Oare se reeditează celebra sintagmă Pâine şi circ din perioada Romei antice?
Parcă, iertat să-mi fie, dar se oferă prea mult circ, şi prea puţină pâine pentru popor.
Pledoarie pentru o educaţie sănătoasă
Procesul educaţiei care necesită răbdare, atenţie şi perseverenţă, trebuie în mod obligatoriu
să se muleze pe un caracter ales al educatorului. Nu este suficient doar să elaborăm enunţuri
teoretice, ci este imperativ necesar să proclamăm ce trăim, şi să trăim ceea ce spunem. În excelenta
carte Intelectualii scrisă de jurnalistul de notorietate Paul Johnson, acesta surprinde exact
carenţele mari de caracter ale unora dintre oamenii care au influenţat lumea prin concepte
elaborate. De exemplu, cunoscutul filosof şi scriitor francez din sec. al XVIII-lea, Jean-Jacques
Rousseau, care a scris mult despre educaţie, şi care a exercitat o influenţă majoră asupra
posterităţii, a trăit o viaţă dezorganizată, imorală, era un personaj egoist, vanitos şi iresponsabil.
El şi-a abandonat toţi cei cinci copii la Spitalul Copiilor Găsiţi, şi a avut pretenţia că este îndreptăţit
să elaboreze principii de educaţie.
Dacă numărul educatorilor needucaţi este mare, realitatea şi istoria înregistrează şi
persoane care au făcut din educaţie o adevărată profesiune de credinţă. Dintre aceste persoane o
amintesc pe Monica, mama fericitului Augustin, cel care a fost unul dintre cei mai influenţi
gânditori creştini pe care i-a avut omenirea. Ea a fost o femeie credincioasă care a acordat o mare
atenţie formării morale a copilului ei. Dacă printre cititorii acestui articol sunt şi părinţi descurajaţi
de întârzierea rezultatelor bune din viaţa copiilor lor, îi încurajez să nu dispere, pentru că, revenind
la exemplul amintit, deşi tânărul Augustin în prima parte a vieţii a trăit o viaţă imorală, mai târziu
exemplul Monicăi şi rugăciunile ei l-au determinat să se redreseze moral. Şi mama lui John
Wesley, întemeietorul metodismului în secolul al XVIII-lea, a acordat cea mai mare atenţie
educării celor 16 copii ai ei. John a devenit unul dintre cei mai mari predicatori ai vremii sale, în
timp ce fratele său Charles a fost un mare compozitor de cântece creştine.
Aşadar, nimeni nu poate abdica de la rolul de educator, deoarece prin ceea ce spunem şi
prin ceea ce facem influenţăm, voluntar sau involuntar, în sens bun sau în sens rău, pe cei din jurul
nostru. Şi dacă totuşi avem această menire, oare de ce să nu o facem bine? Ce te împiedică dacă
eşti tânăr să-ţi trăieşti viaţa frumos, să fii manierat şi să câştigi respectul colegilor? Ce te împiedică
dacă eşti părinte să sădeşti valori morale în viaţa copilului tău?
BIBLIOGRAFIE:
1.B. Killinger, INTEGRITY – doing the right thing for the right reason, McQueen’s
University Press, 2007, p. 158;
120
2.Ghid privind standardele de integritate aplicabile în sectorul educație, 2013, pag.4;
3.Proiectul Codul Etic din Învăţământul Preuniversitar;
4. www.edu.ro;
5.www.educatiepentruviitor.ro
CODUL ETIC AL PROFESORULUI, UN PAS IMPORTANT CĂTRE INTEGRITATE

ȘI DEONTOLOGIE PROFESIONALĂ ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL ROMÂNESC
PROF. ÎNV. PRIMAR FULGĂ MIHAELA FLORICA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ IZBICENI, OLT
Educaţia este o dimensiune a omului contemporan care ne însoţete de la naştere până la

sfârşitul vieţii. Atitudinea fată de educaţie diferă de la individ la individ, în funcţie de numeroşi
factori, care ţin atât de personalitatea fiecăruia, cât şi de mediul familial şi social în care trăieşte.
Familia şi şcoala continuă să deţină un loc important în educaţia oamenilor, deşi acest lucru
se realizează tot mai mult la concurenţă cu mass-media şi cu internetul.
Într-o viziune optimistă, societatea însăşi ar trebui să devină educativă. Cu toate acestea, o
serie de fenomene afectează direct nivelul educaţiei:
▪ manifestările agresive observabile în viaţa de zi cu zi (pe stradă, la şcoală, în trafic, la
televizor etc)
▪ limbajul trivial utilizat în mai toate mediile sociale (inclusiv sau cu precădere pe
internet).
Astfel de situaţii se datorează exacerbării nevoii de libertate şi înţelegerii greşite a
drepturilor omului şi democraţiei, coroborat cu absenţa aplicării unor măsuri preventive, dar şi
punitive. În acelaşi timp, pentru a genera o schimbare de atitudine la nivel societal, sunt necesare
măsuri preventive concertate întreprinse de şcoală, de familie, de mass-media, pe lângă aplicarea
de sancţiuni drastice faţă de cei care nesocotesc regulile de convieţuire socială.
La nivelul învăţământului preuniversitar, există la acest moment Consiliul Naţional de
Etică din Învăţământul Preuniversitar, organism ce are ca scop promovoarea eticii profesionale.
Este nevoie de astfel de organisme, care să fie promovate, susţinute şi dezvoltate şi care să
identifice soluţiile necesare pentru promovarea standardelor etice în sistemul educaţional.
Este, de asemenea, momentul ca şi în şcoală să se iniţieze mai multe activităţi consacrate
formării conştiinţei şi conduitei morale a elevilor. Conform Strategiei Naţionale Anticorupţie şi
Strategiei Anticorupţie în Educaţie - Obiectivul specific 2: Creşterea gradului de informare a
publicului cu privire la impactul fenomenului de corupţie -, Ministerul Educaţiei Naţionale va
introduce tematica anticorupţie în cadrul activităţilor extracurriculare şi al programelor şcolare
prin promovarea unei discipline opţionale în cadrul CDŞ - curriculum la decizia şcolii - din ariile
curriculare Om şi Societate şi Consiliere şi Orientare. Acest tip de demers reprezintă un prim pas
în conturarea unei abordări strategice de a promova integritatea la nivelul tinerei generaţii.
În acelaşi timp, o astfel de măsură nu este per se suficientă pentru a genera o schimbare
sustenabilă. Este necesară o abordare comprehensivă şi care să implice parteneriate şcoală –
comunitate – familie, campanii naţionale şi locale ample pentru promovarea unui comportament
121
de recunoaştere şi respingere a corupţiei, sprijinirea organismelor de promovare a eticii şi
deontologiei profesionale, instruirea cadrelor didactice în domeniul promovării integrităţii,
realizarea unui portal şi a unei baze de date pentru sesizări on-line. Strategia Anticorupţie în
Educaţie, dezvoltată în cadrul proiectului „Prevenirea corupţiei prin informare, formare şi
responsabilizare”, cuprinde aceste obiective ce urmează a fi operaţionalizate prin aplicarea
măsurilor concrete aferente.
Educaţia – înţeleasă ca şi investiţie în oameni pe termen lung – însoţită şi de unele măsuri
coercitive va putea, desigur, să resinstaureze în societatea românească cu un climat moral adecvat.
Prezentarea valorilor profesionale din domeniile eticii, deontologiei şi conduitei
profesionale - respectarea acestora trebuie cerută tuturor celor care îşi desfăşoară activitatea în
învăţământ, dacă se doreşte ca scopul organizaţional să fie îndeplinit:
supremaţia Constituţiei şi a legii – toţi factorii care îşi desfăşoară activitatea
în învăţământ au obligaţia de a respecta Constituţia şi legile țării;
prioritatea interesului public - există îndatorirea de a considera interesul public
mai presus decât interesul personal, în exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei pe care o ocupă;
asigurarea egalităţii de tratament – personalul din învăţământ are obligaţia de
a aplica acelaşi regim juridic în situaţii identice sau similare;
nediscriminarea - neadmiterea de discriminări pe criterii de vârsta, sex, rasă,
origine etnică, apartenenţă religioasă sau de orice altă natură;
profesionalismul - personalul din învăţământ are obligaţia de a îndeplini
atribuţiile de serviciu cu responsabilitate, competenţă, eficienţă, corectitudine şi conştiinciozitate;
loialitatea - se exprimă prin ataşamentul faţă de instituţie şi valorile promovate
de aceasta;
integritatea morală - personalului din învăţământ îi este interzis să solicite sau
sa accepte, direct ori indirect, pentru ei sau pentru alţii, vreun avantaj ori beneficiu în considerarea
funcţiei pe care o deţin sau sa abuzeze în vreun fel de aceasta funcţie;
cinstea şi corectitudinea, principiu conform căruia în exercitarea funcţiei şi în
îndeplinirea atribuţiilor de serviciu personalul din învăţământ trebuie să fie de bună - credinţă;
respectul - se manifestă prin consideraţia pe care întreg personalul din
învăţământ o acordă persoanelor, colegilor, superiorilor, subordonaţilor, drepturilor şi libertăţilor
acestora, instituţiilor, legilor, valorilor sociale, normelor etice şi deontologice.
Prin urmare, cultura organizaţională este un set de valori şi principii care dă unei entităţi
identitate şi guvernează toate procesele care au loc în ea. Prin cultura organizaţională orice
membru al organizaţiei se identifică cu aceasta. Mai mult, valorile şi principiile care formează
cultura organizaţională sunt acele elemente pe care membrii organizaţiei le transmit către exterior.
Integritatea ar trebui reprezinte o preocupare generală şi profundă a fiecărui om definită ca
mulţimea acţiunilor şi atitudinilor corecte generate de obligaţiile morale şi profesionale ale
fiecăruia. Chiar dacă unele condiţii socio-politice şi culturale influenţează nivelul şi calitatea vieţii
morale private, integritatea rămâne în ultimă instanţă o problemă de opţiune şi alegere personală.
Integritatea nu reprezintă doar o cerinţă pentru reprezentanţii sistemului educaţional, însă
sistemul educaţional deţine un rol fundamental în formarea de atitudini şi reprezentări despre viaţă,
reprezentând un prim sistem social cu care interacţionează, dar şi în cadrul căruia se formează
fiecare persoană.
Integritatea în sectorul educaţional se poate realiza doar cu implicarea activă şi egală a
tuturor partenerilor implicaţi în procesul educaţional: elevi, părinţi, cadre didactice.
Atunci când instituţiile ce activează în sectorul educaţional, dar şi personalul din cadrul
acestora, adoptă şi aplică în mod respondabil standarde de integritate, putem afirma că atât
sistemul de învăţământ, cât şi societatea beneficiează de baza fundamentală pentru viitori cetăţeni
responsabli şi pentru o societate axată pe valori şi responsabilitate.
122
BIBLIOGRAFIE:
6.B. Killinger, INTEGRITY – doing the right thing for the right reason, McQueen’s
University Press, 2007, p. 158;
7.Ghid privind standardele de integritate aplicabile în sectorul educație, 2013, pag.4;
8.Proiectul Codul Etic din Învăţământul Preuniversitar;
9. www.edu.ro;
10. www.educatiepentruviitor.ro
ETICĂ ŞI INTEGRITATE ȊN MANAGEMENTUL PEDAGOGIC ROMȂNESC
PROF. MIHAELA CȊRSTINOIU

ŞCOALA GIMNAZIALĂ SĂLĂTRUCEL
JUDEŢUL VÂLCEA
În domeniul învăţământului, conceptul de management reprezintă "ştiinţa pedagogică

elaborată interdisciplinar, pentru studierea evenimentelor care intervin într-o activitate
pedagogică: decizie, organizare, gestiune” precum şi o „metodologie de abordare globală -
strategică-optimă a educaţiei, a sistemului şi a procesului de învăţământ”27.
Evoluţia teoriilor şi modelelor manageriale reflectă drumul spre maturizarea conceptuală şi
aplicativă, spre posibilitatea clarificării extinderii conceptului şi în domeniul educaţiei, de la
adoptarea concepţiei iniţial şi dominant economică, la cea pedagogică.
Atunci când vorbim despre management educaţional, ne referim la tot ceea ce implică un
anume gen de conducere a fenomenului educaţional in diferitele lui forme de complexitate şi
manifestare. El este centralizat pe procesul educaţional, organizat explicit in instituţii şcolare sau
in alte instituţii, inclusiv familia.
Educatorii sunt manageri educaţionali. Astfel, cadrele didactice, prin tot ceea ce reprezintă
activitatea lor de conducere a actului educaţional formal, la clasă şi in afara ei, pot fi manageri în
formule nonformale, ca instructori in diferite activităţi derulate in contextul altor instituţii decât
cele şcolare.1
Ideea promovării managementului de succes în procesul educaţiei şi instruirii exprimă o
orientare esenţială pentru specificul domeniului, fără a-l limita însă numai la nivelul conducerii
şcolii, ca organizaţie.
Precizarea conceptului de management educaţional întâmpină serioase dificultăţi
metodologice care provin din28:
• originea conceptului general, lansat mai ales la nivel economic, orientat spre conducerea
resurselor organizaţiei în atingerea obiectivelor ei, apoi şi la nivelul sociologiei,
politologiei, psihosociologici;
• practica şcolară, pedagogică insuficientă în domeniul conducerii implică adaptări ale
managementului conturat în alte domenii, cel puţin ale unor concepte de bază: eficienţă,
relaţii la nivelul organizaţiei, ştiinţă şi artă a conducerii, valorificare a elementelor
psihologice ale comportamentului educaţilor şi educatorilor, adaptare la diverse niveluri
aplicative (activitatea profesorului, a clasei, a directorului);
27
Cristea, Sorin, Dicţionar de pedagogie, Editura Litera Internațional, Bucureşti, 2000.
28
Cristea, Sorin, Pedagogia generală-Managementul educaţiei, E.D.P. Bucureşti, 1996, pag. 35.
123
• mentalitatea administrativ-birocratică, ce se caracterizează prin structuri ierarhizate,
supunerea faţă de normative, raţionalizarea extremă a resurselor şi a muncii, comunicarea
deficitară la nivelul organizaţiei;
Managementul şi pedagogia au, ca ştiinţe, anumite similitudini determinate de:
• aceeaşi evoluţie de durată a acumulării experienţei, a validării şi generalizării ei în idei
ştiinţifice;
• aceeaşi tranziţie dificilă de la reguli şi norme practice la principii, la clarificarea şi
definirea explicită a domeniului de studiu, a consolidării limbajului şi a metodologiei de
cercetare a problematicii specifice;
• aceeaşi evoluţie de la faza preştiinţifică (din Antichitate până la sfârşitul secolului al XlX-
lea), la cea a conturării conducerii ştiinţifice şi a evidenţierii rolului relaţiilor interumane
(până la mijlocul secolului XX) şi la cea modernă, în curs de consolidare, în cazul ştiinţei
managementului;
• ambele abordează aspecte ale activităţii umane, ale dezvoltării, organizării raţionale şi
creative a acesteia. Aici, factorul uman şi relaţiile organizaţionale sunt prioritare în
realizarea scopurilor, alături de mobilizarea resurselor specifice desfăşurării activităţii şi
respectarea unor criterii de evaluare;
• ambele urmăresc succesul, eficienţa, progresul, progresul acţiunilor, rezultatelor;
• ambele marchează o largă diversitate de experienţe, stiluri de concepere şi realizare a
acţiunilor, conform situaţiilor concrete;
• ambele au un pronunţat caracter interdisciplinar 29;
La graniţa dintre cele două domenii - management și educaţie, se poate contura o nouă
disciplină, în curs de definire şi aplicare - managementul educaţional/pedagogic.
Managementul pedagogic reprezintă un sistem de concepte, metode, instrumente de orientare
şi conducere, coordonare, utilizat în realizarea obiectivelor educaţiei, la nivelul performanţelor
aşteptate.
„Managementul pedagogic cunoaşte, integrează şi adaptează date oferite de ştiinţe conexe:
economie (organizarea şi utilizarea eficientă a resurselor educaţiei, în raport cu obiectivele),
sociologie (managementul organizaţiilor, grupurilor, relaţiilor, fenomenelor sociale generate în
câmpul educaţional), psihosociologie (dimensiunile personalităţii managerului în exercitarea
rolurilor), politologie (luarea deciziilor, organizarea, conducerea grupurilor conform unor
obiective, găsirea strategiilor de rezolvare) ”30.
„Managementul pedagogic este ştiinţa şi arta trecerii de la empirismul conducerii, dirijării la
raţionalitatea şi creativitatea ei. Aceasta poate fi dezvoltată, teoretic şi practic, pe dimensiunile:
conceptuală, procesuală, situaţional-operaţională, funcţională, metodologică, psihosociologică,
formativ-educativă propriu-zisă, creativă”31.
Conducerea educației este extrem de utilă, de la a stabili finalități, până la a analiza și optimiza
realizarea lor (condiția de bază pentru a realiza formarea și dezvoltarea personalității) chiar dacă
educația este o activitate dintre cele mai complexe, antrenând elemente subiective și obiective,
datorită specificului ca proces și ca fenomen. Cercetările arată că, managementul educației se
rezolvă doar interdisciplinar și că urmărește criterii de eficiență și eficacitate, de succes
educațional, prin utilizarea superioară a resurselor umane, a conţinuturilor, a proceselor, a
relaţiilor, a strategiilor specifice 32.
Evoluţia conceptului arată stadiul maturizării noii discipline, ca ştiinţa şi arta de a direcţiona
activitatea proprie a profesorului şi a educaţilor, pentru realizarea unor obiective propuse, de a
29
Barbu, Liliana, Managementul calității în învățământul preuniversitar, Editura Sfântul Ierarh Nicolae, Brăila,
2010, pag. 11.
30
Ibidem, pag 12.
31
Ibidem pag.13
32
Stan, Nicolae, Introducere în managementul educațional, Editura Printech, București, 2010, pag. 21.
124
antrena conţinuturi şi resurse, de a mobiliza şi coordona activitatea instituţională, a decide şi a
utiliza strategii (metode, mijloace, forme de organizare, stiluri), pentru atingerea performanţelor
aşteptate, de a căuta şi rezolva cele mai variate condiţii necesare succesului educaţional.
Managementul de succes în educaţie depinde însă şi de relevarea şi respectarea altor cerinţe de
bază: prioritatea calităţii, claritatea obiectivelor, motivarea şi participarea factorilor implicaţi,
utilizarea raţională a resurselor şi a elementelor educaţiei, adaptarea continuă a proceselor la
rezultate și altele.
Relaţia între pedagogie şi ştiinţa conducerii este determinată de următoarele fapte:
• pedagogia îmbogăţeşte ştiinţa conducerii: conducerea se referă nu numai la sistemul
instituţional, ci şi la activitatea, procesul instructiv-educativ concret ;
• conducerea învăţământului nu se poate lipsi de concepţia pedagogică;
• pedagogia şi managementul au numeroase dimensiuni sociale, sunt factori ai culturii
publice, educaţia interesând întreaga societate, ca şi activitatea umană;
• mesajul educaţional, valorile pedagogice se realizează cel mai concret în practica
conducerii învăţământului, iar activitatea educaţională este conducerea unui proces de
formare-dezvoltare a comportamentelor aşteptate33.
În ceea ce privește teoria, adică cunoașterea generalizată a domeniului, ca ansamblu de ipoteze
verificate și concept în curs de sistematizare, conturarea managementului educațional este încă în
curs. Pentru a construi teoria și apoi practica, sunt necesare două premise: valorificarea
elementelor pozitive anterior conturate şi verificate (în conducerea unităţilor şcolare) şi cercetarea
intensivă a aplicării specifice a managementului general (nu numai economic) la condiţiile actuale
ale educaţiei (nu numai ale şcolii).
Managementul educaţional, ca activitate psihosocială, se bazează pe trei caracteristici:
• conducere de sistem primar (abordare globală a tuturor elementelor educaţiei şi a
aplicaţiilor specifice a funcţiilor conducerii, la diverse niveluri);
• conducere tip pilotaj (valorificarea optimă a resurselor pedagogice, ale sistemului
educaţiei, prin funcţiile manageriale: planificareorganizare, orientare metodologică, de
reglare--autoreglare);
• conducere strategică (evoluţie inovatoare, de perspectivă a sistemului la diferite niveluri
de organizare).
Astfel, managementul educaţional reprezintă o metodologie de abordare globală-optimă-
strategică a activităţii de educaţie dar şi un model de conducere a unităţii de bază a sistemului de
învăţământ, aplicabil la nivelul organizaţiei şcolare complexe. Se consideră că, în esenţă,
managementul pedagogic poate fi definit ca ştiinţa şi arta de a pregăti resursele umane, de a forma
personalităţi, potrivit unor finalităţi acceptate de individ şi de societate, un ansamblu de principii
şi funcţii, de norme şi metode de conducere care asigură realizarea obiectivelor sistemului educativ
la standarde de calitate şi eficienţă cât mai înalte.
„Putem considera managementul educaţiei ca fiind teoria şi practica, ştiinţa şi arta proiectării,
organizării, coordonării, evaluării, reglării elementelor activităţii educative (nu numai a
resurselor), ca activitate de dezvoltare liberă, integrală, armonioasă a individualităţii umane, în
mod permanent, pentru afirmarea autonomă şi creativă a personalităţii sale, conform idealului
stabilit la nivelul politicii educaţionale” 34. Complexitatea finalităţilor, a resurselor umane
antrenate, a proceselor specifice a impus progresiv, prin generalizare, şi elemente de ştiinţă
managerială: obiective clare şi ierarhizate, respectarea unui set de principii de eficienţă şi calitate,
definirea caracteristicilor ca proces raţional, delimitarea funcţiilor specifice, construirea unui corp
de elemente strategice, afirmarea creativităţii în soluţionarea situaţiilor, abordarea
33
Barbu, Liliana, op. cit, pag. 18.
34
Joiţa, Elena, Managementul educaţional: Profesorul manager, Editura Polirom, Iași, 2000, p. 25.
125
interdisciplinară şi sistemică, precum și efectuarea de cercetări fundamentale şi ameliorative
tematice.
Faţă de managementul general, cel pedagogic, al educaţiei, diferă prin raportare specifică: la
finalităţile educaţiei, altele în conţinut şi determinare, la resursele umane antrenate, ele înseşi în
formare, dezvoltare, la activităţile centrate pe informare, comunicare şi participare prin strategii
educaţionale specifice (metode, mijloace, forme de organizare), la comportamentele actorilor
implicaţi (bazat pe motivaţie, responsabilitate, cooperare, logică, afectivitate) în condiţii de
descentralizare.
Conducerea clasică care constă în planificare, organizare, decizie, coordonare, control, reglare
şi elementele noi ale managementului pot fi adaptate la specificul educaţiei ca activitate, al
resurselor implicate, la strategia şi metodologia realizării obiectivelor etc, pentru optimizarea
performanţelor aşteptate, la conceperea şi rezolvarea situaţiilor educaţionale şi la nivelul clasei,
de către profesor.
„Managementul educaţional depăşeşte conducerea empirică, în care problemele sunt rezolvate
„văzând şi făcând”, pe baza bunului-simţ, a intuiţiei, a unor modele imitate, a experienţei, a unor
însuşiri psihosociale şi cognitive, informaţii în temă. Elementele de practică managerială sunt cu
atât mai eficient realizate, depăşind empiricul, cu cât elementele de ştiinţă managerială sunt
adaptate la condiţiile concrete, mereu în evoluţie, adesea problematice. Numai stăpânirea teoriei,
metodologiei, a principiilor poate conduce la un management practic, de ţinută, adecvat, de
succes”35.
Managementul educaţional indică însă şi o anumită mentalitate, o manieră proprie, dar şi o
artă de dirijare, antrenare a resurselor umane, a elementelor organizaţiei, ceea ce corespunde cu
însăşi considerarea educaţiei ca ştiinţă şi artă.
Se pot desprinde câteva note esenţiale ale managementului educaţiei, ca disciplină ştiinţifică
şi metodologică36:
• prezintă un complex de acţiuni concepute şi desfăşurate pentru a asigura funcţionarea
optimă, cu eficienţă maximă a sistemului educaţional;
• pentru realizarea finalităţilor stabilite, utilizează cel mai eficient potenţialul educaţilor,
educatorilor, ca şi celelalte resurse ;
• structurează problematica educaţiei, elementele procesului, factorii după criterii de
eficacitate, după particularităţile colectivităţii;
• complexitatea sa este dată de specificul dimensiunilor implicate ale problematicii educaţiei
(psihologice, sociologice etc), de necesitatea cunoaşterii interdisciplinare pentru concepere
şi realizare;
• studiază conducerea educaţiei, atât la nivel macropedagogic, cât şi la nivel de acţiuni în
cadrul clasei;
• este un management participativ datorită naturii inerent umane a activităţii educative, ca
finalizare, organizare, desfăşurare, evaluare;
• ca disciplină, poate fi chiar independent, pentru că are principii, conţinut, metodologie,
criterii adaptate sau concepute specific, dincolo de determinarea interdisciplinară. Poate fi
realizat autonom, pentru că îşi conturează reguli proprii de concepere şi realizare;
• poate fi considerat şi disciplină fundamentală, pentru că precizează condiţiile teoretice şi
metodologice generale, după care se pot elabora strategii, programe manageriale concrete;
• apelează la abordarea sistemică, ce determină ordonarea elementelor, a relaţiilor,
evidenţiază problemele-cheie, poate aborda general şi pe subsisteme activităţi cu
deschidere şi spre alte sisteme ;
35
Barbu, Liliana, op. cit., pag. 20.
36
Joița, Elena, op. cit., pag. 10.
126
• admite dinamismul în consolidarea bazelor sale teoretice şi în construirea de modele
strategice, în găsirea de noi aplicaţii în domeniu;
• este şi integrativ pentru că utilizează date, concepţii, modele, metodologii din domenii
conexe şi proprii, pe care le sintetizează specific;
• este prospectiv, pentru că anticipează strategii, metodologii, programe, proiecte, norme
specifice, din analiza direcţiilor de evoluţie a sistemului educativ ;
• este indicativ-instrumental, deoarece arată cum trebuie realizate obiectivele, prin
respectarea principiilor, metodelor, criteriilor, resurselor ;
• poate fi şi metodologie a acţiunii, prin fundamentarea proiectelor de acţiune concretă, de
organizare a sistemului pentru eficienţă;
• este şi multifuncţional, prin descrierea, utilizarea, aplicarea mai multor roluri, atribuţii,
operaţii de aplicare;
• sub aspect practic, poate fi semnul normativităţii, al operaţionalităţii, al aplicativităţii
pentru rezolvarea situaţiilor educaţionale concrete, pentru depăşirea empirismului şi
afirmarea raţionalităţii, creativităţii educatorului.
BIBLIOGRAFIE:
1. Barbu Liliana, Managementul calității în învățământul preuniversitar, Editura Sfântul Ierarh
Nicolae, 2010;
2. Cristea, Sorin, Dicţionar de pedagogie, Editura Litera Internațional, Bucureşti, 2000;
3. Idem, Pedagogia generală-Managementul educaţiei, E.D.P. Bucureşti, 1996;
4. Cucoș Constantin, Teoria și metodologia evaluării, Editura Polirom, Iași, 2008;
5. Joiţa Elena, Managementul educaţional: Profesorul manager, Editura Polirom, Iași, 2000;
6. Stan, Nicolae, Introducere în managementul educațional, Editura Printech, București, 2010;
ROLUL ACTIVITĂŢILO R EXTRA -CURRICULARE ÎN

DEZVOLTAREA PERSONALITĂŢII ELEVULUI
ÎNVĂŢĂTOR:BADEA VIOREL,ŞCOALA ”CONSTANTIN ȘTEFAN”, ALBEȘTI,

JUDEȚUL IALOMIȚA
De la cea mai fragedă vârstă omul se simte atras de tot ce este în preajma lui,de casa,de
satul sau oraşul în care locuieşte.Între el şi acest mic univers se naşte o legătură tainică, plină de o
puternică încărcătură emoţională,care nu este altceva decât embrionul aprinselor simţăminte de
mai târziu , ale iubirii de păstrarea tradiţiilor poporului nostru,la sădirea în inimilegeneraţiilor care
vin a mândriei pentru frumuseţea costumului popular românesc,a dansului,a obiceiurilor,al
sentimentului de dragoste de patrie. Astfel cunoaşterea spontană, mai întâi a mediului
înconjurător,reprezintă punctul de pornire al unui şir întreg de acţiuni conştiente care vor duce, cu
timpul ,la consolidarea sentimentului de dragoste faţă de patrie. Şi aceasta pentru că
satul,oraşul,ţinutul natal constituie o părticică din ţară,iar istoria lor reprezintă o parte integrantă
din istoria patriei. De aceea prin intermediul activităţilor care se organizează în vederea cunoaşterii
ţinutului natal, precum şi cu ajutorul unor relicve istorice locale se creează momente deosebit de
emoţionante pentru elevi,care pot fi valorificate temeinic din punct de vedere educativ.
127
Educaţia elevilor în spiritul patriotic constituie o preocupare permanentă a cadrelor
didacti.Şcolii îi revine sarcina organizării procesului de educaţie patriotică a elevilor,inserând în
conştiinţa lor sentimentul de dragoste faţă de patrie,acest sentiment prezentând anumite
particularităţi specifice perioadelor de vârstă.Sentimentul mândriei naţionale trebuie cultivat la
elevi încă din primele clase,cadrele didactice arătându-le măreţia luptelor duse de strămoşi pentru
apărarea libertăţii poporului împotriva cotropitorilor,frumuseţea limbii române , frumuseţile şi
bogăţiile patriei. Sarcinile educaţiei patriotice a elevilor se realizează în cls.I-IV prin procesul de
învăţământ şi activităţile extracurriculare pe care le desfăşoară elevii. Fiecare dintre aceste
activităţi contribuie, în funcţie de conţinutul ei, la formarea conştiinţei şi conduitei patriotice a
elevilor. Rezultatele pe care le obţin la aceste activităţi generează în sufletul elevilor sentimente
complexe:de bucurie,de dragoste faţă de patrie şi de admiraţie faţă de figurile măreţe ale istoriei
noastre. Activitatea extracurriculară are forme variate. Să analizăm valoarea educativă a unora
dintre aceste forme.
Participarea elevilor la sărbătorile naţionale prin serbări cu tematică patriotică ,generează
sentimente patriotice adânci în conştiinţa lor. Atmosfera înălţătoare în care ele se desfăşoară
trezesc trăiri emoţionale. Din experienţa didactică în mediul rural am constatat că,înaintea venirii
la şcoală,copilul se află sub influenţa benefică a folclorului muzical local,a cântecelor pe care le
aude în familie sau la hora satului,care constituie bogăţia spirituală a localităţilor rurale. În evoluţia
lor serbările se leagă strâns şi cu evoluţia sentimentelor de mândrie naţională,inspirate din
momente importante „1 Decembrie”,” 24 Ianuarie”, „ZiuaEroilor”etc.Antrenarea în asemenea
acţiuni contribuie la formarea deprinderilor de conduită patriotică,concretizează sentimente
patriotice pe care le generează evenimentele mari din viaţa poporului nostru.
Asigurarea climatului afectiv propice influenţelor educative reprezintă condiţia
succesului şcolar. În sprijinul acestui proces am realizat un studiu. În acest sens am aplicat un
chestionar. La prima întrebare ,referitoare la activitatea extracurriculară cea mai îndrăgită,a reieşit
că este excursia sau drumeţia. Personal am reuşit să merg cu elevii în excursii şi vizite. Ele au
contribuit la activizarea şi dezvoltarea creativităţii elevilor. Prezentându-le frumuseţea ,bogăţia şi
importanţa locurilor vizitate,li se dezvoltă sentimente de dragoste faţă de ţinutul natal şi faţă de
patrie,de admiraţie faţă de trecutul istoric şi de bucurie că acest ţinut se înfrumuseţează prin
eforturile creatoare ale oamenilor. Vizitele şi excursiile în ţinutul natal au o deosebită valoare
pentru educaţia patriotică a elevilor,când acestea sunt organizate tocmai pentru a studia unele
descoperiri arheologice sau pentru a marca unele urme,locuri ,monumente de cultură materială şi
spirituală care pun în lumină evenimente istorice sau social-politice legate de trecutul şi prezentul
localităţii şi împrejurimilor ei. M-am preocupat împreuună cu elevii de strângerea şi valorificarea
educativă a elementelor de istorie locală,înfiinţând cercul „Prietenii muzeului”. Împreună cu elevii
am colecţionat de la bătrânii satului obiecte vechi pe care le-am expus în muzeul satului din
localitate.
Elementele de istorie locală ocupă un loc de seamă în cadrul general pe care îl oferă istoria
patriei ca parte integrantă a istoriei universale. În cadrul activităţilor extra-curriculare am folosit
mai multe procedee pentru valorificarea elementelor de istorie locală,ca de exemplu.:cercetarea
istoriei locale,excursii la locurile istorice,vizite la muzee istorice ,case memoriale,îngrijirea
monumentelor istorice. Strângerea materialului istoric,documentar,etnografic,local este o muncă
care solicită din partea elevilor şi a învăţătorilor multă dragoste,pasiune,interes. Ca învăţător mi-
am însuşit date şi cunoştinţe necesare pentru a putea conduce munca de cercetare a istoriei locale.
În a doua etapă s-a făcut pregătirea teoretică a elevilor privind istoria locală şi această pregătire a
128
fost însoţită de deplasări pe teren la diferite locuri şi obiective de interes istoric,arheologic care au
fost luate în supraveghere având în vedere că noi căutăm să salvăm anumite vestigii ale trecutului.
Aceste activităţi menite să ducă la cunoaşterea ţinutului natal şi a istoriei locale capătă
adevărate virtuţi educative ,deoarece participarea directă a elevilor face posibilă declanşarea unui
proces lent,dar profund,de cunoaştere a frumuseţilor patriei,a trecutului şi prezentului poporului
român,la îmbogăţirea simţămintelor lor. Conţinutul acestor activităţi se valorifică din punctul de
vedere al educaţiei patriotice,prin înţelesul plin de originalitate şi expresivitate în care se realizează
transmiterea ideilor şi sentimentelor. Valoarea izvoarelor istorice locale au darul de a acţiona în
mod direct asupra elevilor trezindu-le impresii profunde, deoarece ei participă activ la cunoaşterea
istoriei locale şi istoriei României.
Lectura în afara clasei constituie prin tematica ei variată şi bogăţia conţinutului un mijloc
de lărgire a orizontului cultural al elevilor şi de formare a unor sentimente adânci de dragoste de
patrie. După ce au citit lecturile recomandate ,se impune interpretarea conţinutului lor. De aceea
,este necesară organizarea unor discuţii pe marginea cărţilor citite. În aceste discuţii se vor sublinia
,printre altele,acele părţi care pot fi valorificate pentru educaţia patriotică a elevilor.
În activitatea extra-curriculară ,pe lângă mijloacele de mai sus,care capătă forme adecvate
activităţii extra-curriculare, sunt folosite şi alte variate mijloace de educaţie patriotică a elevilor.
Vizionarea filmelor şi a spectacolelor de teatru cu conţinut patriotic şi activităţile desfăşurate în
cercuri şi tabere şcolare,exercită o influenţă pozitivă asupra elevilor,contribuind la formarea
convingerilor patriotice şi la trezirea unor stări emoţionale complexe.
În practica educaţiei este necesar să fie folosite toate mijloacele de educaţie patriotică a
elevilor. Dar eficienţa educativă a folosirii lor depinde de măiestria pedagogică a cadrelor
didactice,de respectare particularităţilor de vârstă şi de cunoaşterea metodicii folosirii lor .Pentru
a forma convingeri patriotice la elevi este necesar ca învăţătorii să fie exemple de urmat.
Convingerile lor patriotice şi conduita lor patriotică manifestată în activităţi cât mai diferite îi
influenţează profund pe elevi constituind un motiv stimulator pentru activitatea lor.
Din experienţa la clasă am constatat în ce măsură lectura contribuie efectiv la dezvoltarea gândirii,
limbajului, a trăsăturilor de caracter ale copiilor, dacă se apreciază just rolul şi rostul pe care îl
joacă lectura în cadrul programei şcolare, favorizând întregul registru explicativ-emoţional cerut
şi condiţionat de vârsta micilor şcolari.
Vizionarea unor piese de teatru sau spectacole accesibile vârstei copiilor, corespunzătoare
educaţiei pe care trebuie să o primească copiii de această vârstă şi prezentarea într-o formă artistică
îngrijită constituie în primul rând un preţios mijloc de cunoaştere a relaţiilor dintre oameni,
îmbogăţeşte gândirea copilului, dându-i posibilitatea să cunoască trecutul, să înţeleagă prezentul
şi să năzuiască spre viitor, pregătindu-l pentru viaţă. Participând la spectacol, micul şcolar are în
faţă eroii vii, care-l entuziasmează şi i se impun ca exemple de urmat, care îi trezesc dorinţa de a
deveni mai bun, corect şi cinstit în comportare, de a citi el însuşi cartea respectivă. Din păcate
aceste spectacole pentru copii sunt din ce în ce mai puţine în ultimii ani, iar şansele ca elevii din
mediul rural să ajungă de la zeci de kilometri pentru a viziona un astfel de spectacol sunt minime.
Ţinând seama de rolul important pe care-l joacă emoţiile estetice în viaţa spirituală a
copiilor de vârstă şcolară mică şi mijlocie, am urmărit nu numai vizionarea, ci chiar punerea în
scenă a unor piese pentru copii.
129
Modernizarea şi perfecţionarea procesului instructiv-educativ impun imbinarea activităţii şcolare
cu activităţi extracurriculare ce au numeroase valenţe formative .Desfăşurarea activităţilor şcolare
şi extraşcolare permite şi manifestarea creativităţii de grup, a relaţiilor creative.În acest cadru, şi
educatorul îşi poate afirma spiritul novator, creativitatea didactică.
Activităţile extracurriculare sunt activităţi complementare activităţii de învăţare
realizată la clasă, urmăresc lărgirea şi adâncirea informaţiei, cultivă interesul pentru diferite ramuri
ale ştiinţei, atrag individul la viaţa socială, la folosirea timpului liber într-un mod plăcut şi util,
orientează elevii către activităţi utile care să întregească educaţia şcolară, contribuind la formarea
personalităţii. De aceea şcoala trebuie să fie deschisă spre acest tip de activitate care îmbracă cele
mai variate forme.
Realizarea acestor activităţi presupune alegerea din timp a materialului de către cadrul didactic,
abordarea creatoare a temelor de către acesta şi, nu în ultimul rând, măiestrie pedagogică şi
dragoste pentru copii.
Astfel de activităţi se deosebesc de cele şcolare prin varietatea formelor şi a conţinutului, prin
durata lor, prin metodele folosite, prin utilizarea unei forme specifice de verificare şi apreciere a
rezultatelor şi prin raporturile de colaborare, de apropiere, de încredere şi de prietenie dintre
cadrele didactice şi elevi.
Accepţiunea termenului are un sens foarte larg. În sens restrâns termenul se referă la toate
manifestările organizate de şcoală, cu obiective educative şi recreative, care se desfăşoară în afara
programului şcolar. Pot fi şi activităţi extraşcolare de masă - excursii, concursuri, spectacole,
serbări etc.- sau activităţi extraşcolare în cercuri de elevi. În acest sens, termenul este echivalent
cu educaţie extradidactică. Activităţile extracurriculare se desfăşoară sub forme variate, ca de
exemplu: activităţi artistice, ştiinţifice, activităţi sportive, obşteşti, turistice ş.a.m.d. Astfel de
activităţi oferă numeroase prilejuri de afirmare a elevilor, de dezvoltare a personalităţii acestora,
întrucât lumea actuală este stăpânită de televizor sau de calculator
Activităţile turistice sunt activităţi extracurriculare cu o deosebită valoare formativă.Ele se pot
realiza sub forma plimbărilor, excursiilor sau taberelor.
Astfel de activităţi asigură un contact direct cu obiectele şi fenomenele în condiţii naturale, ceea
ce uşurează procesul formării reprezentărilor despre acestea şi ajută copiii în cadrul activităţilor
organizate în şcoală. În acest sens, am organizat în cursul acestui an şcolar excursii cu elevii la
Acvariul din oraşul Constanţa.
Am constatat că aceste activităţi au îmbogăţit cunoştinţele elevilor despre viaţa plantelor şi a
animalelor, dar au încurajat şi exprimarea liberă a copiilor în afara clasei .S-a mai observat că ei
pot reprezenta cu mai multă creativitate realitatea atunci când desenează, modelează sau au de
alcătuit scurte texte .
Serbarea este o manifestare festivă, cu program complex, prilejuită de sărbătorirea diferitelor
evenimente de însemnătate naţională sau internaţională, de tradiţiile şi obiceiurile statornicite în
şcoală.
Serbarea şcolară este o activitate extracurriculară tradiţională, care are mari valenţe
educative.Această activitate permite exprimarea activă nu numai a câtorva elevi mai talentaţi într-
un domeniu sau altul, ci a unui număr cât mai mare de elevi, fiecare contribuind, în felul lui, la
reuşita comună.
130
Am realizat astfel de acţiuni cu ocazia zilei de 1 Decembrie, a Crăciunului, a Dragobetelui, a zilei
de 8 Martie , a Zilei Europei sau la sfârşit de an şcolar, oferindu-le elevilor posibilitatea de a se
exprima liber oral , în scris sau prin muzică.
Carnavalul este o manifestare veselă, antrenantă, plină de mişcare şi surprize. Am organizat
carnavale cu ocazia sărbătorilor de iarnă, cu ocazia Zilei Pământului sau cu ocazia zilei de 1 Iunie
.Participanţii au purtat costume întruchipând diverse personaje, iar jocul de rol a stimulat
imaginaţia elevilor. Element dominant al carnavalului a fost dansul, intercalat cu diverse forme
de manifestări artistice. Elevii au avut posibilitatea de a se manifesta liber, atât în crearea
costumului , cât şi în interpretarea/realizarea unor monologuri.
Concursurile sunt forme competiţionale de activitate extraşcolară, organizate pe diferite teme.Am
organizat la nivel de şcoală concursuri de dans, de creaţii artistice, de desen, între clasele de nivel
primar.
Vizionarea spectacolelor, a filmelor, a diafilmelor sau a emisiunilor de televizor sunt forme de
activitati prin care elevul nu doar dobândeşte informaţii, ci este stimulat spre activităţi de pictură,
dans ş.a.m.d. determinând astfel şi dezvoltarea creativităţii.
Activităţile extraşcolare au o mare valoare educativă întrucât realizarea lor se face şi din punct de
vedere interdisciplinar. Acţiunile desfăşurate i-au implicat pe elevi în promovarea tradiţiilor şi
obiceiurilor specifice Ialomiței şi diferitelor etnii, dar şi în stimularea potenţialului creativ al
copiilor prin organizarea şi derularea unor programe artistice sau a unor expoziţii cu lucrările
elevilor. Dintre acţiunile ce au fost practici de succes în şcoală aş enumera:
-realizarea unei expoziţii cu vânzare de icoane realizate de elevi,
-organizare de serbări, la care au avut un moment artistic ,
-activitate de strângere şi de dăruire de fonduri şi de dulciuri pentru copiii devaforizaţi din
comunitate.
Aceste acţiuni au determinat dezvoltarea creativităţii civice, artistice şi a responsabilităţii faţa de
problemele comunităţii.
În şcoala noastră, împreună cu profesorul de educaţie fizică s-au realizat şi activităţi
extracurriculare sportive care să fie bazate pe practicarea liberă a unor forme de mişcare şi s-a
constatat că elevii au fost interesaţi de aceste activităţi, manifestând o atitudine pozitivă pentru
practicarea liberă a exerciţiilor de mişcare.
Cred ca în orice şcoală cadrele didactice trebuie să promoveze activităţile extracurriculare,
stimulând astfel inventivitatea şi creativitatea elevului.De aceea, în acest an şcolar când sunt
învăţatoare la clasa I am încercat să realizez un echilibru între activităţile şcolare şi cele
extracurriculare.
Am realizat activităţi extracurriculare programate şi proiectate din timp, diverse atăt ca forma , căt
şi conţinut, ce s-au desfăşurat în şcoală, în afara ei, în comunitate, folosind metode active şi
stimulative pentru participarea elevilor.
Activitatea extracurriculară e o componentă educaţională valoroasă şi eficientă căreia orice cadru
didactic trebuie să-i acorde atenţie, adoptând el, în primul rând, o atitudine creatoare, atât în modul
de realizare al activităţii, cât şi în relaţiile cu elevii, asigurând astfel o atmosferă relaxantă care să
permită stimularea creativă a elevilor.
131
În concluzie, cadrul didactic poate face multe pentru educarea spiritului creativ în cadrul
activităţilor extracurriculare. Dar, se vede necesitatea de a modifica destul de mult modul de
gândire, să evite critica, în astfel de activităţi, să încurajeze elevii şi să realizeze un feed- back
pozitiv. Şcoala trebuie să stimuleze exprimarea potenţialului creativ al fiecărui copil, să încurajeze
iniţiativele lui, ingeniozitatea şi curiozitatea, să favorizeze stabilirea unor relaţii care să nu
exagereze prin autoritate, să ofere ocazii elevului de a lua singur decizii şi să stimuleze încrederea
în sine, într-o atmosferă de comunicare liberă.
Activităţile şcolare chiar dacă urmăresc însuşirea de către elevi a unor cunoştinţe temeinice, a unor
priceperi şi deprinderi, implicând în ansamblu o concepţie ştiinţifică despre lume şi viaţă şi chiar
dacă duc la formarea şi dezvoltarea unei personalităţi creatoare, nu pot răspunde suficient dorinţei
de cunoastere şi de creaţie - însuşiri caracteristice copiilor.
Modernizarea şi perfecţionarea procesului instructiv-educativ impun imbinarea activităţii şcolare
cu activităţi extracurriculare ce au numeroase valenţe formative .Desfăşurarea activitţăilor şcolare
şi extraşcolare permite şi manifestarea creativităţii de grup, a relaţiilor creative.În acest cadru, şi
educatorul îşi poate afirma spiritul novator, creativitatea didactică.
Activităţile extracurriculare sunt activităţi complementare activităţii de învăţare realizată la clasă,
urmăresc lărgirea şi adâncirea informaţiei, cultivă interesul pentru diferite ramuri ale ştiinţei, atrag
individul la viaţa socială, la folosirea timpului liber într-un mod plăcut şi util, orientează elevii
către activităţi utile care să întregească educaţia şcolară, contribuind la formarea personalităţii.De
aceea şcoala trebuie să fie deschisă spre acest tip de activitate care îmbracă cele mai variate forme.
BIBLIOGRAFIE:
1.Cosmovici, Andrei, Iacob, Luminiţa coord. , ( 2008), Psihologie şcolara, Ed.Polirom, Iaşi
2.Manolache, Anghel-coord. general (1979), Dicţionar de pedagogie, Ed. Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti
3.Ştefan, Mircea (2006),Lexicon pedagogic, Ed. Aramis, Bucureşti
4.Revista învăţământ primar nr. 4 din 1998, Contribuţia activităţilor extraşcolare în optimizarea
procesului de învământ.
DEZVOLTAREA PERSONALITĂŢII MORAL-AFECTIVĂ A ELEVILOR
PROF. ROŞIORU GEANINA

ŞCOALA GIMNAZIALĂ GĂGEŞTI
Formarea personalității elevilor trebuie să țină seama de aspectul care ar trebuie să domine
întrega noastră viață sufletească: aspectul moral. Mult timp a fost subestimată ponderea educației
morale în formarea omului în școala românească, dimensiunea intelectuală a ființei umane fiind
situată în prim plan.
132
Specificul educației morale este determinat, pe de o parte, de particularitățile moralei, ca fenomen
social, care-i conferă conținutul, iar pe de altă parte, de condițiile sociopsihice ce sunt implicate
în realizarea lor.
Morala este o formă a conștiinței sociale care reflectă ansamblul concepțiilor, ideilor și
principiilor care călăuzesc și reglementeză comportarea oamenilor în relațiile personale, în
familie, la locul de muncă și în societate, în general.
Conținutul moralei include într-un tot unitar idealul moral, valorile, normele și regulile morale
prin care se reglementează raporturile omului cu ceilalți oameni, cu societatea.
Idealul moral este considerat ca o imagine a perfecțiunii din punct de vedere moral, care
cuprinde, sub forma unui model, chintesența morală a personalității umane. Valorile morale,
reflectă anumite cerințe și exigențe generale ce se impun comportamentului uman în virtutea
idealului uman. Normele și reguluile morale se referă la o situație concretă, exprimându-se printr-
un ansamblu de propoziții prescriptive sub formă de obligații, interdicții și permisiuni privitoare
la acțiuni morale.
Moralitatea desemnează ceea ce este omul sau grupul uman din punct de vedere moral.
Herbart înțelegea prin moralitate sau virtute acordul voinței cu ideile morale.
,,Educația se definește ca proces de realizare a moralității, ca factor al trecerii de la morală la
moralitate.”(Cozma, T.) Educația morală este o componentă a educației prin care se realizează
formarea și dezvoltarea conștiinței și a conduitei morale, formarea profilului moral al
personalității, elaborarea comportamentului social-moral.
Formarea conștiinței morale se face acționând asupra mai multor componente: noțiunile și
reprezentările morale, ideile și concepțiile morale, sentimentele morale, atitudinile morale,
convingerile morale, aspirațiile și idealul moral al personalității. Din punct de vedere psihologic,
formarea conștiinței morale include două componente: cognitivă și afectivă.
Dimensiunea cognitivă a conștiinței se referă la informarea elevului cu conținutul și
cerințele valorilor, normelor și regulilor morale. Convingerea afectivă se formează prin perceperea
trăirilor emoționale, de regulă, a sentimentelor altruiste ale altora față de noi, precum și prin trăirea
de către noi a unor sentimente față de alții.
Formarea conduitei morale înseamnă acțiunea corelată asupra următoarelor structuri
comportamentale: deprinderile morale, obișnuințele morale, voința morală, caracterul.
Personalitatea umană se exprimă mai ales prin comportamente. Conduita morală este
obiectivarea conștiinței morale în fapte în fapte și acțiuni cu valoare de răspunsuri pentru situațiile
concrete în care este pusă persoana umană și care îmbracă forma de deprinderi și obișnuințe
morale. Acestea se pot realiza mai ales în copilărie și adolescență când plasticitatea scoarței
cerebrale este mai mare.
Succesul activității de educație morală este condiționat și de alegerea și folosirea cu pricepere a
metodelor și procedeelor de educație morală.
Prin metodele de educație morală se înțelege ,, calea urmată în mod conștient și sistematic
într-o activitate îndreptată spre realizarea profilului moral al personalității, în conformitate cu
normele și idealul etic al societății noastre„ (A. Dancsuly). Referindu-se la metodele de
învățământ, la rosturile lor educative complete, I. Cerghit afirmă că ,,ele posedă asemenea calități
133
transformatoare în măsura în care supun exersării și elaborării diversele funcțiuni psihice și fizice
ale elevilor, în măsura în care se vor materializa în schimbări ce survin în conștiința și conduita
acestora, a unor noi convingeri și sentimente, aptitudini și atitudini, capacități și comportamente,
calități personale și trăsături caracteriale.
Educația morală dispune de o serie de metode și procedee. Un profesor bun, care să poată
dezvolta personalitatea morală a elevilor săi trebuie să întrunească foarte multe calităţi.
În ceea ce priveşte calităţile profesionale ale cadrului didactic acestea pot fi împărţite în mai
multe categorii:
Pregătire solidă în specialitate vizează, din perspectiva cadrelor didactice intervievate o
pregătire pedagogică şi profesională temeinică, profesionalism; „să creadă în reuşita misiunii
sale”; spirit de cercetare; dorinţa de formare şi informare continuă; documentare; să aibă
disponibilitatea de a se implica în proiecte şi activităţi de educaţie dea dovadă de deschidere din
punct de vedere al orizontului cultural social, dornic să îşi aprofundeze cunoştinţele atât cele din
cadrul disciplinei pe care o predă cât şi cele care vizează metodica predării acesteia.
Bun pedagog – cadrul didactic trebuie să aibă următoarele calităţi: cunoştinţe
psihopedagogice (dă dovadă de „... înţelegere pentru că elevii filtrează prin prisma lor informaţiile
şi pot da soluţii surprinzătoare care trebuie apreciate şi promovate.”); dăruire profesională, tratează
diferenţiat elevii; dă dovadă de disponibilitate ori de câte ori este solicitat de un elev; este un bun
îndrumător şi este eficient în munca de formare a unor trăsături morale de durată; are tact
pedagogic şi abilitatea de a pune elevii în situaţii concrete din care să înveţe singuri; transmite
informaţii într-un mod creativ; dă dovadă de dragoste pentru profesie. Are dorinţa de a pătrunde
cât mai profund în descoperirea unor noi metode de atragere a elevilor şi de dezvoltare a stimei de
sine şi a personalităţii acestora. Face dovada unei cunoaşteri profunde a mediului şcolar şi social,
este dornic de implicare în activităţile extraşcolare, obţine performanţe cu elevii săi, are gândire
critică şi este dispus să muncească mult. De asemenea, un bun pedagog este consecvent, corect şi
obiectiv în evaluare, echidistant, creativ şi încrezător în reuşita„misiunii” sale.
Calităţile manageriale vizează capacitatea de a lua decizii (educaţionale); aptitudinile
organizatorice; controlul stimulativ. Profesorul trebuie să fie un bun manager al clasei; să aibă
relaţii cordiale, prietenoase şi principiale cu clasa
Puterea exemplului personal este foarte importantă în determinarea executării faptei
morale. Trăsăturile morale sunt calităţi esenţiale pe care trebuie să le aibă un profesor care doreşte
să dezvolte personalitatea morală a elevilor săi.
Profesorul trebuie: să fie o persoană morală, să fie un model moral pentru copii („… să fie
corect, cinstit, drept, precis în aprecierea elevilor, să aibă un comportament integru în şcoală şi în
afara ei.”); să aibă prestanţă, ţinută morală; să fie un exemplu de comportament etic, să fie un
model de comportament, de profesionalism, de ţinută morală pentru elevi, părinţi, colegi; să fie o
persoană integră, cu evidente calităţi morale; să aibă un univers de valori clar stabilit, să respecte
adevărul; să aibă o concepţie sănătoasă despre muncă; să dea dovadă de răbdare; să fie bun, blând;
să fie tolerant; să dea dovadă de pasiune, dăruire, implicare, devotament; corectitudine integritate,
cinste, sinceritate, onestitate, altruism, responsabilitate. De asemenea, un bun profesor ştie să se
faca respectat de către elevi şi colegi, face dovada unor atitudini pozitive şi constructive, dă dovadă
de patriotism, curaj, umanism.
134
Tendinţa de a imita este foarte puternica la elevul de orice vârstă. De aceea, este important,
ca prin atitudine, conduită şi comportament, educatorii să încerce, pe cât posibil, să ofere modele
demne de urmat elevilor. Profesorii educă nu doar prin ceea ce transmite elevilor, „ci şi prin
întreaga lui personalitate, prin modelul pe care-l oferă în îndeplinirea datoriilor sociale şi
personale.” (Jinga, Istrate, 2006, p 155).
Exercițiul moral reprezintă o metodă cu mari resurse în formarea deprinderilor de
comportare morală, în desăvârșirea activităților practice de conformare cu modelul ales. El constă
în executarea sistematică și organizată a unor fapte și acțiuni, în condiții relativ identice, cu scopul
formării deprinderilor și obișnuințelor de comportare morală, al constituirii și fixării trăsăturilor
voliționale șe de caracter implicate în atitudinea și conduita morală a individului.
Exersarea propriu-zisă. Antrenarea elevilor în diverse activități și acțiuni face posibilă
interiorizarea exigențelor extreme cuprinse în normele, principiile și regulile moralei și
transformarea lor în mobiluri interne, concomitent cu formarea deprinderilor și obișnuințelor de
comportare, a trăsăturilor de voință și carater.
Supravegherea este metoda de obseravare atentă de către dascal a compotării în devenire a
copilului, a tânărului sau adultului. Ea constă în grija continuă, din partea dascălului, pentru a opri,
pe de oparte, pe elevi de la executarea repetată a unor acte dăunătoare care duc la deprinderi
negative, iar pe de lată parte, pentru a provoca pe elevi la executarea repetată a unor acte care, din
contră, conduc la formarea unor deprinderi pozitive.
Sancțiunea, ca metodă, îmbracă două forme. ăn cazul în care elevul nu respectă normele de
condiută morală, disciplina școlară, în drumările și ordinea firească pentru viață corectă, intervine
pedeapsa- sancțiunea punitivă într-o succesiune a gravității abaterilor prevazute de regulamentul
școlar. Pedeapsa este o sancționare a nerespectării regulilor de comporatre, a îndrumărilor și
ordinelor date. Se înregistrează în sufletul elevului ca o asociere între actul comis și neplăcerea,
durerea datorată pedepsei ce a urmat acelui act. Recompensa este fața pozitivă a sancțiunii, în
sensul că prin ea încurajăm anumite fapte care, prin repetare, duc la deprinderi și obișnunțe bune.
Și în cazul recompensei, și în cazul pedepsei baza psihologică constă în asocierea dintre idea
actului comis și sentimentul care urmează acelui act în urma măsurii lută de dascăli: în cazul
pedepsei sentimentul neplăcerii va fi o piedică ca în viitor să mai săvârșească actul respectiv; iar
în cazul recompensei, sentimentul de plăcere care se asociază cu actul comis.
Metodele de educație morală se subordonează finalităților. Aplicarea lor nu se face în mod
izolat, fiecare situație educativă impunând un complex adecvat de metode
BIBLIOGRAFIE:
• Cerghit, I., „Metode de învățământ”, E.D.P, București, 1980

• Cozma, T., „Educația moral-civică în psihopedagogie”, Editura Spiru Haret, Iași 1994
• Cucoș, Constantin, „Pedagogie”, Edituta Polirom, 2006
• Jinga , I., Istrate, E., Manual de pedagogie, Editura All, 1998
135
INTEGRITATEA – UN IMPERATIV AL ȘCOLII ROMÂNEȘTI EUROPENE
„Integritatea fără cunoştinţe este slabă şi inutilă, şi cunoştinţele

fără integritate sunt periculoase.” (Samuel Johnson)
PROF. JALBĂ ECATERINA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ „IORGU IORDAN”, TECUCI
JUD. GALAȚI
O educaţie publică de calitate are rolul de a asigura şanse egale pentru toţi copii şi tinerii
şi este fundamentală pentru bunăstarea socială prin contribuţia sa la dezvoltarea economică, socială
şi culturală. Profesorii şi personalul din educaţie au responsabilitatea de a întări încrederea generală
a publicului în standardele serviciilor ce sunt aşteptate de la toţi cei implicaţi în această importantă
activitate.
Codul de etică reprezintă un set de principii care urmează să fie onorate de către cadrele
didactice şi personalul auxiliar din unitatea noastră. Codul aderă la convingerea fundamentală că
elevul este motivul cel mai important pentru existenţa profesiei. Acest cod presupune un set de
principii, angajamente şi responsabilităţi. Într-un astfel de document, sunt specificate principiile
de comportament etic necesare pentru a menţine standardele de integritate, conducere şi
profesionalism în rândul profesorilor, personalului auxiliar şi administrativ. După ce a fost
elaborat, acesta trebuie comunicat tuturor părţilor interesate, atât din interiorul, cât şi din afara
unităţii. Etica şi responsabilitatea educaţională necesită un angajament zilnic şi total din partea
şcolii (directori, profesori, personal auxiliar si nedidactic, elevi şi părinţi). Părinţii elevilor sau
tutorii lor legali sunt chemaţi să se implice în activităţile organizate de şcoală, să facă propuneri
pentru îmbunătăţirea calităţii educaţiei copiilor lor, să ia la cunoştinţă şi să respecte prevederile
contractului de parteneriat cu şcoala. Promovarea valorilor etice se face prin lucru în echipă şi prin
iniţiativă, iar rezultatele apar prin creşterea reputaţiei şi a imaginii şcolii.
Profesia de cadru didactic trebuie privită de către comunitate cu încredere şi
responsabilitate, necesitând standarde ridicate de profesionalism. Prin urmare, profesorul acceptă
atât încrederea publică, cât şi responsabilităţile de a practica profesia în funcţie de cel mai înalt
grad posibil de conduită etică. În acest sens, responsabilităţile includ angajamentul faţă de elevi,
profesie şi comunitate. Ca toate codurile profesionale bine stabilite, acesta oferă un ghid de
orientare şi include aspecte specifice pentru procesul de luare a deciziilor etice. Codul prevede si
un cadru conceptual de evaluare a măsurilor efectuate. Astfel, aplicarea codului la situaţii
specifice, în esenţă, se adaptează la fiecare în parte. Rolul unui profesor în societate este pe cât de
semnificativ, pe atât de valoros. El are o influenţă ce depăşeşte societatea în care trăieşte şi nicio
altă personalitate nu poate avea o influenţă mai profundă decât un profesor. Elevii sunt profund
influiențați de afecţiunea profesorului, caracterul lui, competenţa şi angajamentul său moral. Un
astfel de profesor devine un model pentru elevii săi.
În timpul educaţiei lor timpurii, elevii au tendinţa de a stabili obiectivele lor în viaţă şi a
planurilor lor de viitor, în urma consultării cu profesorii lor. Prin urmare, un profesor bun şi cu o
viziune largă poate joaca un rol important în construirea viitorului elevilor. În acelaşi timp, un
profesor ,,certat” cu normele de etică şi bună practică poate afecta elevii mult mai serios. Un
profesor corupt şi incompetent nu este doar un individ rău, dar, de asemenea, o întruchipare a unei
generaţii corupte şi incompetente.
Cadrele didactice joacă un rol foarte activ în procesul de instruire. Ajută elevii în
autentificarea procesului de învăţare – crearea legăturilor cu curriculum-ul şcolar, interesele,
136
cunoştinţele existente; stimulează curiozitatea şi dragostea de învăţare. Ajută elevii să conducă
procesul de învăţare; să se încadreze în obiective, scop, roluri, planuri, termene-limită, precum şi
puncte de control, criterii; să identifice şi să aplicestrategiile de învăţare optimă pentru procesul de
învăţare. Ajută elevii să îşi definească nevoile informative; să stabilească ținte generale asupra
subiectelor, lacunelor în cunoştinţe.
Pentru fiecare profesor integritatea ar trebui să reprezinte o preocupare generală şi profundă
definită ca mulţimea acţiunilor şi atitudinilor corecte, generate de obligaţiile morale şi profesionale
ale fiecăruia. Chiar dacă unele condiţii socio-politice şi culturale influenţează nivelul şi calitatea
vieţii morale private, integritatea rămâne în ultimă instanţă o problemă de opţiune şi alegere
personală. Integritatea nu reprezintă doar o cerinţă pentru reprezentanţii sistemului educaţional,
însă sistemul educaţional deţine un rol fundamental în formarea de atitudini şi reprezentări despre
viaţă, reprezentând un prim sistem social cu care interacţionează, dar şi în cadrul căruia se
formează fiecare persoană. Integritatea în sectorul educaţional se poate realiza doar cu implicarea
activă şi egală a tuturor partenerilor implicaţi în procesul educaţional: elevi, părinţi, cadre
didactice.
Integritatea personalului din sistemul de învăţământ poate fi privită sub mai multe aspect.
În general, se apreciază că integritatea este o chestiune de opţiune personală care ţine de asumarea
unui set de valori etice. Integritatea personală este determinată în special, de conduita etică a
individului. Etica reprezintă, conform Dicţionarului explicativ al limbii române, totalitatea
normelor de conduită morală, iar morala a fost definită ca ştiinţa binelui şi a fericirii, ştiinţa
moravurilor. Integritatea nu este doar o cerinţă pentru demnitarii a căror avere ajunge să fie
obiectul de investigare a structurilor de stat. Definită ca mulţimea acţiunilor şi atitudinilor corecte
generate de motive corecte, integritatea ar trebui să fie o preocupare generală şi profundă a fiecărui
om. Chiar dacă unele condiţii socio-politice şi culturale influenţează nivelul şi calitatea vieţii
morale private, integritatea rămâne în ultimă instanţă o problemă de opţiune şi alegere personal.
Personalul din sistemul de învăţământ preuniversitar de stat, particular şi confesional,
responsabil cu instruirea şi educaţia, în mod particular, cadrele didactice trebuie să îşi desfăşoare
activitatea profesională în conformitate cu următoarele valori şi principia:
a) imparţialitate, independenţă şi obiectivitate;
b) responsabilitate morală, socială şi profesională;
c) integritate morală şi profesională;
d) confidenţialitate;
e) activitate în interesul public;
f) respectarea legislaţiei generale şi a celei specifice domeniului;
g) respectarea autonomiei personale;
h) onestitate şi corectitudine intelectuală;
i) respect şi toleranţă;
j) autoexigenţă în exercitarea profesiei;
k) interes şi responsabilitate în raport cu propria formare profesională;
l) implicarea în democratizarea societăţii, în creşterea calităţii activităţii didactice şi a
prestigiului unităţii/instituţiei de învăţământ preuniversitar, precum şi a
specialităţii/domeniului în care lucrează;
m) respingerea conduitelor didactice inadecvate.
În vederea asigurării unui învăţământ de calitate, în relaţiile cu elevii, persoanele
responsabile cu instruirea şi educaţia, în mod particular, cadrele didactice au obligaţia de a
cunoaşte, respecta şi aplica un set de norme de conduită. Acestea au în vedere:
(1) Ocrotirea sănătăţii fizice, psihice şi morale a elevilor prin:
137
a) supravegherea permanentă a acestora pe tot parcursul activităţilor în şcoală cât şi în
cadrul celor organizate de unitatea şcolară în afara acesteia, în vederea asigurării depline a
securităţii tuturor celor implicaţi în aceste acţiuni;
b) interzicerea agresiunilor fizice şi tratamentelor umilitoare, sub orice formă, asupra
elevilor;
c) asigurarea protecţiei fiecărui elev, prin denunţarea formelor de violenţă fizică exercitate
asupra acestora, a oricărei forme de discriminare, abuz, neglijenţă sau de exploatare a elevilor, în
conformitate cu prevederile Legii nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor
copilului, cu modificările şi completările ulterioare;
d) excluderea oricăror forme de abuz sexual, emoţional sau spiritual; e) interzicerea
hărţuirii sexuale şi a relaţiilor sexuale cu elevii, inclusiv a celor consensuale;
(2) Responsabilitate în vederea atingerii de către elevi a standardelor de performanţă prevăzute
de documentele şcolare.
(3) Respectarea principiilor docimologice.
Standardele privind relaţiile dintre cadrele didactice trebuie să promoveze respectul
reciproc între cadrele didactice din cadrul aceleiaşi instituţii de învăţământ preuniversitar; să
manifeste intransigenţă anunţând şi demascând orice tentativă de corupţie, dacă aceasta există şi
poate fi dovedită în rândul cadrelor didactice; să militeze împotriva oricărei forme de plagiat în
activitatea de cercetare ştiinţifică sau în activitatea de elaborare a manualelor şcolare; să militeze
împotriva discriminării din mediul academic; să promoveze şi să respecte principiile şi valorile
menţionate în codul etic, prin activităţile de predare – învăţare.
Standardele privind relaţiile dintre elevi trebuie să promoveze spiritul de colegialitate şi
respectul reciproc între toţi actanții instituţiei; să se rezolve pe cale amiabilă conflictele sau
disputele ce pot apărea în relaţiile dintre elevi, evitându-se un limbaj sau ton necorespunzător; să
promoveze spiritul de competiţie loială, în toate activităţile specifice şcolii, cum ar fi: activităţile
de învăţare, laborator, activităţile culturale, sportive etc.
Standardele privind relaţiile dintre cadre didactice şi elevi - Cadrul didactic trebuie să
utilizeze cele mai adecvate metode de predare a disciplinei, astfel încât interesul elevilor pentru
disciplina respectivă să crească; relaţiile dintre personalul didactic şi elevi, în ceea ce priveşte
procesul instructive educativ să fie transparente, chiar de la primele ore de predare, laborator. Prin
transparenţă se înţelege că elevii vor cunoaşte de la începutul activităţii care sunt cerinţele privind
nivelul de pregătire la lucrările scrise sau verificări; desfăşurarea lucrărilor scrise, verificărilor şi
susţinerea proiectelor sau temelor de casă trebuie să aibă loc într-o atmosferă lipsită de tensiune,
prin asigurarea condiţiilor unei evaluări corecte şi obiective; În relaţiile dintre personalul didactic
şi elevi nu este admisă hărţuirea în diverse sunt interzise: misoginismul, rasismul, şovinismul,
xenofobia, hărţuirea cauzată de convingerile religioase sau politice, sau hărţuirea sexuală;
UNIUNEA EUROPEANĂ Fondul Social European Inovaţie în administraţie Programul
Operaţional „Dezvoltarea Capacităţii Administrative” „Prevenirea corupţiei în educaţie prin
informare, formare şi responsabilizare” - Proiect cofinanţat din Fondul Social European, prin
Programul Operaţional „Dezvoltarea Capacităţii Administrative”- Cod SMIS 30342 32
GUVERNUL ROMANIEI Ministerul Dezvoltării Regional
Personalul didactic are obligaţia să respecte confidenţialitatea în problemele care ţin de
viaţa privată a elevilor (anumite afecţiuni, domiciliu, apartenenţa politică sau religioasă etc.) şi să
nu dea informaţii decât la cererea directorului unităţii şcolare, a consiliului profesoral sau a altor
instituţii abilitate în acest sens.
Majoritatea organizaţiilor care derulează activităţi educaţionale au instituit un cod de etică
profesională. Indiferent de diferenţete de nuanţă dintre aceste coduri (în funcţie de specificul
cultural al fiecărei ţări sau zone), codurile de etică cuprind, de regulă, norme distribuite pe şase
paliere de organizare, după cum urmează: „Elevii – profesorii”, pe lângă datoria principală de a
138
transmite cunoştinţe elevilor, trebuie să aibă mereu ca prim obiectiv asigurarea sănătăţii fizice şi
mentale a elevilor. Profesorii mai au datoria de a prezenta elevilor noile informaţii într-un mod
nepărtinitor şi datoria de a raporta în mod onest progresele şi performanţele elevilor. „Relaţiile
elevi-profesori” – profesorii trebuie să întreţină relaţii strict profesionale cu elevii, fiindu-le interzis
să îi folosească în orice fel pe aceştia în vederea realizării scopurilor personale. Majoritatea
codurilor de etică din educaţie interzic în mod clar acceptarea cadourilor, banilor sau a oricăror
foloase venite din partea elevilor. Discriminarea de orice fel a elevilor (diferenţe rasiale, gen,
provenienţă socială, orientare religioasă, politică, sexuală, etc.) este de asemenea interzisă.
„Responsabilitatea profesorilor” – profesorii sunt responsabili de a ajuta elevii să devină membri
cât mai buni ai societăţii, ceea ce presupune înarmarea elevilor cu abilităţi cetăţeneşti.
„Colegialitatea profesorală” – presupune respectarea confidenţialităţii în privinţa elevilor şi
contribuţia în măsura posibilităţilor cu ce este posibil în vederea susţinerii dezvoltării profesionale
a colegilor, la solicitarea acestora. „Relaţiile cu părinţii şi comunitatea” – şcoala reprezintă un
element semnificativ al oricărei comunităţi locale, fapt pentru care cadrul didactic poartă
responsabilitatea pentru educaţia tinerilor comunităţii în permanenţă şi au obligaţia de a cunoaşte
specificul comunităţii din care fac parte şi de a respecta diversitatea şi particularităţile existente.
„Aplicarea şi instaurarea normelor etice” - la finalul oricărui cod profesional din educaţie, la fel ca
orice act legislativ, sunt prevăzute condiţiile în care se aplică regulile precizate, organismele
responsabile pentru aplicarea normelor şi eventualele sancţiuni.
Școala românească, în ansamblu, ar putea acum să pună în operă un plan coerent de
susținere a integrității ca valoare fundamentală. Nu la modul declarativ, prin simpozioane, mese
rotunde, ci prin practică extinsă. În mod, poate, surprinzător, noi înșine ar trebui să ne includem în
acest plan. Construcția integrității în orice domeniu e un proces dificil. Dincolo de modele, norme,
e vorba și despre convingerea fiecăruia dintre noi că se poate trăi cu și prin valorile integrității.
Sunt anticorpii necesari acum.
ANTRENAMENTUL EMOŢIILOR ÎN JOCURILE DIN FOLCLORUL

COPIILOR
PROF. ILCIUC LĂCRĂMIOARA

ŞCOALA GIMNAZIALĂ „JEAN BART” SUCEAVA
Toti avem emoţii, iar a învăta să le stăpânim reprezinta una dintre cele mai importante lecții
de viață. Cei mici nu învaţă singuri singuri cum să trateze sentimente complexe cum ar fi furia,
tristetea sau frustrarea făra sprijin din partea adulţilor. De aceea am ales să vorbesc în această
lucrare despre emoţii în cadrul jocurilor din folclorul copiilor. Pentru început, câteva teorii despre
emoţii...
Autorii Francois Lelord și Christophe Andre, (2003) în lucrarea Cum să ne exprimăm
emoţiile şi sentimentele prezintă câteva teorii despre emoții.
„Simţim emoţii pentru că ne sunt înscrise în gene” spun discipolii moderni ai lui Darwin,
psihologii evoluţionişti. Simţim emoţii ca: furie, bucurie, tristeţe, frică , pentru că similar
capacităţii de a sta în picioare sau a apuca obiecte, aceste emoţii ne-au permis să supravieţuim.
139
Pentru copil jocul este cel care-i permite dezvoltarea eului, iar emoțiile îl ajută să-și
dezvolte/exerseze în joc abilitățile care-i vor asigura supraviețuirea în lumea reală. În joc e un
antrenament emoțional.
O a doua ipoteză „Simţim emoţii pentru că şi corpul nostru simte emoţii" emisă de
William James, psiholog şi filosof american. Pentru el totul se produce invers: faptul că tremurăm
ne face să ne dăm seama că ne este frică şi faptul că plângem ne induce tristeţe. Deşi pare
contradictorie, această ipoteză este susţinută de unele fapte. De exemplu, în unele situaţii, reacţia
noastră fizică se declanşează înainte ca noi să resimţim complet o emoţie- când evităm în ultimul
moment o maşină, pe stradă, resimţim frică după derularea evenimentului, iar corpul nostru a
reacţionat din prima clipă, printrun flux crescut de adrenalină şi o accentuare a bătăilor inimii.
În joc, corpul simte emoții. Copilul tremură uneori de frică, nerăbdare, furie, bucurie și abia
după aceea conștientizează că de fapt i-a fost frică sau a trăit bucurie, furie.
Cea de-a treia ipoteză, „Simţim emoţii pentru că gândim” susţine că reacţiile emoţionale
se declanşează ca urmare a unor raţionamente anterioare. Epictet, în Antichitate, afirma: „Nu
evenimentele sunt cele care-i afectează pe oameni, ci ideea pe care şi-o fac despre ele”. Gândind
altfel, ne vom controla emoţiile.
Și în jocurile copiilor se poate descoperi oglindirea acestei ipoteze. Unii copii nu se implică
în joc din teama de a nu fi ridiculizat, - aceasta e credința care-i determină declanșarea emoției-
sau crede că va reuși, iar această credință îi declanșează bucurie.
A patra ipoteză, cea care afirmă că emoţiile sunt determinate cultural, consideră că o
emoţie reprezintă, în primul rând, un rol social, pe care l-am învăţat tocmai fiindcă am crescut într-
un anumit tip de societate; alte persoane, în alte tipuri de societate vor reacţiona şi vor manifesta
emoţii diferite. Folclorul copiilor, fiind produsul unui grup, un anumit tip de grup- există folclor
al copiilor specific mediului școlar, anumitor grupuri etnice – oglindește faptul că emoțiile sunt
determinate cultural.
Dar ce este o emoţie? Furetiere defineşte emoţia în al său Dictionnare(1960) astfel:
„emoţie- mişcare extraordinară, care agită trupul sau spiritul, tulburându-le temperamentul sau
starea. Febra începe şi se termină cu o uşoară tresărire a pulsului. Când facem mişcări fizice
violente, emoţia se resimte în tot organismul. Îndrăgostitul este emoţionat la vederea femeii iubite,
laşul la vederea duşmanului său. Această definiţie delimitează caracteristicile esenţiale prin care
ştiinţa modernă defineşte o emoţie.
➢ E mişcare, o schimbare în raport cu o stare iniţială, deodată ne simţim altfel.
➢ Implică fenomene fizice în tot trupul (componenta fiziologică)
➢ Emoţia determină anumite gânduri; ea tulbură raţiunea sau o susţine (componenta cognitivă)
➢ Reprezintă reacţia faţă de un eveniment
➢ Emoţia ne pregăteşte şi uneori ne împinge să să acţionăm (componenta comportamentală)
DESENUL EMOŢIEI ( Ilciuc L.)
140
✓ La început, când se declanşează, apare ca ceva străin (am notat cu -) pe care organismul
încearcă să-l asimileze;
✓ e o schimbare în raport cu o stare iniţială,
✓ determina gânduri pozitive sau negative,
✓ apare reacţia faţă de un eveniment
✓ Emoţia ne antrenează şi uneori ne împinge să acţionăm (dacă ne-am acomodat şi
folosim emoţia pozitiv, e vorba de inteligenţă emoţională
Observând jocurile copiilor, am descoperit cât de multă emoţie cuprind şi cât de uşor
copilul se antrenează emotiv în joc. Jocul asigură un antrenament natural al emoţiilor, o
alfabetizare emoţională. Copiii învaţă să fie empatici, de cele mai multe ori un joc cere ca toţi
participanţii să mimeze aceeaşi emoţie. Apoi emoţia trăită determină un anumit comportament,
care poate fi învăţat. Copiii învată cum să aibă încredere în emoţiile proprii şi cum să le trateze
într-un mod pozitiv.
Pentru unii, antrenamentul emotiilor este ceva natural. Pentru altii, înseamnă câteva
schimbări - începând cu atitudinea referitoare la emoţii şi modul de tratare a acestora. În grup,
emoţiile sunt împărtăşite. Dorinţa de a împărtăşi, pe măsură ce experimentează bucuriile şi
necazurile, asigură bazele empatiei. Apar jocurile de rol, când trebuie să simtă într-un anume fel-
jocurile de expresie afectivă. Copilul se angajează în acele jocuri care prezintă interes pentru
perfecţionarea sa. Jocul e calea de experimentare a emoţiei la o anumită amplitudine, de
transformare şi educare a emoţiilor astfel încât el să realizeze atât asimilarea cât şi acomodarea,
adică inteligenţa- acel echilibru între asimilare şi acomodare. Pentru copil, jocul e prilejul de
afirmare a eului, în timp ce pentru adult e o cale de relaxare, un remediu contra plictiselii. ( J.
Chateau), dar pentru ambii- adult şi copil- jocul e antrenament al emoţiei.
În joc pot apărea conflicte afective. În acest caz, jocul simbolic poate să servească la
lichidarea conflictelor. El are funcţia şi de descărcare energetică şi rezolvare a conflictelor afective
de compensare şi trăire intensă. Este funcţia catartică a jocului. ( Piaget).
Orice joc de grup e de la început emoţie. Întâi, puţin vizibilă, apoi e o mişcare, se intră într-
o altă stare, fiecare trăieşte emoţie sau un complex de emoţii, apare şi componenta fiziologică- se
accelerează bătaile inimii, apar transpiraţii uneori, emoţia există, copiii reacţionează precum cere
jocul şi au un comportament. Mimica determină starea sufletească. A mima voluntar expresia
facială a diferitelor stări emoţionale provoacă reacţii fiziologice. Când zâmbeşti ai o mai bună
dispoziţie. Chiar dacă este vorba despre o influenţă modestă şi tranzitorie, totuşi abundenţa de
expresii faciale- şi nu numai- pe care le impun jocurile copiilor, crează o bună dispoziţie generală,
căreia cu greu poţi să-i rezişi, chiar adult să fii. Antrenamentul emotiilor apreciază toate
sentimentele, însa nu toate comportamentele, deoarece copiii trebuie de asemenea să învețe să îsi
stăpânească emoțiile.
Jocurile din folclorul copiilor au un registru deosebit. Folclorul copiilor reflectă o anumită
concepţie despre viaţă, exprimă noiane de idei și de emoții într-o formă concentrată. E un întreg
univers, lumea în care creşte şi se formează copilul, cu reguli nescrise şi uneori cu ritualuri. E un
veritabil document de cunoaştere, e un act de identitate a grupului dintr-un anumit timp. Cuprinde
categorii cântate, scandate, mimate sau povestite şi jocuri. Acestea oglindesc relaţiile cu famila,
cu natura înconjurătoare, ipostaze ale vieţii sociale, participarea la anumite evenimente, concepţiile
despre lume şi viaţă. Ele se dezvoltă în strânsă legătură cu jocurile copiilor şi se caracterizează
prin simplitate, muzicalitate, plasticitate. Versurile dovedesc o capacitate de creaţie imagistică şi
lingvistică uimitoare, totul pe un fond emoțional complex.
141
În funcţie de origine, structură, finalitate, se disting patru compartimente/specii. Toate
aceste creații, indiferent de categoria căreia îi aparțin, au la bază o vizibilă componentă emoțională:
emoția stimulează creativitatea în cadru jocului care la rândul lui naște emoții diverse.
I. Cântecele formulă sunt versuri cărora li s-a ataşat iniţial o funcţie magică, în lupta
omului cu forţele naturii. Este vorba de invocaţii ale soarelui, lunii, ploii, plantelor şi animalelor,
lucruri neînsufleţite, persoanelor fabuloase cu atribute pozitive sau negative solicitate să se
manifeste. (unele par a fi reminiscenţe ale unor incantaţii rituale, transferate copiilor probabil
având o mai mare eficienţă datorită inocenţei vârstei) „Du-te ploaie călătoare,/ Că te prinde sfântul
soare/ Şi-ţi ia picioarele/ Cu un pai, cu un mai, cu sabia lui Mihai!” sau „ Luci, soare, luci!/ Că
ţi-oi da un pumn de nuci/ Şi-o pereche de papuci./
Luci, soare, luci!/ Şi ţi-oi da cireşi,/ Ieşi, soare, ieşi! Cu timpul au devenit simple auxiliare ale
jocului. „Ala, bala, portocala,/ Ieşi fetiţă la portiţă/ Că te-aşteaptă Talion/ Talion, fecior de domn,/
Cu căruţa Radului/ Cu caii-mpăratului,/ În marginea satului,/ Dorobanţ, clanţ”. În cadrul jocului,
rostirea acestora aduce bucurie. Finalul dă startul alergării, după ce i s-au cântat celui din mijloc
care trebuie să prindă pe cineva. Tocmai această onomatopee, chiar încă dinainte, copiii deja simt
o emoţie care le declanşează fuga (la comandă, fiindcă aşa sunt regulile jocului), dar chiar simpla
asociere a acestor sunete care redau zgomotul şi promptitudinea cu care sunt rostite, nasc o uşoară
frică- de a nu fi prins.
II. Recitativele numărători sunt versuri scandate într-o ritmică precisă şi însoţite de
gestică ostentativă cu scopul de a alege, prin eliminare, copilul care va avea un anume rol. În
literatura de specialitate, textul rimat şi organizat ritmic sau versificat, pe care un copil îl
scandează, însoţindu-l de o acţiune cinetică, poartă denumirea de numărătoare. Eugenia Cernea
grupează numărătorile în două categorii: tematice( în care versurile conţin subiecte) şi fonice (în
care versurile sunt lipsite de înţeles semantic). Ambele au formule introductive şi finale. Versurile
au funcţie numerală, cuvintele şi silabele distribuindu-se fiecărui copil. Şi unele şi celelalte, în
funcţie de conţinutul semantic sau de asocierile fonice declanşează emoţii cum ar fi: bucuria,
entuziasmul chiar, „Am bambus, ţine-te de urs, ursul n-are coadă, c-a mâncat o babă, baba n-are
furcă, c-a mâncat o curcă, curca n-are pene, că le-a mâncat Ene, Ene n-are cap, c-a mâncat un
ţap, ţapul n-are coarne c-a mâncat bomboane, bomboanele sunt dulci, tu măi nene să te duci!
educă furia „Împăcare, împăcare/ Fără nicio supărare/ Dacă ne mai supărăm/ Luăm valiza şi
plecăm/ Iar la gara 23/ Ne-ntâlnim cu trei purcei/ unul mie, unul ţie/ Şi-unul lui popa Ilie/ şi-o
felie de salam/ pentru domnul şobolan” îi învaţă să guste umorul fără de care nu ar putea accepta
insulte, poreclele: „Una, mia, suta lei/ Ia te rog pe cine vrei/ Din grămada de purcei/ A lui Moş
Andrei/ Dacă n-ai pe cine/ Ia-mă chiar pe mine”sau „Într-o magazie,/ Stă un porc şi scrie, / A, B,
C/ Ieşi afară, porcule!”(în alte variante, domnule), „Pe vârful Mitropoliei/ stă un măgăruş şi
scrie/ A, E, I, O, U/ Măgăruşul eşti chiar tu!”exersează excluderea dintr-un grup, găsesc soluţii
pentru supărare. „Nu te supăra că nu e bine, nici pentru cei din jur nici pentru tine, numără în
gând pănă la 10, şi poate, poate îţi va mai trece, 1, 2, 3, ..., 10. ( sunt aşezaţi în cerc , palmele
aşezate una deasupra, cealaltă dedesubtul palmelor vecinilor fiecărui copil). Cel la care număratul
ajunge la 10 trebuie să-şi ferească mâna, dacă i se prinde palma de către vecinul, iese afară- evident,
fără să se supere.
III. Literatura propriu-zisă cuprinde versuri care însoţesc dansul, jocul, versuri recitate
aparţinând jocurilor complexe, păcăleli, cimilituri, frământări de limbă. Aici se găsesc clasicele
jocuri ale copilăriei sau altele mai noi. Le-am descoperit la copiii din clasa mea, jucate în timpul
pauzelor sau a ieşirilor în aer liber.
Am pierdut o batistuţă ( teama de pedeapsă, iar pentru găsirea ei se aduce recompensă)
Coroana e rotundă (învăţarea celor mici să-şi exprime sentimente faţă de ceilalţi)
Podul de piatră (bucuria reuşitei în grupul unit, pentru un scop comun
Pe o pânză de păianjen...(un eşec previzibil)
142
Ţăranul e pe câmp (exersează emoţia acceptării sau a refuzului)
Joacă fetiţă ( bucuria)
Bum
Bostanii la soare (bucuria, furia, teama)
Încâlcita (soluţii pentru o situaţie)
Lupul şi culorile
Într-un castel de ciocolată
Capră nouă (toleranţă la frustrare)
Nică şi borcanele
Gâştele mamii, gâşte şi multe altele pe care sper să le adun într-o culegere.
Jocul Bum
Copiii stau pe petalele unei flori care au diferite culori. În mijloc stă un copil cu mingea.
El zice: „ Să tragă, să tragă, mâţa de coadă şi şoarecele de urechi pe culoarea...spune o culoare
şi bate mingea de podea. Copilul care are culoarea fuge după minge, o prinde, vine în centrul florii,
zicând: BUM. Ceilalţi copii se opresc. Copilul cu mingea face trei paşi şi încearcă să ochească un
copil cu mingea. Cel pe care-l ocheşte primeşte ca pedeapsă o poreclă şi va fi strigat cu aceasta pe
parcursul jocului. Jocul dezvoltă abilităţi motrice, dar şi emoţii. În primul rând teama de a nu fi
prins se transformă în veselia de a fi împreună cu grupul, dar învaţă să suporte poreclele ce i se
dau, uneori nu tocmai uşor de acceptat. Copiii sunt destul de invidioşi şi duri în acordarea
poreclelor. Depinde de grup.
Unele jocuri se bazează pe formule cumulative ce exersează număratul, crescător,
descrescător. Faptul că numără le dă siguranţă, încredere, toţi fac aceleaşi gesturi „ Hai să zicem
una...”, „Zece negri mititei”, „Omul negru”- pe tot parcursul jocului copiii sunt într-o stare de
vigilenţă, teama de un pericol ce poate să apară; experimentează o frică pe care, însă, o pot
controla. „ La popa la poartă, şade-o mâţă moartă, cine-o râde şi-o vorbi, drept în gura lui o fi!
Dar totul se încheie cu o veselie generală.
În unele jocuri, textul e doar scandat, putând consta în simpla succesiune de silabe ce
însoţesc gesturile sau bătăie din palme. „ O, poni, poni, poni, cademia mustafa, mustafa, fa, fa,
come ga, ga, ga, ugi epi, epi, epi, come tepi, tepi, tepi, ugi o, o, o, come go, o, o” sau „rem-pom-
pi, poleri, polera, sca rem-pom-pi...Emoţia e simplă, e o bucurie împărtăşită cu celălalt, nu contează
sensul vorbelor, aici doar auzul e sensibilizat, armonia e realizată din succesiunea silabelor,
vocala deviază de la o linie dreaptă, printr-o intonaţie când mai sus, când mai jos. E la fel ca
la emoţie: mişcare dintr-o parte în alta, balans, copilul fiind implicat pe tot parcursul jocului.
Frământările de limbă exersează auzul fonematic şi dicţia, iar când nu sunt folosite în acest
scop, sunt prilej de concurs între copii: „Şase saşi în şase saci.” sau „ un moş cu-n coş, /În coş un
cocoş./ Moşul cu coşul, /Coşul cu cocoşul.” Şi orice concurs câte emoţii nu cuprinde!
Viaţa de şcolar nu scapă nici ea a fi oglindită în creaţiile copiilor: „Ala bala portocala/
Scoală-te că-ncepe şcoala/ Nu mă scol, nu mă scol/ Că rămâne patul gol!”. Uneori dezgustul faţă
de şcoală şi faţă de profesorii care nu-i înţeleg, se manifestă sub formă ironică.
Texte amuzante, cu caracter de divertisment sunt şi glumele, păcălelile, cimiliturile: Unde
se strâng sacii din toată ţara? De ce trag clopotele? Cum e nisipul pe fundul mării? Care este cel
mai tare animal? Toate acestea reuşesc, fară greş să atragă atenţia copiilor, declanşează
emoţia, îi obişnuiesc să facă faţă unor situaţii noi, să caute soluţii.
IV. Versurile şi formulele ocazionale, ca soluţii la diferite împrejurări ale jocului şi
comunicării între copii servind o mare diversitate de situaţii:
Jurăminte: „Jur pe roşu”
Formule de şicanare: „Cine pleacă la plimbare, pierde locul de onoare!”
Răspuns pentru curioşi: Ce te interesează, ia pisica şi dansează
143
Pentru a face în ciudă agresorului: „Nu mă doare, nu mă doare, c-am mâncat fasole
goale”
Schimbul de obiecte: Mere, mere, caramele,/ Ce se dă nu se mai cere
Simple forme de păcăleală: Ţi-e sete? Bea apă din perete!/ Ţi-e foame?/ mănâncă
baloane!” /Ţi-e frig? Fă-te covrig!
Antroponimele dezvoltă versuri satirice, tachinare glumeaţă, sugerată de sonoritatea
numelui: Alina-bulina,/ bambina; Laura-balaura; Florinel-coadă de purcel; Cătălin-buletin ş a.
Trăim cu toţii o eră a Internetului, devenind astfel, aproape fără să ne dăm seama, robi ai
calculatorului. Căutăm contacte cu oameni din cele mai îndepărtate lumi, dar uităm de cei ce ne
sunt aproape.
Copiii au nevoie de grupuri reale, nu virtuale. Folclorul copiilor e de cele mai multe ori
creaţia grupului. Aici copiii bat din palme, se ating, se privesc, se bucură, se supără împreună.
Am simţit bucuria jocurilor din folclorul copiilor, atât acum când am început cercetarea
acestui fenomen în lumea copiilor de azi, dar şi amintindu-mi de numărătorile pe care le utililizam
personal în copilărie, cântecele, ghicitorile, frământările de limbă. Folclorul copiilor e foarte vechi,
există şi se dezvoltă continuu, se îmbogăţeşte în funcţie de realităţile timpului şi de receptivitatea
individului la acestea.
Jocul asigură trăirea emoţiilor şi o cunoaştere a acestora. Trăind emoţia, elevii învaţă
să-i aprecieze rolul în formarea şi transformarea proprie. E un antrenament natural, singura
condiţie este ca să mai existe jocul!
Formare şi transformare
emoţi
Cunoaştere e Apreciere
Modelul antrenamentui emoţiilor în joc (Ilciuc L)
BIBLIOGRAFIE:
BÎrlea, O. (1983). Folclorul românesc. Bucureşti: Minerva.

Carte vrăjită de...ghicitori, proverbe, fabule, jocuri de copii. (1998). Iaşi: Porţile Orientului.
Comişel, E. (1982). Folclorul copiilor. Bucureşti: Editura muzicală.
Goleman, D. (2001). Inteligenţa emoţională. Bucureşti: Curtea Veche.
Lelord, F., & Andre, C. (2003). Cum să ne exprimăm emoţiile şi sentimentele. Bucureşti: Editura
Trei.
Sălăgean, D., Eliade, S., Plosca, M., Veronica, B., & Vasilescu, R. (2007). Consiliere şi
orientare. Cluj-Napoca: Eurodidact.
Vernon, A. (2oo6). Dezvoltarea inteligenţei emoţionale. Cluj-Napoca: ASCR.
PRINCIPIUL INTEGRITĂȚII ȘI ETICII ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ
144
PROF.ÎNV.PRIMAR BACIU MONICA CORINA,
ȘCOALA GIMNAZIALĂ MIRCEȘTII NOI, JUD. VRANCEA
Integritatea este un concept care vorbește despre acțiuni consecvente, conform valorilor, metodelor și
elementelor de măsură, precum și de raportare la principii și așteptări care pot fi verificate prin rezultate. În etică,
integritatea este considerată ca onestitate și corectitudine și este evaluată prin acuratețea acțiunilor cuiva. Așadar,
integritatea este opusul unor metehne cum ar fi: inconsecvența, ipocrizia sau falsitatea. Integritatea exprimă virtuțile,
trăirile și aplicarea convingerilor, fără discrepanțe între afirmații și exemplul trăirii personale. Originea cuvântului
“integritate” derivă din adjectivul latin “integer” (întreg, complet) și în acest context se referă la totalitatea calităților
unui individ, exprimate prin onestitate și consecvență de caracter. Când cineva face aluzie la lipsa de integritate a altei
persoane, acea persoană se erijează într-un judecător care consideră că deține aceste calități pe care le implică
“integritatea”, și ca atare judecata lui/ei este un act în conformitate cu propriile convingeri și cu valorile pe care
pretinde că le posedă și le practică în acel moment.
Pentru evaluarea corectă a integrității unei persoane, a unui sistem sau a unei organizații, este necesar un sistem
de valori și principii, cu o exprimare simplă dar și corectă în același timp. Lipsa unui sistem de valori și principii poate
devia în afirmații abstracte care foarte ușor pot fi interpretate greșit de către oricine.
În general, organizația, indiferent de domeniul din care face parte, ar trebui să stabilească anumite principii ce
țin de etică. Cunoscutul speaker român Lorand Soares Szas menționa într-un discurs motivațional faptul că succesul
unei organizații sau al unei afaceri îl constituie stabilirea unor motivații. Întotdeauna, motivația este cheia succesului.
Un manager bun va reuși să construiască în jurul lui o echipă care să aducă un plus de valoare organizației. Cât de
important este leader-ul unei organizații? Cât de mult ar trebui să se implice un leader în structura organizației? Dacă
un manager nu posedă și nu demonstrează aceste două calități, integritatea și etica, foarte probabil că va distruge
întreaga organizație.
Școala, ca și organizație, ar trebui să fie promotorul unor principii corecte și etice. În practică, observăm cu
totul altceva. Codul de conduită este de foarte puține ori respectat. Relațiile de colegialitate nu sunt caracterizate de
etică. Dacă toate cadrele didactice ar dovedi măiestria în această meserie, atunci acest lucru s-ar observa și în modul
de comunicare cu elevii și colegii. Dar, pentru că sentimentele de invidie și de egoism apar și reapar de fiecare dată
cuibărite precum un vierme într-un măr, caracterul omului se transformă într-unul indezirabil.
Ce înseamnă cuvântul etic în școala românească? Etica poate cuprinde un aspect general, dacă ne referim la un
context social de maximă generalitate, poate viza etica profesională, dar poate reprezenta și o etica ce ține de profesia
didactică.
Termenul de etică este definit în DEX ca fiind știința care se ocupă cu studiul teoretic al valorilor și condiției
umane din perspectiva principiilor morale și cu rolul lor în viața socială. Mai există etică în ziua de azi în școala
românească? Mai evaluează astăzi cineva școala românească din punct de vedere etic? John Fletcher susținea ideea
că: ”Etica este supunerea față de ceea ce nu poate fi constrâns.” Iar Hegel îmbrățișa ideea că ”Educația este arta de a
face omul etic.”
Moralitatea a fost unul dintre pionii importanți ai ființei umane. Școala românească este viciată și ea la rându-
i de politizarea funcțiilor de conducere, aspect ce roade sistemul în interiorul lui, determinând distrugerea gândirii
colective a eticii, a aplicării principiului integrității, a pasiunii pentru munca intelectualistă, pentru muncă cinstită și
colaborativă. Școala ar trebui să modeleze caractere și să ofere societății moderne un exemplu pozitiv, principial.
Profesia didactică și școala se întrepătrund, având în definitiv același obiectiv final: o mediere între individ și
societate. În filosofie, în cadrul eticii apare noțiunea de dilemă. Dilema etică în cadrul organizației școlare o constituie
acțiunile greșite ale superiorilor, incompetența și superficialitea colegilor, precum și anumite probleme legate de
confidențialitatea unor informații.
Oricare ar fi modelul ce ar trebui imitat, acesta nu poate trece peste capacitatea de înțelegere a rolurilor și
atribuțiunilor ce revin subordonaților dar și superiorilor ierarhici. Binele moral reprezintă o valoare etică, o valoare
intrinsecă, o valoare spirituală. În acest context, libertatea voinței este extrem de importantă. Libertatea reprezintă
pentru mulți o valoare pentru care numeroși oameni și-au pierdut viața ori și-au sacrificat tinerețea, bunurile, familiile.
De ce ar fi nevoie într-o școală de libertate? Libertatea presupune și oportunitatea de a crea un culoar deschis
comunicării, de a indentifica atât scopul unor acțiuni dar și de a contribui la atingerea acestora.
Idealul educațional al școlii constă în dezvoltarea liberă, integrală, armonioasă a individualității umane. De
multe ori se uită însă că în toată această ecuație este nevoie de autonomie, care se poate manifesta în multiple
contexte: ”Autonomia este diminuată în patru situații: constatarea dificultăților personale de controlare a dorințelor,
emoțiilor și acțiunilor, realizarea unor greșeli de judecată și raționament, confruntarea cu dificultăți în selectarea
infomației relevante precum și caracterul oscilant al intereselor personale. Modurile diferite de înțelegere a autonomiei
de către cadrele didactice și nu numai, generează aparția a numeroaselor probleme etice.”
Toleranța, responsabilitatea, integritatea și etica pot contribui la modificarea percepției actuale asupra școlii.
145
Educația poate fi privită ca o investiție în oameni atât pe termen lung cât și scurt. Aceasta ar impune anumite
măsuri ameliorative, coercitive, determinând o schimbare pozitivă la nivelul societății.
Pentru ca obiectul educațional al organizației școlare să poată fi atins este impetuos necesar să se solicite tuturor
celor implicați în cadrul acestui proces să respecte valorile profesionale din domeniul eticii, deontologiei și conduitei
profesionale.
Dacă integritatea și etica ar defini cu adevărat structura interioară a fiecărui cadru didactic, atunci cu siguranță
școala românească s-ar reînoi și s-ar restarta acele aspecte definitorii ce ar trebui să stea la temelia funcționării corecte
a școlii. Cultura organizațională ar trebui să aibă drept fundament un anumit cumul de principii și valori, care dă sens
și orientare unei anumite entități și care stă la cârma tuturor proceselor ce au loc. Cel mai important aspect este cel
referitor la faptul că atât valorile cât și principiile care formează cultură organizațională reprezintă valori pe care
membrii organizației le vor transmite la rândul lor societății, lumii exterioare. Ne putem întreba retoric ce valori și
principii mai transmite astăzi școala românească societății, elevilor, părinților? Se mai poate identifica la nivelul
organizației respectarea principiilor de integritate și etică?
Integritatea nu ar trebui să fie o calitate pe care să o regăsim sporadic sau contextual. A fi integru și onest
presupune ca fiecare membru să continue să fie preocupat cu adevărat de calitatea umană proprie. Nu ar trebui să vină
o persoană din exterior care să te conștientizeze de lipsa acestor principii în viața ta personală. Integritatea nu se poate
moșteni de la părinți, dar se poate dobândi. Acest lucru are loc atunci când persoana în cauză, indiferent de poziția
socială, indiferent de locul pe care îl ocupă în cadrul organizației, își face din când în când o autoevaluare ținând cont
de aceste valori intrinsece. O persoană care este doritoare de schimbare va reuși să descopere ce are de făcut. Este
foarte important să conștientizezi greșeala și s-o repari. Profunzimea acestei analize nu poate caracteriza decât o
persoană care are deja un set de valori individualizat.
Cu siguranță influența factorilor exteriori, ce nu țin de pattern-ul individual, cum ar fi: factorii socio-politici,
cultura socială actuală, integritatea și etica rămân până la urmă o opțiune ce ține de liberul arbitru, deci o opțiune
persoanlă.
A fi integru și etic ar trebuie să constituie o datorie și cerință pentru angajații sistemului de învățământ
românesc. Însă sistemul educațional, în tot ansamblul său, posedă unul dintre cele mai importante roluri și anume
acela de a forma atitudini și reprezentări despre viață, determinând un prim model social cu care se interacționează și
se contribuie la devenirea unei persoane.
Putem concluziona faptul că principiul integrității și al eticii în școala românească se pot regăsi doar dacă există
o participare activă și egală a tuturor partenerilor implicați în desfășurarea acestui proces. Atunci când întregul sistem
educațional, incluzând toate instituțiile de învățământ împreună cu toți cei care alcătuiesc organigrama instituției, va
manifesta în viața practică aplicarea responsabilă a acestor principii și standarde, vom putea afirma că, la nivelul
sistemului de învățământ și al societății, se poate așeza temelia pentru viitori cetățeni, dezvoltându-se o societate
bazată pe respectarea valorilor și responsabilitate.
”Pedagogia se ocupă cu ceea ce este (realul), de ceea ce trebuie să fie (idealul), de ceea ce se face (realizarea).
Este o ştiinţă teoretică şi descriptivă, ştiinţă normativă şi tehnică de acţiune.” susținea Emile Planchard.
BIBLIOGRAFIE:
1. www.wikipedia.ro
2. www.dexonline.ro
3. Planchard, Emile, Pedagogie şcolară contemporană, 1992, Editura Didactică și Pedagogică, București
4. Androniceanu, A., Noutăți în managementul public, ediția a III-a, 2008, Editura Universitară, București
IRIMIA OANA ADRIANA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ GĂGEȘTI, VRANCEA
Ultimii treizeci de ani ai învăţământului românesc au adus în dezbatere tranziţia de la un model

educaţional centralizat, bazat în totalitate pe autoritatea profesorului la un sistem în care elevul
146
joacă un rol activ, din ce în ce mai important. Scoala românească din perioada comunistă, în ciuda
unor succese indiscutabile la un anumit nivel, prezenta și probleme, deloc simple, care s-au
accentuat în anii de după revoluţia din 1989, când regimul comunist s-a prăbușit. Printre acestea
se numără aspecte legate de integritate și etică. O observaţie foarte importantă este că în ultimii
ani ai perioadei comuniste și apoi mai ales în perioada de după revoluţie scoala românească a fost
criticată în nenumărate rânduri și prezentată în mod negativ pentru lipsa integrităţii și eticii.
Întrebările principale se referă la ce anume motivează această caracterizare deloc flatantă și cum
poate fi îmbunătăţit sistemul în totalitate. De fapt, Ministerul de resort se preocupă de aceste
probleme și a pregătit mai multe documente cadru pentru a ţine sub control aceste neajunsuri. De
asemenea, a fost promulgat și Codul-cadru de etică al personalului didactic din învăţământul
preuniversitar, care este valabil de la 4 octombrie 2018, după aprobarea sa la 30 august 2018 prin
Ordinul nr. 4831/2018 al ministrului Educaţiei Naţionale.
Pentru a discuta aceste aspecte, este important, în primul rând, să definim conceptele de integritate
și etică. În dicţionarele explicative, integritatea este definită ca „Însușirea de a fi integru; cinste,
probitate; incoruptibilitate” (Dex Online). Pe de altă parte, etica se referă, în primul rând, la „Știința
care se ocupă cu studiul teoretic al valorilor și al condiției umane, din perspectiva principiilor
morale, și cu rolul acestora în viața socială” (Dex Online). În contextual de faţă, interpretatea
conceptului este „totalitatea normelor de conduită morală care reglementează relațiile dintre
oameni precum și atitudinea lor față de societate, de o anumită clasă socială, de stat, de patrie, de
familie et”. Așadar, integritatea se referă la probleme legate de corupţie, în timp ce etica definește
comportamentul pe care trebuie să îl aibă orice cadru didactic.
Putem începe discuţia prin prezentarea celor mai importante instrucţiuni introduse în Codul-cadru
pe care l-am menţionat mai sus. Acest document legal menţionează foarte clar că este interzisă
„solicitarea, acceptarea sau colectarea de către personalul didactic a unor sume de bani, cadouri
sau prestarea anumitor servicii în vederea obţinerii de către beneficiarii direcţi ai educaţiei de
tratament preferenţial ori sub ameninţarea unor sancţiuni, de orice natură ar fi acestea“. De
asemenea, sunt interzise „meditaţiile contra cost cu beneficiarii direcţi ai educaţiei de la
formaţiunile de studiu la care este încadrat“. Un alt aspect este „recomandarea de auxiliare
curriculare sau materiale didactice, cu precădere a celor deschise şi gratuite, fără a impune
achiziţionarea celor contra cost“.
Din păcate, după cum s-a observant în numeroase ocazii, se găsesc diferite moduri de a eluda
aceste restricţii. Unele exemple care au fost prezentate în spaţiul public au arătat că numeroase
cadre didactice încă încurajează colectarea de către comitetul părinţilor a unor sume de bani
destinate cumpărării de cadouri sau „atenţii” pentru diferite evenimente, sărbători și festivităţi de
absolvire sau alte ocazii din viaţa școlii. De asemenea, aceste colecte sunt motivate atât contabil
cât și administrativ. În ceea ce privește materialele didactice, s-a demonstrat în numeroase
147
context că unele cadre didactice găsesc diferite motivaţii, acoperite de legalitate („ne trebuie manuale
la un alt nivel”, etc.) prin care pot menţine tradiţia obligativităţii cumpărării de către elevi a unor
materiale didactice scumpe sau pentru care cadrele didactice prezintă conflicte de interese.
În ceea ce privește partea etică, Codul mai sus menţionat introduce explicit (la Capitolul II, Articolul
4) comportamente precum „a) imparţialitate şi obiectivitate ;b) independenţă şi libertate profesională;
c) responsabilitate morală, socială şi profesională; d) integritate morală şi profesională; e)
confidenţialitate şi respect pentru sfera vieţii private;f) primatul interesului public; g) respectarea şi
promovarea interesului superior al beneficiarului direct al educaţiei; h) respectarea legislaţiei
generale şi a celei specifice domeniului; i) respectarea autonomiei personale;j) onestitate şi
corectitudine; k) atitudine decentă şi echilibrată; l) toleranţă; m) autoexigenţă în exercitarea profesiei;
n) interes şi responsabilitate în raport cu propria formare”.
Și aceste aspecte sunt extrem de importante. Din păcate, numeroase cazuri de lipsă de etică încă
răzbat în mediul public. Mai sunt încă multe cadre didactice care șantajează sau umilesc elevii, care
ajung până și la agresiune. Rolul profesorului, pe lângă transmiterea de informaţii, este de a educa
atât în plan știinţific cât și personal prin adoptarea unei conduite morale excepţionale. Criticile și
obiecţiunile aduse elevilor trebuie să fie întotdeauna constructive, să evidenţieze și aspectele positive,
și să arate în mod obiectiv, respectuos și corect cum pot fi remediate deficienţele. Elevul nu trebuie
să se teamă de cadrele didactice; din contra, trebuie să găsească în ele un sprijin de nădejde, precum
și un model pe plan știinţific și personal.
Întrebarea care se ridică este cum anume pot fi remediate deficienţele încă existente în ceea ce
privește integritatea și etica. Sunt mai multe căi de urmat. În primul rând, organizarea de cursuri pe
această tematică la care prezenţa este obligatorie. În al doilea rând, o mai bună finanţare a sistemului
educaţional ar elimina multe dintre aceste probleme. În al treilea rând, schimburi de experienţă cu
alte cadre didactice din ţări unde aceste aspecte negative au fost eliminate sau sunt mai bine ţinute
sub control.
BIBLIOGRAFIE
Codul-cadru de etică al personalului didactic din învăţământul preuniversitar
EMITENT: MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE
PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 844 din 4 octombrie 2018
Data intrarii in vigoare: 4 octombrie 2018
http://www.isjialomita.ro/files/legi/Ordinul%20MEN%20nr.%204831%20din%202018.pdf
ȘCOALA ROMÂNEASCĂ
PROFESOR RADU DASCĂLU

CENTRUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI EXAMINARE,
ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR.195,
BUCUREȘTI(ROMÂNIA
Școala românească trebuie să promoveze relații interumane de înaltă ținută, bazându-se pe

integritatea profesională, aplicarea codului de etică profesională, protocol și bune maniere,
conștientizând rolul major al dascălilor în formarea, educarea , instruirea de Multitudinea de
obiective, complexitatea intereselor, ineditul situaţiilor, reacţiile neaşteptate ale oamenilor, dar şi cele
ale mediului, fac ca deciziile cele mai elaborate şi acţiunile cele mai organizate să devină, uneori,
148
derizorii. Fără intervenţia managerilor de a sincroniza şi armoniza timpul şi spaţiul acţiunilor,
judecăţile şi faptele, dorinţele şi realităţile prin intermediul funcţiei de coordonare, procesul de
management ar fi lipsit de coeziunea, continuitatea şi dinamismul care-i permit realizarea obiectivelor
specifice. Componenta de bază a funcţiei de coordonare o reprezintă comunicarea. Ca proces ce
permite schimbul de mesaje între oameni, ea face, în acelaşi timp, posibilă realizarea acordului, dar
şi apariţia dezacordului, manifestarea şi impunerea puterii, ca şi negocierea şi consensul. În cele ce
urmează vom prezenta conţinutul funcţiei de coordonare prin intermediul proceselor de bază, al
regulilor, metodelor şi tehnicilor utilizate în cadrul ei.
calitate și pregătirea pentru viață a propriilor lor elevi.
Rolurile în comunicare sunt manifestări comportamentale ale indivizilor în procesul de
comunicare. Aşa cum am arătat anterior, persoanele centrale sunt mai active în reţea, mai satisfăcute
şi deţin, prin însăşi poziţia lor, o putere potenţială rezultată din monopolizarea informaţiei. Ele o pot
transpune în fapt reglementând circulaţia informaţiei între membrii şi intrarea informaţiei noi în reţea.
Acest rol activ în comunicare se manifestă şi în influenţarea rezultatului cooperării (performanţa în
muncă) şi în luarea deciziilor.
Climatul de comunicare este atmosfera generală în care are loc comunicarea organizaţională.
Climatul influenţează atât procesul comunicării, cât şi efectele sale asupra performanţei individuale
şi de grup şi a satisfacţiei. Climatul de cooperare este caracterizat prin flexibilitate, spontaneitate,
respect, empatie, încredere reciprocă, centrare pe sarcină.
Eficienţa activităţii la nivel grupal depinde de natura reţelei (formală / informală) şi de structura ei
(restrictivă / flexibilă). Reţelele formale sunt destinate circuitului informaţiilor necesare bunei
desfăşurări a activităţii şi, din acest motiv sunt şi restrictive: participanţii au acces numai la acele
informaţii care le sunt indispensabile activităţii proprii şi colaborărilor implicate. Cu cât organizaţia
este mai ierarhizată, cu atât controlul fuxului informaţional creşte.
BIBLIOGRAFIE:
1. www.wikipedia.ro
2. www.dexonline.ro
3. Planchard, Emile, Pedagogie şcolară contemporană, 1992, Editura Didactică și Pedagogică, București
4. Androniceanu, A., Noutăți în managementul public, ediția a III-a, 2008, Editura Universitară, București
149
PARTEA a II-a
PROIECTE DIDACTICE
150
UNTERRICHTSENTWURF
PROF. ANDRAŞ VICTORIA, ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR. 8 REŞIŢA

Schule: Şcoala Gimnazială Nr. 8 Reşiţa
Klasse: V. B - 2. Fremdsprache
Unterrichtsfach: Deutsch als Fremdsprache (DaF)
Lehrbuch: Gabriele Kopp / Siegfried Büttner / Miruna Bolocan: Limba germană. Clasa a V-a, Educational Centre, 2004, 1. Auflage.
Datum: 10. 04. 2019 Uhr: 12:10-13:00
Vortragender: Andraş Victoria
Thema der Unterrichtsstunde: Kleidung
Grobziel: Wiederholung der Kenntnisse
Feinziele/Teilziele:
Z1 Aktivieren des Wortschatzes
Z2 Prüfen der Vorkenntnisse
Z3 Pluralformen der Kleider auf Deutsch bilden
Z4 Die richtigen Formen vom Verb „tragen” verwenden
Z5 Was sie tragen beschreiben
Z6 Wortschatz in Sätzen richtig anwenden
Sozialformen: Einzelarbeit, Frontalunterricht, Partnerarbeit, Gruppenarbeit

Fertigkeiten: Leseverstehen, Hörverstehen, Schreiben, Sprechen
Lehrmittel: Arbeitsblätter, Tafel, Kreide, Hefte, Computer, Bilder
Methoden und Verfahren: Unterrichtsgespräch, Lehrervortrag, Erklärung, Übung
PLAN DER UNTERRICHTSSTUNDE
Unterri WAS? WAS? WIE? WOZU W Teil-

chts-schritte Lehrer Schüler Methode ? OMIT? kontrolle
n und Teilziel L
Verfahre e ehrmittel
n
( (2) (3) (4) (5) (6) (7 (8)
1) )
1 Organi Die Lehrerin begrüβt die Schüler und macht die Die Schüler Klassen- Damit
. satori- Anwesenheit. grüβen. gespräch sich die Schüler
2 sches für die Stunde
´ Moment vorbereiten
können.
151
2 Leistun Die Lehrerin fragt nach dem Thema der vorigen Die Schüler Klassen- Um Beantwo
. gs- Stunde. antworten. gespräch festzustellen, ob rtung der Fragen
1 kontrol sich die Schüler
0´ le an die vorige
Stunde noch
erinnern.
3 Überga Die Lehrerin gibt das Thema der neuen Lektion an Die Schüler Frontal- T
. ng zur neuen und schreibt den Titel –Die Kleidung - an die Tafel. hören aufmerksam zu unterrich afel
Lektion
3 Untertitel: Wiederholung der Kenntnisse und schreiben den t K
´ Die Lehrerin gibt die Ziele der Lektion an. Titel in ihre Hefte. reide
H
efte
4 Vermitt Die Lehrkraft zeigt den Schülern ein Bild mit vier Die Schüler Frontalu Bi
. lung Personen und bittet sie, diese zu beschreiben, ins Besondere sehen sich das Bild nterricht ld
2 der was diese tragen. genau an und Klasseng
5´ neuen Die Lehrerin bittet dann die Schüler, die erste beschreiben es. espräch
Kenntn Aufgabe auf dem Arbeitsblatt zu lösen, nämlich die Lücken Die Schüler
isse aus dem Text mit den Kleidungsstücken aus dem Kasten lösen sie in Gruppen- A
auszufüllen, also: Jacke, Hose, T.Shirt, Kleid, Hut, Schuhe, arbeit. Gruppen rbeits-
Shorts oder Tasche richtig einzusetzen. arbeit blätter
Die Lehrerin gibt den Schülern die nächste, diesmal
mündliche Aufgabe:
Was trägst du heute? Sprechen Sie mit einer
Partnerin oder einem Partner. Stellen Sie ja/nein Fragen: Die Schüler
Trägst du ein Kleid? stellen sich
Trägst du eine Hose? gegenseitig Fragen, Partnerar
Trägst du Sandalen? beantworten sie und beit
Trägst du eine Jacke? tragen sie vor Klasseng
Trägst du ein T-Shirt? (Dialog). espräch
Trägst du einen Rucksack?
Trägst du eine Brille?
…
Die Lehrkraft bittet dann die Schüler, sich das

Arbeitsblatt anzuschauen und die Formen des Verbs „tragen”
vorzulesen. Sie sollen dann zwei Übungen lösen: alle Formen
des Verbs „tragen” in einem Text markieren bei einer Übung
und bei der anderen Übung - die richtigen Formen desselben Die Schüler
Verbs einsetzen.
152
Die Lehrerin erinnert den Schülern auch an andere lesen die A
Verben, die Vokalwechsel im Singular haben, wie z. B. Texte der Reihe nach, Einzelar rbeits-
„sehen” und „lesen”. übersetzen sie und beit blätter
Die Lehrerin zeigt den Schülern ein anderes Bild und lösen die Aufgaben.
bittet Sie, dieses auch zu beschreiben.
Was sehen Sie? Was tragen diese Personen? / Was
sehen Sie auf dem Foto? Was tragen diese Personen? Die Schüler
Was siehst du auf diesem Foto? Wer trägt was? hören aufmerksam zu.
=> Ich sehe … Sie / Er / Es trägt … A
Die nächste Aufgabe für die Schüler ist, ihre heutige Klasseng rbeits-
Kleidung und auch die von Kollegen ihrer Wahl zu Die Schüler espräch blätter
beschreiben. beantworten die
Heute trage ich… Fragen und
SchülerIn X trägt heute… beschreiben das Bild. Bi
Einzelar ld
Die Lehrerin bittet drei Schüler vor die Klasse zu beit
gehen, und eine Art Modenschau zu machen, indem ein Junge Klasseng
und ein Mädchen Kleider vortragen und ein Moderator ihre Die Schüler espräch
Kleider beschreibt. beschreiben
Alle sprechen dann über ihre Wahl und über die ihre Kleider
Rolle der Mode in ihrem Leben. und die von Kollegen.
Sie tragen
Die Lehrerin bittet dann die Schüler, die Kleidung vor und ein
Pluralformen einiger Kleidungsstücke auf dem Arbeitsblatt Moderator beschreibt Einzelar
laut vorzulesen, um sich daran zu erinnern. ihre „Mode”. beit
Partnerar
Dann sollen die Schüler die Pluralformen in einem beit
Text markieren und entscheiden, welche der Wörter
Pluralformen seien.
Die Lehrerin gibt ihnen dann ein Diktat, und sie

müssen die Lücken ausfüllen mit den Wörtern, die sie hören. Die Schüler
lesen sie der Reihe
In meinem Kleiderschrank gibt es nicht so viel, aber nach laut vor.
ich habe 3 lange Hosen und 2 Shorts. 2 Röcke und ein Kleid.
[…] Ich habe auch Unterhosen und Socken und einige Die Schüler A
Pijamas. Ich habe auch Schuhe. Ich glaube vier Paare lösen die Aufgaben rbeits-
Schuhen. auf dem Arbeitsblatt. blätter
153
Die Lehrerin bittet die Schüler, die letzte Aufgabe Die Schüler Einzelar A
zum Thema „Strukturen” zu lesen, und zwar die Verneinung füllen die Lücken aus. beit rbeits-
mit „nicht”, um sich daran zu erinnern. blätter
Die Schüler Einzelar A

lesen die Sätze laut beit rbeits-
vor. blätter
Einzelar
beit
A
Einzelar rbeits-
beit blätter
5 Festigu Die Lehrerin fragt nach möglichen Unklarheiten, um Die Schüler Klassen- Systemat
. ng der sie zu beseitigen. antworten. gespräch ische
Kenntnisse
1 Sie schätzt die Weise, wie die Schüler an die Stunde Evaluationsweise;
0’ teilgenommen haben (kollektive Bewertung). die Aktivität der
Analyse Schüler wird bei
den Stunden
aufgemuntert.
UNTERRICHTSENTWURF
Schule: Şcoala Gimnazială Nr. 8 Reşiţa

Klasse: V. B - 2. Fremdsprache
Unterrichtsfach: Deutsch als Fremdsprache (DaF)
Lehrbuch: Kopp, Gabriele: Planet 1, manual de germană pentru clasa a V-a. Limba modernă 1, Limba modernă 2, Limba modernă 1 - Studiu intensiv, EDUCATIONAL CENTRE,
2017.
Datum: 24. 10. 2018 Uhr: 12:10-13:00
Vortragender: Andraş Victoria
Thema der Unterrichtsstunde: Das Präteritum
Grobziel: Vermittlung der neuen Kenntnisse
154
Feinziele/Teilziele:
Z1 Aktivieren des Wortschatzes
Z2 Prüfen der Vorkenntnisse
Z3 Präteritumformen auf Deutsch bilden
Z4 Die richtigen Formen verwenden
Z5 Wortschatz in Sätzen richtig anwenden
Sozialformen: Einzelarbeit, Frontalunterricht, Partnerarbeit, Gruppenarbeit
Fertigkeiten: Leseverstehen, Hörverstehen, Schreiben, Sprechen
Lehrmittel: Arbeitsblätter, Tafel, Kreide, Hefte, Computer
Methoden und Verfahren: Unterrichtsgespräch, Lehrervortrag, Erklärung, Übung
Plan der Unterrichtsstunde
Unterri WAS? WAS? WIE? WOZU? WO Teil-

chts-schritte Lehrer Schüler Meth Teilziele MIT? kontrolle
oden und Lehr
Verfa mittel
hren
( (2) (3) (4) (5) (6) (7) (8)
1)
1 Organi Die Lehrerin begrüβt die Schüler und Die Klass Damit sich die
. satori- macht die Anwesenheit. Schüler grüβen. en- Schüler für die Stunde
2 sches gespr vorbereiten können.
´ Moment äch
2 Leistun Die Lehrerin fragt nach dem Thema der Die Klass Um Beantwortung der
. gs- vorigen Stunde. Schüler en- festzustellen, ob sich die Fragen
1 kontrol antworten. gespr Schüler an die vorige
0´ le äch Stunde noch erinnern.
3 Überga Die Lehrerin gibt das Thema der neuen Die Front Tafel
. ng zur neuen Lektion an und schreibt den Titel – Das Schüler hören al- Kreid
Lektion
3 Präteritum- an die Tafel. Untertitel: Vermittlung aufmerksam zu unterr e
´ der neuen Kenntnisse und schreiben icht Hefte
Die Lehrerin gibt die Ziele der Lektion den Titel in ihre
an. Hefte.
4 Vermitt Die Lehrkraft schreibt die Regeln der Die Front
. lung Bildung des Präteritums im Deutschen an die Schüler hören al-unterricht
2 der Tafel und eine kurze Definition dazu auch. aufmerksam zu
5´ neuen und schreiben
Kenntn die Theorie in
isse ihre Hefte.
155
Die Lehrerin bittet die Schüler, die Teile Die Grup Arbei
eines theoretischen Blattes zum Präteritum Schüler lösen sie pen-arbeit tsblätter
richtig wieder zusammenzustellen und in Gruppen-
zuzuordnen. arbeit.
Partn
Die Lehrerin bittet die Schüler, die Die erarbeit Arbei
Aufgaben auf dem ersten Arbeitsblatt zu lösen - Schüler Klass tsblätter
dafür müssen sie schwache Verben im Präteritum schreiben die en-gespräch
konjugieren, und auch im Präsens und Perfekt. richtigen
Formen.
Die Lehrerin bittet dann die Schüler, die Einze
Aufgaben auf dem zweiten Arbeitsblatt zu lösen Die larbeit Arbei
- dafür müssen sie einen Text lesen, verstehen Schüler tsblätter
und die Aufgaben dazu lösen. Lesen
den Text der
Reihe nach,
übersetzen ihn
und lösen die
Aufgaben.
5 Festigu Die Lehrerin fragt nach möglichen Die Klass Systematische
. ng der Unklarheiten, um sie zu beseitigen. Schüler en- Evaluationsweise, durch die
Kenntnisse
1 Sie schätzt die Weise, wie die Schüler antworten. gespr die Aktivität der Schüler bei
0’ an die Stunde teilgenommen haben (kollektive äch den Stunden aufgemuntert
Bewertung). wird
Anal
yse
156
PROIECT DIDACTIC
LA DISCIPLINA DEZVOLTARE PERSONALĂ
PROFESOR ȊNVĂŢĂMȂNT PRIMAR DAMIAN DORINA-AURICA

Clasa: a II-a
ARIA CURRICULARĂ: Consiliere şi orientare
DISCIPLINA: Dezvoltare personală
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: Eu şi ceilalţi
CONŢINUTUL ÎNVĂŢĂRII: „Diversitatea umană”
TIPUL LECŢIEI: mixtă
COMPETENŢE GENERALE: Manifestarea interesului pentru autocunoaştere şi a atitudinii potrivite faţă de sine şi faţă de ceilalţi;
Utilizarea abilităţilor şi a atitudinilor specifice învăţării.
COMPETENŢE SPECIFICE:
Prezentarea unor trăsături personale elementare, în contexte variate;
Transmiterea unor mesaje verbale simple despre propriile experienţe de viaţă;
Explorarea caracteristicilor necesare pentru a fi un bun prieten.
COGNITIVE:
C.C.1 -să răspundă la întrebări legate de conţinutul filmului educativ;
C.C.2 -să identifice caracteristicile unui bun prieten;
C.C.3 -să prezinte atitudinea sa în situaţia dată;
C.C.4- să identifice relaţiile existente între personajele jocului;
AFECTIVE:- să-şi exprime în mod adecvat emoţiile în interacţiunea cu colegii.
PSIHO-MOTORII: -să păstreze poziţia corectă a corpului în timpul orei.
METODE ŞI PROCEDEE: conversaţia, explicaţia, problematizarea, brainstorming-ul, jocul didactic
FORME DE ORGANIZARE: activitate frontală, individuală, în perechi.
RESURSE MATERIALE: filmul suport, jetoane pentru „Jocul prieteniei”, auxiliarul, televizorul, laptopul
UMANE: 24 elevi
TEMPORALE: 45 minute.
BIBLIOGRAFIE: Programa şcolară pentru disciplina Dezvoltare personală, Bucureşti, 2013.
Auxiliar, Dezvoltare personală, autori Anca Veronica Taut, Rodica Horvath, Ed. Sinapsis, 2015.
Momentele T Conţinuturile C Resurse Resurse mat. Forme Forme de ev.

lecţiei . lecţiei .C procedurale de org
1. Moment organizatoric 2 -Pregătirea materialelor necesare. conversaţia
’
2.Captarea
157
atenţiei 3 -Solicit elevilor să-şi studieze cu
’ atenţie palmele, ţinând cont de mărime, formă, observaţia
lungimea degetelor, cutele din palmă şi de pe dirijată frontal
degete. Elevii sunt întrebaţi dacă cele două palmele
palme seamănă perfect şi dacă ar
putea,,renunţa” vreodată la una dintre ele.
-Elevii constată că palmele lor nu sunt ind. Obs. comport.
identice. Nici palmele nu sunt identice şi nici elevilor
oamenii nu sunt identici. Fiecare om este o explicaţia
3.Reactualizarea comoară. Motivaţi!
cunoştinţelor Ce valori ai ales pentru a pune în
cufăraşul
5 comorilor tale? Se numesc câţiva exerciţiul
’ elevi care să prezinte cum au lucrat acest
exerciţiu în ora anterioară. proverbe
4.Discuţii - Citesc elevilor câteva proverbe: explicaţia

pregătitoare „Prietenia adevărată nu se stinge niciodată”,
„Omul fără prieteni e ca stânga fără dreapta”.
4 Apoi sunt solicitaţi să le explice.
’
4. Anunţarea Elevii sunt anunţaţi că vor urmări un vizionarea filmul suport
temei film cu titlul „Diversitatea umană” filmului aprecieri
https://www.youtube.com/watch?v=-E9DtEA- colective
-_k2
’ Va trebui să fie atenţi la ce se întâmplă frontal
în film pentru a putea răspunde la întrebari C aprecieri ind.
despre conţinutul lui. C1
Prin ce se deosebesc oamenii unul de conversaţia
5. Dirijarea celălalt? Deşi sunt diferiţi, care este scopul
Învăţării oamenilor? explicaţia
Deci care este mesajul filmului?
Deşi sunt diferiţi, oamenii trebuie să ind.
se 8respecte între ei, indiferent de aspect fizic,
’ educaţie, cultură.
Brainstorming: cât mai multe cuvinte
care pot fi asociate cu cuvântul „PRIETENIE” Brainstormi auxiliar
Autocunoaştere: ng-ul frontal
Cerinţă: Notează cu A în dreptul
enunţurilor care ţi se potrivesc şi cu F în dreptul
celor false.
158
Mă joc în curte cu copiii care nu sunt
violenţi.
Prietenul meu are aceleaşi pasiuni ca C
şi mine. C2
Mă mulţumeşte când un prieten îmi
ascunde defectele.
Dacă un copil are altă religie decât a
mea, îl resping. problematiza
6.Obţinerea Mă port respectuos atât faţă de fetiţe, rea
performanţelor cât şi faţă de băieţei.
Ȋi ajut doar pe copiii care sunt cinstiţi.
Ce părere ai? C frontal
Situaţia: Ioana este nou venită în C3 explicaţia
clasă. Atitudinea colegilor: Colegele nu se ind.
joacă
7 în curte cu ea. Atitudinea ta?
’ Situaţia: Dan a ratat un gol la meciul conversaţia
de fotbal. Atitudinea colegilor: Coechipierii l- aprecieri
au jignit. Atitudinea ta? învăţarea colective
Situaţia: Maria a luat ”Suficient” la reciprocă
testul de la matematică. Atitudinea colegilor:
Colega de banca a râs de ea. Atitudinea ta?
Situaţia: Victor nu are calculator jetoane aprecieri ind.
7. Asigurarea acasă. Atitudinea colegilor: Colegii de proiect
feed-back-ului nu câte 2
l-au acceptat în echipă. Atitudinea ta?
conversaţia
„Jocul prieteniei”
Reguli: Cercetează informaţiile
despre
1 personaje. Descoperă prietenii! C jocul
0’ Motivează! C4 didactic
Elevii primesc câte 3 jetoane aprecieri ind
reprezentând personaje din ţări diferite. Pe conversaţia
fiecare jeton sunt prezentate: ţara de origine a
fiecarui personaj, limbile vorbite, vârsta şi explicaţia ind
hobby-urile. Grupaţi câte 2, trebuie să frontal
8. Aprecieri descopere prietenii şi să motiveze alegerile
finale făcute: de ce acelor personaje alese de ei le este exerciţiul cu
uşor să se împrietenească. Suplimentar, pot caracter creator
desena chipurile copiilor pe jetoane,
imaginativ.
159
Se fac aprecieri generale şi
individuale.
4
’ Se intonează cântecul „Doar când ai
prieteni”.
Forma jetoanelor
Angela George Chan
Ţara: România Ţara: România Ţara: China

Limba: română, franceză Limba: română, engleză Limba:chineză
Vârsta:10 ani Vârsta:8 ani Vârsta:11 ani
Hobby: chitara, înotul Hobby: înot, fotbal Hobby: chitara, vioara
Nelly Olivier Volodea
Ţara: Congo Ţara: Olanda Ţara: Moldova

Limba: franceză, engleză Limba: olandeză, engleză Limba: română, rusă
Vârsta: 10 ani Vârsta: 10 ani Vârsta: 9 ani
Hobby: câini, matematică Hobby: câini, baschet Hobby: muzică, fotbal
PROIECT DIDACTIC
PROF. NADIA BOCHIȘ

Unitatea de învăţământ: Colegiul Tehnic Traian Vuia, Oradea

Data: 26.05.2019
Profesori coordonatori: Bochiș Nadia, Popa Petre
Clasa: a IX-a D
Obiectul: Lecție demonstrativă transdisciplinară
Subiectul: Roboții și...poezia
Obiective:
Descoperirea importanței intervenției umane în crearea și corectarea unui mesaj scris;
160
Dezvoltarea interesului elevilor pentru documentare, cercetare, inovare şi analiză comparată;
Stimularea elevilor pentru realizarea de lecţii şi lucrări practice, prin folosirea sau prin prezentarea noilor tehnologii
Integrarea noilor informaţii în sistemul propriu de valori;
Cultivarea sensibilităţii și gândirii critice prin îmbinarea cunoștințelor științifice și artistice.
Strategii didactice:
Metode şi procedee: conversaţia, problematizarea, expunerea, exerciţiul, aplicaţia, descoperirea, brainstormingul.
Forme de organizare: activitate frontală, individuală
Materiale didactice: robot cu circuite electrice, fişe de lucru, prezentare power-point
Bibliografie:
Programa școlară Limba și literatura română și Mecatronică
Chevalier, Jean,Gheerbrant Alain, Dicționar de simboluri, Editura Artemis, București,1994;
Desfăşurarea lecţiei:
I. Organizarea colectivului şi captarea atenţiei – 2 minute
Se face prezenţa elevilor, se asigură climatul de lucru și se anunță scopul și obiectivele lecției
II. Actualizarea cunoştinţelor anterioare – 5 minute
Se valorifică achizițiile anterioare ale elevilor.
III. Dirijarea învăţării – 35 de minute
Punctul de plecare în realizarea acestei activități transdisciplinare a fost un articol de pe internet în care se spunea că specialiștii de la Google au creat un poet în cadrul unor
experimente de inteligență artificială. Altfel spus, au creat un robot care a scris o poezie de dragoste. Cum au făcut acest lucru: i-au dat robotului să citească 2685 de romane de dragoste și, după
o programare minuțioasă, oferindu-i primul și ultimul vers al poeziei, a rezultat o poezie în limba engleză:
there is no one else in the world. there
is no one else in sight. they were the
only ones who mattered. they were
the only ones left. he had to be with
me. she had to be with him. i had to do
this. i wanted to kill him. i started to
cry. i turned to him
Elevii traduc poezia, folosind Google Translate. Ei observă numeroasele greșeli gramaticale și faptul că textul nu seamănă cu o poezie în adevăratul sens al cuvântului. Astfel,
ei descoperă cât de importantă este intervenția umană într-un text creat și tradus de către un robot:
nu este nimeni altcineva în lume.
nu mai este nimeni în vizor.
ei erau singurii care aveau importanță.
ei erau au rămas singurii.
trebuia să fie cu mine.
trebuia să fie cu el.
a trebuit să fac asta.
am vrut să-l omor.
am început să strigăt.
m-am întors la el.
161
Elevii, îndrumați de către profesorii lor au corectat greșelile, au eliminat cuvintele nepotrivite din text, iar apoi au programat un alt robot să recite și să interpreteze poezia.
Nu este nimeni altcineva în lume,
Nimeni în zare,
Numai ei contau,
Erau singurii rămași.
El trebuia să fie cu mine,
Ea trebuia să fie cu el.
A trebuit s-o fac...
Am vrut să-l omor,
Am început să plâng!
M-am întors spre el!
La finalul activității, poezia creată de către robotul de la Google și interpretată de către robotul școlii a fost transformată într-un mod artistic, primind o față poetică. Astfel, a
fost atins scopul activității prin care s-a demonstrat că, uneori ar putea fi scuzate greșelile gramaticale, dar, întotdeauna este nevoie de intervenția umană pentru a da tușa finală unui text, iar
genialitatea și singularitatea poetului nu va putea fi egalată de roboți, rămânând o particularitatea a omului!
DOAR NOI...
O lume pustie, fără sens,

Doar noi am rămas într-un capăt de zare,
Eram stăpâni în propriul univers,
Iar eu, un pustiu fără scăpare.
Totul trebuia să fie altfel,

O iubire unică, eternă,
Să facem din noi un singur țel,
Ca prima emoție maternă…
Dar… am vrut să ne strivesc într-un gând,

Și plânsul s-a lăsat pe lume,
Atunci, m-am întors ca un vânt
În brațele-i albe de spume.
IV. Asigurarea feedback-ului – 7 minute

Elevii concep ei înșiși o poezie din 4 versuri, pornind de la cuvântul robot.
162
PROIECT DIDACTIC
PROFESOR ANDA CRISTINAS BORDEI

UNITATEA ȘCOLARĂ: ȘCOALA GIMNAZIALĂ „ CONSTANTIN STEFAN”ALBESTI
Clasa: a VII-a
Aria curriculară: Om și societate
Disciplina: Cultură Civică
Unitatea de învățare: Raportul cetățean-stat
Titlul lecției: Mass media și functiile sale
Tipul lecției: Mixtă
Competențe specifice: 2.6. Explicarea rolului îndeplinit de mass-media în societate şi în formarea opiniei publice;
3.1. Rezolvarea unor probleme civice, prin asumarea unor responsabilităţi şi prin relaţionarea pozitivă cu ceilalţi.
Obiective operationale:
La sfarsitul orei elevii trebuie :
1.Sa defineasca urmatoarii termeni: „mass-media”, „ opinie personala”,” cenzura”;”presa”
2.Sa clasifice mijloacele de comunicare in masa;
3. Sa enumere functiile mediilor;
Strategia didactică:
Resurse procedurale: conversația examinatoare, descoperirea, exercițiul, brainstorming.
Resurse materiale: imagini, manualul,ppt,videoproiector,calculator.
Forme de organizare: Frontal, individual
Forma de evaluare: Continuă- prin întrebări și analiza răspunsurilor și a modalității în care au fost îndeplinite sarcinile de lucru.
Durata: 50 min
Desfășurarea lecției
Momentul Cp. Activitate profesor Activitate elevi Strategia didactică

lecției Resurse Resurse
procedurale materiale
Moment Notează absențele în catalog. Pregătește Se pregătesc pentru desfășurarea
organizatoric materialele necesare desfășurării orei. orei.
3 min
Verificarea Adresează întrebări cu privire la informatiile Răspund întrebărilor Conversația
cunoștințelor despre ”Mass –media” : profesorului. examinatoare
anterioare Ce intelegeti prin mass-media?(... totalitatea
15 min mijloacelor de comunicare in masa)
163
Cum ajunge informatia/stirea la publicul Comunică profesorului
larg?(..prin aceste mijloace...) raspunsurile lor.
Exemplu concret prin care o informatie utila a
juns la voi.
Captarea Arată elevilor imagini (Anexa 2) cu diverse Identifică mijloacele de Brainstorming Imagini
atenției mijloace de comunicare în masă și le cere acestora să comunicare în masă și prezintă importanța
5 min indice utilitatea lor. lor: transmiterea de informații.
Predarea Notează titlul lecții la tablă: Mass- media și Notează titlul lecției în caiete.
noului conținut functiile sale.
23 min Profesorul deruleaza un ppt despre Mass
C1 media si functiile sale. Descoperirea Manualul
Numește un elev pentru a reda definiția mass- Elevul reda definiția. -ppt
mediei, apoi o notează la tablă.
C2 Descoperirea
Numește un alt elev pentru a clasifica Elevul numit clasifică mijloacele Manualul
mijloacele de informare și comunicare în masă. de informare: presa scrisă, mijloace
audiovizuale, mijloace multimedia.
Cu ajutorul ppt-ului sintetizeaza functiile Exercițiul

mass-media. Manualul
Le dă elevilor următorul citat pe care trebuie Brainstorming

să îl explice: ”Dacă un om este mușcat de un câine, nu Elevii comentează citatul, își
avem nici o știre. Dar dacă un om mușcă un câine, acest exprimă opinia.
fapt devine imediat o știre care se publică în presă”.
Elevii să prezinte câte o știre care să cuprindă Descoperirea

informații din cadrul comunității lor sau din cadrul Elevii prezinta raspunsul cu Manualul
școlii. informatii
C3 din cadrul comunitatii lor.
164
Consolidarea Adresează întrebări cu privire la lecția predată Organizatorul grafic este verifica Conversația
cunoștințelor pe baza unui organizator grafic: CIORCHINELE cu ajutorul întrebărilor profesorului. examinatoare
3 min despre mass-media.
Tema penru Realizati o stire despre incalcarea unui drep al Isi noteaza tema Conversatia
acasa copiluluil.(la alegere)
1 min.
Anexa 1
Mass-media si functiile sale
Schița lecției
I.Mass-media= reprezintă totalitatea mijloacelor de informare și comunicare în masă.

II.Clasificarea mijloacelor de comunicare in masa:
a)scrise: ziare, reviste
b)audio-vizuale: radioul,televizorul;
c)sistemele multimedia: care folosesc Internetul;
III.Functiile mediilor:
1) Functia de transmitere a informatiei
2) Functia de formare/educatie
3) Functia de manipularea a opiniei publice
3) Functia de relaxare si divertisment
IV.Știrile oferite de mass-media sunt informații:
-Despre evenimente deosebite
-Utile
-Despre personalități
-Despre autorități
165
PROIECT DIDACTIC

Unitatea de învăţământ: Colegiul Tehnic Traian Vuia, Oradea

Data: 20.10.2017
Durata: 2 ore
Profesori coordonatori: Cheregi Mihaela, Filipcic Ioana, Bunea Vasile
Clasa: a XII-a B
Obiectul: Lecție demonstrativă transdisciplinară
Subiectul: Geneza Universului, între mit și realitate
Tipul lecţiei: Lecție mixtă
Obiective operaţionale:
Obiective cognitive la sfârşitul lecţiei toţi elevii vor fi capabili:
să definească din perspectivă transdisciplinară termenul de geneză;
să identifice elementele comune ale concepțiilor care stau la baza cosmogoniei;
să-și argumenteze nuanțat propria opinie.
Obiective afective
integrarea noilor informaţii în sistemul propriu de valori;
cultivarea sensibilităţii și a gândirii critice prin îmbinarea cunoștințelor științifice, religioase și artistice.
Metode şi procedee: Conversaţia, Expunerea, Problematizarea, Descoperirea, Alege un citat, Știu-vreau să știu-am învățat, Metoda cubului, Brainstormingul.
Forme de organizare: activitate frontală, individuală.
Materiale didactice: Fişe de lucru, film educativ „Geneza Universului, de la mit, la realitate”.
Bibliografie:
Programele școlare în vigoare
*** Biblia, Editura Societății Biblice Interconfesionale din România, București, 2011
Einstein, Albert, Cum văd eu lumea, Editura Humanitas, București, 2000
Eminescu, Mihai, Proză literară, Editura Facla, Timișoara, 1977
Eminescu, Mihai, Poezii, Editura Cărturești, București, 2016
Hawking, Steven, Visul lui Einstein și alte eseuri, Editura Humanitas, București, 2005
Mureșan Ramona, Fundamentarea filosofică a mitului cosmogonic la Mihai Eminescu și Nichita Stănescu, în revista Nod literar, nr. 11-12, Decembrie 2012
Stăniloaie, Dumitru, Teologie dogmatică ortodoxă, vol. I, ediția a II-a, Editura IBM al BOR, București, 1996
Weinberg, Steven, Primele trei minute ale Universului, Editura Politică, București, 1984
Desfăşurarea lecţiei:
Organizarea colectivului şi captarea atenţiei – 2 minut
Se face prezenţa elevilor, se asigură climatul de lucru și se anunță scopul și obiectivele lecției.
166
Pregătirea și anunțarea subiectului – 5 minute
Se analizează citatul eminescian din nuvela „Sărmanul Dionis”, ce constituie prologul lecției demonstrative.
Se rezolvă exercițiul I din Fișa le lucru , metoda Știu – Vreau să știu – Am învățat
Comunicarea scopului şi a obiectivelor lecției – 3 minute
Se prezintă scopul lecției, acela de a adapta propriei capacități de înțelegere, educației și fondului de valori, concepții referitoare la cosmogonie. Lecția nu își dorește să excludă o teorie
în favoarea celeilalte și nici să demonstreze un adevăr general valabil.
Dirijarea învăţării – 40 de minute
Se vizualizează filmul educativ Geneza Universului, de la mit, la realitate, în timp ce cadrele didactice coordonatoare punctează elementele simbolice și cronologic-științifice ale
cosmogoniei. Dna prof. Cheregi Mihaela prezintă legende ale Facerii lumii așa cum sunt ilustrate în mitologia greacă, în cea chineză, în concepția populară autohtonă și în învățăturile profetului
Buddha. Se fac referiri la ideile poetice eminesciene despre cosmogonie, în poeziile Scrisoarea I, Luceafărul și Rugăciunea unui dac.
Dna prof. Filipcic Ioana pune în discuție momentul Facerii lumii din punct de vedere al religiei ortodoxe, făcând legătură cu Biblia, Geneza.
Dl prof. Bunea Vasile face o scurtă istorie a fizicii și a concepției științifice asupra cosmogoniei.
Fixarea cunoștințelor – 10 minute
Exercițiul II din Fișa de lucru.
Asigurarea feedbackului – 35 de minute
Se rezolvă exercițiul III din Fișa de lucru, metoda Alege un citat.
Se rezolvă exercițiul IV din Fișa de lucru, Metoda cubului. Elevii sunt împărțiți în 6 grupe și primesc o sarcină de lucru, conform unei fețe a cubului.
În loc de concluzii… – 5 minute
Elevii și profesorii invitați discută liber despre impresiile provocate de tema abordată și fac propuneri referitoare la viitoare posibile subiecte pentru astfel de lecții.
Fişă de lucru
Geneza universului, între mit și realitate
Completați tabelul următor pe baza cunoștințelor voastre despre Facerea lumii.
ȘTIU VREAU SĂ ȘTIU AM ÎNVĂȚAT
Citiți cu atenție textul următor pentru a răspunde cerințelor formulate.
„Se zice că doi profesori, buni prieteni, aveau o dispută aprinsă despre originea universului. Unul susţinea că universul a apărut de la sine, dintr-o materie preexistentă, care s-a organizat
încetul cu încetul, fără să fie creat de nimeni. Celălalt susţinea că lumea a fost creată de Dumnezeu deoarece nimic preexistent nu se justifică logic şi nici organizarea datorată hazardului nu poate
duce la forme logice…
Trecând în bibliotecă, gazda (profesorul care susţine că lumea a fost creată de Dumnezeu) i-a arătat prietenului său (profesorul care susţine că universul a apărut de la sine) o carte
preţioasă.
Cine a scris-o? a întrebat profesorul vizitator.
Nimeni, a răspuns gazda.
Cum nimeni? Să fim serioşi!
167
Dar sunt foarte serios. Aveam pe masă o sticlă de cerneală. Sticla s-a răsturnat, pe masă erau nişte hârtii şi, deodată, din cerneala răsturnată pe hârtii a apărut cartea aceasta!
Celălalt a rămas tăcut. A înţeles. A fost aproape de prisos când gazda a continuat:
Am răspuns după principiile tale. Le-am aplicat experimental. Şi iată acum nu le mai vezi. Cam așa a fost şi cu originea universului. Tot aşa mi-a sunat şi mie „nimeni” al tău!
Şi a mai adăugat:
Ca să pot crede că totul a apărut la întâmplare, ar trebui să umplu o căciulă cu litere, să le amestec bine şi, răsturnându-le pe masă, să obţin poezia „Luceafărul”. Sau măcar o strofă. Sau
măcar un vers.”
Antonie Plămădeală, Tâlcuri noi la texte vechi
Identificați-vă cu unul dintre personajele textului, argumentând alegerea făcută.

Găsiți un contraargument la replica partenerului de dialog.
Alege un citat care să descrie momentul Facerii lumii, conform propriei tale convingeri:
1. „Nu există niciun Dumnezeu (…) înainte să înțelegem știința, a fost natural să credem că Dumnezeu a creat Universul, dar acum știința oferă o explicație mai convingătoare”.
(Stephen Hawking)
2. „Chiar şi ştiinţa presupune un Big Bang, ca un început al lumii. Această primă cauză a tuturor, inclusiv a Big Bangului, este divinitatea, cea care este singura capabilă să facă ceva
din nimic, inclusiv viaţa. Mai mult, divinitatea nu este cauzată de nimic, Ea existând prin sine.”
(Părintele Eugen Tănăsescu)
3. „Da, Dumnezeu a creat lumea, dar nu alt Dumnezeu, ci acel Dumnezeu care se află în mine. El a făcut întreaga lume vizibilă.”
(Lev Tolstoi)
Răspundeți cerințelor de pe fața cubului:
Grupa 1. DESCRIE momentul Facerii lumii din perspective diferite (religie, mitologie, știință, literatură sau alte forme ale artei)
Grupa 2. COMPARĂ mai multe concepții despre originea Universului, găsind trei asemănări și trei deosebiri.
Grupa 3. ASOCIAZĂ versurile eminesciene „Dar deodat-un punct se mișcă. Cel dintâi și singur… Iată-l/ Cum din chaos face mumă, iar el devine Tatăl” ( Scrisoarea I) cu teoria
științifică și cea religioasă asupra Genezei.
Grupa 4. ANALIZEAZĂ punctele comune despre cosmogonie în diferite concepții mitologice.
Grupa 5. ARGUMENTEAZĂ importanța Creatorului și a Creației, pe baza cunoștințelor dobândite.
Grupa 6. APLICĂ. Realizează un eseu de 5 minute în care să prezinți propria concepție despre Facerea lumii.
168
PROIECT DIDACTIC

Scoala: Liceul de Arte ,,Hariclea Darclée”

Profesor: Cojocari Galina
Disciplina: Pian principal
Elev – clasa: B.A. cl.II
Nr. ore pe sapt.: 2
Premise teoretice:
Tipul lectiei: Mixtă – de comunicare de noi cunoștințe și formare de noi deprinderi
Subiectul lectiei: Activitatea audio-mentală de grupare a sunetelor în celule şi motive muzicale. Legato de expresie.
Obiectiv cadru: Aplicarea instrumentală a reprezentărilor grafice
Obiective de referinta: 1. Corelarea deprinderilor auditive cu cele kinestezice. Recunoașterea efectului sonor scontat,
ca rezultat al mișcărilor de bază ale limbajului pianistic
2. Corelarea deprinderilor vizuale cu cele kinestezice. Efectuarea conexiunilor între semnele
grafice asimilate din textul muzical.
Metode didactice aplicate: Metode general-didactice (explicația, conversația, demonstrarea), metode cognitive (analiza, comparația, deducția), metode practice (exercițiul, auduția,
metoda descoperirii dirijate), metode de evaluare a actului interpretativ (observarea, proba practică, autoevaluarea).
Material didactic: 1. Metode de pian
2. Vocabularul tânărului pianist
3. Set de exerciții de tehnică pianistică
4. Materiale auxiliare (prezentate in Power Point)
ETAPELE LECTIEI SI CONTINUTURI

I. Momentul organizatoric
I.1Organizarea propriu-zisă a activității …………………….....………………............................................…………....…… 2 min
I.2 Pregătirea și acordarea neuro-musculară (Exercitii Hanon, Is. Philipp, gama G Dur)………………………………...........8 min
II. Reactualizarea cunoștințelor, verificarea și consolidarea lor (Czerny Studiul nr.24 op.139, G.Lihner Sonatina p.I).. 10min
II.1 Relevarea aspectelor tehnice și de expresie care asigură executarea logică.
II.2 Obținerea performanței interpretative. Evaluarea activității.
III. Conținutul specific al lectiei: (aspectul teoretic și practic ) Klassen Vals nostalgic..........................................................20 min III.1 Prezentarea noului conținut.
III.2 Realizarea practică a elementelor consolidate teoretic.
IV. Fixarea și evaluarea activității….......................................................................................................................................3 min
V. Incheierea lecției. Temă pentru lecția următoare................................................................................................................. 2 min
169
STRATEGIA DESFĂSURĂRII DIDACTICE
Strategia didactică
N Etapele/ Conţinut instructiv-educativ
Metode/ Mijloace de Evaluare
r. crt. secvenţele lecţiei
procedee/ tehnici învăţământ
Activitatea profesorului Activitatea elevului
I Verifică partiturile, Pregătește materialele necesare studiului Conversatia Partituri
Momentul
caietul indi-vidual, portofoliul cu pia-nistic. Ajustează înălți-mea scaunului și îl
organizatoric .
I materialele didactice auxiliare. aranjează la distantă corectă și comodă fată de pian. Observarea
Organizarea prop-
.1 Urmărește acțiunile Aranjează partiturile pe pupitru și iși concen-trează
riu-zisa a activității.
elevului, in-tervine în cazul în atenția spre ceea ce are de executat.
care elevul nu reușește să așeze Eleva execută exerciții de tehnica brațelor și Pianul
scaunul corect la distanța dege-telor în non legato, stac-cato, legato. Execută
necesară. ga-ma G Dur in sens direct, contrar în legato și stac-
cato. Arpegiul mic si ma-re, acordurile din trei su-
nete.
I Urmărește interpretarea
Pregătirea și acor-
.2 exerci-țiilor. Insistă la
darea neuro-mus-
respectarea po-ziției corecte a Ascultă expunerea profesorului, apoi in-
culară.
maînilor, poigne-ului, terpretează studiul .
degetelor.Atrage atenția elevei la
respectarea egalității de Set de exerci-
intensitate și durată în pasaje ții pentru tehnica de
îndemânarea trecerii Ascultă soluțiile pentru îmbunătățirea Exercițiul brațe si degete
degetului 1 în gamă, la calității interpretării .
expresivitatea in-terpretării
gamei în ascendență și Metronom
descendență, la realizarea atacu-
lui sincron al degetelor în acor-
duri. Portofoliul
Reactualizarea cu-
I Propune elevei să elevului pianist
noștinîelor,verifi-
I interpreteze studiul și să Dupa indicatiile de în-drumare eleva reia
carea și consolida-
identifice probleme-le ritmice, de stu-diul.
rea acestora.
tempo, de text apărute pe Participă la autoevaluare.
170
Relevarea parcursul interpretă-rii. Formulează concluzii cu privire la studiul
aspecte-lor tehnice Profesorul evaluează inter- indepen-dent. Partituri
și de ex-presie care pretarea. Corectează eventualele Eleva interpretează câteva secvențe din
asigură
I executarea greșeli de text. Insistă la respec- sonatină.
I.1. logică și cursivă a tarea și menținerea constantă a
textului. tempo-ului optim, corectează
greșelile de digitație.
Atentioneaza eleva asupra fap- Pianul
tului că digitația corectă este un Ascultă și reacționează la greșelile
mijloc important de realizare a depistate.
frazării, de realizare mai deplină Interpretează sonatina integral.
a sensului muzical cerut. Aplicații
Obținerea Ascultă studiul în Ascultă enunțul profe-sorului. instrumen-tale
perfor-manței reluare. Metronom Evaluare
interpreta-tive. Discutarea și evaluarea Eleva ascultă şi compară cu varianta de corectivă
Evaluarea ac- inter-pretării repetate. Indicații interpretare personală.
tivității. pri-vind modul de studiu După indicații de îndru-mare eleva reia
indepen-dent. sonatina. Varianta interpretată este evident mai
bună. Promite că la următoarea lecție va cânta mult
mai bine.
I Verifică lucrul Exemplifi-
I.2 independent Participă la enunțarea cunoștințelor care
asupra unor fragmente asimilate, deosebește legato de expresie și legato de
dificile din sonatina. durată în partiturile prezentate de profesor.
Apreciază efortul elevei
în depă-șirea dificultăților de
tehnică pianistică.
Interpretează câteva Indicaţii de
secvențe din Sonatină intenționat îndrumare
greșind tex-tul în anumite
momente. Solicită elevei să
interpreteze sonatina integral și Autoevaluare
să explice de ce cântă
unele propoziții
muzicale într-un anumit fel.
Explică rolul ,,culo-rilor” pentru
îmbunătățirea in-terpretării Execută mișcările propuse de profesor.
pieselor muzicale.
171
Propune pentru audiere
o în-registrare a sonatinei de pe
youtube. Exersează vocal, auditiv kinestezic pentru a
perce-pe relația dintre sunetele muzicale și rolul
legato-ului în conturarea frazei muzicale. Evaluare
Ascultă piesa ,apoi face analiza liniei practică
melodice, urmărind vizual partitu-ra. Definește
caracterul piesei. Grupează sune-
tele în motive muzicale, stabilește modul de
Conținutul atac adecvat caracterului pie-sei. Aplica noile cunoş-
specific al lecției tinţe în analizarea piesei. Demonstra-
Prezentare Eleva citeşte vizual no-tele şi doar ții didactice
a noului conținut articulează cu degetele pe clape. Parcurge textul
Explică noțiunea de piesei la mâîni separate.
legato de expresie: notele care
Realizarea constituie un motiv muzical, o Ascultă, întreabă, formu-lează concluzii.
practică a frază sau un pasaj trebuie să se Explicația Evaluare orală
elementelor con- audă fără nici o intrerupere între Calculator
solidate teoretic. ele și se cân-ta legat. În partitură Deducția
se notează printr-un arc care
unește toate aceste sunete sau Conversația
prin cuvantul italian legato.
Prezintă materiale Indicații de
didactice ( fi-șe, partituri pe care îndrumare
eleva nu le cunoaște). Face o
comparație dintre propozițiile
vorbirii curen-te și melodiile
exemplificate. Analiză
Propune elevei să comparati-vă
efectueze mișcările necesare
pentru rea-lizarea acestui Partitura
element. Organizarea mișcărilor
poigne-tului:
1.Mișcări verticale Creativitate
2.Mișcări orizontale
I 3.Mișcări rotative
II Exercitii de legato.
Legato prin intonarea diverselor
intervale. Auzirea intonațională a
172
I relatiei dintre sunetele legate
II.1 intre ele (realizarea și exersarea
vocală, auditivă,kinestezică). Explicaţia
Evaluare
Demonstra- practică
Interpretează Valsul de rea
Klassen.
I
II.2
Intervine cu precizări
asupra modului de interpretare,
stabi-lirea digitației adecvate,
moda-litățile de atac pianistic etc.
Fixarea Explicatia
cunoştin-ţelor şi
evaluarea activităţii Începe descifrarea
textului piesei.
Incheierea Calculator
lectiei Profesorul urmăreşte şi
Temă îndrumă
pentru lecţia descifrarea coerentă a
umătoare textului muzical.
Apreciază stadiul de
asimilare a materialului nou, a
nivelului de prezentare a Demonsta-
repertoriului, a atitudinii și rea
atenției elevei . Recapitulează
noțiunile asimi-late pe parcursul Aplicații
lecției. practice
Recomandă exerciţii
pentru tehnica degetelor, game,
indi-caţii concrete pentru fiecare
piesă care este în lucru. Înscrie în
173
caietul de clasa a elevei tema
pentru următoarea lecţie.
Partitura
Aplicaţii
practice
Evaluare
Exerciţiul practică
Indicaţii de
îndrumare
Observarea
Audiția
I
V
Deducţia
V Conversația
174
Apreciere
verbală
Explicația
Conversaţia Evaluare orală
PROIECT DE LECȚIE
PROFESOR PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR COMAN GEORGIANA

LICEUL TEORETIC „JEAN MONNET” BUCUREȘTI
UNITATEA ŞCOLARĂ: Liceul Teoretic „Jean Monnet”
DATA: 25.02.2019
CLASA: a III A D
PROPUNĂTOR: Profesor pentru învăţământul primar Coman Georgiana
ARIA CURRICULARĂ: Matematică şi Ştiinţe
OBIECTUL: Matematică
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: Înmulţirea numerelor naturale în concentrul 0 - 10000
175
SUBIECTUL: Înmulţirea unui număr de trei cifre cu un număr de două cifre
TIPUL: sistematizare, consolidare , fixare a cunoştinţelor

SCOPUL : Consolidarea priceperilor şi deprinderilor de înmulțire a numerelor naturale de la 0 la 10000 a unui număr de trei cifre cu un număr de două cifre ; exersarea deprinderii de
muncă în echipă şi a operaţiilor gândirii
COMPETENŢE GENERALE
2. Utilizarea numerelor în calcule elementare

5. Rezolvarea de probleme pornind de la situații familiare
COMPETENŢE SPECIFICE
2.2.Compararea numerelor naturale în concentrul 0 – 10 000, respectiv a fracțiilor subunitare sau echiunitare care au același numitor, mai mic sau egal cu 10
2.4. Efectuarea de adunări și scăderi de numere naturale în concentrul 0 - 10 000 sau cu fracții cu același numitor
2.5. Efectuarea de înmulțiri de numere naturale în concentrul 0 - 10 000 și de împărțiri folosind tabla împărțirii
5.1. Utilizarea terminologiei specifice și a unor simboluri matematice în rezolvarea și/sau compunerea de probleme cu raționamente simple
5.3. Rezolvarea de probleme cu operațiile aritmetice studiate, în concentrul 0- 10 000
COMPETENŢE INTERGRATE
Comunicare în Limba Română
Receptarea de mesaje orale în diverse contexte de comunicare

3. Receptarea de mesaje scrise în diverse contexte de comunicare
OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
COGNITIVE:
O.C1 : să completeze corect rebusul respectând terminologia matematică impusă; obiectivul se consideră realizat, dacă elevii completează corect şase cuvinte din cele şapte existente .
O.C2 : să efectueze operaţii de înmulţire a numerelor de trei cifre cu un număr două cifre în concentrul 0-1000 ;obiectivul se consideră realizat, daca în cadrul echipei, trei membri din
patru ,rezolvă corect exerciţiile propuse , (în cadrul momentului lectiei de obţinere a performanţei, obiectivul se consideră atins dacă există în cadrul fiecărei perechi un câştigător al jocului )
O.C3 : să rezolve exerciţii respectând ordinea efectuării operaţiilor ; obiectivul se consideră realizat daca în cadrul echipei, trei membri din patru ,rezolvă corect exerciţiile propuse ( în
cadrul momentului de asigurare a retenţiei şi a transferului, obiectivul se consideră atins, dacă cel puţin ¾ din efectivul clasei de elevi rezolvă corect exerciţiul propus .
O.C4 : să rezolve probleme ce presupun trei operaţii ; obiectivul se consideră realizat, dacă membrii echipei rezolvă corect problema respectând metoda cadranelor
O.C5 : să afle termenul necunoscut din exerciţiile date; obiectivul se consideră realizat, dacă membrii echipei rezolvă trei exerciţii din cele patru propuse
176
O.C6 : să compare produsele folosind semnele ,, >”, ,,=”, ,,<”; obiectivul se consideră realizat, dacă membrii echipei stabilesc în mod corect semnul de relaţie pentru trei produse din
cele patru propuse .
O.C7 : să aranjeze cuvintele descoperite astfel încât să obţină o propoziţie coerentă; obiectivul se consideră realizat dacă elevii descopera propoziţia.
AFECTIV-ATITUDINALE:
O.A.1 - să participe cu interes la activităţile propuse; obiectivul va fi considerat realizat dacă elevii manifestă preocupare pentru realizarea tuturor sarcinilor primite în cadrul echipei
de lucru
O.A.2 - să se ajute reciproc în cadrul grupei; obiectivul va fi considerat realizat dacă cel puţin un membru din fiecare echipă manifestă dorinţa de a ajuta la realizarea unei etape de
lucru, atunci când un coechipier solicită ajutor
PSIHOMOTORII:
O.M 1 – să utilizeze corect şi adecvat materialele şi instrumentele de lucru primite; obiectivul va fi considerat realizat dacă elevii vor utiliza corect toate materialele de lucru.
O.M 2 - să adopte o poziţionare corectă a corpului în bancă pe toată durata orei ; obiectivul va fi considerat realizat dacă toţi elevii vor adopta o poziţie corectă a corpului în bancă
STRATEGII DIDACTICE:
METODE ŞI PROCEDEE : jocul didactic, explicaţia, exerciţiul, conversaţia euristică, observaţia, problematizarea, munca independentă, munca în echipă, munca pe grupe , metoda
cadranelor
MIJLOACE DIDACTICE: plicuri cu sarcini, manual, tablă, flipchart, magneti, videoproiector, laptop, jetoane, fise individuale de lucru , material ppt
FORME DE ORGANIZARE: frontală, individuală, pe echipe, pe grupe
EVALUARE : observarea sistematică a activităţii şi comportamentului , orală continuă, proba scrisă, autoevaluare
RESURSE:
UMANE:28 elevi
TEMPORALE: 50 minute
SPAŢIALE: sala de clasă
BIBLIOGRAFICE:
Programa școlară pentru disciplina Matematică, clasele a III-a și a IV-a, București, 2014;
Neacșu, I., Dascălu, G., Metodica predării matematicii la clasele I-IV, Manual pentru liceele pedagogice, Editura Sigma, București, 2003;
Ana, D., Ana M., Logel, D., Stroescu- Logel, E., Metodica predării matematicii la clasele I-IV, Editura Carminis, Pitești;
Mihăescu Mirela,Pacearcă Ştefan, Manual de matematică,clasa a III-a, editura Intuitext, 2014
177
CONŢINUTUL INSTRUCTIV-EDUCATIV STRATEGII DIDACTICE
EVALUARE
N O
r SECVENŢELE B.
Metod Res For
c LECŢIEI O
ACTIVITATE e şi urse me de
rt P. ACTIVITATEA ÎNVĂŢĂTORULUI
A ELEVILOR proce mat org
dee eriale anizare
evalu
are orală
-Aranjarea sălii de clasă; -Se pregătesc conve continuă
1 Moment O -Pregătirea materialului didactic, pentru lecţie. rsaţia Fro
. organizatoric .M.1 aerisirea sălii de clasă. ntal obser
O -Asigurarea unui climat propice Instru varea
1 min .M.2 pentru buna desfăşurare a activităţii ctajul verbal siste
matică
Obser a
vaţia activ
ităţii
şi
com
porta-
ment
ului
evalu
are orală
continuă
2 Verificarea temei - Se face verificarea temei atât -vericică atent Conve Fro obser
. 2 min cantitativ, cât și calitativ corectitudinea efectuării rsaţia ntal varea
temei Obser siste
vaţia matică
Explic a
aţia activ
ităţii
şi
com
porta-
ment
ului
178
evalu
Conve are orală
3 Captarea atenţiei O Captarea atenţiei se va realiza printr-o rsaţia Fro continuă
. 2 min .C.1 activitate frontală; Obser ntal
O vaţia obser
.M.1 varea
O -solicit elevilor să rezolve un rebus -constată că pe siste
.M.2 (Anexa 1) vertical se obține matică
cuvântul CONCURS. a
activ
ităţii
şi
com
porta-
ment
ului
Azi , așa cum am aflat în urma evalu
rezolvării rebusului, vom avea un concurs pe are orală
echipe. Vom rezolva câteva exerciții pentru a continuă
4 consolida cunoștințele despre înmulțirea unui
. număr cu trei cifre cu un număr de două cifre. obser
În urma fiecărie probe echipele vor Conve varea
Oprimi un cartonaș colorat. rsația siste
Anunţarea .M.2 Echipa câștigătoare va fi cea care va Ascultă şi reţin Explic matică
subiectului lecţiei şi a avea cele mai multe cartonașe. informaţiile. aţia Tab Fro a
obiectivelor operaţionale - Atrag atenţia asupra participării Notează titlul la ntal activ
1min active şi cu interes la lecţie. lecţiei pe caiete caie ităţii
te şi
com
porta-
ment
ului
Sistematizarea,con -efectivul clasei va fi împărţit în

solidarea ,fixarea în grupe de câte 7 şi le voi distribui plicuri cu
179
cunoştinţelor dobândite Oexerciţii de înmulţire cu grad de dificultate evalu
anterior
5 .M.1 diferit, după nivel fiecărei grupe. are orală
. 33min O continuă
.M.2
O
.A.1 Fiecare echipă va descoperi un
Ocuvânt care împreună cu celelalte vor forma o -rezolvă
.A.2 propoziţie: CLASA DRAGONEILOR ISTEŢI sarcinile primite n cadrul
ESTE O FAMILIE FERICITĂ! echipei
(Anexa 2 )
Sistematizarea,con După terminarea primei sarcini
solidarea ,fixarea de lucru , fiecare echipă va primi câte o nouă
cunoştinţelor
5 dobândite sarcină regăsită în plicuri pe care sunt scrise
. anterior cuvintele descoperite în cadrul sarcinii Conve Plic obser
33min anterioare .(Anexa 3) rsaţia uri cu sarcini varea
Pentru rezolvarea corectă a de lucru siste
exerciţiului regăsit în plic , copiii primesc Explic matică
Ocartonaşe ce conţin curiozităţi pe care le vor citi -citesc aţia a
.C.2 în faţa clasei . curiozităţile descoperite Tab activ
O La finalul acestei etape, liderul în urma rezolvării corecte Exerci la de scris În ităţii
.C.3 fiecărei echipe va veni şi va lipi la tablă plicul a exerciţiilor ţiul echipe şi
Oprimit cu sarcinia echipei din care face parte . Vid com
.C.4 În încheierea concursului, copiii Jocul eo- porta-
Osunt solicitaţi să potrivească în mod didactic Proi ment
.C.5 corespunzător cuvintele astfel încât să obţină o ector ului
Opropoziţie coerentă . -aranjează Proble
.C.6 cuvintele astfel încât mati-zarea Lap
obţin o propoziţie logică top
Metod
a Mat
cadran erial ppt – Auto
elor curiozităţi evalu-area
Ma
nual
Ma
gneţi
180
evalu
Rezolvă corect are scrisă
Joc X şi O ( Anexa 4) operaţii pentru a trasa o Joc
O Elevii vor lucra în perechi.. Explic linie pe orizontală, didactic Fişă În obser
6 Obţinerea .C.2 regulile jocului și trasez sarcinile de lucru. vertical sau diagonală. Exerci cu joc perechi varea
. performanţei ţiul siste
5 min Conve matică
rsaţia a
Explic activ
aţia ităţii
şi
com
porta-
ment
ului
-solicit elevilor să rezolve individual

primul calcul ,exerciţiul nr.4 , punctul a) , din Conve
7 Asigurarea retenţiei manual -rezolvă rsaţia Obse
. şi a transferului O -aleg un elev care să rezolve exerciţiul exerciţiul şi verifică ma Indi rvare continuă
5 min .C.3 la tablă rezultatul Explic nual vidual
aţia
Exerci
ţiul
Obse
Se va nota tema pentru acasă
rvarea
8 Încheierea (continuarea ex.4, problemele 5 şi 7 , -notează tema Conve Fro
siste
. activităţii manual) -ascultă rsaţia ntal
matică
1min Se fac aprecieri globale şi individuale aprecierile
a
asupra activităţii desfăşurate.
181
activ
ităţii
şi
com
porta-
ment
ului
Apre
cieri verbale
ANEXA 2
Fişă de lucru
Înmulţirea unui număr de trei cifre cu un număr de două cifre
Grupa 1. Calculaţi, descompunând în sumă al doilea factor:
Exemplu : 219 x 14= 219 x (10 + 4) 512 x 16

= 219 x 10 + 219 x 4 337 x 12
= 2190 + 876 792 x 11
= 3066 455 x 13
Grupa 2. Efectuaţi folosind calculul în scris:
145x 524x 613x 199x

67 33 34 75
Grupa 3. Calculaţi respectând ordinea operaţiilor:
8099 – 214 x 25 + 42: 7 x 156 =

210 : 10 x 334 + 54 x 211 – 1895=
9850 – (472 x 18 – 112 x 27) + 432 x 84 =
( 456 x 11 – 22 x 77) + 234 x ( 673 – 59 x 11) =
Grupa 4.
Elevii unei şcoli au plantat în parc 113 rânduri a câte 26 de trandafiri albi şi 118 rânduri a câte 19 trandafiri roşii. Câţi trandafiri au plantat elevii în total?
182
Datele problemei: Planul de rezolvare:
Exerciţiul problemei: Răspunsul:
Grupa 5.
Se dau trei numere. Primul este 543, al doilea este de 28 de ori mai mare decât primul, iar al treilea este cu 48 mai mic decât al doilea. Află suma celor trei numere.
Datele problemei: Planul de rezolvare:
Exerciţiul problemei: Răspunsul:
Grupa 6. Aflaţi numărul necunoscut :
A : 75 = 15 B : 31 = 42 C : 64 = 75 D : 24 =96
A= B= C= D=
A= B= C= D=
Grupa 7 .Scrieţi semnul de relaţie potrivit între perechile de produse:
126 x 75 ..... 325 x 23

157 x 12 .... 111 x
ANEXA 1
Rezolvand rebusul corect , pe verticala AB veti descoperi urmatorul moment al lectiei
183
Afișați rezolvarea
Rezolvati rebus
A
1
2
3
4
5
6
7
B
1. Numărul din care se scade poartă denumirea de ....
2. Numerele care se înmulţesc se numesc ....
3. Înmulţirea este o .....repetată
4. Rezultatul operaţiei de împărţire se numeşte ....
5. Rezultatul operaţiei de înmulţire se numeşte....
6. Factorul necunoscut din operaţia de înmulţire se află prin operaţia de ....
7. Rezultatul scăderii de numeşte diferenţă sau....
ANEXA 3
Dacă veți rezolva corect următorul exercițiu, veți afla o curiozitate despre găină:
145 x 12 - 1727 =
Recordul de zbor al găinii a fost de 13 secunde.
Dacă veți rezolva corect următorul exercițiu, veți afla o curiozitate despre pinguinul imperial:
Aflaţi diferenţa dintre produsul numerelor 412 și 16 şi suma numerelor 6000 şi 532.
Pentru a proteja ouăle din care ies puii, un pinguin imperial-tată suportă frigul, nu mănâncă nimic și stă în picioare timp de 60 de zile.
Dacă veți rezolva corect exercițiul ,veți descoperi o curiozitate despre Munții Carpați.
184
795 x 16 - 736 =
În Carpații României sunt peste 12000 de peșteri.
Dacă veți rezolva corect exercițiul, veți descoperi o curiozitate despre un arbore din Africa:
La cel mai mic număr natural de patru cifre consecutive, adunați produsul numerelor 269 și 14.
Cel mai vechi arbore din lume este considerat un baobab din Africa care are 5000 de ani.
5. Dacă veți rezolva corect exercițiul ,veți descoperi o curiozitate despre balena albastră:
999 x 0 + 850 =
Balena albastra este animalul care produce cele mai puternice sunete . Un astfel de sunet poate fi receptat prin apa la o distanţă de până la 850 de kilometri.
6. Dacă veți rezolva corect exercițiul, veți descoperi o curiozitate despre corpul uman:
864 x 0 + 300 =
Corpul uman utilizează 300 de muşchi, numai pentru a se menţine în echilibru, când stă în picioare.
7. Dacă veți rezolva corect exercițiul,veți descoperi o curiozitate despre melc :

564 x 12 – ( 5486 – 1279 ) =
Un melc poate să doarmă fără întrerupere timp de 3 ani şi să nu moară de foame
ANEXA 4
X și O
300 x 20 30 x 70 500 x 20
90 x 100 10 x 800 20 x 20
40 x 80 300 x 70 600 x 20
185
PROIECT DE LECŢIE
PROFESOR: CORPADE FLOREA LUCIAN

UNITATEA DE ÎNVĂŢĂMÂNT: LICEUL TEHNOLOGIC TÂRNĂVENI
DATA : 29.05.2019
MODULUL: M1 - Automobile
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: Montarea şi demontarea componentelor automobilului
CLASA: a XI-a E, invatamant profesional, calificarea - mecanic auto
SUBIECTUL LECŢIEI: Elemente noi în securitatea pasivă și activa a autovehiculelor
TIPUL LECTIEI: Dobândire/însuşire de noi cunoştinţe
TIMPUL ACORDAT: 50 minute
SCOPUL LECTIEI: Însuşirea cunoştinţelor legate de sistemele de siguranță active și pasive prin formarea abilităţilor necesare pentru integrarea noilor cunoştinţe în sistemul celor
anterioare şi valorificarea lor prin transfer şi creativitate.
II. Competenţe specifice:
Identificarea mijloacelor de siguranta activa si pasiva a autovehiculelor;
Identificarea tendintelor moderne in realizarea securitatii active si pasive a autovehiculelor.
Competenţe derivate:
Identificarea mijloacelor active de siguranta a autovehiculelor
Identificarea mijloacelor pasive de siguranta
Integrarea noilor cunoştinţe în sistemul celor anterioare (Transfer).
IV. Obiective operaţionale:
Cod Conţinutul obiectivului Condiţiile în care se probează Criteriul de realizare

ul obiectivului comportamentul
Sa cunoască ce se intelege prin Parcurgerea materialelor prezrentate Sa se argumenteze explicatiile date in
O1 siguranta activa si pasiva însoţite de explicaţii lămuritoare din partea proportie de cel putin 50%.
profesorului.
Să opereze cu elementele de Vizionarea unei prezentări power point Sa fie capabil sa identifice si sa concretizeze.
O2 siguranta activa si pasiva Elevul are posibilitatea sa participe activ în procesul
învăţării.
O3 Să integreze noile cunoştinţe în Reactualizarea cunoştinţelor corelate cu Elevul interiorizează o perspectiva mai buna
sistemul celor anterioare. noţiunile nou-introduse şi anticipând tematica asupra notiunilor predate participand activ in acest sens.
viitoare.
V. Resurse procedurale:
186
Umane: profesor, elevi.
Materiale (Didactice): videoproiector, calculator, manual, planse,diferite site-uri de siguranta ale automobilelor.
VI. Metode de învăţare: descoperirea dirijată, conversaţia euristică, explicaţia, problematizarea, activităţi practice, corelarea stilurilor de învăţare ale elevilor (auditiv, vizual, practic).
VII. Moduri de activitate cu elevii:

Frontal: pentru reactualizarea cunoştinţelor, discutarea rezultatelor activitatii;
Individual: la prezentarea rezultatelor activităţii.
VIII. Metode de evaluare: continuă, valorificarea răspunsurilor elevilor în discuţie, feed-back dat elevilor, nota..
IX. Principii didactice:

principiul asigurării progresului gradat al performanţei;
principiul conexiunii inverse;
principiul participării şi învăţării active.
SCENARIUL DIDACTIC
Continutul informaţional si demersul didactic Elemente de strategie didactică

N
Evenimentul For D
r. Resurs Resurs
didactic Activitatea profesorului Activitatea elevilor me de urata
crt. e procedurale e materiale
organizare
Momentul Asigură ordinea şi pregăteşte Se pregătesc pentru ora 1
1. organizatoric. materialele necesare pentru lecţie de Conver Fro min
ELEMENTE NOI IN saţia ntal
SECURITATEA PASIVA SI
Caietele elevilor
ACTIVA A
AUTOVEHICULELOR
2 Reactualizar Profesorul iniţiază reactualizarea Elevilor le sunt Cunoşti 5

. ea cunoştinţelor cunoştinţelor asimilate anterior privind cadrul verificate cunoştinţele anterioare nţele anterioare min
anterioare si caroseria autovehiculelor prin exerciţiul identificării ale elevilor
Fro
componentelor învăţate pe Conver Caietel
ntal
cadrul si caroseria saţia euristică e elevilor
Indi
autovehiculelor Explica Planse
vidual
ţia
Exerciţ
iul
3 3.1. Captarea Profesorul anunţă vizionarea unei Elevii notează în caiete Observ Videop Fro 3
atenţiei. prezentari power point ce are ca temă titlul lecţiei. aţia roiector ntal min
187
3.2.Precizare ELEMENTE NOI IN SECURITATEA Învăţar tabla,
a obiectivelor noii PASIVA SI ACTIVA A e prin caietele elevilor,
lecţii. AUTOVEHICULELOR, cu scopul de a capta descoperire manual
atenţia şi interesul elevilor Conver
Profesorul anunţă tema lecţiei, scrie saţia euristică
titlul pe tablă şi prezintă obiectivele urmărite.
5 Transmiterea Pentru introducerea noilor informaţii Împreună cu Explica 1
. de noi cunoştiinţe profesorul deruleaza prezentarea power point profesorul, elevii discută, ţia 0 min
analizează acolo unde este cazul.
Profesorul monitorizează activitatea, Noile informaţii sunt notate în Conver
oferă informaţii suplimentare acolo unde este caiete. saţia euristică Fro
cazul ntal
Proble
matizarea Indi 1
vidual 0 min
Tabla,
Exerciţ caietele elevilor,
iul manual
9
Învăţar min
e prin
descoperire
dirijată
6 Reflexie Pentru fixarea noilor cunoştinţe şi Elevii raspund la Indi 1

(Realizarea pentru asigurarea feed-back-ului, profesorul intrebarile adresate de catre Caiete, vidual 0 min.
feed-back- ului) adreseaza o serie de intrebari profesor prezentarea
power point, Fro
manual ntal
4 Aprecierea Notarea rezultatelor elevilor în - sunt informaţi de 2
elevilor catalog. notele obţinute şi prezintă Fro min
carnetele spre completare ntal
Observaţie:
Pe parcursul orei profesorul poate să efectueze modificări de la prezentul proiect de tehnologie didactică în funcţie de mobilitatea şi gradul de asimilare al elevilor.
SCHITA LECTIEI
188
ELEMENTE NOI IN SECURITATEA PASIVA SI ACTIVA A AUTOVEHICULELOR
Definirea termenilor de siguranta activa si pasiva?

siguranta pasiva reprezinta toate masurile constructive care au ca scop, in cazul unui accident, protejarea ocupantilor autovehiculului si a celorlalte persoane implicate in accident
impotriva vatamarilor, sau cel putin diminuarea riscurilor de accidentare.
Siguranţa activă se referă la conducerea autovehiculului cât mai în siguranţă posibil, cu scopul de a minimiza riscul ciocnirilor şi al altor incidente care ar putea duce la ranire.
Mijloace prin care se asigura siguranta activa si pasiva
Centurile de siguranta
Airbag-ul
ABS-ul (Antilock Brake System)
Asistenta la parcare – Senzorii de parcare
Sistem de vedere pe timp de noapte
Asistenţă de urgenţă în cazul unui accident
Tendinte moderne in realizarea securitatii active si pasive a autovehiculelor
Pilotul automat activ (ACC)
Farurile adaptive
Controlul razei de actiune a farurilor
Sistemul de siguranta al caroseriei
Detector de unghi mort
Frana automata
Recunoasterea automata a pietonilor
Sistemul de Control al Stabilitatii Vehiculului (VSC)
189
PROIECT DIDACTIC:
LECȚIA ȚĂRILE ROMÂNE ȘI PUTERILE VECINE ÎNTRE SECOLELE XIV-XVI
PROF. DANIELA CURELEA,

PROIECT DIDACTIC
Scoala: Colegiul Tehnic Cibinium Sibiu
Clasa: a IX- a E
Tema: Statul medieval
Titlul:Țările Române și puterile vecine între secolele al XIV-lea și al XVI-lea
Tipul lectiei: mixtă (combinativă) de predare-învățare-evaluare
Locul de desfăşurare: sala de clasă C 4, etaj II
Profesor inspectat: Curelea Daniela
Mijloace didactice: flip-chart, harta, manualul, videoproiector, laptop

Metode didactice: explicaţia, conversaţia euristică, învățarea prin descoperire, ciorchinele, (organizator grafic), metoda
cvintetului
Competența generală – sensibilizarea față de valorile umane ale trecutului nostru medieval (voievozii și faptele lor)
Competența specifică – identificarea și folosirea în contexte adecvate de învățare a imaginilor, surselor istorice, a
identificării spațiului în care s-au manifestat voievozii reprezentativi ai secolelor XIV – XVI ca valorilor umane, ca modele de
jertfă și dăruire, ca pilde
Obiectiv general
transmiterea, sistematizarea, consolidarea şi fixarea cunoştinţelor privind voievozii români și a faptelor lor mai
importante între secolele al XIV-lea și al XVI-lea
Competențele derivate:
1 să fie identificați voievozii români mai importanți între secolele al XIV-lea și al XVI-lea;
2 să se localizeze pe hartă murală spațiul românesc medieval în care au domnit acești voievozi;
3 să se expună de către elevi în mod sumar a unor prezentări Power-point cu acești voievozi;
4 să se localizeze puterile vecine spațiului medieval românesc între secolele al XIV-lea și al XVI-lea;
Pe parcursul lecţiei elevii trebuie:

să efectueze o sarcină de lucru în timpul acordat sub forma unor fișe de lucru
să urmărească pe o fișă de lucru drumul urmat de cruciadele clasice
să prezinte slide-urile unor Power-point-uri
să pornească un succinct film de fixare a lecției
190
Succe Activitatea profesorului de predare sau organizare Activitatea elevului Strategiile scenariului didactic
siunea Metode/ Mijloace de învăţământ
momentelor
lecţiei
Mom Profesorul salută clasa Elevii clasei se ridică în Citirea catalogului și notarea absenților
entul Profesorul notează absenţele pregăteşte mijloacele de învăţământ picioare și răspund cuvincios la dacă este cazul.
organ salutul profesorului Pregătirea mijloacelor tehnice și
izatoric(2’) Elevul este atent la informaționale
strigarea catalogului
deschide manualul și se
pregătește pentru lecție
React Profesorul captează atenția elevilor întrebând: Elevii se așează în clasă în Activitatea frontală
ualizarea câte cruciade au fost în Evul Mediu ? grupe de câte 4 elevi în vederea Activitatea pe grupe
cunoştinţelor Profesorul cere elevilor să se grupeze în vederea evaluării prin lucrării pe fișe și a răspunsului oferit Conversaţia euristică
dobândite folosirea unor fișe de lucru la finalul completării fișelor de lucru Problematizarea
anterior prin Profesorul întreabă elevii clasei câte cruciade au fost în Evul Mediu Elevii sunt evaluți pe grupe
utilizarea Profesorul împarte fișele de lucru elevilor grupați și se asigură că prin completarea fișelor de lucru
fișelor de lucru toate grupele de elevi au primit fișele de lucru. Fișa nr. 1. Jocul de urmărit
(8’) Profesorul este atent ca toți elevii clasei să participe la completarea pe harta a drumului punctate al
fișelor de lucru. primei cruciade
Profesorul întreabă elevii dacă pot să amintească și alte state La finalul completării Conversația euristică
europene din care au pornit cruciade. fișelor de lucru un elev răspunde
Profesorul solicită elevilor grupați să amintească statele cruciate care citind de pe hartă care au fost orașele
au apărut în Orient după prima cruciadă, respectiv să numească trei dintre prin care au trecut membrii primei
regii mai importanți din Europa care au pornit în cruciadă. cruciade.
Profesorul solicită elevilor să fie enumerate cele trei ordine -din Franța în Țara Sfântă
cavalerești care apar în urma primei cruciade. pornind din orașul Verdun și trecând
prin Viena, Budapesta, Belgrad,
Nisa, Sofia, Adrianopol, Activitatea pe grupe
Profesorul apreciază răspunsurile oferite de elevi, evaluează Constantinopol, Niceea, Doryleum, Activitatea
corectitudinea răspunsurilor pe fișe și trece notele în catalog, respectiv în Tarsus, Antiohia, Tripoli, Ierusalim Frontal
carnetele elevilor. Fișa nr. 2. Joc – care dintre
oamenii de pe fișă vor participa la
cruciadă, elevii grupați, vor
parcurge prin citirea fișei numele și
vârsta celui care ar putea pleca în
cruciadă, respective detaliile,
urmând ca elevul să răspundă dacă
191
personajul va merge sau nu în
cruciadă.
În cruciadă s-a pornit din
state precum Anglia, Franța,
Germania și Italia, urmărindu-se
eleiberarea Țării Sfinte.
Statele cruciate din
Orientul cruciat erau:
Regatul Ierusalimului; Elevii identifică pe planșe diferențele
Principatul de Antiohia; vestimentare dintre cele trei ordine militare
Comtatul de Edessa; Profesorul prezintă secvențe din cadrul
Comitatul de Tripoli fimlului Kingdom of Heaven, care descrie
Ordine cavalerești apărute evenimentele celei de-a treia cruciade
în uma primei cruciade: Teutonii,
Ioaniții, Templierii
Elevii privesc planșe
colorate conținând vestimentația și
armura celor trei ordine militare,
fixează pe acestea diferențele
vestimentare și de culoare a
membrilor acestor ordine
Anunţ Profesorul anunță clasei titlul noii lecții, scriindu-l pe tablă. Elevii pregătesc caietele de Conversaţia
area lecţiei noi Profesorul sublinaiză titlul, trece data lecției și notează pe tablă istorie – scriu titlul și planul de idei
( 1’) planul de idei. al lecției noi. Explicația
Profesorul precizează elevilor clasei care sunt competențele generale
și specific care trebuiesc însuțite în vederea asigurării transferului de noțiuni, Elevii deschid manualele la Pregătirea pe laptop a prezentărilor ce vor
termeni, a fixării și internalizării acestora necesare elevului din perspectiva pagina indicată de profesor și se fi expuse de elevi
formării de valori, atitudini și deprinderi specifice istoriei pregătesc de lecție. Folosirea metodei ciorchinelui la tablă
Profesorul anunță clasei la ce pagină în manual se află lecția nouă.
Țările Române între secolele al XIV-lea și al XVI-lea
PLAN DE IDEI ANCORĂ SCRIS PE TABLĂ Elevii numiți de profesor
I.Domnitori români între secolele al XIV-lea și al XVI-lea ies la hartă și localizează spatial cele
II.Diplomație și conflict trei Țări Române medieval
III.Instituții medieval
După notarea planului de idei al lecției noi, profesorul localizează pe
harta murală spatial românesc medieval prin fixarea celor trei Țări Române:
Țara Românească, Moldova, Transilvania
192
Dobâ I.Domnitori români celebrii
ndirea noilor Elevii notează în caiete Folosirea textelor din m manualul de clasa
cunoştinţe Ciorchinele cu voievozii mai a IX-a
(22’) importanți și anii de domnie ai
acestora Învăţarea prin descoperire,
Elevii intervin cu constatări Conversația euristică

personale Vizualizare prezentărilor Power-point
făcute de elevi
Problematizarea
Identificarea prin observare a hărții Țării

Elevii clasei sunt atenți la Românești, a hărții Moldovei și a hărții
succesiunea rezentărilor făcute Transilvaniei în vremea voievozilor dintre secolele
acestor voievozi de către colegii lor al XIV-lea și al XVI-lea.
numiți de profesor
Elevii notează în caietele

lor definițiile și sunt atenți la
explicațiile profesorului, urmăresc
localizarea pe harta murală a Țării
Românești, aceasta este prezenată cu
vecinii săi de un elev invitat de
profesor să prezinte slide-ul acesta.
Elevii notează în caietele

lor definițiile și sunt atenți la
explicațiile profesorului
193
Vladislav-
Vlaicu
1364-1377
Iancu de Mircea
Hunedoara cel Bătrân
1441-1456 1386-1462
Domnitori
români
celelbrii
XIV-XVI
Ștefan cel
Vlad Țepeș
Mare
1456-1462
1457-1504
Mihai
Viteazul
1593-1601
Conversația euristică
Explicația
Problematizarea
Identificarea la hartă de către elevi a

spațiului medieval românesc
194
Conversația
Explicația
Problematizarea
Profesorul invită dintre elevii clasei pe aceia care vor prezenta la

videoproiector voievozii în Power-point.
II. Diplomație și conflict
Profesorul definește ce se înțelege prin diplomație ș ice se înțelege
prin conflict.
195
Diplomație = acorduri comerciale, înțelegeri militare, tratate politice
Țara Românească a avut relații diplomatice cu Polonia și Ungaria laa
sfârșitul secolului al XIV-lea și începutul secolului al XV-lea.
Conflictul este înțeles ca stare de război între două state.
Printre bătăliile mai importante anintim:
Rovine 1395, Nicopole 1396, Belgrad 1456, Târgoviște 1462, Podul
Înalt 1475, Codrii Cosminului 1497, Călugăreni 1595.
III. Instituțiile puterii medieval în spatial românesc
-Domnia=putere central, domnul era șeful statului
-Biserica =putere spiritual, implicată în marile momente ale vieții
comunităților medieval românești (catolică, ortodoxă, protestantă)
Oastea Țării = puterea militară, trupe pedestre și trupe călare, plus
mașini de luptă
Adunarea Țării = un organism consultative
Sfatul domnesc = apropiații domnitorului, oameni educați și de
încredere
Asigu Fixarea cunoştinţelor se face prin metoda întrebărilor frontale.
rarea Profesorul formulează întrebări pornind de la conținuturile lecției nou Elevii numiți vor aminti
feedback- dobândite de elevi voievozii mai importanți precizând activitate frontală
ului). Rezultatele vor fi expuse in faţa clasei . și spatial medieval românesc în care
( Notează elevii care s-au remarcat pe parcursul lecției aceștia au domnit
16’) Identificați care este titlul lecției predate atăzi
Enumerați care au fost voievozii celebrii între secolele al XIV-lea și Elevii vor enunța ce este Conversația euristică
al XVI-lea? diplomația și ce se înțelege prin
Definiți ce se înțelege prin diplomație; dar ce se înțelege prin conflict, enumerând trei bătălii
conflict? celebre în epoca aceea
Enumerați cel puțin trei bătălii celebre în vremea secolelor al XIV-
lea și al XVI-lea
Menționați principalele instituții ale puterii medieval. Elevii vor enumera Conversația
Fixarea finală se va face printr-un film realizate în programul Picassa principalele instituții medieval
Exemplu de cvintet românești Observarea filmului
Istoria Elevii vor urmări filmul de
Complexă, interesantă, fixare al lecției pornit de un elev din
Instigă, luminează, răsplăteşte, clasă ca răspuns la invitația
Legând prezentul de trecut, profesorului..\..\stick d 10 MARTIE Metoda cvintetului
Formând. 2013\VOIEVOZI ROMÂNI ÎNTRE
a. versul 1 constă dintr-un cuvânt, care exprimă subiectul poeziei (de SECOLELE AL XIV-LEA ȘI AL
obicei un substantiv); XVI-LEA.wmv
196
b. Versul 2 este format din 2 cuvinte, care descriu subiectul (de
obicei adjective);
c. versul 3 se compune din 3 cuvinte, care exprimă acţiuni (de obicei
verbe);
d. versul 4 este alcătuit din 4 cuvinte, care exprimă sentimentele
elevului faţă de subiect;
e. versul 5 format dintr-un cuvânt care exprimă esenţa subiectului
sau a temei învățate;
Tema De realizat un tabel cu voievozii români mai importanți între Folosirea programului word pe P.C.-ul
pentru acasă secolele al XIV-lea și al XVI-lea..\..\stick dgolit 12 MARTIE personal și a prelucrării unui Power-point
(1’) 2013\VOIEVOZI ROMÂNI ÎNTRE SECOLELE AL XIV-LEA ȘI AL XVI-
LEA.ppt
197
ABILITATEA DE A ÎNVĂȚA ȘI PRACTICA ÎNTREAGA VIAȚĂ
CU SUCCES JOCUL DE ȘAH
PROF. DR. CURELEA DRAGOȘ LUCIAN

LICEUL TEHNOLOGIC ,,AVRAM IANCU” SIBIU
ȘCOALA GIMNAZIALĂ ,,RADU SLELEJAN” SIBIU
CONȚINUT:
1. Descrierea grupului țintă (cel mult o jumătate de pagină):
a. Prezentarea caracteristicilor grupului: grupa de vârstă, clasa, problema specifică.
b. Precizarea nevoii grupului vizat.
c. Precizarea metodelor prin care s-a identificat nevoia de dezvoltare a A.V.
d. Descrierea într-o manieră succintă a uneia dintre metodele folosite pentru
identificarea A.V. (precizate la punctul c).
2. Abilitatea pe care doriți s-o dezvoltați:
a. Precizarea A.V. ce urmează a fi dezvoltată (ținând cont de nevoile grupului țintă vizat).
b. Descrierea comportamentală a A.V. (C.C.A.P.) – sub formă de tabel.
3. Activitățile prin care se va dezvolta A.V. (cel mult două pagini):
Prezentarea a 2-3 activități (titlu, obiectiv/e, metode, resurse) prin care se va dezvolta A.V., precizându-se situația de învățare în care se încadrează.
4. Evaluarea activităților (cel mult o pagină):
a. Precizarea a 2 metode prin care s-a realizat evaluarea dezvoltării A.V.
b. Exemplificarea unui instrument folosit pentru evaluarea programului de dezvoltare AV.
DEZVOLTAREA
ABILITĂȚILOR DE VIAȚĂ
TITLUL
ABILITATEA DE A ÎNVĂȚA
ȘI PRACTICA CU SUCCES JOCUL DE ȘAH37
GRUP ȚINTĂ – 30 DE ELEVI AI CLUBULUI DE ȘAH ÎNFIINȚAT ÎN LICEU (ACTIVITATE SE POATE EXTINDE SUB FORMA ORGANIZĂRII UNUI CLUB DE ȘAH ȘI ÎN
GIMNAZIU)
a. Grupul celor 30 de elevi membri ai clubului de șah din liceul în care activez didactic, au vârste cuprinse între 15 și 19 ani provenind din toate clasele unității de învățământ în baza
propriului interes și a placerii de a juca sau de a învăța să practice acest joc. Problema specifică a acestui grup care prin dorință și placere au format acest Club de șah o reprezintă lipsa dotării cu
numărul de table de joc necesare (problemă pe care o depășim în sensul că este rezolvată în momentul de față) cât și faptul că membrii acestui Club își derulează activitatea în coordonarea mea
după orele de curs, aspect care are ca efect lipsa unora dintre membrii clubului.
37
Vezi în acest sens și proiectul nostru: Șah prin descoperire. Elemente și deprinderi tactice de joc și bună practică în https://padlet.com/eu_dr_luci/m7u3exg8y9lm.
198
b. Nevoia majoră a acestui Club o reprezintă lipsa timpului. Două ore alocate prcaticării, cât şi deprinderi mişcărilor mai importante, cât şi a unor strategii de joc, sunt insuficiente, dar
toţi participanţii la acest club, îndeosebi cei din clasa a XII-a au precizat că doar atât timp pot aloca pentru activitatea extrașcolară a acestui Club.
c. Metodele folosite în vederea identificării acestei nevoi și a formării și cultivării acestei abilități specifice de viață și anume aceea de a practica cu eficiență jocul de șah, au fost:
Chestionarul instrumentat și aplicat elevilor liceului, din care a rezultat interesul unei părți a acestora de a face parte din Clubul de șah, cât și conversația euristică, profesorul ridicând problema
practicării jocului de șah, ca demers necesar în vederea îmbunătățirii și a creșterii calității vieții a fiecăruia dintre cei care știu și practică plăcerea acestui joc și urmărind prin dialogul purtat cu
elevii tuturor claselor de a suscita interesul elevilor pentru înființarea și participarea la un asemenea Club de șah în cadrul Liceului Tehnologic ,,Avram Iancu” din Sibiu.
d. Metodele folosite au fost chestionarul, respectiv conversația euristică, pe care le-am folosit în vederea sondării interesului elevilor pentru a face parte dintr-un asemnea Club de șah,
respectiv pentru a vedea dacă există interes pentru un asemea demers extrașcolar. Din interpretarea datelor la care am ajuns în urma aplicării acestor metode a rezulta interesul elevilor de liceu
(a unora dintre ei) pentru această activitate privind formare unei abilități de a practica bine jocul de șah în vederea creșterii calității vieții.
ABILITATEA PE CARE DORESC SĂ O DEZVOLT ELEVILOR DE LA CLUBUL DE ȘAH ESTE ACEEA DE A ÎNVĂȚA ȘI PRACTICA CU SUCCES JOCUL DE ȘAH
a. Abilitatea de a învăța și practica jocul de șah (în vederea creșterii calității vieții și a antrenări elevilor clubului într-un demers de civilizație. Șah-ul fiind pildă de disciplină, tact și
civilizație)
b. Tabel ,,Abilitatea de a învăța și practica cu succes jocul de șah”
ABILITATEA DE A ÎNVĂȚA ȘI PRACTICA CU SUCCES JOCUL DE ȘAH

Comportament Cunoașterea Atitudine Performanță
Elevii grupului țintă În cunoștință de cauză, fiind Elevii sunt curioși și manifestă Elevii sunt capabili să identifice cu ușurință tabla de
participă la activitatea de informați de profesor, elevii care cunosc interes pentru a se înființa, a activa și a șah, să așeze corect piesele la locul cuvenit pe tabla de joc,
înființare a Clubului de șah și jocul de șah, doresc să adere și să facă parte face parte din acest Club de șah mișcând cu success calul în deschiderea de joc și spunând cum
întocmesc tabelele nominale pe din Clubul de șah al liceului se pot mișca piesele pe table de joc, cunosc valoarea în puncte
care le semnează matematice a fiecărei piese de pe tabla de joc
ACTIVITĂȚI PRIN CARE SE VA DEZVOLTA ABILITATEA DE A ÎNVĂȚA ȘI PRACTICA CU SUCCES JOCUL DE VIAȚĂ
Argumentul:
Dezvoltarea personală la elevii membri ai Clubului de șah a unor capacități de joc și bună practică utile acestora de-a lungul întregii vieți și în orice situație s-ar afla. Aceasta
este ideea de bază de la care a pornit acest Club al nostru.
Clubul de șah se justifică prin inițierea și cultivarea la elevii implicați în acest proiect a abilității și deprinderilor tacticii jocului de șah, a plăcerii acestuia, a formării unor
capabilități de gândire anticipativă, astfel încât elevii să preântâmpine mișcările oponentului pe tabla jocului de șah.
Cultivarea și exersarea inteligenței emoționale și a celei sociale prin plăcerea jocului și participare
Scopul acestui Club de șah :
Dezvoltarea personală a elevilor implicați în proiect prin formarea deprinderilor de joc și bună practică. Prin cultivarea gândirii anticipative și a exersării inteligenței emoționale și
sociale prin plăcerea jocului de șah și prin participare.
Obiective:
La sfârșitul acestui an școlar cei 30 elevi implicați în clubul de șah sunt capabili să identifice elementele jocului de șah, tabla de șah, piesele, valoarea acestora și principalele mutări;
Membrii Clubului de șah în acest proiect sunt capabili, la sfârșitul fiecărei adunări a Clubului de Șah să demonstreze prin joc că și-au asimilat cel puțin trei deprinderi tactice;
Elevii pot și sunt capabili să participe și să demonstreze prin joc că au dobândit (și-au însușit) deprinderile necesare unei bune practicări;
Dezvoltarea și cultivarea la elevii Clubului de Șah a elementelor de inteligență socială și interrelaționare pozitivă prin implicarea în activități comunitare și parteneriale axate pe dinamica
învățării jocului de șah;
199
Prezentarea unor activități concrete în vederea formării la elevi a abilităților de viață
N Titlul activității Orizo Descrierea succintă Observații
r. nt de timp Anul școlar
Crt.
O succintă istorie a jocului de 10 Expunerea sumară a istorie acestui joc însoțită de prezentarea video a celor 2014-2014
șah octombrie exspuse
2014
1 Șahul. Elemente și deprinderi 17 Prezentarea noțiunilor fundamentale ele jocului de șah. 2014-2015
. de bună practică. Tactica jocului de octombrire Elementele jocului.
șah între istorie și actualitate 2014 Tactica unei partide de șah bine jucate prin urmărirea atingerii graduale și
treptate a tuturor obiectivelor urmărite printr-o mutare și prin succesiunea mutărilor pe
tabla de joc
2 Să cunoaștem împreună 21 Sunt prezentate piesele mari, cât și cele mici. Se precizează în puncte 2014-2015
. piesele de șah și valoarea lor noiembrie matematic-valorice semnificația acestora pe tabla de șah, în ansamblu, cât și a fiecăreia
exprimată în puncte matematice și 2014 dintre piesele jocului în parte
tactici de mutare Se prezintă elemente de cunoaștere a valorii inițiale a pieselor pe tabla de șah
la începutul unui joc și oscilația acestora graduală în timpul unei partide de șah ca urmare
a desfășurării jocului și a capcanelor sale tipice și tactice;
3 Piesele de șah. De la mutarea 12 Prezentarea și formarea la beneficiarii proiectului a unei tactici eficiente a 2014-
. simplă la tactica și strategia unui joc decembrie jocului astfel încât partida de șah jucată să fie câștigată, iar dacă această victorie nu mai 2015
bine realizat 2014 poate fi realizată, datorită diferenței valorice a pieselor oponentului de joc, să se
urmărească ca repriza respectivă de șah să fie remizată, nu pierdută;
4 Șahul este atacul dat la rege 23 Cum se dă șah la rege ? 2014-2015
. februarie 2015 Un șah reușit dat la rege, este cauză preliminară a avantajului tactic, condiție a
victoriei unei partide de șah bine jucate
5 Șah-mat – ca final reușit al 20 Piesele care dau șah. Tactica ofensivă și acoperirea acestora pentru obținerea 2014-2015
. partidei de joc martie 2015 avantajului strategic pa tabla de șah
6 Remiza – finalul indecis 24 Tactica tergiversării – strategia obținerii unui tempo de joc. 2014-2015
. aprilie 2015
7 Practica și exercițiul jocului 1 mai Jocul de șah stimulează și cultivă disciplina, gândirea avansată, respectul 2014-2015
. de șah – elemente și recomandări 2015 adversarului și urmărește obținerea victoriei dezvoltânt deprinderi și priceperi de joc prin
tactice de joc. exersare
Strategia unei partide de joc
8 Jocul de Șah - Un drum către 8 mai Concurs al elevilor implicați în temeiul căruia se vor evalua deprinderile 2014 - 2015
. performanță și afirmare 2015 dobândite și capacitatea de implicare în joc prin auto-disciplină, tact și comportament
adecvat jocului, orientat, deopotrivă spre performanță, cât și spre participare și implicare,
condiție de bază a oricărei reușite
Colaborarea cu Biblioteca Județeană Astra, persoană de contact, dr. Silviu Borș,
managerul instituției
200
9 Șah-ul - o dimensiune 22 Participarea la o masă rotundă desfășurată în cadrul Casei Corpului Didactic 2014-2015
. valorică a vieții fiecăruia mai 2015 sub această egidă ,,Șah-ul – o dimensiune valorică a vieții fiecăruia. Gânduri și
semnificații”
Jocul de șah un amestec 1 - 3 Jocul de șah desfășurat în perechi de elevi și între elevi și profesori, urmat de 2014-2015
foarte reușit, de sport, știință și artă iunie 2015 unele refelectări și gânduri privind acest joc și semnificațiile sale din perspectiva elevilor
și a cadrelor didactice implicate
Șahul implicare și 12 Onestitate și joc, aprecierea rezultatelor elevilor, evaluarea gândirii tactice și a 2014 - 2015
participare, gânduri și atitudini în iunie 2015 anticipării mutărilor pe care le face oponentul
vederea cultivării unui ghid de bună Realizarea unei evaluări transparente a jocurilor și premierea rezultatelor
ractică tuturor participanților
Masă rotundă. 15 Discuții libere fundamentate pe construcția 2014 - 2015
România ,,o piesă” de șah pe iunie 2015 argumentelor și a contraargumentelor privind evoluția țării noastre în prezent
tabla geostrategică a istoriei și perspectivă. Evidențierea rostului cetățeniei și a participării în treburile urbei cât și ale
contemporane și a Europei în plină țării noastre din perspetiva integrării și participării în structurile instituționale ale Uniunii
mișcare Europene
Colaborarea cu Bibliteca
Județeană Astra Sibiu
Prezentarea rezultatelor 19-20 Precizarea felului în care proiectul și-a atins scopul general dar și obiectivele 2014 - 2015
proiectului iunie 2015 sale. Prezentarea rezultatelor participanților. Înmânarea diplomelor din care să rezulte
rezultatele obținute.
Prezentarea paginii de facebook a proiectului și a tuturor activităților, realizarea
și înmânarea unui DVD al proiectului, coordonatorilor, a cadrelor partenere, elevilor, cât
și părinților elevilor implicați
EVALUAREA ACTIVITĂȚILOR
La sfârșitul unui semestru, cât și la sfârșitul anului școlar, elevii Clubului de șah vor fi testați la practica jocului de d-l. inginer Ovidiu Repede, partener strategic al Clubului din liceul
nostru, domnia sa fiind expert consacrat pe plan național în practica jocului de șah și în testarea excelenței în jocul de șah.
CINCI SFATURI PRACTICE (SAU) PENTALOGUL JOCULUI DE ȘAH

Sau
,,A învăța să înveți”
Nr. Recomandare / sfat practic de joc Observații
Crt.
1. Să nu uitați niciodată în jocul de șah să faceți una dintre rocade și să păstrați pentru Rocada este mutarea tactică care pune de regulă în
apărarea acesteia un cal și un nebun (cel puțin un cal!) apărare (relativă) regele propriu
2. La schimburile făcute numărați cu atenție piesele care acționează și ,,bat” asupra locului Calculul sumar al pieselor evidențiază dacă este
de schimb. vorba de un schimb avantajos / dezavantajos ori pur și simplu
obținerea unui tempo de joc
201
3. Pe parcursul jocului căutați șă gândiți tactic și constructiv acele strategii care să vă Urmărirea tactică a obiectivelor jocului în vederea
avantajeze în vederea preîntâmpinării atacurilor adverse asupra propriului rege și să vă permit să anihilării apărării adversarului și a menținerii unor piese mari
atacați decisiv regele advers. în propria defensivă
4. Înainte de a face propria mutare, analizați cu multă atenție ,,ultima” mutare a adversarului. Dacă nu înțelegeți rostul acesteia, fie este vorba de o
Atenție ! dacă vă mai uitați odată, s-ar putea să identificați rostul acelei mutări, astfel încât mutare foarte slavă, fie de una foarte inteligentă, încercați să
să evitați o pierdere foarte importantă. sprijiniți activa zona/câmpurile, cu o piesă fie cal, fie un nebun
5. Urmăriți pe tot parcursul jocului ca toate piesele să fie bine apărate între ele și nu faceți Recuperați imediat cea mai mica pierdere !
adversarului niciun ,,cadou, nici măcar un singur pion, chiar și atunci când aveți multe piese în plus Nu vă permiteți momente de relaxare !
pe tabla de șah. Indiferent de cât de bine sau de slab
joacă adversarul.
CLASIFICAREA SUCCINTĂ A JOCURILOR DE ȘAH

Jocul deschis, (urmărește eliminarea rapidă a pieselor mici și a celor mari, chiar făcându-se apel tactic la ideea sacrificiului pentru a se obține în orice condiții victoria, riscă adeseori o
înfrângere rapidă);
Jocul semideschis, (negrul joacă atipic, având o strategie aleatorie, mută altceva și are alt mod de a combate albul)
Jocul închis, (tactic, de durată, se joacă la tempo, urmărindu-se greșelile tactice ale oponentului și specularea strategică a acestora din perspectiva finalități victorioase a partidei jucate.
JOCUL DE ȘAH-REGULI ȘI NOȚIUNI DE BAZĂ

Acest ghid este proiectat doar să vă ajute să începeți.
Mai multe abordări detaliate despre acest joc complex se pot găsi online sau la biblioteca locală.
Obiectivul major al jocului de șah
Șah-ul este un joc pentru doi jucători, numiți Alb și Negru. Scopul major este de a captura regele oponentului. În dinamica jocului de șah, acestă mutare finală se numește șah-mat,
regele fie de alb, fie de negru, se mută în afara tablei de joc, prin aceasta considerându-se partida finalizată și victoria obținută.
Tabla
O partidă de șah este jucată pe o tablă cu 64 de pătrate. Fiecare jucător începe cu 16 piese, aliniate pe două rânduri. Primul rând este ocupat de piese denumite pioni, piesele mici ca
valoare în tactica jocului. Următorul rând conține: un rege, o regină, două turnuri, doi nebuni și doi cai, piesele mari.
Cum se joacă în general acest joc :
Albul începe întotdeauna primul, apoi jucătorii mută pe rând, după un interval de gândire a mutării. Pentru corectitudinea jocului de regulă piesa mutată este considerată piesă jucată,
tocmau de aceea fiecare jucător trebuie să-și gândească mișcările înaintea mutării piesei.
Valoare matematică a piesei
Nume Cum se fac mutările
exprimată în puncte tactice
Regele nu are o valoare
Un pătrat în orice direcție - în față, în spate, lateral sau pe diagonală. Regele este piesa cea mai vulnerabilă și cea mai
Regele matematică, sau am putea considera că
importantă a întregului joc de șah.
are valoarea cea mai mare în joc
Regina 10 p.; total punctaj 10 puncte Un număr nelimitat de pătrate neocupate, în orice direcție. Regina este cea mai puternică piesă a jocului.
Turn / 5 p.; total punctaj ture = 10
Un număr nelimitat de pătrate neocupate, dar numai în față, în spate sau lateral.
Tură puncte
202
Nebun 3 p.; total punctaj nebuni = 6
Un număr nelimitat de pătrate neocupate, dar doar pe diagonală. Este o piesă cu posibilități tactice însă previzibile
/ Ofițer puncte
În formă de „L” - două pătrate în orice direcție, o întoarcere de 90 de grade, apoi încă un pătrat. Calul este piesa cea mai
3 p.; total punctaj cai = 6
Cal ciudată a jocului. Caii sunt, de asemenea, singurele piese cărora li se permite să sară peste alte piese. Calul poate ataca în mod simltan
puncte
mai multe piese adverse cu valori diferite
Două pătrate înainte la prima mișcare, un pătrat înainte după aceea. Excepție: pionii capturează piesele adversarului
1 p.; total punctaj pioni = 8 deplasându-se pe diagonală. Valoarea tactică a pionului se constată atunci când el prinde în furculiță două dintre piesele mari ale
Pionul
puncte adversarului. Valoarea strategică a pionului apare atunci când dus până în ultimul camp al adversarului este transformat în regină (de
regulă) sau în orice altă piesă de valoare mare
Punctajul total al pieselor pe tabla de șah, fie de alb, fie de negru = 40 puncte;
Punctaj total general al tuturor pieselor de pe tabla de șah = 80 puncte
Nu se permite să mutați un pătrat ocupat de una dintre piesele dvs. Dacă intrați într-un pătrat ocupat de adversarul dvs., piesa ocupantă este considerată capturată și eliminată de pe tablă.
Aceasta având o anume valoare se înregistrează un progres sau un regres în dinamica jocului, unul dintre cei doi jucători începe să înregistreze un decalaj valoric pe tabla de șah. În aceste condiții
situația trebuie redresată, deoarece există riscul major înregistrării în progresie a dcalajelor de joc, aspecte care vor conduce la pierderea partidei respective.
Situația de șah-mat apare atunci când regele este prins în capcană de o piesă a adversarului, însă care trebuie să fie întotdeauna acoperită dacă mutatrea se face din și în apropierea
regelui. Nu este necesară acoperirea tactică a piesei / pieselor care dă / dau șah mat dacă mutarea lor este fîcută din câmpuri îndepărtate, regele fiind în incapacitate de apărare sau de atac, fiind
așadar, fără nicio cale de ieșire disponibilă din această capcană. Când se întâmplă acest lucru, se cheamă că jocul s-a finalizat prin șah-mat, unul dintre cei doi jucători obținând victoria decisivă.
Regele se mută în aceste condiții, în mod simbolic, în afara jocului pe una dintre laturile tablei de joc sau chiar în afara acesteia.
Manevre obișnuite
Rocada
Această manevră are un caracter strict defensiv, este menită să asigure protejarea imediată ori da perspectivă a regelui, implică mutarea a două piese o dată. Este singurul moment din
jocul de șah când acest lucru este legal, câștigându-se o mutare tactică sau un tempou de joc. Într-o rocadă, regele se mută două spații lateral, în timp ce turnul se deplasează în spațiul pe care
regele l-a depășit.
Este permisă în joc o rocadă numai în următoarele condiții:
dacă regele și turnul se află în pozițiile lor inițiale,
dacă regele nu este în șah și
dacă nu există piese care să blocheze manevra / mutarea aceasta este una tactică în dinamica desfășurării jocului de șah.
En passant
Această mutare este una de atac însă destul de rar întâlnită, însă întotdeauna utilă - din franțuzescul „în trecere” - este permisă doar în anumite circumstanțe. Se produce numai atunci
când unul dintre pioni se află în al cincilea rând și un pion al adversarului dintr-o coloană învecinată încearcă să avanseze cu două pătrate la prima sa mutare.
În mod normal, pionul adversarului scapă de captură (rețineți: pionii atacă pe diagonală). Apelând la „en passant”, aveți posibilitatea să mutați piesa pe diagonală către pătratul gol din
spatele pionului adversarului pentru a-l captura. Această mișcare este permisă doar dacă este executată imediat după prima mișcare a pionului adversarului.
Promovarea pionului
Mutați pionul pe ultima linie a tablei și astfel îl puteți promova în turn, cal, nebun sau regină. Aceasta mărește numărul pieselor puternice din armata dvs. De obicei, cea mai bună
strategie este să îl transformați în regină.
203
Garda, ca semn al eleganței jocului și al cavalerismlui celui care joacă acest joc, se anunță, atunci când dama de alb, atacă/amenință în mod direct dama de negru (sau reciproc). Se poate
juca prin eschivă, adică o altă piesă cu punctaj mai mic se interpune în față, prin mutarea damei atacate (dacă este posibil), sau prin schimbul reciproc de regine.
Șahul, este mutarea decisivă, care obligă adversarul la apărare, atac (în măsura posibilității) sau la predarea partidei, în condițile în care este anunțat de adversar Șah mat ! De reținut,
regele mută aseemenea damei, în toate direcțiile/pozițiile libere însă numai un sector/o pătrățică.
PROIECT DIDACTIC
PROFESOR DUMITRU LENUȚA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ ,,MIRCEA VODĂ” CĂLĂRAȘI
CLASA: a II-a C
PROPUNĂTOR: DUMITRU LENUȚA
ARIA CURRICULARĂ: Arte / Tehnologii
DISCIPLINA: Arte vizuale și abilități practice
UNITATEA TEMATICĂ: Călătorii și aventuri
SUBIECTUL: Cadou pentru mama ̶ Tabloul
FORMA DE REALIZARE: activitate integrată
DISCIPLINE INTEGRATE: AVAP, CLR, MEM, MM, DP,
TIPUL LECȚIEI: formare de priceperi și deprinderi
COMPETENȚE SPECIFICE:
►Arte vizuale și abilități practice
2.1. Explorarea unor caracteristici/proprietăți ale materialelor în diverse contexte
2.2. Exprimarea ideilor și trăirilor personale prin utilizarea liniei, punctului, culorii și formei
2.3. Realizarea de produse utile și/sau estetice, combinând materiale ușor de prelucrat și tehnici accesibile
2.6. Participarea la activități integrate adaptate nivelului de vârstă, în care se asociază elemente de exprimare vizuală, muzicală, verbală, kinestezică
► Comunicare în limba română

2.1. Formularea unor enunțuri proprii în situații concrete de comunicare
2.3. Participarea cu interes la dialoguri, în diferite contexte de comunicare
► Matematică și explorarea mediului
2.1. Localizarea unor obiecte prin stabilirea unor coordonate în raport cu un sistem de referință dat, folosind sintagmele învățate
2.2. Evidențierea unor caracteristici simple specifice formelor geometrice plane și corpurilor geometrice identificate în diferite contexte
► Muzică și mișcare
2.2. Cântarea în colectiv, asociind acompaniamentul sugerat de ritm și de măsură
204
3.1. Manifestarea adecvată pe muzică, sugerată de anumite elemente de limbaj muzical
► Dezvoltare personală
2.2. Utilizarea unor elemente de ascultare activă
OBIECTIVE OPERAȚIONALE:
O1 ̶ Să aleagă șervețelul de hârtie în funcție de tema dată. Obiectivul se consideră realizat dacă elevii selectează un șervețel a cărui imagine imprimată are legătură cu tema.
O2 ̶ Să respecte etapele de lucru pentru obținerea tabloului, urmărind ordinea acestora pe planșele afișate. Obiectivul se consideră realizat dacă elevii vor respecta cel puțin șase din
cele zece etape de lucru.
O3 ̶ Să realizeze un tablou, aplicând Tehnica șervețelului și Tehnica pensulei aplicate. Obiectivul se consideră realizat dacă elevii aplică doar Tehnica șervețelului.
O4 ̶ Să păstreze curățenia și ordinea la locul de muncă, lucrând îngrijit și organizat. Obiectivul se consideră realizat dacă elevii își strâng materialele la sfârșitul activității.
OBIECTIV AFECTIV:
- manifestarea interesului pentru lecție printr-o participare atentă și activă
RESURSE:
► METODOLOGICE:
a) metode și procedee: expunerea, observația, conversația, explicația, demonstrația, exercițiul, Tehnica șervețelului, Tehnica pensulei aplicate
b) forme de organizare: frontală, individuală
c) mijloace de învățământ: laptop, videoproiector, tablă, tablă magnetică, magneți, planșe, scotch, pânze de pictură pe cadru de lemn, șervețele din hârtie de orez, adeziv, vopsele acrilice,
pensule cu păr moale de diferite mărimi, paletă, creion, șervețele umede, șorțuri de protecție, manșete de protecție
► TEMPORALE: 45 minute
► UMANE: învățătorul și 16 elevi ai clasei
► BIBLIOGRAFICE:
-Constantin, P., 1986, Să vorbim despre culori, Editura Ion Creangă, București
-Dumitriu, Gh., 1997, Proiectarea și modelarea activităților didactice, Editura Didactică și Pedagogică, RA, Bacău
-Ilioaia, M., 1990, Metodica predării desenului la clasele I-IV, EDP, București
-Păiși, Lăzărescu, M., Tudor, L.,S., Stan, M., M., 2009, A deveni și a fi educator. Bune practici în învățământul preșcolar și primar, Editura Universității din Pitești, Pitești
SCENARIU DIDACTIC
STRATEGIA DIDACTICĂ
O
METODE MIJLOAC FOR
SECVENȚELE B. CONȚINUT EVA
ȘI E ȘI ME DE
LECȚIEI O INSTRUCTIV-EDUCATIV LUARE
PROCED MATERI ORG
P.
EE ALE DIDACTICE ANIZARE
1. Moment ●Se pregătesc materialele necesare și se restabilesc conversați laptop, frontal
organizatoric ordinea și disciplina în clasă. a, explicația videoproiector, ă
(1 minut) pânze, pensule,
205
adeziv, vopsele,
paletă, șervețele
umede, șervețele din
hârtie, creion
2. Captarea ● Elevii sunt invitați să intoneze cântecul De ziua conversați laptop, frontal obse
atenției mamei, apoi sunt anunțați de către învățător că vor porni a videoproiector, ă rvare
(2 minute) împreună într-o aventură pentru a-i pregăti mamei un cadou, exercițiul cântecul De ziua siste
pe care să i-l ofere alături de floricică. expunerea mamei (Floricică de matică
pe șes),muzica
Gheorghe Dăncuș
3. Anunțarea ● Se anunță elevii că, drept Cadou pentru mama, expunerea frontal
subiectului vor realiza un Tablou prin Tehnica șervețelului și prin ă
lecției Tehnica pensulei aplicate.
și a ● Se enunță obiectivele pe înțelesul elevilor.
obiectivelor
(3 minute)
4. Dirijarea ● Se arată elevilor un tablouri realizate prin expunerea tablouri frontal obse
învățării Tehnica șervețelului și prin Tehnica pensulei aplicate realizate prin ă rvarea
(5 minute) (Anexa 1). Tehnica șervețelului sistematică
● Se invită elevii să privească atent șervețelele și prin Tehnica
expuse pe tablele magnetice, să-și aleagă cu privirea un pensulei aplicate
șervețel a cărei imagine imprimată să aibă legătură cu (Anexa 1) șervețele
călătoria (la modul general sau cu cea efectuată de ei pe explicația din hârtie de orez,
parcursul
O activităților desfășurate la celelalte discipline), observația table magnetice,
1 apoi să vină, pe rând, să solicite respectivul șervețel. magneți
● Se prezintă copiilor etapele de lucru afișate pe
tablă, fiecare dintre acestea fiind însoțită de demonstrația și
explicația corespunzătoare. explicația
Etape de lucru: demonstraț
desprinderea primului strat al șervețelului (cel ia
imprimat) – Anexa 2, Fig. 1;
aplicarea șervețelului pe canvas - Anexa 2, Fig. 2; Anexa 2
centrarea șervețelului - Anexa 2, Fig. 3; (Fig. 1-9)
marcarea marginilor șervețelului pe pânză - Anexa
2, Fig. 3, Fig. 4;
îndepărtarea șervețelului - Anexa 2, Fig. 5;
aplicarea adezivului pe pânză - Anexa 2, Fig. 6;
lipirea șervețelului - Anexa 2, Fig. 7;
206
îndepărtarea bulelor de aer de sub șervețel - Anexa
2, Fig. 8;
aplicarea vopselelor potrivite pe marginea pânzei -
Anexa 2, Fig. 9.
5. Obținerea ● Elevii execută tabloul, parcurgând etapele de exercițiul pânze, indivi obse
performanței lucru,
O folosind materialele distribuite anterior pe fiecare Tehnica pensule, adeziv, duală rvarea
(27 minute) 2 masă, fiind îndrumați și ajutați de învățător. șervețelului și prin vopsele, palete, sistematică
O ● Copiii sunt încurajați să solicite ajutor dacă au Tehnica pensulei șervețele umede, prob
3 nevoie. aplicate. șervețele din hârtie, ă practică
O conversați șorțuri, manșete de
4 a protecție, creion
explicația
6. Aprecierea și ● Se expun la tablă toate lucrările (terminate și conversați tablourile indivi obse
evaluarea neterminate). a realizate de elevi duală rvarea
lucrărilor ● Sunt invitați elevii să privească lucrările, explicația sistematică
(5 minute) să-și aleagă lucrarea care le-a plăcut cel mai mult observația frontal
(învățătorul
O făcând precizarea că poate fi aleasă chiar ă auto
1 lucrarea proprie) și să motiveze alegerea ținând cont de: evaluarea
O respectarea tehnicilor de lucru; coev
2 acuratețea lucrării; aluarea
O gradul de finalizare.
3 ● Învățătorul va face aprecieri pozitive, însoțite de
mențiunea
O că în pictură, ca și în dans sau în orice altă
4 activitate, exercițiul duce la performanță. expunerea
apre
cieri verbale
7. Încheierea ● Se notează elevii care s-au remarcat pe parcursul expunerea frontal
activității activității. ă
(2 minute) ● Se cere elevilor să arate chipul cu partea care conversați -măști din
exprimă starea lor la finalul călătoriei. a hârtie gumată
● Se oferă diplome copiilor pentru performanțele -diplome
obținute în activitățile zilei.
Anexa 1
207
Anexa 2
Fig. 1 Fig. 2 Fig. 3
208
209
PROIECT DIDACTIC BACULIT
PROFESOR FILIP ZOICA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ „B.P.HASDEU” IAȘI
DISCIPLINA: LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ

CLASA : A VI-A
DATA: 29 MAI 2019
TIPUL LECȚIEI: MIXTĂ
NUMĂR DE ELEVI : 23
LECȚIA ANTERIOARĂ: COMPLEMENTUL DIRECT
TITLUL LECȚIEI: COMPLEMENTUL PREPOZIȚIONAL
LECȚIA CARE URMEAZĂ: COMPLEMENTUL INDIRECT ÎN DATIV
OBIECTIVELE DE REFERINȚĂ/COMPETENȚE SPECIFICE
4.1 UTILIZAREA STRUCTURILOR SINTACTICE ŞI MORFOLOGICE DE BAZĂ ALE LIMBII ROMÂNE STANDARD PENTRU ÎNŢELEGEREA ŞI EXPRIMAREA
CORECTĂ ŞI PRECISĂ A INTENŢIILOR COMUNICATIVE
4.4 UTILIZAREA DEPRINDERILOR DOBÂNDITE PENTRU MONITORIZAREA CORECTITUDINII COMUNICĂRII, PRIN RAPORTAREA LA NORMĂ
2.4 MANIFESTAREA PREOCUPĂRII DE A ÎNŢELEGE DIVERSE TIPURI DE TEXTE CITITE
OBIECTIVELE DE ÎNVĂȚARE
SĂ IDENTIFICE ELEMENTUL REGENT AL COMPLEMENTULUI DIRECT
SĂ ILUSTREZE POSIBILITĂȚILE DE EXPRIMARE ALE COMPLEMENTULUI DIRECT
SĂ IDENTIFICE ELEMENTUL REGENT AL COMPLEMENTUL PREPOZIȚIONAL
SĂ PRECIZEZE POSIBILITĂȚILE DE EXPRIMARE ALE COMPLEMENTULUI PREPOZIȚIONAL
LECȚIA CARE URMEAZĂ: COMPLEMENTUL PREPOZIȚIONAL
210
ETAPELE DESFĂȘURAREA ACTIVITATEA ELEVILOR TIMP STRATEGII/METODE CE
LECȚIEI LECȚIEI ACTIVITATEA URMĂRIM
PROFESORULUI
WARM UP Captează atenția elevilor Elevii se gândesc la întrebare și 5 captarea
întrebându-i care este gândul cu care notează răspunsurile . atenției
ai venit azi la școală?
Le oferă hârtii colorate
pentru a-și nota gândurile.
EVALUAREA organizează clasa în perechi elevii gândesc individual apoi în 15 stilul de

FORMATIVĂ și adreseaza întrebarea ce tip de perechi și notează într-un organizator METODA GÂNDIȚI- învățare predominant
regent are complementul direct (verb grafic informațiile găsite și exemplele LUCRAȚI ÎN PERECHI- este vizual
la mod personal sau nepersonal) și construite COMUNICAȚI
prin ce părți de vorbire se poate câtiva elevi prezintă clasei
exprima (substantiv, pronume, produsul echipei lor
numeral sau verb la mod nepersonal) Elevii primesc exemple
Adesează ăntrebarea : Ce Imi place muzica. SB
face dificilă identificarea Am primit invitația.CD
complementului direct? Mă enervează rezultatul.SB METACOGNIȚIA
Am aflat rezultatul.CD
PREDAREA Oferă un text lacunar și Elevii primesc un text lacunar și 20 FOLOSIREA înțelegerea
CONȚINUTURILOR solicită completarea lui. îl completează. TEXTULUI LACUNAR termenilor noi din
Completați cu preopozițiile PREDAREA lecție
potrivite: VOCABULARULUI
. Echipa a beneficiat...... ajutorul
nostru.
Toți elevii sunt atenți .......
Explică cum un verb poate profesor.
impune o prepoziție. Cei doi s-au aliniat ....... noi.
Am optat....excursia de o zi.
Profesorul oferă textul Observă importanța prepoziției și METODA GÂNDIȚI-
lecției și explică vocabularul specific cum complementul prepozițional LUCRAȚI ÎN PERECHI-
lecției. întregește sensul predicatului. COMUNICAȚI
Complementul Primesc textul despre
prepozițional arată obiectul asupra complementul prepozițional și lucrează în HARTA
căruia se exercită în mod indirect perechi. CONCEPTUALĂ
acțiunea, determinând un verv ce
impune prepoziție. El întregește Elevii construiesc harta
înțelesul uni predicat cu ajutorul conceptuală pentru complementul
prepoziției. Răspunde la întrebările: prepozițional.
de cine?, de ce?, cu cine?, cu ce?,
despre cine?
El determină verbe la
moduri personale ( Ei se tem de
211
câine.) sau nepersonale (Temându-se
de câine au fugit.) și adjective
(Convins de un lucru a acceptat).
Se poate exprima prin:
substantiv (Am alergat după copii.),
pronume (I-am vorbit despre tine.)
numeral (Vorbim despre cei doi.
EVALUAREA Incercați să formulați o 5 DEFINIȚII
ÎNȚELEGERII ȘI A definiție proprie pentru Tu (complementul prepozițional) PRIETENOASE
VOCABULARULUI complementul prepozițional utilizând ai nevoie de ceva(prepoziția) ca să faci o
(evaluare formativă 2) cuvinte de tipul tu, ceva, cineva. acțiune asupra cuiva.(unui obiect)
TEMA Incercuiți litera corespunzătoare 5

PENTRU ACASĂ enunțurlor în care cuvintele evidențiate au
funcția de complement prepozițional:
a.S-au împrietenit cu elevii din
cealaltă grupă.
b.I-au cunoscut pe elevii din
cealaltă grupă.
c.S-a uitat cu atenție la al doilea.
d.Ion este al doilea.
Precizează valoarea morfologică
a cuvintelor cu funcșăa de complement
prepozițional.
a.Este capabil de efort.
b.Ne-am gândit la
dumneavoastră.
c.Și-a amintit de trei dintre ei.
212
PROIECT DE ACTIVITATE

PALATUL COPIILOR NR. 1 CĂLĂRAȘI
Data:
Unitatea de învăţământ: Palatul Copiilor
Grupa: mare
Profesor: Florea Oana
Domeniul experienţial: DŞ
Mijlocul de realizare: Observare
Subiectul activităţii: „Cartea”
Tipul activităţii: predare – învăţare
Scopul activităţii:
Informativ:
S1 - Însuşirea şi consolidarea cunoştinţelor despre carte (părţi componente, caracteristici fizice, titlul şi autorul cărţii, conţinut, preţ, etape de realizare, instituţii legate de carte, tipuri de
cărţi, tipuri de lectură);
S2 - Perfecţionarea capacităţii de a efectua analize, sinteze, comparaţii şi generalizări;
S3 - Dezvoltarea competenţei de comunicare dialogând, adresând întrebări pertinente unuia dintre „actorii” implicaţi în procesul de concepere – scriere – editare – tipărire – lansare –
difuzare – utilizare - păstrare a cărţilor, exteriorizându-şi sentimentele legate de carte;
Formativ:
S4 – Formarea deprinderii de a utiliza şi de a păstra o carte;
S5 – Formarea deprinderii de a împrumuta cărţi din biblioteca grupei, din biblioteca şcolară sau municipală;
S6 – Formarea deprinderii de a se descurca într-o bibliotecă;
Educativ:
S7 – Stimularea interesului pentru carte şi pentru citit;
S8 – Exteriorizarea sentimentelor legate de carte;
S9 – Conştientizarea rolului cărţii în evoluţia umanităţii.
Obiectivele operaţionale:
Cognitive şi de limbaj:
O1 – să denumească elemente importante, distinctive ale unei cărţi, luând în considerare:
titlul şi autorul cărţii;
alcătuirea cărţii (copertă, file);
caracteristicile fizice (formă, mărime, grosime, greutate, culoare, numerotarea paginilor etc);
conţinutul ( scris, imagistic), diferenţierea scrierii titlurilor faţă de restul textului;
preţul cărţii;
etapele de realizare (creaţie, manuscris, editare, tipărire, lansare, difuzare, utilizare, păstrare) ;
instituţiile legate de carte (editura, tipografia, librăria, biblioteca), tipurile de cărţi (cărţi de specialitate, cărţi de literatură, cărţi pentru copii; de poveşti, de poezii, de colorat etc, manuale
şcolare, enciclopedii, atlase, dicţionare etc);
213
tipurile de lectură (poezii, proză, dramaturgie, proverbe, zicători, ghicitori, maxime şi cugetări);
O2 – să comunice despre cărţile cu care vine în contact;
O3 – să dialogheze, adresând întrebări pertinente, cu educatoarea, cu bibliotecara şi cu colegii;
O4 – să completeze lacunele unui text, utilizând cunoştinţele acumulate în activitate;
O5 – să povestească despre un moment în care cartea i-a fost aproape de suflet;
O6– să precizeze elementele caracteristice unei biblioteci;
O7 – să descrie activitatea specifică unei biblioteci;
Psiho-motorii:
O8 – să manipuleze corect o carte; să o deschidă de la prima filă, să întoarcă filele cu grijă, fără a le îndoi;
O9 – să respecte regulile jocurilor, acţionând în consecinţă;
O10 – să se autoservească, pregătindu-se în mod individual pentru drum;
O11 – să adopte o poziţie corectă în timpul mişcării şi al efectuării sarcinilor primite pe parcursul zilei;
Socio-afective:
O12 – să depisteze locul unde sunt repartizate cărţile pentru copii într-o bibliotecă;
O13 – să împrumute cărţi din biblioteca grupei, din biblioteca şcolară sau din cea municipală – secţia pentru copii;
O14 – să păstreze o carte curată, să nu o rupă, să o aşeze la locul ei după ce a folosit-o;
O15 – să ştie să se descurce într-o bibliotecă; să aleagă cartea preferată ori o carte anume;
O16 – să fie capabil să aducă unui adult o carte solicitată de acesta;
O17 – să-şi exteriorizeze sentimentele legate de carte sau sugerat de conţinutul imagistic al acesteia, prin mijloace diverse (verbal, nonverbal, artistic);
O18 – să împartă bucuria pe care i-o oferă studiul cărţii cu cei din jurul său;
O19 – să respecte regulile stabilite pentru buna desfăşurare a vizitei la bibliotecă;
Strategiile didactice:
Metode şi procedee: observaţia, conversaţia, explicaţia, exerciţiul, povestirea, problematizarea, Brainstorming-ul, Tehnica Lotus, Ciorchinele, Jurnalul grafic.
Mijloace didactice: carte pe filele căreia sunt imagini ce pot sugera gânduri bune copiilor, orgă electronică, fleep-chart, marker, buchet de flori, biblioteca Şcolii „Mircea Vodă”, cărţi
alese de copii din bibliotecă, cărţi selectate de educatoare pe criterii diverse, flori de nufăr, Diagrama Lotus, cercuri din carton, săgeţi lungi şi scurte de două culori, ciorchinele, tabele cu câte
nouă pătrate pentru jurnalul grafic, text cu lacune.
Forme de organizare: frontal, grupal, individual
Locul de desfăşurare: sala de grupă, biblioteca Şcolii cu clasele I-VIII nr.8 „Mircea Vodă” Călăraşi
Resurse de timp: 2h
SCENARIUL ACTIVITĂŢII
Secvenţe Conţinutul învăţării Strategii didactice
didactice Metode şi Mijloace Forme de Evaluare
procedee didactice organizare
I. Crearea condiţiilor necesare bunei desfăşurări a
Momentul activităţii:
organizatoric aerisirea sălii de grupă;
aranjarea mobilierului în vederea demarcării
centrelor de activitate;
214
pregătirea şi distribuirea materialului didactic;
organizarea copiilor în cerc pentru întâlnirea de
dimineaţă.
II. Captarea Desfăşurarea întâlnirii de dimineaţă:
atenţiei Salutul, realizat sub forma transmiterii unui Conversaţia Carte pe frontal Evaluare
gând frumos sugerat de imaginile unei cărţi, care este filele căreia sunt orală
transmisă de la un copil la altul; imagini ce pot individuală
sugera gânduri bune
copiilor
Desemnarea omului zilei pe baza aprecierii de

către grupă a celui mai frumos gând transmis colegului; Conversaţia frontal Evaluare
Împărtăşirea de către omul zilei a unui moment globală
de intimitate cu cartea;
Conversaţia Orgă frontal Evaluare
Desfăşurarea activităţii de grup: Repetare electronică orală individuală
cântec: „Cărticica mea”*** Evaluare
Exerciţiul frontal orală frontală,
grupal grupală, individuală
individual
III. Precizarea scenariului zilei: Explicaţia frontal Evaluare
Enunţarea Vizitarea bibliotecii Şcolii cu clasele I-VIII nr.8 prin observare
obiectivelor pe „Mircea Vodă” Călăraşi şi cunoaşterea mai amănunţită a globală
înţelesul copiilor prietenei lor – cartea; Evaluare
Precizarea obiectivelor pe care le au de Explicaţia frontal prin observare
îndeplinit copiii: globală
Să observe cartea pentru a afla din ce este ea
alcătuită, cum arată, cine a gândit-o, cine a realizat-o şi unde,
de câte feluri sunt cărţile, ce aflăm din cărţi, de ce sunt importante
cărţile şi de ce le iubim.
IV. Organizarea colectivului de copii în vederea Exerciţiul frontal Evaluare
Dirijarea învăţării desfăşurării vizitei: globală
şi completarea vestimentaţiei pentru afară; Exerciţiul frontal
V. încolonarea copiilor câte doi, după preferinţă; Exerciţiul frontal
Obţinerea precizarea regulilor ce trebuie respectate: Conversaţia frontal
performanţelor - pe drumul spre bibliotecă: mers în coloană, păstrarea
liniştei, traversarea corectă a străzilor;
215
-în timpul vizitei: salutarea bibliotecarei, păstrarea liniştei,
manipularea atentă a cărţilor şi aşezarea acestora la locurile lor,
adresarea pe rând şi în mod politicos a întrebărilor şi formularea
îngrijită a răspunsurilor;
precizarea aşteptărilor de la această vizită, Brainstorming- Fleep-chart frontal Evaluare
notarea lor pe fleep-chart în vederea realizării bilanţului la ul Marker orală individuală
întoarcerea de la bibliotecă; Evaluare
Salutarea persoanei care conduce activitatea bibliotecii; Buchet de frontal globală
Observarea globală a bibliotecii: Conversaţia flori Evaluare
Amplasarea sălii în clădirea şcolii; Biblioteca frontal orală individuală
Dimensiunile sălii în raport cu dimensiunile Observaţia Şcolii „Mircea
sălilor de curs ale elvilor şi ale sălii lor de grupă; Conversaţia Vodă”
Amenajarea bibliotecii; Explicaţia
Modul de repartizare a cărţilor pe rafturi; Problematizarea
Rolul bibliotecarei;
Activitatea şcolarilor în bibliotecă;
Alegerea unei cărţi preferate; Evaluare
globală
Observarea dirijată a cărţii: evaluare
constituirea unui grup de opt copii, cu abilităţi de lider; orală
stabilirea a opt teme secundare, care decurg din tema 8+1 flori de grupal
principală – CARTEA: Tehnica Lotus lotus
Alcătuire Cărţi alese
Copertă de copii din
File bibliotecă
Caracteristici fizice Cărţi
Formă selectate de
Mărime educatoare pe
Grosime criterii diverse
Greutate
Culoare
Conţinut
Scris
Imagistic
Etape de realizare
Creaţie
Manuscris
Editare
Tipărire
Lansare
216
Difuzare
Utilizare
Păstrare
Instituţii legate de carte
Editura
Tipografia
Librăria
Biblioteca (personală, a grupei, şcolară, municipală,
judeţeană, naţională)
Tipuri de cărţi
Cărţi de specialitate: tehnică, muzică, arte plastice, medicină
etc
Cărţi de literatură
Cărţi pentru copii: de poveşti, de colorat, de poezii etc
Manuale şcolare
Enciclopedii, atlase etc
Dicţionare
Tipuri de lectură
Poezie
Proză
Dramaturgie
Proverbe, zicători, ghicitori, maxime şi cugetări
Atitudinea faţă de carte
Păstrare
Utilizare
Recondiţionare
Constituirea a opt grupuri de acţiune
Abordarea de către fiecare grup a uneia din cele opt teme
secundare
(conţinutul fiecărei teme secundare este elaborat prin
cooperare de membrii grupului respectiv, care au în vedere aspectele
precizate mai sus la fiecare temă)
Prezentarea rezultatelor activităţii în grup
(fiecare lider de grup raportează sintetizând, concomitent cu
trecerea ideilor lor în diagramă
Sinteza finală:
Efectuarea, la întoarcerea în grădiniţă, a
bilanţului achiziţiilor în raport cu aşteptările formulate de Diagrama Evaluare
copii în debutul vizitei: Lotus orală
217
a. lansarea întrebării care sugerează tema ciorchinelui: „Ce Marker frontal
aţi aflat despre carte?” Fleep-chart
b. evidenţierea conexiunilor dintre ideile principale
(alcătuire, caracteristici fizice, conţinut, etape de realizare, instituţii Fleep-chart Evaluare
legate de carte, tipuri de cărţi, tipuri de lectură, atitudinea faţă de carte) orală
în vederea alcătuirii unui ciorchine la nivelul grupei Ciorchinele frontal
c. precizarea a 5 idei legate de carte
5 cercuri frontal
d. selectarea cercurilor cu informaţii care nu se repetă din carton pentru
fiecare copil frontal
Cele 10
e. selectarea cercurilor cu informaţii care nu se repetă cercuri ale celor 2 individual
copii
Cercurile în
selectarea cercurilor cu informaţiil care nu se repetă selectate în etapa pereche
anterioară
Cercurile
selectarea şi afişarea cercurilor cu informaţii care nu se repetă selectate în etapa grupal
anterioară (grupuri
Cercurile de câte 4 copii
realizarea conexiunilor între idei cu ajutorul săgeţilor lungi şi selectate în etapa -2
scurte anterioară perechi)
Săgeţi
citirea ciorchinelui lungi şi scurte de 2 grupal (2
culori grupuri)
Ciorchinele
frontal
frontal
VI. Realizarea jurnalului grafic cu tema „Cartea” Jurnalul grafic Tabele cu grupal Evaluare
Asigurarea feed- constituirea grupurilor de lucru din câte cinci copii pe baza câte 9 pătrate grafică
back-ului inteligenţelor multiple, sub directa coordonare a educatoarei; deasupra cărora este
comunicarea sarcinii de lucru; precizată tema
completarea jurnalului grafic cu elemente semnificative
desenate de copii, astfel încât acestea să nu se repete;
evaluarea jurnalului grafic
218
VII. Completarea lacunelor unui text: „Povestea Conversaţia Text cu frontal Evaluare
Evaluarea cărţii” lacune orală
performanţelor
PROIECT DIDACTIC

Unitatea: Palatul Copiilor Tîrgu Mureș/ Sighişoara

Grupa: începători
Unitatea de învăţare: Biodiversitatea
Nr. ore alocate: 2
Propunător: prof.ing. Fülöp Bîrsan Eugenia
Titlul lecţiei: Biodiversitatea zonelor protejate
Scopul lecţiei: formarea unei atitudini active si protective faţă de mediu, dezvoltarea unei conduite ecologice, cunoaşterea si aplicarea unor norme şi reguli de comportare ecologică
ştiind că a proteja “Natura” înseamnă a proteja însăşi viaţa şi sănătatea fiecăruia.
Competenţe specifice:
1.1.să utilizeze observaţia ca posibilitate de cunoaştere de tip ştiinţific;
2.2.să integreze informaţia ştiinţifică în enunţuri proprii;
2.3.să-şi manifeste opinia faţă de relaţia om-natură;
3.1.să observe şi să compare fapte de protejare a mediului punând în evidenţă schimbările survenite;
4.1.să adopte şi să respecte regulile de comportament favorabile ocrotirii mediului natural.
Metode şi procedee: problematizarea, conversaţia, observarea, învăţarea prin descoperire, demonstraţia.
Mijloace de învăţământ: calculator, videoproiector, prezentări PPS, cartoane, markere;
Tipul lecţiei: dobândire de noi cunoştinţe.
Tipul de organizare a activitatii: frontală, pe echipe, individuală.
Cognitive – pe parcursul lecţiei elevii ar trebui:

– să identifice caracteristicile acestui fenomen uman complex;
– să stabilească unele trăsături esenţiale ale fenomenului în cauză;
219
– să definească noţiunile de cadru natural, cadru antropic, flux turistic, polarizare.
B.Metodologice- pe parcursul lecţiei elevii ar trebui:
– să localizeze regiuni şi obiective protejate;
– să analizeze componentele sistemului turistic;
– să argumenteze că ecoturismul trebuie să fie o prioritate pentru România.
C.Atitudinale- pe parcursul lecţiei elevii ar trebui:
– să formuleze întrebări şi răspunsuri împreună cu colegii;
– să evalueze corect răspunsurile colegilor;
– să ofere feed-back colegilor.
Evaluarea:
de conţinut : răspunsuri la întrebările orale
de utilizare a operaţiilor gândirii: sistematizarea informaţiilor , explicarea fenomenelor
DESFĂŞURAREA LECŢIEI
Moment organizatoric : Pregatirea materialelor didactice, prezentarea structurii orei si a modului de lucru.
Verificarea cunoştinţelor din activitatea anterioară: Profesorul va actualiza cu elevii, care sunt grupati căte doi, lecţia anterioară „Ce este ecosistemull?” .Pentru aceasta se va folosi o
strategie bazată pe studiul individual şi pe scriere.
Dobândirea noilor cunoştinţe:
Desfăşurarea activităţii didactice:
A.Realizarea sensului
▪Profesorul comunică titlul lecţiei noi şi motivaţia pentru invăţare : Ce este biodiversitatea? Termenul biodiversitate descrie întreaga gamă a variabilităţii organismelor vii în cadrul unui
complex ecologic. Biodiversitatea cuprinde diversitatea ecosistemului şi diversitatea genetică a unei specii din acest ecosistem. Biodiversitatea se împarte în:- biodiversitatea vegetală;
- biodiversitatea animală.
Profesorul comunică defineşte termenii de rezervaţii, parcuri naturale şi arii protejate din România.
Timp de 10 min se vizualizeaza o succesiune de imagini având ca tema peisajele naturale şi antropice din România.
▪Activitate individuală: Elevii vor analiza si interpreta imaginile pentru a întelege un fenomen geografic complex – ecoturismul ca forma de organizare a spaţiului şi de protejare a
mediului.
▪Activitate în grup: Elevii vor descoperi printr-o strategie semidirijata componentele acestui fenomen.
▪Evaluare:Printr-o schema logica piramidală se va rezuma ceea ce au găsit elevii.
Se trece la secvenţa urmatoare a lecţiei. Prin tehnica Rezumati-Lucrati în echipe-Comunicati elevii vor descoperi obiectivele naturale si antropice in 10 min.
▪Activitate frontală:Pentru evaluarea rezumatelor comunicate de elevi, profesorul cere ca două sau trei perechi să prezinte ce au inţeles .
▪Activitate individuală: Timp de 10 min. elevii vor concluziona fiecare în parte ce inţeleg prin termenul de zone protejate în Romania.
▪Activitate în perechi: Elevii discută între ei care sunt principalele regiuni turistice şi valoarea lor turistică (naţională sau internaţională).
▪Activitate frontală: Profesorul fixează cu ajutorul fotografiilor zonele turistice şi protejate din România( parcuri naţionale, rezervaţii ale biosferei).
▪Activitate în perechi: timp de 30 de min. elevii vor concepe pe cartoane, texte pentru bannere prin care să atragă atenţia turiştilor aflaţi într-o zonă protejată de regulile şi comportamentul
pe care trebuie sa- l adopte în aceea zonă.
B.Reflecţia si extensia
220
▪Pentru faza de reflecţie profesorul va folosi tehnica argumente pro-argumente contra pentru a evalua gradul de întelegere a lecţiei noi de către elevi. Se pleacă de la
afirmaţia:”Dezvoltarea ecoturismului trebuie să fie o prioritate pentru Romania”.
Argumente Argumente
pro contra
▪ Pentru consolidarea noţiunilor învăţate de către elevi profesorul va folosi tehnica hexagonului pentru sistematizarea cunoştinţelor studiate.
PLANETA NOASTRĂ – TERRA

PROIECT DIDACTIC
PROFESOR GĂLBENUȘ VICTORIANA APRILIA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ ,,SF. ANDREI”, SLOBOZIA, IALOMIȚA
CLASA a IV-a
ARIA CURRICULARĂ: Om şi societate
DISCIPLINA: Geografie
SUBIECTUL: Planeta noastră-Terra
SCOPUL: formarea priceperii de a observa, identifica şi descrie caracteristicile geografice ale planetei din diferite surse de informare
COMPETENȚE GENERALE:
1. Prezentarea realităţii observabile, cu ajutorul terminologiei generale şi specifice
2. Utilizarea elementelor semnificative din matematică, ştiinţele naturii şi disciplinele sociale, în înţelegerea realităţii înconjurătoare
4. Dezvoltarea interesului pentru cunoaşterea orizontului local, a ţării şi a lumii contemporane
COMPETENȚE SPECIFICE
Identificarea unor termeni geografici în texte/contexte/situații de învățare diferite
Precizarea, în cuvinte proprii, a sensului termenilor geografici de bază
2.2. Aplicarea unor elemente și cunoștințe dobândite la alte discipline (științe ale naturii, istorie, științe sociale) în descrierea și explicarea realității înconjurătoare
2.3. Identificarea unor fenomene și procese cu caracter geografic din mediul înconjurător al orizontului local, al regiunii, țării și
continentului
4.1. Dezvoltarea curiozității de cunoaștere a elementelor geografice caracteristice orizontului local, țării și lumii contemporane
221
4.2. Dobândirea interesului pentru înțelegerea rolului mediului înconjurător pentru viața și activitatea societății
OC1 – să descrie, folosind termeni geografici, noţiunile specifice temei;
OC2 – să identifice caracteristici ale planetei în urma observării dirijate;
OC3 – să realizeze asociaţii simple între faptele şi fenomenele geografice observate;
OC4 – să descopere relaţii între elemente ale mediului înconjurător şi activităţile omului.
RESURSE:
Bibliografice:
• revista Terra Magazin, Editura „CD Press“, 2008-2010;
• Atlas geografic general, Editura „All Educational“, Bucureşti, 2006
• Octavian Mândruţ, Gabriela Apostol, Curriculum şcolar. Geografie, clasele IV-X. Ghid metodologic, Editura „Corint“, 1998.
Metodologice:
metode şi procedee: conversaţia euristică, explicaţia, observarea dirijată, demonstraţia, exerciţiul, expunerea, jocul didactic „Ştiu, vreau să ştiu, am învăţat“.
forme de organizare: frontală, individuală, pe echipe;
mijloace de învăţământ: prezentări ppt – Universul, Terra, planeta oamenilor, videoproiector, manual, fişe de lucru, fleep-chart.
Temporale: 50 de minute.
DESFĂŞURAREA LECŢIEI
STRATEGII DIDACTICE
MOMENTELE LECŢIEI EVENIMENTE DIDACTICE Met Mijloace For EVALUARE
ode şi didactice me de
procedee organizare
1. CAPTAREA ATENŢIEI Realizez o prezentare PPT a
Sistemului Solar. expu fron
nerea tal observarea
sistematică
2. ENUNŢAREA TEMEI ŞI A Comunic în limbaj accesibil
OBIECTIVELOR obiectivele urmărite şi conţinutul învăţării, conv fron observarea
precizând că performanţele sunt posibile ersaţia tal sistematică
numai prin observarea atentă a informaţiilor
comunicate.
3. ACTUALIZAREA CUNOŞTINŢELOR Solicit elevilor completarea în conv fişă de în verificare
perechi a fişei „Ştiu, vreau să ştiu, am ersaţia lucru perechi orală
învăţat”, la rubricile „Ştiu“ şi „Vreau să ştiu“.
Fiecare pereche prezintă ceea jocul flip-chart fron
ce a scris şi se va completa şi fişa-tabel de pe didactic tal
fleep-chart.
4. PREZENTAREA CONŢINUTULUI Prezint elevilor un material ppt conv ppt fron

NOII ÎNVĂŢĂRI despre Terra. ersația tal
222
Solicit, prin întrebări ajutătoare, videoproie
relatarea celor observate despre planeta ctor
Pământ.
5. DIRIJAREA ÎNVĂŢĂRII Prin sondaj, elevii vor citi obse
slide-urile ppt despre Terra, prezentate cu rvaţia glob fron verificare
ajutorul videoproiectorului. geografic tal orală
Discuţii pe baza celor observate şi conv
se Completarea rubricii „Am învăţat“ din ersaţia videoproie
fişa-tabel. ctor
Insist asupra folosirii unei
terminologii Corectarea terminologiei
neadecvate temei.
6. OBŢINEREA PERFORMANŢELOR Prezentarea unui material conv
despre poluarea Terrei. ersaţia fron
Pe un panou, pe care sunt fixate euris videoproie tal
imagini cu globul pământesc înconjurat de tică ctor observarea
copii, solicit notarea în jurul acestuia, pe sistematică
forme de palme şi tălpi, mesaje de ocrotire a prob
mediului. lemati-zarea fleep-
Crearea de formule şi mesaje chart
adresate oamenilor de către copii. În exer
formularea mesajelor le cer să evite folosirea ciţiul
negaţiei „nu“.
7. FEEDBACK-UL Explicarea şi rezolvarea anali
sarcinilor de pe fişa de evaluare. za fişe de
Aprecierea verbală a modul în exer evaluare indi verificare
care s-au implicat în desfăşurarea activităţii ciţiul vidual orală
conv
ersaţia
euristică
223
8.RETENŢIA ŞI TRANSFERUL Vizionarea unui material care
prezintă frumuseţile naturii, diversitatea
speciilor de plante, păsări şi animale de pe conv videoproie fron observarea
pământ, conştientizând astfel necesitatea ersţia ctor tal sistematică
protejării acestora.
Prezentarea sub formă de expu
curiozităţi „Ştiaţi că...” a celor mai nerea fişa
importante aspecte ale lecţiei. Curiozităţi despre
Recomandarea redactării unei Terra
compuneri despre frumuseţile planetei
noastre, pentru tema de acasă.
FIŞĂ DE EVALUARE
I. Completează spaţiile lacunare:
Planeta noastră se numeşte ____________ sau ______ .

Pământul are forma _______________________________________ .
Soarele furnizează Terrei ___________________ şi ___________ .
Pământul efectuează o rotaţie completă în jurul axei sale într-un interval de _______ .
II. Notează cu Adevărat (A) sau Fals (F) propoziţiile următoare:
Aproape trei sferturi din suprafaţa Pământului este acoperită cu uscat. .....
Ea are propria căldură şi lumină. .....
Cele mai friguroase zone sunt la poli. .....
O rotaţie completă a Pământului în jurul Soarelui durează 365-366 de zile. .....
Rotirea Pământului în jurul propriei axe determină formarea zilelor şi nopţilor. .....
III. Alege varianta corectă:
1. Terra este:
a. o stea; b. o planetă; c. un continent.
2. Pe Pământ există viaţă datorită:
a. poziţiei acestuia faţă de Soare; b. rotaţiei în jurul axei sale; c. formei ovale.
3. Linia imaginară care împarte planeta noastră în două emisfere se numeşte:
224
a. Pol; b. Ecuator; c. Axă.
4. În interiorul planetei noastre se află:
a. roci şi metale; b. apă şi sol; c. apă şi metale.
5. Deşertul este:
a. o zonă foarte călduroasă cu ploi foarte puţine;b. o zonă călduroasă cu ploi zilnice;
c. o zonă în care sunt păduri dese.
PROIECT DIDACTIC
PROF. GRIGORICĂ VIOLETA-MARIANA

Disciplina: Lectura și abilitățile de viață

Clasa a VIII-a - 4 ore
Tema: Prietenia. Abilități sociale. Abilități de a face conexiuni prin folosirea propriei experiențe
Text suport: Toate pȃnzele sus de Radu Tudoran
Cadru didactic: Grigorică Violeta-Mariana
Competențe generale:
Receptarea textului literar și nonliterar din perspectiva abilităților de viață
Utilizarea lecturii în vederea dezvoltării personale
Competențe specifice:
1.1. Citirea și prezentarea unor texte diferite care abordează problematica abilităților de viață
1.2. Exprimarea opiniei față de comportamentul și atitudinile personajelor literare/ a persoanelor referitor la abilitățile de viață absente sau dobândite
2.1 Exprimarea unei opinii personale despre rolul lecturii în dezvoltarea personală
Competențe derivate:
să pecizeze sinonime contextuale
să explice modul de formare a unor cuvinte date;
să identifice figuri de stil din textul dat;
să precizeze indicii de timp și spațiu;
să alcătuiască cȃmpul lexical al cuvȃntului aventură;
să identifice trăsăturile personajelor din textul studiat;
225
să elaboreze un proiect de călătorie, după un algoritm dat
să ȋși exprime opinia cu privire la aventura prieteniei, valorificȃnd atȃt textul dat, cȃt și experiența proprie.
SCENARIU DIDACTIC
Domeniu Context Sarcină de îndeplinit Activități de comunicare Texte
Educaţional Sala de Plan de lucru Ascultare: Profesorul oferă sugestii, Un fragment din
clasă Exerciţii de argumentare în sprijinul explică modalitățile de organizare a unui text Toate pȃnzele sus de Radu
Persoane: ideii exprimate într-o operă proprie Completarea descriptiv, iar elevii iau notițe. Tudoran
elevi, profesor unor Scriere: elaborarea unei compuneri prin
grile de auto-/interevaluare. care să ȋși exprime opinia.
Autoevaluare-interevaluare-evaluare –
în scris și oral (atelier de scriere)
Nivel/Clasa a VIII-a
Competențe
Criterii
Strategice Conceperea unui plan de lucru, elaborarea textului, revizuirea, editarea
EFICIENȚ Scopul general al textului poate fi
și corectarea variantelor
A COMUNICĂRII identificat, însă mai sunt posibile devieri de la
intermediare.
acesta, pe parcursul textului.
Adoptă un registru potrivit, deși, uneori Pragmatice Funcțională
apar mici abateri. Stilul este adesea neutru, cu Nararea unor evenimente. Descrierea unor persoane.
elemente preluate din registrul informal. Elevul Discursivă
este conștient de destinatar și reușește, în mare Utilizarea unor conectori logici și discursivi care să contribuie la
măsură, să adapteze textul la așteptările acestuia. organizarea textului, ca de exemplu: sunt de părere că, eu consider că, pe de o
parte, pe de altă parte etc.
CONȚINU Ideile sunt destul de relevante, clare și
T sunt însoțite de detalii și de argumente, chiar Lingvistice Lexicală
dacă nu întotdeauna suficiente. Poate să Sinonime, familii lexicale, cȃmpuri lexicale.
argumenteze și să prezinte aprecieri personale. Gramaticală
Își exprimă punctul de vedere, dar mai sunt Structuri gramaticale specifice modurilor de expunere.
posibile devieri de la cursul firesc al
argumentației, iar, uneori, o poate face naiv,
exprimând doar preferințe sau gusturi personale,
fără să poată justifica prea bine.
CORECTI Aplică regulile de ortografie și de
TUDINE punctuație învățate. Structurile gramaticale și
semnele de punctuație
sunt folosite pentru a produce enunțuri
clare și corecte din punct de vedere gramatical.
226
COMPLE Folosește un vocabular suficient de
XITATE variat, deși apar, uneori, repetiții supărătoare.
Include, în textele
produse, cuvinte și expresii specifice
limbii scrise, dar predomină vocabularul
caracteristic registrului
informal.
Demonstrează o bună cunoaștere a
limbii, fiind capabil să selecteze cuvintele
potrivite. Utilizează
sinonime pentru a evita repetițiile.
ORGANIZ Poate redacta corect texte de lungime
ARE medie, organizate în paragrafe construite în jurul
unor idei sau evenimente, în funcție de tipul de
text vizat. Folosește conectori specifici. Textul e
coerent, dar,
uneori, poate părea ușor fragmentat,
întrucât elevii nu stăpânesc, încă, suficiente
mijloace de coeziune.
IMPLEMENTAREA SCENARIULUI DIDACTIC

E COMPETENȚE CONTEXTUL DE ACTIVITĂȚI MATERIALE/RESURS
TAP STUDIU E
E
1 Strategice Generarea ideii de bază. Decizii privind La școală. Muncă Întrebări deschise. Formularea ideii Fișă de lucru.
. tema și ideile principale vizate. Plan de lucru. Organizarea individuală/în perechi/în principale.
informației. Grup Continuarea textului dat
2 Lingvistice Lexicale sinonime, cuvinte derivate, În clasă. Individual. În Exerciții de identificare a Fișă de lucru.
. cȃmpul lexical perechi. sinonimelor, de realizare a cȃmpurilor
Gramaticale: Structuri specifice modurilor de lexicale
expunere. – descriere, dialog Exemple de grupuri nominale și de
verbe la prezent şi imperfect.
Exerciții de introducere a replicilor
ȋn dialog.
Exercițiul – trucuri pentru un text
mai bun.
227
3 Pragmatice Funcționale:. Descrierea unor persoane În clasă muncă în perechi Exersarea mărcilor discursive. Fișă de lucru. Liste de
. prin raportare la relațiile cu celelalte personaje. /individuală. conectori
Exprimarea de opinie cu privire la tema dată
Discursive: Utilizarea unor conectori logici și
discursivi care să contribuie la organizarea textului.
4 Strategice Planifi carea. Autoevaluarea. Acasă. Muncă individuală. Elaborarea unei prime variante a Fișă de lucru
. textului.
5 Strategice Remediere, revizuire Acasă. Muncă individuală. Elaborarea variantei fi nale a Fișă de lucru. Feedbackul
. textului. profesorului
4 AUTOEVALUARE-INTEREVALUARE-EVALUARE Grile de autoevaluare
Fișe de control
Fișe de interevaluare
Grile de evaluare
FIȘA ELEVULUI
Exprimare de opinie
Aventura prieteniei
PRIMA ORĂ
Cu ce ați asocia imaginea?
Citiți cu atenție textul dat pentru a identifica relațiile care se stabilesc ȋntre personaje
lectura expresivă
lectura pe roluri
ȋmpărțirea ȋn fragmente
formularea ideilor principale
228
După o săptămȃnă, cei doi tineri ȋncă mai frunzăreau cartea lui Darin și jurnalul lui moș
Leon, citind – cine știe a cȃta oară, cȃte un pasaj, și revenind mereu la rȃndurile care priveau locul acela necercetat. Asupa lpr se așezase o ȋngȃndurare ciudată – și n-o mai puteau alunga
ca și cȃnd jurnalul ar fi fost vrăjit.
Pierrre! Zise Anton Lupan ȋntr-o zi. Oare tu crezi că ... Stii că mă trezesc uneori noaptea și
pe urmă nu mai pot adormi? Mă tot frămȃnt și mă tot ȋntreb ...
Atunci tȃnărul tăcu, uitȃnduse stăruitor ȋn ochii pritenului său. Iar acesta, fără să aștepte urmarea cuvintelor lui, clătină din cap ȋnțelegător și mărturisi:
La fel simt si eu!
Oare ce-o fi acolo, Pierre?
Cine știe? Ar trebui să fie păduri, sau lacuri, sau munți, sau cȃmpii, sau deșert – sau taote la un loc, sau nimic deosebit. Cu sau fără ele, mersul vieții pe Pămȃnt rămȃne același.
Si totuși...
Da, și totuși, chinuitor e că nu știi. Nu-i așa? Ai vrea să știi măcar că nu-i nimic.
Da, Pierre! Cred că prin firea lui, omul e ȋmpins să afle tot, să nu-i rămȃnă nimic
necunoscut.
Ei bine, și?
Schimbau aceste vorbe ȋntr-o după-amiază, la sfȃrșitul lui august, cȃnd stăteau amȃndoi ȋn
odaie, cu jurnalul ȋn față, fără să se mai gȃndească la ceilalți ai casei.
Trebuie să aflăm, Pierre! Exclamă Anton Lupan, dȃnd fără voie drumul la glas. (...)
Și dacă acesta din urmă se afla acum, după atȃția ani, pe cheiul Sulinei, ajuns bărbat azi, drumul lui pȃnă aici fusese făcut sub semnul aceleiași taine desprinse din jurnal.
Trebuie să aflăm! Zise și Pierre Vaillant, cu glas mai ȋnfrȃnat.
Și din vorba primului, ȋntărită de-a celuilalt, se pecetlui ȋn ziua aceea soarta amȃndurora.
(Toate pȃnzele sus de Radu Tudoran)
Continuați textul ȋn 10-15 rȃnduri, folosind toate modurile de expunere.
__________________________________________________________________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
A DOUA ORĂ
Vizualizați cȃteva secvențe din filmulețul de mai jos, urmărind relațiile dintre personajele pe care le veți nota pe caiete:
https://www.youtube.com/watch?v=gmR2DiqoMjw
Citiți cu atenție textul:

A doua zi Speranța a ridicat ancora și a pornit spre Usoaia, cel mai apropiat oraș unde puteau găsi un doctor. Au ajuns acolo în cîteva zile și medicul l-a consultat imediat pe Ismail.
Spre fericirea lui, gloantele care i-au străpuns trunchiul nu au atins puncte vitale, dar un alt glonț i-a sfărmat rotula. Rezultatul va fi o gangrenă. Deci piciorul trebuia tăiat, dar spre nervozitatea
căpitanului, acel doctor nu avea sculele necesare unei astfel de intervenții. Speranța pleca la drum. După cȃtva timp, puroiul de la genunchi s-a ridicat simțitor. Fără să se mai gȃndească, Anton
Lupan l-a întrebat pe Ismail dacă accepta să i se taie piciorul, iar răspunsul a fost ferm: ,,Tăiam!''. Căpitanul a adus în cabina un fierăstrău și cuțite. După cîteva zeci de minute acesta a ieșit pe
punte, plin de sînge, anunțîndu-i pe cei care erau la aer că Ismail se va face bine.
229
În cȃtva timp au ajuns la Capul Horn, un loc unde mareele din Atlantic se unesc cu cele venite din Pacific. Și astfel se formează valuri mari care pot zdrobi o corabie de stȃnci. Un astfel
de val a prins-o și pe Speranța și a aruncat-o pe o stîncă. Nimic nu s-a stricat, dar mareele au început să scadă, deci nu puteau să se miște decȃt peste cȃteva zile, cȃnd mareele vor atinge aceeași
înălțime. Pentru a fi urnită mai ușor, căpitanul a dat nisipul pe care îl avea ca lest jos. Și astfel după o lungă așteptare, goeleta a fost din nou pe apă.
Au mers pînă la Punta Arenas unde au încărcat opt vagoane de cărbuni. Acolo au așteptat două luni pentru ca Ismail să se vindece. În sfîrșit Anton Lupan s-a căsătorit cu Adnana, pe
care a îndrăgit-o de cînd a văzut-o prima data și a dat mare petrecere. Ziua următoare Speranța a ridicat ancora, ieșit din port, și nu după mult timp de mers, s-au întȃlnit cu un pescar care i-a dat
căpitanului o sticlă în care era o scrisoare. După ce a citit-o, a ordonat cȃrmaciului să shimbe direcția. Acolo scria despre corabia prietenului sau că a naufragiat, supraviețuitorii printre care și
Pierre Vaillant și locul de unde a scris. Căpitanul a cercetat harta, era în mijlocul oceanului, dar nu era nici o insulă. Probabil un alt țărîm necercetat. Atunci a ieșit pe punte și i-a indicat
cîrmaciului direcția răsărit, și astfel Speranța naviga spre est cu toate pînzele sus.
(Toate pȃnzele sus de Radu Tudoran)
Găsiți sinonime contextuale pentru cuvintele:

a aruncat –
uimită –
de mers –
prietenului –
Explicați cum s-au format cuvintele:
nervozitate
despre
alt (țărm)
Indentificați 2 figuri de stil diferite.
Completați tabelul cu indici de timp și indici de spațiu.
Timp Spațiu
Alcătuiți cȃmpul lexical al cuvȃntului aventură:
6. Descrieți în 2-3 enunțuri tabloul.
230
__________________________________________________________________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________________________________________________________
A TREIA ORĂ
Citiți lista personaje pe care le-ați notat ȋn momentul ȋn care ați vizualizat secvențe din film, clasificȃndu-le ȋn funcție de relațiile sociale dintre acestea.
Distingeți 2 trăsături de caracter ale căpitanului, prin raportare la din imaginea din film și la textul citit mai sus.
Construiți un dialog telefonic din 4 replici dintre Anton Lupan și prietenul său, Pierre Vaillan
231
Elaborați proiect de călătorie pe care doriți să o realizați cu cel mai bun prieten din clasă. Respectați algoritmul.
Destinația călătoriei
Obiectivele urmărite
Timpul/durata călătoriei
Traseul călătoriei
Mijloace de transport
Locul de cazare
Resurse necesare
Posibilități de obținere a
resurselor necesare.
Reprezentați grafic prin două momente importante din călătoria voastră, prin care vă este pusă la ȋncercare prietenia.
Prezentați avantajele și dezavantajele unei călătorii realizate cu cel mai bun prieten al vostru.
232
A PATRA ORĂ
XII
Redactaţi o compunere, de 100-150 de cuvinte, în care să vă expimați opinia cu privire la aventura prieteniei. În compunerea voastră trebuie:
Să formulați o opinie despre tema discutată
Să-ți susții opinia formulată prin două argumente potrivite, valorificȃnd atȃt textul dat, cȃt și propria experiență
Să respecți structura specifică tipului de compunere
Să ai numărul minim de cuvinte
Feedback din partea profesorului
• Elaboraţi versiunea finală a descrierii:

• Cereţi unui coleg să vă evalueze textul:
• Formular de răspuns
Nume:
Titlul lucrării:
➢ Am observat că ....
➢ Mi-a plăcut faptul că ....
➢ Mă întreb.....
➢ Aş sugera....
➢ Câteva imagini pe care le-am reţinut....
Sugestii de continuare
Competențe generale
Utilizarea lecturii în vederea dezvoltării personale
Asocierea mesajului textelor citite cu nevoile personale în vederea dezvoltării personale
Nr. Abilitatea urmărită și conținuturile asociate Activitatea desfășurată

crt.
1 Lectura reflexivă Analiza comparativă ȋntre textul literar și textul modal – asemenări și deosebiri (vezi material –
Lectura informativă, globală Educația prin și pentru film de la activitatea de cerc pedagogic din semestrul I, 2016-2017 de la Colegiul
Unirea)
-(legătura cu programa de la clasele IX-X)
233
2 Lectura informativă, globală Analiza comparativă ȋntre textul dat și o altă operă ce tratează tema călătoriei, de pildă „Ocolul
Abilități de management al învățării și pămȃntului ȋn 80 de zile”, de Jules Verne, de unde elevii să identifice aspectele geografice pe care le pot
informațiilor descoperi prin lectură sau să găsească informații ce țin de civilizația locurilor reprezentate ȋn texte.
3 Nevoile personale Activitate practică despre mijloacele de transport – Cu ce se poate călători/
Abilități practice Din ce este alcătuit un vapor/avion/tren etc.? (clasele V-VI)
BIBLIOGRAFIE
http://www.didacticalimbiiromane.ro/
Toate pȃnzele sus, Radu Tudoran
PROIECT DE ACTIVITATE INTEGRATĂ

GRUPA: Mica „A”

NIVELUL: I
EDUCATOARE: Ion Madalina-Valentina
TEMA ANUALĂ: ,,Cum este, a fost și va fi aici, pe Pământ?
TEMA SĂPTĂMÂNALĂ: ,,Din lumea celor care nu cuvanta”
TEMA ZILEI: ,,In ograda la bunici”
FORMA DE REALIZARE: integrata
FORMA DE ORGANIZARE: ACTIVITATE INTEGRATĂ: ADP+ALA1 +ADE (DLC+DOS)+ ALA2
TIPUL ACTIVITĂŢII: FORMARE DE PRICEPERI ŞI DEPRINDERI
FORME DE ORGANIZARE:frontal, pe grupuri, individual
CATEGORII DE ACTIVITATI IMPLICATE:

I.ACTIVITATI DE DEZVOLTARE PERSONALA:
Întâlnirea de dimineaţă: ,,Buna dimineata, animalute frumoase!”
Rutinele:
“Suntem cu toţii prieteni!”; se realizează prin precizarea regulilor de comportare în grup, desfăşurate pe tot parcursul zilei.
Tranziţiile:
Se realizează prin cântecele: „Glasul animalelor”, „Bat din palme !’’, „Ratustele mele”; “Catelusul si pisica”; “Azi grivei e manios”
II.ACTIVITATI LIBER ALESE(ALA I)

1. Ştiinţă: “Jocul umbrelor”-sortare de jetoane
234
2. Joc de masă: ,,Animalele domestice”-puzzle
3. Joc de rol: ”Mulgem vaca”
III.ACTIVITATI PE DOMENII EXPERENTIALE

1.DOMENIUL LIMBA SI COMUNICARE- ,, Cei trei purcelusi “- povestirea educatoarei
2..DOMENIUL OM SI SOCIETATE –ACTIVITATE PRACTICA- ,,Purcelusul “
-lipire
IV.ACTIVITATI LIBER ALESE (ALA 2)
Joc de miscare:”Ratustele mele”
SCOPUL ACTIVITĂŢII:
Formarea deprinderii de a asculta cu atenţie o poveste, de a reţine ideile acesteia şi de a demonstra că au înţeles-o;
ACTIVITATI DE DEZVOLTARE PERSONALA:

INTALNIREA DE DIMINEATA:,,Buna dimineata, animalute frumoase!”
OBIECTIVE OPERATIONALE:
Cognitive:
-Sa utilizeze formule de salut adecvate momentului zilei;
-Sa sesizeze absenta sau prezenta unui coleg;
-Sa indentifice simbolurile adecvate caracteristicilorzilei(vreme,anotimp)
Psiho-Motorii:
-Sa raspunda adecvat la comenzile motrice date;
Socio-Afective:
-Sa colaboreze cu cei din jur in realizarea activitatilor de grup;
STRATEGII DIDACTICE
Forme de organizare:frontal, in perechi, individual
Evaluare:continua prin observare curenta si apreciere verbala;
Metode și procedee: conversația, problematizarea;
Mijloace didactice:surpriza,ecusoane,calendarul naturii
RUTINA:,,Suntem harnicuti”exersarea unor deprinderi de ordine

,,Igiena mainilor”(deprinderea de a se spala pe maini)
Cognitive-Sa execute actiunea propriu-zisa , respectand etapele acesteia.
Psiho-Motorii-Sa manuiasca corect materialele pentru realizarea sarcinilor.
Socio-Afective-Sa exprime impresii,trairi afesctive si idei proprii legate de tema data.
STRATEGII DIDACTICE
Metode si procedee didactice:conversația, explicația, demonstrația, exercițiul -Mijloace de invățământ:săpun, apa, șervețele.
-Forma de organizare: frontal, individual
235
-Evaluare: continuă prin observare curentă și apreciere verbală;
TRANZIȚIE,,Bat din palme clap,clap
Din picioare trap,trap
Catre centre noi pornim
Si multe descoperim”
Cognitive: - Să execute mișcările sugerate de versuri;
- Să asculte cu plăcere cântecelul;
Afective: - Să exprime impresii, trăiri afective și idei proprii legate de tema dată.
-Metode și procedee didactice:conversația, explicația, jocul
-Mijloace de învățământ: CD, calculator.
Forma de organizare: frontal
-Evaluare: continuă prin observare curentă și apreciere verbală;
ACTIVITĂȚI LIBER ALESE (ALA1
1.STIINTA:
Subiectul activitatii:,,Jocul umbrelor’’-sortare de jetoane
Mijloc de realizare:Sortare de jetoane;
Sa recunoasca dupa forma umbra fiecarui jeton;
Sa utilizeze corect materialele puse la dispozitie;
Sa manifeste spirit de colaborare in realizarea sarcinilor.
-Metode si procedee didactice: conversatia, explicatia, demonstratia.
-Mijloace de invatamant: “Ferma cu umbre”, jetoane cu animale domestice.
-Forma de organizare: individual
-Evaluare: a) continua prin observare curenta si apreciere verbala;
b) finala prin analiza si afisarea lucrarilor la panou grupei ;
2.JOC DE MASA:
Subiectul activitatii:,,Animalele domestice”-puzzle
Mijloc de realizare:puzzle
Obiective operationale: .
- Sa denumeasca animalul din imagine.
- Sa reconstituie intregul din bucati.
- Sa recunoasca si sa denumeasca animalul/animalele reprezentat/e in imagine;
-Metode si procedee didactice:
conversatia, explicatia, demonstratia.
-Mijloace de invatamant: imaginea propriu-zisa,puzzle confectionat.
236
-Forma de organizare:grupuri mici, individual.
-Evaluare: a) continua prin observare curenta si apreciere verbala;
b) finala prin analiza puzzle-lor
3.JOC DE ROL:
Subiectul activitatii: „De-a fermierul”
Mijloc de realizare:
-Sa-si insuseasca rolul fermierului asumandu-si responsabilitatile acestuia;
-Sa patrunda cat mai profund in”pielea personajului”.
-Metode si procedee didactice:
conversatia, explicatia, demonstratia,
-Mijloace de invatamant:
Silueta -vacuta, galeata.
-Forma de organizare:individual
-Evaluare: a) continuă prin observare curentă și apreciere verbală;
ACTIVITATI PE DOMENII EXPERENTIALE:

DOMENIUL LIMBA SI COMUNICARE - ,,CEI TREI PURCELUSI” – povestirea educatoarei
● O1. Sa urmareasca linia unei povesti spuse de educatoare ;
●O2. Sa retina titlul povestii prezentate;
● O3. Sa urmareasca cu atentie firul povestii concomitent cu imaginile;
●O4. Sa retina semnificatia cuvintelor si expresiilor noi;
● O5. Sa se exprime corect in propozitii din punct de vedere gramatical;
● O6. Sa raspunda corect la intrebarile adresate;
-Metode si procedee didactice: povestirea, conversatia, explicatia;
-Mijloace de invatamant: siluetele personajelor si casutele acestora, silueta lupului, imagini din poveste, tabla flipchart.
-Forma de organizare:frontal, individual.
-Evaluare: continua prin observare curenta si apreciere verbala;
DOMENIUL OM SI SOCIETATE –„PURCELUSUL”-LIPIRE

Cognitive:
O1. să denumească materialele și instrumentele de lucru puse la dispoziție;
O2. să exerseze deprinderile tehnice specifice activității practice: selectarea materialului, asamblare, lipire pentru redarea temei propuse;
237
O3. să realizeze lucrarea respectând etapele de concepere a acesteia; Psiho-motorii: O1. să mânuiască corect materialele pentru realizarea
sarcinilor;
Afective: O1. să exprime impresii, trăiri afective și idei proprii legate de tema dată;
-Metode și procedee didactice:conversația, explicația, demonstrația, exercițiul, munca individuală, Turul galeriei;
-Mijloace de învățământ:coşuleţe cu jetoane, lipici, pungi din hartie, lucrarea model, macheta.
-Forma de organizare: frontal, pe grupuri mici, individual; -Evaluare: a) continuă prin observare curentă și apreciere verbală;
b) finală prin analiza lucrărilor.
ACTIVITĂȚI LIBER ALESE (ALA2):

Activități recreative: „Ratustele mele” –joc de miscare
Cognitive:
O1. să participe cu plăcere la activitatea propusă;
O2. să execute mișcările sugerate de versuri;
Afective:O1. să exprime impresii, trăiri afective și idei proprii legate de tema dată.
-Metode și procedee didactice:jocul de rol, jocuri muzicale,conversația, explicația –
Mijloace de învățământ: cd-uri, calculator, baloane.
-Forma de organizare: frontal.
-Evaluare: a) continuă prin observare curentă și apreciere verbală.
BIBLIOGRAFIE:Culea, Laurenţia şi colaboratorii, Activitatea integrată din grădiniţă – Ghid pentru cadrele didactice din învăţământul preuniversitar, Editura Didactică Publishing
House, Bucureşti, 2008. Curriculum pentru învăţământul preşcolar – prezentare şi explicitări, Editura Didactică Publishing
House, Bucureşti, 2009.
SCENARIUL ZILEI
Copiii sunt invitati in sala de grupa unde vor gasi, spre surprinderea lor, un deosebit decor : pe hol sunt asezate siluete ale tuturor animalelor domestice, pe covor-urme de pantofi iar
in clasa sunt asezati cei trei purcelusi si casele acestora..(rutine)
Intalnirea de dimineata cu tema “ In ograda la bunici” se va desfasura prin discutii libere axate pe starea afectiva a copiilor, pe atmosfera din grupa, pe mediul educational
pregatit si pe mediul extern-completarea calendarului naturii, realizarea prezentei prin asezarea albinutelor prezente.
Salutul de dimineata se va realiza prin perechi de cate doi,fiecare salutandu-l pe celalalt folosindu-se de ecusonul din piept:”Buna dimineata ....pisicuta!”
„ Dimineata a sosit,
Toti copiii au venit
In cerc sa ne-adunam,
Cu toti sa ne salutam”.
238
Apoi se face prezenta copiilor, fiecare copil isi ia albinuta dupa ce isi aude numele strigat si o pune pe panou, ramanand astfel pe covor doar albinutele copiilor absenti;
Completarea calendarului naturii se realizeaza cu elementespecifice acestuia: data, ziua , luna, vremea, anotimpul.
Gimnastica de inviorare se realizeaza printr-un cantecel prezentat la calculator “Luati seama bine” ,unde se vor executa diferite miscari de incalzire a muschilor.
Se prezinta noutatea zilei :scrisoarea lasata de fermier unei nepoate va fi descoperita de catre copilul zilei mergand si urmarind urmele lasate in clasa.
Dragi copii,
Astazi a intervenit o problema si am plecat de urgenta la camp sa aduc mancare pentru animale.Ferma a ramas in grija nepoatei mele “Mariuca”, dar ea nu se poate descurca cu atatea
treburi in gospodarie.
V-am lasat in clasa materialele necesare iar voi trebuie sa respectati indicatiile doamnei educatoare si eu va voi rasplati.
Semnat –Fermierul “Ghita”
Prin urmatoarea tranzitie se urmareste sporirea interesului copiilor pentru activitate, intarirea motivatiei si inducerea unei stari afective pozitive:”Glasul animalelor”
In continuare vom desfasura povestirea educatoarei ,, Cei trei purcelusi” in cadrul activitatii de educarea limbajului .
Dupa finalizarea acestei activitati , tranzitia se va realiza prin cantecelul “Catelusul si pisica” apoi prescolarii se vor aseza la masute si vor lipi purcelusii.
Vom face trecerea catre centrele de interes in functie de ecusoanele din piept prin tranzitia “Bat din palme”
Fiecare centru va avea mascota lui, care se regaseste si pe ecusonul copiilor: ,,Echipa oitelor”, ,,Echipa catelusilor ”si ,,Echipa pisicutelor”.
Dupa ce copiii au ajuns la centrul ales, vor denumi materialele pe care le-au gasit si li se vor explica sarcinile pe care le au de indeplinit oferindu-le ajutor celor care intampina dificultati.
Se vor efectua exercitii pentru incalzirea musculaturii: ”Miscam degetelele, batem tare palmele........”
Educatoarea prezinta si explica sarcinile de la fiecare centru de interes, supravegheaza si ofera explicaţiile necesare, ajutandu-i pe cei care au nevoie de sprijin. Dupa finalizarea lucrarilor
efectuate in cadrul activitatilor libere alese, se va face ,,Turul galeriei”, iar prescolarii vor aprecia lucrarile realizate in cadrul fiecarui centru.
Activitatea se va incheia printr-un joc de miscare: ,,Ratustele mele”
In incheierea activitatii, educatoarea va face aprecieri asupra modului de lucru si a participarii la activitati a copiilor si vor fi rasplatiti cu baloane si bomboane.
239
EVENIMENT DIDACTIC CONTINUT STIINTIFIC STRATEGII EVALUARE
DIDACTICE
Se creeaza conditiile pentru desfasurarea activitatii integrate;
Se aranjeaza mobilierul pe centre de activitate;
Are loc ,,Intalnirea de dimineata” si activitatile specifice
acesteia: Conversatia
Salutul : ,,Buna dimineata , animalute frumoase!”, initiat de
educatoare si continuat de copiii.
Calendarul naturii; copiii sunt intrebati ce zi este azi, care sunt Explicatia
zilele saptamanii, care este data, luna si anul acestei zile. Se schimba Evaluare continua
placutele calendarului, iar apoi sunt puse intrebari despre anotimpul Exercitiul
ORGANIZAREA ACTIVITATII iarna.
Prezenta:Fiecare copil isi ia albinuta dupa ce isi aude numele
strigat si o pune pe panou, ramanand astfel pe covor doar albinutele Brainstorming Frontala prin oservarea
copiilor absenti; curenta si apreciere.
Gimnastica de inviorare se realizeaza printr-un cantecel
prezentat la calculator “Luati seama bine” ,unde se vor executa diferite
miscari de incalzire a muschilor. Exemplul
In cadrul Activitatii de grup copiii sunt invitati sa spuna la ce
animale domestice se gandesc atunci cand aud rostite aceste cuvinte,,
Animale domestice”. Problematiza-rea
Impartasirea cu ceilalti.Educatoarea le va spune copiilor ca ea
isi doreste sa fie o oita si sa manance multa iarba.
*Voi ce animal domestic v-ati dori sa fiti?Motivati raspunsul! Conversatia
Mesajul zilei: Educatoarea le va spune copiilor ca tema zilei de
astazi este ,,In ograda la bunici”
CAPTAREA ATENTIEI Atentia copiilor va fi captata cu ajutorul unor urme de pantofi Conversatia
care vor fi lipite pe covor, iar la capatul lor copilul desemnat sa Evaluare continua
mearga(copilul zilei) va gasi o surpriza( o silueta cu o fetita care tine in Explicatia
mana o scrisoare).
ANUNTAREA TEMEI SI A Copiii vor fi anuntati ca astazi la activitatea de Educarea
OBIECTIVE-LOR URMARITE limbajului vor asculta povestea ,,Cei trei purcelusi”.Dupa activitatea de
educare a limbajului, va urma Activitatea practica unde prescolarii vor Conversatia
lipi elementele corespunzatoare pentru a realiza un purcelus.
In cadrul Domeniului Limba si Comunicare activitatea se va
desfasura sub forma unei povestiri.
PREZENTAREA NOULUI CONTINUT Voi anunta titlul clar, accesibil si expresiv al povestii. Explicatia
SI Expresivitatea povestii o voi realiza prin modelarea vocii, schimbarea
DIRIJAREA INVATARII ritmului vorbirii, prin accentuari si scaderi alte intensitatii vocii, repetitii,
mimica si gestica. In timp ce spun povestea, prezint copiilor personajele,
apoi explic cuvintele si expresiile noi. In scopul fixarii momentelor
240
principale ale povestii vor fi asezate siluetele personajelor din poveste,
in
ordinea corespunzatoare pe covor. Se pun intrebari pentru a se
stabili continutul si ideile textului, dar inainte se explica cuvintele
necunoscute.
- Care sunt personajele povestii?
-Ce au facut purcelusii? Conversatia
-Cum erau casutele lor?
-Cand a venit lupul? Evaluare individuala
-Ce a facut el?
Unde au fugit purcelusul mic si cel mijlociu? Exercitiul Evaluare continua prin
Cum erau cei doi purcelusi? observarea modului de lucru
Cine l-a pedepsit pe lup?
Cum l-a pedepsit purcelusul cel mare pe lup?
Copiilor li se cer apoi sa traga propriile concluzii care se Explicatia
desprind din text:
Credeti ca a procedat corect purcelusul cel mare?
De ce? Conversatia
Ce se intampla daca purcelusul cel mare ii deschidea lupului?
Doriti sa fiti ca purcelusul cel mare?
Pentru a-si fixa cat mai bine continutul povestii, copiii aseza
imaginile din poveste in ordinea derularii acesteia.
Astazi la activitate practica vom realiza siluetele „Purcelusilor
OBTINEREA PERFORMAN- ”. Conversatia
-TEI a)Intuirea modelului si a materialului
Copiii sunt intrebati ce au primit pe masute si dupa intuirea
materialului educatoarea prezinta copiilor lucrarea model. Explicatia
b)Prezentarea lucrarii model : educatoarea prezinta copiilor
lucrarea model.
c) Explicarea si demonstrarea modului de lucru: educatoarea
explica si demonstreaza modul de lucru, insista pe respectarea pasilor. Conversatia
d) Exercitii de incalzire a muschilor mici ai mainilor:,,Inchidem
si deschidem pumnii/morisca inainte-inapoi /ploua/ tuna/Ura a iesit Explicatia
soarele! „
e)Executarea temei de catre copii:
Atentionez asupra modului de lucru.In timp ce lucreaza vor Exercitiul
audia cantecele despre animale.Le voi atrage atentia sa lucreze corect,
EVALUAREA PERFORMAN- sa nu puna prea mult lipici, sa respecte normele de protectie a muncii
-TEI pentru a nu deranja colegii. Problemati-zare
241
Acum treceti la treaba.Spor la lucru!
In timp ce ei executa ii urmaresc si ii ajut cand este nevoie.Le Lucru in grup
voi da sugestii.Le voi corecta pozitia corpului in timpul lucrului.
Prescolarii vor face turul galeriilor .
Se vor face aprecieri asupra desfasurarii atitudinilor copiilor in Brainstor-ming
timpul activitatii.
Conversatia
ASIGURAREA PROCESULUI DE Educatoarea le prezinta copiilor cele trei centre deschise: Joc Conversatia
RETENTIE SI TRANSFER de masa, Joc de rol, Stiinta si mascotele acestora(pisicuta, catelusul, Evaluare continua
oita), iar apoi le explica pe scurt ce au de facut in cadrul fiecarui centru,
acestia se vor indrepta spre centrul corespunzator, prin tranzitia “Bat din Explicatia Frontala prin
palme clap-clap-clap/Din picioare trap-trap-trap/Ne invartim, ne observarea modului de lucru si
rasucim si spre centre noi pornim. prin observarea rezultatelor
Dupa ce copiii au ajuns la centrul ales, vor denumi materialele finale (machete, sortari de
pe care le-au gasit si li se vor explica sarcinile pe care le au de indeplinit Demonstratia animale)
Sectorul Joc de masa:,,Puzzle Animale domestice”
Sectorul Stiinte ”Jocul umbrelor” Exercitiul
Sectorul”Joc de rol” unde ne vom juca: „De-a fermierul”
Copiii vor incepe sa lucreze, iar educatoarea le va oferi Conversatia
informatii suplimentare si sprijin celor care au nevoie.
Dupa finalizarea sarcinilor se realizeaza ,,Turul galeriei”, iar
prescolarii vor schimba centrele pentru a le vizita pe toate. Problematiza-rea
Dupa terminarea turului copiii vor canta cantecelul ”Cercul
mare se desface /Noi mergem iute la baie /Mâinile să ne spălăm Turul galeriei
Microbii să-i alungăm.”
Tranzitie
INCHEIEREA ACTIVITATII Activitatilor libere alese2 Aprecieri verbale
Joc de miscare “Ratustele mele”
Copiii impreuna cu educatoarea vor dansa pe melodia
“Ratustele mele”.
In incheierea activitatii se vor face aprecieri asupra modului de
lucru al copiilor si vor primi recompense.
DESFASURAREA ACTIVITATII
242
MIȘCARE ȘI SĂNĂTATE
PROIECT DE LECȚIE
PROFESOR ION MARIA MANUELA

ŞCOALA: ȘCOALA GIMNAZIALĂ „ PROFESOR NICOLAE SIMACHE”, PLOIEȘTI, PRAHOVA
CLASA: I
ARIA CURRICULARĂ: Matematică şi ştiinţe ale naturii
DISCIPLINA: Matematică și explorarea mediului
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: Mișcare și sănătate
DOMENIUL: Măsurări
CONȚINUTUL: Timp: ora (ora fixă, jumătatea de oră)
TIPUL LECŢIEI: predare - învățare
FORMĂ DE REALIZARE: activitate integrată
DISCIPLINE IMPLICATE:
Matematică și explorarea mediului
Dezvoltare personală
Arte vizuale și abilități practice
6.2. Utilizarea unor unități de măsură pentru determinarea și compararea duratelor unor activități cotidiene. (MEM)
3.1. Identificarea unor sarcini de lucru simple în contexte variate. ( DP)
2.2. Exprimarea ideilor și trăirilor personale prin utilizarea liniei, punctului, culorii și formei. (AVAP)
O1 – să cunoască vocabularul matematic specific unităților de măsură;
O2 – să intuiască cu ce se măsoară timpul;
O3 – să citească orele fixe și jumătatea de oră pe ceas;
O4 – să analizeze corect imaginile și să le așeze în ordinea desfășurării activităților;
O5 – să exprime idei și trăiri personale prin probe practice;
resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, demonstraţia, problematizarea, exerciţiul, observaţia, audiţia
resurse materiale: diverse ceasuri, fise de lucru, imagini
forme de organizare: frontal, individual, pe grupe;
resurse temporale: 45 minute
243
BILBLIOGRAFIE:
- Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Programe Şcolare – clasa pregătitoare, I şi a II-a
- Lupu C., Săvulescu D.- Metodica predării matematicii, Editura „Paralela 45”, Bucureşti, 1998.
- Pițilă T., Mihăilescu C., Grigorescu C, Coman C - Matematică și explorarea mediului, manual pentru clasa I, partea a II-a, Editura Arthur la școală
244
Secvenţele Conţinutul instructiv- educativ Strategia didactică Evaluare
lecţiei Metode şi Mijloace Forme de
procedee didactice organizare
Moment Asigur condiţiile optime pentru desfăşurarea lecţiei.
organizatoric Cer elevilor să-şi pregătească materialele necesare pentru ora de
2` matematică:caiete, manualul şi instrumentele de scris.
Reactualizarea - Despre ce am discutat ora trecută la matematică?
Observarea
cunoştinţelor - Ce am mai învăţat să măsurăm? Conversaţia Frontal
sistematică
3` - Cu ce putem măsura lungimea? Dar capacitatea?
Se va audia cântecul „Ceasul” al grupului Bimbam. Observarea
Captarea
http://www.trilulilu.ro/muzica-diverse/bimbam-ceasul Audiţia sistematică
atenţiei Calculator Frontal
- Despre ce este vorba în cântec? Conversaţia Aprecierea
3`
- La ce foloseşte ceasul? verbală
- Astăzi vom învăţa cum se măsoară timpul.
Enunţarea
Vom scrie titlul pe tablă. Conversaţia Observarea
temei şi a obiectivelor Frontal
- Dacă veţi fi atenţi vom reuşi împreună să aflăm cu ce Explicaţia sistematică
2`
se măsoară timpul, cum se măsoară, care este durata unei activități.
- Ce ştiţi voi despre măsurarea timpului?
Se măsoară cu ceasul;
Ceasul arată ora; Conversaţia Frontal Observarea
Timpul se masoară în ore, zile, săptămâni, luni, ani. Explicaţia sistematică
Le voi prezenta diferite tipuri de ceasuri: de mână, de Aprecierea
perete, de masă. Prezentare verbală
Elevii sunt împărţiţi în 5 grupe. Fiecare grupă va primi PowerPoint
câte o fişă cu imaginea unui ceas (Anexa 1). Se discută pe fișă: Calculator Pe grupe
Câte numere sunt pe cadranul ceasului?
Ce reprezintă acestea?
Dirijarea
Câte „ace” are ceasul? Observaţia
învăţării
Cum sunt ele? Ce credeţi că arată fiecare?
20`
Vor scrie în caiete durata unei ore, a unei jumătăți de
oră, unui sfert de oră și unui minut, apoi vor lucra fișa din anexa 2.
Fiecare grupă va delega un coleg care va scrie, iar ceilalți îl vor Explicaţia Frontal şi
ajuta. Un alt elev va prezenta fișa. Se discută despre ce fac ei la o individual
anumită oră. Grupa va fi recompensată cu un ceas. Fişe de Pe grupe
Se discută despre durata unei activități: lucru
- La ce oră ne trezim ca să plecăm la școală?
- Cât durează pregătirea de dimineață? Frontal şi
- Cât durează orele? individual
- Cât timp scriu temele?
245
- Cât timp studiez la instrument?
- Când și cât timp mă joc? Problematizarea
Vor primi apoi imagini ca în anexa 3. Sarcina va fi să Imagini
realizeze programul zilnic al școlarului, așezând imaginile în cu activități din
ordinea desfășurării lor. Vor fi recompensați cu încă un ceas. viața de școlar
Pe
grupe
Elevii îl vor primi pe Tic, prietenul lor de joacă Observarea
Realizarea
( Anexa 4). El îi roagă să deseneze orarul și minutarul la Fișă de sistematică
feed-back- ului Exerciţiul Individual
ora la care ies la joacă, apoi să îl coloreze cum vor. La sfârșit, lucru Aprecierea
10`
ceasul Tic le va da câte un ceas cadou ( Anexa 5). verbală
Se vor pune câteva întrebări privind cunoştinţele
acumulate pe parcursul lecţiei. Elevii vor afla că în ora următoare
Asigurarea
vor învăţa despre alte unităţi de măsură a timpului: ziua, Conversaţia Observarea
retenţiei şi a transferului Manual Frontal
săptămâna, luna, anul, anotimpurile. Explicaţia sistematică
5`
Li se va explica tema pentru acasă: exerciţiile 5, 6, 8
de la pagina 43 din manual.
246
Anexa 1
timpul!!!
E timpul să învătăm
timpul!!! Cifrele ne arată ce
Linia mică ne indică
ora exactă! oră este!
Linia mare ne indică Liniutele ne indică

minutele trecute sau minutele din oră!
Anexa 2
rămase din oră!
Grupa:
Ştii cât e ora?
Fişă de lucru
247
1. Observă ceasurile desenate. Scrie ce oră indică fiecare.
2. Desenează orele cerute pe ceasurile de mai jos:
ora 14 ora 9 ora 17
248
Anexa 3
249
250
Anexa 4
251
Anexa 5
252
253
PROIECT DIDACTIC

UNITATEA DE ÎNVĂŢĂMÂNT: Liceul Teoretic ,,Ioan Pascu”- Codlea

CLASA: I A
ARIA CURRICULARĂ: Matematică și științe ale naturii
DISCIPLINA ŞCOLARĂ: Matematică și explorarea mediului
DISCIPLINE INTEGRATE: CLR, MM, AVAP (Comunicare în limba română;Muzică şi mişcare;Arte vizuale şi abilităţi practice)
UNITATEA DE ÎNVĂȚARE : Operații de adunare și scădere în concentrul 0-10. Plante și animale
SUBIECTUL: Adunări şi scăderi în intervalul 0 - 10
FORMA DE REALIZARE: Activitate integrată
TIPUL LECŢIEI: consolidare a cunoştinţelor
MATEMATICĂ ŞI EXPLORAREA MEDIULUI
1.4 Efectuarea de adunări şi scăderi, mental şi în scris, în concentrul 0-100, recurgând frecvent la numărare.
1.6 Utilizarea unor denumiri şi simboluri matematice (termen, sumă, total, diferenţă, <,>, =, +, -) în rezolvarea si/sau compunerea de probleme.
3.1 Rezolvarea de probleme prin observarea unor regularităţi din mediul apropiat
COMUNICARE ÎN LIMBA ROMÂNĂ
2.1 Formularea unor enunțuri proprii în diverse situații de comunicare
3.1 Citirea unor cuvinte si propoziții scurte, scrise cu litere de tipar sau de mâna
MUZICĂ ŞI MIŞCARE
2.2 Cântarea, individual sau în grup, asociind acompaniamentul sugerat de ritm
3.2 Executarea unui dans cu mișcare repetată, pe un cântec simplu sau pe audiție
ARTE VIZUALE SI ABILITATI PRACTICE
2.3 Realizarea de obiecte/construcții/folosind materiale ușor de prelucrat și tehnici accesibile
DEZVOLTARE PERSONALĂ
OBIECTIVE OPERAŢIONALE/COMPETENTE CONCRETE:
Cognitive
MEM (Matematică și explorarea mediului)
OC1 - Să utilizeze terminologia matematică specifică;
OC2 - Să efectueze corect operații de adunare și scădere în intervalul 0 -10;
OC3 - Să rezolve probleme cu operații de adunare și scădere cu numere mai mici decât 10.
CLR (Comunicare în limba română)
OC4 - Să citească corect numele personajelor din povești;
OC5 - Să scrie corect numele personajului;
OC6 - Să prezinte, oral, trăsăturile personajelor din povești;
254
MM (Muzică și mișcare)
OC7 - Să intoneze corect, din memorie, cântecul „În lumea poveștilor”;
AVAP (Arte vizuale și abilități practice)
OC8 - Să lipească corespunzător elementele componente ale unui animal/unei plante
Afective
DP (Dezvoltare personala)
OA 1 - Să îşi manifeste verbal şi nonverbal sentimentele pentru personajele din povești
OA 2 - Să relaţioneze pozitiv cu membrii grupului de apartenenţă (grupul şcolar)
Psiho-motrice
MM (Muzică și mișcare)
OM1 - Să danseze pe melodia „In lumea basmelor” – Oana Sârbu;
OM2 - Să realizeze mișcări ale corpului pentru cântecul interpretat;
METODE ŞI PROCEDEE: conversaţia euristică, explicaţia, exerciţiul, munca independentă, problematizarea., puzzle,jocul didactic.
MIJLOACE DIDACTICE: planșe duplex, jetoane, fișe de lucru, marker, fişă de evaluare, laptop, videoproiector, soft educațional în format PPT.
FORME DE ORGANIZARE: frontal, individual, pe grupe
DURATA: 30 min + 15 min activitate complementară
BIBLIOGRAFIE:
▪ „Metodica predării matematicii la clasele I-IV” I. Neacşu şi colaboratorii- E.D.P.
▪ ”Matematică - Caietul elevului-partea a II-a” Victoria Pădureanu, Ed Aramis
▪ ”Culegere de exerciții și probleme”-Angelica Călugărița, Ed. Dor
255
Ti
O STRATEGII DIDACTICE
D
ETAPE CB. MIJ FORM EVALU
iscipline CONŢINUTUL ŞTIINŢIFIC METODE
LE LECŢIEI .S.38 O LOACE E DE ARE
integrate ŞI PROCEDEE
mp
P. DIDACTICE ORGANIZARE
1. 1 Se asigură condiţiile necesare desfăşurării în
Moment ' condiţii optime a orei de Matematică şi explorarea
organizatoric mediului: Conversaţi
Frontal
Aerisirea sălii de clasă a
Amenajarea spațiului de desfășurare a activității
Pregătirea materialului didactic
2. A 2 6 Verific tema, atât calitativ, cât și cantitativ. Cât Conversați Aprecier
Verificarea VAP .3. O' timp verific tema elevii vor realiza un puzzle din părțile a Caiet i verbale
temei și D A2 componente ale unei plante. Asamblând corect puzzle-ul de teme Lucru
reactualizarea P vor obține o plantă. Fiecare echipă va avea un lider ce va pe grupe
cunoștințelor 1 ieși în față și va prezenta produsul finit.
M .4. Reactualizez noțiunile și expresiile specifice Exercițiul Puzz
EM 1 operațiilor matematice sumă, diferență, termen, descăzut, le
.6. scăzător, mai mult, mai puțin, pun, iau etc.
3 O Calcul mintal:
.1. C1 2+1;
2+3; Jetoa
3-1; Explicația ne Frontal
O 5-5;
C2 Suma nr. 6 și 2 este …….
Diferența nr. 2 și 1 este …..
Într-un coș erau 5 mere. Irina a luat 2 mere. Câte
mere au rămas?
Dar dacă punea 2 mere, câte mere ar fi acum în
total?
Problemati
zarea
3. 3 O poveste din mai multe. Se citește povestea Conversaţi PPT Frontal Observa
Captarea atenţiei ' „Personaje din povești” si se expune în format PPT. a Lapt rea sistematică
op
Expunerea
38
C.S. = Competenţe Specifice
256
Vide
o-proiector
4. 1 Comunic obiectivele operaționale într-un limbaj Explicaţia Caiet Frontal
Anunţarea temei ' accesibil. de clasă
şi a obiectivelor Scriu titlului lecției pe tablă: „Exerciții”. Elevii
operaţionale își vor nota în caiete titlul lecției.
5. M 1 2 Fiecare elev va primi câte o fișă de lucru. Exerciţiul Plan Frontal Aprecier
Consolidarea EM .4. 5' (Anexa 1) șă duplex ea calitativă a
cunoştinţelor Pe un panou în fața clasei vor fi expuse două Conversaţi răspunsurilor
dobândire 1 O planșe duplex. Pe o planșă se vor regăsi personaje din a
anterior .6. C1 povești care sunt ținute captive de către vrăjitoarea cea Fisă Frontal Aprecier
rea. de lucru ea calitativă a
3 O Rezolvând fiecare exercițiu din fișa de lucru răspunsurilor
.1 C2 elevii vor elibera câte un personaj pe care vor trebui sa-l
descrie și să-i precizeze principalele trăsături: bun/rău, Explicația Jetoa
C O ……..(de ex. Scufița Roșie este un personaj bun). ne
LR C3 După ce au realizat această cerință va trebui să
2 lipească fiecare jeton cu personajul respectiv pe o altă Jocul
.1. O planșă duplex. Pe această planșă duplex se află un tablou didactic
C4 din curtea palatului.
3 Elevilor li se va explica regula jocului.
.1. Regula jocului: Răspunzi corect, mergi mai
O departe. Cine nu va rezolva corect va fi ajutat de Alba-ca-
C5 Zăpada.
Etapa 1: Fiecare elev, rezolvând corect
exercițiul va elibera câte un personaj din povești.
O Etapa 2: Personajul eliberat va fi descris.
C6 Etapa 3: Va lipi personajul pe o planșă duplex
unde este grădina de la palat.
Etapa 4: Vor scrie numele personajului pe
șablon sau vor lipi personajul acolo unde este scris
D numele personajului.
P În timpul rezolvării sarcinilor de lucru se va
interpreta cântecul „În lumea basmelor”.
O
A1
M
M
257
2 O
.2 C8
3
.2 O
C7
6. M 1 O 4 Elevii vor primi o fişă de lucru pe care o vor Exerciţiul Fişă Individu Evaluar
Asigurarea feed- EM .4. C2 ' rezolva în mod individual. (Muncă independentă) Munca de evaluare al e formativa
back-ului 3 O independentă formativă
.1. C3
7. M 3 O 4 După ce se va corecta fișa de evaluare formativă Exercițiul Lapt Frontal Aprecier
Evaluare finală M .2. M1 ' se va dansa pe ritmul melodiei „In lumea basmelor” – op i verbale
O Oana Sârbu. Cânt
D M2 ec
P O
A2
8. 1 Se fac aprecieri verbale individuale și colective Explicația Frontal Aprecier
Încheierea ' cu privire la activitatea elevilor. Se dă tema pentru acasă i verbale
activității și îndrumările necesare rezolvării acesteia.
258
ANEXA 1
Fisa de lucru
ÎNCERCUIEȘTE NUMERELE PARE:
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
COMPARĂ NUMERELE :
4 7
9 6
5 5
6 4
CALCULAȚI:
2+3= 5-3=
7+2= 4+2=
9-3= 7-4=
6-4= 5+5=
UNIȚI SEMNUL MATEMATIC CU EXPRESIA CORESPUNZĂTOARE:

__ +
adun iau mai Pun

puțin mai mult scad
COMPLETAȚI CĂSUȚELE LIBERE CU SEMNELE SAU NUMERELE CARE LIPSESC:
5 3=8 2- =0 1+ =1 6 2=1
IRINA ARE 8 MERE. MAMA ÎI MAI DĂ 1 MĂR.

CÂTE MERE ARE IRINA ÎN TOTAL?
259
DACĂ MAMA AR MÂNCA 2 MERE, CU CÂTE MERE AR RĂMÂNE IRINA?
Anexa 2
Fișă de evaluare
Unește exercițiul cu rezultatul corect, conform exemplului dat:
2+3 7
4–3 1
5+2 6
4+2 5
4+5 8
9
COMPLETEAZĂ CU NUMERELE CARE LIPSESC:
ÎNTR-O PĂDURE ERA ALBA –CA- ZĂPADA ȘI CU CEI _____ PITICI.

CÂTE PERSONAJE ERAU ÎN PĂDURE?
260
PROIECT DIDACTIC
UNITATEA DE ÎNVĂŢĂMÂNT: LICEUL TEHNOLOGIC HENRI COANDĂ BUZĂU

PROFESOR: MILITARU ALEXANDRU-LUCIAN
Clasa: a IX-a
Disciplina: Istorie
Data 16.11.2018
Aria curriculara: Om şi Societate
Unitatea de învăţare: Marile religii
Lecţia: Iudaismul şi budismul
Tipul lecţiei: de comunicare și însușire de noi cunoștințe
Locul de desfăşurare:sala de clasă
Timp: 50 min
Competenţe Generale:
1.Utilizarea vocabularului şi a informaţiei în comunicarea orală sau scrisă
3.Formarea imaginii pozitive despre sine şi despre ceilalţi
4.Sensibilizarea faţă de valorile estetice ale culturii
Competențe specifice
1.1. Folosirea limbajului adecvat în cadrul unei prezentări orale sau scrise.
3.1. Recunoaşterea asemănărilor şi diferenţelor dintre sine şi celălalt, dintre persoane, dintre grupuri.
3.2. Utilizarea dialogului intercultural.
VALORI ŞI ATITUDINI
• Coerenţă şi rigoare în gândire şi acţiune

• Gândire critică şi flexibilă
• Relaţionarea pozitivă cu ceilalţi
• Respectarea drepturilor fundamentale ale omului
• Dezvoltarea atitudinilor pro-active în viaţa personală şi cea socială
• Antrenarea gândirii prospective prin înţelegerea rolului istoriei în viaţa prezentă şi ca factor de predicţie a schimbărilor
• Rezolvarea pe cale non-violentă a conflictelor
• Asumarea toleranţei etnice, religioase şi culturale.
Obiective operaționale:
O1 să precizeze elementele definitorii ale religiei iudaice și ale budismului
261
O2 să își insusească noi noțiuni precum iudaism și budism
O3 să identifice principalele trăsături caracteristice fiecărui tip de religie prezentat
O4 să contientizeze importantă și unicitatea fiecărui tip de religie putând să le diferențieze
Metode didactice: expunere, conversație, ciorchine, demonstratie, exercitiu, SINELG
Mijloace de invatare: tabla, fişă de lucru, poze, manualul de istorie pentru clasa a IX-a
Forme de organizare: frontală, individuală,
Bibliografie:
-manualul de istorie clasa a IX a, editura Didactica si pedagogica
-programa pentru disciplina Istorie clasa a IX-a
-elemente de didactică a istoriei, coord. Felicia Adăscăliţei, Ediţia a – II –a, editura Nonima, Bucureşti 2010-2013
- Eliade, Mircea, Istoria credințelor și ideilor religioase, editura,,Univers Enciclopedic”, București, 2000;
Momentele Detalieri de continut Timp Strategii didactice

lecției Activitatea profesorului Activitatea elevului alocat Metode Forme Evaluare
Momentul Pregătirea climatului socio- Elevul de serviciu 2 min Conversatie frontala
introductiv afectiv necesar actului învățării. Notarea prezintă absenții.
absențelor.
Verificarea Solicită elevilor să raspunda la Elevii raspund 5 Conversație individuala predictivă
cunoștințelor intrebari referitoare la lectia anterioara. intrebarilor profesorului minute
anterioare Verifica raspunsurile alături de
elevi
262
Desfășurarea formativă
activității Anunță titlul lecției și conținutul
temei. Sunt enunțate obiectivele
operaționale pornind de la competențele Elevii isi noteaza
specifice. informatiile primite Demonstratie frontală
Marile religii 30 individuală

Iudaismul şi budismul min
Conversație
Profesorul începe expunerea
lecției, aducând în atenția elevilor prima
parte a acesteia. Iudaismul-este religia Elevii raspund
poporului evreu, primul popor monoteist intrebarilor profesorului
din istorie. Pentru o înțelegere mai clară a
noțiunii de popor monoteist li se va Demonstratie
solicita elevilor o comparare a
iudaismului cu religia Egiptului Antic.
Cartea sfântă a poporului evreu este Expunere
Biblia, însă nu că creștini ci compusă doar
din Vechiul Testament. Ulterior în Conversație
centrul lecției se va află Tora sau calea de
urmat(cuprinde poruncile primite de
Moise)-biblia ebraică. Din această vor
plecă liniuțe cu informații despre
cuprinderea acesteia: geneza, exodul, cele
zece porunci, legi, norme.Ulterior Biblia,
cartea sfântă a evreilor este completată cu
alte scrieri ce o cuprind:cartea lui
Solomon, cartea regilor, psalmi, proverbe Expunere
etc. Biblia evreilor nu este o carte și este
în fapt o colecție de cărți, între 100-150
de cărți. Lăcașurile de cult ale evreilor
sunt sinagogile, cel mai important loc de
rugăciune fiind Templul din SINELG
Ierusalim(mil I în.hr) din care astăzi se
mai păstrează doar Zidul Plângerii.
Sărbători religioase la evrei:
-sabatul, sâmbătă-zi de
rugăciune
-yom kippur-purificarea
263
-pesah-paștele evreiesc(fugă
din Egipt)
Budismul(partea a două a
lecției)
Este o religie întemeiată de
prințul nepalez Gautama (sec. V-VI
în.hr), supranumit de discipolii săi
Buddha(Iluminatul) care a descoperit
,,cele patru adevăruri" pentru eleiberarea
de suferința și calea spre
eliberare(nirvana). Budismul se
adresează tuturor oamenilor(vocație
universală, dar nu agresivă) și este
împotrivă castelor(ierarhiilor din
naștere). Cel mai important centru
religios este Tibetul(acoperișul lumii). Elevii isi noteaza
Din secolul al III-lea în.hr. apăr două informatiile primite
curente budiste:
-mahayana-toți oamenii au
acces la Nirvana dacă au o conduită
morală corectă(moderat)
-hinayana-Nirvana este
accesibilă doar celor aleși, cu o viață
exemplară. Elevii raspund
Mănăstirile budiste se numesc intrebarilor profesorului
Stupa.
Cele patru adevăruri:
-adevărul privind natură
suferinței(nașterea, bătrânețea, moartea)
-adevărul despre cauzele
suferinței(atașamentul omului față de
plăcerile lumești)
-necesitatea înlăturării suferinței
-căile de urmat(credința,
dreptate, cugetare, cumpătare)
Fixarea și 12 min exercitiu individuala sumativă
sistematizarea Elevii primesc o fisa de Elevii completeaza cele
cunoștințelor verificare Sinelg si o fisa de lucru doua fise.
cuprinzand exercitii pe baza de text.
264
Tema pentru Solicita elevilor sa realizeze un Realizaza tema solicitata. 1 min referat individuala
acasă. Aprecierea referat de aprox 2 pagini cu tema Tibet-
activității elevilor capitala budismului
Evalueaza activitatea elevilor.
Fisa 1(SINELG)
Completeaza tabelul
√ - + ?
Cunostinte confirmate de lectie Cunostinte infirmate de lectie Cunostinte noi neintalnite pana cunostinţe incerte, confuze, care
acum merită să fie cercetate
Fisa 2
A. Primul Adevăr este că totul e Suferinţă: Naşterea este Suferinţă, îmbătrânirea este Suferinţă, tot ceea ce este efemer este Suferinţă. Al doilea Adevăr este că originea Suferinţei e Dorinţa. Al
treilea Adevăr este că abolirea Dorinţei antrenează abolirea Suferinţei. Al patrulea Adevăr dezvăluie Calea-cu-opt-Ramuri sau Calea de mijloc, care duce la extinţia suferinţei: modul corect de a vedea
lucrurile, opinia, hotărârea, determinarea sau concentrarea, cuvântul, acţiunea, mijloacele de existenţă, efortul, atenţia, şi contemplarea. Aceasta pare să fie forma cea mai apropiată de mesajul originar
al lui Buddha.
Eliade-Culianu, Dicţionar al religiilor
B. Cele zece porunci:
1.Eu sunt Domnul, Dumnezeul tău, să nu ai alţi dumnezei în afară de mine.

2.Să nu-ţi faci chip cioplit, nici vreo înfăţişare a lucrurilor care sunt sus în ceruri sau jos pe pământ.
3.Să nu iei în deşert numele Domnului tău, căci Domnul nu va lăsa nepedepsit pe cel care va lua în deşert Numele Lui.
4.Adu-ţi aminte de ziua de odihnă ca s-o sfinţeşti.
5.Cinsteşte pe tatăl tău şi pe mama ta.
6.Să nu ucizi.
7.Să nu preacurveşti.
8.Să nu furi.
9.Să nu mărturiseşti strâmb împotriva aproapelui tău.
10.Să nu pofteşti casa aproapelui tău, nevasta aproapelui, nici robul sau roaba lui, nici vreun alt lucru care este al aproapelui tău.
Exodul 20, 1-17
I.Menţionaţi pe baza sursei A cele patru mari adevăruri ale budismului.
265
II.Plasaţi temporal şi spaţial budismul.
III.Discutaţi pe baza sursei B trei valori morale şi sociale.
IV.Ilustraţi prin identificarea a două elemente comune similitudinile dintre marile religii.
SCENARIUL DIDACTIC AL UNEI ZILE DE ŞCOALĂ

Tema zilei „Primăvara”

Clasa a III-a
Disciplina: MATEMATICĂ
Subiectul lecţiei: Probleme care se rezolvă prin mai mult de trei operaţii
Tipul lecţiei: Consolidare de cunoştinţe
Să analizeze părţile componente ale unei probleme, separând elementele cunoscute de cele necunoscute
Să realizeze corespondenţa între o operaţie şi „expresia matematică” care o defineşte
Să rezolve probleme prin mai mult de trei operaţii
Să efectueze exerciţii de înmulţire a unui număr natural de două cifre cu un număr natural de o cifră
Metode şi procedee: conversaţia, observaţia, explicaţia, exerciţiul, problematizarea, jocul didactic
Forme de organizare: activitate individuală, pe grupe, frontală
Mijloace de învăţământ: fişe, planşe, jetoane
Activitatea elevilor:
 Ordonează logic enunţurile de mai jos, cu cifre de la 1 la 5, pentru a obţine problema, apoi rezolvă:
În parcul din oraşul meu sunt cu 28 lalele mai multe decât zambile.
Narcisele sunt de 4 ori mai puţine decât zambilele şi lalelele la un loc.
Află câte narcise sunt în parc.
Mai sunt 42 frezii colorate.
Zambilele sunt de 3 ori mai puţine decât freziile.
Ordonează logic judecăţile matematice de mai jos, apoi efectuează operaţiile corespunzătoare:
Într-o florărie erau 36 lalele, de trei ori mai multe narcise, frezii de două ori mai multe decât lalelele şi narcisele la un loc. Dacă s-au vândut 89 de flori, află câte flori au rămas în florărie.
Aflăm câte lalele şi narcise erau la un loc ....................
Aflăm câte narcise erau ......................................
Aflăm câte frezii erau ...........................................
266
Aflăm câte flori au rămas .....................................
Aflăm câte flori erau în total în florărie .........................
Jocul didactic “Coşuleţul primăverii”
Efectuarea unor exerciţii de înmulţire a unui număr natural de două cifre cu un număr natural de o cifră
Clasa se împarte în grupe a câte 3 elevi. Fiecare grupă primeşte o fişă de lucru. La final, pentru fiecare exerciţiu rezolvat corect, grupa primeşte câte o floare. Câştigă grupa care are cele
mai multe flori în “Coşuleţul primăverii”.
Disciplina: LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ

Subiectul lecţiei: “Primăvara”, de Vasile Alecsandri
Tipul lecţiei: Consolidare de cunoştinţe
Să citească corect, conştient şi expresiv textul poeziei
Să redea prin cuvinte proprii conţinutul fiecărei strofe
Să enumere semnele venirii primăverii prezentate în poezie
Să analizeze gramatical substantivele selectate
Să asocieze alte substantive adjectivelor din text
Să descrie atmosfera zugrăvită în poezie
Să recite expresiv strofa/strofele preferate
Metode şi procedee: conversaţia, observaţia, explicaţia, exerciţiul, metoda cubului, brainstorming-ul
Forme de organizare: activitate frontală, pe grupe, individuală
Mijloace de învăţământ: manual, fişe, planşe, cuburi.
Desfăşurarea activităţii:
 Jocul didactic “Surprizele CUBULUI”
267
Clasa va fi împărţită în grupe de câte 6 elevi, fiecare elev va rezolva câte o cerinţă de pe o faţă a cubului. Pentru fiecare răspuns corect, echipa va primi câte o floare pe panoul de punctaj.
Va câştiga echipa care va avea cele mai multe floricele.
Pe feţele cubului vor fi scrise următoarele cerinţe:
Descoperă semne ale primăverii prezente în poezie
Analizează câte un substantiv, la alegere din fiecare strofă
Asociază fiecărui adjectiv găsit în strofa a doua alt substantiv
Compară semnele venirii primăverii cu ale altor anotimpuri
Argumentează de ce în anotimpul primăvara toată lumea este bucuroasă, inclusiv poetul
Scrie, în câteva rânduri, cum poţi aplica cele învăţate în poezie
La finalul lecţiei se va recita expresiv poezia.
Disciplina: LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ

Subiectul lecţiei: “Ghiocelul” - Compunere pe baza unui plan de idei
Tipul lecţiei: Formare de priceperi şi deprinderi
Să formuleze enunţuri despre semnele sosirii primăverii
Să redacteze compunerea respectând planul de idei şi părţile unei compuneri
Să utilizeze corect în exprimarea proprie elementele de construcţie a comunicării studiate
Să integreze expresii frumoase în enunţurile formulate
Să aşeze corect textul în pagină, respectând scrierea cu alineate, corectă şi caligrafică
Metode şi procedee: conversaţia, observaţia, explicaţia, exerciţiul, brainstorming-ul, jocul didactic
Forme de organizare: activitate frontală, individuală
Mijloace de învăţământ: fişe, planşe
Desfăşurarea activităţii:
Captarea atenţiei: Reconstituirea unui puzzle
“Ghiocelul” Compunere pe baza unui plan de idei
Planul compunerii:
La marginea pădurii, zăpada a început să se topească.
De sub tufele uscate s-a ivit timid un ghiocel.
Înfăţişarea ghiocelului.
Un scurt dialog dintre ghiocel şi o rază călduţă de soare.
Apariţia altor ghiocei.
Vestea dată de ghiocel naturii înconjurătoare.
Expresii frumoase:
♦ Baba Iarna nu se-ndură să plece de la noi; norii de vată; micii fulgi de zăpadă; raze aurii şi vesele; pământul de catifea; clopoţel de argint; glas subţire şi cristalin; firicele delicate
de iarbă; floricele gingaşe; copăcei cu mantii albe şi roz
268
Cerinţe:
se respectă planul compunerii;
acţiunile prezentate se desfăşoară în ordine firească;
se folosesc expresiile frumoase date sau altele alese de voi;
se foloseşte dialogul;
scrisul să fie corect şi citeţ, cu respectarea aşezării textului în pagina caietului.
La final, elevii citesc colegilor compunerile realizate.
Disciplina: Muzică şi mişcare

Subiectul lecţiei: Cântarea vocală “Primăvara”, Muzică și text: Raluca Andrei
Să execute corect exerciţii de respiraţie, încălzire şi omogenizare a vocii, respectând poziţia corectă a corpului
Să cânte individual şi în grup respectând cerinţele unei emisii, intonaţii şi dicţii corecte
Să respecte corespondenţa dintre versuri şi rândurile melodice
Să respecte indicaţiile dirijorale legate de tempo şi nuanţare, executând mişcări în ritmul cântecului
Metode şi procedee: conversaţia, observaţia, explicaţia, demonstraţia, exerciţiul, jocul didactic
Forme de organizare: activitate frontală, pe grupe, individuală
Mijloace de învăţământ: fişe, sistem audio
269
PROIECT DIDACTIC
PROF. NICOLAU NICOLETA

LICEUL TEORETIC “NICOLAE BĂLCESCU”, MEDGIDIA, JUD. CONSTANŢA
Activitate propusă: Scoala altfel, “Sa stii mai multe, sa fii mai bun”
Argument:
Într-o societate modernă educaţia are un rol primordial, iar educaţia primită în şcoală rămâne fundaţia pe care elevul îşi va clădi în timp, cu răbdare, ambiţie şi dăruire o viitoare carieră într-un
mediu social concurenţial. Cultura generală, abilităţile de comunicare, abilităţile practice şi de lucru în echipă, dezvoltarea competenţelor fundamentale necesare acestui secol sunt elementele definitorii
care conduc către succes.
Proiectul îşi propune să confrunte idei, metode, tehnici şi modalităţi deosebite de lucru în echipă sau individual în cadrul unor activităţi extraşcolare atractive şi diversificate. De asemenea, îşi
propune o mai bună relaţionare a elevilor între ei, căt şi cu cadrele didactice.
Durata:
O saptămână, în cursul anului şcolar 2018-2019
Grupul țintă :
Direct : elevii Liceului Teoretic “Nicolae Bălcescu”
Beneficiari:
a) direcţi: elevii
b) indirecţi: părinţii, şcoala, comunitatea locală
Locul desfăşurării:
jud. Constanta, Liceul Teoretic “Nicolae Balcescu”, Medgidia
Obiectiv general:
Promovarea valorilor cultural-educative, stimularea creativităţii, cunoaşterea, conştientizarea şi promovarea rolului şcolii în viaţa elevilor, creşterea calităţii educaţiei oferite acestora
prin intermediul unor activităţi extraşcolare şi extracurriculare
Obiective specifice :
➢ Conştientizarea de către elevi a importanţei valorificării calitative a timpului liber pentru lărgirea orizonului cunoaşterii;
➢ Valorificarea aptitudinilor şi a abilitǎţilor dobândite de elevi în şcoalǎ în cadrul unor activităţi extraşcolare;
➢ Promovarea interdisciplinarităţii ca mijloc de dezvoltare a unei gândiri flexibile şi totodată stimularea creativităţii elevilor;
➢ Dezvoltarea emulaţiei, a spiritului de fair-play, dar şi a spiritului de echipă;
➢ Dezvoltarea competenţelor de comunicare, a gustului pentru teatru, literatură, arte în general;
➢ Exersarea abilităţilor practice şi evidenţierea talentului artistic în realizarea unor lucrări practice, artistico-plastice (cusături, colaje, decoraţiuni) pictură în tehnica oil-pastel;
➢ Colaborarea cu instituţii de cultură, cu alţi parteneri educaţionali;
Parteneri
270
Primăria Municipiului Medgidia
Resurse umane :
O.N.G. Mare Nostrum
Părinți
Cadre didactice
Resurse materiale:
Amfiteatrul școlii, săli de clasă

Laptop
Videoproiector
Imprimantă
Aparat foto
Materiale informative, pliante, chestionare
Rezultate așteptate:
Abilităţi de comunicare, în beneficiul copiilor, al şcolii ;
Dezvoltarea capacităţii de a-şi înţelege şi de a-şi ajuta copiii;
Mai mulţi părinţi/bunici implicaţi în educația copiilor;
Îmbunătăţirea rezultatelor şcolare ale elevilor ;
Ameliorarea calităţii deprinderilor parentale;
Dezvoltarea unor atitudini și comportamente civice ale elevilor faţă de şcoală;
Creşterea motivaţiei şcolare și a stimei de sine la elevi;
Diminuarea problemelor de comportament ale elevilor de tipul atenţiei deficitare, agresivităţii, violenţei.;
Elaborarea unor portofolii tematice care se vor folosi în activităţile instructiv-educative.
Crearea unui ambient nou și plăcut în şcoală, prin valorificarea lucrărilor create în cadrul proiectului;
Îmbunătăţirea relaţiilor dintre membrii comunităţii;
Activităti propuse:
Activităţi ecologice
Activităţi culturale
Activităţi sportive
Modalităţi de realizare a obiectivelor:

Popularizarea activităților propuse în proiect;
Expoziţii de materiale realizate în timpul cursurilor;
Modalităţi de monitorizare şi evaluare a rezultatelor :
271
chestionare
portofoliul proiectului
CD-ul care să cuprindă întreaga activitate desfăşurată în cadrul proiectului
Impactul implementării proiectului asupra grupului ţintă, asupra şcolii şi asupra comunităţii:
Dezvoltarea unor abilităţi şi competenţe ale elevilor
Dezvoltarea capacită[ii elevilor de a interacţiona atât între ei, cât şi cu cadrele didactice
Creşterea prestigiul şcolii în comunitate;
272
PROIECT DE LECȚIE
PROFESOR NUȚĂ OLIMPIA

UNITATEA DE ÎNVĂȚĂMÂNT: LICEUL DE ARTE „ MARIN SORESCU” CRAIOVA
Clasa: a III- a
Propunător: Nuță Olimpia
Aria curriculară: Matematică și științe ale naturii
Disciplina: Științe ale naturii
Unitatea de învățare: Pământul-mediu de viaţă
Conțínutul învățării: Apa, aerul şi solul
Tipul lecției: exersare de competențe
Formă de realizare: activitate integrată
Discipline implicate: Științe ale naturii, Limba și literatura română, Educație civică
Științe ale naturii
Identificarea unor caracteristici ale corpurilor vii și nevii;
2.1. Identificarea etapelor unui demers investigativ vizând mediul înconjurător pe baza unui plan dat;
2.4. Formularea de concluzii pe baza rezultatelor demersului investigativ;
Limba și literatura română
1.4. Manifestarea curiozității față de diverse tipuri de mesaje în contexte familiare;
Educație civică
3.1. Relaționarea pozitivă, în grupuri mici, pentru rezolvarea unor sarcini simple de lucru.
OBIECTIVE OPERAȚIONALE
cognitive:
O1 - să manifeste interes pentru materialele prezentate;
O2 - să recunoască anumite caracteristici ale apei, aerului și solului;
O3 - să identifice și să respecte etapele unui experiment;
O4 - să rezolve o sarcină simplă de lucru, în cadrul grupului;
O5 - să formuleze concluzii pe baza observațiilor;
afectiv-atitudinale:
O6- să relaționeze pozitiv în cadrul grupului;
O7- să aprecieze corect răspunsurile personale și ale colegilor;
psiho-motorii:
O8- să manipuleze corect, în timpul experimentului, materialele, protejând integritatea proprie și pe cea a colegilor;
O9- să respecte disciplina de lucru pe parcursul lecției.
Resurse:
I Metodologice:
Metode și procedee: conversația, explicația, observația, analiza, comparația, brainstorming, problematizarea, experimentul.
Mijloace de învățământ: manual, caiet, pahare, apă, tifon, pământ, computer, proiector, ecran, ppt, soft educațional – Poveștile naturii eduCreativ, Siveco, beanstalk
(vrejul de fasole) YouTube, fișe.
Forme de organizare: frontal, individual, pe grupe.
Forme de evaluare: observarea sistematică a comportamentului elevilor, aprecieri verbale, co-evaluare, autoevaluare.
II Temporale: 45 de minute
III Umane: 23 elevi
IV Spațiale: sala de clasă
V Bibliografice:
a) surse oficiale:
M.E.N., Anexa 2 la ordinul ministrului educației naționale, nr. 5003/02.12.2014., Programe școlare pentru clasa a III-a : Științe ale naturii, Limba și literatura română,
Arte vizuale și abilități practice, București 2014;
surse științifice:
Curs de pedagogie școlară, Elena Joița, Reprografia Universității din Craiova, 2001;
MEC, Ghid metodologic de aplicare a programei şcolare de ştiinţe ale naturii la clasele a III-a şi a IV-a, Bucureşti, 2001;
Metodica predării științelor naturii/geografiei în învățământul primar, Mariana Marinescu, editura Paralela 45, 2016
Desfășurarea activității
Etapele Compe Conținuturi și activități de învățare Metode și Mijlo Form Evaluare
lecției tențe procedee ace de e de organizare
specifice/ob. învățământ
operaționale
1. Se pregătesc materialele necesare începerii orei - - - - observarea
Organizarea de științe. Se așază elevii pe 3 grupe. conversația emoticoane frontal sistematică a
condițiilor Se asigură ordinea și liniștea, ambianța - explicația comportamentului
(3min) educațională favorabilă desfășurării în bune condiții a elevilor
lecției.
Se prezintă diferite emoticoane. Când
emoticonul arată starea lor ( ți-e cald, ți-e frig, ești răcit,
ești trist, ești fericit, ești bine), aplaudă; când
emoticonul nu corespunde cu starea acestora, sarcina lor
este de a pune capul pe bancă.(Anexa 1)
2.Captarea C.s. Se spun următoarele ghicitori: - - ppt - - observarea
atenției L.l.r. 1. Un burete uriaş conversația - frontal sistematică a
(2min) 1.4. Şterge praful din oraş. - explicația calculator comportamentului
Ob.op. 2. Ia gândeşte-te şi spune - elevilor
O1 Cine-i mai bogat în lume? proiector
3. Cine trece pe la poartă - aprecieri
Și câinii la el nu latră ? verbale
Se prezintă imagini ppt cu apa, aerul, solul.
3.Reactual C.s. Se prezintă „Poveștile naturii 2” și „ Vrejul de - - - - observarea
izarea cunoștințelor Științe fasole”, apoi se pun întrebări ( Anexa 2) conversația filme frontal sistematică a
anterioare 1.1. Se reactualizează cunoștințele anterioare - explicația - - comportamentului
(5 min) L.l.r. despre apă, aer, sol. calculator individual elevilor
1.4. Se anunță elevii că vor descoperi cum apa, - - aprecieri
Ob.op. aerul, solul sunt factori esențiali ai vieții pe Pământ. Se proiector verbale
O1; va stabili care este mai important. -
O2. Se scrie titlul pe tablă, iar elevii în caiete: tablă
„Care este mai important?” -
cretă
- caiet
4.Dirijarea C.s. Pe tablă este desenat un tabel ca cel de mai jos. - - - - observarea
învățării Științe Se cere elevilor să deseneze la fel în caiete. conversația tablă frontal sistematică a
(20min) 2.1.; a a s - explicația - - pe comportamentului
2.4. pa erul olul - cretă grupe elevilor
L.l.r. observația - - aprecieri
1.4. Se distribuie sarcinile: fiecare grupă va realiza - analiza manual verbale
Ed. câte un experiment din manual, paginile 31 și 32. ( comparația - caiet - co-
civică 3.1. Anexa 2). brainstorm - evaluarea
Ob.op. Se trec pe rând observațiile și concluziile în ing problematizarea pahare
O1; tabel și în caiete. experimentul - apă
O3; O4; O5; O6; - tifon
O7; -
O8,O9. pământ
5. C.s. Se asigură retenția și transferul prin metoda „ - - - - observarea
Asigurarea retenției Științe Știu/ Vreau să știu/Am învățat” conversația tablă frontal sistematică a
și transferului 2.4. Se completează la tablă, elevii pe fișe - explicația - - pe comportamentului
(10 min) L.l.r ( Anexa 3). - analiza cretă grupe elevilor
1.4. problemati - fișe - aprecieri
Ed. Ș Vreau să Am zarea verbale
civică 3.1. tiu știu învățat -
Ob.op. autoevaluarea
O1;
O4; O5;O6; O7;
O8; O9.
6. Se fac aprecieri verbale atât grupei, cât și - - - - aprecieri
Concluzii și individual. Se recomandă elevilor să facă experimente, conversația manual frontal verbale
aprecieri, tema numai în prezența părinților Temă, exercițiul 3 - explicația -
pentru acasă (exersăm), pag 32. individual
(5 min)
Anexa 1
Anexa 2
Întrebări:
Ce se întâmplă cu planta?
Cine o ajută să crească?
Ce este apa?
Ce este aerul?
Ce este solul?
Ce sunt apa, aerul și solul?
Experimente:
Prima grupă:
„Aplicăm ”, 1, pag 31 (Pune o grămăjoară de pământ într-o pâlnie. Așază pâlnia deasupra unui vas. Toarnă apă în pâlnie. Ce observi?)
A doua grupă:
„ Aplicăm” 2, pag 31 ( Pune câteva bucățele de pământ într-un pahar cu apă. Așteaptă să se depună și observă ce se ridică la suprafața apei. Notează observațiile și
formulează concluzia.
A treia grupă:
„ Cercetașul iscusit”, pag. 32. (Pune într-o pâlnie o grămăjoară de pământ foarte uscat. Leagă un tifon peste gâtul pâlniei. Pune pâlnia într-un pahar cu apă. Ce
observi?).
Observațiile:
- pământul a absorbit apa din pahar;
- din pământ iese aer;
- apa trece prin pământ.
Se stabilesc concluziile și care e mai important. Exemplu:
- solul conține apă, și aer;
- aerul este pretutindeni;
- apa poate fi absorbită sau nu de sol (permeabil sau impermeabil)
Concluzia finală este că, apa, aerul și solul sunt la fel de importante.
Anexa 3
Posibile variante de completare:
ŞTIU VREAU SĂ ŞTIU AM ÎNVĂŢAT

Apa este un corp lichid, care nu are culoare, gust, - proprietățile apei, aerului și solului. - apa este indispensabilă în aer și sol.
și nici miros. Viețuitoarele au nevoie de apă pentru a trăi. - circuitul apei în natură. - aerul este pretutindeni.
Aerul este un corp gazos care nu are culoare și - măsuri împotriva poluării aerului. - solul negru este permeabil și fertil, solul nisipos
miros. Dintre gazele care intră în componența aerului, - tipuri de sol, zone, plante și animale este permeabil și mai puțin fertil, iar cel argilos este
oxigenul este cel mai important pentru că întreține viața. specifice. impermeabil și mai puțin fertil.
Pădurile sunt o sursă importantă de oxigen. Aerul este
indispensabil viețuitoarelor.
Solul este stratul de la suprafața pământului în
care își înfig plantele rădăcina. În sol se găsesc aer și apă.
PANAIT MARIA ANGELA

G.P.P.„ROSTOGOL” CĂLĂRAȘI
Data:
Unitatea de învățământ: G.P.P.„Rostogol” Călărași
Grupa : Mică
Propunătoare: Panait Maria Angela
Tema anuală de studiu: Când/ cum și de ce se întâmplă?
Tema săptămănală: „Meseria brățară de aur ”
Domeniul experiențial: Domeniul Estetic și Creativ (DEC)
Tema activității: Combinații de sunete și ritmuri cu durate diferite
Cântec „Brutarii”- predare
Joc muzical „ Lecția de înviorare”- repetare
Mijloace de realizare: cântec, joc muzical
Tipul de activitate: mixtă
Scopul activității:
Dezvoltarea vocii, auzului musical și a simțului ritmic în vederea cultivării dragostei și a interesului copiilor pentru muzica vocală .
-Să execute corect exerciții de cultură vocală: exerciții de respirație și dicție, exerciții vocale;
-Să recunoască un cântec învățat anterior după un fragment ritmico-melodic, imprimat pe cd;
-Să interpreteze corect melodia și textul cântecului, respectând durata și înălțimea sunetelor muzicale, ritmul și pauzele;
-Să se manifeste spontan, dezinvolt,exteriorizându-și propriile trăiri.
Sarcina didactică: marcarea ritmului jocului muzical prin diferite procedee.
Regula jocului:
Elemente de joc: surpriza, aplauze, mișcarea,.
Metode și procedee: conversația, observația,explicația, demonstrația, exercițiul, jocul.
Mijloace și material didactic: laptop, boxe, imagini
Forme de organizare: frontal, pe grupuri, individual.
Resurse temporale: 20 de minute
Resurse bibliografice:
„Curriculum pentru învățământul preșcolar (3-6/7 ani)”, 2008
Daniela Răileanu, Iuliana Alecsa, DorinaVieru - „Muzică și joc în grădiniță”- Editura Delta Cart
Maria Dolgosev, Elisabeta Marinescu - „Metodica educației musicale în grădiniță”, Editura didactică și pedagogică
Strategii didactice Evaluare
Metode Mijloac F Metode Indicatori
Secvenţe
Conţinut și e orme și și instrumente de evaluare
didactice
procedee didacti
ce
I.Moment Crearea condițiilor necesare bunei desfășurări a
organizatoric activității Existența
-aerisirea sălii de grupă condițiilor optime
-amenajarea spațiului de desfășurare a activității Laptop pentru buna
desfășurare a
activității
Voi descoperi imaginea intuind-o cu copiii-

Planșe E
-Ce observați în imagine ? (brutar) Conversa
II.Captarea illustrative valuare Chestion Atenție și
-Ce face brutarul ?(pâine ) ția
atentiei reprezentând global area interes
-Ce folosește brutarul să facă păinea ?
meserii orală
( făina,apa,sare,drojdie)
Astazi vom învăța un căntecel despre meserii și
III.Anunțarea anume „Brutarii”,și vom repeta jocul muzical pe care l-am Conversa
temei învățat intr-o altă activitate „ Lecția de înviorare”- ția
Efectuarea exercițiilor de încălzire și omogenizare a

vocilor:
-luarea poziției corecte pentru cântat (capul sus,
spatele drept, mâinile pe genunchi).
a) Exerciții prevocale (de respirație și dicție):
-Mirosim o floare! ( la comanda educatoarei copiii
imită mirositul florilor și expiră aerul inspirat); Demonst Evaluare
IV.Exerciții de -Umflăm balonul –inspirăm și expirăm puternic rația explicația Fragme a global prin
cultură vocal-auditivă -Să facem liniște –pe expirație se pronunță sunetul exercițiul nt cântec observarea
,,ȘȘȘ…,,prelung pâna la semnul de încetare. copiilor
b) Exerciții de cultură vocală: „Cântă ca mine!”

- utilizând vocale și formule consonantice :
Mi, mi, mi, mi, mi.
Mu, mu, mu, mu, mu.
Ma, ma, ma, ma, ma.
-utilizând un fragment din melodia cântecului ceva
fi învățat.
a).Familiarizarea copiilor cu textul cântecului și
explicarea cuvintelor necunoscute-covată, suflecat/se face pe
baza materialuli stimul.
Se va prezenta copiilor o pâine sub formă de
surpriză.
b).Demonstrarea cântecului –
-Se interpretează cântecul de către educatoare în
mod correct și expresiv
-Se recită versurile care apoi se repetă împreună cu
toți copiii/pe fragmente muzicale
-Se repetă cântecul model de către educatoare de
două trei ori Exercițiu
c). Executarea cântecului împreună cu copiii l Evaluare
V.Prezentarea
-pentru o mai bună fixare a liniei melodic și a Explicați Fragme a global prin
noului conținut și
textului căntecului, se respect următoarele reguli: a nt cântec observarea
dirijarea învățării
Reluarea fragmentelor muzicale însușite anterior, de Demonst copiilor
fiecare dată; rația
-Se repetă cântecul de două trei ori fără a obosi prea
mult copiii
BRUTARI
Astazi noi suntem brutari Facem
pâni rotunde, mari Faină, drojdie, apă, sare
Punem în covata mare.
Manecile suflecam
Si aluatul framantam
Pâinea-ncet o să dospească
În cuptor mare-o să crească.
Întrepretarea în grupuri mici: fete /băieți-Prima E
strofă o vor cânta fetele iar a doua strofă băieții-și împreuna Exercițiu valuarea
VI.Obținerea
vor cânta tot cântecul l global prin
prformanțelor
observarea
copiilor
a).Reactualizarea regulilor de desfășurare ale Exercițiu
VII.Reactualiza
jocului și demonstrarea acestuia . l
rea cunoștințelor
-Educatoarea le va reaminti copiilor jocul muzical Explicați
dobândite anterior
,,Lecția de înviorare ,,cu ajutorul cd-player-ului. a
b).executarea jocului muzical de către copii Demonst
-se va urmări respectarea etapelor de joc,a regulilor rația
precum și îndeplinirea sarcinii didactice
-se execută o dată jocul de probă ,pentru a se asigura
că au înțeles, apoi se trece la executarea propriu-zisă a
acestuia .
Se fac aprecieri colective asupra modului cum a Conversa
VIII.Evaluare interpretat întrega grupă atât cântecul cât și jocul ția
musical/intertare cu ajutorul percuției corporale.
Brutarul a pregătit special pentru copii un coș cu
IX.Încheierea Conversa
chifle .
activitătii ția
SURPRIZĂ ÎN DAR
PEGULESCU CĂTĂLINA-MAGDALENA
G.P.P. „PITICOT”, DEJ, CLUJ
Grupa: mijlocie (nivel I)

Tema anuală de studiu: „Cu ce și cum exprimăm ceea ce simțim?”
Subtema săptămânală: „Zâmbetul mamei”
Tema activității: „Surpriză în dar”
Forma de realizare: activitate integrată (ADP+DOS2+ALA1+DȘ2+ALA2)
Categorii de activități de învățare:
ADP: Întâlnirea de dimineață: „Vrem s-aducem zâmbete pe chipurile mamelor!”
Tranziții: „De ziua ta, mămico, dac-aș putea...”
Momentul de mișcare: „Coroana e rotundă”
ADE: Domeniul Om și societate (activitate practică) - „Șiragul de mărgele”
Domeniul Știință (activitate matematică) -„Șirul formelor geometrice” - ex. cu mat. ind.
ALA1: Joc de rol - „Bijutierii”
Construcții - „Atelierul de podoabe”
Bibliotecă - „Inele și brățări”
ALA2: „Chipuri vesele, chipuri triste”
Tipul activității: mixt
Durata: o zi
Scopul activității: exersarea deprinderilor și a tehnicilor specifice activităților practice utilizând materiale reciclabile; dezvoltarea operațiilor intelectuale prematematice
prin ordonarea, după modele structurate inițial, a formelor geometrice constituite în grupe, în funcție de criteriile date;
DOS2: - să înșire mărgele de polistiren, trecând firul gros de ață prin orificii mari, cu ajutorul educatoarei;
- să identifice materialele de lucru, intuind prin pipăire ce se află în săculeț, având maxim o eroare;
DȘ: - să identifice cel puțin două forme geometrice componente ale șirului, manipulând piesele trusei Dienes (cerc, pătrat, triunghi)
- să ordoneze piesele în șir, prin alternare, după modelul redat grafic;
Metode și procedee: conversația, explicația, exercițiul, demonstrația, problematizarea, brain-storming-ul, tehnica de comunicare rotativă; metoda „mâinii oarbe”;
Mijloace didactice: săculeț surpriză; bijuterii (inele, brățări, coliere, coronițe), castronele de plastic, ață groasă, jetoane și poze pentru realizarea prezenței; imagini
pentru completarea calendarului naturii; cuburi de lemn; fise cu exerciții grafice, truse Dienes mari și mici, forme geometrice din lemn; piese de polistiren; lucrare model;
simboluri centre; white-board, magneți, bagheta magică, medalioane recompensă.
Forme de organizare a activității: frontal, individual, pe grupe.
BIBLIOGRAFIE:
Borteanu, S., Brănişteanu, R., Breben, S., Fulga, M., Nicula, G., Nicolae, I., Popescu, C., Răileanu, D. (2009). Curriculum pentru învăţământul preşcolar. Prezentare
și explicitări, Didactica Publishing House, Bucureşti;
Mătăsaru, M. (coord.), Chiriloaie, M., Nedelcu, C., Pricopoaie, V., Mătăsaru, L., Medvețki, V. (ed.) (2008). Proiectarea didactică în învățământul preșcolar, Editura
Rovimed Publishers, Bacău;
Negu, M., Beraru, G. (1995). Activități matematice în grădiniță: îndrumar metodologic, Editura AS’S;
Tătaru, L. (coord.), Glava, A. (coord.), Chiș, O. (coord.), Chiș, V. (ref. șt.) (2014). Piramida cunoașterii. Repere metodice în aplicarea curriculumului preșcolar,
Editura Diamant, Pitești;
SCENARIUL ZILEI
În vederea asigurării bunei desfășurări a activităților de învățare, sala de grupă este bine aerisită, scaunele sunt așezate în formă de semicerc, pe mese sunt pregătite
materialele didactice necesare, sunt stabilite ordinea și disciplina.
Activitatea debutează cu întâlnirea de dimineață, pe versurile: „Bună dimineața, copii!/ A-nceput o nouă zi,/ Acum în cerc ne așezăm,/ Și cu toți ne salutăm!”. În timp
ce preșcolarii sunt invitați să-și prindă mâinile și să formeze un cerc, pentru a se pregăti de salut, descoperim căzut în mijloc, pe covor, un inel strălucitor. Îl ridicăm și îl dăm
din mână în mână pentru a-i observa piatra în formă rotundă. Exersând tehnica de comunicare rotativă, pe măsură ce inelul ajunge la fiecare dintre noi, ne salutăm reciproc,
rostind numele colegului care urmează. După ce ne așezăm pe scaune, ne întrebăm ce caută, oare, la noi în grupă, acel inel. Încercăm să găsim împreună răspunsul la întrebare
prin metoda brain-storming. Ascultând ideile fiecăruia, presupunem că cineva l-a pierdut, probabil vreo mămică, aducând copilul la grădiniță. Gândindu-ne că acea mămică ar
putea fi supărată, încercăm să găsim soluții pentru a o înveseli. Ne dăm seama că ne aflăm în luna martie și că se apropie 8 Martie. Pentru a vedea câte zile mai avem până la
această sărbătoare, copiii selectează imaginile potrivite pentru completarea calendarului naturii, descriem prin intermediul conversației, transformările specifice anotimpului
primăvara, observate în natură dar și în imagini. Prin împărtășirea cu ceilalți, copiii enumeră motivele pentru care își îndrăgesc mamele și descriu stările sufletești pe care le
simt când se află în prezența celei mai dragi ființe.
Ajungând să vorbim despre cum putem sărbători ziua de 8 Martie, odată cu venirea primăverii, împărtășim colegilor ce surprize am putea să pregătim pentru mamele
noastre și recităm tranziția: „De ziua ta, mămico, dac-aș putea, ți-aș prinde în cunună...”
Folosim săculețul cu surprize pentru a descoperi idei de bijuteri pe care le-am putea oferi mamelor: inele, brățări, coronițe cu pietre de diferite forme geometrice,
mărimi și culori. Ne propunem să realizăm și noi astfel de surprize. Hotărâm împreună și repetăm în cor mesajul zilei: „Să aducem zâmbete pe chipurile mamelor noastre!”
Prin metoda „mâna oarbă”, copiii vor extrage un jeton cu ecusonul centrului la care vor începe să lucreze în echipă, urmând a se efectua apoi rotații. Vom începe prin
a descoperi tainele meseriei de bijutier, prin intermediul jocului de rol. Unii dintre copiii vor trasa în echipă, la bibliotecă modele de bujiterii, exersând grafic alternarea diverselor
forme geometrice, mărimi și culori. Alții vor construi atelierul în care bijutierii vor putea să-și desfășoare activitatea. Centrele de interes ne vor îndruma pașii către domeniile
experiențiale. Rotirea pe centre se desfășoară cu ajutorul tranziției ”Coroana e rotundă”.
După aprecierea rezultatelor obținute de copii la centre, aceștia se așază pe scaune, în semicerc, pentru a fi introduși în activitatea matematică cu ajutorul baghetei
magice a bijutierilor (surpriză). Scopul este de a așeza într-o anumită ordine, prin alternare, formele geometrice, sortate de către copii după formă, culoare și mărime. Le este
explicat copiilor că pentru a putea obține ce ne-am propus trebuie mai întâi să ordonăm formele geometrice în șir, după model. Sunt explicate etapele de lucru. Copiii închid
ochii și, cînd bagheta magică îi „trezește”, descoperă pe tabla magnetică modelul șiragului pe care îl vor realiza prin alternanțe. Identifică formele, mărimile sau culorile care
formează șirul și le ordonează, prin alternare după model, precizând cum au format șirul. Sunt folosite drept model materialele didactice realizate la centrul bibliotecă. Copiii
utilizează limbajul matematic corespunzător, sortează piesele și ordonează alternativ după model, precizând cum au format șirul. Sunt apreciați cu aplauze sau corectați de către
colegi dacă este nevoie. Ordonarea discurilor, prin alternarea câte una, cîte două sau câte trei a discurilor din două grupe, sortate după mărime iar apoi și după culoare și formă.
Șirurile realizate în cadrul activității matematice cu ajutorul pieselor mari de lemn va fi transpus în miniatură, înșirând pe ață mărgele mici din polistiren, realizând
astfel sarcinile de lucru propuse în activitatea practică, în cadrul domeniul Om și societate. Este prezentată de către educatoare, lucrarea model, de dimensiune mare, așezată
frontal, la nivelul privirii preșcolarilor, astfel încât toți să o poată observa cu ușurință. Cu ajutorul întrebărilor educatoarei, copiii intuiesc, recunosc și denumesc materialele
distribuite pe mese, cu ajutorul cărora vor realiza lucrarea: firele de ață, piesele din polistiren. În timp ce le explică preșcolarilor modalitatea de lucru, educatoarea le
demonstrează: sortează piesele după formă și mărime, realizează alternanța, răsucește capătul firului de ață și alternează piesele prin înșirare urmărind modelul popus. Copiii
sunt antrenați în efectuarea exercițiilor de încălzire, executând mișcări ale degetelor, palmelor, și pumnilor pe versurile: „Batem palmele ușor,/ Batem palmele cu zor./ Palmele
eu le-am deschis,/ Pumnișorii i-am închis,/ Iar apoi îi răsucesc/ Și pe masă ciocănesc./ Degetele-mi sunt petale,/ Le deschid ca pe o floare/ Am frumoase degețele,/ Astăzi voi
lucra cu ele.” Preșcolarii încep să lucreze, respectând etapele de lucru sub supravegherea și îndrumarea educatoarei. Sunt atenționați cu privire la menținerea poziției corecte a
corpului la masa de lucru și răsucirea capătului firului de ață.
După finalizare, lucrările sunt apreciate pozitiv de către educatoare, sunt expuse iar copiii ajută la strângerea materialelor cu care au lucrat, deplasându-se pe versurile
tranziției: „De ziua ta, mămico, dac-aș putea, ți-aș prinde în cunună...”
Fiind bucuroși că au pregătit surprize pentru a le oferi mamelor de 8 Martie, copiii exersează exprimarea emoțiilor în jocul mimic: „Chipuri vesele, chipuri triste”.
Educatoarea apreziază pozitiv modul în care copiii au lucrat și s-au jucat, recompensându-i cu medalioane care să le amintească mereu de zâmbetul mamei.
PROIECT DIDACTIC
PROF. ÎNV. PREȘCOLAR PETREA ALINA

GRĂDINIŢA NR.16 FOCŞANI, VRANCEA
Grupa: Mică
Categoria de activitate: D.L.C. -Educarea limbajului
Tema: „Cubul pisicuţei”
Tipul de activitate: Verificare si consolidare
Forma de realizare: Joc didactic interdisciplinar- folosirea metodei interactive de grup „Cubul”
Scopul activităţii: Dezvoltarea capacităţii de cunoaştere şi înţelegere a animalelor de casă, precum şi stimularea pentru investigarea acestuia;
Cognitiv-informaţionale:
să descrie pisica prin antrenarea analizatorului vizual (culoare, marime);
să sesizeze asemănările si deosebirile faţă de alt animal de casă(căţelul);
să descrie părţile componente ale pisicuţei;
să spună cu ce se hrăneşte pisicuţa;
să explice în ce constă grija omului faţă de pisică;
să recite corect,logic,expresiv poezia,,Pisicuţa”;
să interpreteze o strofă din cântecelul ,,Mâţa şireată”;
să raspundă adecvat verbal sau comportamental la ceea ce i se spune;
Psiho-motorii:
să mânuiască materialul pus la dispoziţie;
Afective:
să se implice afectiv in activitate.
SARCINA DIDACTICĂ: Se imparte efectivul de copii in 6 subgrupuri, fiecare subgrup urmând să analizeze tema aleasă, „pisicuţa”. In acest mod se impart sarcinile
fiecărei grupe prin aruncarea cubului si preluarea sarcinii corespunzatoare numărului pe care cade cubul.
REGULI DE JOC: Fiecare grup răspunde pe rând conform cerinţei primite:
(1-descrie, 2-compară, 3-asociază, 4-analizează 5-aplică, 6-argumentează).
După fiecare raspuns educatoarea pune pe tabliţa magnetică, jetoane magnetice reprezentând răspunsul dat.
ELEMENTE DE JOC: Surpriza, aplauzele.
METODE ŞI PROCEDEE: explicaţia, conversaţia, demonstraţia, instructajul verbal, cubul, brainstorming.
MATERIAL DIDACTIC: cubul cu cele 6 fete divers colorate, pisicuţa, imagini reprezentând răspunsurile copiilor, imagini reprezentative pentru cântecel si poezie,
pisicuţe personalizate din carton folosite ca stimulente,o pisicuţă adevărată adusă de unul dintre părinţi.
EVALUAREA: Continuu-formativă, observarea comportamentului copiilor, orală,
aprecieri privind corectitudinea răspunsurilor copiilor.
DURATA: 15 min.
MATERIAL BIBLIOGRAFIC:
„Programa activităţilor instructiv-educative în grădiniţa de copii”, Ed. a II-a, rev.şi ad., Ed. V&I Integral, Bucureşti, 2005;
„Metodica activităţilor de educare a limbajului în învăţământul preşcolar”, Ed. Humanitas, bucureşti, 2005.
„Jocuri didactice integrate pentru învăţământul preşcolar”, Ed. Humanitas, Bucureşti, 2005.
„Curriculumul pentru învăţământul preşcolar” – Bucuresti, 2008
SCENARIUL DIDACTIC
EVENIMENT CONŢINUTUL ŞTIINŢIFIC STRATEGII DIDACTICE EVALUARE

UL METODE ŞI MATERIAL A
DIDACTIC PROCEDEE DIDACTIC
1.Momentul Asigurarea condiţiilor optime pentru desfăşurarea activităţii:
organizatoric aranjarea scaunelor în semicerc;
pregătirea materialelor didactice pentru activitate.
2. Se va realiza prin introducerea elementului surpriză: „Cubul
Sensibilizarea pentru colorat”. pisicuţe din pluş,o
activitate Se descoperă celelalte materiale: Conversaţia pisicuţă adevărată, tablita
a) captarea ,,Albă,neagră,pestrioară, magnetica, jetoanele
atenţiei Sforăie in mustăcioară, magnetice, ecusoanele
Dar când vine un şoricel,
b) intuirea Top!
materialului Il prinde sprintenel!”
(Pisicuţa)
pisicuţe din pluş,o pisicuţă adevărată pe care a adus-o un
părinte, tablita magnetica, jetoanele magnetice, ecusoanele.
3. Anunţarea Astăzi vom juca un joc care se numeste „Cubul pisicuţei”. Explicaţia
temei Se imparte efectivul de copii in 6 subgrupuri, fiecare subgrup urmând
sa analizeze tema aleasa, „pisica”. In acest mod se impart sarcinile
fiecarei grupe prin aruncarea cubului si preluarea sarcinii
corespunzatoare numărului pe care cade cubul.
4. Prezentarea Fiecare grup raspunde pe rând conform cerinţei primite (1- Instructajul
regulilor jocului descrie, 2-compară, 3-asociază, 4-analizează, 5-aplică, 6- verbal
argumentează). Dupa fiecare răspuns educatoarea pune pe tabliţă
magnetică, jetoane magnetice reprezentând raspunsul dat.
5. Voi reaminti titlul jocului „Cubul pisicuţei” şi voi executa Demonstrati Cubul
Desfăşurarea jocului de jocul de probă. a
probă
6. Arunc cubul către primul grup, spunând: „Cubul se
Desfăşurarea jocului rostogoleste si la .....el soseste”. Repet acest lucru pentru toate cele 6 Cubul pisicuţe din pluş,o
propriu-zis subgrupuri. Numesc un copil din grupul respectiv care să răspundă, pisicuţă adevărată, tabliţa
celalalt copil putând veni si el cu alt răspuns. Copiii vor răspunde in magnetică, jetoanele
funcţie de cerinţa ce corespunde cifrei de pe una din faţa cubului: magnetice, Continuu-
Descrie! (Ce este acesta? – un animal de casă); formativă
Compară! (Cum este pisica fata de căţel? );
Asociază! (Cu ce se aseamănă pisica cu căţelul?);
Analizează! (Care sunt părţile componente ale
pisicuţei,căţelului?);
Aplică! ( Cum ne comportăm cu pisicile pentru a fi blânde Observarea
şi prietenoase cu noi?) Brainstormi comportamentului
Argumentează! (De ce trebuie să iubim şi să ingrijim ng copiilor
animalele de casă-,,Animalele de casă sunt prietenele omului”?);
După fiecare raspuns voi pune pe tablita magnetica, jetoane
magnetice reprezentand raspunsurile copiilor .
7. Obţinerea Copiii vor cânta o strofa din cântecelul ,,Mâţa şireată” şi vor Imagini Orală
performanţei recita o poezie despre ,,Pisicuţa”. reprezentative pentru
cantecel si poezie
8. Asigurarea Se va purta o conversaţie despre jocul de astăzi şi se va fixa Conversaţia
Feed-back- tema jocului.
ului
9. Încheierea Se fac aprecieri individuale şi colective asupra modului de Stimulente Aprecieri
activităţii participare la activitate. privind corectitudinea
Se împart stimulente: ecusoanele din carton cu pisicuţe răspunsurilor copiilor
personalizate,apoi se vor juca cu pisicuţa vie,pe care a adus-o unul
dintre părinţi.
1.DESCRIE
2.COMPARĂ
6.ARGUMENTEAZ
Ă
3.ANALIZEAZ
Ă
5.APLICĂ
4.ASOCIAZĂ
FAMILIA ȘI ÎMPLINIREA PORUNCII IUBIRII
PROIECT DIDACTIC

SCOALA IONEL PERLEA, OGRADA, IALOMITA
Propunător : prof. Radu Julieta Marioara

Data : aprilie 2019
Unitatea de învăţământ: Liceul de Arte Ionel Perlea, Slobozia, Ialomita
Clasa : a IV a, Step-by-step
Aria curriculară: Om şi societate
Disciplina : Religie ortodoxă
Unitatea de învăţare : Viața creștină împreună cu semenii
Subiectul lecţiei:
Tipul lecţiei : comunicare si insușire de noi cunoștințe
Scopul lecției : cultivarea sentimentului de iubire şi respect în familie în spiritul moralei creştin- ortodoxe
Colaborarea cu copiii și cu adulții din mediul familiar, în acord cu valorile religioase ;
. Explorarea activă a unor elemente din viața de zi cu zi, din perspectiva propriei credințe.
Analizarea modului în care sunt aplicate reguli de comportament moral-creștin, în diferite contexte de viață familiare ;
Descrierea comportamentelor relaționale din cadrul grupurilor de apartenență.
Competențe derivate : la sfarsitul orei de religie – ortodoxa, elevii vor putea
- să numescă prima familie creată chiar de Dumnezeu;
- să explice cum se întemeiază o familie creștină;
- să precizeze care sunt membrii unei familii;
- să enumere primele învăţături primite în familie;
- să argumenteze necesitatea existenţei dragostei şi înţelegerii în familie.
Resurse :
I. Oficiale
Programa școlară pentru disciplina religie ortodoxa , clasa a IV a;
Planificarea calendaristică orientativă, clasa a IV a;
Proiectarea unității de învățare.
II. Temporale :
număr de lecţii: una;
durata: 50 de minute.
III. Bibliografice
1. Biblia sau Sfânta Scriptură, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxa Române, Bucureşti, editia 1914;
2. Muha Camelia, Elena Mocanu, Ionela Ene, Ghid de proiectare didactică, Editura Sf. Mina, vol. I, Iaşi, 2002;
3. Şebu, Pr. Prof. Univ. Dr. Sebastian, Metodica predării religiei, Editura „Reîntregirea”, Alba Iulia, 2000;
Achim, Mihaela, Manual de religie,clasa a IV a, Editura Corint, București, 2016 Strategia didactică:
1. Metode şi procedee: lectura, expunerea, explicatia,descoperirea, argumentarea, observarea dirijata, exercitiul;
2. Mijloace de învăţământ: Sfânta Scriptură, videoproiector,laptop,icoane,imagini, ppt,auditia muzicala;
3. Forme de organizare: frontal, individual, activitate în perechi.
SCENARIUL DIDACTIC
1.Momentul organizatoric – Profesorul rosteste rugaciunea impreuna cu elevii, organizeaza si pregateste clasa pentru inceperea lectiei.
2.Verificarea cunostintelor anterioare – Elevii care doresc se aseaza pe rand pe scaunul autorului si expun cateva situatii de viata in care au aplicat cunostintele dobandite
in lectia/ lectiile anterioare, predominanad lectia Viata in armonie cu ceilalti, indemn al lui Dumnezeu.
3. Pregatirea pentru lectia noua. Elevii expun pe un panou fotografiile pe care le-au adus, si in care sunt alaturi de familiile lor crestine in diverse ocazii ( botez, cununie,
impartasirea de la Pasti sau Craciun, joaca din parc, pelerinajul la manastiri din tara sau din alte tari, )
4. Anunţarea titlului lecţiei noi şi prezentarea competențelor propuse – profesorul anunta titlul lectiei ”Familia si implinirea poruncii iubirii ”, scrie titlul lectiei pe
tabla si anunta competentele.
5. Comunicarea noilor cunoştinţe si dirijarea învațării - Dumnezeu a binecuvântat prima familie în Rai, pe Adam şi pe Eva (Fac.1, 27-28). Mântuitorul nostru Iisus
Hristos, când a venit pe pământ, a sfinţit din nou familia, la nunta din Cana Galileii (In. 2, 1-11). Minunea din Cana Galileii este prima minune săvârșită de către Mântuitorul.
Prin participarea la nuntă, Mântuitorul a arătat de câtă cinste se bucură familia în fața Lui, binecuvântând-o, a aluat-o sub protecția sa. El a ridicat Nunta sau Cununia la
demnitatea de Sfântă Taină. Sfanta Taina a Cununiei este taina care uneste barbatul si femeia care s-au hotarat sa-si petreaca intreaga lor viata impreuna si care primesc de la
Dumnezeu, cu ajutorul preotului prin rugaciune, harul divin sfintitor al unirii lor. Biserica Ortodoxă acordă o importanță deosebita căsătoriei și familiei creștine, de acestea
depind nu numai destinul unei familii, ci și al comunității umane. Dumnezeu a instituit familia ca pe o sursă principală de căldură și grijă, după care tânjeste inima omului.
Legătura familială este ceea mai trainica, cea mai delicata și sfântă dintre relațiile umane de pe pământ. Familia creștină este mediul cel mai bun pentru transmiterea credinței
și a vieții creștine. Citirea selectivă a lecţiei din manual. Din familie fac parte în primul rând părinții, copii, bunicii și apoi celelate rude. Se prezintă elevilor exemple de
conviețuire creștină a membrilor unei familii, precizandu-se că părinții sunt datori să-i crescă pe copii în dragoste, rugăciune și credință, blândețe și ascultare. Dar și copii, sunt
datori față de părinți să îi iubescă, să fie ascultători, să se roage pentru sănătatea lor și să-i ajute întru toate. Se precizează că într-o familie creștină nu se poate face nimic fără
ajutorul și binecuvântarea lui Dumnezeu. Profesorul prezintă un film prin care sunt precizate datoriile pe care le avem în familie unii față de alții. Va fi subliniată importanţa
educaţiei creştine pentru formarea caracterului copilului. Elevii din grupa de lectura citesc pasaje din Sfanta Scriptura, sunt observati sistematic in activitatea frontala dar si in
cele pe grupe sau individuale, se utilizeaza conversatia, argumentatia si la nevoie explicatia,se utilizeaza laptopul si videoproiectorul.
6.Fixarea şi sistematizarea noilor cunoştinţe - Profesorul transmite elevilor ideea că iubirea este cea mai mare virtute teologică și cea mai mare poruncă a iubirii este
"sa iubesti pe Domnul Dumnezeul tau, cu toata inima ta, cu tot sufletul tau si cu tot cugetul tau. Aceasta este marea si intaia porunca. Iar a doua, la fel cu aceasta: sa iubesti pe
aproapele tau ca pe tine insuti. In aceste doua porunci se cuprinde toata legea si proorocii" (Matei 22,37-40). Apoi, organizează colectivul de elevi pentru lucrul în perechi, apoi
distribuie fișele de lucru și explică sarcinile, oferind ajutor acolo unde este nevoie.
7. Asocierea, generalizarea şi aplicarea - Ascultă, fiul, meu, învățăturile tatălui tău și nu lepăda învățătura tatălui tău și nu lepăda îndrumările mamei tale. Căci ele sunt
ca o cunună pe capul tău și ca o salbă împrejurul gâtului tău. Fiul meu, de voiesc păcătoșii să te ademenescă, nu te învoi”(Pilde 1, 8-10).
8. Aprecierea activităţii elevilor . Se fac aprecieri generale şi individuale asupra modului cum au răspuns şi s-au comportat copiii.Se ofera icoane tuturor celor
participanti.
9.Precizarea și explicarea temei pentru acasă . Se anunță si se explică tema pentru acasă “ Vom alcatui un album de fotografii al clasei noastre, formata din micile
familii ale fiecaruia,din care sa intelegem ca suntem o mare familie crestin-ortodoxa.
10.Incheiere. Se rosteste rugaciunea.
ȘTIINȚELE VIEȚII. NUMERE
PROIECT DIDACTIC
PROFESOR TACHE VOICA

Data:
Clasa: Pregătitoare
Aria curriculară: Matematică și științe
Disciplina: Matematică și explorarea mediului
Unitatea tematică: „Toamna”
Forma de realizare: lecţie integrată
Subietul lecţiei: Științele vieții. Numere
Tipul lecţiei: formare de priceperi şi deprinderi
Continuturi:
Desen
Formă și culoare
Compararea mulțimilor
Ordonare după model
Scrierea cifrei 2
Domenii integrate:
Matematică și explorarea mediului
Competenţe specifice :
Matematică și explorarea mediului:
1.3. Ordonarea numerelor în concentrul 0-2, folosind poziţionarea pe în mulțimi și pe o axă a numerelor
2.2. Identificarea unor forme geometrice plane (pătrat, triunghi, dreptunghi, cerc) şi a unor corpuri geometrice (cub, cuboid, sferă) în obiecte manipulate de copii şi în
mediul înconjurător, la fructe și legume de toamnă
5.1. reprezentarea, citirea și scrierea numărului și cifrei 2.
Arte vizuale și abilități practice:

1.2. Identificarea liniei, a punctului, a culorii şi a formei în ipostaze familiare, în spaţiul
2.2. Exprimarea ideilor şi trăirilor personale, în aplicaţii simple, specifice artelor vizuale
O1: să deseneze elemente sugerate de conținutul unui cântec;

O2: să grupeze desenele după anumite criterii;
O3: să asocieze forma cu imaginea simbol și cu culoarea corespunzătoare;
O4: să compare numărul de figuri geometrice grupate după diferite criterii;
O5: să ordoneze jetoanele cu figuri geometrice după modelul primului rând și să descrie figurile și șirul obținut;
O6: să scrie cifra 2.
a) Metode şi procedee : observarea sistematică, conversația, exercițiul, brainstorming, jocul didactic, explicația.
b) Mijloace de învăţământ : caietul elevului, instrumente de scris, laptop, culori / carioca, planșe.
c) Forme de organizare : frontală, individuală, pe grupe, în perechi.
d) Forme şi tehnici de evaluare : expunerea desenelor, observarea modului de rezolvare a sarcinilor de lucru, interevaluare în cadrul jocului în perechi.
Bibliografie:
Curs formare: “Organizarea interdisciplinară a ofertelor de învăţare pentru formarea competentelor cheie la școlarii mici - program de formare continuă de tip “blended
learning” pentru cadrele didactice din învătământul primar.
MECTS -„Programa pentru disciplinele Matematică și explorarea mediului și Arte vizuale si abilități practice, aprobată prin ordinul ministrului nr.3418/19.03.2013”,
București, 2013
Eveniment Obiec Conţinut ştiinţific Strategia didactică Evalu
ul didactic tive Metode Mij Form are
operaţionale loace a de organizare
1.Moment -Creez climatul optim desfăşurării activităţilor propuse. Conver Front
organizatoric - 1ʼ sația al
2.Captarea -Realizez o discuție scurtă pe baza textului cântecului „Poveste Conver Lap Front
atenţiei – 5ʼ până la 5”. sația top al
Explica
ția
3.Anunţar -Anunț elevii că astăzi urmează să învețe să sorteze și să Expune Front
ea temei – 1ʼ clasifice obiecte în funcție de culoare și formă, să recunoască numere și rea al
cifre, după criterii date. Vor desena elementele sugerate de cântecul
învățat anterior, vor grupa desenele după anumite criterii, vor asocia
forma cu imaginea simbol și cu culoarea corespunzătoare, vor compara
numărul de figuri geometrice grupate după anumite criterii, vor ordona
jetoanele cu figuri geometrice dup un model dat și vor descrie figurile
din șirul obținut.
O1 -Elevii au sarcina de a desena cât mai multe dintre elementele Exerciț Cul Indivi Expu
4.Dirijarea sugerate de conținutul cântecului. iul ori / carioci dual nerea
învăţării prin O2 -Elevii se vor așeza, apoi, în funcție de elementele comune, care Blo desenelor
anuntarea selectiva se repetă, formând, în acest fel, diferite grupuri, răspunzând la diverse c de desen Obser
a obiectivelor - 17ʼ întrebări și îndeplinind sarcini date: varea modului
O3 „Ce element se repetă de cele mai multe ori?” Jocul Pe de rezolvare a
„Unește fiecare figură colorată cu modelul-contur! Unește, didactic grupe sarcinilor de
apoi, figurile cu pata de culoare corespunzătoare! Cai lucru
O4 „Numără figurile de culoare galbenă. Numără figurile roșii. Explica etul de lucru
Care sunt mai multe?” ția Cre Indivi
„Numără figurile cu colțuri / vârfuri. Numără figurile fără Exerciț ion dual
vârfuri. Care sunt mai puține?” iul Pag Intere
ina 16 din va-luare
Conver caietul de Front
-sația lucru al
5. O5 -Inițiez o conversație pentru realizarea următoarelor sarcini: Conver Jeto Front Obser
Obţinerea „Așază jetoanele cu figuri geometrice după modelul șirului cu sația ane al vare
performanţei – 5ʼ figuri-contur,” sistematică
„Numește figurile de pe jetoanele tale,”
„Ce culoare are fiecare?”
„Selectează mulțimile cu 2 elemente.Scriu cifra 2.”
6. -Explic Jocul LOTO cu figuri geometrice și culori, fructe și Jocul Jeto Perec Apre
Asigurarea feed- legume de toamnă. didactic ane hi cieri
backului – 5ʼ -Verific realizarea sarcinilor jocului. individuale
-Anunț câștigătorii jocului.
-Stimulez elevii câștigători, dar și pe ceilalți.
7. -Apreciez individual şi general realizările din timpul lecției. Conver Stimu
Incheierea sația lente
activităţii – 1ʼ
PROIECT DIDACTIC

Clasa: a VI-a
Obiectul: Limba şi literatura română
Subiectul:Omonimele
Tipul lecţiei: de însușire de noi cunoștințe
COMPETENŢE GENERALE:
Utilizarea corectă, adecvată a limbii ȋn procesul comunicării orale și scrise
4.2 Aplicarea conștientă a achizițiilor lexicale și semantice de bază, din limba română standard, pentru exprimarea corectă a intenției comunicative;
4.4 utilizarea deprinderilor dobândite pentru monitoirzarea corectitudinii comunicării, prin raportarea la normă;
Competențe derivate:
cognitive:
- să identifice perechile de omonime
- să definească omonimele
- să asocieze imaginile cu sensurile omonimelor potrivite în context
- să alcătuiască enunțuri în care să pună în evidență sensurile diferite ale cuvintelor
- să completeze enunțurile cu omonimele potrivite
b) afective
să-si dezvolte atenţia concentrată, spiritul de observaţie;
să interacţioneze în cadrul grupului;
psiho-motorii
să-şi formeze deprinderi de lucru cu diverse tipuri de exerciţii.
Resurse:
Metode: schimbă perechea,conversaţia euristică, problematizarea, învăţarea prin cooperare, explicaţia;
Mijloace:manualul, fişe de lucru, tabla, planşe.
Forme de lucru: activitate frontală şi pe grupe.
Bibliogafie:
- Cristina Popescu, Corina Dindelegan, Liliana Opriș, Limba și literatura română - caiet pentru timpul liber Ed. Paralela 45, Pitești, 2011
DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII
1. MOMENT ORGANIZATORIC- asigurarea climatului necesar bunei desfăşurări a lecţiei, pregătirea fişelor care vor fi folosite.
2. VERIFICAREA TEMEI PENTRU ACASĂ- se verifică tema pe care elevii au avut-o pentru acasă.
Elevii vor identifica sinonime și antonime din șirurile date.
3 .CAPTAREA ATENŢIEI:
“Am obosit de-atâta așteptare
Cu ochii sus pe cer
Și steaua vieții tot nu mai răsare
De astăzi însă n-o mai cer.”
Elevii vor observa că termenul subliniat are sensuri diferite, dar forma este identică.
4. ENUNŢAREA TEMEI (SUBIECTULUI) LECŢIEI şi anume: Omonimele . Acest titlu va fi notat pe caiete și ȋmpreună cu elevii se vor descoperi obiectivele lecției.
DIRIJAREA ÎNVĂȚĂRII
Se definesc omonimele cu ajutorul elevilor și pe baza concluziilor formulate în urma rezolvării exercițiilor anterioare. Elevii scriu definiția în caiete.
Elevii vor fi împărțiți pe două grupe egale numeric. Se vor forma două cercuri concentrice, elevii fiind față în față pe perechi.
Elevii vor rezolva pe grupe următoarele sarcini:
Alcătuiesc enunțuri în care să pună în evidență sensurile diferite ale omnimelor: rasă, fin, cursă, zări, copii, ochi, torturi.
Completează spațiile libere cu omonimele cuvintelor marcate:
I-am dus un dar scump, .................nu i-a plăcut.
În port au venit mulți tineri îmbrăcați în ............................național.
Altădată aici veneau care cu boi, .......................transportau cereale.
Luni m-a anunțat că va veni peste câteva........................în România.
În luna mai nu.....................vin la tine.
Într-un râu.................. a pescuit un lin.
Elevii lucrează doi câte doi pentru câteva minute. Apoi elevul din cercul exterior se mută un loc mai la dreapta pentru a schimba partenerii, realizând astfel o nouă
pereche. Jocul se termină când se ajunge la partenerii inițiali sau se termină întrebările. În acest moment, clasa se regrupează și se verifică exercițiile efectuate. Profesorul face
împreună cu elevii o schemă a tipurilor de omonime identificate.
ASIGURAREA FEEDBACK-ULUI: are loc pe parcursul conducerii învăţării, întărirea făcându-se treptat. După realizarea fiecărei sarcini, profesorul va face aprecieri
în legătură cu calitatea şi nivelul activităţii.
OBŢINEREA PERFORMANŢEI: Fiecare elev va primi cȃte o fișă cu următoarea cerință
Încercuiește în următoarele ghicitori cuvintele care pot avea omonime și explică-le sensul:
Mă compun din mărgele,

Înșirate din mâinile tale
Din mic, mare eu te fac,
De ești cusut, te desfac.
Câmpu-i alb/ Oile negre
Cin’ le vede/ Nu le crede
Cin’ le mână/ Le adună,
Cin’ le paște/ Le cunoaște.
EVALUAREA FORMATIVĂ:
Elevii vor completa o fişă de autoevaluare .
ASIGURAREA RETENŢIEI ŞI A TRANSFERULUI:
Tema pentru acasă va fi notată pe caiete.
Se fac aprecieri legate de modul şi gradul de participare a elevilor la lecţie, de calitatea rǎspunsurilor, aprecieri generale şi individuale.
FIȘĂ DE AUTOEVALUARE
Numele şi prenumele elevului:
Clasa:
OBSERVAŢIILE
AUTOEVALUARE
PROFESORULUI
Mi-a plăcut cel mai mult:
Nu mi-a plăcut:
Pot rǎspunde la o întrebare despre:
Am o întrebare despre :
Eu îmi dau nota………………………...... şi sunt:
vesel trist furios

PROIECT DIDACTIC

DATA:
ŞCOALA:
CLASA: a- IX-a .
DISCIPLINA: Canto – jazz - muzică uşoară
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE : Elemente de limbaj muzical
SUBIECTUL: Adaptarea tehnicii vocale la elementele de limbaj muzical
TIPUL LECŢIEI: Consolidare
1. Operarea cu elemente de limbaj specific disciplinei Muzică vocală de jazz-muzică uşoară în abordarea pieselor
2. Exprimarea prin muzică, valorificând dimensiunile afective,creative şi estetice ale propriei personalităţi
COMPETENŢE SPECIFICE :
1.1. Recunoașterea elementelor de limbaj muzical în temele muzicale ;
1.2. Descifrarea exemplelor muzicale, prin asocierea cifrajului cu linia melodică vocale ;
1.3. Diferențierea genurilor și formelor muzicale din Muzica vocală de jazz - muzică ușoară ;
2.1. Interpretarea vocală creativ-expresivă, respectând textul muzical ;
2.2. Realizarea de acompaniamente vocal-instrumentale solo sau în grup ;
2.3. Formularea unor aprecieri asupra interpretărilor audiate, folosind limbajul de specialitate.
OBIECTIVE OPERAŢIONALE :
O1 – să aibă o poziţie corectă în cânt, relaxată;
O2 – să respire corect costo – diafragmatic şi să dozeze fluxul de aer cu ajutorul diafragmei ;
O3 – să urmarească, corectitudinea impostaţiei fiecărui sunet ;
O4 – să solfegieze “Studiul nr.2", de Vaccai şi să îl interpreteze apoi pe vocala “a" şi,apoi cu text ;
O5 – să interpreteze piesa At last – text Mack Gordon, muzica Harry Warren urmărind indicaţiile din partitură ;
O6 – să interpreteze piesa “ Someone like you” – muzica şi text Adele urmărind indicaţiile din partitură .
STRATEGIA DIDACTICĂ :
a. Resurse procedurale :
- Metode și procedee : conversația, explicația, exerciţiul, demonstrația, exemplul;
- Forma de organizare : individual ;
b. Resurse materiale : pian, partituri, mijloace electronice de redare a muzicii.
BIBLIOGRAFIE : “Studiul nr.2", de Vaccai ; «At last” text Mack Gordon, muzica Harry Warren
“Someone like you” text si muzica Adele.
ANEXE: partituri
Optimizarea şi eficientizarea sistemului de pregătire artistică de specialitate:
- însuşirea unei tehnici vocale temeinice, corespunzătoarecerinţelor artistice specifice disciplinei Muzică vocală de jazz-muzică uşoară;
- asimilarea unui repertoriu bogat şi variat în conţinut;
- parcurgerea repertoriului ca mijloc pentru formarea competenţelorinterpretului şi ca element indispensabil desăvârşirii personalităţii artistului în devenire şi a
viitorului consumator avizat de artă.
Valori şi atitudini
- aprecierea contribuţiei Muzicii vocale de jazz-muzică uşoară la dezvoltarea fondului cultural comun al societăţii;
- receptivitatea faţă de diversitatea culturală definită spaţial şi temporal;
- manifestarea creativităţii în gândire dobândită prin cunoaştere şi practică muzicală;
- disponibilitatea de a transfera şi a susţine în viaţa socială propriile valori estetice.
DESFĂŞURAREA LECŢIEI:
Conţinutul instruirii Strategia didactică

Etapele lecţiei/durata
Activitatea profesorului Activitatea elevului Metode şi procedee Mijloace de învă
Va verifica starea de
Va participa la discuţie,
sănătate a elevei. Pentru aceasta,
pregătind în acelaşi timp partiturile pentru
Moment organizatoric profesorul va propune un scurt Conversaţia
lecţie.
1 minute moment de conversaţie.
Va anunţa pe scurt care

sunt obiectivele lecţiei : deprinderile
de respiraţie, emisie şi dicţie, poziţia Va lua poziţia de cânt corectă:
Captarea atenţiei;
corectă în timpul interpretării, corpul drept, cu partea superioară a Explicaţia
enunţarea obiectivelor
solfegierea corectă a Studiului nr.2 trunchiului relaxată. Conversaţia
4 minute
de Vaccai şi a pieselor “At last” şi
“Someone like you”.
Va propune elevei să
execute câteva exerciţii de
respiraţie, în timp ce va verifica dacă
respiră corect, costo-diafragmatic.
Urmează apoi vocalizele, pe
parcursul cărora va urmări atacul
sunetelor, emisia, cupolarea vălului
palatin, articularea consoanelor, Va fi atentă în permanenţă la
dozarea aerului,elasticitatea poziţia corpului, la respiraţie, la intonaţie,
muşchilor feţei, intonaţia. Primele la legato, la impostaţie. Se va strădui să nu
Explicaţia
vocalize sunt cele cu gura închisă crispeze muşchii feţei, ai buzelor, limba,
Încălzirea Demonstraţia
(mute) pentru încălzirea uşoară a maxilarele. Va urmări să realizeze Pianul
10 minute Exerciţiul
rezonatorilor. Urmează cele formate respiraţia corectă costo-diafragmală,
Conversaţia
cu ajutorul intervalelor de terţă, proiectând sunetul in cavităţile de
cvintă şi octavă, atât legato, cât şi rezonanţă .
staccatto. Vocalizele se vor executa
într-o nuanţă mica (p - mp) şi se va
ajunge la început în acut la Re2,
urmând ca pe parcurs, treptat, să se
ajungă până la Sol2 sau chiar La2 ,
dacă eleva este într-o stare de
sănătate foarte bună (ea având o
voce de soprană lejeră).
Va cere elevei să execute

studiul nr. 2 de Vaccai şi o va
Va executa studiul nr.2 de
corecta la nevoie. Apoi îi va cere
Vaccai , apoi îl va interpreta cu ajutorul
elevei să îl interpreteze, mai intai cu
vocalei "A",mai apoi şi pe cuvinte
Reactualizarea ajutorul vocalei "A" şi mai apoi, pe Exerciţiul
respectând indicaţiile profesorului şi Partituri
cunoştinţelor şi aprofundarea lor cuvinte. Va urmări executarea Explicaţia
aplicând ceea ce s-a obtinut la vocalize. Pianul
10 minute corectă din punct de vedere al Demonstraţia
Va fi atentă la respiraţie, la atacul ferm al
tehnicii vocale: respiraţia corectă
sunetelor, la indicaţiile din partitură.
costo-diafragmală, emisia, dicţia,
realizarea agilităţilor.
Va cere elevei să Va fi atentă la indicaţiile
interpreteze piesa “At last” . Îi va profesorului despre frazare astfel încat
atrage atenţia elevei asupra linia melodică să urmeze cursul textului
problemelor de execuţie ce pot prin nuanţele corespunzătoare. De
apărea pe parcurs şi o va corecta, la asemenea, va avea grijă să respecte toate
nevoie, în timpul execuţiei. Apoi, va elementele de limbaj muzical. Din punct
cere elevei să repete interpretarea, de vedere al tehnicii vocale va trebui să
de data aceasta cu acompaniament aplice toate indicaţiile date de profesor la Conversaţia
Consolidarea cunoştinţelor Partituri
de pian vocalize. În cazul Demonstraţia
18 minute Pianul
Va cere elevei să acompaniamentului cu pian, va Audiţia
interpreteze piesa “Someone like fi atentă la intrări, dicţie şi frazare.
you”. Va interpreta piesa “Someone
Va atrage atenţia elevei like you” fiind atentă la pronunţia corectă
asupra corectitudinii impostaţiei şi a a textului, la impostaţie şi intonaţie,
intonaţiei, precum şi a elementelor precum şi la executarea corectă a
de ritmică. elementelor de ritmică.
Va cere elevei să îşi

analizeze prestaţia din ora de curs şi
Eleva îşi va face autoevaluarea,
să îşi facă autoevaluarea. Va pune
descoperindu-şi propriile greşeli şi găsind
Evaluarea întrebările potrivite pentru ca eleva Conversaţia
soluţii pentru rezolvarea problemelor
5 minute să reuşească, prin metoda euristică, Metoda euristică
tehnice pe care le întaâpină, pe baza
să îşi descopere erorile, iar apoi îi va
indicaţiilor date de profesor.
sugera soluţii la problemele tehnice
cu care aceasta se confruntă.
Îi va cere elevei ca pentru

Încheierea ora viitoare să memoreze textele în Eleva este atentă şi îşi va nota
Expunerea
2 minute limba engleză a pieselor “At last” şi cerinţele pentru ora următoare.
“Someone like you”.
PROIECT DIDACTIC
Nr. ore pe sapt.: 2
Premise teoretice:

Metode didactice aplicate: Metode general-didactice (explicația, conversația, demonstrarea), metode cognitive (analiza, comparația, deducția), metode practice (exercițiul,
auduția, metoda descoperirii dirijate), metode de evaluare a actului interpretativ (observarea, proba practică, autoevaluarea).

Nr. Etapele/ secvenţele Conţinut instructiv-educativ
Evaluare
crt. lecţiei Metode/ procedee/ tehnici Mijloace de învăţământ
Activitatea profesorului Activitatea elevului
Verifică partiturile, caietul indi- Conversatia Partituri
I Momentul Pregătește materialele necesare studiului pia-
vidual, portofoliul cu materialele
organizatoric . nistic. Ajustează înălți-mea scaunului și îl
didactice auxiliare.
Organizarea prop- aranjează la distantă corectă și comodă fată de Observarea
riu-zisa a activității. Urmărește acțiunile elevului, in- pian. Aranjează partiturile pe pupitru și iși
I.1
tervine în cazul în care elevul nu concen-trează atenția spre ceea ce are de executat.
reușește să așeze scaunul corect
Eleva execută exerciții de tehnica brațelor și
la distanța necesară. Pianul
dege-telor în non legato, stac-cato, legato. Execută
ga-ma G Dur in sens direct, contrar în legato și
stac-cato. Arpegiul mic si ma-re, acordurile din
trei su-nete.
Urmărește interpretarea exerci-

țiilor. Insistă la respectarea po-
ziției corecte a maînilor, poigne-
ului, degetelor.Atrage atenția
elevei la respectarea egalității de
Pregătirea și acor-
intensitate și durată în pasaje
darea neuro-mus-
I.2 culară. îndemânarea trecerii degetului Ascultă expunerea profesorului, apoi in-
1 în gamă, la expresivitatea in-
terpretării gamei în ascendență și terpretează studiul .
Set de exerci-ții pentru
duri.
tehnica de brațe si degete
Propune elevei să interpreteze
studiul și să identifice probleme- Exercițiul
le ritmice, de tempo, de text Ascultă soluțiile pentru îmbunătățirea calității
apărute pe parcursul interpretă- interpretării . Metronom

rii. Profesorul evaluează inter-
pretarea. Corectează eventualele
greșeli de text. Insistă la respec-
tarea și menținerea constantă a Portofoliul
tempo-ului optim, corectează
elevului pianist
greșelile de digitație.
Reactualizarea cu-
Atentioneaza eleva asupra fap-
noștinîelor,verifi-
tului că digitația corectă este un
carea și consolida-
mijloc important de realizare a
rea acestora.
frazării, de realizare mai deplină
II Dupa indicatiile de în-drumare eleva reia stu-diul.
Relevarea aspecte- a sensului muzical cerut.
lor tehnice și de ex- Partituri
Ascultă studiul în reluare. Participă la autoevaluare.
presie care asigură
executarea logică și Discutarea și evaluarea inter- Formulează concluzii cu privire la studiul
cursivă a textului. pretării repetate. Indicații pri- indepen-dent.
vind modul de studiu indepen-

Eleva interpretează câteva secvențe din sonatină.
dent.
II.1. Verifică lucrul independent

Pianul
asupra unor fragmente dificile
din sonatina.
Apreciază efortul elevei în depă-

Ascultă și reacționează la greșelile depistate.
șirea dificultăților de tehnică
Obținerea perfor- pianistică. Interpretează sonatina integral.
manței interpreta-
Interpretează câteva secvențe din Aplicații instrumen-tale
tive. Evaluarea ac-
Sonatină intenționat greșind tex-
tivității. Metronom
tul în anumite momente. Solicită Ascultă enunțul profe-sorului.
elevei să interpreteze sonatina Evaluare corectivă
integral și să explice de ce cântă
unele propoziții muzicale într-un

anumit fel. Explică rolul ,,culo-
rilor” pentru îmbunătățirea in-
terpretării pieselor muzicale.
Eleva ascultă şi compară cu varianta de
Propune pentru audiere o în-
interpretare personală. Exemplifi-care
registrare a sonatinei de pe
youtube. După indicații de îndru-mare eleva reia sonatina.
Varianta interpretată este evident mai bună.
II.2
Promite că la următoarea lecție va cânta mult mai
bine.
Participă la enunțarea cunoștințelor asimilate,
deosebește legato de expresie și legato de durată Indicaţii de îndrumare
în partiturile prezentate de profesor.
Autoevaluare
Explică noțiunea de legato de
expresie: notele care constituie
un motiv muzical, o frază sau un
pasaj trebuie să se audă fără nici
o intrerupere între ele și se cân-
ta legat. În partitură se notează
printr-un arc care unește toate
aceste sunete sau prin cuvantul
italian legato.
Prezintă materiale didactice ( fi-

șe, partituri pe care eleva nu le
cunoaște). Face o comparație
dintre propozițiile vorbirii curen-
te și melodiile exemplificate.
Propune elevei să efectueze

Evaluare practică
mișcările necesare pentru rea-
lizarea acestui element.
Organizarea mișcărilor poigne-
tului: Execută mișcările propuse de profesor.
1.Mișcări verticale
3.Mișcări rotative
Exercitii de legato. Legato prin

intonarea diverselor intervale. Exersează vocal, auditiv kinestezic pentru a perce- Demonstra-ții didactice
Auzirea intonațională a relatiei pe relația dintre sunetele muzicale și rolul legato-
dintre sunetele legate intre ele ului în conturarea frazei muzicale.
(realizarea și exersarea vocală,
Ascultă piesa ,apoi face analiza liniei melodice, Evaluare orală
auditivă,kinestezică).
urmărind vizual partitu-ra. Definește caracterul
Conținutul specific piesei. Grupează sune-
al lecției Explicația
tele în motive muzicale, stabilește modul de atac
Prezentarea noului adecvat caracterului pie-sei. Aplica noile cunoş-
conținut Interpretează Valsul de Klassen.
tinţe în analizarea piesei. Deducția
Eleva citeşte vizual no-tele şi doar articulează cu

degetele pe clape. Parcurge textul piesei la mâîni Conversația Calculator
separate.
Realizarea practică a
elementelor con- Indicații de îndrumare
solidate teoretic. Ascultă, întreabă, formu-lează concluzii.
Intervine cu precizări asupra

modului de interpretare, stabi-
lirea digitației adecvate, moda- Analiză comparati-vă
litățile de atac pianistic etc.
Începe descifrarea textului

piesei.
Profesorul urmăreşte şi îndrumă
III descifrarea coerentă a textului Creativitate

muzical.
Apreciază stadiul de asimilare a Partitura

materialului nou, a nivelului de
III.1 Explicaţia
prezentare a repertoriului, a
atitudinii și atenției elevei .
Recapitulează noțiunile asimi- Demonstra-rea
late pe parcursul lecției.
Recomandă exerciţii pentru Explicatia

tehnica degetelor, game, indi-
caţii concrete pentru fiecare
III.2 piesă care este în lucru. Înscrie Demonsta-rea Evaluare practică
în caietul de clasa a elevei tema
pentru următoarea lecţie.
Aplicații practice
Aplicaţii practice
Exerciţiul
Fixarea cunoştin- Indicaţii de îndrumare
ţelor şi evaluarea Audiția

activităţii
Deducţia
Conversația
Incheierea lectiei Explicația
Temă pentru lecţia

umătoare
Conversaţia Calculator Evaluare practică
V Partitura Observarea
Apreciere verbală
Evaluare orală
LESSON PLAN
DATE: the 15th of December 2018
SCHOOL: Technical College , Târnăveni
TEACHER: Mihăilescu Luminița Mariana

FORM: 11th A
LEVEL: Upper Intermediate
TEXTBOOK: Upstream
LESSON: A JOB WELL DONE

(Personality Types in the World of Work – JIGSAW method)
TYPE OF LESSON: practising on new information
GENERAL COMPETENCES: -reading and listening comprehension, speaking
SPECIFIC COMPETENCES: (1.1, 1.2, 1.3,1.5, 2.1, 3.1, 4.3)
• Communicative and Pragmatic Competence- Producing oral messages and

interactions ( Spoken Interaction)
• Communicative Competence– Receiving written messages ( Reading)
• Communicative Competence– Receiving oral messages ( Listening)
• Communicative and Pragmatic Competence – Producing written messages
and interactions ( Writing)
LESSON AIMS: Learning about job skills, qualities and personality types
1. -to provide oral practice and to encourage conversation based on an assigned topic;
2. -to encourage the students to look for information and bring their own arguments to support their answers;
3. -to stimulate conversation, to create interest in the topic and to initiate discussion;
4. -to give the students a chance to practice their reading and speaking skills;
SKILLS INVOLVED: speaking, reading for general understanding, writing
METHODS: conversation, explanation, brainstorming, the jigsaw

MATERIALS: whiteboard, videoprojector, posters, worksheets, textbook, laptop
Objectives:
Students will be able to practise vocabulary related to jobs;
Students will be able to speak about skills/qualities required for the jobs given;
Students will be able to work in groups;
Students will be able to recognise six personality types and to decide which personality type they think they are most/least like.
Activity 1: Introduction – whole class (estimated time: 2 minutes)

The teacher organises the class, writing the students who are absent. Teacher tells students that they will speak about personality types in the world of work.
Activity 2: Lead-in –speaking – pair work (estimated time: 10 minutes)
T elicits from Ss the difference in meaning between a skill and a quality (a skill is a type f work or activity which requires special training and knowledge; someone’s qualities
are characteristics which are part of their nature). T asks Ss to read through the example and the notes, checking the comprehension, then tells Ss to work in pairs to talk about
the jobs given ( teacher, architect, office worker, vet, secretary). T monitors the activity, helping where necessary.
Activity 3: Personality Types – Jigsaw Method – group work (estimated time: 25 minutes)
T divides the class into 5 groups, six children each. There are six drawings representing six personality types. T gives each S from the group – called the jigsaw group – a
personality type and asks them to learn and to get familiar whit it. Then, T forms temporary groups called “expert groups” by having one S from each jigsaw groups join other
students assigned to the same personality type. T gives Ss in these expert groups time to discuss the main points of their personality type and to rehearse the presentation they
will make to their jigsaw groups. After 10 minutes Ss are brought back into their jigsaw groups. T asks each S to present his or her segment to the group. T monitors the activity
from group to group making appropriate interventions where necessary.
Activity 4: Oral Quiz – whole class (estimated time: 10 minutes)
T gives as many opportunities as possible to the Ss to speak about which personality type they think they are most/least like. In these way teacher can observe how much the
Ss have learnt during the class.
Activity 5: Feed-back and homework assignment (estimated time: 3 minutes)
The teacher appreciates students’ behaviour during the class. Teacher marks the students who gave correct answers, to stimulate them.
The teacher gives instructions for the homework assignment.
PROIECT DIDACTIC
Clasa: a II-a
ARIA CURRICULARĂ: Consiliere şi orientare
DISCIPLINA: Dezvoltare personală
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: Eu şi ceilalţi
CONŢINUTUL ÎNVĂŢĂRII: „Diversitatea umană”
COMPETENŢE GENERALE: Manifestarea interesului pentru autocunoaştere şi a atitudinii potrivite faţă de sine şi faţă de ceilalţi;
Utilizarea abilităţilor şi a atitudinilor specifice învăţării.
1.1. Prezentarea unor trăsături personale elementare, în contexte variate;

2.2. Transmiterea unor mesaje verbale simple despre propriile experienţe de viaţă;
2.3. Explorarea caracteristicilor necesare pentru a fi un bun prieten.
COGNITIVE:
C.C.1 -să răspundă la întrebări legate de conţinutul filmului educativ;
C.C.2 -să identifice caracteristicile unui bun prieten;

C.C.3 -să prezinte atitudinea sa în situaţia dată;
C.C.4- să identifice relaţiile existente între personajele jocului;
AFECTIVE:- să-şi exprime în mod adecvat emoţiile în interacţiunea cu colegii.
PSIHO-MOTORII: -să păstreze poziţia corectă a corpului în timpul orei.
METODE ŞI PROCEDEE: conversaţia, explicaţia, problematizarea, brainstorming-ul, jocul didactic
FORME DE ORGANIZARE: activitate frontală, individuală, în perechi.
RESURSE MATERIALE: filmul suport, jetoane pentru „Jocul prieteniei”, auxiliarul, televizorul, laptopul
UMANE: 24 elevi
TEMPORALE: 45 minute.
BIBLIOGRAFIE: Programa şcolară pentru disciplina Dezvoltare personală, Bucureşti, 2013.
Auxiliar, Dezvoltare personală, autori Anca Veronica Taut, Rodica Horvath, Ed. Sinapsis, 2015.
Momentele T. Conţinuturile C.C Resurse Resurse Forme Forme
lecţiei lecţiei procedurale mat. de org de ev.

1. Moment organizatoric 2’ -Pregătirea materialelor necesare. conversaţia
2.Captarea 3’ -Solicit elevilor să-şi studieze cu atenţie

palmele, ţinând cont de mărime, formă,
atenţiei lungimea degetelor, cutele din palmă şi de pe observaţia dirijată
degete. Elevii sunt întrebaţi dacă cele două
palme seamănă perfect şi dacă ar
putea,,renunţa” vreodată la una dintre ele.
-Elevii constată că palmele lor nu sunt identice. frontal

Nici palmele nu sunt identice şi nici oamenii nu
sunt identici. Fiecare om este o comoară. palmele
Motivaţi!
Ce valori ai ales pentru a pune în cufăraşul

comorilor tale? Se numesc câţiva elevi care să explicaţia
prezinte cum au lucrat acest exerciţiu în ora
ind. Obs. comport.
anterioară.
elevilor
3.Reactualizarea 5’
- Citesc elevilor câteva proverbe: „Prietenia
cunoştinţelor
adevărată nu se stinge niciodată”, „Omul fără exerciţiul
prieteni e ca stânga fără dreapta”.
Apoi sunt solicitaţi să le explice.
Elevii sunt anunţaţi că vor urmări un film cu

titlul „Diversitatea umană”
4.Discuţii pregătitoare https://www.youtube.com/watch?v=-E9DtEA-
4’ -_k explicaţia
Va trebui să fie atenţi la ce se întâmplă în film proverbe

pentru a putea răspunde la întrebari despre
conţinutul lui.
4. Anunţarea 2’ Prin ce se deosebesc oamenii unul de celălalt?
Deşi sunt diferiţi, care este scopul oamenilor?
temei vizionarea filmului
Deci care este mesajul filmului?
Deşi sunt diferiţi, oamenii trebuie să se

respecte între ei, indiferent de aspect fizic,
educaţie, cultură.
filmul
Brainstorming: cât mai multe cuvinte care pot suport
aprecieri
fi asociate cu cuvântul „PRIETENIE”
colective
Autocunoaştere:
conversaţia
Cerinţă: Notează cu A în dreptul enunţurilor
5. Dirijarea 8’ care ţi se potrivesc şi cu F în dreptul celor false. frontal
Învăţării Mă joc în curte cu copiii care nu sunt violenţi. CC1 explicaţia aprecieri ind.
Prietenul meu are aceleaşi pasiuni ca şi mine.
Mă mulţumeşte când un prieten îmi ascunde

defectele.
Dacă un copil are altă religie decât a mea, îl

resping.
Mă port respectuos atât faţă de fetiţe, cât şi faţă

de băieţei.
Brainstorming-ul ind.
Ȋi ajut doar pe copiii care sunt cinstiţi.
Ce părere ai?
Situaţia: Ioana este nou venită în clasă.
Atitudinea colegilor: Colegele nu se joacă în
curte cu ea. Atitudinea ta? auxiliar frontal
Situaţia: Dan a ratat un gol la meciul de fotbal.

Atitudinea colegilor: Coechipierii l-au jignit.
Atitudinea ta?
Situaţia: Maria a luat ”Suficient” la testul de la

matematică. Atitudinea colegilor: Colega de
banca a râs de ea. Atitudinea ta?
CC2
Situaţia: Victor nu are calculator acasă.
Atitudinea colegilor: Colegii de proiect nu problematizarea
l-au acceptat în echipă. Atitudinea ta?
6.Obţinerea „Jocul prieteniei”

performanţelor
7’ Reguli: Cercetează informaţiile despre
personaje. Descoperă prietenii! Motivează!
explicaţia
Elevii primesc câte 3 jetoane reprezentând
personaje din ţări diferite. Pe fiecare jeton sunt
prezentate: ţara de origine a fiecarui personaj,
limbile vorbite, vârsta şi hobby-urile. Grupaţi
câte 2, trebuie să descopere prietenii şi să CC3 conversaţia
motiveze alegerile făcute: de ce acelor
personaje alese de ei le este uşor să se
împrietenească. Suplimentar, pot desena
chipurile copiilor pe jetoane, imaginativ. învăţarea frontal
reciprocă aprecieri
7. Asigurarea feed-back- colective
ului 10’ Se fac aprecieri generale şi individuale. conversaţia jetoane ind.
8. Aprecieri finale Se intonează cântecul „Doar când ai prieteni”. jocul didactic câte 2
CC4 conversaţia ind aprecieri ind.
4’ explicaţia frontal
exerciţiul cu caracter aprecieri ind

creator
Forma jetoanelor
Angela George Chan
Ţara: România Ţara: România Ţara: China
Limba: română, franceză Limba: română, engleză Limba:chineză
Vârsta:10 ani Vârsta:8 ani Vârsta:11 ani
Hobby: chitara, înotul Hobby: înot, fotbal Hobby: chitara, vioara
Nelly Olivier Volodea
Ţara: Congo Ţara: Olanda Ţara: Moldova
Limba: franceză, engleză Limba: olandeză, engleză Limba: română, rusă

Vârsta: 10 ani Vârsta: 10 ani Vârsta: 9 ani
Hobby: câini, matematică Hobby: câini, baschet Hobby: muzică, fotbal
PROIECT DIDACTIC
PROFESOR MIHĂILESCU ALIN MARIUS
UNITATEA DE ÎNVĂȚĂMÂNT: COLEGIUL TEHNIC TÂRNĂVENI
Disciplina: Istorie
Clasa: a XI a B
Profesor:Mihăilescu Alin Marius
Unitatea de învățământ: Colegiul Tehnic Târnăveni
Data: 14. 05. 2019
Unitatea de învățare: Religia în lumea comtemporană
Lecţia: Fundamentalismul religios
Tipul lecţiei: de consolidare, sistematizare, formare de priceperi şi deprinderi
Forme de activitate : învăţarea pe grupe mixte cu sarcini diferenţiate
Mijloace didactice : manualul, fişe de lucru, harta

Competenţe generale:
• Utilizarea vocabularului şi a informaţiei în comunicarea orală sau scrisă;
• Utilizarea surselor istorice, a metodelor şi tehnicilor adecvate istoriei pentru rezolvarea de probleme;
• Analiza diversităţii sociale, culturale şi de civilizaţie în istorie pornind de la sursele istorice;
• Susţinerea argumentată a unui punct de vedere într-o discuţie / într-un referat pe teme de istorie;
• Formularea de argumente referitoare la un subiect istoric;
• Recunoaştera continuităţii, schimbării şi a cauzalităţii în evoluţia socială;
• Examinarea consecinţelor directe şi indirecte ale acţiunii umane;
• Încadrarea unui eveniment sau a unei serii de evenimente într-un context cronologic;
Desfășurarea activităţii:
a. Moment organizatoric: 1 min.

5. Profesorul notează absenţii şi se asigură că atmosfera este propice desfăşurării activităţii didactice.
6. b. Revitalizarea cunoştinţelor anterioare: 7 min.
7. Se realizează prin intermediul unei conversaţii:
8. 1.Tratatul de la Varşovia
- Cunoscând situaţia Europei după al doilea război mondial prezentaţi motivele Uniunii Sovietice de a constitui un nou bloc militar – Tratatul de la Varşovia;
- Enumeraţi statele componente ale Tratatului de la Varşovia;
9. 2.România şi Tratatul de la Varşovia
10. Precizaţi:
- Poziţia României după 1964 în cadrul blocului comunist;
- Motivul care a influenţat schimbarea relaţiilor României cu U.R.S.S.;
- Atitudinea României în 1968;
11.
12. c. Anunţarea titlului lecţiei noi, precizarea a ceea ce trebuie să ştie şi să ştie să facă
13. elevii după învăţarea lecţiei, 2 min.
14. Se scrie pe tablă titlul lecţiei: Fundamentalismul religios,
15. Se atrage atenţia că la sfârşitul cercetării acestei teme, relaţiile de comunicare, de colaborare, de cooperare în cadrul grupelor şi între grupe trebuie să fie mai bune,
coeziunea colectivului clasei trebuie să fie mai puternică; elevii să desprindă particularităţile fundamentalismului şi caracteristicile acestuia specifice fiecărei religii
16. ( creştinism, islamism, iudaism, mozaism, budism), să precizeze asemănările şi deosebirile dintre ele.
17.
18. d. Organizarea clasei pentru activitatea pe grupe, 3 min.
19.
20. Cei 20 elevi sunt împărţiţi în 4 grupe mixte;
21. Se distribuie fiecărei grupe câte o mapă care conţine textul lecţiei şi alte fişe necesare înţelegerii temei date. Profesorul precizează că fiecărui membru al echipei îi
revine spre cercetare fundamentalismul şi integrismul în religiile prezentate.
22. În formularea sarcinilor de rezolvat profesorul are în vedere nu numai dezvoltarea capacităţilor de investigaţie ci şi formarea spiritului de cooperare între elevii grupului
şi între grupele de elevi ai clasei.
23. Elevii buni sunt solicitaţi să asigure condiţiile organizatorice ale cercetării, să acorde ajutor elevilor cu un ritm lent de înţelegere.
24. Grupa desemnează pe cel care centralizează rezultatele cercetării pentru a le raporta în faţa clasei.
25. Grupele vor primi următoarele sarcini:
26. Grupa I : Notaţi pe fişă definiţia fundamentalismului ; descoperiţi
27. trăsăturile acestuia şi precizaţi care este cea mai mare nemulţumire a acestora.
28.
29. Grupa II : Identificaţi şi prezentaţi lupta dintre curentele moderniste şi fundamentalişti în
30. Biserica Creştină; definiţi integrismul.
31. Grupa III : Precizaţi activitatea şi cerinţele mişcărilor radicale în religia islamică;
- identificaţi ţările în care s-au instaurat regimuri fundamentaliste;
- descoperiţi ţările arabe în care s-au instaurat guverne prooccidentale.
32. Grupa IV : Analizaţi impactul curentului liberal asupra iudaismului, hinduismului indian
33. şi budismului.
34. e.Cercetarea şi prelucrarea materialului de către grupe, 10 min.
35. Pentru a asigura diviziunea muncii, cooperarea între membrii grupei şi între grupe, tema a fost defalcată pe aspecte diferite:
- Trăsăturile fundamentalismului şi integrismului
- Creştinismul
- Islamul
- Iudaismul, hinduismul indian şi budismul.
36. Cele patru grupe au primit spre rezolvare sarcini diferenţiate. Fiecare membru al grupei a fost antrenat în cercetare. Cooperarea se realizează efectiv, iar răspunsul
grupei sintetizează răspunsurile individuale ale ficărui elev al grupei după ce au fost discutate şi
37. analizate în colectiv.Prin modul în care au fost analizate și formulate sarcinile de lucru, profesorul a urmărit ca, în timpul cercetării, cooperarea să se realizeze şi între
grupe.
38. Profesorul intervine, la timpul potrivit, cu sugestii şi îndrumări, observă relaţiile ce se stabilesc între membrii grupei, între grupă şi lider.
39. f. Membrii grupei întocmesc răspunsul care va fi prezentat elevilor din clasă, 2min.
40. Prin consultări în cadrul grupei se întocmeşte o fişă cu răspunsul care va fi comunicat clasei.
41. g. Prezentarea de către grupe a răspunsurilor orale sau scrise şi discutarea lor de către elevii clasei, 20 min.
42. Pe rând, grupele prezintă elevilor clasei rezultatele la care au ajuns. Profesorul va urmări în paralel cu dobândirea de cunoştinţe şi concepte, ca elevii să devină mai
activi.
43. h. Valorificarea rezultatelor. Concluzii. Tema pentru acasă, 5 min.
44. Profesorul interpretează corect problemele controversate, sistematizează cunoştinţele dobândite de elevi prin activitatea pe grupe, le integrează în structura logică a
temei.
45. Este apreciată activitatea fiecărei grupă.
46.
47. Tema pentru acasă
48. Descoperiţi motivele pentru care în ultimii ani lumea musulmană este din ce în ce mai mult asociată cu terorismul.
49.
50.
51.
CERCUL PEDAGOGIC AL EDUCATOARELOR
Zona 2 Corabia
ACTIVITATE INTEGRATĂ
“SĂ O AJUTĂM PE ALBĂ CA

ZĂPADA!”
Mişcare, dezvoltare, sănătate prin activităţi
specifice cu preşcolarii
Unitatea de învăţământ: G.P.N. Izbiceni

Data: 23 aprilie 2018
Educatoare: Sprîncenatu Felicia
Grupa: mare
Efectiv: 16 preşcolari (8 fete, 8 băieţi)
Propunătoare: prof. Sprîncenatu Florica Felicia
Tema de studiu: „Cu ce şi cum exprimăm ceea ce simţim?”
Proiectul: “Lumea poveştilor”
Tema zilei: “Să o ajutăm pe Albă ca Zăpada!”
Forma de organizare: activitate integrată – ADE (DPM) + ALA 2
Tipul activităţii: verificare şi consolidare de cunoştinţe, priceperi şi deprinderi
Scopul activităţii: dezvoltarea deprinderilor motrice de bază şi aplicativ-utilitare
Locul desfăşurării: sala Centrului Cultural “Tudor Gheorghe”
Durata: 1 oră
Categoria de activitate:
• DPM – educaţie fizică + ALA 2 – “Să o ajutăm pe Albă ca Zăpada!” – parcurs aplicativ + dans tematic
• O1 – să execute corect exerciţiile de front şi de formaţie;
• O2 – să execute exerciţii de mers, alergare şi săritură păstrând poziţia corectă a corpului;
• O3 –- să-şi coordoneze mişcările pe ritmul solicitat de educatoare;
• O4 – să respecte regulile jocului
• O5 – să manifeste spirit de echipă
• O6 – să- şi menţină o poziţie corectă pe parcursul desfăşurării activităţii
• O7 – să – şi coordoneze mişcările, respectând ritmul melodic
• O8 – să execute paşi de dans, dovedind coordonare, ritm şi bună orientare în spaţiu
Strategii didactice: inductiv-semialgoritmice
Resurse materiale: pod, pârâu, pietricele, ciupercuţe, personajele din povestea “Albă ca Zăpada şi cei şapte pitici”, recompense – medalii, laptop – muzică, costume
Metode şi procedee: conversaţia, explicaţia, demonstraţia, exersarea, jocul
Bibliografie:
• Hurloi E, Ritm şi armonie - ghid metodologic de predare a educaţiei fizice în grădiniţă, Editura CCD Buzău, 2004;
• Ţicaliuc E, 1001 jocuri pentru copii, Editura Sport –turism, Bucureşti, 1979;
• Constantin Cristian Creţu, Daniela Petre, Ana Ivan, Constantina Ciucurel, Ghid privind desfăşurarea activităţilor de educaţie fizică în grădiniţă, Editura Tiparg
DEMERS DIDACTIC
DOZARE
ETAPELE CONŢINUTUL ACTIVITĂŢII FORMAŢII DE LUCRU INDICAŢII METODICE
LECŢIEI OB.
1. Moment Adunarea 30” Se intră pe melodia „Noi suntem piticii” „În linie
organizatoric pe un rând, adunarea!”
Alinierea 30” „Vă aliniaţi! Drepţi!”
Organizarea grupei de Verificarea echipamentului şi a 10” „Pe loc repaus!”

copii stării de sănătate Linie pe un rând
Conversaţie pe baza poveştii 2 min Port o discuţie cu preşcolarii despre decor şi

despre povestea în care noi am poposit.
2. Captarea atenţiei xxxxxxxxxxx
- Ȋn ce poveste minunată am ajuns?

- Care sunt personajele acesti poveşti?
- De ce vrăjitoarea nu o iubea pe Albă ca
Zăpada?
- Cum a hotărât ea să se răzbune pe fată?
- Cine a ajutat-o pe Albă ca Zăpada?
- Câţi pitici erau în poveste?
- Câţi pitici suntem noi acum?
- Sunteţi gata să pornim la drum şi să
prindem puteri pentru a o ajuta pe frumoasa
fată?
Întoarceri pe loc prin săritură 25” „Drepţi! La stânga! La dreapta! Capul sus!
Privirea înainte!”
2. Reactualizarea Mers normal 1L „Cu ocolire spre stânga mers normal!”
cunoştinţelor
În coloană câte unul „Câte unul pe cărare
Mergem în pădurea mare

Pregătirea
organismului pentru O1 xxxxx Uite sus şi uite jos,
efort
Totu-i verde şi frumos.”
Mers normal cu braţele întinse sus „Către soare ne uităm,
Braţele le ridicăm,
Şi mergem, mergem aşa,
Prin pădure uite-aşa!”
O1 Mers normal cu braţele în lateral „Iată colo păsărele
Hai să zbor şi eu cu ele,
Hai ză zbor, că nu e greu,
Din mânuţe dăm mereu.”
Mers pe călcâie cu mâinile la spate 1l „Mers pe călcâie cu mâinile la spate!
Mers normal Mers normal!”
1L
Mers cu mâinile pe cap 1l „Mers cu mâinile pe cap.” Mers normal!
Mers pe vârfuri cu braţele sus, 1L „Mers pe vârfuri cu braţele întinse deasupra

Mers normal capului! Mers normal!”
1l
Mers cu mânile pe genunchi „Merge ursul prin pădure
După fragi şi după mure,
Mor, mor, mor şi mor, mor, mor
Merge ursul zâmbitor.”
Alergare uşoară 1L „Alergare uşoară!
Alergare cu pendularea gambei la 1l Alergare cu pendularea gambei la spate!”

spate
Mers normal, Alergare cu 1L „Mers normal!

genunchii la piept
1l Alergare cu genunchii la piept!”
Deplasări cu sărituri succesive Mers normal
„Eu sunt iepuraşul Ţup
Prin pădure sar zdup, zdup,
Sunt un iepuraş de soi
Cel mai mare iepuroi.
Ţup, ţup, ţup.”
Formarea coloanei de gimnastică 60” Coloana de gimnastică „Vă opriţi! Vă întoarceţi cu faţa la mine! (vor fi
aliniaţi)”
„Număraţi din 2 în 2 de la dreapta la stânga!”

x x x x x x x x
x x x x x x x x „Numărul 1 rămâne pe loc, numărul 2 face un
pas în faţă,”

3. Influenţarea Exerciţii pentru cap şi gât 44T Coloana de gimnastică 1. P.I. Stând depărtat
selectivă a aparatului
locomotor T1-2: aplecarea capului cu arcuire;
x x x x x x x x T3-4: extensia capului cu arcuire.
O2 x x x x x x x 2. P.I. Stând depărtat
44T x x x x x x x x T1-2: îndoirea laterală a capului spre stânga cu

arcuire;
T3-4: îndoirea laterală a capului spre dreapta cu

 arcuire;
„Rotim capu-n sus şi-n jos
Stânga, dreapt, e frumos.
Muşchii noi îi relaxăm,
Ȋi încălzim şi ne jucăm”.
Exerciţii pentru braţe 44T Coloana de gimnastică 1. P.I. Stând depărtat
T1-2: mâinile îndoite la piept
x x x x x x x x T3-4: ducerea braţelor în lateral cu balans;
x x x x x x x x „Umerii îi încălzim, sănătoşi mereu să fim.

O2  Mâinile le îndoim, cât mai sănătoşi să fim.”
Exerciţii pentru trunchi 44T Coloana de gimnastică 1. P.I. Stând depărtat,braţele pe şold
T1-2: îndoire cu arcuire a trunchiului spre
stânga;
x x x x x x x x
T3-4: îndoire cu arcuire a trunchiului spre
x x x x x x x x dreapta.
„Şoriceii într-o zi
 Mult au vrut să ştie,
Cât e ceasul, cât o fi?
Trag de sonerie!
O2 Mâinile în şold, noi le îndoim,
Şi ceasul îndată noi îl pornim,
Tic-tac, tic-tac, face ceasul tica-tac.
Ne rotim şi ne-nvârtim,
Ceasul chiar îl auzim,
Tic-tac, tic-tac, face ceasul tica-tac.”
2. P.I. Stând depărtat, mâinile pe lângă corp
T1-2: balansarea braţelor în sus
44T Coloana de gimnastică T3-4: balansarea braţelor în jos.
„Braţele spre soare lin le ridicăm,
x x x x x x x x Şi apoi spre iarba verde le aplecăm
x x x x x x x x 1.2.3,4....1, 2, 3, 4.”

Exerciţii pentru picioare 10T Coloana de gimnastică 1. P.I. Stând
T1: Sărituri ca mingea pe loc
x x x x x x x x „Noi sărim ca veveriţa, cum sare şi căpriţa,
10T x x x x x x x x Vulpe după iepuraş, sare până la imaş.
 Trei purcei cu o pisică, iezii sar cu ursulică,
Toţi sărim să fim mai mari, hai şi tu acuma

sari!”
Exerciţii de respiraţie şi relaxare „Respirăm!”
„Scuturăm braţele şi picioarele!”
4. Anunţarea temei şi Ştafetă – „Să o ajutăm pe Albă ca 10’ „Astăzi vom încerca să o ajutăm pe Albă ca
a obiectivelor Zăpada!” Zăpada să scape din mâinile vrăjitoarei. Vă
O3 întrebaţi cum? Soluţia este aproape. Ȋn poiana
fermecată există flori magice care au acest dar,
dar drumul este presărat cu obstacole pe care voi
aveţi sarcina de a le depăşi.”
Preşcolarii au sarcina de a o ajuta pe prinţesă să

scape de vrăjitoarea cea rea. Copiii vor merge astfel
în poiana în care este adormită fata şi vor culege
5. Desfăşurarea flori, singurul leac care o va trezi. Ȋn drumul lor
activităţii copiii au de trecut mai multe sarcini puse de
vrăjitoarea malefică :
Realizarea temei O3
- merg pe un drum pietruit, sărind de pe o
O4 piată pe alta ;
- sar peste parau ;
- ocolesc ciupercuţe
- trec pe sub un pod
Ca apoi să culeaga florile şi le ducă în vază la locul
plecării.
Apoi dau ştafeta următorului copil din echipă.
Echipa care a terminat prima de cules florile şi a

respectat indicatiile se va duce şi o va elibera pe
Albă ca Zăpada.
Pentru munca depusă preşcolarii primesc

medalii din partea vrăjitoarei, care se recunoaşte
învinsă.
6. Realizarea feed – Mers în cerc 1’ Câte doi Se execută „Dansul prieteniei” (anexa 1)
back-ului
52. * * * * *
Revenirea 53. * * * * *
organismului după
efort
7. Obţinerea Paşi de dans Cerc Obţinerea performanţei se realizează prin paşi de

performanţei dans. Copiii vor executa dansul primăverii şi valsul
Ȋn perechi poveştii.
8. Încheierea activ Aprecieri şi recomandări 1’ „Bună ziua!”

Activitatea integrată „Să o ajutăm pe Albă ca Zăpada!” se va desfăşura sub forma unei poveşti, preşcolarii fiind partea a acestei minunate lumi
de basm.
Activitatea debutează cu tranziţia „Noi suntem piticii”. Frontal, port o discuţie cu preşcolarii referitoare la amenajarea sălii şi implicit la
povestea „Albă ca Zăpada”. Pe fundal se va auzi melodia „Albă ca Zăpada”.
Se porneşte prin pădure cântând şi executând diferite mişcări. Se formează coloana de gimnastică. Executăm mişcările pentru încălzirea
muşchilor gâtului, braţelor, trunchiului şi membrelor, apoi pornim să o salvăm pe prinţesă, jucându-ne.
Le voi povesti copiilor că astăzi vom încerca să o ajutăm pe Albă ca Zăpada să scape din mâinile vrăjitoarei. „Vă întrebaţi cum? Vom merge
prin pădure, vor alerga, vom face exerciţii pentru a căpăta puteti ca să o putem înfrunta pe malefica vrăjitoare, ca apoi să putem merge pe tărămul
vrăjitoarei şi să parcurgem drumul către prinţesă. Drumul este presărat cu obstacole pe care voi aveţi sarcina de a le depăşi.”
Copiii vor merge astfel în poiana în care este adormită fata şi vor culege flori, singurul leac care o va trezi. Ȋn drumul lor copiii au de trecut mai
multe sarcini puse de vrăjitoarea malefică:
- merg pe un drum pietruit, sărind de pe o piată pe alta ;
- sar peste parau ;
- ocolesc ciupercuţe
- trec pe sub un pod
Ca apoi să culeaga florile şi le ducă în vază la locul plecării.
Apoi dau ştafeta următorului copil din echipă.
Echipa care a terminat prima de cules florile şi a respectat indicatiile se va duce şi o va elibera pe Albă ca Zăpada. Pentru reuşita lor copiii primesc din partea vrăjitoarei medalii.
Prima parte a activităţii se încheie prin executarea « Dansului prieteniei », copiii fiind acum pregătiţi să pornească la balul de la palat.
Cea de-a doua activitate debutează cu un dans tematic excutat de preşcolari, având fond muzical. Fetele şi băieţii vor executa diferite mişcări ţinând cont de ritmul melodiei şi de indicaţiile
educatoarei.
Finalul activităţii surprinde balul de la palat, acolo unde cinci perechi împreună cu prinţul şi prinţesa vor executa paşi de vals pe ritmul melodic al « Valsului frumuseţii ».
La final fiecare preşcolar primeşte o medalie şi diplomă pentru munca depusă. Se fac aprecieri frontale şi individuale aspra modului în care preşcolarii au participat la activitate.
PROFESOR : FILIP ZOICA
DISCIPLINA: LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ
CLASA : A VI-A
DATA: 29 MAI 2019
TIPUL LECȚIEI: MIXTĂ
NUMĂR DE ELEVI : 23
LECȚIA ANTERIOARĂ: COMPLEMENTUL DIRECT
TITLUL LECȚIEI: COMPLEMENTUL PREPOZIȚIONAL
LECȚIA CARE URMEAZĂ: COMPLEMENTUL INDIRECT ÎN DATIV
OBIECTIVELE DE REFERINȚĂ/COMPETENȚE SPECIFICE
4.1 UTILIZAREA STRUCTURILOR SINTACTICE ŞI MORFOLOGICE DE BAZĂ ALE LIMBII ROMÂNE STANDARD PENTRU ÎNŢELEGEREA ŞI EXPRIMAREA CORECTĂ ŞI PRECISĂ
A INTENŢIILOR COMUNICATIVE
4.4 UTILIZAREA DEPRINDERILOR DOBÂNDITE PENTRU MONITORIZAREA CORECTITUDINII COMUNICĂRII, PRIN RAPORTAREA LA NORMĂ
2.4 MANIFESTAREA PREOCUPĂRII DE A ÎNŢELEGE DIVERSE TIPURI DE TEXTE CITITE
OBIECTIVELE DE ÎNVĂȚARE
1. SĂ IDENTIFICE ELEMENTUL REGENT AL COMPLEMENTULUI DIRECT
2. SĂ ILUSTREZE POSIBILITĂȚILE DE EXPRIMARE ALE COMPLEMENTULUI DIRECT
3. SĂ IDENTIFICE ELEMENTUL REGENT AL COMPLEMENTUL PREPOZIȚIONAL

4. SĂ PRECIZEZE POSIBILITĂȚILE DE EXPRIMARE ALE COMPLEMENTULUI PREPOZIȚIONAL
LECȚIA CARE URMEAZĂ: COMPLEMENTUL PREPOZIȚIONAL

ETAPELE LECȚIEI DESFĂȘURAREA LECȚIEI ACTIVITATEA ELEVILOR TIMP STRATEGII/METODE CE URMĂRIM
ACTIVITATEA
PROFESORULUI
WARM UP Captează atenția elevilor Elevii se gândesc la întrebare și 5 captarea atenției

întrebându-i care este gândul cu notează răspunsurile .
care ai venit azi la școală?
Le oferă hârtii colorate pentru a-și

nota gândurile.
EVALUAREA organizează clasa în perechi și elevii gândesc individual apoi în 15 stilul de învățare predominant este
FORMATIVĂ adreseaza întrebarea ce tip de perechi și notează într-un organizator vizual
regent are complementul direct grafic informațiile găsite și exemplele METODA GÂNDIȚI-
(verb la mod personal sau construite LUCRAȚI ÎN
nepersonal) și prin ce părți de PERECHI-
vorbire se poate exprima câtiva elevi prezintă clasei produsul COMUNICAȚI
(substantiv, pronume, numeral sau echipei lor
verb la mod nepersonal)
Elevii primesc exemple
Adesează ăntrebarea : Ce face
Imi place muzica. SB
dificilă identificarea
complementului direct? Am primit invitația.CD
Mă enervează rezultatul.SB
Am aflat rezultatul.CD
METACOGNIȚIA
PREDAREA Oferă un text lacunar și solicită Elevii primesc un text lacunar și îl 20 FOLOSIREA înțelegerea termenilor noi din lecție
CONȚINUTURILOR completarea lui. completează. TEXTULUI
LACUNAR
Completați cu preopozițiile potrivite:
PREDAREA
Echipa a beneficiat...... ajutorul nostru. VOCABULARULUI
. Toți elevii sunt atenți ....... profesor.
Cei doi s-au aliniat ....... noi.

Am optat....excursia de o zi.
Explică cum un verb poate impune Observă importanța prepoziției și cum

o prepoziție. complementul prepozițional întregește
sensul predicatului.
Primesc textul despre complementul

Profesorul oferă textul lecției și prepozițional și lucrează în perechi.
explică vocabularul specific METODA GÂNDIȚI-
lecției. LUCRAȚI ÎN
PERECHI-
Complementul prepozițional arată Elevii construiesc harta conceptuală COMUNICAȚI
obiectul asupra căruia se exercită pentru complementul prepozițional.
în mod indirect acțiunea,
determinând un verv ce impune
HARTA
prepoziție. El întregește înțelesul
CONCEPTUALĂ
uni predicat cu ajutorul
prepoziției. Răspunde la
întrebările: de cine?, de ce?, cu
cine?, cu ce?, despre cine?
El determină verbe la moduri

personale ( Ei se tem de câine.)
sau nepersonale (Temându-se de
câine au fugit.) și adjective
(Convins de un lucru a acceptat).
Se poate exprima prin: substantiv

(Am alergat după copii.), pronume
(I-am vorbit despre tine.) numeral
(Vorbim despre cei doi.
EVALUAREA Incercați să formulați o definiție 5 DEFINIȚII

ÎNȚELEGERII ȘI A proprie pentru complementul PRIETENOASE
VOCABULARULUI prepozițional utilizând cuvinte de Tu (complementul prepozițional) ai
(evaluare formativă 2) tipul tu, ceva, cineva. nevoie de ceva(prepoziția) ca să faci o
acțiune asupra cuiva.(unui obiect)
TEMA PENTRU Incercuiți litera corespunzătoare 5

ACASĂ enunțurlor în care cuvintele evidențiate
au funcția de complement
prepozițional:
a.S-au împrietenit cu elevii din

cealaltă grupă.
b.I-au cunoscut pe elevii din cealaltă

grupă.
c.S-a uitat cu atenție la al doilea.
d.Ion este al doilea.
Precizează valoarea morfologică a

cuvintelor cu funcșăa de complement
prepozițional.
a.Este capabil de efort.
b.Ne-am gândit la dumneavoastră.
c.Și-a amintit de trei dintre ei.

PROIECT DIDACTIC
Nr. ore pe sapt.: 2
Premise teoretice:

Metode didactice aplicate: Metode general-didactice (explicația, conversația, demonstrarea), metode cognitive (analiza, comparația, deducția), metode practice (exercițiul, auduția, metoda descoperirii
dirijate), metode de evaluare a actului interpretativ (observarea, proba practică, autoevaluarea).

Nr. Etapele/ secvenţele Conţinut instructiv-educativ Metode/
Evaluare
crt. lecţiei procedee/ Mijloace de învăţământ
Activitatea profesorului Activitatea elevului tehnici
Momentul
I
Verifică partiturile, caietul indi- Conversat Partituri
organizatoric . Pregătește materialele
ia
vidual, portofoliul cu materialele necesare studiului pia-
Organizarea prop-
didactice auxiliare. Observarea
riu-zisa a activității. nistic. Ajustează înălți-mea
I.1
Urmărește acțiunile elevului, in- scaunului și îl aranjează la
tervine în cazul în care elevul nu distantă corectă și comodă
fată de pian. Aranjează
reușește să așeze scaunul corect
partiturile pe pupitru și iși Pianul
la distanța necesară.
concen-trează atenția spre
ceea ce are de executat.
Eleva execută exerciții de

tehnica brațelor și dege-
telor în non legato, stac-
cato, legato. Execută ga-ma
G Dur in sens direct,
Urmărește interpretarea exerci-
Pregătirea și acor- contrar în legato și stac-
țiilor. Insistă la respectarea po-
darea neuro-mus- cato. Arpegiul mic si ma-
ziției corecte a maînilor, poigne-
I.2 culară. re, acordurile din trei su-
ului, degetelor.Atrage atenția
nete.
elevei la respectarea egalității de
intensitate și durată în pasaje
îndemânarea trecerii degetului

1 în gamă, la expresivitatea in-
Set de exerci-ții pentru tehnica de brațe si degete
terpretării gamei în ascendență și
duri. Ascultă expunerea Exercițiul Metronom
profesorului, apoi in-
Propune elevei să interpreteze
studiul și să identifice probleme- terpretează studiul .
le ritmice, de tempo, de text
Portofoliul
apărute pe parcursul interpretă-
rii. Profesorul evaluează inter- elevului pianist
Reactualizarea cu- pretarea. Corectează eventualele
noștinîelor,verifi- greșeli de text. Insistă la respec-
carea și consolida- tarea și menținerea constantă a
Ascultă soluțiile pentru
rea acestora. tempo-ului optim, corectează
îmbunătățirea calității
II greșelile de digitație.
Relevarea aspecte- interpretării .
Atentioneaza eleva asupra fap-
lor tehnice și de ex- Partituri
tului că digitația corectă este un
presie care asigură
mijloc important de realizare a
executarea logică și
frazării, de realizare mai deplină
cursivă a textului.
a sensului muzical cerut.
Ascultă studiul în reluare.
II.1. Discutarea și evaluarea inter-

pretării repetate. Indicații pri-
Pianul
vind modul de studiu indepen-
dent. Dupa indicatiile de în-
drumare eleva reia stu-diul.
Participă la autoevaluare.
Obținerea perfor- Formulează concluzii cu

manței interpreta- Verifică lucrul independent privire la studiul indepen-
tive. Evaluarea ac- dent.
asupra unor fragmente dificile Metronom
tivității.
din sonatina. Eleva interpretează câteva Aplicații
secvențe din sonatină. instrumen
Apreciază efortul elevei în depă- -tale Evaluare corectivă
șirea dificultăților de tehnică
pianistică.
Interpretează câteva secvențe din

Sonatină intenționat greșind tex-
tul în anumite momente. Solicită
elevei să interpreteze sonatina
integral și să explice de ce cântă Ascultă și reacționează la
greșelile depistate.
II.2 unele propoziții muzicale într-un
anumit fel. Explică rolul ,,culo- Interpretează sonatina
integral. Exemplifi
rilor” pentru îmbunătățirea in-
-care
terpretării pieselor muzicale.
Propune pentru audiere o în-

Ascultă enunțul profe-
registrare a sonatinei de pe
sorului.
youtube.
Indicaţii
de
îndrumare
Eleva ascultă şi compară Autoevaluare
cu varianta de interpretare
personală.
După indicații de îndru-

mare eleva reia sonatina.
Varianta interpretată este
evident mai bună. Promite
că la următoarea lecție va
cânta mult mai bine.
Explică noțiunea de legato de

Participă la enunțarea
expresie: notele care constituie
cunoștințelor asimilate,
un motiv muzical, o frază sau un
deosebește legato de
pasaj trebuie să se audă fără nici
expresie și legato de durată
o intrerupere între ele și se cân-
în partiturile prezentate de
ta legat. În partitură se notează Evaluare practică
profesor.
printr-un arc care unește toate
aceste sunete sau prin cuvantul
italian legato.
Prezintă materiale didactice ( fi-

șe, partituri pe care eleva nu le
cunoaște). Face o comparație
dintre propozițiile vorbirii curen-
te și melodiile exemplificate.
Conținutul specific
Propune elevei să efectueze
al lecției mișcările necesare pentru rea- Demonstr
lizarea acestui element. a-ții
Prezentarea noului didactice
Organizarea mișcărilor poigne-
conținut
tului:
Evaluare orală
1.Mișcări verticale
Calculator
Realizarea practică a
3.Mișcări rotative
elementelor con- Explicația
solidate teoretic. Exercitii de legato. Legato prin
intonarea diverselor intervale.
Auzirea intonațională a relatiei Execută mișcările propuse Deducția
dintre sunetele legate intre ele de profesor.
(realizarea și exersarea vocală,

Conversaț
auditivă,kinestezică). ia
Indicații
de
îndrumare
Interpretează Valsul de Klassen. Exersează vocal, auditiv
kinestezic pentru a perce-

pe relația dintre sunetele
muzicale și rolul legato-
Partitura
ului în conturarea frazei
muzicale. Analiză
comparati
-vă
Ascultă piesa ,apoi face
analiza liniei melodice,
Intervine cu precizări asupra
urmărind vizual partitu-ra.
modului de interpretare, stabi-
Definește caracterul piesei.
lirea digitației adecvate, moda-
III Grupează sune-
litățile de atac pianistic etc.
tele în motive muzicale, Creativitat
e
stabilește modul de atac
adecvat caracterului pie-
III.1
sei. Aplica noile cunoş-
tinţe în analizarea piesei.
Începe descifrarea textului Eleva citeşte vizual no-tele

piesei. şi doar articulează cu Evaluare practică
degetele pe clape.
Parcurge textul piesei la
Profesorul urmăreşte şi îndrumă mâîni separate.
III.2
descifrarea coerentă a textului
muzical. Explicaţia
Ascultă, întreabă, formu-
lează concluzii.
Demonstr
Apreciază stadiul de asimilare a
a-rea
materialului nou, a nivelului de
prezentare a repertoriului, a
atitudinii și atenției elevei .
Recapitulează noțiunile asimi-
late pe parcursul lecției.
Recomandă exerciţii pentru

tehnica degetelor, game, indi-
caţii concrete pentru fiecare
Fixarea cunoştin- piesă care este în lucru. Înscrie

IV
ţelor şi evaluarea în caietul de clasa a elevei tema
activităţii pentru următoarea lecţie. Evaluare practică
Observarea
Calculator Apreciere verbală

Incheierea lectiei
Explicatia
Temă pentru lecţia
umătoare Demonsta
-rea
V
Aplicații
practice Partitura Evaluare orală
Aplicaţii
practice
Exerciţiul
Indicaţii
de
îndrumare
Audiția
Deducţia
Conversaț
ia
Explicația
Conversaţ
ia
PROIECT DIDACTIC
PROFESOR MILITARU ALEXANDRU-LUCIAN
Clasa: a IX-a
Disciplina: Istorie
Data 16.11.2018
Aria curriculara: Om şi Societate
Unitatea de învăţare: Marile religii
Lecţia: Iudaismul şi budismul
Tipul lecţiei: de comunicare și însușire de noi cunoștințe
Locul de desfăşurare:sala de clasă
Timp: 50 min
Competenţe Generale:
1.Utilizarea vocabularului şi a informaţiei în comunicarea orală sau scrisă
3.Formarea imaginii pozitive despre sine şi despre ceilalţi
4.Sensibilizarea faţă de valorile estetice ale culturii
Competențe specifice
1.1. Folosirea limbajului adecvat în cadrul unei prezentări orale sau scrise.
3.1. Recunoaşterea asemănărilor şi diferenţelor dintre sine şi celălalt, dintre persoane, dintre grupuri.
3.2. Utilizarea dialogului intercultural.
VALORI ŞI ATITUDINI
• Coerenţă şi rigoare în gândire şi acţiune
• Gândire critică şi flexibilă
• Relaţionarea pozitivă cu ceilalţi
• Respectarea drepturilor fundamentale ale omului
• Dezvoltarea atitudinilor pro-active în viaţa personală şi cea socială
• Antrenarea gândirii prospective prin înţelegerea rolului istoriei în viaţa prezentă şi ca factor de predicţie a schimbărilor
• Rezolvarea pe cale non-violentă a conflictelor
• Asumarea toleranţei etnice, religioase şi culturale.
O1 să precizeze elementele definitorii ale religiei iudaice și ale budismului
O2 să își insusească noi noțiuni precum iudaism și budism
O3 să identifice principalele trăsături caracteristice fiecărui tip de religie prezentat
O4 să contientizeze importantă și unicitatea fiecărui tip de religie putând să le diferențieze
Metode didactice: expunere, conversație, ciorchine, demonstratie, exercitiu, SINELG
Mijloace de invatare: tabla, fişă de lucru, poze, manualul de istorie pentru clasa a IX-a
Forme de organizare: frontală, individuală,
Bibliografie:
-manualul de istorie clasa a IX a, editura Didactica si pedagogica

-programa pentru disciplina Istorie clasa a IX-a
-elemente de didactică a istoriei, coord. Felicia Adăscăliţei, Ediţia a – II –a, editura Nonima, Bucureşti 2010-2013
- Eliade, Mircea, Istoria credințelor și ideilor religioase, editura,,Univers Enciclopedic”, București, 2000;
Momentele Detalieri de continut Timp alocat Strategii didactice

lecției Activitatea profesorului Activitatea elevului Metode Forme Evaluare
Momentul Pregătirea climatului socio-afectiv necesar Elevul de serviciu prezintă absenții. 2 min Conversatie frontala
introductiv actului învățării. Notarea absențelor.
Verificarea Solicită elevilor să raspunda la intrebari Elevii raspund intrebarilor profesorului 5 Conversație predictivă
cunoștințelor referitoare la lectia anterioara. minute individuala
anterioare Verifica raspunsurile alături de elevi
Desfășurarea formativă
activității Anunță titlul lecției și conținutul temei. Sunt
enunțate obiectivele operaționale pornind de
la competențele specifice. Elevii isi noteaza informatiile primite
• Demonstratie frontală
Marile religii
30
Iudaismul şi budismul min individuală
Conversație
Profesorul începe expunerea lecției, aducând Elevii raspund intrebarilor profesorului

în atenția elevilor prima parte a acesteia.
Iudaismul-este religia poporului evreu, primul
popor monoteist din istorie. Pentru o înțelegere
mai clară a noțiunii de popor monoteist li se va Demonstratie
Elevii isi noteaza informatiile primite
solicita elevilor o comparare a iudaismului cu
religia Egiptului Antic. Cartea sfântă a
poporului evreu este Biblia, însă nu că creștini Expunere
ci compusă doar din Vechiul Testament.
Elevii raspund intrebarilor profesorului Conversație
Ulterior în centrul lecției se va află Tora sau
calea de urmat(cuprinde poruncile primite de
Moise)-biblia ebraică. Din această vor plecă
liniuțe cu informații despre cuprinderea
acesteia: geneza, exodul, cele zece porunci,
legi, norme.Ulterior Biblia, cartea sfântă a
evreilor este completată cu alte scrieri ce o
cuprind:cartea lui Solomon, cartea regilor,
psalmi, proverbe etc. Biblia evreilor nu este o
carte și este în fapt o colecție de cărți, între Expunere
100-150 de cărți. Lăcașurile de cult ale
evreilor sunt sinagogile, cel mai important loc
de rugăciune fiind Templul din Ierusalim(mil I
în.hr) din care astăzi se mai păstrează doar
Zidul Plângerii. Sărbători religioase la evrei: SINELG
-sabatul, sâmbătă-zi de rugăciune
-yom kippur-purificarea
• -pesah-paștele evreiesc(fugă din

Egipt)
• Budismul(partea a două a lecției)
• Este o religie întemeiată de prințul
nepalez Gautama (sec. V-VI în.hr), supranumit
de discipolii săi Buddha(Iluminatul) care a
descoperit ,,cele patru adevăruri" pentru
eleiberarea de suferința și calea spre
eliberare(nirvana). Budismul se adresează
tuturor oamenilor(vocație universală, dar nu
agresivă) și este împotrivă castelor(ierarhiilor
din naștere). Cel mai important centru religios
este Tibetul(acoperișul lumii). Din secolul al
III-lea în.hr. apăr două curente budiste:
• -mahayana-toți oamenii au acces la
Nirvana dacă au o conduită morală
corectă(moderat)
• -hinayana-Nirvana este accesibilă
doar celor aleși, cu o viață exemplară.
• Mănăstirile budiste se numesc Stupa.
• Cele patru adevăruri:
• -adevărul privind natură
suferinței(nașterea, bătrânețea, moartea)
• -adevărul despre cauzele
suferinței(atașamentul omului față de plăcerile
lumești)
• -necesitatea înlăturării suferinței
• -căile de urmat(credința, dreptate,
cugetare, cumpătare)
Fixarea și 12 in exercitiu sumativă
sistematizarea Elevii primesc o fisa de verificare Sinelg si o Elevii completeaza cele doua fise. individuala
cunoștințelor fisa de lucru cuprinzand exercitii pe baza de
text.
Tema pentru Solicita elevilor sa realizeze un referat de Realizaza tema solicitata. 1 min referat
acasă. aprox 2 pagini cu tema Tibet-capitala individuala
Aprecierea budismului
activității Evalueaza activitatea elevilor.
elevilor
Fisa 1(SINELG)
Completeaza tabelul
√ - + ?
Cunostinte confirmate de Cunostinte infirmate de Cunostinte noi neintalnite - cunostinţe

lectie lectie pana acum incerte, confuze, care
merită să fie cercetate
Fisa 2
A. Primul Adevăr este că totul e Suferinţă: Naşterea este Suferinţă, îmbătrânirea este Suferinţă, tot ceea ce este efemer este Suferinţă. Al doilea Adevăr este că originea Suferinţei e Dorinţa. Al treilea
Adevăr este că abolirea Dorinţei antrenează abolirea Suferinţei. Al patrulea Adevăr dezvăluie Calea-cu-opt-Ramuri sau Calea de mijloc, care duce la extinţia suferinţei: modul corect de a vedea lucrurile,
opinia, hotărârea, determinarea sau concentrarea, cuvântul, acţiunea, mijloacele de existenţă, efortul, atenţia, şi contemplarea. Aceasta pare să fie forma cea mai apropiată de mesajul originar al lui
Buddha.
Eliade-Culianu, Dicţionar al religiilor
B. Cele zece porunci:
1.Eu sunt Domnul, Dumnezeul tău, să nu ai alţi dumnezei în afară de mine.
2.Să nu-ţi faci chip cioplit, nici vreo înfăţişare a lucrurilor care sunt sus în ceruri sau jos pe pământ.
3.Să nu iei în deşert numele Domnului tău, căci Domnul nu va lăsa nepedepsit pe cel care va lua în deşert Numele Lui.
4.Adu-ţi aminte de ziua de odihnă ca s-o sfinţeşti.
5.Cinsteşte pe tatăl tău şi pe mama ta.
6.Să nu ucizi.
7.Să nu preacurveşti.
8.Să nu furi.
9.Să nu mărturiseşti strâmb împotriva aproapelui tău.
10.Să nu pofteşti casa aproapelui tău, nevasta aproapelui, nici robul sau roaba lui, nici vreun alt lucru care este al aproapelui tău.
Exodul 20, 1-17
I.Menţionaţi pe baza sursei A cele patru mari adevăruri ale budismului.

II.Plasaţi temporal şi spaţial budismul.
III.Discutaţi pe baza sursei B trei valori morale şi sociale.
IV.Ilustraţi prin identificarea a două elemente comune similitudinile dintre marile religii.
PROIECT DIDACTIC

Argument:
Într-o societate modernă educaţia are un rol primordial, iar educaţia primită în şcoală rămâne fundaţia pe care elevul îşi va clădi în timp, cu răbdare, ambiţie şi dăruire o viitoare carieră într-un
mediu social concurenţial. Cultura generală, abilităţile de comunicare, abilităţile practice şi de lucru în echipă, dezvoltarea competenţelor fundamentale necesare acestui secol sunt elementele definitorii
care conduc către succes.
Proiectul îşi propune să confrunte idei, metode, tehnici şi modalităţi deosebite de lucru în echipă sau individual în cadrul unor activităţi extraşcolare atractive şi diversificate. De asemenea, îşi
propune o mai bună relaţionare a elevilor între ei, căt şi cu cadrele didactice.
Durata:
Grupul țintă :
Beneficiari:
a) direcţi: elevii
Obiectiv general:
Promovarea valorilor cultural-educative, stimularea creativităţii, cunoaşterea, conştientizarea şi promovarea rolului şcolii în viaţa elevilor, creşterea calităţii educaţiei oferite acestora prin
intermediul unor activităţi extraşcolare şi extracurriculare
❖ Conştientizarea de către elevi a importanţei valorificării calitative a timpului liber pentru lărgirea orizonului cunoaşterii;
❖ Valorificarea aptitudinilor şi a abilitǎţilor dobândite de elevi în şcoalǎ în cadrul unor activităţi extraşcolare;
❖ Promovarea interdisciplinarităţii ca mijloc de dezvoltare a unei gândiri flexibile şi totodată stimularea creativităţii elevilor;
❖ Dezvoltarea emulaţiei, a spiritului de fair-play, dar şi a spiritului de echipă;
❖ Dezvoltarea competenţelor de comunicare, a gustului pentru teatru, literatură, arte în general;
❖ Exersarea abilităţilor practice şi evidenţierea talentului artistic în realizarea unor lucrări practice, artistico-plastice (cusături, colaje, decoraţiuni) pictură în tehnica oil-pastel;
❖ Colaborarea cu instituţii de cultură, cu alţi parteneri educaţionali;
Parteneri:
Resurse umane :
• O.N.G. Mare Nostrum
• Părinți
• Cadre didactice
•
Resurse materiale:
• Amfiteatrul școlii, săli de clasă

• Laptop
• Videoproiector
• Imprimantă
• Aparat foto
• Materiale informative, pliante, chestionare
• Abilităţi de comunicare, în beneficiul copiilor, al şcolii ;
• Dezvoltarea capacităţii de a-şi înţelege şi de a-şi ajuta copiii;
• Mai mulţi părinţi/bunici implicaţi în educația copiilor;
• Îmbunătăţirea rezultatelor şcolare ale elevilor ;
• Ameliorarea calităţii deprinderilor parentale;
• Dezvoltarea unor atitudini și comportamente civice ale elevilor faţă de şcoală;
• Creşterea motivaţiei şcolare și a stimei de sine la elevi;
• Diminuarea problemelor de comportament ale elevilor de tipul atenţiei deficitare, agresivităţii, violenţei.;
• Elaborarea unor portofolii tematice care se vor folosi în activităţile instructiv-educative.
• Crearea unui ambient nou și plăcut în şcoală, prin valorificarea lucrărilor create în cadrul proiectului;
• Îmbunătăţirea relaţiilor dintre membrii comunităţii;

• Popularizarea activităților propuse în proiect;
• Expoziţii de materiale realizate în timpul cursurilor;
•
• chestionare
• portofoliul proiectului
• CD-ul care să cuprindă întreaga activitate desfăşurată în cadrul proiectului
• Dezvoltarea unor abilităţi şi competenţe ale elevilor
• Dezvoltarea capacită[ii elevilor de a interacţiona atât între ei, cât şi cu cadrele didactice
• Creşterea prestigiul şcolii în comunitate;
PROIECT DIDACTIC
Clasa: a- III -a
Aria curriculară: Limbă şi comunicare
Disciplina: Limba şi literatura română
Unitatea de învăţare: Vara
Subiectul lecţiei: Heidi,fetita muntilor-de Johanna Spyri
Tipul lecţiei: consolidarea cunostintelor
1.1. Extragerea unor informații de detaliu dintr-un text informativ sau literar simplu
2.2. Povestirea unei întâmplări cunoscute pe baza unui suport adecvat din partea profesorului;
2.5. Adaptarea vorbirii la diferite situații de comunicare în funcție de partenerul de dialog;
Pe parcursul lecţiei elevii vor fi capabili:
O1 – să citească textul în ritm propriu, respectând intonaţia impusă de semnele de punctuaţie;
O2 – să formuleze întrebări/răspunsuri legate de conţinutul textului;
O3 – să povesteasca textul citit, folosind caracterizarea personajelor;
O4 – să indice sinonime, antonime ale unor cuvinte din text
O5 – să alcatuiasca texte orale sau scrise,folosind cuvinte si expresii din fragmentul narativ studiat;
O6 - să analizeze substantive din enuntul dat.
STRATEGIA DIDACTICĂ:
METODE ŞI PROCEDEE: exerciţiul, analiza gramaticală, conversaţia, explicaţia, metoda
Cubul, povestirea, citirea în lant, tronul autorului, exerciţiu de spargere a gheţii, joc muzical,
ciorchine.
MATERIALE ŞI MIJLOACE DIDACTICE: flipchart, fișe de lucru, creion, retroproiector,

manual, postere cu sarcini diferenţiate, markere
FORME DE ORGANIZARE: frontal, pe grupe, diferenţiat, individual
BIBLIOGRAFIE
 Programa şcolară pentru clasa a III-a (2014);
 Piţilă, Tudora; Mihăilescu, Cleopatra – Limba română – Manual pentru clasa a III-a, Ed. Aramis, Bucureşti, 2005;
 Mitu, Florica: Metodica predării-învăţării integrate a limbii şi literaturii române în învăţământul primar, Editura Humanitas Educaţional, Bucureşti, 2006
 Carmen Iordachescu-Sa dezlegam taina textelor literare-clasa a-III-a,-Editura Carminis,2000
SCENARIUL LECTIEI
Nr. Etapele lecţiei Ob. Activitatea învăţătorului Activitatea elevilor Metode şi procedee Materiale şi Forme de Forme de
crt. op. mijloace organizar evaluare
didactice e
1. Moment Organizez elevii pe grupe omogene. Se pregătesc pentru frontal

organizatoric oră.
Distribui materialul didactic.
1 min.
2. Verificarea temei Invit 2 elevi să citească pe tronul autorului Citesc 2 lucrări. Tronul autorului Fișa de lectură Frontal Autoevaluare
tema diferentiată: cvintet cu tema: HEIDI și
5 min. fișa de lectura a cărții ,,Heidi, fetitița Cvintet
munților’’de Johanna Spyri, precum și
O5
biografia succintă a autoarei.
Apreciază lucrările Cvintet Evaluare orala
Începem să completăm Harta textului pe care
colegilor.
o terminăm la sfârșitul lecției. Citirea fișelor de lucru Fișa de lectură
conversatia
Flip-chart frontal
Harta povestirii
3. Captarea atenţiei O2 Joc de dezgheţare a gheţii: CREIONUL Preiau creionul și Exerciţiu de spargerea creion frontal Observa-rea
VORBITOR:Enumerati personajele, locul și denumesc un personaj gheţii sistemati-că
2 min. timpul acțiunii din lectura ,,Heidi, fetita din lectura,
muntilor’’ locul,timpul acțiunii.
4. Anunţarea temei şi a O1- În această oră vom merge imaginar în Muntii Ascultă şi reţin. Explicaţia Frontal
O5 Alpi-pe muntele Alm in Elvetia, la cules de
ob. op. ,,clopotei, țintaura și albăstrele.’’împreuna cu
vesela Heidi, eroina scriitoarei elvețiene
1 min.
Johanna Spyri. Florile acestea se numesc:
citirea fragmentelor, povestire, exerciții pe
text, formulare de propozitii, texte orale,
scrise. Caiete,
Scriu titlul lecției pe tablă. tabla
Notează titlul lecției.
5. Fixarea şi O1 Vom urmari un material power-point cu

sistematizarea fragmentul din manual si vom povesti apoi
cunoştinţelor fiecare fragment, folosind imaginile, întrebari conversația Retropro-iector
din lectie,cuvinte si ideile principale.
28 min. ppt Fron-tal
Se citește fiecare fragment și se povesteste,în
Urmaresc ppt-ul,citesc citire în lanț caiete
lanț:
fiecare fragment în
lanț și povestesc. manual Evaluare orală
- Citiți fragmentul în care este prezentat
locul unde se petrece intamplarea. povestire
O3 - Citiți fragmentul prin care Clara i se

adresează Bălaiei etc.
Elevii, împărțiți în 6 grupe, vor lucra pe fișe

conform metodei Cubul.
Fiecare grupă va rostogoli cubul și va primi o

sarcină în funcţie de fețele cubului. Sarcinile
vor fi diferenţiate ca dificultate şi conţinut.
1-DESCRIE- însușirile lui Heidi.(ciorchine)
2-COMPARA- Heidi cu Clara (diagrama

Venn)
Metoda Cubul Markere
3-ASOCIAZA- Unește cuvintele cu înțeles
asemănător și pe cele cu sens opus Elevii isi primesc fisele
corespunzatoare
4-ANALIZEAZA substantivele din fetelor cubului si Fise de lucru
propoziția;,,Peter se întinse la soare și
cooperează în explicatia cubul
mangâiat de razele calde, adormi’’.
rezolvarea sarcinilor.
lucrul în echipă
5-APLICĂ- Completează enunturile
urmatoare cu explicații din text. Munca diferenţiată
6-ARGUMENTEAZA- De ce Clara nu ar fi Ciorchine Pe grupe Produsele
vrut să plece niciodată din munți, de la Heidi? elevilor
Elevii lucrează
ciorchine
Monitorizez activitatea și dau indicațiile folosind fiecare
necesare. Anunț timpul necesar lucrului. markerul sau pe fișă.
O1 Citim posterele,le discutăm, aducem Diagrama Venn

completări de formă și de conținut.
O2 fise-anexa
exercitiul Diferenţi
Autoevalu-
O4 at area
Ne întoarcem la Harta textului și o
compleăam, încercând să spunem cum s-a analiza gramaticala
încheiat întâlnirea fetițelor din munți ii care
e mesajul lecției.
O3
Se incadreaza in
timp,raportorii
O5 afiseaza posterele si Observa-rea
citesc ce au lucrat pe sistemati-că
Am ,,cules’’flori frumoase astăzi, așa că vom fise. Problematiza-rea Fișa cu textul
cânta un cântecel. lacunar
O2
Aprecieri verbale ,colective si individuale.
Notarea elevilor activi. Comentăm fișele Pe grupe
colegilor,adu-cem
argumente.
Redau, după opinia

lor, încheierea conversația
întâmplării și mesajul Postere cu sarcini
O1 lectței. diferenţiate
Tema pentru acasa;Realizați un text sau o Completează și pe

compunere folosind cuvintele de sprijin și caiete harta.
expresiile din materialul power-point
evaluare orala
,,Heidi’’; dâră de nor, clopoței, albăstrele,
bolta albastră, parfum suav si îmbietor, Cânta cântecul ,,La
mângâiat de raze calde. Aduc explicațiile padure’’ conversația
necesare privind calitatile unei compuneri.
Asigurarea Harta povestirii
feedbackului
6. O3 Flip-chart
5 min.
frontal
Activitate in
completare Ascultă și participă la
aprecieri
1’ caiete
Evaluarea Joc muzical

Notează tema.
7. 1’ O4
conversația individua
l
8 .Incheierea Ascultă explicațiile Aprecieri
verbale
Activitatii conversația cantec,,La
pădure’’
1’
frontal frontal
frontal frontal
Locul și timpul desfățurării acțiunii: TITLUL Personaje:
___________________________________ _____________________________
___________________________________ _____________________________
___________________________________ ____________________
___________________
AUTORUL
Desen
Încheierea întâmplării:
____________________________
____________________________
____________________________
Evenimentele (în ordinea întâmplării)
____________________________
Ce am învățat din această
_________________________________________ ____________________________
întâmplare?
_________________________________________ ____________________________
_________________________________________ ____________________________ ____________________________
_________________________________________ ____________________________ ____________________________
_________________________________________ ____________________________ ____________________________
_________________________________________ ____________________________ ____________________________
_________________________________________ ____________________________ ____________________________
_________________________________________ ____________________________ _______-
_________________________________________ ____________________________ ____________________________
_________________________________________ ____________________________ ____________________________
_________________________________________ ____________________________ ____________________________
_________________________________________ ____________________________ ____________________________
_________________________________________ ____________________ __________________
_________________________________________
_______________
PROIECT DIDACTIC
PROFESOR CÎRSTINOIU MIHAELA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ SĂLĂTRUCEL, JUDEŢUL VÂLCEA
Unitatea de învăţământ: Şcoala Gimnazială Sălătrucel, judeţul Vâlcea
Profesor: Cîrstinoiu Mihaela
Data: 25. 09.2018
Clasa: pregătitoare
Disciplina: Religie ortodoxă
Subiectul lecţiei: Omul- cea mai importantă ființă pe pămȃnt
Tipul lecţiei: Lecţie de dobȃndire de cunoștinte
Durata: 45 minute
( -40 minute predare-învățare-consolidare
-5 minute ludice)
Competenţe specifice vizate:
1.1. Recunoaşterea unor elemente de bază ale credinţei religioase

1.3. Aplicarea unor reguli de comportament moral-creştin în contexte de viaţă familiare
Competențe operaționale:
La sfârşitul lecţiei, toţi elevii vor fi capabili:
– să înțeleagă că Dumnezeu a creat omul din iubire;
-să cunoască modul în care a fost creat primul om;

– să arate ȋn ce zi l-a creat Dumnezeu pe om;
-să înțeleagă rolul omului pe pământ;
-metode şi procedee didactice: jocul didactic, lectura textului biblic, povestirea, descoperirea din imagini, conversaţia,explicaţia,rugăciunea
-mijloace de învăţământ: icoane, ilustraţii, literatura religioasă, film religios, calendar, videoproiector
-forme de organizare: frontal, individual
Resurse
1.Oficiale: Programa şcolară pentru disciplina Religie, cls. pregătitoare
Planificarea calendaristică orientativă, cls.pregătitoare
2.Temporale: numărul de lecţii 1
3.Bibliografice:
1. Biblia sau Sfânta Scriptură , Editura, Institului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române", Bucureşti, 1982.
2. Cucoş, Constantin, Educaţia religioasă, Editura „ Polirom", laşi, 1999.
3. Cucoş, Constantin (coordonator), Psihopedagogie pentru examenele de definitivare şi grade didactice, Editura „ Polirom", Iaşi, 1998.
4.Muha Camelia, Caiet pentru elevi, Editura Sf. Mina, Iaşi, 2007.
5.Leonte Rodica, Strategii activ-participative de predare-învăţare în ciclul primar, Editura Casei Corpului Didactic Bacău, 2004.
SCENARIUL DIDACTIC
Com Metode
Etapele Tim Forme de
p. Activitatea profesorului Activitatea elevului Mijloace Evaluare
lecţiei p şi procedee organi-zare
op.
de învăţă-
mânt
2 3 4 5 6 7 8 9 10
-salutul; rugăciunea; • salutul ;

• rugăciunea;
Momentul 5' -notarea absenţelor;
organizatoric
-pregătirea pentru începerea lecţiei. • pregătirea pentru începerea lecţiei.
-astăzi vom vorbi despre Dumnezeu

Captarea și despre relația Lui cu omul.
atenţiei
7' Conversaţia activitate Aprecieri

euristică frontală verbale
Verificarea -se recapitulează modul corect în care trebuie 54. -elevii repetă după profesor;
să ne închinăm ; 55.
Cunoştinţelor 56. -elevii rostesc rugăciune
însuşite -recapitularea rugăciunii ,, înger, îngerașul individual; activitate
meu,, ; frontală
- elevii sunt intrebați dacă au repetat-o în

fiecare zi și la momentele stabilite în ora
planşa
trecută;
conversaţia
-profesorul corectează dacă este cazul poziția activitate
corpului în timpul rugăciunii ; frontală
Aprecieri
verbale
activitate
individuală
Pregătirea 2' Activitate Aprecieri

elevilor frontală verbale
pentru -profesorul le prezintă elevilor -elevii urmăresc imaginile;
câteva imagini cu zilelecreației și îi
receptarea provoacă la un dialog pe seama lor; -elevii răspund la întrbări.
noilor
cunoştinţe -cine apare în imagini?
-cum era pământul la început?
-care sunt primele viețuitoare?
-când apare omul?
Anunţarea 1' explicaţia tabla Activitate Aprecieri

titlului lecţiei frontală verbale
-se anunţă şi se scrie pe tablă data şi titlul Elevii privesc activitatea profesorului.
şi a lecţiei.
obiectivelor Omul- cea mai importanta ființă pe pămȃnt
lecţiei
Comunicarea/ 12' manualul Activitate de
însuşirea grup
noilor -elevii sunt antrenați într-un joc de
cunoştinţe mișcare ,, alb/negru,,
-elevii joacă ,,alb/negru,, și ascultă explicațiile
-profesorul vorbește despre crearea profesorului.
omului sub forma unei povestiri: l-a făcut explicaţia
printr-un act direct si personal, deosebit de tot
ceea ce a creat până atunci: “luând Domnul
Dumnezeu tărână din pământ, a făcut pe om si
a suflat lui suflare de viată si s-a făcut omul -elevii asculta povestirea
fiintă vie”(Fac.2:7). Deși aici sunt prezentate
ca două momente separate, trupul și sufletul au
fost făcute simultan.
Activitate
-elevii urmăresc pe ecran proiecția conversaţia frontală Aprecieri
unor imagini cu Adam și Eva. verbale
-Eva(viaţă) a fost făcută din coasta lui

Adam(din pământ). Desi în Sf.Scriptură spune
că lui Adam i-a fost luată o coastă pentrua fi mediaía manualul
făcută Eva, noi vedem că nu ne lipseste nici o religioasă
coastă. Totusi nu trebuie să ne îndoim de acele
cuvinte deoarece abia după căderea în păcat
trupurile li s-au transformat în cele pe care le
avem si noi astăzi. conversaţia
Activitate de
grup Aprecieri
-Dumnezeu le-a dat oamenilor din rai mai
verbale
multe porunci: “Cresteti si vă înmultiti si
umpleti pământul si-l supuneti”(Fac.1:28) si
“Din toti pomii din rai poti să mănânci, iar din
pomul cunostintei binelui si răului să nu
mănânci, căci, în ziua în care vei mânca din el,
vei muri negresit!”(Fac.2:16-17).L-a încercat
cu porunca de a nu mânca din pomul
cunoasterii binelui si răului, pentru a vedea
dacă într-adevăr omul pe care l-a creat vrea si
merită să rămână în Eden. Ispita este necesară:
“vasele olarului le lămureste cuptorul; iar
ispita omului cugetul lui” (Is.Sirah27:5), “nu
era folositor omului să dobândească mântuirea
fără să fie ispitit si încercat”(Sf.Ioan
Damaschin).
-din păcate, din mândrie, omul

încalcă unica lege si se răzvrăteste împotriva
Creatorului său. Desi gresiseră, Dumnezeu i-ar
fi iertat dacă si-ar fi recunoscut vina. În schimb
ei dau vina unul pe celălalt: Adam pe Eva si
Eva pe sarpe.
Fixarea şi Elevii urmăresc filmulețul. manualul Activitate Aprecieri

sistematiza- frontală verbale
rea -cu ajutorul videoproiectorului , profesorul
pune un filmuleț despre Adam și Eva.
cunoştinţelor videoproie
ctorul Activitate
15’ Elevii sunt rugați să coloreze imaginile. individuală
-profesorul propune un nou joc de mișcare ;
fişa de
lucru
-profesorul împarte elevilor fișe de colorat individuală
( Anexa 1).
-profesorul face aprecieri generale şi Elevii ascultă aprecierile profesorului. Evaluarea

individuale privind, atât pregătirea elevilor orală
pentru lecţie, cât şi implicarea în predarea
noilor cunoştinţe.
Aprecierea 2' Activitate
Se notează elevii care au participat la lecţie. frontală
activităţii
elevilor
Încheierea 1' Rugăciunea Rugăciunea

activităţii
Salutul Salutul
Anexa
PROIECT DIDACTIC
PROFESOR: DANIELA IONESCU
INSTITUŢIA DE ÎNVĂŢĂMÂNT: COLEGIUL NAŢIONAL "MIRCEA CEL BĂTRÂN", RM. VÂLCEA
Data: 16.09.2019
Clasa: a IX-a
Disciplina: Religie Ortodoxă
Unitatea de învăţare : Ȋnvăţătura de credinţă
Profesor: Daniela Ionescu
Titlul lecţiei: Relaţia omului cu Dumnezeu-Adorarea lui Dumnezeu
1.Competenţe specifice
1.1. Argumentarea importanţei sfinţeniei şi a respectului creştinilor faţă de cele sfinte
2.1. Utilizarea adecvată a termenilor specifici religiei în argumentarea învăţăturii de credinţă ortodoxă
3.1. Identificarea şi folosirea unor modele de comportament creştin în exemplele din Biblie şi din istoria Bisericii
C1 – să constientizeze importanţa relaţiei dintre om si Dumnezeu;
C2 – să înţeleagă care sunt formele de cinstire a lui Dumnezeu;
C3 – să numească folosind termeni specifici cinstirea acordată lui Dumnezeu;
C4 – să identifice modalităţi de cinstire a lui Dumnezeu;

Resurse:
1. Oficiale:
• Programa şcolară pentru disciplina Religie, clasa a IX-a

• Planificarea calendaristică orientativă pentru disciplina Religie, clasa a IX-a
• Proiectarea unităţii de învăţare pentru disciplina Religie, clasa a IX-a
2. Temporale:
• Număr de lecţii: 1
• Durata: 50’
3. Bibliografice:
• ***, Sfânta Scriptură, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti, 1990
• Cucoş, Constantin, Educaţia religioasă, Editura Polirom, Iaşi, 1990
• Cucoş, Constantin (coordonator), Psihopedagogie pentru examenele de definitivat şi grade didactice, Editura Polirom, Iaşi, 1999
• Orzetic, Maria (coordonator), Ghid de proiectare didactică, Disciplina Religie creştin – ortodoxă, clasele IX – XII, Editura Sf. Mina, Iaşi, 2004
• Răducă, Pr. Vasile , Ghidul creştinului ortodox de azi, Editura Humanitas, Bucureşti, 1998
• Şebu, Pr. Prof. Dr. Sebastian, Opriş, Prof. Monica, Opriş, Metodica predării religiei Editura Reîntregirea, Alba Iulia,2000
Strategia didactică :
1. Metode şi procedee: expunerea, conversaţia euristică, metoda pălăriilor gânditoare, exerciţiul moral, explicaţia, problematizarea, lucrul cu manualul, exegeza biblică.
2. Mijloace de învăţământ : fişa de lucru, video – proiectorul, Manualul de religie pentru clasa a IX-a.
3. Forme de organizare a activităţii elevilor : activitate frontală, activitate pe grupe şi activitate individuală.
Scenariul didactic
Etapele lecţiei Ob. Timp Activitatea profesorului Activitatea elevului Metode Mijloace de Forme de Evaluare
învăţământ organizare
oper şi procedee
Momentul 2’ Salutul . Salutul.

organizatoric
Rugăciunea. Rugăciunea.
Notarea absenţelor.
Pregătirea clasei pentru începerea Pregătirea celor
lecţiei. necesare pentru
începerea lecţiei.
Pregătirea 5’ • Solicită răspunsurile la următoarele Elevii îşi reamintesc

aperceptivă întrebări: cunoştinţele din
lecţiile anterioare:
Dumnezeu.
- Care consideraţi că este cea mai

importantă persoană
dumnezeiască?
- Daţi exemple de modalităţi prin - mergând la Conversaţia Activitate Aprecieri

care ne manifestăm dragostea faţă Biserică, să nu facem frontală
verbale
de Dumnezeu. fapte rele,
să nu înjurăm, să
respectăm sărbătorile
religioase, să ne
închinăm la icoane
etc.
- prin cinstirea lui

Dumnezeu şi prin
fapte bune.
- Cum ne putem mântui noi,

creştinii? -iubirea și
comuniunea
-Prin faptele și
Activitate
credinţa noastră Problematizarea
-Care este scopul crearii omului de frontală Aprecieri
catre Dumnezeu? verbale
Elevii ascultă
explicaţiile
profesorului.
-Cum Ȋl cinstim pe Dumnezeu?
Explicaţia
Fericitul Augustin afirma : ,,Calea
cea mai scurtă spre Dumnezeu Activitate
trece prin viaţa aproapelui’’. frontală Observaţia
Se va explica afirmaţia Fericitului

Augustin.
Precizarea titlului 2’ Se notează data şi titlul lecţiei noi Notează titlul şi data Explicaţia Activitate
şi a competenţelor pe tablă: în caiete. frontală
Adorarea lui Dumnezeu.

Tratarea lecţiei noi 25’ Se precizează:
Creștinii cred în Dumnezeu, Unul Exegeza biblică Sfânta Activitate

în Fiinţă și întreit în Persoane: Scriptură frontală
Tatăl, Fiul și Duhul Sfânt, Creatorul
cerului și al pământului, al tuturor
celor văzute și nevăzute. Il cinstesc
și se închină lui Dumnezeu. Ascultă cu atenţie
Cinstirea directă a lui Dumnezeu se indicaţiile
numește Adorare. profesorului
Adorarea este cinstirea absolută
care I se cuvine numai lui
Dumnezeu. Prin Adorare, noi
trebuie să ne dăruim lui Dumnezeu
cu toata fiinţa noastră.
Cinstirea lui Dumnezeu se poate

face prin:
-cuvinte de laudă;
-prin fapte bune;
Adorarea I se atribuie si Sfintei

Taine a Impărtășaniei (Euharistiei).
Studiul de caz
Activitate
frontală
Studiu de caz: comportamentul
diferitelor persoane în biserică.
Primesc pălăriile şi Pălăriile Activitate pe

îşi îndeplinesc gânditoare grupe
rolurile. Pălăria roşie
îşi exprimă
sentimentele, pălăria
albă priveşte realist
problema, pălăria
verde este
generatoare de idei,
pălăria neagră
specifică principalele
Aprecieri
greşeli, pălăria
verbale
galbenă îşi exprimă
Întreabă elevii care este mesajul optimismul asupra
studiului de caz. problemei, iar pălăria Fişa de lucru
albastră oferă soluţii
posibile pentru
rezolvarea cazului.
Precizează:
Mesajul ce se
desprinde din aceast
studiu de caz este:
Creștinul trebuie să
cunoască modalităţile
și formele de cinstire
a lui Dumnezeu dar și
care sunt păcatele
C2 Prezintă elevilor informare despre împotriva lui
modalităţtile prin care creștinul Ȋl Dumnezeu.
adoră pe Dumnezeu.
C3 Activitate
individuală
Conversaţia Aprecieri
verbale
Fixarea noilor Prezintă elevilor urmatorul citat: Elevii ascultă cu

cunoştinţe "Dacă într-un pom este viaţă, atenţie.
această viaţă se exteriorizează. Expunerea Calculatorul Activitate Aprecieri
Pomul se acoperă cu frunze, cu Răspund: frontală verbale
flori și în sfârșit cu fructe; tot astfel
-omul este asemenea
și cinstirea launtrică de Dumnezeu,
unui pom a cărui
cea adevărată, vie, reală, este unită
viaţă se manifestă în
C5 12’ cu cinstirea de Dumnezeu cea din
exterior;
afară" (P.S. Iustinian Chira,
Grădina de flori duhovnicești). -virtuţile omului sunt
asemenea roadelor
Cere elevilor să formuleze
pomului;
învăţăturile morale din text.
-cinstirea lăuntrică de
Dumnezeu îl
determină pe om să
fie iubitor de semeni
și lucrător în ogorul
Domnului Hristos.
Solicită elevilor să dea exemple de
modalităţi prin care Il cinstim pe
Dumnezeu..
C4 Activitate Aprecieri
frontală verbale
Conversaţia
Evaluare 1’ Apreciază activitatea desfăşurată Elevii ascultă

de elevi şi notează elevii care s-au aprecierile
evidenţiat prin răspunsuri complete profesorului. Explicaţia Activitate Aprecieri
şi corecte pe parcursul orei. frontală verbale
Notarea
Temă pentru acasă C1 2’ Prezintă elevilor tema pentru acasă Ascultă precizarea
şi explică modul de completarea a profesorului şi
tabelului din fişa de lucru. explicaţiile.
Consultă fişa de Exerciţiul moral Fişa de lucru Activitate

lucru. individuală
Încheierea 1’ Rugăciunea. Rugăciunea. Exerciţiul moral

activităţii
Salutul. Salutul.
Oglinda tablei:
A.
1. Modalităţile de cinstire a lui Dumnezeu:-direct (Adorare)
-indirect (preacinstirea Maicii Domnului și cinstirea sfinţilor)
2. Forme de cinstire a lui Dumnezeu: cuvântul, gestul, darul oferit din iubire
3. Posibilităţi de exprimare a cinstirii lui Dumnezeu:
-cuvântul;
-cinstirea sărbătorilor;
-participarea la oficierea slujbelor religioase;
-zidirea de biserici cu hramul praznicelor împărătești sau ale sfinţilor;
-invocarea numelui sfinţilor spre mijlocire și spre ajutor;
-cinstirea icoanelor și a sfintelor moaște;
-aducerea de ofrande la biserică;
B. Rugăciunea-formă de cinstire a lui Dumnezeu
Rugăciunea
a.
particulară colectivă Sfintele

slujbe ale
Bisericii
b. Identificarea particularităţilor rugăciunii particulare
c Sfintele slujbe ale Bisericii - forme de cinstire a lui Dumnezeu
Sfânta
Liturghie
Botezul
Mirungerea
Om
Spovedani
Ierurgii Sfintele Sfintele
slujbe ale Taine
a
Bisericii
Ȋmpărtășani
Natură a
Maslul
Preoţia
Laudele
Vecernia bisericești
Cununia
Pavecerniţ
a
Miezonoptic
a Ceasurile
PROIECT DIDACTIC
PROFESOR ROŞIORU GEANINA
UNITATEA DE ÎNVĂȚĂMÂNT:ŞCOALA GIMNAZIALĂ GĂGEŞTI
DISCIPLINA: BIOLOGIE
Clasa/Vârsta Unitatea
Titlul activitătii didactice Timp
Lecţie de fixare şi sistematizare Include perioada de timp

VI Mamifere
necesară finalizării activității
• Justificarea didactică pentru utilizarea Tehnologiilor Multimedia /

• Obiective de învățare
Hypermedia
Justificarea didactică pentru utilizarea experimentării virtuale :
-Stimularea capacitatii de invatare inovatoare, adaptabila la conditiile de schimbare sociala

rapida
-Consolidarea abilitatilor de investigare stiintifica
1.Consolidarea cunoştinţelor referitoare la particularităţile mamiferelor
-Intarirea motivatiei elevilor in procesul de invatare
-Simularea gandirii logice si a imaginatiei

-Mobilizarea functiilor psihomotorii in utilizarea calculatorului
- să enumere caracterele generale ale mamiferelor ;
-Dezvoltarea culturii vizuale
- să identifice mamifere caracteristice anumitor medii de viaţă ;
-Asigurarea unui feed-back permanent profesorul avand posibilitatea de a reproiecta
activitatea in functie de secventa anterioara
-să precizeze modalităţile de deplasare ale mamiferelor;
-Asigura pregatirea elevilor pentru o societate bazata pe conceptul de educatie permanenta.
-să clasifice mamiferele după modul de hrănire.
-Determina o atitudine pozitiva a elevilor fata de disciplina de invatamant la care este
utilizat calculatorul si fata de valorile morale, culturale si spirituale ale societatii.
Ajuta elevii cu deficiente sa se integraze in procesul educational
•
• Termeni cheie • Resurse
•
• - calculatoare conectate la internet
• - Experiment virtual • - 1 videoproiector
• - adaptarile mamiferelor la mediul lor de viata • - 1 ecran
• • - fişe de evaluare conţinând întrebări.
• •
•
• Desfăsurarea activitătii didactice

•
•
• 1. Se prezintă elevilor tema activităţii.
O secvența a lecției este feed-beack-ul care se realizează prin cerințe din fișa de lucru, exerciții de fixare a cunoşinţelor.
De exemplu la clasa a VI-a ,lecţia Mamiferele-recapitulare,una din cerinţele de pe fişa de lucru este:
3.Asociaţi termenii din coloana A cu termenii corespunzători din
coloana B:
A B
1)insectivore a)câine, pisică
2)rozătoare b)cercopitecul
3)carnivore c)cârtiţa, ariciul
4)erbivore d)hârciogul,iepurele
5)omnivore e)oaie,cal
•
Altă cerinţă:
4.Grupaţi mamiferele recunoscute în atlase şi planşe, în funcţie de modul de hrănire al acestora :
MODUL DE HRĂNIRE
INSECTIVORE ROZĂTOARE CARNIVORE ERBIVORE OMNIVORE

•
•
Elevii rezolvă pe caiete sau pe fişă și se verifică la tablă.
Prin mijloacele moderne, recunoaşterea si clasificarea animalelor are loc cu ajutorul imaginilor prezentate în power point,cu ajuorul videoproiectorului si cu ajutorul lectiilor
interactive dedicate animalelor existente la adresa http://interactivesites.weebly.com,sectiunea Ştiinţe.
Ei se joacă pe calculator ,grupeaza animalele dupa modul de hranire si nu numai , avînd posibilitatea de autoverificare.
Astfel există o situație centralizată a clasei.
Activitatea este dirijată de profesor, iar elevii învaţă individual.
•
•
•
•
•
•
•
• Vizionarea unor filmuleţe despre feline:
•
https://www.youtube.com/watch?v=WkybPE7f6B4
http://www.dailymotion.com/video/x2ajs67_hunting-for-the-snow-leopard-big-cats-nature-documentary_animals
http://www.dailymotion.com/video/xwf3yb_male-lions-attack-a-car_animals
• Prezentare power-point : Mamiferele inferioare,insectivore,erbivore,omnivore,carnivore;

•
•
• https://www.dropbox.com/s/wqq57uj1hue0rwb/mamifere%20inferioare.ppt?dl=0
•
•
•
• https://www.dropbox.com/s/7g8ifh59ck6pnqw/mamifere%20insectivore.ppt?dl=0
•
•
• https://www.dropbox.com/s/x2pbm2de91fbc2n/mamifereerbivore.ppt?dl=0
•
•
• https://www.dropbox.com/s/ssj5ehjej2vftfp/mamifereomnivore2.ppt?dl=0
•
• https://www.dropbox.com/s/mwbcz3m7n24a5kr/0_pisica.ppt?dl=0
•
Finalizarea proiectului de lecție
Elevii completează fişa de evaluare.
Elevii compară rezultatele obţinute şi prezintă concluziile.
• Evaluarea
• Abilităti si cunontinte • Deprinderi tehnice

O1: - sa identifice prin joc animalele caracteristice unui mediu de viata ; Abordarea creativa a problematicii specifice biologiei
O2:- -sa grupeze animalele dupa modul de hranire; Modelarea si lucrul pe model
O3:- să precizeze modalităţile de deplasare ale mamiferelor; Derularea organizata a unor seturi de operatiuni manuale si mentale necesare investigatiei
stiintifice
•
• Lucrul în echipa
•
Utilizarea terminologiei specifice biologiei într-o varietate de contexte de comunicare
Utilizarea diferitelor metode de receptare si prezentare a informatiilor
Utilizarea TIC
PROIECT DIDACTIC
Data : aprilie 2019
Unitatea de învăţământ: Liceul de Arte Ionel Perlea, Slobozia, Ialomita
Clasa : a IV a, Step-by-step
Disciplina : Religie ortodoxă
Unitatea de învăţare : Viața creștină împreună cu semenii
Subiectul lecţiei: Familia și împlinirea poruncii iubirii
Tipul lecţiei : comunicare si insușire de noi cunoștințe
Scopul lecției : cultivarea sentimentului de iubire şi respect în familie în spiritul moralei creştin- ortodoxe
Colaborarea cu copiii și cu adulții din mediul familiar, în acord cu valorile religioase ;
. Explorarea activă a unor elemente din viața de zi cu zi, din perspectiva propriei credințe.
Analizarea modului în care sunt aplicate reguli de comportament moral-creștin, în diferite contexte de viață familiare ;
Descrierea comportamentelor relaționale din cadrul grupurilor de apartenență.
Competențe derivate : la sfarsitul orei de religie – ortodoxa, elevii vor putea
- să numescă prima familie creată chiar de Dumnezeu;
- să explice cum se întemeiază o familie creștină;

- să precizeze care sunt membrii unei familii;
- să enumere primele învăţături primite în familie;
- să argumenteze necesitatea existenţei dragostei şi înţelegerii în familie.
Resurse :
I. Oficiale
Programa școlară pentru disciplina religie ortodoxa , clasa a IV a;
57. Planificarea calendaristică orientativă, clasa a IV a;

58. Proiectarea unității de învățare.
II. Temporale :
număr de lecţii: una;
durata: 50 de minute.
III. Bibliografice
1. Biblia sau Sfânta Scriptură, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxa Române, Bucureşti, editia 1914;
2. Muha Camelia, Elena Mocanu, Ionela Ene, Ghid de proiectare didactică, Editura Sf. Mina, vol. I, Iaşi, 2002;
3. Şebu, Pr. Prof. Univ. Dr. Sebastian, Metodica predării religiei, Editura „Reîntregirea”, Alba Iulia, 2000;
Achim, Mihaela, Manual de religie,clasa a IV a, Editura Corint, București, 2016 Strategia didactică:
1. Metode şi procedee: lectura, expunerea, explicatia,descoperirea, argumentarea, observarea dirijata, exercitiul;

2. Mijloace de învăţământ: Sfânta Scriptură, videoproiector,laptop,icoane,imagini, ppt,auditia muzicala;
3. Forme de organizare: frontal, individual, activitate în perechi.
SCENARIUL DIDACTIC
1.Momentul organizatoric – Profesorul rosteste rugaciunea impreuna cu elevii, organizeaza si pregateste clasa pentru inceperea lectiei.
2.Verificarea cunostintelor anterioare – Elevii care doresc se aseaza pe rand pe scaunul autorului si expun cateva situatii de viata in care au aplicat cunostintele dobandite in lectia/
lectiile anterioare, predominanad lectia Viata in armonie cu ceilalti, indemn al lui Dumnezeu.
3. Pregatirea pentru lectia noua. Elevii expun pe un panou fotografiile pe care le-au adus, si in care sunt alaturi de familiile lor crestine in diverse ocazii ( botez, cununie, impartasirea de
la Pasti sau Craciun, joaca din parc, pelerinajul la manastiri din tara sau din alte tari, )
4. Anunţarea titlului lecţiei noi şi prezentarea competențelor propuse – profesorul anunta titlul lectiei ”Familia si implinirea poruncii iubirii ”, scrie titlul lectiei pe tabla si anunta
competentele.
5. Comunicarea noilor cunoştinţe si dirijarea învațării - Dumnezeu a binecuvântat prima familie în Rai, pe Adam şi pe Eva (Fac.1, 27-28). Mântuitorul nostru Iisus Hristos, când a venit
pe pământ, a sfinţit din nou familia, la nunta din Cana Galileii (In. 2, 1-11). Minunea din Cana Galileii este prima minune săvârșită de către Mântuitorul. Prin participarea la nuntă, Mântuitorul
a arătat de câtă cinste se bucură familia în fața Lui, binecuvântând-o, a aluat-o sub protecția sa. El a ridicat Nunta sau Cununia la demnitatea de Sfântă Taină. Sfanta Taina a Cununiei este
taina care uneste barbatul si femeia care s-au hotarat sa-si petreaca intreaga lor viata impreuna si care primesc de la Dumnezeu, cu ajutorul preotului prin rugaciune, harul divin sfintitor al
unirii lor. Biserica Ortodoxă acordă o importanță deosebita căsătoriei și familiei creștine, de acestea depind nu numai destinul unei familii, ci și al comunității umane. Dumnezeu a instituit
familia ca pe o sursă principală de căldură și grijă, după care tânjeste inima omului. Legătura familială este ceea mai trainica, cea mai delicata și sfântă dintre relațiile umane de pe pământ.
Familia creștină este mediul cel mai bun pentru transmiterea credinței și a vieții creștine. Citirea selectivă a lecţiei din manual. Din familie fac parte în primul rând părinții, copii, bunicii și
apoi celelate rude. Se prezintă elevilor exemple de conviețuire creștină a membrilor unei familii, precizandu-se că părinții sunt datori să-i crescă pe copii în dragoste, rugăciune și credință,
blândețe și ascultare. Dar și copii, sunt datori față de părinți să îi iubescă, să fie ascultători, să se roage pentru sănătatea lor și să-i ajute întru toate. Se precizează că într-o familie creștină nu
se poate face nimic fără ajutorul și binecuvântarea lui Dumnezeu. Profesorul prezintă un film prin care sunt precizate datoriile pe care le avem în familie unii față de alții. Va fi subliniată
importanţa educaţiei creştine pentru formarea caracterului copilului. Elevii din grupa de lectura citesc pasaje din Sfanta Scriptura, sunt observati sistematic in activitatea frontala dar si in
cele pe grupe sau individuale, se utilizeaza conversatia, argumentatia si la nevoie explicatia,se utilizeaza laptopul si videoproiectorul.
6.Fixarea şi sistematizarea noilor cunoştinţe - Profesorul transmite elevilor ideea că iubirea este cea mai mare virtute teologică și cea mai mare poruncă a iubirii este "sa iubesti pe Domnul
Dumnezeul tau, cu toata inima ta, cu tot sufletul tau si cu tot cugetul tau. Aceasta este marea si intaia porunca. Iar a doua, la fel cu aceasta: sa iubesti pe aproapele tau ca pe tine insuti. In
aceste doua porunci se cuprinde toata legea si proorocii" (Matei 22,37-40). Apoi, organizează colectivul de elevi pentru lucrul în perechi, apoi distribuie fișele de lucru și explică sarcinile,
oferind ajutor acolo unde este nevoie.
7. Asocierea, generalizarea şi aplicarea - Ascultă, fiul, meu, învățăturile tatălui tău și nu lepăda învățătura tatălui tău și nu lepăda îndrumările mamei tale. Căci ele sunt ca o cunună pe
capul tău și ca o salbă împrejurul gâtului tău. Fiul meu, de voiesc păcătoșii să te ademenescă, nu te învoi”(Pilde 1, 8-10).
8. Aprecierea activităţii elevilor . Se fac aprecieri generale şi individuale asupra modului cum au răspuns şi s-au comportat copiii.Se ofera icoane tuturor celor participanti.
9.Precizarea și explicarea temei pentru acasă . Se anunță si se explică tema pentru acasă “ Vom alcatui un album de fotografii al clasei noastre, formata din micile familii ale
fiecaruia,din care sa intelegem ca suntem o mare familie crestin-ortodoxa.
10.Incheiere. Se rosteste rugaciunea.

PROIECT DE LECŢIE
PROF. ÎNV. PRIMAR CLEMENT ALINA
ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR.1 EFORIE NORD
Data: 18.02.2019
Şcoala: Școala Gimnazială Nr.1 Eforie Nord
Clasa: I A
Propunător: prof. Înv. Primar Clement Alina
Unitatea tematică: „ Ne jucăm împreună cu prietenii”
Aria curriculară: Arte și tehnologii
Disciplina: Muzică și mișcare
Subiectul: „Cântecul meseriilor”
Tipul lecției: formare de priceperi şi deprinderi
COMPETENŢE SPECIFICE
2.1. Cântarea individuală sau în grup, asociind mişcarea sugerată de text şi de ritm;
2.4. Exprimarea propriilor idei referitoare la contexte familiare,manifestând interes şi încredere în sine
3.1. Manifestarea liberă, adecvată, pe muzică, apelând la diverse forme de exprimare
O1 - să însuşească corect elemente de tehnică vocală (dicţie, emisie, respiraţie);
O2 - să execute corect exerciţiile de intonaţie pentru omogenizarea vocii păstrând ritmul, durata, înălţimea sunetelor;
O3 - să interpreteze cântecul, individual, dialogat sau în grup;
O4 - să execute corect şi expresiv linia ritmico-melodică a noului cântec;
O5 - să ilustreze prin colorare versurile cântecului.
RESURSE :
a) Metode şi procedee : conversaţia, explicaţia, demonstraţia, exerciţiul, jocul de mişcare
b) Mijloace de învăţământ : fişe de lucru,creioane colorate,video-proiector;
c) Forme de organizare : frontală, pe grupuri, individual
Temporale: 45 minute
Umane: 24 elevi
d) Forme şi tehnici de evaluare : observarea sistematică, aprecieri verbale, evaluare oralǎ.
BIBLIOGRAFIE:
1.Curs formare: “Organizarea interdisciplinară a ofertelor de învăţare pentru formarea competenţelor cheie la şcolarii mici - program de formare continuă de tip “blended learning” pentru
cadrele didactice din învăţământul primar-2013
2.MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE -„Programa pentru disciplinele Comunicare în limba română, Matematică şi explorarea mediului, Arte vizuale şi lucru manual, Dezvoltare
personală, aprobată prin ordin al ministrului Nr. 3418/19.03.2013;Bucureşti, 2013
3.Viorica și Dumitru Pârâialǎ,Claudia Bǎlan ,Anica Vasilache , Teodora Tanasǎ-ACTIVITĂŢI ÎN COMPLETAREA PROGRAMULUI DIN CICLUL PRIMAR-Editura Euristica,2004
Nr.c Momentele Timp Ob. Conţinutul activităţii Strategii didactice Evaluare

rt
procedee organizare
didactice
1. Moment 1’ Se va organiza spaţiul şi climatul educativ într-un mod optim Conversaţia frontală
organizatoric desfăşurării activităţii propuse.
2. Captarea atenţiei 2’ Dirijez o conversaţie cu elevii pe baza unui PPT prezentat la Conversaţia Ppt Meserii frontală Ob.
Dezvoltare Personalǎ ,,Meserii”
Observația sistematică
(Anexa 1)
-Ce observați în imagine?
-Cum credeți că se simt ei când muncesc?
-Ce fac oamenii când sunt veseli?
3. Anunţarea temei şi a 2’ Vom învăţa un cântec despre meserii,care se intitulează „Cântecul frontală Ob.
obiectivelor meseriilor”
Conversaţia sistematică
Ei trebuie să fie atenţi şi să reţinǎ corect versurile şi melodia
cântecului, să execute mişcări de dans sugerate de melodie.Vor
cânta în cor, individual si pe grupe alternative.
4. Formare de priceperi 20’ Voi efectua cu elevii exerciții pentru încălzirea vocii: frontală -observarea
și deprinderi 1) exerciţii de respiraţie comporta-
a) - Umflăm baloanele. mentului

O1 Conversația elevilor
- Mirosim florile.
Fișă cu
b) - ,,Trenul” - vom imita sunetul scos de tren. Inspiraţi aerul pe cântecul
nas, calm, fără să vă grăbiți și îl expirați pe gură, pronunțând
sunetul ,,u”, prelung și continuu.
2) exerciții de intonație:
3) Se audiază cântecul. Se citesc strofele pe rând şi elevii recunosc

O2 meseriile.Copiii observǎ cǎ versurile sunt asemǎnǎtoare cu poeziile Demonstrația
pe care le-au memorat deja la CLR. Mai au de memorat doar ultima
strofǎ,
Explicația
Precizez modalităţile de lucru pentru învăţarea cântecului.
1. Se cântă prima strofă apoi se reţin versurile două câte două.
2. Se reia prima strofă. individuală
3. Se cântă strofa a doua procedând la fel.
4. Se reia strofa a doua.
O3 Se reia în întregime cântecul.
În scopul consolidării cântecului însuşit, cer interpretarea melodiei

asociind mişcări specifice fiecărei strofe.
O4 Memorizarea frontală
5. Obținerea 10’ Se cântă cântecelul pe grupe, pe stofe şi cu mişcare. Conversația Fișe cu Pe grupe -ev.orală
performanței Pe fişele A4 cu cântecul elevii vor desena meseria unuia dintre cântecul
părinţi, apoi vor expune lucrările. Explicația
6. Asigurarea retenției și 10’ Se realizează turul galeriei, făcându-se aprecieri generale si Conversaţia frontală Aprecierea
a transferului individuale asupra participării elevilor la lecţie, precum şi asupra verbală
comportamentului lor pe parcursul orei. Turul galeriei
PROIECT DE LECŢIE
ÎNV. MEMIȘ FEIZA
Data: 22.05.2019
Şcoala: Școala Gimnazială Nr.1 Eforie Nord
Clasa: a II-a B
Propunător: Înv. Memiș Feiza
Unitatea tematică: „Copilăria, cea mai frumoasă vârstă!”
Aria curriculară: Limbă și comunicare
Disciplina: Comunicare în limba română
Subiectul: Cheile, după Tudor Arghezi
Tipul lecției: transmitere si însușire de noi cunoştinţe
- 2.1. Formularea unor enunţuri proprii în situaţii concrete de comunicare

- 3.2. Identificarea mesajului unui text în care se relatează întâmplări, fenomene din universul cunoscut
a) cognitive
O1 - să citească corect, coerent, fluent, expresiv, în ritm propriu textul literar, respectând semnele de punctuație, după modelul cadrului didactic;
O2 - să explice cuvintele necunoscute, introducându-le apoi în enunţuri proprii;
O3 - să identifice înțelesurile diferite ale cuvântului „cheie”;
O4 - să formuleze întrebări și răspunsuri vizând conținutul textului (oral şi în scris);

O5 - să ordoneze cronologic fapte şi întâmplări din text;
O6 - să completeze harta textului cu informaţii de detaliu din textul literar studiat.
b) psiho-motorii
O.P.M.1 - să adopte o poziție corectă a corpului pentru scris;
O.P.M.2 - să mânuiască corect instrumentul de scris.
c) afectiv - atitudinale
O.A.1 - participarea cu interes la lecție;
O.A.2 - relaționarea pozitivă cu membrii grupului de apartenență.
SRATEGII DIDACTICE:
o METODE ŞI PROCEDEE: conversaţia euristică și productivă, explicaţia, lectura explicativă, selectivă, în lanț, lucrul cu manualul, exerciţiul, munca individuală, explozia
stelară, harta textului.
o MIJLOACE ŞI MATERIALE DIDACTICE: manual, videoproiector, laptop, ecran, planșe cu imagini, volum ”Cartea cu jucării”, fișe de lucru,
o FORME DE ORGANIZARE: frontală, individuală, pe grupe/echipe.
o RESURSE:
Umane:29 elevi
Spaţiale: sala de clasă
Temporale: 45 min
BIBLIOGRAFIE:
• Programa școlară pentru COMUNICARE ÎN LIMBA ROMÂNĂ, Clasa pregătitoare, clasa I și clasa a II-a, aprobată prin ordin al ministrului Nr.3418/19.03.2013, București,
2013.
• Dumitru Gherghina, Limba română în școala primară, Editura Didactica Nova, Craiova, 1999
• Hobjilă A., Limbă şi comunicare-perspective didactice. Aplicaţii în învăţământul primar. Editura Universităţii Al. I. Cuza. Iaşi, 2016
• Mihăilescu Cleopatra, Pițilă Tudora, Comunicarea în limba română, Manual pentru clasa a II-a, Editura Didactică și Pedagogică, 2018
Nr.c Momentele Timp Ob. Conţinutul activităţii Strategii didactice Evaluare
rt
procedee organizare
didactice
1. Moment 1’ ➢ Voi organiza spaţiul şi climatul educativ într-un mod optim Conversaţia frontal Ob.
organizatoric desfăşurării activităţii propuse.
sistematică
2. Verificarea 2’ ➢ Întâlnirea de dimineață Explicaţia Caietele de frontal

Se solicită elevilor să numească ziua, data, luna. lucru
temei Conversația individual
Se anunță programul zilei. euristică și
reproductivă
Despre ce am vorbit ora trecută?
➢ Ce temă aţi avut pentru astăzi?

-verificarea temei calitativ și cantitativ. Voi cere elevilor (2-
3) să citească tema pentru acasă, în timp ce eu verific dacă s-
a efectuat tema de către toți elevii.
2. Captarea atenţiei 3’ ➢ Le prezint elevilor un aritmogrif . (anexa 1) Observația Anexa 1 frontal Ob.
➢ Elevii completează aritmogriful și descoperă pe linia sistematică a
verticală cuvântul CHEILE Exercițiul individual elevilor
Conversația
59. euristică și
reproductivă
3. Anunţarea subiectului 2’ ➢ Precizez subiectul lecţiei şi obiectivele operaţionale Observația Caiete, frontal Ob.
lecției şi a obiectivelor urmǎrite. instrumente de
operaționale 60. Explicația scris sistematică
➢ Scriu data, titlul şi numele autorul pe tablă: ”Cheile, după
Tudor Arghezi” Conversația
61. Copiii vor scrie în caiete. euristică
4. Dirijarea învăţării 20’ ➢ Le prezint elevilor câteva date biografice despre autorul Video frontal - observarea
textului, iar pe restul le vor citi copiii. comporta
Le prezint volumul ,,Cartea cu jucării,, Proiector
mentului
Copiii vor deschide manualele la pagina 108. Explicaţia Volumul elevilor
”Cartea cu
jucării”
• Citirea ilustraţiei -aprecieri

Le solicit elevilor intuirea imaginii din manual. Conversația
Manual verbale
Exerciţiul
individual
- Ce observați în imagine?
- Despre ce credeți că este vorba în text?
62.
• Lectura independentă a textului
Invit copiii să lectureze textul în gând. Vor sublinia cuvintele

pe care nu le înţeleg.
• Lectura model a textului

Explicaţia
O1 -observarea
Citesc integral textul, folosind intonaţia corespunzătoare Conversația comporta
semnelor de punctuaţie şi cu variaţiuni de ritm şi intensitate a vocii,
în funcţie de mesajul textului. mentului
Frontal
elevilor
• Receptarea şi decodarea textului
Le adresez elevilor întrebări legate de textul citit:
- Ce doreau Miţu şi Baruţu ?

- Ce au făcut într-o zi cei doi copii ? -observarea
- Ce au păţit ei ? comporta
- Ce hotărâre a luat familia ?
- De ce se uitau nedumeriţi copiii ? mentului
Manual elevilor
➢ Cuvinte noi din text: frontal
Ce cuvinte necunoscute aţi găsit?
Conversația
Scriu cuvintele noi la tablă.
Le solicit elevilor să formuleze enunţuri (oral) cu cuvintele

O2 necunoscute. Vom scrie numai 2-3 enunţuri la tablă şi în caiete.
Elevii vor formula enunturi cu înțelesuri diferite ale

cuvântului CHEIE ( oral).
• Începem lectura textului.

63.
Copiii vor citi în lanţ, apoi selectiv: replici ale personajelor,
un anumit enunț din text, finalul.
• Lectura finală, integratoare, a textului

O3 Caiete,
Unul sau doi copii recitesc integral textul. Explicația Instrumente de
scris
-observarea
• Concurs: Exercițiul
comporta
64.
65. Ordonează cronologic ideile principale mentului
elevilor
➢ Copiii se vor grupa in perechi și vor primi ideile principale
pe care le vor ordona conform desfășurării acțiunii. (anexa
2).
➢ La semnal, aşază în ordinea întâmplărilor ideile principale
corect. Câştigă perechea care îndeplineşte sarcina cel mai Individual
repede și corect.
O5 ➢ Răspunsul dat de elevi va fi verificat cu planșa de la tablă.
Munca în
pereche
În perechi -observarea
comporta
Anexa 2
Conversația mentului
elevilor
Explicația
5. Fixarea cunoștințelor 7’ O4 66. Explozia stelară Conversația Evaluez

➢ Vor scrie pe bilețelele colorate: un coleg formulează o deprinderea
întrebare cu începutul dat, iar colegul de bancă scrie Exercițiul Planșa cu Individual elevilor de a
răspunsul.(Anexa 3) explozia formula
➢ La final, unul dintre copii aduce biletul la tablă și îl lipește Explozia stelară stelară În perechi
întrebări și
în dreptul steluței cu care începe întrebarea sa.
➢ Selectez câteva întrebări și răspunsuri pe care le citesc cu răspunsuri pe
voce tare. baza textul
Anexa 3 literar studiat
6. Obținerea 7’ O6 ➢ Elevii vor primi harta textului, pe care o vor completa Munca indepen- Harta textului individual Apreciere
performanței individual (anexa 4).
dentă verbală
-observarea
comporta
mentului
elevilor
Anexa 4
7. Asigurarea retenției și 3’ 67. Adresez elevilor următoarele întrebări Conversaţia frontal Apreciere
a transferului 68. verbală
➢ Ce v-a plăcut cel mai mult din textul de astăzi? Explicaţia
Ce personaj v-a plăcut cel mai mult și de ce?
➢ Elevii vor primi ca temă: să răspundă în scris la întrebările

textului și să scrie un alt final pentru textul citit.
Temă orală: de citit cu atenție textul
Recomandare:să citească în vacanta
,, Cartea cu jucării,, , de Tudor Arghezi .
➢ Fac aprecieri generale şi individuale asupra participării

elevilor la lecţie, precum şi asupra comportamentului lor pe
parcursul orei.
ANEXA 1
ARITMOGRIF
C U I B
H A B A R N A M
A L I C E
V R A J I T O R
L A R M A
D E G E T I C A
Soluții
1. Loc în care pasărea își depune ouăle

2. Numele personajului care nu știa nimic
3. A găsit o sticluță cu poțiune magică
4. Dorothy și prietenii ei mergeau la el să îi ajute
5. Sinonimul cuvântului „gălăgie”
6. Face curățenie
Anexa 2
Ordonează enunţurile potrivit întâmplărilor din text :
Dulapul se răstoarnă.
Familia discută cu Miţu şi Baruţu.
Copiii aduc scaune la dulap.
Miţu şi Baruţu încep să comploteze.
Cheile
după Tudor Arghezi
Formulează întrebări pe baza textului. CE?

Răspunde la aceste întrebări
Cine?
De ce?
Unde?
Când?
ANEXA 4
Titlul Autorul Titlul Autorul
Alineate Alineate
HARTA HARTA
TEXTULUI TEXTULUI
Personaje Desenează un simbol Personaje Desenează un simbol

potrivit textului potrivit textului
PROIECT DE LECŢIE
ŞCOALA GIMNAZIALĂ „IORGU IORDAN", TECUCI
Şcoala: Şcoala Gimnazială „Iorgu Iordan", Tecuci
Propunător: prof. Jalbă Ecaterina
Disciplina: Limba şi literatura română
Clasa: a VI-a A
Subiectul lecţiei: Opera epică în versuri. Fabula.
Text suport: „Câinele şi căţelul" de Grigore Alexandrescu
Tipul lecţiei: transmitere de noi cunoştinţe
Data: 21.05. 2019 - ora I
25.05.2019 - ora a II - a
26. 05. 2019 – ora a III -a
DEMERSUL DIDACTIC
1. MOTIVAŢIA: este o lecţie valoroasă din perspectiva metodelor activ – participative novatoare, în sprijinul dezvoltării interesului pentru lectură şi a gustului estetic; lecţia se
sprijină pe priceperile şi deprinderile deja formate în decodarea mesajului artistic şi urmăreşte, în principal, perfecţionarea continuă a capacităţii de comunicare prin valorificarea
noţiunilor însuşite şi de investigare a unui text literar.
2. COMPETENŢE SPECIFICE:
1.4 - aplicarea principiilor ascultării active în manifestarea unui comportament comunicativ adecvat;
2.1 - înlănţuirea clară şi corectă a ideilor într-un monolog (narativ, descriptiv, informativ);
2.3 - utilizarea categoriilor gramaticale învăţate, în diverse tipuri de propoziţii;
3.1 - diferenţierea elementelor de ansamblu de cele de detaliu în cadrul textului citit;
3.2 - identificarea modurilor de expunere într-un text epic;

3.3 – sesizarea valorii expresive a unităţilor lexicale în textele citite;
4.1 - redactarea textelor cu destinaţii diverse;
3. OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
1 - să definească fabula şi să recunoască trăsăturile specifice acestei specii;

2 - să identifice părţile componente ale fabulei: întâmplarea narată, respectiv, morala;
3 - să recunoască personajele şi să realizeze o scurtă caracterizare a lor;
4 - să evidenţieze modurile de expunere folosite de autor;
5 - să recunoască procedeele artistice specifice fabulei: alegoria, personificarea, antiteza;
6 - să înţeleagă morala fabulei şi să o explice.
4. CONŢINUTURI UTILIZATE: Definiţie, caracteristici, sentimente, conţinut de idei, tipuri

umane, realizare artistică.
5. CONDIŢII PREALABILE:
- clasă de nivel mediu;
- elevii posedă capacitatea de a aborda un text literar;
- elevii vor lucra pe grupe compacte şi vor expune rezultatele produselor lor.
6. EVALUAREA: - elevii completează fişele de muncă independentă, cadranul şi ciorchinele.
7. RESURSELE ŞI MANAGEMENTUL TIMPULUI
A. Resurse materiale: Limba şi literatura română - manual clasa a VI-a,Grigore
Alexandrescu - „Fabule pentru copii"; Gh. Ghiţă, C. Fierescu, Dicţionar de
terminologie poetică, Editura I. Creangă, Bucureşti, 1973; fişe de lucru.
B. Resurse de timp: - timpul de desfăşurare: 150 minute
8. METODE ŞI PROCEDEE: conversaţia, spargerea gheţii (gândirea critică), Brainstorming-ul,

jocul de rol, ciorchinele, activitatea pe grupe: metoda Lucraţi în perechi / Comunicaţi, metoda Cadranelor (gândirea critică), cvintetul, munca independentă, metoda ştafetei (povestirea în lanţ).
SCENARIU DIDACTIC
Centru de Timp de Activitate aprofesorului Activitatea elevului Metode şi procedee

învăţare lucru
l. Evocarea Conversaţie
1. Moment organizatoric Elevii se pregătesc pentru lecţie
5́
- organizarea clasei şi asigurarea climatului necesar bunei
desfăşurări a lecţiei; Spargerea gheţii (gândirea activă)
Elevii răspund întrebărilor puse, rezolvă
2. Captarea atenţiei: rebusul, obţinând pe axa
În debutul orei noastre, vom pleca de la rezolvarea unui rebus. AB noţiunea de FABULĂ
In final, pe axa A-B, veţi obţine un cuvânt care ne va conduce
la titlul activităţii noastre de astăzi. A
Răspundeţi la următoarele întrebări: 1 F A I N
1. Regionalism ardelenesc pentru frumos 2. A N U A L
2. Paronimul cuvântului anuar 3. B R A V
3. Sinonim pentru viteaz. 4 U M B R E L E
4. Omograful cuvântului umbrele. 5 L A Ş
5. Antonimul cuvântului curajos. 6 A P U S
Antonimul cuvântului răsărit. 7
B
2. Realizarea Anunţarea subiectului lecţie şi a obiectivelor: Pe axa AB, în

urma rezolvării exerciţiului aţi obţinut cuvântul fabulă. Drept
sensului 1́ urmare, astăzi vom trece la aprofundarea studiului operei epice
în versuri, fabula, având ca text suport creaţia „Câinele şi Elevii scriu titlul lecţiei în caiete
căţelul" de Grigore Alcxandrescu.
Se anunţă obiectivele operaţionale ale lecţiei (l, 2, 3, 4, 5, 6 prin

metoda ,,Dorinţele ursuleţului”). Metoda ,,Dorinţele ursuleţului” – elevii extrag
obiectivele şi le citesc
Se solicită elevilor să prezinte date despre scriitor şi operă (Gr.
Alexandrescu) - au avut temă pentru portofoliu. Explicaţia
Ce este fabula?
- termenul de fabulă vine din latină şi

înseamnă povestire. S-a păstrai şi astăzi
sensul cuvântului a fabula = a spune poveşti, Elevii răspund
lucruri neadevărate.
- sunt creaţii epice de mică întindere cu
3́ caracter satiric şi moralizator în care
întâmplările narate sunt puse pe seama Explicaţia
animalelor, a păsărilor, a unor obiecte., care
apar personificate. Povestirea alegorică se
încheie cu o concluzie numită morală şi
transmite unele învăţăminte:
- fabula satirizează defecte omeneşti pe care
doreşte să Ic îndrepte.
Notează în caiete originea, sensul cuvântului
fabulă.
Profesorul realizează lectura expresivă a fabulei ,, Căinele
5́ şi căţelul”
Se solicită elevilor să realizeze lectura fabulei în gând Elevii recepţionează
Lectura
Se realizează exerciţii de lectură: citesc 2-3 elevi, respectând expresivă.

intonaţia şi punctuaţia textului
2́ Realizează lectura în gând Exerciţiul de
lectură
2́ Citesc textul, realizând o lectură expresivă, cu

respectarea intonaţiei şi a punctuaţiei.
5́
Centru Timp Activitate aprofesorului Activitatea elevului Metode şi procedee

de de
învăţare lucru
Li se solicită elevilor să evidenţieze cuvintele Elevii îşi notează în caiete sensul
necunoscute: lichea,potaie ,paţoptist etc.. „ Câinele şi cuvintelor lichea, potaie, paţoptist.
2́ căţelul" se încadrează în volumul „Fabule pentru copii".
1. În ce gen literar încadraţi fabula "Câinele şi căţelul”?

Argumentaţi.
Aparţine genului epic, deoarece:
- autorul îşi exprimă gândurile şi

1́ sentimentele în mod indirect prin
intermediul acţiunii şi personajelor;
- întâmplările sunt povestite de narator,

respectându-se ordinea firească a
2. Care este aspectul general de viaţă prezentat de autor? momentelor subiectului.
Tema?
Gr. Alexandrescu satirizează în această

fabulă tendinţa unor oameni de a
parveni prin orice
3. Explicaţi semnificaţia titlului fabulei.
mijloace.
1́
- este alcătuit din două substantive
comune articulate, folosite cu sens
alegoric:
câinele - simbol al omului ipocrit,

4. Fabula clasică este alcătuită din două părţi: parvenit şi demagog;
1́
- cea narativă, care cuprinde povestirea propriu-zisă căţelul - simbol al omului naiv şi
relatată în stil alegoric şi morala. Povestiţi întâmplarea cinstit.
narată de autor.
- se scot ideile principale împreună cu elevii Elevii povestesc conţinutul fabulei, Metoda ştafetei
folosind metoda ştafetei (un căţeluş din
pluş trece de la unul la altul).
5. Fabula are morala sau învăţătura ce se desprinde din
relatarea întâmplării
Recitiţi textul şi desprindeţi morala întâmplării. ,
3́ (Autorul îşi exprimă dezaprobarea faţă de realitatea

prezentată)
- elevii notează în caiete ideile
principale
6. Ca orice operă epică, subiectul fabulei se constituie în (vezi Anexa 1)

momente ale subiectului. Stabiliţi momentele subiectului
prin noua metodă de învăţare prin cooperare.
Lucraţi în perechi / Comunicaţi. - morala este distinctă fiind decodată de

narator: afirmă că cei care proclamă
Grupa I Stabiliţi expoziţiunea Grupa II intriga acţiunii. egalitatea o fac numai în contextul în care
se referă la superiori, nu şi la cei mai mici
Grupa III Stabiliţi desfăşurarea acţiunii şi punctul decât ei. Faptul că atitudinea este fixată
culminant Grupa IV deznodământul acţiunii. temporal ,,în zilele noastre" arată că e
vorba de comportamente general umane.
1́
Fiecare elev lucrează individual. Găsesc

un partener cu care dă formă finală
Gândiţi / Apreciaţi
ideilor.
Comunicaţi
Momentele subiectului: (vezi Anexa 1)
l . Expoziţiunea: Samson îşi susţine

punctul de vedere despre egalitate (S-
„într-o cutre", T- „deunăzi")
10 ́
2. Intriga: contrastul dintre ceea ce
declara Samson, exprimându-şi revolta
împotriva celor superiori şi
realizarea în fapt a acestor idei.
3. Desfăşurarea acţiunii: etapă

concentrată, conflictul se materializează
într-un schimb de
replici dintre Samson şi Samurache.
4. Punctul culminant: marcat de replica

ameninţătoare a lui Samson.
5. Deznodământul: Samson îşi dezvăluie

adevăratul caracter: ipocrit, făţarnic,
agresiv.
Cadrul de Timp de Activitatea profesorului Activitatea elevului Metode şi procedee
învăţare lucru
7. Care sunt personajele fabulei? Arătaţi Cele trei personaje reprezintă tipuri Gândiţi / Apreciaţi/ Comunicaţi
caracteristicile umane pe care vi le umane.
2́ sugerează ele.
3. Reflecţia 8. Pentru a testa capacitatea voastră de a Elevii lucrează cvintetele şi analizează

planşa
5́ sesiza esenţialul, alcătuiţi un cvintet
(poezie în cinci versuri), în care să Răspuns posibil:

surprindeţi trăsăturile personajelor şi
modul lor de comportare Câinele
Îngâmfat, prefăcut
Minţind, dezaprobând, lătrând
împărtăşeşte dreptatea numai cu cei

mari
Parvenind.
Căţelul
Naiv, credul
Ascultând, aprobând, intervenind
Este dezamăgit de jignirile câinelui.
Mincinos.
2́ Tema pentru acasă:
- De alcătuit cvintetele reprezentative

pentru trăsăturile celor trei personaje:
Samson, Samurache, boul.
- De lectorat şi alte fabule(test - pag 51

„Limbă, literatură şi comunicare”- Art)
- De memorat fabula;
- De pregătit lecţia predată.
Ora a II -a
Cadrul de Timp de Activitatea profesorului Activitatea elevului Metode şi procedee

învăţare lucru
1. Evocarea 1. Moment organizatoric:

Elevii se pregătesc pentru ora de curs. Conversaţie
10 ́ - organizarea clasei şi asigurarea climatului
necesar bunei desfăşurări a lecţiei;
2. Pregăteşte materialul didactic, asigură

cadrul adecvat orei. Elevii interpretează pe roluri textul fabulei. Răspund Ia
întrebările solicitate.
3. Actualizarea cunoştinţelor anterioare:
- solicită elevilor să reproducă textul fabulei
prin interpretare pe roluri (Jocul de rol)
Elevii vor fi solicitaţi prin Jocul de rol
Adresează elevilor întrebări pentru verificarea
însuşirii cunoştinţelor: brainstorming să completeze
- Cine este autorul, fabulei „Câinele şi planşa, sub formă de floare, ce Munca independentă
căţelul"? Ce ştiţi despre el?
- Ce fel de creaţie literara este „Câinele şi Brainstorming-ul
gândesc când aud cuvântul
căţelul"? Argumentaţi.
- Ce vă sugerează titlul fabulei? „fabulă”
- în ce gen literar încadraţi textul în studiu?
- Ce aspect general de viaţă este prezentat de
Alexandrescu? (tema)
- Din câte părţi este constituită o fabulă? Se fixează subiectul fabulei prin
Povestiţi întâmplarea (metoda ştafetei -
căţelul) Metoda ştafetei
2. Realizarea Anunţarea subiectului lecţiei:
sensului
30 ́ - Vom continua discutarea fabulei, ocupându-ne în mod Elevii trag Ia sorţi cinci bileţele cu momentele Succesiunea momentelor
special de fixarea momentelor subiectului şi subiectului, sarcina lor fiind de a asocia ideea
caracterizarea personajelor, iar de realizarea ei artistică subiectului -
principală cu momentul corespunzător.
ne vom ocupa în ora a III a.
muncă
- La sfârşitul orei trecute aţi avut ca muncă
independentă de alcătuit cvintete referitoare la personaje. independentă
Pentru fixare vor primi o fisă de lucru
Continuăm discutarea lecţiei prin metoda cadranelor,
care este o modalitate activă de rezumare şi sintetizare a
cunoştinţelor. Cum se procedează? Se trasează pe tablă
sau pe fişe două axe perpendiculare, în aşa fel încât să Elevii citesc cvintetele, cele mai reuşite vor fi trecute în
apară patru cadrane. Elevii citesc bine textul. caiete.
Vor fi împărţiţi în patru grupe (vezi Anexa 2):
Grupa I notează în cadranul I: trăsăturile de caracter

ale câinelui Samson. Gândiţi / Lucraţi /
Comunicaţi Metoda
Grupa II Notează în cadranul II: trăsăturile de cadranului.
caracter ale căţelului Samurache
Grupa III. - Notează în cadranul III

Rezolvă sarcina indicată.
trăsăturile de caracter ale boului
Activitatea pe grape
Grupa IV — Notează în cadranul IV sensul alegoriei

(tipurile umane întruchipate de fiecare personaj) Rezolvă sarcina cerută.
Profesorul monitorizează permanent
activitatea pe grupe Efectuează sarcina de lucru solicitată.

Lucrează Ia rezolvarea sarcinii de lucru cerute.
Cadrul de Timp de Activitatea profesorului Activitatea elevului Metode şi
învăţare lucru procedee
Profesorul cere câte unui elev - expert din Gândiţi /

fiecare grupă că citească planul rezultat din Elevii expun cele constatate Lucraţi /
activitatea pe grupe. Completează,
îndrumă şi corectează, la nevoie, răspunsurile Comunicaţi

elevilor.
3. Reflecţia 5' Profesorul a fixat pe un suport o planşă mare pe Elevii primesc fişele individuale (Ciorchinele)
care este desenat ciorchinele -
(fişă de lucru) Fabula pe care-1 vor completa prin răspunsurile cu ciorchinele pe care-1 Gândiţi /
la întrebări: (vezi Anexa 3)
completează, răspunzând Ia
întrebări. Lucraţi /
Răspund la întrebări, Notează. Comunicaţi
1. Daţi definiţia fabulei.
2. Ce fel de operă este? Argumentaţi.
3. Care sunt părţile constitutive a!e fabulei?
4. În ce constă caracterul moralizator al
fabulei?
5. Care sunt modurile de expunere folosite în

fabulă?
6. Care sunt procedeele artistice specifice
fabulei? Mai cunoaşteţi şi altele în afara
acestora?
Gândiţi/
Şi acum să vedem ce aţi reţinut! ! Veţi Elevii completează fişele. Lucraţi /
completa o fişă de lucru diferenţiată pe nivele de Comunicaţi

studiu (vezi Anexele 4 şi 5)
4. Concluzii şi 5' Profesorul concluzionează.
aprecieri O fabulă este: Receptează. Notează în caiete. Conversaţie
- o specie literară răspândită şi îndrăgită de
cititori; Se va urmări definiţia fabulei dată de Elevii urmăresc planşa

Tudor Arghezi
- are mulţi reprezentanţi în literatura română: Al.

Donici, Gr. Alexandrescu,
G.Topârceanu, Tudor Arghezi;
- în literatura universală: Fedru, La Fontaine

(Franţa), Krîlov (Rusia).
- face aprecieri asupra modului de participare a

elevilor la oră;
Tema pentru acasă:
Scrie enunţul temei.
- Identificaţi procedeele artistice specifice

fabulei, modurile de expunere şi rolul
fiecăruia; prozodia.
- Test 37, 38 Unitatea 10 - Evaluare sumativă
Ora a III-a - fixarea cunoştinţelor dobândite - argumentare pe baza planului de apartenenţa textului la gen şi specie
- Prezentarea unui C.D.- FABULA
- Temă: Compunere de argumentare privind apartenenţa textului „Câinele şi căţelul" la genul epic, specia fabulă.
Anexa 1
Fabula “Câinele şi căţelul”
de Grigore Alexandrescu
Idei principale
1) Un dulău de curte, Samson, îşi exprimă ura faţă de unele animale mândre: lupii, urşii, leii...
2) Pentru a-şi susţine punctul de vedere, Samson dă ca exemplu ţările civilizate în care este respectat principiul egalităţii.
3) Căţelul Samurache îşi exprimă aprobarea faţă de cele auzite.
4) Samson îl jigneşte şi-l ameninţă pe Samurache cu bătaia.
5) Samson îşi arată adevărata faţă
Morala: Să nu credem în cei puternici care vor egalitate numai între ei.
Momentele subiectului
În
Samson îşi face o posibilă biografie sumară printr-un discurs în faţa unui bou „oarecare” şi susţine punctul de vedere despre egalitatea dintre
oameni aducând în discuţie exemplul ţărilor civilizate.
Spaţiul este localizat “într-o curte”, spaţiu ce sugerează societatea.

Timpul “deunăzi” exprimă un timp repetabil.
Se naşte la intersecţia dintre ceea ce declară Samson, exprimându-şi revolta împotriva celor superiori care se trag din neam nobil şi realizarea în fapt a
acestor idei.
Este o etapă a acţiunii foarte concentrată, dat fiind faptul că modalitatea de expunere dominantă este dialogul, iar conflictul se materializează într-un
schimb de replici:
- Samurache aprobă „spusele câinelui”, numindu-l „frate”
- Samson se simte jignit şi-i replică violent căţelului
Este marcat de replica ameninţătoare a lui Samson : „O să-ţi dăm o bătaie / Care s-o pomeneşti”
Îi corespunde clarificarea pe care o aduce Samson: „Adevărat vorbeam / Că nu iubesc mândria şi că urăsc pe lei, / Că voi egalitate, dar nu pentru
căţei”. Acum Samson îşi dezvăluie adevăratul caracter: ipocrit, făţarnic, agresiv.
ANEXA 2
METODA CADRANELOR
(caracterizarea personajelor)
CADRANUL I CADRANUL II
Sarcina Grupei 1 Citatul din operă Sarcina Grupa II Citatul din operă
Trăsăturile de - puternic „Aşa vorbea ..... Samson, dulău de curte, ce Trăsăturile de - numele Samurache- nume
lătra foarte tare"
caracter ale caracter ale lui banal
lui
Samson Samurache
- falsă modestie „Şi eu poate sunt nobil, dar s-o arăt - omul simplu „Căţelul Samurache ce şedea la o
nu-mi place"
- naiv parte ca simplu privitor"'
- ipocrit ..Când toată lighioana... .câine sădea îmi

zice şi nu Domnia voastră"
- influienţabil „S-apropie îndată să-şi arate iubirea

ce-o are pentru ei"
- dispreţuitor „Noi fraţii tăi?"
- demagog „Toate iau o schimbare. ..numai pe noi
mândria nu ne mai părăseşte" - prietenos „Şi sentimentul vostru îl cinstesc,
- numele Samson face fraţii mei”
trimitere la semnificaţia - modest
biblică- putere
CADRANUL III CADRANUL IV
Sarcina Grupei III Citatul din operă Sarcina Grupa IV
Trăsăturile de - omul care a reuşit să Semnificaţia alegoriei: 1) Tipul uman întruchipat de Samson:
caracter ale parvină tipurile umane - omul ipoctir, parvenitul demagog
boului întruchipate de
- neutru „Aşa vorbea deunăzi cu un bou oarecare" personae. 2) Tipul uman întruchipat de Samurache:
- omul naiv, cinstit, credul
- nepăsător
3) Tipul uman întruchipat de bou:
- lipsit de opinie - boul oarecare sugerează prostia şi lipsa de opinie

a oamenilor
- parvenit
ANEXA 4
Fişă de lucru
(grad mediu de dificultate)
Completează spaţiile libere cu afirmaţia corectă:
1. În text sunt folosite următoarele moduri de expunere:

a) ...................................................
b) ...................................................
c) ...................................................
2. Dialogul are rolul de a :a) .....................................................................

b) .....................................................................
3. Selectează din text două secvenţe în care poate fi sesizată prezenţa naratorului.
a) .................................................................................................
b) .................................................................................................
4. „Câinele şi căţelul” este un text care aparţine genului ..........................

5. Fabula are două părţi:.....................................şi.....................................
6. Fabula are ca figură de stil dominantă...................................................
7. În fabulă se satirizează ......................................prin intermediul plantelor, animalelor, obiectelor.
8. Morala fabulei este.................................................................................
ANEXA 5
Fişă de lucru
(grad scăzut de dificultate)
Completează spaţiile libere cu afirmaţia corectă:
1) Fabula „Căinele şi căţelul” aparţine genului....................................

2) Autorul îşi exprimă sentimentele în mod.........................................
3) În fabulă, personajele îmbracă măşti................................................
4) În fabulă se satirizează............................... prin intermediul animalelor, plantelor, obiectelor.
5) Figura de stil folosită în fabulă prin care animalele, plantele capătă însuşiri umane este........................................
6) Fabula se încheie cu o...................................
PROIECT DE LECȚIE
PROFESOR INVATAMANT PRIMAR JECIU OANA-MARIA

ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR.1 EFORIE NORD
DATA: 23 .03. 2018

UNITATEA DE ÎNVĂŢĂMÂNT: Şcoala Gimnazială Nr.1 Eforie Nord
CLASA: a II- a
PROPUNATOR : profesor invatamant primar Jeciu Oana-Maria
ARIA CURRICULARĂ: Limbă și comunicare
DISCIPLINA: Comunicare în limba română
UNITATEA TEMATICĂ: Despre mine, despre tine, despre noi
SUBIECTUL LECŢIEI: Textul suport „ O papadie” ( prima ora )
TIPUL LECȚIEI: Formare de priceperi si deprinderi
FORMA DE REALIZARE: Activitate integrată - CLR +AVAP+DP
DURATA: 45 minute
A. Cognitive:
O1 . să citească, în ritm propriu, corect și conștient textul:

O2 . să identifice informații de structura din textul citit (titlul, autorul,personajele etc.);
O3. să formuleze întrebări și răspunsuri legate de conținutul textului;
O4. sa ordoneze momentele textului;
O5 . să găsească cuvintele cu sens asemănator şi opus celor date.
B. Psiho-motrice:
OPM1 : să-şi coordoneze activitatea oculo-motorie pentru scriere;

OPM2 : să adopte o poziţie corectă a corpului în timpul scrierii.
C. Afective
OA1 : manifestarea interesului şi plăcerii în realizarea sarcinilor;
OA2 : dezvoltarea colaborării cu învăţătoarea şi cu ceilalţi colegi pentru realizarea obiectivelor propuse.
a) Metode şi procedee : conversația, explicația, , exerciţiul, problematizarea, munca în echipă,
b) Mijloace de învăţământ : laptop, manual digital , manual, coli colorate, coala flipchart, carioci, foarfece, fise.
c) Forme de organizare : frontală, pe grupuri, individuală.
Forme şi tehnici de evaluare : observarea sistematică, aprecieri verbale, autoevaluare si interevaluare colegială.
d) Resurse temporale: 45 minute,
e) Resurse umane : 25 elevi
BIBLIOGRAFIE:
• Programa scolara pentru disciplina Comunicare în limba română –clasa a II a, aprobata prin ordinal Ministrului nr. 3418| 19.03.2013
• Comunicare in limba romana-Manual pentru clasa a II a , Editura Intuitext , Autori : Mirela Mihaiescu , Crenguta Alexe, Otilia Brebenel, Anita Dulman , Stefan
Parcearca
• www.didactic.ro
DESFĂȘURAREA LECȚIEI
Momentele Ob Conținutul activității Strategii didactice Evaluare

lecției . Metode Mijloace Forme de
Op organizare
1.Moment Conversația Frontal Observarea

organizatori Se asigură condițiile optime desfășurării activității: sistematică a elevilor
c pregătirea materialului didactic, plasarea organizată a
1 min. copiilor în spaţiul educaţional.
2.Captarea Voi propune elevilor sa contureze pe o coala colorata Frontal Observarea

atenției degetele unei palme si sa scrie pe acesta un cuvant legat Coli colorate sistematică a elevilor
5 min. de igiena . Voi solicita alcatuirea de propozitii cu aceste Conversaţia
cuvinte . Se va intui depre ce vor invata in lectie . Exercitiul
3.Reactualiz Copiii vor primi o fisa (Anexa 1 ) in care vor corecta Videoproiect Individual Aprecieri verbale
area cuvinte, vor forma cuvinte si vor ordona cuvinte. or
cunostintelo Apoi vor face schimb cu colegul de banca si il vor corecta Fisa
r asimilate dupa modelul corect de la tabla. Stilou
anterior culori
5 min.
4.Anunțarea Se anunta tema lectiei . Explicaţia Frontal
temei și a Se prezinta in termenii accesibili obiectivele urmarite :
obiectivelor -sa citeasca corect textul dat:
2 min. -sa raspunda la intrebarii:
-sa identifice explicatia cuvintelor noi:
-sa exprime parerea in legatura cu textul citit
- sa descopere indiciile din text ce pot completa fisa de
final
Se scrie pe tablă data si titlul lecţiei.(elevii vor scrie in
caiete)
5. Dirijarea Despre ce credeti ca se vorbeste in text dupa ce ati citit explicația textul suport
învăţării titlul?- intuirea continutului Frontal Observarea
20 min. Voi citi expresiv, drept model textul. Frontal sistematică a calitatii
manualul actului citirii
Exersarea actului citirii tipărit/
digital
O1 Se face citirea textului de catre copii dupa anumite calculator Aprecieri verbale
criterii (se citeste textul in lant, in stafeta, pe roluri ) conversația Autoevalua
manual Individual rea/ interevalu
Se explică ( se scriu in vocabular) și se folosesc în area
propozitii noi cuvintele și expresiile necunoscute din text ( caiet
pe care le vor scrie in caiete). Exercițiul de lectură Observarea
sistematica
Se adreseaza intrebari legate de continutul textului (
O2 oral):
O3 1. Care sunt personajele?
2. Ce a gasit Costache langa perna, a doua zi? Individual
3. Ce a spus Anghel despre papadie? Frontal
4. Daca ai fi tu Costache ce i-ai spune lui Anghel? Exercitiul
5. Ce parere ai de gestul lui Anghel?
6. Fixarea O3 Elevii vor primi câte o fisa (Anexa2) pe care o vom Explicatia Fise culori Frontal Autoevaluarea
deprinderilo O4 completa împreună . exercitiul stilouri individual Observarea
r O5 sistematica
5min.
7.Obținerea 2. Se vor împărţi elevii în patru grupe . Cu ajutorul
performan materialelor date ,se decupează conturul mâinii – vor explicația pe grupe aprecieri verbale
ței realiza o floare – păpădie pe care vor scrie un mesaj munca in echipa Coli colorate
5 min. pentru Costache . Fiecare echipă îşi va prezenta păpădia . problematiza lipici
rea
8. La sfârşitul lecţiei voi întreba care este mesajul (sfatul) Aprecieri globale
Asigurarea transmis , desprins din textul citit? (mesajul va fi scris pe Conversaţia
retentiei si a tabla la mesajele zilei)
transferului Voi face aprecieri individuale si globale.
2 min.
ANEXA 1
Nume______________________________ Data___________________
Fişă de lucru
1. Citeşte cu atenţie. Corectează!
Gicel şi Margel fac cimnastică. Marciel îl ceamă şi pe Giorge.

_______________________________________________________________
2. Silabele s-au amestecat. Ajută-le să-şi găsească locul!
___________________________________
___________________________________
n
___________________________________
a
i
gi g
pa ci
i
nă ve
e
nă
3. Ordonează cuvintele pentru a obţine o propoziţie. Transcrie pe spaţiul de mai jos.
Angela narcise de face buchet un
_________________________________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________________________________
ANEXA 2
Numele______________________________
FIŞĂ DE LUCRU
O păpădie
1. Răspunde la întrebări:
a) Cine are grijă de Costache şi Anghel? De ce?

_______________________________________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
b) Ce a găsit mătuşa în unghiile lui Costache?
_______________________________________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
2. Scrie întrebările potrivite răspunsurilor date:
c) Anghel a pus o floricică lângă pernă .
_______________________________________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
d) După această întâmplare Costache se spală des pe mâini.
_____________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
3. Ordonează momentele textului studiat:
( ) Costache îl bănuieşte pe Anghel.
( ) Mama este plecată.
( ) Mătuşa a găsit ţărână în unghiile lui Costache.
( ) Costache găsi lângă pernă o păpădie.
4. Scrie dacă este adevărat (A) sau fals (F):

( ) Păpădia este o plantă medicinală.
( ) Frunzele păpădiei sunt dulci.
( ) Păpădia se cultivă în grădinile ţăranilor.
( ) Ceaiul de frunze de păpădie curăţă organismul de toxine
4. Uneşte cuvintele cu înţeles asemănător: 5. Leagă cuvintele cu sens opus:

plecată pentru că plecată nesigur
probabil alături pierde tace
timpul dusă a pus a luat
a descoperit posibil vorbeşte venită
lângă vremea sigur găseşte
deoarece a găsit zi noapte
PROIECT DIDACTIC
PROF. MANOLACHE LILIANA MANUELA
ȘCOALA GIMNAZIALĂ „TUDOR VLADIMIRESCU
Data :
Unitatea de învăţământ : Şcoala Gimnazială „Tudor Vladimirescu”
Clasa : a IV-a
Institutor : Manolache Liliana Manuela
Subiectul : Vegetaţia, animalele şi solurile
Tipul lecţiei : dobândiri de noi cunoştinţe
Obiective operaţionale :
O1 – să precizeze factorii care determină repartiţia spaţială a florei şi faunei în România ;
O2 – să descopere tipul de relaţii ce se stabilesc între plantele şi animalele care trăiesc într-o zonă;
O3 – să identifice pe baza ilustraţiilor şi lecturilor geografice, vegetaţia şi animalele care trăiesc la munte, deal, câmpii, lunci şi Deltă;
O4 – să explice importanţa pădurii şi a faunei ;
O5 – să enumere plante şi animale rare din ţară şi rezervaţii naturale ;
O6 – să propună măsuri pentru ocrotirea plantelor şi animalelor .
Metode şi procedee : explicaţia, conversaţia, observaţia, ciorchinele, explozia stelară, brainstorming .
Material didactic : harta fizică a României, planşe cu animale şi plante, lecturi geografice .
Bibliografie
1. Tomescu Viorica, Popa Florentina, Alexandru Gheorghe, Stan Lucian, Metodica predării geografiei şi ştiinţelor naturii în învăţământul primar, Editura Gheorghe
Alexandru, Craiova, 1999 .
2. Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Consiliul Naţional pentru curriculum- Programa şcolară pentru clasa a IV-a , geografie, Bucureşti, 2005.
3. Peneş Marcela, Şortan Ioan – Geografie – manual pentru clasa a IV-a , Editura Ana, 2006
Etapele lecţiei Ob Conţinutul lecţiei Metode şi procedee Evaluare
1. Moment Se stabileşte liniştea şi ordinea . Se pregătesc materialele necesare

organizatoric desfăşurării lecţiei .
2. Reactivizarea Se reactualizează cunoştinţele însuşite anterior despre Marea Neagră pe Conversaţia Evaluare formativă
cunoştinţelor baza următoarelor întrebări :
însuşite anterior
- Unde este situată Marea Neagră ?
Lucrul cu harta
- Ce suprafaţă are ?
- De unde şi până unde se întinde ţărmul românesc ?
- Ce fel de apă are ?
- Ce animale are ?
- Ce importanţă prezintă Marea Neagră ?
3. Captarea atenţiei Joc : Să recunoaştem plantele şi animalele ! Jocul didactic
Se împarte clasa în trei grupe şi se deleagă câte doi reprezentanţi care

răspund la ghicitori . ( Anexa 1).
Ce fel de plante şi animale sunt cele pe care le-aţi recunoscut ?
4. Anunţarea temei şi Se prezintă titlul şi obiectivele operaţionale pe înţelesul elevilor . Explicaţia

a obiectivelor
operaţionale
5. Dirijarea învăţării - Se reamintesc formele de relief din România şi culorile
convenţionale cu care sunt reprezentate pe hartă .
Conversaţia Evaluare formativă
- Se reaminteşte ce este solul .
Explicaţia
- Vegetaţia, animalele şi solul pot fi aceleaşi la munte, deal sau la
câmpie ? ( Pentru fiecare treaptă de relief există anumite plante,
animale şi soluri )
- Se precizează şi rolul climei alături de relief şi soluri în repartiţia

vegetaţiei şi a animalelor . ( În câmpie unde plouă foarte puţin şi pe
vârfurile munţilor unde este foarte frig, domină vegetaţia ierboasă,
iar pe dealuri şi în munţi unde plouă mai mult domină vegetaţia
lemnoasă, pădurile .)
O1
O3 - Se prezintă planşă cu animale şi plante de pădure . Elevii vor

recunoaşte arborii, plantele şi animalele de la munte .
Informaţiile se vor trece sistematic într-un cadran ( Anexa 2 )

Observaţia Evaluare formativă
Se precizează că solul muntelui este puţin fertil şi este înlocuit pe vârfuri
de stânci golaşe, sărace în vegetaţie .
- Se citeşte un fragment de lectură din George Vâlsan, despre dealuri

şi vegetaţia de pe dealuri . Se prezintă animalele care trăiesc în Explicaţia
pădurile de foioase . Se completează informaţiile în cadranul 2 .
- În ce zonă de relief se află satul Dragalina ?

- Se precizează că solul în zona de câmpie este fertil, bun pentru
cultura de cereale . Se observă pe planşă plantele şi animalele de la
Conversaţia
câmpie . Informaţiile se trec în cadranul 3 .
- Se va citi un fragment de lectură despre Deltă . Elevii vor avea ca

sarcină să încercuiască plantele şi animalele care trăiesc aici . Se vor
trece informaţiile în cadranul 4.
- Ce fel de legături există între vegetaţia şi animalele dintr-o zonă ? (

Relaţii de hrănire )
- Exemplificaţi astfel de relaţii : frunze → insecte →păsări .
- Printr-un ciorchine elevii vor prezenta importanţa pădurii .
- Pentru ocrotirea unor plante şi animale pe cale de dispariţie au fost

înfiinţate rezervaţii şi parcuri naţionale ( Munţii Retezat, Ceahlău,
O2
Delta Dunării ).
O4 Conversaţia Evaluare formativă
- Se prezintă imagini cu plante şi animale ocrotite de lege.
O5 Ciorchinele
- Se va cere elevilor să propună măsuri pentru protejarea vegetaţiei şi
O6 animalelor. ( Reciclarea hârtiei, plantarea de pomi, hrănirea Brainstorming
animalelor pe timpul iernii.)
6. Obţinerea - Elevii vor avea ca sarcină să adreseze întrebări legate de vegetaţia şi
performanţei animalele din România pornind de la :
Cine
?_
Evaluare formativă
Explozia stelară
Cum
?
Vegetaţia
şi
C animalele
e
Unde
?
Ce
fel
de
?
7. Asigurarea feed- Elevii vor lucra pe grupe . Fiecare grupă va aplica pe harta fizică a României Explicaţia Evaluare formativă
back-ului imagini cu plante şi animale specifice unei zone : munţi, dealuri, câmpii şi
lunci ; Delta Dunării .
8. Evaluarea Se va da fiecărui elev câte o fişă de lucru . Elevii vor lucra independent fişa
de lucru .
9. Asigurarea Elevii vor fi apreciaţi cu calificative .

retenţiei şi a
transferului
Anexa 1
Ghicitori
1. Ghem de ace umblător

Prin pădure şi ogor .
2. Ca un fulger prin copac

Printre crengi s-a strecurat,
Căutând mereu alune
Fiindcă-i plac,
Că-s tare bune .
3. Râmător cu colţii mari

După fructe de stejari
Pădurea din deal o scurmă
Parc-ar fi trecut o turmă .
4. Un copac verde şi falnic

Fără roade totuşi darnic
Intră-n casă de Crăciun
Încărcat cu ce-i mai bun .
5. Lângă baltă, lângă lac,

Bea la apă neîncetat
Un copac cu crengi pletoase
Şi cu vârfurile întoarse .
6. Flori şi frunze ce plutesc

Lacul îl împodobesc .
7. Când se urcă în copac

Se aude tica-tac
Scoarţa lui o găureşte
Viermişorii îi găseşte .
8. Netedă e coaja lui

Şi e ,,tatăl” jirului .
Anexa 2
Vegetaţia, animalele şi solurile
Munte Dealuri
- păduri de fag, brad, molid, pin - păduri de foioase : fag, stejar, tei, carpen
- arbori pitici, ierburi, ciuperci, ferigi, floarea de colţ, bujorul - pomi fructiferi, viţa de vie ;
- animale : veveriţa, ursul, cerbul carpatin, lupul, jderul, râsul, - animale : lupul, căprioara, vulpea, mistreţul, iepurele, privighetoarea .
mistreţul, vulturul, capra neagră, cocoşul de munte .
Câmpie Lunca şi Delta Dunării
- ierburi mărunte, salcâmul, plante medicinale ; - sălcii, plopi, stuful, papura, nuferi, trestie ;
- se cultivă cereale ; - animale : peşti, pelicanul, lebede, raţe şi gâşte sălbatice, mistreţul, vidra .
- animale : şopârlă, arici, bufniţă, şoarecele de camp, prepeliţa,

potârnichi, ciocârlia .
Fişă de lucru
Anexa 3
1. Recunoaşteţi zonele în care trăiesc animalele în România ? Scrie în dreptul fiecărei coloane de cuvinte, numărul care îi corespunde .
1 – animalele din zona luncilor şi a Deltei Dunării
2 – animalele din zona de câmpie
3 – animalele din zona de dealuri
4 – animalele din zona de munte
● ursul ● lebedele ● hârciogul ● vulpea ● capra
● lupul ● raţa sălbatică ● popândăul ● viezurele ● lebăda
● cerbul carpatin ● gâsca sălbatică ● şoarecele de câmp ● căprioara ● hârciogul
● jderul ● lişiţa ● iepurele ● lupul ● lişiţele
● râsul ● porcul mistreţ ● ariciul ● privighetoarea ● cocoşul de munte
● vulturul ● barza ● prepeliţa ● cucul
● capra neagră ● coţofana
● cocoşul de munte
2. Ştiţi care este importanţa pădurilor ? Scrieţi cel puţin patru foloase pe care le are omul de la pădure :
AUTOEVALUARE DA NU ÎNCĂ
● Ştiu definiţia vegetaţiei şi a faunei ?
● Cunosc vegetaţia României în funcţie de relief ?
● Recunosc zonele în care trăiesc animalele în România ?
● Ştiu care este importanţa pădurilor ?

PROIECT DIDACTIC PENTRU IMPLEMENTAREA ÎN CLASĂ
UNITATEA DE ÎNVĂTĂMÂNT:ŞCOALA GIMNAZIALĂ GĂGEŞTI
Disciplina: Biologie
Clasa/Vârsta Unitatea Titlul activitătii didactice Timp
Lecţie de fixare şi sistematizare Include perioada de timp

VI Mamifere
necesară finalizării activității
Justificarea didactică pentru utilizarea Tehnologiilor Multimedia / Hypermedia Obiective de învățare
Justificarea didactică pentru utilizarea experimentării virtuale :

-Stimularea capacitatii de invatare inovatoare, adaptabila la conditiile de schimbare sociala 1.Consolidarea cunoştinţelor referitoare la particularităţile mamiferelor
rapida
-Consolidarea abilitatilor de investigare stiintifica
-Intarirea motivatiei elevilor in procesul de invatare Competenţe derivate:
-Simularea gandirii logice si a imaginatiei - să enumere caracterele generale ale mamiferelor ;
-Mobilizarea functiilor psihomotorii in utilizarea calculatorului - să identifice mamifere caracteristice anumitor medii de viaţă ;
-Dezvoltarea culturii vizuale
-Asigurarea unui feed-back permanent profesorul avand posibilitatea de a reproiecta -să precizeze modalităţile de deplasare ale mamiferelor;
activitatea in functie de secventa anterioara -să clasifice mamiferele după modul de hrănire.
-Asigura pregatirea elevilor pentru o societate bazata pe conceptul de educatie permanenta.
-Determina o atitudine pozitiva a elevilor fata de disciplina de invatamant la care este utilizat
calculatorul si fata de valorile morale, culturale si spirituale ale societatii.
Ajuta elevii cu deficiente sa se integraze in procesul educational
Termeni cheie Resurse

- calculatoare conectate la internet
- Experiment virtual - 1 videoproiector
- adaptarile mamiferelor la mediul lor de viata - 1 ecran
- fişe de evaluare conţinând întrebări.
Desfăsurarea activitătii didactice

.
1. Se prezintă elevilor tema activităţii.
O secvența a lecției este feed-beack-ul care se realizează prin cerințe din fișa de lucru, exerciții de fixare a cunoşinţelor.
De exemplu la clasa a VI-a ,lecţia Mamiferele-recapitulare,una din cerinţele de pe fişa de lucru este:
3.Asociaţi termenii din coloana A cu termenii corespunzători din
coloana B:
A B
1)insectivore a)câine, pisică
2)rozătoare b)cercopitecul
3)carnivore c)cârtiţa, ariciul
4)erbivore d)hârciogul,iepurele
5)omnivore e)oaie,cal
Altă cerinţă:
4.Grupaţi mamiferele recunoscute în atlase şi planşe, în funcţie de modul de hrănire al acestora :
MODUL DE HRĂNIRE
INSECTIVORE ROZĂTOARE CARNIVORE ERBIVORE OMNIVORE
Elevii rezolvă pe caiete sau pe fişă și se verifică la tablă.

Prin mijloacele moderne, recunoaşterea si clasificarea animalelor are loc cu ajutorul imaginilor prezentate în power point,cu ajuorul videoproiectorului si cu ajutorul lectiilor interactive
dedicate animalelor existente la adresa http://interactivesites.weebly.com,sectiunea Ştiinţe.
Ei se joacă pe calculator ,grupeaza animalele dupa modul de hranire si nu numai , avînd posibilitatea de autoverificare.
Astfel există o situație centralizată a clasei.
Activitatea este dirijată de profesor, iar elevii învaţă individual.
Vizionarea unor filmuleţe despre feline:
https://www.youtube.com/watch?v=WkybPE7f6B4
http://www.dailymotion.com/video/x2ajs67_hunting-for-the-snow-leopard-big-cats-nature-documentary_animals
http://www.dailymotion.com/video/xwf3yb_male-lions-attack-a-car_animals
Prezentare power-point : Mamiferele inferioare,insectivore,erbivore,omnivore,carnivore;
https://www.dropbox.com/s/wqq57uj1hue0rwb/mamifere%20inferioare.ppt?dl=0
https://www.dropbox.com/s/7g8ifh59ck6pnqw/mamifere%20insectivore.ppt?dl=0
https://www.dropbox.com/s/x2pbm2de91fbc2n/mamifereerbivore.ppt?dl=0
https://www.dropbox.com/s/ssj5ehjej2vftfp/mamifereomnivore2.ppt?dl=0
https://www.dropbox.com/s/mwbcz3m7n24a5kr/0_pisica.ppt?dl=0
Finalizarea proiectului de lecție

Elevii completează fişa de evaluare.
Elevii compară rezultatele obţinute şi prezintă concluziile.
Evaluarea
Abilităti si cunontinte Deprinderi tehnice
O1: - sa identifice prin joc animalele caracteristice unui mediu de viata ; Abordarea creativa a problematicii specifice biologiei
O2:- -sa grupeze animalele dupa modul de hranire; Modelarea si lucrul pe model
O3:- să precizeze modalităţile de deplasare ale mamiferelor; Derularea organizata a unor seturi de operatiuni manuale si mentale necesare investigatiei
stiintifice
Lucrul în echipa
Utilizarea terminologiei specifice biologiei într-o varietate de contexte de comunicare
Utilizarea diferitelor metode de receptare si prezentare a informatiilor
Utilizarea TIC
PROIECT DIDACTIC
ÎNVĂŢĂTOR STANOIEV CLEOPATRA ELENA

ŞCOALA CU CL. I-VIII EFORIE NORD
Data:
Şcoala cu cl. I-VIII Eforie Nord
Învăţător: Stanoiev Cleopatra Elena
Clasa: a II-a
Aria curriculară: Limbă şi comunicare
Unitatea de învăţare: Prietenia
Disciplina: Comunicare în limba română
Conţinuturi: Receptarea textului narativ
Text suport: Furnica şi porumbiţa, după Lev Nicolaevici Tolstoi
Tipul lecţiei: mixtă
Obiective de referinţă
3.2 Să desprindă informaţii esenţiale dintr-un text citit
3.3 Să citească în mod conştient, corect, fluent şi expresiv un text
Obiective operaţionale
▪ cognitive:
O1 – să citească fluent, corect, conştient şi expresiv textul;
O2 – să identifice titlul, autorul şi personajele textului
O3 – să utilizeze în enunţuri proprii cuvinte noi întâlnite în text;
O4 – să recepteze mesajul textului literar;
O5 – să scrie corect şi lizibil cuvinte şi enunţuri;
▪ psiho-motorii:
O6- să păstreze poziţia corectă a corpului, a caietului şi a stiloului în timpul scrierii;
O7-să lucreze ordonat cu materialul didactic pus la dispoziţie
▪ afectiv-atitudinale
O8-Cultivarea interesului pentru valoarea creaţiei literare
Strategii didactice
▪ metode şi procedee
-de comunicare orală:conversative-conversaţia
expozitive-explicaţia
-de comunicare scrisă:lectura independentă-harta textului
munca cu manualul (cu dicţionarul)
-bazate pe acţiune practică: exerciţiul, harta textului, explozia stelară,metoda pălăriilor
gânditoare, ciorchinele
▪ mijloace de învăţare:
-informativ-demonstrative:planşe cu:imagini din text,harta textului,portretul scriitorului,
ciorchinele, explozia stelară,manualul
-de exersare şi informare: fişe de lucru(individuale, de grup),coli, markere, dicţionarul
elevului
-de evaluare şi raţionalizare a învăţării: stimulente
▪ forme de organizare: frontal, individual, pe grupe
Resurse: -de timp: 45 min.

-de spaţiu: sala de clasă
-umane: 24 elevi
Bibliografie:
• Programa şcolară pentru disciplina Comunicare în limba română, clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a, aprobată prin ordin al ministrului Nr. 3418/19.03.2013;
• Nicolescu, E., Didactica limbii şi literaturii române pentru învăţământul primar, Ed. Egal, 2003.
• Dănilă, I. , Ţarălungă, E. - Lecţia în evenimente. Ghid de proiectare didactică, Editura Egal, 2003
N Momente Ob. Timp Conţinut ştiinţific Strategii Evaluare
r Metode şi Mijloace de Moduri de
. procedee învăţământ organizare
c
r
t
.
1 2 3 4 5 6 7 8 9
1 Moment 1 min Asigurarea condiţiilor necesare unei bune desfăşurări a conversaţia pălării pe grupe
organizatoric activităţii.
Elevii se organizează în cinci grupe după culoarea
pălăriei pe care şi-o alege la intrarea în clasă.(albă,
roşie, galbenă, verde sau albastră).
Verificarea temei.
2 Reactualizarea Elevii vor completa o fişă de lucru referitoare la
cunoştinţelor conţinutul lecţiei de reactualizat : Scrierea lui m înainte exerciţiul fişă(anexa 1) pe grupe
O7 3 min de p sau b verificare orală
Se verifică oral exerciţiul din fişă (anexa 1)
3 Captarea atenţiei 3 min Dragi copii, conversaţia frontal

Din muşuroi ,
A venit la noi explicaţia
Furnicuţa călătoare
Să ne - aducă o scrisoare.
În scrisoare, Furnica ne spune:

„ Dragi, copii,
Aş vrea să vă povestesc o întâmplare plină de
învăţăminte din viaţa mea, dar sunt tare grăbită.
Trebuie să plec în căutarea unei bune prietene.... Aşa
că, vă spun doar atât: povestea mea o găsiţi în cartea
de lectură.”
4 Anunţarea temei şi 1 min Anunţ textul ce urmează a fi studiat:„Furnica şi conversaţia frontal

a obiectivelor porumbiţa”, după Lev Nicolaevici Tolstoi.
Le spun elevilor că vom citi lectura şi vom analiza explicaţia
împreună conţinutul prin exerciţii interesante.
5 Dirijarea invăţării • Harta textului (anexa 2) conversaţia manual individual observarea

O1 17 min * Elevii citesc textul în gând şi subliniază cuvintele şi pe grupe sistematică asupra
expresiile necunoscute. harta textului modului cum se
*Se completează individual Harta textului observaţia (anexa 2) desfăşoară activitatea
O2 *Se verifică oral modul cum s-a completat fişa de lucru individual pe grupe
*La rubrica „Autorul”voi afişa portretul scriitorului şi explicaţia
O3 le voi spune câteva informaţii despre viaţa şi opera lui
L. N. Tolstoi. exerciţiul
O5 *Se identifică sensurile cuvintelor noi. conversaţia verificare orală
* Elevii scriu în caiete data, titlul, autorul, cuvintele
necunoscute şi explicaţiile acestora.
O7 * Învăţătoarea dirijează formularea orală de enunţuri caiete frontal
cu câteva cuvinte şi expresii noi. manual
O8 a potoli, biata, dădu un ţipăt
• Citirea textului dicţionar
*citirea model verificarea citirii
*citirea de către elevi (în lanţ, pe fragmente, selectivă) explicaţia corecte
*Identificarea tablourilor corespunzătoare fiecărui
fragment
• Exerciţii pentru înţelegerea textului exerciţiul
* Rezolvarea unor exerciţii de sinonimie. planşe
Ajută furnicuţa să unească cuvintele cu acelaşi sens:
rămurea strigăt chestionare orală
a se sui sărmana
ţipăt crenguţă
biata a se urca
planşă model
*Explozia stelară
-Ce a păţit furnica? frontal
-Cine a salvat-o pe furnică? evidenţierea
-Unde se petrece acţiunea? planşă individual răspunsurilor
-De ce era să se înece furnica? (anexa 3) complete/ originale
-Cum s-a sfârşit întâmplarea ?
verificare orală
6 Obţinerea frontal
performanţei 17 min * Se captează atenţia copiilor :
Furnicuţei îi era tare dor de prietena ei, porumbiţa. conversaţia
Vă roagă să îi daţi o mână de ajutor ca să-şi adune
boabele necesare pentru drum. Totodată veţi fi
răsplătiţi , pentru că la sfârşit veţi descoperi pe spatele
boabelor un mesaj de la furnicuţă.
Aşadar, pentru fiecare exerciţiu rezolvat, o veţi
ajuta pe furnică să adune un bob.
O5 * Se prezintă fişa de lucru şi explică cerinţele: explicaţia fişe de lucru
• Metoda pălăriilor gânditoare (anexa 4) pe grupe
Cerinţe: observarea
I. Pălăriile albe exerciţiul pălării sistematică asupra
Scrie ideile corespunzătoare fiecărui fragment al modului cum se
lecturii. desfăşoară activitatea
II. Pălăriile roşii pe grupe
Ce ai simţit după citirea acestei întâmplări?
III. Pălăriile galbene
Ce a dovedit porumbiţa salvând-o pe furnică? evaluarea activităţii
IV. Pălăriile verzi independente
Cum mai putea fi salvată furnica?
V. Pălăriile albastre
Scrie un proverb potrivit pentru textul citit.
evidenţierea
• Metoda Ciorchinelui răspunsurilor
Se vor completa însuşiri pentru furnică şi porumbiţă planşe originale
folosind ca suport planşele model (anexa 5) (anexa 5)
• Se citeşte întrebarea 8 ,din manual: Ce conversaţia manual frontal

O4 învăţătură se desprinde din text?
Elevii formulează răspunsuri, apoi descoperă mesajul
scris pe boabele de porumb: exerciţiul
Prietenul la nevoie se cunoaşte. verificare orală

planşă model
Elevii vor completa enunţul de mai jos.
7 Aprecieri finale 2min Mi-a plăcut să..................................... post-it frontal autoevaluarea
Fiecare elev îşi va lipi răspunsul în planşa pe care este stimulente
desenat un aspect din lectură.
explicaţia
Voi face aprecieri stimulative atât pe parcursul orei cât evaluarea frontală,
şi la sfârşitul orei. conversaţia individualizată a
rezultatelor obţinute
8 Tema pentru acasă 1 min Voi anunţă tema pentru acasă: explicaţia frontal
- De citit textul corect.
conversaţia
Anexa 2 Harta textului
Titlul Autorul
……………………………… ………………………
……………………………… ………………………
……………………………… ……………………….
Cuvinte noi
………………………………
………………………………
Personaje ………………………………
………………………………… ………………………………
………………………………… ………………………………
………………………………… ………………………………
………………………………… ………………………………
………………………………… ………………………………
………………………………… ………………………………
………………………………
………………………………
Anexa 3
Explozia stelară
Cum?
Când? De ce?
Unde? Cine?
Anexa 4
Metoda pălăriilor gânditoare
Grupa I: Pălăriile albe
Cerinţă: Scrie ideile principale corespunzătoare fiecărui fragment al lecturii.
Grupa II: Pălăriile roşii
Cerinţă: Ce ai simţit după citirea acestei lecturi?
Grupa III: Pălăriile galbene
Cerinţă: Ce a dovedit porumbiţa salvând-o pe furnică?
Grupa IV: Pălăriile verzi
Cerinţă: Cum mai putea fi salvată furnica?
Grupa V: Pălăriile albastre
Cerinţă: Scrie un proverb potrivit pentru textul citit.

Anexa 5
Găsiţi însuşiri potrivite pentru cele două personaje:
furnica
porumbiţa
PROIECT DE LECŢIE
PROF. STOICESCU ELISABETA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR. 3 SLOBOZIA
UNITATEA DE INVATAMANT: Şcoala Gimnazială Nr. 3 Slobozia
CLASA: Pregătitoare
DATA: 20. 02. 2019
PROPUNĂTOR:
UNITATEA TEMATICĂ: Jocul cu mașinuțe
DISCIPLINA: Comunicare în limba română
SUBIECTUL LECŢIEI: Sunetul d şi literele d, D de tipar
- Punerea în corespondență a cuvintelor din 1-2 silabe cu imagini
FORMA DE REALIZARE: activitate integrată
TIPUL ACTIVITĂŢII: consolidare
DISCIPLINE INTEGRATE: MEM, AVAP, CLR, MM
COMPETENŢE SPECIFICE VIZATE:
Comunicare în limba română
1.3. Identificarea sunetului iniţial şi/sau final dintr-un cuvânt, a silabelor şi a cuvintelor din propoziţii rostite clar şi rar
2.1. Pronunţarea clară a sunetelor şi a cuvintelor în enunţuri simple
3.1. Recunoaşterea unor cuvinte uzuale, din universul apropiat, scrise cu litere mari şi mici de tipar
4.1. Trasarea elementelor grafice şi a literelor, folosind resurse variate
Matematica si explorarea mediului
1.1. Recunoaşterea şi utilizarea numerelor în concentrul 0-10

2.2. Exprimarea ideilor şi trăirilor personale, în aplicaţii simple
O1 – să identifice poziția sunetului „d” în cuvinte;
O2 – să scrie cuvinte care conţin litera „d”;
O3 – să realizeze corespondenţa între imagini şi cuvintele care le denumesc;
O4 – să ordoneze cuvinte pentru a obţine propoziţii;
O5 – să citească cuvinte şi propoziţii;
• METODE ŞI PROCEDEE: conversaţia, explicaţia, jocul didactic, exerciţiul, observația, Ciorchinele, munca independentă;
• RESURSE MATERIALE: jetoane, litere, mascota clasei, CD ”EDU Alfabetul din povești”- Edusoft: Povestea literei D, videoproiector, scrisoare, diploma, creioane colorate,
carioca, planşă cu literele d, D, flipchart;
• FORME DE ORGANIZARE A ACTIVITĂŢII: frontal, în perechi, individual;
• FORME SI TEHNICI DE EVALUARE: observarea sistematică a comportamentului elevilor, aprecieri verbale, analiza produselor activităţii;
• RESURSE TEMPORALE: 30 minute + 15 minute activităţi recreative (integrate în diverse momente ale lectiei)
• RESURSE SPAȚIALE: sala de clasă;
• RESURSE UMANE: 30 de elevi.
BIBLIOGRAFIE:
− MECTS-„Programa pentru disciplinele Comunicare în limba română, Matematica şi explorarea mediului, Dezvoltare personală, Muzică și mișcare şi Arte vizuale şi abilități
practice, aprobată prin Ordinul ministrului nr.3656/29.03.2012”, Bucureşti, 2012;
− Curs de perfecționare : PEER (Profesionişti în Educaţie Europeană şi Reformă), Ținta 1 – Strategii moderne de predare-învățare-evaluare, 2013
STRATEGII DIDACTICE
ETAPELE
Ob.
CONŢINUTUL INFORMAŢIONAL AL LECŢIEI Forme de EVALUARE
op. Metode si Resurse
LECŢIEI
procedee materiale
organizare
➢ Asigurarea condiţiilor necesare bunei desfăşurări a activităţii. CD, laptop

1. Moment Observarea
Pregătirea materialelor necesare desfăşurării în bune condiţii a lecţiei. Conversaţia Mascota frontal
organizatoric sistematică
Întâlnirea de dimineață - cântec ”Bună dimineaţa!”, data, starea vremii, prezenţa etc. clasei
2. Captarea O1 ➢ Le voi citi copiilor scrisoarea primită (Anexa 1) de la Dovlecelul Dudu Observarea
Conversaţia Scrisoare frontal
atenţiei sistematică
➢În interiorul scrisorii căreia i se va da citire în momentul de captare a
atenţiei, se regăsesc următoarele obiective urmărite pe parcursul lecţiei şi explicate pe

înţelesul elevilor:
-recunoaşterea literelor d şi D; Explicația

3.Anunţarea
-clasificarea unor imagini ce denumesc cuvinte care conţin sunetul „d” în diferite
temei şi a poziţii; frontal
Conversaţia Scrisoare
obiectivelor
- scrierea unor cuvinte care conţin sunetul „d”;
- formarea unor cuvinte din silabe date;
- alcătuirea unor propoziţii formate din 2,3 sau mai multe cuvinte;
- ordonarea unor cuvinte pentru a obţine propoziţii;
- citirea silabelor, cuvintelor sau a propoziţiilor;
În urmatoarea etapă a lecţiei, voi alterna exerciţiile de pe fişa de lucru cu cele rezolvate
4. Dirijarea pe planşe sau la tablă.( Anexa 2)
învǎţǎrii
➢ Încercuieşte literele d şi D, numără-le şi scrie câte sunt din fiecare – fișă :
Explicaţia Fișa de lucru
Mama, azi, mi-a dat în dar Daniel, de pe dulap, – anexa 2
d= d= frontal
De la ea, un degetar. Zice: „De necaz te scap,
d=
Cinci degete intră-n el, Dacă ştii să-mi spui acuş,
Dar nu pot să cos defel! Prima literă din duş”.
O2 Exerciţiul
D= Anexa 3 –
D Fişă pentru Aprecierea
elevii cu verbală
individual
ritm rapid de
lucru şi
➢ Ciorchinele (literele d,D)
pentru elevul
Cerinţa: Identifică imaginile în ale căror denumiri se află sunetul „d” CA, cu
hiperactivitat
în poziţie iniţială, mediană şi finală. Lipeşte-le potrivit schemelor din ciorchine. Scrie e
mai jos cuvintele corespunzătoare imaginilor.
Observarea
D, d sistematică
Conversaţia
frontal
D/ d_____
O3
__d__ ____d
Observația
Planşă Analiza
flipchart răspunsuri
➢ Exerciţiu-joc Ciorchinele
lor
„Să răsară soarele!”
Regula: Învăţătorul enumeră diverse cuvinte, iar elevii se ridică de pe scaune, ridică
mâinile şi spun „Uraaa!” doar când aud cuvinte care nu conţin sunetul „d”. Jetoane cu
imagini
➢”Silabe încurcate”
Uniţi silabe pentru a forma cuvinte, apoi scrieţi-le!
DIN LA DĂ ................................
................................
RA COA TE SĂ ................................
frontal
➢ Realizaţi corespondenţa între cuvânt şi imagine - fișă:
COARDA
CADOU Jocul didactic
Planşă
flipchart
O4
Observarea
NOD
sistematică
DARIA
Alcătuiţi o propoziţie formată din 2 cuvinte folosind cuvântul „Daria”
Alcătuiţi o propoziţie formată din 3 cuvinte folosind cuvântul „coarda” Explicaţia
Alcătuiţi propoziţii cu cuvintele „cadou”şi „nod” folosind câte cuvinte doriţi.
➢Colorează cerculeţul din dreptul propoziţiei în care toate cuvintele conţin litera „d” - Exerciţiul
fișă:
Fişa de
lucru-anexa
2
Radu discută cu Sanda.
Munca
independentă
individual
Denisa dăruieşte cadouri.
Se continuă
Conversația şi anexa 3
Dorinel caută dude.
frontal
Exerciţiul Fişa de lucru
O5
- anexa 2
Aprecierea
verbală
Se continuă
şi anexa 3şi
Munca se mai pot Observarea
independentă da sarcini individual sistematică
suplimentare
Observarea
sistematică
O4 ➢ Ordonează cuvintele pentru a obţine o propoziţie: Jetoane
ARDEI TUDOR DOI ADUNĂ . în perechi
5. Obţinerea
Analiza
performanţei Explicaţia
Creioane răspunsuri
colorate
.............................................................................................................. lor
Conversaţia
CD, laptop,
6. Activităţi ➢ ”EDU Alfabetul din povești”- Edusoft : Povestea literei D – joc interactiv. La video- Observarea
O1 frontal
recreative finalul jocului, Dovlecelul Dudu le oferă o diplomă copiilor pe care o vor decora cu sistematică
imagini din poveste proiector
Exerciţiul
➢Fac aprecieri generale şi individuale asupra participării elevilor la lecţie, precum şi

7. Încheierea Conversaţia
asupra comportamentului lor pe parcursul orei. Aprecieri
verbale
lecţiei
Anexa 1 – Scrisoare de la Dovlecelul Dudu
Dragi albinuțe,
Am stat o săptamână întreagă la voi în clasă şi în tot acest timp mi-aţi dovedit că sunteţi niste copii extrem de
isteţi. M-am gândit să vă recompensez la sfârşitul orei de Comunicare în Limba Română pentru cunoştinţele acumulate
pe parcursul întregii săptămâni. Dar mai întâi va trebui să îmi demonstraţi că stăpâniţi destul de bine cunoştinţe cum ar
fi:
- recunoaşterea literelor d,D;
- clasificarea unor imagini ce denumesc cuvinte care conţin sunetul „d” în diferite poziţii;
- scrierea unor cuvinte care conţin sunetul „d”;
- formarea unor cuvinte din silabe date;
- alcătuirea unor propoziţii formate din 2,3 sau mai multe cuvinte;
- ordonarea unor cuvinte pentru a obţine propoziţii;
- citirea silabelor, cuvintelor sau chiar a propoziţiilor;
Acestea fiind spuse, sper să participaţi cu mult entuziasm la întreaga activitate şi să obtineţi recompensa din
partea mea. Nu, nu vă spun ce este! Veţi vedea la final. Mult succes!
Cu drag, Dovlecelul Dudu
Anexa 2-Fişa de lucru
Nume.............................................
Sunetul „d”
Literele d si D
1. Încercuieşte literele d cu galben şi D cu roșu. Numără-le şi scrie cifra corespunzătoare pentru fiecare:
Mama, azi, mi-a dat în dar Daniel, de pe dulap,

De la ea, dun=degetar.
d= Zice: „De necaz te scap, d =
Cinci degete intră-n el, Dacă ştii să-mi spui acuş,

Dar nu pot să cos defel! Prima literă din duş”.
D=
D=
2. Realizaţi corespondenţa între cuvânt şi imagine:
COARDĂ
CADOU
NOD
DARIA
3. Colorează cerculeţul din dreptul propoziţiei în care toate cuvintele conţin litera „d”:
Radu discută cu Sanda.
Denisa dăruieşte cadouri.
Dorinel caută dude.
4. Ordonează cuvintele pentru a obţine o propoziţie şi scrie propoziţia:
ARDEI ADELINA DOI ADUNA .
________________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________________
Anexa 3 – Fişă pentru elevii cu ritm rapid de lucru şi pentru elevul cu hiperactivitate
Ajutați-o pe mașinuța Doli să ajungă la Dovleacul Dudu. Ornați traseul cu literele d și D.

INFORMAȚIILE ȘI IMPORTANȚA IDENTIFICĂRII CORECTITUDINII LOR
TOPOR NARCIZA PARASCHIVA
În revistele cu sfaturi pentru sănătate și bună dispoziție se vorbește despre Cromoterapia sau vindecarea prin
culori, o formă de terapie alternativă care folosește simțurile pentru a echilibra organismul și a-i oferi ocazia de a se
vindeca prin forțe proprii:
- „Culoarea înnoirii și a revenirii la viață. Este ideală pentru momentele de epuizare, nervozitate sau stres intens,
întrucât are efect de liniștire foarte puternic. De asemenea, are acțiune antiseptică și detoxifiantă, scade tensiune arterială,
alină durerile de cap și de articulații. În plus, este un bun remediu împotriva gastritei și a ulcerului gastric. Excesul de
verde obosește, scade capacitățile mentale și dă dureri de cap.” (https://www.femeia.ro)
-„Verdele ne cheamă la viaţă, sănătate, voinţă şi vigoare. Este culoarea care ne propune echilibrul pe care ea,
aflată la jumătatea spectrului ca luminozitate, îl are. Destinde muşchii, având efect calmant. Îndeamnă la contemplare,
recunoscută fiind ca cea mai liniştitoare culoare.” (https://www.medichub.ro)Culorile sunt folosite pentru a induce
diferite stări în organism, care favorizează prevenția sau vindecarea unor afecțiuni. Lumina naturală care vine de la Soare
este esențială în cromoterapie, fiind considerată cea mai puternică forță de vindecare din Univers, care conține toate
elementele necesare unei perfecte stări de sănătate. În lipsa lumini Soarelui apar diferite tulburări și afecțiuni ale
organismului. Lumina Soarelui este absorbită prin piele producând impact asupra glandelor endocrine, a celulor din
sânge, a întregului organism. Lumina are efect asupra digestiei, nutriției, circulației sanguine și limfatice, ajută la
eliminarea toxinelor din organism. Utilizarea puterii terapeutice a culorilor datează din perioada antică, tratamentul fiind
realizat fie prin expunerea directă la Soare, fie prin utilizarea de pietre sau alte substanțe colorate. Danezul Niels Finsen
este considerat că a dezvoltat cromoterapia modernă. Acesta a studiat vindecarea rănilor prin expunerea la lumină, a
utilizat lumina roșie pentru tratamentul semnelor lăsate de vărsatul de vânt și a folosit cromoterapia pentru tratarea
tuberculozei. În prezent sunt mulți oameni de știință interesați de capacitatea de vindecare pe care o are lumina naturală
și cea de diferite culori.
Diverse teorii au încercat să explice modul de acțiune al culorilor asupra organismului uman, că anumite culori
acționează asupra melatoninei și serotoninei, neurotransmițători ai sistemului nervos central. Terapeuții consideră, de
exemplu, că roșul trebuie utilizat în tratarea afecțiunilor circulatorii, albastrul este culoarea asociată cu relaxarea, folosită
preponderent pentru vindecarea durerii, a crampelor, a migrenelor, a înlăturării stresului. Deasemenea culoarea verde ar
avea indicații în insomnie, hipertensiune arterială, alcoolism, stări emoționale, iritabilitate, incontinență urinară. În ceea
ce privește contraindicațiile, pentru culoarea verde, acestea nu ar exista, cu condiția să nu fie folosită culoarea verde în
nuanțe închise pentru un timp îndelungat. ( https://www.romedic.ro/cromoterapia-0C212)
Având în vedere toate acestea este important ca tinerii, în școală să învețe și să înțeleagă cum funcționează
Natura și care sunt efectele acesteia asupra propriei persoane.
În manualele de fizică din perioada în care se studia tema privind Mărimi și unități energetice și fotometrice
(N. Gherbanovschi, M. Prodan şi Şt. Levai, Manual de fizică clasa a XI-a, EDP, 1990) se spune că Ochiul este un
„traductor”, iar prelucrarea informației vizuale care ne conduce în final la senzația vizuală complexă are loc în creier.
Senzația luminoasă produsă de radiațiile electromagnetice asupra retinei ochiului uman normal depinde de energia
radiantă și de culoarea luminii incidente pe retină. Lumina verde cu λ=550 nm produce o senzație luminoasă de cca 8
ori mai puternică decât lumina roșie cu λ=680 nm, la același flux. Ochiul omenesc prezintă o sensibilitate diferită pentru
diferite lungimi de undă, adică pentru diferite culori. Ochiul uman are sensibilitatea maximă pentru culoarea verde.
În Programa şcolară de fizică pentru clasa a XI-a*, aprobată prin ordinul ministrului Nr. 3252 / 13.02.2006,
într-o abordare bazată pe continuitate şi deschidere, sunt propuse spre studiu teme/ conţinuturi din domeniile
fundamentale ale fizicii clasice, şi din domeniile fizicii moderne. Este introdusă, astfel, orientarea spre aplicarea ideilor
ştiinţifice în practică şi spre o structurare mai înaltă a cunoştinţelor, corespunzător stadiului dezvoltării psiho-somatice
specific grupei de vârstă. Toate conţinuturile sunt structurate principial astfel: Identificarea fenomenului în natură şi în
tehnică, Explorarea fenomenului în laborator, Interpretarea teoretică a fenomenului, Studiul aplicaţiilor practice ale
fenomenului, Protecţia mediului şi a propriei persoane
Între cele patru Competenţe - cheie dezvoltate prin studiul fizicii este: Protecţia propriei persoane, a
celorlalţi şi a mediului înconjurător. Această competență este foarte importantă și complexă, se poate realiza în urma
însușirii celorlalte trei și presupune din partea elevului cunoștințele necesare susținerii sale (cunoașterea Efectelor
fenomenelor fizice şi proceselor tehnologice derivate din acestea asupra fiinţelor şi mediului) presupune din partea
elevului deprinderi și abilități (Respectarea şi aplicarea măsurilor de protecţie şi securitate a muncii; Respectarea şi
aplicarea măsurilor de protecţie a mediului; Anticiparea efectelor unor acţiuni specifice asupra fiinţelor şi mediului) și foarte,
foarte important susținerea prin atitudinile adecvate( Grija faţă de propria persoană, faţă de ceilalţi şi faţă de mediu;
Aprecierea critică a raportului dintre beneficii şi efecte indezirabile în aplicarea tehnologiilor).
În Capitolul Oscilații și unde electromagnetice la conținutul Clasificarea undelor electromagnetice. Aplicații.,
competențele specifice sunt:
➢ Clasificarea undelor electromagnetice în funcţie de diferite criterii (sursă, frecvenţă),
➢ Identificarea în practică a surselor de unde electromagnetice şi a modalităţilor de producere a undelor
electromagnetice
➢ Identificarea în practică a aplicaţiilor ştiinţifice şi tehnice ale undelor electromagnetice
➢ Explicarea calitativă a utilizării undelor electromagnetice în funcţionarea unor aparate şi dispozitive (radioul,
televizorul, cuptorul cu microunde, detecţia în infraroşu etc.)
➢ Aplicarea unor măsuri de protecţie a mediului şi a propriei persoane în utilizarea în practică a unor aparate şi
dispozitive funcţionând cu unde electromagnetice
În capitolul Optică ondulatorie la conținutul Dispersia luminii. (*) Interpretare electromagnetică competențele
specifice sunt:
▪ Identificarea în natură şi în tehnică a fenomenului de dispersie a luminii
▪ Descrierea şi explicarea fenomenelor de dispersie întâlnite în natură şi în tehnică
Deci discutăm despre verde, despre cum apare el, despre obiecte colorate în verde și nu numai, despre lumina
Soarelui, despre unde electromagnetice, lungimi de undă, fenomene ondulatorii, tehnică și unde. Pentru evaluarea
competențelor elevilor, în cazul evaluării elevilor cu situație incertă din punct de vedere al promovabilității, ținând cont
de indicațiile programei școlare am realizat testul următor:
Foto: TEST:Unde electromagnetice. Optică ondulatorie
Rezultatele elevilor au fost, conform indicatorilor de performanță, între satisfăcător și optim:
- aplică în practică, regulile de bază privind protecţia propriei persoane, a celorlalţi şi a mediului înconjurător
- demonstrează cunoaşterea regulilor de bază privind protecţia propriei persoane, a celorlalţi şi a mediului
înconjurător.
Este important ca elevii să aibă cunoștințe de bază din domeniul științelor și să fie în stare să verifice dacă anumite surse
informații și surse sunt de încredere.
Bibliografie:
[1] N. Gherbanovschi, M. Prodan şi Şt. Levai, Manual de fizică clasa a XI-a, EDP, 1990
[2] D.O.Crocnan, Manual de fizică clasa a XI-a, Ed.Sigma, 2006
[3] B. Arnold, Recapitulări prin diagrame-Fizică, Ed. All, 1999
[4] Programe şcolare pentru ciclul superior al liceului Fizică Clasa a XI-a* Aprobat prin ordinul ministrului Nr. 3252
/ 13.02.2006
[5] M. Cîmpeanu, Culoarea în viaţa noastră, 2016, https://www.medichub.ro/reviste/medic-ro/culoarea-in-viata-
noastra-id-319-cmsid-51
[6] O. Costin, Cromoterapia,2014, https://www.romedic.ro/cromoterapia-0C212
[7] https://www.femeia.ro/din-viata/psiho/puterea-culorilor-asupra-sanatatii
LESSON PLAN
PROF. IRIMIA ADRIANA

SCOALA GIMNAZIALA GAGESTI
NAME: Irimia Adriana
DATE: Friday, October 19th 2018 speriat

SCHOOL: Scoala Gimnaziala Gagesti
FORM: the 5th

LEVEL: Starter (first year of study)
NO. OF STUDENTS: 23
TEXTBOOK: NO (selected topic)
TIME: 50 minutes
MAIN TOPIC: teaching, listening and writing (song: You are not alone)
TYPE OF LESSON: teaching lesson (listening and translation, practicing listening and writing)
VOCABULARY: basic
GRAMMAR: acquiring the verb TO BE (affirmative, negative and interrogative; long and short
forms)
: using adjectives with the verb ‘TO BE’
FUNCTIONS (according to curriculum):
- to listen to lyrics of the song and pay attention to intonation and pronunciation
- to read the lyrics provided on a separate piece of paper
- to translate the lyrics into Romanian
expressing stativity and qualities using the verb ‘TO BE’
 learning the morpho-syntactic properties
of adjectives SKILLS: listening, reading, speaking, writing
AIMS OF LESSON: by the end of the lesson students will be able to:
 develop and practice the receptive skills (listening, reading) and the productive
skills (speaking, writing)
 use the verb ‘TO BE’ to express stativity and qualities
 reinforce vocabulary to promote discussion and practice language in a particular context
 enable the use of dictionaries in order to acquire translation skills
2 practice translation (first time text)
3 acquire familiarity with spoken and written English
4 connect spoken, written and translated forms
5 feel more confident about having a conversation in English!
6 I want my students to learn for pleasure and not out of obligation
OBJECTIVES:
A. Cognitive objectives:
2.4 to check and improve pronunciation and reading,
2.5 to encourage students to talk freely,
2.6 to help students use the verb ‘TO BE’,
2.7 to give students more practice on pronunciation, vocabulary and the
structures taught.
B. Affective objectives:
1.1 to create a warm atmosphere,
1.2 to help students enjoy speaking English.
TEACHING AIDS: laptop, projector, worksheets, blackboard

TEACHING TECHNIQUES: conversation, dialogue, exercise, explanation, observation
METHODS: Communicative approach
RESOURCES: song and lyrics
TIME: 50 minutes
LOCATION: the classroom
STAGE OF THE TEACHER’S THE STUDENT’S INTER SKILLS TEACHING AIDS PURPOSE
LESSON ACTIVITY ACTIVITY ACTIO TECHNIQU AIM
N ES
- T greets class and checks - Ss greet the T T-S Speaking Conversation None - to prepare
CHECKING attendance - the S on duty answers S-T the Ss for the
ATTENDANC lesson
E
1’
WARM UP - T proposes the Ss to play a - S comes and mime T-S Speaking Dialogue Verb - to make up a
3’ mime game and the activities S-Ss Game cards pleasant and
guess/predict what activity is - the other Ss try and Ss-T warm
going to happen make guesses and atmosphere
- T announces the title of the predict the activity
new lesson Ex. I think she/he is
going to ….
CHECKING - the T asks Ss to read the - the students read the T-S Speaking Dialogue Notebooks - check the
HOMEWORK exercise they had to write for exercise given as Ss-Ss acting out understanding
5’ today homework of the items
already taught
LEAD IN - Ss listen to the song T-S Listening Oral Crayons - to have a

5’ paying attention to the Ss-T exposition Notebooks more relaxed
Laptop introduction
- T asks Ss to try to listen to intonation and Projector of the theme
song containing the verb pronunciation lyrics of the song
‘TO BE’ - to encourage
• T writes the title of the Ss to listen
song on the blackboard and - Ss write in their carefully
presents the grammar notebooks and look at Writing
structure used to talk about the teacher
the verb ‘TO BE’
- to check the
PRACTICE T-S Reading Practice Blackboar Ss’ ability to
34’ - Ss read the lyrics Ss-T Writing d read
- T asks the SSs to read GW Notebooks
the lyrics
- to check
- T asks questions about comprehensio

the lyrics n of the item
- the Ss are familiarized with - Ss solve the task and, taught
the lyrics and the morpho- in turn, read their T-Ss Writing, Practice
syntax of the verb ‘TO BE’ answers IW Speaking - to
Reading familiarize Ss
with the
recorded text
ASSIGNING
- to check the
S’s ability to f
answer
questions.
T-Ss Listening Controlled
- the Ss pay attention at Ss-T activity
- T assigns homework (read the teacher and note - to check Ss’
HOMEWORK the vocabulary attentively at down the homework ability to
1’ home, copy the words into understand
the homework notebook) T-Ss Listening Controlled oral
- the Ss listen and ask Ss-T activity information
FEED BACK - T praise the Ss and asks questions if any - to check Ss’
1’ them if they enjoyed the ability to
lesson or if they have listen for
questions about the item specific
taught information
T-Ss Controlled
Ss-T activity
T-Ss Speaking Controlled

Ss-T activity
Conversation
https://www.youtube.com/watch?v=ito5ELbyyxs
‘You are not alone’ (Michael Jackson)
Another day has gone

I'm still all alone That you are not alone
How could this be? I am here with you
You're not here with me Though you're far away
I am here to stay
You never said good-bye
Someone tell me why You are not alone
Did you have to go? I am here with you
And leave my world so cold? Though we're far apart
You're always in my heart
Every day I sit and ask myself
How did love slip away? You are not alone
Something whispers Alone, alone
In my ear and says: Why?
Alone
Just the other night I am here to stayYou are not alone
I thought I heard you cry I am here with you
Asking me to come Though we're far apart
And hold you in my arms You're always in my heart
I can hear your prayers But you are not alone

Your burdens I will bear You are not alone
But first I need your hand I am here with you
Then forever can begin I am here with you
Though you're far away
Every day I sit and ask myself Though you're far away, you and me
How did love slip away? I am here to stay
Something whispers
In my ear and says: You are not alone
You are always in my heart
But you are not alone I am here with you
I am here with you Though we're far apart
Though you're far away You're always in my heart
I am here to stay
You are not alone
You are not alone
I am here with you Not alone
Though we're far apart You are not alone, you are not alone
You're always in my heart Say it again
You are not alone, you are not alone
You are not alone Not alone, not alone
Just reach out for me girl
Oh, whisper three words In the morning, in the evening
And I'll come running, fly Not alone,not alone
And girl you know You and me
That I'll be there, I'll be there Not alone, alone
Together, together
But you are not alone Just stop being alone
I am here with you Just stop being alone
Though you're far away
PROIECT DIDACTIC INTEGRAT
Data: Data:
Prof. înv. primar: Prof. înv. primar:
Unitatea de învățământ:Structura Mirceștii Noi Unitatea de învățământ: Structura Mirceștii Noi
Clasa: I Clasa: a IV-a
Aria curriculară: Limbă şi comunicare Aria curriculară: Matamatică şi Ştiinţe
Unitatea de învăţare: În familie”( literele a, A, m, M, ma, mama, u, U, n, N, i, I) Unitatea de învăţare: Numere naturale cuprinse între 0-1.000.000
Disciplina: Comunicare în limba română Disciplina: Matematică
Discipline integrate: Comunicare în limba română Tipul lecţiei: consolidare
Matematică şi explorarea mediului Durata:45 de minute
Arte vizuale şi abilităţi practice
Tipul lecţiei: Lecție de verificare și apreciere a rezultatelor școlare Competențe generale:
Durata: 45 de minute 2. Utlizarea numerelor în calcule
Competențe generale: Competenţe specifice:
3. Receptarea de mesaje în diverse situații de comunicare. 2.1. Recunoașterea numerelor naturale în concentrul 0-1000000 și
Competenţe specifice: a fracțiilor cu numitori mai mici sau egali cu 10, respectiv egali cu
1.1 Identificarea semnificaţiei unui mesaj oral, pe teme accesibile, rostit cu 100;
claritate; 2.4. Efectuarea de adunări și scăderi de numere naturale în
1.3 Identificarea unor sunete, silabe, cuvinte în enunţuri rostite cu claritate; concentrul 0-1000000 sau cu numere fracționare.
1.4 Exprimare interesului pentru receptarea de mesaje orale, în contexte de Obiective operaţionale:
comunicare cunoscute; O1: să răspundă la întrebări referitoare la terminologia matematică;
3.1 Citirea unor cuvinte şi propoziţii scurte, scrise cu litere de tipar sau de O2: să rezolve corect operaţii de adunare şi scădere a numerelor
mână; naturale în concentrul 0 - 1.000.000;
4.1 Scrierea literelor de mână. O3: să compare rezultatele a două operaţii date, utilizând semnele
<, >, =;
Obiective operaționale O4: să scrie cu litere numerele date;
O1: să recunoască literele și grupurile de litere învățate; O5: să scrie cu cifre numerele scrise cu ajutorul literelor.
O2: să citească propoziţii scurte scrise cu litere de tipar;
O3: să despartă corect în silabe cuvintele date; Strategii didactice:
O4: să completeze cuvântul cu silabele potrivite;  Metode şi procedee: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, munca
O5: să ordoneze corect silabele pentru a obține cuvinte potrivite. independentă, jocul didactic, metoda turul galeriei, ciorchinelui
 Mijloace didactice: Forme de organizare: frontal, individual, în
Strategii didactice: perechi, scrisoarea, fişe de lucru, planșă cu ciorchine.
 Metode şi procedee: observaţia, explicaţia, exerciţiul,conversația, munca
independentă, brainstormingul, jocul didactic, Bibliografie:
 Mijloace didactice: scrisoarea, fişe de evaluare • Mirela Mihăiescu, Ştefan Pacearcă, Aniţa Dulman,
 Forme de organizare: frontal, individual Crenguţa Alexe, Otilia Brebenel - ,, Matematică”, manual
pentru clasa a IV-a, Editura INTUITEXT, 2016,Bucureşti;
Bibliografie:
• Anexa nr.2 la Ordinul MECT nr. 3418/19.03. 2013 – Programe şcolare
clasa pregătitoare, clasele I şi clasa a II-a, Bucureşti, 2013;
• Comunicare în limba română – Manual pentru clasa I, Cleopatra
Mihăelescu, Tudora Pițilă, Editura Didactică și Pedagogică, București,
2018;
• Ungureanu, Adalmina – Metodica studierii limbii şi literaturii române –
învăţământul primar, Editura AS’S, Iaşi, 2003
CLASA I CLASA a IV-a

ţele Ob. Strategia Secv. lecţiei Ob Strategia
Evaluare
ei op. Conţinuturi didactică Evaluare op. Conţinuturi didactică
Activitate directă Frontal 1.Moment Activitate directă Frontal
ric Se asigură condițiile organizatoric Se asigură condițiile
optime necesare Conversaţia necesare desfășurării
desfășurării lecției. Se lecției. Se asigură ordinea Ob.
asigură ordinea și și disciplina în clasă, se sistematică
disciplina în clasă, se pregătesc materialele de
pregătesc materialele de lucru (caiete de lucru,
lucru (caiete de lucru, manuale)
manuale)
ea O1 Activitate directă Frontal Capacitatea 2.Reactualizarea Activitate indirectă Frontal Capacitat
O2 Se comunică elevilor tema de a cunoștințelor O1 Acest moment se Individual ea de a
răspunde rezolva
or O3 și obiectivele lecției. Le voi corect la
O2 realizează prin metoda Fișă de lucru corect
O4 comunica elevilor că astăzi itemii 03 ”Știu/Vreau să știu/Am exerciții-
O5 la disciplina Comunicare în propuși învățat”. Fiecare elev le
Limba română vom avea o primește o fișă A5 în care Exercițiul
lecție de evaluare. Vom va trebui să completeze Explicația
Munca
avea de recunoscut pe fișă tabelul primit, independentă
de evaluare anumite sunete reactualizându-se astfel
și litere învățate, vom citi și cunoștințele anteioare și
scrie silabe, cuvinte, care necesită un proces de
propoziții, vom despărți consolidare (anexa 1).
cuvinte în silabe și vor
alcătui cuvinte noi cu
ajutorul unor silabe.
ea O1 Activitate indirectă Frontal Capacitatea 3. Anunţarea Activitate directă Frontal
țelor O2 Elevii primesc fișa de Individual de re rezolva temei şi a Le voi comunica elevilor
corect itemii
O3 evaluare și vor rezolva obiectivelor titlul lecţiei precum și
O4 individual itemii. obiectivele lecției:
O5 Fișa de „Adunarea şi scăderea
Voi comunica elevilor evaluare numerelor naturale de la
baremul de corectare, după 0 la 1.000.000”.
care elevii vor trece la Observarea Voi explica elevilor cî
rezolvarea propriu-zisă a sistematică astăzi vom rezolva
Explicația
fișei (anexa 1). Munca
exerciţii cu operaţiile de
independentă adunare şi scădere în
concentrul
0 – 1.000.000. Prin
această lecţie ne vom
consolida/aprofunda și
dezvolta cunoştinţele
referitoare la operaţiile
de adunare şi scădere în
concentrul 0 – 1.000.000,
apoi voi scrie titlul lecţiei
pe tablă, în timp ce elevii
îl vor scrie în caiete.
4. Dirijarea Activitate directă Frontal Capacita-
învățării Se propun la tablă câteva Individual tea de a
aplica
exerciții pentru a le cunoștin-
O4 rezolva individual la Explicația țele
tablă. Eu voi scrie pe tablă Exercițiul dobândit
O5 iar elevii in caiete ex. anterior
Următor: Observaţia
Aprecieri
1.Se dau nr:4523, 5238, verbale
12345,18653,537.920,
152.706, 200802:
a)Citiți numerele, treceți-
le apoi în tabelul de
numerație;
b) Scrieți cu litere,
numerele date;
c)Scrieți predecesorul și
succesorul fiecărui
număr;
d) Scrieți sub formă de
sumă numerele, după
modelul dat:
152.706=100.000+
50.000+2.000+700+6
următoarea fișă (anexa 2)
6. Obţinerea Activitate indirectă Frontal
perfomanţei O2 Pentru obținerea Individual Capacita-
tea de a
perfomanței, elevii vor fi În echipe rezolva
O5 împărțiți pe grupe, corect
stabilindu-se căpitanul Explicaţia itemii
fiecărei echipe și se dă Exerciţiul
spre rezolvare următoarea Aprecieri
verbale
fișă de lucru (anexa3). Fişe de
După ce timpul de lucru a lucru
expirat, se face
verificarea modului de
lucru al elevilor.
Căpitanul echipei citește
rezultatele obținute. și
apoi se anunță echipa
câștigătoare.
rea Activitate directă Frontal Capacitatea 7. Asigurarea Fiecare elev va primi o Fronta Capacitat
După verificarea Individual de feed-back-ului fișă de lucru care va Individal ea de a
completarea rezolva
frontală/individuală a a lacunelor
conține 2 itemi, corect
rezultatelor, voi evidenția Explicația respectiv: Explicația
Conversația întâlnite pe itemii
greșelile tipice, însoțite de parcursul 1.Scrieți cu cifre Exercițiul propuși
explicaţii suplimentare evaluării numerele: Munca
pentru corectarea acestora, -treizeci de mii o sută ind.
pentru clarificarea doi; Fișa de
problemelor și/sau pentru -două sute saptezi și lucru
completarea lacunelor patru de mii cincizeci și
patru;
O4 -cinci sute șaptezeci și
O5 trei de mii douăzeci.
2. Comparați rezultatele
celor două operații:
-14.521+78.009
78+10.258;
35.355+605.125
605.152+ 35.355
rea Se fac aprecieri generale Frontal Aprecieri 8. Tema pentru După ce se verifică Frontal Aprecieri
asupra bunei desfășurări a Individual verbale acasă și rezolvarea corectă a fișei Individual verbale
activității. încheierea de lucru, elevii primitesc Explicaţia Autoevalu-
Conversația Autoevaluare activității. tema pentru acasă: ex.4/ are
pag.20 din manual. La
final se fac aprecieri
generale şi individuale
asupra modului de
implicare a elevilor în
desfășurarea orei.
PROIECT DE ACTIVITATE INTEGFRATĂ
PROF.ÎNV.PRIMAR: ILCIUC LĂCRĂMIOARA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ „JEAN BART” SUCEAVA
Data:
Unitatea școlară: Școala Gimnazială „Jean Bart”
Clasa: Pregătitoare A
Prof.înv.primar: Ilciuc Lăcrămioara
Aria curriculară: Matematică şi Ştiinţe ale naturii
Disciplina: Matematică şi explorarea mediului
Tema unităţii: ”Salutare, primăvară!”
Tema lecţiei: adunări și scăderi 0-31
Mijloc de realizare: Activitate integrată (MEM / CLR / AVAP ).
Tipul de activitate: Recapitulare şi sitematizare
Moduri de organizare: Frontal, individual, pe grupuri.
Locul de desfăşurare: Sala de clasă.
1.Utilizarea numerelor în calcule elementare.
2.Identificarea unor fenomene/relaţii/ regularităţi/structuri din mediul apropiat.
3.Generarea unor explicaţii simple prin folosirea unor elemente de logică.
4.Rezolvarea de probleme pornind de la sortarea şi reprezentarea unor date.
Matematică şi explorarea mediului

1.4. Efectuarea de adunări şi scăderi în concentrul 0-31, prin adăugarea / exrragerea a 1-5 elemente dintr-o mulțime dată
1.5. Efectuarea de adunări repetate/ scăderi repetate prin numărare şi reprezentări obiectuale în concentrul 0-10
1.6. Utilizarea unor denumiri şi simboluri matematice (sumă, total, diferenţă, =, +, -) în rezolvarea şi/sau compunerea de probleme
3.1. Rezolvarea de probleme prin observarea unor regularităţi din mediul apropiat
Comunicare în limba română

Identificarea semnificaţiei unui mesaj oral, pe teme accesibile, rostit cu claritate
Identificarea unor informaţii variate dintr-un mesaj rostit cu claritate
Arte vizuale şi abilităţi practice
2.3. Realizarea de obiecte/construcţii/folosind materiale uşor de prelucrat şi tehnici accesibile
2.6. Participarea la activităţi integrate adaptate nivelului de vârstă, în care se asociază elemente de exprimare vizuală, muzicală, verbală, kinestezică
O1: să recunoască cifrele în scară numerică aşezându-le în ordine crescătoare sau descrescătoare;
O2 : să identifice vecinii numerelor date;
O3: să aplice cunoștințele în rezolvarea operaţiilor de adunare şi scădere în concentrul 0-10.
O4: să compună exrciții de adunare și scădere
O5: să compare numere
Metode şi procedee: observaţia, demonstraţia, problematizarea, conversaţia, explicaţia.
Materiale didactic: diferite siluete, plicuri, fișe de lucru.
FORME DE EVALUARE: verificarea orală, observarea permanentă a comportamentului, aprecieri stimulative, analiza răspunsurilor şi
a produselor activităţii, observare sistemtică.
RESURSE UMANE: 24 elevi;
RESURSE TEMPORALE: 35 de minute + 15 minute activităţi recreative
BIBLIOGRAFIE:
1. Abilitarea curriculară a cadrelor didactice din învăţământul primar pentru clasa pregătitoare” - suport de curs, 2014;
2. Programele şcolare pentru Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a, aprobată prin ordin al ministrului nr. 3418/19.03.2013.
SCENARIUL DIDACTIC
SECVENŢELE Ob. CONŢINUTUL ŞTIINŢIFIC STRATEGII DIDACTICE EVALUARE

LECŢIEI op. Metode şi procedee Resurse Moduri de
materiale organizare
1. Moment Observarea
organizatoric Se asigură condiţiile necesare unei bune desfăşurări a activităţii . Conversaţia Frontal sistematică
2. Reactualizarea Număram crescător și descrescător în limita 0-31, recunoaștem

cunoştinţelor vecinii unui nr. date. Observare
Solicit rezolvarea unor exercitii pentru recunoașterea cifrei și Conversația Siluete flori Frontal sistematică
raportarea ei la număr, a numărului la cantitate și invers (cu material Individual
intuitiv și fără).
Se reamintește procedeul de adunare și scădere cu 1-5 unități
3. Captarea atenţiei Voi spune elevilor faptul că în continuare vor avea de trecut probe
pentru a aduce primăvara. Pentru acest lucru însă trebuie să deschidem Conversația Plic Frontal Observare
un plic cu proba nr. 1. Explicația Fișe sistematică
4.Enunţarea Astăzi la matematică și explorarea mediului vom efectua exerciții și
scopului şi a probleme cu nr.naturale cuprinse între 0 și 31. Acest lucru ne va ajuta Conversaţia Frontal
obiectivelor să completăm tabloul corespunzător anotimpului primăvara. Individual
operaţionale
5.Prezentarea Conversaţia
conţinutului şi O1 Pentru acest lucru avem nevoie de un soare. Prima piesă pe care o Explicaţia Soare - siluetă Observare
dirijarea învăţării O2 vom aşeza va fi soarele, pe care va trebui să mă ajutați să scriem Frontal sistematică
vecinii numerolor date. (ANEXA 1) Exerciţiu Individual
Sablon soare
Exerciţiu
Frontal Observare
Flori sabloane Individual sistematică
Creta colorată
Exerciţiul
Explicaţia Observare
O3 Pentru că primăvara, natura învie, va trebui să adăugăm la curtea Conversaţia Frontal sistematică
împăratului și câteva buburuze pe ale căror aripi trebuie să completați Exerciţiul Individual
vecinii numerelor date (Anexa2)
Avem nevoie și de floricele, pe ale căror petale sunt scrise câteva
exerciții. După ce le vom rezolva, vom îmbogăți tabloul cu acestea.
Flori (ANEXELE 3 și 4). Ca să vină primăvara cu adevărat chemăm și
fluturii (ANEXA 5), iar harnica rândunică vine să vadă cât de harnici
suntem. (Anexa 6)
După ce tabloul a fost completat şi pentru a primi recompense elevii

5. Obţinerea O4 vor avea creat 4 adunări și 4 scăderi cu numere 0-31, de rezolvat, de Conversaţia Individual Observare
performanței trecut rezultatele în pom și de ordonat apoi, crescător și descrescător sistematică
(Anexa 6) . Exerciţiul
Aprecieri verbale
6.Încheierea Fac aprecieri verbale asupra activităţii copiilor. Conversaţia Frontal
activității Individual
PARTEA A III-A
PROIECTE EDUCAȚIONALE
IMPORTANȚA ACTIVITĂȚILOR EXTRACURRICULARE
PROF. ANDRAŞ VICTORIA

ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR. 8 REŞIŢA
Nevoia de se juca, de a fi mereu în mişcare, este ceea ce este comun tuturor, iar momentele
recreative, de relaxare, trebuie sa primeze, atunci rezultatele vor fi întotdeauna deosebite. În cadrul unor
activităţi extracurriculare elevii se deprind să folosească surse informaţionale diverse, să sistematizeze date,
învaţă să înveţe. Prin faptul că în asemenea activităţi se supun de bună voie regulilor, asumându-şi
responsabilităţi, copiii se autodisciplinează.
Cadrul didactic are, prin acest tip de activităţi, posibilităţi deosebite să-şi cunoască elevii, să-i
dirijeze, să le influenţeze dezvoltarea, să realizeze mai uşor şi mai frumos obiectivul principal al şcolii –
pregătirea copilului pentru viaţă. Gândirea creativă şi învăţarea din proprie iniţiativă trebuie încurajate prin
laudă pentru dezvoltarea creativităţii copiilor. Elevii trebuie să fie îndrumaţi să dobândească: o gândire
independentă, nedeterminată de grup, toleranţă faţă de ideile noi, capacitatea de a descoperi probleme noi şi
de a găsi modul de rezolvare a lor şi posibilitatea de a critica constructiv.
Activităţiile extracurriculare contribuie la gândirea şi completarea procesului de învăţare, la
dezvoltarea înclinaţiilor şi aptitudinilor elevilor, la organizarea raţională şi plăcută a timpului lor liber. Având
un caracter atractiv, copiii participă într-o atmosferă de voie bună şi optimism, cu însufleţire şi dăruire, la
astfel de activităţi. Scopul activităţilor extraşcolare este dezvoltarea unor aptitudini speciale, antrenarea
elevilor în activităţi cât mai variate şi bogate în conţinut, cultivarea interesului pentru activităţi socio-
culturale, facilitarea integrării în mediul şcolar, oferirea de suport pentru reuşita şcolară în ansamblul ei,
fructificarea talentelor personale şi corelarea aptitudinilor cu atitudinile caracteriale. Activităţile
eextraşcolare se desfăşoară într-un cadru informal, ce permite elevilor cu dificultăţi de afirmare în mediul
şcolar să reducă nivelul anxietăţii şi să-şi maximizeze potenţialul intelectual.
Vizitele la muzee, expoziţii, monumente şi locuri istorice, case memoriale – organizate selectiv –
constituie un mijloc de a intui şi preţui valorile culturale, folclorice şi istorice ale poporului nostru, stimulează
activitatea de învăţare, întregesc şi desăvârşesc ceea ce elevii acumulează în cadrul lecţiilor. Spectacolele
constituie o altă formă de activitate extracurriculară în şcoală, prin care copilul face cunoştinţă cu lumea
minunată a artei. Această formă de activitate îl pune pe copil în majoritatea cazurilor în rolul de spectator,
însă valoarea ei deosebită rezidă în faptul că ea constituie o sursă inepuizabilă de impresii puternice, precum
şi în faptul că apelează, permanent, la afectivitatea copilului şi are efect asupra dezvoltării elevilor. Astfel de
activităţi sunt de mare importanţă intr-o lume dominată de mass media - televizor , calculator si internet-,
care nu fac altceva decât să contribuie la transformarea copiilor noştri in nişte persoane incapabile de a se
controla comportamental, emoţional şi care sunt slab dezvoltaţi intelectual. Începand de la cea mai fragedă
vârstă, copiii acumulează o serie de cunoştinte punându-i in contact direct cu obiectele şi fenomenele din
natură. Activităţile de acest gen au o deosebită influenţă formativă, au la bază toate formele de acţiuni
turistice: plimbări, excursii, tabere, colonii.
In cadrul activităţilor organizate in mijlocul naturii, al vieţii sociale, copiii se confruntă cu realitatea
şi percep activ, prin acţiuni directe obiectele, fenomenele, anumite locuri istorice. În cadrul acţiunilor
turistice, elevii îşi pot forma sentimentul de respect şi dragoste fata de natura, faţă de om şi realizările sale.
În urma plimbărilor, a excursiilor în natura, copiii pot reda cu mai multa creativitate şi sensibilitate imaginea
realităţii, în cadrul activităţilor de desen, iar materialele pe care le culeg sunt folosite în activităţile practice,
în jocurile de creaţie.
În cadrul serbărilor sunt incluse activităţi care contribuie la dezvoltarea limbajului şi a comunicării
orale, la cunoaşterea prin intermediul imaginii artistice şi literare a lumii înconjurătoare, la lărgirea sferei de
reprezentări despre cele percepute anterior, dar care duc şi la formarea unei atitudini corespunzătoare faţă de
aceasta.
Consider că şi serbările contribuie la procesul de educare morală, care cuprinde în general două
aspecte: formarea conştiinţei morale (prin toate exemplele reale din viaţa copilului, literatura pentru copii,
mass-media) şi a conduitei morale. Conştiinţa morală cuprinde atât componente intelectuale (reprezentări şi
noţiuni) cât şi componente afective (convingeri, sentimente, atitudini).
Lumea basmelor oferă copiilor o complexitate de personaje şi scene, faţă de care copilul îşi arată
simpatia sau antipatia, de unde îşi ia modele etice, sau faţă de care îşi manifestă repulsia, dezacordul. Pot fi
folosite diverse scenete din basme cunoscute copiilor pentru realizarea serbărilor şcolare. La început copiii
acceptă rolurile cu o anumită reţinere, dar treptat temerile lor dispar, copiii transpunându-se în „pielea”
personajelor pe care le vor interpreta, dovedind mai multă siguranţă în exprimare şi în interpretare. Trăirile
afective ale copiilor sunt mult mai puternice atunci când interpretează anumite roluri, devenind cu totul
personajul interpretat, ca nişte adevăraţi actori.
Predau limba germană ca limbă străină. La limba germană am participat la serbările şcolare organizate
de Crăciun încă din clasa pregătitoare, când copiii au interpretat colindul „O Tannenbaum”, apoi în clasa I a
urmat „Kling, Glöckchen, kling” şi tot atunci au recitat poezii scurte în limba germană, iar în clasa a II-a a
venit rândul colindului „Alle Jahre wieder” şi al altor poezii. Consider că serbările sunt o modalitate bună de
a îi apropia pe copii de limba germană şi de a îi obişnui cu pronunţia, dar şi cu colindele, poeziile şi nu în
ultimul rând cu obiceiurile de Crăciun din ţările vorbitoare de limba germană. De asemenea, în clasa
pregătitoare am participat şi la serbarea de final de an, iar copiii au recitat versuri din poezii special alese
pentru a marca momentul finalului de an şcolar.
În dezvoltarea limbajului, poeziile deţin un loc important în activitatea instructiv-educativă şi constituie
un mijloc preţios nu numai pentru dezvoltarea vorbirii, dar şi pentru cultivarea sentimentelor estetice şi a
celor morale, ca mijloc de cunoaştere, de exersare a memoriei şi de stimulare a imaginaţiei. Poeziile
îmbogăţesc vocabularul copiilor, îl nuanţează prin însuşirea de expresii literare, de figuri artistice. Poeziile
sunt căi prin care copilul dobândeşte siguranţă în folosirea limbajului, oferind material pentru exersarea şi
corectarea pronunţiei şi a auzului fonematic.
De aceea, cunoscând importanţa poeziilor şi a recitării, am încercat să aleg versuri potrivite, asigurând
o înţelegere corectă a conţinutului poeziilor, făcându-i pe copii să trăiască poezia, nu doar să o înveţe. În
acest sens le-am indicat pronunţia cuvintelor, le-am tradus atât colindele, cât şi poeziile, şi am repetat intens
până la serbarea propriu-zisă.
De mare ajutor au fost şi părinţii copiilor, care m-au sprijinit în realizarea acestui demers şi s-au
implicat cu adevărat, chiar au dorit să realizăm această serbare şi au dorit ca ea să aibă succes, de asemenea
doamna învăţătoare m-a sprijinit, mi-a propus încă de la început să particip şi eu şi a repetat şi dumneaei cu
copiii, cunoscând puţin limba germană. Părinţii le-au pus acasă colindele să le asculte şi au învăţat împreună
cu ei versurile. De apreciat acest lucru mai ales pentru faptul că nu a fost cu siguranţă uşor nici pentru ei,
nefiind cunoscători de limba germană (cel puţin majoritatea), şi nici pentru copii, mai ales la începutul
studiului limbii germane la şcoală, ei nefiind vorbitori nativi şi fiind o limbă destul de dificilă, cu o pronunţie
diferită de cea a limbii lor materne. De aceea sper ca recitarea poeziilor să îi ajute şi, mai ales, să le facă
plăcere, deoarece scopul nostru al tuturor a fost în primul rând ca ei să se simtă bine şi să se distreze, învăţând
în acelaşi timp ceva util, şi să reuşim să creăm împreună ceva frumos.
Poeziile specifice unor sărbători religioase – ca Sărbătoarea Crăciunului, de exemplu – provoacă
profunde trăiri emoţionale, la fel şi scenetele în versuri legate de aceasta. Poeziile din cadrul serbărilor de
Crăciun provoacă în sufletul copiilor adânci emoţii faţă de sărbătoarea „Naşterii Domnului”, de aceea prefer
serbările organizate cu acest prilej şi consider că acestea reprezintă cea mai bună metodă de a îi familiariza
şi în acelaşi timp şi apropia pe copii cu / de universul bogat în tradiţii al spaţiului cultural german. De
asemenea, mă bucură sprijinul acordat de doamna învăţătoare şi interesul şi implicarea dovedite şi
demonstrate cu prisosinţă de către părinţi de-a lungul colaborării noastre. Acum copiii sunt în clasa a II-a,
dar sper că vor mai urma alte şi alte serbări frumoase ca cele de până acum.
Pe lângă acestea, am organizat cu alte clase serbări de 1 Decembrie, ocazie cu care copiii au fost
familiarizaţi cu aspecte legate de trecutul istoric al poporului român şi de o serie de însuşiri morale specifice
poporului nostru: hărnicia, cinstea, omenia, vitejia. Am căutat să cultiv la copii sentimentele de stimă şi
respect faţă de cei ce şi-au jertfit viaţa pentru libertatea şi independenţa naţională. Serbarea a avut ca scop
verificarea şi fixarea cunoştinţelor despre ţară, însemnele ţării, formarea limbii române, despre strămoşii
noştri, despre portul popular; cultivarea respectului faţă de om, faţă de ţară, a respectului pentru valorile
culturale, pentru sărbătorile naţionale.
PROGRAMUL MONDIAL ECO-ŞCOALA

PROGRAMUL ECO ȘCOALA ,,GENERAȚIA VERDE”

ȘCOALA GIMNAZIALĂ ,,SF. ANDREI”, SLOBOZIA
MOTTO:
,, Mai mulţi oameni mici, în multe locuri mici, care realizează lucruri mici, pot schimba faţa lumii!”
(Proverb indian)
COORDONATORI PROIECT:
Profesor pentru învățământul primar GĂLBENUȘ VICTORIANA APRILIA
Profesor pentru învățământul primar TACHE VOICA
TITLUL PROIECTULUI: ,,GENERAȚIA VERDE”

TEMA PROIECTULUI:
MANAGEMENTUL DEŞEURILOR
CURTEA ŞCOLII
INIŢIATORII PROIECTULUI: Elevii şi cadrele didactice de

la ŞCOALA GIMNAZIALĂ ,,SF.ANDREI”
SLOBOZIA, IALOMIŢA
STRUCTURI IMPLICATE DIRECT SAU INDIRECT:

❖ CONSILIUL JUDEŢEAN IALOMIŢA
❖ PRIMĂRIA MUNICIPIULUI SLOBOZIA;
❖ INSPECTORARUL ŞCOLAR JUDEŢEAN IALOMIŢA;
❖ AGENŢIA DE PROTECŢIA MEDIULUI IALOMIŢA;
❖ GARDA DE MEDIU IALOMIŢA;
❖ FUNDAŢIA DE TURISM ŞI ECOLOGIE A DUNĂRII DE JOS ,,CIULINII BĂRĂGANULUI”;
❖ ASOCIAŢIA GENERALĂ A CADRELOR DIDACTICE DIN ROMÂNIA ,,DĂSCĂLIMEA
ROMÂNĂ";
❖ ANTENA 1 SLOBOZIA;
❖ RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂȚI;
❖ ZIARUL ,,IALOMIŢA”.
GRUPUL ŢINTĂ :
➢ 1130 de elevi cu vârste cuprinse între 3 şi 15 ani;
➢ cadrele didactice, familiile elevilor, comunitatea locală.
ARIA DE DESFĂŞĂRARE:
➢ Perimetrul Municipiului Slobozia (şcoala, curtea şcolii, străzi, parcuri,
malul râului Ialomiţa, Pădurea ,,Peri”etc.).
DURATA : un an (2018 - 2019)
RESURSE FINANCIARE: 4000 RON
BENEFICIILE ŞCOLII
Proiectele de ecologie derulate în şcoala noastră cu profesionalism pe parcursul ultimilor ani (2006-
2018) au condus la primirea titlului de Eco Şcoala , a Stegului verde şi a Fanionului verde.
Acest fapt ne onorează dar şi ne motivează, ne mobilizează, ne responsabilizează în activităţile pe care le
vom desfăşura, atât pentru confirmarea titlului primit, cât şi pentru realizarea dezideratului nostru ,,Şcoală
curată - elevi informaţi, implicaţi, responsabilizaţi”.
Dorim ca în urma derulării acestui proiect să avem cadre didactice bine informate şi implicate în
rezolvarea problemelor legate de identificarea, colectarea, valorificarea selectivă a deşeurilor şi ecologizarea
şcolii, oraşului.
Elevii să manifeste un comportament ecologic rezultat dintr-o participare conştientă la rezolvarea
problemelor de mediu, atât în activităţile desfăşurate în şcoală, dar şi în alte activităţi din afara şcolii (activităţi
derulate de ei din proprie iniţiativă).
Şcoala să fie curată, cu flori reîmprospătate, cu ,,colţuri vii”(acvarii, animale etc.), prin gazeta ,,ECO-
ŞCOALA” să promovăm activităţile ecologice ale unității de învățământ , să se permanentizeze
înfrumuserţarea spaţiilor verzi din incinta şcolii, să se realize pubele originale de colectare selectivă a
deşeurilor, (realizate în parteneriat scoală-familie-comunitate), să fie menţinută curtea şcolii curată, prin
amenajarea unor spaţii de depozitare selectivă a deşeurilor.
Să fie colectate selectiv deşeurile, să fie valorificate, iar fondurile obţinute să fie folosite în activităţile
ecologice care necesită şi cheltuieli materiale, în premierea elevilor (readactarea de diplome, pliante, însemne
ecologice, cărţi etc).
Să se realizeze expoziţii permanente în clase şi în şcoală, cu obiecte confecţionate din materiale
refolosibile.
Să se organizeze un colţ bibliografic cu materiale de ecologie, în cadrul bibliotecii şcolii .
Să se publice materialele rezultate din activităţile noastre în reviste de specialitate, pe pagina de web
a Consiliului Judeţean Ialomiţa , pe site CCDG.RO.
Să se motiveze prin premii elevii, părinţii, cadrele didactice.
Să se realizeze o legătură solidă între şcoală, elevi, familiile acestora, comunitate.
COMITETUL ECO-ŞCOALĂ
Este format din mai multe sectoare conduse de coordonatori din ambele cicluri, astfel :
Monitorizare activităţilor
Profesor gradul didactic I , POPESCU MARIA, director adjunct;
Profesor gradul didactic I CIPU ALINA DIANA , reprezentantul învăţătorilor caselor din clasa a II-a;
Profesor grad didactic I GAVRILĂ SIMONA, reprezentantul claselor pregătitoare;
Profesor gradul didactic II BĂDIŢĂ ANCUŢA, responsabil ciclul gimnazial;
Viceprimar BĂCANU VALENTIN - reprezentantul Primăriei Municipiului Slobozia;
Elev Bunea Erika, clasa I, responsabil învăţământul primar;
Elev Marin Andreea- Diana, clasa a VI-a A, responsabil învăţământul gimnazial.
Evaluarea activităţilor
Profesor gradul didactic I GHIȚĂ ELENA, responsabil învățământ preșcolar;
Profesor grad didactic I MOCIONIU CARMEN, responsabil ciclul gimnazial;
Profesor COCOŞ ADINA, responsabil ciclul primar;
Profesor TACHE VOICA, responsabil spaţiul verde;
Profesor COTEANU ALINA, responsabil cu reciclarea PET-urilor;
Director, profesor gradul didactic I, AGAPIE LILIANA;
Elev Duca Valeriu, clasa a VII-a B, responsabil cu colectarea selectivă a deşeurilor -ciclul gimnazial;
Elev a Coman Sara, clasa a IV-a B, responsabil cu colectarea selectivă a deşeurilor-ciclul primar;
Activităţi ştiinţifice
Profesor gradul didactic I ANGHEL GABRIELA, responsabil învățământ preșcolar;
Profesor gradul didactic I MALI LILIANA, responsabil ciclul primar;
Profesor gradul didactic I GANEA MARIANA, responsabil ciclul gimnazial;
Profesor ȘEICARU MIOARA, responsabil legătura cu comunitatea locală;
Profesor grad didactic II IONIŢĂ GEORGICA, profesor de geografie;
Inginer MIHAI REASILVIA, reprezentantul Agenţiei de Protecţia Mediului Ialomiţa.
Elev Marinescu Dan, clasa a VIII A, responsabil activitate ştiinţifică- ciclul gimnazial;
Elev Tonţ Cătălin, clasa a VII-a B, responsabil avctivitate ştiinţifică- ciclul primar;
Activităţi practice
Profesor gradul didactic I PĂDURARU VIRGINIA, responsabil învățământ preșcolar;
Profesor gradul didactic I DENCĂ MARIA, responsabil ciclul primar;
Profesor gradul didactic I CHIVULESCU MARIANA, reprezentantul claselor a IV-a;
Profesor gradul didactic I CHIOSEAUA MIHAELA, responsabil clasele I;
Profesor CRUNŢEANU NICUŢA, reprezentantul catedrei ,,Tehnologii”;
Inginer VASILE CORNEL, părinte, preşedintele Fundaţiei pentru Tineret şi Ecologie ,,MILINIUL
III”Slobozia, Ialomiţa;
Elev Popescu Adela, clasa a VII-a A, responsabil activităţi practice- ciclul gimnazial;
Activităţi de colectare selectivă, valorificare, contabilizare
Profesor gradul didactic I GRIGORE ELENA, responsabil învățământ preșcolar;

Profesor gradul didactic I RADU NICHI, responsabil ciclul primar,
Profesor gradul didactic I IAMANDI VASILE, responsabil ciclul gimnazial;
Inginer MUNTEANU FLORIN, preşedintele Fundaţiei de Turism şi
Ecologie a Dunării de Jos ,,Ciulinii Bărăganului”;
Contabil şcoală, BORDEA LILIANA;
Elev State Andrei, clasa a IV-a C, responsabil colectare selectivă şi valorificarea deşeurilor-ciclul primar;
Elev Marin Andra, clasa a VI-a C, responsabil colectare selectivă şi valorificarea deşeurilor-ciclul
gimnazial.
Activităţi de salubritate în curtea şcolii, parc etc.

Profesor VASILE CORINA, responsabil clasele întâi;
Profesor gradul didactic I NIŢĂ ELISABETA, responsabil ciclul primar;
Profesor grad didactic I COJOCARU FLORICA, responsabilul colaborare şcoalaă –familie, comunitate;
Profesor gradul didactic II NĂSTASE GEORGE, responsabil ciclul gimnazial.
Profesor de educaţie fizică LEMNARU MIHAI, responsabil activități sportive;
Inginer IANCU VASILE, director general SC Vivani Salubritate SA Ialomiţa;
Administratorul şcolii UŢICĂ VICTORIŢA;
Elev Voinea Andrei, clasa a I D, responsabil curăţenie în curtea şcolii-ciclul primar;
Elev Popescu Cătălina, clasa a VII-a D, responsabil curăţenie în curtea şcolii- ciclul gimnazial;
Gazeta ECO-ŞCOALA
Profesor gradul didactic I, POPA CONSTANTIN, reprezentantul catedrei de limba şi literatura română –
COORDONATOR GAZETĂ
Profesor gradul didactic I, BUNESCU IULIANA, responsabil ciclul primar;
Profesor gradul didactic I, ANDREEA, responsabil ciclul gimnazial;
Profesor RADU EUGENIA, responsabil comisia de limbi străine;
Bibliotecar COSTICĂ BUNOAICA, responsabil colectare meteriale pentru gazată;
Secretar Bălănică Rodica;
Elev Ardeleanu Alina, clasa a III-a D, responsabil gazetă - ciclul primar;
Elev Marin Simona, clasa a VI-a B, responsabil gazetă - ciclul gimnazial;
Activitate sait
Profesor gradul didactic I, FILIPOIU EVELINA - responsabil ciclul primar;
Profesor gradul didactic I, ANDREI ALBERT - responsabil ciclul gimnazial;
Elev MUSCĂ LUCA, clasa a IV-a A, responsabil - ciclul primar;
Elev MATEESCU ALEXANDRU, clasa a VIII-a B, responsabil ciclul gimnazial
Activitate redacţională
Profesor gradul didactic I DINU SILVIA, responsabil ciclul primar;
Profesor gradul didactic I, VOITEANU GABRIELA, reprezentantul claselor pregătitoare;
Profesor grad didactic I TURCU IONELIA, profesor de limba şi literatura română;
Elev Ichim Robert, clasa a III-a A, echipa de redactare – ciclul primar;
Elev Constantin Alexandru, clasa a VII-a B, echipa de redactare – ciclul gimnazial;
Activitate cultural- artistică

Profesor gradul didactic I, TUDOR FLORICA, responsabil învățământ preșcolar;
Profesor gradul didactic I, MĂRGESCU OCTAVIA, responsabil ciclul primar;
Profesor grad didactic I, ARDELEANU ADRIANA,organizator manifestări culturale şi artistice;
Profesor grad didactic I, MARIN ANITA , responsabilul catedrei de limbi străine;
Profesor definitiv. MARIAN ION, profesor de religie, responsabil concursuri şcolare;
Profesor GHIŢĂ ELENA, coordonator activitate artistică;
Profesor gradul didactic I, STROIE ADINA,responsabil ciclul gimnazial ;
Bibliotecar , COSTICĂ BUNOAICA , responsabil cu documentarea ştiinţifică;
Elev Taşcu Edi, clasa a VII-a C , responsabil ciclul primar;
Elev Rădulescu Ilona,clasa a VII- C, responsabil ciclul gimnazial.
Diseminarea informaţiilor
Profesor gradul didactic I, GAVRILĂ SIMONA, responsabil ciclul primar;
Profesor gradul didactic I, PARASCHIV ELENA, responsabil relația cu presa on-line;
Profesor gradul didactic I, ARPĂȘANU EMILIA, responsabil ciclul gimnazial;
Profesor definitivat, NĂSTASE GEORGE, responsabil relația cu presa scrisă;
Redactor România Actualități, CLEMENTINA TUDOR;
Secretar Ela ;
Elev Trandafir Mădălina, clasa a VIII-a C, preşedinte- consiliul elevilor.
Întreaga activitate va fi coordonată , monitorizară şi evaluată de :

Profesor gradul didactic I, directorul şcolii AGAPIE LILIANA ;
Profesor gradul didactic I, directorul educativ, TURCU IONELIA ;
Profesor gradul didactic I, inspector şcolar educativ, la Inspectoratul Şcolar Judeţean Ialomiţa, COTEŞ
NICOLETA;
Profesor gradul didactic I, coordonator proiect, TACHE VOICA;
Profesor gradul didactic I, coordonatorul proiectului GĂLBENUŞ VICTORIANA-APRILIA.
ANALIZA PROBLEMELOR DE MEDIU
În sesiune de analiză- identificare a problemelor de mediu specifice şcolii şi municipiului Slobozia s-au
implicat toate cadrele didactice ale şcolii şi reprezentanţi din Agenţia de Protecţia Mediului Ialomiţa, din
Inspectoratul Şcolar Judeţean Ialomiţa, din Primăria Municipiului Slobozia, din SC. Vivani Salubritate SA
Ialomiţa, Fundaţia de ecologie şi turism ,,Ciulinii Bărăganului” Ialomiţa, Fundaţia de Tineret ,,Mileniul
III”Slobozia.
În urma discuţiilor avute s-au stabilit următoarele probleme de mediu :
a) În şcoală:
1) Nu toate clasele colectează selectiv deşeurile, deşi există coşuri special amenajate;
2) În clase nu se menţine întodeauna curăţenia;
3) Florile nu sunt îngrijite corespunzător în unele clase;
4) În curtea şcolii este uneori dezordine;
b) În oraş:
1) Inexistenţa coşurilor de colectare selectivă a deşeurilor pe stradă, în parc, pe terenurile de sport;
2) Existenţa pubelelor de colectare selectivă a deşeurilor în incinta blocurilor, dar neglijarea colectării
selective de cetăţeni;
3) Depozitarea resturilor alimentarea prin parcuri, pe spaţiile verzi, pe locurile de joacă pentru copii.
4) Iresponsabilitatea cetăţenilor cu privire la menţinerea curăţeniei pe străzile orasului, în jurul blocurilor, în
sălile de spectacole, etc.
Sperăm să rezolvăm parţial sau total o parte din problemele de mediu ale şcolii şi oraşului, prin corelarea
problemelor ivite, cu activităţile concrete ce urmează a fi desfăşurate în cadrul proiectului.
În urma concursurului permanent ,,Cea mai curată clasă”, desfăşurat în fiecare lună , am reuşit şi sperăm
să avem succes în continuare , prin menţinerea claselor curate, plantelor îngrijite de elevi responsabili şi plini
de iniţiativă.
SC. Vivani Salubritate SA Ialomiţa se angajează în urma protocolului semnat cu şcoala, să plaseze
pubele pentru colectarea selectivă a deşeurilor în curtea şcolii.
Pentru realizarea unei şcoli curate se vor constitui comisii ecologice ale elevilor în clasă şi în şcoală,
care să contribuie la monitorizarea, realizarea, evaluarea activităţilor propuse.
Direcţiunea şcolii a oferit un spaţiu permanent în care elevii îşi expun propriile creaţii eco.
Spaţiul verde va fi împărţit în parcele şi repartizat pe clase în vederea îngrijirii lui.
Implicarea familiilor elevilor în activităţile proiectului, mediatizarea lor prin posturile de radio şi tv
sperăm să amelioreze starea de igienă precară a oraşului.
PLANUL DE ACŢIUNE
Scopul proiectului :
Observarea, investigarea, interpretarea, informarea privind impactul pozitiv al colectării slective a
deşeurilor şi implicarea în activităţi de menţinere şi îmbunătăţire a stării de curăţenie în şcoală şi în
comunitate.
Obiective:
• O.1. Familiarizarea elevilor cu problemele de mediu şi cu norme de ecologie.

• O.2. Conştientizarea problemelor majore care pot apărea din lipsa curăţeniei şi colectarea defectuoasă
a deşeurilor.
• O.3. Cunoaşterea şi respectarea normelor de igienă în spaţiul şcolar, a modalităţilor de colectare
selectivă a deşeurilor.
• O.4. Atragerea elevilor în activităţi ştiinţifice şi practice.
• O.5. Investigarea şi interpretarea interdependenţei dintre starea de curăţenie şi starea de sănătate;
starea de curăţenie şi esteticul ambientului; dintre colectarea selectivă şi valorificarea deşeurilor.
• O.6. Cultivarea dragostei faţă de mediul natural local – plante, animale, spaţiul verde.
• O.7. Formarea unei atitudini de respect şi unui comportament responsabil faţă de curăţenie, faţă de
mediu.
Etapizarea activităţilor:
ETAPA ACTIVITĂŢI PERIOADA

- Formarea şi organizarea echipei de proiect, distribuirea
responsabilităţilor;
- Identificarea problemelor de mediu la nivelul şcolii şi
comunităţii; 1 noiembrie-
I - Constiuirea comisiilor de mediu ale elevilor pe clase şi pe 25 noiembrie 2018
şcoală;
- Stabilirea activităţilor ce se vor desfăşura pe întregul an ;
- Popularizarea intenţiei, a proiectului la nivel de şcoală ,
familie, presă ,comunitate locală.
II 15 ianuarie -
- Desfăşurarea activităţilor propuse. 25 noiembrie
2019
III - Evaluarea proiectului. 15 decembrie
- Diseminarea informaţiilor. 2019
Detalierea desfăşurării activităţilor
Resurse Resurse
Nr. Ob. Eco- codul Conţinuturi Perioa Responsabili inform. materiale
crt. da
1 -formarea şi organizarea echipei de proiect, distribuirea Gălbenuş regulamentul
,,Şcoală curată - responsabilităţilor ; Victoriana- Programului
elevi informaţi, -identificarea problemelor de mediu la nivelul şcolii şi Aprilia; ,,ECO-
O.1 implicaţi, comunităţii; 18.nov ŞCOALA”; -hârtie;
responsabi” -aplicarea chestionarelor cu privire la cunoştinţele -carioci;
elevilor şi părinţilor despre colectarea selectivă a 2018 -culori;
deşeurilor;
-informarea elevilor despre participarea la proiectul Eco-
Şcoală;
-constituirea comisiilor de mediu ale elevilor pe clase şi
pe şcoală;
-stabilirea activităţilor ce se vor desfăşura pe întregul an,
prin colaborarea elevilor cu dascălii şcolii;
-popularizarea intenţiei, a proiectului la nivel de şcoală,
familie, presă, comunitate locală.
2 -documentarea elevilor din diverse surse (cărţi, reviste, Tache Voica pliante, broşuri -hârtie;
internet etc), cu privire la colectarea selectivă a deşeurilor Informaţii din -carioci;
,,Şcoală curată - şi prezentarea rezultatelor ; reviste şcolare şi -suporturi
elevi informaţi, - întocmirea şi prezentarea unui material de către 18 de specialitate pentru
implicaţi, responsabilii ştiinţifici, care să cuprindă şi legislaţia dec. ,,Terra” ecusoane-
responsabi” referitoare la protecţia mediului; 2018 Almanahul eşarfe;
O.1 -elaborarea unui regulament cu norme şi reguli de ,,Dece” -şepci;
colectare selectivă a deşeurilor, de menţinere a -ghid cu norme şi
O.7 curăţeniei în şcoală, în curtea şcolii; reguli;
-realizarea unui portofoliu cu toate materialele prezentate
(elevi,profesori);
-crearea de materiale promoţionale (ecusoane, şepci,
eşarfe etc.);
-prezentarea gazetei de ecologie din clasă şi din şcoală;
-toate intenţiile ce urmează a se transforma în activităţi
concrete se vor prezenta în cadrul activităţii comune
elevi-părinţi-cadre didactice-reprezentnţii comunităţii ,
care se va încheia cu ,,Carnavalul Eco”, Ediţia a IX-a;
-prezentarea bradului ECO, realizat din materiale
refolosibile şi amplasat in curte şcolii;
-prezentare de măşti şi costume din materiale refolosibile
relizate de elevi;
-jurizrea lor;
-premierea copiilor;
-costumele se pot realiza şi în cadrul disciplinelor:
educaţie tehnologică, opţional, educaţie plastică;
-activitate transdisciplinară;
-activităţile se pot desfăşura şi în cadrul disciplinelor:
ştiinţe, biologie, geografie, chimie, limba româna,
educaţie tehnologică, opţionale, dirigenţie, lectorate cu
părinţii.
3 -,,Cum colectăm selectiv deşeurile acasă, la şcoală, la -coşuri

serviciu.” Cheoseaua le de colectare -materiale
,,Şcoală curată - Concurs ,,Cel mai spectaculos obiect realizat din Mihaela selecti reciclabi
O.3 elevi informaţi, materiale refolosibile" 27 ian. vă a deşeurilor le
implicaţi, Faza pe clasă: -realizarea obiectelor , expunerea lor în 2019 Sala de sport a
responsabi” sala de clasă, jurizarea celor mai sugestive prin votul şcolii
elevilor, comunicarea rezultatelor şi înscrierea la faza pe
şcoală;
Faza pe şcoală- cele mai utile vor participa la faza finală
şi vor fi premiate , locurile I, II şi III.
-activitate practică de selectare a deşeurilor în noile
coşuri, realizată în colaborare învăţător-diriginte, actualii
elevi ai învăţătorului şi foştii elevi din gimnaziu ,
reprezentanţi ai părinţilor, ai comunităţii;
-realizare de fotografii;
-realizarea graficului acestei activităţi şi participarea la
toate întrunirile a responsabililor cu monitorizarea
activităţilor;
-activitate practică de colectare selectivă a hârtie prin
,,Ziua hârtiei”şi valorificarea deşeurilor colectate,
concurs pe clase , desfăşurat în fiecare lună”;
- activitate practică de colectare a electicelor şi
electorcasnicelor ,,Ziua electro”şi valorificarea acestora ;
- ateliere de lucru în echipă- părinţi -elevi -profesori;
Se vor realiza la orele de dirigenţie, consiliere şi oreintare
la opţionalele specifice domeniului ecologie, în
activităţile extraşcolare.
4 Expoziţie - concurs ,,Mărţişoare şi felicitări eco”din 15 feb Bunescu Iuliana Infor-maţii Materia
,,Şcoală curată - materiale reciclabile, Ediția a VI-a. 2019 culese din ziare, le reciclabi
elevi informaţi, -elaborarea şi diesminarea regulamentului expoziţiei - reviste, internet le
O.3 implicaţi, concurs; despre selecta-
responsabi” -stabilirea juriului (părinţi, elevi, profesori, responsabil rea deşeurilor şi
SC.Vivani Salubritate SA Ialomiţa, responsabil Agenţia utilizarea lor .
de Protecţia Mediului Ialomiţa);
- jurizarea produselor şi afişarea rezultatelor la gazeta
Eco-Şcoala, pe pagina de web a Consiliului Judeţean
Ialomiţa;
-premierea căştigătorilor într-o şedinţă festivă, televizată
(diploma Eco-Şcoala, cărţi de specialitate etc.);
-activitate interdisciplinară;
-se poate realiza în cadrul următoarelor discipline:
matematică, educaţie tehnologică, educaţie plastică,
dirigenţie, opţionale, şedinţele cu părinţii;
5 ,, Cea mai frumoasă clasă”, Ediția a XIII-a. 7 aprilie Atlas biolo- plante
,,Şcoală curată - -activităţi de înfrumuseţare a sălii de clasă; 2019 Stan Oana gic; ornamentale;
O.4 elevi informaţi, -reîntinerirea plantelor din clasă, plantarea altora, pământ feril;
O.6 implicaţi, completarea cu pământ fertil în ghivecele care au nevoie; -pliante cu infor- butaşi de
responsabi” - realizarea răsadurilor de plante, în sala de clasă” maţii utile pentru plante;
-fiecare elev va avea planta sa pentru a o îngriji, ghiveciul planta-rea şi răsaduri de
fiind etichetat; înmulţirea flori;
-fiecare clasă va fi împărţită în trei echipe, fiecărei echipă plante-lor orna- seminţe;
îi va reveni o fereastră cu plantele elevilor ei; menta- copaci;
-se va prezenta clasamentul la gazeta ,,Eco-Şcoala”; le şi de grădină unelte.
- se premiază clasa în cadru festiv.
-se realizează un material video cu imagini din fiecare
clasă, pentru o evaluare cât mai obiectivă, care va fi
prezentat în cadrul premierii;
-activităţile se pot desfăşura şi în cadrul orelor de știinţe,
biologie, educţie tehnologică, educaţie plastică,
dirigenţie, opţional, educaţie fizică.
6 ,,Şcoală curată - -Luna Padurii- infor-

elevi informaţi, ,,Tombola Eco”- Ediţia a X-a 17 Ioniţă Mioara maţii culese din deşeuri de
implicaţi, -elaborarea regulamentului ( 1 bilet tombolă – 10 kg de aprilie reviste, ziare, hârtie;
responsabi” deşeuri de hartie) 2019 internet,despre
O.6 -activităţi de colectare, valorificare şi contabilizare a Luna Pădurii hârtie;
deşeurilor de hârtie aduse de acasă; diplo- aracet;
-concurs între clase; me; acuarele;
-monitorizarea activităţilor,prin stabilirea unui grafic de carioci;
colectare şi valorificare a hărtiei pe clase,pe zile; forfece;
-contabilizarea cantităţii de deşeuri predate şi afişarea resturi textile;
rezultatelor întrecerii la gazeta ,,Eco-Şcoala” plastic,
-premierea câştigătorilor ; cartoane,etc. ;
-activitate interdisciplinară;
-activităţile se pot derula şi în cadrul orelor de: optional, puieţi ;
matematică, educaţie fizică, ştiinţe, biologie, dirigenţie, unelte
educaţie tehnologică, educaţie plastică. agricole;
7 O.6 ,,Şcoală curată - -Ziua Pământului- 1-22 Dencă Maria

elevi informaţi, -concurs de desene pe benzi de hârtie , desfăşurat în aprilie Diplo- -coli albe;
implicaţi, curtea şcolii, cu participarea tuturor claselor; 2019 me; creioane
responsabi” -jurizarea desenelor şi premierea lor; Rapor- colorate;
-afişarea benzilor desenate în curtea şcolii ; tul activităţilor creioane
- vizitarea expoziţiei de către părinţi; derula- cerate;
- activitate televizată. te; carioca;
marcăre;
8 ,,Şcoală curată - -activităţi de ecologizare a curţii şcolii; 18-22 mingii;
elevi informaţi, -desfăşurarea competiţiei sportive ,,ECO-ŞCOALA”- aprilie Regulamentul
O.5 implicaţi, Ediţia a XI-a ( pe terenurile curăţate de ei), între clasele 2019 compe- saci de plastic,
O.7 responsabi” paralele al şcolii, cu utilizare de obstacole, realizate ce tiţiei sporti- mănuşi de
elevi, din materiale refolosibile; Lemnaru Mihai ve; protecţie
-prezentarea graficului de desfăşurare a competiţiei şi diplo-
afişarea la gazeta ,,ECO-ŞCOALA”; me ;
-monitorizarea ambelor activităţi; premii;
- afişarea rezultatelor;
-premierea câştigătorilor atât la activităţile de ecologizare
cât şi la concursurile sportive;
-se pot desăfăşura şi în cadrul orelor de educaţie fizică.
9 ,,Şcoală curată - -Ziua Mediului- 5 Iunie Infor- -materiale
elevi informaţi, -,,Concursul DECE”-Ediţia a IX ( echipajele formate 2019 Ioniţă Georgica maţii culese din refolosi-
O.7 implicaţi, din câte un elev de la clasele I-VII, avînd aceeiaţi iniţială ziare, reviste, bile;
responsabi” a clasei, patru echipaje A,B,C,D) -informaţii desprinse internet despre costume
din Almanahurile ,,DECE”achiziţionate de elevii şcolii; Ziua Mediu- măşti;
-premierea copiilor; lui;
- activitate transdisciplinară; diplo-
-postarea pe site a fotografiilor realizate la acţiune; me;
-documentarea se pot realiza şi în cadrul disciplinelor premii;
limba română, educţie tehnologică, educaţie civiă,
educaţie plastică,dirigenţie, opţional;
-realizarea obiectelor se poate realiza la orele de
tehnologie, opţional, dirigenţie în activităţi extraşcolare.
10 ,,Şcoală curată - -prezentarea activităţilor ecologice desfăşurate de elevi în 25 Sept. albu-mele mape,
elevi informaţi, perioada vacanţei de vară (tabere, excursii, drumeţii etc), 2019 Gavrilă Simona elevilor albume;
O.6 implicaţi, eseuri, reportaje, portofolii; eseuri, carioca;
responsabi” -argumentarea activităţilor cu imagini; reportaje,CD-uri;
-prezentare de fotografii inedite, realizate în vacanţă, în
natură;
-realizarea unor albume;
-postare pe site a fotografiilor inedite şi interesante;
-premierea lor;
-activităţile se pot derula şi în cadrul disciplinelor limba
română, ştiinţe, biologie, dirigenţie, educaţie plastică,
educaţie tehnologică.
11 ,,Şcoală curată - ,,Căsuţa pentru păsărele” 5 Oct. Materiale peturi;
O.2 elevi informaţi, -construirea de căsuţe pentru păsările care iernează la noi, 2019 Crunţeanu informative sârmă;
O.6 implicaţi, din materiale refolosibile ; Nicuţa emise de cuie;
responsabi” -amplasarea lor în copacii din curtea şcolii şi în Parcul A.P.M.Ialomi- scândurele;
Ialomiţa cu sprijinul specialiştilor de la Agenţia de ţa; unelte de
Protecţie a Mediului Ialomiţa, a familiilor elevilor; tâmplărie;
-monitorizarea cuiburilor amplasate pe perioada iernii; informaţii despre
-se pot derula activităţile şi în cadrul orelor: ştiinţe, ecosis-teme;
biologie, educaţie plastică, educaţie tehnologică,
dirigenţie.
12 ,,Şcoală curată - Concurs de fotografie -,, Lumini şi umbre”ediţia a VI - 7 Nov materialele coli de scris;
elevi informaţi, a, fotografie. 2019 elevilor instrumente
O.7 implicaţi, -realizarea şi prezentarea regulamentului elevilor prin de scris;
responsabi” afişarea la gazetă şi pe site; diplo-
-depunerea lucrărilor; me ;
-jurizarea lor; Voiteanu
-premierea şi popularizarea rezultatelor în revistă, pe site Gabriela
ccdg.ro., în emisiune televizată.
- se pot realiza la orele de limba română, opţionale ,
educaţie plastică, educaţie muzicală, ştiinţe, biologie,
dirigenţie.
13 ,,Şcoală curată - -aplicarea unor chestionare cu privire la activităţile 25 Nov . Rapoartele Revista şcolii
elevi informaţi, desfăşurate aplicate elevilor şi părinţilor; 2019 Coordonator întocmite comite- ,,Infinit”;
implicaţi, -analiza chestionarelor şi interpretarea rezultatelor – o proiect tul de albume foto;
O.6 responsabi” punte între împliniri, realizări nereuşite şi următorul plan Gălbenuş monitorizare şi Site şcolii cu
de acţiune ; Victoriana- evalua-re. activităţile de
-evaluarea întregului proiect cu participarea celor Aprilia ecologie;
implicaţi; Expoziţii cu
O.7 -popularizarea rezultatelor proiectului (realizări, lucrări din
împliniri, nereuşite) la nivel de şcoală, familie, presă, materiale
comunitate locală; refolosi-
-DVD-uri, portofolii, pagini de revistă, pagini web. bile.
MONITORIZAREA ŞI EVALUAREA
Monitorizarea şi evaluarea activităţilor reiese din planul activităţilor propuse.

Se va face cunoscut rezultatul monitorizării periodice, care se va găsi în ghidul eleborat de către echipa de
proiect .
Un exemplu elocvent în urmărirea modului de întreţinre a curăţeniei în clase sunt echipele de serviciu ale
cadrelor didactice care, împreună cu comisia elevilor, vor verifica modul de curăţenie al claselor în fiecare
săptămână, dar de fiecare dată într-o altă zi. Notele de la 1 la 10 acordate claselor vor fi afişate la gazeta ,,ECO-
ŞCOALA” săptămânal, ierarhizarea claselor făcându-se lunar. Se va realiza un grafic în fiecare clasă pentru a se
urmări progresul sau regresul în legătură cu activitatea propusă.
Prin colaborarea dintre coordonatorii de monitorizare, cu coordonatorii de evaluare, cu comisiile elevilor de
monitorizare şi evaluare, dorim să evaluăm atât produsele activităţilor noastre cât şi procesele lor. Astfel:
- se vor amenaja permanent în spaţiul destinat popularizării proiectului expoziţii cu lucrările copiilor;
- se vor întocmi albume pe clase cu fotografii din toate activităţile desfăşurate;
- se va realiza portofolilul ,,Colectarea selectivă a deşeurilor”;
- se vor realiza DVD-uri cu aspecte din activităţile filmate;
- se vor descrie activităţile desfăşurate în paginile revistelor de specialitate, în Almanahul ,,De ce”, pe site
www ccdg.ro.;
- se vor întocmi două rapoarte, unul în iunie, celălalt în decembrie 2019, care vor fi aduse la cunoştinţă tuturor
celor implicaţi, subliniindu-se atât realizările cât şi nereuşitele;
- se vor aplica chestionare elevilor, familiilor acestora, pentru a vedea nivelul de cunoştinţe acumulate în
urma participării la acest proiect, atitudini, aptitudini, interese, convingeri, comportamente.
CURRICULUM
Activităţile propuse în planul de acţiune se pot desfăşura ca activităţi interdisciplinare, transdisciplinare,

opţionale. Considerăm că avem nevoie de un suport logistic.
Urmărind evoluţia învăţământului europen şi necesitatea acută de protejare a mediului, considerăm că educaţia
ecologică îşi va găsi locul în curriculumul nostru.
În detalierea planului de acţiune am specificat şi disciplinele la care se pot desfăşura o parte din activităţi.
Iată câteva activităţi şi disciplinele la care se pot aborda:
1) Elaborarea unui regulament cu norme şi reguli privind colectarea selectivă a deşeurilor şi curăţenia clasei, a
şcolii.
-se poate desfăşura la orele de limba română, de educaţie civică, educaţie tehnologică, ştiinţe, biologie, geografie,
religie.
2)Activităţi de înfrumuşeţare a sălii de clasă.
- se pot desfăşura la mai multe discipline: discuţii despre mediu ambiental şi sănătatea individului, la orele de
limba română; îngrijirea plantelor din clasă şi înmulţirea lor, la orele de educaţie tehnologică; responsabilizarea
elevilor faţă de planta lor, la orele de educaţie civică; completarea gazetei clasei la orele de desen.
3)Activităţi de colectare, refolosire şi valorificare a deşeurilor.
- informaţiile despre colectarea selectivă le pot obţine în orele de ştiinţe, biologie, chimie, geografie; pot sorta
deşeurile în orele de educaţie fizică, educaţie tehnologică, educaţie plastică; pot refolosi deşeurile în orele de
educaţie tehnologică, educaţie plastică; pot contabiliza cantitatea de deşeuri în orele de matematică.
5)Carnavalul ECO.
- se poate realiza interdisciplinar astfel: prezentarea unei liste cu materiale refolosiubile şi proprietăţile lor la orele
de ştiinţe, biologie, geografie, chimie; descrierea costumului sau a măştii la orele de limba română; proiectarea la
educaţie plastică; realizarea la orele de educaţie tehnologică; parada costumului la orele de educaţie muzicală şi
educaţie fizică.
6) Concursuri de creaţie literară.
- se pot realiza la orele de limba română, dirigenţie, opţionale de limba română sau/şi ştiinţe, biologie.
7) Chestionarele.
- se pot aplica la clasă la orele de limba română, la ştiinţe, biologie, geografie, educaţie civică, religie, dirigenţie.
INFORMAREA ŞI IMPLICAREA COMUNITĂŢII

ŞCOLARE ŞI COMUNITĂŢII LOCALE
Implicarea familiilor, a reprezentanţilor asociaţiilor de protecţie a mediului în activităţile şcolii se va realiza prin
participarea efectivă la activităţi ca : ,,Cum colectaţi selectiv deşeurile acasă, la serviciu în societate?”- dezbatere,
activitate televizată, interactivă. Participă invitaţi din toate domeniile de activitate.
Pagina de web a şcolii în care sunt prezentate activităţile desfăşurate şi cele ce urmează a fi derulate. Comentarea
lor cu cetăţenii oraşului, ţării etc. pe Forum.
Cooptarea părinţilor în actvităţi ca: plantarea de răsaduri, de copaci, de curăţenie în sala de clasă; în activităţi de
monitorizare şi evaluare ca menţinerea curăţeniei în şcoală şi în curtea şcolii , în sponsorizări şi donaţii.
Firma SC.Vivani Salubritate SA. Ialomiţa se angajează pe perioada derulării proiectului să amplaseze în curtea
şcolii pubele inscripţionate cu numele deşeurilor ce urmează a fi depozitate în ele.
Premierea elevilor în concursurile eco cu sprijinul Consiliului Judeţean Ialomiţa, Consiliului Local al
Municipiului Slobozia şi a altor sponsori.
Editarea unor pliante care vor fi distribuite în şcoală şi la colaboratorii direct implicaţi.
Realizarea de flayere în care să surprindem activităţile noastre şi distribuire lor în oraş.
Invitarea presei locale la unele activităţi şi trimiterea unor articole sau fotografii către presă.
ECO- CODUL
ŞCOALĂ CURATĂ= ELEVI INFORMAŢI, IMPLICAŢI, RESPONSABILI
FLEXIBILITATEA SCHEMEI
Proiectul vine ca o continuare firească a cunoştinţelor acumulate la orele de curs.

Programa şcolară îşi găseşte aplicabilitate practică şi imediată a celor învăţate. În ambele cicluri de învăţământ
elevii studiază despre comuniunea cu lume vie şi despre datoria de a o proteja.
În urma implicării şi derulării a altor proiecte de ecologie în şcoală, considerăm că se impune studierea
ecologiei şi protecţiei mediului în ciclul primar, dar şi gimnazial.
Activităţile practice împletite cu cele ştiinţifice, cu experimentele cu evaluarile se pot aplica cu succes la clase,
indiferent de nivelul de cunoştinţe acumulat şi anul de studiu.
Competenţele generale şi cele specifice orientează elevii în formarea unor deprinderi şi atitudini în ceea ce
priveşte problemele ecologice şi de protecţia mediului. Pentru reuşita pregătirii în raport cu competenţele
formulate, condiţia de bază este ca elevii să fie îndrumaţi să observe, să analizeze şi să interpreteze fenomene de
mediu, să-şi formeze deprinderi şi convingeri privind comportamentele omului în natură, atitudini specifice omului
civilizat în relaţiile cu mediul înconjurător. S-a încercat orientarea activităţi pe lucru în echipă şi pe învăţarea prin
cooperare în vederea stimulării iniţiativei şi spiritului întreprinzător.
Activităţile de ecologie oferă flexibilitate în tratarea conţinutului tematic, în funcţie de specificul zonei în care
elevii îşi desfăşoară activitatea.
REZULTATELE PE TERMEN LUNG IMPUSE DE PROGRAM
Grija privind starea mediului înconjurător şi înţelegerea necesităţii unei atitudini conştient ecologice
presupun modificarea modului comportamental. Un postolat al consolidării atitudinilor morale ale copiilor este
acela al extensiei progresive, plecând de la obiectivele şi fenomenele lumii interioare şi imediate ale copilului,
până la limita contactului direct cu lumea reală.
Educaţia ecologică asigură conştientizarea tuturor obligaţiilor noastre faţă de mediul înconjurător, ajutându-i
pe elevi să-şi clarifice şi să-şi evalueze atitudinea faţă de mediu şi contribuţia lor la rezolvarea provocărilor
mediului ambiant.
Având în vedere cele cinci obiective ale educaţiei ecologice conştientizare, atitudine, cunoştinţe, abilităţi,
participare, rezultatele pe termen lung se vor materializa:
- într-o şcoală curată, cu curtea şcolii îngrijită, cu spaţii verzi reîmprospătate ;
- în elevi interesaţi de problemele mediului, dornici de cunoaştere, de investigare, de rezolvare a
problemelor şi pe cont propriu, cu un comportament ecologic care să contribuie la păstrarea sănătăţii
mediului ambiant;
- părinţi implicaţi şi responsabilizaţi în activităţile şcolii;
- cadre didactice care să manifeste interes, receptivitate şi deschidere la problemele mediului înconjurător.
Dorim ca cei trei parteneri implicaţi în proiect –elevi, părinţi, cadre didactice- să manifeste deschidere spre
problemele de ecologie, să valorifice cunoştinţele dobândite până când vor reuşi să modifice vechile mentalităţi.
POTENŢIALUL PROGRAMULUI DE A ACŢIONA CA UN LIANT ÎN SCOPUL DEZVOLTĂRII

UNEI STRATEGII PENTRU EDUCAŢIE ECOLOGICĂ
,, Pământul nu aparţine omului, ci dimpotrivă, omul aparţine –Pământului”. Acesta este un vechi adevăr care
stă la baza multora dintre programele de dezvoltare durabile ale statelor lumii care au înţeles că problema mediului
este o problemă universală.
Natura îşi are legile ei care trebuie respectate cu sfinţenie. A i le încălca, înseamnă a profana puritatea construirii
acestora încă de la începutul începuturilor.
Problemele de ecologie nu mai sunt de domeniul SF-urilor de multă vreme. Sunt probleme cu care se confruntă
zilnic atât societatea românească cât şi societatea europeană, iar fiecare îndivid are un rol cât de mic.
O societate viabilă este aceea care îşi satisface nevoile fără a pune în pericol perspectivele generaţiilor viitoare.
Această definiţie presupune responsabilitatea fiecărei generaţii faţă de asigurarea posibilităţii ca următoarea
generaţie să beneficieze de o zestre naturală şi economică nediminuată.
Alvin Toffler observă cu sarcasm: ,,Pentru prima dată o civilizaţie consumă din capitalul naturii, în loc să
trăiască din dobânzile pe care le dădea acest capital”.
Grija privind starea mediului înconjurător, înţelegerea necesităţii unei atitudini conştient ecologice presupune
modificarea angajamentului şi a modului comportamental.
Se impune, astfel, ca de la vârste mici , copiii să fie educaţi în spiritul unei atitudini pozitive faţă de mediul
înconjurător, în vederea formării ulterioare a conştiinţei şi comportamentului ecologic, favorabile unui stil de viaţă
sănătos-mental, emoţional, fizic şi socio-moral.
Şcoala este un mediu de socializare extrem de important pentru copii. Instituţia şcolară are o cultură proprie,
în care etosul , valorile specifice sunt reflectate nu doar de politica internă de dezvoltare , ci şi de detaliile vizibile
ale ambientului.
Educaţia ecologică se întemeiază pe un univers de valori ce dau sens conduitei umane. În şcoală trebuie să
domnească viaţa şi, mai ales pregătirea pentru viaţă. Copilul, fiinţă umană, situat într-un mediu este profund
influenţat de acesta.
Considerăm că lumea va avea un viitor incert fără natură. De aceea ecologia ar trebui să fie materie de studiu
obligatorie ( I-XII).
Pentru ca această disciplină să fie altfel percepută de elevi, părinţi, cadrele didactice, abordarea conţinuturilor
este necesar să fie realizate prin contactul mijlocit cu tot ceea ce înseamnă natură. Dacă strategiile abordate se vor
opri la a citi un conţinut dintr-un manual şi nu de a participa direct la cunoaşterea şi soluţionarea problemelor de
mediu şi acestă disciplină se va pierde în neant, iar scopul propus nu va fi atins. Trebuie propuse conţinuturi
realizabile. Trebuie realizată educarea ecologică a copiilor nu prin sintagme de genul ,,nu aruncaţi hârtiile pe jos”,
ci prin a-i determina să înţeleagă că zilnic respiră gaze de eşapament, iar apa de la robinet are prea mult clor.
Intrarea noastră în Uniunea Europeană ne deschide alte perspective ale eucaţiei.Vom asista la o nouă ierarhie a
valorilor, unde cele mai importante vor fi cele educative, deci şi ecologice.
Cu siguranţă orientarea şcolară şi profesională se va orienta spre acest domeniu prin crearea de meserii specifice
problemelor de mediu.
Sărbătorile Mediului vor căpăta o dimensiune naţională.
Dreptul omului de a trăi într-o lume curată şi-l face şi-l respectă singur.
O ţară civilizată este educată ecologic. Starea mediului şi a preocupării pentru el arată nivelul de cultură şi
civilizaţie.
Ţelul omenirii nu ar trebui să fie acumularea de capital material , ci un set de valori.
Să trăim în armonie cu natura – e oare aşa de greu de realizat? Sticla, hârtia, plasticul se pot recicla cu succes,
s-a inventat maşina de spălat fără detergenţi, călătoriile cu bicicleta sunt mai sănătoase decât cele cu automobilul,
iar folosirea transportului în comun reduce poluarea în oraş.
Viitorul depinde de noi. Şi nouă ne pasă !

“O SANSA PENTRU FIECARE”
Proiect educational
PROF.BACIU MIHAELA ANTOANETA

ŞCOALA GIMNAZIALĂ MANASIA- IALOMITA
CERERE DE FINANŢARE
2. INFORMATII PRIVIND SOLICITANTUL
Numele instituţiei Scoala Gimnaziala , Manasia , Ialomita
Numele persoanei care propune proiectul Baciu Mihaela Antoaneta,Ianculescu Elena

Date de contact (adresa, telefon, e mail) Manasia-Ialomita
Tel:0243255079
e-mail:sc.gimnazialamanasia@yahoo.ro
Scurt istoric solicitant (experienţă
relevantă) Scoala Manasia deruleaza proiecte educationale in parteneriat cu
World Vision ,Romania ,din anul 2007.Infiintarea Clubului elevilor
a fost cel mai important proiect deoarece in acel spatiu amenajat
corespunzator ne desfasuram activitatile de la cercurile pe discipline.
Aceste cercuri sunt sustinute financiar de catre World Vision si
constituie pentru elevii nostri cea mai eficienta modalitate de
petrecere a timpului liber.
Alte proiecte educationale; Scoala de vara, Scoala Parintilor ,
excursiile tematice ; Hristos,impartasit copiilor;
3. DATE DESPRE PROIECT
3.1 Titlu proiect

O sansa pentru fiecare-meditatii
2.2 Locaţia proiectului
Judeţ Ialomita
Localitate Manasia ,Clubul Elevilor
Adresă Manasia. , Ialomita
2.3 Problema vizată şi scopul stabilit

Proiectul isi propune sa ii ajute pe copiii aflati in impas scolar si emotional in urma plecarii parintilor la munca
in strainatate. Acesti copii au fost incredintati bunicilor sau rudeler .Situatia lor scolara este nesatisfacatoare
iar noi o vom imbunatati prin activitati specifice de ameliorare, aprofundare si dezvoltare. Vom lucra
individual si pe grupe mici in asa fel incat fiecare elev sa fie evaluat si indrumat la fiecare activitate,
individual si nu frontal. Vom desfasura activitati care sa ii determine pe elevi sa-si invinga teama de scoala.
Vom fi in acelasi timp si profesori , si prieteni si parinti.
2.8 Grupul ţintă/beneficiarii proiectului

40 de copii cu varsta intre 7-13 ani cu situatia scolara nesatisfacatoare., cu medii, insuficient si suficient ,la ciclul
primar si 5si 6 la gimnazial.
6.4 Justificarea necesităţii implementării proiectului

Copiii ramasi fara sprijinul parintilor, prin plecarea acestora la munca in strainatate au inregistrat lacune in
dobandirea cunostintelor si competentelor si totodata note mici ,sub minimum admis pentru promovare.De
asemenea acesti copii sunt afectati si emotional,ei simtindu-se singuri si abandonati.Rezultatele slabe de la scoala
fiind tocmai consecinta trairilor lor emotionale. Astfel prin implementarea proiectului vom creste nivelul
cunostintelor si vom imbunatati rezultatele scolare la romana , matematica , franceza si engleza., tehnologia
informatiei.Ii vom determina facem pe cei 40 de elevi sa se simta protejati , ajutati si indrumati .Prin activitatile
pe care ne propunemsa le desfasuram, elevii nostri isi vor imbunatati situatia scolara si isi vor i face prieteni
din profesorii lor . In cadrul acestor activitati se va insista mai mult pe munca individual –diferentiata si pe echipe
mici , astfel incat legatura profesor elev sa fie una foarte stransa.
6.5 Obiectivele proiectului

 20 de elevi din ciclul primar isi vor imbunatati situatia scolara , de la calificativ
suficient la bine pana la sfarsitul anului scolar;
 20 de elevi din ciclul gimnazial isi vor mari notele de la 4si 5 la 7 pana la sfarsitul
anului scolar ;
2.6 Descrierea activităţilor proiectului si calendarul de implementare al activităţilor

1. Meditatii la limba romana si matematica ciclul primar-saptamanal- miercuri si joi-responsabil –prof
.Ianculescu Elena , Barea Florenta
2.
.3Meditatii la ciclul gimnazial- saptamanal; romana- marti – 11-13- prof . Dinu Andreea ,
Matematica - miercuri -11-13 ,prof. Baciu Mihaela , prof. Ianculescu Elena
Lb. Franceza –luni -11-13 - Prof. Dinu Andreea
, Lb . engleza - joi 11-13 - prof. Poleac Ramona ;
Tehnologia informatiei - marti 11-13 prof. Baciu Mihaela .Profesorii vor urmari planificarile pentru
fiecare disciplina, la clasa la care se incadreaza elevul si vor intocmi saptamanal un plan remedial pentru fiecare
elev . De asemenease se va intocmi pentru fiecare elev ,o fisa de progres.
2.7 Perioada de implementare

2017-2020
3. EVALUAREA PROIECTULUI
3.1 Impactul implementării proiectului asupra grupului ţintă/beneficiarilor

40 de elevi vor inregistra progrese , isi vor imbutati situatia scolara ,pana la 15 mai 2014
40 de elevi isi vor schimba atitudinea fata de invatatura ,vor dobandi incredere in propriile forte si isi vor forma
deprindrea de munca in echipa;
3.2 Indicatori şi modalităţi de monitorizare şi evaluare ale rezultatelor proiectul

40 de elevi isi vor imbunatati situatia scolara 4o de
evevi isi vor dezvolta competentele de a comunica in limba franceza si engleza, precum si deprinderi de a lucra
cu calculatorul Monitorizarea se va
realiza prin liste prezenta ; analize comparative , rapoarte de activitate ; Evaluarea se va realiza prin
interviuri ; chestionare ; portofolii personale;Inregistrarea rezultatelor scolare;Fise individuale de progres;
4. BUGETUL PROIECTULUI
4.1 Resurse necesare
Resurse umane Resurse materiale Resurse financiare

(persoanele implicate în (resurse nonfinanciare utilizate în (sumele alocate de parteneri în cadrul
derularea proiectului) derularea proiectului) proiectului)
Contributie Contributie Contributie Contributie WV Contributie Contributie WV
comunitate W V Romania comunitate comunitate
Profesori, 5 Gustarea
copiilor 330lei/an 580 LEI/an
4.2 Detalierea costurilor proiectului

Detaliaţi costurile proiectului pe fiecare cheltuială eligibilă
Nr crt. DENUMIRE CHELTUIELI

VALOARE
NR .ITEMI CHELTUIELI LEI
1.1 Hartie xerox 5 70
1.2 toner 2 40
1.3 Culegeri –evaluare nationala ,cls.II, IV,VI,VIII 20 280
1.4 Caiete matematica 40 55

1.5 Caiete dictando 40 55
1.6 pixuri 40 80
TOTAL WV 580 LEI
Nr.
Denumire cheltuieli
Crt Valoare cheltuieli
Nr. Itemi LEI
CONTRIBUTIE comunitate
1.1 cascaval 10 kg 280
1.2 banane 10kg 50
1.3
1.4
1.5
1.6
1.7
1.9
Total comunitate 330

VALOARE TOTALA A PROIECTULUI LEI:880/an
Lista elevi din grupul tinta se actualizeaza anual.

ARTA DE A VORBI ÎN PUBLIC
PROIECT EDUCAȚIONAL
PROPUNĂTOR: prof. BOCHIȘ NADIA

A. INFORMAŢII DESPRE PROIECTUL EDUCATIV
Titlul proiectului: Arta de a vorbi în public

Domeniul și tipul de educație în care se încadrează: Educație civică
Durata proiectului: 12 luni
Tipul de proiect: Județean
Contextul de desfășurare: Extracurricular
Locul de desfăşurare al proiectului: Oradea, Bihor
B. INFORMAŢII DESPRE APLICANT:
Denumirea unităţii de învăţământ aplicante: Colegiul Tehnic Traian Vuia, Oradea

Adresa: Oradea, str. Constantin Brâncoveanu, nr. 12 A, tel./fax 0259436039
Responsabil: director, prof. Vîlceanu Daniela
Coordonator: prof. Bochiș Nadia
Echipa de proiect: prof. Cheregi Mihaela, prof. Silaghi Doina, prof. Floriș Florina, prof. Vereș Gabriela, prof.
Orban Iuliu, prof. Dumitraș Elena, prof. Bocor Camelia.
C. CONTEXT
Proiectul este relevant în vederea obținerii succesului școlar și social și răspunde unei nevoi identificate
de către profesori în activitatea didactică.
Elevii au probleme în construirea și susținerea unui discurs public, acestea putând fi remediate prin
realizarea unor activități specifice care să-i pregătească pentru rolul de cetățean implicat și responsabil.
D. DESCRIEREA PROIECTULUI
SCOPUL ŞI OBIECTIVELE PROIECTULUI:

Scopul educativ al proiectului: Dezvoltarea abilităților de comunicare în public ale elevilor
Obiectivele proiectului:
O1: Informarea a 80% dintre elevii școlilor partenere asupra tehnicilor și strategiilor de comunicare în public, într-
o lună;
O2: Dezvoltarea capacității de a susține un discurs public la 50% dintre elevii participanți la proiect, în 10 luni;
O3: Manifestarea încrederii în sine în cazul situațiilor de comunicare în public la 25% dintre elevii școlilor
partenere, în 12 luni.
O4: Dezvoltarea abilității de gestionare a emoțiilor în contextul unui discurs public, la 25% dintre elevii școlilor
partenere, în 10 luni.
GRUP ȚINTĂ:
- direct: 60 de elevi din cadrul celor șase școli partenere;
- indirect: ceilalți elevi, profesori, părinți, comunitatea locală.
DURATA: 12 luni
E. CALENDARUL ACTIVITĂȚILOR
1. Managementul proiectului
Activitățile din cadrul managementului de proiect constau în întâlniri sistematice care vizează formarea
echipei de proiect, responsabili ai activităților, pregătirea materialelor (afișe, fragmente din filme care conțin
discurs public), monitorizarea fișelor de evaluare, selectarea și revizuirea procedurilor pentru derularea
activităților.
2. Activități de dezvoltare a abilității de comunicare în public
Nr. Activitatea Grup Termen Responsabil Rezultate Observații

crt. țintă
1. Comunicarea în 60 de Ianuarie Bochiș Nadia Pliante, afișe, Dezbatere

public: strategii și elevi 2017 tipuri de discurs
tehnici public
2. Controlul emoțiilor 60 de Februarie Cheregi Pliante, postere Invitat:

– Limbajul trupului elevi 2017 Mihaela Psiholog,
Alin Crețu
3. Lumea ca scenă de 60 de Martie Orban Iuliu Planșe, desene. Joc de rol
teatru elevi 2017
4. Îmi cunosc 60 de Aprilie Vereș Gabriela Afișe, postere Cafenea
drepturile! elevi 2017 Bochiș Nadia publică
5. Să scriem un 20 de Mai Floriș Florina Realizarea unei Atelier de
discurs public! elevi 2017 minicărți cu lucru
Bocor Camelia discursuri publice
ale elevilor
6. Concurs de 20 de Iunie Silaghi Doina Diplome Activitate
discursuri publice elevi 2017 practică
8. Conflictul între 60 de Octombrie Dumitraș Elena Afișe, postere, Teatru forum

generații-Teatru elevi 2017 pliante
forum
9. Diseminarea 60 de Noiembrie Toți membrii Albume foto Dezbatere
proiectului elevi 2017
F. PLANIFICARE TEMPORALĂ (DIAGRAMA GANTT)
Obiective Activitatea L1 L2 L3 L4 L5 L6 L7 L8 L9 L10 L11 L12
Management
proiect
O1 A1
A2
O2 A2
A3
A4
A5
A6
A7
A8
O3 A3
A4
A5
A6
A7
A8
O4 A2
A3
A4
A5
A6
A7
A8
Diseminare
Evaluare
G. EVALUAREA PROIECTULUI
Echipa de proiect evaluează modul în care membrii acesteia au colaborat eficient, dacă s-au respectat sarcinile,
încadrarea în timp și resursele, dacă obiectivele au fost atinse.
H. MONITORIZAREA PROIECTULUI
Coordonatorul de proiect monitorizează eficiența colaborării, respectarea sarcinilor și a termenelor, atingerea

obiectivelor și rezultatele proiectului, elaborarea de rapoarte ca urmare a realizării fiecărei sarcini.
I. REZULTATE
Ca urmare a derulării proiectului se așteaptă ca cel puțin 35 dintre elevii participanți să-și dezvolte
abilitatea de a vorbi în public și capacitatea de argumentare a propriei opinii, folosind corespunzător elemente
verbale, nonverbale și paraverbale, iar cel puțin 5 elevi să fie capabili să realizeze discursuri publice proprii pe o
temă dată. Profesorii și elevii din grupul țintă vor constitui o resursă umană importantă pentru dezvoltarea
încrederii în sine.
Se realizează un film educativ cu prezentarea activităților din cadrul proiectului ce va fi distribuit în cele
șase școli partenere, amenajarea unui spațiu cu rezultatele obținute ( afișe, pliante, desene, creații artistice și
artizanale, fotografii) care vor putea fi folosite ca material didactic în educația formală în vederea promovării
abilității de comunicare în public și sensibilizării beneficiarilor proiectului în legătură cu importanța gestionării
emoțiilor.
J. DISEMINAREA PROIECTULUI
Proiectul va fi diseminat promovat prin articole publicate în revista școlii Generația Vuia și în presa
locală, dar și înființarea unei pagini de Facebook și/sau a unui grup al proiectului.
K. IMPACTUL PROIECTULUI
Impactul proiectului constă în deschiderea interesului pentru comunicare eficientă în rândul elevilor,
dezvoltarea gândirii critice și a spiritului de inițiativă, colaborarea între elevii și cadrele didactice din școli diferite,
schimbul de opinii și de experiență.
L. SUSTENABILITATEA PROIECTULUI
Sustenabilitatea proiectului constă în întâlniri periodice ale beneficiarilor într-un club de discuții,
instruind, la rândul lor, alți elevi ce se confruntă cu aceeași problemă. Filmul educativ cu prezentarea activităților
din cadrul proiectului va fi pus la dispoziția altor școli interesate, devenind un instrument de dezvoltare a abilității
de a comunica eficient în public.
M. BUGETUL PROIECTULUI
Costuri în natură: munca echipei de proiect, închiriere spațiu de desfășurare (săli de clasă, cafenea),
recuzită, videoproiector, laptop, cameră foto, consumație: 800 de lei
Costuri financiare: energie electrică, consumabile, apă, transport, cazare, masă: 1200 de lei
Costuri totale*: 2000 de lei
*Costurile nu implică suport financiar din partea elevilor sau a părinților acestora.
N. PARTENERI
Colegiul Economic Partenie Cosma, Oradea
Școala gimnazială Octavian Goga, Oradea
Liceul Teoretic Nicolae Jiga, Tinca
Liceul Teologic Penticostal Betel, Oradea
Liceul Teoretic Aurel Lazăr, Oradea
Liceul de Arte Oradea
Bookafé Bistro, Oradea
O. ANEXE
o Acorduri parteneriale
“CENTENARUL - MARII UNIRI”
MOTTO: „Adevarul invinge, indiferent de soarta celor care l-au servit.”

Gheorghe I. Bratianu
1 DECEMBRIE 1918-2017
PROF. ANDA CRISTINA BORDEI

ŞCOLA GIMNAZIALĂ”CONSTANTIN ŞTEFAN”, ALBEŞTI, IALOMIŢA
1 DECEMBRIE
ZIUA TUTUROR ROMÂNILOR
ARGUMENT:
Ziua de 1 Decembrie 1918 marchează bilanţul luptei românilor pentru întregire statală, care vine să
încununeze precedentele acţiuni ale fraţilor din Basarabia (9 aprilie 1918) şi Bucovina (15 / 28 noiembrie 1918).
Poporul român a valorificat conjunctura internaţională creată în urma primului război mondial şi a ştiut să se afirme
în contextul mişcării de eliberare a popoarelor şi al victoriei principiului naţionalităţilor în Europa. 1 Decembrie
este Ziua Naţională a României, dar și a noastră, a tuturor românilor. Ființa noastră este încărcată de sacrificiul
depus de strămoșii noștri pentru a-și apăra țara. Noi suntem datori țării în care ne-am născut și este timpul să
învățăm să o prețuim la adevărata ei valoare.
SCOPUL : - dezvoltarea şi consolidarea sentimentului patriotic ;
- îmbogăţirea cunoştinţelor istorice ;
- să înţeleagă că Marea Unire din 1918 a fost şi rămâne pagina cea mai sublimă a istoriei româneşti ;
- stimularea creativităţii şi a expresivităţii prin realizarea unor creatii artistico-plastice/ desene,
ecusoane, colaje;
OBIECTIVE :
- să cunoască importanţa istorică a zilei de 1 DECEMBRIE ;
- să lectureze texte care oglindesc acest mare eveniment ;
- să memoreze poezii dedicate ZILEI de 1 DECEMBRIE,
- să înveţe cântece;
- să-şi stimuleze creativitatea prin transpunerea în desen, pictură, colaje a marelui eveniment ;
- să participe cu dragoste şi interes la activităţile propuse.
GRUP ȚINTĂ:
 elevii clasei pregătitoare, cls.I-IV de la Marsilieni;
 elevii Scolii Gimnaziale ” Constantin Stefan”/Albesti;
 elevi cu CES
LOCUL DE DESFĂȘURARE:
 cabinet de istorie- pentru desfasurarea concursului de cultura generala;
 monument-pentru aducerea unui omagiu eroilor neamului;
 Biblioteca Comunala Albesti
 Biblioteca Scolii Gimnaziale” Constantin Stefan”/Albesti
PERIOADA DE DESFĂȘURARE: 28-29 noiembrie / 1 Decembrie 2018
RESURSE MATERIALE:
- planşe didactice;
- cărţi de istorie şi literatură;
- imagini ;
- aparat foto;
- steguleţe/ ecusoane;
- poezii, cântece;
- hărţi.
- flori,aranjamente florale;
- cocarde;
PROGRAM ACTIVITĂȚI
Nr.crt. ACTIVITATEA LOC DE PERIOADA

DESFĂŞURARE RESPONSABILI
1. Holul școlii Marsilieni/ 28.09.2018
Pregătirea activităților, stabilirea planului de Sala de clasă Cons.educativ,
desfășurare a evenimentelor cu ocazia zilei Albesti Prof.Burlacu Oana
naționale a Romăniei. Director,prof.Anda Bordei
Prof.pt.inv.primar,Badea Viorel
2. Monument/Marsilieni 29.XI.2018
Deschiderea activităților. Prezentare referitoare Prof.Bordei Anda
la semnificaţia zilei de 1 decembrie. Biblioteca Comunala Inv.Badea Viorel
Albesti
Educ.Raileanu Gabriela
Bibliotecar,Neagu Camelia
Primar, Juganaru Emil
3. Prezentare Ppt-” Unire-n cuget si-n simtiri” Cabinet de istorie 29.XI.2018

Prof.Bordei Anda Cristina
4. a)Concurs de cultura generala cls.V-VIII Biblioteca Scolii 29.XI.2018
Gimnaziale Prof.Gaidaenco Ionut
” Unde, cine, cand?” Prof.Burlacu Oana
” Const.Ștefan” Albesti Prof.Bordei Anda Cristina
b)Recitari de poezii si intonare de catece istorice:
Bibliotecar,
” La multi ani, tara mea!” Stanciu Daniela
5. ” Istorie,traditie și culoare”- concurs artistico- Sala de clasă 29.XI.2018

plastic Cons.educ.,
Prof.Burlacu Oana
Prof.pt.inv.primar,
Marin Maian,Necula Florea si Badea
Viorel
6. Surprinderea momentelor importante din Sala de clasă 29.XI.2018
activitate cu ajutorul aparatelor foto și Cons.educ.,
împărtășirea lor prin postarea acestora pe pagina Prof.Burlacu Oana
de facebook a școlii:” O lume minunata” Prof.pt inv. Primar Badea Viorel
Prof.pt.inv.prescolar, Raileanu
Gabriela
MEDIATIZARE ŞI DISEMINARE
- la nivelul şcolii: comisii metodice, avizier, pliante;

- local: pliante
- judeţean: presa locala
- naţional: site-ul http://www.didactic.ro, ”O lume minunata”
EVALUAREA
- realizarea unei expoziţii cu obiecte realizate de către elevi;

-întocmirea portofoliului proiectului;
-realizarea unui CD cu activitațile proiectului;
-afișul proiectului,fotografii cu secvențe de la toate activitățile desfasurate;
LECTURĂ CU AROMĂ DE CAFEA
A. INFORMAŢII DESPRE PROIECTUL EDUCATIV
Titlul proiectului: Lectură cu aromă de cafea
Domeniul și tipul de educație în care se încadrează: Educație estetică
Durata proiectului: 8 luni
Tipul de proiect: Județean

Contextul de desfășurare: Extracurricular
Locul de desfăşurare al proiectului: Oradea, Bihor
B. INFORMAŢII DESPRE APLICANT:

Denumirea unităţii de învăţământ aplicante: Colegiul Tehnic Traian Vuia, Oradea
Adresa: Oradea, str. Constantin Brâncoveanu, nr. 12 A, tel./fax 0259436039
Responsabil: director, prof. Vîlceanu Daniela
Coordonator: prof. Cheregi Mihaela
Echipa de proiect: prof. Bochiș Nadia, prof. Negruț Margareta, prof. Bocor Camelia, prof. Fetea Violeta, Laslău
Diana, prof. Tomoioagă Anca
În ultimii ani, atât în cadrul Colegiului Tehnic Traian Vuia, Oradea, cât și în școlile partenere, au avut
loc activități de promovare a lecturii printre tineri, prin cercuri de lectură organizate lunar, vizite la Biblioteca
județeană, Parteneriate educaționale cu Bookafé, Oradea, Colegiul Tehnic Constantin Brâncuși, Oradea, Teatrul
Regina Maria, Oradea.
C. CONTEXT
Societatea actuală este într-o continuă schimbare, astfel că este necesar ca elevii să fie pregătiți să se
adapteze. În ceea ce privește lectura, s-a demonstrat faptul că elevii preferă jocurile pe calculator și diferite
gadgeturi în detrimentul cărții, acest lucru fiind o piedică în obținerea succesului școlar, profesional și social, și
în dezvoltarea personalității și a încrederii în sine. Conform unei statistici realizate de Institutul Român de Studii
Sociale privind interesul pentru lectură, a reieşit că doar 21% dintre români au citit o carte în 2012, iar procentul
adolescenților care citesc este în continuă scădere.
La clasa a IX-a am observat faptul că elevii au dificultăți în construirea unui discurs, în argumentarea
propriei opinii și în corelarea limbajului verbal cu cel nonverbal. Inițial, elevii nu au fost capabili să se prezinte în
fața noilor colegi, să-și susțină opțiunea alegerii liceului, a
profilului și să-și prezinte așteptările, toate acestea cauzate de lipsa încrederii în sine și de vocabularul lor minimal.
Am aplicat un chestionar ce viza nevoia de lectură și modul în care aceasta se realizează, iar în urma
interpretării răspunsurilor a rezultat faptul că elevii își recunosc deficiența de lectură, ce atrage după sine problema
comunicării. Atât profesorii, cât și elevii au identificat nevoia realizării unor activități prin care să dezvolte
tehnicile de lectură, plăcerea de a citi, etapele argumentării eficiente, modalități de exprimare eficientă și să-și
sporească încrederea în sine în diferite situații sociale.
D. DESCRIEREA PROIECTULUI
SCOPUL ŞI OBIECTIVELE PROIECTULUI:
Scopul educativ al proiectului: Dezvoltarea abilităților de lectură ale elevilor
O1: Informarea a 80% dintre elevii școlilor partenere asupra tehnicilor și strategiilor de lectură, într-o lună.
O2: Promovarea lecturii și a plăcerii de a citi la 50% dintre elevii participanți la proiect, în 6 luni
O3: Manifestarea încrederii în sine prin dezvoltarea vocabularului la 25% dintre elevii celor cinci școli partenere,
în 8 luni.
O4: Dezvoltarea creativității artistice la 10% dintre elevii participanți la proiect, în 6 luni.
GRUP ȚINTĂ:
➢ direct: 60 de elevi din cadrul celor șase școli partenere

➢ indirect: ceilalți elevi, profesori, părinți, comunitatea locală
DURATA: 8 luni
E. CALENDARUL ACTIVITĂȚILOR
1. Managementul proiectului
Activitățile din cadrul managementului de proiect constau în întâlniri sistematice care vizează formarea
echipei de proiect, responsabili ai activităților, pregătirea materialelor (afișe, fragmente din filme care
conțin promovarea lecturii), monitorizarea fișelor de evaluare, selectarea și revizuirea procedurilor pentru
derularea activităților.
2. Activități de dezvoltare a abilității de lectură
Nr. Activitatea Grup țintă Termen Responsabil Rezultate Observaț

crt.
1. Lectura eficientă: 60 de elevi Ianuarie Toți membri Pliante, Dezbatere
strategii și tehnici afișe,
jurnale de
lectură
2. Poezia – 40 de elevi Februarie Cheregi Desene ale Masă
când, cum, Mihaela elevilor, rotundă
de ce? creații
literare și
nonliterare
proprii
3. Locul 40 de elevi Martie Bocor Creații Activitate
folclorului Camelia specifice practică
în contextul
actual
4. Lectura- 40 de elevi Aprilie Bochiș Creații Cafenea
spectacol Nadia literare ale publică
elevilor
5. Călătorie 40 de elevi Mai Diana Realizarea Cerc d
prin magia Laslău unei lectură
cărților minicărți
cu titlul
Povestea
mea…
6. Pe urmele 40 de elevi Mai Tomoioagă Impresii Excursie
marilor Anca de literară
scriitori călătorie
7. Când voi fi 40 de elevi Iunie Negruț Desene ale Activitate
mare, vreau Margareta elevilor, practică
să fiu OM colaje
8. Latinitate și 40 de elevi Iunie Fetea Colaje Dezbatere
modernitate Violeta
9. Diseminarea 60 Iulie Toți membri Albume Dezbatere
proiectului de foto
elevi
3. Planificare temporală (Diagrama Gantt)
F. EVALUAREA PROIECTULUI
Echipa de proiect evaluează modul în care membrii acesteia au colaborat eficient, dacă s-au
respectat sarcinile, încadrarea în timp și resursele, dacă obiectivele au fost atinse.
G. MONITORIZAREA PROIECTULUI
Coordonatorul de proiect monitorizează eficiența colaborării, respectarea sarcinilor și a termenelor,
atingerea obiectivelor și rezultatele proiectului și elaborează de rapoarte ca urmare a realizării fiecărei sarcini.
H. REZULTATE
Ca urmare a derulării proiectului se așteaptă ca cel puțin 35 dintre elevii participanți să-și dezvolte
plăcerea de a citi și capacitatea de argumentare a propriei opinii, folosind corespunzător elemente verbale,
nonverbale și paraverbale, iar cel puțin 5 elevi să fie capabili să realizeze creații artistice veritabile Profesorii și
elevii din grupul țintă vor constitui o resursă umană importantă pentru dezvoltarea încrederii în sine.
Se realizează un film educativ cu prezentarea activităților din cadrul proiectului ce va fi distribuit în cele
șase școli partenere, amenajarea unui spațiu cu rezultatele obținute ( afișe, pliante, desene, creații artistice și
artizanale, fotografii) care vor putea fi folosite ca material didactic în educația formală în vederea promovării
abilității de lectură și sensibilizării beneficiarilor proiectului în legătură cu importanța cititului.
I. DISEMINAREA PROIECTULUI
 Proiectul va fi diseminat promovat prin articole publicate în revista școlii Generația Vuia și în presa
locală, și înființarea unei pagini de Facebook și/sau a unui grup al proiectului.
J. IMPACTUL PROIECTULUI

 Impactul proiectului constă în deschiderea interesului pentru lectură în rândul elevilor,
dezvoltarea gândirii critice și a spiritului de inițiativă, colaborarea între elevii și cadrele didactice din școli diferite,
schimbul de opinii și de experiență.

K. SUSTENABILITATEA PROIECTULUI

Sustenabilitatea proiectului constă în întâlniri periodice ale beneficiarilor într-un club de discuții,
instruind, la rândul lor, alți elevi ce se confruntă cu aceeași problemă. Filmul educativ cu prezentarea activităților
din cadrul proiectului va fi pus la dispoziția altor școli interesate de promovarea lecturii, devenind un instrument
de dezvoltarea a abilității de a citi.
L. BUGETUL PROIECTULUI
Costuri în natură: munca echipei de proiect, închiriere spațiu de desfășurare (săli de clasă, cafenea),
recuzită, videoproiector, laptop, cameră foto: 800 de lei
Costuri financiare: energie electrică, consumabile, apă, transport, cazare, masă: 1200 de lei
Costuri totale*: 2000 de lei
*Costurile nu implică suport financiar din partea elevilor sau a părinților acestora.
M. PARTENERI
• Colegiul Național Iosif Vulcan, Oradea
• Colegiul Tehnic Constantin Brâncuși, Oradea
• Liceul de Artă, Oradea
• Liceul Teoretic Onisifor Ghibu, Oradea
• Liceul Teoretic Aurel Lazăr, Oradea
• Bookafé Bistro, Oradea

N. ANEXE

Acorduri parteneriale
,, PRIMUL PAS SPRE MUZICA MARE”

I. TITLUL PROIECTULUI: PRIMUL PAS SPRE MUZICA MARE

II. CATEGORIA ÎN CARE SE ÎNCADREAZĂ PROIECTUL: de popularizare a ofertei educaționale a școlii.
III. REZUMATUL PROIECTULUI / DESCRIERE:
a. Tip activitate: Activități extracurriculare la nivelul claselor pregătitoare și grupelor de preșcolari.
b. Număr de prescolari si elevi implicati: 48 elevi cl.pregatitoare, 40 prescolari de la gradinitele de copii, 20
elevi ai Liceului de Arte (cl.II, III, V, VII, IX, X, XI)
c. Cadre didactice implicate: profesorii catedrei de Muzică ai Liceului de Arte ,,Hariclea Darclée”, Brăila;
d. Activități propuse:
✓ Jocuri muzicale. Se va urmări nivelul inițial al aptitudinilor muzicale, structurilor afectiv-motivaționale
de care dispun copii.
✓ Activități muzical-ritmice. Executarea la instrumente muzicale pentru copii. Organizarea orchestrei de
instrumente pentru copii.
✓ Audiții muzicale active. Familiarizarea cu instrumentele muzicale: pianul , vioara, violoncelul,
contrabasul, chitara, xilofonul, instrumentele de suflat, acordeonul, instrumente de percuție.
✓ Activități adresate părinților și preșcolarilor. Discurs ,,Rolul muzicii în dezvoltarea armonioasă a
copilului”. Prezentarea ofertei educaționale a Liceului. Recital muzical susţinut de elevii Liceului de Arte
,,Hariclea Darclée”.
✓ Familiarizarea cu instrumentele orchestrei de muzică populară.
✓ Consultații cu părinții cu privire la capacitățile muzicale ale copiilor, evoluția acestora în rezultatul
activităților realizate în cadrul proiectului, direcționarea spre studiul unui anume instrument
muzical.
✓ Activități muzicale tematice, realizate în parteneriat cu gradinițele din municipiul Brăila. Copiii iși vor
demonstra aptitudinile muzical-artistice și practice: ,,Felicitare de Crăciun”, ,,În lumea poveştilor
muzicale”, ”Cănt, dansez, şi mă distrez!”, ,,Mesaj de Mărţisor”, ,,În ţara notelor muzicale”
✓ Audiții muzicale: caracterizarea muzicii ca metodă de cunoaștere și mijloc de aprofundare a percepţiei
muzicale. Experimentarea cu sunete, care se va realiza în forma jocurilor cu sunetele muzicale, pentru
ca mai târziu copilul să treacă la manipularea, transformarea, extinderea ideilor muzicale.
✓ Activități muzicale în care copiii vor fi invățați sa-și exteriorizeze trăirile, bucuriile și energia prin muzică
și dans, finalizăndu-se cu un concurs cu premii.
✓ Vizitarea sălilor de studiu și asistarea la lecții de specialitate (instrumentele muzicale care se studiază la
nivelul gimnazial). Se va urmări manifestarea implicării expresive a copiilor în prestaţia muzicală,
reacţia la muzică, interesul fată de instrumentul muzical prezentat.
✓ Audiție muzicală ,,Magia Muzicii”. Caracterizarea muzicii ca metodă de cunoaștere și mijloc de
aprofundare a percepției muzicale.
✓ Activitate muzicală ,,Vreau sa cânt la.....”. Se va urmări distincţia clară între diferitele forme de
manifestare muzicală: interpretare vocală, interpretare instrumentală, motivaţia interioară pentru muzică
sau un anume instrument muzical.
✓ Consultații cu părinții cu privire la evoluția capacităților muzicale ale copiilor în rezultatul activităților
realizate în cadrul proiectului.
e. Număr de parteneri (menţionarea partenerilor):
1. Gradinițele din municipiul Brăila
2. Parinții preșcolarilor
3. Școala Populară de Arte ,,Vespasian Lungu”
f.Perioada de derulare a proiectului: 4 ani
IV. PREZENTAREA PROIECTULUI

Tendința de scădere a varstei de școlarizare și întroducerea clasei pregătitoare în școală este o încercare de aliniere
a sistemului de învățămant romanesc la tendințele actuale pe plan european . Instituțiile de învățămant se
orientează din ce în ce mai mult spre eficientizarea educației copiilor și elevilor pentru a corespunde cerințelor
contemporaneității. În acest proiect, printr-un ansamblu de activităţi şi prin factorii interesaţi, se urmărește
realizarea atât a scopului, cât şi finalitatea strategiei educaționale:
- valorificarea fiecărui copil și relevarea însuşirilor personale ale fiecăruia;
- eficientizarea comunicării între toţi factorii educaţionali pentru obţinerea unui succes comun.
Muzica este un domeniu care apelează și se sprijină în special pe sfera emotivă a omului, iar emoția artistică nu se
poate produce în afara interesului, a pasiunii, inspirației. Prin ansamblul de activităţi propuse în acest proiect
intenționăm să transformăm muzica într-o necesitate spirituală a copilului, iar însușirea muzicii să se efectueze la
un înalt grad de pasiune emoțională. Am determinat factorii care condiționează succesul muzical și influentează
pozitiv învațarea și angajamentul în domeniul muzical:
expunerea timpurie la experiențe muzicale;
anturajul;
factorii culturali;
motivaţia;
încurajarea şi suportul părintesc;
încrederea în sine;
predarea eficientă (pozitivă şi încurajatoare);
strategii eficiente de exersare;
influenţa celor de aceeaşi vârstă;
alegerea corectă a instrumentului de studiu.
Având în vedere vârsta copiilor activitățile proiectului includ în cea mai mare parte jocul, mișcarea, obiectele și
instrumentele muzicale, mijloacele moderne de educație.
V. OBIECTIVUL GENERAL /SCOPUL: valorizarea abilităților muzical-artistice ale preșcolarilor și orientarea

spre activitățile muzicale corespunzatoare;
Obiectivele specifice ale proiectului:
• familiarizarea copiilor și părinților cu ofertele educaționale ale Liceului de Arte ,,Hariclea Darclée”;
• dezvoltarea competențelor și abilităților muzical-artistice ale copiilor preșcolari;
• stimularea aspirațiilor copiilor de a se antrena în diverse activități muzicale;
• stimularea interesului copiilor și părinților pentru muzica clasică;
• descoperirea copiilor talentati;
• promovarea imaginii unității școlare aplicante a acestui proiect.
Modalităţi de realizare ale obiectivelor:

• Antrenarea copiilor și elevilor în toate activitățile stipulate în proiect;
• Întâlniri şi discuţii cu elevii şi profesorii din şcoală care sunt dedicaţi studiului muzicii;
• Întâlniri şi discuţii cu preșcolarii şi părinţii acestora;
• Organizarea unor activităţi de informare privind oferta educaţională a şcolii;
• Organizarea unor ateliere de creaţie;
• Lectorate cu părinţii.
VI. GRUPUL ŢINTĂ:

Beneficiari direcţi: preșcolarii din grădinițe și elevii claselor pregătitoare care susţin implementarea
proiectului;
Beneficiari indirecţi:
- părinţii şi rudele, asupra cărora se răsfrânge atitudinea copiilor şi care pot participa la
desfăşurarea proiectului;
- preșcolarii si parinții acestora de la gradinitele partenere;
- autorităţile şi comunităţile locale care vor beneficia de existenţa unor copii mai bine instruiţi şi
educaţi;
VII. PROIECTAREA ACTIVITĂŢILOR:
MODALITĂ
ACTIVITĂŢI
RESURSE ŢI DE
INDICA- EVALUA-
CADRE
N LOC TORI DE RE ŞI
DIDACTI-
rc FORME DE OBIECTIVE PERFOR MONI-
CE IMPLI-
rt DE DESFĂ MATE- - TORIZARE
CONŢINUT CATE UMANE TIMP MANŢA A
ORGANI - RIALE
-ZARE SURA ACTIVITĂŢ
RE II
Constatarea Prof. Fişe de
Exprimarea Instru- 15.X.
nivelului Sala Cojocari Elevii cl. monitorizare
Jocuri liberă în mente 10.00
1. iniţial al clasei G. pregătitoar a
muzicale contactul cu muz. -
aptitudinilor preg. inv.cl. preg e activităţii.
muzica PC 11.00
muzicale Avram D.
Copiii
Redarea
Interpretarea vor
repertoriului Prof. Instru-
cântecelor cu manifest Fotografii,
Sala de cântece Cojocari mente 22.X
Activităţi acompaniame Elevii cl. a fişe de
clasei pentru copii, G. muz., 10.00
2. muzical- ntul pregătitoar interes monitorizare
pregăti cu mijloacele Inv.cl.preg casetof -
ritmice instrumentelor e pentru a
-toare interpretativ Avram on 11.00
muzicale activităţil activităţii.
e specifice Dorina CD
pentru copii e
lor
muzicale
Vor
dobândi
Prof. 29.X cunoştinţ Fotografii,
3. Familiarizarea
Cultivarea Cojocari 10.00 e despre fişe de
Audiţie cu Sala de Elevii cl. Pian,
pasiunii G. - muzică, monitorizare
muzicală instrumentele studiu pregătitoar Aparat
pentru Inv.cl.preg 11.00 vor a
activă muzicale: la pian e foto
muzică Avram 10.00 manifest activităţii.
Pianul
Dorina -11.00 a interes
pen-tru
pian
Prof.Popes
cu Ioan,
Prezentarea Mitu Copiii
ofertei educ. a Costel, Instru- vor
Elevii
Liceului. Cojocari mente, manifest Convorbire,
cl.preg, 31.X
Discurs ,,Rolul Sala de Dezvoltarea Galina, casetof a impresii,
Audiţie parinţi, 17.00
4. muzicii în festivit simţului Chirman on interes întrebări.
muzicală elevii -
dezvoltarea ăţi artistic Mariana, CD, pentru Diplome,
Liceului de 18.00
copiilor” Gurgu Aparat activităţil fotografii
Arte
Recital Alexandra, foto e
muzical Budescu muzicale
Cr.,
Avram D.
Vor
dobândi
Prof. Elevii cunoştinţ
Familiarizarea 12.XI
Sala Cultivarea Gurgu cl.preg, Chitara, e despre Lista de
Audiţie cu
clasei pasiunii Alexandra parinţi, muzică, verificare
5. muzicală instrumentele 10.O
pregăti pentru Prof.inv elevii Aparat vor a activităţii,
activă muzicale:Chit 0-
-toare muzică Avram Liceului de foto manifest chestionare
ara 11.00
Dorina Arte a interes
pen-tru
chitară
Vor
dobândi
Instru- Chestionare,
Familiarizarea Elevii cunoştinţ
Sala de mente apreciere
cu Cultivarea Prof.Corăst cl.preg, 19.XI e despre
Audiţie instru- de verbală
6. instrumentele pasiunii eanu părinţi, 10.00 muzică,
muzicală mente percuţi Fişe de
muzicale: pentru Marcel elevii - vor
activaă percuţi e, monitorizare
Instrumentele muzică Înv.cl.preg. Liceului de 11.00 manifest
e Aparat a
de percuţie Avram Arte a interes
foto activităţii
Dorina pentru
chitară
Vor
dobândi
Chestionare,
Prof. Elevii cunoştinţ
Familiarizarea Flaut, apreciere
Sala Chirman cl.preg, 26.XI e despre
Audiţie cu Dezvoltarea Partitur verbal,
clasei Mariana parinţi, 10.O muzică,
7. muzicală instrumentele competenţel i, fişe de
pregătit Înv.cl.preg elevii 0- vor
activă muzicale:Flaut or muzicale Aparat monitorizare
oare Avram Liceului de 11.00 manifest
ul foto a
Dorina Arte a interes
activităţii
pen-tru
flaut
Copiii
vor
manifest
Chestionare,
Familiarizarea Cultivarea Elevii a
Prof.Mitu 03.XI apreciere
cu pasiunii cl.preg, Instru- interes
Audiţie Sala de Costel I verbală
instrumentele pentru parinţi, mente, pentru
8. muzicală festivit Înv.cl.preg 10.O fişe de
orchestrei de tradiţiile şi elevii Aparat activităţil
activă ati Avram 0- monitorizare
muzică muzica Liceului de foto e
Dorina 11.00 a
populară populară Arte muzicale
activităţjii
şi
instrume
nte muz.
Parintii
vor
Stimularea cunoaşte Chestionare,
Convorbiri cu Înv.cl.preg
aspiraţiilor rezultatel apreciere
parinţii cu Sala Avram 10.XI
de a antrena Elevii e verbală,
Consultăr privire la clasei Dori-na Aparat I
9. copiii în cl.preg, testărilor fişe de
i capacităţile pregăti- Prof. foto 10.00
diverse parinţi copiilor monitorizare
muzicale ale toare Cojocari 11.00
activităţi cu privire a
copiilor Galina
muzicale la activităţii
capacităţi
le muz.
Înv.cl.preg
Vor
,, Felicitare de Avram
Cultivarea Instru- cunoaşte
Crăciun”. Dori-na, Elevii 19.XI Grila de
Activitate Sala de pasiunii mente semnific
1 Demonstrarea inv.cl.pr. cl.preg, I evaluare
muzical- festivit pentru muz., a-ţiile
0 capacităţilor Orzan parinţi, 10.00 criterială a
artistică ăţi tradiţiile Aparat sarba-
artistice şi Paula preşcolari 11.00 colaborării
populare foto torilor de
practice prof.Cojoc
Craciun
ari Galina
1 Stimularea Proiect Fişe de

Caracterizarea
1 aspiraţiilor Prof.Popes or, Vor monitorizare
muzicii ca
Sala copiilor de a cu Aurora instrum dobândi a
Audiţie mijloc de 11.II.
clasei se antrena în Înv.cl.preg Elevii e-nte cunoştinţ activităţii,
muzicală aprofundare a 2014
pregăti diverse Avram cl.preg. muz., e despre apreciere
activă percepţiei 10.00
-toare activităţi Dorina calculat muzică verbală
muzi-cale. 11.00
muzicale or
Prof.Mitu Vor Fişe de

,,Cânt ,dansez Dezvoltarea Instrum
Rodica invăţa sa- monitorizare
şi mă distrez”. competenţel e-nte
Inv.cl.preg şi a
Jocuri or şi muz.
Activitate Sala de Avram Elevii exterioriz activităţii,
1 muzicale, abilităţilor Aparat 18.II
muzical- festivit Dori-na cl.preg., e-ze convorbiri,
2 ex.ritmice, muzical- foto 17.00
ritmică ăţi înv.cl.pr. parinţii trăirile, impresii,
dan-suri. artistice. casetof 18.00
Orzan bucuriile, întrebări.
Concurs cu Exprimarea on
Paula energia Diplome,
premii. liberă în con-
Prof. prin fotografii
tactul cu Cojocari muzică şi
muz. Galina dans
Prof.Mitu
,,În lumea
Rodica,
poveştilor Stimularea Instrum Fişe de
M.Chirma
muzicale”. Sala creativităţii Elevii e-nte Vor monitorizare
n,
Caracteri- clasei elevilor cl.preg., muz., 25.II dobândi a
1 Activitate Inv.cl.preg
zarea muzicii pregăti în domeniul parinţii, aparat 10.00 cunoştint activităţii,
3 muzicală Avram
ca mijloc de -toare artisic elevii foto, 11.00 e despre Apreciere
Dori-na
aprofundare a Liceului casetof muzică verbală
înv.cl.pr.
percepţiei on
Orzan
muzicale.
Paula
Vor
invata să-
Înv.cl.preg
Cultivarea şi Chestionare,
Avram
,,Mesaj de pasiunii Instru- exterioriz apreciere
Activitate Şcoala Dori-na
Maţişor”. pentru Elevii mente 05.III e-ze verbala,
1 muzical- Popular Prof.Cojo-
Demonstrarea muzică, cl.preg, muz., 10.00 trăirile, fişe de
4 artistică ă cari Galina
capacităţilor pentru parinţii Aparat, 11.00 bucuriile, monitorizare
de Arte înv.cl.pr.
artistice tradiţiile foto energia a
Orzan
populare prin activităţii
Paula
muzică şi
dans.
Copiii
prof.Cojoc
vor mani-
,,În ţara Sala ari elevii Chestionare
Exprimarea Instru- festa
notelor muzeul G, Popescu cl.preg, 11.III Apreciere
Activitate liberă în con- mente interes
muzicale”. ui I. preşc.gr. 10.00 verbala
1 muzical- tactul cu muz., pen-tru
Program Brăilei Popescu parinţi, 11.00 Fise de
5 artistică muz. Aparat activitatil
artistic ,,Carol A., elevii monitoriza-
foto e muz.si
în parteneriat I” M. Liceului re a activitatii
instr.muz
cu gr.nr.48 Chirman
.
Vor
Fişe de
invăţa să-
Inv.cl.preg monitorizare
Instru- şi
Jocuri, concurs Avram Elevi a
mente exterioriz
de cântece Sala Dori-na cl.preg, activităţii,
Activitate Devoltarea muz., 18.III e-ze
1 pentru copii, clasei inv.cl.pr. parinti, conversţii,
muzcal- simţului Aparat 17.00 trăirile,
6 cu mijloacele pregati Orzan elevi impresii,
artistică artistic foto, 18.00 bucuriile,
interpretative -toare Paula Liceului de intrebări.
casetof energia
specifice lor Prof. Mitu Arta Diplome,
on prin
Rodica Fotografii
muzică şi
dans
prof.Cojoc Copiii
Sălile ari vor
de G, Popescu manifest Fişe de
Stimularea
Activitate studiu I. a interes monitorizare
aspiraţiilor
instructiv Vizitarea de Popescu Instru- 25.III pentru a
1 copiilor de a Elevii
- sălilor de pian,vi A., mente 10.00 instrume activităţii,
7 se antrena în cl.preg.
informati studiu oara,pe M. muz. 11.00 ntemuzic conversaţii,
activităţi
o-nală rcu- Chirman ale, impresii,
muzicale
ţie,flaut Gurgu A., vor întrebări.
, Budescu dobândi
Cr. cunoştinţ
e
muzicale
,,În pragul Înv.cl.preg Vor

sarbătorilor Avram Proiect invăţa să-
Pascale” în Cultivarea Dorina or, şi
Fişe de
parteneriat cu pasiunii inv.cl.pr. instru- exterioriz
Elevii monitorizare
Activitate grădiniţele. Sala de pentru Orzan mente 08.IV e-ze
1 cl.preg, a
muzical- Familiarizarea festivit muzică, Paula muz., 17.00 trăirile,
8 preşc.grăd., activităţii,
artistică cu obiceiurile ăţi pentru Prof. Mitu calculat 18.00 bucuriile,
parinţi apreciere
Pascale. tradiţiile Rodica, or energia
verbală
Semnificaţia populare prof. Aparat prin
religioasă a Cojocari foto muzică şi
sarbătorilor Galina dans
Prof.Popes
cu Ioan,
Vor
Mitu
invăţa să-
,,Magia Costel,
Stimularea Instru- şi Fişe de
Mizicii”, Sala de Cojocari Eleivi
aspiraţiilor mente exterioriz monitorizare
Caracterizarea concert Galina, cl.preg,
Audiţie copiilor de a muz., 06.V. e-ze a
1 muzicii ca e a Chirman preşc.grăd.,
muzicală se antrena în Aparat 17.00 trăirile, activităţii,
9 mijloc de Muzeul Mariana, părinţi,
activă diverse foto, 18.00 bucuriile, conversaţii,
aprofundare a ui Gurgu elevii
activităţi casetof energia impresii,
percepţiei Brăilei Alexandra, Liceului
muzicale on prin întrebări.
muzi-cale. Budescu
muzică şi
Cr.
dans
Înv.Avram
D.
,, Vreau să cânt
Vor
la...”
Instru- manifest Fişe de
Activităţi prin Înv.cl.preg
mente a interes monitorizare
care se va Sala Stimularea Avram
muz., 13.V. pentru a
2 Activitate urmări clasei motivaţiei Dorina Elevii
Aparat 10.00 anumite activităţii,
0 muzicală distincţia clară pregăti pentru Prof. cl.preg,
foto, 11.00 forme de conversaţii,
între diferitele -toare activ.muz. Cojocari
casetof activ.şi impresii,
forme de Galina
on instrum. întrebări.
manife-stare
muzicale
muz. a copiilor
Părinţii
Convorbiri cu
vor
părinţii cu
cunoaşte
privire la Stimularea Chestionare,
rezultatel
evoluţia aspiraţiilor apreciere
Sala e
capacităţilor de a antrena Înv.cl.preg Elevii 20.V. verbal,
2 Consultăr clasei testărilor
muzicale ale copiii în Avram cl.preg., 10.00 fişe de
1 i pregăti copiilor
copiilor în diverse Dorina parinţii 11.00 monitorizare
-toare cu privire
rezultatul activităţi a
la
activităţilor muzicale activităţii
capacităţi
realizate în
le
proiect
muzicale.
VIII. EVALUAREA PROIECTULUI:

PRODUSE ALE
METODE DE EVALUARE REZULTATE CALITATIVE OBSTACOLE
ACTIVITĂŢII
Dezinteresul părinţilor
Schimbarea atitudinii copiilor
Pliante Teste sau al unor cadre
şi adulţilor implicaţi în proiect
Afişe Chestionare aplicate iniţial, didactice;
în ceea ce priveşte viziunea
Expoziţii de lucrări pe parcurs, la final. Situaţiile familiale ale
asupra artei;
practice Observarea directă. unor elevi;
Îmbogățirea cunoştințelor des-
Referate Discuţii cu părinții, reprezen- Neadaptarea unor copii
pre artă, muzică, cultură mu-
Prezentări Power Point tanţi ai comunităţii locale în colectivele claselor
zicală
pregatitoare
Principalii indicatori care vor fi utilizați pentru evaluarea şi monitorizarea rezultatelor proiectului:
• rata de înscriere în sistemul preşcolar la Liceul de Arte ,,Hariclea Darclée”;
• rata înscrierii în clasa I /muzică.
ACTIVITĂŢI DE INFORMARE ŞI DOCUMENTARE:
• Întâlniri periodice între coordonatorii de proiect;
• Întâlniri cu părinţii;
• Întâlniri cu reprezentanţi ai presei
IX. MEDIATIZARE:
✓ Afizierul Liceului de Arte ,,Hariclea Darclée;
✓ Popularizarea proiectului în școlile și grădinițele din mun.Brăila (clasele pregătitoare și grupele de
preșcolari);
✓ Presa locală
X. ANEXĂ: SECVENȚE DIN ACTIVITĂȚILE DERULATE ÎN CADRUL PROIECTULUI:

PROIECTE EDUCAȚIONALE CE PROMOVEAZĂ ACTIVITĂȚILE EXTRACURRICULARE ȘI
EXTRAȘCOLARE, VIZÂND ȘCOALA/ ALTERNATIVELE EDUCAȚIONALE/ ȘCOALA
INCLUZIVĂ/REDUCEREA ABANDONULUI ȘCOLAR/ ELEVII CU CES.
LICEUL TEORETIC “JEAN MONNET” BUCUREȘTI
1.De-a arhitectura mini

Scopul acestui curs este acela de a le încuraja copiilor puterea și plăcerea de a imagina, mai cu seamă a acelor
copii care abia au păşit pe poarta şcolii. Considerăm că astfel de experienţe pot crea obişnuinţe pentru viitor şi, ce
poate fi mai minunat decât puterea imaginaţiei? Povestea este motivaţia generării spaţiale, pe baza ei se
structurează demersul didactic. Cursul cuprinde două capitole a câte 17 lecţii fiecare: primul capitol ce se
desfăşoară de-a lungul primului semestru (până înaintea vacanţei din februarie) este numit „Grifonel și Seminţica”,
iar cel de-al doilea se numeste „Oraşe, castele, cetăţi”.
Ca şi în cazul cursului pentru clasele a III-a și a IV-a, tandemul arhitect-învăţător este binevenit. Totuşi, ghidul
pentru acest curs este gândit astfel încât să poată fi predat şi doar de către invăţător. Fiecare lecţie are anexe cu
materiale didactice de la care se poate porni în aventuri educative.
Sperăm ca şi prin acest curs, alături de toate celelalte activitaţi marca De-a arhitectura, să ne apropiem şi mai
mult de scopul nostru de a încuraja copiii să-şi facă treaba lor specială de copii: să imagineze. Îndrăznim să sperăm
astfel şi într-o viitoare generaţie de adulţi iniţiaţi în puterea și plăcerea de a imagina.
Părinţii nu vor pierde nimic din toate acestea, având în vedere că toţi copiii vor dori să-şi prezinte operele
acasă aproape săptămânal.
VÂRSTA: 6-9 ani

DURATA ŞI OPŢIUNI DE DESFĂŞURARE:
• un an şcolar – clasa I sau a II-a – opţional/extracurricular
• doi ani şcolari – pregătitoare, numai semestrul II + clasa I sau clasa I + clasa a II-
a – opţional/extracurricular
METODA DIDACTICĂ: învăţare prin proiect
TIP CURRICULĂ: interdisciplinară (arte + ştiinţe)
PREDAT DE: învățător + arhitect voluntar (persoană resursă)
LOCUL: sala de clasă, în expediţie în jurul şcolii sau în oraş
Scopul acestui program educaţional este de a consolida încrederea în sine a copiilor care tocmai au păşit pe
porţile şcolii. De aceea, acestă curriculă pedalează pe imaginaţia caracteristică vârstei lor, curată, neatinsă de
cutume sau reguli constrângătoare. Deasemenea, copiii îşi vor dezvolta manualitatea, dar într-un mod încărcat de
semnificaţie. Cu alte cuvinte, imaginaţi-vă ce adulţi pot deveni cei care îşi pot imagina şi construi lumea la această
vârstă!
Cursul este 100% hands-on. Fiecare lecţie este o încântare pentru mânuţele harnice, dornice de noi descoperiri.
Dealtfel, în această pilotare am descoperit că aceste mânuţe au o viteză foarte mare, aşa că ne-am gândit să
introducem şi alte elemente surpriză in curs, cum ar fi expediţiile în oraş, de exemplu.
Alte precizări “tehnice” pentru îndrumători (arhitecţi si învăţători), dar şi pentru părinţi
TIP MATERIE: Ateliere hands- on
VARSTA: 6-9ani
DURATA: 34 şedinte/45-60min pe an şcolar

LOCUL: în sala de clasă, în curtea şcolii şi în expediţii în oraş
1. Toate lecţiile au aceeaşi structură, în sensul că veţi găsi la fiecare:
- Obiective - Povestea (in capitolul I, Povestea va fi prezentată la început, în capitolul II, fiecare lecţie are o
Poveste)
- Metode - Unelte/ necesar de material
- Modul de desfăşurare
2. Copiii înţeleg regulile.
Odată stabilite, copiii ştiu ce au de făcut. Rolul nostru, al adulţilor, este de a-i încuraja să-şi pună în practică
ideile, asta însemnând atât abilitaţile practice, cât şi nevoia lor firească de visare. Veţi vedea că sunt capabili şi de
metaforizări foarte simpatice.
3. Pentru o bună desfăşurare a lecţiei, e nevoie de o pregătire in prealabil, adică îndrumătorul e bine să cunoască
subiectul şi materialele necesare lecţiei pentru că diferă de la lecţie la lecţie.
4. E bine ca la începutul cursului să fie achiziţionate/ strânse materialele kitului de-a arhiitectura. Componenţa lui
este dată în curs. În principiu, nu sunt materiale foarte speciale, ci rechizite şcolare. Din experienţa claselor unde
s-a pilotat cursul, recomandăm să se facă o cutie cu materiale, special pentru acest curs. Încurajaţi-i pe copii si pe
parinţii lor să aducă materiale reciclabile în acest sens. Materialele sunt esenţiale, fără ele nu se poate realiza acest
curs. Mai mult decât atât, la fiecare lecţie sunt menţionate strict cele necesare, tocmai pentru a vă ajuta să fiţi
eficienţi.
5. De-a arhitectura va fi permanent în contact cu îndrumătorii, fie prin e-mail, fie printr-un grup de facebook
pentru discuţii, impresii, pentru orice problemă legată de acest subiect. Deasemenea, invităm toţi îndrumătorii să
posteze şi/sau să ne trimită fotografii sau filme de la curs.
6. La acest curs nimeni nu greşeşte. Urmărim cu mare interes ca stima de sine să fie bine consolidată în
personalitatea copiilor. Cu copii echilibraţi, liberi si conştienţi de puterile lor, putem construi un viitor.
CAPITOLUL I: GRIFONEL SI SEMINŢICA
Curs 1: Povestea celor doi zmei fantastici: Grifonel și Semințica
Curs 2: Locuitorii lumilor magice
Curs 3: Prin țara Plimbăcioșilor
Curs 4: Poposim in lumea Molicioasă
Curs 5: Stop-drum! La joaca acum :)
Curs 6: Unde lucrează Hărnicioșii?
Curs 7: Invățăcioșii
Curs 8: Prin grădinile plăntăcioșilor
Curs 9: Animălicioșii
Curs 10: Apăcioșii
Curs 11: Cititorii in stele
Curs 12: Gradina fermecata a zmeilor
Curs 13: Căsuța lui Moș Craciun
Curs 14: Atelier: Cadrul natural. Situl
Curs 15: Atelier: Gospodăria

Curs 16: Atelier:Drumuri și spații publice
Curs 17: Expoziție :) mini
CAPITOLUL II: ORAŞE, CASTELE, CETĂŢI
Curs 18: Castele din pământuri magice
Curs 19: Castele din (beţe de) lemn
Curs 20: Orasul norilor de gheaţa
Curs 21: Castelul dulce
Curs 22: Oraşul viu
Curs 23: Oraşul labirint
Curs 24: Oraşul invizibil sau cetatea verde
Curs 25: Oraşul cuvintelor
Curs 26: Oraşul zburătorilor
Curs 27: Cetatea albinelor
Curs 28: Cetatea naturii
Curs 29: Castelul mincinoşilor sau lumea anapoda
Curs 30: Cetatea logicii
Curs 31: Castelul poveştilor
Curs 32: Expediţie
Curs 33: Castelul muzicii
Curs 34: Cetatea noastră
Capitolul I Grifonel și Seminţica
Obiective: Lucru individual / Manualitate / Imaginarea personajelor/ Realizarea unor spații în funcție de nevoile
personajelor/ Înțelegerea influenţei mediului asupra spațiului construit/ Înțelegerea importanței faunei şi florei
pentru comunitate/ Realizarea unei machete comune
Metode: Observare, memorare şi discuţii/ Desen şi/ sau modelaj cu diverse materiale/ Prezentări orale / Jocuri
diverse
Unelte: Povestea celor doi zmei fantastici Grifonel și Semințica – print Kit-ul de-a arhitectura (rechizite scolare și
obiecte reciclate)
Vom porni într-o călătorie magică, alături de două personaje inedite, doi zmei – Grifonel și Semințica- și
prietenii lor. Împreună cu ei vom decoperi, pas cu pas, lumi magice și vom ințelege de ce întotdeauna casele se
aseamănă cu locuitorii lor și ce le face atat de comfortabile. În final, vom realiza o machetă a unei așezări în care
trăiesc toate personajele poveștii.
Capitolul II Oraşe, castele, cetăţi
Obiective: Lucru în grup/ Se ating problematici complexe “traduse” copiilor de 6-9 ani, cum ar fi: geometrie în
spaţiu, logică, şirul lui Fibonacci (matematica naturii), ecologie, muzică / expediţii în care se poate observa natura
/ Se cultivă gustul şi… umorul
Metode: Observare, discuţii/ Desen şi/ sau modelaj cu diverse materiale/ Prezentări orale / Jocuri diverse
Unelte: Povestile fiecărei lectii Kit-ul de-a arhitectura (rechizite scolare si obiecte reciclate)
După experienţa pe care au căpătat-o copiii în capitolul cu Grifonel şi Seminţica putem să ne lansăm în alte
aventuri ale cunoaşterii. Astfel, vom descoperi care sunt regulile după care creşte o floare, un melc, dar şi o galaxie,
care sunt secretele muzicii şi cum s-ar putea trăi pe o planetă cu nori de gheaţă. Oare ce ar putea însemna lumea
anapoda şi cum ar arăta oraşul cuvintelor? Pentru asta avem nevoie de mult antrenament la imaginaţie. In esenţă,
scopul acestui curs este acela de a-i încuraja şi obişnui pe copii să gândească cu plăcere în afara cutiei.
Expediţia
Îndrumătorul va alege traseul şi locul de desfăşurare a expediţiei astfel încât toate cerinţele de mai jos să fie
îndeplinite. Astfel se poate asigura desfăşurarea în condiţii optime a expediţiei, spre satisfacţia elevilor şi siguranţa
lor, dar şi pentru atingerea obiectivelor propuse. In expediţia aceasta, ne dorim să facem observaţii in principal
asupra mediului natural. De aceea, exerciţiile vor aduce informaţii proaspete, de pe teren celor prezentate în clasă.
1. Alegerea locului pentru expediţie: Dacă expeditia se poate face imediat după cursul „cetatea naturii”, într-un
parc, ar fi excelent. Asa se poate aprofunda lectia respectivă in aer liber. O altă expeditie poate fi vizita oraşului
de la înălţime, vederea panoramică a oraşului de la nivelul unei clădiri înalte din oraş. Un astfel de loc trebuie să
fie special amenajat pentru vizite şi să ofere siguranţă.
2. Programarea expediţiei: Expediţia se va programa din timp, preferabil într-o zi fără vant, fără intemperii şi cu
soare.
3. Organizarea: Clasa va fi împărţită în grupuri de 7 - 8 elevi, fiecare grup fiind însoţit de către un îndrumător sau/
şi însoţitor. Se poate apela la părinţi pentru însoţitori suplimentari.
4. Siguranţa elevilor: Situl şi traseul până la el trebuie să fie sigure pentru elevi, însemnând că deplasarea către şi
staţionarea pe sit nu trebuie să pună în pericol în nici un fel viaţa sau sănătatea elevilor, precum şi buna desfăşurare
a expediţiei.
Exemple de exerciţii pe teren:
Exerciţiul nr. 1: Copiii vor desena pe asfalt forma umbrei unui copac, vor observa cum se mişcă umbra şi vor face
ipoteze de ce se se mişcă umbra faţă de conturul desenat iniţial (într-un interval de jumătate de oră).
Exerciţiul nr. 2: Copiii vor colecţiona conuri de brad, frunze, crenguţe şi alte materiale vegetale pentru
aprofundarea „cetăţii naturii”
. Exerciţiul nr. 3: Copiii vor alege o plantă pentru a o desena. Vor observa crenguţele, frunzele, eventual florile,
dacă e cazul. Le vor găsi regulile de creştere.
Exerciţiul nr. 4: Copiii vor măsura cu braţele lor vegetaţia deosebită: cel mai gros copac, cea mai lungă iederă,
etc. Vor observa copacii cei mai mari. Sunt mai înalţi decât casele? Vor face fotografii lângă un copac mare.
Materiale necesare: Creta, foi A4, creioane sau carioci, pungi pentru colecţii.
2. Titlul proiectului: ”SPORT, TURISM ŞI EDUCAŢIE”
REZUMATUL PROIECTULUI
Proiectul are ca principale activități: Concursul de majorete ”Major-sport”, Concursul firmelor de exercițiu
”Idei simple, inedite – viitoare afaceri de succes și Simpozionul „Calitate și performanță în învățământul
românesc” cu trei secțiuni (elevi, cadre didactice și părinți).
a. Număr de elevi şi număr de cadre didactice implicate: 500 elevi, 25 cadre didactice
b. Beneficiarii direcţi şi indirecţi: elevi, cadre didactice, părinţi, comunitate.
c. Activităţi propuse:
Activitatea 1: Întâlnirea echipei de proiect – Prezentarea proiectului educativ ”Sport, turism și educație”– ianuarie
2014
Activitatea 2: Promovarea proiectului – mediatizarea proiectului - februarie 2014
Activitatea 3: Concursul de majorete - “MAJOR-SPORT” –– martie 2014
Activitatea 4: Concursul firmelor de exerciţiu - metodă inovativă de învăţare, aprilie 2014
Activitatea 5: Simpozion „Calitate și performanță în învățământul românesc” - 16 mai 2014
Activitatea 6: Excursii tematice „Să descoperim împreună.” – martie-iunie 2014
Activitatea 7: Conferința de încheiere a proiectului – evaluarea proiectului - 6 iunie 2014
d. Descrierea activităţii finale: Proiectul se finalizează cu ”Conferința de incheiere a proiectului”, lansarea

broșurilor ”Jurnalul călăuzitor - manual de bune practici”, “Idei simple, inedite – viitoare afaceri de succes” și
expoziție cu fotografii din activitățile proiectului. Evaluarea proiectului se va efectua pe toată durata lui şi după
terminare se vor face diseminări ale activităţilor desfăşurate.
e. Parteneri organizare: Inspectoratul Şcolar Judeţean Prahova; Casa Corpului Didactic Prahova; Consiliul
Reprezentativ al Părinților, Asociația Sportivă ”GAS” Ploieşti;
PREZENTAREA PROIECTULUI D.1.
ARGUMENT
Prin intermediul activităţilor propuse în cadrul proiectului se urmăreşte o altă viziune de transmitere a
informaţiilor şi cunoştinţelor, de formare a capacităţilor şi deprinderilor, de dezvoltare a personalităţii tinerilor.
Înţelegerea educaţiei ca parte integrantă a dezvoltării presupune transmiterea experienţelor personale şi

colective în astfel de împrejurări.
Proiectul încurajează tinerii în practiciparea la activitățile sportive sub formă competițională și îi

conştientizează de importanţa dezvoltarii fizice generale și armonioase vizând calitățile și aptitudinile ca parte
integrantă a personalității.
Dezvoltarea competenţelor anteprenoriale ale elevilor în vederea iniţierii propriei afaceri, formarea tinerilor ca
viitori angajaţi şi facilitarea integrării acestora pe o piaţa a muncii dinamică, este un punct important al proiectului.
Activitatea de tip simpozion este o provocare pentru cercetarea şi aprofundarea ştiinţifică a domeniilor vizate şi
împărtăşirea diverselor experienţe ale cadrelor didactice şi ale elevilor.
ANALIZA SWOT Puncte tari:
Număr mare de cadre didactice implicate în prima ediție a proiectului și disponibilitate de a diversifica
activitățile.
Tematica activității firmelor de exercițiu atractivă, ceea ce i-a determinat pe foarte mulți elevi să participe la
activitățile proiectului, demonstrând multă seriozitate și dorință de afirmare, concursul fiind una din activitățile
care i-au motivat să participe.
La simpozionul aflat la prima ediție au participat cadre didactice din mai multe județe: Prahova, București,
Alba, Buzău și Dâmbovița, atât direct cât şi indirect (cu lucrări personale și coordonatori de lucrări), arătând interes
pentru aceasta activitate, Implicarea unui număr mare de elevi la secțiunile simpozionului dedicate lor, cu lucrări
interesante.
Puncte slabe:
La prima ediție a simpozionului nu toții profesorii înscrişi au putut participa direct la activitate.
Potențialul financiar scăzut al părinților pentru organizarea mai multor excursii tematice. Puțini sponsori care
ar fi putut susține activitatea firmelor de exercițiu (susținerea fiind a școlii și a părinților), număr mic de participare
în activitățile sportive.
Oportunităţi:
Promovarea imaginii școlii, schimb de experienţă la nivelul instituțiilor de învățământ, număr mai mare de
elevi, care se pot implica în proiect, motivarea părinților pentru a fi alături de activitățile copiilor lor, sprijinul
comunității locale în punerea la dispoziție a spațiului necesar desfășurării unor activități.
Ameninţări:
Program încărcat pentru profesori, elevi implicați în mai multe concursuri și activități.
D.2. Scopul proiectului
Dezvoltarea personalităţii şi formarea profesională a tinerilor într-o manieră inovativă, în vederea integrării
acestora într-o societate modernă, aflată în continuă schimbare.
D.3. Obiectivele specifice proiectului:
- dezvoltarea calităţilor personale: de organizare, a spiritului de echipă, a creativităţii, a faireplay-ului, etc;
- dezvoltarea armonioasă prin sport a elevilor implicaţi în activităţi sportive.
- dezvoltarea spiritului antreprenorial, prin implementarea conceptului „firmă de exerciţiu”;
- facilitarea integrării absolvenţilor pe piaţa muncii,
- dezvoltarea abilităţilor şi însuşirea competenţelor necesare unui viitor angajat,
- valorificarea reperelor educative ale MEN privind organizarea activităţilor extracurriculare şi extraşcolare din
programul „Să ştii mai multe, să fii mai bun”.
- realizarea schimbului între şcoli privind bunele practici prin cunoaşterea culturilor organizaţionale;
- consolidarea relaţiei: şcoală – părinţi; - dezvoltarea relaţiilor parteneriale cu comunitatea locală.
D.4. Grupul ţintă
Grupul țintă căruia i se adresează proiectul sunt elevii claselor de liceu și cadrele didactice de specialitate
implicate.
Beneficiari: vor fi părinţii elevilor implicaţi în proiect, cadrele didactice, colegii celor implicaţi în proiect şi alţi
membri ai comunităţii locale.
D.5. Durata proiectului:
6 luni. Proiectul se va desfășura : Ianuarie - Iunie 2014
D.6. Descrierea activităţilor:
Activitatea nr. 1 Întâlnirea echipei de proiect
a. Titlul activităţii: „PREZENTAREA proiectului educațional”
b. Data/perioada de desfăşurare: ianuarie 2014
c. Locul desfăşurării: Liceului Tehnologic Administrativ şi de Servicii „Victor Slăvescu” Ploieşti
d. Participanţi: cadre didactice, elevii, părinți, invitați.
e. Parteneri: Inspectoratul Școlar Județean Prahova, Casa Corpului Didactic Prahova, Consiliul Reprezentativ al
Părinților, Consiliul Local și Județean Prahova, Camera de Comerţ şi Industrie Prahova, S.C. Resum Consulting
S.R.L. Ploieşti, S.C. Oniro S.R.L. Ploieşti, Hotel Central Ploieşti, Restaurant Best, Camera de Comerţ şi Industrie
Prahova, AJOFM Prahova, Universitatea Petrol-Gaze Ploieşti.
f. DESCRIEREA ACTIVITĂȚII: Prezentarea scopului și obiectivelor proiectului, grupul țintă, durata, activitățile
proiectului, beneficiarii, partenerii, modalitățile de monitorizare, evaluare și diseminare. Coordonatorii vor
prezenta proiectul educațional. Va fi analizată metodologia organizării concursurilor şi simpozionului şi se vor
propune modalităţi de promovare a acestora. Se va realiza un plan de mediatizare a proiectului în unitățile școlare
din județ și alte județe și se vor stabili modalităţile de comunicare între cei implicaţi. Se vor stabili resursele
financiare, umane şi materiale și informaționale cu care pot să susţină realizarea proiectului.
g. Responsabil(i): prof. SEVASTIAN NICOLETA – director, prof. VINTILESCU MIHAELA –director adjunct,
prof. IACOB NICOLETA – coordonator de programe și proiecte, prof. ION DANIELA – responsabil arie
curriculară tehnologii.
h. Beneficiari: elevii, cadre didactice, părinţi, comunitate.
i. Modalităţi de monitorizare şi evaluare: - pliant, afiş, fluturași;
Activitatea nr. 2 Promovarea proiectului
a. Titlul activităţii: „MEDIATIZAREA proiectului educațional”
b. Data/perioada de desfăşurare: februarie 2014
d. Participanţi: cadre didactice, elevii, părinți, invitați.
e. Parteneri: Inspectoratul Școlar Județean Prahova, Casa Corpului Didactic Prahova, Consiliul Reprezentativ al
Părinților, Consiliul Local și Județean Prahova, S.C. Resum Consulting S.R.L. Ploieşti, S.C. Oniro S.R.L. Ploieşti,
Hotel Central Ploieşti, Restaurant Best, Camera de Comerţ şi Industrie Prahova, AJOFM Prahova, Universitatea
Petrol-Gaze Ploieşti.
f. DESCRIEREA ACTIVITĂȚII: Responsabilii de proiect vor mediatiza proiectul educaţional în şcoli, vor anunţa
termenele activităţilor şi desfăşurarea proiectului. Mediatizarea se va face prin invitaţii, afișe, postere, fluturaşi,
corespondenţă pe e-mail, site-uri educaționale.
g. Responsabil(i): prof. SEVASTIAN NICOLETA – director, prof. VINTILESCU MIHAELA –director adjunct,
prof. IACOB NICOLETA – coordonator de programe și proiecte, prof. ION DANIELA – responsabil arie
curriculară tehnologii.
i. Modalităţi de monitorizare şi evaluare: - pliant, afiş, fluturași;
Activitatea nr. 3 CONCURS
a. Titlul activităţii: Cupa „Major-Sport”
b. Data/perioada de desfăşurare: martie 2014
c. Locul desfăşurării: Liceului Tehnologic Administrativ şi de Servicii „V.Slăvescu” Ploieşti
d. Participanţi: elevi, cadre didactice, părinţi, comunitate.
e. Parteneri: Inspectoratul Școlar Județean Prahova, Consiliul Reprezentativ al Părinților, Consiliul Local și
Județean Prahova, Asociația Sportivă ”GAS” Ploieşti, Direcția Județeană de Sport și Tineret Prahova.
f. Descrierea activității: Concursul de majorete se dorește a fi o competiție la niveul amatorilor din cadrul unităților
de învățământ preuniversitar, unde pot participa toate școlile care desfășoară o activitate suplimentară în această
ramură sportivă. Liceul nostru își dorește să inițieze această competiție la nivel județean pentru popularizarea
acestei ramuri sportive recunoscută de forurile educaționale din 2009. Având o echipă de majorete care a participat
la mai multe competiții de nivel național și unde a acumulat o experiență competițională, precum și la activități
inițiate de autoritățile locale, ne gândim că această activitate va fi un exemplu de bună practică și un model de
urmat pentru elevele/vi de gimnaziu-liceu, de a-și alege petrecerea timpului liber în mod plăcut și util.
g. Responsabil(i): prof. VINTILESCU MIHAELA
h. Beneficiari: elevii, cadre didactice, părinţi, comunitate

. i. Modalităţi de monitorizare şi evaluare: - regulament de organizare şi desfăşurare a concursului, - afiș, pliant,
proces verbal, poze, filmări. - jurizare şi decernare de diplome, cupe şi trofee.
Activitatea nr. 4 CONCURS
a. Titlul activităţii: „FIRMA DE EXERCIŢIU – metodă inovativă de învăţare”
b. Data/perioada de desfăşurare: aprilie - mai 2014
d. Participanţi: Elevii claselor a XI – a din şcoală şi din judeţ de la Profilul Servicii e. Parteneri: S.C. Resum
Consulting S.R.L. Ploieşti, S.C. Oniro S.R.L. Ploieşti, Hotel Central Ploieşti, Restaurant Best, Camera de Comerţ
şi Industrie Prahova, AJOFM Prahova, Universitatea Petrol-Gaze Ploieşti, Consiliul Reprezentativ al Părinţilor.
f. DESCRIEREA ACTIVITĂȚII:
Firma de exerciţiu - reprezintă o metodă interactivă de învăţare pentru dezvoltarea spiritului antreprenorial, o
concepţie modernă de integrare şi aplicare interdisciplinară a cunoştinţelor, o abordare a procesului de predare-
învăţare care asigură condiţii pentru probarea şi aprofundarea practică a competenţelor dobândite de elevi în
pregătirea profesională. În principiu o idee de afaceri se naşte cu scopul de “a da lovitura”.
Chiar dacă e simplu să ai idei, transformarea acelui plan într-o afacere profitabilă e cu totul altceva. Cu toate
astea, mulţi antreprenori care au început de jos, plecând de la nişte idei simple, au reuşit să creeze nişte afaceri cu
adevărat câştigătoare. Activităţile firmelor de exerciţiu în cadrul proiectului se concretizează astfel:
1. IDEI SIMPLE, INEDITE – VIITOARE AFACERI DE SUCCES (concurs plan de afaceri, interjudeţean) –
aprilie 2014
2. „TOPUL FIRMELOR DE EXERCIŢIU” – ierarhizarea firmelor de exerciţiu, în funcţie de activitatea vânzărilor

înregistrate pe o perioadă prestabilită - mai 2014. Cele două activităţi vor fi coordonate de elevii din conducerea
Camerei de Comerţ Virtuale a Elevilor Antreprenori (cameră de comerţ înfiinţată în urma implementării
proiectului cu acelaşi titlu, co-finanţat din Fondul Social European prin POSDRU) şi profesorii de specialitate.
g. Responsabil(i): prof. ION DANIELA, prof. POTINTEU ALINA, prof. MORARIU VALENTINA, prof. ALBU
ADRIANA, prof. GHIŢĂ ROXANA, prof. RADU GEORGE, prof. PETRESCU CORNELIA, prof. PETRE
ADRIANA.
i. Modalităţi de monitorizare şi evaluare: - pliant, afiş, fluturaşi; - regulament de organizare şi desfăşurare a

concursului, proces verbal, poze, filmări. - jurizare şi decernare de diplome, cupe şi trofee.
Activitatea nr. 5 SIMPOZION INTERJUDEŢEAN
a. Titlul activităţii: „CALITATE ȘI PERFORMANȚĂ ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL ROMÂNESC”
b. Data/perioada de desfăşurare: 16 mai 2014
d. Participanţi: elevi, cadre didactice, părinți. e. Parteneri: Inspectoratul Școlar Județean Prahova, Casa Corpului
Didactic Prahova, Centrul Județean de Resurse și Asistență Educațională Prahova, Universitatea Petrol-Gaze
Ploieşti, Consiliul Reprezentativ al Părinţilor și alte instituții de învățământ superior.
f. Descrierea activității: Simpozionul va avea trei secţiuni. Prima secţiune dedicată cadrelor didactice îşi propune
susţinerea unor lucrări/referate cu abordare practică (experienţă personală) şi de cercetare metodico-ştiinţifică (la
nivel teoretic şi practic) a domeniul abordat, a doua secţiune vizează participarea elevilor cu prezentarea unor
lucrări și materiale didactice și a treia secțiune sub formă de workshop este destinată părinților și comunității în
vederea îmbunătățirii comunicării eficiente și dezvoltării relațiilor dintre școală și aceștia.
g. Responsabil(i): prof. SEVASTIAN NICOLETA, prof. VINTILESCU MIHAELA, prof. IACOB NICOLETA,
prof. OPARIUC LAURENȚIA, prof. ION DANIELA, prof. POPESCU AMALIA, prof. SĂVULESCU
LUMINIȚA., prof. MORARIU VALENTINA.
h. Beneficiari: elevii, cadrele didactice, părinţi, comunitate.
i. Modalităţi de monitorizare şi evaluare: - afiş, pliant, fluturaşi - regulament de organizare, proces verbal, poze,
filmări. - diplome de participare şi certificate. - culegere de lucrări din cadrul simpozionului, cu ISBN.
Activitatea nr. 6 EXCURSII TEMATICE
a. Titlul activităţii: „Să descoperim împreună.”
b. Data/perioada de desfăşurare: martie - iunie 2014
c. Locul desfăşurării: obiective şi trasee turistice din ţară.
d. Participanţi: diriginţii claselor de turism IX-XII, profesori de specialitate, părinţi e. Parteneri: S.C. ONIRO-
TOUR OPERATOR S.R.L. PLOIEŞTI
f. Descrierea activității: Programele turistice vor fi propuse de elevii claselor de profil (Calificarea: Tehnician în
turism) şi concepute în colaborare cu profesorii responsabili ai acestei activităţi. Programele turistice vor propune
călătorului descoperirea unor obiective de interes turistic, atât pe plan local, cât şi pe plan naţional; programele vor
fi concepute pentru o zi, două sau chiar trei. Fiecare program turistic „va purta” un titlul sugestiv şi va viza, după
caz: turismul de recreere, turismul religios, turismul socio-cultural etc.
g. Responsabil(i): STOICA LUIZA, PARASCHIV MIHAELA, STOICA NICULINA și profesori diriginți.
h. Beneficiari: elevii şcolii, cadre didactice, părinţi
i. Modalităţi de monitorizare şi evaluare: - instrucţiuni de respectare a NTS, proces verbal de luare la cunoştinţă,
poze, filmări. - realizarea de portofolii, modele de programe și proiecte de excursii.
Activitatea nr. 7 CONFERINȚA DE ÎNCHEIERE A PROIECTULUI
a. Titlul activităţii: ”Prezentarea rezultatelor poiectului”
b. Data/perioada de desfăşurare: 6 iunie 2014.
d. Participanţi: elevi, cadre didactice, părinţi.
e. Parteneri: Inspectoratul Școlar Județean Prahova, Casa Corpului Didactic Prahova, Centrul Județean de Resurse
și Asistență Educațională Prahova, Consiliul Reprezentativ al Părinților, Consiliul Local și Județean Prahova,
DJST Prahova, Universitatea Petrol-Gaze Ploieşti și alte instituții de învățământ superior.
f. Descrierea activității:
Activitatea va consta în:
1. Prezentarea rezultatelor și evaluarea activităților desfășurate în cadrul proiectului.
2. Lansarea broșurilor ”Jurnalul călăuzitor – manual de bune practici” și “Idei simple, inedite – viitoare afaceri de
succes” cu ISSN care vor cuprinde materiale ale activităților realizate în proiect, cu accent pe aspectele marcante
ce vor reprezenta repere pentru activităţile viitoare.
3. Expoziție de fotografii cu activitățile proiectului.
g. Responsabil(i): prof. SEVASTIAN NICOLETA, prof. VINTILESCU MIHAELA, prof. IACOB NICOLETA,
prof. OPARIUC LAURENȚIA, prof. PARASCHIV MIHAELA, prof. POPESCU AMALIA, prof. SĂVULESCU
LUMINIȚA.
h. Beneficiari: elevii, cadrele didactice, părinţii

i. Modalităţi de monitorizare şi evaluare: - afiș, procese verbale, poze, filmări. - DVD-uri, lucrarea simpozionului
și două broşuri. - Diplome de participare.
D.7. REZULTATELE AŞTEPTATE ca urmare a implementării:
În vederea realizării proiectului, toţi cei implicaţi vor avea sarcini de lucru concrete care îi vor ajuta în
organizarea activităţilor şi în derularea lor în bune condiţii.
REZULTATELE AŞTEPTATE:
- Creşterea interesului elevilor privind participarea în activităţile extraşcolare şi extracurriculare; - Implicarea

activă şi afectivă a părinţilor în procesul educaţional;
- Implicarea reprezentanţilor comunităţii locale şi atragerea de noi sponsori în derularea proiectului;
- Realizarea de materiale informative privind proiectul iniţiat şi activităţile incluse;
- 500 de fluturași privind diseminarea proiectului;
- 100 DVD-uri;
- 50 de broşuri „Jurnalul călăuzitor- manual de bune practici”.
- 50 broşurii “Idei simple, inedite
– viitoare afaceri de succes” cu ISSN.
- Expoziţie cu materialele realizate în cadrul proiectului.
D.8. MODALITĂŢILE DE MONITORIZARE ŞI DE EVALUARE ALE PROIECTULUI
Monitorizarea activităţilor se va concretiza în tabelele de participare şi procesele verbale de la activităţi,

regulamentele de concurs, materialele realizate, poze şi filmări.
Evaluarea proiectului va fi efectuată prin:
1. Constituirea unei echipe de monitorizare
2. Urmărirea respectării termenelor pentru fiecare etapă a proiectului
3. Analiza periodică a activităţilor desfăşurate în cadrul proiectului, prin întâlniri de lucru şi materiale de sinteză;
4. Urmărirea disfuncţionalităţilor în derularea proiectului.
Indicatori cantitativi:
- minim 25 de cadre didactice şi 500 de elevi beneficiari ai proiectului;
- 2 inspectori şcolari (ISJ. Prahova) dispuşi să se implice în derularea proiectului;
- 2 inspectori metodiști (CCD Prahova)
– moderatori și formatori în secțiunile simpozionului.
- 2 profesori psihopedagogi (CJRAE Prahova)
– formatori în secțiunea 3 din cadrul simpozionului.
- Factori educaţionali dornici să devină parteneri în derularea proiectului. Indicatori calitativi:
- creşterea numărului de premii anuale obţinute la concursurile şcolare;
- creşterea calităţii lucrărilor din punct de vedere al conţinutului, cât şi al modului de expunere. Indicatori de
participare
- îmbunătăţirea accesului elevilor la un învăţământ de calitate;

- îmbunătățirea relației cu părinții; - îmbunătățirea relației cu alte instituții din învățământul preuniversitar, cu
instituții din învățămîntul universitar și întreaga comunitate locală.
- formarea și educarea tinerilor, dezvoltarea profesională și a carierei prin activitățile extracurriculare.
D.9. ASIGURAREA CONTINUITĂȚII /SUSTENABILITĂȚII PROIECTULUI
Includerea proiectului în Calendarul Activităţilor Educative Naţionale ale anului şcolar următor, în care să se
regăsească activităţile de pe planul judeţean la nivel interregional sau naţional.
Pentru sustenabilitatea proiectului, ne vom axa pe sensibilizarea autorităţilor locale şi atragerea în activităţi a
acestora şi a părinţilor dispuşi să sprijine acest proiect şi în continuare.
Diseminarea rezultatelor proiectului iniţial şi diversificarea activităţilor pe viitor. Realizarea schimbului de

bune practici la nivel interjudeţean sau naţional.
D.10. ACTIVITĂŢILE DE PROMOVARE/MEDIATIZARE ŞI DE DISEMINARE:
- organizarea unei conferinţe de promovare a proiectului.
- articole în revista şcolii, în mass-media,
- consiliile profesorele, lectoratele cu părinţii, consiliului elevilor, orele de dirigenţie, cercuri pedagogice, postare
pe site-ul şcolii,
- culegere de lucrări ştiinţifice şi experienţe trăite, care includ materialele simpozionului.
- broşurile realizate în urma activităţilor desfășurate:„Jurnalul călăuzitor
– manual de bune practici”și “Idei simple, inedite
– viitoare afaceri de succes” cu ISSN.
D.11. PARTENERII IMPLICAŢI ÎN PROIECT:
Inspectoratul Şcolar Judeţean Prahova – avizează proiectul şi postează pe site informaţiile referitoare la acesta.
Casa Corpului Didactic Prahova – participă la secțiunile simpozionului ca moderatori și formatori, asigură
înscrierea lucrărilor cu ISBN și ISSN.
Centrul Județean De Resurse Și Asistență Educațională Prahova – participă cu cadre didactice formatori pentru
secțiunea 3 din cadrul simpozionului.
Consiliul Local Ploiești – sprijină activitatea nr. 3 Concursul de majorete cu punerea la dispoziție a spațiului de
concurs.
Asociația Sportivă ”GAS” Ploieşti, Direcția Județeană de Sport și Tineret Prahova – sprijină activitatea sportivă
în organizarea și desfășurarea concursului.
Consiliul Reprezentativ al Părinţilor – sprijină desfășurarea proiectului prin implicare financiară și participarea șla
org și desfășurarea activităților propuse.
S.C. Resum Consulting S.R.L.Ploieşti, S.C. Oniro S.R.L.Ploieşti – participă la organizarea și desfășurarea
activității nr. 4.
Camera de Comerţ şi Industrie Prahova, AJOFM Prahova, Universitatea Petrol-Gaze Ploieşti – participă la
activitatea nr. 4, jurizare concur
AGRESIVITATEA
PROF.PSIHOPEDAGOG CONSTANTIN MALANCA
VERONICA , CJRAE , BUZAU
Problemele de comportament in perioda copilariei si preadolescentei se manifesta preponderent prin :

agresivitate , comportamente de intimidare si sfidare . AGRESIVITATEA - reprezinta un comportament impulsiv
prin care se produce ranirea fizica si / sau emotionala a unei persoane . Agresivitatea poate fi : fizica - lovire ,
ciupire , muscaturi , verbala - amenintare , ironie , injuraturi , relationala - evitarea , raspandirea unor zvonuri , etc.
Desi multi considera agresivitatea mai degraba o problema de comportament , studiile privind prevalenta
acestui tip de manifestari au relevat faptul ca eventualele diferente sunt legate de tipul de agresivitate . Este
important de retinut faptul ca agresivitatea fizica este la fel de daunatoare si are aceleasi efecte negative ca si
agresivitatea verbala sau relationala . Copiii care nu manifesta comportamente prosociale si atitudini pozitive in
interactiunile cu ceilalti risca sa dezvolte probleme de comportament severe mai ales la varsta adolescentei , cum
ar fi implicarea in batai , amenintarea altor persoane , distrugerea bunurilor , vandalism.
Agresivitatea proactiva si reactiva par sa fie asociate in mod independent cu manifestarile de furie .
Agresivitatea reactiva este asociata cu respingerea colegilor , izolare si niveluri ridicate de anxietate , in timp ce
agresivitatea proactiva creste riscul pentru comportamentele de sfidare , lipsa de empatie si poate conduce la acte
de delincventa la varsta adolescentei . Literatura de specialitate evidentiaza faptul ca , in functie de gradul de
implicare in comportamentele de agresivitate / intimidare , pot fi identificate patru tipuri de roluri pe care le pot
avea copiii : agresori , victime , victime provocative si martori . Copiii agresori implicati in comportamentele de
intimidare , pe langa agresivitatea pe care o manifesta fata de colegii lor , reactioneaza in mod similar si in raport
cu parintii , alti membri ai familiei sau cadre didactice . Ei manifesta un nivel scazut de empatie fata de victimele
lor.Acesti copii pot dezvolta tulburare de conduita la nivel clinic sau pot avea u risc crescut spre a manifesta
probleme persistente de conduita .
Analizand consecintele pe termen lung asupra acelor copii care au manifestat tendinte de intimidare ,
studiile din literatura de specialitate indica faptul ca acestia au o mai mare probabilitate de a fi condamnati pentru
o serie de infractiuni atunci cand ajung la varsta adulta , comparativ cu ceilalti copii ; au o mai mare probabilitate
de a experientia probleme psihiatrice sau probleme cu abuzul de substante . Studiile care au analizat impactul pe
termen lung pentru copiii care au fost victime ale agresivitatii / intimidarii in copilarie indica faptul ca acestia pot
suferi o serie de probleme de sanatate mintala cum ar fi : singuratatea , stima de sine scazuta , depresie .
De asemenea , ei au un risc mai mare de a prezenta aspecte suicidare si tentative de suicid , de a abandona
scoala datorita fricii de a nu fi agresat intimidati si la locul de munca la varsta adulta . Comportamentele de sfidare
sunt definite ca patternuri repetitive de non-complianta adica refuzul de a se conforma la solicitarile unei persoane
cu autoritate . Sfidarea poate lua diferite forme de evitare a confirmarii la instructiunile adultilor .
Sidarea se manifesta cu frecventa din ce in ce mai redusa , pe masura ce copiii internalizeaza regulile de
comportament promovate de catre adulti si reusesc sa-si gestioneze cu mai mult succes reactiile emotionale
negative . Trebuie precizat faptul ca , desi non-complianta pasiva nu este insotita de reactii intense de furie , aceasta
este considerata un comportament care implica aceleasi riscuri ca si sfidarea . In cazul in care copilul este capabil
sa inteleaga instructiunile adultului , dar le ignora , acest comportament trebuie tratat ca o forma aparte de sfidare
. In acest caz , verbalizarea este inlocuita de o alta tactica prin care copiul evita realizarea unui comportament sau
unei sarcini .
Atat non-complianta pasiva , cat si sfidarea sunt asociate in mai mare masura riscului de a dezvolta
probleme serioase de conduita , dar si probleme de adaptare la activitatile de invatare datorate incapacitatii de a
urma instructiuni . Spre deosebire de acestea , non-complianta asertiva , neinsotita de reactii emotionale negative
ca si refuzul direct , reprezinta de fapt manifestari ale independentei copilului , care nu au efecte negative pe termen
lung asupra adaptarii lor . Copiii cu probleme de comportament au nevoie de un mediu structurat in care
expectantele vizavi de comportamentul lor sa fie clare . De aceea , cadrele didactice ar trebui sa stabileasca reguli
de comportament , dar si sa le aplice consecvent . Astfel , copiii constientizeaza faptul ca exista limite cu privire
la comportamentele lor , care clarifica ce este acceptabil , respectiv ceea ce nu este acceptabil .
Stabilirea unor sanctiuni si aplicarea lor sonsecventa transmit copilului mesajul ca astfel de
comportamente nu sunt acceptabile si au rolul de a reduce frecventa lor . In schimb , lipsa de structura si
inconsecventa transmit copiilor mesaje neclare , a caror eficienta in modificarea comportamentelor copiilor este
nula . Atentia adultilor in general este mult mai frecvent atrasa de comportamentele neadecvate ale copiilor . De
aceea , frecvent , cadrele didactice reactioneaza negativ , atragand atentia asupra comportamentelor neadecvate ale
copiilor . Cu cat adultii pun accentul pe ceea ce nu fac bine , cu atat reactiile copiilor sunt in mai mare masura
defensive si ei tind sa se simta nedreptatiti . Lipsa de incredere si de comunicare adecvata incurajeaza
comportamentele negative , inclusiv sfidarea autoritatii adultului . Raspunsul ideal al cadrului didactic implica un
sfert constient de a identifica comportamentele adecvate ale copilului si de a le lauda . Astfel , etichetarile si
criticile conduc la sentimente negative , genereaza neincredere din partea copilului si refuzul de a coopera cu
adultul . In schimb , dezaprobarea adecvata a comportamentului copilului si identificarea unor strategii adecvate
de gestionare a comportamentelor indezirabile incurajeaza formarea unei relatii bazate pe incredere si
disponibilitatea copilului de a manifesta coplianta si cooperare in raport cu cadrul didactic . De exemplu , daca
cadrul didactic accentueaza aspectele negative din comportamentul unui copl si transmite mesajul ca acel copil nu
atinge standardele sale , ceilalti copii vor prelua aceasta perceptie . Ca urmare , acesti copii vor fi marginalizati si
vor avea dificultati majore in a stabili relatii de prietenie cu ceilalti colegi .
In schimb , recunoasterea meritelor fiecarui copil , accentuarea comportamentului pozitiv faciliteaza

acceptarea in grup si dezvoltarea unor relatii de prietenie cu ceilalti colegi . Astfel de copiii ajung sa se simta
apreciati si acceptati neconditionat , ceea ce in multe cazuri poate constitui o sursa de compensare a unor relatii
familiale deficitare . Rolul cadrelor didactice in mediul educational presupune in principal transmiterea unor
cunostinte . Mai mult decat atat , cadrul didactic este si un model de comportament pentru copiii cu care
interactioneaza. Capacitatea sa de a promova dezvoltarea vocabularului despre emotii , gestionarea emotiilor sau
rezolvarea constructiva a conflictelor are un impact major asupra dezvoltarii competentelor social - emotionale ale
copiilor . Astfel de strategii pot lua diferite forme : de la activitati structurate realizate in clasa pana la aplicarea
acestor strategii in interactiunile cotidiene cu copiii. Cunoasterea acestor strategii de catre cadrele didactice poate
avea un impact pozitiv major asupra climatului clasei si al comportamentului copiilor cu probleme de
comportament . Cercetarile privind impactul mediului familial asupra dezvoltarii copiilor evidentiaza cateva surse
majore de risc pentru dezvoltarea problemelor de conduita : strategiile de disciplinare parentala , atitudinile fata
de reactiile emotionale negative ale copiilor sau modelul de comportament parental .
Parintii care pun accentul pe pedepsirea copiilor , pe criticarea lor pentru comportamentele mai putin
adecvate incurajeaza fara sa-si propuna perpeturea comportamentelor negative ale copiilor . Acest stil punitiv poate
fi uneori asociat inclusiv cu utilizarea unor pedepse fizice. Impactul unui asemenea stil de interactiune parinte
copil este evident negativ , prin faptul ca deterioreaza relatia dintre cei doi si include copilului sentimentul ca nu
este iubit si acceptat . Frustrarea copiilor conduce nu doar la reactii emotionale negative , dar uneori chiar si la
preluarea modelului de comportament observat la ceilalti membri ai familiei .
Un alt stil de disciplinare care pare sa fie asociat cu problemele de conduita ale copiilor este tendinta
parintilor de a nu manifesta atitudini consecvente . Confuzia creeaza frustrare si in general manifestarea unor
emotii negative , precum furia . Recomandarea specialistilor este ca excluderea sa fie folosita ca sanctiune doar in
anumite cazuri , cum ar fi atunci cand copiii incalca in mod repetat o instructiune sau se comporta agresiv .
Excluderea se bazeaza pe ideea ca , in urma unui comportament inacceptabil , copilul pierde privilegiul
de a sta in preajma celorlalti . Utilizarea acestei metode in exces are efecte negative asupra eficientei sale , de aceea
este preferabil sa fie aplicata pentru un numar redus de comportamente . Oricat de eficienta este o pedeapsa ,
aceasta invata copiii care sunt comportamentele indezirabile , dar nu-i invata nimic despre ce ar trebuie sa faca.
De aceea , este esential , ca orice comportament pozitiv sa fie asociat cu laude sau cu recompense ca
modalitate de a incuraja modificarea comportamentelor negative .
BIBLIOGRAFIE :
1. Oana Begna , Strategii de preventie a problemelor de comportament , Editura ASCR , Cluj-Napoca , 2015 ;
2. Valentin Cosmin Blandul , Psihopedagogia comportamentului deviant , Editura Aramis , Bucuresti , 2012 ;
PROIECT DE PARTENERIAT EDUCAŢIONAL - ECOLOGIC
“TÂRNĂVENI, UN ORAS MAI CURAT”
PROF. ING. CORPADE FLOREA LUCIAN
- LICEUL TEHNOLOGIC TÂRNĂVENI
ARGUMENT
Protecţia naturii devine tot mai mult una din cele mai importante preocupări
ale societăţii contemporane şi comportă trei aspecte importante: prevenirea deteriorării
mediului, acţiuni de depoluare şi reconstrucţie ecologică, ce constau, în principal, în
măsuri reparatorii şi păstrarea sau întreţinerea zonelor depoluate.
Interesul şi dragostea pentru natură sunt la majoritatea copiilor instinctive. In

plus, comportamentele şi convingerile formate copiilor la o vârsta cât mai fragedă sunt
cele care se pastrează cel mai bine toată viaţa. De aceea, prin parteneriatul realizat de
Liceul Tehnologic Târnăveni, am pornit de la interesul firesc al elevilor pentru natura.
Pentru a fi prietenul naturii trebuie să ai un comportament ecologic, s-o ocroteşti,
menţinând curăţenia şi îngrijind frumuseţile ei, oriunde te-ai afla. Ocrotind natura, ne
ocrotim pe noi înşine! Ce ne oferă natura în schimbul prieteniei noastre? Oare puteţi să vă
imaginaţi o natură fără clorofilă, fără iarbă, fără frunze, fără arbori şi păsări?
Viitorul se referă la caracterul preventiv al acţiunilor, propunându-ne cu toţii să

asigurăm o lume mai curată, în care copilul să ştie că fiecare gest contează, atât al său,
personal, cât şi ca parte a unui grup în cadrul comunităţii.
Problema raportului dintre om şi mediul ambiant nu este nouă. Ea a apărut odată

cu cele dintâi colectivităţi omeneşti, căci omul cu inteligenţa şi spiritul creator, nu s-a
mulţumit cu natura aşa cum era ea, ci a pornit cu curaj şi tenacitate la opera de
transformare a ei, potrivit nevoilor sale.
În epoca contemporană, o problemă de stringentă actualitate este formarea şi

educarea elevilor în spiritul unor responsabilităţi umane ce vizează protecţia mediului
înconjurător. Educaţia pentru ocrotirea mediului constituie parte integrantă a unei educaţii
de bază. Absenţa sau ignorarea măsurilor imperios necesare de apărare a mediului
poate declanşa o criză ecologică cu consecinţe majore pentru omenire. Formarea
conştiinţei şi conduitei ecologice devine o cerinţă deosebit de importantă pentru orice
demers educativ, atât şcolar, cât şi extraşcolar şi prin orice tip de educaţie, fie ea
formală, informală sau nonformală. Şcoala este chemată să determine nu numai
sentimente de admiraţie faţă de frumuseţile naturii, ci şi convingeri şi deprinderi de
protejare a mediului înconjurător. Prin diferitele discipline incluse în procesul de
învăţământ avem datoria morală de a implanta în spiritul fiecărui elev necesitatea apărării
mediului înconjurător împotriva poluării şi de a forma conduita ecologică modernă.
Scopul educaţiei ecologice este de a forma cetăţeni conştienţi şi preocupaţi de

mediul natural şi de cel creat de om, care să înţeleagă şi să acţioneze cu responsabilitate
pentru ocrotirea mediului, şi, de aici, necesitatea implicării în acest proiect într-o măsură
cât mai mare a cetăţenilor unei comunităţi prin instituţiile existente.
Adevărata educaţie ecologică îşi va atinge scopul numai atunci când elevii –
cetăţenii de mâine – vor fi convinşi de necesitatea ocrotirii naturii şi vor deveni factori
activi în acţiunea de conciliere a omului cu natura. Conştientizând frumuseţea mediului
local, promovând pitorescul zonei în care locuiesc, copiii vor înţelege utilitatea acţiunilor
ecologice.
TIPUL DE PROIECT : proiect local
DOMENIUL : ,, Educaţie ecologică pentru elevii proveniti din familii monoparentale,

din medii defavorizate, pentru elevii cu ces şi comunitate ”
APLICANTUL:
INIŢIATOR ŞI COORDONATOR DE PROIECT : prof. Ing. Corpade Florea Lucian
PARTENERI IMPLICAŢI ÎN PROIECT:
- Liceul Tehnologic Târnăveni
- Primăria şi Consiliul Local Târnăveni
- Ocolul Silvic Târnăveni
Obiectiv general:
Formarea comportamentului ecologic adecvat prin derularea de acţiuni concrete de

protecţie a mediului înconjurător.
Obiective specifice:
Privind elevii
- lărgirea sferei cunoştinţelor referitoare la problemele de mediu specifice zonei;
- dezvoltarea unor atitudini, comportamente, favorabile ameliorării relaţiilor dintre om şi

mediu;
- cultivarea capacităţii de cooperare în scopul protejării mediului;
- formarea unei conştiinţe şi a unei gândiri ecologice;

- formarea unor deprinderi ecologice prin activităţi extracurriculare;
Privind cadrele didactice:
- cultivarea capacităţii de cooperare în scopul protejării mediului;
- popularizarea experienţelor pozitive privind educaţia pentru ecologie;
- diseminarea informaţiilor despre problemele de mediu specifice zonei în care se află

şcoala implicată în proiect;
- dezvoltarea capacităţii de relaţionare cu instituţiile implicate în proiect.
Privind membrii comunităţii locale și Ocolului Silvic:
- implicarea concretă în desfăşurarea acţiunilor propuse;
- consolidarea parteneriatului şcoală – comunitate;
- formarea unor deprinderi ecologice.
GRUP ŢINTĂ:
➢ Elevi proveniți din familii monoparentale din învăţământul preuniversitar (ciclul liceal);
➢ Elevi proveniți din medii defavorizate din învăţământul preuniversitar (ciclul liceal);
➢ Elevi cu CES din învăţământul preuniversitar (ciclul liceal);
➢ Elevi din învăţământul preuniversitar (ciclul liceal);
➢ Cadre didactice din unităţile participante;
➢ Personalul auxiliar al şcolii
➢ Membrii comunităţii;
➢ Instituţii locale.
DURATA:
➢ martie 2019 – mai 2019

RESURSE UMANE:
• Elevi, cadre didactice, parteneri implicaţi în proiect

• Elevii din învăţământul preuniversitar (ciclul liceal)
• Cadre didactice din unităţile participante
RESURSE MATERIALE
o Materiale necesare pentru ecologizare (mănuşi, maturi, greble, saci etc.)

o Materiale necesare pentru plantare de arbori ( puieți, hârlețe)
o Materiale necesare pentru informare, evaluare şi diseminare (aparat de fotografiat etc.)
RESURSE FINANCIARE
- din bugetul local al şcolii

DISEMINARE (SUGESTII):
• Fotografii ale activităţilor desfăşurate;

• Publicarea în revista şolii a unor materiale despre activităţile desfăşurate;
• Realizarea unui ppt cu activităţile desfăşurate .
RISCURI ESTIMATE:
- vreme defavorabilă în desfăşurarea unor activităţi;
- dificultăţi în găsirea unor parteneri şi a unor sponsori care să sprijine desfăşurarea

activităţilor propuse
IMPACT:
a) Modificarea percepţiei elevilor şi a membrilor comunităţii asupra problemelor de

mediu ;
b) Constituirea unei comunităţi responsabile ;
c) Creşterea interesului pentru protecţia mediului;
d) O mai bună colaborare între şcoală şi comunitatea locală.
REZULTATE AŞTEPTATE:
- îmbunătăţirea comportamentului elevilor vis-a vis de problematica mediului;
- ecologizarea spatiilor verzi din jurul blocurilor din cartierele rezidentiale;
- refolosirea unor deşeuri colectate;
- formarea coeziunii colectivului de elevi;
- formarea şi dezvoltarea unei atitudini pozitive faţă de mediul înconjurător.
VALORI PROMOVATE:
- spiritul de echipă
- comunicare
- toleranţă
ETAPELE PROIECTULUI:
➢ FORMAREA ŞI ORGANIZAREA ECHIPEI : - februarie 2019

- Încheierea protocoalelor de colaborare
- Prezentarea în Consiliul Profesoral al şcolii
- Stabilirea calendarului activităţilor
- Stabilirea responsabilităţilor
- Popularizarea proiectului
➢ DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢILOR PROPUSE – martie 2019 - mai 2019

➢ EVALUAREA PROIECTULUI –iunie 2019
ACŢIUNI PROPUSE SPRE DESFĂŞURARE
DENUMIREA ACTIVITĂŢI PERIOADA
ACTIVITĂŢII SPECIFICE
Pregătirea proiectului ➢ Stabilirea echipei Februarie 2019

➢ Întocmirea documentelor
➢ Stabilirea responsabilităţilor
➢ Stabilirea calendarului propriu de activităţi
Activitati de ➢ 22 martie ~ 15 aprilie – Luna Protecţiei apei Februarie 2019 –
ecologizare şi Luna Pădurii Mai 2019
➢ 22 martie – Ziua Mondială a Protecţiei
Apelor
➢ 15 aprilie – Ziua Pădurii
➢ Activităţi de ecologizare a zonelor din
preajma blocurilor şi nu numai
➢ Imortalizarea acţiunilor desfăşurate
Evaluarea proiectului ➢ Prezentarea acţiunilor desfăşurate în Februarie 2019 –

publicaţii de specialitate
Mai 2019
➢ Realizarea unui ppt cu activităţile
desfăşurate .
SUSTENABILITATEA PROIECTULUI
• Şcoala – centru de informare pentru comunitate;

• Organizarea unor evenimente care să consolideze relaţiile dintre locuitorii aceleiaşi
comunități;
• Organizarea unor evenimente ecologice specific;
• Legarea unor parteneriate în vederea integrării acestor elevi si a unei colaborări în viitor.
Întocmit,
prof. ing. Corpade Florea Lucian

Fotografii din cadrul activităților din proiect:
Colectare de deșeuri
Plantare de arbori


CONȚINUT:
1. Descrierea grupului țintă (cel mult o jumătate de pagină):
a. Prezentarea caracteristicilor grupului: grupa de vârstă, clasa, problema specifică.
b. Precizarea nevoii grupului vizat.
c. Precizarea metodelor prin care s-a identificat nevoia de dezvoltare a A.V.
d. Descrierea într-o manieră succintă a uneia dintre metodele folosite pentru
identificarea A.V. (precizate la punctul c).
2. Abilitatea pe care doriți s-o dezvoltați:
a. Precizarea A.V. ce urmează a fi dezvoltată (ținând cont de nevoile grupului țintă vizat).
b. Descrierea comportamentală a A.V. (C.C.A.P.) – sub formă de tabel.
3. Activitățile prin care se va dezvolta A.V. (cel mult două pagini):
Prezentarea a 2-3 activități (titlu, obiectiv/e, metode, resurse) prin care se va dezvolta A.V., precizându-
se situația de învățare în care se încadrează.
4. Evaluarea activităților (cel mult o pagină):
a. Precizarea a 2 metode prin care s-a realizat evaluarea dezvoltării A.V.
b. Exemplificarea unui instrument folosit pentru evaluarea programului de dezvoltare AV.
DEZVOLTAREA
ABILITĂȚILOR DE VIAȚĂ
I. TITLUL
ABILITATEA DE A ÎNVĂȚA
ȘI PRACTICA CU SUCCES JOCUL DE ȘAH39
1. GRUP ȚINTĂ – 30 DE ELEVI AI CLUBULUI DE ȘAH ÎNFIINȚAT ÎN LICEU (ACTIVITATE

SE POATE EXTINDE SUB FORMA ORGANIZĂRII UNUI CLUB DE ȘAH ȘI ÎN GIMNAZIU)
- a. Grupul celor 30 de elevi membri ai clubului de șah din liceul în care activez didactic, au vârste cuprinse
între 15 și 19 ani provenind din toate clasele unității de învățământ în baza propriului interes și a placerii
de a juca sau de a învăța să practice acest joc. Problema specifică a acestui grup care prin dorință și placere
au format acest Club de șah o reprezintă lipsa dotării cu numărul de table de joc necesare (problemă pe
care o depășim în sensul că este rezolvată în momentul de față) cât și faptul că membrii acestui Club își
derulează activitatea în coordonarea mea după orele de curs, aspect care are ca efect lipsa unora dintre
membrii clubului.
- b. Nevoia majoră a acestui Club o reprezintă lipsa timpului. Două ore alocate prcaticării, cât şi deprinderi
mişcărilor mai importante, cât şi a unor strategii de joc, sunt insuficiente, dar toţi participanţii la acest
club, îndeosebi cei din clasa a XII-a au precizat că doar atât timp pot aloca pentru activitatea extrașcolară
a acestui Club.
- c. Metodele folosite în vederea identificării acestei nevoi și a formării și cultivării acestei abilități
specifice de viață și anume aceea de a practica cu eficiență jocul de șah, au fost: Chestionarul instrumentat
și aplicat elevilor liceului, din care a rezultat interesul unei părți a acestora de a face parte din Clubul de
șah, cât și conversația euristică, profesorul ridicând problema practicării jocului de șah, ca demers necesar
în vederea îmbunătățirii și a creșterii calității vieții a fiecăruia dintre cei care știu și practică plăcerea
acestui joc și urmărind prin dialogul purtat cu elevii tuturor claselor de a suscita interesul elevilor pentru
înființarea și participarea la un asemenea Club de șah în cadrul Liceului Tehnologic ,,Avram Iancu” din
Sibiu.
- d. Metodele folosite au fost chestionarul, respectiv conversația euristică, pe care le-am folosit în vederea
sondării interesului elevilor pentru a face parte dintr-un asemnea Club de șah, respectiv pentru a vedea
dacă există interes pentru un asemea demers extrașcolar. Din interpretarea datelor la care am ajuns în
urma aplicării acestor metode a rezulta interesul elevilor de liceu (a unora dintre ei) pentru această
activitate privind formare unei abilități de a practica bine jocul de șah în vederea creșterii calității vieții.
2. ABILITATEA PE CARE DORESC SĂ O DEZVOLT ELEVILOR DE LA CLUBUL DE ȘAH

ESTE ACEEA DE A ÎNVĂȚA ȘI PRACTICA CU SUCCES JOCUL DE ȘAH
39
Vezi în acest sens și proiectul nostru: Șah prin descoperire. Elemente și deprinderi tactice de joc și bună practică
în https://padlet.com/eu_dr_luci/m7u3exg8y9lm.
- a. Abilitatea de a învăța și practica jocul de șah (în vederea creșterii calității vieții și a antrenări elevilor
clubului într-un demers de civilizație. Șah-ul fiind pildă de disciplină, tact și civilizație)
- b. Tabel ,,Abilitatea de a învăța și practica cu succes jocul de șah”
ABILITATEA DE A ÎNVĂȚA ȘI PRACTICA CU SUCCES JOCUL DE ȘAH
Comportament Cunoașterea Atitudine Performanță
Elevii grupului țintă În cunoștință de cauză, fiind Elevii sunt curioși și Elevii sunt capabili să
participă la activitatea informați de profesor, elevii manifestă interes pentru a se identifice cu ușurință
de înființare a Clubului care cunosc jocul de șah, înființa, a activa și a face tabla de șah, să așeze
de șah și întocmesc doresc să adere și să facă parte din acest Club de șah corect piesele la locul
tabelele nominale pe parte din Clubul de șah al cuvenit pe tabla de
care le semnează liceului joc, mișcând cu
success calul în
deschiderea de joc și
spunând cum se pot
mișca piesele pe table
de joc, cunosc
valoarea în puncte
matematice a fiecărei
piese de pe tabla de
joc
3. ACTIVITĂȚI PRIN CARE SE VA DEZVOLTA ABILITATEA DE A ÎNVĂȚA ȘI PRACTICA

CU SUCCES JOCUL DE VIAȚĂ
Argumentul:
Dezvoltarea personală la elevii membri ai Clubului de șah a unor capacități de joc și bună practică utile
acestora de-a lungul întregii vieți și în orice situație s-ar afla. Aceasta este ideea de bază de la care a pornit acest
Club al nostru.
Clubul de șah se justifică prin inițierea și cultivarea la elevii implicați în acest proiect a abilității și
deprinderilor tacticii jocului de șah, a plăcerii acestuia, a formării unor capabilități de gândire anticipativă, astfel
încât elevii să preântâmpine mișcările oponentului pe tabla jocului de șah.
Cultivarea și exersarea inteligenței emoționale și a celei sociale prin plăcerea jocului și participare
Scopul acestui Club de șah :
Dezvoltarea personală a elevilor implicați în proiect prin formarea deprinderilor de joc și bună practică.
Prin cultivarea gândirii anticipative și a exersării inteligenței emoționale și sociale prin plăcerea jocului de șah și
prin participare.
Obiective:
➢ La sfârșitul acestui an școlar cei 30 elevi implicați în clubul de șah sunt capabili să identifice
elementele jocului de șah, tabla de șah, piesele, valoarea acestora și principalele mutări;
➢ Membrii Clubului de șah în acest proiect sunt capabili, la sfârșitul fiecărei adunări a Clubului de Șah
să demonstreze prin joc că și-au asimilat cel puțin trei deprinderi tactice;
➢ Elevii pot și sunt capabili să participe și să demonstreze prin joc că au dobândit (și-au însușit)
deprinderile necesare unei bune practicări;
➢ Dezvoltarea și cultivarea la elevii Clubului de Șah a elementelor de inteligență socială și
interrelaționare pozitivă prin implicarea în activități comunitare și parteneriale axate pe dinamica
învățării jocului de șah;
Prezentarea unor activități concrete în vederea formării la elevi a abilităților de viață

Nr. Titlul activității Orizont de Descrierea succintă Observații
Crt. timp Anul școlar
O succintă istorie a jocului 10 Expunerea sumară a istorie acestui joc însoțită de 2014-2014
de șah octombrie prezentarea video a celor exspuse
2014
1. Șahul. Elemente și 17 Prezentarea noțiunilor fundamentale ele jocului de 2014-2015
deprinderi de bună octombrire șah.
practică. Tactica jocului de 2014 Elementele jocului.
șah între istorie și Tactica unei partide de șah bine jucate prin urmărirea
actualitate atingerii graduale și treptate a tuturor obiectivelor
urmărite printr-o mutare și prin succesiunea mutărilor
pe tabla de joc
2. Să cunoaștem împreună 21 Sunt prezentate piesele mari, cât și cele mici. Se 2014-2015
piesele de șah și valoarea noiembrie precizează în puncte matematic-valorice semnificația
lor exprimată în puncte 2014 acestora pe tabla de șah, în ansamblu, cât și a fiecăreia
matematice și tactici de dintre piesele jocului în parte
mutare Se prezintă elemente de cunoaștere a valorii inițiale a
pieselor pe tabla de șah la începutul unui joc și
oscilația acestora graduală în timpul unei partide de
șah ca urmare a desfășurării jocului și a capcanelor
sale tipice și tactice;
3. Piesele de șah. De la 12 Prezentarea și formarea la beneficiarii proiectului a 2014-
mutarea simplă la tactica și decembrie unei tactici eficiente a jocului astfel încât partida de 2015
strategia unui joc bine 2014 șah jucată să fie câștigată, iar dacă această victorie nu
realizat mai poate fi realizată, datorită diferenței valorice a
pieselor oponentului de joc, să se urmărească ca
repriza respectivă de șah să fie remizată, nu pierdută;
4. Șahul este atacul dat la rege 23 Cum se dă șah la rege ? 2014-2015
februarie Un șah reușit dat la rege, este cauză preliminară a
2015 avantajului tactic, condiție a victoriei unei partide de
șah bine jucate
5. Șah-mat – ca final reușit al 20 martie Piesele care dau șah. Tactica ofensivă și acoperirea 2014-2015
partidei de joc 2015 acestora pentru obținerea avantajului strategic pa tabla
de șah
6. Remiza – finalul indecis 24 aprilie Tactica tergiversării – strategia obținerii unui tempo de 2014-2015
2015 joc.
7. Practica și exercițiul 1 mai 2015 Jocul de șah stimulează și cultivă disciplina, gândirea 2014-2015
jocului de șah – elemente și avansată, respectul adversarului și urmărește obținerea
recomandări tactice de joc. victoriei dezvoltânt deprinderi și priceperi de joc prin
Strategia unei partide de joc exersare
8. Jocul de Șah - Un drum 8 mai 2015 Concurs al elevilor implicați în temeiul căruia se vor 2014 - 2015
către performanță și evalua deprinderile dobândite și capacitatea de
afirmare implicare în joc prin auto-disciplină, tact și
comportament adecvat jocului, orientat, deopotrivă
spre performanță, cât și spre participare și implicare,
condiție de bază a oricărei reușite
Colaborarea cu Biblioteca Județeană Astra, persoană
de contact, dr. Silviu Borș, managerul instituției
9. Șah-ul - o dimensiune 22 mai Participarea la o masă rotundă desfășurată în cadrul 2014-2015
valorică a vieții fiecăruia 2015 Casei Corpului Didactic sub această egidă ,,Șah-ul – o
dimensiune valorică a vieții fiecăruia. Gânduri și
semnificații”
Jocul de șah un amestec 1 - 3 iunie Jocul de șah desfășurat în perechi de elevi și între elevi 2014-2015
foarte reușit, de sport, 2015 și profesori, urmat de unele refelectări și gânduri
știință și artă privind acest joc și semnificațiile sale din perspectiva
elevilor și a cadrelor didactice implicate
Șahul implicare și 12 iunie Onestitate și joc, aprecierea rezultatelor elevilor, 2014 - 2015
participare, gânduri și 2015 evaluarea gândirii tactice și a anticipării mutărilor pe
atitudini în vederea care le face oponentul
cultivării unui ghid de bună Realizarea unei evaluări transparente a jocurilor și
ractică premierea rezultatelor tuturor participanților
Masă rotundă. 15 iunie Discuții libere fundamentate pe construcția 2014 - 2015
România ,,o piesă” de șah 2015 argumentelor și a contraargumentelor privind evoluția
pe tabla geostrategică a țării noastre în prezent și perspectivă. Evidențierea
istoriei contemporane și a rostului cetățeniei și a participării în treburile urbei cât
Europei în plină mișcare și ale țării noastre din perspetiva integrării și
Colaborarea cu Bibliteca participării în structurile instituționale ale Uniunii
Județeană Astra Sibiu Europene
Prezentarea rezultatelor 19-20 iunie Precizarea felului în care proiectul și-a atins scopul 2014 - 2015
proiectului 2015 general dar și obiectivele sale. Prezentarea rezultatelor
participanților. Înmânarea diplomelor din care să
rezulte rezultatele obținute.
Prezentarea paginii de facebook a proiectului și a
tuturor activităților, realizarea și înmânarea unui DVD
al proiectului, coordonatorilor, a cadrelor partenere,
elevilor, cât și părinților elevilor implicați
4. EVALUAREA ACTIVITĂȚILOR
La sfârșitul unui semestru, cât și la sfârșitul anului școlar, elevii Clubului de șah vor fi testați la practica
jocului de d-l. inginer Ovidiu Repede, partener strategic al Clubului din liceul nostru, domnia sa fiind expert
consacrat pe plan național în practica jocului de șah și în testarea excelenței în jocul de șah.
I. CINCI SFATURI PRACTICE (SAU) PENTALOGUL JOCULUI DE ȘAH

Sau
,,A învăța să înveți”
Nr. Crt. Recomandare / sfat practic de joc Observații
1. Să nu uitați niciodată în jocul de șah să faceți una Rocada este mutarea tactică care pune
dintre rocade și să păstrați pentru apărarea acesteia un de regulă în apărare (relativă) regele
cal și un nebun (cel puțin un cal!) propriu
2. La schimburile făcute numărați cu atenție piesele care Calculul sumar al pieselor evidențiază
acționează și ,,bat” asupra locului de schimb. dacă este vorba de un schimb avantajos
/ dezavantajos ori pur și simplu
obținerea unui tempo de joc
3. Pe parcursul jocului căutați șă gândiți tactic și Urmărirea tactică a obiectivelor jocului
constructiv acele strategii care să vă avantajeze în în vederea anihilării apărării
vederea preîntâmpinării atacurilor adverse asupra adversarului și a menținerii unor piese
propriului rege și să vă permit să atacați decisiv regele mari în propria defensivă
advers.
4. Înainte de a face propria mutare, analizați cu multă Dacă nu înțelegeți rostul acesteia, fie
atenție ,,ultima” mutare a adversarului. este vorba de o mutare foarte slavă, fie
Atenție ! dacă vă mai uitați odată, s-ar putea să de una foarte inteligentă, încercați să
identificați rostul acelei mutări, astfel încât să evitați o sprijiniți activa zona/câmpurile, cu o
pierdere foarte importantă. piesă fie cal, fie un nebun
5. Urmăriți pe tot parcursul jocului ca toate piesele să fie Recuperați imediat cea mai mica
bine apărate între ele și nu faceți adversarului niciun pierdere !
,,cadou, nici măcar un singur pion, chiar și atunci când Nu vă permiteți momente de relaxare !
aveți multe piese în plus pe tabla de șah. - Indiferent de cât de bine sau
de slab
joacă adversarul.
II. CLASIFICAREA SUCCINTĂ A JOCURILOR DE ȘAH

➢ Jocul deschis, (urmărește eliminarea rapidă a pieselor mici și a celor mari, chiar făcându-se apel tactic la
ideea sacrificiului pentru a se obține în orice condiții victoria, riscă adeseori o înfrângere rapidă);
➢ Jocul semideschis, (negrul joacă atipic, având o strategie aleatorie, mută altceva și are alt mod de a
combate albul)
➢ Jocul închis, (tactic, de durată, se joacă la tempo, urmărindu-se greșelile tactice ale oponentului și
specularea strategică a acestora din perspectiva finalități victorioase a partidei jucate.
III. JOCUL DE ȘAH-REGULI ȘI NOȚIUNI DE BAZĂ

Acest ghid este proiectat doar să vă ajute să începeți.
Mai multe abordări detaliate despre acest joc complex se pot găsi online sau la biblioteca locală.
Obiectivul major al jocului de șah
Șah-ul este un joc pentru doi jucători, numiți Alb și Negru. Scopul major este de a captura regele oponentului. În
dinamica jocului de șah, acestă mutare finală se numește șah-mat, regele fie de alb, fie de negru, se mută în afara
tablei de joc, prin aceasta considerându-se partida finalizată și victoria obținută.
Tabla
O partidă de șah este jucată pe o tablă cu 64 de pătrate. Fiecare jucător începe cu 16 piese, aliniate pe două rânduri.
Primul rând este ocupat de piese denumite pioni, piesele mici ca valoare în tactica jocului. Următorul rând conține:
un rege, o regină, două turnuri, doi nebuni și doi cai, piesele mari.
Cum se joacă în general acest joc :
Albul începe întotdeauna primul, apoi jucătorii mută pe rând, după un interval de gândire a mutării. Pentru
corectitudinea jocului de regulă piesa mutată este considerată piesă jucată, tocmau de aceea fiecare jucător trebuie
să-și gândească mișcările înaintea mutării piesei.
Valoare matematică a
Nume piesei exprimată în Cum se fac mutările
puncte tactice
Regele nu are o valoare
matematică, sau am putea Un pătrat în orice direcție - în față, în spate, lateral sau pe diagonală. Regele
Regele
considera că are valoarea este piesa cea mai vulnerabilă și cea mai importantă a întregului joc de șah.
cea mai mare în joc
10 p.; total punctaj 10 Un număr nelimitat de pătrate neocupate, în orice direcție. Regina este cea
Regina
puncte mai puternică piesă a jocului.
Turn / 5 p.; total punctaj ture = Un număr nelimitat de pătrate neocupate, dar numai în față, în spate sau
Tură 10 puncte lateral.
Nebun / 3 p.; total punctaj nebuni Un număr nelimitat de pătrate neocupate, dar doar pe diagonală. Este o piesă
Ofițer = 6 puncte cu posibilități tactice însă previzibile
În formă de „L” - două pătrate în orice direcție, o întoarcere de 90 de grade,
3 p.; total punctaj cai = 6 apoi încă un pătrat. Calul este piesa cea mai ciudată a jocului. Caii sunt, de
Cal
puncte asemenea, singurele piese cărora li se permite să sară peste alte piese. Calul
poate ataca în mod simltan mai multe piese adverse cu valori diferite
Două pătrate înainte la prima mișcare, un pătrat înainte după aceea.
Excepție: pionii capturează piesele adversarului deplasându-se pe
1 p.; total punctaj pioni = diagonală. Valoarea tactică a pionului se constată atunci când el prinde în
Pionul
8 puncte furculiță două dintre piesele mari ale adversarului. Valoarea strategică a
pionului apare atunci când dus până în ultimul camp al adversarului este
transformat în regină (de regulă) sau în orice altă piesă de valoare mare
Punctajul total al pieselor pe tabla de șah, fie de alb, fie de negru = 40 puncte;
Punctaj total general al tuturor pieselor de pe tabla de șah = 80 puncte
Nu se permite să mutați un pătrat ocupat de una dintre piesele dvs. Dacă intrați într-un pătrat ocupat de
adversarul dvs., piesa ocupantă este considerată capturată și eliminată de pe tablă. Aceasta având o anume valoare
se înregistrează un progres sau un regres în dinamica jocului, unul dintre cei doi jucători începe să înregistreze un
decalaj valoric pe tabla de șah. În aceste condiții situația trebuie redresată, deoarece există riscul major înregistrării
în progresie a dcalajelor de joc, aspecte care vor conduce la pierderea partidei respective.
Situația de șah-mat apare atunci când regele este prins în capcană de o piesă a adversarului, însă care
trebuie să fie întotdeauna acoperită dacă mutatrea se face din și în apropierea regelui. Nu este necesară acoperirea
tactică a piesei / pieselor care dă / dau șah mat dacă mutarea lor este fîcută din câmpuri îndepărtate, regele fiind în
incapacitate de apărare sau de atac, fiind așadar, fără nicio cale de ieșire disponibilă din această capcană. Când se
întâmplă acest lucru, se cheamă că jocul s-a finalizat prin șah-mat, unul dintre cei doi jucători obținând victoria
decisivă. Regele se mută în aceste condiții, în mod simbolic, în afara jocului pe una dintre laturile tablei de joc sau
chiar în afara acesteia.
Manevre obișnuite
1. Rocada
Această manevră are un caracter strict defensiv, este menită să asigure protejarea imediată ori da perspectivă
a regelui, implică mutarea a două piese o dată. Este singurul moment din jocul de șah când acest lucru este legal,
câștigându-se o mutare tactică sau un tempou de joc. Într-o rocadă, regele se mută două spații lateral, în timp ce
turnul se deplasează în spațiul pe care regele l-a depășit.
Este permisă în joc o rocadă numai în următoarele condiții:
- dacă regele și turnul se află în pozițiile lor inițiale,
- dacă regele nu este în șah și
- dacă nu există piese care să blocheze manevra / mutarea aceasta este una tactică în dinamica desfășurării
jocului de șah.
2. En passant
Această mutare este una de atac însă destul de rar întâlnită, însă întotdeauna utilă - din franțuzescul „în trecere”
- este permisă doar în anumite circumstanțe. Se produce numai atunci când unul dintre pioni se află în al cincilea
rând și un pion al adversarului dintr-o coloană învecinată încearcă să avanseze cu două pătrate la prima sa mutare.
În mod normal, pionul adversarului scapă de captură (rețineți: pionii atacă pe diagonală). Apelând la „en passant”,
aveți posibilitatea să mutați piesa pe diagonală către pătratul gol din spatele pionului adversarului pentru a-l
captura. Această mișcare este permisă doar dacă este executată imediat după prima mișcare a pionului adversarului.
3. Promovarea pionului
Mutați pionul pe ultima linie a tablei și astfel îl puteți promova în turn, cal, nebun sau regină. Aceasta mărește
numărul pieselor puternice din armata dvs. De obicei, cea mai bună strategie este să îl transformați în regină.
4. Garda, ca semn al eleganței jocului și al cavalerismlui celui care joacă acest joc, se anunță, atunci când
dama de alb, atacă/amenință în mod direct dama de negru (sau reciproc). Se poate juca prin eschivă, adică
o altă piesă cu punctaj mai mic se interpune în față, prin mutarea damei atacate (dacă este posibil), sau
prin schimbul reciproc de regine.
5. Șahul, este mutarea decisivă, care obligă adversarul la apărare, atac (în măsura posibilității) sau la
predarea partidei, în condițile în care este anunțat de adversar Șah mat ! De reținut, regele mută
aseemenea damei, în toate direcțiile/pozițiile libere însă numai un sector/o pătrățică.
Prof. dr. Dragoș Curelea, Președinte Subfiliala Municipiului Sibiu a Asociației Naționale Cultul Eroilor – Filiala
Județeană Sibiu și prof. de istorie în Liceul Tehnologic Avram Iancu Sibiu și Școala Gimnazială Radu Selejan
Sibiu, Județ Sibiu – Coordonator proiect și parteneriat
Prof. Daniela Curelea, Colegiul Tehnic Cibinium Sibiu, membru în echipa de proiect
EVENIMENTE ISTORICE CARE NE-AU MARCAT ȘI SCHIMBAT VIAȚA

ÎN SECOLELE XIX-XX

Titlul proiectului: Evenimente istorice care ne-au schimbat și marcat viața în secolele al XIX-lea și al XX-
lea. Memoria cultului eroilor
Organizatori: Asociația Națională Cultul Eroilor ,,Regina Maria” în parteneriat pentru educație cu
Inspectoratul Școlar Județean Sibiu
Echipa de proiect: Prof. dr. Dragoș Curelea, cadru didactic de specialitate Istorie în Liceul
Tehnologic ,,Avram Iancu” Sibiu. Inițiator și coordonator al echipei de proiect;
Responsabil județean al activităților de constituire și funcțonare a Cercurilor de Istorie
și Memorie Cultul Eroilor; Președinte al Subfilialei Muncipiului Sibiu a Asociației
Naționale Cultul Eroilor Regina Maria, Filiala Județeană Sibiu.
Prof. univ. dr. Pamfil Matei, Președinte al Societății Culturale ,,Avram Iancu” Sibiu
Membru de onoare în echipa de proiect
Col. ®. Avram Bojan, Președintele Filialei Județene Sibiu a Asociației Naționale Cultul
Eroilor ,,Regina Maria”
Membru executiv în echipa de proiect
Pr. Conf. univ. dr. Constantin Necula de la Facultatea de Teologie Ortodoxă Andrei
Șaguna Sibiu
Partener pe relația educațională angajată între Școală și Biserică
Lect. univ. dr. Emanuel Tăvală, Partener educațional
Ioan Gligor Stopiță, scriitor sibian, Redactorul-șef al Revistei de identitate culturală
sibiană Rapsodia
Silviu Guga, scriitor sibian, Redactor Cenaclul de la Păltiniș
Parteneri: Mitropolia Ardealului, Serviciul Cultural
Inspectoratul Școlar Județean Sibiu
Asociația Națională Cultul Eroilor ,,Regina Maria”, Filiala Județeană Sibiu
Societatea Culturală ,,Avram Iancu” Sibiu
Liceul Tehnologic ,,Avram Iancu” Sibiu
Rapsodia – Revistă sibiană de identitate culturală
Argument / Sub deviza: Să luptăm împotriva uitării se înființează și activează în cadrul unităților de
Justificarea învățământ preuniversitar, gimnaziale și liceale, cercuri de istorie și memorie ale
proiectului: Cultului eroilor pentru comemorarea evenimentelor notabile din Istoria Românilor.
Durata: 1 septembrie 2011 – 31 august 2014
Grup-ţintă: Elevii școlilor gimnaziale și liceale din arealul județului și din municipiul Sibiu
Cadrele didactice implicate în proiect
Părinții elevilor organizați în Asociații ale Părinților
Administrația publică locală
Alți potențiali parteneri
Scopul proiectului: Promovarea și cultivarea valorilor umane prin: cunoașterea și valorificarea pozitivă
pentru întreaga viaţă, a ideilor, a gândurilor umane, a formării sentimentelor și a
convingerilor necesare elevului/educabilului ca viitor cetăţean.
Obiectivele O.1. Cunoașterea, actualizarea și promovarea unor file, momente și figuri din istoria
proiectului: noastră locală, judeţeană și națională;
O. 2. Pregătirea elevilor în vederea conștientizării active și a internalizării de valori
psiho-sociale și cultural-educaționale necesare acestora pentru întreaga lor viață, la nivel
local-comunitar, regional, naţional şi european;
O. 3. Folosirea unor modalități complementare de verificare și evaluare a competențelor
generale și a celor specifice cuprinse în programele școlare, a cultivării valorilor și a
sensibilizării emoției intra și transcurriculare, intra şi transdiciplinare pe linia cunoașterii
trecutului și a valorilor sale;
O. 4. Dezvoltarea și cultivarea la elevii implicați a capacităţii de comunicare verbală,
scrisă, vizuală, de cunoaştere și utilizare a unor tehnici informaționale, de relaționare
reciprocă pozitivă, de sensibilizare și cultivare a emoției;
O. 5. Implicarea profesorilor în competiții la nivel județean prin pregătirea elevilor, prin
selectarea şi aprecierea rezultatelor muncii acestora prin îndrumarea activității acestora
în competiţii şi concursuri şcolare.
O. 6. Îngrijirea monumentelor eroilor din arealul municipiului Sibiu și al Județului Sibiu.
Evaluarea ➢ Diplome oferite elevilor, cadrelor didactice, partenerilor proiectului, la concursurile
proiectului organizate.
➢ Articole de mediatizare în presă a rezultatelor elevilor și a
profesorilor îndrumători ai acestora.
➢ Excursii și vizite tematice de o zi la monumentele existente în spațiul județului Sibiu.
➢ Realizarea de elevii implicați sub îndrumarea profesorilor a unor pagini postate pe
facebook, în cadrul orelor de informatică, în laboratoarele multimedia, pagini cu
monumentul/monumentele localității, în care să se realizeze fișe ale acestor monumente.
➢ Realizarea de către elevi a unor afișe, colaje, postere.
➢ Participarea cu prezentări în Power-point la mese rotunde și
la sesiunile de comunicări și simpozioane județene .
➢ Elaborarea și realizarea unui repertoriu eroic al întregului
județ Sibiu, în care să fie observată activitatea elevilor, sub îndrumarea cadrelor
didactice.
➢ Participarea cu elevi la activitățile oficiale derulate cu ocazia evenimetelor mai importante
organizate de administrația publică locală cu ocazia Zilei Naționale a României, a Zilei
Drapelului, a Zilei Europei, a Zilei Eroilor, a altor momente importante.
➢ Publicarea unei broșuri a proiectului cuprinzând lucrările și fotografiile activităților
reprezentative.
➢ Participarea elevilor cu profesorii lor îndrumători și cu
partenerii implicați, la taberele de voluntari: Eu vreau să știu ce a fost bunicul meu ! și
Doresc să îmi cunosc județul ! în parteneriat cu profesorii de geografie și cu cercetătorii
arheologi din cadrul Despartamentului de Istorie și Patrimoniu ai Facultății de Științe
Socio-Umane
Nr. Activităţi Resurse umane şi Resurse materiale Rezultate aşteptate
crt. responsabilităţi
1 Participarea cu Elevii implicați Banii de buzunar ai Conștientizarea și internalizarea activă
elevi împreună cu Profesorii îndrumători elevilor elevii participanți a semnificației
membrii ai echipei Cadre didactice partenere Resurse din donații monumente, a faptelor făcute de oame
de proiect la Preoți parohi ai comunităților locale Bani pentru asigurarea au căzut pentru țara aceasta în răz
excursii tematice Membrii administrației publice locale hranei, a transportului și a mondiale sau în revoluția din decembri
de două zile, cazării pentru o noapte la Cultivarea muncii și activității prin coo
organizate în Responsabilitatea pentru asigurarea în pesniunile locale, Realizarea de imagini din cadrul activ
comunele bune condiții a acestor excursii. asigurați din fondurile de realizarea unor înregistrări audio și
județului Sibiu, Asigurarea cazării elevilor și a cel la Consiliul Județean pentru postarea lor pe pagina de face
pentru puțin două mese, una seara și una Sibiu, obținuți pe baza acestui proiect și parteneriat.
cunoașterea dimineața, în pensiunile în care au fost unui proiect eligibil Imaginile se vor utiliza și ca anexe cup
monumentelor și cazați. social-cultural intitulat Să aspecte din activități pentru realizarea
consemnarea sub refuzăm uitarea. acestui parteneriat și a lucrării in
interviu a Respectarea monumentelor și a Aparat de filmat, camere Repertoriul eroic al județului Sibiu
povestirilor spuse operelor comemorative prin activități de luat vederi
despre eroii de îngrijire și conservare a acestora.
comunităților Respectarea persoanelor pe care
respective. elevii le vor cunoaște în această
Cel puțin o caravană a cunoașterii.
excursie tematică
pe semestru. Realizarea de poze, înregistrări video
Aceste activități și audio, prelucrarea acestor date
se derulează sun electronice în vederea postării lor pe
denumirea: pagina de facebook a proiectului și
Caravana aparteneriatului pentru educație
cunoașterii
trecutului local în
monumente, fapte
și oameni
2 Implicarea Directorul unității școlare în calitatea Baza materială a unității Formarea și cultivarea abi
elevilor cercurilorsa de președinte de onoare al cercului de învățământ, laptop, informaționale la elevi, ca urmare a pre
de istorie și
Cultul eroilor care există și activează computere, imprimante, datelor obținute, imagini, poze,
memorie Cultul în respectiva unitate școlară. tonere web-site-ul școlii prezentări în Power-point, abilități și dep
eroilor în activități
Profesorul de istorie, responsabil al patru cutii de hârtie A4, necesare elevilor și în alte ocazii de-a
de înfrumusețare cercului din respectiva unitate necesare pentru realizarea întregii lor vieți, cât și ca urmare a unei
și conservare a școalară. broșurilor proiectului și a integrări în societatea bazată pe cunoaș
unui monument Președintele cercului, elev de la revistei, a afișelor de Folosirea muncii în echipă în vederea o
aflat în raza
clasele terminale de liceu informare și mediatizare unor rezultate optime.
imediat apropiată Asigurarea unui cadru adecvat în a activităților la care Realizarea de imagini din cadrul activ
a unității școare sălile de clasă și în laboaratoarele participă elevii cercurilor realizarea unor înregistrări audio și v
din care ei provin,multimedia ale unității școlare de istorie și memorie vederea postarii lor pe pagina de face
atât în mediul Asigurarea unui climat psiho-afectiv Cultul eroilor cu diferite acestui proiect și parteneriat.
rural, cât și în cel
propice desfășurării activităților ocazii. Folosire unei ținute vestimentară car
urban elevilor și profesorilor implicați Aparat de filmat, camere plieze pe acest tip de activități.
Colaborarea între elevii cercului în de luat vederi
vederea atingerii obiectivelor propuse
cu ocazia diferitelor activității în
vederea formării și a cultivării
deprinderilor de lucru în echipă.
Realizarea unor poze și înregistrări
audio, făcute de elevi în dialog cu
profesorii, cu preoții, cu oamenii în
vârstă din comunitățile locale ale
județului Sibiu
3 Participarea cu Cadrele didactice ale unității școlare Microbuze care să Sensibilizarea elevilor față de
elevi în cadrul Profesorii din echipa de proiect permită a mai bună tradiționale materiale și umane ale tre
proiectului Profesorii parteneri din unitățile școlare deplasare a elevilor la nostru, local și național.
național: Să știi din județul Sibiu
mai multe, să fii Responsabilități specifice acestui proiect obiectivele cuprinse în Realizarea de imagini din cadrul activ
mai bun de însoțire, îndrumare a elevilor cuprinși planificări realizarea unor înregistrări audio și v
în diferite activități. Asigurarea unei mese vederea elaborării DVD-ului acestui pro
Realizarea unor poze ale monumentelor calde la amiază O ținută adecvată momentului.
cultural-istorice vizitate, în vederea Necesiatatea unor resurse
prelucrării datelor pentru realizarea financiare minime
DVD-ului acestui proiect necesare la vizitarea unor
obiective din patrimoniul
cultural – turistic, muzee,
case memoriale, biserici-
fortificate, etc.
Aparat de filmat, camere
de luat vederi
4 Participarea Membrii echipei de proiect și ai Baza materială a Sensibilizarea și umanizarea actului cun
elevilor sub comisiei județene de organizare și unităților școlare la elevii implicați în concurs
îndrumarea jurizare a concursului formată din Logistica Asociației Formarea, internalizarea și cultivarea l
profesorilor la profesori universitari și Naționale Cultul Eroilor participanți a deprinderilor privind prel
Concursul preuniversitari, ofițeri, preoți, datelor și a informației în format ele
județean: reprezentanii consiliului județean al Fondul de premiere a prin realizarea de eseuri, prin prelucr
Să nu ne uităm elevilor rezultatelor obținute de imagini, prin înregistrarea și salvare
eroii ! organizat în Responsabilități elevii participanți la filme documentare de scurt-metra
perioada 02 – 13 Acest concursul județean s-a derulat concurs pus la dispoziția realizarea unor prezentări în Power-poi
iunie 2013 pornindu-se de la prevederile organizatorilor acestui aplicația prezi ca urmare a deschid
Acest concurs s-a Metodologiei-cadru de organizare şi concurs prin amabilitatea administrării contului.
desfășurat pe trei desfăşurare a competiţiilor şcolare, Consiliului Județean Postarea unor imagini a monument
secțiuni: aprobată cu O.M. Nr. Sibiu și a Inspectoratului eroilor comunităților locale sibiene pe p
Eseuri și articole 3035/10.01.2012, respectiv, în Școlar Județean Sibiu, în de facebook a școlilor implicate în conc
cu aparat critic; temeiul Regulamentului de baza unui proiect eligibil Cunoașterea și respectarea v
Prezentări în Organizare și Funcționare a Cercurilor și a unei note de comunităților locale, umane, ma
Power-point și în Cultul Eroilor, aprobat în comun între fundamentare. spirituale.
aplicația prezi M.E.N. şi A.N.C.E. ,,Regina Maria” – Aparat de filmat, camere Utilizarea spiritului de competiție lo
Colaj, postere, România sub nr. 35 672 / 31. 05. 2010 de luat vederi. constructivă.
imagini ale și a Protocolului de Colaborare semnat Utilizarea unei țiunute vestimentare a
monumentelor și în comun la nivelul județului Sibiu, momentului, decentă, curată.
eroilor din între I.Ș.J. – Sibiu și Filiala Județului
comunitățile Sibiu ,,Cultul Eroilor” din 21. 07.
locale 2010, respectiv în Statutul Asociaţiei
Realizarea unui Naţionale ,,Cultul Eroilor”.
film documentar Regulamentul și Protocolul de
de scurt-metraj colaborare au fost reconfirmate sub nr
însoțit de un 35 din 04. 09. 2012.
interviu realizat de Primirea, selectarea și ierarhizarea
elevi sub lucrărilor elevilor participanți la acest
îndrumarea concurs în mod obiectiv, sarcină
profesorilor în comisiei de organizare și jurizare a
comuna lor, în rezultatelor elevilor participanți la
orașul lor. secțiunile acestui concurs județean,
respectându-se grila de punctaj și
baremele de corectare-notare.
Ierarhizarea rezultatelor elevilor în
ordinea descrescătoare a punctajului
obținut, stabilinduse premiile,
mențiunile și premiile speciale
obținute la cele trei secțiuni.
Premierea rezultatelor obținute de
elevi, prin înmânarea diplomelor și a
premiilor s-a făcut într-un cadru
solemn cu ocazia evenimentelor
oficiale prilejuite de comemorarea
Zilei Eroilor, de către domnii: col. ®
Avram Bojan, președintele A.N.C.E.
Regina Maria, Filiala Județeană Sibiu
și general de brigadă, dr. Ghiță
Bârsan, Rectorul Academiei Forțelor
Terestre Nicolae Bălcescu din Sibiu și
comandantul garnizoanei Sibiu.
Realizarea unor poze ale înmânării
diplomelor obținute de elevi și
profesorii lor în vederea prelucrării
datelor pentru realizarea DVD-ului
acestui proiect.
5. Participarea Elevii și cadrele didactice Flipchart Documentarea și informarea prealabilă
elevilor și a îndrumătoare Videoproiector subiectelor care se vor aduce în discuție
profesorilor Membrii echipei de proiect Computer sau laptop Construcția coerentă de către elevi a unu
îndrumători Jurnaliști care să mediatizez în presa Rezumatul lucrării de vedere, bazat pe argumente,
implicați la mese locală aceste activități ale proiectului realizat pe hârtie sau în disciplină în gândire.
rotunde și și parteneriatului pentru educație. programul Microsoft Deschiderea spre un dialog activ.
simpozioane cu Responsabilități Word pe un stick de Comunicarea ordonată a ideilor esenți
ocazia aniversării Temeinica documentare asupra memorie prin viu grai, fie prin lectura acestora
unor date subiectelor și a temelor care se vor Aparat de filmat, camere foaie, ori sub forma unei prezentări în
importante în discuta în cadrul mesei rotunde sau în de luat vederi. point
istoria națională cadrul simpozioanelor organizate Realizarea unor succinte articole de pre
sau în cea locală Respectarea celuilalt, deschiderea a participării lor la aceste mese rotu
pentru dialog, cultivarea argumentelor simpozioane în vederea publicării în p
și a contraargumentelor. revistei școlii, respectiv în paginile
Construcția coerentă a unui punct de destinate acestui proiect.
vedere. Folosirea unei țiunute vestimentare a
Un elev și un profesor vor face poze și momentului.
vor înregistra audio-video diferite
aspecte ale meselor rotunde și ale
simpozioanelor la care se participă,
astfel încât datele înregistrate să poată
fi prelucrate pentru elaborarea DVD-
ului acestui proiect.
6. Implicarea Elevii voluntari ai acestui proiect. Donații atrase Cultivarea spiritului de întrajutorare, de
elevilor, cadrelor Cadrele didactice ce doresc să Fonduri de la Consiliul în echipă, de urmărire, atingere și dep
didactice și a participe benevol. Județean Sibiu unor obiective propuse.
membrilor echipei Membrii echipei de proiect. Corturi necesare campării Cunoașterea și înțelegerea potențialului
de proiect în Profesori din unitățile școlare participanților și istoric al județului Sibiu
taberele de partenere din raza comunelor ce vor fi Conserve necesare unei Realizarea de imagini din cadrul activ
voluntari vizitate în cadrul acestor tabere perioade de 5 zile realizarea unor înregistrări audio și
organizate de Părinți ai elevilor Asigurarea contracost la pentru postarea lor pe pagina de face
Asociația Preoți parohi în comunitățile locale ale pensiunile din zonă, a cel acestui proiect și parteneriat.
Națională Cultul județului Sibiu puțin unei mese calde pe La finalul taberei locul trebuie să rămân
Eroilor Regina Veterani de război, oameni bătrâni din zi pentru participanți Folosirea unei ținute de tip sport, a
Maria, de Oficiul comunități care își aduc aminte de cei Susținerea cu atelaje și pentru activitățile ce se vor desfăș
Național pentru comemorați din comunitățile lor alte mijloace necesare din taberele de voluntari
Cultul Eroilor în partea administrației
parteneriat pentru publice locale.
educație cu Aparat de filmat, camere
Inspectoratul de luat vederi.
Școlar Județean
Sibiu și cu
Direcția Județeană
pentru Tineret și
Sport
PROIECTUL EDUCAŢIONAL
„FII INTELIGENT! FII NON-VIOLENT!”
PROFESOR DAMIAN DORINA-AURICA

I. Date generale
Titlul proiectului: „Fii inteligent! Fii non-violent!”
Domeniul de dezvoltare: educaţie
Tipul proiectului: şcolar
Durata: un an şcolar
Locaţiile: Liceul de Artă „Hariclea Darclee” – Brăila, Grupul Şcolar „Grigore Moisil”- Brăila
Şcoala cu clasele I – VIII „Mihai Eminescu”- Brăila
Scopul proiectului: Schimbarea atitudinii elevilor în ceea ce priveşte violenţa, contribuind astfel la prevenirea
delicvenţei juvenile.
01. Diminuarea comportamentului violent al elevilor din cilclul primar de la şcolile: Liceul de Artă „Hariclea
Darclee”, Gr. Şc. „Grigore Moisil”, Şcoala „Mihai Eminescu”, prin:
• Promovarea unui comportament civilizat
• Eliminarea atitudinii violente faţă de colegi
• Prevenirea manifestărilor infracţionale, a absenteismului şi abandonului şcolar
• Prezentarea de soluţii pentru a se feri de grupurile de infractori
02. Familia oferă o educaţie asistată de şcoală elevilor prin:
• Documentarea părinţilor şi a elevilor în ceea ce priveşte modul de combatere a violenţei
• Consilierea părinţilor realizată de consilierul şcolii
• Organizarea de lectorate cu părinţii
• Promovarea valorilor educative transmise de mass-media
• Activităţi extraşcolare comune cu elevii problemă.
• Implicarea elevilor
• Întâlniri şi discuţii cu elevii şi părinţii acestora
• Organizarea unor activităţi de informare privind consecinţele negative ale infracţionalităţii, comportamentului
violent
• Lectorate cu părinţii
• Conducerea unităţilor va acorda sprijin permanent poliţistului de proximitate pentru desfăşurarea activităţilor
specifice în interesul şi sprijinul elevilor
Mijloace de învăţământ:
• Pliante, postere, ROI, ROF, articole din lege şi ziare, desene specifice, prezentări Power Point.
Activităţi de informare şi documentare:
• Întâlniri periodice între coordonatorii de proiect, dar şi între membrii echipei de proiect
• Întâlniri cu membrii Consiliului părinţilor şi cu membrii Consiliului elevilor
• Întâlniri cu reprezentanţii IJP şi ai comunităţii locale
II. Fundamentare
La baza strategiei activităţii educative şcolare şi extraşcolare a stat principiul educaţiei centrate pe valori:
respect, non-discriminare, egalitate, solidaritate, toleranţă, adevăr, libertate, integritate, demnitate, onoare, onestitate
originalitate, dragoste, încredere.
Ministerul Educaţiei şi Cercetării a definit ca scop major al strategiei: ridicarea standardelor calitative ale
educaţiei formale şi non-formale prin complementarizarea lor în vederea valorificării potenţialului elevilor şi a formării
lor ca cetăţeni europeni proactivi.
Strategia activităţii educative şcolare şi extraşcolare este proiectată conform următorului set de principii:
• Permanenta actualizare a conţinutului învăţării şi accentuarea dimensiunii educative a acestuia;
• Dezvoltarea dimensiunii europene a activităţii educative şcolare, extraşcolare şi extracurriculare prin
multiplicarea programelor şi proiectelor educative de cooperare internaţională;
• Creşterea vizibilităţii eficienţei activităţii educative şcolare şi extraşcolare prin prevenirea şi reducerea
fenomenelor antisociale, de abandon şcolar, absenteism şi analfabetism.
Rezultatele aşteptate de strategia activităţilor educative şcolare şi extraşcolare sunt:
- reducerea procentului fenomenelor antisociale, a abandonului şi absenteismului şcolar;
- creşterea ratei promovabilităţii şcolare;
- asigurarea şanselor egale de dezvoltare personală;
- ridicarea calităţii resursei umane din sistemul educaţional;
- formarea resursei umane necesare dezvoltării societăţii.
Prin acest proiect urmărim, printr-un ansamblu de activităţi şi prin factorii interesaţi, să îndeplinim atât scopul,
cât şi rezultatele strategiei.
III. Faza de analiză

Analiza factorilor interesaţi
1. Analiza sectorială a problemelor
Şcoala se confruntă cu o problemă gravă în rândul elevilor şi anume: creşterea numărului actelor de violenţă în
rândul acestora.
Acest fapt, întâlnit încă din ciclul primar şi accentuat în cel gimnazial, se manifestă prin impunerea în faţa
colegilor prin violenţă (verbală sau fizică), comiterea de infracţiuni datorate aderării la grupuri de infractori, scăderea
interesului pentru şcoală şi, implicit, învăţătură.
Comportamentul violent al unor elevi are drept cauze principale:
- exemplele negative din familie (părinţi violenţi, alcoolici etc.);
- nesupravegherea în timpul liber de către părinţi;
- influenţa negativă a mass-mediei (filme violente, jocuri pe calculator);
- acţiuni ineficiente din partea poliţiei.
Pentru eliminarea acestei situaţii, proiectul are în vedere derularea unor acţiuni de remediere şi, mai ales, de
preîntâmpinare a violenţei în rândul elevilor.
2. Factori interesaţi:
Grupul ţintă
❖ Beneficiari direcţi: elevii claselor I – VIII din şcolile menţionate care susţin implementarea proiectului;
❖ Beneficiari indirecţi:
- părinţii şi bunicii elevilor, asupra cărora se răsfrânge atitudinea copiilor şi care pot participa la
desfăşurarea proiectului, la lectorate, la Şcoala părinţilor, consiliere; populaţia cartierului, pentru că,
eliminându-se violenţa în rândul tinerilor, este îmbunătăţită siguranţa în cartier;
- teatrul de păpuşi – beneficiar şi colaborator – prin spectacolele cu un conţinut educativ ridicat şi având
spectatori cu un comportament civilizat; autorităţile şi comunităţile locale care vor beneficia de
existenţa unor copii mai bine instruiţi şi educaţi;
- agenţii economici care vor putea angaja persoane responsabile.
Evaluarea proiectului:
Produse ale activităţii Metode de evaluare Rezultate calitative Obstacole
• Pliante • Teste, chestionare • Schimbarea atitudinii • Dezinteresul
• Afişe aplicate iniţial, pe elevilor, adulţilor, părinţilor sau al
• Expoziţii de parcurs, la final implicaţi în proiect în unor cadre
desene • Observarea directă ceea ce priveşte didactice
• Articole în • Discuţii cu părinţii, violenţa • Situaţiile familiale
reviste şcolare reprezentanţi ai • Prevenirea ale unor elevi
• Referate poliţiei, delicvenţei juvenile • Fuga de la şcoală a
• Prezentări reprezentanţi ai • Eliminarea stărilor unor elevi
Power Point comunităţii locale conflictuale şi a • Neadaptarea unor
stărilor deviante ale elevi în colectivele
elevilor cu probleme şcolare
Viziunea şcolii privind educaţia:
• Condiţii optime pentru cuprinderea în învăţământul obligatoriu a tuturor copiilor;
• Atitudine profesională a cadrelor didactice centrată pe metode şi mijloace de învăţământ moderne pentru a
îmbunătăţi eficienţa învăţării;
• Un sistem educaţional coerent accesibil tuturor, capabil să asigure şanse egale tuturor copiilor care urmează
cursurile învăţământului obligatoriu;
• Consultarea tuturor factorilor interesaţi în promovarea unui învăţământ performant.
Misiunea şcolii:
• Misiunea şcolii noastre este de a oferi educaţie de calitate pentru toţi elevii şi pentru fiecare la standarde
europene pentru dezvoltarea intelectuală, socială şi profesională a copiilor şi tinerilor cu scopul integrării lor pe
piaţa muncii locale şi europene contribuind la îmbunătăţirea situaţiei locale.
Valori fundamentale ale strategiei educaţionale:

• Unicitatea fiecărei persoane date de însuşirile personale ale fiecăruia;
• Capacitatea fiecărei persoane de a învăţa pentru a se integra în societate;
• Dreptul fiecărui elev la educaţie de calitate, pentru dezvoltarea maximă a propriului potenţial;
• Capacitatea fiecărui elev de a obţine performanţe optime într-un mediu educaţional propice;
• Necesitatea unei comunicări eficiente între toţi factorii educaţionali pentru obţinerea unui succes comun;
• Atitudinea deschisă a cadrelor didactice de implicare şi promovare a inovaţiei şi schimbării.
Programarea activităţilor proiectului
Nr. Denumirea activităţii Perioada/data Locul Observaţii

crt. desfăşurării
1. Chestionar octombrie Sala de clasă
2. Prelucrarea cu elevii a ROF şi ROI octombrie Sala de clasă
3. ,,Mesagerii nonviolenţei” – lecţie deschisă în noiembrie Liceul de Artă Lecţie susţinută de

cadrul Comisiei metodice a învăţătorilor la ,,H. Darclee” învăţătorii claselor
disciplina CONSILIERE ŞI ORIENTARE a III-a
4. Aplicarea programului partenerial educativ- permanent Săli de clasă de

preventiv cu Poliţia Comunitară în cadrul şcolii la cele trei şcoli
5. ,,Portocala timpului” – evaluare iniţială, octombrie - Săli de clasă de

formativă şi finală; test pentru evaluarea martie, la cele trei şcoli
modului de petrecere a timpului, corelaţia cu la finalul
succesul şcolar proiectului Holurile celor
trei şcoli
6. ,, Nu violenţei!” – expoziţie de desene decembrie Sala de clasa
GR. ŞC. ,,G.
,, Brăduţii prieteniei” – lecţie în comun 18 decembrie MOISIL” Clasa a III-a B
7. Liceul de Arte şi
clasa a III-a Grup
Sala de Şcolar
festivităţi a ,,Grigore Moisil”
8. Moş Crăciun – mesagerul nonviolenţei – serbări Liceului de
şcolare şi acţiuni umanitare decembrie Arte
Sala de
festivităţi a
9. Comunicarea nonviolentâ, cheia unei relaţii de ianuarie Liceului de
calitate între părinte şi copil – lectorat cu Arte
părinţii, diseminarea proiectului Sala de clasă
10. permanent
Distribuirea în rândul elevilor a unor materiale
cu caracter informativ privind prevenirea şi Sala de clasă
combaterea violenţei de orice fel
11. februarie
,, Să conştientizăm care pot fi urmările
violenţei!” – realizare de postere
12. martie învăţătorii
Alternative de petrecere a timpului liber al hotărăsc asupra
şcolarilor – dezbatere locului de
desfăşurare a
acestor activităţi
Sala de
festivităţi
13. martie
,,Nume sfânt – mama!” – spectacol muzical- Liceul de Arte
coregrafic dedicat mamelor
14. aprilie Vor participa
Prevenirea şi soluţionarea conflictelor şcolare – reprezentanţi IJP
activitate comună în cadrul Comisiilor metodice Grupul Şcolar elevi, părinţi,
reunite din cele trei şcoli ,,Grigore cadre didactice
15. mai Moisil”
Dramatizare ,, Din anii de şcoală ai lui Nicolae Sălile de clasă
Bălcescu”
16. permanent
Dezbateri, discuţii, prezentări power-point,
expoziţii de desene pe tema,, Combaterea Sala de
violenţei în rândul elevilor” festivităţi
17. 1 Iunie
,,Drepturile copilului sunt lege!” – acţiune
umanitară şi program artistic dedicat zilei de 1 excursie
Iunie
18. iunie
,, Admirându-ne istoria şi meleagurile” – redacţia
excursie la mănăstirile din nordul Moldovei ziarului local
19. iulie ,,Obiectiv”
Ȋntâlnire cu presa – diseminarea proiectului
Evaluare finală: pliante, postere, manifeste pe Teatrul de
tema: ,, Fii intelligent! Fii nonviolent!” păpuşi
20. iulie Teatrul,, Maria
Alternative de petrecere a timpului liber al Filotti”
şcolarilor – şcoala de vară ( Teatrul de păpuşi, Clubul Sportiv
Teatrul ,, Maria Filotii”, Clubul Sportiv ,, ,, Spartacus”
Spartacus”, Pro şi contra jocurilor pe calculator, Sălile de clasa
Magia televiziunii)
Analiza SWOT:
❖ Puncte tari
- personal didactic calificat, cu competenţe necesare evaluării şi valorificării valenţelor educative
derivate dintr-o problematică educativă diversă;
- reţea coerentă de coordonare a activităţilor educative şcolare, extraşcolare şi extracurriculare:
inspectorul educativ şi inspectorul şcolar cu programe şi proiecte de cooperare internaţională – la nivel
judeţean, coordonatorul de programe şi proiecte – la nivelul unităţii de învăţământ consilierul diriginte
şi corpul profesoral – la nivelul clasei; structurile organizaţionale ale elevilor şi părinţilor la nivelul
unităţii scolare;
- experienţă în domeniul activităţii educative şcolare şi extraşcolare;
- diversitatea programului de activităţi educative la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ;
- instituţii specializate în activităţi educative extraşcolare: palatele şi cluburile copiilor;
- modalităţi alternative de petrecere a timpului liber prin activităţile derulate pe tot parcursul anului în
şcolile, în palatele, cluburile copiilor şi cluburile de vacanţă organizate sistematic;
- baza materială didactică relativ modernă în unităţile de învăţămănt, palatele şi cluburile copiilor (spaţii,
echipamente, materiale didactice etc.)
- existenţa ofertelor educaţionale în unităţi de învăţămănt şi cluburi ale copiilor;
- gratuitatea activităţilor de timp liber oferite de palatele şi cluburile copiilor;
- calitatea conţinutului pragmatic al învăţării care menţine şi promovează specificul tradiţional alătuir
de elementul de noutate;
- experienţe pozitive în ceea ce priveşte dezvoltarea personală şi integrarea socială a copiilor;
- rezultatele de excepţie ale copiilor la manifestări educative naţionale şi internaţionale;
- finalitatea proiectelor şi programelor educative ale copiilor prin participarea la competiţii judeţene,
naţionale şi internaţionale;
- vizibilitatea actului educaţional în comunitatea şi societate prin mediatizarea activitaţilor extraşcolare
şi extracurriculare (spectacole, recitaluri, concursuri, competiţii, emisiuni la care participă copiii);
- transferul de metode didactice neconvenţionale centrate pe elev utilizate în cadrul activităţilor
educative şcolare şi extraşcolare în vederea ridicării calităţii şi eficienţei actului educaţional;
- deschiderea oferită de disciplinele opţionale în conformitate cu interesele copiilor şi perspectivele de
dezvoltare ale societăţii;
- existenţa parteneriatului educaţional cu familia, comunitatea, organizaţiile guvernamentale şi non-
guvernamentale în vederea responsabilizării acestora în susţinerea şi îmbunătăţirea actului educaţional;
- securitatea elevilor;
- număr de elevi satisfăcător;
- un foarte bun manager.
❖ Puncte slabe
- în cadrul educaţiei formale, accentul cade pe transmiterea cunoştinţelor şi nu pe caracterul educativ al
conţinutului;
- inexistenţa, de cele mai multe ori, a dimensiunii sociale în cadrul proiectării orelor de curs;
- neglijarea impactului pozitiv pe care activitatea educativă extraşcolară şi extracurriculară o are asupra
dezvoltării personalităţii elevului;
- perpetuarea mentalităţii eronate potrivit căreia elevul trebuie să se dedice integral studiului specific
educaţiei formale;
- minimalizarea activităţii educative şcolare şi extraşcolare de către părinţi, cadre didactice, organe de
îndrumare şi control;
- lipsa de formare în iniţierea, proiectarea, implementarea programelor educative;
- absenţa formării în domeniul activităţii educative şcolare şi extraşcolare;
- fondurile insuficiente pentru desfăşurarea activităţilor educative şcolare şi extraşcolare;
- dezinteresul pentru realizarea de proiecte pentru atragerea fondurilor extrabugetare;
- imposibilitatea financiară a unităţilor de învăţămănt de a-şi îmbunătăţi baza materială;
- instabilitatea cadrelor didactice în sistem;
- retribuţie necorespunzătoare a cadrelor didactice, lipsa altor facilităţi;
- rutina cadrelor didactice de a se limita numai la transmiterea de cunoştinte;
- nerecunoaşterea acivităţii educative a elevilor realizată în afara orelor de curs;
- număr insuficient de consilieri psihopedagogi;
- număr crescut de acte de violenţă verbala şi fizică la nivelul şcolilor;
- existenţa copiilor proveniţi din medii sociale diferite;
❖ ameninţări:
- atitudinea şi demersurile pur formale sau menţinute la nivelul tradiţional în organizarea activităţilor
educative şcolare şi extraşcolare;
- promovarea unei mentalităţi dispreţuitoare la adresa activităţilor educative şcolare si extraşcolare;
- dezavantajul creat de programele şcolare încărcate care nu permit dezvoltarea componenţei educative;
- pasivitatea unor cadre didactice;
- oferta negativă a străzii şi, din păcate, de multe ori, a familiilor;
- scăderea natalităţii;
- migrarea familiilor spre alte ţări.
❖ oportunităţi:
- redimensionarea şcolii ca o comunitatea autentică, temporală, contextuală, racordată la viaţa publică,
prin promovarea unor politici de compatibilizare întrea starea de fapt şi standardele de atins;
- deschiderea activităţii educative spre implicare şi responsabilizare în viaţa comunităţii;
- valorificarea parteneriatului educaţional în zona formării profesionalizate pe diferite tipuri de educaţie
complementară;
- diversificarea ofertei educaţionale, creşterea calităţii actului educaţional din perspectiva
descentralizării şi a concurenţei pe piaţa educaţiei;
- valorificarea conţinutului, abilităţilor şi a competenţelor dobândite în sistemul de învăţământ formal
în contexte practice, bine ancorate în realitatea cotidiană;
- recunoaşterea statutului educaţiei non-formale de componentă esenţială a învăţării permanente;
- valorificarea potenţialului creativ al elevilor prin iniţierea de noi proiecte educative şi asumarea de
roluri;
- interesul elevilor de a participa la procesul de luare a deciziilor în şcoală;
- interesul elevilor de a se implica în cât mai multe activităţi extraşcolare;
- valorificarea voluntariatului şi dezvoltarea conştiinţei utilităţii sociale a tinerilor;
- promovarea dialogului intercultural în vederea creşterii calităţii vieţii comunităţii;
- iniţierea tinerilor în managementul de proiect, în activităţi antreprenoriale şi în procesul decizional în
vederea finalizării demersurilor lor.
CĂLĂTORIE ÎN LUMEA MINUNATĂ A MUZICII
( PROIECT EDUCAȚIONAL)
PROF. ÎNV. PRIMAR: DUMITRU LENUȚA
ŞCOALA CU CLASELE I-VIII „MIRCEA VODĂ” CĂLĂRAŞI
MOTTO:
Nu artă pentru artă, ci educație muzicală, iată lozinca…
(George Breazul)
ARGUMENT
Proiectul a plecat de la una din ideile de substanță formulate de marele pedagog D.G. Kiriac, anume că „soarta
muzicii românești se hotărăște în școală”.
K. Orff susține ideea că „arareori există copil în întregime antimuzical, căci fiecare este oarecum înzestrat,
sensibil receptiv și capabil de progres, apt pentru educația muzicală”. Ca o consecință logică, educația muzicală în școală
se adresează tuturor copiilor, indiferent de dotația lor muzicală.
Finalitățile acestui proiect vizează cultivarea dotărilor native ale elevilor prin structuri de muncă apte să le
asigure un progres eficient, acționând asupra unei personalități în devenire artistică și socială.
DESCRIEREA PROIECTULUI
SCOP:
- Cultivarea aptitudinilor muzicale ale copiilor;
- Stimularea interesului pentru muzica de toate genurile și cunoașterea marilor valori ale creației muzicale
naționale și universale.
OBIECTIVE SPECIFICE:
- însușirea formulelor ritmice;
- interpretarea cântecelor după anumite procedee;
- confecționarea de jucării muzicale din materiale refolosibile;
- acompanierea ritmică utilizând diverse jucării muzicale;
- interpretarea cântecelor aparținând diferitelor genuri muzicale naționale și internaționale.
GRUP ȚINTĂ:
- Elevii clasei a II-a C
RESURSE:- UMANE: elevi, părinți învățătoarea clasei;
- PROCEDURALE: jocul de rol, simularea, explicația, demonstrația, conversația, exercițiul-joc;
- MATERIALE: materiale refolosibile, jucării muzicale, computer, videoproiector, combină muzicală, CD-uri,
foarfece, bețișoare din lemn, dopuri de plută, cutii din carton și din plastic, vopsele acrilice, pensule, diplome etc
DURATA: septembrie 2016 – iunie 2017
CALENDARUL ACTIVITĂȚILOR:
Nr.
Generic Activități Perioada Evaluare
Crt.
1. -învățarea unor cântece de copii specifice

toamnei, cu diferite structuri ritmice:
Acum e toamnă, da!; septembrie
Noul an de școală; octombrie
A ruginit frunza
A ruginit frunza din vii noiembrie Probă practică
din vii...
-exercițiu-joc: Mirositul florii;
-recitative-joc pe grupe:
Face frunza fâș, fâș, fâș;
Clopoțelul
-joc ritmic: Bate cum auzi!
2. -învățarea unor colinde: decembrie

Mochitele;
Se-apropie
Lasă-mă, măicuță, în casă! Probă practică
Crăciunul!
Domn, Domn să-nălțăm!
-simulare: Exprimă ce simți!
3. Dor de Eminescu -învățarea unui cântec trist:

Revedere; ianuarie
-exercițiu-joc de cultură vocală: Probă practică
Șarpele;
-joc de rol: Tânguirea
4. Iarna este pe -învățarea unui cântec vesel pentru copii:
sfârșite Cântec de primăvară februarie Probă practică
-joc de mimă și pantomimă:
Cântă cum simți!
5. Mă prind în horă -joc popular: martie Probă practică

lângă mama Hora muzicuțelor
6. De Paști -muzica corală:

Iac-așa! aprilie Probă practică
-joc muzical dialogat:
O dată eu, o dată tu!
7. Glasul -confecționare de jucării muzicale;

instrumentelor -învățarea cântecelor:
Muzicanții; mai Probă practică
Veniți la școala muzicală!
-joc de simulare:
Așa cântă instrumentul!
-joc – ghicitoare:
Ghici, ghicitoarea mea!
8. -minispectacol pentru părinți;

Bun rămas, școală!
-interpretarea cântecelor și jocurilor iunie Probă practică
învățate
FORME DE ORGANIZARE: frontală, individuală, grupală

MODALITĂȚI DE EVALUARE:
- probe practice;
- minispectacole;
- acordarea de diplome.
REZULTATE AȘTEPTATE:
- diminuarea inhibițiilor;
- dezvoltarea simțului ritmic și melodic în paralel cu lărgirea ambitusului vocal;
- o mai bună cooperare;
- îmbogățirea repertoriului muzical prin recitative, numărători, cântece și jocuri din folclorul copiilor.
DISEMINAREA ACTIVITĂȚILOR:
-prezentarea proiectului în cadrul Consiliului profesoral al școlii;
-prezentarea proiectului pe site-ul școlii;
-afișe în școală și pliante informative despre activitățile din calendar;
-album foto cu participanții în timpul desfășurării activităților.
PROIECT DE ACȚIUNE COMUNITARĂ (S.N.A.C): „MESERII DE IERI ȘI DE AZI”
COORDONATORI: GHERGHINĂ ZOICA
LICEUL TEHNOLOGIC SPECIAL „VASILE PAVELCU” IAŞI
ȘCOALA GIMNAZIALĂ ,,B. P. HASDEU’’ IAŞI
Coordonatori: Gherghină Zoica, Crăescu Adina
Perioada: octombrie 2017- aprilie 2018
Scopul proiectului
Egalizarea şanselor persoanelor cu deficienţă de auz spre integrarea socială şi îmbunătăţirea calităţii vieţii
acestora.
Acest parteneriat îşi propune stimularea relaţiilor de prietenie, lucrul în echipă, responsabilitate în luarea
deciziilor, capacitate de comunicare, adaptare la situaţii noi, schimburi educative şi culturale între cele două categorii de
elevi.
Obiective
Proiectul îşi propune:
✓ Implicarea şi încurajarea elevilor, din învățământul de masă, de a se dedica activităţilor desfăşurate cu elevii
cu cerinţe educaţionale speciale nu doar în cadrul proiectului ci şi după terminarea acestuia în scopul
susţinerii procesului de integrare socială şi dezvoltare educaţională.
✓ Exersarea abilităţilor şi deprinderilor de interrelaţionare şi lucru în echipe eterogene.
✓ Exprimarea și exteriorizarea sentimentelor şi ideilor combinate într-o manieră specifică, prin utilizarea
mijloacelor artistice pentru încurajarea dezvoltării fizice, mentale, sociale, emoţionale şi starea de bine a
elevilor.
✓ Socializarea elevilor prin participarea la activităţi extraşcolare şi extracurriculare comune şi formarea unor
trăsături morale ca: prietenia, colaborarea, încrederea, sinceritatea, toleranţa.
✓ Formarea și dezvoltarea unor atitudini şi comportamente sănătoase în viața generației tinere.
✓ Formarea unui comportament adecvat față de mediu prin sensibilizarea și conștientizarea elevilor la
problemele mediului. Grup ţintă
1. Beneficiari:
- 35 de elevi cu deficenţi de auz de la Liceul Tehnologic Special „Vasile Pavelcu” Iaşi.
2. Voluntari:
- 35 de elevi voluntari de la Școala Gimnazială „B. P. Hașdeu” Iaşi;
Resurse proiect
1. Resurse umane: cadre didactice, elevi din clasele V–VIII de la Liceul Tehnologic Special „Vasile Pavelcu”
Iaşi şi elevi din clasele V-VIII de la Școala Gimnazială „B. P. Hașdeu” Iaşi
2. Resurse financiare: autofinanţare – sumele necesare derulării proiectului vor fi obţinute prin organizarea unor
tombole, donații și prin sponsorizări.
3. Resurse spaţiu: spaţiile din cadrul Liceului Tehnologic Special „Vasile Pavelcu” Iaşi, Școala Gimnazială „B.
P. Hașdeu” Iaşi
4. Resurse materiale:
- acuarele, acrilice, pensoane, coli de carton, lipici, pânză, etamină, aracet, hârtie glasse, hârtie creponată,
foarfece, creioane colorate, paste făinoase, caricoci, farfurii, pahare și sticle din plastic, pânză de sac, sfoară,
materiale textile, lână, paiete, mărgele, ațe mouline, materiale sportive, nasturi, cuie, placuțe din lemn, materiale
din natură ( frunze, crenguțe, semințe, flori, etc) ;
- calculator, aparat de fotografiat, imprimantă;
- reviste, ilustraţii, CD-uri, DVD-uri, etc.
Evaluare
Realizarea unor expoziţii, pliante cu lucrările efectuate în timpul activităţilor şi a unui DVD ce va cuprinde aspecte
din timpul desfăşurării activităţilor propuse în proiect.
Diseminare
Pe parcursul derulării proiectului, activităţile vor fi promovate la panourile S.N.A.C. din fiecare şcoală şi în cadrul
grupului S.N.A.C. al Inspectoratului Şcolar Judeţean Iaşi.
Atribuţii ale partenerilor
Prezentul acord s-a convenit a fi încheiat astăzi având în vedere următoarele condiţii:
➢ respectând Legea Învăţământului, Statutul personalului didactic şi Regulamentul de organizare şi

funcţionare a instituţiilor implicate;
➢ conform recomandărilor M.E.N.C.I.Ș. (hotărârea Guvernului României 690/1997) privind aplicarea
programului de parteneriat educaţional;
➢ urmărind menţinerea şi creşterea prestigiului instituţiilor implicate şi dezvoltarea relaţiilor comunitare;
➢ ţinând cont de potenţialul educativ al învăţământului extraşcolar şi de nevoia de a întări relaţiile dintre
educaţia școlară şi cea extraşcolară în scopul modelării personalităţii elevilor şi eficientizării procesului
instructiv-educativ.
Obligaţiile părţilor
➢ Facilitează accesul elevilor la activităţile proiectului.

➢ Asigură condiţii optime pentru derularea proiectului (săli, materiale, cadre didactice, transport).
➢ Implicare în organizarea şi desfăşurarea activităţilor comune.
➢ Să respecte termenele de defăşurare a activităţilor. Activităţile vor fi decalate numai din motive obiective,
cum ar fi vremea sau îmbolnăvirea unor participanţi la proiect sau alte evenimente neprevăzute ce vor
apărea pe parcursul anului şcolar 2016–2017.
PLANUL DE ACTIVITĂȚI
Nr. Locul de
crt.
Denumirea și conținutul activității desfășurare Perioada
„MEȘTEȘUGURI DE IERI ȘI DE AZI”
Conceperea planului de activități ce urmează a se derula în cadrul Liceul Tehnologic Octombrie

proiectului : planificarea calendaristică a activităților, distribuirea Special „Vasile
1. responsabilităților fiecărui membru al proiectului, stabilirea Pavelcu” Iaşi 2017
oportunităților fiecărei școli participante.
Meșteșuguri de ieri
2. Viața la curțile domnești Școala Gimnazială Noiembrie

„B. P. Hașdeu” Iaşi
• Activitate de documentare și prezentare a unor 2017
meșteșuguri care au dispărut în zilele noastre: paharnic,
hatman, vornic, vistiernic, logofăt, postelnic, stolnic,
clucer, ispravnic, căminar
• Activitate practică: realizarea de cusături tradiționale
românești
3. Lumea satului românesc I Liceul Tehnologic Decembrie

Special „Vasile
• Activitate de documentare și prezentare a două meserii Pavelcu” Iaşi 2017
care sunt pe cale de dispariție în zilele noastre: țesutul;
cusutul; împletitul, pielăria, cojocăria; curelăria;
cizmăria, potcovitul, plăpumitul
• Activitate practică: realizarea de împletituri tradiționale
românești
Meșteșuguri de ieri Februarie
4. Lumea satului românesc II Școala Gimnazială 2018

• Activitate de documentare și prezentare a două meserii
care sunt pe cale de dispariție în zilele noastre. (PPT)
olăritul,tâmplăria, sculptura în lemn, dogăria, pietrăritul,
fântânăritul
• Activitate practică: realizarea de vase tradiționale din lut
Meșteșuguri de azi Liceul Tehnologic
Special „Vasile
5. Lumea creațiilor de azi Pavelcu” Iaşi Martie
• Activitate de documentare și prezentare a meșteșugurilor 2018

moderne: quilling, origami, modelarea plastilinei Fimo,
podoabe moderne
• Activitate practică: realizarea unor produse prin tehnica
quilling
Meșteșuguri de ieri și de azi Școala Gimnazială Aprilie
6. „Sărbătorim Paștele!” 2018
• Activitate de documentare și prezentare a meșteșugurilor

tradiționale de Paști
• Activitate practică: încondeiere de ouă, pictura de icoane
pe sticlă, realizarea de bluze tradiționale:ii, vizite la
meșterii populari din oraș.
CÂNTEC, JOC ȘI VOIE BUNĂ

ARGUMENT
Copilăria este şuvoiul de apă care izvorăşte limpede şi curat din adâncurile fiinţei şi la care omenirea aleargă
fără încetare să-şi potolească setea idealurilor sale de dragoste,de bunătate, de frumuseţe,de perfecţiune.
(Francesco Orestano)
Copilăria este un tărâm magic. Nu ştim când şi unde începe şi nu ştim când şi unde se termină. Ne trezim doar
că nu mai suntem copii, că am ieşit din copilărie, uneori fără să o fi trăit pe deplin. Copilăria este o lume fermecată,
duioasă, lină, în care orice se poate întâmpla. Absolut orice!
Copilăria este singurul moment al vieţii în care trăim totul la maximă intensitate, în care plângem şi râdem în
acelaşi timp, în care ne supărăm şi iertăm după câteva momente, în care suntem singuri ş itotodată cu toată lumea.
Proiectul de faţă oferă copiilor posibilitatea de a afla mai multe informaţii despre drepturile şi îndatoririle ce le
revin, despre cultura, tradiţiile, jocurile copiilor, despre viaţa copiilor defavorizaţi.
Proiectul oferă posibilitatea de întâlnire a tuturor: copii, părinţi, dascăli, într-o lume inocentă, hazlie, plină de
neastâmpăr şi energie - “LUMEA COPIILOR”. Prin activitățile desfășurate, copiii vor fi ghizi într-o lume a jucăriilor
realizate de ei, pentru ei, într-o lume de poveşti, costumaţi în personaje pline de farmec şi frumusețe.
1Iunie – o zi în care noi, cei mari, vom învăţa să redevenim copii.
La mulţi ani,copilărie!
TIPUL PROIECTULUI : municipal
SCOPUL PROIECTULUI:
Desfăşurarea unor activităţi menite să sărbătorească copiii şi afirmarea lor prin limbajul universal al artei: muzică, jocuri
distractive, dans, creaţie plastică;
Dezvoltarea creativităţii ;
Realizarea unei atmosfere de sărbătoare pentru copii;
OBIECTIVELE PROIECTULUI
Privind preşcolarii :
- Să identifice drepturile şi îndatoririle copilului prin intermediul activităţilor desfăşurate;
-Să analizeze critic noţiunile însuşite, exprimându-şi punctul de vedere;
-Să exprime plastic sentimente, atitudini, trăiri personale, legate de tema propusă;
-Să stabilească relaţii de prietenie cu alţi copii prin derularea în comun a unor evenimente;
-Să manifeste atitudini positive faţă de copiii aflaţi în dificultate;
-Să combine materialele şi tehnicile de lucru pentru obţinerea unor produse complexe( coifuri, măşti, cadouri, etc.);
-Să participle active şi afectiv la sărbătorea Zilei Copilului;
Privind cadrele didactice :
• Familiarizarea cadrelor didactice cu noi strategii şi stiluri manageriale de proiect şi parteneriat;
• Abilitarea cadrelor didactice de a construi un mediue ducativ care să motiveze copilul în procesul de ocrotire şi
întrajutorare a celorlalţi;
Privind partenerii :
• Conştientizarea părinţilor şi a celorlalţifactorieducativi de rolullorîndezvoltareaşieducareacopiilor;
• Facilitareaaccesuluicopiilor la acţiunilecomunităţii;
GRUP ŢINTĂ:
• Elevii de la Palatul Copiilor Călărași;
• Cadrele didactice înv. Preșcolar;
• Cadrele didactice înv. Primar;
• Părinţii;
Comunitatea.
PARTENERI IMPLICAŢI:
Părinţi
Comunitatea locală
.
CALENDARUL ACTIVITATILOR
Nr.crt. Activitatea Perioada Resurse materiale/umane
1 ,,Cel mai bun câştigă ” - joc distractiv – 1.06.2019 Cadre didactice

transportarea cartofului cu lingura pe o 8.30- 9 Copii
anumită distanţă. Părinți
Materiale-găleți, cartofi,
linguri
2. Ștafeta pe minge - Joc sportiv distractiv 9-9.30 Cadre didactice
Copii
Părinți
Materiale- mingii mari
cumâner
3. ,,Atelierul mâinilor dibace,, - face-painting 9.30-10 copii
cadre didactice
părinți
Materiale-
Creioane sau acuarele
pentru face-painting
4. ,,Ştafeta în sac” 10-11 copii
cadre didactice
Materiale- Saci, baloane
,Spargebalonul,,
5. ,,Carnavalul copilăriei,, - concurs de 11-11.30 copii
costume de carnaval sau măşti cadre didactice
părinți
Materiale-Măşti, costume
confecţionate împreună cu
părinţii
6. ,,Miss/mister prichindel” 11.30-12 copii
cadre didactice
părinți
Materiale- diplome,
dulciuri, baloane
Metode şi tehnici de lucru, forme de organizare

▪ dezbaterea, analiza , observatia, conversatia, problematizarea, descoperirea, cooperarea , lucrul in echipa ,
brainstorming-ul de grup si individual ,
▪ individual , pe echipe , în grup organizat
RESURSE MATERIALE :
Mijloace audio-vizuale
• Fotografii şi imagini
• Mingii cu mâner
• Creioane sau acuarele pentru face-painting
• Carton alb şi colorat
Materiale textile
• Costume pentru carnaval
• Costume pentru miss/mister
• Diplome –premii pentru fiecare concurs
• Diplome de participare pentru toţi copii.,
• Dulciuri,jucării, baloane pentru toţi copiii
EVALUARE :
• Întâlniri ale organizatorilor şi partenerilor

• Dezbateri
• Album foto
• Portofolii
• Postere
• Petrecere comună
• Excursie
REZULTATE AŞTEPTATE LA FINALITATEA PROIECTULUI:

Implicarea conştientă şi activă a copiilor şi a părinţilor în realizarea proiectului, însuşirea de noi
cunoştinţe,deprinderea de a lucra în echipă,sensibilizarea părinţilor faţă de astfel de acţiuni.
PROIECT EDUCATIV
ȘCOALA DE VARĂ ,,JOC ȘI CREAȚIE”
PROF. FULGĂ MIHAELA FLORICA
ȘCOALA GIMNAZIALĂ IZBICENI-OLT
Tipul activității principale: Școala de vară

Ediția a-V-a
An școlar 2018-2019
A. INFORMAŢII DESPRE APLICANT:
a) Numele instituţiei: Şcoala Gimnazială Izbiceni
b) Adresa completă: str. Mihai Viteazul, nr. 115, comuna Izbiceni, jud. Olt, cod:237230
c) Nr. de telefon/fax: 0249 535305
d) Site şi adresă poştă electronică: scoala.izbiceni@yahoo.ro
e) Coordonatori:
a) Inițiatori-Coordonatori:
prof. înv. primar Fulgă Mihaela Florica, tel 0747 039 337, e-mail: mihaela_fulga10@yahoo.com;
f) Numărul cadrelor didactice participante la proiect/nr.total de cadre didactice din unitate: 12
g) Numărul elevilor din unitate participanţi la proiect: 127
h) Alte programe/proiecte organizate:
• Concurs școlar județean interdisciplinar-,,Știința pentru toți”;
• Concurs interjudețean de dans -,,Fantezie și talent”;
• Simpozion național-,,Știința pentru toți”.
B. INFORMAŢII DESPRE PROIECT:

B.1. Titlul proiectului : Şcoala de vară-,,Joc și creație”
B.2. Tipul proiectului - Şcoala de vară
B.3. Domeniul: educație civică
B.4. Ediţia a-V-a
B.5. Număr participanţi la proiect: 140 de persoane
B.6. Bugetul proiectului:
Buget total Contribuţie proprie/alte surse
250 lei 100 lei/sponsorizări 150lei
B.7. Proiectul este cu participare: directă
REZUMATUL PROIECTULUI:
❖ Număr de elevi şi număr de cadre didactice implicate: 127 preşcolari/școlari și 12 cadre didactice
a. Beneficiarii direcţi şi indirecţi:
Direcți: copiii şi cadrele didactice implicate în proiect
Indirecți: părinți și reprezentanţi ai comunităţii locale.
b. Activităţi propuse:
❖ Luni – 26 august 2019: Atelierul ,, Cunoaștere şi relaționare-Un nou început”;
❖ Marti–27 august 2019: Atelierul ,,Cunoaștere şi literatură-Cuvintele mele scriu povești”;
❖ Miercuri – 28 august 2019: Atelierul ,,Cercetași îndrăzneți- Descoperind o lume
necunoscută”;
❖ Joi – 29 august 2019: Atelierul ,,Sport și alimentație sănatoasă”;
❖ Vineri – 30 august 2019: Atelierul ,,Jocuri și jucării din lumea întreagă”.
c. Descrierea activității principale:

“Şcoala de vară joc și creație” organizată de Școala Gimnazială Izbiceni, combină libertatea vacanței cu jocul
educativ și nevoia de stimulare fizică și intelectuală a copiilor în perioada verii.
d. Impactul educativ estimat asupra grupului țintă:

Așadar, prin acest proiect se urmărește să se prezinte un alt tip de școală, fără note, fără stres. Doar activități
creative, inedite, vesele, dar cu un scop extrem de serios: acumularea de cunoștințe solide din domeniul literaturii,
teatrului, științei. Toate prin joc!
C. PREZENTAREA PROIECTULUI:
C1.Argument:
Conceptul de „copilărie” este definit ca „Perioadă a vieții omenești de la naștere până la adolescență; timpul
când este cineva copil”. Acesta este completată de atribute precum creştere, dezvoltare, joacă, bucurie, curiozitate, dar
şi nevoie de îndrumare, educaţie, ocrotire, încurajare. Pe lângă acestea se adaugă, „neoficial”, şi nevoia copiilor de a fi
împreună cu alţi copii, bucuria jocului în grup, dar, mai ales, eficienţa şi trăinicia învăţării prin joc. În aceste precizări se
află fundamentul proiectului nostru.
Vacanţa de vară este o perioadă lungă de libertate pentru toţi copiii. Cei mai mulţi dintre ei, dacă nu chiar
majoritatea, nu-şi pot permite, însă, să-şi petreacă vacanţa mare altundeva decât acasă. Sondând copiii, vom descoperi
că, deşi se bucură că a venit vacanţa, îşi doresc totuşi să fie împreună cu alţi copii, să aibă un îndrumător adult pentru
jocurile şi activităţile lor, care să vină cu propuneri, chiar şi cu statut de negociator, să le susţină ideile lor şi să le dea
formă activă. De aceea, după o perioadă de libertate totală, de la începutul vacanţei, copiii devin dornici de activităţi
organizate. Ideea „Şcolii de vară” a fost şi este una excepţională în acest sens.
Experienţa şcolii de vară, desfăşurată în instituţia noastră în anii trecuți, a avut un foarte mare impact asupra
copiilor participanţi astfel că, chiar din prima zi de şcoală a anului trecut, povestind cele mai frumoase momente ale
vacanţei mari, aceştia au situat Şcoala de vară pe primul loc şi s-au asigurat de promisiunea noastră că vom repeta
experienţa şi în această vacanţă. Pe de altă parte, ca educatori la clasă şi voluntari în cadrul proiectului din verile trecute,
am constatat vizibil că acei copii care au participat aveau o altă deschidere faţă de implicări în proiecte, o mai mare
siguranţă şi stimă de sine în situaţii în care trebuiau să-şi susţină un punct de vedere personal şi, mai ales, o mai evidentă
capacitate socializare şi organizare.
De asemenea, deoarece în şcoala noastră învaţă și preșcolari și elevi defavorizaţi, avem în vedere şi activităţi
care să le insufle dragostea pentru şcoală, în paralel cu crearea de situaţii concrete în care aceştia să se simtă valorizaţi
prin oferirea unui spaţiu mai mare de afirmare a capacităţilor şi aptitudinilor lor. Pentru aceşti copiii, esenţial este să le
oferim modele de petrecere a timpului liber care să contracareze practicile de copiere a unor atitudini şi obişnuinţe,
manifestări nepotrivite, împrumutate de la cei mai mari.
„Şcoala de vară” este un proiect care se înscrie în aria proiectelor personalizate care s-au desfăşurat în şcoala
noastră, la început acestea fiind idei separate, mai apoi constituindu-se ca parte a unui proiect permanent al şcolii noastre.
Ţinând cont de specificul local al comunităţii, care se regăseşte în profilul copilului şcolii noastre, bazându-ne pe
entuziasmul curiozităţii caracteristic vârstei preșcolare și şcolarilor mici, luând în considerare propunerile şi aşteptările
formulate de copii, am propus, prin acest proiect, activităţi care să-i ţină aproape de şcoală, să le ofere o alternativă
valoroasă în petrecerea plăcută şi instructivă a vacanţei, nu doar pe parcursul timpului petrecut în cadrul proiectului ci,
mai ales, pentru cel petrecut mai apoi acasă, cu grupul de prieteni, colegi, vecini, rude sau chiar individual.
Dincolo de toate acestea, trebuie să accentuăm esenţa proiectului – socializarea, prin adaptare la celălalt, prin
respectarea regulilor de grup. Copiii învaţă să descopere împreună, să comunice, să se organizeze, să respecte reguli, să
avanseze propuneri, să aibă încredere în sine şi, mai ales, să se bucure împreună. Experienţele de grup încheagă prietenii,
dărâmă barierele prejudecăţilor, dau naştere la solidarităţi şi adaptări la situaţii sociale în miniatură.
Este o ,,școală” ce se adresează elevilor din clasele pregătitoare, I-IV și încearcă să antreneze în activități care
să-i destindă. ,,Școala de vară” se va organiza anual cu participare gratuită.( 26 – 30 august 2019).
« Dacă îmi spui o să uit, dacă îmi arăţi o să ţin minte, dar dacă mă implici o să înţeleg. » Anonim.
C2.Scopul:
Stimularea implicării voluntare a copiilor în activităţi recreativ-instructive, cu promovarea şi valorizarea
potenţialului individual şi de grup a acestora, precum şi însuşirea, pe termen scurt şi lung, a unor alternative real-
educative de petrecere a timpului liber în opoziţie cu tentaţiile nocive tot mai des întâlnite chiar la vârsta micii şcolarităţi
(excesul utilizării calculatorului, grupuri construite pe principiul dominării şi violenţei, maturizarea nesănătoasă a
sexualităţii, infracţionalitatea infantilă etc).
C3.Obiective specifice:
Copiii:
• Dezvoltarea capacităţii de relaţionare şi comunicare cu alţi copii, de aceeaşi vârstă, dar şi de
vârstă şi nivel educaţional diferit;
• Practicarea unor activităţi specifice vârstei şi adresate petrecerii timpului liber în mod benefic
(jocuri, comportamente, manifestări);
• Acceptarea de noi provocări, care impun implicare personală în descoperirea de soluţii
practice şi utile vieţii de zi cu zi;
• Dezvoltarea imaginaţiei şi creativităţii, deopotrivă prin spontaneitate, dar şi prin analiză şi
raţionare individuală şi de grup;
• Dezvoltarea încrederii în propriile capacităţi şi a stimei de sine în raport cu ceilalţi, dar şi cu
sine însuşi;
• Manifestarea bucuriei de a fi împreună cu ceilalţi prin adoptarea unor stări de acceptare,
negociere, colaborare, solidaritate;
• Îmbunătăţirea relaţiilor elevilor cu şcoala, cu cadrele didactice şi alţi elevi ai şcolii;
• Promovarea imaginii şcolii prin diseminarea proiectului.
C4.Grupul ţintă:
❖ Elevi din ciclul primar;
❖ Cadre didactice îndrumătoare.
C5.Beneficiarii direcţi şi indirecţi:
Direcți:
❖ elevii Școlii Gimnaziale Izbiceni;
❖ cadrele didactice.
Indirecți:
❖ Părinți;
❖ Reprezentanţi ai comunităţii locale;
❖ Parteneri.
C6.Durata proiectului: 26-30 august 2019

C7.Descrierea activităţilor:
I.Luni – 26 august 2019: Atelierul ,, Cunoaștere şi relaționare-Un nou început”;

❖ Activități de cunoaștere/ prezentare/ relaționare/ comunicare/ jocuri de răbdare/ jocuri pe
echipe/ perechi;
❖ Începutul călatoriei-copiii și-au exprimat emoțiile și impresiile înainte de „marea călătorie”;
❖ Povești-Jocuri distractive-"Să explorăm mintea omului!" activitate de cunoaștere a celor 5
simțuri ale omului și ale capacității creierului uman. Jocuri de testare a unor abilități proprii.;
❖ Feedback-ul activităţii.
I. Marți–27 august 2019:Atelierul ,,Cunoaștere şi literatură-Cuvintele mele scriu povești”;

❖ Călătorind în lumea cărților- povești de ieri, povești de azi; personaje preferate;
povești ilustrate create de copii;
❖ Despre igienă și sănătate. Planetele vizitate de Micul Print;
❖ Ce a fost azi deosebit? – feed-back-ul activităţii.
II. Miercuri – 28 august 2019: Atelierul ,,Cercetași îndrăzneți- Descoperind o lume

necunoscută”
❖ Activități cu caracter ecologic- Drumeții în împrejurimile localității; Realizarea unei
călătorie în spațiu/ în mediul acvatic cu participanții;
❖ Însușirea unor tehnici de supraviețuire; Resursele planetei. Activitate practicĂ:
realizare de obiecte/jucării din diverse deseuri;
❖ Matematica și limbaj-utilitatea numerelor în comunicare.Jocuri
matematice;Activitate practică " Curcubeul";
❖ Exprimarea opiniilor personale: feed-back-ul activităţii.
III. Joi – 29 august 2019: Atelierul ,,Sport și alimentație sănatoasă”;

❖ Prezentarea grupelor de alimente și importanța fiecăreia, realizarea unor machete și reclame
pentru alimente sănătoase;
❖ Prezentarea unor ramuri sportive și a performanțelor obținute de sportivi români;
❖ Realizarea unui parcurs sportiv cu bicicleta, mingia;
❖ Întoarcerea la şcoală şi Feed-back-ul activităţii.
IV. Vineri – 30 august 2019: Atelierul ,,Jocuri și jucării din lumea întreagă”
❖ Realizarea unor jocuri din trecut/ jocuri de azi –
prezentare, creare de jocuri, personaje, sarcini și reguli
ale jocurilor; atelierul de confecționat jucării; jocuri în
viitor, prezentare, realizare de colaj, desene.
❖ La revedere, Şcoală de vară! Jocuri de mimică:
exprimarea impresiei despre „Şcoala de Vară”
desfăşurată;
❖ Jurnal cu impresii scrise şi propuneri pentru vara viitoare.
Notă:activităţile propuse pot şi completate sau chiar înlocuite, dacă elevii vor veni cu solicitări comune pentru
alte activităţi pe care şi le doresc foarte mult.
C8.Diagrama Gantt a activităților:

Nr. Obiectiv Activitate IX X XI XII I II IIIIV V VI VII VIII IX Responsabili
crt. specific
1. Realizarea proiectului Fulgă Mihaela
2. Avizarea proiectului Mihalcea Iulia
3. Mediatizarea proiectului Coman
Georgiana
4. Implicarea Primirea cererilor de Fulgă Mihaela
unui număr înscriere Mihalcea Iulia
de aprox. Coman
200 de Georgiana
5. persoane în Pregătirea playlistului şi Fulgă Mihaela
realizarea înmânarea programului Streche Marius
proiectului elevilor participanți în Stanciu Ciprian
cadrul proiectului Popa Emanoil
6. Realizarea activităților Toate cadrele
propuse didactice
coordonatoare
7. Diseminare Realizarea unor materiale Fulgă Mihaela
a electronice cu rezultatele Stanciu Ciprian
informațiil proiectului și transmiterea Mihalcea Iulia
or în cel acestora către profesorii
puțin 30 de îndrumători și arhivarea lor
unități la nivelul comisiei
8. școlare Constituirea unei baze de Coman
într-un date cu preșcolarii și școlarii Georgiana
interval de participanți Dolana Ionut
3 luni după Staicu Ionela
finalizarea
9. proiectului Organizarea unor Mihalcea Iulia
evenimente de diseminare Coman
în cele 30 de unități școlare Georgiana
după finalizarea proiectului Barbu Mariana
C9. Rezultate calitative și cantitative aşteptate ca urmare a implementării proiectului :
Proiectul se desfăşoară având ca ţinte următoarele rezultate:
• Participarea unui număr de 127 de copii din cadrul şcolii noastre la programul Şcolii de Vară;
• Atragerea altor copii, din alte şcoli şi care locuiesc la bunici, pentru a avea şansa unui benefic
schimb de experienţă între copii;
• Convingerea părinţilor asupra importanţei educării timpului liber la copiii lor;
• Participarea părinţilor la activităţi, realizându-se astfel un parteneriat voluntar pentru şcoală;
• Realizarea unor activităţi şi produse deosebite ale elevilor, prin care aceştia să se regăsească,
în special, ca individualitate aparţinând unei colectivităţi sociale;
• Realizarea unor activităţi şi produse deosebite ale elevilor, prin care aceştia să se regăsească,
în special, ca individualitate aparţinând unei colectivităţi sociale.
C10. Modalităţi de monitorizare şi de evaluare ale proiectului:

• Pe tot parcursul desfăşurării activităţilor, prin urmărirea implicării copiilor şi a rezultatelor
obţinute de către aceştia;
• Prin expoziţiile realizate la final de activitate tematică;
• Prin feed-back-ul zilnic din partea copiilor;
• Prin opiniile părinţilor asupra prelungirii activităţilor desfăşurate în spaţiul Şcolii de Vară şi
în spaţiul familial şi al comunităţii;
• Fotografii ale tuturor activităţilor desfăşurate;
• Diplome pentru participanţi şi adeverinţe pentru voluntari.
• Raport final al proiectului prezentat în cadrul comisiei metodice;
C11. Modalități de asigurare a continuității /sustenabilității proiectului :

Coordonatorii proiectului se vor ocupa de atragerea de sponsori din rândul comunităţii locale, care să ajute
financiar sau material la derularea acestui program.
C12. Activităţi de promovare/mediatizare şi de diseminare pe care intenţionaţi să le realizaţi în timpul

implementării proiectului:
• Prezentarea programului în cadrul primei şedinţe a comisiei metodice;
• Postarea pe pagina de facebook a unității de învățământ.
• Prezentarea în mass-media locală activități al proiectului;
• Pliante, afişe, fluturaşi pentru mediatizare;
• Oferirea pentru arhiva digitală a şcolii a unui CD cu fotografii şi comentarii/concluzii asupra
conţinutului şi eficienţei proiectului;
C13. Parteneri implicaţi în proiect descrierea parteneriatului:

• Inspectoratul Şcolar Judeţean Olt-inspector școlar general Ion Adrian Bărbulete-
susţinerea în desfăşurarea unor activități instructiv-educative;
• Primaria comunei Izbiceni- primar prof. Marian Gulie- susţinerea şi sprijinul în
asigurarea unor locații necesare desfășurării activităților instructiv-educative;
• Biblioteca ,,Ion Stratan” Izbiceni-bibliotecar Voinea Florentina-asigurarea
materialelor știintifice necesare desfășurării unor activități instructiv-educative;
• Centrul Cultural ,,T. Gheorghe” Izbiceni -director Mihalcea Silvius Gabriel-
asigurarea locației necesare desfășurării unor activități instructiv-educative;
• Cabinet psiholog-psihologul școlii Vladu Amalia- susţinerea şi sprijinul în
desfăşurarea unor activități instructiv-educative;
Inițiatori/Coordonatori (nume și semnatură):
• prof. înv. primar Fulgă Mihaela Florica
,,BUNE PRACTICI PENTRU DEZVOLTAREA DURABILĂ ÎN EDUCAŢIA NONFORMALĂ”

A. PROIECT EDUCAȚÍNAL

A. INFORMAŢII DESPRE PROIECT

B.1. Titlul proiectului: Parteneriatul educaţional interjudețean ,,Bune practici pentru dezvoltarea durabilă în
educaţia nonformală” –
B 2: Concurs interdisciplinar bilateral
B.3 Domeniul ecologie şi protecţia mediului
B4: Ediţia a VIII-a
B5: Număr participanţi: 350 elevi si 35 cadre didactice
B6: Bugetul proiectului:
Buget total Buget solicitat MEN Contribuţie proprie
19500 - 19500
B. REZUMATUL PROIECTULUI
Ca urmare a experienţei bogate a echipei ce se implică în derularea acestui proiect orice problemă este rezolvată
în cel mai scurt timp şi cu un grad înalt de profesionalism, fiecare membru din echipă ştiind şi rezolvând foarte bine
sarcinile ce îi revin.
Educaţia nonformală a fost definită de către J. Kleis drept “orice activitate educaţională, intenţionată şi
sistematică, desfăşurată de obicei în afara şcolii tradiţionale, al cărei conţinut este adaptat nevoilor individului şi
situaţiilor speciale, în scopul maximalizării învăţării şi cunoaşterii şi al minimalizării problemelor cu care se confrunta
acesta în sistemul formal .
Activităţile extraşcolare desfăşurate în palate şi cluburi au caracter opţional. Calitatea lor constă nu numai în
conţinuturi, ci şi într-o ambianţă relaxantă, calmă şi plăcută, în utilizarea unor mijloace didactice menite să atragă copiii
de diferite vârste. Fiecare cerc îşi desfăşoară activitatea într-un cabinet cu o dotare corespunzătoare. Coordonatorii acestei
forme de educaţie îşi joacă mai discret rolul, ei fiind animatori, moderatori.
Proiectul îmbină arta teatrală cu educația pentru mediu, artisticul desfășurat în natură, având în vedere
pitorescul medieval al orașului Sighișoara și frumusețile naturale ale Munților Făgăraș. Este o premieră având în vedere
că îmbină două domenii diferite artistic și educaţia ecologică.
a. Număr de elevi şi număr de cadre didactice implicate - 350 elevi ; 50 cadre didactice;
b. Beneficiarii direcţi şi indirecţi:
Direcţi- elevii şi cadrele didactice implicate în proiect
Indirecţi- comunitatea locală, părinţii prin elevii participanţi, comunitatea şcolara locală;
Activităţi propuse, în ordinea în care se vor desfăşura Constituirea unei baze de date cu participanții la proiect și
constituirea echipei de implementare a proiectului; Organizarea unor evenimente de diseminare; Educaţie ecologică în
contextul nonformalului si abordarea teatrului în Castelul Huniazilor ; Școala altfel pentru dascălii și copii din palatele
și cluburile copiilor; Educația nonformală interdisciplinară ; Metode de abordare practică a educaţiei ecologice în
contextul nonformalului - Biodiversitatea şi ariile protejate din Munţii Făgăraş; Metode și tehnici de abordare a bunelor
practici în educaţia nonformală. Imaginea ca puncte între arte; Metode de abordare a educaţiei ecologice in contextul
nonformalului - Biodiversitatea Deltei Dunării;Metode de abordare a educaţiei ecologice in contextul nonformalului -
Biodiversitatea litoralului Mării Negre; Parteneriatul educaţional interjudețean ,,Bune practici pentru dezvoltarea
durabilă în educaţia nonformală” - concurs interdisciplinar bilateral; Evaluarea, mediatizarea și diseminarea
rezultatelor concursului.
c. Descrierea activității finale (faza națională) : se va desfășura pe 2 secțiuni:
1. Secțiunea de educație ecologică : Echipajele participante vor susţine o probă de realizare a unei expoziţii
cu materialele realizate la activități (fotografii, exponate din materiale refolosibile etc.) sau cu o temă
dedicată Zilei Pământului şi susţinerea proiectului de mediu (PPS).
2. Secțiunea artistică : Echipajele vor susține o probă artistică folosind una din metodele sau tehnicile
abordate în proiect.
C. PREZENTAREA PROIECTULUI
D.1. Argument justificare, context :
"Modelând caractere, formezi competenţe !"
CONTEXT
▪ Puncte tari:
- interesul copiilor pentru activitățile de educație nonformala desfașurate la palatele și cluburile copiilor și pentru lucrul
în echipă , promovând competitivitatea.
- existenţa unei tradiţii în domeniu, ambele unități aplicante având experienta implementării a proiectelor educative la
nivel național, aprobate în CAEN, atât in domeniul teatrului cât și în educația ecologică, iar participarea foarte mare la
ediţiile acestor concursuri precum și rezultatele deosebite obținute, ne îndreptăţeste să plasăm proiectul în CAER.
▪ Oportunităţi:
a. deschiderea faţă de proiectele de educație nonformală, manifestată de către Ministerul Educaţiei
Naționale.
b. posibilitatea finanţării din surse diverse
▪Amenintări: a. imposibilitatea de a invita mai multe echipaje din lipsa de fonduri.
D.2. Scopul proiectului : intensificarea dialogului şi cooperării între domeniile educaţiei formale şi nonformale,
dar şi aprofundarea domeniului teatrului prin prezentarea unor metode şi tehnici moderne de abordare a acestui gen
artistic, teatru, precum și dezvoltarea activităţii conştiente şi responsabile care are drept scop îmbunătăţirea calităţii
mediului .
D.3. Obiectivele specifice ale proiectului:
1. Completarea şi promovarea ideilor şi strategiei privind educaţia nonformală, dezvoltată în urma implemetării și
desfășurării proiectului;
2. Implicarea dascălilor, specialiştilor în educaţie nonformală în vederea promovării unor proceduri cât mai responsabile
de realizare a educaţiei nonformale în învăţământul românesc;
3. Dezvoltarea unui parteneriat club/şcoală şi a unei reţele de persoane resursă în realizarea educaţiei nonformale din
sistemul educaţoional;
4. Dezvoltarea competenţelor unui grup de 120 persoane resursă din regiunea centru, în special, în ceea ce priveşte
realizarea educaţiei nonformale;
5. Prezentarea și abordarea practică a educației ecologice și a noilor metode şi a tehnicilor folosite în teatrul profesionist,
metode şi tehnici care se pot aplica cu uşurinţă şi în educaţia nonformală;
6. Promovarea, în mod explicit, a educaţiei nonformale şi voluntariatului, drept pioni principali pentru o societate
responsabilă şi activă.
D.4. Descrieţi grupul ţintă căruia i se adresează proiectul.
Proiectul se adresează tuturor elevilor și dascălilor care promovează și prestează activități de educație nonformală în
domeniul teatrului și a educaţiei ecologice din cadrul cercurilor de protecţia mediului/ ecologie și teatru de la palatele și
cluburile ale copiilor din țară.
D.5 Beneficiari– elevii, cadre didactice, părinţi, comunitatea locală;
D.6. Durata proiectului : 1 octombrie 2018- 30 august 2019
D.7. Descrierea activităţilor
Activitatea nr.1
a. Titlul activităţii: Constituirea unei baze de date cu participanții la proiect și constituirea echipei de implementare
a proiectului
b. Data/perioada de desfăşurare: 01. 11.2018 – 15.11.2018
c. Locul desfăşurării: Clubul Copiilor Victoria
d. Participanţi: coordonatorii proiectului și echipa de proiect.
e. Descrieţi pe scurt activitatea: Se va costitui electronic o bază de date cu presupușii participanți la concurs.
Activitatea nr.2
a. Titlul activităţii: Organizarea unor evenimente de diseminare
b. Data/perioada de desfăşurare: 14. 11.2018 – 28 11 2018
c. Locul desfăşurării: Clubul Copiilor Victoria și Clubul Copiilor Sighișoara
d. Participanţi: echipa de proiect.
e. Descrieţi pe scurt activitatea: se vor organiza activități de diseminare ale concursului în mediul școlar prin întâlniri
directe și diseminări indirecte pe site-uri: www.didactic.ro; www.ccdg.ro, paginile web ale inspectoratelor școlare.
Activitatea nr.3
a. Titlul activităţii: „ Educaţie ecologică în contextul nonformalului în Castelul Huniazilor”
b. Data/perioada de desfăşurare: 11-12.12. 2018
c. Locul desfăşurării: Clubul Copiilor Hunedoara
d. Participanţi: echipa de proiect, elevii şi cadrele didactice din cluburile implicate cu preocupări in domeniul teatrului
si a educației ecologice.
e. Descrieţi pe scurt activitatea: Activitate practică în Țara Hațegului, spectacole de teatru la Castelul Huniazilor si la
Sarmizegetusa
Activitatea nr.4
a. Titlul activităţii: Școala altfel pentru dascălii și copii din palatele și cluburile copiilor
b. Data/perioada de desfăşurare: 05-07. 02 2019
c. Locul desfăşurării: Palatul Naţional al Copiilor Bucureşti
e. Descrieţi pe scurt activitatea: : ateliere de lucru, portofoliu cu activităţile desfăşurate, curs formare educaţie
nonformală
Activitatea nr. 5
a. Titlul activităţii: „Educaţia nonformală interdisciplinară”
b. Data/perioada de desfăşurare: - 18-20 martie 2019
c. Locul desfăşurării: Palatul Copiilor Craiova
e. Descrieţi pe scurt activitatea: : activități de igenizare și ecologizare în zona Defileul Jiului-Lainici.
Activitatea nr. 6
a. Titlul activităţii: „Metode de abordare practică a educaţiei ecologice în contextul nonformalului - Biodiversitatea
şi ariile protejate din Munţii Făgăraş
b. Data/perioada de desfăşurare: - 01-03 aprilie 2019
c. Locul desfăşurării: Clubul Copiilor Victoria
e. Descrieţi pe scurt activitatea: : activități de igenizare și ecologizare în zona Sâmbăta de Sus, delimitarea și
monitorizarea pădurii cu ghiocei.
Activitatea nr. 7
a. Titlul activităţii: Metode şi tehnici de abordare a bunelor practici pentru dezvoltare durabilă în educaţia
nonformală.
b. Data/perioada de desfăşurare: 22- 24.04. 2019
c. Locul desfăşurării: Tăşnad, jud. Satu Mare.
e. Descrieţi pe scurt activitatea: ateliere de desingn eco, pictură, prezentări proiecte.
Activitatea nr. 8
a. Titlul activităţii: Metode de abordare a educaţiei ecologice in contextul nonformalului –Râpa Roșie
b. Data/perioada de desfăşurare: 05-06 mai 2019
c. Locul desfăşurării: Clubul Copiilor Sebeș
d. Participanţi: echipa de proiect, elevii şi cadrele didactice din cluburile și palatele implicate cu preocupări educației
ecologice.
e. Descrieţi pe scurt activitatea : exploatarea zonei, observarea fenomenelor geologice, identificarea florei şi faunei .
Activitatea nr. 9
a. Titlul activităţii: Metode de abordare a educaţiei ecologice in contextul nonformalului - Biodiversitatea Deltei
Dunării.
b. Data/perioada de desfăşurare: 19- 21 mai 2019
c. Locul desfăşurării: Palatul Copiilor Tulcea, Liceul Teoretic Jean Bart, Sulina.
ecologice.
e. Descrieţi pe scurt activitatea : exploatarea bioduversitații din Delta Dunării
Activitatea nr. 10
a. Titlul activităţii: Metode de abordare a educaţiei ecologice in contextul nonformalului - Biodiversitatea litoralului
Mării Negre
b. Data/perioada de desfăşurare: 17-20 iunie 2019
c. Locul desfăşurării: Palatul Copiilor Constanța
ecologice.
e. Descrieţi pe scurt activitatea : exploatarea zonei litorale transfrontaliere Vama Veche- Balcik – Kaliakra; vizitarea
cetății Histria .
Activitatea nr. 11
a. Titlul activităţii: Finalizarea proiectului prin concurs - desfăşurarea concursului;
Parteneriatul educaţional interjudețean ,,Bune practici pentru dezvoltarea durabilă și tehnici de abordare a
teatrului în educaţia nonformală” - concurs interdisciplinar bilateral
b. Data/perioada de desfăşurare: 08- 10.07. 2019 și 15-17.07.2019
c. Locul desfăşurării: Clubul Copiilor Victoria- ecologie
ClubulCopiilor Sighisoara – secţiunea artistică
d. Participanţi: 300 de elevi şi 50 de cadre didactice din ţară; 30 elevi şi 10 cadre didactice din şcolile din Victoria și
Sighișoara; 100 elevi si 20 de cadre didactice din şcoli invitate să participe la manifestările artistice dedicat Zilei
Pământului ; reprezentaţii părinţilor, ai comuniţăţii locale;echipa de proiect.
e. Descrieţi pe scurt activitatea: : concursul se va desfășura pe 2 secțiuni:
1. Secțiunea de educație ecologică : Echipajele participante vor susţine o probă de realizare a unei expoziţii cu
materialele realizate la activități( fotografii, exponate din materiale refolosibile etc.) sau cu o temă dedicată Zilei
Pământului şi susţinerea proiectului de mediu (PPS)și o proba practica desfășurată în Parcul Drăguș.
2. Secțiunea artistică : Echipajele vor susține o probă artistica folosind una din metodele sau tehnicile abordate în
proiect în diferite locații din cetatea medievala, Sighișoara.
Activitatea nr.12
a. Titlul activităţii: Evaluarea, mediatizarea și diseminarea rezultatelor concursului
b. Data/perioada de desfăşurare:01-29.02. 2019; 20 - 30.07.2019
c. Locul desfăşurării : Clubul Copiilor Sighișoara și Clubul Copiilor Victoria
d. Participanţi : Echipa de proiect și echipa de evaluatori.
e. Descrierea pe scurt a activității: Se va face mapa concursului, realizarea unui film, publicarea rezultatelor și
concluziilor in mass media locală, județeană și pe pagina web a clubului.
D.8. Diagrama Gantt a activităților
Nr. Obiectiv Activitate Lu Lu Lu Lu Lu Lu Lun Lu Lu Responsabili
crt. specific na na na na na na a na na
1 2 3 4 5 6 7 8 9
1. Pregătirea Constituirea unei baze de Fülöp Bîrsan
și date cu participanții la Eugenia
promovare proiect Bertea Camelia
a Organizarea unor Echipa de proiect
concursulu evenimente de diseminare
i şi a
regulament
ului
2. Organizare Educaţie ecologică în FülöpBîrsan
a si contextul nonformalului si Eugenia
desfășurare abordarea teatrului în Bertea Camelia
a Castelul Huniazilor Murariu
activităților Petronela
Școala altfel pentru dascălii FülöpBîrsan
și copii din palatele și Eugenia
cluburile copiilor Bertea Camelia
Cristina Vasiliu
„Educaţia nonformală Echipa de proiect
interdisciplinară” FülöpBîrsan
Eugenia
Bertea Camelia
Călmuc Felicia
Metode de abordare FülöpBîrsan
practică a educaţiei Eugenia
ecologice în contextul Bertea Camelia
nonformalului -
Biodiversitatea şi ariile
protejate din Munţii
Făgăraş
Metode şi tehnici de FülöpBîrsan
abordare a bunelor practici Eugenia
pentru dezvoltare durabilă Bertea Camelia
în educaţia nonformală Vass Sarolta
Metode de abordare a FülöpBîrsan

educaţiei ecologice in Eugenia
contextul nonformalului - Bertea Camelia
Biodiversitatea Deltei Kirilov Florica
Dunării. Naumencu Paula
Metode de abordare a FülöpBîrsan
educaţiei ecologice in Eugenia
contextul nonformalului - Bertea Camelia
Biodiversitatea litoralului Mitan Roxana
Mării Negre Manole Emilia
4. Desfășurar Ziua 1 FülöpBîrsan

a Sosirea și cazarea Eugenia
concursulu participanților. Bertea Camelia
i Ziua 2 Echipa de proiect
Desfășurarea concursului Comisia de
1.Secțiunea Proba practica organizare
ecologie Ziua 3 Profesorii
Festivitatea de premiere coordonatori
Ziua 1 FülöpBîrsan
2.Secțiunea Sosirea și cazarea Eugenia
artistică participanților. Bertea Camelia
Ziua 2 Echipa de proiect
Desfășurarea concursului Comisia de
Ziua 3 organizare
Festivitatea de premiere Profesorii
coordonatori
5. Evaluarea, Evaluarea, mediatizarea și Echipa de proiect
mediatizare diseminarea concursului Echipa de
a și evaluare
diseminare
a
concursulu
i
D.9. Descrieţi rezultatele aşteptate ca urmare a implementării proiectului:

Proiectul având ca scop principal intensificarea dialogului şi cooperării între domeniile educaţiei formale şi nonformale,
dar şi aprofundarea domeniului teatrului prin prezentarea unor metode şi tehnici moderne de abordare a acestui gen
artistic, precum și dezvoltarea activităţii conştiente şi responsabile care are drept scop îmbunătăţirea calităţii mediului
, va avea un impact deosebit asupra creşterii prestigiului unităţilor noastre în cadrul comunităţii şcolare şi locale.
-dezvoltarea abilitaţilor manageriale ale elevilor, dezvoltarea atitudinii de responsabilitate şi respect faţă de natură
, a spiritului de lucrul în echipă, a calităţii de formatori de opini in ceea ce priveşte mediul şi protejarea lui.
D.10. Prezentaţi modalităţile de monitorizare şi de evaluare ale proiectului

Vor fi realizate pliante cu programul manifestărilor, precum şi un banner color, care va reflecta specificul
Concursului. De asemenea, vor fi realizate “Mapa Concursului”, cuprinzând proiectele premiate, lucrările premiate
(CD), aprecieri ale participanţilor şi ale membrilor juriului. La nivelul clubului, va fi realizat şi “Filmul Concursului”,
conţinând cele mai importante secvenţe ale manifestării (PowerPoint).
Criterii de evaluare
Gradul de implicare şi de comunicare
a. Gradul de participare
b. Valoarea lucrărilor participante
*Standarde (minimale):
a. Participarea a minimum 50 de elevi , reprezentând minimum 20 cluburi din ţară
*Indicatori:
a. Lista nominală a participanţilor
b. Sondaj de opinie
I. Evaluare internă a proiectului (coerenţă scop – obiective - activităţi – metode – evaluare - indicatori)
▪ Aplicarea baremului de evaluare a lucrărilor
II. Evaluare externă a proiectului (indicatori)
▪ Publicarea lucrărilor în “Mapa Concursului”
▪ Promovarea câştigătorilor în mass-media
D.11. Modalități de asigurare a continuității /sustenabilității proiectului
Posibilitatea de dezvoltare / continuare ulterioară a proiectului prin autofinanţare sau prin atragerea de noi parteneri.
Continuitatea se va face prin:
- prezentarea rezultatelor concursului cu ocazia diferitelor activităţi ale clubului.
- informarea comunităţii locale despre concurs prin părinţii copiilor participanţi , a postului local de radio şi tv,
presa locală, site-uri specializate.
D.12. Menţionaţi activităţile de promovare/mediatizare şi de diseminare pe care intenţionaţi să le realizaţi în
timpul implementării proiectului şi după încheierea acestuia
Pentru promovarea activităţilor şi rezultatelor proiectului :
- pagina web, prin care ne propunem promovarea imaginii clubului şi situri de specialitate: www.edums.ro;
www.ccdg.ro
- 2 articole în presa locala, 1 emisiune la postul de televiziune in care sa fie evidenţiată importanţa concursului,
participanţi şi caştigatorii acestuia.
- articol .publicațile de specialitate.
D.13. . Parteneri implicaţi în proiect descrierea parteneriatului
1. Unităţile şcolare partenere : Liceul Tehnologic nr. 1, Sighișoara
a. Adresa completă: Sighişoara, str. Tache Ionescu, nr. 18
b. Nr. de telefon/fax :0265/771742
c. Adresă poştă electronică /Site: gsiusighisoara.ro
d. Persoană de contact : Prof. Tittes Gherman Mihaela – director
e. . Asigură o parte din cazarea participanților, precum și participarea elevilor la concurs.
2. Unităţile şcolare partenere : Liceul Teoretic „ Joseph Haltrich” Sighişoara
a. Adresa completă: Sighişoara, str. Şcolii, nr .5
b. Nr. de telefon/fax :0265/772789
c. Adresă poştă electronică /Site: www.haltrich.net
d. Persoană de contact : Prof. Maier Mircea – director
e. Asigură o parte din cazarea participanților si participa cu elevii la concurs.
3. Unităţile şcolare partenere : Colegiul Tehnologic ”Al. Bărbat” Victoria
a. Adresa completă: str. Salcâmilor, nr. 2, loc. Victoria, jud. Brasov
b. Nr. de telefon/fax : 0268241401
c. Adresă poştă electronică /Site:
d. Persoană de contact : prof. Bertea Camelia
e. Asigură o parte din cazarea participanților si participa cu elevii la concurs.
4. Unităţile şcolare partenere : Clubul Copiilor Hunedoara
a. Adresa completă: Str. Victoriei, 17
b. Nr. de telefon/fax : 0254 711 726
c. Adresă poştă electronică /Site
d. Persoane de contact : Prof. Murariu Petronela
e. Asigură cazarea participanților si participa cu elevii la concurs
5. Unităţile şcolare partenere : Clubul Copiilor Aiud
a. Adresa completă Strada Aleea Căminului, numărul 2
c. Adresă poştă electronică /Site: contact@ccfalticeni.ro
d. Persoane de contact : Prof. Vass Sarolta
e. Asigură cazarea participanților si participa cu elevii la concurs.
6. Unităţile şcolare partenere : Palatul Copiilor Craiova
a. Adresa completă: Strada Simion Bărnuțiu 20
c. Adresă poştă electronică : pccraiova@gmail.com
d. Persoane de contact : Prof. Călmuc Felicia
e. Asigură cazarea participanților si participa cu elevii la concurs.
7. Unităţile şcolare partenere : Palatul Copiilor Constanța
a. Adresa completă: Str. Soveja nr. 17
b. Nr. de telefon/fax : 0241694427.
c. Adresă poştă electronică: pcconstanta@gmail.com
d. Persoane de contact : prof.Mitan Roxana și Prof. Manole Emilia
8. Unităţile şcolare partenere : Liceul teoretic Jean Bart
a. Adresa completă: Str. A 2-A Nr. 338
b. Nr. de telefon/fax : Tel: 0240 543 503
c. Adresă poştă electronică: pctulcea@gmail.com; jeanbartsulina@yahoo.com
d. Persoane de contact : Prof. Kirilov Florica/
9. Unităţile şcolare partenere : Palatul Național al Copiilor București
a. Adresa completă:București, Bd. Tineretului, nr. 8-10, sector 4
b. Nr. de telefon/fax : 021.330.08.38 - Secretariat
c. Adresă poştă electronică /Site: contact@palatulnationalalcopiilor.ro
d. Persoane de contact : Prof. Radu Vasilescu – director, prof. Cristina Vasiliu.
e. Diseminarea concursului la nivel național și desemneaza specialiști în juriul concursului.
10. Alte instituţii implicate în proiect : Academia de Studii Economice Bucureşti/ DPPD
a. Adresa completă : Bucuresti, str. Piaţa Romană, nr 6, sector 1
b. Nr. de telefon/fax : 021 319.19.00 / int. 231, 448).
c. Adresă poştă electronică /Site: mihaila_robert@yahoo.com
d. Persoană de contact : dr. Alexandru Robert Mihăilă- lector, specialist IT.
e. Asigură suportul logistic și desemneaza o persona specializată IT pentru jurizarea proiectelor de mediu în PPT, asigura
suportul pentru cursul de formare.
11. Alte instituţii implicate în proiect : Fundaţia Mihai Eminescu Trust.
a. Adresa completă Sighişoara,str. Cojocarilor nr.10, jud. Mures
b.Nr. de telefon/fax 0265/506024
c. Adresă poştă electronică : ascholtes@mihaieminescutrust.org
d. Persoană de contact : Caroline Ternolend - vicepreşedinte
e. Ne asigura cazare, materiale promoționale, sponzorizare
12. Alte instituţii implicate în proiect : Fundația Terra Mileniul III
a. Adresa completă : Bucureşti, Str. George Missail nr.116 B
b. Nr. de telefon/fax 021 314 1227
c. Adresă poştă electronică : office@terramileniultrei.ro ; http://www.terramileniultrei.ro
d. Persoană de contact : Lavinia Andrei- președinte
e. Asigură materiale promoționale și o persoana în juriul concursului
13. Alte instituţii implicate în proiect : Liceul Tehnologic Tăşnad, jud. Satu Mare
a. Adresa completă : str Nicolae Balcescu 44/A
b. Nr. de telefon/fax : tel/fax 031804682
c. Adresă poştă electronică :
d. Persoană de contact : director prof. Ruff Zsofia
Şi-au exprimat disponibilitatea sprijinirii Concursului diferite organizaţii şi instituţii de protecţia mediului
locale şi regionale, ziare şi reviste, sponsori, televiziunea locală.
D. DEVIZ ESTIMATIV
Finanţare Finanţări anterioare pe acelaşi proiect
Fonduri solicitată (anul 2012)
Nr. Descrierea proprii MEN 2015 Total sumă
crt. cheltuielilor* RON Surse MEN TOTAL
RON
proprii 2012
Cazare + masă pt. 150x30x3 - 13500 19000 19000

150 pers/ 3 zile cu 13500
1 30 ron/pers
Cheltuieli de 2100 - 2100
organizare(consum Sponsori +
abile, tricouri, Extrabuge
2. sepcuţe, bannere) tar
Premii ptr.
Echipaje: 900 - 900
A)Sectiunea 900 - 900
proiecte mediu Sponsori+
B)Secţiunea extrabuget
3. costume eco ar
Exursie in aria 1600 - 1600
4. protejata sponsori
TOTAL RON 19500 - 19000
100% 100%
PROIECT EDUCAŢIONAL
TREPTE PESTE TIMP
DINCOLO DE LUMEA CĂRŢILOR
Prof. GRIGORICĂ VIOLETA-MARIANA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR. 1 BILIEȘTI, VRANCEA
E. INFORMAŢII DESPRE APLICANT
Numele instituţiei/unităţii de învăţământ aplicante: Şcoala Gimnazială Nr. 1 Bilieşti

Adresa completă Strada Principală, Nr. 217, com Bilieşti, jud.
Vrancea
Nr. de telefon/fax 0237262686
Site şi adresă poştă electronică scoala.biliesti@yahoo.com
Coordonator Prof. Grigorică Violeta-Mariana, profesor de
limba şi literatura română şi director, tel.
0760336669
Numărul cadrelor didactice participante la proiect/nr. total de cadre 3
didactice din unitate
Numărul elevilor din unitate participanţi la proiect 75
Alte programe/proiecte organizate -
F. INFORMAŢII DESPRE PROIECT
B.1. Titlul proiectului : Trepte peste TIMP dincolo de Lumea Cărţilor
B.2. Precizați tipul activității principale din cadrul proiectului: festival-concurs
B.3. Domeniul în care se încadrează proiectul:

▪ Domeniul cultural-artistic, literatură
B4: Ediţia nr. 8
B5: Locul și perioada de desfășurare a activității principale: Școala Gimnazială Nr. 1 Biliești, septembrie 2019
B6: Număr participanţi la proiect: 150
B7: Bugetul proiectului:

Buget total Buget solicitat MEN Contribuţie proprie/alte surse
0 0 1000 lei
B8: Proiectul este cu participare directă/indirectă
Proiectul „Trepte peste TIMP dincolo de Lumea Cărţilor” se va derula în perioada noiembrie 2018 – octombrie
2019 la nivel naţional şi va implica minimum 150 de elevi din învăţământul primar, gimnazial şi liceal şi cel puţin 30 de
cadre didactice şi bibliotecari şcolari. Prin obiectivele şi activităţile propuse, elevii participanţi vor fi beneficiarii direcţi
ai proiectului, iar cadrele didactice, bibliotecarii şcolari şi comunitatea locală vor fi beneficiari indirecţi, în măsura în
care cei implicaţi îşi vor dezvolta competenţele de comunicare şi vor fi mai responsabili la nivelul comunităţii.
Activităţile propuse în proiect se vor desfăşura lunar, fiind organizate sub forna unor cluburi ce vizează atât formarea de
competenţe, abilităţi şi deprinderi în domeniul lecturii, prin dezvoltarea unui stil personal de receptare a operelor literare,
lectură în spaţii publice, contribuţie în dezvoltarea revistelor şcolare, cât şi cunoaşterea şi valorificarea obiceiurilor şi
tradiţiilor populare româneşti prin respectarea, practicarea şi transmiterea lor generaţiilor actuale şi viitoare.
Unităţile de învăţământ participante vor elabora portofolii care să probeze implicarea în proiect prin produse
ale elevilor, pe care le vor prezenta în cadrul festivalului ca exemple de bună practică. Iar elevii vor participa la concursul
Trepte peste TIMP, modalitate de înscriere, selecţie şi premiere fiind prezentată în Regulamentul specific.
Partenerii principali în organizarea şi desfăşurarea proiectului sunt Primăria Bilieşti, Inspectoratul Şcolar
Judeţean Vrancea, Casa Corpului Didactic „Simion Mehedinţi”, Vrancea, Biblioteca Judeţeană „Duiliu Zamfirecu”,
Vrancea, Muzeul Vrancei şi Direcţia Judeţeană pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional Vrancea.
G. PREZENTAREA PROIECTULUI
C.1. Argument justificare, context (analiză de nevoi)

În condiţiie în care trebuie tras un semnal de alarmă în ceea ce priveşte numărul tot mai mare al elevilor care
stau mai mult singuri acasă sau în grija bunicilor, se impune implicarea activă a acestora în viaţa şcolii şi invers, adică a
şcolii în viaţa copiiilor. Astfel, cadrul didactic este direct răspunzător atât de evoluţia rezultatelor şcolare ale acestora,
cât şi de organizarea unei bune părţi din timpului lor liber, prin implicarea în programe şi proiecte educative. Se ştie
faptul că acestea din urmă îi pot responsabiliza şi atrage pe elevi către mediul şcolar, participând şi în viaţa comunităţii,
prin colaborare.
Metodele de învăţare prin cooperare oferă o soluţie acestei noi provocări incluzive, cercetările demonstrând că
metodele şi tehnicile de învăţare prin cooperare pot consolida atitudinile pozitive faţă de învăţare, pot îmbunătăţi
performanţele, rezultatele şcolare şi stima de sine ale elevilor, putând promova interacţiunea pozitivă şi sprijinul reciproc
între elevi. Lucrul în grup prin cooperare constituie o parte importantă a unei clase eficiente.
Ca profesor de limba şi literatura română consider că disciplina pe care o predau elevilor are un rol important
pentru întreaga evoluţie a acestora, vizând în acelaşi timp dezvoltarea competenţelor de comunicare, dar şi nivelul de
cultură şi responsabilizarea într-o anumită comunitate. Aşadar, acest demers a apărut din dorinţa de a-i transforma pe
copii în persoane active, motivate să îşi cunoască şi să îşi promoveze comunitatea, prin prin lectură, prin creaţii literare
şi lucrări artistico-plastice. Iar în acest sens, consider că schimbul real de experienţă dintre participanţi îi va convinge pe
copii de valoarea culturală şi spirituală a cărţii, determinându-i să descopere şi să înţeleagă că ele sunt rodul marilor
spirite ale omenirii.
Elevii implicaţi în proiect vor participa la activităţile care se vor desfăşura în CDI-ul/ biblioteca şcolii sau în
alte spaţii care să le confere disponibilitatea pentru lectură, explorare, cunoaştere, creaţie.
C.2. Scopul proiectului:

Cultivarea interesului pentru cultură prin lectură, urmărind dezvoltarea competenţei de comunicare în limba română.
C.3. Obiectivele specifice ale proiectului:

- cultivarea lecturii de plăcere;
- încurajarea exprimării libere a impresiilor şi sentimentelor provocate de lectură;
- promovarea şi stimularea elevilor cu aptitudini literare şi plastice;
- formarea unor criterii proprii prin care elevul să distingă singur ce şi când să citească;
- crearea unui mediu educaţional care să stimuleze prin lectură cunoaşterea şi valorificarea obiceiurilor şi tradiţiilor
populare româneşti;
- dezvoltarea cooperării şi a colaborării între elevii şi cadrele didactice din unităţi diferite de învăţământ;
- utilizarea informaţiilor însumate în formarea personalităţii elevilor;
- promovarea serviciilor bibliotecii;
- implicarea familiilor în stimularea interesului pentru lectură;
- atragerea şi implicarea comunităţii locale în derularea proiectului.
C.4. Descrierea grupului ţintă căruia i se adresează proiectul:

Elevii claselor primare, gimnaziale şi liceale ale şcolilor paricipante, coordonaţi de învăţători, profesor de limba
şi literatura română şi profesori de educaţie plastică, diriginiţi, consilieri educativi.
C.5. Beneficiarii direcți și indirecți:

Elevii sunt beneficiarii direcţi, iar cadrele didactice, bibliotecarii şcolari, părinţii şi membrii comunităţii locale
sunt beneficiarii indirecţi.
C.6. Durata proiectului: NOIEMBRIE 2018 – OCTOMBRIE 2019
C.7. Descrierea activităţilor:
Activitatea 1
a. Titlul activităţii: Clubul de dezbatere - Trepte din trecutul meu
b. Data/perioada de desfăşurare: noiembrie-decembrie 2018 – ianuarie 2019
c. Locul desfăşurării: în fiecare şcoală parteneră
d. Participanţi: elevii implicaţi în proiect, persoane în vârstă din comunitatea locală, reprezentanţi ai comunităţii locale
e. Descrierea pe scurt a activității:
Pentru a pregăti activitatea din clubul de dezbatere, elevii vor consulta în biblioteca şcolii monografii şi alte
lucrări în care se prezintă istoria localităţii lor. Apoi, la nivelul fiecărei şcoli partenere, aceştia vor participa la o dezbatere
unde vor fi invitate atât persoanele în vârstă din comunitatea locală, cât şi reprezentanţii comunităţii. Pe lângă poze sau
filmuleţe, la portofoliu se pot pune şi banere, format cel puţin A3, reprezentative pentru istoria localităţii lor, având în
vedere şi importanţa culturală a acesteea. Acestea vor cuprinde opinia copiilor cu privire la istoria comunităţii, momente
sau monumente specifice etc.
Activitatea 2
a. Titlul activităţii: Clubul de lectură – Trepte din prezentul copilăriei mele
b. Data/perioada de desfăşurare: februarie-martie-aprilie 2019
c. Locul desfăşurării: la bibliotecă
d. Participanţi: elevii implicaţi în proiect
Fiecare participant la întâlnirile clubului va propune spre lectură lucrări care îl fac să retrăiască momente plăcute
din viaţa sa. Apoi vor realiza şi afişe ce vor reprezenta cartea lor preferată. Acestea vor cuprinde obligatoriu pe lângă
titlu, autor, rezumat, imagini şi exprimarea de opinie cu privire la impactul cărţii asupra evoluţiei lor.
Activitatea 3
a. Titlul activităţii: Clubul de creaţie - Din treaptă-n treaptă
b. Data/perioada de desfăşurare: mai-iunie-iulie 2019
c. Locul desfăşurării: biblioteca fiecărei unităţi şcolare şi pe holuri
Pe baza lecturilor elevii vor realiza creaţii literare proprii şi lucrări artistico-plastice, prin care să se surpindă
copilăria, satul sau oraşul, cartea. Acestea vor fi expuse pe holurile şcolilor, iar o parte dintre ele vor fi dăruite persoanelor
care vor să doneze obiecte vechi cu valoare culturală, în vederea amenajării unui colţ Trepte de istorie, trepte de cultură,
adică un mini-muzeu.
Activitatea 4
a. Titlul activităţii: Festivalul Treptelor peste TIMP dincolo de Lumea Cărţilor
• Simpozionul național – Impactul cultural al școlii ȋn comunitatea din care face parte
• Concursul național - Prin Timp, dincolo de Lumea Cărţilor.
b. Data/perioada de desfăşurare: august-septembrie-octombrie 2019
c. Locul desfăşurării: Şcoala Gimnazială Nr. 1 Bilieşti
Cadrele didactice colaboratoare la acest proiect vor realiza o prezentare PowerPoint cu activităţile desfăşurate
în fiecare şcoală, pe care apoi o vor trimite până pe 25 august 2018 unităţii coordonatoare . Acestea vor fi diseminate la
nivelul judeţului, fiind expuse începând cu 1 septembrie pe holurile Primăriei Bilieşti, ale Inspectoratului Şcolar Judeţean
Vrancea şi ale Direcţiei Judeţene pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional Vrancea. Prezentarea va cuprinde 10-12 slide-
uri, surprinzând aspecte din timpul activităţilor, mărturii ale elevilor şi ale cadrelor didactice implicate, impactul pe care
l-a avut în comunitate amenajarea mini-muzeului Trepte de istorie, trepte de cultură. Totodată fiecare cadru didactic
poate trimite o lucrare penstru simpozionul din cadrul festivalului, conform regulamentului anexat.
Tot în cadrul acestei activităţi, elevii implicaţi în proiect pot participa la Concursul Prin Timp, dincolo de Lumea
Cărţilor.
C.8. Diagrama Gantt a activităților
Nr. Obiectiv specific Activitate Lun Lun Lun Lun Luna Lun Lun Lun Lun Lun
crt. a1 a2 a3 a4 5 a6 a7 a8 a9 a
10
- cultivarea lecturii de Şedinţa de
plăcere; lucru a
echipei de
proiect
- încurajarea exprimării libere Trepte din
a impresiilor şi sentimentelor prezentul
provocate de lectură; copilăriei
mele
- promovarea şi stimularea Din treaptă-n

elevilor cu aptitudini literare treaptă
şi plastice;
- formarea unor criterii Trepte din
proprii prin care elevul să trecutul meu
distingă singur ce şi când să
citească;
- crearea unui mediu Trepte din
educaţional care să stimuleze trecutul meu
prin lectură cunoaşterea şi
valorificarea obiceiurilor şi
tradiţiilor populare
româneşti;
- dezvoltarea cooperării şi a Trepte din
colaborării între elevii şi prezentul
cadrele didactice din unităţi copilăriei
diferite de învăţământ; mele
- utilizarea informaţiilor Festivalul
însumate în formarea treptelor peste
personalităţii elevilor; timp
- promovarea serviciilor Trepte din
bibliotecii; prezentul
copilăriei
mele
- implicarea familiilor în Din treaptă ȋn
stimularea interesului pentru treaptă
lectură;
- atragerea şi implicarea Festivalul
comunităţii locale în Treptelor
derularea proiectului. peste timp
C.9. Rezultate calitative și cantitative aşteptate ca urmare a implementării proiectului

Prin participarea la activităţile proiectului, elevii îşi vor dezvolta competenţa de lectură, vor citi de plăcere cărţi
pe care singuri vor şti să le selecteze şi să le integreze în preocupările personale, se vor integra în comunităţi de tineri
închegate prin interesul comun pentru lectură. Prin strategiile interactive acordate, va creşte numărul de elevi care vor
practica lectura de plăcere şi, implicit, numărul de cititori în biblioteci. În acelaşi timp, va creşte şi numărul interesaţi
celor care vor fi interesaţi de istoria comunităţii, dezvoltându-şi spiritul civic.
C.10. Modalităţi de monitorizare şi de evaluare ale proiectului - portofolii, concursuri, expoziţii, albume foto
C.11. Modalități de asigurare a continuității /sustenabilității proiectului – extinderea proiectului la nivelul cât mai
multor unităţi şcolare şi permanentizarea cluburilor propuse în cadrul activităţilor.
C.12. Activităţi de promovare/mediatizare şi de diseminare pe care intenţionaţi să le realizaţi în timpul

implementării proiectului - în presa locală, revistele şcolare, revista „Vârstele şcolii”, în cadrul activităţilor metodice
ale cadrelor didactice de limba şi literatura română, ale bibliotecarilor şcolari etc.
C.13. Parteneri implicaţi în proiect descrierea parteneriatului (roluri şi responsabilităţi în proiect, adresa completă,
nr. de telefon/fax, adresă poştă electronică /Site, persoană de contact și descrierea
rolului, contribuției la organizarea proiectului - maxim 3000 caractere)
Principalii parteneri în proiect vor fi Casa Corpului Didactic „Simion Mehedinţi”, Vrancea, Biblioteca
Judeţeană „Duiliu Zamfirescu”, Secţia pentru Copii şi Tineret, Muzeul Vrancei, Direcţia Judeţeană pentru Cultură şi
Patrimoniu Naţional Vrancea şi Primăria Bilieşti şi Biserica Bilieşti. Aceştia vor contribui la realizarea obiectivelor
proiectului prin susţinerea organizării activităţilor prezentate mai sus. Pe parcursul derulării proiectului, echipa de
coordonatori îşi rezervă dreptul de a solicita implicarea şi a altor parteneri, în funcţie de specificul activităţilor derulate,
precum: edituri, librării, instituţii locale etc.
H. DEVIZ ESTIMATIV
Proiectul se va derula prin autofinanţare, prin contribuţia directă a partenerilor în proiect şi a unităţilor de învăţământ
participante.
I. Bugetul ultimelor ediţii:

Anul de desfăşurare Ediţia Buget total Buget primit de la Contribuţie
Minsiterul Educaţiei proprie/alte surse
2015-2016 A V-a .... ... ...
2016-2017 A VI-a .... ... ...
2017-2018 A VII-a ... ... ...
J. În cazul în care nu va exista posibilitatea de finanţare MEN doresc ca proiectul să fie inclus în CAEN 2019
DA
Coordonator (nume și semnătură) prof. Grigorică Violeta-Mariana

Director unitate (nume și semnătură) prof. Grigorică Violeta-Mariana
Anexe
1. Regulament Simpozion național Impactul cultural al școlii ȋn comunitatea din care face parte
2. Declarație de donație pentru simpozion
3. Regulamentul concursului Prin Timp, dincolo de Lumea Cărţilor
4. Fișa de ȋnșcriere la Festival
5. Acordul de parteneriat
6. Protocoale de colaborare
PROIECT EDUCATIONAL
”VIATA PRIN OCHI DE COPIL”
EDIŢIA I 2019

”Copilăria este lumea miracolului și a magiei. Copilăria se termină în momentul în care lucrurile încetează să
mai fie uluitoare. Atunci cînd lumea îți dă senzație de deja vu, cînd ești rodat de existență, devii adult. ”
Eugen Ionescu.
ARGUMENT
Copilăria este cea mai frumoasă perioadă a vieţii de care-şi aminteşte cu drag omul matur. Locul unde lumea îţi pare
o poveste magică cu zâne şi monştri şi unde bunicii sunt protectorii absoluţi ai copilului care mai face din când în când
câte-o trăznaie.
Copilul trăieşte în lumea sa plină de veselie, de jocuri şi lipsită de griji. Copilăria ne pregăteşte pentru viaţă dar…
nu ne lasă niciodată să uităm mirosul de mere coapte din livada bunicilor ,de laptele cu mirosul lui dulce şi bun, de
mirosul de pâine coaptă a bunicii care ne îmbie de la poartă, de calul bunicului mândru şi frumos cu care plecam să
strângem fânul sau de păţaniile petrecute la bunici în vacanţe. Cine îşi aduce cu drag aminte de copilărie înseamnă că a
avut o copilărie fericită şi magică. Perioada copilăriei ne aduce aminte să fim copii … puri , lipsiti de răutati şi de griji.
Toţi copiii ar trebui să aibă o copilărie liniştită , plină de culoare, veselie şi aventuri minunate . Copilaria este vârsta
frumuseţii sufleteşti.Întotdeuna trebuie să ne aducem aminte de ea şi să nu uităm să fim copii.
ORGANIZATOR:
GRĂDINIŢA CU PROGRAM PRELUNGIT “PRICHINDEL”
AMARA
PARTENERI:
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN IALOMITA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ “GEORGE VALSAN”, AMARA
PRIMĂRIA AMARA
BIBLIOTECA AMARA
COORDONATOR:
PROF.INV.PRESC. ION MADALINA-VALENTINA
INFORMAŢII DESPRE INSTITUŢIA ORGANIZATOARE
Numele instituţiei organizatoare: Grădinița cu Program Prelungit „PRICHINDEL”, Amara
Date de contact instituţie : Str. Viilor, Nr.70, Amara/Ialomita
Tel/ fax : 0243/266232
E-mail : gradinita_amara@yahoo.com
Echipa de organizare :
Coordonator: Prof. inv. presc. Ion Madalina-Valentina
Musat Ramona- Inv. ŞCOALA GIMNAZIALĂ “GEORGE VALSAN”, AMARA
Petre Florentina- Inv. ŞCOALA GIMNAZIALĂ “GEORGE VALSAN”, AMARA
Mitran Elena- Director ŞCOALA GIMNAZIALĂ “GEORGE VALSAN”, AMARA
Mandica Nichifor-Bibliotecar
Ion Maita- Primar Orasul Amara
Date de contact : Tel. Grădiniţă:0243/266232, E-mail: gradinita_amara@yahoo.com
Ion Madalina-Valentina,tel.0736 070390, E-mail :iionmadalina@yahoo.com
SCOPUL PROIECTULUI:
Sensibilizarea copiilor în a-şi exprima propriile sentimente, prin lucrări, în ceea ce priveşte frumuseţea şi inocenţa anilor
celor mai frumoşi ai vieţii- copilăria.
OBIECTIVE:
* Dezvoltarea şi valorificarea capacităţilor şi talentelor copiilor în vederea formării simţului artistic;
*Stimularea şi promovarea capacităţilor creatoare ale copiilor prin organizarea de expoziţii şi concursuri .
*Stimularea potenţialului artistic-creativ al preşcolarilor şi şcolarilor mici şi promovarea produselor acestora în cadrul
diferitelor activităţi extraşcolare.;
*Cultivarea spiritului de competiţie;
GRUP ŢINTĂ : copiii preşcolari şi şcolari din clasa pregătitoare din judeţul Ialomita şi din ţară
LOCUL DESFĂŞURĂRII: Grădinița cu Program Prelungit Prichindel Amara
VERNISAJUL EXPOZIŢIEI: În sala de sport a unităţii
DATA ORGANIZĂRII VERNISAJULUI: 01.06.2019
REGULAMENTUL CONCURSULUI
SECŢIUNI:
❖ Desen
❖ Pictura
❖ Colaj
❖ Felicitări de Ziua Internaţională a copilului
Lucrările de desen şi pictură pot fi realizate în tehnica de lucru la alegere, pe un suport cartonat, format A4.
Felicitările pot fi realizate în tehnica de lucru la alegere, pe un suport cartonat, format A5.
Lucrările de colaj pot fi realizate în tehnica de lucru şi materiale la alegere.
CONDIŢII DE PARTICIPARE:
❖ Se pot înscrie la concurs preşcolari şi elevi ai claselor pregătitoare.
❖ Formularul de înscriere – pentru fiecare cadru didactic ( anexa 1 ) va fi
completat şi trimis obligatoriu odată cu lucrările copiilor. În fişă se va specifica şi adresa de e- mail pentru trimiterea
diplomelor.
❖ Un cadru didactic poate participa cu un număr maxim de 4 lucrări

❖ Lucrările trebuie să fie în concordanţă cu tema concursului – copilăria și bucuriile ei.
❖ În colţul din dreapta, jos, în faţa lucrării se vor scrie, pe etichetă, cu majuscule,următoarele: titlul lucrării,
numele şi prenumele copilului, clasa/grupa, şcoala/grădiniţa, numele şi prenumele cadrului didactic
îndrumător,localitate(anexa 2)
❖ Organizatorii îşi rezervă dreptul de a descalifica lucrările care nu îndeplinesc toate criteriile de participare.
ALTE MENŢIUNI
❖ Cadrele didactice participante vor trimite în plic împreună cu lucrările, un plic format A4 pe care va fi lipită o
etichetă cu adresa proprie completă, eticheta va cuprinde:
Destinatar
………………………………………………………………
Adresa : Str. …………………………………… Nr……….
Localitatea………………………………
Cod poştal……………… Judeţul………………………..
❖ Lucrările vor fi expediate pe adresa:

GRĂDINIŢA DE COPII CU PROGRAM PRELUNGIT „Prichindel „
Str.Viilor, Nr. 70
Localitatea Amara
Jud. Ialomita
cu menţiunea: PENTRU CONCURSUL INTERJUDEŢEAN „VIATA PRIN OCHI DE COPIL”
Înscrierea în concurs se face prin completarea formularului de înscriere şi trimiterea lui , împreună cu lucrările
si formularul de Acord de parteneriat, semnat si înregistrat în două exemplare. Depunerea sau expedierea lor se
face din data de 18.05.2018, până la data de 30.05.2018.
Într-un plic A4 se vor pune:
- fişa de înscriere (anexată mai jos)
- acordul de parteneriat completat în 2 exemplare originale, ştampilat şi semnat de directorul
instituţiei, specificându-se numele cadrului didactic participant
- lucrările copiilor
- un plic A4 autoadresat, timbrat
❖ Se vor acorda diplome copiilor participanti şi diplome de participare pentru cadrele didactice
îndrumătoare, împreună cu acordul de parteneriat vor fi expediate într-un plic timbrat si
autoadresat.
❖ Fiecare cadru didactic poate participa cu maxim 4 lucrări.
❖ Data limită de trimitere a lucrărilor este 28.05.2019
❖ Diplomele vor fi expediate până la data 30.06.2019
❖ Adresă E-mail: gradinita_amara@yahoo.com
❖ Lucrările trimise nu vor mai fi restituite
RESURSE
- umane: -copii preşcolari şi elevii din clasele pregătitoare din cât mai multe unităţi preşcolare şi şcolare din
judeţ şi din ţară.
-cadre didactice.
- de timp : - 18.05.- 30.05.2019 - expedierea şi primirea lucrărilor
- 01.06.2019 - desfăşurarea concursului
- 30.06.2019 - trimiterea diplomelor
Jurizarea se va face de către cadre didactice şi reprezentanţi ai instituţiilor partenere.
Se vor acorda premii, separat, pentru fiecare nivel de vârstă:
- premiu de excelenţă ;
- premiul I
- premiul II
- premiul III
- menţiune
Pentru cadrele didactice îndrumătoare, se vor acorda diplome de participare .
Diplomele vor fi expediate pe adresa participantilor specificată în plic;
MEDIATIZARE
Evenimentul va fi mediatizat:
• local: în cadrul comisiilor metodice- mese rotunde, în presa locală- prin articole publicate, prin intermediul
invitaţilor participanţi la expoziţie, expozitie permanentă la instituţiile participante şi la Gradinita cu
Program”Prichindel”, Amara, pe pagina de facebook al grădiniţei,
• naţional: pagina facebook a grădiniţei, pe site-ul www.didactic.ro
ANEXA 1
FIŞĂ DE ÎNSCRIERE
(*se competează cu majuscule)
CONCURS JUDEŢEAN
Înscris în CAERI 2018
„VIATA PRIN OCHI DE COPIL”
EDIŢIA I 2018
SECŢIUNEA:……………………………………………………………………
CADRU DIDACTIC ÎNDRUMĂTOR:…………………………………………
………………………………………….
UNITATEA:…………………………………………………………………….
ADRESA:……………………………………………………………….
E-MAIL:………………………………………………………………………..
Nr. Numele şi prenumele Clasa/Grupa Titlul lucrării Secţiunea
Crt. elevului/preşcolarului
1.
2.
3.
4.
Semnătură, cadru didactic îndrumător,
Grădinița cu Program Prelungit”Prichindel”, Amara Grădinița/Școala................................................

Jud.Ialomita Localitatea.........................................................
Str.Viilor, nr.70
Nr.............../.............................. Nr.............../..............................
ACORD DE PARTENERIAT
Încheiat azi.................................. între Grădinița cu Program Prelungit „Prichindel”Amara, reprezentată de prof.Diancof

Mihaela, în calitate de director și prof.Ion Madalina-Valentina în calitate de coordonator a proiectului și
Grădinița/Școala..................................................................................................reprezentată de director......................
...............................................și .......................................................... coordonatorul proiectului în cadrul unității în
vederea participării la proiectul Concurs județean ”Viata prin ochi de copil” ,Ediţia I.
Durata :
Prezentul contract de parteneriat educațional se încheie pentru ediția 18 mai-01 iunie 2019 și este valabil pe
semestrul II al anului școlar 2018-2019
Unitățile coordonatoare se obligă:

Să distribuie regulamentul concursului unităților partenere;
Să colecteze lucrările realizate de participanți;
Să popularizeze concursul;
Să asigure jurizarea lucrărilor;
Să trimită tuturor participanților diplomele obținute;
Să mediatizeze rezultatele concursului.
Unitățile participante se obligă să:
Să înscrie cadrele didactice doritoare la concurs;
Să realizeze activitățile respectând termenele;
Să îndrume copiii în realizarea lucrărilor;
Să expedieze lucrările pe adresa unității organizatoare;
Să distribuie copiilor participanți diplomele obținute.
Partenerii se obligă să colaboreze pe toată durata proiectului pentru ca acesta

să se deruleze conform scopului stabilit.
Prezentul contract se încheie în două exemplare, câte unul pentru fiecare parte.
Grădinița cu Program Prelungit”Prichindel” Amara, Grădinița/Școala..............................................

PROIECT DE PARTENERIAT „ ŞCOALĂ – FAMILIE – „ÎMREUNĂ VOM REUŞI!”
ION MARIA MANUELA

PLOIEȘTI, PRAHOVA
ARGUMENT
MOTTO:
“Spune-mi şi o să uit. Arată-mi şi poate n-o

să-mi amintesc. Implică-mă şi o să înţeleg.”
( proverb american)
“Perioada copilăriei este unică şi fiecare clipă pierdută ne trimite uneori mai departe de ei scăpând din vedere
esenţialul, şi anume responsabilitatea de a fi părinte”
Se ştie că FAMILIA reprezintă una din cele mai vechi forme de comunitate umană, ce asigură menţinerea
continuităţii biologice, culturale a societăţii, satisfacerea nevoilor personale, asigurând sentimentul siguranţei , menţinerii
şi dezvoltării personalităţii.
Activitatea cu părinţii, ca parteneri, pentru a asigura dezvoltarea copilului în programul educativ din școală,
poate deveni un start bun pentru a crea părinţilor respect de sine, încredere în competenţele lor, făcându-i mai buni.
În mod firesc, pentru fiecare părinte copilul său este un ,,bulgăre de aur”. El îl vede frumos, bun, deştept, pentru
că l-a urmărit cum a crescut, cunoaşte detalii referitoare la perioadele copilăriei mici şi știe câte momente dificile a
petrecut împreună cu acesta.
Ciclul primar este prima treaptă a sistemului de învăţământ, de aceea susţin ideea de a implica părinţii în
programul educativ încă de la început, căci doar aşa îşi vor forma deprinderi de parteneriat cu școala şi implicit cu
învățătoarea.
Parteneriatul școală - familie se referă la construirea unor relații pozitive între familie şi școală, la o unificare a
sistemului de valori care poate avea un efect benefic asupra copiilor atunci când aceştia văd învățătoarea sfătuindu-se cu
părinţii.
SCOPUL:
Sprijinirea părinţilor pentru asumarea şi conştientizarea rolului educaţional şi implicarea lor în formarea şi
dezvoltarea personalităţii copilului, pentru integrarea lui în viaţa socială.
Eficientizarea relaţiei familie - școală prin intermediul acestei colaborări.
OBIECTIVE ALE PROIECTULUI
 Implicarea părinţilor în protocolul de colaborare școală - familie şi în acţiunile propuse în proiectul educaţional
pe baza acestui parteneriat, cu impact în evoluţia comportamentului copilului.
 Informarea părinţilor cu privire la caracteristicile psiho-fizice ale copilului .
 Familiarizarea părinţilor cu privire la metodele şi procedeele educative specifice învăţământului primar.
 Motivarea părinţilor pentru implicarea cât mai activă în activitatea desfăşurată cu copiii în cadrul procesului
instructiv-educativ din școală şi în cadrul activităţilor extracurriculare.
 Stabilirea unor relaţii de colaborare între părinţi și crearea unei "comunităţi" a părinţilor.
 Înţelegerea rolului pe care îl are relaţia școală – familie, în dezvoltarea armonioasă şi progresul educaţional al
copilului.
 Abilitarea părinţilor pentru identificarea propriilor comportamente greşite şi conştientizarea efectelor negative
ale acestora asupra dezvoltării psiho-fizice ale copilului.
MOTIVAȚIE
Din analiza SWOT efectuată pe baza datelor despre copiii din clasa cu care lucrez, furnizate de părinţi, de observarea
curentă a comportamentului lor în colectivitate şi evaluarea lor iniţială/continuă/sumativă s-au desprins următoarele:
• La sosirea în clasa I sunt copii care s-au adaptat mai greu la regimul grădiniţei, fiind dependenţi de prezenţa părinţilor
(a mamei în special), greu adaptabili și la școală;
• Sunt copii ce acceptă mai greu cerinţele impuse de colectivitate, manifestând agresivitate, încăpăţanare, capricii;
• Unii părinţi folosesc intens pedepsele sau recompensele în momente nepotrivite;
• Unii părinţi pun accent pe satisfacerea condiţiilor materiale , punând pe planul al doilea afectivitatea;
• Majoritatea se bazează pe intervenţia educativă a școlii, necunoscând strategii adecvate de acţiune pozitivă în relaţia
cu proprii copii.
Prin derularea acestui proiect , recunosc şi încerc să accentuez rolul părinţilor de prim-educatori ai copiilor lor.
ANALIZA SWOT
PUNCTE TARI
• Se vor înlătura cel puţin unele dintre cauzele ce determină comportamente indezirabile la copii;
• Se va înlesni acomodarea copiilor la viaţa de grup;
• Se vor putea corecta comportamentele incompatibile cu viaţa de grup;
• Părinţii vor învăţa mai multe despre etapele dezvoltării copilului;
• Părinţii îşi vor putea descoperi copilul sub diferite aspecte pe care le implică viaţa în colectivitate;
• Părinţii îşi vor împărtăşi experienţele;
• Familia va învăţa să abordeze dintr-o altă perspectivă relaţia cu copilul;
• Părinţii se vor împrieteni între ei;
• Relaţia școală - familie se va întări;
• Va spori încrederea familiei în grădiniţă;
• Va spori eficienţa activităţilor instructiv - educative desfăşurate în școală;
• Se va promova imaginea pozitivă a școlii.
PUNCTE SLABE
• Este posibil ca unii părinţi să nu trateze cu interes acest proiect;

• Este posibil ca unii părinţi să se manifeste în mod nedorit;
• Se generează un grad sporit de stres pentru părinţi şi învățătoare.
METODE/TEHNICI DE LUCRU:
Consiliere, întâlniri cu psihologul/logopedul, dezbateri, vizionarea unor documentare, jocuri de rol, lucrul în
echipă, expoziţie foto şi cu lucrări ale copiilor/părinţilor.
GRUP ŢINTĂ
20 de copii, din care:

☺ 2 încăpăţânaţi;
☺ 2 agitaţi;
☺ 4 care reacţionează la ton ridicat;
☺ 3 cu tulburări de limbaj;
☺ 9 cu comportament în limitele acceptabile.
20 de părinţi , din care:

☺ 2 foarte ocupati;
☺ 4 formulează cerinţe peste puterile copilului;
☺ 2 folosesc ton ridicat;
☺ 12 au comportament normal.
BENEFICIARI:
• Direcţi : copiii, părinţii;

• Indirecţi : grupul familial lărgit, anturajul social al copilului, societatea.
REPERE TEMPORALE: Proiectul se derulează pe perioada anului şcolar 2012/2013, cu posibilitatea de a se

continua în următorii 2 ani școlari.
LOCAŢIA: Școala şi alte locaţii impuse de calendarul proiectului.
RESURSE
❖ Resurse umane: 20 de copii, 20 de părinţi, învățătoare, consilier psiho - pedagog.

❖ Resurse materiale: spaţiile de învăţământ, CD-uri, aparat foto, cărţi, jurnalul proiectului, chestionare, fişe de
lucru, fotografii, lucrări ale copiiilor şi părinţilor.
❖ Resurse financiare: din contribuţia educatoarei şi fondul constituit de părinţi.
❖ Resurse de informare: bibliografie, film, internet, materiale specifice cursului de educaţie parentală şi a
lucrării "Educaţi aşa!"
MONITORIZARE
1. Progresul = gradul de avansare

2. Calitatea = atingerea scopului propus
3. Performanţa = concordanţa: obiectiv propus – obiectiv realizat
MEDIATIZARE
❖ Avizierul părinţilor
❖ Pliante
❖ Broşuri
❖ Popularizarea studiului în sesiuni de comunicări ştiinţifice
ETAPELE PROIECTULUI
1. Realizarea unui studiu pentru identificarea comportamentelor indezirabile la copii (termen septembrie -
octombrie );
2. Investigarea cauzelor care determină aceste comportamente;
3. Organizarea întâlnirilor cu părinţii în vederea analizării cauzelor;
4. Distribuirea materialelor de informare a părinţilor(studiu individual);
5. Desfăşurarea calendarului de activităţi stabilit pentru proiect.
REZULTATE ESTIMATE
• Schimbarea comportamentului copiilor;

• Respectarea cerinţelor impuse de viaţa în microgrupul de copii;
• Schimbarea atitudinii părinţilor faţă de copii;
• Schimbarea premizelor relaţiei școală - familie.
FINALIZARE
 Fotografii
 Expoziţii
 Înregistrări audio/video
 Jurnale
 Albume
 Materiale didactice
NR. PERIO TEMA MIJLOC DE CONŢINUTUL RESPONSABIL EVALUA
ADA REALIZARE ACŢIUNII I RE
CR
T
1. Periodic "Este bine de Şedinţe cu Informare privind Învățătoare Chestionar

ştiut" părinţii, lectorate modul în care copiii Părinţii copiilor e
acceptă condiţiile de Director Discuţii
viaţă în grup. libere
2. Octombri "Doi parteneri, Întâlnire între Părinţii sunt informaţi Învățătoare Consemnar
e acelaşi scop" parteneri şi consiliaţi cu privire la Părinţi i în jurnalul
Consiliere neclarităţile şi cauzele Psiholog proiectului.
psihopedagogică care generează
comportamente
nedorite la copii.
3. Permane "Orice Studiu individual- Informarea părinţilor Părinți Discuţii
nt informaţie, o ghidul pentru despre noi strategii de Învățătoare Dezbateri
reuşită în relaţia părinţi relaţionare cu copilul. Psiholog masa
cu copilul meu" Director unitate rotundă
5. Decembr "Crăciunul Serbare , montaj Părinţii participă la Învățătoare Realizarea

ie alături de literar artistic sebarea dedicată Parinti unui album
familie” Sfintelor sărbători Parteneri implicaţi cu
creştine. în proiect fotografii
ale
copiilor, a
unui dvd
cu serbarea
6. ianuarie "Aşa da, aşa Joc de rol- Activitate de simulare: Învățătoare Inregistrar
nu!" determinarea părinții se joacă Părinţi e video.
copiilor să accepte împreună şi stabilesc Psiholog Album foto
regulile de grup. reguli pe care copiii Consemnăr
trebuie să le accepte. i în jurnal
7. Martie "E ziua la, Montaj literar Mămicile participă la Învățătoare Album foto
măicuţă artistic şezătoarea în cinstea Mămici Înregistrar
dragă !" Lecţie deschisă zilei lor. e dvd
8. Mai "Împreună am Atelier de lucru Parinții, învățătoarea si Parinti, Redactarea
reuşit" psihologul analizează Învățătoare unui ghid .
caietul de observaţii cu
consemnările făcute de
învățătoare pe parcursul
anului şcolar.
9. Mai "Cum a fost Atelier de lucru Partenerii vor realiza un Partenerii Populariza
împreună?" eseu în care vor sublinia proiectului. rea
ce s-a realizat. prin:afişare
, publicare.
10. Iunie "Copiii şi Excursie, Finalitatea proiectului Învățătoare
natura" împreună cu se va face în excursie Părinţi
părinții Parteneri implicaţi
în proiect
MICUL MEȘTER
PROIEC T EDUCAȚIONAL
PROF. ÎNV.PRIMAR MIHĂILĂ SIMONA-ELENA,

Iniţiatorul şi coordonatorul proiectului

Prof. înv. primar : Mihăilă Simona-Elena - clasa a IV-a A
PERIOADA DERULǍRII PROIECTULUI: noiembrie 2018- iunie 2019
TITLUL PROIECTULUI: MICUL MEŞTER
ARGUMENT:.
Copiii prezintă tendinţa naturală de a fi creativi. Încă de la naştere, ei sunt observatori ageri şi entuziaşti, ce aduc
fiecărui lucru pe care-l percep o interpretare şi o expresie unică. Prin creativitate, ei găsesc calea cea mai naturală de a se
exprima şi de a cunoaşte lucrurile din jurul lor.
A fi creativ înseamnă a avea mai multe şanse de a reuşi în plan personal şi profesional. Creativitatea oferă copilului
aptitudinile necesare pentru identificarea soluţiilor în rezolvarea problemelor, avantaj esenţial pentru a face faţă acestei lumi
complexe.
SCOPUL PROIECTULUI:
☺ Desfăşurarea unor activităţi menite să sărbătorească copiii şi afirmarea lor prin limbajul universal al artei:
creaţie plastică
☺ Dezvoltarea creativităţii
☺ Realizarea unei atmosfere de prietenie pentru copii
☺ Implicarea copiilor cu CES în activităţi extraşcolare menite să reducă abandonul şcolar
OBIECTIVELE PROIECTULUI:
• Să participe cu entuziasm în descoperirea marilor semnificaţii ale zilei copilului;
• Să-şi afirme activ talentul artistic la toate activităţile ;
• Să realizeze expoziţii cu lucrările realizate;
COORDONATOR PROIECT:
Prof. înv. primar : Mihăilă Simona - Elena , clasa a IV-a A
GRUPUL ŢINTĂ: elevii clasei a IV-a A (17 elevi)
PERIOADA DERULǍRII PROIECTULUI: noiembrie 2018- iunie 2019

CONTRACT DE PARTENERIAT EDUCAŢIONAL
1. Părțile contractante
Unitatea de învățământ LICEUL TEORETIC ,,Ioan Pascu”- CODLEA, reprezentată prin

prof. înv. primar Mihăilă Simona-Elena în calitate de cadru didactic iniţiator şi coordonator - proiect
ȘI
Clubul elevilor -Codlea, strada Lungă nr.112-114, reprezentat prin profesor Enescu Mihaela, în calitate de director.
2. Obiectul contractului
Desfășurarea proiectului MICUL MEŞTER prin intermediul atelierelor de creație având ca scop principal stimularea și
dezvoltarea creativității elevilor, a inteligenţei emoţionale, a spiritului de echipă.
3. Obiective și rezultate așteptate

Obiectivul principal este reprezentat de furnizarea de servicii recreative și educative prin intermediul atelierelor de creație
.
Rezultatele așteptate sunt:

• Integrarea elevilor cu CES
• Stimularea creativității elevilor
• Stimularea dezvoltării intelectuale a elevilor ( memoria, imaginația, atenția, spiritul de observație)
• Dezvoltarea psiho-emoțională a elevilor prin: exprimarea emoțiilor, a sentimentelor, a trăirilor afective.
• Dezvoltarea psiho-socială a elevilor prin: dezvoltarea abilităților de comunicare și socializare și
relaționare cu ceilalți colegi.
• Dezvoltarea capacității de exprimare liberă, spontană.
• Cultivarea simțului estetic
• Îmbogățirea memoriei vizuale, făcându-se apel la spiritul de observație
• Educarea voinței și a spiritului critic
4. Acreditare/ certificare
La finalul proiectului copiii vor primi Diploma Micul Meşter, iar cadrul didactic va primi diploma Îndrumătorul Micului
Artist
5. Avantajele atelierelor de creație
3 Pentru elevi: echipa noastră de profesioniști va stimula gândirea creativă și intuiția fiecărui copil. Prin
intermediul atelierelor de creație, copilul este pus în postura de a crea ceva nou, de a privi lucrurile dintr-o
perspectivă diferită.
4 Activitatea artistică îmbunătățește randamentul școlar, asigură creșterea perspicacității și a încrederii în sine
a elevului.
5 Cadrele didactice vor putea identifica potențialul creativ al elevilor, iar aceștia vor fi mult mai receptivi și
creativi în cadrul orelor școlare.
6. . Aportul Clubul elevilor.
4.dezvoltarea creativității elevilor prin intermediul atelierelor oferite
5.diplome pentru cadrele didactice și pentru elevi dupa parcurgerea celor 7 ateliere.
6.materiale necesare atelierelor de creație sunt oferite de Clubul elevilor
7.obiectele realizate de elevi vor fi păstrate de aceștia
7. Aportul Școlii
• susținerea proiectului MICUL MEŞTER prin intermediul atelierelor de creație prin semnarea acestui parteneriat
• facilitarea promovării proiectului în școală
9. Prevederi finale
Instituţiile implicate în această colaborare dispun de resurse materiale şi umane necesare derulării în condiţii
optime a prezentului parteneriat, având în vedere importanţa formării la elevi a simţului practic, a celui estetic şi a
responsabilităţii pentru înfrumuseţarea mediului în care trăiesc şi muncesc, atitudine cu grad înalt de aplicabilitate pe
parcursul vieţii , cât şi stimularea creativităţii artistice şi formarea gustului pentru frumos.
Acest contract se încheie în două exemplare, câte unul pentru fiecare parte.
MICUL MEŞTER
Nr. Locul
crt. desfăşurării Data Responsabil
Activitatea
1. Frumuseţile toamnei Clubul elevilor noiembrie prof. Mihăilă Simona
2018 prof. Enescu Mihaela
2. Vin sărbătorile!!! Clubul elevilor decembrie prof. Mihăilă Simona

3. Bucuriile iernii Clubul elevilor ianuarie prof. Mihăilă Simona

4. Un dar din suflet Clubul elevilor februarie prof. Mihăilă Simona

8 Martie Clubul elevilor martie prof. Mihăilă Simona

5. Bucuria primăverii Clubul elevilor aprilie prof. Mihăilă Simona

6. Jocurile verii Clubul elevilor mai prof. Mihăilă Simona

7. Diseminarea activităţilor iunie prof. Mihăilă Simona

desfăşurate Sala de clasă 2019
Coordonator şi iniţiator proiect, prof. înv. primar -Mihăilă Simona
CENTENAR ROMÂNIA 2018 - 100 DE ANI DE LA UNIREA BASARABIEI CU ROMÂNIA
PROF. MILITARU ALEXANDRU-LUCIAN

LICEUL TEHNOLOGIC HENRI COANDĂ BUZĂU
,,Nu putem concepe existența neamului românesc fără Nistru, cum nu putem să o concepem fără Dunăre și Tisa, ca
să ne despartă de elementul slav. Basarabia reprezintă pentru noi intrarea casei noastre."
Gheorghe Brătianu
Coordonator proiect:
Prof. Militaru Alexandru-Lucian
Argument...
Anul 1918 reprezintă în istoria poporului român anul triumfului idealului naţional, anul încununării victorioase a lungului
şir de lupte şi de sacrificii umane şi materiale pentru făurirea statului naţional unitar. Ceea ce la 1600, prin fapta lui Mihai
Viteazul, fusese doar un vis, la 1 Decembrie 1918, devenea cea mai frumoasă realizare a acestui popor. “În această zi –
scria Nicolae Iorga – a sosit un ceas pe care-l aşteptam de veacuri, pentru care am trăit întreaga noastră viaţă naţională,
pentru care am muncit şi am scris, am luptat şi am gândit. A sosit ceasul în care cerem şi noi lumii dreptul de a trăi pentru
noi, dreptul de a nu da nimănui, ca robi, rodul ostenelilor noastre”.
Mișcările naţionale româneşti au culminat, în ultimul an al primului război mondial, când, la 27 martie 1918, Sfatul Țării
de la Chişinău a proclamat unirea Basarabiei cu România, iar în Bucovina, la 28 noiembrie 1918, Congresul General a votat
unirea cu statul român. La 1 Decembrie 1918, Adunarea Națională de la Alba Iulia, constituită din 1228 de delegați și peste
100000 de români, a adoptat o Rezoluție prin care s-a consfințit unirea tuturor românilor din Transilvania, întreg Banatul
(cuprins între Mureș, Tisa și Dunăre), Crișana, Sătmar și Maramureș, cu România. Acest eveniment încununează lupta
românilor pentru unitate națională și marchează momentul creării României Mari, situându-se în continuarea precedentelor
acțiuni unioniste ale fraților din Basarabia și Bucovina. Unirea şi formarea statului naţional unitar român au fost recunoscute
prin tratatele internaţionale, care au urmat încheierii
Primului Război Mondial. Scopul acestui proiect este implicarea elevilor școlii noastre în sărbătorirea Centenarului Marii
Uniri. În 2017 și în 2018, în întreaga Europă dar și în țara noastră, se comemorează jertfele din Primul război mondial, în
România desfășurându-se acțiuni care omagiază pe cei care au clădit, prin eroismul lor, Marea Unire. Împlinirea
centenarului este un moment de referință pentru istoria noastră, pentru că faptele care au dus la România întregită erau
rezultatul unui proiect național început în a doua jumătate a sec. al XIX-lea și temeinic continuat în prima parte a sec. XX.
Proiectul urmărește formarea unui cetățean activ, având un set de valori care să-i orienteze activitatea și care să coreleze
evenimente din trecut cu realitățile prezentului, pentru a contribui în mod direct la proiectarea unui viitor favorabil lui și
societății în care trăiește. Activităţile care se vor realiza în cadrul acestui proiect ne dau posibilitatea să punem în lumină
creativitatea şi imaginaţia elevilor şi a cadrelor didactice implicate. Importanța unirii de la 27 martie 1918 este covârșitoare
primul faptul că a fost deschizătoare de drumuri, prima unire a anului 1918, într-o perioadă sumbră a existenței statului
român, când însăși ființă statului era pusă sub semnul întrebării de acțiunile puterilor ostile României și idealurilor sale.
Scop:
Implicarea elevilor și a profesorilor școlii noastre în sărbătorirea Centenarului Marii Uniri prin stimularea interesului și a
curiozității elevilor față de istoria neamului nostru, prin promovarea adevăratelor valori și dezvoltarea sentimentului
patriotic.
Obiective:
-cunoașterea și respectarea valorilor fundamentale ale istoriei și culturii naționale

-exprimarea prin comportament a spiritului patriotic, a mândriei identitătii naționale
-folosirea indemanării, creativitătii și a cunoștințelor de istorie ale elevilor, pentru a marca 100 de ani de la Marea Unire
-dezvoltarea capacității creative prin antrenarea în activități practice
-dezvoltarea spiritului de initiativă și de participare, a capacitătii de investigare și de creație
-dezvoltarea de competențe de comunicare interpersonală, de cooperare, de lucru în echipă
-imbogătirea cunoștințelor elevilor privind istoria și cultura poporului român
Grup tintă:
Beneficiarii direcți: elevii claselor IX A, XII A și XII B;

Beneficiarii indirecți: ceilalți elevi ai școlii, cadrele didactice implicate, invitați, profesorii care îndrumă elevii implicați în
derularea activităților din proiect, comunitatea locală;
Locul de desfășurare:
Laboratorul de informatică al școlii.

Perioada derulării proiectului: 28.03.2018, 28.03-13.04.2018.
Resurse:
-umane: echipa de proiect, elevii, profesorii

-materiale (echipamente, locații): calculator, laptop, video-proiector, aparat foto, laborator, uscătoare, material lemnos
șlefuit, materiale din hârtie cu motive naționale, pensule, aracet;
Beneficiari:
-elevii Liceului Tehnologic Henri Coandă Buzău

-cadrele didactice
-comunitatea locală
Partener:
Centrul de Consultanță și Dezvoltare Regională Buzău, C.I.F. 21637287
Descrierea activitatilor:
Proiectul are că temă centrală Centenar România 2018. În cadrul proiectului ne-am propus să realizăm trei
activități. Prima activitate este un seminar în care profesorii de istorie dar și de alte specialități ai Liceului Tehnologic Henri
Coandă Buzău vor evocă însemnătatea unirii Basarabiei cu România de la 27 martie 1918, prezentând aspecte contradictorii
sau mai puțin cunoscute ale evenimentului anterior menționat. În cea de-a două activitatea ne-am propus implementarea
tehnicii șervețelului*(descrisă mai jos) pe suport lemnos, urmărind realizarea unor produse decorative cu motive
reprezentând aspecte/personalități cu rol important în realizarea unirii Basarabiei cu România din 27 martie 1918. Ulterior
produsele realizate vor fi afișate timp de 7 zile la intrarea în clădirea principală a liceului spre a putea fi observate de elevi,
părinți și profesori.
*Am ales sa reciclez o cutie de lemn pe care o aveam in casa. Servetelul cu modelul dorit se decupeaza in marimea
aproximativa a cutiei. Se indeparteaza straturile albe ale servetelului, ramanand doar stratul de deasupra. Cu ajutorul
unei pensule se acopera cutia un strat de adeziv tip aracet sau adeziv special pentru decupaj. Cu mare atentie, servetelul
este asezat pe cutie, apasand din mijloc catre capete, pentru a indeparta cutele formate. Servetelul este acoperit cu un alt
strat de adeziv. Optional, putem picta peste servetel, pentru a pune in valoare detaliile. Dupa ce s-a uscat, cutia va fi
lacuita...
Monitorizare:
Echipa de lucru va realiza fotografii si un jurnal cu descrierea activitatilor desfasurate. Se va urmari ca elevii implicati sa-
si împartaseasca liber parerile si impresiile personale asupra temelor propuse la fiecare etapa a derularii proiectului.
Forme de evaluare:
-Prezentarea rezultatelor, a produselor obtinute;

-Expunerea lucrarilor realizate;
-Album foto;
-Realizarea unor procese verbale pentru fiecare activitate;
-Prezentarea produselor muncii în echipa în cadrul festiv organizat;
Diseminarea:
-Prezentarea proiectului în cadrul sesiunilor sau a activitatilor;

-Evidentierea elevilor participanti la proiect;
Tipuri de produse:
-Jurnal de proiect;
-Album foto;
-Diverse lucrari realizate de elevi;
-Afise;
Impactul:
-Întarirea colaborarii elevi - cadre didactice - pentru descoperirea si stimularea talentelor si a elevilor cu aptitudini practice;
-Dorinţa elevilor de a desfăşura mai multe activitati cultural-istorice;
-Implicarea responsabila si afectiva a elevilor în viata scolii, a comunitatii;
-Atragerea parintilor, a altor membri ai comunitatii în strategiile educationale ale scolii;
PROGRAMUL ACTIVITATILOR
ACTIVITATI LOCUL DE DESFASURARE DATA - PERIOADA

Seminar Centenar Romania 2018- Laboratorul de informatică 28.03.2018
unirea Basarabiei cu Romania(27
martie 1918)
Prof. Militaru Alexandru-Lucian,
Prof. Furtuna Doina Simona evocă
însemnătatea unirii Basarabiei cu
România de la 27 martie 1918,
prezentând aspecte contradictorii
sau mai puțin cunoscute ale
evenimentului anterior menționat.
Implementarea tehnicii șervețelului Laboratorul de informatică 28.03.2018
pe suport lemnos, urmărind
realizarea unor produse decorative
cu motive reprezentând
aspecte/personalități cu rol
important în realizarea unirii
Basarabiei cu România din 27
martie 1918.
Produsele realizate vor fi afișate Intrarea principală a Liceului 28.03-13.04.2018.
timp de 7 zile la intrarea în clădirea Tehnologic Henri Coandă Buzău
principală a liceului spre a putea fi
observate de elevi, părinți și
profesori.
„MICII ECOLOGIŞTI”
PROIECT EDUCAŢIONAL EXTRACURRICULAR

PREZENTAREA PROIECTULUI
Argument justificare, context:

Înţelegerea de către copii a importanţei protejării mediului precum şi a faptului că fiecare dintre noi putem
contribui la păstrarea unui mediu curat trebuie să reprezinte un obiectiv important pentru fiecare dascăl. Educaţia ecologică
îşi va atinge scopul cu adevărat numai atunci când se va reuşi ca elevii de azi, cetăţenii de mâine, să fie convinşi de
necesitatea ocrotirii naturii şi să devină factori activi în protejarea mediului.
Pentru a cultiva copiilor sentimentul de respect şi dragoste pentru natură, dar mai ales pentru a le trezi preocuparea
pentru protejarea acesteia, pentru a le forma obişnuinţa de a se implica activ şi chiar de a iniţia activităţi de ecologie, ne-
am propus ca şi în acest an şcolar să continuăm organizarea unor activităţi specifice de protejare a mediului, reunite în
cadrul celei de a treia ediţii a proiectului educaţional „Micii ecologişti”.
Pentru a da posibilitatea afirmării, cunoaşterii şi stimulării potenţialului artistic şi a creativităţii elevilor, în finalul
proiectului vom organiza o nouă ediţie a concursului „Micii ecologişti”, concurs de desene, picturi, colaje pe teme de
ecologie şi protecţia mediului, concurs ajuns la a treia ediţie.
Prin organizarea primei ediţii a simpozionului on-line dedicat cadrelor didactice - „Protejarea naturii, prezent şi
viitor”, ne-am propus facilitarea unui schimb de experienţă între cadrele didactice prin prezentarea unor activităţi, proiecte,
acţiuni, exemple de bune practici privind educarea copiilor pentru protecţia mediului.
Scopul proiectului:
Cultivarea interesului faţă de menţinerea unui mediu natural curat, sănătos, înţelegerea necesităţii ocrotirii naturii,
a conservării şi utilizării raţionale a resurselor de mediu.
Afirmarea, cunoaşterea şi stimularea potenţialului artistic şi a creativităţii elevilor.
Promovarea competiţiei şi a performanţei în rândul elevilor, încurajarea comunicării şi colaborării, a
schimbului de experienţă între cadrele didactice.

❖ Conştientizarea elevilor şi a comunităţii despre importanţa problemelor de mediu
❖ Formarea unui comportament ecologic activ şi a unei atitudini de respect faţă de mediu
❖ Derularea unor acţiuni de ecologizare în mediul apropiat
❖ Stimularea şi dezvoltarea creativităţii, expresivităţii şi a simţului artistic
❖ Dezvoltarea relaţiilor de colaborare între instituţii
❖ Diversificarea strategiilor managementului educaţional prin diseminarea unor exemple şi experienţe pozitive
ale cadrelor didactice
Grupul ţintă căruia i se adresează proiectul:

Beneficiarii direcţi şi indirecţi :
Beneficiarii direcţi sunt elevii claselor implicate în proiect, iar cei indirecţi sunt ceilalţi elevi
din ciclul primar ai instituţiilor implicate în proiect, cadrele didactice din învăţământul primar, părinţii elevilor,
comunitatea locală.
Durata proiectului: Octombrie – Mai

Tipul proiectului: Proiect educaţional finalizat cu concurs şi simpozion pe teme de mediu
▪ Domeniul ecologie şi protecţia mediului
d. Număr de elevi şi număr de cadre didactice implicate:
În cadrul proiectului «Micii ecologişti » vor fi implicaţi direct 110 elevi şi 4 cadre didactice din cele 4 unităţi
şcolare partenere.
e. Activităţi propuse, în ordinea în care se vor desfăşura :

- Octombrie
* Constituirea echipei, conceperea şi lansarea proiectului
În cursul lunii octombrie, cadrele didactice partenere au avut întâlniri de lucru pentru elaborarea proiectului.
Proiectul a fost prezentat în cadrul comisiilor metodice, întâlnirilor cu elevii şi părinţii, postat pe blogul şcolii şi site-urile
educaţionale.
- Februarie - „Stop poluării!”

* Înţelegerea noţiunii de poluare, identificarea surselor de poluare, a efectelor pe care le are poluarea asupra
mediului. Prezentarea unor materiale PPT, articole din reviste, reportaje având ca scop înţelegerea noţiunii de poluare,
identificarea surselor de poluare, a efectelor pe care le are poluarea asupra mediului. Realizarea unor desene sugestive, a
unor fluturaşi prin care copiii îndeamnă oamenii mari să oprească poluarea mediului şi să ia măsuri pentru protejarea naturii,
împărţirea acestor fluturaşi în şcoală şi pe stradă.
- Martie- „S.O.S. Natura”

* Dezbatere referitoare la importanţa mediului şi a modului în care oamenii pot proteja sau distruge viaţa planetei.
Identificarea unor activităţi de protecţie a mediului la care pot participa copiii. Acţiune de plantare de flori în părculeţul
şcolii. Iniţierea unei acţiuni de colectare a hârtiei.
- Aprilie- „Hai la curăţenie!”

* Acţiune de ecologizare a unui parc din apropierea şcolii. Împărţire pe stradă a unor „fluturaşi” care îndeamnă la
păstrarea curăţeniei naturii.
- Mai - Evaluarea şi finalizarea proiectului

* Concurs şi simpozion on-line pe teme de mediu
• Secţiunea I:
* Concurs dedicat elevilor - „Micii ecologişti”
❖ Realizarea unor desene, picturi, colaje pe teme de ecologie şi protecţia mediului
• Secţiunea a II-a:
* Simpozion dedicat cadrelor didactice - „Protejarea naturii, prezent şi viitor”
❖ Schimb de experienţă între cadrele didactice prin prezentarea unor activităţi, proiecte,
acţiuni, exemple de bune practici privind educarea copiilor pentru protecţia mediului.
Rezultatele aşteptate ca urmare a implementării proiectului:

Formarea unei atitudini de respect faţă de mediu şi dezvoltarea unui comportament activ şi responsabil de protejare
a naturii.
Derularea unor acţiuni de ecologizare a unei zone din apropierea şcolii.
Realizarea unor desene, picturi, colaje, afişe pe teme ecologice şi organizarea celei de a treia ediţii a concursului
judeţean „Micii ecologişti”.
Organizarea primei ediţii a simpozionului on-line „Protejarea naturii, prezent şi viitor” şi realizarea schimb de
experienţă între cadrele didactice prin prezentarea unor activităţi, proiecte, acţiuni, exemple de bune practici privind
educarea copiilor pentru protecţia mediului.
Editarea volumului care va cuprinde lucrările cadrelor didactice participante la simpozion, obţinerea ISBN şi
publicarea on-line, pe blogul şcolii.
Realizarea mapei proiectului şi a unui album foto cu imagini din timpul activităţilor.
Continuitatea /sustenabilitatea proiectului:

Continuitatea proiectului va fi asigurată prin întâlniri între membrii echipei de proiect, schimburi
de impresii, idei, continuarea colaborării în anul următor şi extinderea colaborării cu cadre didactice
din ţară.
Sustenabilitatea proiectului va fi asig urată din fonduri proprii şi sponsorizări din partea
comitetelor de părinţi şi cadrelor didactice.
FIȘĂ DE ACTIVITATE EXTRAȘCOLARĂ

ACTIVITATE PROPUSĂ: SCOALA ALTFEL, “SA STII MAI MULTE, SA FII MAI BUN”
Argument:
Într-o societate modernă educaţia are un rol primordial, iar educaţia primită în şcoală rămâne fundaţia pe care
elevul îşi va clădi în timp, cu răbdare, ambiţie şi dăruire o viitoare carieră într-un mediu social concurenţial. Cultura
generală, abilităţile de comunicare, abilităţile practice şi de lucru în echipă, dezvoltarea competenţelor fundamentale
necesare acestui secol sunt elementele definitorii care conduc către succes.
Proiectul îşi propune să confrunte idei, metode, tehnici şi modalităţi deosebite de lucru în echipă sau individual în
cadrul unor activităţi extraşcolare atractive şi diversificate. De asemenea, îşi propune o mai bună relaţionare a elevilor
între ei, căt şi cu cadrele didactice.
Durata:

Grupul țintă :
Beneficiari:
a) direcţi: elevii
Obiectiv general:
Promovarea valorilor cultural-educative, stimularea creativităţii, cunoaşterea, conştientizarea şi promovarea rolului
şcolii în viaţa elevilor, creşterea calităţii educaţiei oferite acestora prin intermediul unor activităţi extraşcolare şi
extracurriculare
❖ Conştientizarea de către elevi a importanţei valorificării calitative a timpului liber pentru lărgirea orizonului
cunoaşterii;
❖ Valorificarea aptitudinilor şi a abilitǎţilor dobândite de elevi în şcoalǎ în cadrul unor activităţi extraşcolare;
❖ Promovarea interdisciplinarităţii ca mijloc de dezvoltare a unei gândiri flexibile şi totodată stimularea creativităţii
elevilor;
❖ Dezvoltarea emulaţiei, a spiritului de fair-play, dar şi a spiritului de echipă;
❖ Dezvoltarea competenţelor de comunicare, a gustului pentru teatru, literatură, arte în general;
❖ Exersarea abilităţilor practice şi evidenţierea talentului artistic în realizarea unor lucrări practice, artistico-plastice
(cusături, colaje, decoraţiuni) pictură în tehnica oil-pastel;
❖ Colaborarea cu instituţii de cultură, cu alţi parteneri educaţionali;
Parteneri:
Resurse umane :
• O.N.G. Mare Nostrum
• Părinți
• Cadre didactice
•
Resurse materiale:
• Amfiteatrul școlii, săli de clasă

• Laptop
• Videoproiector
• Imprimantă
• Aparat foto
• Materiale informative, pliante, chestionare
• Abilităţi de comunicare, în beneficiul copiilor, al şcolii ;
• Dezvoltarea capacităţii de a-şi înţelege şi de a-şi ajuta copiii;
• Mai mulţi părinţi/bunici implicaţi în educația copiilor;
• Îmbunătăţirea rezultatelor şcolare ale elevilor ;
• Ameliorarea calităţii deprinderilor parentale;
• Dezvoltarea unor atitudini și comportamente civice ale elevilor faţă de şcoală;
• Creşterea motivaţiei şcolare și a stimei de sine la elevi;
• Diminuarea problemelor de comportament ale elevilor de tipul atenţiei deficitare, agresivităţii, violenţei.;
• Elaborarea unor portofolii tematice care se vor folosi în activităţile instructiv-educative.
• Crearea unui ambient nou și plăcut în şcoală, prin valorificarea lucrărilor create în cadrul proiectului;
• Îmbunătăţirea relaţiilor dintre membrii comunităţii;
•

• Popularizarea activităților propuse în proiect;
• Expoziţii de materiale realizate în timpul cursurilor;
•
• chestionare
• portofoliul proiectului
• CD-ul care să cuprindă întreaga activitate desfăşurată în cadrul proiectului
• Dezvoltarea unor abilităţi şi competenţe ale elevilor
• Dezvoltarea capacită[ii elevilor de a interacţiona atât între ei, cât şi cu cadrele didactice
• Creşterea prestigiul şcolii în comunitate;
PROIECT EDUCATIONAL
PREZENTAREA OFERTEI EDUCAȚIONALE A LICEULUI TEORETIC „NICOLAE BĂLCESCU”,

MEDGIDIA
Liceul Teoretic “Nicolae Bălcescu”

Medgidia, Jud. Constanţa
1. Prezentarea situației generale:

-prezentarea a trei opționale („Curs de Educaţie pentru sănătate”, „Curs de limba engleză”, „ Curs
Matematică distractivă”
-la ședință sunt invitați toți profesorii care propun cursurile pentru a convinge părinții;
- cursul se adresează elevilor clasei a XI-a;
- eu sunt interesată să promovez cursul Educaţie pentru sănătate pentru că îi ajută pe elevi să- şi formeze
un stil de viaţă sănătos, să înţeleagă ce înseamnă starea de bine a organismului şi importanţa sănătăţii în
dezvoltarea somatică şi emoţională.
- promovarea cursului se va face prin negociere punând în valoare argumente logice.

2. Pași ce trebuie urmați:
- părinții sunt invitați la ședință;
- se prezintă ordinea de zi prin care sunt anunțați că trebuie să aleagă cursul opțional din oferta școlii;
- sunt prezentate cursurile opționale și cadrele didactice care le propun;
- se va da cuvântul profesorilor invitați și apoi prezint eu cursul opțional;
- părinții sunt invitați să ceară lămuriri apoi să completeze cererea cu titlul cursului pe care îl doresc.
Prezentarea cursului
Cursul opțional „Educaţie pentru sănătate” face parte din aria curriculară „ Matematică şi Ştiinţele
naturii”, este organizat interdisciplnar, contribuind la dezvoltarea competențelor corelate acesteia. Acest curs
opţional are următoarele trăsături definitorii:
1. promovarea sănătăţii şi a stării de bine a elevului, respectiv:

• funcţionarea optimă din punct de vedere somatic, fiziologic, mintal, emoţional, social şi spiritual;
• formarea unui stil de viaţă sănătos.
2. dezvoltarea personală a elevului, respectiv:
• autocunoaşterea şi construirea unei imagini pozitive despre sine;
• comunicare şi relaţionare interpersonală;
• controlul stresului;
• dezvoltarea carierei personale.
3. prevenire, respectiv:
• prevenirea accidentelor şi a comportamentelor cu risc pentru sănătate; prevenirea atitudinii negative faţă
de sine şi viaţă;
• prevenirea conflictelor interpersonale, a dezadaptării sociale şi a situaţiilor de criză.
• Programul naţional şi curriculum-ul de Educaţie pentru sănătate urmăresc:
• să asigure educarea populaţiei şcolare pentru un stil de viaţă sănătos;
• să faciliteze accesul la o informaţie corectă, avizată, atât în mediul urban cât şi în mediul rural;
• să realizeze, în mod indirect, educaţia adulţilor;
• să conducă la diminuarea numărului de îmbolnăviri şi reducerea comportamentelor cu risc pentru
sănătate;
• să contribuie la creşterea calităţii actului medical.
Programul naţional “Educaţia pentru sănătate în şcoala românească” oferă în ansamblul său, din perspectiva
strategiei sale de realizare, dezvoltarea componentei de educaţie pentru sănătate atât în cadrul unui curriculum cât
şi ca activităţi extracurriculare şi extraşcolare.
In procesul de elaborare a curriculum-ului de Educaţie pentru sănătate în învăţământul primar, gimnazial şi
liceal s-au avut în vedere trei repere fundamentale:
• raportarea la dinamica şi la necesităţile actuale precum şi la finalităţile de perspectivă ale sistemului
românesc de învăţământ, generate de evoluţiile sociale;
• raportarea la tendinţele actuale şi la criteriile internaţionale general acceptate în domeniul reformelor
curriculare;
• raportarea la acele tendinţe ale sistemului românesc de învăţământ care sunt pertinente din punctul de
vedere al redimensionării valorilor educaţiei.
Alături de reperele enunţate mai sus, s-a avut în vedere construirea programelor şcolare pe baza următorilor
indicatori:
• nivelul, varietatea şi complexitatea intereselor educaţionale ale elevilor pe probleme de sănătate;

• ritmul multiplicării permanente a domeniilor cunoaşterii şi a nevoilor de educaţie; exigenţele formării
personalităţii elevului într-o lume în schimbare.
Elaborarea curriculum-ului de Educaţie pentru sănătate a urmărit, totodată:
• adecvarea curriculum-ului, în ansamblul său, la contextul socio-cultural naţional;
• racordarea curriculum-ului la evoluţiile în domeniu înregistrate în plan internaţional;
• coerenţa, manifestată atât la nivelul relaţiei dintre curriculum şi finalităţile sistemului de învăţământ cât
şi la nivelul diferitelor componente intrinseci ale acestuia; pertinenţa curriculum-ului în raport cu
obiectivele educaţionale;
• transparenţa curriculum-ului în raport cu obiectivele educaţionale;
• articularea optimă a fazelor procesului curricular în ansamblul său: proiectare, elaborare, aplicare,
revizuire permanentă.
Pentru disciplina opţională „Educaţie pentru sănătate” Aceasta disciplina optionala se va desfasura pe parcursul
unui an şcolar, cate o ora pe saptamana şi va fi propusă pentru anul şcolar 2018-2019, claselor a XI-a, profil real,
specializarea stiintele naturii.
Modulul I –NOŢIUNI ELEMENTARE DE ANATOMIE ŞI FIZIOLOGIE (semestrul I)

Modulul II - IGIENA PERSONALĂ (semestrul II )
Metode şi tehnici de predare: jocul de rol, studiul de caz, conversaţia, ştiu/vreau să ştiu/ am învăţat, dezbaterea,
observaţia.
Modalităţi de evaluare: probe scrise, probe orale, probe practice, autoevaluare, miniproiecte, portofolii.
Materiale auxiliare ce pot fi folosite ca suport de curs al opţionalului:
• Ghid informativ pentru cadrele didactice pentru domeniile: Elemente de anatomie, Igienă personală, Activitate
şi odihnă, Sănătatea alimentaţiei, Sănătatea mediului, Sănătate mintală, Violenţa, Accidente
• Ghid metodic;
• Buletinele informative "Educaţie pentru sănătate", editate sub egida MEdC;
• Alte materiale elaborate de MEdC sau cu avizul MEdC
Argumente pentru studierea disciplinei:
La sfârșitul anului de studiu elevii vor ști să:

• utilizeze noţiuni, concepte, legi şi principii specifice educaţiei pentru sănătate
• investigheze şi să rezolve probleme vizând
• să dobândească competenţe pentru utilizarea practică a noţiunilor învăţate.
PROIECT DE PARTENERIAT EDUCAŢIONAL

“Pași prin lumea cărților”
Prof. NUȚĂ OLIMPIA

LICEUL DE ARTE “MARIN SORESCU” CRAIOVA
“Citeşte! Citind mereu, creierul tău va deveni un laborator de idei şi imagini, din care vei întocmi înţelesul şi
filozofia vieţii.”- Mihai Eminescu
PARTENERI:
BIBLIOTECA JUDEŢEANĂ LICEUL DE ARTE
“ALEXANDRU ŞI ARISTIA AMAN” “MARIN SORESCU”
ARGUMENT:
Literatura, ca artă a cuvântului, prin intermediul căreia realitatea este recreată în toată complexitatea ei,
oferă copilului de vârstă şcolară mică un întreg univers de gânduri şi sentimente, de aspiraţii şi îndrăzneli, de
înaripare entuziastă şi idealuri înalte.
Sugerat printr-o tematică variată, ca şi prin prototipuri umane surprinse în ipostaze dintre cele mai felurite,
acest univers se va putea constitui într-o zestre spirituală importantă, cu condiţia ca opera literară în ansamblul ei
să răspundă sarcinilor multiple pe care le ridică educaţia estetică, intelectuală, morală, patriotică. Prin valorificarea
creatoare a mesajului artistic, etic şi estetic al fiecărei creaţii în parte se stimulează interesul, pasiunea copilului
pentru literatură, setea de cunoaştere, se formează totodată premisele concepţiei despre lume şi viaţă.
Formarea şi modelarea caracterelor, deprinderea copiilor cu normele de comportare civilizată, cultivarea
sentimentelor morale sunt sarcini la realizarea cărora opera literară, prin specificul ei, aduce o contribuţie majoră.
Dacă şcoala are ca obiectiv major formarea şi dezvoltarea personalităţii copilului, capabil să înţeleagă şi
să aprecieze frumosul din mediul înconjurător, atunci aceasta se leagă în primul rând de cultivarea pasiunii pentru
lectură.
Parteneriatul educaţional dezvoltă plăcerea de a citi, deschide porţile cunoaşterii şi ale prieteniei dintre elevi.
Este necesar ca activităţile propuse să dezvolte elevilor deprinderi de citire conştientă, fluentă, să cunoască
avantajele existenţei unei biblioteci, să cunoască modul de aşezare a cărţilor într-o bibliotecă, precum şi modul de
căutare, modul de lucru în colectivitate.
DURATA: ( februarie 2019 – iunie 2019)
Colaborator Biblioteca Județeană ”Alexandru și Aristia Aman”
SCOPURILE PROIECTULUI:
Educarea elevilor în sensul receptării valorilor culturale
Stimularea interesului pentru lectură și a creativităţii elevilor
Formarea competențelor de lectura în vederea asigurării succesului școlar
OBIECTIVE:
- să conştientizeze importanţa bibliotecii în înmagazinarea şi diseminarea informaţiei;
- să respecte regulile de comportament în sala de lectură;
- să se cultive dragostea pentru carte şi respectul pentru autor;
- să participe activ la schimbul de opinii în clarificarea unor probleme abordate;
- să-şi lărgească capacitatea de exprimare, expresivitate şi creativitate a limbajului prin participarea
la activităţile de la ludotecă.
GRUP ŢINTĂ:
- elevi reprezentativi de la clasele I – IV , clasele pregătitoare
şi preşcolarii de la Liceul de Arte “Marin Sorescu”.
RESURSE UMANE:
- educatoare, învăţători, bibliotecari, preşcolari, elevi, părinţi, reprezentanţi ai unor instituţii de cultură.
RESURSE MATERIALE:
- casete audio şi video
- lucrări artistico-plastice
- cărţi ilustrate
- pliante, reviste
RESURSE PROCEDURALE:
- convorbirea
- dialogul
- observaţia
- lectura explicativă
EVALUARE:
- observarea sistematică a comportamentului elevilor
- proiectul
- portofoliul
- analiza produselor activităţii
-chestionarul
INDICATORI DE PERFORMANŢĂ:
- realizarea de expoziții cu lucrări ale copiilor rezultate din activitățile la biblioteca județeană și în școală;
- prezentarea unor serbări cu scenete/dramatizări
- organizarea de concursuri de creație literară.
ACTIVITĂŢI
NR. ACTIVITĂŢI OBIECTIVE DATA ŞI LOCUL REZULTATE

CRT. DESFĂŞURĂRII AŞTEPTATE
1. “Personaje din poveşti” -să recunoască Martie 2019 Recunoaşterea unor
- scenete personajul şi povestea Sala de spectacole a personaje şi a unor
din care face parte; Liceului de Arte titluri
-să-şi exprime opinia Reproducerea unor
în legătură cu pasaje
atitudinea unor Dramatizări din
personaje; poveşti cunoscute
2. “ În lumea poeziilor Elenei -să cunoască date Însuşirea unor

Farago” despre viaţa şi Aprilie 2019 cunoştinţe referitoare
Vizită la Casa Memorială activitatea scriitoarei; Casa Memorială la viaţa şi activitatea
“Elena Farago” -să recite poezii scrise “Elena Farago” scriitoarei
de Elena Farago. Lecturarea unor
poezii scrise de Elena
Farago
Concurs de recitări
3. Călătorie în literatura - să-şi exprime opinia Reactualizarea
universală în legătură cu Mai 2019 conţinutului unor
“Prinţ şi cerşetor”, de Mark atitudinea unor Biblioteca Judeţeană poveşti;
Twain personaje; Recunoaşterea unor
-vizionare -să susţină cu cărţi şi a autorilor
argumente preferinţa acestora;
pentru anumite
personaje
4. “Să păstrăm cărțile!” -să conștientizeze Iunie 2019 Cultivarea respectului
„Citește! Păstrează! importanța păstrării și Sala de clasă și biblioteca față de carte și a
Recondiționează!” recondiționării școlii dorinței de a păstra
-atelier de lucru - activități de cărților; cartea în bună stare
recondiționare a -să înveţe să
cărților/manualelor recondiţioneze cărţi;
-să contribuie la
recondiționarea
fondului de carte
existent în biblioteca
școlii;
JOCURILE COPILĂRIEI - PROIECT EDUCATIV
Motto :
„nu este alta şi mai frumoasă şi mai de folos în toată viaţa omului zăbavă decât cetitul cărţilor”
Miron Costin
PROIECT EDUCATIV
Prof.Panait Maria Angela
G.P.P.„Rostogol”Călărași
1.Titlul: JOCURILE COPILĂRIEI

2.Tipul de educație în care se încadrează: nonformal
3.Tipul de proiect: județean
APLICANTUL
G.P.P.„Rostogol” Călărași, strada Bărăganului, Nr. 34, tel./fax 0242318360, email:
gradinita_rostogol@yahoo.com.
ARGUMENT
Prins în copilărie, jocul începe de la solemnitatea actului şi păstrează alura naivă a unei jucării. Este
adevărat că, pentru un copil, jocul are un înţeles. Nu are nimic gratuit, nimic artificial. Am putea spune ca ţine de
organizarea lui interioară, inocentă. Jocul pendulează copilul între extaz, plăcere şi cultivarea aptitudinilor. Copilul
trăieşte jocul cu seriozitatea cu care un adult îşi trăieşte însăşi viaţa, alcătuind un adevărat scenariu şi trecându-l
prin toate ipostazele.
Jocul şi năzdrăvăniile copiilor luminează şi dinamizează viaţa lor. Vârsta copilăriei face ca totul să devină
posibil în imaginaţia scormonitoare a copilului. Contrastul dintre dorinţele, bazate pe o imaginaţie nestăvilită, şi
posibilităţile sale (calul nu este decât un băţ pentru Nică) stârneşte starea de veselie şi o fericire continuă, care
transpune timpul copilăriei în mitica vârstă de aur.
Copiii uită să se joace şi consideră mult mai comodă alegerea altor forme de divertisment în detrimentul
mişcării în aer liber sau a jocurilor în care pot interacţiona cu alţi copii. Acest lucru nu este lipsit de urmări negative
în dezvoltarea lor emoţională, mai ales în condiţiile în care, în România, emisiunile TV cu greu pot fi considerate
educative.
“De-a v-aţi ascunselea”, “Jocul de-a prinselea”, “Vânătorii şi raţele”,“Şotronul”,etc. sunt jocuri simple,
la îndemâna oricui şi nici nu e nevoie de prea mulţi copii ca să le joace, aceste jocuri dezvoltă multe abilităţi la
copii: precizie, atenţie, viteză, îndemânare şi, foarte important, îi ajută să socializeze, îi învaţă munca în echipă.
Încă nu e prea târziu să-i învăţăm jocurile în aer liber, şi nu numai, prin intermediul cărora copiii interacţionează,
jocuri pe care noi le îndrăgeam şi de care nu ne săturam niciodată.
Scopul:
• Formarea şi exersarea capacităţilor de organizare şi desfăşurare a diferitelor categorii de jocuri de către copii;
• Valorificarea preocupărilor extracurriculare, a iniţiativelor novatoare, cu aplicabilitate largă în domeniul
educativ, al cercetării metodice;
• Stimularea creativităţii şi expresivităţii prin realizarea de creaţii literare şi plastice.
Obiective :
• Cultivarea interesului faţă participarea la jocurile desfăşurate în aer liber;
• Stimularea la copii a mecanismelor de socializare, intercomunicare şi interacţiune prin intermediul jocurilor;
• Dezvoltarea creativităţii copiilor, a abilităţilor de cooperare cu ceilalţi copii, adulţi etc.;
• Cultivarea sensibilităţii artistice a preşcolarilor si a şcolarilor mici, a încrederii în sine, a capacităţii de
conştientizare a trăirilor;
• Dezvoltarea capacităţii de exprimare, în cadrul jocului, a emoţiilor, sentimentelor copilului, pe care adesea nu le
poate verbaliza;
• Atragerea efectivă şi afectivă a copiilor în organizarea unor activităţi cu caracter extraşcolar, contribuind la
creşterea calitativă a acestora;
• Valorificarea experienţei pozitive a cadrelor didactice în abordarea activităţilor de creaţie;
• Implementarea unor strategii de cooperare;
• Realizarea unui real schimb de experienţă între cadrele didactice;
• Stimularea aptitudinilor profesionale.
Parteneri:
• Scoli si grădiniţe din judeţul Călăraşi

Durata proiectului: noiembrie 2018 – iunie 2019
GRUP ŢINTĂ:
• preşcolari grupa mare
• elevii claselor pregătitoare şi I-II;
• cadrele didactice din unităţile şcolare implicate.
Beneficiari :
• Direcţi : copii, părinţi, cadre didactice ;
• Indirecţi : comunitatea locală.
Resurse :
Umane :
• responsabili de proiect la nivelul unităţii de învăţământ;
• elevi din ciclul primar şi preşcolari;
• învăţători,educatori, părinţi, profesori de specialitate;
• reprezentanţi ai comunităţii locale.
Materiale:
• materiale de lucru specifice creaţiilor plastice şi literare;
• calculator, imprimantă, aparat foto, pliante, diplome;
• spaţii amenajate pentru expoziţii;
• mape pentru portofolii.
Financiare:
• Autofinanţare
Informaţionale:
ortofoliul proiectului;
• www.didactic.ro;
• www.iteach.ro;
• pliante pentru mediatizare;
• diplome.
CALENDARUL ACTIVITĂŢILOR
Activitatea nr. 1
Titlul activităţii: ”Ne informăm”(Lansarea proiectului)
Tipul activităţii: de promovare şi publicitate;
Data/perioada de desfăşurare: noiembrie 2018
Locul desfăşurării: Unitatea iniţiatoare şi unităţile partenere
Responsabil: iniţiator proiect
Participanţi :elevi,preşcolari, cadre didactice, părinţi, reprezentanţi ai comunităţii etc.
Modalităţi de evaluare:prin chestionare, discuţii de grup pe blogul proiectului şi prin e-mail;
afiş publicitar, fotografie.
Descrierea activităţii:
➢ Lansarea proiectului se va face în prezenţa cadrelor didactice din şcoala organizatoare, a partenerilor de
proiect, părinţi, elevi.
➢ Se va lansa proiectul de către coordonatori, şi pe site-urile educaţionale: www.didactic.ro
➢ Realizarea de către copii a unor afişe, care să promoveze jocurile în aer liber. Afişele vor fi expuse în
şcoală sau vor fi folosite pentru organizarea unui ”marş al jocurilor în aer liber”.
➢ Încheierea de parteneriate cu instituţiile partenere.
REGULAMENT DE PARTICIPARE:
Fiecare participant la proiect va trimite Acordul de parteneriat :
➢ semnat şi ştampilat, în dublu exemplar şi un plic A4 timbrat autoadresat, până la data de 20 noiembrie
2018, pe adresa : ( unităţii iniţiatoare)
➢ sau scanat , pe adresa de email : proiect@yahoo.com
Activitatea nr. 2
Titlul activităţii:Pregătirea bazei logistice necesare
Tipul activităţii:managerial
Data/perioada de desfăşurare:decembrie 2018
Locul desfăşurării: Unitatea iniţiatoare , în unităţile partenere și pe blog.
Participanţi: preşcolari,elevi, cadre didactice
Responsabil: coordonatorii de proiect
Beneficiari: preşcolarii și elevi participanţi la proiect, cadrele didactice îndrumătoare
Metode/ mijloace de realizare:analiza de nevoi, observarea, dezbaterea, conversaţia
Modalităţi de evaluare: cantitativă- numărul de obiecte necesare desfăşurării concursului
(imprimante, cartuşe imprimantă, hârtie, carton etc.)
➢ coordonatorii de proiect identifică baza logistică prezentă în cadrul unităţi şcolare şi ceea ce trebuie
procurat;
➢ întocmirea unui necesar de materiale;
Activitatea nr. 3
Titlul activităţii: ”Iarna, bucuria copiilor”
Tipul activităţii:practică
Data/perioada de desfăşurare: ianuarie- februarie 2019
Locul desfăşurării: Unitatea iniţiatoare şi în unităţile partenere; blogul proiectului
Participanţi : preşcolari,elevi, cadre didactice, părinţi, reprezentanţi ai comunităţii etc.
Responsabili: coordonatorii de proiect
Beneficiari: preşcolari,elevi participanţi la proiect, cadrele didactice îndrumătoare
Modalităţi de evaluare:expoziţia, concurs de fotografii( vor fi postate pe blog).
➢ desfăşurarea unor jocuri specifice anotimpului alb: ”La săniuş”, ”Construcţii din zăpadă”, ”Atelajele de
reni”etc. ( concurs între echipe);
➢ realizarea de fotografii în timpul desfăşurării jocurilor;
➢ expoziţii de desene ”Bulgăraşii neastâmpăraţi”.
➢ trimiterea fotografiilor din timpul jocurilor şi de la expoziţia de desene pe adresa de email:
proiect@yahoo.com, până la data de 15 februarie 2019.
Activitatea nr. 4
Titlul activităţii:”Haideţi la joacă pe tărâmul copilăriei!”
Tipul activităţii: practică - concurs de creaţii plastice şi literare
Data/perioada de desfăşurare: aprilie 2019
Locul desfăşurării: Unitatea iniţiatoare
Participanţi :preşcolari, elevi, cadre didactice, părinţi, reprezentanţi ai comunităţii etc.
Responsabil: comisia de organizare, comisia de jurizare
Beneficiari:preşcolari si elevi participanţi la proiect
Modalităţi de evaluare:cantitativă- înscrierea unui număr cât mai mare de participanţi
➢ realizarea creaţiilor plastice şi literare de către preşcolarii şi elevii înscrişi
➢ primirea plicurilor cu lucrări pe adresa Unităţii iniţiatoare, adresă menţionată în regulamentul de
participare;
➢ sortarea lucrărilor şi aşezarea pe categorii specifice: creaţii plastice şi creaţii literare;
➢ Secţiuni
• creaţii plastice- grupa mare, clasele pregătitoare şi clasele I-II;
• creaţii literare- clasele I-II.
➢ se vor trimite maxim 3 lucrări ale copiilor/cadru didactic pentru fiecare secţiune;
➢ pentru certitudinea primirii diplomelor, sunteţi rugaţi să trimiteţi, odată cu lucrările, un plic autoadresat
timbrat;
➢ taxa de participare: 3 lei /lucrare, pentru organizarea expoziţiei realizarea diplomelor, expedierea
acestora;
➢ Depunerea lucrărilor şi a taxei : până la data de 25 aprilie 2019, pe adresa unităţii, prin poştă, cu
menţiunea Pentru concursul: ”Haideţi la joacă pe tărâmul copilăriei!”
➢ Creaţiile literare (poezii ) vor fi scrise pe foaie A4, Times New Roman 12, la distanţă de un rând, cu
diacritice sau de mână. La sfârşitul fiecărei poezii se trec: numele şi prenumele elevului, clasa, şcoala,
numele şi prenumele cadrului didactic îndrumător şi vor fi trimise atât în format electronic pe adresa de
e-mail proiect @yahoo.com cât şi în colet alături de celelalte lucrări.
➢ Creaţiile artistice (desen,pictură) vor fi realizate în tehnică de lucru la alegere, pe suport la alegere. În
colţul din dreapta al fiecărei lucrări se va specifica titlul lucrării, numele şi prenumele
copilului, clasa/grupa, îndrumătorul, unitatea, localitatea, judeţul.
Activitatea nr. 6
Titlul activităţii: „Lumea miraculoasă a jocurilor!”
Tipul activităţii: practică
Data/perioada de desfăşurare: 1- 30 mai 2019
Locul desfăşurării: Unitatea iniţiatoare ,Centrul de primire in sistem de urgenta ,,Sf.Maria”
Participanţi: preşcolari, elevi, cadre didactice, părinţi, reprezentanţi ai comunităţii etc.
Responsabil: comisia de organizare
Beneficiari: preşcolari,elevi participanţi la proiect, cadre didactice, părinţi, comunitatea locală
➢ organizarea unei expoziţii;
➢ jurizarea creaţii plastice şi creaţii literare înscrise în concurs;
➢ moment artistic;
➢ întreceri în jocurile de mişcare;
➢ vernisajul expoziţiei;
➢ înmânarea diplomelor câştigătorilor prezenţi la activitate.
Activitatea nr. 7
Titlul activităţii:”Cine-i harnic şi munceşte...are premii câte doreşte”
Tipul activităţii: practică-aplicativă
Data/perioada de desfăşurare: iunie 2019
Locul desfăşurării: Unitatea iniţiatoare
Participanţi: elevi, cadre didactice, părinţi, reprezentanţi ai comunităţii etc.
Responsabil: comisia de organizare
Beneficiari: preşcolari, elevi participanţi la proiect, cadrele didactice îndrumătoare
Metode/ mijloace de realizare: mape de prezentare, diplome, cd proiect, broşură
Modalităţi de evaluare: chestionare privind impresiile asupra modului de desfăşurare a proiectului, realizarea unui
material electronic cu ISSN.
➢ diseminarea concursului în cadrul Comisiei metodice a învăţătorilor si educatorilor, analiza SWOT;
➢ acordarea de diplomepreşcolarilor şi elevilor participanţi care au obţinut locurile I, II,III şi menţiune, iar
cadrele didactice vor primi diplome de participare;
realizarea unui material electronic cu ISSN care să conţină creaţiile literare şi plastice câştigătoare şi
impresii din partea partenerilor/ invitaţilor/ comunităţii locale.
Modalităţi de evaluare:
• analiza produselor activităţilor realizate pe parcursul derulării proiectului (fotografii, prezentări PPS, portofoliu,
CD cu desfăşurarea activităţilor, lucrările realizate împreună cu copiii);
• aprecierea de către fiecare participant la proiect, a materialelor trimise, pe baza cărora va fi făcută jurizarea;
• acordarea de diplome pentru lucrările, portofoliile, activităţile ce se remarcă prin originalitate;
• material electronic cu ISSN incluzând cele mai reprezentative lucrări ale elevilor;
• chestionarul.
MEDIATIZARE:
• Prezentarea proiectului în cadrul Comisiilor metodice;
• Afişul;
• Popularizarea proiectului pe site-urile educaţionale www.didactic.ro.
Metodologia de intervenţie:
➢ metode didactice: explicaţia, conversaţia, problematizarea, munca în echipă;
mijloace utilizate: informaţionale şi materiale;
➢ forme de organizare: şedinţe, dezbateri, activităţi frontale şi pe grupe.
➢ întâlniri periodice între colaboratorii de proiect;
➢ comunicare online,pe internet.
Rezultate aşteptate:
➢ stimularea interesului copiilor faţă de jocurile desfăşurate în aer liber;
îmbogăţirea experienţei copiilor şi a profesorilor participanţi în cadrul activităţilor extraşcolare;
➢ ridicarea nivelului de performanţă prin exersarea abilităţilor individuale;
➢ realizarea unor creaţii plastice şi literare de o reală valoare;
➢ valorificarea potenţialului creator al copiilor şi a cadrelor didactice participante în cadrul activităţilor
extraşcolare;
➢ realizarea unui material electronic cu ISSN,care să conţină creaţiile preșcolarilor /elevilor.
Unitatea initiatoare:
E-mail proiect@yahoo.com
Nr. ...…./ Data…………………………...........
Proiectul educaţional: ” Copil ca tine sunt şi eu”

Încheiat astăzi, ....................................................................
I. Părţile implicate în parteneriat :
1) Aplicant......................................................................................, reprezentată prin director,
......................................... şi coordonatorul proiectului educaţional ” Copil ca tine sunt şi eu”,
......................................................................................................................................................
2)Partener: Şcoala/Grădiniţa……………………………………………….............................................
reprezentată prin director, prof. .........................................................................................
şi........................................................................................ în calitate de îndrumător al elevilor participanţi la
proiect.
II. Scopul parteneriatului:
Realizarea în comun a unor programe, acţiuni, activităţi din cadrul proiectului educaţional „Copil ca tine sunt şi
eu”.
Unităţile şcolare partenere vor colabora în scopul de a-i conştientiza pe copii de rolul jocurilor desfăşurate în aer
liber sau a jocurilor în care pot interacţiona cu alţi copii.
În acest sens, spre finalul proiectului, elevii sunt invitaţi să participe la Concursul Naţional de creaţii literare şi
plastice ”Haideţi la joacă pe tărâmul copilăriei!”.
III.Grup ţintă: prescoari de grupa mare si şcolarii claselor pregătitoare şi I – II din judetulCalarasi.
IV. Obligaţiile părţilor:
A) Aplicantul se obligă:
- să întocmească documentaţia pentru lansarea proiectului;
- să informeze şcolile despre organizarea concursului
- să respecte termenele de desfăşurare a proiectului;
- să asigure jurizarea lucrărilor;
- să trimită tuturor participanţilor diplomele şi premiile obţinute;
- să emită şi să distribuie Cd-ul,cu ISSN, cu lucrările copiilor participanţi;
B) Partenerul se obligă să respecte următoarele condiţii:
- să mediatizeze proiectul în şcoală;
- să pregătească copiii pentru activităţi;
- să selecteze lucrările copiilor participanţi la concurs;
- să respecte termenele înscrise în regulamentul de desfăşurare a concursului;
- să evite orice situaţie generatoare de risc ce poate afecta în mod negativ imaginea concursului.
V.Durata acordului : Acordul intră în vigoare la data semnării acestuia şi este valabil pentru anul şcolar 2016-
2017.
Aplicant
___________________________
Director,
___________________________
PROIECT EDUCATIONAL INTERCULTURAL
„ OBICEIURI SI TRADITII”

GRĂDINIȚA NR. 16 FOCȘANI VRANCEA
ARGUMENT
Tradiţiile si obiceiurile ocupă un loc deosebit în formarea copilului încă de la vârste fragede. Totodată ele
sunt comori inestimabile ce definesc un popor.
Acest proiect educational s-a născut din dorinţa cadrelor didactice de a asigura copiilor posibilitatea de a
se cunoaşte, a derula impreuna acţiuni, a înţelege importanţa prieteniei, a cunoaşte locuri noi cu tradiţii şi obiceiuri
specifice.
SCOPUL :
➢ Cunoaşterea modului în care copiii sărbătoresc evenimente importante ;
➢ Respectarea şi păstrarea obiceiurilor, tradiţiilor ;
➢ Organizarea unor activităţi comune cu ocazia diferitelor sărbători : Laternenfest si Sfantul Martin, Paşti,
1 Iunie etc;
➢ Realizarea unui schimb de experienţă benefic copiilor şi cadrelor didactice implicate
OBIECTIVE :
➢ Dezvoltarea competenţelor de comunicare între copiii din grădiniţa;
➢ Dezvoltarea inteligenţei sociale pentru a forma abilităţi de relaţionare şi comunicare eficientă ;
➢ Desfăşurarea unor activităţi comune;
➢ Dezvoltarea tradiţiei în contemporaneitate, valorificarea ei în viaţa socială şi culturală ;
➢ Educarea interesului pentru activităţile interetnice şi educative în spiritul respectului faţă de diversitate ;
OBIECTIVE SPECIFICE :
1. privind copiii :
❖ cunoaşterea şi aprecierea tradiţiilor şi obiceiurilor
❖ stimularea interrelaţionării între copiii de aceeaşi vârstă, aparţinând altei grupe, altor valori
culturale
❖ formarea deprinderii unui comportament adecvat în calitate de gazdă sau musafir
2. privind cadrele didactice :
❖ dezvoltarea abilităţii cadrelor didactice pentru crearea unui mediu educaţional care să motiveze
copilul în procesul de cunoaştere
❖ dezvoltarea cooperării şi colaborării între cadrele didactice din aceiasi unitate
GRUP ŢINTĂ :
- preşcolarii grupei ,,Strumfii,,
- preşcolarii grupei “Spiridusii,,
- prescolarii grupei ,,Piticii,,
- prescolarii grupei ,,Stelute,,
- prescolarii grupei ,,Elfii,,
- cadrele didactice din unitate implicate
DURATA :
- anul şcolar 2018/2019
RESURSELE PROIECTULUI :
a). Resurse umane :
• preşcolarii din cele cinci grupe
• educatoarele grupelor
• directorul unitatii
• parintii copiilor
b). Resurse materiale :
• spaţiile de învăţământ din unitate
• mijloace audio – vizuale
• fotografii
• lucrări realizate de copii : lampioane, felicitări, lucrări artistico – plastice etc.
MODALITĂŢI DE COLABORARE ÎNTRE GRUPE
❖ Activitati organizate între grupe de acelasi nivel de varsta
❖ Activităţi derulate împreună cu ocazia diferitelor sărbători: Laternenfest, Paşti, 1 Iunie etc.
❖ Corespondenţă- fotografii realizate în urma unor activităţi derulate impreuna : Moş Nicolae, Laternenfest,
8 Martie
MEDIATIZARE :
❖ Prezentarea acţiunilor comune în mass-media locală
❖ Realizarea de fotografii
❖ Popularizarea proiectului în cadrul Comisiei Metodice
BENEFICIILE PENTRU COPIII ŞI CADRELE DIDACTICE IMPLICATE :
❖ Libertatea de exprimare a gândurilor şi opiniilor personale
❖ Schimb de experienţă
❖ Cunoaşterea preocupărilor, opiniilor, ideilor copiilor
❖ Dezvoltarea creativităţii
EVALUAREA PROIECTULUI :
❖ Realizarea unui portofoliu final cu activităţile desfăşurate
CALENDARUL ACTIVITĂŢILOR PE PERIOADA DERULĂRII PROIECTULUI
Perioada Conţinuturi Modalităţi de realizare Locul desfăşurării

“Să fim prieteni”
Octombrie -întâlnire între educatoarele grupelor dezbatere Grădiniţa
2018 implicate și definitivarea programului de
lucru
Noiembrie “Laternenfest și Sf. Martin”
2018 -întâlnire între grupele implicate și întalnire și celebrare în Grădiniţa
celebrarea zilei respective conform tradiției curtea grădiniței
(11 noiembrie)
Decembrie “ Tradiţii şi obiceiuri de iarnă “
2018 - confecţionare felicitări de Crăciun atelier de lucru Grădiniţa
- fotografii de la serbările de Crăciun de la serbare
toate grupele implicate
Ianuarie “Cum aţi petrecut sărbătorile de iarnă ?” Grădiniţa
2019 - vizionarea serbărilor de la grupe program artistic
Februaruarie “Fasching” parada măştilor informare Grădiniţa

2019 - schimb de fotografii de la grupe
1. ”Mărțișoare ,mărțișoare !” Grădiniţa

Martie -târg cu vânzare-
2019 - realizarea unei activităţi de confecționare și -atelier de lucru
vânzare a mărțisoarelor -expoziție de lucrări
2.”Cadou pentru mama” -târg cu vânzare Grădiniţa
- realizarea unei activităţi cu copii şi tătici
3.”Sărbătoarea Paștelui(17 martie) activitate
-activitate comună: vopsitul ouălor etc. demonstrativă
Aprilie “Gazde și musafiri” atelier de lucru
2019 -impresii, sentimente oglindite prin lucrări expoziție de lucrări Grădiniţa
artistico-plastice artístico-plastice
Mai “Cadou pentru tată”(17 mai) activitate Grădiniţa
2019 -realizarea unei activități cu copii și mămici demonstrativă
Iunie “ Ziua Internaţională a Copilului ” jocuri distractive Grădiniţa
2019 - activitate comună jocuri cu text şi cânt
diplome
FOLOSIREA UTILA, CREATIVA SI SIGURA A INTERNETULUI
PROFESOR RADU JULIETA MARIOARA

SCOALA GIMNAZIALA ”IONEL PERLEA” OGRADA, IALOMITA
PERIOADA DE DESFASURARE : aprilie 2019 – iulie 2019
LOCUL DE DESFASURARE : Scoala Gimnaziala ”IONEL PERLEA” Ograda, Ialomita

DATE DE CONTACT ECHIPA DE PROIECT
1. Oprea Tudorita Liliana, liliana_tudorita@yahoo.com,

2. Radu Julieta Marioara, julietavasile@yahoo.com,
PREZENTARE PROIECT
NEVOIA IDENTIFICATA
De la mic la mare, pregatitoare sau clase de gimnaziu, pe telefon, tableta sau calculator, toata lumea foloseste internetul.
Internetul. Pentru o simpla distractie sau pentru ajutorul oferit la efectuarea unei teme sau unui portofoliu, toti folosesc site-uri
socializare. Pierde teren copilaria reala, comunicarea directa, cea care ar duce la adevarata dezvoltare, atat de necesara. Practic,
rolul si rostul scolii: acela de a directiona, de a corecta explicand stiintific si temeinic, necesitatea internetului folosit pentru a
pentru a acumula informatie de calitate. Acest lucru il face FUCSI, cu ajutorul activitatilor sale.
GRUPUL TINTA : minim 50 de elevi de gimnaziu
IMPACTUL PROIECTULUI : Dorim ca in urma activitatilor desfasurate, sa imbunatatim comunicarea

intre generatii, sa determinam elevii sa managerieze mai bine timpul petrecut online, sa gaseasca materialele
utile atat de necesare in efectuarea temelor scolare sau pasiunilor din vacante, si sa-si formeze
comportamente adecvate in ceea ce priveste utilizarea internetului.
SCOP: imbunatatirea comportamentului in lumea ,,reala,,, dar si constientizarea responsabilitatilor

in mediul virtual
Obiective
1. Înțelegerea fenomenului de dependență de internet pentru minim 50 de elevi

până în luna iulie 2019
2. Dobândirea competențelor de comunicare asertivă (față-în-față și online)
pentru minim 50 de elevi până în luna iulie 2019
3. Realizarea a cel puțin trei materiale privind folosirea utilă a internetului de
către minim 50 elevi până in iulie 2019
PLAN DE ACTIVITATI
ACTIVITATE/ APRILIE MAI IUNIE IULIE

LUNĂ
OB 1 Constientizarea si
intelegerea fenomenului
de dependenta fata de
internet
A1 VIZIONAREA
FILMELOR
CARE AU
TEMATICA
DEPENDENȚA
DE INTERNET,
URMATE DE
REALIZAREA
REFLECTIEI
A2 REALIZAREA
UNOR
MATERIALE
PRIVIND
DEPENDENȚA DE
INTERNET-
FLYERE, AFIȘE
A3 CONCURS DE
SPOTURI
PUBLICITARE
CU TEMA STOP
DEPENDENTEI
DE INTERNET
A4 EVALUAREA
OBIECTIV 1
OB2 Dobândirea
competențelor de
comunicare asertivă (față-
în-față și online)
A1 ACTIVITATE
DE
COMUNICARE
ÎN
COMUNITATE
A2 VIZIONARE FILM
BULLIYNG.
DRAMATI
ZARE
A3 REALIZAREA
UNUI
MATERIAL
VIDEO CU
TEMA STOP
BULLIYNG
A4 EVALUARE
OBIECTIV 2
OB 3 Realizarea a cel
puțin trei materiale
privind folosirea utilă a
internetului
A1 RESURSE
EDUCATIO
NALE PE
INTERNET
A2 SA
DECONSTRUIM
MESAJE
A3 REALIZAREA
UNUI
MATERIAL
VIDEO
EDUCATIV
A4
EVALUARE
OBIECTIV 3
ECHIPA PROIECTULUI SI ROLUL FIECARUIA
OPREA TUDORITA LILIANA- coordoneaza resursele educationale, coordoneaza activitatile, monitorizeaza

implementarea activitatilor de catre diriginti
RADU JULIETA MARIOARA – furnizeaza dirigintilor materialele ( stop bulliyng, stop dependenta de internet,
deconstruieste mesajele false), coordoneaza resursele educationale de pe internet, este resursa in realizarea
spoturilor sau mesajelor video.
RESURSE
1. Materiale furnizate de Salvati copiii, Romania, prin Casa Corpului Didactic, Ialomita
2. Videoproiector, laptopuri, retroproiectoarele din salile de clasa
3. Coli, markere, acuarele, pensule, flyere, afise, carioca, lipici, hartie colorata – resurse platite de scoala
SUSTENABILITATE
Datorita impactului pe care l-a avut, proiectul va continua si in anul scolar 2019-2020.
Atat profesorii cat si elevii doresc sa cunoasca mai multe despre acest subiect.
EVALUAREA PROIECTULUI
Proiectul va fi monitorizat de către directorul școlii, permanent, prin observație directă.

In luna iulie vor fi aplicate chestionare online, prin care se va măsura gradul de atingere al obiectivelor si pentru
a se determina gradul de satisfactie al tuturor celor participanti.
REZULTATE URMARITE
1. Minim 50 de elevi vor înțelege fenomenul de dependență de internet, pericolul si consecintele acestei
dependente, până in iulie 2019
2. Minim 50 de elevi vor ști cum să comunice asertiv (față-în-față și online) până in iulie 2019
3. Minim 50 de elevi vor realiza a cel puțin trei materiale privind folosirea utilă a internetului de până in
iulie 2019
4. Rezultate educative: minim alți 50 de elevi, 10 părinți, 4 cadre didactice vor înțelege fenomenul de
dependență de internet, vor înțelege fenomenul de bullying/cyberbulliyng, vor înțelege ce este
comunicarea asertivă și vor putea deconstrui un mesaj, dar vor cunoaște și resursele educaționale furnizate
de internet.
IMPLICAREA PARTENERILOR LOCALI

1. Centrul Cultural ”Ionel Perlea” Ialomița CJRAE Ialomița
2. DGASPC Ialomița
3. IPJ Ialomița
4. ISJ Ialomița
5. Consiliul local Ograda
6. Biserica Ograda
7. Biserica Dimieni
PROIECT EDUCATIV
EDUCAȚIE SOCIO-EMOȚIONALĂ DURATA: 1 AN ȘCOLAR
BIOLOGIE/RELIGIE BORODEA CLASA A IX A LICEUL TEHNOLOGIC ”AL.I. CUZA” SLOBOZIA
GABRIELA CLASA A X A LICEUL PEDAGOGIC ”MATEI BASARAB”
VILD SLOBOZIA
THEODORA
Alte dicipline: CONSILIERE ȘCOLARĂ, PSIHOLOGIE, CULTURĂ CIVICĂ, TIC

CUNOȘTINȚE CHEIE CARE FACILITEAZĂ -Ce este empatia
ÎNȚELEGEREA -Inteligența emoțională
-Controlul emoțiilor (înțelegerea proceselor fiziologice provocate de
agresivitate versus autoreglare emoțională)
-Prietenia și asertivitatea
-Rezolvarea problemelor sociale
ABILITĂȚI gândire critică autonomie
(PROPUSE SPRE ÎNVĂȚARE)
colaborare asertivitate
SUMARUL PROIECTULUI Proiectul privind educația socio-emoțională își propune să dezvolte și să
consolideze la elevi comportamente asertive, empatice, precum și
rezolvarea unor probleme de relaționare socială cu care se confruntă
generația actuală
ÎNTREBARE ESENȚIALĂ De ce să fim asertivi?
REZULTATE/PRODUSE INDIVIDUALE: Conținuturi și competențe
1. 50 de elevi care înțeleg ce este care trebuie evaluate:
empatia, comportamentul asertiv în -comunicare asertivă
diverse situații, cunosc metode de -empatia privind nevoile
rezolvare a unor probleme de celorlalți
relaționare -identificarea și
2. 5 filme de promovare a autoreglarea propriilor
comportamentului asertiv emoții
3. 5 filme de tip-teatru stradal/film
experimental
DE GRUP -gestionarea relațiilor
-50 de elevi care cunosc și aplică reguli de sociale
comportament civilizat și exersează controlul -respectarea regulilor
emoțiilor prin relaționare de grup sociale
-Expoziție cu desene, benzi desenate, -cooperare în grup pentru
afiș/flyer/poster cu mesaje de tip asertiv atingerea scourilor
comune
PROMOVAREA REZULTATELOR -promovarea rezultatelor proiectului prin retelele scolare locale, revista
scolii, sedinte metodice
-promovarea produselor prin retele sociale (filme, expozitie, etc)
RESURSE UMANE
-coordonatori: prof. Borodea Gabriela și prof. Vild Theodora
-consilierii școlari din cele 2 licee
-10 părinți membri ai echipei de proiect
RESURSE NECESARE -50 elevi participanți la proiect
-20 elevi din cele două licee voluntari în proiect
2 cadre didactice care predau TIC
ECHIPAMENTE
-2 laptopuri
-2 proiectoare
MATERIALE
-coli de hârtie, markere, lipici, alte efecte
RESURSE COMUNITARE
-1 reprezentant al Poliției Locale
-1 reprezentant din cadrul Inspectoratului Școlar Județean Ialomița care
face parte din Comisia județeană de prevenire a violenței
-1 reprezentant al CJRAE Ialomița
METODE DE REFLECTIE
JURNALE DE ÎNVĂȚARE FOCUS-GRUP
ACVARIU
DISCUȚII DE GRUP
STUDII/CERCETĂRI ALTELE
NOTE
Proiectul se va derula pe parcursul unui an școlar (2019-2020) în timpul căruia se vor derula activități dup cum urmează:
1. 1-20 septembrie 2019 constituirea echipei de proiect, încheierea parteneriatelor
2. 20 septembrie 2019-1 octombrie 2019 promovarea proiectului
3. 2 octombrie 2019-1 februarie 2020 aplicarea la clasă a jocurilor, exercițiilor de reflecție, filmelor motivaționale, etc. în
vederea cunoașterii conceptelor de empatie, inteligență emoțională, controlul emoțiilor, prietenie, asertivitate, rezolvarea
problemelor sociale (de comunicare)
4. 2 februarie 2020—30 martie 2020 realizarea filmelor, desenelor, afișelor, flyerelor, posterelor
5. 1 aprilie-15 aprilie pregătirea expoziției și editarea filmelor de prezentare
6. 20 aprilie 2020-30 aprilie 2020 organizarea și desfășurarea expoziției, transmiterea filmelor pe retelele de socializare
7. 1 mai 2020-30 mai 2020 realizarea raportului final
8. 1 iunie 2020-30 august 2020 organizarea unei școli de vară cu elevii implicați în proiect ca facilitatori și ca beneficiari elevi
care se vor înscrie la școala de vară conform unui calendar afișat pe facebook-ul proiectului
VINE, VINE MOȘ CRĂCIUN!
Argument
Tradițiile și obiceiurile românești constituie o adevărată comoară ce trebuie păstrată și transmisă din
generație în generație, deoarece ar fi mare păcat să se piardă tocmai acum, după ce a dăinuit secole de-a rândul.
Consider că noi, cadrele didactice, așa cum suntem responsabili de cunoștințele pe care le sădim în sufletele tuturor
copiilor, trebuie să cultivăm și dragostea pentru această neprețuită comoară, în așa fel încât ei să-și dorească să
ducă mai departe aceste valori memorabile.
Sfintele Sărbători ale Nașterii Domnului constituie una dintre cele mai frumoase și mai iubite sărbători
ale tuturor timpurilor, fiind așteptată cu mare emoție de toți creștinii de pe glob. Crăciunul este asociat cu
frumusețea iernii și cu venirea Moșului, cel care aduce cadouri și zâmbete copiilor.
Sărbătorile de iarnă au și o semnificație religioasă, este Nașterea Mântuitorului Isus Hristos, fiul lui Dumnezeu
trimis pe pământ să ajute oamenii să devină mai buni, mai credincioși, mai îngăduitori cu semenii lor. Aceste
sărbători aduc cu dânsele emoții, bucurii, dar și tradiții străvechi care s-au păstrat, și în fiecare an ele sunt
redescoperite și împărtășite celor din jur.
Prin acest proiect doresc să promovez valorile creștine, contribuind la educarea copiilor pentru păstrarea
tradițiilor și obiceiurilor căci „...nu e datorie mai vrednică de a fi îndeplinită, decât să facem părtași pe cei mai
tineri de bunurile sufletești moștenite din vechime…” (G. Breazu)
Povestea lui Moş Crăciun
Cândva, demult, la marginea unui oraş, trăia un meşter bătrân care făcea jucării. Tot anul meşterea la ele
cu dragoste şi răbdare. Erau minunate jucăriile şi nu semănau una cu alta.
În Ajunul Crăciunului, bătrânul meşter pleca prin oraş să-şi vândă jucăriile. Oamenii din acel oraş nu erau
prea bogaţi. Meşterul le vindea jucăriile pe mai nimic.
Dar asta nu-i scădea cu nimic bucuria de a face jucării de care copiii să se bucure, după datină, în
dimineaţa de Crăciun. Până într-un an în care ...
Meşterul vânduse toate jucăriile şi se întorcea spre casă. La marginea oraşului s-a oprit să privească pe o fereastră.
Ştia că acolo locuieşte o familie săracă şi se întreba ce jucării or fi primit copiii din casa aceea.
Trei copii visau cu voce tare:
- Dacă am avea un soldăţel de plumb, numai unul, ne-ar fi de ajuns...
- Ne-am juca împreună şi nu ne-am certa niciodată pentru el. Bătrânul ştia că nu i-a mai rămas nici o
jucărie şi tare ar fi vrut să le dăruiască măcar una. Dar ce minune! Tocmai un soldăţel de plumb răsărise, nu se ştie
de unde, în fundul sacului. Şi, astfel, dorinţa celor trei fraţi sărmani s-a îndeplinit.
În drum spre casă, bătrânul gândea: „Aş vrea să pot face atât de multe jucării, încât să dăruiesc câte una
fiecărui copil din lume, dar mai ales celor sărmani, cărora n-are cine să le cumpere”. Şi cum mergea aşa, pe gânduri,
văzu în zăpadă un pui de căprioară care-l privea cu ochi trişti.
Sărmană făptură, ce te doare ?
Se pare că puiul de căprioară se rănise la un picior. Cum a ştiut şi cu ce a avut la îndemână, bătrânul i-a legat rana
şi l-a ajutat să se ridice.
Atunci făptura aceea gingaşă i-a vorbit cu glas limpede ca de copil:
Acum văd că ai o inimă bună. Dorinţa ta se va împlini.
Ca din pământ a apărut o sanie fermecată purtată în zbor de nişte reni minunaţi.
Şi bătrânul s-a înălţat cu ei în slava cerului înstelat, spre o lume de basm. Chiar şi straiele lui sărăcăcioase
se preschimbaseră în nişte straie neobişnuite de culoare roşie.
N-ar fi putut spune cât şi pe unde l-a purtat sania fermecată. Într-un târziu, a simţit cum coboară lin într-un ţinut
înzăpezit, unde îl aştepta o căsuţă cu ferestrele luminate. O mulţime de pitici ca şi cei din poveşti l-au întâmpinat
bucuroşi.
Piticii erau harnici şi îndemânatici, gata să se apuce de treabă. Materiale se găseau din belşug, căci, nu se ştie cum,
se înmulţeau mereu şi nu se terminau niciodată. Iar bătrânul meşter priceput îi îndruma pe pitici şi împreună făceau
jucării, mereu mai multe şi mai frumoase. Pentru fiecare copil din lume, jucăria pe care şi-o doreşte.
În seara de Ajun sosesc colindătorii. La fiecare casă, ei aduc vestea minunată a naşterii Domnului şi urează un an
bun şi îmbelşugat.
Târziu, când noaptea se lasă, copiii se culcuşesc în pătucurile lor. În urechi le mai sună încă zvonul de colinde:
„O, ce veste minunată...”. Apoi adorm şi visează...
Dar, oare, vis să fie ?
Este noaptea în care visele copiilor se împlinesc. A doua zi, în dimineaţa de Crăciun, în jurul bradului
împodobit, bucuria nu mai are margini. Nici unul dintre ei n-a fost uitat. Iar după numele sărbătorii, copiii i-au pus
numele Moş Crăciun şi aşa a rămas până astăzi.
De aceea, în zilele acestei sfinte sărbători, când stăm cu toţii în jurul mesei încărcate cu bunătăţi, nu trebuie să-i
uităm pe cei sărmani. Moşul are grijă de ei o dată pe an. Noi trebuie să ne gândim la ei mereu.
Grup țintă:elevii clasei aV-a
An școlar: 2018/2019
Scopul activităţii:
Dezvoltarea capacităţii de cunoaştere a obiceiurilor şi tradiţiilor specifice poporului român legate de sărbătoarea
Crăciunului;
Utilizarea comportamentului moral religios (bun, cuminte, ascultător etc.)
Cultivarea unor calități fizice specificii muncii, activității sportive
Dezvoltarea spiritului competitiv și a fairplay-ului
Metode şi procedee: conversația, explicaţia, demonstraţia, observația, jocul.
Material didactic: Povestea lui Moș Crăciun, sfoară, mere, baloane, scaune, muzică
Formă de organizare: pe echipe
Durata:3h
Locul de desfăşurare: sala de clasă
Activitatea Termen
Discuţii preliminare: fixarea în colectiv a datei, locului, ideii principale a noiembrie 2018
proiectului;
Întâlnirea cu părinţii, identificarea unor eventuali sponsori : discutarea noiembrie 2018

activității, a posibilităţilor de procurare a darurilor, amenajarea sălii de
clasă;
Selectarea probelor de concurs în colaborare cu reprezentanții părinţilor; noiembrie 2018

Procurarea darurilor de către sponsori decembrie 2018
Desfăşurarea activității (a probelor din concurs) având membrii în juriu 20 decembrie 2018
din rândul părinților, premierea tuturor elevilor acordându-se diplome și o
sacoșă de dulciuri din partea sponsorului
Descrierea probelor de concurs:
1. Nume joc: MÂNCATUL MERELOR AGĂȚATE

Scop: Distracţie
Durata: 10 - 15 minute
Dificultate: medie
Materiale necesare: sfoară şi mere
Reguli şi Detaliere: Sfoara este întinsă de-a lungul sălii de clasă. Pe aceasta sunt agățate merele. Elevii sunt
împărțiți pe două grupe numeric egale. Participanţii trebuie să mănânce merele fără a se ajuta de mâini. Câştigă
echipa care mănâncă cel mai repede mărul.
2. Nume: BALONUL ZBURĂTOR

Scop: Cooperare, distracţie
Durata: 15 - 30 minute
Dificultate: mare
Materiale necesare: baloane (o bucată la 2 jucători)
Reguli şi detaliere: grupul se împarte în grupe a câte 2 jucători care primesc câte un balon ce trebuie umflat. Apoi,
ţinându-se de mâini, membrii echipei se vor strădui să menţină balonul în aer, lovindu-l, fără a-şi desprinde
mâinile. Dacă balonul atinge solul, grupa "pierde" pentru început mâinile, adică nu mai pot atinge balonul cu
mâinile. În continuare, mereu fără a-şi desprinde mâinile, de fiecare dată când balonul atinge solul, jucătorii "pierd"
dreptul de a-şi folosi coatele, umerii, capetele, picioarele.
3. Nume: AŞEZAREA ÎMPREUNĂ

Scop: Cooperare, distracţie, energizare
Durata: 20 minute
Dificultate: mică
Reguli şi detaliere: la început, jucătorii se grupează în perechi stând spate în spate cu coatele agăţate. Perechile
vor încerca să se aşeze cu fundul pe sol, fără a desprinde braţele, cât de repede pot. Câștigă echipa care se așază
prima cel mai corect.
4. Nume joc: SCAUNUL CÂȘTIGĂTOR

Scop: Distracţie
Durata: 20- 30 minute
Dificultate: medie
Materiale necesare: scaune egale cu numărul de participanţi şi muzică
Reguli şi detaliere: : Scaunele se aşază în cerc (în prima tură scaunele sunt egale cu numărul de participanţi).
Participanţii încep să danseze. Coordonatorul jocului elimină câte un scaun rând pe rând. După un timp
coordonatorul jocului opreşte muzica, iar participantul care rămâne fără scaun este scos din joc. Se continuă până
rămâne un singur participant. Nu se vorbeşte în timpul jocului. Câștigă echipa a cărui coechipier rămâne ultimul
în joc.
,, NU UITA CĂ EŞTI ROMÂN! ”

LICEUL DE ARTE ,, HARICLEA DARCLEE” BRĂILA
Perioada derulării: 10 septembrie 2018 – 14 iunie 2019.

Argument: Tradiţiile, obiceiurile, portul şi folclorul sunt comori inestimabile ce definesc un popor
făcându-l unic, statornic şi nemuritor în ciuda scurgerii timpului. Copiii sunt cele mai sensibile fiinţe, dornice să
înveţe, să înţeleagă, să simtă. Cu multă pricepere, dar mai ales cu pasiune, putem inocula copiilor dragostea şi
respectul pentru tradiţiile, obiceiurile şi folclorul românesc.Copilul simte admiraţia faţă de creaţiile populare încă
de când îşi asculta bunica depănând firul unui basm sau al unei legende, în care eroii sunt înzestraţi cu calităţile
ţăranului român, îl simte din cântecul duios de leagăn al mamei, din proverbe şi zicători, din ghicitori, din doinele
cântate îndelung de moşii şi strămoşii noştri.
Mi-am propus să desfăşor acest proiect cu tema ,,Nu uita că eşti român ! ” deoarece numai educându-i
de mici pe copiii noştri, prin diverse activităţi extraşcolare, să îndrăgească limba pe care o vorbesc şi obiceiurile
ţării în care s-au născut, ne putem asigura că tradiţiile vor avea continuitate în generaţiile următoare.
Vacanţa de vară este o perioadă lungă de libertate pentru toţi copiii. Cei mai mulţi dintre ei nu-şi pot
permite să-şi petreacă vacanţa mare altundeva decât acasă, de aceea, după o perioadă de libertate totală, devin
dornici de activităţi organizate.
„Nu uita că eşti român!” este un proiect care se înscrie în aria proiectelor personalizate ale şcolii noastre.
Mi-am propus, prin acest proiect, activităţi care să-i ţină aproape de şcoală, să le ofere o alternativă valoroasă în
petrecerea plăcută şi instructivă a timpului liber.
Copiii vor învaţa să descopere împreună, să comunice, să se organizeze, să respecte reguli şi să aibă
încredere în sine. Experienţele de grup încheagă prietenii, dărâmă barierele prejudecăţilor, dau naştere la
solidarităţi şi adaptări la situaţii sociale.
Proiectul are în vedere creşterea încrederii părinţilor în instituţia şcolară, o mai bună colaborare şi
implicare a acestora în sprijinirea activităţilor curriculare şi extracurriculare, cunoscându-se importanţa părinţilor
în desăvârşirea copiilor lor.
Instituţia organizatoare: Liceul de Arte ,,Hariclea Darclee”, Brăila
Parteneri: Inspectoratul Şcolar Judeţean, Brăila
o Primăria Brăila
o Consiliul Judeţean Brăila
o Teatrul Maria Filotti Brăila
o Promenada Mall Brăila
Coordonator Proiect: prof. Toma Adriana
Membri colaboratori:
o prof. Brânzia Nicoleta
o prof. Cojocari Galina
o prof. Damian Dorina-Aurica
o părinţii elevilor, sponsori, voluntari
Grup ţintă:
o direcţi - elevi cu CES, elevi monoparentali, elevi în plasament, elevi cu părinţi plecaţi
în străinătate, înscrişi în Liceul de Arte „Hariclea Darclee”, elevi talentaţi, voluntari din
şcoală;
o indirecţi: părinţi, cadre didactice, voluntari, comunitatea locală;
Scopul proiectului: Stimularea implicării voluntare a copiilor (cu CES, monoparentali, aflaţi
în plasament, cu părinţii plecaţi în străinătate) în activităţi recreativ-instructive, cu promovarea
şi valorizarea potenţialului individual şi de grup a acestora, precum şi însuşirea, pe termen scurt
şi lung, a unor alternative real-educative de petrecere a timpului liber în opoziţie cu tentaţiile
nocive tot mai des întâlnite chiar la vârsta micii şcolarităţi (excesul utilizării calculatorului,
grupuri construite pe principiul dominării şi violenţei, maturizarea nesănătoasă a sexualităţii,
infracţionalitatea infantilă etc).

o Implicarea copiilor menţionaţi în grupul ţintă în activităţi cultural-artistice pentru
socializare şi dezvoltarea creativităţii;
o Depistarea, exersarea şi dezvoltarea aptitudinilor artistice ale copiilor din grupul ţintă;
o Familiarizarea copiilor din grupul ţintă cu tradiţiile şi cultura noastră;
o Stimularea spiritului de echipă şi a cooperării, dar şi a spiritului de competiţie, prin
valorizarea celor învăţate în acest proiect printr-un concurs de final, organizat pe
secţiuni;
o Ȋmbunătăţirea relaţiilor elevilor cu şcoala, cu cadrele didactice şi cu alţi elevi ai şcolii;
o Implicarea a 5 tineri voluntari, talentaţi, ai şcolii noastre, în activităţile desfăşurate cu
copiii din grupul ţintă, în vederea stimulării iniţiativei acestora pentru proiecte viitoare
similare;
o Promovarea imaginii şcolii prin diseminarea proiectului.
Resurse:
o Umane:
- Cadre didactice voluntare;
- Elevi voluntari din Liceul de Arte, ciclul primar/gimnazial/liceal;
- Elevi cu CES, elevi monoparentali, elevi în plasament, elevi cu părinţi plecaţi
în străinătate, înscrişi în Liceul de Arte „Hariclea Darclee”
- Familiile elevilor participanţi
- Reprezentanţi ai conducerii liceului;
- Comunitatea locală.
o Materiale:
- Calculator, imprimantă,cameră foto, boxe, microfon, mixer, pian, instrumente
muzicale auxiliare;
- Afişe, fluturaşi, broşuri;
- Diplome pentru elevi, adeverințe pentru voluntari
o Financiare:
- Contribuţii ale cadrelor didactice;
- Contribuţii ale părinţilor elevilor participanţi;
- Sponsorizări
o Spaţiale:
- Sala de muzică din corpul B, sala de festivităţi din corpul D;
Rezultate aşteptate:
- Participarea unui număr de 10-20 de copii din cadrul şcolii noastre la proiectul
„Noi suntem români!”;
- Atragerea altor copii, din alte şcoli şi grădiniţe, pentru a avea şansa unui
benefic schimb de experienţă între copii;
- Convingerea părinţilor asupra importanţei educării timpului liber al copiilor;
- Participarea părinţilor la activităţi, realizându-se astfel un parteneriat voluntar
pentru şcoală;
- Realizarea unor activităţi deosebite ale elevilor, prin care aceştia să se
regăsească, în special, ca individualitate aparţinând unei colectivităţi sociale;
Activităţi propuse: (10 septembrie 2018 – 14 iunie 2019 ):
Nr.
Tematica Data şi locul desfăşurării
crt.
Festivalul florilor de toamnă
1. 1 oct.2018 - Parcul Monument
Comemorarea Zilei Holocaustului
2. 9 oct.2018 - Liceul de Arte Brăila
Festivalul toamnei –activitate de promovare a ofertei
3. 26 oct-2018-Promenada Mall Brăila
educaţionale a Liceului de Arte
4. Spectacol dedicat veteranilor de război 6 noi.2018 - Teatrul Maria Filotti Brăila
Cerc pedagogic cu tema
5. 21 noi. 2018 - Liceul de Arte Brăila
,,Nu uita că eşti român”
Fashion Mall Brăila- activitate de promovare a ofertei 24 nov.2018
6.
educaţionale a Liceului de Arte Promenada Mall Brăila
1. Program artistic dedicat Zilei Naţionale a României-
1 dec. 2018 Promenada Mall Brăila şi
7. muzică populară
Primăria Brăila
2. Program de colinde
Târgul de iarnă- activitate de promovare a ofertei
8. 6 dec.2018 - Promenada Mall Brăila
educaţionale a Liceului de Arte
Decembrie - Primăria Brăila,
9. Spectacole dedicate sărbătorilor de iarnă
Orăşelul Copiilor, Liceul de Arte Brăila
Concursul Naţional de Interpretare Muzicală ,, Dimitrie
Cuclin” Galaţi
Dorina Perianu cl.a-XI-a Premiul I 7-8 dec.2019
10.
Alexandra Macoveiu cl.a-XI-a Premiul II Liceul de Arte Galaţi
Marinică Jantea cl.a-XII-a Premiul II
Daria Cană cl.a-XI-a Menţiune
11. Spectacol ,, Drag de Dragobete” 24 feb.2019 Teatrul Maria Filotti Brăila
12. Festivitatea de deschidere a Olimpiadei Naţionale de Sport 2 mai 2019 Teatrul Maria Filotti Brăila
9 mai2 019 Platoul din Piaţa Independenţei
13. Ziua Europei
Brăila
,,Nepoţi pentru bunici” – program muzică populară dedicat
14. 9 mai 2019 Grădina Mare Brăila
bunicilor
15. Festivalul florilor de primăvară 11 mai 2019 Parcul Monument
Festivitatea de absolvire a elevilor de la Liceul de Arte
16. 3 mai 2019 Grădina Mare Brăila
Brăila - promoţia 2019
17. Festivalul dulciurilor 31 mai 2019 Centru Vechi Brăila
Prin urmărirea implicării copiilor şi a rezultatelor obţinute de către aceştia;
Prin feed-back-ul zilnic din partea elevilor;
Prin opiniile părinţilor asupra activităţilor în care au fost implicaţi eleviii;
Fotografii ale tuturor activităţilor desfăşurate;
Rezultatele obţinute la concurs;
Diplome pentru participanţi şi adeverinţe pentru voluntari.
Rezultate calitative:
Îmbunătăţirea calităţii actului cultural artistic din cadrul activităţilor;
Valorificarea potenţialului intelectual şi creativ al fiecărui participant la proiect;
Capacitatea elevilor de a utiliza interdisciplinar cunoştintele dobândite;
Îmbunătăţirea comunicării în interiorul grupului şi în relaţia profesor – elev;
Formarea unor relaţii de parteneriat instituţiile partenere.
Diseminarea proiectului:
Prezentarea programului în cadrul primei şedinţe a Consiliului Profesoral;
Postarea pe pagina de facebook a unității de învățământ;
Prezentarea în mass-media locală a activităţilor proiectului;
Pliante, afişe, fluturaşi pentru mediatizare;
Oferirea pentru arhiva digitală a şcolii a unui CD cu fotografii şi comentarii/concluzii asupra
conţinutului şi eficienţei proiectului.
Concluzii:
Pe toată perioada pregătirii şi a susţinerii spectacolelor, între colegi au aparut elemente de
colaborare, de cooperare, prietenii ;
Acţiunile şi eforturile personale s-au armonizat cu cele ale colectivului ;
Încadrarea în colectiv presupune şi asumarea unor responsabilităţii: punctualitate, întrajutorare,
altruism, dezvoltarea capacităţii de evaluare şi autoevaluare, dezvoltarea personalităţii fiecărui
participant, dezvoltarea atitudinii critice şi autocritice.
PROIECT EDUCAŢIONAL TRANSFRONTALIER:
„ÎMPREUNĂ OPTIMIZĂM PREZENTUL ȘI CONSTRUIM VIITORUL”
PROFESOR JALBA ECATERINA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ „IORGU IORDAN” TECUCI
PROIECT EDUCAȚIONAL TRANSFRONTALIER
ARGUMENT
Pentru a ne păstra identitatea naţională avem datoria de a cultiva, în sufletul tinerei generaţii, valoarea autentică
de creaţie a poporului român. Literatura a reflectat şi reflectă nivelul de civilizaţie al oricărui popor, influenţând,
direct şi indirect, dezvoltarea spirituală, socială şi economică din întreaga lume.
Literatura reprezintă o formă de cunoaştere a realităţii prin imagini artistice. Copilul trebuie ajutat să îndrăgească
de mic cărţile, mai multă lectură însemnând dezvoltarea imaginaţiei, creativităţii, îmbogăţirea vocabularului,
folosirea corectă a limbii române în contexte concrete de comunicare. Prin intuirea şi conştientizarea mesajului
etic şi estetic al operei literare este dezvoltată sensibilitatea, memoria afectivă, atenţia voluntară.
Vizita într-o bibliotecă are rolul de a stârni bucuria, plăcerea şi necesitatea lecturii. Valorificarea cunoştinţelor din
cărţi, în toate sferele vieţii cotidiene, este un obiectiv major în formarea personalităţii elevilor.
Elevii cărora li se adresează proiectul au mai multă nevoie de îndrumare din partea şcolii, familiile acestora
neasigurând, de cele mai multe ori, un mediu propice dezvoltării şi formării în acord cu valorile morale şi spirituale
ale societăţii. Rolul şcolii, în acest caz, este extins, încercând să umple golurile din educaţia copiilor prin activităţi
accesibile şi atractive, adaptate nivelului lor de performanţă.
Activităţile extracurriculare din proiect creează oportunitatea implicării elevilor în activităţi colaborative, atractive,
nonformale, oferindu-le o sursă de învăţare ce poate fi valorificată, apoi, pe tot parcursul vieţii. De asemenea,
parteneriatele educaţionale generează oportunităţi de cooperare, consultare, comunicare, în vederea atingerii unui
scop comun.
A. INFORMAŢII DESPRE APLICANT
NUMELE INSTITUŢIEI/ UNITĂȚII DE ÎNVĂȚĂMâNT APLICANTE: ȘCOALA GIMNAZIALĂ

„IORGU IORDAN”
ADRESA COMPLETĂ: „STR. I DECEMBRIE 1918, Nr. 125, LOC. TECUCI, JUD. GALAŢI
Site și adresa poștală electronică: scoalaiorguiordan@yahoo.com
COORDONATORI:
Inspector şcolar Limba și literatura română: prof. Daniela Angelica Nistor- ISJ, Galați
Coordonator Cerc Metodic 8 - Gimnaziu, Tecuci: prof. Jalbă Ecaterina -Şcoala Gimnazială „Iorgu Iordan”, Tecuci
(Nr.tel. 0743507707, email: jalba.ecaterina@yahoo.com)
Director: prof. Stănilă Cristian - Şcoala Gimnazială „Iorgu Iordan”, Tecuci
Secretar Cerc Metodic 8 - Gimnaziu, Tecuci: Babeş Monica, Şcoala Gimnazială Sfântul Stelian, Umbrăreşti-Deal,
jud. Galaţi (Nr.tel. 0765321512, email: bbs_monica@yahoo.com)
Director: Nasie Ionica - Biblioteca Municipală „Ştefan Petică”, Tecuci

Profesor: Ştefan Andronache
Director: prof. Rodica Dermengi - Biblioteca Publică Raională „Andrei Ciurunga”, Cahul, Republica Moldova
Metodist Secţia Cultură Cahul: Ana Caraman - Biblioteca Publică Raională „Andrei Ciurunga”, Cahul, Republica
Moldova
Bibliotecar: Tamara Donici - Biblioteca Publică Raională „Andrei Ciurunga”, Cahul, Republica Moldova
Director: Lect. univ. Vasile Malanețchi, Muzeul Național de Literatură „Mihail Kogălniceanu”, Chișinău,
Republica Moldova
Numărul cadrelor didactice participante la proiect: 50 de cadre didactice, membre ale Cercului Metodic 8,
Gimnaziu, Tecuci / alte cadre didactice
Numărul elevilor din unitate participanţi la proiect: 54 elevi
Alte programe/proiecte organizate: „Scoală după școală” (permanent); „Câte limbi vorbești atâtea vieți trăiești”
(septembrie 2017); „Dor de Eminescu” (ianuarie 2018) etc.
B. INFORMAŢII DESPRE PROIECT
B.1. TITLUL PROIECTULUI: „EDUCAŢIE FĂRĂ HOTARE, PENTRU FIECARE”
B.2. TIPUL ACTIVITĂȚII PRINCIPALE DIN CADRUL PROIECTULUI: proiect social
B.3. DOMENIUL: Cultural-artistic
B.4. EDIȚIA: Nr.1
B.5. LOCUL ȘI PERIOADA DE DESFĂȘURARE A ACTIVITĂȚII PRINCIPALE: Biblioteca Publică

Raională „Andrei Ciurunga”, Cahul, Republica Moldova, Cerc Metodic Gimnaziu 8, Tecuci, pe sem. al II-lea-
26 mai 2019, cu tema: ”Dai carte, ai parte!”
B.6. Număr participanţi la proiect: 400 persoane (elevi, cadre didactice, cadre de specialitate etc.)
Buget total Buget solicitat MEN Contribuție proprie/ alte surse
10 000 - 10 000
B.8. Proiectul este cu participare directă
DESCRIEREA PROIECTULUI:
Rezumat
Iniţiatorul proiectului este o instituţie şcolară înfiinţată încă din 1870 (una dintre primele unităţi de învăţământ din
Tecuci) în cadrul căreia, prin eforturile susţinute ale cadrelor didactice, ale elevilor, ale partenerilor, s-au format
generaţii de tineri capabili să se integreze în societate. Populaţia şcolară este formată majoritar din elevi de etnie
rromă (84,36% în şcoală şi 45,60% în grădiniţă), aproape toţi copiii provenind din medii dezavantajate sau familii
monoparentale.
Proiectul ,,Educaţie fără hotare, pentru fiecare” urmăreşte dezvoltarea abilităţilor unui număr de cel puţin 54 de
elevi din unitate - beneficiari direcţi, la care se adaugă toți elevii cu CES și din medii dezavantajate din toate
unitățile școlare participante la proiect, aproximativ 400 de elevi - beneficiari indirecţi, prin crearea şi
implementarea de noi instrumente şi mecanisme educaţionale, programe de formare alternativă în educaţie,
formarea cadrelor didactice prin programe educative. Programele inovative de lucru cu elevii, în general, dar mai
ales cu elevii cu CES şi din medii dezavantajate, au în vedere creşterea accesului la educaţie de calitate, reducerea
abandonului şcolar şi asigurarea de competenţe cheie pentru toţi elevii.
În vederea susţinerii unor activităţi de învăţare şi extraşcolare eficiente şi atractive, un număr de 43 de profesori
de limba și literatura română de la şcolile arondate Cercului metodic 8 – Gimnaziu, din Tecuci vor participa, la
Cahul, la o sesiune de formare, în cadrul Centrului de Excelenţă al Bibliotecii Publice Raionale ,,Andrei
Ciurunga”.
Şcolile implicate în proiect, sub genericul ,,Dai carte, ai parte!”, vor face, prin voluntariat, o colectă de carte,
care urmează a fi donată elevilor din grupul țintă și bibliotecii partenere, din Cahul.
Societatea A.A.R.D.- C.A.R. Unirea Tecuci, jud. Galați prin Director Cătălin Dodu face o donație de carte
participanților la proiect oferind 100 de exemplare din volumul lui Alexei Mateevici „Scrieri de pe frontul
românesc”, Ed. Grapho Press, Tecuci, 2017.
Sub genericul ,,Lumina neatinsă” va avea loc o lansare de carte, la Cahul, a poetei Mihaela Gudană, bibliotecar
la Biblioteca Comunală Ghidigeni (26 mai 2019);
,,Limba noastră-i o comoară” – evocare, prezentare expoziţie de fotografie şi proiecţie diaporamă, realizată de
prof. Ştefan Andronache- ,,Alexei Mateevici pe meleagurile tecucene...”( 26 mai 2019);
,,Limba vechilor cazanii” - activitate realizată de lector univ. Vasile Malaneţchi, director al Muzeului Naţional
de Literatură „Mihail Kogălniceanu”, Chişinău, Republica Moldova (26 mai 2019).
Parteneriatul cu Cenaclul literar ,,Stefan Petică 2017 pentru elevi și tineret”, condus de președinte, prof. Eleonora
Stamate și membrii: prof. Jalbă Ecaterina, prof. Sima Liliana și prof. Bujoreanu Mihaela se va concretiza într-o
activitate de creație – concurs în care elevii vor putea valorifica talentul și apetența pentru lectură.
Schimbul de experienţă dintre bibliotecari şi cadrele didactice implicate în proiect, bazat pe modernizarea formelor
de lucru privind activităţile desfăşurate în cadrul bibliotecii/ şcolilor, cu elevii cu CES şi din medii dezavantajate,
vine în sprijinul cadrelor didactice, pentru îmbunătăţirea activităţilor de predare-învăţare-evaluare, printr-un proces
de identificare şi cunoaştere a atitudinilor, intereselor, valorilor proprii, exprimate în potenţialul individual de
dezvoltare personală.
DURATA PROIECTULUI:
An școlar 2018-2019, semestrul II: 15 martie – 15 iunie 2019.
Scop: Îmbunătăţirea calităţii şi stilului de viaţă pentru elevii cu CES şi din grupuri dezvantajate din zona
municipiului Tecuci şi din Cahul, Republica Moldova.
Obiective:
1. Construirea unui parteneriat care să promoveze valorile comune;

2. Crearea de metode inovative de lucru cu elevii cu CES şi din medii dezavantajate;
3. Promovarea personalităţii creatoare a elevilor;
4. Dezvoltarea interesului pentru lectură;
5. Dezvoltarea laturii artistice a elevilor;
6. Încurajarea şi stimularea voluntariatului în rândul participanţilor;
7. Realizarea de schimburi de experiență, cunoaștere și practici inovative în domeniul educațional;
8. Promovarea dialogului și a comunicării între participanţii la proiect.
Descrierea grupului ţintă căruia i se adresează proiectul:

Elevi cu CES şi din medii dezavantajate (familii monoparentale şi dezorganizate, familii de etnii minoritare.)
Beneficiarii direcți și indirecți:
Elevii implicaţi în proiect şi familiile acestora, mediul social şi instituţiile partenere.

Durata proiectului: 15.03.2019- 15.06. 2019
PARTENERI:
1. Biblioteca Publică Raională „Andrei Ciurunga”, Cahul, Republica Moldova, Director: Prof. Rodica
Dermengi, Metodist: Ana Caraman, Metodist: Tamara Donici
2. Muzeul Naţional de Literatură Mihail Kogălniceanu, Chişinău, Republica Moldova, Director: Lect.
univ. Vasile Malanețchi
3. Inspectoratul Şcolar Judeţean, Galaţi- Inspector școlar limba și literatura română Prof. Daniela
Angelica Nistor
4. Primăria Municipiului Tecuci- Primar Ing. Cătălin Hurdubae
5. Biblioteca Municipală „Ştefan Petică”, Tecuci, jud. Galaţi- Director Ionica Nasie și prof. Ștefan
Andronache
6. Biblioteca Comunală Ghidigeni, Bibliotecar/ poeta Mihaela Gudana
7. A.A.R.D.- C.A.R. Unirea Tecuci, jud. Galați- Director Cătălin Dodu
8. Cenaclul literar "Ştefan Petică" 2007 pentru elevi și tineret, Tecuci –Președinte prof./ poeta Eleonora
Stamate
9. Şcolile gimnaziale arondate Cercului Metodic 8 - Gimnaziu, Tecuci:
Şcoala Gimnazială „Gh.Petrașcu” - Prof. Sandu Dana,
Școala Gimnazială „Șt.O.Iosif” - Prof. Palade Daniela
- Prof. Hulea Natalia
Școala Gimnazială „N. Bălcescu” – Prof. David Iuliana
Școala Gimnazială „Iorgu Iordan” – Prof. Jalbă Ecaterina
- Prof. Coman Laura
- Prof. Terchi Luciana
- Prof. Bălan Manuela
Școala Gimnazială Cosmeşti - Prof.Ciobotaru Dorina
Școala Gimnazială Furceni - Prof. Argint Carmen
Școala Gimnazială MovileNI - Prof. Sonu Elena Ramona
- Prof. Ștefan Cristina
Școala Gimnazială Ţepu - Prof. Adam Stela
Școala Gimnazială „Prof. E. Panaitescu” Cudalbi - Prof. Andrunache Marica
- Prof. Cozma Alina
- Prof. Vasile Andreea

Liceul Tehnologic Nr.1 Cudalbi (gimnaziu) - Prof. Stoicu Florentina
Școala Gimnazială Valea Mărului - Prof.Curteanu Vasile
- Prof. Iftimie Florentina
Școala Gimnazială Drăgăneşti - Prof. Mustață Tamara
- Prof. Bălan Manuela
Școala Gimnazială Malu Alb - Prof. Amaricăi Mărioara
Școala Gimnazială Nr.1 Barcea - Prof.Chiriac (Popa) Cristina Diana
- Prof. Avram Gabriela
Școala Gimnazială Nr.2 Barcea – Prof.Tenie Mădălina
Liceul Tehnologic H.Papadat Bengescu Ivești - Prof. Palade Marina
- Prof. Bobocea Ioan Sebastian
Școala Gimnazială V.I. Popa Iveşti - Prof.Barbu Diana Livia
- Prof.Nechita (Hagiu) Daniela
- Prof. Albu Roxana Madalina
Școala Gimnazială Negoiță Dănăilă Bucești - Prof. Grigoraș Mirela
- Prof.Dache Florentina
Școala Gimnazială Nr.1 Liești – Prof.Tudose Claudiu
Școala Gimnazială Nr.2 Liești –Prof. Cristian Ilinca
Școala Gimnazială Nr. 3 Lieşti – Prof .Bulai Mihaela
Școala Gimnazială Nr. 4 Liești - Prof. Lupoaie Liliana Georgeta
Școala Gimnazială Sfântul Nicolae Nr.4 Liești – Prof. Răileanu Ana-Maria
Școala Gimnazială Sf. Stelian Umbrăreşti Deal – Prof.Babeș Monica
- Prof. Bobocea Ioan Sebastian
Școala Gimnazială Nr.1 Umbrărești – Prof. Iancu Lucreția
-Prof. Coman Dumitrela
Școala Gimnazială George Ivașcu Certești – Prof. Bicioc Ana-Maria
Școala Gimnazială Cârlomănești – Prof. Stegaru Cristina
10. Asociaţiile părinţilor din şcolile participante la proiect, arondate Cercului Metodic 8, Gimnaziu, Tecuci
DESCRIEREA ACTIVITĂȚILOR:
Activitatea nr.1
a. Titlul activităţii: Întocmirea, inițierea parteneriatelor cu celelalte instituții și lansarea proiectului

“Educaţie fără hotare, pentru fiecare” în instituțiile partenere
b. Data, perioada de desfăşurare: 15 martie- 26 mai 2019
c. Locul desfăşurării: şcolile implicate în proiect, Biblioteca Municipală „Ştefan
Petică”, Tecuci, Biblioteca Publică Raională “Andrei Ciurunga”, Cahul
d. Participanţi: cadre didactice, bibliotecari, invitaţi, reprezentanţi părinţi
e. Descrierea pe scurt a activităţii: Cadrele didactice coordonatoare lansează proiectul la nivelul tuturor
instituţiilor implicate în proiect (I.S.J. Galaţi, Biblioteca Municipală Ştefan Petică, Tecuci, şcolile arondate
Cercului metodic 8- gimnaziu, Tecuci, Biblioteca Comunală Ghidigeni şi Biblioteca Publică Raională “Andrei
Ciurunga”, Cahul). Se încheie acordul de parteneriat pentru realizarea activităţilor comune şi se derulează
activităţile propuse:
- Curs de formare pentru cadrele didactice, profesori de limba și literatura română, desfășurat la Centrul de
Excelenţă din cadrul Bibliotecii Publice Raionale „Andrei Ciurunga”, din Cahul, bazat pe modernizarea formelor
de lucru cu elevii cu CES și din medii dezavantajate (26 mai 2019);
- „Dai carte, ai parte!” reprezintă o activitate caritabilă și de voluntariat, prin donarea unui fond de carte (colectă
realizată de către profesorii de limba şi literatura română din Cercul metodic 8 - Gimnaziu, Tecuci), către biblioteca
parteneră și Școala Gimnazială “ Gheorghe Petrașcu”, Tecuci ( Anexa 1, Perioada de colectare a cărților în
instituțiile partenere: 20 aprilie – 15 mai 2019 ; donarea cărților către Școala Gimnazială Gheorghe Petrașcu,
Tecuci va avea loc în perioada 15- 20 mai 2019).
- Societatea A.A.R.D.- C.A.R. Unirea Tecuci, jud. Galați prin Director Cătălin Dodu oferă participanților la
proiect 100 de exemplare din volumul lui Alexei Mateevici „Scrieri de pe frontul românesc”, Ed. Grapho Press,
Tecuci, 2017
- Sub genericul „Lumina neatinsă” va avea loc o lansare de carte, la Cahul, a poetei Mihaela Gudană, bibliotecar
la Biblioteca Comunală Ghidigeni (26 mai 2019) ;
- „Limba noastră-i o comoară” – evocare, prezentare expoziţie de fotografie şi proiecţie diaporamă realizată de
prof. Ştefan Andronache – „Alexei Mateevici pe meleagurile tecucene...” ( 26 mai 2019);
- „Limba vechilor cazanii” - activitate realizată de lector univ. Vasile Malaneţchi, director al Muzeului
Naţional de Literatură „Mihail Kogălniceanu”, Chişinău, Republica Moldova (26 mai 2019).
f. Responsabili: echipa de coordonare a proiectului

g. Beneficiari: cadrele didactice care vor implementa proiectul, elevii implicaţi direct şi indirect
h. Modalităţi de evaluare: planificarea activităţilor, realizarea contactului între parteneri, diseminare în media.
Activitatea nr.2
a. Titlul activităţii: „La bibliotecă”

b. Data, perioada de desfăşurare: 25 aprilie 2019
c. Locul desfășurării: Biblioteca Municipală „Ştefan Petica”, Tecuci
d. Participanţi: 10 elevi de la Şcoala Gimnazială „Gheorghe Petraşcu” -Tecuci, prof. coordonator
Sandu Dana
e. Descrierea pe scurt a activităţii: Cadrul didactic coordonator va implica elevii într-o activitate de
familiarizare cu biblioteca şi împrumutul de carte.
f. Responsabil: prof. Sandu Dana
g. Beneficiari: elevii implicaţi în activitate
h. Modalităţi de evaluare: înregistrare video, fotografii, diseminare în media
Activitatea nr.3
a. Titlul activităţii: „Dai carte, ai parte!”

b. Data, perioada de desfăşurare: 20.04- 15.05. 2019
c. Locul desfăşurării: şcolile arondate Cercului metodic 8 - gimnaziu, Tecuci /
Societatea A.A.R.D.- C.A.R. Unirea Tecuci
d. Participanți: elevi si cadre didactice, profesori de limba și literatura română din
şcolile implicate în proiect / instituțiile partenere implicate
e. Descrierea pe scurt a activităţii: colecta de carte urmează a fi donată Bibliotecii Publice Raionale „Andrei
Ciurunga”, din Cahul şi Şcolii Gimanziale „Gheorghe Petraşcu”, Tecuci
f. Responsabili: profesorii de limba si literatura română din şcolile implicate în proiect
g. Beneficiari: Biblioteca Publică Raională „Andrei Ciurunga”, Cahul, Şcoala Gimanzială „Gheorghe Petraşcu”,
Tecuci
h. Modalităţi de evaluare: fotografii, diseminare în media
Activitatea nr.4
a. Titlul activității: „Lectura, univers al cunoaşterii şi mod de evadare din cotidian”- ateliere de lectură
b. Data, perioada de desfăşurare: 17 mai 2019
c. Locul desfăşurării: şcolile implicate în proiect
d. Participanţi: elevii din şcolile participante la activitate coordonaţi de profesorii din şcoli
e. Descrierea pe scurt a activității: Elevii vor participa la atelierele de lectură organizate şi coordonate de profesori,
demonstrând înţelegerea textului.
f. Responsabili: profesorii de limbă şi literatură română din şcolile implicate în proiect
g. Beneficiari: elevii din şcoli
h. Modalităţi de evaluare: înregistrare video, fotografii, diseminare în media
Activitatea nr. 5
a. Titlul activităţii: „ Eroul meu preferat”

b. Data, perioada de desfășurare: 30 mai 2019
c. Locul desfășurarii: Biblioteca Municipală Ştefan Petică, în cadrul Cenaclului literar Ștefan Petică, 2007, pentru
elevi și tineret
d. Participanţi: elevii talentati din şcolile participante la activitate vor fi coordonaţi de profesorii din şcoli și de
membrii cenaclului, respectiv coordonatori : poeta Eleonora Stamate și prof. Jalbă Ecaterina
e. Descrierea pe scurt a activității: Elevii vor participa la un concurs de eseuri, colaje, benzi desenate, postere şi
desene, realizând portretul personajului lor preferat din cărţile citite.
g. Beneficiari: elevii din şcoli
h. Modalitati de evaluare: expoziţii cu lucrările, fotografii, diplome, diseminare în media
Activitatea nr. 6
a. Titlul activităţii : Evaluarea proiectului

b. Data: 8 iunie 2019
c. Locul desfăşurării: şcolile implicate în proiect
d. Participanţi: cadre didactice implicate în proiect, elevi, părinţi
e. Descrierea pe scurt a activităţii: Se vor vizualiza imagini surprinse în timpul desfăşurării proiectului. Se poartă
discuții cu cadre didactice, elevi și părinți privind impactul acțiunilor proiectului asupra comportamentului
acestora. Se vor oferi diplome participanţilor.
g. Beneficiari: cadrele didactice şi elevii din şcoli
h. Modalităţi de evaluare: expoziţii cu lucrările, fotografii, diseminare în media.
DIAGRAMA GANTT A ACTIVITĂȚILOR:
DENUMIREA ACTIVITĂŢII Martie Aprilie Mai Iunie
2019 2019 2019 2019
1. Lansarea proiectului X X X
2. „La bibliotecă” X
3. „Dai carte, ai parte! ” X X
4. „Lectura, univers al cunoaşterii şi X
mod de evadare din cotidian”
5. „ Eroul meu preferat” X
6. Evaluarea proiectului X
REZULTATELE ȘI EVALUAREA PROIECTULUI:
- Atragerea unui număr mare de elevi, părinți și cadre didactice în acțiunile proiectului;
- Afișe, pliante, panou dedicat proiectului;
- Expoziție cu cele mai reușite lucrări la diverse activități comune;
- Filmulețe (înregistrări video de la diverse activități) şi fotografii
MEDIATIZARE:
- Articole în presa locală / judeţeană;

- Prezentarea proiectului în cadrul comisiilor/ cercurilor metodice;
- Panouri informative dedicate proiectului.
SUSTENABILITATEA PROIECTULUI:
Numărul mare de copii, părinți și cadre didactice implicați în proiect arată interesul crescut cu privire la crearea
unui parteneriat între cele trei instituţii. Complexitatea activităților, gradul de implicare, varietatea rezultatelor
contribuie la schimbarea atitudinii față de cultură și educație, precum și la consolidarea relației de colaborare dintre
partenerii educaționali.
COORDONATORI PROIECT:
INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDETEAN GALAȚI
INSPECTOR PROF. NISTOR DANIELA ANGELICA
COORD.. CERC METODIC, PROF. JALBĂ ECATERINA
ȘCOALA GIMNAZIALĂ „IORGU IORDAN”, TECUCI -
DIRECTOR, PROF. STĂNILĂ CRISTIAN
BIBLIOTECA PUBLICĂ RAIONALĂ „ANDREI CIURUNGA”, CAHUL
DIRECTOR, PROF. RODICA DERMENGI

MUZEUL NAŢIONAL DE LITERATURĂ „MIHAIL KOGĂLNICEANU”, CHIŞINĂU
DIRECTOR, LECT. UNIV. VASILE MALANEŢCHI
ȘCOALA GIMNAZIALĂ „ȘTEFAN PETICĂ”, TECUCI -
DIRECTOR, PROF. PAIU GABRIELA
BIBLIOTECA MUNICIPALĂ „ŞTEFAN PETICĂ”, TECUCI -
DIRECTOR, PROF. NASIE IONICA
PROF, ANDRONACHE ȘTEFAN
BIBLIOTECA COMUNALĂ GHIDIGENI BIBLIOTECAR, GUDANĂ MIHAELA
ȘCOALA GIMNAZIALĂ “SF. STELIAN”, UMBRĂREȘTI-DEAL
DIRECTOR, PROF. BABEȘ MONICA
CENACLUL LITERAR ȘTEFAN PETICĂ, 2007 PENTRU ELEVI ȘI TINERET, TECUCI

PREȘEDINTE, PRO
PROF. ÎNV. PRIMAR BORDEI ANDA CRISTINA

ŞCOALA GIMNAZIALĂ ,,,CONSTANTIN ȘTEFAN” ALBEȘTI
,,Ştii tu ce înseamnă să fii copil?

Înseamnă să crezi în dragoste, să crezi în frumuseţe, să crezi în credinţă. Înseamnă să fii atât de mic, încât
spiriduşii să ajungă să-ţi şoptească la ureche.”
Francis Thompson
Anul şcolar 2017 – 2018
ECHIPA DE PROIECT: înv. Badea Viorel
Prof. înv. primar Bordei Anda Cristina
Prof. înv. pimar Dobrin Simona-Dana
Prof. înv. pimar Mateescu Aura Elena
Prof. înv. pimar Branischi Corina Nicolet
I. ARGUMENT
În condiţiile societăţii actuale, şcoala este chemată să deschidă elevilor calea spre dialog şi comunicare, în
vederea stabilirii unor relaţii de prietenie. Aceste relaţii presupun: încredere, ajutor, colaborare, cinste,
sinceritate, preocupări comune, respect şi toleranţă.
Viitorul omenirii depinde de modul în care copiii sunt pregătiţi azi pentru a avea o viaţă individuală şi colectivă,
potrivit idealurilor pe care le vor avea.
Trăind într-o lume în care tehnologia este mult dezvoltată, unii copii parcă nu se mai bucură de copilărie, trăiesc
în spaţii limitate, în faţa calculatorului, uitând valorile care sunt esenţiale pentru vârsta lor. Ei nu ştiu să
stabilească relaţii de prietenie cu alţi copii de aceeaşi vârstă, nu apreciază o scurtă plimbare cu bicicleta şi rolele
sau o drumeţie în natură. Mulţi trăiesc într-o lume virtuală care nu reuşeşte să atingă nicio coardă sensibilă a
sufletului lor.
Datoria noastră, a cadrelor didactice, este să le arătăm că există şi alte moduri de a trăi copilăria, să îi
sensibilizăm pentru a lega prietenii, pentru a le arăta preocupările semenilor lor. Fiecare copil îşi va urma drumul
său în viaţă, dar oriunde va merge, va lua în sufletul său, câte puţin, unul de la altul. Pentru noi, cadrele
didactice, copiii contează foarte mult, conştiente fiind că viitorul începe cu copiii de azi. Pornind de la ideea că
viitorul este extrem de important am gândit că și educaţia pentru protecţia mediului a devenit,in multe ţări,o nouă
dimensiune a curriculumului,cu scopul de a iniţia şi promova o atitudine responsabilă faţă de mediu,de a-i face
pe tineri să conştientizeze pericolele unei degradări accentuate a mediului.
Scopul esenţial al educaţiei ecologice la scolari este de a le forma bazele unei gândiri şi atitudini
centrate pe promovarea unui mediu natural propice vieţii,de a le dezvolta spiritul de responsabilitate faţă de
natură. Prin participarea tuturor factorilor educativi:şcoală,familie,comunitate,mass-media,la realizarea acestor
intenţii,copilul inţelege mai bine efectele pe care le are un comportament necorespunzător asupra mediului.
Realizarea activităţilor de către elevi alături de cadrele didactice, părinţi şi de alţi membri ai comunităţii
este o modalitate eficientă de a face în mod conştient educaţie ecologică prin care se pot rezolva o parte dintre
problemele mediului.
Din acest motiv am considerat necesară derularea acestui proiect in vederea dezvoltării în rândul
elevilor a spiritului antreprenorial. Cu siguranţă şcolii îi revine sarcina de a forma elevilor o atitudine conştientă
şi responsabilă faţă de mediu. Prin realizarea acestui proiect dorim să se dezvolte spiritul de iniţiativă,
comunicarea, sa aiba loc un schimb de bune practici în vederea formării unei educaţii demne de cetăţean
european.
II. SCOPUL PROIECTULUI

Promovarea dialogului şi a comunicării între elevi în vederea lărgirii cercului de prieteni, a educării în spiritul
devotamentului civic, a dragostei faţă de oameni, față de natură. Proiectul urmăreste implicarea elevilor,
profesorilor și a comunității locale în actiuni ecologice, dezvoltarea conștiinței și a conduitei ecologice la elevi
bazată pe respectul față de natura și protectia mediului, transformarea comportamentelor cotidiene ale elevilor în
stiluri de viată ecologice, economice, sănătoase şi durabile prin întreţinerea unui ambient curat, responsabilizarea
pentru prevenirea poluarii si gestionarea resurselor fara a periclita echilibrul mediului si sanatatea comunitatii
III. OBIECTIVELE PROIECTULUI
Formarea unei atitudini pozitive faţă de sine şi faţă de ceilalţi;
Promovarea dialogului şi a comunicării între elevii celor două şcoli implicate în acest proiect;
Dezvoltarea cooperării şi colaborării între cadrele didactice din unităţi de învăţământ diferite;
Implicarea elevilor în organizarea unor activităţi cu caracter extracurricular cât mai diverse;
Cultivarea unor sentimente şi atitudini de respectare şi păstrare a tradiţiilor locale şi naţionale;
Stimularea iniţiativei şi creativităţii prin jocuri didactice.
Să-şi dezvolte o conştiinţă ecologică teoretică necesară transpunerii ei în practici ecologice;
Să aplice cunoştinţele şi deprinderile dobândite dezvoltate în activităţi cu specific gospodăresc;
Să-şi formeze deprinderi de plantare şi ocrotire a unui puiet şi a spaţiilor verzi din curtea şcolii şi vecinătatea
acesteia;
Să cunoască modul de folosire a uneltelor;
Să conştientizeze importanţa unui aer curat pentru o viaţă sănătoasă;
Să-şi exprime atitudinea pozitivă faţă de natură prin activităţi artistice, plastice;
Să acţioneze în sensul colectării selective şi depozitării controlate a materialelor refolosibile prin infiinţarea unui
punct de colectare a materialelor refolosibile;
Să utilizeze internetul si mass-media pentru a obţine informaţii despre mediu;
Sa participe activ la acţiuni ce promovează sănătatea mediului, desfasurarea unor activitati practice de
ecologizare a mediului local;
Să manifeste interes pentru însuşirea unor noţiuni ca: toleranţă, respect, întrajutorare, egalitate de şanse
- Realizarea de activităţi comune într-un climat psihoafectiv motivat, pentru dezvoltarea personalităţii elevilor ;
- Conştientizarea afectivităţii de grup ca suport al prieteniei;
- Cultivarea sentimentului acceptării necondiţionate, al siguranţei şi al încrederii de sine ;
- Stimularea creativităţii copiilor;
- Atragerea efectivă a elevilor în organizarea unor activităţi cu caracter extracurricular, conducând la creşterea
numerică şi calitativă a acestor activităţi;
IV. RESURSELE PROIECTULUI

UMANE: elevii, părinţii, cadrele didactice
MATERIALE: aparat foto, jocuri pentru copii (în aer liber și în sala de clasă) , videoproiector, xerox, unelte de
grădinărit,manusi, saci menajeri, puieti, seminţe de flori,
V. GRUP ŢINTĂ:
elevii clasei I de la Şcoala Gimnazială ,,,Constantin Ștefan” Albești
elevii clasei I de la Complexul Educaţional Lauder-Reut, Bucureşti
VI. FACTORII IMPLICAŢI:

şcolile partenere
VII. BENEFICIARI:
elevii, părinţii elevilor, comunitatea
VIII. SURSE DE FINANŢARE

resurse proprii (contribuţii ale părinţilor, ale echipei de proiect)
IX. PERIOADA DE DESFĂŞURARE:

mai 2018 – octombrie 2018
X. REZULTATE AŞTEPTATE:
implicarea elevilor şi a părinţilor în activităţile organizate
învăţarea de către elevi a unor jocuri pentru copii
îmbunătăţirea comportamentului elevilor faţă de semenii lor
legarea de prietenii între elevii implicaţi în proiect care să dureze şi după finalizarea lui.
XI. MODALITĂŢI DE MONITORIZARE ŞI EVALUARE:

derularea proiectului va fi urmărită în fiecare etapă, punându-se accent pe activitatea concretă;
aspecte din activităţile organizate;
XII. IMPACTUL PROIECTULUI:

Elevii îşi vor pune în valoare competenţele creatoare, de comunicare şi relaţionare.
Activităţile desfăşurate vor contribui dezvoltarea relaţiilor de colaborare şi prietenie dintre copiii din cele două
şcoli.
XIII. MODALITĂŢI DE REALIZARE:

vizite, memorizări, învăţări de cântece, colinde, poezii, expoziţii, drumeţii.
Realizarea unor afişe şi panouri prin care să fie ilustrate activităţile desfăşurate;
Jocuri distractive de mişcare cu text si cânt;
Jocuri şi întreceri sportive;
XIV. PRODUSE ALE PROIECTULUI:

desene şi picturi inspirate din activităţile organizate;
felicitări pentru diferite sărbători şi evenimente;
expoziţiile din cele două instituţii;
album foto cu aspecte de la activităţi.
XV. ETAPELE DESFASURARII PROIECTULUI :

prezentarea proiectului;
constituirea echipei de proiect;
stabilirea activităţilor;
stabilirea şi distribuirea sarcinilor de lucru;
prelucrarea şi analizarea informaţiilor obţinute în urma documentării;
intalniri ale echipei de proiect
stabilirea graficului/ calendarului activitatilor de impaduriri, de curatare a parcului satului, a locurilor de joaca
pentru copii,etc.
activitati practice de impaduriri, curatarea parcurilor, a spatiilor verzi si a locurilor de joaca din;
GRAFICUL ACTIVITATILOR
Nr Activitatea Responsabil Perioada de

crt desfasurare
1 Şi tu poţi participa Coordonatorii 25-28 aprilie
(constituirea grupului de elevi, cadre proiectului
didactice implicati in proiect;
stabilirea activitatilor si responsabilitatilor)
2. „Te vreau ca prieten” Cordonatorii 18 mai
-vizitarea Şcolii Gimnaziale “Constantin proiectului
Ștefan” Albești
-stabilirea prieteniilor între copii
-formarea deprinderilor de colaborare între
şcolarii celor două şcoli
4. Un om - un pom (actiune de plantare de Coordonatorii 18 mai
puieţi in parcul satului Albești si de varuire a proiectului
tulpinilor pomilor) Primaria comunei
Albești
5. Împreună vom reuşi Coordonatorii iunie
(organizarea unei expozitii de fotografii proiectului
realizate in timpul activitatilor practice din
cadrul proiectului)
6. Green day, every day! Coordonatorii Octombrie 2018
-vizitarea Complexului Educaţional Lauder- proiectului
Reut
-activitǎţi ȋn incinta complexului şi ȋn afara
acestuia
ZBOR SPRE ȊMPLINIRI
PROF. IONESCU DANIELA

COLEGIUL NAŢIONAL "MIRCEA CEL BĂTRÂN", RM. VÂLCEA
PROF. CÎRSTINOIU MIHAELA
Activităţi propuse în anul şcolar 2018-2019

Zbor spre împliniri
Proiect educaţional
Reprezentanţi proiect:
Colegiul Naţional "Mircea cel Bătrân", Rm. Vâlcea
Şcoala Gimnazială Sălătrucel, judeţul Vâlcea
Coordonatori proiect:
Prof. Ionescu Daniela - Colegiul Naţional "Mircea cel Bătrân", Rm. Vâlcea
Prof. Cîrstinoiu Mihaela - Şcoala Gimnazială Sălătrucel, judeţul Vâlcea
Locul de derulare al proiectului :
Colegiul Naţional "Mircea cel Bătrân", Rm. Vâlcea
Şcoala Gimnazială Sălătrucel, judeţul Vâlcea
Analiza SWOT
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
-colaborare între părinţi-cadrele didactice de la clasă- -imposibilitatea relaţionării cu copii cu dizabilităţi pe
profesor de sprijin-elevi (cu CES); termen lung.
-atragerea elevilor în realizarea unor activităţi -dezinteresul părinţilor/cadrelor didactice cu privire la
extracurriculare; problemele sociale şi de adaptare ale copiilor defavorizati
-implicarea părinţilor în activităţi caritabile;
OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI
-implicarea activ-participativă a elevilor la activităţi
desfăşurate împreună cu elevi cu situatie materiala -fonduri materiale insuficiente pentru realizarea
precară; activităţilor din cadrul proiectului educational;
-reducerea marginalizării elevilor defavorizati;
-valorificarea resurselor umane şi materiale de care
dispune gradinita de masă;
-posibilitatea de a urmări activităţi desfăşurate într-un
centru de zi pentru copii;
Obiectivul general al proiectului:

Combaterea marginalizării copiilor defavorizati ca premisă a dezvoltării unor relaţii de toleranţă, întrajutorare,
prietenie şi colaborare lipsite de prejudecăţi.
Obiective specifice
O1 - formarea/dezvoltarea deprinderilor de socializare între copiii defavorizati şi colegi;
O2 - dezvoltarea cooperării între cadre didactice din unităţi diferite de învăţământ;
O3 - înţelegerea importanţei prieteniei în viaţă şi a relaţiilor de întrajutorare;
O4 - înlăturarea prejudecăţilor în rândul elevilor, părinţilor, cadrelor did. faţă de copiii cu situaţie materială
precară
O5 - îmbunătăţirea deprinderilor de comunicare şi relaţionare prin atragerea elevilor în
organizarea unor activităţi cu caracter extracurricular;
O6 - exersarea comportamentului tolerant, atent, civilizat, comunicativ, responsabil;
O7 - cunoaşterea instituţiilor şcolare în care învaţă şi se dezvoltă copiii defavorizaţi;
O8 - incluziunea copiilor săraci în învăţământul de masă, prin activităţi comune;
Grupul ţintă:
|Elevi ai Colegiului National "Mircea cel Bătrân" din Rm. Vâlcea
Elevi ai Şcolii Gimnaziale Sălătrucel, judeţul Vâlcea
Relevanţa proiectului:
Elevii sunt antrenaţi în desfăşurarea unor activităţi în vederea modelării raporturilor interumane, conştientizarea
şi exersarea anumitor norme elementare de conduită, practicarea acţiunilor sociale solidare. În cadrul activităţilor
desfăşurate, va putea fi analizat modul în care înţeleg copiii regula, corectitudinea, întrajutorarea, toleranţa, ideea
de justiţie, de egalitate, permisibilitatea morală faţă de copiii cu situaţie materială precară.
Prin activităţi cu părinţii şi cadrele didactice de la clasă, vor fi facilitate integrarea, comunicarea, socializarea,
relaţionarea, înţelegerea şi acceptarea copiilor defavorizaţi atât. Acest proiect educaţional ajută la promovarea
conceptului de educaţie incluzivă/incluziune socială.
Nr.crt Activităţi propuse Modalităţi de realizare Perioada Locul de

desfășurare
1. Zbor spre impliniri Prezentarea Oct. 2018 Sala de festivităţi
proiectului CNMB
2. Hristos se naște, slăviţi-L! Realizarea unor Dec. 2018 Colegiul Naţional
picturi si desene "Mircea cel
reprezentative pentru Bătrân", Rm.
sărbătoarea Nașterii Vâlcea
Domnului Hristos Şcoala
Gimnazială
Sălătrucel, judeţul
Vâlcea
(săli de clasă)
3. Mama, doar mama! Serbare închinată Martie 2019 Sala de festivităţi
mamelor CNMB
4. Hristos a înviat! Serbare închinată Mai 2019 Sala de festivităţi

sărbătorii Ȋnvierii CNMB
Domnului Hristos
5. Bucuria copilăriei Realizarea de cărticele Iunie 2019 Colegiul Naţional
personale cu fotografii "Mircea cel
și comentarii în Bătrân", Rm.
legătura cu activităţile Vâlcea
desfășurate în cadrul Şcoala
proiectului Gimnazială
educaţional Sălătrucel, judeţul
Vâlcea
(săli de clasă)
Indicatori :
Ind. de realizare imediată Ind. de rezultat Ind. de impact

- cunoaşterea mentalităţii parinţilor, - legarea unor relaţii de prietenie/colaborare - schimbarea mentalităţii în ceea ce
profesorilor de la clasă referitoare la între copiii gradinitei cu progr.prelungit- priveşte copiii defavorizati;
integrarea copiilor defavorizati; copii defavorizaţi; - integrarea/incluziunea copiilor cu
- dezvoltarea deprinderilor de -conştientizarea egalităţii şanselor ; posibilităţi materiale reduse în
socializare, de cooperare, de - realizarea diferitelor teme propuse, alături gradinitele normale, în grupuri de
comunicare între copiii din gradinita de copii cu situatie materiala precara lucru, în cercuri de prieteni;
de masă- copii defavorizati- neintegraţi; - dezvoltarea deprinderilor de
profesori; - cunoaşterea valorilor morale şi a unor comunicare nonverbală;
- întelegerea, relaţionarea, acceptarea modele de comportament social;
copiilor defavorizati în diverse - educarea dragostei, a devotamentului şi
situaţii sociale; spiritului civic, indiferent de naţionalitate,
cultură şi educaţie;
- dezvoltarea muncii în echipă;
Proceduri de autoevaluare a proiectului:
Periodicitate
Feedback de la copii, părinţi, profesori
Chestionare, lucrări realizate, poze
Alte date despre proiect:
Proiectul propus mai sus, contribuie la dezvoltarea competenţelor interpersonale şi civice.
Competenţele de relaţionare interpersonală cuprind toate formele comportamentale care trebuie stăpânite
pentru ca un copil să fie capabil să participe intr-un mod eficient si constructiv la viata socială şi şcolară.
Abilităţile interpersonale sunt necesare pentru interacţiunea efectivă, individuală sau în grupuri şi sunt utilizate
în toate domeniile.
CENTENAR ROMÂNIA 2018
100 DE ANI DE LA UNIREA BASARABIEI CU ROMÂNIA
,,Nu putem concepe existența neamului românesc fără Nistru, cum nu putem să o concepem fără Dunăre și
Tisa, ca să ne despartă de elementul slav. Basarabia reprezintă pentru noi intrarea casei noastre."
Gheorghe Brătianu
Coordonator proiect:
Prof. Militaru Alexandru-Lucian
Argument...
Anul 1918 reprezintă în istoria poporului român anul triumfului idealului naţional, anul încununării victorioase a
lungului şir de lupte şi de sacrificii umane şi materiale pentru făurirea statului naţional unitar. Ceea ce la 1600,
prin fapta lui Mihai Viteazul, fusese doar un vis, la 1 Decembrie 1918, devenea cea mai frumoasă realizare a
acestui popor. “În această zi – scria Nicolae Iorga – a sosit un ceas pe care-l aşteptam de veacuri, pentru care am
trăit întreaga noastră viaţă naţională, pentru care am muncit şi am scris, am luptat şi am gândit. A sosit ceasul în
care cerem şi noi lumii dreptul de a trăi pentru noi, dreptul de a nu da nimănui, ca robi, rodul ostenelilor
noastre”.
Mișcările naţionale româneşti au culminat, în ultimul an al primului război mondial, când, la 27 martie 1918,
Sfatul Țării de la Chişinău a proclamat unirea Basarabiei cu România, iar în Bucovina, la 28 noiembrie 1918,
Congresul General a votat unirea cu statul român. La 1 Decembrie 1918, Adunarea Națională de la Alba Iulia,
constituită din 1228 de delegați și peste 100000 de români, a adoptat o Rezoluție prin care s-a consfințit unirea
tuturor românilor din Transilvania, întreg Banatul (cuprins între Mureș, Tisa și Dunăre), Crișana, Sătmar și
Maramureș, cu România. Acest eveniment încununează lupta românilor pentru unitate națională și marchează
momentul creării României Mari, situându-se în continuarea precedentelor acțiuni unioniste ale fraților din
Basarabia și Bucovina. Unirea şi formarea statului naţional unitar român au fost recunoscute prin tratatele
internaţionale, care au urmat încheierii
Primului Război Mondial. Scopul acestui proiect este implicarea elevilor școlii noastre în sărbătorirea
Centenarului Marii Uniri. În 2017 și în 2018, în întreaga Europă dar și în țara noastră, se comemorează jertfele
din Primul război mondial, în România desfășurându-se acțiuni care omagiază pe cei care au clădit, prin
eroismul lor, Marea Unire. Împlinirea centenarului este un moment de referință pentru istoria noastră, pentru că
faptele care au dus la România întregită erau rezultatul unui proiect național început în a doua jumătate a sec. al
XIX-lea și temeinic continuat în prima parte a sec. XX.
Proiectul urmărește formarea unui cetățean activ, având un set de valori care să-i orienteze activitatea și care să
coreleze evenimente din trecut cu realitățile prezentului, pentru a contribui în mod direct la proiectarea unui
viitor favorabil lui și societății în care trăiește. Activităţile care se vor realiza în cadrul acestui proiect ne dau
posibilitatea să punem în lumină creativitatea şi imaginaţia elevilor şi a cadrelor didactice implicate. Importanța
unirii de la 27 martie 1918 este covârșitoare primul faptul că a fost deschizătoare de drumuri, prima unire a
anului 1918, într-o perioadă sumbră a existenței statului român, când însăși ființă statului era pusă sub semnul
întrebării de acțiunile puterilor ostile României și idealurilor sale.
Scop:
Implicarea elevilor și a profesorilor școlii noastre în sărbătorirea Centenarului Marii Uniri prin stimularea
interesului și a curiozității elevilor față de istoria neamului nostru, prin promovarea adevăratelor valori și
dezvoltarea sentimentului patriotic.
Obiective:
-cunoașterea și respectarea valorilor fundamentale ale istoriei și culturii naționale

-exprimarea prin comportament a spiritului patriotic, a mândriei identitătii naționale
-folosirea indemanării, creativitătii și a cunoștințelor de istorie ale elevilor, pentru a marca 100 de ani de la
Marea Unire
-dezvoltarea capacității creative prin antrenarea în activități practice
-dezvoltarea spiritului de initiativă și de participare, a capacitătii de investigare și de creație
-dezvoltarea de competențe de comunicare interpersonală, de cooperare, de lucru în echipă
-imbogătirea cunoștințelor elevilor privind istoria și cultura poporului român
Grup tintă:
Beneficiarii direcți: elevii claselor IX A, XII A și XII B;

Beneficiarii indirecți: ceilalți elevi ai școlii, cadrele didactice implicate, invitați, profesorii care îndrumă elevii
implicați în derularea activităților din proiect, comunitatea locală;
Locul de desfășurare:
Laboratorul de informatică al școlii.

Perioada derulării proiectului: 28.03.2018, 28.03-13.04.2018.
Resurse:
-umane: echipa de proiect, elevii, profesorii

-materiale (echipamente, locații): calculator, laptop, video-proiector, aparat foto, laborator, uscătoare, material
lemnos șlefuit, materiale din hârtie cu motive naționale, pensule, aracet;
Beneficiari:
-elevii Liceului Tehnologic Henri Coandă Buzău

-cadrele didactice
-comunitatea locală
Partener:
Centrul de Consultanță și Dezvoltare Regională Buzău, C.I.F. 21637287
Descrierea activitatilor:
Proiectul are că temă centrală Centenar România 2018. În cadrul proiectului ne-am propus să realizăm
trei activități. Prima activitate este un seminar în care profesorii de istorie dar și de alte specialități ai Liceului
Tehnologic Henri Coandă Buzău vor evocă însemnătatea unirii Basarabiei cu România de la 27 martie 1918,
prezentând aspecte contradictorii sau mai puțin cunoscute ale evenimentului anterior menționat. În cea de-a două
activitatea ne-am propus implementarea tehnicii șervețelului*(descrisă mai jos) pe suport lemnos, urmărind
realizarea unor produse decorative cu motive reprezentând aspecte/personalități cu rol important în realizarea
unirii Basarabiei cu România din 27 martie 1918. Ulterior produsele realizate vor fi afișate timp de 7 zile la
intrarea în clădirea principală a liceului spre a putea fi observate de elevi, părinți și profesori.
*Am ales sa reciclez o cutie de lemn pe care o aveam in casa. Servetelul cu modelul dorit se decupeaza in
marimea aproximativa a cutiei. Se indeparteaza straturile albe ale servetelului, ramanand doar stratul de
deasupra. Cu ajutorul unei pensule se acopera cutia un strat de adeziv tip aracet sau adeziv special pentru
decupaj. Cu mare atentie, servetelul este asezat pe cutie, apasand din mijloc catre capete, pentru a indeparta
cutele formate. Servetelul este acoperit cu un alt strat de adeziv. Optional, putem picta peste servetel, pentru a
pune in valoare detaliile. Dupa ce s-a uscat, cutia va fi lacuita...
Monitorizare:
Echipa de lucru va realiza fotografii si un jurnal cu descrierea activitatilor desfasurate. Se va urmari ca elevii
implicati sa-si împartaseasca liber parerile si impresiile personale asupra temelor propuse la fiecare etapa a
derularii proiectului.
Forme de evaluare:
-Prezentarea rezultatelor, a produselor obtinute;

-Expunerea lucrarilor realizate;
-Album foto;
-Realizarea unor procese verbale pentru fiecare activitate;
-Prezentarea produselor muncii în echipa în cadrul festiv organizat;
Diseminarea:
-Prezentarea proiectului în cadrul sesiunilor sau a activitatilor;

-Evidentierea elevilor participanti la proiect;
Tipuri de produse:
-Jurnal de proiect;
-Album foto;
-Diverse lucrari realizate de elevi;
-Afise;
Impactul:
-Întarirea colaborarii elevi - cadre didactice - pentru descoperirea si stimularea talentelor si a elevilor cu
aptitudini practice;
-Dorinţa elevilor de a desfăşura mai multe activitati cultural-istorice;
-Implicarea responsabila si afectiva a elevilor în viata scolii, a comunitatii;
-Atragerea parintilor, a altor membri ai comunitatii în strategiile educationale ale scolii;
PROGRAMUL ACTIVITATILOR
ACTIVITATI LOCUL DE DESFASURARE DATA - PERIOADA

Seminar Centenar Romania 2018- Laboratorul de informatică 28.03.2018
unirea Basarabiei cu Romania(27
martie 1918)
Prof. Militaru Alexandru-Lucian,
Prof. Furtuna Doina Simona evocă
însemnătatea unirii Basarabiei cu
România de la 27 martie 1918,
prezentând aspecte contradictorii
sau mai puțin cunoscute ale
evenimentului anterior menționat.
Implementarea tehnicii Laboratorul de informatică 28.03.2018
șervețelului pe suport lemnos,
urmărind realizarea unor produse
decorative cu motive reprezentând
aspecte/personalități cu rol
important în realizarea unirii
Basarabiei cu România din 27
martie 1918.
Produsele realizate vor fi afișate Intrarea principală a Liceului 28.03-13.04.2018.
timp de 7 zile la intrarea în Tehnologic Henri Coandă Buzău
clădirea principală a liceului spre a
putea fi observate de elevi, părinți
și profesori.
“CARAVANA PRIETENIEI”
COORDONATORI: PROF. ROȘIORU GEANINA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ GĂGEȘTI
PROIECT DE PARTENERIAT
ŞCOLILE IMPLICATE:
Şcoala Gimnazială Găgești
Şcoala Gimnazială Andreiașu de Jos
PERIOADA DE DERULARE:
Decembrie 2018-iunie 2019
CADRE DIDACTICE IMPLICATE:
Prof.Roșioru Geanina-Școala Gimnazială Găgești,com.Bolotești
Prof. Lovin Daniela- Școala Gimnazială Găgești,com.Bolotești
Prof. înv.primar Munteanu Mariana-Școala Gimnazială Andreiașu de Jos
Prof.Înv.primar Mocanu Costică- Școala Gimnazială Andreiașu de Jos(director)
ARGUMENT:
Ȋn contextul unei societăţi care se schimbă aparând modificări de formă şi de fond, la nivelul tuturor
subsistemelor sale, învăţământului românesc trebuie să i se asume o nouă perspectivă asupra funcţionării şi
evoluţiei sale.
Ȋn cadrul acestei perspective parteneriatul educaţional devine o prioritate a strategiilor actuale, orientate către
dezvoltarea educaţiei româneşti.
Cunoaşterea diferitelor aspecte ale vieţii din mediul rural/urban, stabilirea de relaţii sincere, acordarea de ajutor
colegial, între copiii de la sat şi cei de la oraş sunt argumente ce susţin acest proiect.
SCOPUL PROIECTULUI:
Oferirea posibilităţii de a cunoaşte diferite aspecte ale vieţii din mediul rural (specifice zonei de munte) pentru
copiii implicaţi în proiect.
Stabilirea de legături între elevii celor doua scoli
Stimularea interesului şi a dorinţei de a se cunoaşte şi de a forma noi cercuri de prieteni;
Dezvoltarea spiritului de colaborare între copii, în vederea realizării sarcinilor date;
OBIECTIVE:
Constituirea unui grup partenerial care să promoveze valori comune la nivelul partenerilor implicaţi în proiect;
Atragerea efectivă a elevilor în organizarea unor activităţi cu caracter extracurricular, diversificarea acestor
activităţi şi marirea numărului lor în viitor;
Cunoaşterea specificului vieţii din mediul rural
realizarea unei colaborări între cadrele didactice ale şcolilor participante la parteneriat;
Organizarea de activităţi educative extraşcolare;
GRUPURI ŢINTĂ:
Elevii clasei a V-a A, Şcoala Gimnazială Găgești
Elevii claselor V-VIII ,Școala Gimnazială Andreiașu de Jos
PARTICIPANŢI LA PROIECT:
Elevii claselor V-VIII, Școala Gimnazială Andreiașu de Jos
Diriginții şi directorii şcolilor;
Părinţii elevilor participanţi;
Reprezentanţi ai comunităţii locale (Primăria Bolotești,Primăria Andreiașu de Jos)
LOCUL DERULĂRII PROIECTULUI:
Comuna Andreiașu de Jos,Bolotești
PERIOADA DE DERULARE A PROIECTULUI:
RESURSE:
Umane - participanţii la proiect
Materiale - diplome
Financiare - sume diferite pentru cheltuieli de transport suportate de Comitetul de părinţi ale ambelor clase
Temporale – anul şcolar 2018-2019
EVALUARE:
Verificarea şi aprecierea portofoliilor realizate de fiecare clasă participantă la proiect;
Realizarea unor sondaje de opinie în rândul elevilor şi al părinţilor privind eficienţa proiectului;
Expoziţie cu lucrările participanţilor la proiect- desene ilustrative, portofolii şi proiecte; fotografii şi imagini de
la activităţi
Realizarea unui PPS in care este prezentat proiectul, derularea lui, cât şi imagini din activităţile susţinute,
Postarea proiectului pe pagina Școlii Gimnaziale Găgești
Publicarea unui articol despre proiect în ziarul local Bolotești
CALENDARUL ACTIVITĂŢILOR:
Nr.crt Tema activităţii: Locul activităţii Perioada:

1. Contactarea partenerilor direct Şcoala Gimnazială Decembrie
Elaborarea proiectului Găgești 2018
2. ,,Caravana prieteniei” Sălile de clasă Decembrie
Prezentarea proiectului 2018
3. ,, Să ne cunoaştem!” Școala Gimnazială Decembrie
Sărbători și tradiții de Crăciun și Anul Nou Găgești,com.Bolotești 2018
Excursie
4 Cartea prieteniei” realizarea de portofolii despre Sala de clasă Februarie
prietenie (poezii, povestioare, compuneri, impresii 2019
personale, desene etc.)
5. ,,Cupa prieteniei,, Terenul de minifotbal Iunie
Meci amical de fotbal și handbal Bolotești 2019
Excursie
6. ,,Să protejăm mediul ,,-activități ecologice Școala Gimnazială Iunie
Excursie Andreiașu de Jos 2019
,, Rezervatia naturala
–Focul viu,,
Şcoala Gimnazială Găgești,Bolotești Şcoala Gimnazială Andreiașu de Jos

Nr.________din________ Nr….......... din ……........
Încheiat astăzi, ................................
Părţile contractante:
Şcoala Gimnazială Găgești ,com. Bolotești,jud.Vrancea-reprezentată de director,

prof. Roșioru Geanina
Şcoala Gimnazială Andreiașu de Jos cu sediul în Andreiașu de Jos, reprezentată de director, prof.Mocanu
Costică
Obiectul contractului:
Obiectivul prezentului Acord de parteneriat îl reprezintă colaborarea dintre cele două instituţii în vederea
organizării şi desfăşurării activităţilor extracurriculare cuprinse în cadrul proiectului
,,CARAVANA PRIETENIEI”.
Grup ţintă: elevii claselor V-VIII din unităţile participante, cadre didactice, părinţi.
Obligaţiile şcolii organizatoare:

- să trimită unităţii partenere calendarul evenimentelor şi documentaţia necesară încheierii parteneriatului;
- să prezinte materialele care dovedesc desfăşurarea evenimetelor, CD/DVD;
- să prezinte, la solicitare, portofoliul proiectului;
- să mediatizeze evenimentele amintind partenerii de proiect;
- să introducă pe diplome, adeverinţe sau certifícate sigla şi ştampila unităţii partenere.
Obligatiile unităţii partenere:

- să trimită şcolii organizatoare Acordul de parteneriat, completat, semnat şi stampilat;
- să precizeze sprijinul pe care-l poate acorda pentru buna desfăşurare a evenimentelor (Anexa);
- să mediatizeze evenimentele desfăşurate;
- să evite orice situaţie generatoare de risc ce poate afecta în mod negativ imaginea proiectului
Durata parteneriatului:
Acordul poate intra în vigoare la data semnării acestuia de către părţi fiind încheiat pe o perioadă de 7 luni.
Clauze finale ale acordului:

Partenerii se obligă să colaboreze pe toată durata proiectului pentru ca acesta să se deruleze conform planului.
Şcoala Gimnazială Găgești Şcoala Gimnazială Andreiașu de Jos

Director, Director,
Prof.Roșioru Geanina Prof.Mocanu Costică
ȘCOALA GIMNAZIALĂ GĂGEȘTI
COM.BOLOTEȘTI
JUD.VRANCEA
Tel./ fax:
”EUROPEAN LANGUAGES IN THE EUROPEAN UNION”
COORDONATORI: PROF. MIHĂILESCU LUMINIȚA MARIANA

TITLUL PROIECTULUI:
Numele unităţii de învăţământ organizatoare: Liceul Tehnologic Târnăveni

Adresa completă: Str. Republicii, nr. 30, Târnăveni, Jud. Mureș, cod 545600,
Nr. de telefon/fax: 0365424528
E-mail: colegiul_tveni@yahoo.com
Persoană de contact: Consilier Educativ, prof. limba engleză Luminița Mariana Mihăilescu, tel. 0745.305224, e-
mail luminitamihailescu14@yahoo.com
COORDONATORI: prof. MIHĂILESCU LUMINIȚA MARIANA
B. INFORMAŢII DESPRE PROIECT

B.1. Titlul proiectului: ”EUROPEAN LANGUAGES IN THE EUROPEAN UNION”
B.2. Categoria în care se încadrează proiectul: LINGVISTIC
C. PREZENTAREA PROIECTULUI
C.1. Argument justificare, context:
Odată cu aderarea la Uniunea Europeană, ziua de 9 Mai a devenit deja o tradiţie pentru noi şi o sărbătorim în
fiecare an.
Proiectul îşi propune ca elevii să cunoască semnificaţia zilei de 9 Mai şi a UE și totodată de a forma elevilor o
conştiinţă europeană. Diversitatea lingvistică a devenit în prezent mai vizibilă ca niciodată, deoarece acum
oamenii au contacte cu cetăţeni străini mai mult ca niciodată. Din ce în ce mai des, cetăţenii europeni se
confruntă cu situaţii în care sunt nevoiţi să vorbească în altă limbă decât cea maternă. Şi aceasta fie în cadrul
schimburilor de elevi, studenţi, fie în contextul imigrării sau al afacerilor.
Profesorilor de limbi străine le revine astfel un rol esenţial în construirea unei lumi a multilingvismului. Dozând
corect competenţele lingvistice şi cele pedagogice, ei le pot trezi elevilor lor un entuziasm pentru cunoaşterea
limbilor străine, care îi va însoţi pe tot parcursul vieţii.
OBIECTIVELE PROIECTULUI:
sensibilizarea elevilor faţă de multilingualism în Europa
cultivarea diversităţii culturale
încurajarea învăţării limbilor străine atât la şcoală cât şi în afara acesteia
Programul activităţii:
Interpretarea Imnului Europei
Menţionarea obiectivelor (limba română şi engleză)
Recitarea unor poezii în limba română, engleză, franceză şi germană.
Prezentarea materialelor (postere, afișe, prezentări powerpoint, filme scurte etc.)
C.4. Grupul ţintă căruia i se adresează proiectul:

- elevii din ciclul gimnazial și liceal, zona Târnăveni
Activitățile proiectului se desfășoară în cadrul Cercului Pedagogic al profesorilor de limbi moderne, zona
Târnăveni
C.5. Data activității: mai 2019
C.6. Rezultatele aşteptate ca urmare a implementării proiectului, precum şi metodele de evaluare a acestor
rezultate:
- Deschiderea de noi orizonturi de cunoaştere;
- Abilităţi de înţelegere interculturală, expresie culturală şi mediere;
- Relaţionare pozitivă şi constructivistă dintre profesori şi elevi, dar
mai ales a elevilor în situaţii diverse de învăţare.
C.7. Modalitatea de evaluare şi indicatorii de evaluare ai proiectului:

- evaluarea gradului de implicare şi interesul copiilor pentru proiectul propus;
- evaluarea impactului proiectului asupra participanţilor;
- calitatea activităţilor şi fotografiile realizate.
C.8. Beneficiarii direcţi şi indirecţi ai proiectului:
- elevii de gimnaziu și liceu
- profesorii
- comunitatea.
C.9. Continuitatea /sustenabilitatea proiectului:
Profesorii vor continua menţinerea vie a interesului faţă de limbile străine predate a elevilor, prin lecţii
interactive, serbări şi alte proiecte extracurriculare.
C.10. Activităţile de promovare/mediatizare şi de diseminare:
- se vor face fotografii şi se vor posta pe pagina de Facebook a şcolii;
- prezentarea feedback-ului primit atât de la elevi cât şi de la cadrele participante prin viu grai.
REGULAMENTUL CONCURSULUI
ediția I
SECȚIUNILE CONCURSULUI
Tipurile de lucrări participante la concurs
La concurs pot participa elevi din ciclul gimnazial și liceal. Lucrările pot fi redactate în una din limbile engleză,
franceză și germană.
Acesta cuprinde trei secţiuni:
Secțiunea I:
Concurs de recitări – poezii în limbile engleză, franceză, germană
Tema pentru secțiunile II și III este :
”Marele tur al Europei: tradiții, gastronomie, peisaj, artă”
Secțiunea a II-a:
Concurs de afișe/ postere
Se pot realiza și postere / afișe de către un grup de maxim 4 elevi.
Secțiunea a III-a:
a) Concurs de prezentări ppt. (8-10 slide-uri)
b) Concurs de scurte video-uri (max 3 min.)
c) Concurs de grafică pe calculator
Condiţii de realizare şi redactare a lucrărilor
Afișe / Postere/ Grafică
Condiții:
a. Lucrările trebuie să fie originale, realizate de participanţi.
c. Lucrările pentru concurs trebuie să fie realizate pe foaie groasă de desen orice format
d. Lucrările vor fi etichetate pe spate, în colțul din dreapta jos. Lucrarea trebuie să conţină următoarele
informaţii: titlul compoziţiei, numele autorului, clasa, numele îndrumătorului, şcoala
e. Lucrările trimise la concurs, indiferent dacă au fost respinse, admise şi/sau premiate, nu se înapoiază
expeditorilor/autorilor.
f. Vor fi premiate lucrările care înfăţişează cel mai bine tematica propusă, care au impact vizual şi comunicativ
semnificativ.
2 Prezentări ppt./video
Condiții:
a. Prezentarea power-point trebuie să aibă 8-10 slide-uri.
b. Prezentarea power-point trebuie să conțină imagini semnificative și texte scurte (în limba
engleză/franceză/germană) care să crească motivația pentru studiul limbilor străine, pentru cunoașterea culturii
și civilizației unei țări europene.
c. Primul slide trebuie să conțină următoarele informații: titlul compoziţiei, numele autorului, clasa, numele
îndrumătorului, şcoala.
d. Vor fi premiate lucrările care înfăţişează cel mai bine tematica propusă, care au impact vizual şi comunicativ
semnificativ.
e. Lucrările vor fi trimise la adresa de e-mail: luminitamihailescu14@yahoo.com
Criterii de evaluare
1. Afișe
- încadrarea în tema concursului;
-originalitate, creativitate;
-relevanţa mesajului;
- corectitudinea, coerenţa, textelor;
-calitate artistică;
-materialele folosite şi îmbinarea lor.
2. Prezentări ppt.
- încadrarea în tema concursului;
-originalitate, creativitate;
-relevanţa mesajului;
- corectitudinea, coerenţa, textelor.
Recompense
Se vor acorda premii (I, II, III) şi menţiuni pentru maxim 25% dintre lucrări de la fiecare secţiune din
concurs/nivel de vârsta, în conformitate cu Regulamentul de organizare şi desfăşurare a concursurilor şcolare.
Nu se admit contestaţii.
Atenție!
Nu se percepe taxă de participare la concurs.
Fiecare cadru didactic poate participa cu maxim 3 elevi la secțiunea recitări, maxim 5 lucrări/ secțiunea 2, și 3
lucrări/ secțiunea 3.
Termen limită de trimitere a fișelor de înscriere: 20 Mai 2019

I. Date generale
Titlul proiectului: „Fii inteligent! Fii non-violent!”
Domeniul de dezvoltare: educaţie
Tipul proiectului: şcolar
Durata: un an şcolar
Locaţiile: Liceul de Artă „Hariclea Darclee” – Brăila, Grupul Şcolar „Grigore Moisil”- Brăila
Şcoala cu clasele I – VIII „Mihai Eminescu”- Brăila
Scopul proiectului: Schimbarea atitudinii elevilor în ceea ce priveşte violenţa, contribuind astfel la prevenirea
delicvenţei juvenile.
Diminuarea comportamentului violent al elevilor din cilclul primar de la şcolile: Liceul de Artă „Hariclea
Darclee”, Gr. Şc. „Grigore Moisil”, Şcoala „Mihai Eminescu”, prin:
Promovarea unui comportament civilizat
Eliminarea atitudinii violente faţă de colegi
Prevenirea manifestărilor infracţionale, a absenteismului şi abandonului şcolar
Prezentarea de soluţii pentru a se feri de grupurile de infractori
Familia oferă o educaţie asistată de şcoală elevilor prin:
Documentarea părinţilor şi a elevilor în ceea ce priveşte modul de combatere a violenţei
Consilierea părinţilor realizată de consilierul şcolii
Organizarea de lectorate cu părinţii
Promovarea valorilor educative transmise de mass-media
Activităţi extraşcolare comune cu elevii problemă.
Implicarea elevilor
Întâlniri şi discuţii cu elevii şi părinţii acestora
Organizarea unor activităţi de informare privind consecinţele negative ale infracţionalităţii, comportamentului
violent
Lectorate cu părinţii
Conducerea unităţilor va acorda sprijin permanent poliţistului de proximitate pentru desfăşurarea activităţilor
specifice în interesul şi sprijinul elevilor
Mijloace de învăţământ:
Pliante, postere, ROI, ROF, articole din lege şi ziare, desene specifice, prezentări Power Point.
Întâlniri periodice între coordonatorii de proiect, dar şi între membrii echipei de proiect
Întâlniri cu membrii Consiliului părinţilor şi cu membrii Consiliului elevilor
Întâlniri cu reprezentanţii IJP şi ai comunităţii locale
II. Fundamentare
La baza strategiei activităţii educative şcolare şi extraşcolare a stat principiul educaţiei centrate pe
valori: respect, non-discriminare, egalitate, solidaritate, toleranţă, adevăr, libertate, integritate, demnitate, onoare,
onestitate originalitate, dragoste, încredere.
Ministerul Educaţiei şi Cercetării a definit ca scop major al strategiei: ridicarea standardelor calitative
ale educaţiei formale şi non-formale prin complementarizarea lor în vederea valorificării potenţialului elevilor şi
a formării lor ca cetăţeni europeni proactivi.
Strategia activităţii educative şcolare şi extraşcolare este proiectată conform următorului set de
principii:
Permanenta actualizare a conţinutului învăţării şi accentuarea dimensiunii educative a acestuia;
Dezvoltarea dimensiunii europene a activităţii educative şcolare, extraşcolare şi extracurriculare prin
multiplicarea programelor şi proiectelor educative de cooperare internaţională;
Creşterea vizibilităţii eficienţei activităţii educative şcolare şi extraşcolare prin prevenirea şi reducerea
fenomenelor antisociale, de abandon şcolar, absenteism şi analfabetism.
Rezultatele aşteptate de strategia activităţilor educative şcolare şi extraşcolare sunt:
reducerea procentului fenomenelor antisociale, a abandonului şi absenteismului şcolar;
creşterea ratei promovabilităţii şcolare;
asigurarea şanselor egale de dezvoltare personală;
ridicarea calităţii resursei umane din sistemul educaţional;
formarea resursei umane necesare dezvoltării societăţii.
Prin acest proiect urmărim, printr-un ansamblu de activităţi şi prin factorii interesaţi, să îndeplinim atât
scopul, cât şi rezultatele strategiei.
III. Faza de analiză

Analiza factorilor interesaţi
1. Analiza sectorială a problemelor
Şcoala se confruntă cu o problemă gravă în rândul elevilor şi anume: creşterea numărului actelor de
violenţă în rândul acestora.
Acest fapt, întâlnit încă din ciclul primar şi accentuat în cel gimnazial, se manifestă prin impunerea în
faţa colegilor prin violenţă (verbală sau fizică), comiterea de infracţiuni datorate aderării la grupuri de infractori,
scăderea interesului pentru şcoală şi, implicit, învăţătură.
Comportamentul violent al unor elevi are drept cauze principale:
exemplele negative din familie (părinţi violenţi, alcoolici etc.);
nesupravegherea în timpul liber de către părinţi;
influenţa negativă a mass-mediei (filme violente, jocuri pe calculator);
acţiuni ineficiente din partea poliţiei.
Pentru eliminarea acestei situaţii, proiectul are în vedere derularea unor acţiuni de remediere şi, mai
ales, de preîntâmpinare a violenţei în rândul elevilor.
2. Factori interesaţi:
Grupul ţintă
Beneficiari direcţi: elevii claselor I – VIII din şcolile menţionate care susţin implementarea proiectului;
Beneficiari indirecţi:
părinţii şi bunicii elevilor, asupra cărora se răsfrânge atitudinea copiilor şi care pot participa la desfăşurarea
proiectului, la lectorate, la Şcoala părinţilor, consiliere; populaţia cartierului, pentru că, eliminându-se violenţa în
rândul tinerilor, este îmbunătăţită siguranţa în cartier;
teatrul de păpuşi – beneficiar şi colaborator – prin spectacolele cu un conţinut educativ ridicat şi având spectatori
cu un comportament civilizat; autorităţile şi comunităţile locale care vor beneficia de existenţa unor copii mai
bine instruiţi şi educaţi;
agenţii economici care vor putea angaja persoane responsabile.
Produse ale activităţii Metode de evaluare Rezultate calitative Obstacole
Pliante Teste, chestionare aplicate Schimbarea atitudinii elevilor, Dezinteresul părinţilor sau
Afişe iniţial, pe parcurs, la final adulţilor, implicaţi în proiect al unor cadre didactice
Expoziţii de desene Observarea directă în ceea ce priveşte violenţa Situaţiile familiale ale unor
Articole în reviste Discuţii cu părinţii, Prevenirea delicvenţei juvenile elevi
şcolare reprezentanţi ai poliţiei, Eliminarea stărilor Fuga de la şcoală a unor
Referate reprezentanţi ai comunităţii conflictuale şi a stărilor elevi
Prezentări Power Point locale deviante ale elevilor cu Neadaptarea unor elevi în
probleme colectivele şcolare
Viziunea şcolii privind educaţia:

Condiţii optime pentru cuprinderea în învăţământul obligatoriu a tuturor copiilor;
Atitudine profesională a cadrelor didactice centrată pe metode şi mijloace de învăţământ moderne pentru a
îmbunătăţi eficienţa învăţării;
Un sistem educaţional coerent accesibil tuturor, capabil să asigure şanse egale tuturor copiilor care urmează
cursurile învăţământului obligatoriu;
Consultarea tuturor factorilor interesaţi în promovarea unui învăţământ performant.
Misiunea şcolii:
Misiunea şcolii noastre este de a oferi educaţie de calitate pentru toţi elevii şi pentru fiecare la standarde
europene pentru dezvoltarea intelectuală, socială şi profesională a copiilor şi tinerilor cu scopul integrării lor pe
piaţa muncii locale şi europene contribuind la îmbunătăţirea situaţiei locale.
Valori fundamentale ale strategiei educaţionale:

Unicitatea fiecărei persoane date de însuşirile personale ale fiecăruia;
Capacitatea fiecărei persoane de a învăţa pentru a se integra în societate;
Dreptul fiecărui elev la educaţie de calitate, pentru dezvoltarea maximă a propriului potenţial;
Capacitatea fiecărui elev de a obţine performanţe optime într-un mediu educaţional propice;
Necesitatea unei comunicări eficiente între toţi factorii educaţionali pentru obţinerea unui succes comun;
Atitudinea deschisă a cadrelor didactice de implicare şi promovare a inovaţiei şi schimbării.
Programarea activităţilor proiectului
Nr. Denumirea activităţii Perioada/data Locul Observaţii

crt. desfăşurării
1. Chestionar octombrie Sala de clasă
2. Prelucrarea cu elevii a ROF şi ROI octombrie Sala de clasă
3. ,,Mesagerii nonviolenţei” – lecţie deschisă în noiembrie Liceul de Artă Lecţie susţinută

cadrul Comisiei metodice a învăţătorilor la ,,H. Darclee” de învăţătorii
disciplina CONSILIERE ŞI ORIENTARE claselor a III-a
4. Aplicarea programului partenerial educativ- permanent Săli de clasă

preventiv cu Poliţia Comunitară în cadrul şcolii de la cele trei
şcoli
5. ,,Portocala timpului” – evaluare iniţială, octombrie -
formativă şi finală; test pentru evaluarea martie, Săli de clasă
modului de petrecere a timpului, corelaţia cu la finalul de la cele trei
succesul şcolar proiectului şcoli
6. ,, Nu violenţei!” – expoziţie de desene decembrie Holurile celor

trei şcoli
,, Brăduţii prieteniei” – lecţie în comun 18 decembrie Sala de clasa Clasa a III-a B
7. GR. ŞC. ,,G. Liceul de Arte şi
MOISIL” clasa a III-a Grup
Şcolar
,,Grigore Moisil”
8. Moş Crăciun – mesagerul nonviolenţei – Sala de
serbări şcolare şi acţiuni umanitare decembrie festivităţi a
Liceului de
Arte
9. Comunicarea nonviolentâ, cheia unei relaţii de ianuarie Sala de
calitate între părinte şi copil – lectorat cu festivităţi a
părinţii, diseminarea proiectului Liceului de
Arte
10. Distribuirea în rândul elevilor a unor materiale permanent Sala de clasă
cu caracter informativ privind prevenirea şi
combaterea violenţei de orice fel
11. ,, Să conştientizăm care pot fi urmările februarie Sala de clasă

violenţei!” – realizare de postere
12. Alternative de petrecere a timpului liber al martie învăţătorii

şcolarilor – dezbatere hotărăsc asupra
locului de
desfăşurare a
acestor activităţi
13. ,,Nume sfânt – mama!” – spectacol muzical- martie Sala de

coregrafic dedicat mamelor festivităţi
14. Prevenirea şi soluţionarea conflictelor şcolare – aprilie Liceul de Arte Vor participa
activitate comună în cadrul Comisiilor reprezentanţi IJP
metodice reunite din cele trei şcoli elevi, părinţi,
cadre didactice
15. mai
Dramatizare ,, Din anii de şcoală ai lui Nicolae Grupul Şcolar
Bălcescu” ,,Grigore
16. permanent Moisil”
Dezbateri, discuţii, prezentări power-point, Sălile de clasă
expoziţii de desene pe tema,, Combaterea
violenţei în rândul elevilor”
17. 1 Iunie
,,Drepturile copilului sunt lege!” – acţiune Sala de
umanitară şi program artistic dedicat zilei de 1 festivităţi
Iunie
18. iunie
,, Admirându-ne istoria şi meleagurile” – excursie
excursie la mănăstirile din nordul Moldovei
19. iulie
Ȋntâlnire cu presa – diseminarea proiectului redacţia
Evaluare finală: pliante, postere, manifeste pe ziarului local
tema: ,, Fii intelligent! Fii nonviolent!” ,,Obiectiv”
20. iulie
Alternative de petrecere a timpului liber al Teatrul de
şcolarilor – şcoala de vară ( Teatrul de păpuşi, păpuşi
Teatrul ,, Maria Filotii”, Clubul Sportiv Teatrul,, Maria
,, Spartacus”, Pro şi contra jocurilor pe Filotti”
calculator, Magia televiziunii) Clubul Sportiv
,, Spartacus”
Sălile de clasa
Analiza SWOT:
Puncte tari
personal didactic calificat, cu competenţe necesare evaluării şi valorificării valenţelor educative derivate dintr-o
problematică educativă diversă;
reţea coerentă de coordonare a activităţilor educative şcolare, extraşcolare şi extracurriculare: inspectorul
educativ şi inspectorul şcolar cu programe şi proiecte de cooperare internaţională – la nivel judeţean,
coordonatorul de programe şi proiecte – la nivelul unităţii de învăţământ consilierul diriginte şi corpul profesoral
– la nivelul clasei; structurile organizaţionale ale elevilor şi părinţilor la nivelul unităţii scolare;
experienţă în domeniul activităţii educative şcolare şi extraşcolare;
diversitatea programului de activităţi educative la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ;
instituţii specializate în activităţi educative extraşcolare: palatele şi cluburile copiilor;
modalităţi alternative de petrecere a timpului liber prin activităţile derulate pe tot parcursul anului în şcolile, în
palatele, cluburile copiilor şi cluburile de vacanţă organizate sistematic;
baza materială didactică relativ modernă în unităţile de învăţămănt, palatele şi cluburile copiilor (spaţii,
echipamente, materiale didactice etc.)
existenţa ofertelor educaţionale în unităţi de învăţămănt şi cluburi ale copiilor;
gratuitatea activităţilor de timp liber oferite de palatele şi cluburile copiilor;
calitatea conţinutului pragmatic al învăţării care menţine şi promovează specificul tradiţional alătuir de elementul
de noutate;
experienţe pozitive în ceea ce priveşte dezvoltarea personală şi integrarea socială a copiilor;
rezultatele de excepţie ale copiilor la manifestări educative naţionale şi internaţionale;
finalitatea proiectelor şi programelor educative ale copiilor prin participarea la competiţii judeţene, naţionale şi
internaţionale;
vizibilitatea actului educaţional în comunitatea şi societate prin mediatizarea activitaţilor extraşcolare şi
extracurriculare (spectacole, recitaluri, concursuri, competiţii, emisiuni la care participă copiii);
transferul de metode didactice neconvenţionale centrate pe elev utilizate în cadrul activităţilor educative şcolare
şi extraşcolare în vederea ridicării calităţii şi eficienţei actului educaţional;
deschiderea oferită de disciplinele opţionale în conformitate cu interesele copiilor şi perspectivele de dezvoltare
ale societăţii;
existenţa parteneriatului educaţional cu familia, comunitatea, organizaţiile guvernamentale şi non-
guvernamentale în vederea responsabilizării acestora în susţinerea şi îmbunătăţirea actului educaţional;
securitatea elevilor;
număr de elevi satisfăcător;
un foarte bun manager.
Puncte slabe
în cadrul educaţiei formale, accentul cade pe transmiterea cunoştinţelor şi nu pe caracterul educativ al
conţinutului;
inexistenţa, de cele mai multe ori, a dimensiunii sociale în cadrul proiectării orelor de curs;
neglijarea impactului pozitiv pe care activitatea educativă extraşcolară şi extracurriculară o are asupra dezvoltării
personalităţii elevului;
perpetuarea mentalităţii eronate potrivit căreia elevul trebuie să se dedice integral studiului specific educaţiei
formale;
minimalizarea activităţii educative şcolare şi extraşcolare de către părinţi, cadre didactice, organe de îndrumare
şi control;
lipsa de formare în iniţierea, proiectarea, implementarea programelor educative;
absenţa formării în domeniul activităţii educative şcolare şi extraşcolare;
fondurile insuficiente pentru desfăşurarea activităţilor educative şcolare şi extraşcolare;
dezinteresul pentru realizarea de proiecte pentru atragerea fondurilor extrabugetare;
imposibilitatea financiară a unităţilor de învăţămănt de a-şi îmbunătăţi baza materială;
instabilitatea cadrelor didactice în sistem;
retribuţie necorespunzătoare a cadrelor didactice, lipsa altor facilităţi;
rutina cadrelor didactice de a se limita numai la transmiterea de cunoştinte;
nerecunoaşterea acivităţii educative a elevilor realizată în afara orelor de curs;
număr insuficient de consilieri psihopedagogi;
număr crescut de acte de violenţă verbala şi fizică la nivelul şcolilor;
existenţa copiilor proveniţi din medii sociale diferite;
ameninţări:
atitudinea şi demersurile pur formale sau menţinute la nivelul tradiţional în organizarea activităţilor educative
şcolare şi extraşcolare;
promovarea unei mentalităţi dispreţuitoare la adresa activităţilor educative şcolare si extraşcolare;
dezavantajul creat de programele şcolare încărcate care nu permit dezvoltarea componenţei educative;
pasivitatea unor cadre didactice;
oferta negativă a străzii şi, din păcate, de multe ori, a familiilor;
scăderea natalităţii;
migrarea familiilor spre alte ţări.
oportunităţi:
redimensionarea şcolii ca o comunitatea autentică, temporală, contextuală, racordată la viaţa publică, prin
promovarea unor politici de compatibilizare întrea starea de fapt şi standardele de atins;
deschiderea activităţii educative spre implicare şi responsabilizare în viaţa comunităţii;
valorificarea parteneriatului educaţional în zona formării profesionalizate pe diferite tipuri de educaţie
complementară;
diversificarea ofertei educaţionale, creşterea calităţii actului educaţional din perspectiva descentralizării şi a
concurenţei pe piaţa educaţiei;
valorificarea conţinutului, abilităţilor şi a competenţelor dobândite în sistemul de învăţământ formal în contexte
practice, bine ancorate în realitatea cotidiană;
recunoaşterea statutului educaţiei non-formale de componentă esenţială a învăţării permanente;
valorificarea potenţialului creativ al elevilor prin iniţierea de noi proiecte educative şi asumarea de roluri;
interesul elevilor de a participa la procesul de luare a deciziilor în şcoală;
interesul elevilor de a se implica în cât mai multe activităţi extraşcolare;
valorificarea voluntariatului şi dezvoltarea conştiinţei utilităţii sociale a tinerilor;
promovarea dialogului intercultural în vederea creşterii calităţii vieţii comunităţii;
iniţierea tinerilor în managementul de proiect, în activităţi antreprenoriale şi în procesul decizional în vederea
finalizării demersurilor lor.

Argument:
Într-o societate modernă educaţia are un rol primordial, iar educaţia primită în şcoală rămâne fundaţia pe care elevul îşi va
clădi în timp, cu răbdare, ambiţie şi dăruire o viitoare carieră într-un mediu social concurenţial. Cultura generală,
abilităţile de comunicare, abilităţile practice şi de lucru în echipă, dezvoltarea competenţelor fundamentale necesare
acestui secol sunt elementele definitorii care conduc către succes.
Proiectul îşi propune să confrunte idei, metode, tehnici şi modalităţi deosebite de lucru în echipă sau individual în cadrul
unor activităţi extraşcolare atractive şi diversificate. De asemenea, îşi propune o mai bună relaţionare a elevilor între ei,
căt şi cu cadrele didactice.
Durata:

Grupul țintă :
Beneficiari:
a) direcţi: elevii
Obiectiv general:
Promovarea valorilor cultural-educative, stimularea creativităţii, cunoaşterea, conştientizarea şi promovarea rolului
şcolii în viaţa elevilor, creşterea calităţii educaţiei oferite acestora prin intermediul unor activităţi extraşcolare şi
extracurriculare
Conştientizarea de către elevi a importanţei valorificării calitative a timpului liber pentru lărgirea orizonului cunoaşterii;
Valorificarea aptitudinilor şi a abilitǎţilor dobândite de elevi în şcoalǎ în cadrul unor activităţi extraşcolare;
Promovarea interdisciplinarităţii ca mijloc de dezvoltare a unei gândiri flexibile şi totodată stimularea creativităţii
elevilor;
Dezvoltarea emulaţiei, a spiritului de fair-play, dar şi a spiritului de echipă;
Dezvoltarea competenţelor de comunicare, a gustului pentru teatru, literatură, arte în general;
Exersarea abilităţilor practice şi evidenţierea talentului artistic în realizarea unor lucrări practice, artistico-plastice
(cusături, colaje, decoraţiuni) pictură în tehnica oil-pastel;
Colaborarea cu instituţii de cultură, cu alţi parteneri educaţionali;
Parteneri:

Resurse umane :
O.N.G. Mare Nostrum
Părinți
Cadre didactice
Resurse materiale:
Amfiteatrul școlii, săli de clasă
Laptop
Videoproiector
Imprimantă
Aparat foto
Materiale informative, pliante, chestionare
Abilităţi de comunicare, în beneficiul copiilor, al şcolii ;
Dezvoltarea capacităţii de a-şi înţelege şi de a-şi ajuta copiii;
Mai mulţi părinţi/bunici implicaţi în educația copiilor;
Îmbunătăţirea rezultatelor şcolare ale elevilor ;
Ameliorarea calităţii deprinderilor parentale;
Dezvoltarea unor atitudini și comportamente civice ale elevilor faţă de şcoală;
Creşterea motivaţiei şcolare și a stimei de sine la elevi;
Diminuarea problemelor de comportament ale elevilor de tipul atenţiei deficitare, agresivităţii, violenţei.;
Elaborarea unor portofolii tematice care se vor folosi în activităţile instructiv-educative.
Crearea unui ambient nou și plăcut în şcoală, prin valorificarea lucrărilor create în cadrul proiectului;
Îmbunătăţirea relaţiilor dintre membrii comunităţii;

Popularizarea activităților propuse în proiect;
Expoziţii de materiale realizate în timpul cursurilor;

chestionare
portofoliul proiectului
CD-ul care să cuprindă întreaga activitate desfăşurată în cadrul proiectului
Dezvoltarea unor abilităţi şi competenţe ale elevilor
Dezvoltarea capacită[ii elevilor de a interacţiona atât între ei, cât şi cu cadrele didactice
Creşterea prestigiul şcolii în comunitate;
COORDONATORI: GHERGHINĂ ZOICA, CRĂESCU ADINA


Scopul proiectului
acestora.
deciziilor, capacitate de comunicare, adaptare la situaţii noi, schimburi educative şi culturale între cele două categorii de
elevi.
Obiective
Implicarea şi încurajarea elevilor, din învățământul de masă, de a se dedica activităţilor desfăşurate cu elevii cu cerinţe
educaţionale speciale nu doar în cadrul proiectului ci şi după terminarea acestuia în scopul susţinerii procesului de
integrare socială şi dezvoltare educaţională.
Exersarea abilităţilor şi deprinderilor de interrelaţionare şi lucru în echipe eterogene.
Exprimarea și exteriorizarea sentimentelor şi ideilor combinate într-o manieră specifică, prin utilizarea mijloacelor
artistice pentru încurajarea dezvoltării fizice, mentale, sociale, emoţionale şi starea de bine a elevilor.
Socializarea elevilor prin participarea la activităţi extraşcolare şi extracurriculare comune şi formarea unor trăsături
morale ca: prietenia, colaborarea, încrederea, sinceritatea, toleranţa.
Formarea și dezvoltarea unor atitudini şi comportamente sănătoase în viața generației tinere.
Formarea unui comportament adecvat față de mediu prin sensibilizarea și conștientizarea elevilor la problemele mediului.
Grup ţintă
1. Beneficiari:
2. Voluntari:
Resurse proiect
1. Resurse umane: cadre didactice, elevi din clasele V–VIII de la Liceul Tehnologic Special „Vasile Pavelcu” Iaşi şi
elevi din clasele V-VIII de la Școala Gimnazială „B. P. Hașdeu” Iaşi
3. Resurse spaţiu: spaţiile din cadrul Liceului Tehnologic Special „Vasile Pavelcu” Iaşi, Școala Gimnazială „B. P.
Hașdeu” Iaşi
- acuarele, acrilice, pensoane, coli de carton, lipici, pânză, etamină, aracet, hârtie glasse, hârtie creponată, foarfece,
creioane colorate, paste făinoase, caricoci, farfurii, pahare și sticle din plastic, pânză de sac, sfoară, materiale textile, lână,
paiete, mărgele, ațe mouline, materiale sportive, nasturi, cuie, placuțe din lemn, materiale din natură ( frunze, crenguțe,
semințe, flori, etc) ;
Evaluare
Realizarea unor expoziţii, pliante cu lucrările efectuate în timpul activităţilor şi a unui DVD ce va cuprinde aspecte din
timpul desfăşurării activităţilor propuse în proiect.
Diseminare
respectând Legea Învăţământului, Statutul personalului didactic şi Regulamentul de organizare şi funcţionare a
instituţiilor implicate;
conform recomandărilor M.E.N.C.I.Ș. (hotărârea Guvernului României 690/1997) privind aplicarea programului de
parteneriat educaţional;
urmărind menţinerea şi creşterea prestigiului instituţiilor implicate şi dezvoltarea relaţiilor comunitare;
ţinând cont de potenţialul educativ al învăţământului extraşcolar şi de nevoia de a întări relaţiile dintre educaţia școlară şi
cea extraşcolară în scopul modelării personalităţii elevilor şi eficientizării procesului instructiv-educativ.
Facilitează accesul elevilor la activităţile proiectului.
Asigură condiţii optime pentru derularea proiectului (săli, materiale, cadre didactice, transport).
Implicare în organizarea şi desfăşurarea activităţilor comune.
Să respecte termenele de defăşurare a activităţilor. Activităţile vor fi decalate numai din motive obiective, cum ar fi
vremea sau îmbolnăvirea unor participanţi la proiect sau alte evenimente neprevăzute ce vor apărea pe parcursul anului
şcolar 2016–2017.
Nr. Locul de
crt. Denumirea și conținutul activității desfășurare Perioada
Conceperea planului de activități ce urmează a se derula în cadrul Liceul Tehnologic Octombrie
1. proiectului : planificarea calendaristică a activităților, distribuirea Special „Vasile 2017
responsabilităților fiecărui membru al proiectului, stabilirea Pavelcu” Iaşi
oportunităților fiecărei școli participante.
Activitate de documentare și prezentare a unor meșteșuguri care au „B. P. Hașdeu” Iaşi 2017
dispărut în zilele noastre: paharnic, hatman, vornic, vistiernic,
logofăt, postelnic, stolnic, clucer, ispravnic, căminar
Activitate practică: realizarea de cusături tradiționale românești
Activitate de documentare și prezentare a două meserii care sunt pe Special „Vasile 2017
cale de dispariție în zilele noastre: țesutul; cusutul; împletitul, Pavelcu” Iaşi
pielăria, cojocăria; curelăria; cizmăria, potcovitul, plăpumitul
Activitate practică: realizarea de împletituri tradiționale românești
Activitate de documentare și prezentare a două meserii care sunt pe „B. P. Hașdeu” Iaşi
cale de dispariție în zilele noastre. (PPT) olăritul,tâmplăria,
sculptura în lemn, dogăria, pietrăritul, fântânăritul
Activitate practică: realizarea de vase tradiționale din lut
5. Lumea creațiilor de azi Special „Vasile Martie
Activitate de documentare și prezentare a meșteșugurilor moderne: Pavelcu” Iaşi 2018
quilling, origami, modelarea plastilinei Fimo, podoabe moderne
Activitate practică: realizarea unor produse prin tehnica quilling
6. „Sărbătorim Paștele!” „B. P. Hașdeu” Iaşi 2018
Activitate de documentare și prezentare a meșteșugurilor
Activitate practică: încondeiere de ouă, pictura de icoane pe sticlă,
realizarea de bluze tradiționale:ii, vizite la meșterii populari din
oraș.
PROIECT EDUCATIONAL

MEDGIDIA

Prezentarea situației generale:

-prezentarea a trei opționale („Curs de Educaţie pentru sănătate”, „Curs de limba engleză”, „ Curs Matematică
distractivă”
-la ședință sunt invitați toți profesorii care propun cursurile pentru a convinge părinții;
- cursul se adresează elevilor clasei a XI-a;
- eu sunt interesată să promovez cursul Educaţie pentru sănătate pentru că îi ajută pe elevi să- şi formeze un stil de
viaţă sănătos, să înţeleagă ce înseamnă starea de bine a organismului şi importanţa sănătăţii în dezvoltarea somatică
şi emoţională.
- promovarea cursului se va face prin negociere punând în valoare argumente logice.

2. Pași ce trebuie urmați:
- părinții sunt invitați la ședință;
- se prezintă ordinea de zi prin care sunt anunțați că trebuie să aleagă cursul opțional din oferta școlii;
- sunt prezentate cursurile opționale și cadrele didactice care le propun;
- se va da cuvântul profesorilor invitați și apoi prezint eu cursul opțional;
- părinții sunt invitați să ceară lămuriri apoi să completeze cererea cu titlul cursului pe care îl doresc.
Prezentarea cursului
Cursul opțional „Educaţie pentru sănătate” face parte din aria curriculară „ Matematică şi Ştiinţele naturii”, este
organizat interdisciplnar, contribuind la dezvoltarea competențelor corelate acesteia. Acest curs opţional are
următoarele trăsături definitorii:
promovarea sănătăţii şi a stării de bine a elevului, respectiv:

funcţionarea optimă din punct de vedere somatic, fiziologic, mintal, emoţional, social şi spiritual;
formarea unui stil de viaţă sănătos.
dezvoltarea personală a elevului, respectiv:
autocunoaşterea şi construirea unei imagini pozitive despre sine;
comunicare şi relaţionare interpersonală;
controlul stresului;
dezvoltarea carierei personale.
prevenire, respectiv:
prevenirea accidentelor şi a comportamentelor cu risc pentru sănătate; prevenirea atitudinii negative faţă de sine şi
viaţă;
prevenirea conflictelor interpersonale, a dezadaptării sociale şi a situaţiilor de criză.
Programul naţional şi curriculum-ul de Educaţie pentru sănătate urmăresc:
să asigure educarea populaţiei şcolare pentru un stil de viaţă sănătos;
să faciliteze accesul la o informaţie corectă, avizată, atât în mediul urban cât şi în mediul rural;
să realizeze, în mod indirect, educaţia adulţilor;
să conducă la diminuarea numărului de îmbolnăviri şi reducerea comportamentelor cu risc pentru sănătate;
să contribuie la creşterea calităţii actului medical.
Programul naţional “Educaţia pentru sănătate în şcoala românească” oferă în ansamblul său, din perspectiva
strategiei sale de realizare, dezvoltarea componentei de educaţie pentru sănătate atât în cadrul unui curriculum cât şi
ca activităţi extracurriculare şi extraşcolare.
In procesul de elaborare a curriculum-ului de Educaţie pentru sănătate în învăţământul primar, gimnazial şi liceal s-
au avut în vedere trei repere fundamentale:
raportarea la dinamica şi la necesităţile actuale precum şi la finalităţile de perspectivă ale sistemului românesc de
învăţământ, generate de evoluţiile sociale;
raportarea la tendinţele actuale şi la criteriile internaţionale general acceptate în domeniul reformelor curriculare;
raportarea la acele tendinţe ale sistemului românesc de învăţământ care sunt pertinente din punctul de vedere al
redimensionării valorilor educaţiei.
Alături de reperele enunţate mai sus, s-a avut în vedere construirea programelor şcolare pe baza următorilor
indicatori:
nivelul, varietatea şi complexitatea intereselor educaţionale ale elevilor pe probleme de sănătate;
ritmul multiplicării permanente a domeniilor cunoaşterii şi a nevoilor de educaţie; exigenţele formării personalităţii
elevului într-o lume în schimbare.
Elaborarea curriculum-ului de Educaţie pentru sănătate a urmărit, totodată:
adecvarea curriculum-ului, în ansamblul său, la contextul socio-cultural naţional;
racordarea curriculum-ului la evoluţiile în domeniu înregistrate în plan internaţional;
coerenţa, manifestată atât la nivelul relaţiei dintre curriculum şi finalităţile sistemului de învăţământ cât şi la nivelul
diferitelor componente intrinseci ale acestuia; pertinenţa curriculum-ului în raport cu obiectivele educaţionale;
transparenţa curriculum-ului în raport cu obiectivele educaţionale;
articularea optimă a fazelor procesului curricular în ansamblul său: proiectare, elaborare, aplicare, revizuire
permanentă.
Pentru disciplina opţională „Educaţie pentru sănătate” Aceasta disciplina optionala se va desfasura pe parcursul unui
an şcolar, cate o ora pe saptamana şi va fi propusă pentru anul şcolar 2018-2019, claselor a XI-a, profil real,
specializarea stiintele naturii.
Modulul I –NOŢIUNI ELEMENTARE DE ANATOMIE ŞI FIZIOLOGIE (semestrul I)
Modulul II - IGIENA PERSONALĂ (semestrul II )
Metode şi tehnici de predare: jocul de rol, studiul de caz, conversaţia, ştiu/vreau să ştiu/ am învăţat, dezbaterea,
observaţia.
Modalităţi de evaluare: probe scrise, probe orale, probe practice, autoevaluare, miniproiecte, portofolii.
Materiale auxiliare ce pot fi folosite ca suport de curs al opţionalului:
• Ghid informativ pentru cadrele didactice pentru domeniile: Elemente de anatomie, Igienă personală, Activitate şi
odihnă, Sănătatea alimentaţiei, Sănătatea mediului, Sănătate mintală, Violenţa, Accidente
• Ghid metodic;
• Buletinele informative "Educaţie pentru sănătate", editate sub egida MEdC;
• Alte materiale elaborate de MEdC sau cu avizul MEdC
Argumente pentru studierea disciplinei:
La sfârșitul anului de studiu elevii vor ști să:

utilizeze noţiuni, concepte, legi şi principii specifice educaţiei pentru sănătate
investigheze şi să rezolve probleme vizând
să dobândească competenţe pentru utilizarea practică a noţiunilor învăţate.
DRUM VERDE PE BICICLETĂ
ŞCOALA GIMNAZIALĂ IZBICENI
Inspector şcolar pentru proiecte educative,

LUMINIŢA FLORICEL
Coordonatori
prof. Sprîncenatu Florica Felicia
prof. Urzicana Mirela Nina
prof. Voinea Alexandru Ginu
Consilier educativ,
prof. Barbu Mariana Titinica
.
prof. Sprîncenatu Florica Felicia
Şcoala Gimnazială Izbiceni
Tipul activităţii principale: ecologie – mişcare

Ediţia: I
FORMULAR DE APLICAŢIE
2018 – 2019
Avizat,
Inspector educativ I.S.J.
prof. Luminiţa Floricel
INFORMATII DESPRE APLICANT:

Numele institutiei: Scoala Gimnazială Izbiceni
Adresa completă: strada Mihai Viteazul, nr 115, comuna Izbiceni, judeţul Olt, cod 237230
Nr de telefon/fax : 0249 535305
Site si adresă postala electronica: scoala.izbiceni@yahoo.ro
Coordonatori:
prof. Sprincenatu Florica Felicia – profesor învăţământ preşcolar, feliwhy@yahoo.com, 0742519013
prof. Urzicana Mirela Nina - profesor învăţământ primar
prof. Voinea Alexandru Ginu – profesor învăţământul primar
Colaboratori:
Şcoala Gimnazială “Mihai Eminescu” – Corabia
prof. Colac Ana –profesor învăţământ preşcolar
prof. Vicică Monica Diana – profesor învăţământ preşcolar
prof. Bleoancă Cristina – profesor învăţământ preşcolar
prof. Baciu Alina – profesor învăţământ preşcolar
prof. Cismarui Verginia – profesor învăţământ preşcolar
Şcoala Gimnazială “Virgil Mazilescu” – Corabia – GPP “Floare de Tei”
prof. Mitrică Floriana – profesor învăţământ preşcolar
prof. Frîncu Valentina Patricia – director
prof. Stanciu Florea Ciprian - profesor învăţământ primar – director adjunct
prof. Voinea Maria Alina - profesor învăţământ primar
prof. Velica Elena Alina - profesor învăţământ primar
prof. Miu Mariana - profesor învăţământ preprimar
prof. Andrei Rodica - profesor învăţământ preprimar
prof. Mihalcea Iulia Georgiana – profesor învăţământ primar
prof. Coman Elena Georgiana – profesor învăţământ primar
prof. Fulgă Mihadela Florica – profesor învăţământ primar
prof. Streche Stelian Marius – profesor învăţământ primar
prof. Pîstae Florinela – profesor învăţământ preşcolar
GPP nr 1 Slatina
prof. Georgescu Arina – director – profesor învăţământ preşcolar
prof. Aldea Ana – profesor învăţământ preşcolar
prof. Udria Livia – profesor învăţământ preşcolar
prof. Urlan Cătălina – profesor învăţământ preşcolar
Şcoala Gimnazială nr 2 Caracal
prof. Nistor Ileana – profesor învăţământ preşcolar
G.P.N. “Ion Creangă “Balş
prof. Calangiu Eugenia Ştefania – profesor învăţământ preşcolar
Şcoala Gimnazială Giuvărăşti
prof. Marcu Dragoş Adinel – profesor învăţământ primar
prof. Marcu Jenica Loredana – profesor învăţământ primar
prof. Imireanu Siţa – profesor învăţământ primar
prof. Opriş Monica Titina – profesor
Şcoala Gimnazială Gîrcov
prof. Cozma Nineta
Liceul Teoretic Drăgăneşti
prof. Zorzoliu Ginela
Numărul cadrelor didactice participante la proiect/nr. total de cadre didactice din unitate – 18
Numărul elevilor din unitate participanţi la proiect – 100
Alte programe/proiecte organizate
Concurs interjudetean “Primavara – miracolul naturii”, 2017 – 2018;
Simpozion naţional “Ziua limbii romane”, 2017 – 2018.
INFORMATII DESPRE PROIECT:

B.1. Titlul proiectului: “Drum verde pe bicicletă”
B.2. Precizaţi tipul activităţii principale din cadrul proiectului – proiect social
B. 3. Domeniul în care se încadrează proiectul: ecologic şi protecţia mediului
B.3. Ediţia nr I
B.4. Număr participanti: 100 de persoane
Bugetul total Contribuţie proprie
500 lei lei
B.7. Proiectul este cu participare: indirectă / directă
Număr de cadre didactice participante: 100
Beneficiarii direcţi si indirecti: preşolari şi elevi din grădiniţile şi şcolile judeţului Olt
Activitati propuse
Realizarea proiectului
Avizarea proiectului
Mediatizarea proiectului şi primirea lucrărilor
Realizarea expoziţiei
Expedierea materialelor
Descrierea activitatii principale
Ultima activitate consta in realizarea expoziţiei cu lucrările participante în cadrul Centrului Cultural “Tudor
Gheorghe” şi prezentarea unui program artistic dedicat anotimpului iarna
Impactul educativ estimat asupra grupului țintă – dezvoltarea simţului estetic al preşcolarilor şi şcolarilor
C.1. Argument
Motivaţia proiectului o constituie problematica actuală a lumii contemporane-poluarea şi exploatarea neraţională a
mediului înconjurător precum şi necesitatea cultivării sensibilităţii copiilor preşcolari faţă de natură, mediul
înconjurător, ce determină preocuparea educatoarelor în formarea conştiinţei ecologice.
Poluarea ocupă un loc aparte în rândul factorilor perturbatori , de aceea îndrumăm pe copii dar nu numai de a
se deplasa cât mai mult posibil pe jos sau cu bicicleta. Activităţile de educaţie ecologică ajută copii să manifeste
sensibilitatea faţă de mediul şi problemele lui. Ajută copii să înţeleagă funcţionalitatea lumii înconjurătoare,
interacţiunea oamenilor cu mediul şi despre cum pot fi rezolvate problemele.
Ocrotirea naturii ar trebui să constituie un scop în sine. Considerăm că cel mai important lucru este să sprijinim
copilul în cunoaşterea unor elemente din tainele universului viu şi în înţelegerea faptului că orice fiinţă este
important pentru om, că educaţia ecologică este o condiţie de bază pentru existenţa vieţii pe pământ.
Prin antrenarea copiilor în diferite activităţi de educaţie ecologică şi activităţi care au la bază mişcarea,
grădiniţa alături de familie contribuie la formarea unui comportament şi a a unui culturi ecologice sănătoase.
C.2. Scopul proiectului

proiectului este formarea unei atitudini ecologice active şi responsabile care să permită manifestarea unei conduite
adecvate în relaţia cu mediul prin derularea de acţiuni concrete.
C.3. Obiectivele specifice ale proiectului

copii să desfăşoare activităţi cu caracter experimental şi demonstrativ, practice în vederea însuşirii de cunoştinţe din
domeniul ecologiei
să realizeze biciclete prin refolosirea deşeurilor
să contribuie la reciclarea materialelor refolosibile
să-ţi îmbogăţească vocabularul cu cuvinte noi-deşeuri, reciclare, recondiţionare, degradabil
să participe la marşul bicicletelor şi la activităţile sportive organizate
C.4. Descrierea grup ţintă căruia i se adresează proiectul: preşcolarii şi elevii claselor pregătitoare – IV din judeţ
C.5. Beneficiarii direcţi şi indirecţi: preşcolarii, şcolarii, cadrele didactice coordonatoare
C.6. Durata proiectului : septembrie 2018 – august 2019
C.7. Descrierea activitatilor:

Activitatea nr – 1
Titlul activitatii – Realizarea proiectului
Data/ perioada de desfasurare – septembrie – octombrie 2018
Locul desfasurarii – G.P.N. Izbiceni
Participanti – prof. Sprîncenatu Florica Felicia
Descrierea pe scurt a activitatii – elaborarea proiectului împreună cu echipa de proiect
Titlul activitatii – Avizarea proiectului
Data/ perioada de desfasurare – octombrie 2018
Locul desfasurarii – ISJ Olt
Participanti – prof. Sprîncenatu Felicia, prof. Voinea Ginu, prof. Urzicana Mirela
Descrierea pe scurt a activitatii – obţinerea avizului din partea ISJ, includerea concursului în calendarul activităţilor
educative judeţene
Titlul activitatii – Mediatizarea proiectului
Data/ perioada de desfasurare – septembrie - octombrie 2018
Locul desfasurarii – Scoala Gimnaziala Izbiceni
Participanti – copii, cadre didactice, prof. Sprîncenatu Felicia, prof. Voinea Ginu, prof. Urzicana Mirela Nina
Descrierea pe scurt a activitatii – postarea materialului pe site-ul ISJ Olt, pe didactic.ro şi pe facebook; primirea
lucrărilor
Titlul activitatii – Realizarea activităţilor
Data/ perioada de desfasurare – decembrie - iunie 2018
Locul desfasurarii – fiecare unitate parteneră
Participanti – copiii, prof. Sprîncenatu Felicia, prof. Frîncu Valentina Patricia, prof. Urzicana Mirela, prof. Stanciu
Ciprian, prof. Voinea Alina, prof. Miu Mariana, prof. Velica Alina, prof. Mihalcea Iulia, prof. Streche Marius, prof.
Coman Georgiana, prof. Voinea Ginu, prof. Colac Ana Maria, prof. Bleoancă Cristina, prof. Vicică Monica Diana,
;prof. Mitrică Floriana,
Descrierea pe scurt a activitatii – realizarea activităţilor în cadrul fiecărei unităţi de învăţământ şi trimiterea către
organizator a raportului pentru fiecare activitate
decembrie – confecţionarea unor podoabe pentru bradul de Crăciun din materiale reciclabile
februarie – realizarea unor afişe cu mesaj ecologic
martie – plantarea de copaci, flori – realizarea unor activităţi gospodăreşti de îngrijire a naturii
mai – „colectăm deşeurile din mediul înconjurător
iunie – realizarea unei activităţi sportive ”Marşul bicicletelor”
Titlul activitatii – Realizarea revistei “Drum verde pe bicicletă”
Data/ perioada de desfasurare – iulie 2018
Locul desfasurarii – Şcoala Gimnazială Izbiceni – G.P.N. Izbiceni
Participanti – echipa de proiect
Descrierea pe scurt a activitatii – realizarea unei reviste care să cuprindă prezentarea unităţilor partenere şi
descrierea activităţilor realizate de fiecare unitate participantă la proiect
C.8. Diagrama Gantt a activităților
Nr. Obiectiv specific Activitate sep oct noe dec ian feb Responsabili
crt.
1. Realizarea proiectului Sprincenatu Felicia
Implicarea unui
număr de Avizarea proiectului Urzicana Mirela
aproximativ 200
de persoane în Mediatizarea Sprincenatu Felicia
realizarea proiectului
concursului Realizarea activităţilor Voinea Alina
Echipa de proiect şi
colaboratorii
Expedierea Urzicana Mirela
materialelor
2 Diseminarea Realizarea unor Sprincenatu Felicia
informaţiilor în materiale electronice
cel puţin 30 de cu rezultatele
unităţi şcolare proiectului și
transmiterea acestora
către profesorii
implicați
Constituirea unei baze
de date cu preşcolarii şi Coman Georgiana
şcolarii participanți la
proiect
Organizarea unor Voinea Alexandru
evenimente de Ginu
diseminare în cele 10
unități școlare
C.9. Rezultate calitative şi cantitative aşteptate ca urmare a implementării proiectului:

aproximativ 25% din copiii vor participa la proiect şi vor înţelege importanţa păstrării unui mediu curat
antrenarea unui numar de aproximativ 80 de cadre didactice in proiect.
C.10. Modalitati de monitorizare şi de evaluare ale proiectului:

realizarea unui CD cu fotografii din cadrul activităţilor
raport de evaluare al proiectului;
tabel centralizator cu toţi participanţii (copii şi cadre didactice)
C.11. Modalităţi de asigurare a continuităţii / sustenabilităţii proiectului: reluarea acestui proiect in urmatorii ani prin
atragerea de sponsori
C.12. Activităţi de promovare / monitorizare şi de diseminare pe care intenţinaţi să le realizaţi în timplul

implementării proiectului:
publicarea pe site-ul izbiceniolt.com a unui articol referitor la activitatea principală a proiectului
publicarea unuor fotografii şi informaţii pe pagina de facebook a Şcolii Gimnaziale Izbiceni
afişarea rezultatelor concursului pe blogul http://lumeacopilariei5.blogspot.ro/
C.13. Parteneri implicati în proiect, descrierea parteneriatului:

Asociaţia “Viitorul în Zori” – Let’s Do It, România!
DEVIZ ESTIMATIV
Nr crt.
Descrierea cheltuielilor Fonduri Alte surse de Total sumă
proprii finanţare
1 Hârtie cartonată 100 lei

2 Cartuş imprimantă color 200 lei
3 Bolduri 5 lei
4 Coli albe 15 lei
5 Plicuri 30 lei
6 Taxe poştale 50 lei
7 Trasport (avizat proiect şi 100 lei

diplome)
TOTAL RON 500 lei
Doresc ca proiectul educativ să fie inclus în Calendarul activităţilor Inspectoratului Şcolar Judeţean Olt pentru anul
şcolar 2018 – 2019:
DA
NU
Coordonator/i (nume și semnătură)

prof. Sprincenatu Florica Felicia
prof. Urzicana Mirela Nina
prof. Voinea Alexandru Ginu
Director unitate (nume și semnătură) prof. Frîncu Valentina Patricia
Anexa2
Scoala Gimnaziala Izbiceni

Str Mihai Viteazul, nr 115, Izbiceni - Olt
Nr.____din__________________
ACORD DE PARTENERIAT EDUCAŢIONAL
I.Părţile:
Şcoala Gimnazială Izbiceni, în calitate de APLICANT, reprezentată de director prof. Frîncu Valentina
Patricia, şi prof. Sprîncenatu Florica Felicia, prof. Urzicana Mirela Nina, în calitate de organizatori şi
___________________________________________________, cu sediul în. __________________________
judeţul ______________________ în calitate de PARTENER, reprezentată de director prof.
_______________________________ şi prof.
____________________________________________________________, în calitate de cadru didactic participant
la Proiectul Educațional ”Drumul verde cu bicicleta”, care au convenit să încheie prezentul parteneriat educaţional.
II.Scopul parteneriatului:
Realizarea obiectivelor Proiectului Educaţional “ Drumul verde cu bicicleta”, pe activităţi
mai – „colectăm deşeurile din mediul înconjurător
III.Obiectul contractului:
Obiectul prezentului acord de parteneriat îl reprezintă colaborarea dintre aplicant şi partener în vederea organizării
şi desfăşurării de activităţi extraşcolare în ambele instituţii.
IV.Obligaţiile părţilor:
1) Aplicantul se obligă:
- să informeze grădiniţele şi şcolile despre organizarea proiectului
- să primească materialele de la colaboratori
- să distribuie premii şi diplome de participare
- să realizeze revista proiectului
- să evite orice situaţie generatoare de risc pentru a nu afecta în mod negativ instituţia prin prisma acţiunilor
întreprinse
2) Partenerul se obligă:
- să mediatizeze acţiunea în instituţia sa de învăţământ
- să realizeze toate activităţile proiectului
- să trimită aplicantului rapoartele activităţilor desfăşurate în timp util
- să respecte regulamentul de desfăşurare a acţiunilor
V.Durata acordului
Acordul intră în vigoare la data semnării şi este valabil până la sfârşitul anului şcolar 2018 – 2019..
VI.Clauzele finale ale acordului:

Proiectul Educaţional Naţional ”Drumul verde cu bicicleta”, face parte din categoria activităţilor extraşcolare şi
urmăresc stabilirea de relaţii de colaborare între instituţii.
Prezentul document a fost redactat în 2 exemplare, câte unul pentru fiecare parte.
Scoala Gimnaziala Izbiceni

Str Mihai Viteazul, nr 115, Izbiceni - Olt
Nr.____din__________________
ACORD DE PARTENERIAT EDUCAŢIONAL
I.Părţile:
Şcoala Gimnazială Izbiceni, în calitate de APLICANT, reprezentată de director prof. Frîncu Valentina
Patricia, şi prof. Sprîncenatu Florica Felicia, prof. Urzicana Mirela Nina, în calitate de organizatori şi Asociaţia
„Viitorul în zori” cu sediul în. __________________________ judeţul ______________________ în calitate de
PARTENER, reprezentată de director _______________________________
care au convenit să încheie prezentul parteneriat educaţional.
II.Scopul parteneriatului:
Realizarea obiectivelor Proiectului Educaţional “ Drumul verde cu bicicleta”, pe activităţi
mai – colectăm deşeurile din mediul înconjurător, activităţi de ecologizare
III.Obiectul contractului:
Obiectul prezentului acord de parteneriat îl reprezintă colaborarea dintre aplicant şi partener în vederea organizării
şi desfăşurării de activităţi extraşcolare în ambele instituţii.
IV.Obligaţiile părţilor:
1) Aplicantul se obligă:
- să informeze grădiniţele şi şcolile despre organizarea proiectului
- să primească materialele de la colaboratori
- să distribuie premii şi diplome de participare
- să realizeze revista proiectului
- să evite orice situaţie generatoare de risc pentru a nu afecta în mod negativ instituţia prin prisma acţiunilor
întreprinse
2) Partenerul se obligă:
- să susţină aplicantul în realizarea activităţilor cu sfaturi, exemple de bune practici
V.Durata acordului
Acordul intră în vigoare la data semnării şi este valabil până la sfârşitul anului şcolar 2018 – 2019..
VI.Clauzele finale ale acordului:
Proiectul educativ judeţean ”Drumul verde cu bicicleta”, face parte din categoria activităţilor extraşcolare şi
urmăresc stabilirea de relaţii de colaborare între instituţii.
Prezentul document a fost redactat în 2 exemplare, câte unul pentru fiecare parte.
PROIECT EDUCATIV

Tipul activității principale: Școala de vară

Ediția a-V-a
INFORMAŢII DESPRE APLICANT:
Numele instituţiei: Şcoala Gimnazială Izbiceni
Adresa completă: str. Mihai Viteazul, nr. 115, comuna Izbiceni, jud. Olt, cod:237230
Nr. de telefon/fax: 0249 535305
Site şi adresă poştă electronică: scoala.izbiceni@yahoo.ro
Coordonatori:
Inițiatori-Coordonatori:
prof. înv. primar Fulgă Mihaela Florica, tel 0747 039 337, e-mail: mihaela_fulga10@yahoo.com;
Numărul cadrelor didactice participante la proiect/nr.total de cadre didactice din unitate: 12
Numărul elevilor din unitate participanţi la proiect: 127
Alte programe/proiecte organizate:
Concurs școlar județean interdisciplinar-,,Știința pentru toți”;
Concurs interjudețean de dans -,,Fantezie și talent”;
Simpozion național-,,Știința pentru toți”.
INFORMAŢII DESPRE PROIECT:

B.1. Titlul proiectului : Şcoala de vară-,,Joc și creație”
B.2. Tipul proiectului - Şcoala de vară
B.3. Domeniul: educație civică
B.4. Ediţia a-V-a
B.5. Număr participanţi la proiect: 140 de persoane
Buget total Contribuţie proprie/alte surse
250 lei 100 lei/sponsorizări 150lei
B.7. Proiectul este cu participare: directă
REZUMATUL PROIECTULUI:
Număr de elevi şi număr de cadre didactice implicate: 127 preşcolari/școlari și 12 cadre didactice
Beneficiarii direcţi şi indirecţi:
Direcți: copiii şi cadrele didactice implicate în proiect
Indirecți: părinți și reprezentanţi ai comunităţii locale.
Activităţi propuse:
Luni – 26 august 2019: Atelierul ,, Cunoaștere şi relaționare-Un nou început”;
Marti–27 august 2019: Atelierul ,,Cunoaștere şi literatură-Cuvintele mele scriu povești”;
Miercuri – 28 august 2019: Atelierul ,,Cercetași îndrăzneți- Descoperind o lume necunoscută”;
Joi – 29 august 2019: Atelierul ,,Sport și alimentație sănatoasă”;
Vineri – 30 august 2019: Atelierul ,,Jocuri și jucării din lumea întreagă”.
Descrierea activității principale:

“Şcoala de vară joc și creație” organizată de Școala Gimnazială Izbiceni, combină libertatea vacanței cu jocul
educativ și nevoia de stimulare fizică și intelectuală a copiilor în perioada verii.
Impactul educativ estimat asupra grupului țintă:

Așadar, prin acest proiect se urmărește să se prezinte un alt tip de școală, fără note, fără stres. Doar activități
creative, inedite, vesele, dar cu un scop extrem de serios: acumularea de cunoștințe solide din domeniul literaturii,
teatrului, științei. Toate prin joc!
PREZENTAREA PROIECTULUI:
C1.Argument:
Conceptul de „copilărie” este definit ca „Perioadă a vieții omenești de la naștere până la adolescență; timpul când
este cineva copil”. Acesta este completată de atribute precum creştere, dezvoltare, joacă, bucurie, curiozitate, dar şi
nevoie de îndrumare, educaţie, ocrotire, încurajare. Pe lângă acestea se adaugă, „neoficial”, şi nevoia copiilor de a
fi împreună cu alţi copii, bucuria jocului în grup, dar, mai ales, eficienţa şi trăinicia învăţării prin joc. În aceste
precizări se află fundamentul proiectului nostru.
Vacanţa de vară este o perioadă lungă de libertate pentru toţi copiii. Cei mai mulţi dintre ei, dacă nu chiar
majoritatea, nu-şi pot permite, însă, să-şi petreacă vacanţa mare altundeva decât acasă. Sondând copiii, vom
descoperi că, deşi se bucură că a venit vacanţa, îşi doresc totuşi să fie împreună cu alţi copii, să aibă un îndrumător
adult pentru jocurile şi activităţile lor, care să vină cu propuneri, chiar şi cu statut de negociator, să le susţină ideile
lor şi să le dea formă activă. De aceea, după o perioadă de libertate totală, de la începutul vacanţei, copiii devin
dornici de activităţi organizate. Ideea „Şcolii de vară” a fost şi este una excepţională în acest sens.
Experienţa şcolii de vară, desfăşurată în instituţia noastră în anii trecuți, a avut un foarte mare impact
asupra copiilor participanţi astfel că, chiar din prima zi de şcoală a anului trecut, povestind cele mai frumoase
momente ale vacanţei mari, aceştia au situat Şcoala de vară pe primul loc şi s-au asigurat de promisiunea noastră că
vom repeta experienţa şi în această vacanţă. Pe de altă parte, ca educatori la clasă şi voluntari în cadrul proiectului
din verile trecute, am constatat vizibil că acei copii care au participat aveau o altă deschidere faţă de implicări în
proiecte, o mai mare siguranţă şi stimă de sine în situaţii în care trebuiau să-şi susţină un punct de vedere personal şi,
mai ales, o mai evidentă capacitate socializare şi organizare.
De asemenea, deoarece în şcoala noastră învaţă și preșcolari și elevi defavorizaţi, avem în vedere şi
activităţi care să le insufle dragostea pentru şcoală, în paralel cu crearea de situaţii concrete în care aceştia să se
simtă valorizaţi prin oferirea unui spaţiu mai mare de afirmare a capacităţilor şi aptitudinilor lor. Pentru aceşti copiii,
esenţial este să le oferim modele de petrecere a timpului liber care să contracareze practicile de copiere a unor
atitudini şi obişnuinţe, manifestări nepotrivite, împrumutate de la cei mai mari.
„Şcoala de vară” este un proiect care se înscrie în aria proiectelor personalizate care s-au desfăşurat în
şcoala noastră, la început acestea fiind idei separate, mai apoi constituindu-se ca parte a unui proiect permanent al
şcolii noastre. Ţinând cont de specificul local al comunităţii, care se regăseşte în profilul copilului şcolii noastre,
bazându-ne pe entuziasmul curiozităţii caracteristic vârstei preșcolare și şcolarilor mici, luând în considerare
propunerile şi aşteptările formulate de copii, am propus, prin acest proiect, activităţi care să-i ţină aproape de şcoală,
să le ofere o alternativă valoroasă în petrecerea plăcută şi instructivă a vacanţei, nu doar pe parcursul timpului
petrecut în cadrul proiectului ci, mai ales, pentru cel petrecut mai apoi acasă, cu grupul de prieteni, colegi, vecini,
rude sau chiar individual.
Dincolo de toate acestea, trebuie să accentuăm esenţa proiectului – socializarea, prin adaptare la celălalt,
prin respectarea regulilor de grup. Copiii învaţă să descopere împreună, să comunice, să se organizeze, să respecte
reguli, să avanseze propuneri, să aibă încredere în sine şi, mai ales, să se bucure împreună. Experienţele de grup
încheagă prietenii, dărâmă barierele prejudecăţilor, dau naştere la solidarităţi şi adaptări la situaţii sociale în
miniatură.
Este o ,,școală” ce se adresează elevilor din clasele pregătitoare, I-IV și încearcă să antreneze în activități
care să-i destindă. ,,Școala de vară” se va organiza anual cu participare gratuită.( 26 – 30 august 2019).
« Dacă îmi spui o să uit, dacă îmi arăţi o să ţin minte, dar dacă mă implici o să înţeleg. » Anonim.
C2.Scopul:
Stimularea implicării voluntare a copiilor în activităţi recreativ-instructive, cu promovarea şi valorizarea
potenţialului individual şi de grup a acestora, precum şi însuşirea, pe termen scurt şi lung, a unor alternative real-
educative de petrecere a timpului liber în opoziţie cu tentaţiile nocive tot mai des întâlnite chiar la vârsta micii
şcolarităţi (excesul utilizării calculatorului, grupuri construite pe principiul dominării şi violenţei, maturizarea
nesănătoasă a sexualităţii, infracţionalitatea infantilă etc).
C3.Obiective specifice:
Copiii:
Dezvoltarea capacităţii de relaţionare şi comunicare cu alţi copii, de aceeaşi vârstă, dar şi de vârstă şi nivel
educaţional diferit;
Practicarea unor activităţi specifice vârstei şi adresate petrecerii timpului liber în mod benefic (jocuri,
comportamente, manifestări);
Acceptarea de noi provocări, care impun implicare personală în descoperirea de soluţii practice şi utile vieţii de zi cu
zi;
Dezvoltarea imaginaţiei şi creativităţii, deopotrivă prin spontaneitate, dar şi prin analiză şi raţionare individuală şi de
grup;
Dezvoltarea încrederii în propriile capacităţi şi a stimei de sine în raport cu ceilalţi, dar şi cu sine însuşi;
Manifestarea bucuriei de a fi împreună cu ceilalţi prin adoptarea unor stări de acceptare, negociere, colaborare,
solidaritate;
Îmbunătăţirea relaţiilor elevilor cu şcoala, cu cadrele didactice şi alţi elevi ai şcolii;
Promovarea imaginii şcolii prin diseminarea proiectului.
C4.Grupul ţintă:
Elevi din ciclul primar;
Cadre didactice îndrumătoare.
C5.Beneficiarii direcţi şi indirecţi:
Direcți:
elevii Școlii Gimnaziale Izbiceni;
cadrele didactice.
Indirecți:
Părinți;
Reprezentanţi ai comunităţii locale;
Parteneri.
C6.Durata proiectului: 26-30 august 2019

C7.Descrierea activităţilor:
I.Luni – 26 august 2019: Atelierul ,, Cunoaștere şi relaționare-Un nou început”;
Activități de cunoaștere/ prezentare/ relaționare/ comunicare/ jocuri de răbdare/ jocuri pe echipe/ perechi;
Începutul călatoriei-copiii și-au exprimat emoțiile și impresiile înainte de „marea călătorie”;
Povești-Jocuri distractive-"Să explorăm mintea omului!" activitate de cunoaștere a celor 5 simțuri ale omului și ale
capacității creierului uman. Jocuri de testare a unor abilități proprii.;
Feedback-ul activităţii.
Marți–27 august 2019:Atelierul ,,Cunoaștere şi literatură-Cuvintele mele scriu povești”;

Călătorind în lumea cărților- povești de ieri, povești de azi; personaje preferate; povești ilustrate create de copii;
Despre igienă și sănătate. Planetele vizitate de Micul Print;
Ce a fost azi deosebit? – feed-back-ul activităţii.
Miercuri – 28 august 2019: Atelierul ,,Cercetași îndrăzneți- Descoperind o lume necunoscută”

Activități cu caracter ecologic- Drumeții în împrejurimile localității; Realizarea unei călătorie în spațiu/ în mediul
acvatic cu participanții;
Însușirea unor tehnici de supraviețuire; Resursele planetei. Activitate practicĂ: realizare de obiecte/jucării din
diverse deseuri;
Matematica și limbaj-utilitatea numerelor în comunicare.Jocuri matematice;Activitate practică " Curcubeul";
Exprimarea opiniilor personale: feed-back-ul activităţii.
Joi – 29 august 2019: Atelierul ,,Sport și alimentație sănatoasă”;

Prezentarea grupelor de alimente și importanța fiecăreia, realizarea unor machete și reclame pentru alimente
sănătoase;
Prezentarea unor ramuri sportive și a performanțelor obținute de sportivi români;
Realizarea unui parcurs sportiv cu bicicleta, mingia;
Întoarcerea la şcoală şi Feed-back-ul activităţii.
Vineri – 30 august 2019: Atelierul ,,Jocuri și jucării din lumea întreagă”

Realizarea unor jocuri din trecut/ jocuri de azi – prezentare, creare de jocuri, personaje, sarcini și reguli ale jocurilor;
atelierul de confecționat jucării; jocuri în viitor, prezentare, realizare de colaj, desene.
La revedere, Şcoală de vară! Jocuri de mimică: exprimarea impresiei despre „Şcoala de Vară” desfăşurată;
Jurnal cu impresii scrise şi propuneri pentru vara viitoare.
Notă:activităţile propuse pot şi completate sau chiar înlocuite, dacă elevii vor veni cu solicitări comune pentru alte
activităţi pe care şi le doresc foarte mult.
C8.Diagrama Gantt a activităților:

N Obiectiv Activitate I X X XI I II III IV V VI VI VI IX Responsabili
r. specific X I I I II
c
rt
.
1 Realizarea proiectului Fulgă Mihaela
. Mihalcea Iulia
2 Avizarea proiectului Coman
. Georgiana
Implicarea
3 Mediatizarea proiectului
unui număr
.
de aprox.
4 Primirea cererilor de Fulgă Mihaela
200 de
. înscriere Mihalcea Iulia
persoane în
Coman
realizarea
Georgiana
proiectului
5 Pregătirea playlistului şi Fulgă Mihaela
. înmânarea programului Streche Marius
elevilor participanți în Stanciu
cadrul proiectului Ciprian
Popa Emanoil
6 Realizarea activităților Toate cadrele
. propuse didactice
coordonatoare
7 Diseminare Realizarea unor Fulgă Mihaela
. a materiale electronice cu Stanciu
informațiil rezultatele proiectului și Ciprian
or în cel transmiterea acestora Mihalcea Iulia
puțin 30 de către profesorii
unități îndrumători și arhivarea
școlare lor la nivelul comisiei
8 într-un Constituirea unei baze de Coman
. interval de date cu preșcolarii și Georgiana
3 luni după școlarii participanți Dolana Ionut
finalizarea Staicu Ionela
proiectului
9 Organizarea unor Mihalcea Iulia
. evenimente de Coman
diseminare în cele 30 de Georgiana
unități școlare după Barbu Mariana
finalizarea proiectului
C9. Rezultate calitative și cantitative aşteptate ca urmare a implementării proiectului :
Participarea unui număr de 127 de copii din cadrul şcolii noastre la programul Şcolii de Vară;
Atragerea altor copii, din alte şcoli şi care locuiesc la bunici, pentru a avea şansa unui benefic schimb de experienţă
între copii;
Convingerea părinţilor asupra importanţei educării timpului liber la copiii lor;
Participarea părinţilor la activităţi, realizându-se astfel un parteneriat voluntar pentru şcoală;
Realizarea unor activităţi şi produse deosebite ale elevilor, prin care aceştia să se regăsească, în special, ca
individualitate aparţinând unei colectivităţi sociale;
individualitate aparţinând unei colectivităţi sociale.
C10. Modalităţi de monitorizare şi de evaluare ale proiectului:

Pe tot parcursul desfăşurării activităţilor, prin urmărirea implicării copiilor şi a rezultatelor obţinute de către aceştia;
Prin expoziţiile realizate la final de activitate tematică;
Prin feed-back-ul zilnic din partea copiilor;
Prin opiniile părinţilor asupra prelungirii activităţilor desfăşurate în spaţiul Şcolii de Vară şi în spaţiul familial şi al
comunităţii;
Fotografii ale tuturor activităţilor desfăşurate;
Diplome pentru participanţi şi adeverinţe pentru voluntari.
Raport final al proiectului prezentat în cadrul comisiei metodice;
C11. Modalități de asigurare a continuității /sustenabilității proiectului :

Coordonatorii proiectului se vor ocupa de atragerea de sponsori din rândul comunităţii locale, care să ajute financiar
sau material la derularea acestui program.
C12. Activităţi de promovare/mediatizare şi de diseminare pe care intenţionaţi să le realizaţi în timpul implementării
proiectului:
Prezentarea programului în cadrul primei şedinţe a comisiei metodice;
Postarea pe pagina de facebook a unității de învățământ.
Prezentarea în mass-media locală activități al proiectului;
Oferirea pentru arhiva digitală a şcolii a unui CD cu fotografii şi comentarii/concluzii asupra conţinutului şi
eficienţei proiectului;
C13. Parteneri implicaţi în proiect descrierea parteneriatului:

Inspectoratul Şcolar Judeţean Olt-inspector școlar general Ion Adrian Bărbulete- susţinerea în desfăşurarea unor
activități instructiv-educative;
Primaria comunei Izbiceni- primar prof. Marian Gulie- susţinerea şi sprijinul în asigurarea unor locații necesare
desfășurării activităților instructiv-educative;
Biblioteca ,,Ion Stratan” Izbiceni-bibliotecar Voinea Florentina-asigurarea materialelor știintifice necesare
desfășurării unor activități instructiv-educative;
Centrul Cultural ,,T. Gheorghe” Izbiceni -director Mihalcea Silvius Gabriel-asigurarea locației necesare desfășurării
unor activități instructiv-educative;
Cabinet psiholog-psihologul școlii Vladu Amalia- susţinerea şi sprijinul în desfăşurarea unor activități instructiv-
educative;
Inițiatori/Coordonatori (nume și semnatură):
prof. înv. primar Fulgă Mihaela Florica
MIRACOLUL VIEȚII –UNICITATE,IUBIRE,FRUMUSEȚE

- PROIECT EDUCATIV –
ŞCOALA GIMNAZIALǍ ”AVRAM IANCU” – TÂRNĂVENI
Anul școlar 2018-2019
„Crede în tine însuţi, în unicitatea ta irepetabilă şi în rostul tău în lume.”

Colin Turner
ARGUMENT
Sistemul educațional actual promovează doar parțial importanța valorilor morale, punând accentul pe comunicarea
informațiilor specifice fiecărei discipline. Împărtășirea valorile morale sunt lăsate astfel la latitudinea și priceperea
familiei care, de multe ori, are nevoie de ajutor în acest sens.
Valorile morale asigură tinerilor elevi un reper important pentru echilibrul interior și pentru înțelegerea mai
profundă a propriului destin și a relațiilor familiale și de ordin social. Pentru a contribui la această nevoie a elevilor,
propunem Proiectul educativ „Miracolul vieții –unicitate, iubire, frumusețe”.
SCOPUL PROIECTULUI
Antrenarea copiilor în activități extracurriculare, prin care se promovează valorile vieții, ale prieteniei, a
încrederii în forțele proprii și a iubirii familiale.
Dezvoltarea aptitudinilor creative, artistice și plastice în rândul elevilor.
Creșterea stimei de sine și a încrederii în sine a elevilor, prin înțelegerea faptului că orice copil este o minune, că are
o valoare și o frumusețe unică.
Dezvoltarea relațiilor interpersonale dintre elevi, prin creșterea respectului reciproc și a îmbunătățirii modului de
apreciere a celorlalți.
Întărirea relațiilor intrafamiliale prin conștientizarea importanței pe care o are iubirea dintre copii și părinți.
Întărirea colaborării dintre Școală, Familie și Biserică
ACTIVITĂȚI
DESENE care să exprime mesaje legate de tematica Proiectului. Exemple: Bucuria vieții, Minunea faptului că exist,
Dragostea familiei, Zâmbet de copil etc.
Activitatea se desfășoară în timpul orelor de Religie sau Consiliere și Dezvoltare Personală
Desenele se vor expune în cadrul unei Expoziții tematice centrale (la Şcoala Gimnazialǎ „Avram Iancu” Târnǎveni)
Atelier „PANCARTA MEA PENTRU VIAȚĂ”- în cadrul căruia se vor confecționa pancarte legate de tematica
Proiectului
Activitatea se desfășoară în timpul orelor de Religie, Desen sau Consiliere și Dezvoltare Personală
Pancartele vor fi expuse în cadrul acţiunii „Rugǎciune pentru viață” din data de 22 martie 2019
Concurs de ESEURIlegate de tematica Proiectului
Activitatea se desfășoară în timpul orelor de Religie, Limba și Literatura Română sau Consiliere și Dezvoltare
Personală
Jurizarea se va face de către trei profesori desemnați
Eseul câștigător va fi prezentat public, cu ocazia Expoziției tematice de desene
Elevii participanți la secţiunile 1-2-3 vor primi Diplome de participare.
„Rugǎciune pentru viaţǎ”, cu comentarii și dezbatere.
Activitatea, organizatǎ prin intermediul Grupului de iniţiativǎ pentru tineret al Protopopiatului Ortodox Târnǎveni,
se desfășoară în cadrul Liceului Tehnologic Târnǎveni, cu participarea colaboratorilor din partea instituţiilor
partenere şi invitaţilor
PERIOADA DE DESFĂȘURARE: 01.03. – 31.03. 2019
Coordonatori/iniţiatori de proiect: prof. Mihăilescu Alin Marius, prof. Mihăilescu Luminița Mariana
Profesori colaboratori:cadrele didactice ale şcolii şi colaboratori din partea unitǎţilor partenere (Protopopiatul
Ortodox Târnǎveni, ISJ Mureş, Arhiepiscopia Ortodoxǎ Alba Iulia, Facultatea de Teologie Ortodoxǎ Iaşi, unitǎţi
şcolare din eparhia Alba-Iuliei etc.)


Scopul proiectului
acestora.
deciziilor, capacitate de comunicare, adaptare la situaţii noi, schimburi educative şi culturale între cele două
categorii de elevi.
Obiective
Implicarea şi încurajarea elevilor, din învățământul de masă, de a se dedica activităţilor desfăşurate cu elevii cu
cerinţe educaţionale speciale nu doar în cadrul proiectului ci şi după terminarea acestuia în scopul susţinerii
procesului de integrare socială şi dezvoltare educaţională.
Exersarea abilităţilor şi deprinderilor de interrelaţionare şi lucru în echipe eterogene.
Exprimarea și exteriorizarea sentimentelor şi ideilor combinate într-o manieră specifică, prin utilizarea mijloacelor
artistice pentru încurajarea dezvoltării fizice, mentale, sociale, emoţionale şi starea de bine a elevilor.
Socializarea elevilor prin participarea la activităţi extraşcolare şi extracurriculare comune şi formarea unor trăsături
morale ca: prietenia, colaborarea, încrederea, sinceritatea, toleranţa.
Formarea și dezvoltarea unor atitudini şi comportamente sănătoase în viața generației tinere.
Formarea unui comportament adecvat față de mediu prin sensibilizarea și conștientizarea elevilor la problemele
mediului. Grup ţintă
1. Beneficiari:
2. Voluntari:
Resurse proiect
1. Resurse umane: cadre didactice, elevi din clasele V–VIII de la Liceul Tehnologic Special „Vasile Pavelcu” Iaşi şi
elevi din clasele V-VIII de la Școala Gimnazială „B. P. Hașdeu” Iaşi
3. Resurse spaţiu: spaţiile din cadrul Liceului Tehnologic Special „Vasile Pavelcu” Iaşi, Școala Gimnazială „B. P.
Hașdeu” Iaşi
- acuarele, acrilice, pensoane, coli de carton, lipici, pânză, etamină, aracet, hârtie glasse, hârtie creponată, foarfece,
creioane colorate, paste făinoase, caricoci, farfurii, pahare și sticle din plastic, pânză de sac, sfoară, materiale textile,
lână, paiete, mărgele, ațe mouline, materiale sportive, nasturi, cuie, placuțe din lemn, materiale din natură ( frunze,
crenguțe, semințe, flori, etc) ;
Evaluare
Realizarea unor expoziţii, pliante cu lucrările efectuate în timpul activităţilor şi a unui DVD ce va cuprinde aspecte
din timpul desfăşurării activităţilor propuse în proiect.
Diseminare
respectând Legea Învăţământului, Statutul personalului didactic şi Regulamentul de organizare şi funcţionare a
instituţiilor implicate;
conform recomandărilor M.E.N.C.I.Ș. (hotărârea Guvernului României 690/1997) privind aplicarea programului de
parteneriat educaţional;
urmărind menţinerea şi creşterea prestigiului instituţiilor implicate şi dezvoltarea relaţiilor comunitare;
ţinând cont de potenţialul educativ al învăţământului extraşcolar şi de nevoia de a întări relaţiile dintre educaţia
școlară şi cea extraşcolară în scopul modelării personalităţii elevilor şi eficientizării procesului instructiv-educativ.
Facilitează accesul elevilor la activităţile proiectului.
Asigură condiţii optime pentru derularea proiectului (săli, materiale, cadre didactice, transport).
Implicare în organizarea şi desfăşurarea activităţilor comune.
Să respecte termenele de defăşurare a activităţilor. Activităţile vor fi decalate numai din motive obiective, cum ar fi
vremea sau îmbolnăvirea unor participanţi la proiect sau alte evenimente neprevăzute ce vor apărea pe parcursul
anului şcolar 2016–2017.
Nr. Locul de
crt. Denumirea și conținutul activității desfășurare Perioada
Conceperea planului de activități ce urmează a se derula în Liceul Tehnologic Octombrie
1. cadrul proiectului : planificarea calendaristică a activităților, Special „Vasile 2017
distribuirea responsabilităților fiecărui membru al proiectului, Pavelcu” Iaşi
stabilirea oportunităților fiecărei școli participante.
Activitate de documentare și prezentare a unor meșteșuguri care „B. P. Hașdeu” Iaşi 2017
au dispărut în zilele noastre: paharnic, hatman, vornic,
vistiernic, logofăt, postelnic, stolnic, clucer, ispravnic, căminar
Activitate practică: realizarea de cusături tradiționale românești
Activitate de documentare și prezentare a două meserii care Special „Vasile 2017
sunt pe cale de dispariție în zilele noastre: țesutul; cusutul; Pavelcu” Iaşi
împletitul, pielăria, cojocăria; curelăria; cizmăria, potcovitul,
plăpumitul
Activitate practică: realizarea de împletituri tradiționale
românești
Activitate de documentare și prezentare a două meserii care „B. P. Hașdeu” Iaşi
sunt pe cale de dispariție în zilele noastre. (PPT)
olăritul,tâmplăria, sculptura în lemn, dogăria, pietrăritul,
fântânăritul
Activitate practică: realizarea de vase tradiționale din lut
5. Lumea creațiilor de azi Special „Vasile Martie
Activitate de documentare și prezentare a meșteșugurilor Pavelcu” Iaşi 2018
moderne: quilling, origami, modelarea plastilinei Fimo,
podoabe moderne
Activitate practică: realizarea unor produse prin tehnica quilling
6. „Sărbătorim Paștele!” „B. P. Hașdeu” Iaşi 2018
Activitate de documentare și prezentare a meșteșugurilor
Activitate practică: încondeiere de ouă, pictura de icoane pe
sticlă, realizarea de bluze tradiționale:ii, vizite la meșterii
populari din oraș.
PROIECT:FOLOSIREA UTILA, CREATIVA SI SIGURA A INTERNETULUI

PERIOADA DE DESFASURARE : aprilie 2019 – iulie 2019

LOCUL DE DESFASURARE : Scoala Gimnaziala ”IONEL PERLEA” Ograda, Ialomita
DATE DE CONTACT ECHIPA DE PROIECT
Oprea Tudorita Liliana, liliana_tudorita@yahoo.com,
Radu Julieta Marioara, julietavasile@yahoo.com,
PREZENTARE PROIECT
NEVOIA IDENTIFICATA
De la mic la mare, pregatitoare sau clase de gimnaziu, pe telefon, tableta sau calculator, toata lumea foloseste internetul.
Internetul. Pentru o simpla distractie sau pentru ajutorul oferit la efectuarea unei teme sau unui portofoliu, toti folosesc site-uri sau rete
socializare. Pierde teren copilaria reala, comunicarea directa, cea care ar duce la adevarata dezvoltare, atat de necesara. Practic, aici
intervine rolul si rostul scolii: acela de a directiona, de a corecta explicand stiintific si temeinic, necesitatea internetului folosit pentru a
dezvolta, pentru a acumula informatie de calitate. Acest lucru il face FUCSI, cu ajutorul activitatilor sale.
GRUPUL TINTA : minim 50 de elevi de gimnaziu

IMPACTUL PROIECTULUI : Dorim ca in urma activitatilor desfasurate, sa imbunatatim comunicarea
intre generatii, sa determinam elevii sa managerieze mai bine timpul petrecut online, sa gaseasca materialele
utile atat de necesare in efectuarea temelor scolare sau pasiunilor din vacante, si sa-si formeze
comportamente adecvate in ceea ce priveste utilizarea internetului.
SCOP: imbunatatirea comportamentului in lumea ,,reala,,, dar si constientizarea responsabilitatilor
in mediul virtual
Obiective
Înțelegerea fenomenului de dependență de internet pentru minim 50 de elevi

până în luna iulie 2019
Dobândirea competențelor de comunicare asertivă (față-în-față și online)
pentru minim 50 de elevi până în luna iulie 2019
Realizarea a cel puțin trei materiale privind folosirea utilă a internetului de
către minim 50 elevi până in iulie 2019
PLAN DE ACTIVITATI
ACTIVITATE/ APRILIE MAI IUNIE IULIE

LUNĂ
OB 1 Constientizarea si
intelegerea
fenomenului de
dependenta fata de
internet
A1 VIZIONAREA
FILMELOR
CARE AU
TEMATICA
DEPENDENȚA
DE INTERNET,
URMATE DE
REALIZAREA
REFLECTIEI
A2 REALIZAREA
UNOR
MATERIALE
PRIVIND
DEPENDENȚA
DE INTERNET-
FLYERE, AFIȘE
A3 CONCURS DE
SPOTURI
PUBLICITARE
CU TEMA
STOP
DEPENDENTEI
DE INTERNET
A4 EVALUAREA
OBIECTIV 1
OB2 Dobândirea
competențelor de
comunicare asertivă
(față-în-față și online)
A1 ACTIVITATE
DE
COMUNICARE
ÎN
COMUNITATE
A2 VIZIONARE
FILM
BULLIYNG.
DRAMATI
ZARE
A3 REALIZAREA
UNUI
MATERIAL
VIDEO CU
TEMA STOP
BULLIYNG
A4 EVALUARE
OBIECTIV 2
OB 3 Realizarea a cel
puțin trei materiale
privind folosirea utilă a
internetului
A1 RESURSE
EDUCATIO
NALE PE
INTERNET
A2 SA
DECONSTRUIM
MESAJE
A3 REALIZAREA
UNUI
MATERIAL
VIDEO
EDUCATIV
A4
EVALUARE
OBIECTIV 3
ECHIPA PROIECTULUI SI ROLUL FIECARUIA
OPREA TUDORITA LILIANA- coordoneaza resursele educationale, coordoneaza activitatile, monitorizeaza

implementarea activitatilor de catre diriginti
RADU JULIETA MARIOARA – furnizeaza dirigintilor materialele ( stop bulliyng, stop dependenta de internet,
deconstruieste mesajele false), coordoneaza resursele educationale de pe internet, este resursa in realizarea spoturilor
sau mesajelor video.
RESURSE
Materiale furnizate de Salvati copiii, Romania, prin Casa Corpului Didactic, Ialomita
Videoproiector, laptopuri, retroproiectoarele din salile de clasa
Coli, markere, acuarele, pensule, flyere, afise, carioca, lipici, hartie colorata – resurse
platite de scoala
SUSTENABILITATE
Datorita impactului pe care l-a avut, proiectul va continua si in anul scolar 2019-2020.
Atat profesorii cat si elevii doresc sa cunoasca mai multe despre acest subiect.
EVALUAREA PROIECTULUI
.Proiectul va fi monitorizat de către directorul școlii, permanent, prin observație directă.
In luna iulie vor fi aplicate chestionare online, prin care se va măsura gradul de atingere al obiectivelor si pentru a
se determina gradul de satisfactie al tuturor celor participanti.
REZULTATE URMARITE
Minim 50 de elevi vor înțelege fenomenul de dependență de internet, pericolul si consecintele acestei dependente,
până in iulie 2019
Minim 50 de elevi vor ști cum să comunice asertiv (față-în-față și online) până in iulie 2019
Minim 50 de elevi vor realiza a cel puțin trei materiale privind folosirea utilă a internetului de până in iulie 2019
Rezultate educative: minim alți 50 de elevi, 10 părinți, 4 cadre didactice vor înțelege fenomenul de dependență de
internet, vor înțelege fenomenul de bullying/cyberbulliyng, vor înțelege ce este comunicarea asertivă și vor putea
deconstrui un mesaj, dar vor cunoaște și resursele educaționale furnizate de internet.
IMPLICAREA PARTENERILOR LOCALI
Centrul Cultural ”Ionel Perlea” Ialomița CJRAE Ialomița

DGASPC Ialomița
IPJ Ialomița
ISJ Ialomița
Consiliul local Ograda
Biserica Ograda
Biserica Dimieni
PROIECT EDUCATIV
,,JOC ȘI CREAȚIE”

ȘCOALA DE VARĂ “JOC ȘI CREAȚIE”este pentru copii o ocazie perfectă pentru a-şi face noi prieteni, a se
distra şi, nu în ultimul rând, de a învăţa lucruri utile pentru mai târziu. Din impresiile exprimate de ei rezultă că ”le
va fi dor să-şi ia instrumentele de lucru şi să pornească spre şcoală – o şcoală de vară, în catalogul căreia să scrie
”ŞCOALĂ DE VACANŢĂ”, unde să fie menţionate numele lor, iar în loc de calificative să apară cuvintele:
- RESPONSABILITATE;
- ÎNCREDERE;
- CUNOŞTINŢE NOI;
- INIŢIATIVĂ;
- SUCCES.
Şcoala de vară „Joc şi creaţie” oferă copiilor o educaţie nonformală şi informală de
calitate, o educaţie diferenţiată, axată pe descoperirea şi dezvoltarea potenţialului copilului.
Noi promovăm copilul creativ, copilul care are curajul de a privi până dincolo... şi mai
departe.
Impactul educativ estimat asupra grupului țintă:

Impactul pozitiv asupra copiilor.
Îmbunătățirea imaginii școlii prin oferirea serviciilor educative și pe timpul vacanței de vară.
Implicarea părinților în realizarea picnic-ului cu participanții.
PREZENTAREA PROIECTULUI:
1.Argument:
Moto:
,,Fă-te suflete, copil
Și strecoară-te, tiptil
Prin porumb cu moț si ciucuri
Ca să poți să te mai bucuri!”
( T.Arghezi- Creion)
Pentru că vacanța mare e ,,mare” , pentru că marea-i departe și munții de neatins, ,,Școala de
vară”,ajunsă la a patra ediție este binevenită.
Este o ,,școală” ce se adresează elevilor din clasele pregătitoare, I-IV și încearcă să
antreneze în activități care să-i destindă. ,,Școala de vară” se va organiza anual cu participare gratuită.( 20 – 24
august 2018).
2.Scopul:
Scopul este de a oferi elevilor din clasele pregătitoare, I-IV, și nu numai, un program de o săptămână cu activitati
relaxante și distractive, o alternativaă de petrecere a timpului liber.
3.Obiective specifice:
Copiii:
Stimularea interesului, curiozității și implicarea copiilor în realizarea unor activități variate;
Să participe cu plăcere la activitățile propuse;
Să-și însușească unele noțiuni de bază din arta ,,Origami”;
Să relaționeze bine și cu elevii de altă vârstă (preșcolari, voluntari,etc…);
Să colaboreze pentru realizarea unor produse finite.
4.Grupul ţintă:
Elevi din ciclul primar;
Cadre didactice îndrumătoare.
5.Beneficiarii direcţi şi indirecţi:

Direcți:
elevii Școlii Gimnaziale Izbiceni;
cadrele didactice.
Indirecți:
Părinți;
Reprezentanţi ai comunităţii locale;
Parteneri.
6.Durata proiectului: 20-24 august 2018

7.Descrierea activităţilor:
I.Luni – 20 august 2018: Atelierul ,, Cunoaștere şi literatură-Solii poveștilor”;

Tainele universului- Lecturi la prima vedere – poezii, legende despre plante, animale, povești din literatura română,
etc. (interpretare expresivă personală);
Povești-Jocuri distractive-,,Englesh my love”;
Feedback-ul activităţii.
Marti–21august 2018:Atelierul ,,Cunoaștere, matematică în bucătărie’’;

Jocuri de perspicacitate şi orientare „Găseşte părţile întregului”;
Creativitate: Identificarea și descifrarea unor „Pătrate Tangram”;
„Matematica în bucătărie” – probleme distractive de perspicacitate, activități practice de utilizare a noțiunilor
matematice de măsură în bucătărie;
Ce a fost azi deosebit? – feed-back-ul activităţii.
Miercuri – 22 august 2018: Atelierul ,,Bunele maniere-Sunt mare, știu să mă comport în orice împrejurare”
Activitati cu caracter ecologic- Drumeții în împrejurimile localității;
Realizarea unui picnic-ului cu participanții;
Jocuri şi creații vestimentare din materiale reciclabile;
Jocuri de rol: „Prezentare de modă”;
Exprimarea opiniilor personale: feed-back-ul activităţii.
Joi – 23 august 2018: Atelierul ,,Sport, ştiinţă şi sănătate”;

Cunoașterea unor tehnici simple de oferire de prim ajutor în situații de urgență;
Realizarea unui parcurs sportiv cu bicicleta, mingia;
Întoarcerea la şcoală şi Feed-back-ul activităţii.
Vineri – 24 august 2018: Atelierul ,,Poveștile hârtiei-Pliați și zâmbiți”

Realizarea unor obiecte din hârtie: (lebăda, fluturașul, frunza, flori diferite, pisicuța, cutiuța, solnita, animale,
etc…)
Identificarea și descifrarea unor diagrame ,,origami” găsite pe internet.
Ilustrarea unor povești prin creațiile origami ale copiilor.
La revedere, Şcoală de vară! Jocuri de mimică: exprimarea impresiei despre „Şcoala de Vară” desfăşurată;
Jurnal cu impresii scrise şi propuneri pentru vara viitoare.
Notă:activităţile propuse pot şi completate sau chiar înlocuite, dacă elevii vor veni cu solicitări comune pentru alte
activităţi pe care şi le doresc foarte mult.
8. Rezultate calitative și cantitative aşteptate ca urmare a implementării proiectului :

Participarea a unui număr de 147 de copii din cadrul şcolii noastre la programul Şcoala de Vară;
Formarea capacității copiilor de a coopera în cadrul unei activități, de a oferi și de a primi sprijin;
Implicarea cadrelor didactice în dezvoltarea proiectelor de educție incluzivă în școală;
Convingerea părinţilor asupra importanţei educării timpului liber al copiilor;
individualitate aparţinând unei colectivităţi sociale.
9. Modalităţi de monitorizare şi de evaluare ale proiectului: fotografii, înregistrări, rapoarte.

Prezentarea programului în cadrul primei şedinţe a comisiei metodice;
Postarea pe portalul Didactic.ro,facebook-ul școlii a unor aspectele remarcabile din timpul derulării programului;
Raport final al proiectului prezentat în cadrul comisiei metodice;
Oferirea pentru arhiva digitală a şcolii a unui CD cu fotografii şi comentarii/concluzii asupra conţinutului şi
eficienţei proiectului;
10. Modalități de asigurare a continuității /sustenabilității proiectului :

Coordonatorii proiectului se vor ocupa de atragerea de sponsori din rândul comunităţii locale, care să ajute financiar
sau material la derularea acestui program.
11. Activităţi de promovare/mediatizare şi de diseminare pe care intenţionaţi să le realizaţi în timpul implementării
proiectului:
Distribuirea unor broşuri informative referitoare la proiect;
Articole în presa locală;
Prezentarea materialelor în cadrul lectoratelor cu părinţii, în cadrul comisiilor metodice şi în raportul anual al
activității unității şi cercurilor pedagogice.
12. Parteneri implicaţi în proiect descrierea parteneriatului:

Inspectoratul Şcolar Judeţean Olt-inspector școlar general Ion Adrian Bărbulete- susţinerea în desfăşurarea unor
activități instructiv-educative;
Primaria comunei Izbiceni- primar prof. Marian Gulie- susţinerea şi sprijinul în asigurarea unor locații necesare
desfășurării activităților instructiv-educative;
Biblioteca ,,Ion Stratan” Izbiceni-bibliotecar Voinea Florentina-asigurarea materialelor știintifice necesare
desfășurării unor activități instructiv-educative;
Centrul Cultural ,,T. Gheorghe” Izbiceni -director Mihalcea Silvius Gabriel-asigurarea locației necesare desfășurării
unor activități instructiv-educative;
Dispensarul uman Izbiceni- susţinerea şi sprijinul în desfăşurarea unor activități instructiv-educative;
ÎN LUMEA MAGICĂ A TEATRULUI

ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR. 1 EFORIE NORD
Teatrul nu umple timpul, nu distrează, nu relaxează. Teatrul suplinește, modelează, netezește asperitățile din tine,
clădește, te reclădește, teatrul te întreabă și tot el îți răspunde, teatrul comunică, teatrul EDUCĂ. La atelierele de
artă dramatică nu există copii timizi sau copii foarte activi.Există doar membri ai unei echipe care funcționează
după reguli stabilite de ei în mod democratic și după un principiu nescris, dar știut de toți: o bună colaborare în
grup.Teatrul poate să îi ajute pe copiii cu probleme de integrare și comunicare.
FABULAȚII ÎN INSTANȚĂ
PERSONAJE: JUDECĂTOR, GREFIER, AVOCAT 1,2,3,4,5, RAȚĂ 1,2,3, ELEFANT, ȘORICEL, VULPE,
CORB, VULTUR, CIOARA, MUSCĂ.
GREFIER: All Right! Ridicați-vă-n instanță!
PUBLIC: Da’.. noi suntem în picioare?!
GREFIER: Nu mai are importanță..

Să o primim cu onoare:
Judecătoarea de TOP,
Bufnița cea înțeleaptă!
JUDECĂTOR: Da, mulțumesc și luați loc.
Să avem calea cea dreaptă.
Deci, ce cazuri avem azi?
GREFIER: Conflict de întâietate,
La nivel de camarazi,
Mai précis, între surate..
AVOCAT 1: Pe o baltă, ca-n povești,
Trece-o lebădă pe ape.
Un cârd de rațe leșești,
Măcăneau, cam supărate:
RAȚA 1: Ce-are asta-n plus surate,
De-i privită ca un astru
Și se dă lumea pe spate?
Ce…, are sânge-albastru?
RAȚA 2: Nu are pic de culoare,
RAȚA 3: Iar frumusețe… de unde?
RAȚA 1: O chestie plutitoare
Care stă să se scufunde.
RAȚA 2: Uite ce față buimacă!
RAȚA 3: Și-are-un cioc, parcă-i un rât.
RAȚA 1: Nici nu știi, vine? sau pleacă?...
RAȚA 2: Da! Și mai face și gât.
RAȚA 3: Uite fată: e-ngâmfată!
RAȚA 1: Arză-o-ar focu s-o arză!
RAȚA 2: Ce bine i-ar sta-mpăiată…
RAȚA 3: Mai bine i-ar sta pe varză…
AVOCAT 1: Lebăda se-opri un pic
Și le spuse:
LEBĂDA: Ciocul mic
JUDECĂTOR: Asta se întâmplă, când nu poți să urci:
Bârfești și conspiri și în final spurci.
Recomand ca stolul să plece în zbor,
Și s-aterizeze, în sos, la cuptor.
Cazul următor?
GREFIER: Un personaj amuzant.
Și-un conflict uluitor
Domnișoara Elefant
Și-un șoricel cu umor..
ELEFANT: În această viață,
Vă dau o povață:
Sunt două concepte,
Sacre, înțelepte:
E mărimea pasului,
Și lungimea nasului.
JUDECĂTOR: Mda…
Uneori, nu strică,
Să ai trompa mica…
ELEFANT: Eu cunosc figura,
Alții pierd măsura..
AVOCAT 2: O duduie Elefant,
Cu-n aer galant, șarmant,
Și un mândru șoricel,
Ce e drept.. cam mititel,
Stăteau pe un țărm de mare
Se bronzau, expuși la soare.
Eh, și la un moment dat,
Duduia s-a ridicat,
Chemându-l pe șoricel:
ELEFANT: Hai să înotăm nițel!
Intru-n apă să mă scald.
ȘORICEL: Vrea și eu, fiindcă e cald,
Așteaptă-mă , vin acu’,
Ihh… Nu-mi găsesc slipu’. L-ai luat tu?
ELEFANT: Din slipul meu, tu poți să-ți faci
O parapantă și mulți saci..
Sincer să fiu, am fost tentat
De slipul tău cel fermecat.
De-aveam o mie de perechi…
Îmi făceam un dop de urechi.
Îți recomand cu realism,
De-acum fă plajă la nudism.
JUDECĂTOR: Dacă nu îți știi măsura…

E mai bine să-ți ții gura.
Și dacă nu știi ce-i frica,
Cred că am să chem pisica..
Și ca final artistic:
Ciocu’ mic.
AVOCAT 3: Dacă mi-e permis,
Aș vrea un favor,
Să vă spun concis,
Cazul următor..
JUDECĂTOR: Por favor
AVOCAT 3:Pe un ram, odată,
Sta un corb, gurmand.
Avea-n cioc, o roată,
Cașcaval Hochland.
O vulpe flămândă,
A spus pătimaș:
VULPEA: Nu mai stau la pândă…
Iau masa-n oraș.
(către corb)
Aaa!!
CORBUL: Craaa!
VULPEA: Vai !!!, da’ nu se poate!
Ce văd? Un tezaur.
O divinitate,
Cu voce de aur.
Sinatra, sau Presley,
ABBA, Boney M.?
Toți sunt.. gândăcei.
Ai glas… un poem.
Restu’.. terminați,
Stadiu de-amator.
Doar să ascultați:
Maestre, sol major.
AVOCAT 3 :Ciocul cum l-a deschis,
Rotița fu culeasă,
Și vulpea a mai zis:
VULPEA: Săr’na pentru masă.
JUDECĂTOR: Prostia și-ngâmfarea,
Cât timp vor exista,
E clar, lingușitorii vor avea ce mânca.
Nu mai stăm la taifas,
Ca să n-o mai lungim,
Corbul este cam gras,
Deci, să țină regim.
În rest… nimic,
Și ciocu’ mic.
Cazul următor?
AVOCAT 5 : Un vultur cum nu-i niciunu',
Zbura ca de obicei,
Urmărind de sus dejunu'
O turmă de oi și miei.
Și deodată, fără frică,
Cade-n picaj spre un miel,
Îl înșfacă, îl ridică,
Și-apoi dispare cu el.
O cioară, în apatie,
Privind la eveniment,
Zise:
CIOARA: Mare șmecherie...
Eu asta o fac frecvent.
AVOCAT 5: Și fără avertizare,
Sărind ca din avion
În berbecul cel mai mare,
S-a-nfipt ca broasca-n beton.
AVOCAT * A intrat cioara în transă,
Prinsă în blana de oi.
Ciobanul le-a dat o șansă:
I-a tuns zero pe-amândoi.
AVOCAT ** De-atunci berbecul se agită,
Umblând cu cioara vopsită.
JUDECĂTOR: Vrei să te dai mare, mai tare decât toți?
OK. Doar o problemă: trebuie să și poți.
Dacă nu poți... nu-i nimic.
Ciocu' mic.
AVOCAT 4: Am și eu un caz.. Se pare,
Crimă cu premeditare
JUDECĂTOR: Să nu-mi pierd discernământul..
Avocat, aveți cuvântul.
AVOCAT 4: Un bou, puternic și mare,
Se-ntorcea de la arat,
Cu o muscă pe spinare,
Ce-o ținea într-un văitat:
MUSCA - Ce muncă istovitoare,
Ce teroare și ce chin…
Am arat… zeci de hectare…
Mai că-mi vine să leșin.
Și sincer, eu duc tot greul,
Că e răspunderea mea.
Boul… n-are nici liceul…
Trage și-atât. Nu-i așa?
AVOCAT 4: Boul, pregătind recursul,
Transformă coada în bici,
Iar musca, sfârși discursul,
Din cauza unui „plici”.
JUDECĂTOR: Orice-ai face și-ai propune,
Bun, durabil, practic, șic…
Va fi unul ce-ți va spune:
Fără mine…, ești nimic.
Păi să nu-i spui: ciocu’ mic.
AVOCAT 1: Ați văzut mai multe cazuri,
De-abateri de la morală..
AVOCAT 2: De-ncălcări de legi.. Necazuri,
Într-o lume ideală…
AVOCAT 3: Tot ce nu ne mulțumea,
Tot ce-i rău, ce nu ne-ncântă..
AVOCAT 4: Bine că-s doar din lumea,
Celor care nu cuvântă
JUDECĂTOR: Ședința e suspendată,
Și ne-ntâlnim.. altă dată.
ȘORICELUL: Nu v-a plăcut nici un pic?
Ciocu mic.
,,SPUNE NU VIOLENŢEI ÎN ŞCOALĂ!”
COORDONATOR PROIECT: INV. MEMIS FEIZA

SCOALA GIMNAZIALA NR.1 EFORIE NORD
An școlar: 2019-2020
ARGUMENT
,,Ziua Internaţională a Violenţei în Şcoli’’ se celebrează în 30 ianuarie. Elevii de azi sunt din ce în ce mai expuşi în
şcoală efectului ,,bullying”. „Scopul acestei zile este promovarea ideii de educare a copiilor în armonie, solidaritate
şi respect pentru drepturile omului, nonviolenţă şi pace. Violenţa umană este una din marile probleme ale societăţii
contemporane. Exemple de tipuri de violenţă pot fi întâlnite zilnic, atât în spaţiul public şi privat, cât şi în cel public
instituţionalizat, de exemplu, în şcoală. Din dorinţa de a se afirma sau impune, copiii şi adolescenţii se manifestă
violent, iar de cele mai multe ori anturajul dezvoltă între elevi spiritul competitiv, ce poate fi dus la extreme, apărând
conflicte, unele grave. Cadrele didactice au transmis elevilor că Ziua internaţională a nonviolenţei în şcoli este
sărbătorită pe 30 ianuarie, însă mesajul ei trebuie să dureze şi să se manifeste în fiecare zi. Totodată, aceştia au mai
specificat că toate formele agresiunii în şcoli, de la îmbrânceli şi jigniri, vulgarităţi, intimidări fizice şi verbale,
trebuie să dispară, iar toate relaţiile elev-elev, elev-profesor, elev-părinte trebuie să se dezvolte pe bază de armonie
şi toleranţă continuă. Având ca grup ţintă elevii claselor gimnaziale şi liceale, acţiunea a inclus activităţi de expunere
a unor noţiuni generale despre violenţă şi colaje cu mesaje împotriva violenţei. Printre obiectivele urmărite s-au
numărat dezvoltarea sensibilităţii elevului, a capacităţii de comunicare şi de integrare în colectiv şi combaterea
violenţei şi agresivităţii".
SCOPUL PROIECTULUI
Prin această activitate s-a urmărit promovarea atitudinii prietenoase, a armoniei şi a toleranţei continue, dezvoltarea
unor abilități de comunicare, de lucru în echipă, formarea și dezvoltarea unei capacităţii de mediere a conflictelor
spontane în şcoală şi în societate.
Obiectivele proiectului vizează următoarele aspect:
Stabilirea unei relații de prietenie și colaborare între elevii școlii;
Promovarea valorilor general umane;
Formarea unei atitudini pozitive față de colegii de alte etnii;
Încurajarea dezvoltării unor relaţii amicale cu toţi membrii clasei/grupului;
Folosirea Internetului în scop informativ;
Folosirea abilităţilor de comunicare scrisă în limba engleză;
BENEFICIARII PROIECTULUI:
Elevii ai claselor CP- VIII
COLABORATORI PROIECT:
diriginții și profesorii claselor
DURATA PROIECTULUI:
Ianuarie-Februarie 2020
LOC DE DESFĂSURARE:
ACTIVITĂTILE PROIECTULUI:
NR. Titlul activității și durata DATA OBS.
CRT.
1. Pregătirea materialelor pentru proiect, alegereacitatelor 30.01.2020
reprezentative împotriva violenţei;
Pregătirea echipei de lucru;
2. ,,Spuneţi NU Violenţei în şcoală!” 01.02.2020
Prezentare
Realizarea colajelor cu mesaje împotriva violenţei;
Discuţii cu elevii cu privire la actele de violenţă în şcoală;
3. Expoziţia colectivă cu materialele realizate de elevi în cadrul 01.02.2020
proiectului
DESCRIEREA ACTIVITĂTILOR:
Elevii clasei au identificat mesaje anti-violenţă citate de mari personalităţi ale lumii;
Elevii s-au împărţit pe echipe pentru a realiza colaje pe format A0 cu mesajele lor non-violenţă în şcoală;
Elevii au discutat despre actele, incidentele de violenţă identificate în şcoli şi despre cum să le combată;
Elevii s-au implicat în realizarea expoziţiei colective de pe holul şcolii;
REZULTATELE ASTEPTATE
La sfârșitul activității elevii vor fi capabili:
Să recunoască actele de violenţă în şcoală;
Să combată violenţa în şcoală;
Să cunoască câteva citate care exprimă mesaje non-violenţă redate de mari personalităţi
Să cunoască câteva citate despre non-violenţă în limba engleză;
Să lucreze în echipă;
Să ducă la bun sfârșit o sarcină;
Să respecte termenul unei sarcini;
Să se încadreze în timp;
PRODUSE FINALE
Colaje realizate de elevi în echipă;
Expoziții cu lucrări realizate de ei;
Comportamente pozitive însuşite de elevi;
MEDIATIZAREA PROIECTULUI
Mediatizarea a fost făcută
În școală:
- prin intermediul elevilor implicați în proiect, dar și prin intermediul profesorilor și diriginților din clasele
ABSENTEISMUL SCOLAR
PROF. ÎNV.PRIMAR JECIU OANA MARIA

ECHIPA DE PROIECT
Profesor Neacşu Iuliana –director Şcoala Gimnazială Nr.1 Eforie Nord
Prof. înv.primar Jeciu Oana Maria - Responsabil Comisie Absenteism
PARTENERI:
PRIMĂRIA ORAŞ EFORIE
Primaria Orasului Eforie Eforie Sud, Progresului 1 Tel: +40 241 748 149, +40 241 748
si Consiliul Local Eforie 633; Email:
secretariat@primariaeforie.ro
PRIMAR,
ROBERT NICOLAE ŞERBAN
POLIŢIA EFORIE
Politia Eforie Aleea Brizei 1, Eforie Nord Tel: 0241741256; 112;

Fax: 0241741256;
POLIŢIA LOCALĂ EFORIE
Poliţia Locală Eforie Sud, Mărăşti 11 Tel: +40 241 748 116; Email:
politialocala@primariaeforie.ro
ASOCIAŢIA DE PĂRINŢI
CONSILIUL ŞCOLAR AL ELEVILOR
INFORMAȚII DESPRE APLICANT

Numele instituţiei/unităţii de învăţământ aplicante: Şcoala Gimnazială Nr. 1 Eforie Nord
Adresa completă: str. Mihail Kogălniceanu nr.27, Loc. Eforie Nord, jud Constanţa
Nr. de telefon/fax: 0241 741655
Site si adresă poştă electronică: scoalaefnord@yahoo.com,
INFORMAȚII DESPRE PROIECT

B.1 Titlul proiectului: ,,Absenteismul şcolar - o problemă?! ”
B.2. Domeniul în care se încadrează proiectul: educaţie civică
B3: Ediţia nr. 1
B4: Număr participanţi:
Obiectivele pe care ni le-am propus au menirea de a fi operaţionalizate, astfel încât să se observe îmbunătăţiri
calitative şi cantitative în planul comportamental al elevilor care absentează, dar şi în susţinerea şi dezvoltarea unui
cadru familial armonios şi a unor relaţii de colaborare familie-şcoală.
Calendarul proiectului defineşte progresia detaliată a activităţilor, încercând, nu să încarce programul
elevilor, ci să îi orienteze spre arii care să le ofere încredere în aptitudinea lor pentru şcolaritate şi să le dezvolte
sfera socială, încrederea în sine.
ARGUMENT
Mutaţiile din societate şi din familia contemporană (problemele economice, problemele de relaţionare între
părinţi şi copii, timp redus petrecut cu familia, redistribuirea rolurilor, suportul social şi emoţional redus,
supraîncărcarea profesională a părinţilor sau munca în străinătate etc.), determină mai multe probleme emoţionale la
copii decât în trecut şi, astfel, frecvenţa absenteismului şcolar este în creştere.
La acestea se adaugă presiunea grupului, riscul consumului de droguri şi a altor forme de dependenţă, disfuncţiile
în evaluare şi notare, frica de examene.
Văzut din această perspectivă, absenteismul devine o problemă socială, un semnal tardiv al existenţei unor
probleme, o conduită care reflectă atitudinea structurată a lipsei de interes, motivaţie, încredere în educaţia şcolară.
Orice eşec care nu este observat la timp poate antrena un proces de inadaptare. Elevul se resemnează sau
renunţă, devenind indiferent faţă de şcoală sau se revoltă împotriva insucceselor pe care nu reuşeşte să le învingă,
încearcă anumite compensări prin care vrea să dovedească pentru el însuşi că poate să reuşească în unele lucruri,
ceea ce uneori duce la fapte de indisciplină sau la evitarea anumitor ore.
Consolidarea relaţiei şcoală-familie, informarea permanentă şi în timp real despre situaţia la învăţătură şi
disciplină, sunt factori care duc la combaterea absenteismului şcolar.
Introducerea catalogului electronic usurează relaţia şcoală-familie, şi face ca aceasta să se implice mai mult
şi mai repede pentru evitarea abandonului şcolar.
Acest proiect se doreşte a fi un suport pentru întreaga comunitate, un proiect care să ducă la consolidarea relaţiei
elev-familie, familie-şcoală, şcoală-elev.
SCOPUL PROIECTULUI
Conştientizarea elevilor cu privire la importanţa, complexitatea şi funcţiile şcolii şi la
implicaţiile absenteismului şi ale abandonului şcolar. Formarea unui comportament
responsabil ca elev într–o instituţie şcolară.
Prevenirea şi intervenţia primară în cazul absenteismului şcolar. Scopul acestui proiect este formarea unui
comportament responsabil al elevilor, precum şi al părinţilor, aceştia fiind stimulaţi să monitorizeze parcursul
educaţional al copiilor lor şi prin utilizarea catalogului electonic.
OBIECTIVE SPECIFICE
1 Identificarea surselor de stres şcolar
2 Dezvoltarea stimei de sine a elevilor
3 Crearea unei imagini de sine pozitivă prin autocunoaştere şi dezvoltare personală
3 Dezvoltarea asertivităţii
4 Creşterea motivaţiei şcolare prin clarificarea scopurilor de lungă durată: pregătirea pentru viaţă
5 Crearea unui context familial propice dezvoltării intelectuale
6 Creşterea încrederii şi a relaţionării dintre copii, părinţi şi şcoală.
GRUP ŢINTĂ: elevii şcolii, părinţii acestora, profesorii, comunitatea locală.
PERIOADA DE DERULARE A PROIECTULUI: An şcolar 2016-2017
În cele ce urmează detaliem modalităţile prin care pot fi obţinute şi centralizate informaţiile necesare analizei
situaţiilor de absenteism şi abandon şcolar, precizând totodată persoanele care pot contribui cu astfel de informaţii şi
cu propuneri de ameliorare a situaţiilor respective:
- centralizarea absenţelor nemotivate, după criterii precum: disciplină (şi cadrele didactice care predau acele
discipline), perioadă de timp (lunar, semestrial, anual), an / nivel de învăţământ,
- apartenenţa etnică etc.; - interviuri / discuţii cu elevii în situaţie de absenteism şcolar, în vederea identificării
motivelor pentru care absentează şi a găsirii unor posibile soluţii;
- interviuri / discuţii cu profesorii la orele cărora se înregistrează cele mai multe absenţe nemotivate, în vederea
identificării eventualelor dificultăţi pe care le au elevii în cauză şi a unor căi de intervenţie personalizată;
- interviuri / discuţii cu părinţii elevilor care înregistrează absenţe nemotivate, în vederea identificării dificultăţilor
întâmpinate şi a unei mai bune cunoaşteri a elevilor şi a contextului lor familial;
- chestionare şi interviuri de grup adresate elevilor, care să vizeze identificarea unor aspecte precum: comunicarea
între colegi, comunicarea elevi-profesori, disciplinele la care absentează cel mai mult şi cauzele absenteismului,
disciplinele care le par cele mai dificile, starea de bine/rău a elevilor la şcoală etc.;
- realizarea unui profil al elevului în situaţie de risc şcolar, care să evidenţieze principalele probleme cu care se
confruntă acesta şi care îl împiedică să aibă un parcurs şcolar normal / eficient.
OBIECTIVE PRIVIND ELEVII IMPLICAŢI
să identifice valorile, resursele importante furnizate de şcoală;

să conştientizeze urmările negative ale absenteismului şcolar;
să-şi dezvolte stima de sine;
să crească motivația şcolară prin implicarea în activităţi ocupaţionale.
OBIECTIVE PRIVIND CADRELE DIDACTICE

Să organizeze şi să desfăşoare activităţi instructiv-educative diverse şi atractive pentru
atingerea scopului propus;
Să aibă în vedere dezvoltarea la copii a unor comportamente şi atitudini morale care să aibă valoare de model;
Să asigure un climat socio-afectiv optim în timpul desfăşurării proiectului.
OBIECTIVE PRIVIND PĂRINŢII

Să colaboreze cu cadrele didactice;
Să creeze un climat socio-afectiv pozitiv în familie ;
Să aibă o concepţie educativă corectă
GRUPURI ŢINTĂ:
Copiii de la Grădiniţa cu Program Normal – structură a şcolii
Elevii scolii – din ciclul primar şi ciclul gimnazial
Cadre didactice
Familiile elevilor
Rezultatele aşteptate
Impactul proiectului asupra grupului ţintă:
Descoperirea elevilor cu reale aptitudini literare şi plastice şi stimularea potenţialului artistic, creativ al copiilor;
Implicarea cadrelor didactice în atragerea efectivă a elevilor în organizarea unor activităţi cu caracter extracurricular,
activităţi ce vor conduce la creşterea calitativă şi cantitativă a acestora
Dezvoltarea sentimentelor de respect şi apreciere a valorilor tradiţionale;
Formarea unor trăsături pozitive de voinţă şi caracter la copii în concordanţă cu valorile tradiţionale;
Creşterea calităţii învăţământului prin abordarea unor teme noi, legate de tradiţii.
Implicarea comunităţii locale în activităţile şcolii;
Ridicarea prestigiului şcolii.
Modalitatea de evaluare şi indicatorii de evaluare ai proiectului

evaluarea se va realiza de către specialişti ai unităţilor partenere pe nivele de vârstă;
participanţii la concurs vor primi diplome de premii sau de participare;
diplome pentru cadrele didactice coordonatore, colaboratori şi membrii ai juriului;
portofoliu;
● expozitie cu premierea celor mai reuşite lucrări pe secţiuni;
CD cu prezentarea activităţii şi a creaţiilor participante.
Beneficiarii direcţi şi indirecţi ai proiectului

elevii participanţi, cadrele didactice coordonatoare;
elevii şi cadrele didactice din şcoala organizatoare;
comunitatea locală.
Continuitatea / sustenabilitatea proiectului

Derularea activităţilor care se adresează direct dezvoltării complexe a personalităţii copilului este în atenţia
colectivului de cadre didactice implicat.
Activităţile de promovare / mediatizare şi de diseminare
Publicatii:
● mediatizare în presa electronică, site-uri educationale: www.didactic.ro, site-ul şcolii
Modalităţi de diseminare
Expunerea în cadrul Consiliului de Administratie;
Cercul pedagogic;
Materiale informaţionale;
Expoziţii cu lucrările elevilor
Articole în ziare locale, reviste şcolare, revista comunei;
Promovare la televiziunile locale.
Instituţii partenere implicate în proiect, la nivel local
Primăria Oraş Eforie - catalogul electronic pentru monitorizarea activităţii elevilor şi comunicarea cu părinţii în timp
real
Poliţia – activităţi legate de importanţa alegerii persoanelor cu care colaborează elevii în timpul liber
Asociaţia de părinţi ● suport logistic: camera video, aparat foto digital, laptop, CD, etc.
Consiliul şcolar al elevilor- colaborarea în derularea activităţilor.
ACTIVITATEA NR.1
Stabilirea echipei de proiect
Planificarea scopului, a obiectivelor urmărite şi a activităților conform structurii proiectului propus
Finalizarea documentelor de parteneriat
ACTIVITATEA NR.2.
Lansarea proiectului în Consiliul Profesoral, Consiliul de Administraţie şi comunitate;
Prezentarea proiectului şi lansarea în dezbatere a modului de implicare a diriginţilor şi învăţătorilor din şcoală, a
partenerilor
ACTIVITATEA NR. 3.
Elaborarea adresei către Primăria Eforie în vederea susţinerii proiectului prin achiziţionarea de cataloage electronice.
ACTIVITĂŢI DE PREVENŢIE ŞI INTERVENŢIE

ÎN CAZUL ABSENTEISMULUI
CALENDARUL ACTIVITĂŢILOR
NR, TEMA ACTIVITĂŢII DATA LOCAŢIA RESPONSABIL

CRT
1 Surse de stres şcolar - Reacţii la stres Decembrie Sala de clasă Donciu Melania
2016
2 Cine sunt eu? Diploma mea Decembrie Sala de clasă Badea Gabriela
2016 Vârgoliu Stela
3 Cum mă văd eu, cum mă definesc Ianuarie 2017 Sala de clasă Spătăriuc Liliana
ceilalţi?
4 Punctele tari şi slăbiciunile mele Ianuarie 2017 Sala de clasă Popa Alina
5 Cum reacţionăm la presiunea grupului? Ianuari 2017 Sala de clasă Şerbu Florina
6 Asertivitatea – Mesaje asertive Februarie 2017 Sala de clasă Tudose Roxana
Răspunsuri asertive
7 Viitorul meu Februarie 2017 Sala de clasă Ciorabai Filiz
8 Povestea prenumelui Februarie 2017 Sala de clasă Spătăriuc Liliana
9 Portret – Cum sunt şi cum doresc să fiu Martie 2017 Sala de clasă Gani Nela
10 ,,Să învăţăm să spunem…. NU” Martie 2017 Sala de clasă Marinescu Alina Păun
Elisabeta
11 Vocabularul emoţilor Aprilie 2017 Sala de clasă Jeciu Oana
12 Statuile emoţilor Aprilie 2017 Sala de clasă Onu Nicoleta
13 Imaginile emoţilor Mai 2017 Sala de clasă Stanoiev Cleopatra
14 Eu şi nota proastă Mai 2017 Sala de clasă Memiş Feiza

15 Atitudinea mea Iunie 2017 Sala de clasă Doroş Monica Istrate
Elena
MATERIALE ACTIVITĂŢI
1. ACTIVITATEA: Surse de stres şcolar
OBIECTIV: Identificarea surselor de stres şcolar
NIVEL: gimnazial
MATERIALE NECESARE: coli A4, creioane
DURATA: 25 min.
DESCRIERE: Se împarte clasa pe grupe de câte 4-5 elevi. Fiecare grupă realizează timp de 10 minute o listă cu
surse de stres şcolar pe care o prezintă apoi întregii clase. Urmează discuţii cu întreaga clasă: pot fi înlăturate,
diminuate, tolerate necesitând adaptare, etc.
2. ACTIVITATEA: Reacţii la stres
OBIECTIV : Conştientizarea reacţiilor la stres
NIVEL: gimnazial
DURATA: 40 min.
DESCRIERE: Se împarte clasa în grupuri de câte 4-5 elevi. Fiecare grupă notează timp de 15 min. reacţiile avute
într-o situaţie considerată stresantă (test, teză, examen etc.), după care le vor prezenta întregii clase. Se vor nota
reacţiile fizice/ fiziologice (ex:dureri de inimă, transpiraţii excesive, dureri de cap), cognitive (ce au gândit),
emoţionale (ce au simţit), comportamentale (cum s-au comportat). În final se vor identifica câteva modalităţi de
reevaluare a evenimentului considerat stresant prin prisma gândirii pozitive.
3. ACTIVITATEA: Diploma mea

OBIECTIV: Dezvoltarea stimei de sine
NIVEL: gimnazial
MATERIALE NECESARE: fise, creioane
DURATA: 20 min.
DESCRIERE: Fiecare elev primeşte o fişă cu titlul ”Diploma mea” (anexa1) pe care o completează. După
completarea fişei cei care doresc, o prezintă clasei.
4. ACTIVITATEA: Cine sunt eu?
NIVEL: primar, gimnazial
MATERIALE NECESARE: fişe, lipici, foarfece, creioane, carioca, reviste
DURATA: 30 min.
DESCRIERE: Se înmânează fiecărui elev fişa “Cine sunt eu?” (anexa 2) şi se pun la dispoziţie materialele. Elevii
primesc ca sarcină realizarea timp de 15 min. a unui colaj/desen care să le ofere celorlalţi o idee despre cine sunt ei.
Pentru realizarea sarcinii elevii pot folosi cuvinte, simboluri, desene la libera alegere. După realizarea sarcinii se fac
grupuri de câte 3-4 elevi în care fiecare va împărtăşi celorlalţi ce a făcut. Grupurile vor discuta aspectele comune
timp de 5 min. În final se reface grupul mare şi se discută timp de 10 min: a fost uşoară/grea sarcina, care sunt
lucrurile comune descoperite, i-a ajutat exerciţiul să se cunoască mai bine etc.
5. ACTIVITATEA: Cum mă văd eu, cum mă definesc ceilalţi?
OBIECTIV: Construirea unei imagini de sine pozitivă
MATERIALE NECESARE: coli A4, markere, creioane colorate, tablă/flipchart
DURATA: 50 min.
DESCRIERE: Acest exerciţiu oferă elevilor posibilitatea de a-şi defini calităţi personale care contribuie la
dezvoltarea armonioasă a personalităţii lor.
Elevii sunt împărţiţi în grupe de 5 şi primesc câte o foaie A4 şi creioane colorate.
Fiecare elev desenează conturul propriei palme pe foaie, pe care îşi va trece numele. Pe degetul mare îşi va trece o
calitate proprie (trăsături de caracter, însuşiri morale; de ex.: generos, inteligent, simpatic, talentat etc.). Exerciţiul se
continuă cu precizarea altor calităţi de către colegii de grup – fiecare membru al grupului va scrie o calitate a
colegului său pe celelalte “degete” ale conturului palmei acestuia. În felul acesta, la sfârşit fiecare membru va avea
un contur al palmei inscripţionat cu calităţi identificate atât de el, cât şi de colegii săi. În final se afişează toate colile
cu desene pe tablă sau pe foaia de flipchart.
O variantă a exerciţiului cuprinde precizarea unui comportament pozitiv (sau a mai multor comportamente). Se
insistă ca elevii să identifice calităţi (aspecte pozitive), nu defecte (aspecte negative) ale propriei personalităţi.
Sugestii pentru profesori:
Accentul se pune pe valorizare. Dacă profesorul observă că sunt elevi care nu reuşesc să identifice aspecte pozitive
ale comportamentului sau caracterului lor, pot fi completate “degetele” doar de ceilalţi membri ai grupului. În felul
acesta, elevul respectiv va reuşi, cu ajutorul celorlalţi, să se cunoască şi să autovalorizeze propriul potenţial.
6. ACTIVITATEA: Punctele tari şi slăbiciunile mele

MATERIALE NECESARE: fişe, creioane
DURATA: 30 min.
DESCRIERE: Fiecare elev primeşte o fişă cu titlul “Punctele tari şi slăbiciunile mele” (anexa 3) pe care o
completează având la dispoziţie 10 min. După completarea acesteia de către toţi elevii se vor realiza discuţii pe
grupuri de câte 3-4 elevi timp de 5 min., în cadrul cărora fiecare va împărtăşi colegilor de grup răspunsurile date. În
final se va realiza timp de 15 min. o discuţie la nivelul întregii clase în cadrul căreia unii dintre elevi vor fi ajutaţi să-
şi completeze lista cu punctele tari. Se va urmări, de asemenea, deplasarea discuţiei pe posibilitatea remedierii unor
aspecte mai puţin pozitive ale propriei persoane.
7. ACTIVITATEA: Portret
OBIECTIV: Creşterea stimei de sine
DURATA:15 min.
DESCRIERE: Se prinde pe spatele fiecărui elev o foaie de hârtie. Timp de 10 min fiecare elev va trece pe la ceilalţi
şi va nota pe spatele acestora o calitate pe care ei considera că posesorii hârtiei o au. După 10 min. fiecare elev va
avea o listă cu aspecte pozitive surprinse de colegii lor, pe care le vor citi şi vor reflecta asupra lor.
8. ACTIVITATEA: Ştiaţi că…
OBIECTIV: Creşterea stimei de sine
NIVEL: gimnazial
MATERIALE NECESARE: fişă
DURATA: 15 min.
DESCRIERE: Se citeşte de către diriginte fişa “Ştiaţi că…” (anexa 4), după care se comentează pe scurt împreună
cu elevii.
9. ACTIVITATEA: ,,CUM SUNT ŞI CUM DORESC SĂ FIU ?”
OBIECTIVE: autocunoaştere, dezvoltare personală

DURATA: 50 minute
RESURSE MATERIALE: fişele de lucru (câte una pentru fiecare elev, anexa 5) folii de flipchart, markere.
DESCRIERE: se grupează elevii şi se defineşte, cu ajutorul elevilor, imaginea de sine (părerea pe care o avem
despre noi înşine). Se discută despre faptul că fiecare avem atu-uri şi minusuri personale, minusuri pe care dorim să
le ameliorăm. Se distribuie fiecărui elev fişa de lucru. După ce completează fişa, respectând instrucţiunile, îşi
prezintă (atât cât doresc) de pe fişă colegilor de grup. Ierarhizează aspectele referitoare la propria persoană pe care
doresc să le schimbe, după care gândesc nişte paşi prin care pot face acest lucru. Exerciţiul se poate continua rugând
fiecare grup să selecteze (să negocieze) un aspect pe care doresc să lucreze şi să indice paşii necesari schimbării.
Apoi listează toate ideile pe câte o folie de flipchart şi un reprezentant din fiecare grup prezintă ideile în faţa întregii
clase.
10. ACTIVITATEA: ,,Povestea prenumelui’’
Informaţii utile pentru coordonator: numele diferenţiază, scoate persoana dintr-o masă amorfă de indivizi (anonimi),
are o ,,vibraţie’’ specială pentru fiecare persoană în parte. Oamenii sunt puternic identificaţi cu numele lor, iar a-l
auzi echivalează cu a fi recunoscuţi psihologic. Oamenii au nevoie să fie recunoscuţi şi să conteze (adică să li se
atribuie o anumită importanţă). A cunoaşte şi a reţine numele oamenilor este unul dintre simplele secrete ale
dezvoltării relaţiilor interumane. Rostirea numelui cuiva înseamnă recunoaşterea unicităţii, personalizează
comunicarea.
OBIECTIV: autoacceptarea, afirmarea de sine, intercunoaştere şi creşterea coeziunii grupului.
DURATĂ: 50 minute
NIVEL: gimnazial
MATERIALE: ecusoane, carioci
METODĂ: e preferabil ca elevii să fie dispuşi în cerc
DESCRIERE: fiecare elev îşi va scrie numele pe ecuson (cu culoarea preferată) un simbol personal şi se va prezenta
grupului spunându-şi prenumele şi ,,istoria” prenumelui său (cine l-a mai purtat din familie, cine i l-a ales, care este
motivul alegerii, cum se simte cu numele său, cum este alintat, cum este apelat de persoane diferite – din familie sau
din grupul de prieteni- cum preferă să fie numit în grup, motivul pentru care a ales o anumită culoare, ce exprimă
simbolul desenat etc.).
11. ACTIVITATEA: Asertivitatea

OBIECTIV: Dezvoltarea asertivităţii
NIVEL: gimnazial
MATERIALE NECESARE: materiale informative, coli A3, carioca, markere
DURATA: 50 min.
DESCRIERE: Se împarte clasa în trei grupe. Fiecare grupă primeşte un material informativ (anexa 6) cu descrierea
stilurilor: pasiv, agresiv, asertiv, coli A3, carioca, markere. Grupele au sarcina, timp de 20 min., de a sintetiza
informaţia pusă la dispoziţie şi de a o nota pe coala A3. În final fiecare grupă îşi prezintă în faţa întregii clase planşa
realizată.
12. ACTIVITATEA: Răspunsuri asertive
NIVEL: primar
DURATA: 25 min.
DESCRIERE: Se împarte clasa în grupuri de câte 3-4 elevi. Dirigintele prezintă câteva mesaje şi solicită grupurilor
formate să noteze timp de 15 min. răspunsurile pasive, agresive, asertive la aceste mesaje. In final fiecare grupă îşi
prezintă răspunsurile. Exemple de mesaje ce pot fi utilizate în cadrul acestei activităţi: ”Colegul tău îţi ia mâncarea
din geantă fără să îţi ceară voie, dar ţie îţi este foarte foame”; ”Prietenul tău fumează şi te roagă şi pe tine să fumezi
cu el”; “Ţi-ai cumpărat o bluză preferată şi observi că prietena ta o poartă fără să te fi întrebat”.
13. ACTIVITATEA: Mesaje asertive
NIVEL: gimnazial
DURATA: 25 min.
DESCRIERE: Se împarte clasa în grupuri de câte 3-4 elevi. Fiecare grup are sarcina de realizare, timp de 15 min, a
unor mesaje verbale pasive, agresive şi asertive. Aceste mesaje pot fi: mesajul unui robot telefonic, un protest, o
reclamă publicitară etc. În final grupele îşi prezintă realizarea în faţa întregii clase.
14. ACTIVITATEA: Cum reacţionăm la presiunea grupului?

OBIECTIV: marcarea propriei personalităţi; expunerea deschisă, fermă a propriului punct de vedere fără a se teme
de consecinţe (de judecata grupului)
NIVEL: gimnazial
DURATA: 50 min.
DESCRIERE:
Conversaţie introductivă pentru acomodare
La această vârstă, a voastră, aveţi curajul să vă exprimaţi dorinţele, punctul de vedere?
Dacă părinţii vă cer să faceţi ceva, acceptaţi sau nu? Aveţi curajul să ziceţi ,,nu” dacă nu sunteţi de acord?
Argumentaţi.
Elevii vor fi îndreptaţi spre o conversaţie care să elucideze aceste probleme.
Ce înţelegeţi prin lupta între generaţii? (cauze, soluţii)
Spuneţi ,,nu” părinţilor? De ce? În ce situaţii?
Elevii vor da exemple, situaţii concrete care vor fi supuse dezbaterii colective.
Cunoaşteţi situaţii în care tinerii spun părinţilor ,,nu” doar pentru a-şi marca personalitatea?
Dacă spunem ,,nu” familiei / părinţilor, spunem ,,da” prietenilor întotdeauna?
Vi s-a întâmplat să spuneţi ,,nu” prietenilor? Dar să gândiţi ,,nu” şi să spuneţi ,,Da”? În ce situaţii? dezbateri pe
aceste probleme.
Unde te simţi mai bine? În familie sau cu grupul de prieteni?
Elevii vor exprima opiniile lor şi vor argumenta.
Prezentarea opiniei psihanalistului francez Gerard Severin.
Când ajungi să nu-ţi mai consideri familia ca unic punct de referinţă, ,,gaşca” ia o importanţă enormă.
Elevii participă la comentarii.
A spune ,,nu” grupului de prieteni, a nu te conforma regulilor acestuia, înseamnă să-ţi asumi nişte ,,riscuri” enorme -
cele de a fi exclus: te găseşti în situaţia de a fi singur, fără familie, fără grupul de prieteni.
Elevii participă la comentarii.
Concluzii:
La finalul orei vor fi citite destăinuirile unei tinere de 17 ani, publicate în ianuarie 1999 de Revista Phosphore din
Franţa:
,,Mult timp am făcut pe amabila, am spus ,,da” tuturor: celor ce-mi cereau bani pentru ţigări sau pentru orice altceva;
băieţilor care nu îndrăzneam să spun ,,nu”, chiar dacă nu-mi plăceau cu adevărat(asta de teama că nimeni nu va mai
vrea să iasă cu mine)…Şi apoi, într-o zi, mi-am dat seama că în jurul meu erau doar nişte ,,paraziţi” care mă luau
drept fraieră. Atunci m-am simţit o nulitate, un nimeni. Şi …am explodat…De atunci spun ,,nu” atunci când gândesc
acest lucru şi mă simt foarte bine, excelent, ca şi când aş fi scăpat de o povară ce mă copleşea.”
Elevii sunt invitaţi să exprime păreri, reflexii, concluzii şi sunt întrebaţi dacă au trăit această experienţă vreodată.
15. ACTIVITATEA: ,,Să învăţăm să spunem…. NU”
OBIECTIVE: însuşirea modalităţilor de prevenire a reacţiilor defensive în comunicare; învăţarea unor strategii de a
rezista la presiunea grupului.
DURATA: 50 minute
NIVEL: gimnazial
MATERIALE NECESARE: fişa pentru fiecare elev (anexa 7), folii de flipchart, markere.
DESCRIERE: elevii se grupează, şi primesc sarcina de a lista, timp de 5 minute, cât mai multe situaţii (şi emoţiile pe
care le-au simţit) cu care s-au confruntat şi în care le-a fost dificil să refuze o solicitare din partea altor persoane,
chiar dacă acea propunere nu le-a făcut plăcere.
Se listează toate situaţiile identificate de grupuri pe tablă sau pe o folie de flipchart. Fiecare grup selectează cel puţin
o situaţie la care vor lucra în continuare şi primesc sarcina de a gândi o strategie pe care au folosit-o sau ar putea-o
folosi pentru a refuza, în mod ferm (asertiv) cererea altor persoane (atunci când nu doresc să se implice într-o
anumită activitate, situaţie…). Apoi notează strategia pe care au gândit-o pe câte o folie de flipchart. Li se
înmânează elevilor fişa de lucru şi li se cere să completeze propria lor strategie cu recomandările de pe fişă,
respectiv cum anume şi-ar putea optimiza modalitatea de a refuza unele cereri. In final, câte un reprezentant din
fiecare grup va prezenta întregii clase exemplul la care au lucrat. Discuţia se poate aprofunda prin discutarea a ceea
ce simt atunci când fac unele lucruri doar pentru a fi pe placul celorlalţi, respectiv ce gândesc despre ei înşişi şi ce
emoţii simt atunci când pot refuza anumite cereri cu care nu sunt de acord.
Coordonatorul ghidează discuţiile pe situaţiile tipice din şcoală (ex: a chiuli de la ore, a copia la teste, a consuma
alcool sau tutun doar pentru a nu fi exclus dintr-un grup, a renunţa, sub presiunea grupului, la pregătirea lecţiilor în
favoarea altor activităţi etc.) şi insistă pe modul asertiv de a refuza unele cereri. Poate fi realizat şi un joc de rol.
16. ACTIVITATEA: Vocabularul emoţiilor

OBIECTIV: Dezvoltarea comunicării pozitive cu ceilalţi; facilitarea exprimării emoţionale
NIVEL: primar
MATERIALE NECESARE: bileţele
DURATA: 30 min.
DESCRIERE: Se utilizează un set de bileţele pe care au fost notate denumirea unor emoţii (ex.fericit, trist, frustrat).
Fiecare elev alege câte un bileţel şi încearcă să exprime emoţia notată printr-un comportament. Ceilalţi elevi trebuie
să identifice emoţia respectivă.
17. ACTIVITATEA: Statuile emoţiilor

NIVEL: primar
DURATA: 30 min.
Câţiva elevi voluntari vor avea trei roluri: de sculptor, de statuie şi observator. Elevul care şi-a ales rolul de sculptor
alege un bileţel, îşi caută un elev care şi-a ales rolul de statuie şi va încerca să “modeleze” statuia în funcţie de
emoţia pe care trebuie să o reprezinte, modelându-i expresia facială, postura. Elevul cu rolul de observator va nota
toate modalităţile prin care elevul “sculptor” încearcă să exprime emoţia. Ceilalţi elevi trebuie să identifice emoţia
exprimată de elevul cu rolul de “statuie”.
18. ACTIVITATEA: Imaginile emoţiilor

NIVEL: primar
DURATA: 30 min.
Fiecare elev va extrage câte un bileţel, citeste denumirea emoţiei şi încearcă să o reprezinte printr-un desen care să
fie semnificativ pentru emoţie. Elevul care identifică primul emoţia reprezentată de un coleg, va prezenta în
continuare el emoţia exprimată prin desen.
19. ACTIVITATEA: Eu şi nota proastă
OBIECTIV: Dezvoltarea capacităţii de autoanaliză a rezultatelor; dezvoltarea capacităţii de apreciere şi utilizare a
potenţialului propriu.
NIVEL: gimnazial
DURATA: 50 min.
DESCRIERE: Elevii se împart în patru echipe. Prima descoperă cauzele care determină obţinerea rezultatelor
nesatisfăcătoare, a doua descoperă soluţii pentru evitarea notelor proaste, a treia improvizează o scenetă care să
reflecte relaţiile profesor-elev, a patra desenează elevul care a primit o notă proastă şi exprimă prin imagini
gândurile acestuia.
Se solicită refacerea grupului şi prezentarea rezultatelor la care au ajuns echipele.
Profesorul cere elevilor să citească mini-eseurile în care li s-a cerut să arate ce impact are nota proastă asupra lor.
Profesorul pune problema existenţei unui program zilnic al elevului care să-i asigure o pregătire optimă şi o viaţă
echilibrată.
20. ACTIVITATEA: Viitorul meu
OBIECTIV: Creşterea motivaţiei şcolare prin clarificarea scopurilor de lungă durată
NIVEL: gimnazial
DURATA: 20 min.
DESCRIERE: Se realizează de către diriginte o scurtă informare despre scopuri eficiente în învăţare şi tipuri de
scopuri (anexa 8). După această informare fiecare elev are sarcina de a nota, timp de 10 min., câteva scopuri
imediate (legate de şcoală) şi 1-2 scopuri pe termen lung pe care le vor prezenta apoi întregii clase. Se va urmări
sprijinirea tuturor elevilor pentru clarificarea scopurilor.
21. ACTIVITATEA: Atitudinea mea
OBIECTIV: Identificarea unor idei, atitudini negative faţă de şcoală şi corectarea lor
NIVEL: gimnazial
MATERIALE NECESARE: minichestionare, creioane
DURATA: 5o min.
DESCRIERE: Se distribuie fiecărui elev un minichestionar de atitudini (anexa 9). După completarea de către elevi,
timp de 10 min, a minichestionarului, dirigintele realizează centralizarea răspunsurilor. În funcţie de răspunsurile
date în final se realizează o discuţie în care se va urmări atacarea ideilor, atitudinilor negative faţă de şcoală şi
întărirea celor pozitive.
Anexa 1
DIPLOMA MEA
Cea mai importantă realizare din viaţa mea _________________________________

_______________________________________________________________________
2. Cel mai important succes din viaţa mea _____________________________________
_______________________________________________________________________
Cel mai important eveniment din viaţa mea__________________________________
_______________________________________________________________________
Cel mai important obiectiv realizat_________________________________________
________________________________________________________________________
5. Cea mai importantă decizie pe care am luat-o _________________________________
________________________________________________________________________
6. Cele mai importante persoane din viaţa mea___________________________________
________________________________________________________________________
Anexa 2
CINE SUNT EU?
Dacă aş fi animal aş fi... Dacă aş fi culoare aş fi...
Dacă aş fi pasare aş fi.... Dacă aş fi floare aş fi...

Dacă aş fi jucarie aş fi... Dacă aş fi instrument muzical aş fi...
Anexa 3
PUNCTELE TARI ŞI SLABICIUNILE MELE
1. Mă simt mândru/ă când_______________________________________________se spune că

eu_____________________________________________________________
Mă simt marginalizat şi singur când_______________________________________

_______________________________________________________________________
3. Mă simt fericit când_____________________________________________________
_______________________________________________________________________
Mă enervez când_______________________________________________mă
corectează_______________________________________________________
__________________________________________________________mă face de
obicei să mă simt______________________________________________________
6. Sunt dezamagit când_____________________________________________________
_______________________________________________________________________
7. Indiferent cât de mult încerc, niciodată_______________________________________
________________________________________________________________________
8. Singurul lucru care îmi place într-adevăr este _________________________________
________________________________________________________________________
9. Punctele mele tari
_____________________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________________
10. Slăbiciunile mele

_____________________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________________
Anexa 4
ŞTIAŢI CĂ…
■ Christopher Columb căuta India?

■ Walt Disney a fost dat afară de la serviciu pentru că nu avea idei?
■ Albert Einstein a fost descris de profesorul lui ca lent în gândire şi a fost exmatriculat din şcoală?
■ Fred Astaire a fost descris de producătorul care l-a testat pentru prima dată: " Nu are talent pentru actorie. Ştie să
danseze puţin"?
■ Louis Pasteur a ieşit al 15 lea din 22 la un test de chimie?
■ Abraham Lincoln a eşuat în tot ce a încercat să facă înainte şi a avut doar 200 de voturi la primele alegeri locale?
■ Newton a fost ultimul din clasă?
■ Humboldt era socotit în copilărie mărginit?
■ Linné era considerat de către tatăl său ca fiind capabil doar să coase cizme?
■ Molière n-a putut învăţa să citească mult timp?
■ Napoleon a fost un elev mediocru în şcoala militară?
ANEXA 5
,,CUM SUNT ŞI CUM DORESC SĂ DEVIN ?”
Citiţi adjectivele notate mai jos. Bifează la rubrica ,,Prezent” trăsăturile care, după părerea ta, te
caracterizează. Apoi, fără a privi semnele pe care le-ai făcut, reciteşte lista. De această dată, pune un X în coloana
intitulată ,,Viitor” în dreptul fiecărui cuvânt care exprimă însuşirea pe care ai dori să o ai dacă ai putea fi o persoană
ideală.
În prezent În viitor In prezent În viitor
Vulnerabil(ă) …….. …….. Vesel(ă) ……. ……

Conştiincios …….. …….. Invidioasă …….. …….
Plin(ă) de umor ……. ……. Energic(ă) …….. ……..
Independent(ă) ……. ……. Politicos …….. …….
Prietenos …… …… Calm(ă) ……. ……
Ambiţioasă …… ……. Priceput(ă) …….. …….
Interesant(ă) …… ……. Sigur(ă) …….. …….
Cinstit(ă) ……. ……. Maleabil(ă) ……. ……
Atrăgător …… …… Interiorizat(ă) ……. ……
Rezervat(ă) …… …… Fragil(ă) ……. …….
Entuziast(ă) …… …… Sincer(ă) ……. …….
Sensibil(ă) ……. …… Relaxat(ă) ……. …….
De încredere ……. …… Puternic(ă) ……. ……
Inteligent(ă) …… …… Cinic(ă) ……. ……
Impulsiv(ă) …… …… Apatic(ă) ……. …….
Impresionabil(ă) …… …… Egoist(ă) ……. …….
Anexa 6
STILURI DE COMUNICARE
Stilul pasiv : evită confruntările, conflictele, îşi doreşte ca toată lumea să fie mulţumită, fără a ţine însă cont de
drepturile sau dorinţele sale personale.O astfel de persoană nu face cereri, nu solicită ceva anume, nu se implică în
câştigarea unor drepturi personale sau în apărarea unor opinii. Această persoană se simte rănită, frustrată, iritată, fără
însă a încerca să-şi exprime nemulţumirile faţă de ceilalţi. Stilul pasiv evită problema, ignoră drepturile proprii, lasă
pe ceilalţi să aleagă în locul său, vede drepturile celorlalţi ca fiind mai importante.
Stilul agresiv: blamează şi îi acuză pe ceilalţi, încalcă regulile impuse de autorităţi (părinţi, profesori, poliţie) este
insensibil la sentimentele celorlalţi, nu-şi respectă colegii, consideră că au întotdeauna dreptate, rezolvă problemele
prin violenţă, consideră caă cei din jurul său sunt adesea nedrepţi cu el, este sarcastic şi utilizează adesea critica în
comunicare, este ostil şi furios. Stilul agresiv atacă problema, îşi susţine drepturile fără a ţine cont de drepturile
celorlalţi, aleg activitatea lor şi pe a celorlalţi, consideră că drepturile lor sunt mai importante decât ale celorlalţi.
Stilul asertiv: exprimă emoţiile şi convingerile fără a afecta şi ataca drepturile celorlalţi, comunică direct, deschis şi
onest câsşigând respectul prietenilor şi colegilor, are capacitatea de a iniţia, menţine şi încheia o conversaţie în mod
plăcut, exprimă emoţiile negative fără a se simţi stânjenit sau a-l ataca pe celălalt, are abilitatea de a solicita sau a
refuza cereri, îşi exprimă emoţiile pozitive, face şi acceptă complimente, spune „NU” fără să se simtă vinovat sau
jenat, face faţă presiunii grupului şi îşi exprimă deschis opiniile personale, îşi recunoaşte responsabilităţile faţă de
ceilalţi. Stilul asertiv discută problema, îşi susţine drepturile, au încredere în ei, recunosc şi drepturile lor şi ale
celorlalţi.
Anexa 7
FIŞA DE LUCRU PENTRU ELEVI
Îndrumări pentru persoanele care au dificultăţi în a spune ,,NU” - Mc Kay (1983):
Acordaţi-vă un răgaz (pentru a decide cum anume doriţi să răspundeţi unei solicitări); evitaţi reacţiile impulsive.
Nu vă scuzaţi în mod exagerat (interlocutorul poate deduce că vă simţiţi vinovaţi din cauza faptului că aţi refuzat
solicitarea).
Precizarea conţinutului refuzului (ce anume veţi face şi ce nu veţi face pentru interlocutor).
Utilizarea limbajului nonverbal de tip asertiv (privirea interlocutorului, poziţie faţă-n faţă, ton calm şi ferm, fără
reacţii emoţionale).
Evitarea vinovăţiei inutile (unii oameni pot simţi dorinţa spontană de a face altceva pentru persoanele pe care le-au
refuzat; e bine să reflecteze pentru a fi siguri că noua ofertă provine dintr-un sentiment sincer şi nu este doar
rezultatul sentimentului de vinovăţie).
Anexa 8
Scopurile eficiente în învăţare presupun:
*definirea scopurilor în termeni specifici, clari şi realişti. Ex:”Vreau să parcurg 55 de pagini la istorie în următoarele
3 zile”
*să fie măsurabile. Se stabilesc criterii obiective după care se apreciază gradul în care scopul a fost atins.
*stabilirea unei date limite pentru realizarea scopului propus
*identificarea paşilor care trebuie urmaţi pentru realizarea scopului
*anticiparea potenţialelor obstacole în calea atingerii scopului şi elaborarea unor modalităţi de depăşire a acestora
*stabilirea unor recompense pentru realizarea scopului
Tipuri de scopuri:
a. scopuri de performanţă - presupun focalizarea elevului pe rezultatul pe care doreşte să-l atingă. Ex: ”să fiu cel mai
bun în clasă”; ”să iau locul întâi la olimpiadă”
b. scopuri de dezvoltare - presupun focalizarea elevului pe asimilarea sau perfecţionarea unor cunostinţe. Ex: ”să
învăţ mai multe despre cum funcţionează un motor”.
Anexa 9
CHESTIONAR PENTRU ELEVI
Vă rugăm să evaluaţi pe o scală de la 1 la 5, în care

1 – total dezacord
2 - parţial dezacord
3 - nu mă pot pronunţa
4 – parţial acord
5 – total acord
următoarele afirmaţii:
„În ziua de azi şcoala nu te ajută la nimic!”

N-ai carte, n-ai parte!
Poţi ajunge să ai bani fără să te omori prea mult cu învăţatul.
Dacă vrei, în viaţă să fii respectat, trebuie să înveţi cât mai mult.
A învăţa este o pierdere de vreme.
Poţi reuşii în viaţă doar învăţând.

Vă rugăm să răspundeţi cu sinceritate la următoarele întrebări:
Care sunt după părerea voastră motivele pentru care o parte dintre colegi absentează?
nu le place ora
nu-i interesează şcoala
nu le place profesorul
dacă absentează nu li se întâmplă mare lucru
se plictisesc la şcoală
îşi rezolvă absenţele făcând rost de scutiri
evită în felul acesta luarea unei note mici
nu doresc să intre în conflict cu ceilalţi colegi
programul este prea încărcat
altele, care? .................
Ce se întâmplă atunci când un elev absentează nemotivat mai mult timp?

i se scade nota la purtare
îi sunt chemaţi părinţii la şcoală
este exmatriculat
nu i se întâmplă mare lucru
altceva, ce? .........
Vă rugăm să menţionaţi care au fost motivele care v-au determinat să absentaţi:

nu mă interesează şcoala
nu-mi place profesorul
mai bine absentez decât să iau o notă mică
dacă nu chiulesc am de-a face cu unii colegi
mă descurc, fac rost de scutiri
alt motiv, care? ....................
Propuneţi trei lucruri care, după părerea voastră, pot face mai plăcute orele:
...........................................................................................................................................................................................
.....................................................
...........................................................................................................................................................................................
.....................................................
...........................................................................................................................................................................................
.....................................................
Cât de des absentezi nemotivat de la ore:

deloc
1-3 ore/ săptămână
peste 15 ore/ săptămână
Ce crezi că te-ar determina să ai o prezenţă mai bună la ore:

încurajarea colegilor
aprecierea profesorilor
relaţia cu dirigintele/ diriginta
altele .............................................................................................................
Care sunt în opinia ta caracteristicile orei la care ai fi prezent ?

atmosfera e plăcută
se lucrează pe grupe
sunt implicat în desfăşurarea orei
nu mă plictisesc
altele. Care ? ............................................................................................................
De la care discipline pleci mai frecvent de la şcoală?

.........................................................................................................................................
Care este motivul plecării tale de la şcoală? Ce dificultăţi întâmpini la materia respectivă? (încercuieşte variantele
care se potrivesc şi precizează materia).
materia este prea grea, nu o înţeleg
nu-mi place materia respectivă
nu mi-am făcut tema de casă
ora e plictisotoare
cerinţele profesorului sunt prea mari
relaţia cu profesorul (mi-e frică să nu fiu umilit în faţa colegilor)
frica de notă, mă simt nepregătit, aş vrea să evit o notă mică
conflicte cu un coleg/ colegii de clasă
oboseala
alt motiv. Care? ...........................................................................................
Unde mergi când fugi de la şcoală?

acasă
în parc
la Internet cafe
în bar
altele. Care? .................................................................................................
Cu cine îţi petreci timpul când absentezi de la şcoală?

cu prietenii
cu prietenul/ prietena
cu colegii
cu nimeni, rămân singur
cu altcineva. Cu cine?...................................................................................
Părinţii ştiu că ai lipsit de la şcoală?

da, stiu de la mine
da, stiu de la altcineva (cine anume)..............................................................
nu
Ce soluţii propui pentru rămâne la şcoală? Ce te-ar putea ajuta să nu mai pleci de la şcoală înainte de terminarea
orelor?
...........................................................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................
CHESTIONAR PENTRU PĂRINŢI
Cunoaşteţi situaţia absenţelor copilului dumneavoastră de la şcoală?

DA NU
De câte ori a lipsit nemotivat săptămâna aceasta?
deloc
1-5 ore
5-10 ore
mai mult de 10 ore
Care este motivul pentru care lipseşte nemotivat copilul dumneavoastră?

se lasă influenţat de colegi
se lasă influenţat de prieteni
nu îi place ora
nu îi place profesorul
este obosit
mai bine o absenţă decât o notă proastă
nu îl influenţează nimic
altele .....................................................................................
Care sunt persoanele cu care copilul dumneavoastră petrece timpul când lipseşte?
cu colegii
cu prietenii din şcoală
singur
cu prieteni din afara şcolii
alte persoane ........................................................................
Ce activităţi îl atrag mai tare pe copil când pleacă de la ore?

merge acasă
merge în parc
merge într-un bar/ club
merge la internet
merge la un coleg acasă
altele ......................................................................................
Ce modalitate de motivare a absenţelor foloseşte copilul dumneavoastră?

motivări reale
motivări medicale false
motivări false de la părinţi
comunicând cu profesorul
nu le motivează
nu ştiu
Care este atitudinea copilului dumneavoastră faţă de absentarea nemotivată de la şcoală?

e bine să chiulească din când în când
chiulul e provocat de profesori
nu face nici un rău dacă lipseşte de la anumite ore
chiulul poate avea consecinţe grave asupra reuşitei şcolare
chiulul duce la scăderea notei la purtare
altele ............................................................................................
ALTE SUGESTII DE INTERVENŢIE ÎN CAZUL ABSENTEISMULUI
Monitorizarea, de către diriginte, săptămânală a absenţelor elevilor pe fişa tip de monitorizare şi prezentarea lunară a
situaţiei absenţelor către conducerea şcolii
Aplicarea chestionarului privind absenteismul (dacă situaţia o impune)
Centralizarea răspunsurilor la chestionar şi identificarea principalelor cauze care au contribuit la situaţia de fapt
(număr mare de absenţe nemotivate)
Schiţarea unui plan de intervenţie ţintit pentru rezolvarea situaţiei (identificarea de către diriginte a unor măsuri
amelioratorii)
Discutarea, în particular, a incidentului / situatiei cu elevul – căutarea împreună a unor soluţii pentru evitarea
repetării incidentului; eventual, consilierea psihologică individuală / a familiei (în funcţie de cauză)
Cooperarea dirigintelui cu părinţii; supravegherea discretă a prezenţei elevului la şcoală, legătura permanentă cu
dirigintele (reacţiile negative ale şcolii şi ale familiei întreţin mecanismele de apărare ale elevului, creând un cerc
vicios, în care, la limită, abandonul tinde să fie văzut de elev ca unică soluţie pentru ,,rezolvarea’’ problemei)
Dacă fuga de la şcoală este determinată de atitudinea unui profesor, dirigintele poate media rezolvarea situaţiei
conflictuale profesor-elev
Alte modalităţi de profilaxie:
ieşirea din şcoală pe parcursul orelor de curs doar pe baza unor bilete de învoire, semnate de diriginte sau profesorul
clasei, care să fie ritmic contabilizate la secretariat
notarea riguroasă a absentelor la fiecare oră de curs
promovarea cooperării în clasă, astfel încât şi elevii cu performanţe şcolare modeste să experimenteze succesul;
evitarea constituirii unor elite, concomitent cu etichetarea, marginalizarea, celor care nu aparţin elitei
sistem echitabil de recompense – sancţiuni care să menţină motivaţia şcolară a elevilor; nota să fie doar o măsură
obiectivă a performanţei şi nu o modalitate de sancţionare a elevului
profesorii să comunice eficient (asertiv, să folosească ascultarea activă) să evite etichetarea elevilor, să critice
constructiv, să se focalizeze pe recompensarea elevilor şi nu pe sancţionarea lor
diversificarea şi atractivitatea activităţilor extracurriculare
Alte strategii de intervenţie:
realizarea unui panou al elevilor cu cea mai bună frecvenţă la şcoală
crearea unui forum al părinţilor (pe site-ul şcolii)
publicarea, pe site-ul şcolii, a listei elevilor cu cele mai puţine absenţe
programe de consiliere a părinţilor (de tip ,,şcoala părinţilor’’)
colaborare cu toate autorităţile comunităţii locale (poliţia de proximitate, jandarmeria, alte asociaţii şi ONG – uri.
„SĂNĂTATEA ÎNSEAMNĂ MIȘCARE”
PROIECT EDUCATIONAL
PROF.MANOLACHE LILIANA MANUELA

SCOALA GIMNAZIALĂ „TUDOR VLADIMIRESCU”,CĂLĂRAȘI
DENUMIREA PROIECTULUI – TITLUL

Titlul :
„Sănătatea înseamnă mișcare!”
Domeniul şi tipul de educaţie în care se încadrează:
Educație pentru sport
Tipul de proiect:
Local
APLICANTUL
Coordonate de contact:
Școala Gimnazială „Tudor Vladimirescu”, Călărași

Email:
Telefon /Fax;
Responsabil
Director: prof. Butoi Adriana

Coordonator:Prof.Manolache Liliana Manuel
Parteneri:G.P.P.„Rostogol” Călărași
Director:Prof.Popescu Elena
Prof.inv.prescolar: Dinu Viorica
Persoane de contact:
Prof.inv.primar: Manolache Liliana
Prof.inv.prescolar: Dinu Viorica
Școala noastre și grădinița au ca scop asigurarea condițiilor unei dezvoltari normale pe toate planurile a copiilor
preșcolari și a elevilor participanți, contribuind astfel la valorificarea potențialului fizic și psihic al fiecaruia și
fundamentand evoluția viitoare socială a acestora. Acest scop derivă din finalitațile învățământului românesc
contemporan(dezvoltarea liberă, integrală și armonioasă a individualității umane, formarea personalității autonome
și creative) și urmarește să-i permită fiecarui copil să crească și să se dezvolte în ritmul sau propriu.
CONTEXT
„Interesul pentru rolul educației în ameliorarea vieții de astazi, în lumina unei societăți viitoare mai bune, trebuie să
se exprime în conceptualizarea acestei încrederi sub forma de programe axate pe valorile educației de mâine.”
M. Haasvelsud
Planul de dezvoltare al școlii noastre promovează educația pentru democrație și participarea prin
afirmarea lor pe plan organizatoric și relațional. Prin participare, copiii iși pot exprima opțiuni în domeniul educației,
culturii, timpului liber, sportului și pot deveni coparticipanți la propria formare.
Pregatirea copilului pentru startul școlar este un obiectiv final, promovat în programele de educatie
timpurie/programele școlare. Pentru asigurarea caracterului unitar și a continuități gradiniță-școala, cadrele didactice
sunt preocupate să organizeze activități și proiecte împreuna cu clasele primare.
Recunoaștem valențele formative pe care comunitatea, mediul socio-cultural le exercită asupra copiilor, de
aceea planul de dezvoltare iși propune familiarizarea copiilor cu ambianța culturala a spatiului caruia îi aparțin.
Astfel, ne propunem utilizarea spațiilor comunității pentru desfasurarea unor întreceri sportive, implicarea
autoritatilor locale în participarea la activități, atragerea de sponsorizari.
Puncte tari:
-un mediu educațional bogat în stimuli care invită la investigație și acțune;
-organizarea de activitați extracurriculare în care copiii comunica, pun întrebari, obțin încredere în forțele
proprii;
-educatoare/învățătoare competente, calificate, cu experiență;
-relații foarte bune între cadre didactice și copii, cadre didactice și parinți, climat afectiv de lucru;
-sali dotate cu mobilier specific;
-condiții igienico-sanitare bune;
-spațiu de joaca(curte) mare;
-tehnologie modernă: computere, Internet
Oportunitati:
-sprijin din partea scolii: biblioteca, sala de sport;
-colaborare cu învățatoarele și profesorii;
-continuitate gradiniță-școală.
DESCRIEREA PROIECTULUI
Scop:
Stimularea interesului pentru sport și mișcare în randul copiilor, elevilor și a adulților;

Dezvoltarea fizică armonioasă și educarea unor trasături pozitive de caracter.
Obiective:
Îndragirea și practicarea de catre copii a unui sport de iarnă;

Dezvoltarea abilităților de a desfasura activitați sportive cu mingea;
Conștientizarea propriilor capacități de mișcare și exersarea lor în vederea îmbunatațirii performanțelor motorii;
Dezvoltarea capacității de a practica jocuri în pereche, în echipă prin respectarea regulilor stabilite de comun acord;
Crearea unei legaturi de prietenie și colaborare între copiii din gradiniță și elevii din școala;
Implicarea și mediu propice pentru desfasurarea activitaților sportive.
Grup ţintă:
Direct:
-55 de elevi
Indirect:
-cadre didactice
-preșcolari
-parinți, bunici, comunitatea locala
Durata: 10 luni
Conținutul proiectului:
Calendarul activităților:
1.Alcatuirea calendarului sportiv;
2.Întalnire cu partenerii de proiect;
3.Ședințe cu parinții pentru popularizarea proiectului și implicarea acestora;
4.Activitați de promovare a sporturilor de iarna:
,,Cel mai bun țintaș”- aruncare cu bulgari;
,,Haide săniuța mea”- concurs împreuna cu parinții;
,,Cel mai frumos om de zapadă”;
5.Realizarea unui calendar sportiv al anului 2019;
6.Jocuri cu mingea în sala de sport:
,,Arunca și prinde mingea”;
,,Mingea sare”;
,,Mingea la perete”;
,,Mingea la poartă”;
7.Meci de fotbal între parinți și echipa școlii;
8.Jocuri cu mingea în curte:
,,Mingea la coș”;
,,Pasează mingea”;
,,Micii fotbaliști”;
9.Sănătatea înseamna mișcare!-aerobic;
10.Concurs,,Cupa prieteniei”.
Metode și tehnici de lucru:
-dezbateri;
-ședinte cu parinți;
-întalniri cu prof. de educație fizica;
-exerciții și jocuri de mișcare;
-concursuri;
-prezentare de filme;
-expoziție cu poze.
Rezultate: afișe cu evenimentele sportive, film, CD-uri, calendar al anului 2019, album foto.
Resurse umane:
educatoare;
invatatoare;
prof.educatie fizica;
preșcolari;
școlari;
parinți
EVALUARE – CALITATE
Evaluarea se va face de către o comisie formată din cadre didactice de la școala organizatoare și grădiniță.
In finalul concursului, echipa de proiect va concepe o carte – album, care va cuprinde toate fotografiile și diplomele
obținute.
SUSTENABILITATEA PROIECTULUI
Proiectul a fost realizat și anul trecut și va fi continuat și în anii școlari următori.
BUGETUL PROIECTULUI
SURSE DE FINANȚARE
-CONTRIBUȚIA PARINȚILOR;
-CONTRIBUȚIA CONSILIULUI LOCAL;
-SPONSORIZARI.
H. ANEXA
SOS- SUSTAIN OUR SOULS

- PROIECTUL ERASMUS CARE A TRECUT GRANIȚE ȘI A UNIT SUFLETE
PROFESOR MILITARU NICOLETA

LICEUL DE ARTE ,,IONEL PERLEA”, SLOBOZIA, IALOMIȚA
Proiectele Erasmus+ deschid minți și suflete și ne ajută să evoluam atât în plan personal cât și
ăn plan professional. Erasmus+ sprijină educația și evoluția iar echipa multinațională care a lucrat la formularul de
aplicare a simțit că Erasmus + va putea fi folosit pentru a avea grijă de sufletele noastre, de noi cei care pierdem puțin
câte puțin, de la o generație la alta, mici lucruri care ne defines ca finite sociale. Toate temerile profesorilor, elevilor
și părinților trebuie lăsate de o parte, toate ideile cum nu am fi destul de buni pentru a face ceva, trebuie și ele ignorate.
Suntem oameni care putem face tot ceea ce ne propunem…asta ne învață Erasmus+.
Proiectul SOS- SUSTAIN OUR SOULS este derulat în perioada 01.09.2018- 30.06.2020. Liceul de Arte ”Ionel Perlea”
participă în calitate de partener alături de alte 5 instituții școlare – Drei-Burgen-Schule, Felsberg, Germania; 1 Epal
Trikalon, Trikala, Grecia; IES Terra de Xallas, Santa Comba, Spania, Instituto d’Istruzione Secondaria Superiore
”Augusto Righi”, Taranto, Italia; 42 Liceum Ogolnoksztalcace im. A. Mickiewicza w Krakowie, Cracovia, Polonia.
Proiectul își propune să dezvolte elevilor abilitățile de a învăța pe cont propriu, de a se documenta pentru anumite
prezentări, de a lucra in echipe multinaționale, de a dezvolta valori specifice comportamentului unui cetățean european
responsabil, cu o bună cunoaștere a istoriei atât la nivel național cât și la nivel european.
Sunt incluse 5 mobilități care au prevăzute activități individuale și de grup menite să permită atingerea obiectivelor
propuse : mobilitatea în Grecia - noiembrie 2018- schimb de bune practici și exemple pedagogice în domeniul
managementului de activități și de proiecte educaționale; Mobilitatea în Spania – februarie 2019 – realizarea de
videoclipuri în care să prezinte poveștile generațiilor de bătrâni din familiile elevilor, realizarea unor planuri de afaceri
pentru promovarea unor zone turistice, realizarea de interviuri; Mobilitatea în Italia – aprilie 2019 – participarea la
ateliere de lucru pe teme culinare, evenimente sociale, aplicarea unor tehnici de pregătire a alimentelor într-un mod
sănătos, descoperirea unor strategii de a cumpăra alimente în baza unui buget dat, realizarea unei cărți de rețete
europene; Mobilitatea în Polonia – octombrie 2019 – participarea la ateliere de lucru pe teme istorice și culturale,
realizarea unor vizite de documentare cu scopul de a înțelege anumite aspecte politice, sociale și culturale; Mobilitatea
în România – februarie 2020 – participarea la ateliere de pictură și creație literară pe teme inspirate din natură –
traducerea și ilustrarea unor poezii din literatura fiecărei țări participante, crearea unor jocuri comune pornind de la
jocurile copilăriei specifice fiecărei țări; Mobilitatea în Germania – mai 2020 – prezentarea produselor finale : broșuri,
pliante, site-ul proiectului, expoziții, participarea la ateliere despre cultură și istorie, artă și teatru. Se lucrează la
raportul final al proiectului.
În mobilitatea din Spania, Facing Nature Deficit Disorder, au participat elevii Ghiță Diana, Neghină Laurențiu, Ologu
Șutei Sebastian, Bărbucianu Marga, Lupu Bianca și Coman Ivona și doamnele profesor Militaru Nicoleta și Stancu
Mariana. Pe parcursul celor cinci zile de mobilitate, elevii au participat la ateliere de formare, au învățat să lucreze
videoclipuri pe tiparul Draw My Life, în care au redat diferențele dintre generații cu privire la modul de petrecere al
timpului liber și modul în care generațiile au folosit și folosesc spațiile verzi din comunitatea lor. Scopul mobilității
a fost acela de a-i face pe tinerii participanți să conștientizeze importanța conectării la natură, importanța comunicării
cu familia lor și eficiența lucrului în echipe multinaționale. Elevii au realizat prezentări ale școlilor și ale țărilor lor pe
care le-au susținut în fața celorlalți participanți. Un alt aspect important a fost susținerea unui plan de afaceri în care
participanții au făcut sugestii de îmbunătățire a unei zone turistice. Activitatea de geocaching i-a adus pe elevi în
echipe internaționale în care au trebuit să rezolve diverse provocări legate de mediul înconjurător precum și de viața
socială.
În mobilitate din Italia, The Art of Eating, au participat elevii Tocileanu Denisa, Avrămiță Mara, Bănică Bogdan, Pătru
Ștefan, Ivan Liana și David Cristiana și doamnele profesor Militaru Nicoleta și Grecu Magdalena. Cele cinci zile de
mobilitate au inclus ateliere de lucru despre obiceiurile alimentare din țările participante, analizând rețete și învățând
unii de la alții despre modul în care putem să mâncăm mai sănătos. Toate informațiile obținute pe parcursul
prezentărilor făcute de echipele naționale și în urma atelierelor de lucru multinaționale au fost folosite pentru a obține
cartea online a proiectului despre tradițiile și obiceiurile țărilor participante cu scopul de a-i face pe participanții direcți
și indirecți să conștientizeze importanța unui stil de viață sănătos și responsabil. Echipele internaționale au lucrat și
la posterul activității pe care îl pot folosi în țările lor pentru a prezenta mai bine ideea acestei mobilități precum și la
broșura informativă care poate fi considerată un exemplu de bună colaborare în cadrul unei echipe internaționale.
Proiectul Erasmus +, SOS Sustain our Souls oferă posibilitatea elevilor participanți de a învăța din situații diverse, de
a-și îmbunătăți abilitatea de a munci în echipă, de a exersa limba străină, de a asculta puncte de vedere diverse, de a
exprima puncte de vedere personale despre temele supuse dezbaterilor și de a rezolva probleme. Este un proces de
învățare care permite reflecția asupra învățării, evaluarea efortului depus pe parcursul activităților - elevii oferă și
primesc feedback pentru a putea să devină mai buni în ceea ce fac și pentru a primi confirmarea unor alegeri bine
făcute. Astfel, ei valorizează o experiență frumoasă în care sunt ambasadori ai școlilor lor, ai orașelor și țărilor,
evoluând atât din punct de vedere personal cât și profesional.
Echipa de proiect Erasmus +
COORDONATOR:
PROF. ROȘIORU GEANINA
ŞCOLILE IMPLICATE:
PERIOADA DE DERULARE:
Decembrie 2018-iunie 2019
CADRE DIDACTICE IMPLICATE:
Prof.Roșioru Geanina-Școala Gimnazială Găgești,com.Bolotești
Prof. Lovin Daniela- Școala Gimnazială Găgești,com.Bolotești
Prof. înv.primar Munteanu Mariana-Școala Gimnazială Andreiașu de Jos
Prof.Înv.primar Mocanu Costică- Școala Gimnazială Andreiașu de Jos(director)
ARGUMENT:
Ȋn contextul unei societăţi care se schimbă aparând modificări de formă şi de fond, la nivelul tuturor subsistemelor
sale, învăţământului românesc trebuie să i se asume o nouă perspectivă asupra funcţionării şi evoluţiei sale.
Ȋn cadrul acestei perspective parteneriatul educaţional devine o prioritate a strategiilor actuale, orientate către
dezvoltarea educaţiei româneşti.
Cunoaşterea diferitelor aspecte ale vieţii din mediul rural/urban, stabilirea de relaţii sincere, acordarea de ajutor
colegial, între copiii de la sat şi cei de la oraş sunt argumente ce susţin acest proiect.
SCOPUL PROIECTULUI:
Oferirea posibilităţii de a cunoaşte diferite aspecte ale vieţii din mediul rural (specifice zonei de munte) pentru copiii
implicaţi în proiect.
Stabilirea de legături între elevii celor doua scoli
Stimularea interesului şi a dorinţei de a se cunoaşte şi de a forma noi cercuri de prieteni;
Dezvoltarea spiritului de colaborare între copii, în vederea realizării sarcinilor date;
OBIECTIVE:
Constituirea unui grup partenerial care să promoveze valori comune la nivelul partenerilor implicaţi în proiect;
Atragerea efectivă a elevilor în organizarea unor activităţi cu caracter extracurricular, diversificarea acestor activităţi
şi marirea numărului lor în viitor;
Cunoaşterea specificului vieţii din mediul rural
realizarea unei colaborări între cadrele didactice ale şcolilor participante la parteneriat;
Organizarea de activităţi educative extraşcolare;
GRUPURI ŢINTĂ:
Elevii claselor V-VIII ,Școala Gimnazială Andreiașu de Jos
PARTICIPANŢI LA PROIECT:
Elevii claselor V-VIII, Școala Gimnazială Andreiașu de Jos
Diriginții şi directorii şcolilor;
Părinţii elevilor participanţi;
Reprezentanţi ai comunităţii locale (Primăria Bolotești,Primăria Andreiașu de Jos)
LOCUL DERULĂRII PROIECTULUI:
Comuna Andreiașu de Jos,Bolotești
PERIOADA DE DERULARE A PROIECTULUI:
RESURSE:
Umane - participanţii la proiect
Materiale - diplome
Financiare - sume diferite pentru cheltuieli de transport suportate de Comitetul de părinţi ale ambelor clase
Temporale – anul şcolar 2018-2019
EVALUARE:
Verificarea şi aprecierea portofoliilor realizate de fiecare clasă participantă la proiect;
Realizarea unor sondaje de opinie în rândul elevilor şi al părinţilor privind eficienţa proiectului;
Expoziţie cu lucrările participanţilor la proiect- desene ilustrative, portofolii şi proiecte; fotografii şi imagini de la
activităţi
Realizarea unui PPS in care este prezentat proiectul, derularea lui, cât şi imagini din activităţile susţinute,
Postarea proiectului pe pagina Școlii Gimnaziale Găgești
Publicarea unui articol despre proiect în ziarul local Bolotești
CALENDARUL ACTIVITĂŢILOR:
Nr.crt Tema activităţii: Locul activităţii Perioada:

1. Contactarea partenerilor direct Şcoala Gimnazială Decembrie
Elaborarea proiectului Găgești 2018
2. ,,Caravana prieteniei” Sălile de clasă Decembrie
Prezentarea proiectului 2018
3. ,, Să ne cunoaştem!” Școala Gimnazială Decembrie
Sărbători și tradiții de Crăciun și Anul Nou Găgești,com.Bolotești 2018
Excursie
4 Cartea prieteniei” realizarea de portofolii despre Sala de clasă Februarie
prietenie (poezii, povestioare, compuneri, impresii 2019
personale, desene etc.)
5. ,,Cupa prieteniei,, Terenul de minifotbal Iunie
Meci amical de fotbal și handbal Bolotești 2019
Excursie
6. ,,Să protejăm mediul ,,-activități ecologice Școala Gimnazială Iunie
Excursie Andreiașu de Jos 2019
,, Rezervatia naturala –
Focul viu,,
PROIECT EDUCAȚIONAL ,,CARAVANA PRIETENIEI”.
ŞCOALA GIMNAZIALĂ GĂGEȘTI ,COM. BOLOTEȘTI, JUD.VRANCEA
Încheiat astăzi, ................................
Părţile contractante:
Şcoala Gimnazială Găgești ,com. Bolotești,jud.Vrancea-reprezentată de director,

prof. Roșioru Geanina
Şcoala Gimnazială Andreiașu de Jos cu sediul în Andreiașu de Jos, reprezentată de director, prof.Mocanu
Costică
Obiectul contractului:
Obiectivul prezentului Acord de parteneriat îl reprezintă colaborarea dintre cele două instituţii în vederea organizării
şi desfăşurării activităţilor extracurriculare cuprinse în cadrul proiectului
,,CARAVANA PRIETENIEI”.
Grup ţintă: elevii claselor V-VIII din unităţile participante, cadre didactice, părinţi.
Obligaţiile şcolii organizatoare:

- să trimită unităţii partenere calendarul evenimentelor şi documentaţia necesară încheierii parteneriatului;
- să prezinte materialele care dovedesc desfăşurarea evenimetelor, CD/DVD;
- să prezinte, la solicitare, portofoliul proiectului;
- să mediatizeze evenimentele amintind partenerii de proiect;
- să introducă pe diplome, adeverinţe sau certifícate sigla şi ştampila unităţii partenere.
Obligatiile unităţii partenere:

- să trimită şcolii organizatoare Acordul de parteneriat, completat, semnat şi stampilat;
- să precizeze sprijinul pe care-l poate acorda pentru buna desfăşurare a evenimentelor (Anexa);
- să mediatizeze evenimentele desfăşurate;
- să evite orice situaţie generatoare de risc ce poate afecta în mod negativ imaginea proiectului
Durata parteneriatului:
Acordul poate intra în vigoare la data semnării acestuia de către părţi fiind încheiat pe o perioadă de 7 luni.
Clauze finale ale acordului:

Partenerii se obligă să colaboreze pe toată durata proiectului pentru ca acesta să se deruleze conform planului.
Şcoala Gimnazială Găgești Şcoala Gimnazială Andreiașu de Jos

Director, Director,
Prof.Roșioru Geanina Prof.Mocanu Costică
VINO CU NOI LA ŞCOALĂ!

PROIECT EDUCAŢIONAL PENTRU REDUCEREA ABANDONULUI ȘCOLAR
PROF. ÎNV.PRIMAR STOICESCU ELISABETA

REZUMATUL
Problemele financiare și socio-economice ale familiei, munca în străinătate a părinților, supraîncărcarea profesională
a părinţilor, problemele de relaţionare între părinţi şi copii, timpul redus petrecut cu familia, suportul social şi
emoţional redus etc, determină multe probleme emoţionale la copii care, din păcate, uneori evită confruntarea cu
,,problema” prin fuga de la ore.
În urma realizării unei baze de date cu elevi care prezintă risc prin prisma fenomenului absenteismului/ abandonului
școlar, a fost identificat un număr de 14 elevi care poate fi încadrat în această categorie.
Proiectul are ca obiectiv micșorarea numărului de elevi cu risc de abandon școlar și va fi implementat la nivelul
claselor pregătitoare și I- IV, unde numărul de absențe este mai mare de 10/săptamână/elev. În cadrul proiectului se
vor realiza programe de consiliere îndividuală sau de grup, corelate nevoilor acestora.
Proiectul se va derula pe parcursul semestrului I al anului școlar și va fi susținut financiar prin sponsorizări.
DESCRIEREA PROBLEMEI
Din cauze care ţin de personalitatea şi starea de sănătate a elevului, de familie, de contextul şcolar, la elevii mici de
,,fobia şcolară’’ (dependenţă crescută de părinţi, părinţi care valorizează excesiv educaţia şcolară; stiluri parentale
supraprotectoare, autoritare sau indiferente; strategie defensivă faţă de colegii violenţi, eşecul şcolar, situaţii
umilitoare), învățătorii vor avea în vedere:
Prelucrarea regulamentelor școlare la clase și în ședințele cu părinții
Monitorizarea săptămânală a absențelor
Înregistrarea elevilor cu risc de abandon și luarea de măsuri educative în colaborare cu diverși agenți educaționali (
părinți, consilier școlar, Poliția Locală, Protecția Copilului etc.)
Diversificarea activităților educative în cadrul orelor de Dezvoltare personală/ Educaţie civică
Implicarea elevilor și a părinților/ tutorilor în activitățile extrașcolare ale școlii ( minimum 1 activitate / lună)
GRUP ȚINTĂ: - elevi identificați

- părinții elevilor
- cadre didactice și consilierul școlar
- reprezentanți ai Poliției Locale și Protecției Copilului
BENEFICIARI : - elevii grupului țintă

- părinți
- comunitatea locală
PARTENERI : - Poliția Locală
- Protecția Copilului
SCOP: Diminuarea numărului de elevi cu risc de abandon școlar

OBIECTIVE:
Reducerea numărului de absențe ale elevilor cu 30%, până la sfârșitul anului școlar
Atragerea părinților/ tutorilor în activitățile extrașcolare derulate ( 1/ lună)
Participarea părinților/ tutorilor la activități de consiliere individuală și în grup (2/ lună)
Integrarea elevilor cu risc de abandon în colectivele din care fac parte
PLAN DE ACTIVITĂȚI
Nr. Activitatea Perioada Responsabili Observații
crt.
1. Regulile școlii sept. 2017 Învățătorii
- Prelucrarea ROI ȘI ROFUIP
elevilor și la ședințele cu
părinții
2. Monitorizarea absențelor și sept. – nov. Echipa de proiect
identificarea grupului țintă 2017
3. Cunoașterea factorilor implicați nov. – dec. Echipa de proiect
în proiect 2017 Consilierul școlar
- Întâlniri părinți/ tutori cu
consilierul școlar și
reprezentanți ai Poliției Locale
și Protecției Copilului
4. Moș Crăciun vine la tine! dec. 2017 Echipa de proiect
- Participare la serbarea școlară
de Crăciun
5. Activități de consiliere (elev – ian. 2018 Învățătorii
cadru didactic, elev – consilier Consilierul școlar
școlar, părinți – cadru didactic,
părinți – consilier școlar)
6. Să mâncam sănătos! febr. 2018 Echipa de proiect
-activitate gospodărească
elevi – părinți – cadre didactice
7. Evaluarea proiectului febr. 2018 Echipa de proiect

- Aplicarea unor chestionare
elevilor și părinților;
popularizarea rezultatelor
REZULTATELE PROIECTULUI:
Elevii și părinții vor participa cu interes la desfășurarea activităților în proporție de minimum 80%.
Numărul de absențe va fi redus cu 30%.
Cauzele care determină abandonul școlar se vor diminua prin activitățile de consiliere.
DURABILITATE ȘI IMPACT:
Activitățile care generează obținerea rezultatelor scontate vor fi implementate și în semestrul al II-
lea al anului școla (Activități de consiliere, Să mâncam sănătos!) .
BUGETUL:
Cadouri pentru serbarea de Crăciun – 500 lei
Cumpărarea de fructe, legume, compoturi, apă, veselă de unică folosință pentru activitatea gospodărească – 500 lei
TOTAL – 1000 lei
EVALUAREA PROIECTULUI:
aplicarea unor chestionare elevilor şi părinţilor şi centralizarea datelor
realizarea unui album foto cu imagini din cadrul activităţilor
numărul diplomelor acordate pentru participare la acțiuni
popularizarea rezultatelor chestionarelor în revista şcolii
monitorizarea numărului de absenţe pe toată perioada proiectului şi în anul următor
CHESTIONAR PENTRU PĂRINŢI
Cunoaşteţi situaţia absenţelor copilului dumneavoastră de la şcoală?

DA NU
Ştiţi de câte ori a lipsit nemotivat copilului dumneavoastră săptămâna aceasta?
deloc
1-5 ore
5-10 ore
mai mult de 10 ore
Cunoaşteţi care este motivul pentru care lipseşte nemotivat copilul dumneavoastră?
se lasă influenţat de colegi
se lasă influenţat de prieteni
nu îi place ora
nu îi place profesorul
este obosit
mai bine o absenţă decât o notă proastă
nu îl influenţează nimic
altele .....................................................................................
Ştiţi care sunt persoanele cu care copilul dumneavoastră petrece timpul când lipseşte?
cu colegii
cu prietenii din şcoală
singur
cu prieteni din afara şcolii
alte persoane ........................................................................
Ce activităţi îl atrag mai tare pe copil când pleacă de la ore?

merge acasă
merge în parc
merge într-un bar/ club
merge la internet
merge la un coleg acasă
altele ......................................................................................
Care este atitudinea copilului dumneavoastră faţă de absentarea nemotivată de la şcoală?

e bine să chiulească din când în când
chiulul e provocat de profesori
nu face nici un rău dacă lipseşte de la anumite ore
chiulul poate avea consecinţe grave asupra reuşitei şcolare
chiulul duce la scăderea notei la purtare
altele ............................................................................................
Vă rugăm să răspundeţi cu sinceritate la următoarele întrebări:

Cât de des absentezi nemotivat de la ore:
deloc
peste 15 ore/ săptămână
2. Vă rugăm să menţionaţi care au fost motivele care v-au determinat să absentaţi:

a. nu mă interesează şcoala
b. nu-mi place profesorul
c. mai bine absentez decât să iau o notă mică
d. dacă nu chiulesc am de-a face cu unii colegi
e. mă descurc, fac rost de scutiri
f. alt motiv, care? ....................
Ce se întâmplă atunci când un elev absentează nemotivat mai mult timp?

i se scade nota la purtare
îi sunt chemaţi părinţii la şcoală
este exmatriculat
nu i se întâmplă mare lucru
altceva, ce? .........
Ce crezi că te-ar determina să ai o prezenţă mai bună la ore:

încurajarea colegilor
aprecierea profesorilor
relaţia cu dirigintele/ diriginta
altele .............................................................................................................
Care sunt în opinia ta caracteristicile orei la care ai fi prezent ?

atmosfera e plăcută
se lucrează pe grupe
sunt implicat în desfăşurarea orei
nu mă plictisesc
altele. Care ? ............................................................................................................
De la care discipline pleci mai frecvent de la şcoală?

.....................................................................................................................................................
Care este motivul plecării tale de la şcoală? Ce dificultăţi întâmpini la materia respectivă? (încercuieşte variantele
care se potrivesc şi precizează materia).
materia este prea grea, nu o înţeleg
nu-mi place materia respectivă
nu mi-am făcut tema de casă
ora e plictisotoare
cerinţele profesorului sunt prea mari
relaţia cu profesorul (mi-e frică să nu fiu umilit în faţa colegilor)
frica de notă, mă simt nepregătit, aş vrea să evit o notă mică
conflicte cu un coleg/ colegii de clasă
oboseala
alt motiv. Care? ...........................................................................................
Unde mergi când fugi de la şcoală?

acasă
în parc
la Internet cafe
în bar
altele. Care? .................................................................................................
Cu cine îţi petreci timpul când absentezi de la şcoală?

cu prietenii
cu prietenul/ prietena
cu colegii
cu nimeni, rămân singur
cu altcineva. Cu cine?...................................................................................
Părinţii ştiu că ai lipsit de la şcoală?

da, stiu de la mine
da, stiu de la altcineva (cine anume)....................................................................
nu
Ce soluţii propui pentru rămâne la şcoală? Ce te-ar putea ajuta să nu mai pleci de la şcoală înainte de terminarea
orelor?
...........................................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
EROII COPILĂRIEI
PEGULESCU CĂTĂLINA MAGDALENA

G.P.P. „PITICOT” DEJ, JUD. CLUJ
Tipul proiectului: proiect educațional local

Activități implicate: concurs de creație artistico-plastică; simpozion
Argumentul:
Arta povestirii și a animației reprezintă pentru mulți dintre noi o dimensiune a expresivității umane artistice.
Personajele, cele prin intermediul cărora formăm modele comportamentale demne de urmat sau care ar trebui să fie
evitate, sunt produse ale imaginației umane, investite cu sens, purtătoare de mesaj.
Fie că sunt imagini formate prin intermediul cuvântului, desene, jucării, păpuși ori actori, eroii reprezintă
opera creativității libere a unor artiști și de ei depind, în mare măsură, reușita unui spectacol sau farmecul unei
narațiuni. Scopul final pe care un astfel de demers și-l propune este impresionarea audienței, implicarea activă a
ascultătorilor, a privitorilor, a spectatorilor ori a cititorilor în povestea transpusă. Mai mult decât atât, aproape fiecare
dintre cei care participă se identifică adesea cu cel puțin unul dintre eroii pe care i-a urmărit cu interes, regăsindu-se
în etapele parcurse de acesta și recunoscând în poveste aspecte similare celor din propriile sale experiențe de viață.
Luând învățături din faptele eroilor din basme și povești, copiii își dezvoltă simțul respectului de sine și
încrederea în propria persoană, înțeleg mai bine ce înseamnă curajul, perseverența, dărnicia, bunul simț, politețea,
considerația, sinceritatea, iar eroii care dispun de toate aceste calități sunt cei care îi pot purta pe calea corectă. Copiii
care deprind toate aceste valori vor deveni adulții care se vor bucura de stima, de considerația și de aprecierea
semenilor lor. Ei vor găsi cheia cu care vor deschide mai ușor porțile bunăvoinței celor care-i înconjoară.
Îndrumându-le primii pași în viață, părinții și dacălii au menirea de a-i ajuta pe învățăcei să devină oameni
corecți, frumoși, puternici, înțelepți, oferindu-le încă din anii copilăriei modele demne de urmat.
Scopul: stimularea potenţialului creativ al copiilor și transmiterea de modele comportamentale prosociale în
vederea reglării autocontrolului și a respectului de sine, prin identificarea cu personaje îndrăgite din povești.
Obiectivele:
- dezvoltarea unei rețele de minim șapte colaboratori din școli și grădinițele municipiului, într-un interval
de o lună, în vederea implicării și participării la proiect;
- dezvoltarea abilității de transpunere a eroilor din povești și a faptelor lor în arta vizuală;
- exersarea aptitudinilor estetice și creative;
- cultivarea spiritului de colaborare și schimb de experiență;
- diseminarea rezultatelor concusului în unitățile de învățământ colaboratoare.
Resurse financiare: participarea la secțiunile concursului este gratuită
Grupul țintă: proiectul se adresează preșcolarilor, elevilor de nivel primar și cadrelor didactice din
municipiu;
Beneficiarii direcți și indirecți:

Beneficiarii direcți: copiii din învățământul preșcolar și primar participanți, cadrele didactice implicate în
proiect, instituțiile partenere.
Beneficiarii direcți: membrii familiilor copiilor implicați în proiect, cadrele didactice din unitățile implicate
în proiect, comunitatea locală.
Durata proiectului: 15 noiembrie- 20 februarie
Secțiuni:
A. Concursul local de creație artistico-plastică „Eroii copilăriei”
Secțiunea I: compoziții – desene, picturi, colaje;
Secțiunea a II-a: măști – tehnici de lucru la alegere;
Secțiunea a III-a: păpuși, marionete, machete - tehnici de lucru la alegere;
B. Simpozionul local (pentru cadre didactice) „Eroii copilăriei”

Secțiunea I: comunicări didactice, proiecte didactice, proiecte tematice;
Secțiunea a II-a: creații literare proprii, în versuri sau proză - povești, poezii, scenarii de teatru, dramatizări,
serbări școlare.
Regulamentul de participare:
Înscrierea și primirea lucrărilor participante la cele cinci secțiuni se va face în perioada 15 noiembrie-1
februarie la sediul grădiniței organizatoare.
A. Concursul local de creație artistico-plastică „Eroii copilăriei”

- Compozițiile plastice realizate de copii în format A4 vor fi înscrise în secțiunile I, II sau III, având
eticheta din anexa 2 completată, lipită pe verso, în colțul din dreapta, jos.
- Lucrările vor fi expediate în folie protectoare, însoțite de formularul de înscriere din anexa 1
completat.
- Se admit maxim 3 lucrări/ cadru didactic îndrumător;
- Lucrările nu se returnează.
- Jurizarea lucrărilor va avea loc în 31 ianuarie-1 februarie, urmărindu-se în mod deosebit creativitatea
copiilor și originalitatea lucrărilor.
- Se vor acorda premii I, II, III, mențiuni și diplome în proporție de 25%, conform OMECTS nr. 3035/
2012.
B. Simpozionul local (pentru cadre didactice) „Eroii copilăriei”
- Lucrările redactate de cadrele didactice vor fi însoțite de formularul de înscriere din anexa 3,
completat electronic.
- Lucrările elaborate de cadrele didactice pentru secțiunile I sau II vor fi transmise în format electronic
la adresa eroiicopilăriei2019@yahoo.com.
- Textul lucrărilor va fi redactat în format A4, cu font 12, Times New Roman, justify, spațiere 1,15,
margini egale 20 mm, cu diacritice; titlul cu majuscule, centrat, bold 14, autorul și instituția școlară,
localitatea și județul cu majuscule, dreapta, bold 14, la distanță de două rânduri de titlu.
- Paginile nu vor fi numerotate.
- Materialele care respectă cerințele regulamentului vor fi publicate în „Ghidul de bune practici” al
simpozionului, cu ISBN, în format electronic.
- Fiecare lucrare va avea un singur autor.
- Susținerea simpozionului va avea loc în data de 30 ianuarie, la ora 17:00. CD-ul cu lucrările
simpozionului va fi editat în 30-31 ianuarie. Anunțarea premiilor și expedierea diplomelor și a
certificatelor vor avea loc în perioada 31 ianuarie-15 februarie. Diseminarea și evaluarea proiectului
se vor desfășura în perioada 15 -20 februarie.
- Documentele care atestă participarea la concurs și simpozion, premiile obținute și volumul
simpozionului vor fi expediate electronic, pe adresele de e-mail ale participanților.
ACTIVITĂȚI EXTRAȘCOLARE DEDICATE PROMOVĂRII FEMEII ÎN ȘTIINȚĂ

În calendarul UNESCO, 11 februarie este declarată Ziua internațională a femeilor și fetelor în domeniul științei.
Misiunea declarată a UNESCO este să contribuie la promovarea păcii și securității în lume prin intermediul
educației, științei și culturii, în vederea consolidării cooperării internaționale, respectării drepturilor fundamentale
ale omului, fără restricții de rasă, sex, limbă sau religie. UNESCO consideră că Educaţia este o condiţie prealabilă
pentru dezvoltare şi pace.
Cu ocazia sărbătoririi a unui veac de la înființare, Uniunea Astronomică Internațională propune realizarea de
activități de promovare a științei și astronomiei sub deviza: „100 ani: Sub un singur cer!”( „100 years:Under one
sky!”). În acest sens, Ewine van Dishoeck - președintele IAU spune: „Aniversarea a 100 de ani de la IAU oferă o
minunată oportunitate de a evidenția lumii fantastica știință, tehnologie și inspirație pe care astronomia le-a adus
în ultimul secol. Să ne asigurăm că împreună vom stabili tonul potrivit pentru următorii 100 de ani!”
În acest context, am organizat în colaborare cu dna muzeograf Constanța Diamandi de la Planetariul din cadrul
Muzeului de Științe ale Naturii din Constanța evenimentele „Astronomia pentru fete și pentru toți !” (“Astronomy
for girls and for everyone!”) desfășurată în perioada 11-15 februarie 2019 în Liceul Teoretic „Decebal” și „Stelele
sunt diferite, oamenii sunt diferiți, împreună formăm o constelație”(„Stars are different, people are different,
together we are a constellation”) desfășurată la Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă „Delfinul”. Ambele
evenimente au fost înregistrate pe site-ul UAI.
Foto: Înregistrarea evenimentelor „Stars are different, people are different, together we are a constellation” şi
“Astronomy for girls and for everyone!” (https://www.iau-100.org/events)
La activitatea „Stelele sunt diferite, oamenii sunt diferiți, împreună formăm o constelație” dna muzeograf , de la
CMȘN, Constanța Diamandi, profesoara de fizică Topor Narciza și eleve ale Liceului Teoretic "Decebal" care sunt
membre ale Cercului de astronomie, astrofizică și geoștiințe TOMIS, ne-am propus ca alături de eleve și profesoare
de la Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă „Delfinul” Constanţa să vorbim și să învățăm împreună cu elevii de
aici, mai multe despre Soare, despre Constelațiile cele mai cunoscute care sunt vizibile din România, prin activități
interactive, ateliere de creație şi jocuri educative.
În acest scop, elevii de la centrul educațional au vizionat materialele prezentate și au discutat cu coordonatoarele
activității. Copiii au pipăit constelațiile realizate în bolta cerească pentru nevăzători şi le-au învățat denumirile.
Activitățile s-au derulat prin încurajarea să participe activ a tuturor elevilor, fete și băieți. S-a acordat ajutor
individual fiecărui elev, când acesta a fost necesar.
Foto: Folosirea boltei cerești pentru nevăzători

În cadrul activității „Astronomia pentru fete și pentru
toți!”, în perioada 11-15 februarie 2019, la diferite clase gimnaziale (V- VII) profesoara de fizică Topor Narciza
împreună cu eleve ale Liceului Teoretic "Decebal" care sunt membre ale Cercului de astronomie, astrofizică și
geoștiințe TOMIS și cu muzeograf Diamandi Constanța de la CMȘN- Planetariu, și-au propus să promoveze munca
femeilor, aportul femeilor pentru dezvoltarea științei în diferite domenii. Pe parcursul activităților, prin discuții,
analiza unor exemple, au fost îndemnate fetele să studieze cât mai mult, până la cel mai înalt nivel.
În particular, domeniul pe care s-a pus accent a fost astronomia. Alături de organizatori, eleve și profesoare din
liceu au lucrat împreună pentru a-i învăța pe elevii mici despre rolul Soarelui în viața noastră și despre Constelațiile
cele mai cunoscute, vizibile din România, prin activități interactive, ateliere de creație, jocuri educative. Elevii au
vizionat filmele produse de ESA cu PAXI în care sunt explicate formarea zilelor, a nopților, a anotimpurilor, fazele
Lunii, a eclipselor. S-a discutat despre cum apare pentru pământeni Soarele în fiecare anotimp, rolul său pentru
plante și animale, pentru viață. În final elevii au completat fișe cu desene în puncte, pe care, apoi le-au colorat așa
cum se văd acestea în lumina Soarelui. Filmele au fost proiectate în fața tuturor participanților, fetele și băieții au
ocupat locurile în funcție de preferințele lor. La distribuirea fișelor de lucru au fost invitate în primul rând fetele,
având în vedere că erau sărbătorite.
În cadrul activităților:
A fost promovată știința;
Au fost încurajate fetele să își exprime cunoștințele despre fenomenele prezentate;
Fetele au lucrat alături de băieți fără discriminare;
Conducătorii activităților au fost femei (profesoare, muzeograf) și fete (eleve de la Cercul de astronomie);
Activitățile s-au derulat prin încurajarea să participe activ a tuturor elevilor, fete și băieți;
S-a acordat ajutor individual fiecărui elev, când acesta a fost necesar;
A fost promovată Diversitatea, Incluziunea, Accesibilitatea.
Fetele și băieții au fost îndemnați să aibă încredere în educație și să urmeze cursurile până la cel mai înalt nivel, să
devină oameni de știință.
Foto: Aspecte din

timpul activităților
interactive
Concluzii:
Copiii au fost
încântați de prezentările
unui specialist -
astronom
femeie;
Culorile ne-au ajutat să interacționăm cu elevii;
Copiii se ajută unii pe ceilați în activități și le face plăcere acest lucru;
A fost o bună colaborare între organizatori și personalul didactic al instituțiilor de învățământ gazde;
Personalul didactic și muzeograful, fiind femei, au dat dovadă de răbdare și implicare;
Copiii au fost încântați de prezentările lui PAXI;
Copiii îndrăgesc să deseneze și să coloreze;
Copiilor mici le place să învețe de la copiii mai mari.
În desfășurarea activităților, timpul se scurge parcă altfel decât în planificare, prea repede;
Reacțiile copiilor sunt uneori imprevizibile;
Răspunsurile copiilor sunt imprevizibile;
Internetul își mai ia și pauze.
Surse:
http://www.cultura.ro/unesco
https://www.iau-100.org/
https://www.esa.int/kids/en/home
https://europa.eu/european-union/index_ro
https://www.facebook.com/planetariuconstanta/
MINUNATA LUME A CĂRȚILOR
PROF. ÎNV. PRIMAR: BACIU MONICA CORINA

ŞCOALA GIMNAZIALĂ VÂNĂTORI
Prof. înv. primar: Baciu Monica Corina
ARGUMENT
În contextul actual al societății, în care televizorul, calculatorul și internetul ocupă
majoritatea timpului liber al copiilor este deosebit de important pentru noi cadrele didactice, dar
nu numai, să-i orientăm pe copii spre lectură, să-i convingem că o cultură generală semnificativă
şi un echilibru interior se formează şi se menţin în principal prin acei prieteni care nu ne trădează
niciodată, care ne stau mereu la dispoziţie şi care nu se supără niciodată pe noi: CĂRŢILE.
Este greu să-i determinăm pe elevi să descopere încă de când sunt mici gustul pentru lectură,
să reușim să le formăm o cultură a cititului. Dorința de a citi nu vine de la sine, ci se formează în
timp, cu ajutorul oferit de familie, cadre didactice și nu numai. ”Lectura după imagini”, dacă ne
referim la preșcolari și cititul propriu-zis, dacă ne referim la elevii din învățământul primar,
contribuie la dezvoltarea cognitivă a copilului. Cartea, indiferent de tematica pe care o abordează,
trebuie să devină un prieten constant al copilului, un izvor de înţelegere şi de cunoaştere
permanentă. Instituţia şcolară are datoria de a îndruma şi a îmbogăţi universul educațional al
elevului.
Parteneriatul educațional realizat în colaborare cu Biblioteca Județeană ”Duiliu Zamfirescu”
Vrancea îşi propune să dezvolte strategiile didactice necesare formării competențelor ”de citit” atât
la nivelul preșcolar cât și la cel primar.
Prin această colaborare încercăm să-i introducem pe copii în lumea minunată a cărţilor, să le
dezvoltăm creativitatea în exprimare și să le formăm o atitudine pozitivă faţă de ”lucrul” cu cartea.
Ne propunem să valorificăm părerile copiilor despre cărţile prezentate, să ne implicăm în mod
afectiv, trăind alături de copii emoțiile aferente diferitelor întâmplări și acțiuni ale personajelor
preferate.
Îndrumați pe acest tărâm mirific al cărților, copiii vor putea păși, încet dar sigur, spre o lume
care este dornică să-i primească cu ”brațele deschise”.
DESCRIEREA PROIECTULUI:
Proiectul educațional pe care îl propunem pentru desfășurare reprezintă dorința comună de
a reda cărții locul cuvenit în actuala societate modernă, secularizată. Lectura cărții oferă satisfacţii
nebănuite cititorului şi contribuie la formarea personalităţii individului. Principalele texte care
dezvoltă gustul pentru citit aparţin literaturii pentru copii, texte ce dezvoltă dragostea pentru limba
maternă, gustul pentru frumosul din literatură dar și sensibilitatea pentru scrierea creativă. Cu cât
copilul pătrunde mai devreme în ”lumea minunată a cărților” cu atât mai beneficiile vor fi mai
evidente. Lectura va deveni una dintre activitățile preferate ale elevilor doar dacă vom reuși să
plantăm în sufletele lor, încă pe acum dorința pentru lectură.
SCOPUL PROIECTULUI:
• dezvoltarea priceperilor şi deprinderilor necesare receptării şi înţelegerii diferitelor texte
literare.
OBIECTIVE:
• Popularizarea şi valorificarea unor strategii didactice inovatoare pentru îndrumarea şi
optimizarea lecturii pentru copii;
• Stimularea interesului pentru lectură;
• Vizionarea unor filmulețe în sala bibliotecii;
• Promovarea şi stimularea preşcolarilor/școlarilor mici cu aptitudini literare şi artistice;
• Formarea unei atitudini pozitive față de implicarea în activități extracurriculare.
METODE ȘI TEHNICI DE LUCRU:
• vizite la bibliotecă, întâlniri organizate în mediul formal, vizionarea unor filme/desene
animate, realizarea unui program artistic, expoziție etc.
GRUP ŢINTĂ:
• preșcolarii și elevii CP, I- IV de la Școala Mirceștii Noi
RESURSE:
• Umane: preșcolari, școlarii mici, părinţi, cadrele didactice, bibliotecari etc.;
• Materiale: cărți, reviste, planșe, costume, casetofon, creioane colorate, foi colorate,
videoproiector, resurse financiare proprii;
• Temporale: anul şcolar 2018-2019.
MODALITĂŢI DE MONITORIZARE ŞI EVALUARE:
• Portofoliul proiectului;
• Album cu fotografii;
• Expoziţie cu lucrările copiilor;
• Inregistrări video, CD;
• Materiale informative despre proiect.
REZULTATE AŞTEPTATE:
• Creşterea numărului de volume împrumutate de către elevi;
• Dezvoltarea unei atitudini pozitive față de activităţile extracurriculare din cadrul

ariei curriculare Limba și comunicare.
DISEMINAREA PROIECTULUI: ședințele cu părinții, site-ul școlii, mass-media locală.
CALENDARUL ACTIVITĂȚILOR
➢ Nr
Perioada și locul de
. Conținuturi Temă/modalități de realizare
desfășurare
crt.
1. ➢ Familiarizarea cu biblioteca: ➢ ➢ NOIEMBRIE
- observarea spaţiului, a organizării ➢ POPAS LA BIBLIOTECĂ 2018
acestuia; -vizită la Biblioteca Județeană VN;
utilizarea formulelor de adresare
- vizionarea unui film istoric Biblioteca Județeană
VN, Secția pentru
Copii și Tineret
➢ AM PLECAT SĂ ➢ DECEMBRIE
Păstrarea și respectarea tradițiilor
2. COLINDĂM! 2018
naționale.
-șezătoare; Sala de clasă
➢ MOȘ ION ROATĂ ȘI ➢ IANUARIE 2019
➢ Semnificația și importanța UNIREA Biblioteca Județeană
3.
zilei de 24 ianuarie -lectura educatoarei/ film artistic; VN, Secția Pentru
Copii și Tineret
➢ ➢ MARTIE 2019
4. Ion Creangă – “Mărțișorul” ➢ DRAMATIZARE Sala de clasă
literaturii românești - Punguța cu doi bani, de Ion
Creangă;
5. Recunoașterea poveștii. ➢ „RECUNOAȘTE
➢ APRILIE 2019
POVESTEA!”
biblioteca școlii;
- joc didactic;
Organizarea unor expoziţii cu ➢ ➢ MAI 2019
6. lucrări realizate de preşcolari și ➢ PERSONAJE DIN ➢ Biblioteca
școlarii mici, pe baza temelor POVEȘTI Județeană VN, Secția
descoperite în cărţi.
➢ - expoziție de desene; pentru Copii și Tineret
7. Personajele preferate din poveştile „ CARNAVALUL POVEŞTILOR” ➢ IUNIE 2019
citite/audiate. - program artistic. sala de grupă/clasă.
EDUCAȚIE PENTRU SĂNĂTATE

”SĂ CRESC MARE ȘI VOINIC ”
PROF. IRIMIA ADRIANA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ GĂGEȘTI, VRANCEA
I.ARGUMENT
Problematica lumii contemporane a generat în sfera educației noi obiective care conferă putere educației și
capacitatea de a contribui cu resursele specifice la construirea viitorului, la crearea unei societăți mai bune.
Caracteristica fundamentală a copilăriei este dezvoltarea unei ființe umane capabile de a trăi independent în
societate : cultă, bine educată, sănătoasă. Bunele maniere ,respectul pentru sănătatea proprie , nu se invață numai
prin sfaturi, discursuri sau observații ; puterea exemplului are o amprentă reală .La această vârstă copilul imită, de
aceea trebuie ca adulții din preajma lui să fie un exemplu pozitiv în comportament,în vorbă și faptă, pentru formarea
viitorului adult.
Motivăm alegerea acestei teme și din dorința de a aduce un plus de cunoștinte referitoare la educația
pentru sănătate printr-o alimentație corectă, prin respectarea regulilor de igienă personală și de grup pentru a
forma o conduită corectă și responsabilă față de sănătatea noastră si a celor din jur.
II.DESCRIEREA PROIECTULUI
- GRUP ȚINTĂ ȘI BENEFICIARI
Copiii preșcolari de la Grădinițele din comuna Bolotești.

Elevii claselor I-VIII.
Cadrele didactice.
Specialiști: asistente medicale, medici;
Părinții copiilor;
Comunitatea locală.
7 DURATA: octombrie 2018- iunie 2019
III.RESURSE UMANE
6 Cadre didactice.
7 Responsabili de proiect la nivel de grădiniță;
8 Părinții copiilor;
9 Copii preșcolari, cu vârste între 3-6 ani si elevi ai claselor I -VIII;
10 Cadre medicale, medic stomatolog, medic pediatru, farmacist;
11 Reprezentanți ai autorităților locale.
12 Mass media (presa ).
13 Societăți comerciale.
8. RESURSE MATERIALE
• materiale didactice din dotarea gradiniței, a școlii sau procurate de educatoare,
asistenta pediatră, învățătoare;
• materiale diverse aduse de părinți și copii;
• spații școlare, cabinete medicale și spații extrașcolare care pot fi amenajate si folosite pentru
sustinerea proiectului;
• material didactic: planșe, pliante, mulaje asigurate de specialiști;
• suport logistic asigurat de colaboratori, parteneri;
2.RESURSE FINANCIARE: - autofinanțare
- donații
sponsorizări
contribuții personale,serbări,alte surse ;
BUGETARE:
-pentru materiale de specialitate;
-pentru materiale necesare în desfășurarea proiectului :
EXTRABUGETARE
– donații;sponsorizări,contribuții personale,serbări,alte surse ;
3.DOCUMENTELE PROIECTULUI:
Programul Național de ,,Educație pentru sănătate’’

Proiectul scris;
Parteneriatele încheiate cu partenerii proiectului;
Chestionare de evaluare de la participanți;
Produsele finite ale proiectului;
4.PUBLICAȚII ȘI MATERIALE TIPĂRITE:
- Pliante si afise pentru mediatizare;

- Articole din presa;
- Pliante, brosuri, carti care au legatura cu subiectele abordate in proiect;
- Caseta cu aspecte ale derularii proiectului;
- Albume cu poze.
VII. COORDONATOR PROIECT:
Prof.IRIMIA ADRIANA
Asistent pediatru: -PARTENIE GABRIELA

VIII. COMISIA DE IMPLEMENTARE:
• PARTENIE GABRIELA – Asistent pediatru ;

• FLOREAMADALENA – Asistent medical ;
• HULEA CARMEN-ANTUANETA – Consilier educativ;
• Profesori înv.preșcolar:
• MARINESCU VALENTINA
• BUȘILĂ DANIELA
• SANDU AURELIA
• ALDEA NICOLETA
• MOȚOC MARICELA
• IORDACHE CORNELIA
• PROFESORI CLASELE I-VIII
1. SCOP:
Formarea unei atitudini pozitive și responsabile față de sănătatea sa și a celor din jur ,a unui stil de viață
sănătos ,dezvoltarea armonioasă sub aspect psiho-fizic a preșcolarilor prin cunoașterea conținutului de educație
pentru societate prin derularea unor activități referitoare la igienă , sănătate precum și a normelor necesare
integrării în viața socială și reguli de securitate personală și de grup .
1. OBIECTIVE SPECIFICE:
a.Privind copiii preșcolari și elevii:
A. Copiii sunt sprijiniți să manifeste interes pentru menținerea sănătății proprii și a celor din jur ;
B. Cunoașterea și respectarea normelor necesare integrării in viața social precum și reguli de păstrare a
sănătății ;
C. Desfășurarea unor activități demonstrative care să contribuie la aplicarea regulilor de igienă și a
comportamentului în grup ;
D. Îmbogățirea vocabularului propriu utilizând cunoștințele însuțite pe parcursul participării la activitățile
de educație sanitară ;
E. Formarea unui comportament sanitar activ și responsabil care să permită manifestarea unei conduite
adecvate ;
F. Stimularea imaginației și creativității.
b.Privind cadrele didactice
G. Familiarizarea cadrelor didactice cu metode noi de stimulare a copilului pentru desfășurarea unor
activități cu caracter sanitar în vederea insușiri unor cunoștințe din domeniul respectiv ;
H. Responsabilitatea cadrelor didactice de a construi un mediu educațional care să motiveze copilul în
procesul de prevenire a îmbolnăvirii.
c.Privind părinții și alți factori educaționali din comunitate :
I. Creșterea implicării părinților ți a comunității locale în activitatea proiectului grădiniței având ca scop
prevenirea îmbolnăvirii copiilor ;
J. Sensibilizarea parinților și ai altor factori educaționali din cadrul comunității privind necesitatea formării
și dezvoltării conștiinței în privința igienei la copii ;
K. Implicarea autorităților locale și a altor factori în vederea susținerii financiare;
1. ACTIVITĂȚI PROPUSE – PLANIFICARE;
1. ,,SĂ CRESC MARE ȘI VOINIC ’’.
• Lansarea oficială a proiectului ;

• Încheierea de parteneriate cu persoanele implicate în proiect ;
• Întâlnire de lucru a comisiei de implementare ,stabilirea strategiei de derulare a proiectului;
• Sugestii privind inființarea unui colț sanitar la nivel de grădiniță și școală, dotarea acestora ;
• Mediatizarea proiectului (presă) ;
• Distribuire de pliante ți fluturasi în unitățile implicate în proiect ;
Octombrie 2018
2. ,,COPII VOINICI CU DINȚI SĂNĂTOȘI ’’
• Vizită la cabinetul medicului stomatolog ;

• Țara dinților sănătoși –copiii intreabă stomatologul răspunde ;
• Realizarea unor fotografii în cabinetul stomatologic ;
Noiembrie 2018
3. ,,TRUSA MICILOR SANITARI ’’
• Crearea colțului de educație sanitară în grădiniță și școală ;

• Întâlnire cu medicul pediatru și asistenta medicală ;
• Realizarea unor desene ale copiilor din gradiniță și școală (obiecte din trusa medicală).
Decembrie -2018
4. ,,ALIMENTAȚIA ȘI SĂNĂTATEA ’’
• Masa rotundă cu tema. :,,Să ne hrănim corect ’’

• Schimb de experiență școală-grădiniță ;
• CE ,CÂT ,CÂND ȘI CUM MÂNCĂM – întâlnire cu asistenta medicală ;
Februarie -2019
CURAȚENIA –MAMA SĂNĂTĂȚII ’’
• Amenajarea unui mediu sănătos : « Grădinița – castelul curățeniei » , « Singurel mă îngrijesc » ,

« Cinci minute de igienă »;
• Scenete prezentate de preșcolari și școlari ;
• Realizarea unor desene cu comportamente pozitive ale copiilor ;
• Expoziție cu desenele copiilor ;
Martie -2019
,,COPILUL ȘI DREPTUL LA SĂNĂTATE ’’
• Drumeții ,excursii ;
• Convorbiri despre păstrarea sănătății , alimentație, odihnă și recreere, importanța practicării
sportului pentru menținerea sănătătii;
• Mediu sănătos –sănătate curată ,amenajăm ăi îngrijim curtea grădiniței;
Aprilie -2019
7. ,,PLANTELE MEDICINALE ȘI SĂNĂTATEA ’’
• « Culegem plante medicinale pentru ceai » ;

• “Realizăm ierbare cu plante medicinale “;
• Activitatea se desfășoară în parteneriat cu școlarii claselor I-VIII și părinții acestora;
Mai -2019
8. ,,FAMILIA BUNĂ-DIMINEAȚA’’
• Redactarea unui pliant adresat copiilor cu titlul ”Să cresc mare și voinic”
• Masa rotundă cu tema :,,Mediul și sănătatea ’’
Iunie -2019 -prezentarea produselor finale.
Rezultate așteptate/impact/produse/feedback
Elevii respectă regulile de educație pentru sănătate :
-alimentație corectă;
- respectarea regulilor de igienă personală și de grup pentru a forma o conduită

corectă și responsabilă față de sănătatea noastră si a celor din jur;
BIBLIOGRAFIE :
• Curriculum pentru învățământ preșcolar.

• Activități opționale în grădinița, Editura ASS, București.
DIN SUMAR:
PARTEA I
REFERATE – LUCRĂRI ȘTIINȚIFICE
CUVÂNT ÎNAINTE
BORODEA GABRIELA, DIRECTOR CCD IALOMIȚA
INTEGRITATE ȘI ETICĂ ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ – REPERE ALE UNUI PROGRAM DE

FORMARE CONTINU DE SUCCES
Manager/profesor GĂLBENUȘ VICTORIANA APRILIA
INTERRACTION AND INSTRUCTION IN COOPERATIVE LEARNING

SEBASTIAN CHIRIMBU
UNIVERSITATEA SPIRU HARET (BUCUREȘTI ROMANIA)
ÎNVӐTAMÂNTUL PREUNIVERSITAR
ÎNTRE CULTURӐ ŞI COMUNICARE ORGANIZAŢIONALӐ
SEBASTIAN CHIRIMBU
UNIVERSITATEA SPIRU HARET (BUCUREȘTI, ROMȂNIA)
ELEVUL ÎNTRE CALITATEA PERFORMANŢEI ÎN ÎNVӐTARE

ŞI MOTIVAŢIA ÎNVӐŢӐRII
SEBASTIAN CRISTIAN CHIRIMBU
MIHAELA ADINA CHIRIMBU
CARMEN GUSTERE
STUD., UNIVERSITATEA SPIRU HARET (BUCUREȘTI, ROMȂNIA)
ETICA ÎN PRACTICA EDUCAŢIONALĂ

ETICA ŞI INTEGRITATEA – GARANȚIE A CREŞTERII CALITĂȚII ȘI PRESTIGIULUI

ÎNVĂȚĂMÂNTULUI
PROF. ÎNV. PREȘC. DINU VIORICA
GRĂDINIŢA CU PROGRAM PRELUNGIT “ROSTOGOL”, CĂLĂRAŞI
MANAGEMENTUL COMUNICĂRII EDUCAȚIONALE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ

DIRECTOR, PROFESOR LILIANA AGAPIE
EFECTELE COMUNICĂRII ÎN UNITATEA ȘCOLARĂ

Profesor POPESCU MARIA
COMUNICAREA EFICIENTĂ LA VÂRSTA PREȘCOLARĂ

PROFESOR POPESCU ELENA
GRĂDINIȚA CU PROGRAM PRELUNGIT ,,ROSTOGOL”, CĂLĂRAȘI
BLOCAJE ÎN COMUNICARE
PROF.MIHAELA ANTOANETA BACIU
SCOALA GIMNAZIALA MANASIA

ȘCOALA ȘI FAMILIA
PROF. NADIA BOCHIȘ, COLEGIUL TEHNIC TRAIAN VUIA, ORADEA
VIOLENŢA ŞCOLARĂ O PROBLEMĂ GLOBALĂ

PROF.ANDA CRISTINA BORDEI
ŞCOLA GIM.”CONSTANTIN ŞTEFAN”ALBEŞTI/IALOMIŢA
EDUCAŢIA MORALĂ
CÂND VOI FI MARE, VREAU SĂ DEVIN OM
PROF. MIHAELA CHEREGI, COLEGIUL TEHNIC TRAIAN VUIA, ORADEA
COACHING VERSUS EDUCATIE

PROF.PSIHOPEDAGOG CONSTANTIN MALANCA VERONICA, CJRAE BUZAU
INTEGRITATE ŞI ETICĂ ÎN ŞCOALA ROMÂNEASCĂ

PROF.ÎNV.PRIMAR : COMAN GEORGIANA, LICEUL TEORETIC
“JEAN MONNET”, BUCURESTI
CODUL DE ETICĂ ȘI INTEGRITATE IN INVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR

CORPADE FLOREA LUCIAN, LICEUL TEHNOLOGIC TÂRNĂVENI
UNELE REFLECTĂRI DESPRE PROBLEMA ABANDONULUI ȘCOLAR:

SUGESTII METODICE PENTRU UN PLAN DE MĂSURI PRO-ACTIVE ÎN PREVENȚIE ȘI COMBATERE
PROF. DR. DRAGOȘ L. CURELEA, LICEUL TEHNOLOGIC
CONSIDERAȚI PRIVIND UN PROGRAM TERAPEUTIC PRIN INTERMEDIUL METODEI DANSULUI

PENTRU COPII DEFICIENȚI DE AUZ
PROF. DANIELA CURELEA, COLEGIUL TEHNIC ,,CIBINIUM” SIBIU
STATUTUL EDUCATORULUI ȊN ROMȂNIA

PROFESOR DAMIAN DORINA – AURICA, LICEUL DE ARTE
„HARICLEA DARCLEE”- BRĂILA
BUNELE MANIERE ÎN CLASA DE ELEVI

PROF. DUMITRU LENUȚA, ȘCOALA GIMNAZIALĂ „MIRCEA VODĂ”
CĂLĂRAȘI
COMUNICAREA DIGITALĂ ÎN ȘCOALĂ

PALATUL COPIILOR NR.1 CĂLĂRAȘI
INTEGRITATE ȘI ETICĂ ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ-

PROFESIONALISM ÎN EDUCATIA NONFORMALĂ
PROF.ING.FÜLOP BÎRSAN EUGENIA, PALATUL COPIILOR TÎRGU MUREȘ/ STRUCTURA
SIGHIȘOARA
ȘCOALA - COOPERARE, COMPROMIS, CONSENS ȘI NU COMPETIȚIE

PROF. GRIGORICĂ VIOLETA-MARIANA, ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR. 1 BILIEȘTI
ETICA SI INTEGRITATE IN SCOALA ROMANEASCA

PROF.INV.PRESCOLAR ION MADALINA-VALENTINA, G.P.P.”PRICHINDEL” AMARA

ION MARIA MANUELA
ȘCOALA GIMNAZIALĂ „ PROFESOR NICOLAE SIMACHE”, PLOIEȘTI, PRAHOVA
VALORI, PRINCIPII ŞI NORME DE CONDUITĂ

PROF. ÎNV. PRIMAR MIHĂILĂ SIMONA-ELENA, LICEUL TEORETIC
,,IOAN PASCU’’- CODLEA
SPORIREA EFICIENŢEI FORMATIV-EDUCATIVE A ÎNVĂŢĂMÂNTULUI ROMÂNESC

PROF. ÎNV. PRIMAR NEDELCU CORINA EMILIA, ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR. 8, REŞIŢA

NUȚĂ OLIMPIA, LICEUL DE ARTE „ MARIN SORESCU ”, CRAIOVA, DOLJ
JOCUL – DOMINANTĂ A VÂRSTEI PREŞCOLARE
PROF.PANAIT MARIA ANGELA, G.P.P.„ROSTOGOL”CĂLĂRAȘI
DEZVOLTAREA UNUI CLIMAT ETIC INCLUZIV ÎN ŞCOALA ROMÂNEASCĂ

PROF. PETREA ALINA, GRĂDINIŢA NR.16 FOCŞANI, VRANCEA

PROF. TOADER VIRGINICA, ȘCOALA GIMNAZIALĂ GURA CALIȚEI
MODELUL INTEGRITĂŢII ÎN ETICA

ÎNVĂŢĂMÂNTULUI VOCAŢIONAL, PROFESOR TOMA ADRIANA, LICEUL DE ARTE “HARICLEA
DARCLEE” BRĂILA
INTEGRITATEA ȘI ETICA ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ

PROFESOR PENTRU ÎNVĂȚĂMÂNTUL PRIMAR TACHE VOICA
ȘCOALA GIMNAZIALĂ „SF. ANDREI”, SLOBOZIA-IALOMIȚA
EFICIENTIZAREA PROCESULUI INSTRUCTIV-EDUCATIV

ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREȘCOLAR
PEGULESCU CĂTĂLINA MAGDALENA, GPP „PITICOT”, DEJ-CLUJ
OPTIMIZAREA DEMERSULUI EDUCAȚIONAL DIN PERSPECTIVA CORELĂRII ACESTUIA LA

EXIGENȚELE UNUI MEDIU EDUCAȚIONAL STIMULATIV PENTRU PROGRESUL ȘCOLAR
PROFESOR DONCA MARIOARA, COLEGIUL NAȚIONAL „IOSIF VULCAN”, ORADEA
CENTENARUL MARII UNIRI LA LICEUL TEHNOLOGIC – TÂRNĂVENI

PROF. MIHĂILESCU ALIN MARIUS, LICEUL TEHNOLOGIC TÂRNĂVENI
ZIUA EUROPEANĂ A LIMBILOR MODERNE

PROF. MIHĂILESCU LUMINIȚA MARIANA, LICEUL TEHNOLOGIC TÂRNĂVENI
COMPETENȚE, ETICĂ ȘI ECOLOGIE

TOPOR NARCIZA, LICEUL TEORETIC „DECEBAL”, CONSTANȚA
NEVOIA DE... ETICĂ

RADU JULIETA MARIOARA, SCOALA GIMNAZIALA IONEL PERLEA, OGRADA, IALOMITA
VALORILE EDUCAȚIONALE ALE ÎNVĂȚĂMANTULUI

MUZICAL – ARTISTIC
PROFESOR COJOCARI GALINA, LICEUL DE ARTE ,,HARICLEA DARCLÉE”, BRĂILA
ETICĂ ŞI RESPONSABILITATE ÎN ACTIVITATEA PROFESORULUI DE RELIGIE

PROF. DANIELA IONESCU, COLEGIUL NAŢIONAL "MIRCEA CEL BĂTRÂN"
RM. VÂLCEA
EDUCAŢIA O NECESITATE
PROF. SPRÎNCENTU FLORICA FELICIA, ŞCOALA GIMNAZIALĂ IZBICENI, COMUNA IZBICENI,
JUDEŢUL OLT
CODUL ETIC AL PROFESORULUI, UN PAS IMPORTANT CĂTRE INTEGRITATE ȘI DEONTOLOGIE

PROFESIONALĂ ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL ROMÂNESC
PROF. ÎNV. PRIMAR FULGĂ MIHAELA FLORICA, ȘCOALA GIMNAZIALĂ IZBICENI, OLT
ETICĂ ŞI INTEGRITATE ȊN MANAGEMENTUL PEDAGOGIC ROMȂNESC

PROF. MIHAELA CȊRSTINOIU, ŞCOALA GIMNAZIALĂ SĂLĂTRUCEL
JUDEŢUL VÂLCEA
ROLUL ACTIVITĂŢILOR EXTRA-CURRICULARE ÎN DEZVOLTAREA PERSONALITĂŢII

ELEVULUI
ÎNVĂŢĂTOR BADEA VIOREL,ŞCOALA ”CONSTANTIN ȘTEFAN”, ALBEȘTI, JUDEȚUL IALOMIȚA
DEZVOLTAREA PERSONALITĂŢII MORAL-AFECTIVĂ A ELEVILOR

PROF.ROŞIORU GEANINA ŞCOALA GIMNAZIALĂ GĂGEŞTI
ROLUL COMUNICĂRII ÎN EDUCAŢIA ELEVILOR

PROF.NICOLAU NICOLETA
ADOLESCENTUL CONTEMPORAN VERSUS VIOLENȚA SOCIALĂ

PROF. MILITARU ALEXANDRU LUCIAN, LICEUL TEHNOLOGIC HENRI COANDĂ BUZĂU,
JUDEȚUL BUZĂU

ÎMPREUNĂ OPTIMIZĂM PREZENTUL ȘI CONSTRUIM VIITORUL

ȘCOALA ROMÂNEASCĂ
PROFESOR RADU DASCĂLU
CENTRUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI EXAMINARE,ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR.195,
BUCUREȘTI(ROMÂNIA
PARTEA a II-a
PROIECTE DIDACTICE
INTEGRITATEA – UN IMPERATIV AL ȘCOLII ROMÂNEȘTI EUROPENE

ȘCOALA GIMNAZIALĂ „IORGU IORDAN”, TECUCI
JUD. GALAȚI
UNTERRICHTSENTWURF
PROF. ANDRAŞ VICTORIA, ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR. 8 REŞIŢA
PROIECT DIDACTIC

PROIECT DIDACTIC
PROF. NADIA BOCHIȘ
PROIECT DIDACTIC
PROFESOR ANDA CRISTINAS BORDEI
UNITATEA ȘCOLARĂ: ȘCOALA GIMNAZIALĂ „ CONSTANTIN STEFAN”ALBESTI
PROIECT DIDACTIC
PROIECT DIDACTIC
PROIECT DE LECȚIE
PROFESOR PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR COMAN GEORGIANA
LICEUL TEORETIC „JEAN MONNET” BUCUREȘTI
PROIECT DE LECŢIE
PROFESOR: CORPADE FLOREA LUCIAN
PROIECT DIDACTIC:
LECȚIA ȚĂRILE ROMÂNE ȘI PUTERILE VECINE ÎNTRE SECOLELE XIV-XVI
PROF. DANIELA CURELEA,


PROIECT DIDACTIC
PROFESOR DUMITRU LENUȚA
ȘCOALA GIMNAZIALĂ ,,MIRCEA VODĂ” CĂLĂRAȘI

PROFESOR FILIP ZOICA
PROIECT DIDACTIC
PLANETA NOASTRĂ – TERRA

PROIECT DIDACTIC
PROIECT DIDACTIC
PROF. GRIGORICĂ VIOLETA-MARIANA

MIȘCARE ȘI SĂNĂTATE
PROIECT DE LECȚIE
PROFESOR ION MARIA MANUELA

ŞCOALA: ȘCOALA GIMNAZIALĂ „ PROFESOR NICOLAE SIMACHE”, PLOIEȘTI, PRAHOVA
PROIECT DIDACTIC
PROIECT DIDACTIC
PROFESOR: MILITARU ALEXANDRU-LUCIAN
SCENARIUL DIDACTIC AL UNEI ZILE DE ŞCOALĂ

PROIECT DIDACTIC
PROIECT DE LECȚIE
PROFESOR NUȚĂ OLIMPIA
UNITATEA DE ÎNVĂȚĂMÂNT: LICEUL DE ARTE „ MARIN SORESCU” CRAIOVA
PANAIT MARIA ANGELA
G.P.P.„ROSTOGOL” CĂLĂRAȘI
SURPRIZĂ ÎN DAR
PEGULESCU CĂTĂLINA-MAGDALENA
G.P.P. „PITICOT”, DEJ, CLUJ
PROIECT DIDACTIC
GRĂDINIŢA NR.16 FOCŞANI, VRANCEA
FAMILIA ȘI ÎMPLINIREA PORUNCII IUBIRII

PROIECT DIDACTIC
ȘTIINȚELE VIEȚII. NUMERE-PROIECT DIDACTIC

PROIECT DIDACTIC
PROIECT DIDACTIC
PROIECT DIDACTIC
PROIECT DIDACTIC
LESSON PLAN
SCHOOL: TECHNICAL COLLEGE , TÂRNĂVENI
TEACHER: MIHĂILESCU LUMINIȚA MARIANA
PROIECT DIDACTIC LA DISCIPLINA DEZVOLTARE PERSONALĂ

PROIECT DIDACTIC
PROFESOR:MIHĂILESCU ALIN MARIUS
COLEGIUL TEHNIC TÂRNĂVENI
“SĂ O AJUTĂM PE ALBĂ CA ZĂPADA!”


PROIECT DIDACTIC
PROIECT DIDACTIC
PROFESOR MILITARU ALEXANDRU-LUCIAN
PROIECT DIDACTIC
PROIECT DIDACTIC
PROFESOR CÎRSTINOIU MIHAELA
PROIECT DIDACTIC
PROFESOR: DANIELA IONESCU
PROIECT DIDACTIC
ŞCOALA GIMNAZIALĂ GĂGEŞTI
PROIECT DIDACTIC
PROIECT DE LECŢIE
PROIECT DE LECŢIE
ÎNV. MEMIȘ FEIZA
PROIECT DE LECŢIE
ŞCOALA GIMNAZIALĂ „IORGU IORDAN", TECUCI
PROIECT DE LECȚIE
PROFESOR INVATAMANT PRIMAR JECIU OANA-MARIA
PROIECT DIDACTIC
PROF. MANOLACHE LILIANA MANUELA
ȘCOALA GIMNAZIALĂ „TUDOR VLADIMIRESCU
PROIECT DIDACTIC PENTRU IMPLEMENTAREA ÎN CLASĂ
UNITATEA DE ÎNVĂTĂMÂNT:ŞCOALA GIMNAZIALĂ GĂGEŞTI
PROIECT DIDACTIC
ÎNVĂŢĂTOR STANOIEV CLEOPATRA ELENA
ŞCOALA CU CL. I-VIII EFORIE NORD
PROIECT DE LECŢIE
PROF. STOICESCU ELISABETA
INFORMAȚIILE ȘI IMPORTANȚA IDENTIFICĂRII CORECTITUDINII LOR

PARTEA A III-A
PROIECTE EDUCAȚIONALE
IMPORTANȚA ACTIVITĂȚILOR EXTRACURRICULARE

PROF. ANDRAŞ VICTORIA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR. 8 REŞIŢA
PROGRAMUL MONDIAL ECO-ŞCOALA

PROGRAMUL ECO ȘCOALA ,,GENERAȚIA VERDE”
ȘCOALA GIMNAZIALĂ ,,SF. ANDREI”, SLOBOZIA
“O SANSA PENTRU FIECARE”-Proiect educational

PROF.BACIU MIHAELA ANTOANETA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ MANASIA- IALOMITA
ARTA DE A VORBI ÎN PUBLIC

PROPUNĂTOR: prof. BOCHIȘ NADIA
“CENTENARUL - MARII UNIRI”
PROF. ANDA CRISTINA BORDEI
LECTURĂ CU AROMĂ DE CAFEA-PROIECT EDUCAȚIONAL


PROIECTE EDUCAȚIONALE CE PROMOVEAZĂ ACTIVITĂȚILE EXTRACURRICULARE ȘI

EXTRAȘCOLARE, VIZÂND ȘCOALA/ ALTERNATIVELE EDUCAȚIONALE/ ȘCOALA
INCLUZIVĂ/REDUCEREA ABANDONULUI ȘCOLAR/ ELEVII CU CES.
LICEUL TEORETIC “JEAN MONNET” BUCUREȘTI
AGRESIVITATEA
PROF.PSIHOPEDAGOG CONSTANTIN MALANCA
VERONICA , CJRAE , BUZAU
PROIECT DE PARTENERIAT EDUCAŢIONAL - ECOLOGIC

“TÂRNĂVENI, UN ORAS MAI CURAT”
PROF. ING. CORPADE FLOREA LUCIAN


EVENIMENTE ISTORICE CARE NE-AU MARCAT ȘI SCHIMBAT VIAȚA

ÎN SECOLELE XIX-XX
CĂLĂTORIE ÎN LUMEA MINUNATĂ A MUZICII

( PROIECT EDUCAȚIONAL)
PROF. ÎNV. PRIMAR: DUMITRU LENUȚA
ŞCOALA CU CLASELE I-VIII „MIRCEA VODĂ” CĂLĂRAŞI
PROIECT DE ACȚIUNE COMUNITARĂ (S.N.A.C)

„MESERII DE IERI ȘI DE AZI”
COORDONATORI: GHERGHINĂ ZOICA
CÂNTEC, JOC ȘI VOIE BUNĂ
PROIECT EDUCATIV
,,BUNE PRACTICI PENTRU DEZVOLTAREA DURABILĂ ÎN EDUCAŢIA NONFORMALĂ”

TREPTE PESTE TIMP
DINCOLO DE LUMEA CĂRŢILOR
Prof. GRIGORICĂ VIOLETA-MARIANA
ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR. 1 BILIEȘTI, VRANCEA
PROIECT EDUCATIONAL
”VIATA PRIN OCHI DE COPIL”
EDIŢIA I 2019
ION MARIA MANUELA

PLOIEȘTI, PRAHOVA
MICUL MEȘTER
PROIEC T EDUCAȚIONAL
PROF. ÎNV.PRIMAR MIHĂILĂ SIMONA-ELENA,
CENTENAR ROMÂNIA 2018 - 100 DE ANI DE LA UNIREA BASARABIEI CU ROMÂNIA

„MICII ECOLOGIŞTI”
PROIECT EDUCAŢIONAL EXTRACURRICULAR

PROIECT EDUCATIONAL
MEDGIDIA

“Pași prin lumea cărților”
LICEUL DE ARTE “MARIN SORESCU” CRAIOVA
JOCURILE COPILĂRIEI - PROIECT EDUCATIV

PROIECT EDUCATIONAL INTERCULTURAL

„ OBICEIURI SI TRADITII”
GRĂDINIȚA NR. 16 FOCȘANI VRANCEA
FOLOSIREA UTILA, CREATIVA SI SIGURA A INTERNETULUI

VINE, VINE MOȘ CRĂCIUN!

PROIECT EDUCAŢIONAL TRANSFRONTALIER:

„ÎMPREUNĂ OPTIMIZĂM PREZENTUL ȘI CONSTRUIM VIITORUL”

,,ŞTII TU CE ÎNSEAMNĂ SĂ FII COPIL?
ÎNV. BADEA VIOREL
PROF. ÎNV. PRIMAR BORDEI ANDA CRISTINA
ZBOR SPRE ȊMPLINIRI
PROF. IONESCU DANIELA
PROF. CÎRSTINOIU MIHAELA
CENTENAR ROMÂNIA 2018
100 DE ANI DE LA UNIREA BASARABIEI CU ROMÂNIA

COORDONATORI: PROF. ROȘIORU GEANINA
COORDONATORI: PROF. MIHĂILESCU LUMINIȚA MARIANA


PROIECT EDUCATIONAL
MEDGIDIA

ŞCOALA GIMNAZIALĂ IZBICENI
PROIECT EDUCATIV
MIRACOLUL VIEȚII –UNICITATE,IUBIRE,FRUMUSEȚE

- PROIECT EDUCATIV –
ŞCOALA GIMNAZIALǍ ”AVRAM IANCU” – TÂRNĂVENI

PROIECT:FOLOSIREA UTILA, CREATIVA SI SIGURA A INTERNETULUI

PROIECT EDUCATIV
,,JOC ȘI CREAȚIE”
ÎN LUMEA MAGICĂ A TEATRULUI

ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR. 1 EFORIE NORD
,,SPUNE NU VIOLENŢEI ÎN ŞCOALĂ!”
COORDONATOR PROIECT: INV. MEMIS FEIZA
ABSENTEISMUL SCOLAR
PROF. ÎNV.PRIMAR JECIU OANA MARIA
SĂNĂTATEA ÎNSEAMNĂ MIȘCARE”

PROIECT EDUCATIONAL
PROF.MANOLACHE LILIANA MANUELA
SCOALA GIMNAZIALĂ „TUDOR VLADIMIRESCU”,CĂLĂRAȘI
SOS- SUSTAIN OUR SOULS

PROIECTUL ERASMUS CARE A TRECUT GRANIȚE ȘI A UNIT SUFLETE
PROFESOR MILITARU NICOLETA
LICEUL DE ARTE ,,IONEL PERLEA”, SLOBOZIA, IALOMIȚA

COORDONATOR:
PROIECT EDUCAȚIONAL ,,CARAVANA PRIETENIEI”.

ŞCOALA GIMNAZIALĂ GĂGEȘTI ,COM. BOLOTEȘTI, JUD.VRANCEA
VINO CU NOI LA ŞCOALĂ!

PROIECT EDUCAŢIONAL PENTRU REDUCEREA ABANDONULUI ȘCOLAR
PROF.ÎNV.PRIMAR STOICESCU ELISABETA
EROII COPILĂRIEI
PEGULESCU CĂTĂLINA MAGDALENA
G.P.P. „PITICOT” DEJ, JUD. CLUJ
ACTIVITĂȚI EXTRAȘCOLARE DEDICATE PROMOVĂRII FEMEII ÎN ȘTIINȚĂ

LICEUL TEORETIC „DECEBAL”,CONSTANȚA

Cartea Simpozionului Integritate Si Etica in Scoala Romaneasca 2019

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cartea Simpozionului Integritate Si Etica in Scoala Romaneasca 2019

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1

Integritate și etică în școala românească- Ghid de bune practici, 2019

Conf. Univ. Dr. Sebastian CHIRIMBU

LUCRĂRI ȘTIINȚIFICE / REFERATE

DIRECTOR CCD IALOMIȚA

Manager/profesor GĂLBENUȘ VICTORIANA APRILIA

Identificarea nevoilor de formare

INTERRACTION AND INSTRUCTION IN COOPERATIVE LEARNING

Cultura este o variabilă de gestiune ce poate fi utilizată pentru creşterea

Sebastian Cristian CHIRIMBU

ETICA ÎN PRACTICA EDUCAŢIONALĂ

ANDRAŞ VICTORIA, ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR. 8 REŞIŢA

Cu totii stim ca o conduita etica si profesionala asigura cresterea calitatii activitatii

PROF. ÎNV. PREȘC. DINU VIORICA

MANAGEMENTUL COMUNICĂRII EDUCAȚIONALE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ

DIRECTOR, PROFESOR LILIANA AGAPIE

Managementul astăzi este conceput și practicat și ca organizare a schimbării și inovării, a

EFECTELE COMUNICĂRII ÎN UNITATEA ȘCOLARĂ

Profesor POPESCU MARIA

În unitatea școlară climatul potrivit de comunicare este esential. Atmosfera generală în

COMUNICAREA EFICIENTĂ LA VÂRSTA PREȘCOLARĂ

GRĂDINIȚA CU PROGRAM PRELUNGIT ,,ROSTOGOL”, CĂLĂRAȘI

Comunicarea educațională este cea care mijlocește realizarea fenomenului educațional în

PROF.MIHAELA ANTOANETA BACIU

Rolul comunicării în rezolvarea conflictelor

Blocaje în comunicarea didactică

INTEGRITATE ȘI ETICĂ ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ

PROF. NADIA BOCHIȘ

Educaţia este o dimensiune a omului contemporan care ne însoţește de la naştere până

VIOLENŢA ŞCOLARĂ O PROBLEMĂ GLOBALĂ

ŞCOLA GIM.”CONSTANTIN ŞTEFAN”ALBEŞTI/IALOMIŢA

PROF. MIHAELA CHEREGI

COACHING VERSUS EDUCATIE

PROF.PSIHOPEDAGOG CONSTANTIN MALANCA VERONICA

PROF.ÎNV.PRIMAR : COMAN GEORGIANA

“O bună educaţie este izvorul întregului bine în lume.”

O dimensiune a omului contemporan ce îl însoţeşte de la momentul naşterii până la finalul

CODUL DE ETICĂ ȘI INTEGRITATE IN INVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR

CORPADE FLOREA LUCIAN

- codul se afişează în cancelarii, în fiecare compartiment şi la avizierul unităţii;

UNELE REFLECTĂRI DESPRE PROBLEMA ABANDONULUI ȘCOLAR:

PROF. DR. DRAGOȘ L. CURELEA

Abandon și absenteism școlar

SUGESTII METODICE PENTRU UN PLAN DE MĂSURI

Absenteismul este o problemă socială caracterizată prin conduită evazionistă, cronică,

CONSIDERAȚI PRIVIND UN PROGRAM TERAPEUTIC PRIN INTERMEDIUL

PROF. DANIELA CURELEA

STATUTUL EDUCATORULUI ȊN ROMȂNIA

PROFESOR DAMIAN DORINA - AURICA

PROF. DUMITRU LENUȚA

COMUNICAREA DIGITALĂ ÎN ȘCOALĂ

PROF. FLOREA OANA ELENA

PROF.ING.FÜLOP BÎRSAN EUGENIA

Educaţia nonformală este asociată conceptului de învăţare pe tot parcursul vieţii

ȘCOALA - COOPERARE, COMPROMIS, CONSENS ȘI NU COMPETIȚIE

Interacţiunile dintre elevi reprezintă modalitatea esenţială de existenţă a grupurilor sociale.

PROF.INV.PRESCOLAR ION MADALINA-VALENTINA

ION MARIA MANUELA

VALORI, PRINCIPII ŞI NORME DE CONDUITĂ

PROF. ÎNV. PRIMAR MIHĂILĂ SIMONA-ELENA,

ADOLESCENTUL CONTEMPORAN VERSUS VIOLENȚA SOCIALĂ

PROF. MILITARU ALEXANDRU LUCIAN,

SPORIREA EFICIENŢEI FORMATIV-EDUCATIVE