Publicatie K1 Divers Si Invizibil in Clasa Contemporana PDF

VALENTINA CĂTĂLINA HOLIC ALINA RALUCA POPOV
Divers şi invizibil în clasa contemporană. Orientări teoretice şi aplicative

Divers şi invizibil în clasa contemporană
(Orientări teoretice şi aplicative)
Coordonatori:
Prof. Valentina-Cătălina Holic
Prof. Alina-Raluca Popov
Colectivul de autori:
Prof. Adriana Cazacincu
Prof. înv. primar Ana Cocuz
Prof. înv. primar Iuliana-Nicoleta David
Prof. Lăcrămioara Doncean
Prof. Valentina-Cătălina Holic
Prof. Marinela Leşan
Prof. Roxana Lupu-Ştefan
Prof. Delia Macsiniuc
Prof. Alina-Raluca Popov
Prof. înv. primar Alina-Mariana Streba
Prof. Dana-Alexandrina Tileagă
Prof. înv. primar Ionela-Loredana Zapan
Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

HOLIC, VALENTINA CĂTĂLINA
Divers şi invizibil în clasa contemporană :
orientări teoretice şi aplicative / Valentina Cătălina
Holic, Alina Raluca Popov. - Iaşi : Printis, 2021
ISBN 978-606-8786-28-5
I. Popov, Alina Raluca
37
VALENTINA CĂTĂLINA HOLIC ALINA RALUCA POPOV
Divers şi invizibil
în
clasa contemporană
Orientări teoretice şi aplicative
Editura Printis
Iaşi, 2021
Cuprins
Recenzie ................................................................................................................................................... 3
Descrierea Proiectului Erasmus+ TIC, artă şi joc în vederea promovării practicilor incluzive în
Şcoala Gimnazială "Otilia Cazimir", 2020-1-RO01-KA101-078968 .................................................. 5
Curs Erasmus+ ICT in Education .......................................................................................................... 8
Curs Erasmus+ Managing a Divers Classroom: Facing Upcoming Challenges ................................. 10
Curs Erasmus+ Inclusive education through Arts .................................................................................. 11
Designul Universal pentru Învăţare ...................................................................................................... 13
3. TIC
3.1. GAMIFICATION sau despre Cum să transformi jocurile în activităţi ... serioase ...................... 17
3.2. Aplicaţia PLICKERS sau despre Cum evaluezi formativ folosind un telefon .............................. 25
3.3. Aplicaţia EDPUZZLE sau despre Cum pot elevii descoperi singuri noi cunoştinţe ..................... 34
3.4. Aplicaţia GOOSE CHASE sau despre Cum transformi matematica într-o vânătoare
de comori ........................................................................................................................................... 39
3.5. Aplicaţia INSERTLEARNING sau despre Cum să transformi o lecţie de matematică într-o
experienţă de învăţare interactivă .................................................................................................. 44
3.6. Aplicaţia QUIZIZZ sau despre Cum să dai un test la matematică pe telefon .............................. 51
3.7. Platforma educaţională CLASSDOJO sau despre Cum să conectezi zi de zi profesori, elevi,
părinţi ........................................................................................................................................ 58
3.8. Site-ul SUPER TEACHER TOOLS sau despre Cum poţi evalua distractiv şi interactiv ............ 64
4. ARTĂ
4.1. Metoda GÂNDIRII VIZUALE sau despre Cum facilităm învăţarea cu ajutorul unei imagini
cât o mie de cuvinte .......................................................................................................................... 70
4.2. Platforma MAKE BELIEFS COMIX sau despre Cum să fixezi cunoştinţe cu ajutorul
benzilor desenate ................................................................................................................................ 76
4.3. Banda desenată, modalitate de a nara vizual sau despre Cum să stimulezi creativitatea
elevilor ..................................................................................................................................................... 85
4.4. Metoda TURUL GALERIEI sau despre Cum să-i încurajăm pe elevi să-şi exprime punctul de
vedere ................................................................................................................................................ 97
4.5. Metoda JOCULUI DIDACTIC MUZICAL sau despre Cum dezvoltăm personalitatea
copilului prin muzică ........................................................................................................................ 103
4.6. Metoda MELOTERAPIEI - terapia prin muzică sau despre Cum dezvoltăm sensibilitatea la
copii .................................................................................................................................................... 111
5. JOC
5.1. Metoda ANTRENORULUI DE RALIU (Rally Coach) sau despre Cum să îi facem pe elevi să
înveţe prin cooperare ....................................................................................................................... 117
5.2. Metoda PUZZLE/MOZAIC (JIGSAW) sau despre Cum să-ţi motivezi eficient elevul în
propria învăţare ................................................................................................................................ 123
5.3. Metoda MOZAICULUI sau despre Cum să-i motivăm pe elevi să lucreze împreună ................ 130
5.4. Metoda ÎNTREABĂ-ÎNTREABĂ-SCHIMBĂ (Quiz-quiz-trade) sau despre Cum să
recapitulezi conţinuturi rapid şi eficient .................................................................................... 138
6. ALTELE
6.1. Metoda ÎNVĂŢĂRII PE BAZĂ DE PROIECT (PBL) sau despre Cum să transformi un
proiect din desert în fel principal ................................................................................................... 142
6.2. Metoda ARTA POVESTIRII sau despre Cum să-i faci pe elevi să depăşească barierele
timidităţii ........................................................................................................................................... 151
6.3. INSTRUMENTE DE PSIHODRAMĂ ÎN EDUCAŢIE sau despre Cum să-i învăţăm pe elevi
să devină autonomi şi spontani ...................................................................................................... 157
6.4. Organizatoare grafice. ŞTIU-VREAU SĂ ŞTIU- AM ÎNVĂŢAT sau despre Cum să
promovezi învăţarea activă ............................................................................................................... 165
6.5. Utilizarea CRITERIILOR DE EVALUARE (Rubrics) sau despre Cum să oferim feedback
detaliat privind modul de realizare a sarcinii .................................................................................. 171
6.6. Metoda GÂNDEŞTE-GĂSEŞTE PERECHEA-ÎMPĂRTĂŞEŞTE (Think- pair-share) Cum
îi învăţăm pe elevi să colaboreze ...................................................................................................... 176
Divers şi invizibil în clasa contemporană
Şcoala diversităţii gravitează în jurul a două concepte cheie, uşor de confundat: integrare şi
incluziune şcolară. Ambele au în centru adaptarea şi succesul şcolar al elevilor. Însă, integrarea
descrie procesul de adaptare a persoanei la normele şi cerinţele şcolii pe care o urmează, iar
incluziunea aduce în prim plan procesul permanent de îmbunătăţire a serviciilor oferite de unităţile
de învăţământ pentru a cuprinde în procesul de educaţie toţi membrii comunităţii, indiferent de
caracteristicile, dezavantajele sau dificultăţile acestora. Prin urmare, integrarea pune accentul pe
eforturile elevului de a stabili relaţii afective pozitive cu membrii grupului şcolar şi de a desfăşura
cu succes activităţi şcolare, iar incluziunea evidenţiază eforturile sistemului de a oferi servicii de
calitate tuturor elevilor.
Şcoala diversităţii vizează şi relaţia şcolii cu familia, pentru a ţine cont de problemele şi opiniile
părinţilor şi a-i încuraja să se implice în viaţa şcolii.
Pentru profesor, o şcoală a diversităţii presupune să urmărească în permanenţă o serie obiective
de perfecţionare şi autoperfecţionare profesională care să-i permită: să utilizeze eficient diferite
strategii de instruire, să integreze noile tehnologii, să lucreze diferenţiat, în funcţie de nivelul
fiecărui elev, de la proiectarea până la evaluarea activităţii, să creeze cadrul şi condiţiile pentru ca
fiecare elev să aibă un succes, să remarce şi să valorifice aptitudinile şi interesele fiecărui copil
pentru creşterea motivaţiei în procesul de educaţie, să demonstreze flexibilitate şi toleranţă.
Folosind noile tehnologii, profesorul îşi poate exercita rolul de facilitator al învăţării, câştigând
timp pentru alte activităţi importante: pregătire, proiectare şi reflecţie analitică, autoevaluare,
perfecţionare în domeniu, schimb de idei, abordări interdisciplinare etc.
În acest context, ghidul de faţă, orientat spre dezvoltarea de compenţe psiho-pedagogice şi de
tehnologia informaţiilor, aduce valoare adăugată demersului educaţional. În paginile acestui
material regăsim exemple de bună practică didactică ale unor practicieni cu experienţă, cu formări
variate şi complementare, capabili să marcheze domeniul educaţional, sub semnul
profesionalismului.
Proiectele didactice, aplicaţiile tehnologice moderne propuse vin să îmbogăţească actul
educaţional, să-i confere prospeţime, vigoare, să-l apropie de nivelul de interes şi de competenţele
actuale ale comunităţii educaţionale.
Prof. Anca Hardulea,
Centrul Judeţean de Resurse
şi Asistenţă Educaţională Iaşi
3
Proiect Erasmus+
Proiectul Erasmus+ TIC, artă şi joc în vederea promovării

practicilor incluzive în Şcoala Gimnazială "Otilia Cazimir"
2020-1-RO01-KA101-078968
Diversitatea în clasa contemporană nu mai este o excepţie în societatea actuală, iar această
transformare s-a petrecut în mod accelerat în ultima perioadă. A rezultat, astfel, o discrepanţă între
pregătirea iniţială a profesorilor şi provocările educaţionale pe care trebuie să le rezolve pe
parcursul activităţilor zilnice. Proiectul TIC, artă şi joc în vederea promovării practicilor incluzive
în Şcoala Gimnazială "Otilia Cazimir" a izvorât din realităţile din şcoala noastre şi îi are în centru
pe elevi. Fiind în imposibilitatea de a aplica un şablon care să contribuie la îmbunătăţirea
rezultatelor şcolare şi a stării de bine a elevilor deoarece fiecare instituţie şcolară se confruntă cu
anumite tipuri de diversitate, a fost nevoie de o analiză profundă. A rezultat un portret al diversităţii
din şcoala noastră, alcătuit din acele caracteristici care conferă unicitate fiecărui copil pe care îl
avem în grijă: stilul de învăţare, temperamentul, interesele, naţionalitatea, limba vorbită în familie,
mediul socio-economic din care provine, situaţia familială.
Conceptul de bază al proiectului este incluziunea în clasa diversă, în acelaşi timp un
principiu, cât şi un proces. Incluziunea şi echitatea prin şi în educaţie reprezintă piatra de temelie a
unei agende educaţionale transformative […] Niciun obiectiv educaţional nu poate fi considerat
îndeplinit dacă nu a fost atins de către toţi (elevii). (Incheon Declaration: Education 2030:
Towards Inclusive and Equitable Quality Education and Lifelong Learning for All, 2015, p.2).
Utilizat iniţial în literatura de specialitate cu referire la dizabilităţi, termenul de incluziune a
căpătat în prezent noi dimensiuni, validate de către instituţii de prestigiu: este un răspuns la
creşterea gradului de complexitate şi diversitate a societăţii. Tratează diversitatea ca pe o calitate
care îi ajută pe indivizi să se pregătească pentru viaţă şi cetăţenie activă într-o societate din ce în
ce mai complexă, solicitantă, multi-culturală şi integrată. (Inclusive education for learners with
disabilities - Think Tank (europa.eu)
Luând în considerare aceste noi interpretări, scopul proiectului nostru a fost îmbunătăţirea
strategiei de incluziune a elevilor Scolii Gimnaziale "Otilia Cazimir", în vederea asigurării accesului
egal la un proces educativ de calitate, indiferent de caracteristicile acestora.
Pe parcursul proiectului, ne-am dorit atingerea următoarelor obiective:
- creşterea rezultatelor la învăţătura a unui procent de 10% dintre elevi;
- scăderea cu 10 % a numărului de absente nemotivate;
- îmbunătăţirea calităţii actului didactic prin participarea la cursuri de perfecţionare a 12 profesori.
5
Proiect Erasmus+
Prin urmare, am elaborat Strategia de incluziune a şcolii, bazată pe patru componente:

1. utilizarea principiilor de design universal pentru învăţare (Universal Design for
Learning) cu scopul de a crea clase accesibile;
2. utilizarea unor formate instrucţionale variate, în funcţie de caracteristicile fiecărui elev;
3. cunoaşterea tuturor elevilor;
4. elaborarea unui plan de management al comportamentului.
Proiectul a fost conceput pentru a dezvolta componenta a doua. Studiile efectuate de către
European Agency for Special Needs and Inclusion (https://www.european-agency.org/), organizaţie
independentă, cu rol de platformă de colaborare pentru statele membre ale Uniunii Europene, arată
că introducerea tehnologiei, a jocurilor de învăţare şi a activităţilor artistice în mediile de învăţare
oferă profesorilor posibilitatea de a-şi regândi practicile de predare-învăţare-evaluare. Impactul
acestora se va reflecta în creşterea gradului de motivare a elevilor, de implicare si de independentă
în învăţare. În lipsa unor profesori calificaţi, motivaţi şi puternici, educaţia incluzivă de calitate nu
este realizabilă. (Hollenweger, J. (2015). Tool to upgrade teacher education practices for inclusive
education, Brussels/Strasbourg: European Union/Council of Europe, p10).
Piesele centrale ale proiectului au fost participările a 12 dintre colegii noştri la trei cursuri
de perfecţionare în străinătate.
 Inclusive Education through Art: 19-26 iulie 2021, Heraklion, Grecia, furnizat de către
Erasmus Learn;
 Managing a Diverse Classroom. Facing Upcoming Challenges: 16-21 august 2021, Verona,
Italia, furnizat de către Europass Teacher Academy;
 ICT in Education: 06-10 septembrie 2021, Praga, Cehia, furnizat de către ITC International.
Prin intermediul competenţelor dezvoltate în cadrul acestor cursuri, aplicate ulterior în cadrul
lecţiilor, dar şi prin organizarea altor tipuri de activităţi în şcoală, am dorit ca următoarele afirmaţii
să fie adevărate, contribuind astfel la aplicarea strategiei de incluziune:
 Planificarea activităţilor se realizează luând în considerare caracteristicile tuturor elevilor.
 Activităţile sunt gândite şi pe baza intereselor şi experienţelor elevilor.
 Este încurajată participarea tuturor copiilor.
 Materialele didactice folosite stârnesc interesul elevilor.
 Copiii simt că îşi pot exprima opinia sau cere ajutorul pe parcursul lecţiilor.
 Elevii sunt încurajaţi să îşi asume propria învăţare şi să se sprijine unul pe celălalt în
învăţare.
 Aşezarea mobilierului clasei permite interacţiunea elevilor, iar aceştia lucrează pe grupe şi
în perechi.
 Elevii sunt sprijiniţi atunci când întâmpină dificultăţi.
6
Proiect Erasmus+
 Elevii simt că regulile clasei sunt imparţiale.

 Evaluarea este utilizată pentru a încuraja învăţarea.
Considerăm ca cea mai importantă componentă a prezentului proiect rămâne impactul produs
asupra participanţilor. Deşi profesorii au fost cei care au participat la mobilităţi, ne-am propus că
schimbările să se reflecte mai ales în elevii noştri: creşterea gradului de motivaţie pentru învăţare a
tradus prin reducerea numărului de absente şi îmbunătăţirea rezultatelor şcolare, conştientizarea
faptului ca fac parte dintr-o şcoala cu o puternică orientare europeană, sporirea gradului de
înţelegere a faptului că educaţia reprezintă o modalitate de a depăşi dezavantajele materiale sau de
alta natură.
În mod firesc, asemenea obiective nu sunt atinse cu uşurinţă. Prin urmare, prezentul proiect este
doar un prim pas către crearea unui mediu de învăţare incluziv, în care diversitatea vizibilă şi
invizibilă să fie abordată astfel încât fiecare copil să beneficieze de o educaţie echitabilă.
Acest proiect este o provocare pentru schimbarea mentalităţii. Este momentul să trecem de la
ideea de clasă eterogenă, în care diferenţele reprezintă provocări şi profesorii negociază cu elevii
schimbarea comportamentelor pentru a se integra, la clasa diversă, în cadrul căreia diferenţele sunt
percepute ca fiind calităţi şi servesc drept resurse pentru învăţare reciprocă şi dezvoltare.
7
Curs Erasmus+ ICT in Education
În perioada 6-10 septembrie 2021, patru cadre didactice din Şcoala Gimnazială ,,Otilia
Cazimir” Iaşi au avut oportunitatea de a participa la un curs de formare în străinătate, în cadrul
Proiectului Erasmus +, intitulat Tic, artă şi joc în vederea promovării practicilor incluzive în
Şcoala Gimnazială ,,Otilia Cazimir”, Acţiunea-cheie 1 – Educaţie şcolară, având numărul de
referinţă 2020-1-RO01-KA101-078968.
Cursul ICT in Education, a fost furnizat de ICT International Training Center şi s-a
desfăşurat la Praga, Cehia. Cei patru beneficiari ai cursului au fost: profesor de limba şi literatura
română Lăcrămioara Doncean, profesor de matematică Marinela Leşan, profesor de matematică
Dana Tileagă şi profesor învăţământ primar Iuliana-Nicoleta David. Formarea s-a derulat pe
parcursul a 5 zile de curs, participarea la activităţile de formare reunind cadre didactice din şase ţări
europene (România, Polonia, Slovenia, Spania, Croaţia, Lituania).
Prima zi de curs a însemnat atât interrelaţionarea cu profesorii participanţi din celelalte ţări
(Spania, Croaţia, Polonia, Lituania, Slovenia), cât şi introducerea în integrated learning realizată
prin strategia ,,flipped classroom”. Pentru aceasta am utilizat aplicaţii precum: edpuzzle.com,
quizziz.com, insertlearning.com., unele dintre ele cunoscute, dar modul de introducere a lor în
strategia didactică, respectiv flipped classroom, ne-a creat o nouă perspectivă asupra conceperii
activităţilor didactice.
Ziua a doua a presupus introducerea în games/game based learning/ gamification utilizând
site-uri precum: superteachertools.us, classdojo.com şi aplicaţiile Into the book şi Plickers.
Folosirea aplicaţiei into the book este foarte utilă în dezvoltarea competenţelor de înţelegere a
textului şi de realizare a conexiunilor între cunoştinţele din diverse domenii, competenţe vizate în
subiectele din testele examenelor de Evaluare Naţională (a II-a, a IV-a, a VI-a şi a VIII-a).
Prin aplicaţia Goosecchase am fost implicate într-o activitate de tip out-door care a permis
atât comunicarea şi colaborarea între membrii echipei, cât şi descoperirea unor obiective turistice
din Praga.
A treia zi de curs a fost ziua în care am descoperit noi metode de învăţare bazate pe
mijloacele tehnologice care ar putea provoca interesul generaţiei actuale de elevi şi prin care
activităţile didactice ar deveni mult mai active, antrenând astfel toate categoriile de şcolari.
Pe site-ul https://hourofcode.com am creat, aplicând câteva cunoştinţe de coding, un joc prin
care pot fi introduse în lecţie noţiuni de matematică. Am făcut cunoştinţă cu ozoboţii şi am creat
coduri care să îi determine să urmeze trasee prestabilite. Quievervision ne-a oferit o nouă
8
ICT in Education
perspectivă asupra creării şi evaluării fişelor de lucru, aplicaţie accesibilă şi antrenantă pentru elevi,
inclusiv pentru cei cu probleme de adaptare la regulile unei lecţii tradiţionale.
În zilele următoare s-a construit un site web, pe platforma https://weebly.com, care ne-a
oferit ocazia să învăţăm algoritmul de realizare a acestuia. În acest context, am construit propriul
nostru site, ce e drept doar iniţiat, care poate fi accesat de pe linkul următor
https://profotiliacazimiriasi.weebly.com.
De asemenea, programul zilei de joi a fost completat de formatoarea noastră cu strategii şi
metode de învăţare ce pot fi introduse în ora de matematică. S-a lucrat pe plaformele
https://pbslearningmedia.com, https://galileo.org, http://pubquizz.com.
O activitate out-door a finalizat programul zilei, utilizând o aplicaţie de tip QR reading code,
prin care se pot introduce diferite sarcini de învăţare: definire, asociere dintre imagine şi text,
localizare pe google maps.
Activitatea de vineri a fost ultima din această mobilitate. Dacă în ziua precedentă am utilizat
aplicaţia doar pentru a descoperi cum funcţionează, în calitate de elevi, vineri, am învăţat cum să
generăm coduri şi cum să introducem această metodă în lecţiile noastre. Am lucrat cu plăcere la o
nouă formă de prezentare, ce poate fi atractivă pentru elevi (create a book).
În concluzie, ştim că introducerea mijloacelor tehnologice în activităţile didactice a
întâmpinat o rezistenţă destul de puternică din partea profesorilor formaţi în spiritul didacticii
tradiţionale. Dacă foarte mulţi profesori au acceptat că ei înşişi au nevoie să îşi dezvolte
competenţele digitale, urmând în acest sens diverse cursuri de formare, nu la fel se poate spune
despre gradul de utilizare a metodelor bazate pe TIC în cadrul activităţilor de predare-învăţare-
evaluare.
Cu siguranţă, reticenţa cea mai mare vine din partea profesorilor de limba şi literatura
română şi matematică, discipline la care procesul instuctiv - educativ se realizează, în decursul a
patru ani, cu presiunea examenelor de evaluare la final de ciclu de învăţământ.
În acest context, aprobarea noului curriculum naţional şi a modelului de proiectare
curriculară centrat pe competenţe, precum şi corelarea cu acesta a programei examenelor naţionale
permite profesorului să construiască strategii de predare-învăţare-evaluare variate, care să permită
adaptarea demersului didactic la nevoile elevilor, cu accent pe elevii în risc de excluziune.
9
Managing a Divers Classroom
Curs Erasmus+ Managing a Divers Classroom:

Facing Upcoming Challenges
În perioada 16-21august 2021, patru cadre didactice din Şcoala Gimnazială ,,Otilia Cazimir”
Iaşi au avut oportunitatea de a participa la un curs de formare în străinătate, în cadrul Proiectului
Erasmus +, intitulat Tic, artă şi joc în vederea promovării practicilor incluzive în Şcoala
Gimnazială ,,Otilia Cazimir”, Acţiunea-cheie 1 – Educaţie şcolară, având numărul de referinţă
2020-1-RO01-KA101-078968.
Cursul Managing a Divers Classroom: Facing Upcoming Challenges a fost furnizat de
catre EUROPASS Teacher Academy şi s-a desfăşurat la Verona, Italia. Cei patru beneficiari ai
cursului au fost: profesor de limba engleză Alina-Raluca Popov, profesor de limba şi literatura
română Adriana Cazacincu, profesor de matematică Delia Macsiniuc şi profesor de geografie
Valentina-Cătălina Holic.
În cadrul celor 6 zile de curs, participanţii din trei ţări europene (România, Spania şi Cipru)
au descoperit metode inedite de organizare a activităţii de învăţare la clasa contemporană şi s-au
familiarizat cu strategii de învăţare prin cooperare.
Toate activităţile au vizat organizarea lecţiilor din perspectiva incluziunii, a acordării unei
atenţii deosebite fiecarui elev din clasă: motivaţia pentru învăţare, strategia de învăţare prin
cooperare, metoda gândirii vizuale, ca metodă de introducere a noului conţinut al lecţiei
(https://vtshome.org), învăţarea pe bază de proiect (PBL), task based learning (TBL), Save the last
word, Mindfulness, tehnici care îi ajută pe elevi să se concentreze asupra lecţiilor.
Cursul de formare ne-a deschis perspectiva abordării învăţării fundamentată de Spencer
Kagan, profesor de psihologie şi educaţie la University of California Berkley. De-a lungul a multor
ani de cercetare şi formare, Dr. Spencer Kagan a elaborat şi a perfecţionat peste 160 de structuri
care oferă profesorilor un mod bine planificat de a grupa elevii şi de a le preda conţinuturi
importante într-un fel distractiv şi care îi implică în procesul de învăţare.
10
Inclusive education through Arts
Curs Erasmus+ Inclusive education through Arts
În perioada 19-24 iulie 2021, patru cadre didactice din Şcoala Gimnazială ,,Otilia Cazimir”
Iaşi au avut oportunitatea de a participa la un curs de formare în străinătate, în cadrul Proiectului
Erasmus +, intitulat Tic, artă şi joc în vederea promovării practicilor incluzive în Şcoala
Gimnazială ,,Otilia Cazimir”, Acţiunea-cheie 1 – Educaţie şcolară, având numărul de referinţă
2020-1-RO01-KA101-078968.
Cursul Inclusive education through Arts, a fost furnizat de Organizaţia Erasmus Learn şi s-a
desfăşurat în Heraklion, Creta, Grecia. Cei patru beneficiari ai cursului au fost: profesor pentru
învăţământ primar Cocuz Ana, profesor pentru învăţământ primar Streba Alina, profesor pentru
învăţământ primar Zapan Loredana şi profesor de limba şi literatura română Lupu-Ştefan Roxana.
În cadrul celor 6 zile de curs, participanţii din cinci ţări (România, Polonia, Slovacia, Cipru,
Elveţia) au descoperit că arta poate fi un instrument pentru educaţia incluzivă, indiferent de
disciplina pe care o predau.
Învăţarea prin curiozitate, de la observaţie la creaţie, învăţarea prin lucrul cu obiecte şi picturi,
scrierea creativă sau povestirea, proiectarea pas cu pas a unor benzi desenate, tehnici de bază în
studierea basmului, teatrul de păpuşi, instrumentele de psihodramă în educaţie, sociodrama ca decor
transformator, monodrama şi lucrul cu simboluri, influenţa muzicii în procesul de învăţare,
dezvoltarea unor jocuri de societate pentru asigurarea diversităţii în orele de curs, jocurile de podea
pentru orele neliniştite au fost principalele aspecte teoretico-aplicative pe care furnizorii de curs le-
au propus participanţilor, întărindu-le ideea că arta îl poate senzibiliza pe elevul de orice vârstă şi
poate înlătura blocajele emoţionale, indiferent de natura lor.
Fiecare dintre elementele care au fost prezentate la curs îşi poate găsi locul în cadrul oricărei
discipline de studiu, contribuind la dezvoltarea creativităţii şi spontaneităţii elevilor, la îmbunătă-
ţirea practicilor incluzive prin înlăturarea blocajelor emoţionale, inhibiţiei, sentimentului
inferiorităţii. Participanţii au descoperit că arta poate fi o formă de psihoterapie individuală sau de
grup prin care se poate da ,,culoare” nu doar orelor de educaţie plastică ci şi celor de istorie sau
geografie, matematică, fizică sau chimie, limbii materne ori limbilor străine sau oricărei alte
discipline din planul cadru de învăţământ.
Participanţii au înţeles, de asemenea, cât de important este rolul formatorului şi al mediului în
care se realizează educaţia incluzivă prin artă şi cât de mult poate contribui acest aspect la
asigurarea egalităţii de şanse în formarea elevilor.
11
Inclusive education through Arts
Activităţile din cadrul cursului Inclusive education through Arts răspun nevoilor de
perfecţionare ale cadrelor didactice participante în ceea ce priveşte abordarea unui demers didactic
creativ în cadrul procesului instructiv-educativ în general, dar şi în vederea integrării şi incluziunii
elevilor cu nevoi speciale în mod particular. Acest curs se adresează cadrelor didactice interesate de
utilizarea metodelor creative, bazate pe artă şi joc, pe exemplele de bune practici, pe activităţi
interactive ce pot spori calitatea actului didactic. De asemenea, cunoaşterea strategiilor, metodolo-
giilor şi instrumentelor prin care pot fi incluşi toţi elevii în educaţie, descoperirea modului în care
funcţionează educaţia incluzivă în alte ţări şi cum este posibilă depăşirea segregării elevilor cu
nevoi speciale sunt alte aspecte relevante ale acestui curs de perfecţionare.
Ca urmare a participării la acest curs, profesorii pot încuraja excelenţa şi integrarea în
educaţie prin artă a tuturor elevilor, făcându-i să conştientizeze modul în care activităţile artistice şi
cele cu caracter ludic pot spori dezvoltarea factorilor de sprijin în educaţie, dezvoltând principiile
comunicării, colaborării, abilităţile de gândire critică şi creativă. Tot în ceea ce-i priveşte pe elevi,
experienţa participării la un astfel de curs de perfecţionare ar putea ajuta la creşterea sentimentului
de securitate în şcoală, la reducerea comportamentelor indezirabile, la creşterea stimei de sine, la
îmbunătăţirea rezultatelor datorită deschiderii mediului şcolar, a acceptării şi toleranţei, la creşterea
şanselor de integrare socială şi profesională.
12
Universal Design for Learning
Designul Universal pentru Învăţare
Conceptul de ”design universal” defineşte înlăturarea barierelor arhitecturale în

construcţii, astfel încât, orice persoană indiferent de dizabilitate, vârstă, stare de sănătate, limitări
fizice, fobii sau alte nevoi (cum ar fi mame cu copii în cărucioare, biciclişti, copii pe patine cu rotile),
să poată beneficia de spaţiul construit al unei clădiri. Apare prin anii 1950 şi ia amploare în 1987
când, arhitectul şi designer-ul de produse american Ronald L. Mace, devine un important susţinător
al acestei abordări arhitecturale.
La începutul anilor 1990, se dezvoltă ideea că acest concept ar putea fi aplicat în domeniul
educaţiei deoarece anticipează nevoi (nevoia fiecărui elev de a se regăsi în propria experinţă de
învăţare, nevoia ca învăţarea să devină o activitate plăcută pentru fiecare participant), asigură
flexibilitate în aplicare şi, important pentru educabilii societăţii moderne, deschide calea către
incluziunea în clasa diversă. În sprijinul acestor afirmaţii vin şi descoperirile recente din domeniul
neuroştiinţei care evidenţiază faptul că suntem foarte diferiţi, ca educatori şi educabili şi că, o metodă,
o strategie de învăţare pot asigura reuşita şi autodepăşirea pentru unii elevi, în timp ce, pentru alţii,
să nu producă schimbări.
Designul Universal pentru Învăţare (Universal Design for Learning) este o abordare a
curriculum-ului care reduce barierele şi maximizează învăţarea pentru toţi elevii, oferind tuturor
şanse egale de a reuşi. Este aplicabil în şcoala cu mentalitate deschisă, în care toţi se simt bine,
apreciaţi şi încurajaţi, indiferent de gradul de timiditate, mediul din care provin, dificultăţile de
învăţare sau adaptare, stilul de învăţare. În acest context, învăţarea prin cooperare poate fi folosită
cu succes atât pentru exploatarea conţinuturilor prin intermediul întrebărilor, conceptelor, textelor,
infograficelor, materialelor video, imaginilor, cât şi pentru crearea cadrului necesar construirii
încrederii elevilor în forţele proprii. Deci, UDL este o strategie de învăţare care asigură incluziunea,
oportunitate de a obţine succes ca elev şi ca profesor. Şi aceasta, pentru că, în clasa contemporană,
învăţarea nu presupune memorare ci capacitatea de a identifica, de a înţelege cum funcţionează
procese, fenomene, fapte, de a evalua situaţii pentru a lua o decizie corectă.
Cadrul didactic trebuie să fie direct interesat de participarea fiecărui elev la procesul de
învăţare, de maximizarea progresului şcolar şi punerea eficientă în practică a activităţii centrate pe
elev. Pentru aceasta trebuie să identifice şi să valorifice răspunsuri la întrebări, întrebări considerate
de unii, adevărate provocări: Care este scopul meu ca profesor?, Ce trebuie/ce vreau să ştie elevii?,
Ce am de făcut pentru a atinge scopul şi obiectivele, pentru a le dezvolta competenţele?, Ce
13
metode/strategii folosesc?, Cum transform evaluarea în satisfacţia reuşitei şi a propriei

autodepăşiri?, Cum sunt sigur că învăţarea are loc cu adevărat?
Răspunsurile sunt legate de dorinţa cadrului didactic de a înţelege şi de a accepta diversitatea,
de a identifica şi de a elimina bariere în învăţare, de a fi un profesor incluziv, cu mentalitate deschisă.
Aceasta se reflectată în:
 lecţii flexibile;
 conţinuturi accesibile tuturor;
 crearea de posibilităţi ca elevul să aleagă calea propriei instruiri;
 aplicarea unei evaluări concepută în scop remedial;
 stimularea prin note şi nu pedepsirea cu ajutorul acestora;
 încurajarea autodepăşirii, nu a competiţiei.
O activitate didactică de succes presupune, printre altele, o bună proiectare şi o formulare
clară a sarcinilor de lucru. Odată proiectarea realizată, analiza detaliată din perspectiva celor trei
principii ale Designului Universal pentru Învăţare asigură reuşita activităţii.
Principiul 1: Furnizarea Modurilor/mijloacelor multiple de reprezentare

The ”What” of Learning. Representation. Recognition
Cum preia elevul informaţiile?
Elevul identifică şi înţelege informaţiile.
Un proiect didactic care abordează Principiul UDL ”Moduri multiple de reprezentare”
foloseşte diverse formate şi suporturi în furnizarea informaţiilor pentru elevi. La începutul lecţiei,
jocul de rol sau Metoda gândirii vizuale ar putea fi alese ca metode pentru a introduce noile
conţinuturi care, altfel, ar ajunge la elevi în formă scrisă sau verbală. În explicarea conceptelor cheie
se pot folosi prezentări PowerPoint în care să alterneze text, imagini, diagrame pentru a activa
diferitele stiluri de învăţare. Videoclipurile pot ajuta elevii care învaţă mai bine din documentare,
experimente, deci din ”viaţa reală”, să înţelegă conţinuturi, înlocuind memorarea simplei teorii.
Utilizarea unui model fizic tridimensional pe baza căruia cadrul didactic oferă explicaţii poate
ajuta elevul care îşi asigură învăţarea auditiv sau vizual. Aceste materiale vor fi însoţite de suporturi
teoretice mai lungi şi cu un grad de dificultate mai mare pentru elevii care depăşesc cu uşurinţă
celelalte praguri ale învăţării. Utilizarea tehnologiei (laptop-uri, tablete, telefoane) poate ajuta elevii
care învaţă prin explorare şi lectură independentă. Aplicaţia Edpuzzle le oferă posibilitatea de a
urmări în ritm propriu lecţia.
La fel de utile în această etapă a lecţiei pot fi şi aplicaţiile Goose Chase, InsertLearning,
Class Dojo, Into the book sau metodele Turul galeriei, Jigsaw, Rally Coach. Acestea din urmă
valorifică lucrul în echipă, comunicarea, angajând real elevii în învăţare şi responsabilizându-i.
14
Principiul 2: Furnizarea Modurilor/mijloacelor multiple de acţiune şi expresie

The ”How” of Learning. Action and Expression. Skills and Strageties
Cum se exprimă şi cum acţionează pe baza acestor informaţii?
Elevul rezolvă sarcini, planifică, îşi valorifică abilităţile, autocorectează şi îşi evaluează
progresul.
Un proiect didactic care abordează Principiul UDL ”Moduri multiple de acţiune şi expresie”
foloseşte pe parcursul lecţiei diverse activităţi de învăţare şi evaluare pentru elevi. Elevilor li se
oferă posibilitatea de a alege modul în care vor demonstra ceea ce au învăţat. Unii vor lucra eficient
independent, dar alţii, vor avea nevoie de sprijinul cadrului didactic într-o măsură mai mare sau mai
mică. Unii elevi vor dori să aleagă, ca modalitate de comunicare a ceea ce au învăţat, realizarea unei
benzi desenate cu ajutorul Platformei Make Beliefs Comix, Story Jumper sau Storyboard, alţii
realizarea unui film video, a unui poster sau a unui infografic (https://www.canva.com). Unii vor
prefera redactarea unui eseu, alţii explicaţiile verbale sau reprezentarea vizuală. Cu siguranţă că vor
fi şi elevi care vor opta pentru testele grilă sau alte tipuri de evaluare scrisă. O evaluare folosind
aplicaţile Plickers sau Quizziz va dinamiza clasa şi va înlătura emoţiile, iar Super Teacher Tools
oferă jocuri personalizate care pot fi utile, şi ele, în măsurarea nivelului de achiziţii al elevilor.
Elevilor pentru care telefonul mobil este indispensabil, li se poate oferi posibilitatea de a folosi
QR reading code.
Cadrul didactic are rolul de a îndruma. Pentru ca învăţarea să-şi atingă scopul, elevii trebuie
înţeleagă ce aşteptări are cadrul didactic de la ei. Acesta le poate oferi o listă de verificare cuprinzând
criteriile de evaluare care descriu nivelurile de calitate, de la excelent la slab, pentru a le oferi acestora
un feedback detaliat privind modul de realizare a sarcinii (Rubrics).
Principiul 3: Furnizarea Modurilor/mijloacelor multiple de implicare

The ”Why” of Learning. Engagement. Caring and Prioritizing
Cum îl implicăm în situaţia de învăţare?
Elevul trebuie fie motivat şi să se concentreze pentru finalizarea cu succes a sarcinilor, deci
a învăţării.
Un proiect didactic care abordează Principiul UDL ”Moduri multiple de implicare” foloseşte
pe parcursul lecţiei diverse forme pentru explorarea informaţiilor. Este acea parte a proiectării care
urmăreşte crearea motivaţiei la elevi deoarece aceasta constituie parte integrantă a învăţării. Note,
calificative, recompense, aprecieri, încurajări, toate reprezintă forme de motivare. Cadrul didactic
trebuie să cunoască bine fiecare elev pentru a şti ce îl motivează şi pentru a-i oferi, în acest caz, feed-
back-ul aşteptat. Autoevaluarea, şi ea, reprezintă o modalitate de a încuraja şi a stimula elevul în a se
15
autodepăşi. Creşterea autonomiei elevului, prin oferirea oportunităţii de a alege, aprijină angajarea
în învăţare, motivează şi responsabilizează.
Dar cadrul didactic nu poate fi convingător în a motiva elevii dacă, el însuşi, nu este cu
adevărat motivat de ceea ce face.
Ca o concluzie, analiza fiecărui proiect didactic din perspectiva Designului Universal pentru
Învăţare oferă siguranţa aplicării incluziunii la clasă şi răspunde numeroaselor provocări oferite de
clasa contemporană.
Sursa: Differentiate & Deviate http://www.ztlearn.com/differentiate-deviate
Resurse bibliografice
Istrate,O. (2020). Designul universal pentru învăţare în perspectiva educaţiei digitale. aricol
accesat august 2020: https://revistaprofesorului.ro/design-universal-pentru-invatare-in-perspectiva-
educatiei-digitale/
https://durhamcollege.ca/cafe/wpcontent/uploads/sites/5/2019/07/images_udl_DanBlommeL
essonPlan.docx
https://www.youtube.com/watch?v=bDvKnY0g6e4
https://www.cast.org/
16
Gamification
GAMIFICATION
sau despre Cum să transformi jocurile în activităţi ... serioase
Utilizarea TIC în procesul instructiv-educativ poate contribui în mod semnificativ la

creşterea calităţii actului de învăţare. Folosirea resurselor educaţionale deschise, proiectarea
activităţilor didactice din perspectiva utilizării tehnologiei în clasă, generarea materialelor ready-to-
use şi folosirea aplicaţiilor curente online transformă şcoala într-un mediu de învăţare deschis
determinând colaborarea mai rapidă între sectoarele educaţionale, inclusiv integrarea elevilor din
categorii dezavantajate.
Noile metode de învăţare bazate pe mijloacele tehnologice, coroborate cu implementarea
platformelor de e-learning şi utilizarea unor aplicaţii uzuale în viaţa cotidiană, ar putea provoca
interesul generaţiei actuale de elevi, activităţile didactice devenind mult mai active, antrenând astfel
toate categoriile de şcolari.
Strategii didactice precum Flipped classroom şi cea centrată pe jocuri (games/game-based
learning/gamification), strategii care se pot aplica utilizând, printre altele, site-urile
https://www.superteachertools.us, https://www.classdojo.com şi aplicaţiile Into the book
(https://reading.ecb.org), Create a book (https://www.storyjumper.com), https://get.plickers.com,
QR reading code (https://www.qr-code-generator.com), contribuie la realizarea unei activităţi
didactice incluzive care să reuşească antrenarea tuturor elevilor în funcţie de abilităţile lor.
De exemplu, folosirea aplicaţiei Into the book este foarte utilă în dezvoltarea competenţelor
de înţelegere a textului şi de realizare a conexiunilor atât între cunoştinţele din diverse domenii, cât
şi cu propriile experienţe, competenţe vizate în subiectele din testele examenelor de Evaluare
Naţională (a II-a, a IV-a, a VI-a şi a VIII-a).
Aplicaţia de tip QR reading code este una dintre cele mai folosite de către utilizatorii
dispozitivelor electronice. Cu siguranţă, generaţia actuală de elevi foloseşte o aplicaţie de scanare
de coduri în mediile nonformale pentru a accesa mai uşor link-urile de pe internet sau pentru a
transmite prin mesaj criptat o cantitate mare de informaţii.
Aplicaţia este uşor de folosit şi poate fi descărcată pe orice tip de smartphone sau tabletă.
Elevii sunt ghidaţi nu doar să scaneze codurile prin care li se transmit sarcini de învăţare, definiţii,
asocieri dintre imagine şi text, localizare pe Google maps, ci şi să genereze coduri prin care să
transmită modul de rezolvare a situaţiilor propuse în timpul activităţilor de învăţare.
17
Gamification
Avantajele utilizării QR Code Generator and Reader:
● Pentru comunicarea unui volum mai mare de informaţii elevilor, se pot utiliza codurile QR ce
permit compactarea acestora.
● Aplicaţia utilizată permite atât citirea codurilor cât şi generarea de noi coduri.
● Aplicaţia permite vizualizarea codurilor QR generate anterior.

●
Dezvoltarea competenţelor lingvistice poate fi pusă în concordanţă cu cea a competenţei

digitale prin folosirea aplicaţiei Create a book de pe site-ul https://www.storyjumper.com/.
Aplicaţia este foarte generoasă şi permite profesorului să îşi proiecteze activităţi didactice creative,
transdisciplinare care să îi stimuleze pe elevi să participe, să colaboreze pentru a rezolva sarcinile de
învăţare.
Practic, exploatând un text literar/nonliterar suport, prin realizarea unei cărţi în mediul
virtual, profesorul poate realiza diferite activităţi de învăţare: identificarea cuvintelor cheie,
formularea ideilor principale/ secundare, redactarea rezumatului etc. Pentru a crea propria carte
folosind această aplicaţie, elevii pot insera textul pe care îl consideră potrivit, imaginile şi fondul
oferit sau pot încărca din propriul dispozitiv fotografii pe care le consideră potrivite. Mai mult,
elevii care vor să se exprime şi prin limbaj sau muzică pot insera în cartea lor melodii de pe
aplicaţie sau pot înregistra propriul mesaj.
18
Gamification
Create a book sau despre Cum să creezi o carte în mediul virtual
PASUL 1
Pentru a utiliza aplicaţia este necesară logarea pe site-ul https://www.storyjumper.com/, aceasta
putând fi realizată fie prin folosirea unui cont de Google sau Facebook, fie prin crearea unui cont în
cadrul platformei.
PASUL 2
Se formează clasa introducându-se elevii folosind opţiunea Add class. Acest meniu permite
importul unei clase de pe Google Classroom.
19
Gamification
PASUL 3
Următorul pas este crearea unei cărţi cu care elevii vor interacţiona. Folosindu-se de meniurile din
partea stângă a ecranului, aceştia pot adăuga casete text, props-uri (atât implicite, cât şi create de
utilizator), scene, imagini şi sunete.
PASUL 4
După finalizarea cărţii, aceasta poate fi distribuită fie prin butonul share către alţi membri ai clasei,
fie către alţi utilizatori ai platformei folosind butonul publish, însă această opţiune este contra cost.
20
Gamification
PROIECT DIDACTIC
Clasa: a VII-a
Disciplina: Limba şi literatura română
Domeniul/Domenii: Comunicare şi lectură
Unitatea de învăţare: Călătorie în necunoscut
Titlul lecţiei: Cum e lumea de Veronica D. Niculescu
Tipul lecţiei: de receptare a unui text narativ literar în proză
Competenţe generale
1. Participarea la interacţiuni verbale în diverse situaţii de comunicare, prin receptarea şi producerea
textului oral;
2. Receptarea textului scris de diverse tipuri.
Competenţe specifice
1.3. Participarea la interacţiuni verbale diverse, apelând la strategii variate de ascultare activă şi de
negociere a informaţiei şi a relaţiei cu interlocutorii;
2.1. Recunoaşterea modurilor în care sunt organizate informaţiile din texte literare şi nonliterare,
continue, discontinue şi multimodale;
2.2. Compararea diferitelor puncte de vedere exprimate pe marginea unor texte diverse;
2.3. Adecvarea atitudinii şi a practicilor de lectură în funcţie de scopul lecturii;
2.4. Dezvoltarea competenţei de lectură prin diversificarea activităţilor consacrate cărţii.
Obiective operaţionale
O1. Să recunoască statutul textului dat (integral, fragment de text).
O2. Să delimiteze textul în fragmente logice.
O3. Să precizeze pentru fiecare fragment câte un cuvânt –cheie, punându-l în corelaţie cu ideea
principală a fragmentului.
O4. Să formuleze ideea principală a textului narativ literar.
O5. Să îşi exprime propriile atitudini faţă de întâmplările relatate.
Obiectivele incluziunii
 utilizarea tehnologiei pentru a asigura accesul elevului la conţinuturi şi mijloace pentru a-şi
demonstra competenţele;
 analiza regulată a feedback-ului de la elevi în vederea ajustării practicilor didactice;
Resurse
Strategia didactică: dirijată, algoritmică;
Metode şi procedee: conversaţia euristică, lectura expresivă, aplicaţiile QR coding, create a book;
Mijloace de învăţământ: manualul, tabla, fişe de lucru, laptop, smartphone-uri;
21
Gamification
Forme de organizare: pe grupe de lucru, frontală, individuală.
Sâmihăian, F., Dobra, S., Halaszi, M., Davidoiu-Roman, A., Corcheş, H. (2019). Limba şi
literatura română. Manual pentru clasa a VII-a. Bucureşti: Editura Art Klett.
Pamfil, A. (2007). Limba şi literatura română în gimnaziu. Structuri didactice deschise. Piteşti:
Editura Paralela 45.
Secrieru, M. (2008). Didactica limbii române. Iaşi: Editura StudIS.
literatura română. Ghidul profesorului, clasa a VII-a. Bucureşti: Editura Art Klett.
literatura română. Caietul elevului, clasa a VII-a, Bucureşti: Editura Art Klett.
***Programa şcolară pentru disciplina Limba şi literatura română, clasele a V-a – a VIII-a.
(2017). Bucureşti: Ministerul Educaţiei Naţionale.
Scenariul didactic
I. Prelectura. Înainte de text...

La începutul activităţii, elevii sunt distribuiţi în 4 grupe de lucru şi sunt anunţaţi că sarcinile de
lucru vor fi diferite, dar, la final, toate produsele vor constitui un întreg. Elevii primesc diferite
cartonaşe care conţin un cod de bare. Prin aplicaţia QR coding, fiecare grupă scanează codul de
bare primit, astfel încât ei află sarcina de lucru pe care o au de realizat:
Grupa 1 - Construiţi o poveste folosind următoarele cuvinte: fluture, zoo, ursuleţ, libertate,
evadare, prietenie (max. 150 de cuvinte);
Grupa 2 - Descriţi imaginea de mai jos în câteva rînduri, având în vedere: anotimpul,
culorile, planul îndepărtat, planul apropiat, elementele imaginii.
Sursa: https://catalog.manualedigitaleart.ro/art-r7/v1/index.html#book/u1-10-11
22
Gamification
Grupa 3 - Citiţi cu atenţie textul următor şi realizaţi un desen care să surprindă cât mai multe
detalii:
„Limpede este un singur lucru acum, când ursuleţul Bianca goneşte pe alee, pe urmele
fluturelui: e splendid în lumea de dincolo de gratii! Pe partea dreaptă este un lac lunguieţ, raţe
sălbatice se trezesc şi foşnesc în desiş, iar în stânga e marginea pădurii. Şiruri de copaci îşi trimit
umbrele lungi până departe, ca pentru a-şi marca teritoriul. Valea dintre pădure şi lac este ca o
palmă întinsă, oferind diamante: iarba este plină de rouă. Ursuleţul aleargă îmbătat de fericire,
scuturând din căpşorul rotund, împingând cât poate de tare în labe şi spărgând valuri de aer cu
pieptul. Blăniţa îi saltă în spinare ca un cojoc cu un număr prea mare.“
Grupa 4 - Căutaţi pe internet o ştire scrisă sau video care să relateze un incident în care un urs şi-a
făcut apariţia într-un oraş. Notaţi următoarele aspecte: atitudinea reporterului, atitudinea cetăţenilor,
cauzele evidenţiate şi modul în care a fost rezolvat incidentul.
Coordonatorii grupelor prezintă felul în care au fost rezolvate sarcinile de lucru, se
analizează modul de rezolvare, elevii din celelate grupe putând înterveni cu completări, chiar şi prin
împărtăşirea unor experienţe personale.
II. Textul
a. Lectura. Lumea textului
Se realizează lectura integrală a textului Cum e lumea de Veronica D. Niculescu, elevii fiind
îndrumaţi să sublinieze cuvintele/ structurile necunoscute, să marcheze cu semnul întrebării ceea ce
nu înţeleg şi cu semnul exclamării ceea ce li se pare interesant/ plăcut.
b. Primele impresii
1. Ce impresie ţi-a creat textul?
2. Ce dificultăţi ai întâlnit? (nume, cuvinte, expresii etc.)
3. Prin ce se aseamănă conţinutul textului cu ce aţi realizat voi prin sarcinile de lucru?
III. Relecturile
a. Relectura pentru aflarea sensurilor. Ce transmite textul.
Elevii vor relua lectura, citind pe fragmente logice care să conţină o idee principală.
După delimitarea textului, fiecare elev notează cuvântul-cheie pentru fiecare fragment, generează
un cod de bare şi îl trimite profesorului pentru verificare. Se analizează variantele trimise de elevi,
iar pe tablă profesorul notează cuvintele-cheie sugestive pentru fiecare fragment.
23
Gamification
b. Relectura pentru realizarea sensurilor

Pentru ca elevii să reţină mai uşor succesiunea de fapte şi întâmplări, ei sunt distribuiţi în grupe de
lucru şi se propune refacerea firului epic, prin formularea ideilor principale, utilizând aplicaţia
Create a book de pe site-ul https://www.storyjumper.com/.
Elevii vor crea, cooperând, propria carte demonstrând astfel că au reuşit să reţină succesiunea
logică a faptelor şi întâmplărilor, realizând într-un mod inedit planul simplu de idei.
Profesorul explică elevilor modalitatea de lucru pe acest site, care sunt paşii pe care să îi facă pentru
intoducerea textelor, pentru inserarea imaginilor şi a fundalului sonor. De asemenea, li se
recomandă şi site-ul https://www.freepik.com/, care se poate constitui într-o resursă pentru crearea
cărţii.
Sursa https://www.storyjumper.com/sjeditor/edit/115883862/lacradoncean
Având în vedere că planul simplu de idei conţine zece idei principale, cartea realizată de
elevi va conţine cel puţin zece pagini. Prezentarea va fi făcută de toţi elevii care vor dezvolta, oral
ideile principale, realizând astfel rezumatul textului, această activitate de învăţare contribuind nu
doar la dezvoltarea competenţei digitale, ci şi a competenţei lingvistice.
Propunător,
prof. Lăcrămioara DONCEAN
Şcoala Gimnazială ”Otilia Cazimir” Iaşi
24
Aplicaţia Plickers
Aplicaţia PLICKERS
sau despre Cum evaluezi formativ folosind un telefon
Evoluţia într-un ritm accelerat a tehnologiei în ultimele două decenii a creionat o societate
pentru care informaţia este la un click distanţă. Astfel, accesul la dispozitive digitale şi internet a
transformat profund educabilul zilelor noastre. Vorbim despre nativii digitali pentru care Google şi
Wikipedia ţin loc de enciclopedii, YouTube-ul, Facebook-ul, Tik Tok-ul au luat locul emisiunilor
TV, iar telefonul, tableta sau laptop-ul au devenit o reală fereastră deschisă spre lume conducând
către necesitatea unei profunde schimbări în abordarea formării de competenţe şi dobândirii
cunoştinţelor. O strategie eficientă care valorifică aceste trăsături este Flipped classroom, tip de
învăţare blended learning care presupune studiu independent prin care elevul descoperă noile
conţinuturi şi noţiuni acasă, cu ajutorul tehnologiei, pe baza unor materiale indicate de către
profesor: videoclip-uri, lecţii înregistrate. În clasă, având informaţiile de bază, elevul poate pune
întrebări pentru clarificarea conţinuturilor şi aplică ceea ce a învăţat în diverse teme.
Pentru aceasta se utilizează, cu succes, aplicaţii precum Edpuzzle (https://edpuzzle.com), QR
reading code, Plickers (https://www.plickers.com), Insertlearning (https://insertlearning.com),
aceasta din urmă, extensie Chrome, cu aplicaţii pentru iOS şi Android, care permite profesorilor să
transforme orice site într-o lecţie online interactivă, cu o versiune de încercare gratuită şi utilizare
extinsă în versiune plătită. Unele dintre ele sunt cunoscute, dar noutatea constă în modul lor de
introducere în strategia didactică, respectiv Flipped classroom, creând o nouă perspectivă asupra
conceperii activităţilor didactice.
Folosirea aplicaţiei Plickers

PASUL 1: Logarea
Pentru utilizarea aplicaţiei este necesară logarea de către cadrul didactic, aceasta putând fi realizată
fie prin folosirea unui cont de Google sau Apple, fie prin crearea unui cont în cadrul platformei.
25
Aplicaţia Plickers
PASUL 2: Crearea clasei

După logare, este necesară adăugarea elevilor în cadrul unei clase, folosind butonul de Add Class
din meniul din stânga paginii. Platforma permite importarea unei clase de pe Google Classroom.
PASUL 3: Descărcarea cardurilor plickers

Pentru a se realiza evaluarea la clasă, fiecare elev are nevoie de un card. Aceste carduri pot fi
descărcate gratuit de pe link-ul https://help.plickers.com/hc/en-us/articles/360008948034-Get-
Plickers-Cards. Fiecare latură a cardului corespunde unei variante de răspuns. Pentru a putea fi
folosite la mai multe clase, cardurile descărcate şi listate, pot fi plastifiate.
26
Aplicaţia Plickers
PASUL 4: Crearea testului de evaluare

După crearea clasei, folosind butonul de Add Set din stânga paginii, se pot crea seturi de întrebări
(teste de evaluare) cu câte 4 variante de răspuns. Se marchează răspunsul corect. Meniul din dreapta
paginii permite adăugarea de imagini, videoclipuri, sunete şi GIF-uri.
PASUL 5: Aplicarea testului la clasă

Aplicarea testului se face cu ajutorul unui videoproiector, a unui telefon şi a cardurilor.
Fiecare elev primeşte un Plicker-card corespunzător locului său în clasă. Profesorul distribuie aceste
carduri într-o anumită ordine, astfel încât să existe concordanţă între numele elevului din clasă, card
şi lista elevilor din aplicaţie.
Profesorul proiectează întrebările şi variantele de răspuns.
Elevul va răspunde prin ridicarea cardului. În partea de sus va orienta latura corespunzătoare
variantei de răspuns considerată de el ca fiind corectă.
Citirea răspunsurilor se va face prin scanarea cardurilor de către profesor cu ajutorul telefonului
îndreptat către cardurile ridicate de elevi.
PASUL 6: Interpretarea rezultatelor

Vizualizarea scorurilor elevilor poate fi făcută prin butonul de scoresheet din cadrul meniului
principal, aplicaţia centralizând rezultatele în timp real.
27
Aplicaţia Plickers
Avantaje:
 poate fi considerat un instrument distractiv de evaluare, atât de către profesor cât şi de către
elev;
 eliminarea foii clasice de test şi a creionului, ceea ce poate oferi elevilor un confort mai mare în
timpul evaluării, în favoarea concentrării asupra conţinutului verificat;
 rezultatul evaluării oferit în timp real, feed-back imediat;
 eliminarea timpului petrecut acasă pentru corectarea testelor;
 notarea obiectivă;
 interpretarea rezultatelor pe bază de grafice;
 afişarea răspunsurilor corecte/incorecte care ajută la diagnosticarea nivelului de pregătire al
elevilor;
 afişarea întrebărilor cu cele mai slabe răspunsuri ceea ce oferă posibilitatea intervenţiei
remediale;
 accesul gratuit la aplicaţie şi carduri;
 nu este necesară logarea elevului la aplicaţie;
 răspunsurile individuale sunt private şi greu de văzut de către alţi elevi;
 folosirea în condiţii offline.
28
Aplicaţia Plickers
PROIECT DIDACTIC
Clasa: a VII-a
Domeniu/Domenii: Comunicare şi lectură
Unitatea de învăţare: Călătorie în necunoscut
Titlul lecţiei: Cum e lumea de Veronica D. Niculescu
Tipul lecţiei: de receptare a unui text narativ literar în proză
textului oral;
2. Receptarea textului scris de diverse tipuri.
1.3. Participarea la interacţiuni verbale diverse, apelând la strategii variate de ascultare activă şi de
negociere a informaţiei şi a relaţiei cu interlocutorii;
2.1. Recunoaşterea modurilor în care sunt organizate informaţiile din texte literare şi nonliterare,
continue, discontinue şi multimodale;
2.2. Compararea diferitelor puncte de vedere exprimate pe marginea unor texte diverse;
2.3. Adecvarea atitudinii şi a practicilor de lectură în funcţie de scopul lecturii;
2.4. Dezvoltarea competenţei de lectură prin diversificarea activităţilor consacrate cărţii.
O1. Să stabilească relaţia autor-narator-personaj în textul suport;
O2. Să identifice particularităţile unui text narativ literar;
O3. Să precizeze reperele spaţio-temporale din text;
O4. Să identifice modurile de expunere şi rolul acestora în text;
O5. Să identifice personajele, menţionând tipul lor.
 analiza regulată a feedback-ului de la elevi în vederea ajustării practicilor didactice.
29
Aplicaţia Plickers
Resurse
Strategia didactică: dirijată, algoritmică;
Metode şi procedee: conversaţia euristică, explozia stelară, aplicaţiile Edpuzzle, QR coding,
Plickers;
Mijloace de învăţământ: manualul , tabla, fişe de lucru, laptop, smartphone-uri, carduri Plickers;
Forme de organizare: pe grupe de lucru, frontală, individuală.
literatura română. Manual pentru clasa a VII-a. Bucureşti: Editura Art Klett.
Pamfil, A. (2007). Limba şi literatura română în gimnaziu. Structuri didactice deschise. Piteşti:
Editura Paralela 45.
Secrieru, M. (2008). Didactica limbii române. Iaşi: Editura StudIS.
literatura română. Ghidul profesorului, clasa a VII-a. Bucureşti: Editura Art Klett.
literatura română. Caietul elevului, clasa a VII-a, Bucureşti: Editura Art Klett.
***Programa şcolară pentru disciplina Limba şi literatura română, clasele a V-a – a VIII-a.
(2017). Bucureşti: Ministerul Educaţiei Naţionale.
Scenariul didactic
I. Evocarea (10 minute)

Pe baza cunoştinţelor dobândite anterior, elevii trebuie să facă diferenţa între autorul şi
naratorul unui text literar. Pentru fixarea acestor termeni, se aplică un chestionar realizat cu ajutorul
aplicaţiei Edpuzzle, https://edpuzzle.com/assignments/616306f4db97e84178feccbf/students.
În acest context, elevii vizionează un scurt interviu cu scriitoarea Veronica D. Niculescu,
(Sursa: https://www.youtube.com/watch?v=P6VNKcnDPaY) şi reactualizează raportul autor-
narator, activitate ce le permită să o asculte şi să o vadă pe autoarea textului suport şi să diferenţieze
mai uşor scriitorul, fiinţă reală, de narator, vocea imaginară.
De asemenea, elevii află care este modul în care autorul se raportează la propria creaţie, care
îi sunt sursele de inspiraţie şi ce urmăreşte în momentul creării unui text.
30
Aplicaţia Plickers
Sursa: https://edpuzzle.com/assignments/616306f4db97e84178feccbf/students.
31
Aplicaţia Plickers
II. Constituirea sensului (20 de minute)

Pentru reactualizarea particularităţilor unui text narativ literar, se foloseşte ca metodă de
lucru explozia stelară, prin care elevilor li se cere să răspundă la întrebările-cheie ce conduc spre
evidenţierea acestora:
Cine
Despre Unde/
cine Când
povesteşte?
Cum Ce
Elevii sunt distribuiţi în 5 grupe, fiecare grupă trebuind să identifice argumente pentru cele 5
întrebări:
 grupa 1 – explică cine povesteşte, identifică tipul de narator şi în ce relaţie se află cu autorul şi
personajele;
 grupa 2 – identifică repere de spaţiu şi de timp în care se desfăşoară acţiune şi rolul acestora în
naraţiune;
 grupa 3 – prezintă subiectul textului narativ, punctând momentele acestuia şi urmărind felul în
care este construită acţiunea;
 grupa 4 – identifică modurile de expunere şi precizează rolul fiecăruia în textul narativ literar;
 grupa 5 – identifică personajele, stabileşte tipul acestora şi relaţiile dintre ele.
32
Aplicaţia Plickers
Imediat ce elevii termină sarcinile de lucru, profesorul le prezintă aplicaţia QR coding şi îî

coordonează astfel încât ei să scaneze fişele pe care au lucrat, să genereze un cod QR şi să transmită,
astfel, informaţiile colegilor.
Concomitent, profesorul sintetizează pe tablă trăsăturile specifice textului narativ literar şi defineşte
pe baza cunoştinţelor elevilor acest tip de text.
III. Reflecţia
Elevii primesc carduri plickers şi primesc explicaţii despre modul în care se utilizează acestea.
Anterior orei, profesorul a format clasa pe site-ul https://www.plickers.com/ şi a construit testul care
se va constitui în evaluare formativă. Itemii pot fi cu alegere multiplă sau duală, iar avantajul constă
în faptul că elevii au rezultat imediat şi, mai ales, are nevoie de dispozitiv doar profesorul ceea ce
permite o mai bună gestionare a timpului şi activităţii.
Sursa: https://www.plickers.com/classes/61374618a20e5100147e80a3
Propunător,
prof. Lăcrămioara DONCEAN
33
Aplicaţia Edpuzzle
Aplicaţia EDPUZZLE
sau despre Cum pot elevii descoperi singuri noi cunoştinţe
Edpuzzle (https://edpuzzle.com/) este o aplicaţie care permite utilizarea unor videoclipuri

găzduite de diferite platforme, cum ar fi YouTube, National Geographic, TED, Vimeo sau Academia
Khan, pentru a crea lecţii interactive.
Să ne imaginăm că avem un videoclip despre o noţiune de matematică pe YouTube şi un
interval de 4 minute din ea este exact ceea ce avem nevoie pentru a explica lecţia elevilor. Cu
Edpuzzle, putem să decupăm cele 4 minute din videoclip, să creăm note audio (sau chiar să
înlocuim piesa audio complet) şi să introducem itemi de evaluare în anumite momente.
Există patru instrumente pe care le putem folosi în timpul editării lecţiei noastre, ce pot fi
selectate din bara de deasupra videoclipului. Primul dintre ele ne permite să decupăm videoclipul, în
cazul în care nu vrem să folosim videoclipul complet. Al doilea instrument ne permite să ştergem
piesa audio originală şi să o înlocuim cu înregistrarea noastră proprie. Cel de-al treilea instrument
va introduce o notă audio pe care o putem înregistra într-un anumit punct al videoclipului (în mod
implicit unde este cursorul, dar îl putem muta ulterior). Nu în ultimul rând, ne este permis să
elaborăm un test într-un anumit moment, folosind întrebări deschise, itemi cu alegere multiplă cu o
întrebare deschisă sau doar un comentariu. Putem salva periodic lecţia făcând clic pe Salvaţi în
partea de sus şi apoi Terminare.
Avantajele utilizării acestei aplicaţii sunt multiple:
 este intuitivă;
 nu necesită un anumit tip de software;
 învăţarea devine interactivă, reducând din monotonia oferită de simpla vizualizare a unui
material;
 este centrată pe elev, permiţându-i acestuia să vizioneze videoclipul ori de câte ori este
nevoie;
 se adresează elevilor cu stil de învăţare vizual, care reprezintă majoritatea populaţiei şcolare;
 profesorul poate controla activitatea elevului prin funcţia Prevent Skipping;
 economiseşte din timpul profesorului datorită posibilităţii de a prelua activităţi gata
elaborate.
34
Aplicaţia Edpuzzle
PROIECT DIDACTIC
Clasa: a VII-a
Disciplina: Matematică (geometrie)
Subiectul lecţiei: Teorema lui Pitagora
1. Recunoaşterea elementelor unui triunghi dreptunghic într-o configuraţie geometrică dată;
2. Aplicarea relaţiilor metrice într-un triunghi dreptunghic pentru determinarea unor elemente ale
acestuia;
3. Deducerea relaţiilor metrice într-un triunghi dreptunghic;
5. Interpretarea unor relaţii metrice între elementele unui triunghi dreptunghic.
1.1. Identificarea triunghiurilor dreptunghice în configuraţii geometrice date;
1.2. Identificarea catetelor şi a ipotenuzei într-un triunghi dreptunghic dat;
2.1. Calcularea lungimilor unor segmente utilizând teorema înălţimii, teorema catetei sau teorema
lui Pitagora;
3.1. Aplicarea teoremei lui Pitagora, a teoremei înălţimii sau a teoremei catetei, pentru a determina
elemente ale unui triunghi dreptunghic;
5.1. Analizarea unor metode alternative de rezolvare a problemelor de geometrie utilizând relaţii
metrice şi elemente de trigonometrie.
O1: Să reprezinte prin desen, conform datelor din ipoteza problemei;
O2: Să identifice elementele triunghiului dreptunghic în diverse situaţii;
O3: Să aplice corect Teorema lui Pitagora.
 analiza regulată a feedback-ului de la elevi în vederea ajustării practicilor didactice.
Resurse
Strategia didactică: dirijată;
Metode şi procedee: exerciţiul, explicaţia, demonstraţia, problematizarea, conversaţia;
Mijloace de învăţământ: laptop, videoproiector, monitor;
Forme de organizare: frontală, individuală;
35
Aplicaţia Edpuzzle
Forme de evaluare: aprecieri verbale, evaluarea scrisă.

Perianu, M., Fianu, M., Heuberger, D. (2021). Matematică. Culegere pentru clasa a VII-a.
Bucureşti: Editura Art Educaţional.
Scenariul didactic
1. Actualizarea cunoştinţelor
Profesorul adresează întrebări pentru verificarea înţelegerii cunoştinţelor anterioare,
recapitulând oral noţiunile studiate:
Când un triunghi este dreptunghic?
Cum se numeşte latura care se opune unghiului drept? Dar celelalte laturi?
Ce teoreme am studiat în triunghiul dreptunghic?
2. Dirijarea învăţării
Profesorul expune următoarea problemă.
Câţi metri de cablu sunt necesari

pentru a conecta firele unui stâlp înalt
de 6 metri la un panou electic case află
la baza casei, la 8 metri faţă de stâlp?
Profesorul spune elevilor că, pentru a afla răspunsul la această întrebare, este necesar să
aplice o nouă teoremă, Teorema lui Pitagora, pe care o vor descoperi lucrând individual. Pentru
aceasta vor folosi aplicaţia Edpuzzle şi vor parcurge 4 paşi: logare, vizionare, rezolvare-explicare,
fixare.
Lucru individual
PASUL 1: Logare
Fiecare elev se loghează la aplicatia https://edpuzzle.com/.
PASUL 2: Vizionare
Fiecare elev va urmări videoclipul cu titlul Teorema lui Pitagora care va fi accesat folosind link-ul:
https://edpuzzle.com/media/61576142721706417973daf7.
36
Aplicaţia Edpuzzle
PASUL 3: Rezolvare - explicare

Pe parcursul vizionării, videoclipul este întrerupt de 4 cerinţe pe care elevii le vor rezolva
individual. După fiecare cerinţă, profesorul primeşte online răspunsurile elevilor, punctând şi
corectând verbal greşelile. Explicaţiile vor fi prezentate la tablă.
 Cum se numeşte latura care se opune unghiului drept?
 Care este teorema lui Pitagora ?
 Într-un triunghi dreptunghic se dau lungimile catetelor de 3 cm, respectiv 4 cm. Lungimea
ipotenuzei va fi egală cu…
 Într-un triunghi dreptunghic se dau lungimile catetelor de 5 cm, respectiv 12 cm. Lungimea
ipotenuzei va fi egală cu…
37
Aplicaţia Edpuzzle
PASUL 4: Fixare
Pentru fixarea noilor achiziţii despre Teorema lui Pitagora, elevii vor accesa link-ul de mai jos si
vor rezolva cerinţele din aplicaţie.
https://quizizz.com/admin/quiz/615f644436afc1001db03785
Propunător,
Prof. Dana TILEAGĂ
38
Aplicaţia Goose Chase
Aplicaţia GOOSE CHASE

sau despre Cum transformi matematica într-o vânătoare de comori
Aplicaţia Goose Chase (https://www.goosechase.com) este o aplicaţie online care poate fi

utilizată în activităţi de tip outdoor şi presupune ca elevii să aibă dispozitive mobile conectate la
internet.
Fiecare joc Goose Chase este o colecţie de misiuni pe care participanţii le pot completa şi
pe baza cărora pot câştiga puncte. Putem lua misiuni de la banca jocului unde sunt peste 100 de
misiuni pre-construite sau putem proiecta propriile noastre misiuni.
Folosirea aplicaţiei Goose Chase:
PASUL 1
Elevii descarcă aplicaţia https://www.goosechase.com/edu pe telefonul mobil.
PASUL 2
Profesorul grupează elevii în echipe.
PASUL 3
Elevii se conectează la joc pe baza unui cod trimis de profesor şi se alătură jocului creat de acesta.
PASUL 4
Parcurgerea de către fiecare echipă a misiunilor jocului şi acumularea punctajului în funcţie de
misiune. În cadrul echipei, fiecare membru va avea, la rândul său, o sarcină de parcurs.
1) Misiune foto/video
2) Mesaj text
3) Misiunea GPS
PASUL 5
La expirarea timpului, fiecare echipă va fi evaluată pe baza punctajului obţinut. Va câştiga echipa
care acumulează cele mai multe puncte.
Avantajele acestei aplicaţii sunt:
 dezvoltă abilităţile de rezolvare a problemelor;
 este uşor de personalizat;
 antrenează atât corpul, cât şi mintea;
 încurajează şi dezvoltă spiritul de muncă în echipă;
 îmbină tehnologia mobilă cu activităţi/misiuni de tip outdoor.
39
PROIECT DIDACTIC
Clasa: a VIII-a
Disciplina: Matematica (geometrie)
Subiectul lecţiei: Prisme regulate
Tipul lecţiei: predare-învăţare
1. Identificarea unor date, mărimi şi relaţii matematice, în contextul în care acestea apar;
2. Prelucrarea unor date matematice de tip cantitativ, calitativ, structural, cuprinse în diverse surse
informaţionale;
4. Descrierea în limbaj matematic a elementelor unei configuraţii geometrice.
1.1. Identificarea şi numirea corpurilor geometrice (cub; paralelipiped dreptunghic; prisma dreaptă
cu baza: triunghi echilateral, pătrat, hexagon regulat; cilindru circular drept; con circular drept)
dintr-un set de corpuri date sau în cotidian;
1.2. Identificarea elementelor corpurilor geometrice în configuraţii spaţiale şi pe desfăşurări
(diagonale, vârfuri, muchii, feţe);
1.3. Construirea, din diferite materiale, a corpurilor geometrice studiate;
2.1. Reprezentarea, prin desen sau prin modele, a unor configuraţii spaţiale date;
2.2. Clasificarea prismelor/piramidelor după forma bazei;
4.1. Evidenţierea unor aspecte particulare sau a unor aspecte ce pot fi generalizate, referitoare la
configuraţii spaţiale;
O1: să figureze prin desen datele problemei;
O2: să identifice piramidele şi prismele regulate în diverse situaţii;
O3: să descrie elementele piramidelor şi prismelor regulate.
 crearea unui mediu de invăţare pozitiv şi primitor, potrivit vârstei copiilor.
Resurse
Metode şi procedee: exerciţiul, explicaţia, demonstraţia, conversaţia;
Mijloace de învăţământ: telefon, tabletă;
Forme de organizare a activităţii: frontală, individuală, pe grupe;
40
Forme de evaluare: aprecieri verbale, observarea sistematică a elevilor;
Perianu, M., Fianu, M., Heuberger, D. (2021) Matematică.Culegere pentru clasa a VIII-a,
Bucureşti: Editura Art Educaţional.
Scenariul didactic
PASUL 1
Profesorul comunică elevilor că noua lecţie va fi o vânătoare de comori pentru care vor folosi
aplicaţia Goose Chase, făcând precizarea că activitatea se va desfăşura în afara sălii de clasă. Pentru
aceasta le cere elevilor să descarce aplicaţia pe telefonul mobil.
PASUL 2
Profesorul grupează elevii în echipe de câte 5.
Precizează că fiecare echipă va avea aceeaşi sarcină de lucru: Identificaţi informaţiile principale
despre Prisme regulate, plecând de la cunoştinţele anterioare despre triunghiuri echilaterale,
muchii laterale, congruenţă, dreptunghiuri congruente.
Cere elevilor să numere de la 1 la 5 anunţând că fiecărui elev îi va reveni misiunea cu numărul
corespunzător.
PASUL 3
Profesorul trimite elevilor codul cu ajutorul căruia se vor conecta la lecţie:
https://www.goosechase.com/game/633327/missions/.
41
PASUL 4
Profesorul comunică echipelor că fiecare membru trebuie să parcurgă, în misiunea sa, următoarele
două etape: 1. Fă o poză. 2. Fă o descriere.
Elevii vor descoperi, cu ajutorul aplicaţiei, conţinutul fiecărei misiuni şi vor rezolva cerinţele.
Misiunea 1
Fă o poză la un obiect din jurul tău care are formă de prismă triunghiulară regulată.
Ce figură geometrică este baza prismei triunghiulare regulate?
Misiunea 2
Fă o poză la un obiect din jurul tău care are formă de prismă patrulateră regulată.
Feţele laterale ale prismei patrulare regulate sunt .......... congruente.
Misiunea 3
Fă o poză la un obiect din jurul tău care are formă de prismă hexagonală regulată.
Dacă toate muchiile prismei hexahonale regulate au lungimea de 8 cm, atunci suma tuturor feţelor
laterale va fi egală cu ...
Misiunea 4
Fă o poză la un obiect din jurul tău care are formă de paralelipiped dreptunghic.
Dimensiunile unui paralelipiped dreptunghic sunt egale cu 4 dm, 5 dm şi 8 dm. Aflaţi suma
lungimilor tuturor muchiilor paralelipipedului dreptunghic.
Misiunea 5
Fă o poză la un obiect din jurul tău care are formă de cub.
Aria unei feţe laterale a unui cub cu muchia egală cu 4cm, este egală cu ...
PASUL 5
Fiecare cerinţă este notată cu 400 de puncte. La expirarea timpului profesorul punctajele obţinute de
membrii echipei. Câştigă echipa care acumulează cele mai multe puncte.
42
Asigurarea feedback-ului
Se revine în sala de clasă şi se desenează la tablă prismele regulate după care se identifică
elementele prismei: baze, muchii, feţe.
Se vor rezolva oral şi ,,misiunile text”.
Tema pentru acasă
Construiţi din carton corpurile geometrice descoperite.
Propunător,
Prof. Dana TILEAGĂ
43
Aplicaţia InsertLearning
Aplicaţia INSERTLEARNING
sau despre Cum să transformi o lecţie de matematică într-o
experienţă de învăţare interactivă
Aplicaţia InsertLearning economiseşte timp pentru profesori şi elevi, menţinându-i pe

elevi implicaţi. Pentru a folosi această aplicaţie, instalăm extensia în Chrome (Chrome are un număr
mare de extensii, teme şi aplicaţii). Profesorii pot introduce întrebări, discuţii şi informaţii direct în
orice site web. Când elevii accesează acel site web, pot răspunde la aceste întrebări, pot participa la
discuţii şi îşi pot lua propriile notiţe.
Folosind InsertLearning, putem transforma orice site web într-o experienţă de învăţare
interactivă. Aplicaţia InsertLearning se poate folosi la orice nivel educaţional, iar profesorul nu
trebuie să fie specialist în domeniul IT pentru a o utiliza, deoarece scopul urmărit constă în
încurajarea elevilor de a descoperi că pot învăţa cu uşurinţă noţiuni noi.
Pentru a utiliza aplicaţia parcurgem următoarele etape:
 Se alege site-ul web necesar sau manualul digital.
 Se face clic pe butonul de extensie al aplicaţiei pentru a afişa bara de instrumente (acest
buton are sigla aplicaţiei şi se află în partea dreaptă sus a ferestrei).
 Pentru a insera o întrebare, se face clic pe pictograma întrebării de pe bara de instrumente şi
apoi din nou clic pe un paragraf. Inserarea unei întrebări într-un articol este o modalitate
bună de a evalua ce învaţă elevii în timp ce citesc.
 Pentru a insera un videoclip, primul pas este să introducem o notă. Pentru a face acest lucru,
facem clic pe pictograma notelor de pe bara de instrumente şi apoi clic pe un paragraf. După
introducerea unei note, fie lipim un link YouTube, fie un cod de încorporare de la un alt
furnizor de videoclipuri. Inserarea unui videoclip este o modalitate bună de a aborda diferite
stiluri de învăţare în clasă.
 Putem insera şi alte articole interactive cu note, lipind un cod de încorporare. Articolele
interactive sunt o modalitate bună de a aborda diferite stiluri de învăţare.
 Pentru a insera o discuţie, se face clic pe pictograma de discuţie din bara de instrumente
(arată ca două bule de vorbire) şi apoi clic pe un paragraf. Introducerea unei discuţii este o
modalitate bună de a face elevii să înveţe unii de la alţii.
44
 Pentru a evidenţia textul, se face clic pe pictograma de evidenţiere din bara de instrumente
(arată ca un creion) şi se selectează textul pe care dorim să îl evidenţiem. Putem adăuga un
comentariu la o evidenţiere făcând clic pe plusul care apare atunci când facem o evidenţiere
pentru prima dată sau ori de câte ori dăm clic pe evidenţiere. În mod similar putem schimba
culoarea unei evidenţieri făcând clic pe pensula care apare la prima realizare a unei
evidenţieri sau ori de câte ori facem clic pe evidenţiere.
 Elevii pot evidenţia textul şi pot insera note. Faptul că le adnotează astfel, poate fi o
modalitate bună de a evalua ceea ce învaţă. Dacă sunt disponibile adnotări pentru elevi, va
apărea un buton în partea stângă sus a ecranului, cu o pictogramă care arată ca un grup de
persoane. Facem clic pe acest buton şi apoi selectăm un elev pentru a vedea adnotările lui.
Când avem un elev selectat, se poate vedea chiar şi ceea ce adnotează în timp real.
 Pentru a atribui lecţia unei clase, se face clic pe sigla din bara de instrumente şi, apoi, clic pe
clasa căreia doriţi să îi fie atribuită lecţia. Odată ce lecţia este alocată unei clase, fiecare elev
înscris în acea clasă va putea vedea articolele inserate în articol.
 În timpul procesului de atribuire, putem alege să distribuim lecţia prin Google Classroom,
Teams sau cu ajutorul unui link.
E foarte important ca, după crearea lecţiei, să realizăm o analiză a materialului elaborat. Tabelul
de mai jos reprezintă un instrument ce poate fi utilizat în acest proces.
Grilă de analiză a potenţialului motivaţional al lecţiei

Criteriu Da Nu Explicaţie/
comentariu
Lecţia oferă sprijin pentru elevii cu convingeri motivaţionale
nefavorabile pentru a le creşte optimismul legat de reuşita în
domeniul vizat (matematică).
Lecţia sprijină elevii să îşi armonizeze propriile obiective de învăţare
cu obiectivele de învăţare stabilite de profesor.
Lecţia oferă sarcini de învăţare alternative şi uşoare.
Pe parcursul lecţiei, elevii au ocazia să apeleze la sprijinul colegilor,
dacă doresc.
Pe parcursul lecţiei, elevii pot opta să rezolve sarcinile în ritmul
propriu.
În cadrul lecţiei, se alocă timp pentru feedback referitor la procesul
de învăţare, inclusiv referitor la efortul depus.
45
PROIECT DIDACTIC
Clasa: a VII-a
Disciplina: Matematică
Unitatea de învăţare: Patrulatere
Subiectul lecţiei: Paralelograme particulare. Dreptunghiul
Tipul lecţiei: Lecţie de predare - învăţare
informaţionale;
4. Exprimarea în limbajul specific matematicii a informaţiilor, concluziilor şi demersurilor de
rezolvare pentru o situaţie dată.
1.1. Recunoaşterea şi descrierea dreptunghiului în configuraţii geometrice date;
1.2. Identificarea dreptunghiurilor, utilizând proprietăţile precizate;
2.1. Utilizarea proprietăţilor calitative şi metrice ale dreptunghiului în rezolvarea unor probleme;
4.1. Exprimarea prin reprezentări geometrice a noţiunilor legate de dreptunghi;
4.2. Alegerea reprezentărilor geometrice adecvate în vederea optimizării calculelor de lungimi de
segmente şi măsuri de unghiuri.
O1.să utilizeze proprietăţilor dreptunghiului în contexte noi;
O2.să reprezente geometric dreptunghiurile;
O3. să calculeze lungimilor de segmente de dreaptă şi măsurilor de unghiuri în probleme;
O4. să utilizarea în mod corect aplicaţiile propuse.
Obiectivul incluziunii
demonstra competenţele.
Resurse
Metode şi procedee: conversaţia, observaţia, expunerea, exerciţiul, analiza, dialogul, problema-
tizarea, demonstraţia;
Mijloace de învăţământ: laptop, videoproiector/monitor, manual, culegeri, tablă;
Forme de organizare: frontală, pe grupe ;
46
Forme de evaluare: observarea sistematică

Noaghi, S.D., Linţ, D., Linţ, M., Piţu, L. N. (2019). Matematică. Manual pentru clasa a VII-
a. Bucureşti: Grup Media Litera.
Perianu, M., Balica., I. (2020). Matematică. Clasa a VII-a. Clubul matematicienilor.
Bucureşti: Editura Art.
Singer, M., Borodi, S., Copil, V. (2019). Matematică: manual pentru clasa a VII-a.
Bucureşti: Editura Sigma.
*** https://insertlearning.com/
*** https://www.manuale.edu.ro/
Scenariul didactic
Actualizarea cunoştinţelor
Profesorul adresează întrebări pentru verificarea înţelegerii cunoştinţelor studiate anterior.
Ce este un paralelogram?
Cum desenăm un paralelogram?
Care sunt proprietăţile paralelogramului?
Care sunt condiţiile ca un patrulater convex să fie paralelogram?
Desfăşurarea lecţiei (Dirijarea învăţării)

Profesorul anunţă lecţia nouă , Dreptunghiul, şi le comunică elevilor că aceasta se va desfăşura cu
ajutorul aplicaţiei InsertLearning şi a manualului digital de matematică.
Activitate individuală:
PASUL 1
Elevii primesc link-ul lecţiei: https://insertlearning.com/v1/lesson/615834486dde504f1fd6a41b şi
se loghează.
PASUL 2
Elevii citesc atent şi răspund individual la cerinţele inserate în lecţie.
 Patrulaterul ABCD este paralelogram dacă şi numai dacă are unghiurile opuse….
 Dacă două unghiuri consecutive sunt suplementare atunci patrulaterul este ………
 Care mai sunt condiţiile ca un patrulater să fie paralelogram?
47
 Dacă este un paralelogram cu un unghi drept atunci dreptunghiul are proprietăţile

paralelogramului?
 Condiţia ca un paralelogram să fie dreptunghi referitoare la diagonale?
48
PASUL 3
La sfărşitul activităţii, se proiectează imaginea cu răspunsurile corecte şi elevii se corectează.
Activitate pe echipe:
Elevii sunt organizaţi pe grupe de câte 4 şi fiecare grupă primeşte câte o problemă diferită de
rezolvat, folosindu-se link-ul: https://insertlearning.com/v1/lesson/615834486dde504f1fd6a41b.
49
Fiecare grupă alege un lider. În final, liderii de grup vor prezenta rezolvările problemelor pentru
ceilalţi elevi.
Tema pentru acasă

Pagina 117, Activităţi multimedia - Manual clasa VII, Matematică, Editura Litera.
Propunător,
prof. Marinela LEŞAN
50
Aplicaţia Quizizz
Aplicaţia QUIZIZZ
sau despre Cum să dai un test la matematică pe telefon
Noile tehnologii deschid oportunităţi suplimentare şi motivează pentru instruire, oferind

profesorilor şi elevilor posibilitatea de a se autoperfecţiona. Analizând succinct resursele de pe
internet, constatăm că avem la dispoziţie o multitudine de aplicaţii care ar putea fi utilizate în cadrul
procesului de predare-învăţare-evaluare, bazându-ne pe faptul că, atât cadrul didactic, cât şi elevii
deţin competenţe digitale. Utilizarea aplicaţiilor online ne permite integrarea armonioasă a
tehnologiilor digitale în procesul de instruire şi sporirea interesului elevilor pentru învăţare.
Pe parcursul învăţării online, o modalitate de evaluare poate fi şi testul grilă, ce presupune
raspunsuri de tip da/nu sau selectarea uneia sau mai multor variante corecte de răspuns din mai
multe posibile (teste de tip alegere unică sau multiplă). Testele grilă ne pot oferi o evaluare
obiectivă, fiind aplicabile oricărei unităţi de conţinut. Dacă testele nu sunt oferite de către sistemul
de evaluare digitală (aplicaţie) sau software educaţional, atunci evaluatorul are posibilitatea de a-şi
crea propriile întrebări şi variante de răspuns.
Quizizz este o aplicaţie gratuită de evaluare a elevilor care le permite să lucreze
individual sau împreună. Testele create cu această aplicaţie pot fi accesate de către elevi de pe
telefoanele mobile, tablete, laptop sau calculatoare conectate la Internet.
Pentru a folosi aplicaţia, deschideţi un browser şi introduceţi în bara de adrese
https://quizizz.com. Conectarea se poate realiza uşor cu un cont Google sau se poate crea un nou
cont.
După crearea contului şi logare, observăm în partea stângă a ferestrei meniul aplicaţiei care
conţine teste, rapoarte, colecţii ale celui care le-a creat sau care pot fi preluate dintr-o bibliotecă
de teste clasificate pe diferite discipline şi domeni. Crearea unui test nou ne permite să introducem
itemi care pot fi preluaţi din testele existente în biblioteca aplicaţiei sau cu itemi creaţi de noi.
În caseta Name this quiz se completează numele testului iar în caseta Add a title image se
poate adăuga o imagine lângă titlu. De asemenea, caseta Language ne permite selectarea limbii în
care va fi creat testul.
Crearea unui nou item Create a new question permite formularea unei întrebări cu un
singur răspuns corect sau mai multe răspunsuri corecte. În casetele de text se completează
conţinutul întrebării Write your question here apoi se adaugă, pe rând, posibilele răspunsuri.
51
Aplicaţia Quizizz
Răspunsurile pot fi sub formă de text sau sub formă de imagini. Se bifează raspunsul corect şi
se setează timpul acordat rezolvării apoi se salvează Save. Se adaugă, pe rând, toate întrebările
testului şi se apasă butonul FINISH QUIZ.
În continuare, se pot adăuga se informaţii suplimentare:
 se setează nivelul (clasa) pentru care a fost creat testul
 se setează domeniul şi categoria căreia fi asociat testul creat, apoi se salvează Save quiz
info.
Testul poate fi trimis unui profesor sau mai multor profesori prin funcţia Share. Acest pas nu
este obigatoriu şi poate fi evitat prin apăsarea butonului Skip.
După finalizarea acestor paşi, testul poate fi rezolvat de elevi: Live Game (în timp real, în
clasă, cu toţi elevii), Homework (temă), Solo Game (fiecare independent de ceilalţi). Opţiunea
Live game permite asocierea unui cod testului. Acest cod este distribuit elevilor. Pe măsură ce
elevii se conectează cu codul primit, numele acestora vor apărea în lista testului. Când toţi elevii
sunt conectaţi, se apasă butonul START şi elevii primesc testul pentru a-l rezolva. Rezultatele se pot
vedea în timp ce elevii rezolvă. La finalizarea testului se apasă butonul END GAME. Secţiunea
Find a Quiz permite căutarea unui anumit tip de test din biblioteca aplicaţiei. Secţiunea Reports
conţine rezultatele obţinute de fiecare elev care a susţinut testul. Datele conţinute în secţiunea
Reports pot fi printate direct din aplicaţie Print, pot fi descărcate Download într-un fişier
Excel, pot fi trimise prin email tuturor părinţilor Email all parents.
Secţiunea Collection permite gruparea testelor în colecţii în funcţie de diferite criterii (clasă,
nivel, unitate de învăţare). Evaluarea asistată de calculator se utilizează mai mult pentru
evaluarea abilitaţilor cognitive, cu ajutorul diverselor aplicaţii software de tip „e-testing”.
Aceste aplicaţii au două caracteristici esenţiale şi anume: permit evaluarea cu oferirea feedback-
ului imediat; oferă o bancă de itemi (proprii sau creaţi de către un alt cadru didactic).
52
Aplicaţia Quizizz
PROIECT DIDACTIC
Clasa: a V-a
Unitatea de învăţare: Fracţii zecimale
Subiectul lecţiei: Fracţii zecimale
Tipul lecţiei: lectie de recapitulare, sistematizare şi sinteză a cunostintelor
informaţionale;
3. Utilizarea conceptelor şi a algoritmilor specifici în diverse contexte matematice;
4. Analizarea caracteristicilor matematice ale unei situaţii date;
5. Modelarea matematică a unei situaţii date, prin integrarea achiziţiilor din diferite domenii.
1.2. Identificarea fracţiilor ordinare sau zecimale în contexte variate;
2.2. Efectuarea de calcule cu fracţii folosind proprietăţi ale operaţiilor aritmetice;
3.2. Utilizarea de algoritmi pentru efectuarea operaţiilor cu fracţii ordinare sau zecimale;
5.2. Analizarea unor situaţii date în care intervin fracţii pentru a estima sau pentru a verifica
validitatea unor calcule;
6.2. Reprezentarea matematică, folosind fracţiile, a unei situaţii date, în context intra şi
interdisciplinar (geografie, fizică, economie etc.).
O1: să efectueze calcule cu fracţii zecimale utilizând proprietăţile operaţiilor;
O2: să aproximeze rezultate înainte de rezolvare;
O3: să utilizeze transformările în fracţii ordinare pentru a lucra în două moduri;
O4: să diferenţieze etapele unui raţionament matematic, prezentat în diverse forme.
 crearea unui mediu de învăţare pozitiv şi primitor, potrivit vârstei copiilor.
53
Aplicaţia Quizizz
Resurse
Metode şi procedee: conversaţia euristică, exerciţiul, activitatea independentă, algoritmizarea,
învăţarea prin descoperire, demonstraţia, exemplificarea
Resurse materiale: laptop, videoproiector/monitor, smartphone, manual digital, culegeri;
Forme de organizare a activităţii: frontală, individuală ;
Forme de evaluare: observarea sistematică.
Scenariul didactic
Profesorul anunţă tema lecţiei : Recapitularea fracţiilor zecimale.
Se vor recapitula elementele de teorie ce vor fi utile în rezolvarea exerciţiilor şi problemelor
propuse.
Recapitularea acestor noţiuni se realizează pe platforma Teams cu aplicaţia OpenBoard folosind
un ciorchine şi exerciţii care au ca scop efectuarea corectă a acestor operaţii.
Profesorul adresează întrebări pentru verificarea înţelegerii cunoştinţelor studiate anterior. Pe tabla
OpenBoard profesorul scrie o fracţie zecimală şi pornind de la această fracţie formulează 10
întrebări.
Elevii primesc dreptul de a edita şi răspund.
1.Transformaţi nr. a
10. Media aritmetică în fracţie ordinară
dintre nr. a si 1, (2) ireductibilă ...... 2. Nr. cu 1,3 mai
mare decât a......
9. Calculaţi
5a + 1,3 =.....
3. Rezultatul
a= 1,13 împărţirii nr. a
la 0,2 .....
8. Micşorând de
10 ori nr. a
obţinem ...
4.Mărind de 100
de ori nr.a
obţinem .......
6. Valorile lui x
7. Calculaţi suma
pentru care nr.
dintre jumătatea nr. a 5. Calculaţi
a <1,x5
şi dublul lui a .... 1,2a + 0,5=....
54
Aplicaţia Quizizz
Desfăşurarea lecţiei
Lucru individual:
Elevii primesc codul testului pe platforma MicrosoftTeams printr-un link sau direct.
Dacă elevii sunt online, pe platforma MicrosoftTeams, accesează link-ul.
Dacă lecţia se desfăşoară în clasă, deschid aplicatia Quizizz şi intră pe Join a game unde scriu
codul. Elevii nu trebuie să aibă cont pe Quizizz, ei scriu doar numele:
https://quizizz.com/join?gc=716309
Când toţi elevii sunt conectaţi, se apasă butonul START şi elevii primesc testul pentru a-l rezolva.
Se precizează elevilor că fiecare item are doar un răspuns corect şi există timp limitat pentru a
răspunde.
Elevii citesc atent şi răspund individual la întrebările din test.
La finalizarea testului se apasă butonul END GAME.
Asigurarea feedback-ului
La sfărşitul activităţii se proiectează imaginea cu răspunsurile corecte şi elevii identifică greşelile pe
care le-au făcut.
55
Aplicaţia Quizizz
Secţiunea Reports conţine rezultatele obţinute de fiecare elev care a susţinut testul.
Datele conţinute în secţiunea Reports pot fi printate direct din aplicaţie Print sau pot fi
descărcate Download într-un fişier Excel.
56
Aplicaţia Quizizz
Rezultatul poate fi descărcat şi pentru fiecare elev sau trimis prin email părinţilor Email all
parents.
Propunător,
prof. Marinela LEŞAN
57
CLASSDOJO
Platforma educaţională CLASSDOJO

sau despre Cum să conectezi zi de zi profesori, elevi, părinţi
ClassDojo este o companie de tehnologie educaţională, fondată în anul 2011, care permite
facilitarea procesului de învăţare şi dobândire de cunoştinţe, abilităţi şi valori morale prin utilizarea
îmbinată a activităţilor organizate în mod tradiţional cu noile tehnologii. În contextul actual, al
digitalizării procesului de educaţional, tehnologiile informaţionale ocupă un loc foarte important,
întrucât asigură interacţiunea între cadrele didactice- elevi- părinţi, facilitează comunicarea şi
motivează elevii.
Prin funcţiile sale, ClassDojo, conectează profesorii, elevii şi familiile acestora prin diferite
funcţii de comunicare, motiv pentru care poate fi considerat un instrument extrem de util pentru
managementul clasei de elevi. Monitorizarea activităţilor se face prin existenţa unui feed pentru
fotografii, videoclipuri, mesaje cu privire la activităţile desfăşurate la şcoală, sistem de recompense
care permite notarea feedback-ului cu privire la abilităţile elevilor şi crearea portofoliilor, astfel
încât familiile să fie informate cu privire la progresul elevilor.
ClassDojo poate fi considerat un bun instrument de incluziune pentru elevii cu cerinţe
educaţionale speciale şi cei cu probleme de comportament şi adaptare, deoarece permite
înregistrarea activităţilor lor şi a progresului şi oferă profesorului, prin opţiunea raportului, o
imagine de ansamblu asupra actului educaţional.
Aplicaţia funcţionează pe calculator şi telefon şi este uşor de utilizat. Pentru profesor există
opţiuni diferite, el creează clasa, adăugând elevii, părinţii acestora şi diferite activităţi.
Una dintre cele mai importante funcţii, o reprezintă raportul. Profesorul consemnează,
adăugând note (puncte) pentru comportamente pozitive şi comportamente negative, care sunt
marcate în funcţie de nevoile fiecăruia.
De asemenea, aplicaţia conţine o secţiune cu instrumente diverse, o secţiune pentru
prezenţă, o secţiune de selectare a elevilor pentru acordarea feedback-ului, un cronometru şi o
secţiune cu idei pentru profesori. Cea mai generoasă, din punct de vedere al opţiunilor, este bara de
instrumente Toolkit care cuprinde un cronometru, o opţiune de formare automată de grupuri,
măsurător de zgomot, muzică de fundal, adăugare de activităţi şi întrebări deschise la care elevii pot
adăuga răspunsuri şi o secţiune pentru anunţuri.
58
CLASSDOJO
Accesul elevilor se face după crearea clasei, pe baza unui cod. Aceştia au opţiunea de a-şi
personaliza avatarul primit, fie la prima logare, fie prestabilit de către cadrul didactic. De
asemenea, pot adăuga fotografii şi videoclipuri în portofoliul propriu şi pot vizualiza în secţiunea
Class Story noutăţile zilei sau subiectele puse în discuţie.
După adăugarea elevilor cu ajutorul funcţiei New Class, profesorul invită părinţii accesând
funcţia Invite parents, pe baza unei adrese de email sau a unui număr de telefon. Astfel, părinţii
primesc o notificare pe baza căreia îşi vor crea cont şi se vor conecta fie de pe aplicaţia mobilă, fie
pe site-ul web. Fiecare părinte vede rezultatele propriului copil şi primeşte notificare cu privire la
punctele primite.
59
CLASSDOJO
PROIECT DIDACTIC
Clasa: a II-a
Aria curriculară: Arte şi Tehnologii
Disciplina: Arte vizuale şi abilităţi practice
Unitatea de învăţare: Jurnalul unei plante
Subiectul lecţiei: Pomi fructiferi
Tipul lecţiei: Formarea de priceperi şi deprinderi
Scopul: Formarea priceperilor şi deprinderilor de mânuire a materialelor date pentru realizarea
produsului final.
Obiective generale
Obiective specifice
O1: să intuiască materialele folosite la activitate, cu ajutor;
O2: să enumere etapele de lucru ale lucrării propuse, în urma explicaţiilor date;
O3: să realizeze integral lucrarea, respectând etapele de lucru;
O4: să-şi exprime părerea faţă de propria lucrare, precum şi faţă de lucrările colegilor pe baza
criteriilor enumerate.
 oferirea de oportunităţi de auto-evaluare şi reflecţie asupra progresului;
demonstra competenţele.
 comunicarea în mod regulat cu familiile printr-o varietate de metode.
Resurse
Metode, procedee, tehnici: conversaţia, explicaţia, expunerea, exerciţiul, demonstraţia;
Mijloace de învăţământ, materiale: laptop, videoproiector, planşe, fişe, lipici, foarfece, creioane
colorate;
Forme de organizare: frontal, individual.
Rizea, C., Stoicescu, D., Stoicescu, I. (2015). Arte vizuale şi abilităţi practice, clasa a II-a.
Bucureşti: Editura Litera.
Stan, L. (coord.). (2002). Abilităţi practice - ghid metodologic pentru clasele I – IV.
Bucureşti: Editura Aramis.
*** https://en.wikipedia.org/wiki/ClassDojo
60
CLASSDOJO
*** https://www.edusoft.ro/noile-tehnologii-informationale/
*** https://emalascoala.ro/class-dojo-aplicatie/;
*** https://ro.pinterest.com/
Scenariul didactic
1. Moment organizatoric
Pregătirea materialul didactic necesar şi asigurarea unui climat optim.
2. Reactualizarea cunoştinţelor
Iniţierea unei conversaţii cu elevii despre ultima lucrare realizată la această disciplină, despre
tehnica de lucru pe care au învăţat-o şi vizualizarea pe aplicaţie a lucrărilor din portofoliu virtual:
Cum se numeşte lucrarea realizată ora trecută?
Ce tehnică am utilizat?
3. Captarea atenţiei
Joc pe echipele generate cu ajutorul aplicaţiei: „Ghiceşte ce fruct sunt”:
https://play.google.com/store/apps/details?id=com.fetesingure.ghicestefructele&hl=ro&gl=US.
Elevii extrag un jeton şi oferă indicaţii cu privire la aspect, gust, formă, culoare fără a preciza
numele acestuia.
Echipa adversară trebuie să ghicească. Pentru fiecare fruct ghicit primesc un punct.
4. Anunţarea temei şi a obiectivelor

Elevii sunt anunţaţi cu privire la subiectul activităţii - lucrare numită Pomi fructiferi.
Se poartă o scurtă discuţie despre informaţiile învăţate ora anterioară: De ce au nevoie plantele
pentru a se dezvolta?, Care sunt elementele componente ale unei plante?
Prezentarea şi analiza modelului: îndrumarea spre descoperirea materialele de care au nevoie;

prezentarea şi intuirea materialelor de lucru;
Explicarea şi demonstrarea etapelor de lucru: după intuirea materialelor se prezintă elevilor

etapele de lucru:
61
CLASSDOJO
I - colorarea fructelor şi a copacului;

II - decuparea şabloanelor după contur;
III - îndoirea în jumătate a fiecărui şablon;
IV - lipirea şabloanelor.
Înainte de începerea propriu-zisă a lucrării se realizează câteva exerciţii de încălzire a musculaturii

mâinilor: „Deschidem şi închidem mâinile, plouă, cântăm la pian, bate vântul, fulgeră, ninge,
morişca.”
2-3 elevi repetă etapele de lucru înainte de începerea lucrării.
Executarea lucrării de către elevi

Se realizează lucrarea de către elevi, respectând etapele de lucru.
Cadrul didactic oferă explicaţii şi se asigură că toţii elevii lucrează curat, respectând etapele de
lucru.
6. Analiza şi evaluarea lucrărilor

După realizarea completă a lucrărilor, elevii merg pe rând la tablă şi îşi afişează lucrările. Pentru
evaluare şi autoevaluare se repetă încă odată etapele de lucru de către 2, 3 elevi, apoi, se cheamă în
faţă 2-3 copii pentru realizarea evaluării, prin raportare la descriptorii de performanţă afişaţi la
tablă. Cadrul didactic solicită elevilor să adauge lucrarea în portofoliul virtual, în cursul zilei.
7. Încheierea activităţii
Se fac aprecieri globale şi individuale asupra modului de desfăşurare a lecţiei şi asupra rezultatelor
obţinute, se propune lansarea subiectului de discuţie cu privire la ora desfăşurată, pe aplicaţia
ClassDojo.
Descriptori de performanţă
Calificativ Descriptori de performanţă
Foarte bine (FB) Decupează, colorează, îndoaie şi lipesc corect elementele între ele.
Bine (B) Decupează, colorează, îndoaie şi lipesc, greşind 1-2 tehnici din cele
patru specificate.
Suficient (S) Decupează, colorează, îndoaie şi lipesc, greşind 3 tehnici din cele
patru specificate.
62
CLASSDOJO
Procesul tehnologic
Etapa I Etapa a II-a Etapa a III-a
Etapa a IV-a Produs final
Propunător,
prof. înv. pr. Iuliana-Nicoleta DAVID
63
Super Teacher Tools
Site-ul SUPER TEACHER TOOLS

sau despre Cum poţi evalua distractiv şi interactiv
Super Teacher Tools este un site web, https://www.superteachertools.us, care facilitează

educaţia online la clasă, cu o varietate de jocuri şi instrumente tehnologice gratuite, uşor de utilizat
datorită faptului că nu necesită înregistrarea. Procesul de predare este, astfel, facilitat prin accesarea
rapidă a site-ului web, pe care se regăsesc activităţi create deja. Profesorul are toate instrumentele
necesare adaptării unui anumit conţinut/joc găsit la nevoile clasei sale, sau are posibilitatea de a crea
o activitate de la zero.
Tehnologia rapidă şi uşoară este de nepreţuit pentru profesori în contextul actual, drept
pentru care site-ul Super Teacher Tools poate reprezenta un instrument de real ajutor în cadrul
desfăşurării activităţilor didactice de zi cu zi şi implicării tuturor elevilor în activităţi ce le stârnesc
curiozitatea şi interesul. Pe lângă jocuri, site-ul are opţiunea generării de diagrame şi grupuri,
temporizator şi numărătoare inversă, simulator de zaruri interactive şi spinner online.
Jocul Jeopardy Review
Cel mai popular instrument de pe acest site este considerat jocul Jeopardy Review. Cu ajutorul
acestuia pot fi create jocuri personalizate, ce pot fi utilizate în sala de clasă. Pot fi introduse propriile
imagini, simboluri şi chiar desene. Acest instrument este o modalitate distractivă şi interactivă de a
recapitula conţinuturile învăţării. Procesul de editare şi punctare este simplu şi presupune alegerea
unor domenii cărora li se vor atribui întrebări şi răspunsuri. Acestea sunt organizate sub forma unor
casete, pe care elevii le aleg. Profesorul setează un cronometru, iar dacă elevul depăşeşte timpul
solicitat, i se oferă răspunsul corect.
Jocul Who Wants To Be a Millionare? (Vrei să fii milionar?)
Un alt instrument popular este jocul Who Wants To Be a Millionare? care permite crearea de
jocuri în stilul spectacolului. Pentru realizarea unui astfel de joc se utilizează formularul web simplu
pentru a introduce întrebările, variantele de răspunsuri şi răspunsul corect pentru fiecare.
Pe lângă acestea, site-ul oferă şi alte instrumente ce pot fi folosite la sala de clasă pentru
captarea atenţiei, însuşirea de noi cunoştinţe, dar şi pentru evaluarea acestora: Multiplayer Rocket
Review Game, Speed Match, Seating Chart Maker, Group Maker, Random Name Generator,
Classroom Timer, Classroom Countdown, Interactive Dice Simulator, Online Spinner, Seating
Chart Maker.
64
Super Teacher Tools
PROIECT DIDACTIC
Clasa: a II-a
Aria curriculară: Limbă şi comunicare
Disciplina: Comunicare în limba română
Unitatea de învăţare: Călător pe aripile imaginaţiei
Subiectul lecţiei: Hoinărind prin Ţara Minunilor
Tipul lecţiei: recapitulare
Scopul: recapitularea cunoştinţelor şi competenţelor de exprimare orală şi scrisă şi a competenţelor
de înţelegere a unui text literar
1. Receptarea de mesaje orale în contexte de comunicare cunoscute;
3. Receptarea unei varietăţi de mesaje scrise, în contexte de comunicare cunoscute;
4. Redactarea de mesaje în diverse situaţii de comunicare
1.1. Identificarea semnificaţiei unui mesaj oral din texte accesibile variate;
1.2. Identificarea unor informaţii variate dintr-un text audiat;
3.1. Citirea unor mesaje scrise, întâlnite în mediul cunoscut;
3.2. Identificarea mesajului unui text în care se relatează întâmplări, fenomene din universul cunoscut;
4.1. Scrierea unor mesaje, în diverse contexte de comunicare.
O1: să citească corect, coerent şi expresiv textul dat;
O2: să identifice cel puţin 2 personaje şi povestea din care fac parte;
O3: să alcătuiască propoziţii cu înţelesuri diferite ale cuvintelor date;
O4: să formuleze răspunsuri corecte la întrebări.
 organizarea de activităţi care să încurajeze comportamente pozitive;
 crearea unui mediu de invatare pozitiv si primitor, potrivit varstei copiilor.
Resurse
Metode, procedee, tehnici: conversaţia, explicaţia, demonstraţia, exerciţiul, problematizarea;
Mijloace de învăţământ: laptop, videoproiector, manual, pălărie, bileţele cu cerinţe, fişe de lucru;
Forme de organizare: frontal, individual.
65
Super Teacher Tools
Mihăilescu, C., Piţilă, T. (2018). Comunicare în limba română. Manual pentru clasa a II-a.
Bucureşti: Editura Didactică şi Pedagogică.
Ilie, E. (2014). Didactica limbii şi literaturii române. Iaşi: Editura Polirom.
Molan, V. (2016). Didactica disciplinelor comunicare în limba română şi limba şi literatura
română din învăţământul primar. Bucureşti: Editura Miniped.
*** https://sites.google.com/site/edct5011rowe/wikis/week-14-superteachertools.
*** https://taloncloud.ca/SuperTeacherTools.
*** https://www.superteachertools.us/.
*** https://www.didactic.ro/.
Scenariul didactic
Pregătirea materialul didactic necesar şi asigurarea un climat optim pentru desfăşurarea în bune
condiţii a lecţiei.
Joc Pălăria magică a Vrăjitorului din Oz - prezentarea pălăriei. În interior se găsesc „vrăji” scrise
pe bileţele colorate. Fiecare elev trebuie să extragă câte un bileţel şi să descifreze „vraja ascunsă pe
el”, de fapt, cerinţa de lucru.
Elevii vor extrage pe rând câte un bileţel pe care îl vor deschide la semnalul profesorului.
3. Anunţarea subiectului lecţiei

Profesorul anunţă subiectul lecţiei Călătorie în timp în unitatea Călător pe aripile imaginaţiei -
recapitularea textelor literare studiate care prezintă călătorii şi aventuri (Aventurile lui Habarnam,
după Nikolai Nosov şi Vrăjitorul din Oz, după Lyman Frank Baum).
Elevii vor formula idei, vor identifica persoane, locuri, vor răspunde la întrebări şi vor evidenţia
înţelesuri diferite ale cuvintelor.
4. Reactualizarea cunoştinţelor
Se solicită elevilor să deschidă bileţelele.
Fiecare elev va citi sarcina şi va oferi răspunsul corespunzător:
1. Alcătuieşte un enunţ cu ajutorul cuvântului vestit.; 2. Care este numele astronomului renumit din
oraşul locuit de pitici?; 3. Ce le-a povestit Habarnam celoralţi pitici?; 4. Alcătuieşte o propoziţie cu
66
Super Teacher Tools
ajutorul cuvântului caraghios.; 5. Scrie toate variantele de despărţire în silabe, la sfârşit de rând,
pentru cuvântul născocire.; 6. Completează: „Personajele pot fi identificate atât după...., cât şi
după...... .”; 7. Alcătuieşte o propoziţie în care cuvântul cer are alt înteţes decât cel din fragmentul
„Aventurile lui Habarnam”.; 8. Scrie cel puţin două cuvinte cu acelaşi înţeles pentru cuvântul
renumit.; 9. Scrie cel puţin două cuvinte cu sens opus pentru cuvântul trist.; 10. Evidenţiază, în două
enunţuri, înţelesurile diferite ale cuvântului roşie.; 11. Explică expresia ochi de apă şi alcătuieşte un
enunţ cu ajutorul acesteia.; 12. Completează: „Există cuvinte care au aceeaşi........ dar înţeles.......”.
Scrie un exemplu.; 13. Care sunt personajele din fragmentul „Vrăjitorul din Oz”?; 14. Explică
cuvântul ciclon şi alcătuieşte un enunţ cu ajutorul acestuia.; 15. Scrie numele autorului, timpul şi
locul acţiunii din fragmentul „Vrăjitorul din oz”.; 16. Dacă ai fi în locul personajelor, ce dorinţă ai
dori să-ţi îndeplinească Vrajitorul din Oz?; 17. De ce gemea omul de tinichea?; 18. Desparte în silabe
cuvintele: încheieturi, paşi, colibă, bidon.; 18. Scrie cuvinte cu înţeles asemănător pentru: se înfioră,
drum; 19. Scrie cuvinte cu sens opus pentru: porniră, zise; 20. Alcătuieşte două enunţuri cu înţelesuri
diferite ale cuvântului gem.; 21. Imaginează-ţi şi descrie în trei propoziţii ce s-ar putea întâmpla când
personajele ajung la Vrăjitor.; 22. Evidenţiază, în două propoziţii, scrierea corectă a cuvintelor într-o
şi într-un; 23. Evidenţiază, în două enunţuri, scrierea corectă a cuvintelor dintr-o şi dintr-un; 24.
Completează: „Banda desenată cuprinde.....Imaginile sunt însoţite de....”; 25. Formulează câte un
enunţ cu ajutorul termenilor: dintr-o vizuină, dintr-un colţ.; 26. Formulează enunţuri în care să
evidenţiezi înţelesuri diferite ale cuvântului nouă.; 27. Scrie variantele de despărţire în silabe la capăt
de rând pentru cuvintele: pădure, răchită.; 28. Scrie care sunt personajele din fragmentul „Dumbrava
minunată” şi numele autorului.; 29. Completează cu cel puţin patru cuvinte: într-o......;
într-un............; 30. Completează cu cel puţin patru cuvinte dintr-o......., dintr-un........ .
ANEXĂ
Fişă de lucru - HARTA TEXTULUI (Anexă)
Porind de la fişa model, elevii realizează sub îndrumarea cadrului didactic harta textului.
Se proiectează fişa pe tablă, iar elevii realizează propriile hărţi. Se adresează întrebări şi se oferă feed-
back.
5. Obţinerea performanţei
Se solicită elevilor să vină rând pe rând în faţa clasei şi să învârtă roata online cu jocul Ce ştii despre?,
citesc întrebarea şi oferă răspunsul. Jocul conţine cuvinte şi/sau expresii specifice unităţii de învăţare
Călător pe aripile imaginaţie. Astfel, elevii oferă informaţii despre: texte şi personaje întâlnite în
acestea, autori, sensurile cuvintelor.
67
Super Teacher Tools
Link joc online:

https://www.superteachertools.us/spinner/spinner.php?title=Ce+%C8%99tii+despre%3F&directions=Click+the+wheel
+below+to+spin%3A&colorscheme=color1&labels=Vestit%2CAstronom%2CA+nascoci%2CPozna%2CCiclon%2CG
eamat%2CAventura%2CHabarnam%2CBanda+desenata%2CLentila%2CStietot%2CVrajitorul+din+Oz%2CSperie+Ci
ori%2CToto%2CDorothy%2COrasul+de+Smarald%2CAlice%2CTara+Minunilor%2CLizuca%2CPatrocle%2CDumbr
ava+Minunata%2CMihail+Sadoveanu%2CCeasornic%2CIntr-o+Intr-un%2CElmer
68
Super Teacher Tools
ANEXĂ
Fişă de lucru
HARTA TEXTULUI
Sursa: Imagine preluată de la autor prof. înv. pr. Iulia Frumosu
Propunător,
prof. înv. pr. Iuliana-Nicoleta DAVID
69
Metoda gândirii vizuale
Metoda GÂNDIRII VIZUALE

sau despre Cum facilităm învăţarea cu ajutorul unei
imagini cât o mie de cuvinte
Metoda GÂNDIRII VIZUALE (Visual Thinking Strategy) este o metodă de învăţare prin
investigaţie (inquiry-based learning). Gândită, iniţial, ca metodă de lucru în muzee, este o
modalitate de facilitare a învăţării care încurajează dialogul colaborativ şi incluziv şi vine în
sprijinul profesorilor care urmăresc rezolvarea provocărilor educaţionale ale secolului al XXI-lea,
cum ar fi managementul diversităţii, în special a celei invizibile (stiluri de învăţare diferite, statut
socio-economic, personalitate, etc). Acesta metodă a fost elaborată şi perfectată în ultimii 30 de ani
de către Abigail Housen si Philip Yenawine. Metoda gândirii vizuale se poate aplica la orice nivel
educaţional, iar profesorul nu trebuie să fie specialist în domeniul artelor pentru a o utiliza, deoarece
scopul urmărit constă în încurajarea elevilor de a observa independent.
Metoda constă în parcurgerea următorilor paşi:
PASUL 1
Profesorul selectează o operă de artă neabstractă/o fotografie (legată de tema lecţiei) şi o prezintă
elevilor.
PASUL 2
Elevii observă atent şi în linişte, timp de 1-2 minute.
PASUL 3
Profesorul adresează 3 întrebări: Ce se întâmplă în imagine? Ce anume, din ceea ce vezi, te face să
spui acest lucru? Ce altceva mai putem afla? Elevii işi exprimă opiniile, iar profesorul le rezumă
folosind modul condiţional-optativ (Octavian crede că ar putea fi…), care permite continuarea
conversaţiei cu alte interpretări ale elevilor.
Ca orice metodă de invatare prin investigare, şi metoda gîndirii vizuale este o structură bine
definită, ce poate fi aplicată în orice context educational, şi prezintă următoarele caracteristici:
 este incluzivă deoarece evidenţiaza diversitatea invizibilă;
 are în centru gândirea critică şi asumarea învătării de către elevi.
Sfaturi:
 Pe parcursul discuţiilor, identificaţi diferenţe si asemănari între răspunsurile elevilor.
70
 Evitaţi să adăugati informaţii. Permiteţi-le elevilor să se identifice detalii şi, mai degrabă, să
îsi justifice răspunsurile pe baza celor observate, decât să discute fapte.
 Premiteti continuarea conversaţiei, chiar dacă se îndeparteaza de temă. Scopul este
încurajarea gândirii critice şi nu împartăşirea de informaţii.
 La sfarsitul conversaţiei, continuaţi lectia, realizând conexiuni între conţinutul acesteia şi
comentariile pe care le-au făcut elevii.
Bibliografie
https://vtshome.org/
71
LESSON PLAN
Grade: 7
Time: 50 minutes
Level: pre-intermediate
Topic: Weather and natural disasters
Lesson: Locust invasion
Previous knowledge: landmarks and materials, weather, natural disasters, feelings; past simple,
past continuous
Aims
 to raise awareness of climate change impact on people` s lives;
 to extend students’ vocabulary to talk about natural disasters;
 to develop speaking and reading skills.
Objectives (by the end of the lesson, the students will be able):
 to describe a photograph representing a natural disaster;
 to use the new vocabulary in different contexts;
 to identify the main idea of a text.
Inclusion focus: provide multiple means of engagement
Skill focus: reading and speaking
Interaction: pairwork, group-work, whole-class
Resources: handouts, pictures
References
Grundy, P., Bociek, H., Parker, K. (2011). English through Art. London: Helbling
Languages.
Haynes. J. (2016). Visual Thinking Strategies and English Learners retrieved on October
20th 2021 from http://blog.tesol.org/visual-thinking-strategies-and-english-learners/
Marion, W., Puchta, H., Mercer, S. (2021). Psychology in Practice. London: Helbling
Languages.
Sowton, C., Thornbury, S. (2021). Teaching in Challenging Circumstances. Cambridge:
Cambridge University Press.
Thaine, C., Thornbury, S. (2020). Off the Page. Activities to Bring Lessons Alive and
Enhance Learning. Cambridge: Cambridge University Press.
***https://www.facinghistory.org/resource-library/teaching-strategies/text-text-text-selftext-
world
72
PROCEDURE
I. Lead-in
Ask students answer the following questions in pairs:
 What is a disaster?
 Have you ever been in a disaster?
 What are some different kinds of disasters?
 What types of disasters are common in your country?
 Are there ways we can prepare ourselves in advance to cope with disasters?
II. Task 1- Visual thinking strategy

The teacher tells students they are going to look at a picture and answer three questions:
 What’s going on in this picture?
 What makes you say that?
 What more can you find?
Source: https://www.telegraph.co.uk/news/2020/01/25/inside-locust-mega-swarms-devouring-crops-africa/
73
III. Task 2-Reading

The teacher gives out the text and asks the students to read it quickly and say how the text relates to
the picture above.
At the beginning of 2020, massive swarms of locusts, one of which occupied an area more than
three times the size of New York City, destroyed crops across the Horn of Africa and the Middle
East, leaving an estimated 20 million people at risk of hunger.
Susan Ngima was milking her cows one March morning last year when she heard her son and
neighbours yelling outside. She ran out to see what the fuss was about, but the damage had already
been done. They watched as a swarm of locusts ate their crops at lightning speed.
“There were so many!” says the 42-year-old mother of three. “They destroyed about 20 bags of my
maize, and I was not happy because that’s my cash crop.”
Desert locusts look like ordinary grasshoppers and they are the size of a paperclip. They are
usually solitary creatures, but when weather conditions are right, their populations explode. That
explosion can create dense swarms that can travel great distances-more than 140 km in a day-in
search of food. Warm weather and heavy rains in the Horn of Africa at the end of 2019 provided the
wet soil necessary for hatching eggs. From there, the insects spread rapidly, resulting in one of the
worst outbreaks the region had seen in more than 70 years.
A typical swarm, numbering 4 billion to 8 billion locusts, can consume in one day the same amount
of food as 3.5 million people. Some swarms were so thick in parts of Kenya that they prevented
planes from taking off. Governments used aerial spraying of pesticides when available; in poorer
regions, where aircrafts were not enough, soldiers battled the swarms with handheld spray pumps,
while farmers tried to drive them away by clanging pots and pans.
Scientists in Kenya hope a new computer-assisted tracking programme that combines satellite data
with weather-mapping software will help predict the swarms’ next destination, giving regional
authorities enough time to prepare a response. But coronavirus-related travel restrictions have
delayed such efforts. Unfortunately, locusts have no such travel limitations.
Adapted from https://time.com/5810485/locusts-africa-crops/
III. Task 3 -Vocabulary

The teacher asks the students to identify the unknown words individually.
Then, the teacher asks them to make pairs and compare the list of new words.
After that, the teacher asks the students to make groups of four and do the same.
Finally, each group is asked to say their unknown words and explain them to the class.
74
IV.Task 4 Text-to-Text, Text-to-Self, Text-to-World

The teacher asks the students to complete the handout.
Text-to-Text: How do the ideas in this text remind you of another text (story, book, film, song,
etc.)? Complete one of the following statements:
a. What I just read reminds me of ……………………………… (story/book/movie/song)
because… ……………………
b. The ideas in this text are similar to the ideas in ………………….because…
c. The ideas in this text are different than the ideas in ………………… because…
2. Text-to-Self: How do the ideas in this text relate to your own life, ideas, and experiences?
Complete one of the following statements:
a. What I just read reminds me of the time when I…
b. I agree with/understand what I just read because in my own life…
c. I don’t agree with what I just read because in my own life…
3. Text-to-World: How do the ideas in this text reading relate to the larger world- past, present and
future. Complete one of the following statements:
a. What I just read makes me think about (event from the past) …………………because…
b. What I just read makes me think about ………………… (event from today related to my
own community, country or world) because… …………………
c. What I just read makes me wonder about the future because …………………
V.Wrap-up Color, Symbol, Image

Ask students to choose a colour that best encompasses the lesson ideas.
Next, ask them to create a symbol that represents their idea.
Lastly, have students construct a more complex image of the idea and explain, in a short note, why
they have made each particular visual choice.
Propunător,
prof. Alina-Raluca POPOV
75
MAKE BELIEFS COMIX
Platforma MAKE BELIEFS COMIX

sau despre Cum să fixezi cunoştinţe cu ajutorul
benzilor desenate
Platforma MAKE BELIEFS COMIX, platformă internaţională de învăţare, poate fi

utilizată cu succes în predarea unor concepte de limbă sau de literatură română. Platforma a fost
creată de Bill Zimmerman şi oferă acces gratuit la majoritatea instrumentelor de lucru.
În noua programă şcolară pentru disciplina limba şi literatura română, valabilă începând cu
anul şcolar 2017-2018, apare termenul multimodal, iar conţinutul asociat care este şi obligatoriu,
este banda desenată ce se studiază în clasa a V-a. Elevii află în orele de limba şi literatura română
că aceasta reprezintă un mod de povestire ce foloseşte o succesiune de imagini, iar prin cuvinte, în
interiorul bulelor, sunt surprinse acţiunile, sentimentele sau gândurile protagoniştilor. Textul
multimodal se caracterizează, potrivit specialiştilor, prin interacţiunea cuvintelor cu imaginea,
culoarea sau sonoritatea, reprezentând o combinare a cel puţin două modele semiotice în cadrul
aceleiaşi situaţii de comunicare, putând fi abordat din perspectiva educaţiei incluzive prin artă.
Banda desenată are o structură complexă, fiind alcătuită din viniete (spaţii delimitate), bule
(forme care cuprind gândurile personajelor), onomatopee (imitarea zgomotelor), recitative (panouri
cu informaţii furnizate de narator, aflate în interiorul vinietelor), benzi (succesiune de mai multe
imagini), ideograme (mici desene care exprimă sentimentele personajelor). Fiecare aspect al
structurii este semnificativ şi purtător de mesaj. De pildă, o vinietă mare poate exprima un moment
de reflecţie, o vinietă goală exprimă liniştea dintre secvenţele narative, în timp ce forma bulelor
poate oferi informaţii despre personaje. Importante din perspectiva receptării mesajului sunt şi
caracterele utilizate: dacă sunt bold, atrag atenţia asupra cuvintelor, dacă sunt italice, pot sugera
furia sau emoţia. În predarea benzii desenate, pot fi utilizate diferite modele de comprehensiune şi
interpretare, rămânând la latitudinea profesorului să îl aleagă pe cel care se potriveşte structurii
cognitive şi afective a elevilor săi.
În activitatea didactică ce vizează predarea acestui concept, poate fi utilizat modelul
teoretizat de Jocelyne Giasson, profesor la Facultatea de Ştiinţe ale Educaţiei, Universitatea Laval,
Quebec, Canada, în lucrarea Les textes littéraires à l’école. Autoarea discută despre trei niveluri ale
înţelegerii unui text, care pot fi aplicate cu succes în cadrul orelor de limba şi literatura română,
atunci când profesorul trebuie să predea conceptul de bandă desenată:
76
MAKE BELIEFS COMIX
Nivelul 1 care aparţine cititorului, vizează abilităţile de lectură ale acestuia (cinci la număr):
microprocesele (sensul cuvintelor, propoziţii), integrarea (legătura dintre propoziţii şi fraze),
macroprocesele (idei principale, rezumat, textul, ca un corp coerent), elaborarea (însuşirea
personală a textului) şi metacogniţia (gestiunea înţelegerii, care permite ajustarea textului din partea
lectorului).
Nivelul 2, al textului, prin care se urmăresc intenţiile autorului, forma şi conţinutul textului.
Pentru a înţelege, cititorul are nevoie de reprezentări ale textului, trebuie să ştie cu ce tip de text ia
contact, trebuie să cunoască intenţiile autorului şi modul în care el şi-a organizat ideile (forma), cât
şi ceea ce vrea să ne transmită (conţinutul).
Nivelul 3, al contextului, corespunde condiţiilor în care se află cititorul în momentul în care
intră în contact cu textul: în ce context social se realizează lectura, care este contextul fizic al
cititorului.
Acest conţinut din programa şcolară pentru clasa a V-a poate contribui la îmbunătăţirea
practicilor incluzive prin organizarea de activităţi care să încurajeze comportamentele pozitive, prin
oferirea de opţiuni elevilor pentru a demonstra asimilarea cunoştinţelor, inclusiv metode alternative,
prin utilizarea tehnologiei, prin organizarea colectivului de elevi astfel încât să se sprijine
colaborarea, comunicarea şi învăţarea.
Un demersul didactic gândit după modelul Giasson, ar putea avea ca timp de defăşurare 3
ore:
Prima oră - Scop: familiarizarea elevilor cu structura benzii desenate
1. Se poartă discuţii preliminare despre banda desenată (exemple).
2. Elevii citesc benzile desenate din manual. După lectură, profesorul foloseşte metoda VAS
(văd, aud, simt).
3. Profesorul întreabă cum au citit textul (direcţia) şi se discută despre structura benzii
desenate (planşe, viniete, bule etc.).
4. Se notează pe caiete considerentele teoretice.
A doua oră - Scop: conştientizarea de către elevi a caracterului narativ al benzii
desenate (narativitatea)
1. Realizarea unei lecturi participative: reluarea lecturii prin evidenţierea schemei narative -
acţiunea, timpul şi spaţiul diegezei, actanţi.
2. Profesorul activează macroprocesele: solicită ideile principale / rezumatul, personajele
(sentimente/emoţii/gânduri).
3. Lectura altor benzi desenate preluate din diverse surse.
77
MAKE BELIEFS COMIX
A treia oră - Scop: încurajarea elevilor să facă conexiuni între text şi experienţa
personală
1. Profesorul pune întrebări elevilor, urmărind devoalarea semnificaţiilor textelor analizate
(mesaj/morală/titlu/acţiuni semnificative ale personajelor). Această oră este în strânsă legătură cu
procesul de elaborare, prin care elevii îşi însuşesc personal textul.
2. Realizarea unor benzi desenate, pe hârtie, individual, pornind de la un text narativ studiat
sau din lectura suplimentară. (Această activitate poate fi începută în clasă şi continuată acasă.)
Poate fi acordată o oră în plus elevilor de clasa a V-a pentru predarea acestui conţinut,
profesorul învăţându-i să creeze benzi desenate, lucrând în echipă, prin utilizarea platformei de
învăţare, concepută în acest sens.
Pentru a crea o bandă desenată utilizând platforma MAKE BELIEFS COMIX trebuie urmaţi
mai mulţi paşi:
PASUL 1
Se tastează https://www.makebeliefscomix.com/ şi se verifică opţiunile pe care le oferă platforma,
sus, în bara albă orizontală.
PASUL 2
Se dă click pe crearea unei benzi Create Comix! Se deschid mai multe variante şi diferite şabloane
pe care se poate lucra direct. Pot fi alese, spre exemplu, trei dintre ele: o îmbrăţişare virtuală
(e‐ hug) care poate fi trimisă cuiva, o bandă desenată şi un balon vorbitor.
PASUL 3
Realizarea şi trimiterea unei „îmbrăţişări virtuale” (e‐ hug): se dă click pe Send an E‐ Hug şi apoi
se selectează un model dintre cele afişate. Se poate alege, spre exemplu, modelul Let' s Have Fun!
(Hai să ne distrăm!) şi se deschide pentru a se identifica instrumentele cu care se poate edita,
personaliza îmbrăţişarea virtuală.
PASUL 4
Se introduce textul.
PASUL 5
Se poate trimite cardul prin mail şi atunci se selectează Send on email.
Dacă se intenţionează salvarea a ceea ce s-a lucrat într‐ un spaţiu on‐ line, atunci este necesară
crearea unui cont personal pe platforma de lucru.
PASUL 6
Dacă se intenţionează crearea unei benzi desenate, atunci se dă click pe Make Beliefs Comicx Promt
şi se vor descoperi mai multe modele de lucru. Se selectează una dintre ele. Se alege modelul, după
care se introduce textul printr‐ un simplu click pe partea cu text. Se poate micşora textul prin
78
MAKE BELIEFS COMIX
accesarea butonului Scale. O bandă desenată poate avea maximum 18 viniete; prin accesarea
butonului ,,+” se pot adăuga şi prin ,,–” se pot şterge chenare.
PASUL 7
Produsul final poate fi trimis prin mail, printat sau salvat. Dacă se doreşte salvarea imaginii în
calculator, atunci se dă click pe Save Image To Disk.
PASUL 8
Dacă se doreşte adăugarea aşa numitele „baloane vorbitoare”, se foloseşte tot bara de jos de unde se
va selecta opţiunea Choose a Baloon. Acesta poate fi reaşezat, micşorat sau mărit prin intermediul
aceloraşi instrumente, din chenarul cu margine roşie.
PASUL 9
Se introduce text, culoare şi se salvează lucrarea, după indicatorii menţionaţi mai sus.
79
MAKE BELIEFS COMIX
PROIECT DIDACTIC
Clasa: a V-a
Unitatea de învăţare: Vreau să salvez lumea
Subiectul lecţiei: Textul multimodal. Banda desenată
Scopul lecţiei: consolidarea noţiunilor referitoare la textul multimodal şi banda desenată
2. Receptarea textului scris de diverse tipuri;
3. Redactarea textului scris de diverse tipuri;
4. Utilizarea corectă, adecvată şi eficientă a limbii în procesul comunicării orale şi scrise.
2.1. Identificarea informaţiilor importante din texte literare şi nonliterare, continue, discontinue şi
multimodale;
2.2. Identificarea temei şi a ideilor principale şi secundare din texte diverse;
3.1. Redactarea unui text scurt pe teme familiare, având în vedere etapele procesului de scriere şi
structurile specifice, pentru a comunica idei şi informaţii sau pentru a relata experienţe trăite sau
imaginate;
3.2. Redactarea, individual şi/sau în echipă, a unui text simplu, pe o temă familiară, cu integrarea
unor imagini, desene, scheme;
4.2. Aplicarea achiziţiilor lexicale şi semantice de bază, în procesul de înţelegere şi de exprimare
corectă a intenţiilor comunicative.
Competenţe derivate
C 1: realizarea unor benzi desenate, în echipă, utilizând platforma internaţională de învăţare MAKE
BELIEFS COMIX;
C 2: cunoaşterea convenţiilor grafice ale textului multimodal;
C 3: utilizarea în conceperea textului multimodal a elementelor de structură specifice;
C 4: desprinderea mesajului benzilor desenate pe baza aspectelor înfăţişate în viniete;
C 5: asocierea experienţelor personale cu cele sugerate în benzile desenate;
C 6: introducerea noilor cunoştinţe în propriul sistem de valori.
 Activarea cunoştinţelor anterioare înainte de introducerea noului conţinut;
 Utilizarea tehnologiei pentru a se asigura accesul elevului la conţinuturi şi mijloace diverse în
vederea demonstrării competenţelor;
80
MAKE BELIEFS COMIX
 Organizarea colectivului de elevi astfel încât să se asigure colaborarea, comunicarea şi

învăţarea.
Resurse
Metode şi procedee: metode informative (expunerea, explicaţia, tutorialul), metode activ şi formativ
participative, strategii: învăţarea prin acţiune, învăţarea prin descoperire, exerciţiul,
problematizarea, conversaţia euristică, RAI (răspunde, aruncă, interoghează), strategia Jigsaw;
Mijloace, resurse şi materiale didactice: fişe pentru elevi, laptopuri, videoproiector.
Crăciun, C. (2004). Metodica predării limbii şi literaturii române în gimnaziu şi în liceu,
Deva: Editura Emia.
Sânmihăian, F., Dobra S., Halaszi, M., Davidoiu-Roman, A. (2017). Limba şi literatura
română: manual pentru clasa a V-a. Bucureşti: Editura Art.
Moroianu, C., Revnic, I., Iacob, I., Ioniţă, I. (2017). Limba şi literatura română: manual
pentru clasa a V-a, Bucureşti: Editura Corint Logistic.
Rich, D. (2011). Make Beliefs Comix. Accesat august 2021 din https://www.cvisd.org
/cms/lib/TX01001642/Centricity/Domain/23/PDF/makebeliefscomix.pdf.
Projet BD CP/CE1 – Séquence de littérature. (2012, 4 martie). Accesat august 2021 din
http://cycle2.orpheecole.com/2012/03/projet-bd-cpce1-sequence-de-litterature/.
Make Beliefs Comix Tutorial (2014, 22 decembrie). Accesat august 2021 din
https://www.youtube.com/watch?v=HoNQfUWWRMk.
*** https://www.ccdbn.ro/anunturi/ghid_instrumente_dig.pdf.
*** http://www.fee-des-ecoles.fr/2015/02/lire-ecrire-creer-une-bande-dessinee-ce2-cm1-
cm2.html?utm_source=flux&utm_medium=flux-rss&utm_campaign=jobs.
*** http://ameds.free.fr/conferences/rtf-pdf/comprehensionlecturelaurent.pdf.
Scenariul didactic
Pregătirea climatului necesar activităţii. Distribuirea materialelor didactice. Captarea atenţiei
elevilor. Prezentarea specificului activităţii.
2. Anunţarea temei şi a obiectivelor activităţii

Elevii sunt anunţaţi că activitatea va avea ca temă Textul multimodal. Banda desenată şi va
urmări consolidarea cunoştinţelor dobândite în orele anterioare cu privire la cele două concepte
81
MAKE BELIEFS COMIX
studiate. De asemenea, elevilor li se aduce la cunoştinţă faptul că, în cadrul activităţii, vor
concepe benzi desenate mai uşor decât au făcut-o pentru a rezolva tema de zi.
3. Verificarea temei de zi
Se verifică tema de zi, din punct de vedere calitativ şi cantitativ. Elevii vor prezenta tema
primită ora trecută, fiind solicitaţi, prin sondaj, să citească replicile cuprinse în viniete.
Temă: Realizează o bandă desenată formată din 3-5 viniete, având ca suport textul ,,Tezeu şi
Minotaurul”, de Florin Bican, analizat în clasă în orele anterioare.
4. Consolidarea cunoştinţelor dobândite în orele anterioare

Se iniţiază o discuţie cu privire la conţinuturile studiate în orele anterioare.
Elevii vor răspunde la întrebări de tipul: Cum se numeşte unitatea de învăţare pe care o
studiem acum? (Vreau să salvez lumea); Cu ce conţinut am început această unitate de învăţare?
(Textul narativ literar ,,Tezeu şi Minotaurul”, de Florin Bican); Cine a fost Tezeu? Dar
Minotaurul?; Cum se numesc naraţiunile în care zeii intervin în mod supranatural în lumea
umană? (Legende); Cine sunt personajele din legendele greceşti? (Zeii, eroii – semizeii, oameni
obişnuiţi); Despre ce alte tipuri de texte am mai vorbit? (Textul explicativ, textul multimodal,
banda desenată); Cu ce alţi eroi ne-am mai întâlnit în cadrul orelor desfăşurate până acum?
(Heracle, Perseu, Ahile, Ghilgameş, Superman, Spidermen, Batman, Supergirl, Mircea cel
Bătrân, Malala Yousafzai etc.); Cum am putea grupa aceşti eroi? (Eroi antici, eroi naţionali, eroi
universali, eroi ai zilelor noastre). Daţi exemple de eroi naţionali despre care aţi vorbit şi în
cadrul orelor de istorie şi pe care i-aţi întâlnit şi ca personaje în scrierile literare (Ştefan cel
Mare, Mihai Viteazul, Mircea cel Bătrân etc).
Pentru verificarea noţiunilor teoretice referitoare la Textul multimodal şi la Banda
desenată, elevilor li se propune jocul RAI (Răspunde, aruncă, interoghează), pe care l-au jucat
şi în orele anterioare şi ale cărui reguli le sunt cunoscute: Profesorul va arunca mingea unui
copil şi va adresa o primă întrebare: Ce este textul multimodal? Copilul care a primit mingea va
răspunde la întrebare, va arunca mingea altui copil şi va adresa o altă întrebare. Jocul se va
încheia în momentul în care s-au epuizat întrebările ce vizează noţiunile teoretice studiate. Dacă
un copil nu ştie să răspundă sau să adreseze întrebarea se aplică principiul voluntarilor.
Întrebările posibile ar fi: Ce este banda desenată? (Un tip de text multimodal în care se narează
cu ajutorul imaginilor şi al cuvintelor), Ce cuprinde o bandă desenată? (Viniete, bule,
recitative), Ce sunt vinietele? (Imaginile delimitate, de obicei, de un cadru), Ce sunt bulele?
(spaţiile rezervate replicilor personajelor), Ce sunt recitativele? (Comentariile naratorului,
82
MAKE BELIEFS COMIX
plasate într-un cadru), Ce exprimă bulele care conţin doar semne de punctuaţie? (Sentimentele
unui personaj), Ce sugerează literele repetate? (Sunete sau zgomote).
Pentru consolidarea noţiunilor teoretice referitoare la elementele narative ale benzii
desenate, elevii vor lucra în perechi o sarcină. Vor primi o bandă desenată în care vinietele vor
fi înfăţişate aleatoriu. Lucrând câte doi, vor stabili ordinea cronologică a întâmplărilor, notând în
chenarul din fiecare vinietă numărul corespuzător acesteia.
Fişă de lucru pentru activitatea în perechi

Sarcina de lucru: Împreună cu colegul de bancă, identifică ordinea cronologică a
întâmplărilor prezentate în această bandă desenată. Notează în chenarul din fiecare vinietă
numărul corespuzător acesteia.
5. Asigurarea retenţiei şi a transferului

Elevii vor lectura, în ordinea logică şi cronologică a derulării întâmplărilor, conţinutul benzii
desenate şi îşi vor da cu părerea cu privire la dificultatea realizării ei. Vor răspunde la întrebări de
tipul: Cine credeţi că a realizat benzile desenate din fişa de lucru? Cât timp credeţi că i-a luat
autorului? Ce paşi a avut de urmat? Cum ar fi putut realiza mai uşor aceeaşi bandă desenată?
Li se aduce la cunoştinţă că în continuare vor lucra pe grupe şi vor concepe o bandă desenată
utilizând o platformă de învăţare internaţională, numită MAKE BELIEFS COMIX.
83
MAKE BELIEFS COMIX
Constituirea grupelor de lucru se va face prin tragere la sorţi: Fiecare copil va extrage un bileţel
pe care va fi scris numele unui erou din cei despre care s-a discutat în orele anterioare. Pe bileţele
vor fi scrise următoarele nume: Tezeu, Superman, Spidermen, Supergirl, Malala Yousafzai (Fiecare
nume va apărea pe câte 4 bileţele astfel încât echipele să fie constituite din câte 5 membri.)
Activitatea pe grupe se va baza pe strategia Jigsaw (învăţare prin cooperare), fiecare membru al
grupei jucând un anumit rol:
 cercetătorul – va căuta informaţii în orice sursă (manual, internet);
 scriitorul – va concepe conţinutul replicilor;
 informaticianul – va coordona activitatea de utilizare a platformei;
 graficianul – va alege imaginile, forma bulelor, a recitativelor;
 prezentatorul – va prezenta produsul final, lecturând replicile cuprinse în
bule.
Înainte de a începe, grupaţi câte 5, elevii vor urmări un tutorial prin care li se explică modul de
utilizare a platformei. Tutorialul va fi proiectat pe monitorul mare din faţa clasei. Este precizată
ulterior sarcina de lucru.
Sarcină de lucru pentru activitatea pe echipe
Concepeţi benzi desenate, utilizând platforma MAKE BELIEFS COMIX. Benzile fiecărei
echipe trebuie să conţină 3 viniete cu câte două bule fiecare şi cel puţin două recitative. Fiecare
echipă va concepe benzi desenate referitoare la eroul pe care îl reprezintă, potrivit tragerii la sorţi.
Elevii lucrează timp de 15 minute la laptopurile logate deja pentru utilizarea platformei. Sunt
supravegheaţi şi ajutaţi acolo unde întâmpină dificultăţi.
După expirarea timpului, fiecare echipă, prin intermediul prezentatorului, va expune produsul
final, lecturând conţinutul vinietelor.
La finalul prezentărilor, se poartă discuţii cu privire la utilitatea platformei de învăţare, la
beneficiile muncii în echipă.
6. Evaluarea activităţii, concluzii, aprecieri

Se menţionează tema pentru ora următoare: conceperea unei benzi desenate utilizând platforma
MAKE BELIEFS COMIX, pe o temă la alegere.
Se fac facecieri individuale şi colective asupra modului în care elevii s-au implicat în derularea
activităţii.
Propunător,
prof. Roxana-Diana LUPU-ŞTEFAN
84
MAKE BELIEFS COMIX
Banda desenată, modalitate de a nara vizual

sau despre Cum să stimulezi creativitatea elevilor
De-a lungul timpului, am observat că, includerea diferitelor forme de artă (arte vizuale, teatru,
dans, scriere creativă) în viaţa copiilor, conduce la deschiderea acestora către nou, la întărirea stimei
de sine, la sporirea capacitaţii şi a dorinţei de a fi creativi şi, nu în ultimul rând, la capacitatea de a se
autoevalua şi automotiva.
Una dintre cele mai la îndemână activităţi menite să stimuleze creativitatea elevilor, să îi
apropie de lectură şi să îi ajute la o înţelegere profundă a textului este banda desenată.
Banda desenată reprezintă un mijloc de comunicare, pe cale grafică, alcătuit cu ajutorul
imaginilor şi a cuvintelor, cu scopul de a ilustra un fir narativ.
De altfel, povestirea după imagini este un exerciţiu des utilizat la orele de limba română la
clasele primare. Elevii sunt puşi destul de frecvent în ipostaza de a “povesti” ce este reprezentat în
acele imagini.
Banda desenată este o modalitate de a inversa această situaţie, punându-i pe elevi să
“povestească” prin imagini.
Avantaje ale folosirii benzilor desenate în predarea limbii române:
• prezintă elemente esenţiale dintr-o naraţiune;
• informaţia este mai uşor de reţinut;
• este perfectă pentru arta dialogului;
• îi încurajează să citească pe cei care au dificultăţi de învăţare;
• oferă noi modalităţi de înţelegere a simbolurilor;
• dezvoltă creativitatea;
• reprezintă un bun instrument de monitorizare şi evaluare;
În ceea ce priveşte competenţele de limbă şi literatură română, crearea unei benzi desenate
vizează receptarea textului scris şi identificarea ideilor principale şi secundare ale textului.
Elevii identifică în text timpul, spaţiul unde se petrece acţiunea, le reprezintă grafic utilizând
platforme educaţionale specializate cum ar fi Make belief comix (https://makebeliefscomix.com) sau
Storyboard That (https://www.storyboardthat.com), fiecare bazându-se pe propriile idei şi propria
imaginaţie.
85
MAKE BELIEFS COMIX
Paşi în realizarea unei benzi desenate pe Platforma MAKE BELIEFS COMIX:

PASUL 1
Logarea pe contul personal, creat anterior pe platforma educaţională.
PASUL 2
Alegerea celei mai sugestive pictograme pentru tema dată.
PASUL 3
Alegerea din galerie a bulelor potrivite ca formă.
PASUL 4
Completarea fiecărei bule cu replici ale personajelor din opera literară.
Realizarea benzilor desenate reprezintă o activitate incluzivă, mai ales în cazul în care avem
în clasă elevi ce suferă de dislexie, deoarece permite acestora să folosească o abordare vizuală a unei
sarcini.
Crearea unei benzi desenate permite elevului cu dislexie să se concentreze pe reprezentarea
grafică a conceptelor din textul audiat, decât să se lupte cu forma lor scrisă. Aceştia au posibilitatea
de a schimba culoarea fundalul şi fonturile. De asemenea benzile desenate reprezintă un mod minunat
de a utiliza ajutoarele vizuale pentru învăţare şi comunicare. Resursele vizuale sunt deosebit de utile
pentru elevii non-verbali şi cei din sfera autismului.
Bibliografie:
Gary D. Fenstermacher and Jonas F. Soltis. (1986). Approches to Teaching, New York:
Teachers College Press;
Sarlitto, M., (2003). The benefits of comics in education, articol publicat la adresa
http://plasq.com/education/the-benefits-of-comics-in-education/The key benefits for students using
Comics, summarised by Marilee Sarlitto (Technology Director, Kildeer School), found in “Creating
Comics: Visual and Verbal Thinking in the Ultimate Show and Tell” (PDF) by Janette Combs,
College of William and Mary. accesat septembrie 2021;
*** https://www.storyboardthat.com
*** https://makebeliefscomix.com
86
MAKE BELIEFS COMIX
PROIECT DIDACTIC
Clasa: a IV-a
Timp: 45 minute
Unitatea de învăţare: Întâmplări dintr-o vară
Subiectul lectiei: Povestirea orală şi scrisă a unei întâmplări trăite
Titlul lectiei: La scăldat, după Ion Creangă
Tipul lectiei: lecţie de predare-învăţare
Scopul: stimularea gândirii autonome, reflexive si critice in raport cu diversele mesaje receptate;
Competenţe generale:
2. Exprimarea de mesaje orale în diverse situaţii de comunicare;
3. Receptarea de mesaje scrise în diverse contexte de comunicare;
Competenţe specifice:
2.1. Manifestarea interesului pentru lectura literară şi de informare;
2.2. Relatarea unei întâmplări imaginate pe baza unor întrebări de sprijin;
3.1. Formularea de concluzii simple pe baza lecturii textelor informative sau literare;
3.2. Asocierea elementelor descoperite în textul citit cu experienţe proprii;
3.3. Extragerea dintr-un text a unor elemente semnificative pentru a susţine o opinie referitoare la
mesajul citit;
3.4. Evaluarea elementelor textuale care conduc la înţelegerea de profunzime în cadrul lecturii;
3.5. Sesizarea abaterilor din textele citite în vederea corectării acestora.
Obiective operaţionale: pe parcursul lecţiei, elevii vor fi capabili:
O1: să citească corect, expresiv şi fluent textul-suport La scăldat, după Ion Creangă;
O2: să formuleze oral propoziţii cu expresii şi cuvinte noi, din vocabular (iarmaroc, suman, a o
şparli, coropcar, hudiţă, a se tupila, păpuşoi, galeş etc.);
O3: să enumere caracteristicile de ordin formal ale textului-suport de tip întâmplare trăită (dialog,
naraţiune, prezenţa autorului la întâmplările povestite, pers. I, sg.);
O4: să argumenteze înţelegerea mesajului prin alcătuirea de enunţuri proprii corespunzătoare
O5: să evidenţieze mesajul transmis de autor prin identificarea expresiilor din conţinutul textului.
Obiectivele incluziunii:
 organizarea colectivului de elevi astfel Încât să sprijin colaborarea, comunicarea şi învăţarea;
 crearea unui mediu de învăţare pozitiv.
87
MAKE BELIEFS COMIX
Resurse metodologice:
a) strategii didactice: activ-participativă, semidirijată, incluzivă;
b) metode şi procedee: lectura explicativă, Învăţarea prin cooperare, citirea pe roluri, conversaţia,
exerciţiul, explicaţia, metoda Pălăriilor gânditoare, banda desenată;
c) mijloace de învăţământ: manual digital: https://www.manual.digital/Manuale/romana4202.html,
caiete, laptop, fişe de lucru, 6 coifuri colorate, Platforma educaţională Make Beliefs Comix,
https://makebeliefscomix.com
d) formă de organizare: frontală, individuală, pe grupe, în perechi;
Resurse bibliografice:
Grigore, A., Ipate-Toma C., Ionică, N. (2016). Limba şi literatura română: manual pentru
clasa a IV-a, semestrul al-II-lea. Costeşti: Editura Ars Libris;
Hobjilă, A. (2016). Limbă şi comunicare – perspective didactice. Aplicaţii pentru ciclul
primar. Iaşi: Editura Universităţii ,,Alexandru Ioan Cuza”;
Hobjilă, A. (2006). Elemente de didactică a limbii şi literaturii române pentru ciclul primar.
Iaşi: Editura Junimea;
Creangă, I. (1983). Poveşti. Povestiri. Amintiri. Bucureşti: Editura Minerva;
Neguţ, S., Neacşu, M-C. (2016). Mică enciclopedie a României pentru copii. Bucureşti:
Editura Art;
*** Programa şcolară revizuită pentru Limba şi literatura română, clasele a III- a şi a IV - a
aprobată MEN, nr. 3418/19.03.2014.
88
MAKE BELIEFS COMIX
Scenariul didactic
Etapele lectiei/
Continutul instructiv - educativ
Durata Evaluare
Moment Se pregătesc materialele necesare desfăşurării activităţii. Se

organizatoric creează condiţii optime pentru buna desfăşurare a lecţiei.
(1 min.)
Verificarea Verific calitativ şi cantitativ tema. Evaluez

cunoştinţelor Elevii au avut de realizat o compunere liberă cu tema copilărie, capacitatea
dobândite apoi să ilustreze conţinutul de idei într-un desen. elevilor de a
anterior Voi cere elevilor să expună desenele la tabla magnetică şi apoi răspunde corect
(3 min.) făcând turul galeriei să aleagă o lucrare care îi reprezintă. cerinţelor temei
Elevii vor alege, vom identifica cine le-a realizat apoi, acei elevi
vor citi compunerile.
Captarea Pornind de la cuvântul vară, pe care îl voi scrie în mijlocul

atenţiei tablei, le solicit copiilor să scrie cât mai multe cuvinte relaţionate Evaluez
(3 min.) cu acest cuvânt (pentru a forma un câmp lexical în conexiune cu capacitatea
nouă unitate de învăţare – Într-o zi de vară). elevilor de a
Răspunsuri aşteptate: soare, vacanţă, mare, excursie, piscină răspunde la
etc. cerinţele
Le adresez copiilor întrebarea: Ce activităţi preferate activităţii
desfăşuraţi când este foarte cald, vara?
Răspunsuri aşteptate: Mergem la piscină, înotăm, ne bălăcim
etc.
Anunţarea Informez elevii asupra conţinutului activităţii şi a obiectivelor

temei şi a propuse: vom citi textul La scăldat, după Ion Creangă, vom
obiectivelor explica noile expresii şi cuvinte necunoscute, vom formula
propoziţii proprii cu acestea.
(2 min.)
Scriu la tablă data şi titlul lecţiei: La scăldat, după Ion Creangă,
iar ei notează în caiete.
89
MAKE BELIEFS COMIX
Dirijarea Voi solicita elevilor să deschidă manualul, pentru a citi textul pe Evaluez
învăţării fragmente şi pe roluri (narator, Nică, mama lui Nică). capacitatea de a
Voi urmări dacă elevii îşi cunosc rolul şi dacă urmăresc citi expresiv pe
(10-15 min.)
succesiunea replicilor. roluri
Voi adresa întrebări despre autorul şi titlul operei.
Ulterior, voi prezenta oral/proiectez la tablă câteva date
biografice despre autorul/scriitorul Ion Creangă, apoi se citeşte
expresiv textul pe roluri.
Pe măsură ce elevii se identifică expresii şi cuvinte necunoscute, Evaluez
le voi explica, inclusiv cu ajutorul vocabularului de la finalul capacitatea de a
textului din manual (iarmaroc = târg, suman = haină formula enunţuri
ţărănească lungă, a o şparli = a pleca pe neobservate/pe furiş, proprii cu noile
coropcar = hoinar, hudiţă = uliţă, ulicioară, a se tupila = a se cuvinte
ascunde, păpuşoi = porumb, galeş = drăgăstos, duios) şi se
alcătuiesc oral propoziţii cu acestea.
Elevii vor fi îndrumaţi să argumenteze înţelegerea mesajului
prin alcătuirea de enunţuri proprii corespunzătoare fiecărui
fragment, pe măsură ce le citesc.
De asemenea, pe harta României, voi solicita elevilor să indice
următoarele elemente geografice care apar în text: regiunea
Moldovei, localitatea Fălticeni, satul Humuleşti, râul
Ozana/Neamţ, afluent al râului Moldova, raportându-se şi la
distanţa aproximată a acestora faţă de oraşul Iaşi.
Fixarea noului În continuare îi anunţ pe elevi că avem la dispoziţie 6 coifuri de Evaluez

conţinut diferite culori, ce au o semnificaţie fiecare. Ne imaginăm că sunt capacitatea de
pălării gânditoare. Împart colectivul clasei în 6 grupe a câte 5 înţelegere a
(10-15 min.)
elevi. Fiecare grup va purta câte unul, având totodată sarcina de textului
a intra în rolul corespunzător şi de a răspunde la întrebarea care
i se cuvine. (ANEXA 1)
Pălăria albă: INFORMEAZĂ!:
Care este învăţătura întâmplării povestite?
Pălăria roşie: SPUNE CE SIMŢI!: Evaluez
A procedat corect Nică? De ce? capacitatea de
Pălăria neagră: ASPECTE NEGATIVE: intra în rolul
90
MAKE BELIEFS COMIX
De ce credeţi că Nică nu şi-a ascultat mama? corespunzător

Pălăria galbenă: ASPECTE POZITIVE: pălăriei alese, de
Credeţi că Nică a învăţat ceva din experienţa trăită? Ce anume? a răspunde corect
Pălăria albastră: CLARIFICĂ!: la întrebări şi
După ce este pedepsit Nică se pocăieşte sau face haz de necaz? modul În care
Pălăria verde: GENEREAZĂ IDEI NOI: cooperează in
Imaginează-ţi că ai fi mama lui Nică? Ce ai face tu în locul ei? echipă
Elevii răspund pe rând întrebărilor, se consultă între ei,
exprimându-şi propriile opinii. Ei cooperează în alegerea celei
mai bune interpretări a rolului ce i s-a cuvenit datorită culorii
pălăriei. După 5 minute îi anunţ că timpul a expirat, iar fiecare
grup, prin vocea reprezentantului va comunica răspunsul. Evaluez
În următoarele momente, se va lucra în perechi, pentru ca fiecare capacitatea de a
elev să aibă posibilitatea să contribuie la rezolvarea sarcinii. identifica
Împreună cu colegul de bancă se vor identifica şi citi fragmentul
următoarele fragmente: corespunză-
1. Fuga lui Nică la baltă; tor ideii oferite
2. Scăldatul;
3. Venirea mamei;
4. Întoarcerea lui Nică acasă.
Numesc apoi pentru fiecare fragment câte o pereche, din care
doar un elev va enunţa paragraful găsit.
Obţinerea Voi realiza împreună cu elevii mei, pe platforma educaţională

performanţei Make Beliefs Comix o bandă desenată care să ilustreze un Observaţie
fragment lecturat din operă literară Amintiri din copilărie sistematică
(5 min.)
(ANEXA 2) Capacitatea de a
Etape de lucru: lucra in
1. Logarea pe contul personal, creat anterior pe platforma echipa,modul in
educaţională. care cooperează
2. Din bandă cu diverse pictograme, se vor alege cele mai sugestive
pentru tema lor.
3. Apoi vor alege bulele potrivite ca forma din galerie şi le vor
completă cu replici ale personajelor din operă literară.
91
MAKE BELIEFS COMIX
Voi oferi ca model primele 3 viniete, urmând ca fiecare echipă

să continue cu încă 3 viniete (ANEXA 2).
Voi încuraja exprimarea de opinii diverse şi toate contribuţiile
sunt considerate valoroase.
Elevii vor lucra timp de 10 minute, supravegheaţi şi ajutaţi când
întâmpină dificultăţi.
La final se lecturează conţinutul vinietelor, se printează şi se
lipesc benzile desenate în caiete.
Încheierea În încheiere voi adresa următoarele întrebări: Aprecieri

activităţii. Cum se numeşte opera studiată? Verbale
De cine este scrisă?
(3 min.)
Ce ne povesteşte scriitorul în operă sa?
Apoi voi face aprecieri asupra activităţii elevilor şi a
comportamentului acestora.
Voi anunţa tema: Realizaţi în scris, un alt final al întâmplării
povestite de Ion Creangă. Ofer explicaţiile suplimentare care
sunt necesare în efectuarea corectă a temei.
92
MAKE BELIEFS COMIX
ANEXA 1
Metoda Pălăriilor gânditoare

Pălăria albă: INFORMEAZĂ!
Care este învăţătura întâmplării povestite?
Pălăria roşie: SPUNE CE SIMŢI!

A procedat corect Nică? De ce?
Pălăria neagră: ASPECTE NEGATIVE

De ce credeţi că Nică nu şi-a ascultat mama?
Pălăria galbenă: ASPECTE POZITIVE

Credeţi că Nică a învăţat ceva din experienţa trăită ?Ce?
Pălăria albastră: CLARIFICĂ!

După ce este pedepsit Nică se pocăieşte sau face haz de necaz?
Pălăria verde: GENEREAZĂ IDEI NOI

Imaginează-ţi că ai fi mama lui Nică! Ce ai face tu în locul ei?
93
MAKE BELIEFS COMIX
ANEXA 2
Material-model realizat pe platforma educaţională Make Belief Comix.

Autor, prof. înv. primar Loredana Zapan
ANEXA 3
La scăldat
după Ion Creangă
1. Scrie răspunsurile la următoarele întrebări:
a. Ce îl roagă mama pe Nică?
________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
b. Unde fuge băiatul?

________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
c. Cum se juca Nică la baltă?

________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
94
MAKE BELIEFS COMIX
d. Ce crezi că a făcut băiatul pentru a se întoarce acasă?

________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
2. Citeşte explicaţia fiecărui cuvânt şi alcătuieşte enunţuri cu trei dintre cuvintele noi:
tolăgit = întins, tolănit
lespegioară = lespede, piatră
ştioalnă = baltă
năduh = supărare
prund = pietriş
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
3. Scrie forma actuală a cuvintelor următoare:
trebi treburi
ovăs ________________
cela ________________
curălusă ________________
ţiind ________________
ceriu ________________
spuind ________________
95
MAKE BELIEFS COMIX
ANEXA 4
OGLINDA TABLEI
Unitatea de învăţare: Întâmplări dintr-o vară
La scăldat
după Ion Creangă
Vocabular
iarmaroc = târg
suman = haină ţărănească lungă
a o şparli = a pleca pe neobservate/ pe furiş
coropcar = hoinar
hudiţă = uliţă, ulicioară
a se tupila = a se ascunde
păpuşoi = porumb
galeş = drăgăstos, duios
În vocabularul limbii române există cuvinte cu acelaşi înţeles, dar cu formă diferită, în
funcţie de regiunile ţării. De exemplu, porumb = păpuşoi în regiunea Moldovei, în timp ce în
regiunea Ardeal, pentru acelaşi înţeles se va folosi cuvântul cucuruz.
porumb (Muntenia) = păpuşoi (Moldova) = cucuruz (Ardeal)
Propunător,
prof. înv. pr. Ionela-Loredana ZAPAN
96
Metoda Turul galeriei
Metoda TURUL GALERIEI

sau despre Cum să-i încurajăm pe elevi să-şi exprime
punctul de vedere
A observa înseamnă a cunoaşte, a examina un obiect, a face constatări şi remarci în legătură

cu ce privim.
Artele vizuale oferă cele mai multe posibilităţi de a forma competenţele de receptare şi
apreciere a esteticului. Se face apel la promptitudinea simţurilor şi la ascuţimea observaţiei. Este
necesară atenţia marită şi responsabilitatea personală în execuţie. Rezultatele se prezintă sub o formă
atât de palpabilă, încât copilul poate fi orientat sa-şi aprecieze munca şi să-şi perfecţioneze etaloanele.
Puterea observaţiei în cadrul orelor de AVAP poate fi cel mai bine conturată şi dezvoltată în
cadrul metodei Turul galeriei, cu precizarea că acel moment de observaţie a lucrarilor va fi gestionat
si îndrumat de cadrul didactic, până se ajunge se trece de pragul superficial al observaţiei şi se observă
în profunzime lucrarea, conform unor criterii prestabilite.
Am ales Turul galeriei deoarece este o metodă de învăţare prin cooperare ce îi încurajează
pe elevi să-şi exprime opiniile proprii si principalul intrument utilizat este observaţia.
Produsele realizate de copii sunt expuse ca într-o galerie, prezentate şi susţinute de secretarul
grupului, urmând să fi evaluate şi discutate de către toţi elevii, indiferent de grupul din care fac parte.
Turul galeriei presupune evaluarea interactivă şi profund formativă a produselor realizate de
grupuri de elevi.
Etape:
 Elevii sunt împărţiţi pe grupuri de câte 3-4 membri, în funcţie de numărul elevilor din
clasă.
 Cadrul didactic prezintă elevilor tema şi sarcina de lucru.
 Fiecare grup va realiza un produs pe tema stabilită în prealabil.
 Produsele sunt expuse pe pereţii clasei.
 Secretarul grupului prezintă în faţa tuturor elevilor produsul realizat.
 Are loc analizarea tuturor lucrărilor.
 După turul galeriei, grupurile îşi reexaminează propriile produse prin comparaţie cu
celelalte.
Turul galeriei, ca metodă, urmăreşte exprimarea unor puncte de vedere personale referitoare
la tema pusă în discuţie. Elevii trebuie învăţaţi să asculte, să înţeleagă şi să accepte sau să respingă
97
ideile celorlalţi prin demonstrarea valabilităţii celor susţinute. Prin utilizarea ei se stimulează
creativitatea participanţilor, gândirea colectivă şi individuală, se dezvoltă capacităţile sociale ale
participanţilor, de intercomunicare şi toleranţă reciprocă, de respect pentru opinia celuilalt.
Metoda prezintă numeroase avantaje, printre care:
 Atrage şi stârneşte interesul copiilor, realizându-se interacţiuni între ei.
 Promovează interacţiunea dintre minţile participanţilor, dintre personalităţile lor, ducând la o
învăţare mai activă şi cu rezultate evidente.
 Stimulează efortul şi productivitatea individului şi este importantă pentru autodescoperirea
propriilor capacităţi şi limite, pentru autoevaluare.
 Există o dinamică intergrupală cu influenţe favorabile în planul personalităţii, iar subiecţii
care lucrează în echipă sunt capabili să aplice şi să sintetizeze cunoştinţele în moduri variate
şi complexe.
 Dezvoltă şi diversifică priceperile, capacităţile şi deprinderile sociale ale elevilor.
 Reduce la minim fenomenul blocajului emoţional al creativităţii.
98
PROIECT DIDACTIC
Clasa: a II-a
Subiectul lecţiei: Copacul prieteniei
Scopul lecţiei: Dezvoltarea priceperilor şi deprinderilor de a realiza o compoziţie în echipă, prin
tehnica decupajului şi a îndoirii.
Forma de organizare: frontal, individual, pe grupe
1. Explorarea de mesaje artistice exprimate în limbaj vizual într-o diversitate de contexte familiare;
2. Realizarea de creaţii funcţionale şi/sau estetice folosind materiale şi tehnici elementare diverse.
Arte vizuale şi lucru manua:
1.1. Sesizarea semnificaţiei unui mesaj vizual simplu, exprimat prin desen/pictură/modelaj/
colaj/film/desen animat, care reflectă un context familiar;
2.4. Transformarea unui material prin tehnici simple.
Dezvoltare personală
2.2. Identificarea şi aplicarea regulilor de comunicare în activitatea şcolară.
O1: să precizeze culoarea preferată şi un lucru care are culoarea respectivă;
O2: să realizeze conexiuni între culorile preferate şi obiecte din lumea înconjurătoare prin exemple
concrete;
O3: să identifice culorile calde şi culorile reci din tabloul expus conform explicaţiilor oferite în
materialul audio-video;
O4: să enumere, în urma explicaţiilor primite, etapele de lucru ale lucrării propuse;
O5: să picteze respectând conturul dat, utilizând toate culorile calde şi toate culorile reci;
O6: să-şi exprime opinia faţă de lucrarea realizată pe grupe , ţinînd cont de comentariile celor care
au vizitat galeria.
 organizarea colectivului de elevi astfel încât să sprijin colaborarea, comunicarea şi învăţarea;
 crearea unui mediu de învăţare pozitiv şi primitor, potrivit vârstei copiilor;
 oferirea de oportunităţi de auto-evaluare şi reflecţie asupra progresului.
Resurse
Metode şi procedee: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, observaţia, demonstraţia, Turul galeriei;
99
Mijloace de învăţământ: laptop, planşe sugestive: culori calde şi culori reci, acuarele, pensule, vase
pentru apă, fişe, video proiector, boxe, foto: Copăcelul, realizat pe fundaluri diferite, prof. înv. pr.
Preda Daniela, Antonie Voda, Băteşti, Prahova, România, https://www.didactic.ro/fotografie/, Video:
Povestea culorilor, https://www.youtube.com/watch?v=GczL4NIwvTM,
Flonta M., Stupineanu C., Dobrescu S. (2015). Arte vizuale şi abilităţi practice - manual
pentru clasa a II-a. Bucureşti: Editura CD PRESS.
Breben S., Gongea E., Ruiu G., Fulga M. (2008). Metode interactive de grup. Craiova:
Editura ARVES.
Scenariul didactic
1. Introducere în activitate
Cadrul didactic pregăteşte materialele necesare pentru buna desfăşurare a lecţiei.
Cadrul didactic întrebă fiecare elev care este culoarea lui preferată şi apoi îi cere să numească un lucru
care are culoarea respectivă.
Cadrul didactic orientează discuţia către importanţa cunoaşterii culorilor, motivând elevii pentru
activitate.
2. Anunţarea subiectului lecţiei şi a obiectivelor operaţionale

Cadrul didactic anunţă tema orei „Culori calde, culori reci” şi obiectivele orei cu ajutorul filmuleţului
Povestea culorilor https://www.youtube.com/watch?v=GczL4NIwvTM.
Cadrul didactic notează titlul pe tablă, iar elevii vor nota pe foaia de bloc de desen.
3. Prezentarea şi intuirea lucrării model

Cadrul didactic propune elevilor să observe culorile din două planşe. (Anexa 1)
Se va purta o discuţie despre culori.
Cadrul didactic le va spune elevilor care sunt culorile reci. Culorile reci sunt albastru, verde şi violet.
De ce le numim reci? Le numim reci deoarece dau senzaţia de rece, de frig, ne întristează.
Care sunt culorile calde? Culorile calde sunt roşu, orange şi galben.
De ce le numim calde? Le numim calde deoarece dau senzaţia de căldură, de bucurie.
Pornind de la filmuleţul pe care l-au vizionat, elevii vor găsi cu singuranţă cele mai potrivite
răspunsuri pentru întrebarile adresate.
100
Cadrul didactic va explica elevilor despre culorile calde şi reci, faptul că distribuţia lor în realizare
unor lucrări este absolut la îndemana celui ce le utilizează.
4. Demonstrarea şi explicarea temei

Cadrul didactic va realiza un scurt instructaj cu privire la sarcina de lucru:
Folosiţi puţină apă în culoare pentru a se evita suprapunerea culorilor!
Lucraţi îngrijit şi cu multă atenţie!
Sunteţi liberi să aşezaţi culorile aşa cum doriţi cu condiţia de a le folosi pe toate.
5. Aplicarea în practică a instructajului transmis

Cadrul didactic împarte colectivul clasei în 5 grupe. Fiecare grupă primşte o planşă mare A3 cu câte
un copac uriaş pe care îl vor picta împreună - jumatate de copac în culori reci şi cealaltă jumătate în
culori calde.
Elevii pictează cu atenţie, respectând conturul, iar cadrul didactic va îndruma în permanenţă
activitatea. Cadrul didactic va preciza faptul că fiecare echipă va avea un reprezentant, numit ghid,
care va plasa produsul grupului din care fac parte într-o galerie de artă.
În timpul alocat lucrului, copiii au găsit strategii de grup pentru a termina în timpul acordat şi pentru
o redare cât mai artistică.
6. Asigurarea retenţiei şi a trasferului

Elevii care au primit rolul de ghid vor afişa lucrările iar membrii echipelor vor vizita galeria de arta,
vor compara, examina fie care produs, adresând întrebari de clarificare ghidului, vor aprecia lucrările
colegilor.
Vizita galeriei va fi ghidată de cadrul didactic şi va dura 4 minute. Fiecare grupă alege o lucrare pentru
a o observa, alta decat cea realizată de ei.
Cadrul didactic ghidează observaţia prin următoarele indicaţii:
Analizaţi dacă s-a respectat conturul.
Urmăriţi dacă sunt toate culorile folosite.
Verificaţi dacă sunt culorile reci pe o parte şi cele calde în cealaltă parte.
Ce altceva ar mai fi trebuit?
Ce sentiment vă sugerează acel desen?
Puteţi asocia desenul cu o întâmplare petrecută în viaţa voastră?
Lista poate continua în funcţie de specificul obiectului observat.
Ulterior fiecare echipă îţi reexaminează propriile produse prin comparaţie cu celelalte si valorificând
comentariile vizitatorilor.
101
ANEXA 1
Copăcelul, realizat pe fundaluri diferite,

prof. înv. pr. Preda Daniela, Antonie Voda, Băteşti, Prahova, România,
https://www.didactic.ro/fotografie/
Propunător,
prof. înv. pr. Alina STREBA
102
Jocul didactic muzical
Metoda JOCULUI DIDACTIC MUZICAL

sau despre Cum dezvoltăm personalitatea
copilului prin muzică
Este de necontestat faptul că muzica are un rol determinant în dezvoltarea armonioasă a

copilului, încă de la cele mai mici vârste.
Educaţia muzicală este o disciplină de studiu de sine stătătoare, dar ca profesori de altă
specializare, o putem folosi ca instrument de învăţare.
Există modalităţi diverse de a folosi muzica la clasă, modalităţi care nu necesită o pregătire
de specialitate. Însă, orice modalitate ar fi abordată la clasă în formarea educaţiei muzicale, trebuie
să ţinem cont de faptul că muzica este incluzivă şi creează, în genere, bună dispoziţie.
Iată câteva exemple:
1. Începerea orei cu ascultarea pentru cinci minute a unei compoziţii muzicale armonioase,
care să transmită un mesaj pozitiv, poate ajuta la modificarea comportamentului elevului. Acesta se
linişteşte, devine mai atent, îşi măreşte concentrarea şi capacitatea de reţinere a informaţiilor
predate. De asemenea este un prilej bun pentru crearea unui mediu armonios de învăţare, unde îşi
fac loc emoţii pozitive, astfel încât se asigură buna desfăşurare a orei
2. Folosirea muzicii ca fundal sonor în timpul orelor poate fi benefic pentru stimularea
creativităţii. Pentru aceasta, muzica trebuie să fie selecţionată, să aibă repetitivitate şi să fie
instrumentală.
3. La clasele primare muzica poate fi folosită că mici pauze de energizare. Pe o melodie
ritmată copiii pot să danseze sau să se mişte sincron, contribuind astfel la creşterea capacităţii de
atenţie.
4. Muzica poate fi folosită şi în pauze pentru a crea un spaţiu pozitiv de relaxare. Alegerea
unor melodii potrivite contribuie la crearea unor comunităţi unite în clasă, construind relaţii
frumoase între elevi dar şi între profesori şi elevi.
5. Muzica poate înlătura anumite tensiuni instalate în clasă şi să îi ajută pe elevi să se re
centreze pe activitatea de învăţare.
6. Educaţia emoţională foloseşte muzica ca pe un instrument, deoarece aceasta le vorbeşte
copiilor despre sentimente şi emoţii. Aceştia trebuie încurajaţi să îşi identifice uşor emoţiile şi să nu
se lase uşor copleşiţi de cele puternice. În concluzie, muzica aduce în clasa o stare de bine, mai
103
multă bucurie, vitalitate, iar elevii devin mai cooperanţi şi mai atenţi, contribuind astfel la învăţarea
lor pe termen lung.
Jocurile muzicale didactice sunt considerate ca fiind o metodă importantă de educaţie
muzicală, o metodă de dezvoltare a personalităţii copilului, aşa cum susţineau, încă de prin anii
1960-1970, Ana Motora-Ionescu, autoare a unei metodici a predării muzicii şi Liviu Comes,
muzicolog şi compozitor, ale cărei creaţii sunt recunoscute la nivel european. Acestea pot fi
melodice, ritmice, psiho-motrice, de cultură vocală, de creaţie, folosite pentru formarea deprinderii
de audiere sau de a cânta în colectiv. Valoarea acestora constă în faptul că pot avea ca punct de
plecare cântece sau piese instrumentale şi se pot realiza pe bază de audiţii sau exerciţii.
Bibliografie:
Nistor, A. (2017). Muzica de fundal şi rolul său în dezvoltarea competenţei socio-
emoţionale a copiilor de vârstă preşcolară. Articol publicat pe blogul Genesis College, accesat
octombrie 2021 la adresa: https://didactica.genesis.ro/muzica-fundal-rolul-dezvoltarea-competentei-
socio-emotionale-copiilor-varsta-prescolara/.
Ciocoiu, L. S. (2015). Beneficiile muzicii şi Terapia prin muzică. Articol publicat pe
Linkedin, accesat octombrie 2021 la adresa: https://www.linkedin.com/pulse/beneficiile-muzicii-si-
terapia-prin-muzica-music-therapy-ciocoiu.
Gribincea, T., Volniţchi, E. (2017). Jocul muzical didactic metodă activă de instruire în
educaţia muzicală preşcolară. Lucrare accesată noiembrie 2021 la adresa: https://ibn.idsi.md/sites
/default/files/imag_file/RSI_2017_3-4_pp221-230.pdf.
Jocul muzical la preşcolar. Articol accesat noiembrie 2021 la adresa:
https://www.creeaza.com/didactica/gradinita/JOCUL-MUZICAL-LA-PRESCOLAR-Joc911.php.
104
PROIECT DIDACTIC
Clasa: a IV-a
Timp: 45 minute
Disciplina: Muzică şi mişcare
Unitatea de învăţare: Melodia - elemente de notaţie
Titlul lecţiei: Cântecul, bucuria noastră
Tipul lecţiei: consolidare
Scopul lecţiei: valorificarea în practica vocală şi instrumentală a elementelor de limbaj muzical
receptate
Competente generale
1. Receptarea unor cântece pentru copii şi a unor elemente simple de limbaj muzical;
2. Interpretarea de cântece pentru copii, cu mijloace specifice vârstei ;
3. Exprimarea unor idei, sentimente şi experienţe prin intermediul muzicii şi mişcării, individual sau
în grup.
1.1. Receptarea unor cântece din folclorul copiilor, a unor lucrări accesibile din patrimoniul
cultural, cu sesizarea unor diferenţe;
1.2. Corelarea înălţimilor de note cu notaţia muzicală;
2.1. Cântarea individuală, în mici grupuri, în colectiv, cu asocierea unor elemente de mişcare şi a
acompaniamentului instrumental;
2.2. Utilizarea notaţiei înălţimii sunetelor în însuşirea unor cântece;
3.1. Manifestarea unor reacţii, emoţii, sentimente sugerate de fragmente muzicale.
O1: să diferenţieze în cântare calităţile sunetelor muzicale (intensitate, durată, înălţime, nuanţă);
O2: să cânte individual, pe grupuri sau colectiv cântecele învăţate;
O3: să redea linia melodică şi textul cântecului nou, individual şi în grup;
O4: să utilizeze nuanţări adecvate în cântarea colectivă sau individuală, potrivit conţinutului de idei
şi caracterului melodiei;
O5: să păstreze poziţia şi respiraţia corectă în timpul cântatului;
O6: să asocieze elemente de mişcare şi acompaniament instrumental, respectând ritmul şi măsura
cântat.
105
 Organizarea de activităţi care să încurajeze comportamente pozitive şi oferirea de opţiuni
elevilor pentru a demonstra asimilarea cunoştinţelor.
Resurse
Strategii didactice : activ-participativă, semidirijată, incluzivă
Metode şi procedee: conversaţia, explicaţia, observaţia, demonstraţia, exerciţiul, problematizarea,
jocul didactic muzical, joc de spargere a ghetii;
Mijloace de învăţământ: flaut Do, tabla, figurină polistiren-copac, coş, pahare de unică folosinţă,
popcorn, bolduri, materiale audio-video;
Forme de organizare: frontal, individual, pe echipe.
Dumitru, A., Dumitru,V.G. (2009). Activităţi transdisciplinare pentru grădiniţă şi ciclul
primar-jocuri didactice. Piteşti: Editura Paralela 45.
*** METCS, (2012). Suport de curs. Organizarea interdisciplinară a ofertelor de învăţare
pentru formarea competenţelor cheie la şcolarii mici – program de formare de tip „blended
learning” pentru cadrele didactice din învăţământul primar. https://xdocs.ro/. Accesat septembrie
2021.
106
Scenariul didactic
Etapele lectiei
Conţinut instructiv educativ Evaluare
Durata
Cadrul didactic asigură un climat educaţional favorabil

1. Moment desfăşurării activităţii prin organizarea jocului. Stabilirea atenţiei şi
organizatoric Spune despre tine două adevăruri şi o minciună! concentrării
7 min Elevii vor trebui să identifice care este minciuna spusă
de colegii lor.
Cadrul didactic desfăşoară următoarele activităţi
muzicale: Capacitatea de a
a) Exerciţii de respiraţie sub formă de joc: executa exerciţiile
- mirosim florile de cultură vocală
„Spatele de spătar îl rezemăm, respectând poziţia
Pieptul înainte îl îndreptăm, corectă la cântat
O narcisă parfumată mirosim
2. Exerciţii de Şi rostim: Capacitatea de a
cultură vocală Ce frumos miroase floarea !” executa corect
5 min - umflăm balonul exerciţii de
“ Un balon mare, galben să umflăm respiraţie, dicţie şi
Deci cu toţii acum aer în el să suflăm!” încălzire a vocii
Cadrul didactic urmăreşte realizarea unei respiraţii
ample, lungi şi bine dozate. Capacitatea de
b) Exerciţii de dicţie: emite corect
Jocul: “Repetă după mine!” sunetele muzicale,
„Rici, rici, măi arici, scoate ţepele de-aici.” respectând durata şi
„Într-un lift, pe covoraş, înălţimea acestora
Un pui mic de iepuraş
Plânge că n-are curaj
Să se urce la etaj.”
c) Exerciţii de încălzire a vocii sub formă de joc: se
imită sunete din natură:
107
... imităm zumzăitul albinei (zummm)

...imităm sunetul vântului (vâjjjjjjj)
d) Exerciţii de intonaţie :
- vocalize cu ajutorul vocalelor a, e, i, o, u; pe silabele
ma, la, ta
- vocalize pe sunetele arpegiului gamei Do
Cadrul didactic explică, demonstrează, execută
concomitent cu elevii şi urmăreşte corectitudinea
exerciţiilor.
Cadrul didactic prezintă copiilor o figurină - un copac Capacitatea de a

3. Captarea şi supărat. Copiii vor încerca să intuiască: analiza şi de a intui
orientarea  ce simte; emoţii şi
atenţiei  motivele pentru care acesta se simte astfel; sentimente ale unui
3 min  soluţii pentru a-i schimba starea de spirit. personaj
În urma discuţiei anterioare despre copăcel, elevii vor Capacitatea de a
intui tema noului cântec din repertoriul copiilor, intui tema lecţiei pe
4. Anunţarea “Copăcelul”, cu ajutorul căruia vom repeta sunetele şi baza discuţiilor din
temei şi a notele muzicale învăţate, duratele - ritmul muzical. etapa anterioară
conţinutului Pentru a-l ajuta, pentru început, pe copăcel să se simtă
5 min mai bine, i-am confecţionat câteva frunze, însoţite de
cântece menite să îl înveselească puţin. Acestea îl vor
împodobi, doar dacă elevii vor ghici cântecul ilustrat
sau menţionat sub forma unor versuri pe fiecare
frunză.
Joc: ,,Ghiceşte cântecul” Capacitatea de a
Într-un coşuleţ se află bileţele sub forma unor frunze intona corect
cu versuri, imagini sau fragmente muzicale, pe note cântece studiate
muzicale, din cântecele învăţate. Elevii vor fi împărţiţi anterior, cooperând
în trei echipe. Un reprezentant din fiecare echipă va cu coechipierii
5. Reactualizarea extrage un bilet şi după citirea biletului, echipa sa va pentru realizarea
cunoştinţelor ghici despre ce cântec este vorba după versuri, imagine optimă a sarcinilor
anterioare sau ritmul tactat pe bancă sau cu jucării muzicale la de lucru
10 min îndemână (tamburină, maracas), apoi îl cântă în Cunoştinţele
108
întregime sau un fragment vocal, la flaut, cu sau fără elevilor de limbaj

instrumente de percuţie sau jucării muzicale, cu ison, muzical
în canon.
(Cântece din folclorul copiilor: Melc, melc, codobelc, Capacitatea de a
Fluturaşul, Hora, Stă la geam o rândunică, Iepuraşii, intona cântece cu
Vioara, Melcul supărat, Melodie-W. A. Mozart, ajutorul
Dirijorul Do) instrumentelor sau
În timpul jocului se vor aminti noţiuni de teorie jucăriilor muzicale
muzicală: prin ce se deosebesc unele de altele sunetele
muzicale (durată - duratele muzicale învăţate, înălţime-
sunetele şi notele muzicale învăţate - Gama Do,
intensitate- tare/ încet, ritm – combinaţii de sunete cu
durate diferite, nuanţă - piano, forte, allegro).
Se realizează familiarizarea cu conţinutul, titlul Capacitatea de a
cântecului. recunoaşte
După cântarea model se fac discuţii pe marginea înălţimea şi durata
textului, se explică conţinutul, pentru a identifica sunetelor unui
nuanţa muzicală în care se va intona cântecul şi se cântec, tactând
identifică refrenul cântecului. măsura cu mâna
Se citeşte cântecul pe note muzicale din manual, Capacitatea de a
respectând durata sunetelor muzicale şi tactând cânta pe versuri în
măsura (2 timpi). Se cântă pe note muzicale cântecul, diverse forme de
6. Dirijarea pe fragmente şi apoi integral, tactând măsura cu mâna. organizare
învăţării Se intonează şi la flaut cântecul. Capacitatea de a
10 min Se realizează cântul pe versuri cu întreaga clasă, pe utiliza instrumente
rânduri de bănci, pe grupuri, cu solist pe strofă şi / jucării muzicale
colectiv, pe refren. Se cântă vocal şi instrumental, pe pentru susţinerea
grupuri, alternativ, în canon. ritmului unui
Se reia cântecul cu întreaga clasă, cu ritmizarea lui la cântec
refren prin utilizarea jucăriilor muzicale la îndemână
(pahare din carton ce conţin diferite obiecte în
interior), cu punctarea noţiunilor de limbaj muzical.
109
Se identifică tipul sunetelor emise de paharele utilizate

ca şi jucării muzicale anterior (înalte-joase), elevii Capacitatea
descoperind şi analizând conţinutul acestora (pereche- elevilor de a
7. Asigurarea grăunţe/popcorn, bolduri). transforma obiecte
retenţiei şi Un alt element menit să aducă bună dispoziţie obişnuite în
transferului copăcelului vor fi astfel floricelele, înfipte cu ajutorul instrumente de
4 min boldurilor de către copii, acesta schimbându-şi acompaniere a unui
expresia facială complet (schimbarea poziţiei guriţei, a cântec (respectând
ochilor), emanând bucurie, de această dată. ritmul acestuia)
Se va intona şi având pe fundal negativul cantecului şi
videoclipul acestuia.
Paharele, acum golite de conţinut, vor servi drept
recuzită şi istrument muzical în interpretarea unui joc
muzical: The cup song (Cântecul paharului). Elevii vor
urmări mai întâi videoclipul, apoi vom învăţa mişcările
şi ritmul bătăilor din palme.
8. Încheierea Se fac aprecieri asupra modului de desfăşurare a lecţiei Aprecierea
activităţii şi se încurajează autoevaluarea elevilor prin modului de lucru
1 min intermediul unor insigne cu mesajul “Bravo!” sau ”Pot Autoevaluarea
mai mult!”.
Propunător,
prof. înv. pr. Ionela-Loredana ZAPAN
110
Meloterapia
Metoda MELOTERAPIEI - terapia prin muzică

sau despre Cum dezvoltăm sensibilitatea la copii
Muzica şi pictura stau la baza dezvoltării creativităţii şi imaginaţiei copiilor. Prin artă copilul
poate exprima orice, de la o simplă viziune izvorâtă din inconştientul psihicului până la cele mai
abstracte idei.
Pornind de la aceste ipoteze, în prima parte a lecţiei am folosit o formă a metodei
meloterapiei (Ascultarea muzicii). Pe fondul melodiei pot fi realizate discuţii despre sentimentele
şi reacţiile trezite de muzică dar şi alte activităţi, cum ar fi asocierea emoţiilor cu imaginile.
Copiii au ascultat partitura Anotimpurile de Antonio Vivaldi, apoi au ales un tablou al unui
pictor celebru explicând alegerea făcută. Astfel, ei şi-au exprimat trăirile personale din timpul
audiţiei. La finalul lecţiei au ales un alt tablou care să corespundă stării personale din acel moment.
Incluziunea prin artă este un mijloc prin care copiii pot comunica între ei, stimulează progresul
cognitiv, iar desenul este o provocare la gândire prin dezvoltarea imaginaţiei.
Culorile au un sens psihologic, ”Percepţia culorilor este limbajul senzorial, Max Luscher
(1923):
 Albastrul indică faptul că, copilul se simte în armonie şi protejat. El este sociabil şi ştie să
îşi controleze impulsurile.
 Verdele reflectă nervozitate si hipersensibilitate. Este caracteristic copiilor foarte emotivi.
 Roşul, psihologic, înseamnă activitate (energie). Poate fi relaţionat cu activitatea fizică.
Răspunde la încrederea în sine, dar, de asemenea, este asociat cu agresivitatea.
 Galbenul ne spune că, copilul este sensibil şi, din diferite motive, are tendinţa de a fi
singuratic. În general, sunt persoane extrovertite şi sociabile.
 Violetul sau movul, reprezintă curiozitatea şi fascinaţia, înseamnă transformare, a sări
peste regulile care guvernează valorile emoţionale. De multe ori, pot fi melancolici.
 Albul reprezintă detaşarea emoţională.
 Maroul ne informează că, copilul trăieşte momente de tensiune şi, de obicei, sunt copii
foarte realişti.
 Negrul reprezintă inconştientul. De asemenea, poate exprima tristeţe. Dar, depinde de
desen, în general.”
Sursa: https://clicpsihologic.ro/culorile-si-influenta-lor-asupra-emotiilor/
111
Meloterapia
În ultima parte am folosit metoda Turul galeriei care este o metodă de învăţare prin
colaborare în cadrul căreia elevii sunt divizaţi în microgrupuri. Aceştia vizitează, compară,
examinează fiecare produs, adresează întrebări şi, de asemeni, pot propune alte idei.
Avantajele metodei:
 Formarea şi consolidarea deprinderilor de ascultare activă;
 Dezvoltarea gândirii critice;
 Stimularea creativităţii;
 Dezvoltarea competenţelor de relaţionare şi de comunicare;
 Stimularea efortului de intercunoaştere şi autocunoaştere.
Dezavantaje:
 Tendinţa de conformare la opinia grupului;
 Marginalizarea copiilor care împărtăşesc alte opinii;
 Nonimplicarea unor elevi;
 Aparentă dezordine;
 Dezvoltarea unor posibile dependenţe de grup în rezolvarea sarcinilor.
Bibliografie
Culorile şi influenţa lor asupra emoţiilor. (n.d). Material accesat august 2021 din
https://clicpsihologic.ro/culorile-si-influenta-lor-asupra-emotiilor/
112
Meloterapia
PROIECT DIDACTIC
Clasa: a IV-a
Timp: 45 minute
Unitatea de învăţare: Bucuria comunicării în natură şi în artă
Titlul lecţiei: Ritmul în artele vizuale: simetrie, alternanţă, repetiţie
Tipul lecţiei: predare - învăţare
Scopul lecţiei: formarea deprinderilor de a realiza semne de carte şi bijuterii cu elemente din natură
1. Explorarea de mesaje artistice exprimate în limbaj vizual într-o diversitate de contexte;
2. Realizarea de produse unicat, personalizate şi utilizabile, în urma desfăşurării unor activităţi
dominant manuale, creative şi ludice.
1.3. Manifestarea curiozităţii faţă de explorarea de mesaje artistice simple, exprimate vizual;
2.1. Identificarea unor caracteristici/proprietăţi ale materialelor întâlnite în mediul cunoscut;
2.3. Realizarea de obiecte/construcţii/folosind material uşor de prelucrat şi tehnici accesibile.
O1 : să asculte partitura muzicală şi să exprime emoţiile simţite;
O2: să facă legătura dintre emoţia trăită şi dinamica culorilor din tabloul ales;
O3: să enumere materialele folosite;
O4: să descrie conţinutul etapelor de parcurs în realizarea lucrării pe baza modelelor şi a explicaţiilor
primite;
O5: să prezinte cel puţin douã caracteristici ale compoziţiei decorative;
O6: să decoreze cât mai original lucrările confecţionate;
O7: să-şi exprime părerea despre lucrările proprii sau ale colegilor;
 Organizarea de activităţi care sa încurajeze comportamente pozitive şi oferirea de opţiuni
elevilor pentru a demonstra asimilarea cunostinţelor;
 Organizarea colectivului de elevi astfel încât să sprijin colaborarea, comunicarea şi
învăţarea;
 Crearea unui mediu de învăţare pozitiv şi primitor, potrivit vârstei copiilor.
113
Meloterapia
Resurse
Metode şi procedee: conversaţia, exerciţiul, explicaţia, Turul galeriei;
Mijloace de învăţământ: seminţe, frunze presate, carton, lipici, foarfece, material audio-video
(Anotimpurile de Antonio Vivaldi); manuale digitale: Dragomir, S., (2021), Arte vizuale şi abilităţi
practice – manual pentru clasa a IV-a, p 35, Bucureşti, Editura Corint;
Forme de organizare: frontală, individuală.
Editura ARVES.
Preda V., (2004). Terapii prin mediere artistică. Cluj Napoca: Editura Presa Universitară
Clujeană.
Scenariul didactic
1. Moment organizatoric (1 min.)

Se asigură un climat educaţional favorabil desfăşurării activităţii prin: aerisirea sălii de clasă,
pregătirea materialului didactic, stabilirea ordinii şi disciplinei, plasarea organizată a şcolarilor în
spaţiul educaţional.
2. Captarea atenţiei (3 min.)

Elevii vor asculta partitura Anotimpurile - Toamna de Antonio Vivaldi.
Cadrul didactic va solicita ca fiecare elev să aleagă dintr-o colecţie de tablouri ale unor pictori
celebri, imaginea care transmite emoţia pe care a simţit-o ascultând melodia. Apoi, fiecare copil va
explica emoţia trăită pe durata audiţiei.
3. Anunţarea temei şi a obiectivelor (2 min.)

În urma discuţiei anterioare cadrul didactic transmite elevilor că pe parcursul lecţiei vor învăţa,
amuzându-ne şi jucându-ne, trei feluri de paşi de dans, însă în artele vizuale.
Elevii vor crea o compoziţie decorativă cu subiectul Ritmuri ale muzicii copacilor. Astfel, elevii vor
descoperi că şi pământul, seminţele şi roadele au ritmul lor: încolţesc, răsar din ţărână, se înalţă, fac
frunze, totul după anumite legi şi în anumite momente.
114
Meloterapia
4. Dirijarea activităţii (30 min.)

Intuirea materialelor şi a unor modele de lucrări
Elevii vor intui materialul de pe mese: coli de carton, foarfece, lipici, frunze presate, seminţe.
Explicarea modului de lucru

Lucrările pot fi, fie un colaj din plante presate, fie bijuterii manuale: şiraguri de mărgele sau alte
podoabe din conuri sau seminţe.
Executarea lucrării de către copii

Cadrul didactic propune elevilor trei jocuri pe care le explică.
Primul joc se numeşte simetrie: ne gândim că avem o oglindă iar ceea ce am aşezat sus punem, ca
o reflexie, şi jos sau ceea ce punem în dreapta multiplicăm în stânga. Ne putem juca cu frunze
aşezate simetric.
Al doilea joc se numeşte repetiţie: vom crea şiruri care să conţină acelaşi tip de obiecte, pe cât se
poate, identice ca formă, culoare, mărime.
Al treilea joc va fi descoperit intuitiv, el derivând din repetiţie şi numindu-se alternanţă: când
alternăm, repetăm, însă, repetăm o pereche sau un grup de obiecte. Repetăm două sau trei dar în
aceeaşi ordine. Alternanţa este atunci când foloseşti într-un şir când un element, când altul.
5. Evaluarea (5 min.)
Pe măsură ce lucrările sunt gata elevii le vor aşeza în faţa clasei şi le vor evalua printr-un tur al
galeriei, apreciind obiectiv produsele confecţionate.
Criteriile de evaluare sunt:
 corectitudinea lipirii
 aranjarea elementelor respectând simetria, alternanţa şi repetiţia
 acurateţea lucrării
 aspectul estetic
La finalul lecţiei elevii sunt invitaţi să aleagă un alt tablou care să exprime emoţiile, sentimentele
simţite la sfârşitul activităţii.
6. Încheierea activităţii (2 min.)

Fac aprecieri generale şi individuale asupra modului de participare şi de realizare a lucrării.
115
Meloterapia
Propunător,
prof. înv. pr. Ana COCUZ
116
Metoda Antrenorului de raliu
Metoda ANTRENORULUI DE RALIU (Rally Coach)

sau despre Cum să îi facem pe elevi să înveţe prin cooperare
Metoda Antrenorului de raliu (Rally Coach) este o metodă de învăţare prin

cooperare, una dintre structurile recomandate de Spencer Kagan şi colaboratori pentru a dezvolta
abilităţi sociale şi de comunicare precum şi a crea automatisme în învăţare. Elevii lucrează în
perechi, interacţionează unii cu alţii, învaţă să asculte activ, să respecte o anunită succesiune a
evenimentelor, să ofere ajutor şi coaching (sprijin) atunci când este cazul, să vorbească încet pentru
a nu-i deranja pe ceilalţi, să fie responsabili şi să împărtăşească cu ceilalţi colegi propriile
cunoştinţe, să aibă răbdare şi să fie toleranţi pentru a lucra eficient împreună, să îşi asume cu
aceeaşi seriozitate rolul de elev care răspunde ca şi pe cel de coleg care apreciază şi încurajează.
Activitatea pune elevii în situaţia de a verifica ceea ce ştiu, odată prin răspunsurile pe care
le oferă, apoi prin verificarea răspunsurilor partenerului pe care îl încurajează şi îl sprijină în a găsi
răspunsul corect, dacă a greşit. Astfel, capătă încredere în ei înşişi şi în ceea ce au învăţat, învaţă
unul de la altul şi unul pentru celălalt, oferă feed-back în timp real, consolidând, de fapt, propria
învăţare.
Metoda presupune parcurgerea următorii paşi:
PASUL 1
Elevii sunt grupaţi în perechi.
PASUL 2
Elevul A rezolvă prima problemă/răspunde la prima întrebare.
Elevul B priveşte şi ascultă, verifică, corectează dacă este necesar şi încurajează.
PASUL 3
Elevul B rezolvă a doua problemă/răspunde la a doua întrebare.
Elevul A citeşte, verifică, corectează dacă este necesar şi încurajează.
Ca variantă, după rezolvarea a două probleme/notarea răspunsurilor la un anumit număr de
întrebări, perechile verifică răspunsurile cu alte perechi, în echipă.
Ulterior poate fi reluată activitatea în perechi până la o nouă verificare pe echipe.
117
Bibliografie
Kagan S., Kagan M. (2017). Kagan Cooperative Learning. San Clemente. California. Kagan
Publishing.
What is Kagan?. (2014, 13 iunie). Accesat septembrie 2021 din https://www.youtube.com
/watch?v=D-yzgJtgVrg
118
PROIECT DIDACTIC
Clasa: a VII-a
Timp: 50 minute
Disciplina: Geografie
Unitatea de învăţare : Asia
Titlul lecţiei: Diferenţieri climatice. Musonii
Scopul lecţiei: reactualizarea conţinuturilor achiziţionate în clasele anterioare şi particularizarea
acestora la noul continent studiat (achiziţie de noi cunoştinţe).
Unitatea de învăţare Atmosfera, clasa a V-a: variaţia temperaturii aerului cu latitudinea şi
altitudinea, variaţia precipitaţiilor cu altitudinea şi de la ţărm spre interiorul uscatului, vânturile,
zonele de climă.
Forme de organizare: individual, în perechi, pe echipe
1. Prezentarea realităţii geografice utilizând mijloace şi limbaje specifice;
2. Raportarea realităţii geografice spaţiale şi temporale la reprezentări cartografice.
1.1. Prezentarea în cuvinte proprii a sensului termenilor geografici identificaţi în contexte diferite;
2.1. Localizarea elementelor geografice pe reprezentări cartografice ;
2.3. Corelarea elementelor şi fenomenelor geografice prin raportare la suporturi grafice şi
cartografice.
 dezvoltarea unui mediu care încurajează comportamentele pozitive ;
 asigurarea oportunităţilor pentru exersarea conţinuturilor.
Resurse
Strategii şi metode didactice: metoda antrenorului de raliu, metoda gândirii vizuale;
Mijloace de învăţământ: Harta fizică a Asiei, fişă recapitulativă Atmosfera, manuale digitale
https://www.manuale.edu.ro
119
Scenariul didactic
ETAPA 1 – Care este scopul activităţii noastre de astăzi?

Reactualizarea conţinuturilor referitoare la caracteristicile zonelor de climă învăţate în clasa a V-a.
Profesorul comunică prima sarcină de lucru.
Sarcina de lucru 1
a. Citiţi cu atenţie, individual, lecţia Diferenţieri climatice. Musonii, din manual.
b. Notaţi în caiet cuvintele, noţiunile, expresiile care nu vă sunt cunoscute.
ETAPA 2 – Cum vom atinge acest scop?

Pentru reactualizarea cunoştinţelor vom folosi Metoda Antrenorului de Raliu (Rally Coach), iar
achiziţia noilor conţinuturi va reflecta particularizarea acestora la noul continent studiat, Asia.
Profesorul prezintă metoda de lucru :
Veţi lucra în perechi.
Fiecare pereche va fi alcătuită din elevul A şi elebul B şi va avea o foaie de hârtie şi un creion.
Fiecare pereche va primi un set de întrebări despre o anumită zonă de climă.
Elevul A va nota răspunsurile la prima întrebare, elevul B verifică, corectează, încurajează, după
care va fi rândul său să noteze pe foaie răspunsurile la întrebarea următoare şi să fie verificat,
corectat, încurajat de elevul A. Rolurile se vor schimba până când perechea va răspunde la toate
întrebările.
După fiecare set, veţi verifica şi completa în echipe de câte 4.
La final va fi o scurtă evaluare.
Fiecare pereche primeşte primul set de întrebări despre zona caldă.

Sarcina de lucru 2
1. Răspundeţi la următoarele întrebări.
a. Care sunt climatele zonei calde?
b. Prin ce se caracterizează climatul ecuatorial? Unde este localizat acest tip de climat?
c. Prin ce se caracterizează climatul tropical arid? Unde este localizat acest tip de climat?
d. Prin ce se caracterizează climatul tropical musonic? Unde este localizat acest tip de climat?
2. După aflarea răspunsurilor legate de zona de climă caldă, două câte două, perechile alăturate
veţi forma echipe. Discutaţi în echipe răspunsurile date şi completaţi acolo unde este cazul.
120
Fiecare pereche primeşte un al doilea set de întrebări despre zona temperată şi rece.
Sarcina de lucru 3
1. Răspundeţi la următoarele întrebări.
a. Care sunt climatele zonei temperate? Dar cele ale zonei reci?
b. Prin ce se caracterizează climatul mediteranean (subtropical)? Unde este localizat acest tip
de climat?
c. Prin ce se caracterizează climatul temperat-continental arid? Unde este localizat acest tip
de climat?
d. Prin ce se caracterizează climatul subpolar? Unde este localizat acest tip de climat? Ce este
polul frigului din emisfera nordică?
2. După aflarea răspunsurilor legate de zona temperată şi zona rece, două căte două, perechile
alăturate veţi forma echipe. Discutaţi în echipe răspunsurile date şi completaţi acolo unde este
cazul.
Verificarea învăţării se face pe baza unui chestionar. (Anexa 1)
ETAPA 3 – Să ne amintim despre musoni !

În această etapă a lecţiei va fi folosită metoda gândirii vizuale.
Pentru aceasta este folosită o imagine care redă sezonul ploios din Asia musonică.
Elevii observă cu atenţie fotografia timp de 1 minut după care răspund la 3 întrebări :
Ce se întâmplă în imagine ?
Ce anume, din ceea ce vezi te face să spui acest lucru ?
Ce altceva mai putem afla ?
Sursa : https://www.challenges.fr/monde/asie-du-sud-la-mousson-fait-plusieurs-dizaines-de-morts_664166
121
Anexa 1
O scurtă verificare!
Să ne amintim câte ceva despre clima Asiei!
Completează spaţiile libere cu răspunsul corect :
1. Zona de climă caldă cuprinde climatul ecuatorial, subecuatorial şi .................... .
2. Climatul ecuatorial este cald şi ................................. tot timpul anului.
3. Climatul tropical musonic este specific Asiei de Sud şi ..................... .
4. În climatul tropical arid sunt diferenţe mari de temperatură de la zi la .................... .
5. Climatul tropical arid, specific Peninsulei Arabia, a dus la formarea .................... tropicale.
6. Climatul tropical arid este specific Peninsulei ................................. .
7. Climatul mediteranean este specific Peninsulei ................................ .
8. Pol al ploilor pe glob este considerată localitatea ................................., din India.
9. Climatul temperat arid, specific Asiei Centrale, a dus la formarea ........................ temperate.
10. Minima termică absolută (-710C) din emisfera nordică s-a înregistrat în localitatea ................
din Rusia.
Dacă ai răspuns cel Dacă ai răspuns cel Dacă ai răspuns la

puţin la 8 întrebări. puţin la 6 întrebări. mai puţin de 4
întrebări.
Ţi-am spus că sunt Vai, trebuia să îmi Da, nu prea am fost

grozav/grozavă! dau mai mult atent/atentă!
silinţa !
Sursa : De la Nicolas VIGNERON - ,

Image:Confused.png, kde-look.org, CC BY-SA 3.0,
https://commons.wikimedia.org/w/index.php?curid=218
9889, accesată 30 septembrie 2021
Propunător,
prof. Valentina-Cătălina HOLIC
122
Jigsaw
Metoda PUZZLE/MOZAIC (JIGSAW)

sau despre Cum să-ţi motivezi eficient elevul
în propria învăţare
Metoda Jigsaw (Puzzle/Mozaic) este o metodă de învăţare prin cooperare care presupune
implicare individuală, responsabilă, în învăţare, în scopul atingerii obiectivelor grupului. Aceasta a
fost folosită pentru prima dată de Elliot Aronson, actualmente Profesor Emerit la Universitatea
Californiană din Santa Cruz. Ca profesor într-o şcoală din Austin, Texas, cândva, prin anul 1971, a
apelat la această idee din nevoia de a gestiona o situaţie explozivă apărută între membri ai
grupurilor etnice de afro-americani, hispanici şi albi, reuniţi la cursuri, în sălile de clasă. Metoda a
dat treptat roade şi a devenit un reper important în activităţile cu grupuri în care diversitatea necesită
toleranţă, răbdare, înţelegere, comunicare, cooperare.
Ulterior, contribuţii deosebite în dezvoltarea şi îmbunătăţirea metodei au adus Spencer
Kagan şi asociaţii săi. Aceştia au identificat mai multe tipuri de metode Jigsaw pe care le-au şi
descris în cartea Kagan Cooperative Learning, apărută încă din 2009.
Prin folosirea acestei metode elevul este motivat în propria învăţare deoarece trebuie să
înţeleagă suficient pentru a putea transmite mai departe colegilor ceea ce a învăţat şi să îi facă şi pe
aceştia să contribuie eficient la reuşita grupului. Elevul capătă încredere în sine, fiind încurajat de
colegi să aducă o contribuţie cât mai valoroasă învăţării deoarece, de aceasta, depinde reuşita
tuturor.
Metoda dezvoltă atitudini pozitive, cum ar fi respectul faţă de sine şi faţă de opiniile
celorlalţi, competenţe de comunicare, oferă diferite roluri în învăţare, construieşte medii de
cooperare eficiente, deci încurajează incluziunea, sprijină diversitatea şi valorifică potenţialul
fiecărui elev al clasei. În aplicarea metodei pot fi urmăriţi cu succes următorii paşi:
PASUL 1
Împarte clasa în grupe de acasă, în funcţie de numărul de elevi din clasă.
PASUL 2
Împarte lecţia în fragmente, egale ca număr cu numărul de grupe de acasă.
123
Jigsaw
PASUL 3
Cere fiecărui elev din grupul de acasă să citească cu atenţie sporită fragmentul care îi revine, cu
scopul de a se familiariza cu conţinutul. Oferă elevilor timpul necesar pentru a citi fragmentul de cel
puţin două ori. Nu este nevoie să-l memoreze, ci să îl înţeleagă.
PASUL 4
Formează echipe de experţi, astfel încât, în fiecare echipă să fie elevi care au citit acelaşi fragment.
Oferă suficient timp elevilor din echipa de experţi să discute între ei despre subiect, să organizeze
informaţiile, să pregătească o prezentare şi să repete pentru a o comunica grupului de acasă ceea ce
au învăţat. Atrage-le atenţia că rolul lor, reîntorşi în grupul de acasă, este cel de profesor.
PASUL 5
Cere elevilor să se întoarcă în grupele iniţiale.
PASUL 6
Cere fiecărui elev să prezinte ceea ce a pregătit, ca expert. Ceilalţi elevi pot pune întrebări pentru a
se lămuri.
PASUL 7
Supraveghează procesul şi poţi interveni ori de câte ori observi o barieră în comunicare.
PASUL 8
La sfârşit, verifică lecţia printr-un test scurt, un quiz.
Astfel, elevii vor realiza repede că activitatea nu este doar pentru a se simţi bine la şcoală, că
implicarea lor chiar contează atunci când doresc să obţină rezultate bune. Mai mult decât atât,
rezultatele colegilor depind tot de ei.
Bibliografie:
Kagan S., Kagan M. (2017). Kagan Cooperative Learning. San Clemente. California. Kagan
Publishing.
Dulamă M. E. (2009). Cum îi învăţăm pe alţii să înveţe. Cluj-Napoca: Editura Clusium.
Cooperative Learning: 7 Free Jigsaw for Your Students. Articol publicat pe site-ul Daily
Teaching Tools. Accesat 3 septembrie 2021 la adresa https://www.dailyteachingtools.com
/cooperative-learning-jigsaw.html.
Tewksbury B.. Jigsaw. Articol publicat pe site-ul SERC, accesat septembrie 2021, la adresa
https://serc.carleton.edu/introgeo/jigsaws/index.html.
Jigsaw Classroom, https://www.jigsaw.org/, site accesat septembrie 2021.
124
Jigsaw
PROIECT DIDACTIC
Clasa: a VII-a
Timp: 50 minute
Disciplina: Geografie
Unitatea de învăţare : Asia
Titlul lecţiei: Hidrografia – caracteristici generale. Fluvii şi lacuri
Scopul lecţiei: reactualizarea conţinuturilor achiziţionate în clasele anterioare şi particularizarea
acestora la noul continent studiat (achiziţie de noi cunoştinţe).
Conţinuturile au fost achiziţionate :
în clasa a V-a, la Unitatea de învăţare Hidrosfera : hidrosferă, hidrografie, Ocean Planetar, ape
continentale (fluvii, lacuri, ape subterane), gheţari, circuitul apei în natură, tipuri de relief : litoral,
fluvial, carstic, glaciar;
în clasa a VI-a, la lecţia Europa – poziţia geografică. ţărmurile, tipuri de ţărmuri: cu deltă, cu
estuar.
1. Prezentarea realităţii geografice utilizând mijloace şi limbaje specifice;
2. Raportarea realităţii geografice spaţiale şi temporale la reprezentări cartografice.
1.1. Prezentarea în cuvinte proprii a sensului termenilor geografici identificaţi în contexte diferite;
2.1. Localizarea elementelor geografice pe reprezentări cartografice;
2.3. Corelarea elementelor şi fenomenelor geografice prin raportare la suporturi grafice şi
cartografice.
 organizarea activităţii în scopul dezvoltării unui mediu de învăţare pozitiv şi primitor, potrivit
vârstei elevilor, care încurajează comportamentele pozitive ;
 utilizarea tehnologiei pentru a asigura accesul elevului la conţinuturi şi mijloace cu scopul de
a-şi demonstra competenţele ;
 asigurarea oportunităţilor pentru exersarea conţinuturilor.
Resurse
Metode şi procedee: Metoda Puzzle, organizator grafic de tip arbore
Mijloace de învăţământ: Harta fizică a Asiei, imagini (deltă, estuar, lagună), manuale în format fizic
sau digital (https://www.manuale.edu.ro/)
125
Jigsaw
Scenariul didactic
Pasul 1
Împart clasa în grupe de acasă. Exemplu: în bol sunt 5 cartonaşe de culori diferite. Fiecare elev va
alege un singur cartonaş colorat. Apoi, elevii care au cartonaşul galben vor ridica mâna pentru a-şi
recunoaşte colegii cu care vor lucra în partea a doua a activităţii. La fel vor proceda şi celelalte
culori.
Pasul 2
Împart lecţia în fragmente: fluvii care curg spre Oceanul Arctic, fluvii care curg spre Oceanul
Pacific, fluvii care curg spre Oceanul Indian, zone endoreice din Asia, lacuri din Asia, Lacul Aral.
Împart fragmentele, aleatoriu, în grupul de acasă.
Pasul 3
Cer fiecărui elev din grupul de acasă să citească cu atenţie sporită fragmentul care îi revine, cu
scopul de a se familiariza cu conţinutul. Ofer elevilor timpul necesar pentru a citi fragmentul de cel
puţin două ori. Nu este nevoie să-l memoreze, ci să îl înţeleagă.
Pasul 4
Formez echipe de experţi, astfel încât, fiecare echipă să fie alcătuită dintr-un elev care a citit despre
fluvii ce curg spre Oceanul Arctic, un altul care a citit despre fluvii ce curg spre Oceanul Pacific,
fluvii care curg spre Oceanul Indian, zone endoreice din Asia, lacuri din Asia şi un elev care a
vizionat materialul despre Lacul Aral.
Ofer suficient timp elevilor din echipa de experţi să discute între ei despre subiect, să organizeze
informaţiile, să pregătească o prezentare şi să repete, pentru a o comunica grupului de acasă ceea ce
au învăţat. Le atrag atenţia că rolul lor, reîntorşi în grupul de acasă, este cel de profesor.
Pasul 5
Cer elevilor să se întoarcă în grupurile iniţiale.
Pasul 6
Cer fiecărui elev să prezinte ceea ce a pregătit, ca expert. Le spun celorlalţi elevi că pot pune
întrebări pentru a se lămuri.
Pentru dezvoltarea competenţei de lucru cu harta, le cer să rezolve Exerciţiul I de pe Fişa de
lucru. (Anexa 1)
Pentru fixarea cunoştinţelor, le cer rezolve exerciţiul II de pe Fişa de lucru. (Anexa 1)
Pasul 7
Supraveghez procesul şi intervin dacă este cazul, cu lămuriri.
126
Jigsaw
Pasul 8
La sfârşit, verific lecţia printr-un test grilă (Anexa 2).
Anexa 1
Fişă de lucru
Exerciţiul I. Folosind Harta fizică a Asiei şi cunoştinţele achiziţionate, completaţi denumirile
fluviilor şi lacurilor pe harta de mai jos.
Sursa: https://www.d-maps.com/carte.php?num_car=51&lang=en, hartă prelucrată
Exerciţiul II. Completaţi organizatorul grafic Componentele hidrosferei, învăţat în clasa a V-a,
acolo unde este cazul, cu cât mai multe informaţii descoperite despre hidrografia Asiei.
Această schemă vă va ajuta să vă pregătiţi pentru verificarea de la sfârşitul orei şi evaluările
sumative viitoare.
127
Jigsaw
Componentele HIDROSFEREI
Hidrografia Asiei
oceane
I. OCEANUL
PLANETAR
mări
curgătoare
de suprafaţă
stătătoare
II. APE
CONTINENTALE
freatice
subterane
de adâncime
montani
III. GHEȚ ARI
de calotă
IV. CIRCUITUL
relief litoral
APEI ÎN
NATURĂ
Apa acţionează asupra scoarţei terestre relief fluvial
prin eroziune, transport şi depunere
formând mai multe tipuri de relief.
relief carstic
Precizaţi pentru fiecare tip de relief, numele
unui a agent de modelare, după modelul:
relieful litoral creat de apele Oceanului Pacific. relief glaciar
128
Jigsaw
Anexa 2
Ce ştiu despre ... hidrografia Asiei ? O scurtă verificare !
Completează spaţiile libere cu răspunsul corect:
1. Cel mai lung fluviu din Asia este ....................................... .

2. Formează o deltă comună la vărsare, cea mai mare din lume, fluviile .............. şi ................ .
3. Cel mai mare estuar din lume este cel al fluviului .......................... .
4. Cel mai adânc lac tectonic de pe glob este Lacul ........................... .
5. Fluviile Tigru şi Eufrat străbat Câmpia ........................................... .
6. Din punct de vedere hidrografic, Câmpia Turanului este o uriaşă regiune ........................... .
7. Lacul cu cea mai mare salinitate de pe glob este ...................................... .
8. A suferit o drastică reducere a suprafeţei şi a volumului de apă Lacul ............................. .
9. Gheţarii din Munţii Himalaya au creat relief ..................................... .
10. Se varsă în Marea Galbenă fluviul ........................... numit şi ................................. .
Dacă ai răspuns cel puţin la 8 întrebări,

eşti aproape de vârful muntelui.
FELICITĂRI !
Dacă ai răspuns cel puţin la 6 întrebări.

Trebuie să îţi dezvolţi o calitate care să te
facă mai bun/ă şi ca elev/ă şi ca profesor!
Dacă ai răspuns la mai puţin de 4 întrebări.

Da, nu prea ai fost atent/ă astăzi nici ca
elev, nici ca profesor !
Propunător,
prof. Valentina-Cătălina HOLIC
129
Jigsaw
Metoda MOZAICULUI
sau despre Cum să-i motivăm pe elevi să lucreze împreună
Metoda mozaicului (Jigsaw), deoarece este o tehnică de instruire reciprocă prin care se obţine
dezvoltarea abilităţilor de comunicare eficientă.
Aplicarea ei presupune următoarele etape:
 Împărţirea clasei în grupuri eterogene de 5 - 6 elevi, fiecare dintre aceştia primind câte o fişă
de învăţare numerotată de la 1 la 4. Fişele cuprind părţi ale unei unităţi de cunoaştere.
 Prezentarea succintă a subiectului tratat.
 Explicarea sarcinii care constă în înţelegerea întregii unităţi de cunoaştere.
 Regruparea elevilor, în funcţie de numărul fişei primite, în grupuri de experţi: toţi elevii care
au numărul 1 „ EXPERŢII 1” vor forma un grup, cei cu numărul 2 „ EXPERŢII 2” vor forma
alt grup ş.a.m.d.
 Învăţarea prin cooperare a părţii care a revenit grupului din unitatea de cunoaştere desemnată
pentru oră: elevii citesc, discută, încearcă să înţeleagă cât mai bine, hotărăsc modul în care
pot preda ceea ce au înţeles colegilor din grupul din care au făcut parte iniţial. Strategiile de
predare şi materialele folosite rămân la latitudinea grupului de experţi. Este foarte important
ca fiecare membru al grupului de experţi să înţeleagă că el este responsabil de predarea secţiu-
nii respective celorlalţi membri ai grupului iniţial.
 Revenirea în grupul iniţial şi predarea secţiunii pregătite celorlalţi membri. Dacă sunt necla-
rităţi, se adresează întrebări expertului. Dacă neclarităţile persistă se pot adresa întrebări şi
celorlalţi membri din grupul expert pentru secţiunea respectivă. Dacă persistă dubiile, atunci
problema trebuie cercetată în continuare; Trecerea în revistă a unităţii de cunoaştere prin pre-
zentare orală cu toată clasa/cu toţi participanţii.
Profesorul joacă rolul de organizator al condiţiilor de învăţare, de îndrumător şi animator, de
catalizator al energiilor elevilor.
Avantaje
 dezvoltarea abilităţile de comunicare argumentativă şi de relaţionare în cadrul grupului;
 optimizarea învăţării prin predarea achiziţiilor unor alţi elevi;
 stimularea încrederii în sine a elevilor.
130
Jigsaw
PROIECT DIDACTIC
Clasa: a II-a
Disciplina: Comunicare în limba română
Titlul lecţiei: Primăvara de Vasile Alecsandri
Scopul: Familiarizarea elevilor cu textul PRIMĂVARA de Vasile Alecsandri
Comunicare în limba română
1. Receptarea de mesaje orale în contexte de comunicare cunoscute;
4. Redactarea de mesaje în diverse situaţii de comunicare.
Muzică şi mişcare
2. Interpretarea de cântece pentru copii, cu mijloace specifice vârstei;
3. Exprimarea unor idei, sentimente şi experienţe prin intermediul muzicii şi mişcării, individual sau
în grup.
Comunicare în limba română
1.1. Identificarea semnificaţiei unui mesaj scurt, pe teme familiare, rostit clar şi rar;
2.4. Exprimarea propriilor idei în contexte cunoscute, manifestând interes pentru comunicare;
4.3. Exprimarea unor idei, sentimente, păreri prin intermediul limbajelor convenţionale.
Muzică şi mişcare
2.1. Cântarea în colectiv, în grupuri mici şi individual, asociind dirijatul intuitiv, mişcarea sugerată
de text;
3.1. Manifestarea adecvată pe muzică, sugerată de anumite elemente de limbaj muzical.
Comunicare în limba română: ora I
O1: să răspundă la întrebările ce urmăresc verificarea cunoştintelor asimilate anterior;
O2: să desluşească mesajul din criptograma prezentată;
O3: să formuleze propoziţii despre primăvară respecând cerinţele;
O4: să citească textul corect, cursiv şi cu intonaţie, ţinând cont de semnele de punctuaţie;
O5: să răspundă la întrebările ce vizează conţinutul textului propus;
O6: să integreze cuvintele noi din text în enunţuri proprii;
O7: să alcătuiască propoziţii exclamative, interogative şi enunţiative în raport cu conţinutul poeziei.
131
Jigsaw
 organizarea colectivului de elevi astfel încat să sprijine colaborarea, comunicarea şi învaţarea
 oferirea de opţiuni elevilor pentru a demonstra asimilarea cunoştinţelor.
Strategii didactice
Metode şi procedee: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, jocul didactic, demonstraţia, lucrul cu
manualul, problematizarea, expunerea, lectura explicativă, Metoda Turul galeriei, Metoda Mozaicul;
Mijloace de învăţământ: fişă de lucru, stilou, creioane, caiete, manuale, fişa cu rebus, CD-player,
laptop, planşe, bileţele, cartoane colorate, planse A3;
Forma de organizare: frontal, individual,pe grupe;
Ungureanu A. (2003). Metodica predării limbii române. Iaşi: Editura AS'S.
Editura Arves.
Hembrey Shea, How I Became 100 artists. Accesat YouTube, link https://www.ted.com/talks/
shea_hembrey_how_i_became_100_artists
Anotimpurile de Antonio Vivaldi, Accesta Youtube link https://www.youtube.com/
watch?v=8aHfdHiRJdc
Primăvara - Cântece TraLaLa | Cântece de primăvară pentru copii de grădiniţă. Accesat
Youtube link https://www.youtube.com/watch?v=1BpE-WrWFgw
Scenariul didactic
Asigurarea unui climat educaţional favorabil.
Cadrul didactic asigură condiţiile optime pentru buna desfăşurare a lecţiei: aerisirea sălii de clasă,
pregătirea materialului didactic şi stabilirea liniştii.
2. Reactualizarea cunoştinţelor asimilate anterior

Cadrul didactic adresează elevilor câteva întrebări pentru a verifica noţiunile din lecţiile anterioare:
Reactualizarea cunoştinţelor despre scrierea corectă a cuvintelor (sau/s-au).
Verific tema din punct de vedere calitativ şi cantitativ prin tehnica Hot Potatoes. Elevii vor arunca
cartoful fierbinte (care va fi o minge uşoara) si vor adresa întrebări referitoare la conţinutul temei.
3. Captarea atenţiei elevilor
132
Jigsaw
Pentru a destinde atmosfera şi a le capta atenţia propun o ghicitoare care să le inducă elevilor ideea
de primăvară: Soarele încălzeşte, zăpada se topeşte, ghiocelul s-a ivit, oare cine a venit?
În momentul în care elevii vor ghici şi vor oferi răspunsul, cadrul didactic va descoperi pe flipchart
un peisaj alb-negru adus de zâna primăverii care şi-a pierdut inspiraţia şi are nevoie de ajutor pentru
a aduce culorile potrivite în natură. Cadrul didactic propune elevilor să readucă la viaţă acel peisaj
prin rezolvarea corectă a tuturor sarcinilor pe parcursul întregii zile. Pentru fiecare fişă/sarcină corect
rezolvată, planşa va deveni din ce în ce mai colorată. Ea va fi divizată în patru părţi iar pe parcursul
celor două ore de comunicare va fi reîntregit puzzle-ul readucând culoriile vii care domină în
anotimpul de primăvară.
4. Anunţarea subiectului lecţiei şi a obiectivelor operaţionale

Cadrul didactic anunţă titlul lecţiei „Primavara”, de Vasile Alecsandri şi obiectivele pe care le va
urmǎri pe parcursul orei cu ajutorul tabloului ce reprezintă anotimpul de primăvară. (Anexa 1)
Pe baza imaginii de pe flipchart şi a întrebărilor ajutătoare, cadrul didactic îndrumă elevii spre intuirea
conţinutului textului ce urmează a fi abordat:
Ce s-a întamplat cu natură în timpul iernii?
În ce anotimp suntem acum ?
În ce culori se îmbracă natura?
Ce se întâmplă cu natura primăvara?
Pe un slide cadrul didactic prezenta elevilor câteva date biografice despre autor cât şi despre opera sa
în corelaţie cu imagini reprezentative şi personalităţi ale vremii. Atrage atenţia că numele poetului,
Alecsandri, se scrie cu cs. Cadrul didactic spune elevilor să deschidă manualele la pagina 18.
Activitatea se va desfăşura având ca fundal muzical creaţia instrumentală Primavara, de Antonio
Vivaldi.
Cadrul didactic va recita poezia cu intonaţie încercând să redea prin voce atmosfera, introducând
elevii, imaginar, în peisajul superb descris în poezie.
Apoi, elevii citesc în gând lecţia şi subliniazǎ cu creionul grafic cuvintele necunoscute din text.
Prin intermediul videoproiectorului cadrul didactic va relua poezia, pentru a observa toate imaginile
prezentate în poezie.
Se citeşte lecţia în lanţ, în ştafetǎ, apoi se face o citire selectivǎ - versurile din care se va verifica dacă
elevii ştiu.
Cadrul didactic va utiliza materialul pregătit în format Power Point pentru a vizualiza steluţa cu cele
cinci întrebări-cheie:
133
Jigsaw
Care este titlul poeziei?

Cine este autorul poeziei?
Ce fel de păsări se întorc în ţară?
De ce albina este harnică?
Ce urare îi face poetul primăverii?
Cadrul didactic numeşte 1-2 elevi pentru a citi poezia în întregime.
Se execută câteva exerciţii de încălzire a mâinilor:
Mâinile pe bancă să le aşezăm
Şi, privind în sus, să le ridicăm.
Bate toba:,,Bum !Bum!Bum!”
Spatele e drept acum.
Eu strâng pumii şi-i desfac,
Degetelor fac pe plac.
Un, doi! Un,doi! Toţi suntem acum vioi.”
Cadrul didactic scrie data şi titlul lecţiei pe tablă, iar elevii în caiete.
Cadrul didactic explică cuvintele necunoscute folosind materialul materialul pregătit în format Power
Point şi imaginile şi le scrie pe tablă, iar elevii în caiete.
Vocabular:
Sturzul = pasăre mică
Turturele = pasăre
Se îngână = imită/repetă
Dumbravioară = pădurice tânără (nu prea deasă)
Pornind de la imaginile date, elevii înţeleg cu uşurinţă cuvintele noi din poezie.
Elevii integrează cuvintele necunoscute în enunţuri proprii. Cadrul didactic scrie propoziţiile la tablă,
iar elevii în caiete.
Elevii vor lucra în perechi şi pornind de la fiecare literă a cuvântului primăvara, vor găsi alte cuvinte
legate de tema poeziei.
Exemplu
p - pământ
r - răsare
i - imaş
m - multicolor
a - animale
v – viaţă
134
Jigsaw
6. Fixarea cunoştinţelor asimilate în etapa anterioară

Împreună cu cadrul didactic, elevii vor integra aceste cuvinte noi în propoziţii.
Elevii sunt împărţiţi în 4 grupe (fiecare elev primeşte câte un număr de la 1 la 4).
Fiecare dintre elevi va deveni expert într-un singur domeniu.
Elevii din grupa 1 vor deveni experţi în a alcătui propoziţii enunţiative.
Elevii din grupa 2 vor deveni experţi în a alcătui propoziţii interogative.
Elevii din grupa 3 vor deveni experţi în a alcătui propoziţii exclamative.
Elevii din grupa 4 vor deveni experţi în a alcătui propoziţii negative.
Fiecare grupă de experţi va lucra la masa de lucru cu precizarea că trebuie să colaboreze cu colegii şi
să găsească cele mai bune rezolvări pentru sarcina de lucru precizată.
Elevii alcătuiesc pe grupe câte o propoziţie legată de primavară, care să exprime: o constatare, o
întrebare, o exclamare, o negare
Dupa ce au găsit cât mai multe soluţii pentru sarcina primită si au devenit experti in domeniul lor,
elevii se reîntorc la grupele iniţiale şi împărtăşesc colegilor propoziţiile, astfel încât fiecare să
cunoască toate cele patru tipologii.
Reîntorşi la grupele iniţiale elevii alcătuiesc propoziţii.
Pentru fiecare propoziţie elevii vor realiza câte un desen pe o planşă A3 care va cuprinde atât
propoziţiile cât şi desenele.
În încheierea activităţii, planşele A3 realizate de fiecare grupă de experţi vor fi expuse pe panoul din
spatele clasei iar elevii vor studia şi analiza toate răspunsurile colegilor.

La finalul lecţiei, cadrul didactic va face aprecieri cu privire la desfăşurarea lecţiei, a
comportamentului elevilor şi a răspunsurilor oferite.
135
Jigsaw
Anexa 1
Tabloul Primăvara
136
Jigsaw
Anexa 3
Oglinda tablei
Primăvara
de Vasile Alecsandri
sturz = păsare mică

turturele = pasăre
se îngână = imită/repetă
dumbravioară = pădurice tânără (nu prea deasă)
Grupa 1 Grupa 2 Grupa 3 Grupa 4
Constatare Întrebare exclamare Negare
Primăvara e un De unde se întorc Ce viaţă a prins Primăvara nu e un
anotimp frumos. păsările călătoare natura! anotimp rece.
Propunător,
prof. înv. pr. Alina STREBA
137
Quiz-quiz-trade
Metoda ÎNTREABĂ-ÎNTREABĂ-SCHIMBĂ (Quiz-quiz-trade)

sau despre Cum să recapitulezi conţinuturi rapid şi eficient
Această activitate de învăţare prin cooperare poate fi folosită pentru recapitularea

conţinuturilor sau exersarea rezolvării de probleme, într-o manieră rapidă şi eficientă. Prin
interacţiunea cu parteneri multipli pe parcursul unei perioade scurte de timp, elevii au oportunitatea
de se implica într-o activitate tactilă şi kinestezică. Materiale necesare: un set de cartonaşe care
conţin pe faţă orice tip de întrebare (problemă de matematică, exerciţiu de vocabular, sarcină de
localizare geografică, imagine, etc.) iar pe verso răspunsul. Numărul cartonaşelor trebuie să fie egal
cu numărul elevilor din clasă.
Etape:
 Elevii circulă prin clasă cu scopul de a identifica un partener. Profesorul poate stabili o
limită de timp în care să îl găsească.
 Fiecare elev adresează partenerului întrebarea de pe cartonaş.
 Partenerul răspunde. Dacă întâmpină dificultăţi, elevul care adresează întrebarea îi poate
oferi indicii, înainte de a-i dezvălui răspunsul corect.
 Partenerii fac schimb de cartonaşe şi caută noi colegi cu care să interacţioneze.
 Procedura continuă timp de 5-10 minute sau atât timp cât profesorul consideră că este
necesar (de regulă, până când profesorul constată că majoritatea elevilor au interacţionat cu
cel puţin doi colegi).
 Opţional - profesorul colectează cartonaşele şi le cere elevilor să răspundă frontal la
întrebări.
Avantaje:
 Este o activitate incluzivă prin faptul că elevii lucrează în perechi eterogene şi se sprijină
unul pe celălalt în învăţare.
 Implică utilizarea abilităţilor sociale.
 Sprijină eficient colaborarea şi interacţiunea elevilor.
 Promovează asumarea responsabilităţii de către elevi.
Bibliografie
Howard, B. Cooperative Learning Structures Improve Performance and Attitudes of High
School Journalism Students. Extras în data de 20 octombrie 2021 din
https://www.kaganonline.com/free_articles/research_and_rationale/journalism_students.php.
138
Quiz-quiz-trade
PROIECT DIDACTIC
Clasa: a VIII-a
Subiectul lecţiei: Genuri şi specii literare
2. Receptarea textului scris de diverse tipuri
3. Redactarea textului scris de diverse tipuri
4. Utilizarea corectă, adecvată şi eficientă a limbii în procesul comunicării orale şi scrise
2.2. Identificarea trăsăturilor pe texte suport.
3.1. Definirea şi exemplificarea genurilor şi a speciilor literare studiate;
3.2. Identificarea asemănărilor şi a deosebirilor între genuri;
3.3. Clasificarea speciilor literare în funcţie de gen;
4.1. Precizarea trăsăturilor speciilor şi a genurilor literare;
O1. Să numească speciile literare ce aparţin genurilor liric şi epic.
O2. Să recunoască trăsăturile celor două genuri literare.
O3. Să precizeze caracteristicile speciilor literare studiate.
O4. Să aplice pe texte diverse noţiunile recapitulate.
O5. Să exemplifice noţiunile cu texte literare studiate.
Organizarea colectivului de elevi astfel încât să sprijin colaborarea, comunicarea şi învăţarea.
Resurse
Mijloace de învăţământ: fişe de lucru, cartonaşe cu întrebări şi răspunsuri
Sânmihăian F., Dobra S., Halaszi, M., Davidoiu-Roman, A., Corcheş. H. (2020). Limba şi
literatura română. Manual pentru clasa a VIII-a. Editura Humanitas.
Secrieru, M. (2004). Didactica limbii române. Botoşani: Editura Ovi-art.
Parfene, C. (1999). Metodica studierii limbii şi literaturii române în şcoală. Iaşi: Editura
Polirom.
139
Quiz-quiz-trade
Scenariul didactic
Activitatea 1- Actualizarea unor cunoştinţe de teorie literară

Profesorul va solicita elevilor, care sunt împărţiţi în două echipe, să definească genul liric şi genul
epic şi să le exemplifice cu speciile literare studiate, conform planului de recapitulare.
Echipa 1 – Numiţi şi identificaţi trăsăturile operei lirice.
 Gen liric: exprimarea directă a sentimentelor; eul liric este cel care se confesează; moduri de
expunere: descrierea şi monologul liric.
 Gen epic: exprimarea indirectă a sentimentelor; naratorul este cel care narează; moduri de
expunere: naraţiunea, descrierea, dialogul, monologul.
Echipa 2 – Precizaţi speciile literare studiate specifice fiecărui gen.
 Gen liric: doina, pastelul;
 Gen epic: basmul, fabula, schiţa, nuvela.
Turnirul întrebărilor: prima echipă va formula întrebări legate de genul epic, iar cealaltă echipă va
răspunde. De fiecare dată, elevul care a formulat întrebarea va fi solicitat să spună dacă este
mulţumit de răspuns sau dacă aşteaptă un altul. După câteva întrebări, se schimbă rolurile.
Activitatea 2 – Întreabă - Întreabă - Schimbă

1. Ce este pastelul? R: Pastelul este o specie a genului liric în care este prezentat un peisaj,
prin intermediul căruia sunt transmise sentimentele eului liric.
2. Care este modul de expunere predominant? R: Modul de expunere este descrierea.
3. Ce elemente surprinde pastelul? R: Pastelul surprinde atât elemente ale spaţiului terestru, cât
şi ale celui cosmic.
4. Cum definim doina? R: Doina este specia genului liric specifică poporului nostru, în care
sunt exprimate sentimente puternice de dor, de jale, de tristeţe, de înstrăinare.
5. Ce motive literare folclorice cuprinde doina? R: Legătura om-natură, motivul codrului, al
haiducului.
6. Prin ce se asigură muzicalitatea doinei? R: Elementele de prozodie contribuie la crearea
muzicalităţii.
7. Care sunt formulele specifice basmului? R: Formula iniţială „A fost odată ca
niciodată”,formula mediană „merse, merse, merse...”,formula finală „Iar eu m-am suit pe-o
roată şi v-am spus povestea toată”.
8. Cum se termină acţiunea unui basm? R: Binele învinge răul.
9. Câte probe trebuie să treacă protagonistul? R: Sunt trei probe.
140
Quiz-quiz-trade
10. Cum sunt clasificate personajele unui basm? R: Personajele sunt reale sau supranaturale,
pozitive sau negative.
11. Care este rolul fabulei? R: Fabula are rol moralizator, deoarece satirizează anumite moravuri
cu scopul de a le îndrepta.
12. Cum definim fabula? R: Fabula este o specie a genului epic cu caracter alegoric, în care
autorul transmite o morală prin intermediul unor personaje, plante sau lucruri personificate.
13. Care este structura fabulei? R: Fabula are o structură specifică: prima parte este cea narativă,
iar a doua conţine morala.
14. Ce tipuri umane ilustrează personajele? R: Fabula ilustrează tipul naivului, omul mândru,
ipocritul, vicleanul.
15. Ce rol are dialogul în schiţă? R: Dialogul dinamizează acţiunea, dându-i caracter scenic.
16. Cărui gen literar îi aparţine schiţa? R: Schiţa aparţine genului epic.
17. Care sunt trăsăturile schiţei? R: Schiţa are personaje puţine, timp şi spaţiu limitat.
18. Cum definim schiţa? R: Schiţa este o specie a genului epic, de scurtă întindere, ce surprinde
un episod din existenţa unor personaje.
19. Ce personaje din schiţele studiate cunoaşteţi? R: Ionel Popescu, tânărul Goe.
20. Care sunt modurile de expunere întâlnite în nuvelă? R: În nuvelă se întâlnesc: naraţiunea,
dialogul, descrierea, monologul.
21. Care sunt instanţele narative? R: Naratorul, acţiunea, personajele.
22. Cum este structurată acţiunea nuvelei? R: Acţiunea este structurată pe momente ale
subiectului.
23. Cărui gen literar îi aparţine nuvela? R: Nuvela aparţine genului epic.
24. Cum clasificăm personajele nuvelei? R: Personajele nuvelei pot fi: principale, secundare,
episodice.
După clarificarea tuturor noţiunilor, elevii vor avea ca sarcină de lucru să dea exemple de opere
literare ce aparţin genurilor liric şi epic:
Ce opere literare am studiat la aceste genuri?
Care dintre acestea v-au placut mai mult şi de ce?
Pentru a le reţine mai uşor, ei vor alcătui o listă cu titlurile operelor literare studiate specifice celor
două genuri, fişă pe care o vor lipi la începutul caietului de limba română.
Activitatea 3- Evaluare sumativă

Li se distribuie elevilor fişe cu fragmente de texte aparţinând genului liric (Anexa 1) şi epic (Anexa
2).
141
Quiz-quiz-trade
Anexa 1
Fişă de lucru
Se dă textul:
„Vino-n codru la izvorul Şi în braţele-mi întinse
Care tremură pe prund, Să alergi, pe piept să-mi cazi,
Unde prispa cea de brazde Să-ţi desprind din creştet vălul,
Crengi plecate o ascund. Să-l ridic de pe obraz.”
Mihai Eminescu, Dorinţa

Cerinţe:
1. Identifică două caracteristici care pot argumenta încadrarea textului în genul liric.
2. Transcrie versurile care evidenţiază prezenţa eului liric.
3. Identifică două figuri de stil şi numeşte-le.
Anexa 2
Fişă de lucru
Citeşte cu atenţie textul:

„Amurg timpuriu de iarnă. Lumina după-amiezii s-a împâclit. S-a întunecat şi-n odaie. Bucăţi
din ce în ce mai dese de-ntuneric se prind în pervazul ferestrei. Doar jarul vetrei dă un rotocol de
văpaie roşiatică ce cuprinde laviţa pe care stau cei doi băietani: Ion şi Culiţă. Pe masă sunt
deschise caietele de compunere. În susul paginii, un cuvânt pe care peniţa l-a migălit gros şi
rotund: „Temă”, iar dedesubt: „Povestiţi o faptă deosebită din această iarnă.” Dar tocurile zac
de-a latul foii, ca nişte arme părăsite.
Cei doi oftează. Ciugulesc câte o boabă din oala cu porumb îndulcit şi oftează.
- Faptă deosebită...deosebită...
- Grea temă!”
Mircea Sântimbreanu, O temă grea
Cerinţe:
1. Precizează un mod de expunere prezent în text şi oferă un argument pentru a-ţi susţine opinia.
2. Oferă două argumente pentru a demonstra că textul aparţine genului epic.
3. Formulează ideea principală a textului.
142
Project Based Learning
Metoda ÎNVĂŢĂRII PE BAZĂ DE PROIECT (PBL)

sau despre Cum să transformi un proiect din desert
în fel principal
Conform Buck Institute for Education, învăţarea pe bază de proiect reprezintă ”o

abordare didactică prin intermediul căreia elevii dobândesc cunoştinţe şi deprinderi lucrând pe
parcursul unei perioade extinse, timp în care investighează şi răspund unei întrebări, probleme sau
provocări complexe şi intrigante.”
Următorul tabel conţine principalele diferenţe dintre utilizarea tradiţională a proiectelor în
clasă şi învăţarea pe bază de proiect:
Utilizarea tradiţională a proiectelor în clasă Învăţarea pe bază de proiect

(DESERTUL) (FEL PRINCIPAL)
- Reprezintă un adaos la învăţarea tradiţională, - Învăţarea este integrate în proiect (proiectul
la sfârşitul unei unităţi de învăţare reprezinta unitatea de învăţare)
- Urmează cu stricteţe instrucţiunile - Este ghidată de investigaţiile realizate de către
profesorului elevi
- Adesea, nu are legătură cu nivelul - Se concentrează pe produs şi process
deprinderilor elevilor sau cu competenţele - Se bazează pe competenţele incluse în
prevăzute în programele şcolare programele şcolare
- Se poate realiza şi acasă, individual - Necesită colaborare între elevi, sub
- Proiectul este prezentat colegilor de clasă supravegherea profesorului
- Are un context şi aplicare în lumea reală
- Rezultatele finale sunt împărtăşite unei
audienţe externe
Un proiect desfăşurat prin intermediul învăţării pe bază de proiect trebuie să conţină

următoarele elemente esenţiale de design:
Obiectivele învăţării: cunoştinţe, deprinderi, nivel de performanţă
Problemă sau întrebare intrigantă - aceasta reprezintă piesa centrală proiectului, o problemă care
trebuie investigată şi rezolvată, provocatoare, fără a fi intimidantă. Poate fi concretă (şcoala are
143
nevoie de un sistem de reciclare mai performant) sau abstractă (în ce moment poate fi justificat un
război). Acest element oferă motivaţia pentru învăţare deoarece elevii vor avea o nevoie reală de a
învăţa pentru a putea rezolva problema sau a răspunde la întrebare. Exemple: Cum putem
îmbunatăţi sistemul de reciclare al şcolii pentru a reduce cantitatea de deşeuri? Cum pot folosi
informaţiile culese pentru a reduce impactul familiei mele asupra mediului înconjurător? Cum
crează designerii de jocuri mişcarea?
Investigaţia presupune o activitate profundă, diferită de simpla identificare a informaţiilor într-o
carte sau online. Elevii adresează întrebări, găsesc resurse care să îi ajute să răspundă la acele
întrebări, intervievează experţi în domeniu.
Autenticitatea în învăţarea pe bază de proiect se referă la cât de apropiată de lumea reală este
sarcina de învăţare şi are în vedere contextul (rezolvarea unor probleme cu care se confruntă
lucrătorii din diverse domenii- ingineri, designeri), procese, sarcini sau instrumente de lucru folosite
în cadrul proiectului.
Amprenta elevului se referă la personalizarea proiectului de către elevi şi posibilitatea de a alege.
Contrar mitului, în învăţarea pe bază de proiect elevul nu este total independent. Direct sau din
umbra, profesorul conduce întreaga activitate. De asemenea, învăţarea pe bază de proiect nu
exclude organizarea de lecţii de predare-învăţare-evaluare în manieră tradiţională.
Reflecţia este necesară pe parcursul întregului proiect. Poate fi informală dar ar trebui să inclusă şi
explicit prin jurnale de învăţare, evaluari formative şi prezentări publice ale activităţii elevilor.
Astfel, aceştia vor învăţa cum vor putea aborda proiectele următoare iar profesorul îşi va îmbunătăţi
activitatea ulterioară.
Recenzia şi perfecţionarea sunt etape importante în învăţarea pe bază de proiect. Elevii trebuie să
înveţe cum să ofere şi să primească feedback.
Produsul public poate fi tangibil (poster, obiect, scrisoare, model) sau intangibil (prezentarea unei
soluţii la o problemă). Este foarte important ca acest produs să fie prezentat unei audienţe externe,
în funcţie de tema proiectului.
Bibliografie
Larmer, J, (2020). Gold Standard PBL: Essential Project Design Elements. Extras la data de
20 octombrie 2021 https://www.pblworks.org/blog/gold-standard-pbl-essential-project-design-
elements.
Pierrat, J. (2020). Keep it Real with PBL. A Practical Guide for Planning Project-Based
Learning Secondary. Thousand Oaks: Corwin.
144
MODEL
Titlul proiectului Rolul procentelor în planificarea bugetului familiei
Durata: 8 ore Clasa: a VI-a
Autenticitate: În funcţie de veniturile familiei, fiecarui copil îi este alocată o sumă

Explicaţi modul în care pentru acoperirea necesităţilor. Bullyingul poate să apară între elevi
acest proiect rezolvă o pornind de la hainele sau obiectele pe care un copil le are. Stima de
problemă din viaţa reală. sine poate să scadă în urma complexelor care apar prin compararea
sumelor alocate acestor obiecte. Calcul procentual egalizează,
matematic vorbind, fondul alocat copiilor prin raportarea la venitul
familiei. Elevul, cel care suportă bullyingul de pe urma hanoracului
purtat, sau cel care dezvoltă complexe în urma adidaşilor deţinuţi,
conştientizează că, procentual, părinţii lui poate alocă mai mult din
bugetul familiei pentru el decât alţii.
Ideea proiectului: 1. Elevii vor crea o listă de obiecte necesare pentru un şcolar,
Redaţi, pe scurt, ce vor pentru un an şcolar, prin discuţii cu părinţii, colegii,
face elevii pentru a profesorii, ordonând-o în ordinea priorităţilor.
rezolva problema. Munca este organizată în echipe de 5-6 elevi care interacţionează şi
se consultă. După 2 zile de la debut fiecare echipă desemnează un
reprezentant (expert) care se întâlnesc pentru a schimba informaţii şi
pentru a ajunge la un numitor comun pentru această etapă.
2. Vor prospecta piaţa, căutănd preţuri/oferte pentru obiectele
din listă în mediul virtual şi fizic. Vor căuta perioada
reducerilor, corelând cu perioada de timp în care este necesar
obiectul.
Îşi vor organiza informaţiile în liste, grafice, diagrame, postere
pentru a vizualiza ofertele şi a selecta oferta optimă preţ/calitate.
Etapa se finalizează prin prezentarea bugetului minim necesar
calculat şi detaliat de echipă conform listei de necesităţi şi a ofertei
găsite.
Competenţe generale şi - Prelucrarea unor date matematice de tip cantitativ, calitativ,
specifice: structural, cuprinse în diverse surse informaţionale
145
- Exprimarea în limbajul specific matematicii a informaţiilor,

concluziilor şi demersurilor de rezolvare pentru o situaţie dată.
- Modelarea matematică a unei situaţii date, prin integrarea
achiziţiilor din diferite domenii
- Utilizarea procentelor în situaţii practice
Competenţe ale ❏ Colaborare
secolului al XXI-lea: ❏ Mentalitate deschisă
❏ Gândire critică
❏ Creativitate
❏ Comunicare orală
❏ Comunicare scrisă
Întrebarea esenţială: Cum putem stabili un buget corect, necesar participării la şcoală a
unui copil de clasa a VI-a?
Lansarea proiectului: Vizionarea filmului care clarifică noţiunile de buget, venit,

Cum veţi capta atenţia cheltuieli: https://www.youtube.com/watch?v=QUdEVRBgJ0M
elevilor la începutul Dezbatere pe tema acestor noţiuni.
proiectului? Joc ”Am…-vreau să am…, dar nu pot să am pentru că…” care
constă în completarea enunţurilor de mai sus pe postituri diferit
colorate pe care elevii le lipesc pe tablă. Discutarea enunţurilor
completate vor conduce la conştientizarea diversităţii posibilităţilor
materiale ale familiilor.
Produse finale: Prezentarea, în format electronic, a ofertelor selectate (de unde?
cand? ce pret?), prezentarea acestora părinţilor şi profesorilor într-o
sesiune pe Teams şi distribuirea ofertelor pe grupul WhatsApp al
clasei.
Dirijarea învăţării Lecţiile: Procent; Calcularea unui procent dintr-un număr; Aflarea
Ce lecţii şi activităţi veţi unui număr când se cunoaşte un procent din el; Aflarea raportului
organiza pentru a vă procentual se derulează pe parcursul primei săptămâni. Sunt lecţii de
asigura că elevii actualizare a noţiunii predată în clasa a V-a şi de dezvoltare a
dobândesc competenţele abilităţilor de calcul cu procente. La calcularea procentului dintr-un
necesare desfăşurării număr, elevii vor avea sarcina de a identifica promoţii procentuale
proiectului? pe site-uri. Se vor propune exerciţii de calcularea reducerii în
cazurile identificate (sau propusă de profesor). A doua lecţie va fi
marcată de identificarea celui mai bun preţ iniţial al unui produs,
146
cunoscând preţul final şi reducerea aplicată în procente. Se va utiliza

site-ul https://www.compari.ro pentru a-i învăţa pe elevi să caute
oferta cea mai bună. Acelaşi site va fi utilizat pentru ultima lecţie,
când se va calcula reducerea în procente. Tot în această săptămână
va fi organizată întâlnirea experţilor pe platforma Teams. Fiecare
echipă va avea un document google docs sau jamboard editabile,
pentru membrii echipei, unde îşi vor putea scrie ideile.
Săptămâna a doua va fi marcată de conturarea produsului final.
Profesorul discută cu fiecare echipă şi stabilesc împreună modul de
organizare a informaţiilor colectate, modul de selectare. Oferta nu
trebuie să fie unică. Modul de prezentare este deschis!
Parteneri: Părinţii elevilor
Resurse: Laptop având acces la internet, Teams, Jamboard sau Google docs.
Coli A0, imprimantă, carioci/acuarele dacă optează pentru un poster
de prezentare ca supliment la produsul final.
Activitatea următoare reprezintă o secvenţă de facilitare a învăţării (săptămâna 1, ora a IV-a de

sinteză a noţiunilor asimilate), în cadrul proiectului bazat pe următoarea întrebare esenţială:
Cum putem stabili un buget corect, necesar participării la şcoală a unui copilul de clasa a VI-a?
PROIECT DIDACTIC
Clasa: a VI-a
Subiectul lecţiei: Procente
informaţionale;
5. Analizarea caracteristicilor matematice ale unei situaţii date;
6. Modelarea matematică a unei situaţii date, prin integrarea achiziţiilor din diferite domenii.
2.2. Prelucrarea cantitativă a unor date utilizând rapoarte şi proporţii pentru organizarea de date
5.2. Analizarea unor situaţii practice cu ajutorul rapoartelor, proporţiilor şi a colecţiilor de date
147
6.2. Modelarea matematică a unei situaţii date în care intervin rapoarte, proporţii şi mărimi direct
sau invers proporţionale
 încurajarea realizării de conexiuni între experienţa personală şi cea academică a elevilor;
 crearea unui mediu de învăţare pozitiv si primitor, potrivit vârstei copiilor.
Resurse materiale: laptop, videoproiector/monitor
*** https://www.youtube.com/watch?v=6OtHbMxp-OQ
*** https://www.fashiondays.ro
Scenariul didactic
Vizionarea unui film care fixează noţiunea de procent: (3.29 min)
https://www.youtube.com/watch?v=6OtHbMxp-OQ
Sarcina de lucru: Procente egale reprezintă sume egale?
Desfăşurarea lecţiei: Aplicarea procentelor în viaţa cotidiană

Lucru individual
Elevii primesc Fişa 1 (Anexa 1) şi rezolvă individual exerciţiile de actualizare a metodelor de lucru.
La sfărşitul activităţii se proiectează îmaginea cu fişa rezolvată şi elevii se corectează, identificând
greşelile pe care le-au făcut
Lucru pe echipe
Elevii sunt organizaţi pe grupe care vor primi sarcini diferite de calcul a preţurilor unor obiecte. În
final liderii de grup vor stabili un nou lider care va compara rezultatele, concluzionând care este
situaţia favorabilă comerciantului şi care este situaţia favorabilă cumpărătorului. De asemenea,
elevii din grupă vor identifica grupa-pereche care are aceeaşi situaţie reală, dar prezentată invers.
Vor compara rezultatele finale în lei şi vor face operaţia doar în procente. Se va accentua importanţa
întregului din care se calculează procentul rezolvând cerinţele din Fişa 2 (Anexa 2).
Grupele identificate ca fiind pereche se reorganizează într-o nouă grupă şi realizează sarcinile din
Fişa 3 (Anexa 3).
148
Anexa 1
Fişa 1
Rezolvă următoarele cerinţe:
1. 20% din 40 =
2. Scris ca procent, un sfert este:
3. 40% din pixurile mele, adică 8 pixuri, sunt cu pasta roşie. Câte pixuri am?
4. 5 elevi au nota 10. Dacă sunt 25 de elevi în clasă, ce procent au luat nota maxima?
Anexa 2
Fişa 2
Rezolvă cerinţele:
1. Preţul unui obiect este 200 de lei. Se scumpeşte cu 30%. După un timp, acest nou preţ se
reduce cu 10 %. Care este preţul final?
2. Preţul unui obiect este 200 de lei. Se reduce cu 10 % După un timp, acest nou preţ se
scumpeşte cu 30%.. Care este preţul final?
3. Preţul unui obiect este 200 de lei. Se scumpeşte cu 20%.. Care este preţul final?
4. Preţul unui obiect se scumpeşte cu 30%. După un timp, acest nou preţ se reduce cu 10 %.
Preţul final este 234 de lei. Care este preţul initial?
5. Preţul unui obiect se reduce cu 10 % După un timp, acest nou preţ se scumpeşte cu 30%..
Preţul final este 154de lei. Care este preţul initial?
6. Preţul unui obiect se scumpeşte cu 20%. Dacă preţul final este de 240 lei, care a fost preţul
initial?
149
Anexa 3
Fişa 3
1. Verificaţi dacă reducerile din etichete sunt reale.
2. Luând în considerare şi transportul, îmbrăcaţi şi încălţaţi o fată cu un buget cât mai mic,
folosind ofertele.
3. Pentru produsele alese, calculaţi reducerea medie, în procente. Verificaţi dacă preţul final ar
fi fost acelaşi în condiţiile în care s-ar fi aplicat această reducere medie fiecărui produs.
Propunător,
prof. Delia MACSINIUC
150
Storytelling
Metoda ARTA POVESTIRII

sau despre Cum să-i faci pe elevi să depăşească
barierele timidităţii
Metoda Arta povestirii (Storytelling) este o metodă incluzivă care dă posibilitatea fiecărui
copil să transmită, prin intermediul personajelor, propriile trăiri, frici, emoţii.
Storytelling este o metodă care porneşte de la o poveste, un mesaj, o valoare, un principiu ce
se doreşte a fi transmis, pentru a fi înţeles, explorat şi apoi adaptat în manieră personală de către
fiecare ascultător în parte.
Termenul de storytelling este alcătuit din două cuvinte în limba engleză: story - poveste şi
telle - a povesti. Poate fi tradus în expresii ca: a spune o poveste, comunicare narativă sau
comunicare creativă.
Metoda Arta povestirii este adecvată procesului instructiv - educativ şi poate fi accesibilă la
orice vârstă şi pentru toate disciplinele. Are caracter incluziv încurajând creativitatea şi încrederea
în sine. Nu este nevoie de material didactic complex, elaborat, la baza activităţii stând imaginaţia şi
abilitatea de a crea imagini artistice.
Metoda implică trei elemente esenţiale:
 povestea;
 povestitorul;
 publicul.
Dialogul dintre cele trei elemente face ca face ca storytelling-ul să poată fi folosit atât în
scop formativ - educativ cât şi terapeutic. Încurajează copiii emotivi care au astfel oportunitatea
de a se exprima liber, fără teama de a greşi. În context pedagogic, povestirea trebuie să fie
atractivă iar exprimarea să sensibilizeze sentimentele şi imaginaţia copiilor.
Procesul de creaţie al poveştii implică trei etape:
 pregătirea publicului pentru poveste (introducerea în temă);
 povestirea în sine (utilizând elemente legate de intonaţie, materiale utilizate);
 ieşirea din poveste (creaţie, reflecţie).
Avantajele metodei:
 dezvoltă creativitatea, gândirea colectivă şi individuală;
 încurajează încrederea în sine depăşind barierele timidităţii;
151
Storytelling
 îmbunătăţeşte expresivitatea şi creează reflexul de a folosi cuvintele în mod adecvat;
 dezvoltă competenţele lingvistice;
 încurajează autoanaliza şi obişnuinţa de a povesti;
 stimulează curiozitatea şi dorinţa de implicare;
 dezvoltă capacitatea de respect şi toleranţă;
 poate fi folosită în diverse domenii de activitate şi discipline.
Copiii care participă la acestă activitate şi vor experimenta statutul de povestitor/ascultător,
vor înţelege:
 care este rolul povestitorului;
 cum se ascultă o poveste;
 cum se spune o poveste pentru a fi înţeleasă de ceilalţi;
 rolul gesturilor şi a modulaţiilor vocii când spui o poveste;
 cum alegi o întâmplare pe care să o spui mai departe;
 cum îţi stăpâneşti emoţiile negative şi cum transformi tracul în emoţii constructive atunci
când povesteşti unui public.
A spune poveşti este una dintre cele mai vechi forme de comunicare şi reprezintă un
important rol în educaţie şi mai ales în relaţia de învăţare cu copiii. Trăim spunând poveşti în fiecare
minut al vieţii noastre. Însă interacţiunea cu copiii cere şi mai mult decât această abilitate sau
abordare de comunicare. Dacă poveştile au în spate şi un tâlc bine meşterit, atunci povestea devine
mereu o readucere aminte în viaţa copiilor.
Folosind imagini care vor constitui secvenţele povestirii, copiii realizează propria poveste.
Ei vor alege tablourile pe baza cărora vor crea firul epic. Unii vor fi povestitori, iar ceilalţi vor fi
spectatori. Un elev începe povestea şi creează câteva propoziţii. Un alt elev preia firul povestirii
continuând, apoi se opreşte. Următorul adaugă noi elemente şi aşa mai departe până când povestea
începe să se contureze.
În demersul didactic, cele trei personaje: Bastian din Povestea fără sfârşit de Michael Ende,
Matilda din Matilda de Roald Dahl, Liesel din care au Hoţul de cărţi de Markus Zusak, au o pasiune
comună, lectura. Povestea nu are un plan prestabilit, învăţătorul intervine cu întrebări deschise,
ajutătoare pentru a dirija atenţia elevilor spre scopul propus.
Avantajele metodei aplicată la această activitate:
 dezvoltarea abilităţilor de comunicare orală;
 înţelegerea povestirii, componentă a textului narativ;
 stimularea creativităţii copiilor;
 stimularea cooperării în cadrul grupului.
152
Storytelling
PROIECT DIDACTIC
Clasa: a IV-a
Timp: 45 minute
Unitatea de învăţare: O carte, un prieten în plus
Titlul lecţiei: Povestea fără sfârşit după Michael Ende
Tipul lecţiei: lecţie de predare - învăţare
Scopul lecţiei: familiarizarea elevilor cu elementele contextuale care conduc la înţelegerea de
profunzime în cadrul lecturii
1. Receptarea de mesaje orale în diverse context de comunicare;
3. Redactarea de mesaje în diverse situaţii de comunicare.
1.1. Descrierea unui personaj dintr-o carte urmărind un set de repere;
2.3. Formularea de concluzii simple pe baza lecturii textelor literare;
3.3. Extragerea dintr-un text a unor elemente semnificative pentru a susţine o opinie referitoare la
mesajul citit;
3.4. Povestirea pe scurt a unei secvenţe dintr-o poveste/film/desen animat/a unei activităţi/a unei
întâmplări imaginate/trăite.
O1: să ordoneze propoziţiile pentru a obţine descrierea unui personaj;
O2: să identifice personajul, titlul lecturii şi autorul;
O3: să formuleze oral propoziţii şi expresii noi întâlnite;
O3: să descopere asemănări şi deosebiri între personaje;
O4: să creeze o nouă poveste în care să fie incluse personajele care au acceaşi pasiune.
Asigurarea oportunităţilor pentru exersarea conţinuturilor.
Resurse
Metode şi procedee: conversaţia, explicaţia, observaţia, puzzle, exerciţiul, Metoda storytelling;
Mijloace de învăţământ: manual digital, caiete, laptop, elemente puzzle;
Forme de organizare: pe grupe, frontal, individual.
153
Storytelling
Mihăilescu, M., Pacearcă, Ş., Dulman, A. (2016). Limba şi literatura română: manual
pentru clasa a IV-a, Semestrul I. Bucureşti: Editura Intuitext.
Molan, V. (2013). Didactica limbii şi literaturii române în învăţământul primar. Bucureşti:
Editura Miniped.
***Programa şcolară revizuită pentru Limba şi literatura română, clasele a III-a şi a IV-a.
Aprobată M.E.N, nr. 3418/19.03.2013.
*** https://www.manuale.edu.ro/
Scenariul didactic
Cadrul didactic creează condiţiile necesare pentru buna desfăşurarea a activităţii pregătind
materialele necesare.
2. Verificarea cunoştinţelor dobândite anterior

Cadrul didactic verifică tema cantitativ şi calitativ. Prin sondaj vor fi rezolvate câteva exerciţii.
Cadrul didactic adresează întrebări pentru verificarea cunoştinţelor anterioare.
Care sunt părţile unei cărţi ?
Ce fel de litere se folosesc în scrierea titlului?
Unde sunt scrise titlul şi numele autorului?
Elevii sunt organizaţi în 4 grupe. Fiecare grupă primeşte câte un plic în care se află elementele unui
puzzle.
Cadrul didactic solicită copiilor să ordoneze piesele de puzzle pentru a obţine enunţuri logice.
Câte un reprezentant al fiecărei grupe va citi textul descoperit.
Despre cine este vorba în propoziţiile ordonate? (Matilda, Liesel)
Care sunt lecturile în care aţi întâlnit aceste personaje? Dar autorii? (Roald Dahl, Matilda, şi
Markus Zusac, Hoţul de cărţi)
Cadrul didactic cere elevilor să identifice ce au în comun aceste două personaje. (Pasiunea pentru
lectură).
154
Storytelling
4. Anunţarea temei
Cadrul didactic transmite elevilor faptul că în lecţia nouă este vorba despre un alt copil pasionat de
lectură.
Sunt informaţi asupra conţinutului activităţii şi obiectivelor propuse: Vom citi textul Povestea fără
sfârşit după Michael Ende, vom explica cuvintele noi formulând propoziţii proprii cu acestea. Vom
crea o poveste în care protagonişti să fie personajele din lecturile studiate.
Cadrul didactic va scrie titlul lecţiei pe tablă iar elevii notează în caiete.
Cadrul didactic solicită elevilor să deschidă manualul la pagina 12, pentru a citi textul pe fragmente
şi pe roluri (povestitor, Bastian, Karl).
Cadrul didactic va prezenta date despre autor iar copiii vor primi fiecare câte o fişă pe care să o
lipească în caiete.
Elevii vor citi expresiv textul şi pe măsură ce identifică cuvinte necunoscute, acestea se explică, se
scriu în caiete iar apoi, oral, se alcătuiesc propoziţii (anticariat, alamă, stive, irevocabil).
Citirea fragmentului din manual este urmată de o explozie stelară cu întrebări referitoare la text.
Cine era Bastian? (Un băiat de 10- 11 ani)
Unde a intrat el ? (În anticariatul lui Karl)
Care sunt personajele? (Baiatul si bătrânul)
Ce l-a atras pe băiat? (Cartea de pe fotoliu)
Cum s-a simţit Bastian când a văzut titlul cărţii? (Era cuprins de emoţie deoarece văzu o carte pe
care şi-a dorit-o de multă vreme).
6. Fixarea noului conţinut

Cele patru grupe de elevi primesc câte o sarcină de lucru astfel:
Grupa 1 – Rezumând: Povesteşte fragmentul în care copilul atinse cartea.
Grupa 2 – Selectând: Selectează şi scrie câte un enunţ pentru fiecare situaţie: întrebare, exprimarea
surprizei, exprimarea bucuriei.
Grupa 3 – Clarificând: Ce îşi imaginează copilul când vorbeşte de unul singur? Ce crezi tu despre
pasiunea lui?
Grupa 4 – Precizând: Scrie verbele care indică replicile personajelor specificând timpul, persoana
şi numărul acestora.
Elevii colaborează pentru rezolvarea sarcinilor, îşi exprimă ideile proprii. Ei cooperează în alegerea
celui mai potrivit răspuns. Un reprezentant al grupei comunică răspunsul.
155
Storytelling
Fiecare grupă va primi cate şase imagini din cele trei lecturi studiate în această unitate de învăţare şi
vor alege cele mai reprezentative două imagini pe care le vor expune pe tablă.
Cadrul didactic cere elevilor să creeze o poveste în care personajele - copii: Matilda, Linsel şi
Bastian, purtaţi de aceeaşi pasiune, s-ar întâlni.
După 5 minute de discuţii în fiecare grupă, vor fi prezentate ideile.
Un elev din prima grupă începe povestea, alt copil din grupa 2 continuă firul narativ şi asa mai
departe până cand se creează o povestioară originală. Fiecare elev îşi va exprimă ideea personală
pentru continuarea acţiunii. Cadrul didactic va sublinia importanţa lecturii şi faptul că pasiunile
comune pot lega durabile prietenii.
Cadrul didactic va interveni, când este cazul cu următoarele întrebări:
Ce simte băiatul când o întâlneşte pe Matida?
Cum reacţionează Linsel când află că şi ceilalti doi copii indrăgesc cărţile?
Unde ar putea călători copiii?
Ce alte personaje îi pot întâmpina în bibliotecă?
8. Încheierea activităţii
Cadrul didactic va adresa următoarele întrebări:
Cum se numeşte lectura studiată?
Ce ne povesteşte scriitorul?
Cadrul didactic va face aprecieri asupra activităţii şi participării elevilor la lecţie.
Va fi anunţată tema: Descrieţi ce îşi imagina Bastian că va descoperi în Cartea tuturor cărţilor.
Propunător,
prof. înv. pr. Ana COCUZ
156
Psihodrama
INSTRUMENTE DE PSIHODRAMĂ ÎN EDUCAŢIE

sau despre Cum să-i învăţăm pe elevi să devină autonomi
şi spontani
Psihodrama este o formă de psihoterapie individuală sau de grup prin care persoana este
provocată să descopere răspunsuri noi la o anumită situaţie şi să devină o fiinţă autonomă şi
spontană, încercând să-şi restructureze modurile disfuncţionale de a fi în raport cu ceilalţi prin
antrenarea resurselor de spontaneitate şi creativitate. Prin utilizarea unor instrumente de psihodramă
în educaţie, elevul are posibilitatea să-şi exploreze într-un cadru instituţionalizat resursele,
îndoielile, dorinţele sau blocajele, contribuindu-se astfel la îmbunătăţirea practicilor incluzive la
nivelul clasei de elevi, al şcolii.
Conceptul psihodramei ca tehnică de corectare a comportamentelor a apărut ca urmare a unui
experiment pus în scenă de J. L. Moreno. Un astfel de experiment a fost numit ulterior „teatru
spontan”. Pentru prima dată, Moreno s-a gândit la componenta terapeutică a tehnicilor de joc atunci
când a văzut cum copiii care se plimbau în parcurile din Viena îşi jucau propriile fantezii. În timpul
experimentelor de a juca situaţii, Moreno a observat că apare spontaneitatea, se produce
creativitatea, apare un adevărat contact emoţional care leagă participanţii în situaţie, aşa-numita
catarsă, care ajută indivizii să realizeze activitatea creativă, bazată pe spontaneitate şi intuiţie.
Teoria de bază a psihodramei evidenţiază faptul că structura şi particularităţile de
personalitate sunt dependente de controlul situaţiei de a trăi simultan în lumea realităţii şi în cea a
fanteziei, de capacitatea de a trece de la una la alta. Această trecere este facilitată de factorul
spontaneitate, dezvăluită individului prin percepţia intimă de a-şi simţi vie disponibilitatea în
mobilizarea propriilor energii intelectuale, afective, fizice, în vederea stabilirii unui raport adecvat
cu realitatea, „inventând“ răspunsuri adaptate la situaţie.
Dintre tehnicile psihodramatice care pot fi utilizate în context educaţional enumerăm jocul
de rol propriu-zis, inversiunea de rol, dublul, oglinda, concretizarea, solilocviul, atomul social
precum şi două tehnici cu origine psihodramatică: tehnica scaunului gol şi metapoziţiile.
1. Jocul de rol: persoana îşi joacă propriul rol. Prin jocul de rol se stimulează autocunoaşterea,
se pot învăţa modalităţi de relaţionare adecvată şi eficientă şi chiar se pot produce modificări în
sfera personalităţii prin mecanismul armonizării imaginii de sine cu sfera comportamentală.
157
Psihodrama
2. Inversiunea de rol: protagonistul îşi asumă rolul unui alt personaj (persoană reală sau
personaj fantastic, parte a personalităţii, persoană care trăieşte sau care nu mai este etc.) şi exprimă
ideile, trăirile afective ale personajului respectiv, în timp ce o altă persoană joacă rolul său. Această
tehnică permite decentrarea individului şi accesul la noi perspective.
3. Dublul este o tehnică prin intermediul căreia o persoană devine vocea interioară a
protagonistului şi, folosindu-şi intuiţia şi empatia, exprimă (dublează) ceea ce nu reuşeşte acesta să
exteriorizeze. Este utilizată pentru a ajuta protagonistul să depaşească un blocaj sau să îşi exprime
adevăratele sentimente, gânduri, emoţii.
4. Oglinda: tehnică în care propriul rol este jucat de către o altă persoană, iar aceasta
urmăreşte scena.
5. Solilocviul: persoana pune în cuvinte ce gândeşte şi simte într-un anumit moment. Este o
tehnică ce facilitează conştientizarea şi exprimarea gândurilor şi trăirilor.
6. Concretizarea face vizibile conţinuturi interioare ale protagonistului (gânduri, imagini
mentale, emoţii, vulnerabilităţi, resurse etc.) prin intermediul eu-rilor auxiliare (alte persoane).
În context educaţional, tehnicile psihodramatice pot fi utilizate în cadrul orelor de dirigenţie,
orelor de consiliere, cercurilor de actorie, serbărilor şcolare, dar şi în cadrul disciplinelor de
studiu.
Psihodrama de grup oferă subiectului rolul de erou în joc. Conţinutul jocului ar trebui să fie
fixat pe probleme de personalitate, ceea ce contribuie la exprimarea liberă a sentimentelor în
improvizaţiile controlate de terapeut. Participanţii la psihodramă monitorizează cu atenţie
evenimentele şi compară acţiunile în curs de desfăşurare pe scena jocului cu propriile dificultăţi.
Scopul psihodramei este diagnosticarea şi corectarea impactului asupra stărilor de spirit inadecvate
şi a răspunsurilor emoţionale, eliminarea lor, aprofundarea autocunoaşterii şi elaborarea percepţiei
sociale. Psihodrama ajută la dezvăluirea emoţiilor profunde într-o configuraţie mult mai saturată şi
eficientă decât permit alte tehnici bazate pe o descriere verbală a experienţei.
Sunt mai multe tipuri de exerciţii care se bazează pe joc de rol ce pot fi utilizate în context
educaţional:
 Improvizaţia dramatică pornind de la anumite roluri (fixate) pentru fiecare copil;
 Improvizaţia dramatică în care copiii joacă mai multe roluri, succesiv;
 Jocul de rol pentru dezvoltarea abilităţii de a gestiona conflicte;
 Tehnica scaunului gol, pentru accesarea altor perspective în diverse situaţii conflictuale;
 Scenariile imaginative pentru dezvoltarea abilităţilor de a gestiona diverse situaţii
(exemplu: a fi parte a unui peisaj care trece din diverse transformări; a te salva dintr-o situaţie
dramatică etc.);
158
Psihodrama
 Improvizaţie dramatică cu personaje agreate sau dezagreate de copii.

Propunem în continuare un scenariu didactic pentru o oră de limba şi literatura română în care
se pot utiliza instrumente de psihodramă.
Bibliografie
Moreno, J. L. (2009). Scrieri fundamentale. Despre psihodramă, metoda de grup şi
spontaneitate. Bucureşti: Editura Trei.
Stancu, I. (2005). Mic tratat de consiliere psihologică şi şcolară. Bucureşti: Editura Sper.
Psihodrama. (n.d). Accesat august 2021, din http://ro.housepsych.com/psihodrama_default.-
htm.
Terapia de grup prin psihodramă. (n.d). Accesat august 2021 din https://minteforte.ro/terapi-
a-de-grup-prin-psihodrama.
Paşca, D. (n.d.). Grupul de psihodramă pentru dezvoltare personală. Accesat august 2021
din https://www.academia.edu/34266555/GRUPUL_DE_PSIHODRAM%C4%82_PENTRU_DEZ-
VOLTARE_PERSONAL%C4%82
159
Psihodrama
PROIECT DIDACTIC
Clasa: a V-a
Unitatea de învăţare: Despre mine. Selfie
Subiectul lecţiei: Emoţiile. Exprimarea adecvată a emoţiilor. Roluri în comunicare
Tipul lecţiei: formare de competenţe, priceperi şi deprinderi
Scopul lecţiei: comunicarea emoţiilor prin cuvinte, gesturi, mimică, mişcări sau simboluri;
asumarea rolului de participant la o situaţie de comunicare
1: Participarea la interacţiuni verbale în diverse situaţii de comunicare, prin receptarea şi producerea
textului oral.
1.2. Prezentarea orală, pe baza unor repere date de profesor, a unor informaţii şi a unor idei,
exprimând opinii, emoţii şi sentimente prin participarea la discuţii pe teme familiare, de interes sau
pornind de la textele ascultate/citite;
1.3. Identificarea unor elemente paraverbale şi nonverbale, în funcţie de situaţia de comunicare;
1.4. Realizarea unei interacţiuni verbale cu doi interlocutori, folosind strategii simple de ascultare
activă şi manifestând un comportament comunicativ politicos faţă de interlocutor(i);
Competenţe derivate
 exprimarea adecvată a stărilor/emoţiilor/sentimentelor în diferite contexte de comunicare;
 identificarea elementelor nonverbale/paraverbale care facilitează comunicarea, transferându-le
în alte situaţii de comunicare;
 construirea unei comunicări folosind elemente verbale, nonverbale sau paraverbale;
 exerciţii de ascultare activă, selectând un enunţ/mai multe enunţuri care exprimă o atitudine a
unui interlocutor în comunicare;
 exerciţii de construcţie a mesajului unei comunicări în funcţie de comportamentul diferit al
interlocutorilor;
 identificarea punctelor tari şi a celor care necesită îmbunătăţire în conversaţiile cu un
prieten/coleg.
 Activarea cunoştinţelor anterioare înainte de introducerea noului conţinut;
 Organizarea de activităţi care să încurajeze comportamente pozitive.
160
Psihodrama
Resurse
Metode şi procedee: expunerea, explicaţia, învăţarea prin acţiune, turul galeriei, activitatea
independentă, exerciţiul, conversaţia euristică, psihodrama (instrumente: solilocviul, jocul de rol,
inversiunea de rol, oglinda);
Mijloace de învăţământ: fişe teoretice, laptop, videoproiector.
Moroianu, C., Revnic, I., Iacob, I., Ioniţă, I. (2017). Limba şi literatura română: manual
pentru clasa a V-a. Bucureşti: Editura Corint Logistic.
Sânmihăian, F., Dobra S., Halaszi, M., Davidoiu-Roman, A. (2017). Limba şi literatura
română: manual pentru clasa a V-a. Bucureşti: Editura Art.
Scenariul didactic
Pregătirea climatului necesar activităţii. Distribuirea materialelor didactice. Captarea atenţiei
elevilor. Prezentarea specificului activităţii.
2. Anunţarea temei şi a obiectivelor activităţii

Elevii sunt anunţaţi că activitatea va avea ca titlu Emoţiile. Exprimarea adecvată a emoţiilor.
Roluri în comunicare şi va urmări formarea capacităţii de gestionare a emoţiilor, dar şi asumarea
unor roluri în cadrul unei situaţii de comunicare. De asemenea, elevilor li se aduce la cunoştinţă
faptul că, în cadrul activităţii, vor concepe şi vor prezenta, lucrând în echipe, mici scenarii
dramatice prin care să-şi exprime emoţiile prin utilizarea comunicării verbale, nonverbale sau
paraverbale.
3. Verificarea temei de zi
Se verifică tema de zi, din punct de vedere calitativ şi cantitativ. Elevii vor prezenta tema primită
ora trecută, fiind solicitaţi, prin sondaj, să citească răspunsurile la întrebarea: Care sunt valorile,
pasiunile şi însuşirile care te definesc? De asemenea, vor prezenta desenul cu insulele personalităţii,
sugerate de recenzia filmului Întors pe dos (Inside Out), citită în ora anterioară. (Insulele
personalităţii: Insula Familiei, Insula Sincerităţii, Insula Sportului, Insula Prieteniei şi Insula
Poznaşă.)
161
Psihodrama
4. Consolidarea cunoştinţelor dobândite în ora anterioară

Se iniţiază o discuţie cu privire la conţinuturile studiate în ora anterioară. Elevii vor răspunde la
întrebări de tipul: Cum se numeşte unitatea de învăţare pe care o studiem acum? (Despre mine.
Selfie); Despre ce am discutat în ora anterioară? (Identitatea personală. Emoţiile); La ce se referă
aceste concepte? (Identitatea personală se referă la specificul unui om, reprezentând ceea ce îl
caracterizează şi îl diferenţiază de ceilalţă. Emoţiile sunt trăiri de scurtă durată şi de o intensitate
care variază.); Ce formează toate însuşirile stabile care îl caracterizează pe om? (Personalitatea).
Pentru verificarea stării de spirit a elevilor, li se propune un exerciţiu de exprimare a emoţiilor care
constă în completarea unor enunţuri eliptice de tipul: În acest moment mă simt... pentru că... Vor
completa oral enunţurile cu un adjectiv derivat de la substantivul care denumeşte o emoţie şi vor
motiva alegerea făcută. (Emoţii despre care s-a discutat în ora anterioară sunt bucuria, dezamăgirea,
frica, furia, stânjeneala, tristeţea etc.). Elevii transpun în cuvinte ceea ce gândesc şi simt,
comunicându-le şi colegilor aceste trăiri.
5. Predarea noilor conţinuturi

Pornindu-se de la exerciţiul anterior, elevii sunt întrebaţi ce rol au îndeplinit în cadrul situaţiei de
comunicare, de vorbitor sau de ascultător? Vor fi ghidaţi să conştientizeze că au fost atât vorbitori
(când au comunicat propriile emoţii), cât şi ascultători (când au ascultat mărturisirile colegilor).
Următorul moment presupune lucrul în perechi: Fiecare copil va extrage un bileţel pe care este scris
unul dintre substantivele: bucurie, tristeţe, frică, furie, dezgust. Pe rând, vor trebui să prezinte
colegului de bancă motivul pentru care trăieşte emoţia notată pe bileţel, cauza care a generat-o şi să
descrie pe scurt ceea ce simte (De exeplu: Sunt bucuros pentru că... şi mă simt de parcă...). Li se
sugerează să asocieze cuvintelor gesturi, expresii ale feţei, dar şi exclamaţii specifice. Celălalt va
asculta cu atenţie şi va răspunde după modelul Îmi pare bine / Îmi pare rău că simţi aşa ceva,
pentru că... .Rolurile se schimbă, astfel încât fiecare să fie, pe rând, vorbitor şi ascultător. O pereche
va expune în clasă situaţia de comunicare.
Pe baza prezentării, elevilor li se explică principalele repere teoretice şi li se cere să urmărească
informaţiile pe fişele teoretice distribuite la începutul orei.
Conţinutul fişei teoretice: Exprimarea adecvată a emoţiilor. Roluri în comunicare

Comunicarea este foarte importantă pentru oameni. De fiecare dată când se transmit gânduri, idei,
stări, emoţii etc., este vorba de o situaţie de comunicare.
162
Psihodrama
Comunicarea poate fi:

 verbală, când se realizează prin intermediul unei limbi cunoscute de cei care participă la
actul de comunicare;
 nonverbală, realizată prin intermediul mimicii, al poziţiei corpului, al gesturilor, al
contactului vizual etc.;
 paraverbală, realizată prin intonaţie, prin intensitatea vocii sau prin ritmul vorbirii.
Comunicarea verbală poate fi orală sau scrisă.
Comunicarea orală presupune comunicare verbală, nonverbală şi paraverbală.
Participanţii la o situaţie de comunicare pot îndeplini rolurile de vorbitor şi ascultător.
Comunicarea emoţiilor presupune să arăţi ceea ce simţi. Emoţiile pot fi comunicate prin cuvinte,
dar şi prin gesturi, expresii ale feţei sau simboluri.
Se discută pe baza conţinutului teoretic şi se oferă explicaţii suplimentare dacă este cazul.

Elevilor li se propune să mimeze în faţa clasei una dintre situaţiile de mai jos, încercând să
transmită prin intermediul elementelor nonverbale emoţiile resimţite:
 Ai stabilit împreună cu un prieten/o prietenă să mergi la cinema, unde rulează filmul
Întors pe dos. Filmul a început, dar cine trebuia să te însoţească nu a sosit şi nici nu îţi
răspunde la telefon.
 Eşti singur/singură acasă şi ai primit un telefon de la un coleg care te anunţă că ai
câştigat premiul I la un concurs.
 Te afli în camera ta şi de afară se aude un bubuit.
 Vrei să împărtăşeşti cuiva o problemă care te frământă, dar nimeni nu pare interesat.
Elevii din bancă vor identifica situaţia prezentată, dar şi emoţia transmisă.
Activitate pe echipe:
Elevii se vor grupa câte 4, pe baza bileţelelor trase la predarea noilor conţinuturi. Se vor constitui
astfel 5 trupe de teatru, fiecare reprezentând una dintre emoţiile ce lucrează în sediul central din
mintea lui Riley Andersen, personajul principal al filmului Întors pe dos, prezentat în ora
anterioară: Tristeţea, Dezgustul, Frica, Furia şi Bucuria.
Timp de 10 minute vor gândi un scenariu, prezentând o situaţie concretă în care au trăit emoţia
respectivă. Fiecare elev din trupă va juca un rol pe care şi-l alege din următoarea listă:
 protagonistul – cel care va propune situaţia de transpus pe scenă şi va juca rolul
principal;
163
Psihodrama
 regizorul – care va coordona întreaga activitate a trupei;

 emoţia de bază – care îl va urmări pe protagonist pas cu pas;
 celelalte emoţii – care vor încerca să influenţeze acţiunile protagonistului.
Li se sugerează ca în conceperea scenariului să introducă toate cele 3 tipuri de comunicare (verbală,
nonverbală şi paraverbală) de existenţa cărora au aflat în cadrul lecţiei.
După expirarea timpului, fiecare echipă va prezenta ,,piesa de teatru”, avându-i ca spectatori pe
ceilalţi colegi.
La finalul fiecărei prezentări se va face decodarea mesajului, evidenţiindu-se şi aspecte legate de
tipurile de comunicare utilizate.
Reveniţi în bănci, elevii vor completa Portretul chinezesc pe care îl au pe aceeaşi fişă cu teoria
primită în prima parte a orei.
Sarcină de lucru: Completează tabelul de mai jos, asociind emoţia cu aspectele numite.
Pentru mine, ...ar fi o ...ar fi un ...ar fi un ...ar fi un ...ar fi un
dacă... CULOARE, GUST, ANIMAL, GEST, CÂNTEC,
ar fi... ar fi... ar fi... ar fi... ar fi...
Bucuria
Dezgustul
Frica
Furia
Tristeţea
Se verifică frontal, selectiv, completarea tabelului.
7. Evaluarea activităţii, concluzii, aprecieri

Se menţionează tema pentru ora următoare: Scrie trei reguli de comunicare a emoţiilor pe care
consideri că ar trebui să le respecţi tu şi colegii tăi.
Se fac aprecieri individuale şi colective asupra modului în care elevii s-au implicat în derularea
activităţii.
Propunător,
prof. Roxana Lupu-Ştefan
164
Ştiu-Vreau să ştiu-Am învăţat
Organizatoare grafice. ŞTIU-VREAU SĂ ŞTIU- AM ÎNVĂŢAT

sau despre Cum să promovezi învăţarea activă
Organizatoarele grafice sunt instrumente pedagogice importante şi eficiente utilizate în

vederea sistematizării conţinutului şi a ideilor şi facilitării înţelegerii de către elevi a noilor
informaţii. Materialul de învăţare este prezentat în mod vizual, ceea ce contribuie la o mai bună
asimilare a acestuia, având în vedere teoria conform căreia elevii înţeleg şi învaţă mai bine atunci
când predarea este realizată prin modalităţi multiple. (Gardner, 1993, 2006). Integrarea materialelor
vizuale în lecţie contribuie la implicarea activă elevilor din clasa diversă, facilitează retenţia pe
termen lung şi sinteza informaţiilor.
În 1986, Donna Ogle, profesor emerit la Universitatea National Louis din Chicago, Statele
Unite ale Americii, a creat organizatorul grafic cunoscut sub numele de KWL Chart, literele
reprezentând acronimul pentru cuvintele Know, Want to know, Learn (Ştiu-Vreau să ştiu-Am
învăţat). Metoda, elaborată pentru îmbunătăţirea capacităţii de înţelegere a unui text, poate fi
folosită cu succes şi în cadrul altor discipline şcolare. Destinată lucrului cu grupuri de elevi, poate fi
transferată şi utilizată cu uşurinţă în studiul individual.
Etape:
 Profesorul explică fiecare componentă a tabelului
 Individual, elevii completează rubrica Ştiu cu informaţiile pe care le cunosc despre subiectul
dat
 Profesorul scrie toate ideile elevilor într-un tabel comun, fără a interveni în conţinutul
acestora sau a aduce clarificări
 Profesorul îi îndrumă pe elevi să se gândească la ceea ce ar dori să ştie despre subiectul dat
şi să formuleze întrebări
 Individual, elevii completează rubrica Vreau să ştiu cu 2-3 întrebări la care ar dori să afle
răspunsuri
 Elevii şi profesorul completează coloana Am învăţat. Unele întrebări ar putea rămâne fără
răspunsuri.
Avantajele utilizării tabelului Ştiu-Vreau să ştiu- Am învăţat:
 promovează învăţarea activă
165
 contribuie la implicarea tuturor elevilor

 încurajează succesul şcolar
 se poate utiliza în cadrul tuturor disciplinelor şcolare şi în diverse etape ale lecţiei, inclusiv
în evaluarea formativă
Bibliografie
Carr, E., & Ogle, D. (1987). KWL Plus: A strategy comprehension and summarization.
Journal of Reading, 30, 626-631.
Gardner, H. (1993). Frames of mind. The theory of multiple intelligences. New York: Basic
Books.
Gardner, H. (2006). Multiple intelligences. New horisons in theory and practice. New York:
Basic Books.
Ogle, D. (1986). KWL: A teaching model that develops active reading of expository text.
The Reading Teacher, 40, 564-570.
166
PROIECT DIDACTIC
Clasa: a V-a
Subiectul lecţiei: Sintaxa propoziţiei
Tipul lecţiei: Însuşire de noi cunoştinţe
textului oral;
2. Receptarea textului scris de diverse tipuri;
4. Utilizarea corectă, adecvată şi eficientă a limbii în procesul comunicării orale şi scrise.
1.1.Identificarea temei, a unor informaţii esenţiale şi de detaliu, a intenţiilor de comunicare explicite
şi/sau a comportamentelor care exprimă emoţii din texte narative, monologate sau dialogate;
2.1. Identificarea informaţiilor importante din texte literare şi nonliterare, continue, discontinue şi
multimodale;
4.2. Aplicarea achiziţiilor lexicale şi semantice de bază, în procesul de înţelegere şi de exprimare
corectă a intenţiilor comunicative.
Utilizarea întrebărilor strategice pentru a dezvolta gândirea critică a elevilor şi capacitatea acestora
de a realiza deducţii.
Resurse: Texte lingvistice, fişe de lucru.
Dimitriu, C. (2002). Tratat de sintaxa a limbii române. Iaşi: Institutul European.
Secrieru, M. (2004). Didactica limbii române. Botoşani: Editura Ovi-art.
Scenariul didactic
Actualizarea cunoştinţelor asimilate ora anterioară

Se verifică frontal si individual cunoştinţele acumulate anterior referitoare la interjecţie.
Profesorul le reaminteşte elevilor că stările sufleteşti, senzaţiile pot fi exprimate si nonverbal, prin
gesturi, mimică, sau paraverbal, prin intonaţie şi accent. În faţa clasei câţiva elevi vor mima anumite
stări sufleteşti, iar ceilalţi vor ghici starea exprimată.
167
Se corectează tema efectuată acasă. Prin sondaj, elevii citesc rezolvarea exerciţiilor, făcându-se
aprecieri din partea profesorului.
Captarea atenţiei
Profesorul le explică elevilor că oamenii comunică prin intermediul enunţurilor. Acestea pot fi
formate din unul sau mai multe cuvinte. În lecţia de astăzi vom aplica metoda Ştiu – Vreau să ştiu
– Am învăţat şi pornind de la următoarele exemple veţi observa diferitele tipuri de propoziţii: Ina
citeşte. Plec în excursie. Am citit o carte interesantă. Vine vacanţa.
Anunţarea subiectului lecţiei noi

Astăzi vom studia elemente de sintaxă a propoziţiei: Propoziţia şi felurile ei.
Conducerea învăţării şi dobândirea noilor cunoştinţe

Profesorul explică elevilor metoda de lucru şi paşii care vor fi parcurşi, specificând faptul că cele
trei rubrici, notate la tablă, vor fi completate pe parcursul întregii ore.
PASUL 1
Elevii vor citi exemplele din manual. Pe baza acestor exemple îşi vor reaminti cunoştinţele despre
părţile de propoziţie.
PASUL 2
Elevii vor nota părţile de propoziţie recunoscute în rubrica „ŞTIU”: a. Soarele a dispărut. b. A
început ploaia. c. Oana priveşte castanii din grădină. d. Ea vede frunzele galbene.
PASUL 3
La rubrica „VREAU SĂ ŞTIU”, elevii vor nota ceea ce ar dori să ştie referitor la clasificarea
propoziţiilor: Care sunt criteriile de clasificare a propoziţiilor? Cum clasificăm propoziţiile după
aspectul predicatului? Ce fel de propoziţii avem după scopul comunicării?
PASUL 4
După ce se discută exemplele date, prin activitate frontală, elevii vor nota cunoştinţele dobândite în
rubrica „AM ÎNVĂȚ AT”.
Tipuri de propoziţii: - după aspectul predicatului: afirmative, negative; după alcătuire: simple,
dezvoltate; după scopul comunicării: enunţiative, interogative, exclamative.
Asigurarea feedback-ului se realizează pe tot parcursul lecţiei prin aprecieri din partea
profesorului.
168
Evaluare formativă se reflectă în rezolvarea în perechi a cerinţelor cuprinse în Fişa de evaluare

(Anexa 1) în care se regăsesc exerciţii pentru nivelul simplu/mediu/dificil.
Prin rezolvarea acestei fişe elevii învaţă să coopereze, să emită ipoteze şi să argumenteze.
Asigurarea retenţiei si a transferului se realizează cu ajutorul Fişei de lucru (Anexa 2). Elevii,
individual, vor rezolva cerinţa.
Anexa 1
Fişă de evaluare
Pe baza textului dat, rezolvă cerinţele:

„ – Ziceam că eu eram un avion şi era noapte şi nu vedeam unde să cobor ca să iau castanele, care
ziceam că erau portocale. Tu aprindeai lanterna şi făceai aşa, uite aşa cu ea şi atunci eu vedeam
lumina şi coboram şi încărcam portocalele şi pe urmă eu plecam să le duc undeva. E bine?
Era foarte bine. La asta se gândea şi el. Când e seară şi ai o lanternă, cel mai bine este să
te joci de-a aeroportul.”
Octav Pancu-Iaşi, Ziua când toţi au şapte ani
Nivel simplu:
1. Transcrie predicatele din primul alineat.
2. Notează din text:
a. O propoziţie simplă
b. O propoziţie interogativă.
Nivel mediu:
1. Transformă o propoziţie simplă în propoziţie dezvoltată.
2. Transformă propoziţia afirmativă Tu aprindeai lanterna în propoziţie negativă.
3. Precizează funcţia sintactică a cuvintelor: castanele, lanterna.
Nivel dificil:
1. Desparte fraza subliniată în propoziţii şi precizează felul lor (simple, dezvoltate) .
2. Alcătuieşte o propoziţie dezvoltată în care substantivul avion să îndeplinească funcţia sintactică
de subiect.
169
Anexa 2
Fişă de lucru
Clasifică următoarele propoziţii după criteriile învăţate:

a. Citesc o carte interesantă.
b. Nu citesc cărţi de poveşti.
c. Vii mâine la noi?
d. Clădirea este foarte veche!
e. Ioana este atentă şi ascultătoare.
f. Am cumpărat cărţi şi caiete.
170
Rubrics
Utilizarea CRITERIILOR DE EVALUARE (Rubrics)

sau despre Cum să oferim feedback detaliat privind
modul de realizare a sarcinii
O listă cuprinzând criteriile de evaluare este, de obicei, un document scris care descrie
nivelurile de calitate, de la excelent la slab, în ceea ce priveşte o sarcină de lucru pe care o primesc
elevii, cu scopul de a oferi acestora un feedback detaliat privind modul de realizare a sarcinii.
Deşi formatul poate varia, astfel de documente trebuie să conţină cel puţin două elemente: o
listă cu criteriile care vor fi luate în considerare şi indicatori numerici sau expresii (de tipul foarte
bine, bine, satisfăcător).
Avantajele utilizării criteriilor de evaluare:
 Sunt uşor de folosit şi de explicat atât elevilor, cât şi părinţilor, asigurând transparenţa
evaluării.
 Aşteptările profesorului sunt clar prezentate. Adesea, ne aşteptăm ca elevii să ştie, pur şi
simplu ce înseamnă un eseu bun, un desen bun sau un proiect bun, fără a le prezenta
standardele noastre. Unii elevi îşi dau seama singuri despre acestea, în timp ce alţii au
nevoie ca ele să le fie communicate.
 Oferă elevilor feedback detaliat referitor la punctele lor forte şi la domeniile care necesită
îmbunătăţire, comparativ cu forma tradiţionala de evaluare prin notă.
 Sprijină învăţarea şi dezvoltarea deprinderilor.
 Încurajează devoltarea unei mentalităţi deschise şi creşterea motivaţiei pentru învăţare,
ajutându-i pe elevi să îşi cizeleze produsul final al unei prezentări, de exemplu, până în
momentul etapei finale.
 Eficientizează notarea prin reducerea timpului petrecut de către profesor pentru evaluare
şi prin transmiterea mai rapidă a feedback-ului către elevi.
 Contribuie la îmbunătăţirea auto-evaluării şi a inter-evaluării, oferindu-le elevilor
exemple concrete ale diferitelor nivele de performanţă.
 Reduc gradul de anxietate a elevilor privind subiectivitatea notării
Criteriile de evaluare pot fi utilizate în diferite situaţii: evaluarea gradului de participare
la o activitate pe grupe, a prezentărilor orale, a rezolvării de probleme matematice, a unei
povestiri, redactarea unei compuneri/ eseu, etc. Există o multitudine de website-uri care oferă
171
Rubrics
generatoare de criterii de evaluare: http://rubistar.4teachers.org/index.php, https://rubric-

maker.com/ , https://www.teach-nology.com/web_tools/rubrics/ .
LESSON PLAN
Grade: 6 (Intensive language programe, 4 classes/ week)

Time: 50 minutes
Level: elementary
Unit: Our heroes
Lesson: People who made a difference
Previous knowledge: jobs
Aims: to develop reading and speaking skills
Objectives (by the end of the lesson, the students will be able)
 to solve a quiz about people who made history;
 to use expressions with make;
 to talk about a famous person.
Inclusion focus: optimize individual choice and autonomy
Skill focus: reading and speaking
Interaction: pairwork, group-work, whole-class
Resources: handouts, pictures, fly swats
References
Arnold, J., Puchta, H., Rinvolucri, M. (2007). Imagine That. Mental Imagery in the
Classroom. London: Helbling Languages.
Procedure
I. Warm-up
Write people who make history on the board.
Put students into groups of four and ask them to make a list of four people who have made history.
Ask one student from each group to read out their list to the class.
II. Pre-reading- I notice, I wonder

Present pictures of three famous people: Christopher Columbus, Anne Frank and Tim Berners-Lee.
172
Rubrics
Students write things they notice (true statements) and things they wonder (questions they have)
about the three people.
In groups of three, students identify one "notice" and one ”wondering” to share with the class.
As they share out, record a list of notices and a list of wonderings somewhere that is visible to all
students.
III. While-reading
Ask students to read the text and refer back to the list of notices to help them.
Once students complete the task, refer back to the wonderings list.
Ask students which wonderings they have addressed by completing the task and which wonderings
they would still like to answer. If there are wonderings left to be answered, ask students what they
could do to answer the wonderings.
Sursa: https://manuale.edu.ro/manuale/Clasa%20a%20VIa/Limba%20moderna%20engleza/SCARTKLETTSRL/#page/24/3
IV. Post-reading
Ask students to read the magazine quiz again.
Students work alone to answer the three questions.
Students can compare answers in pairs before you check them with the class.
173
Rubrics
V. Vocabulary- expressions with make

Ask students to find three expressions with make in the text.
Elicit the fact that nouns (e.g. a cake, friends, money) and adjectives (e.g. sure) come after make.
Read out the example.
Ask students to complete the remaining sentences with make and one of the words in the box.
an appointment a choice sure point

a list an exception arrangements a scene
a) She had toothache, so she made ……………. with the dentist for the following day.
b) Ok, so we're going to go on holiday in July. Let's make some ……………. I'll find a hotel,
and you can look at flights.
c) Which sweater are you going to take? You need to make …………….
d) Usually the children aren't allowed to watch TV but I made …………….. today since the
weather was so horrible.
e) First, I must make ……………. of all the things I need to do.
f) The professor used lots of examples to make his …………….
g) Sarah made ……………. in the restaurant when her order was wrong. She shouted at all the
staff and demanded to speak to the manager.
h) I don't think I left the door open, but I'm just going to go and make …………….
Gamification- Fly swats

All vocabulary words are projected or written largely on the board. Students are split into 2 or more
teams. Each team lines up at the board with a fly swat. Read the sentences and the two students at
the front of their lines race to swat the answer the fastest. Then the next person is up.
VI. Mini-project
Ask students to choose someone who is significant in the world. They should write a profile of this
person, including the following information: name, age, job, place of work and present it to the
class.
Use the following rubrics to evaluate the mini-projects (Appendix 1)
174
Rubrics
Appendix 1
Oral presentation rubric
3 points 3 points 1 point

Vocabulary Uses vocabulary Uses vocabulary Uses vocabulary
appropriate for the appropriate for the appropriate for the
audience. Extends audience. Includes 1-2 audience. Does not
audience vocabulary by words that might be new include any vocabulary
defining words that to most of the audience, that might be new to the
might be new to most of but does not define audience.
the audience. them.
Content Shows a full Shows a good Shows a good
understanding of the understanding of the understanding of parts
topic. topic. of the topic.
Comprehension Student is able to Student is able to Student is able to
accurately answer accurately answer most accurately answer a few
almost all questions questions asked by questions posed by
posed by classmates classmates about the classmates about the
about the topic. topic. topic.
Time-Limit Presentation is 2 Presentation is 1 minute Presentation is 30
minutes long. long. seconds long.
175
Think-pair-share
GÂNDEŞTE-GĂSEŞTE PERECHEA-ÎMPĂRTĂŞEŞTE
(Think- pair-share)
sau despre Cum îi învăţăm pe elevi să colaboreze
Lecţia de matematică conduce la dezvoltarea unei gândiri logice, dar şi abstracte. Nu orice
elev este dispus să depună efortul intelectual solicitat de matematică. Nu orice elev are toate
pârghiile intelectuale pentru a-şi dezvolta gândirea abstractă. Astfel, matematica devine unul dintre
obiectele neiubite de elevi. Atragerea elevilor către matematică presupune o adevărată artă. Aceasta
necesită dezvoltarea unei strategii pe termen lung, în funcţie de particularităţile elevilor, o mare
varietate a metodelor folosite pentru a ne putea adresa tuturor stilurilor de învăţare ale elevilor
prezenţi în clasa diversă.
Piramida învăţării, dezvoltată de către National Training Laboratories, Maine, SUA, la
începutul anilor` 60, întăreşte idea că învăţarea prin cooperare ajută la fixarea mai bună a
cunoştinţelor.
https://www.researchgate.net/figure/Learning-Pyramid-Adapted-from-National-Training-
Laboratories-Bethel-Maine-USA_fig1_317267917
Gândeşte- Găseşte perechea- Împărtăşeşte (Think- pair-share), dezvoltată de către

Frank Lyman de la Universitatea din Maryland, în 1981, este o metodă de învăţare prin cooperare
prin intermediul căreia toţi elevii sunt implicaţi în discuţia organizată în clasă.
Etape:
176
Think-pair-share
- Profesorul adresează o întrebare.
- Elevii se gândesc la răspuns, individual, preţ de câteva secunde.
- În perechi, elevii discută răspunsurile, timp de cateva secunde.
- Elevii împărtăşesc răspunsurile la întrebare în grupe sau întregii clase.
Observaţii:
- Timpul acordat elevilor pentru a se gândi la răspunsuri depinde de complexitatea întrebării.
- Atunci când grupaţi elevii, asiguraţi-vă ca au nivele academice diferite pentru a permite şi elevilor
care au un nivel mai slab sau sunt timizi să capete încredere.
- Elevii cu stil de învăţare preponderent vizual pot fi stimulaţi prin intermediul unor gesturi
(Exemplu: Gândeşte- mâna la tâmplă).
- Nivelul de zgomot din timpul momentul de împărtăşire a răspunsurilor poate fi controlat prin
utilizarea unor simboluri (bucaţele de hârtie, beţişoare numerotate).
Bibliografie:
Kagan, S., Kagan, M. (2009). Kagan Cooperative Learning. San Clemente, California: Kagan.
177
Think-pair-share
PROIECT DIDACTIC
Clasa: a VII-a
Subiectul lecţiei: Patrulatere particulare
Competenţe generale:
 Analiza caracteristicilor matematice ale unei situaţii date;
Competenţe specifice:
 Identificarea patrulaterelor particulare în configuraţii geometrice date;
 Descrierea patrulaterelor utilizând definiţii şi proprietăţi ale acestora;
 Exprimarea în limbaj geometric a noţiunilor legate de patrulatere.
Obiectivele incluziunii:
 atragerea elevilor care resping obiectul matematică către înţelegerea geometriei;
 implicarea tuturor elevilor prin metode de învăţare variate.
Resurse materiale: setul de corpuri şi figuri geometrice
Resurse bibliografice: https://proform.snsh.ro/baza-de-date-online-cu-resurse-educationale-pentru-
sustinerea-educatiei-incluzive-de-calitate/strategii-si-metode-de-lucru-utilizate-de-cadrul-didactic-
in-educatia-integrata; https://www.wgu.edu/heyteach/article/how-think-pair-share-activity-can-
improve-your-classroom-discussions1704.html
https://www.math.uaic.ro/~oanacon/depozit/Curs_7_Strat_didactice(I).pdf
Scenariul didactic
Verificarea cunoştinţelor elevilor

Profesorul cere elevilor să definească noţiunea de figură geometrică.
În perechi discută noţiunea, găsind o cea mai bună definiţie.
Se colectează ideile de la elevi prin completarea definiţiilor propuse.
Profesorul diferenţiază noţiunea de figură geometrică de cea de corp geometric prin prezentarea
unui cub şi a unui pătrat. Elevii dau exemple de figuri geometrice.
Lucru pe grupe:
Se distribuie plicurile cu figurile decupate şi se prezintă indicaţiile de lucru:
178
Think-pair-share
 Grupaţi figurile în funcţie de numărul de laturi/unghiuri.
 Pe grupe de câte 4, lipiţi pe câte o foaie fiecare figură, grupându-le după numărul de
laturi/unghiuri
 Denumiţi grupele de figuri: triunghiuri, patrulatere, pentagoane, hexagoane
 Identificaţi denumirile particulare ale elementelor din mulţimile separate şi notaţi
proprietăţile vi le amintiţi de la triunghiurile particulare
 Fiecare grup precizează numărul de proprietăţi identificate ale triunghiurilor particulare.
Transmiterea de noi cunoştinţe

Se proiectează tabelul din Fişa 1, precizându-se elevilor sarcina de a identifica proprietăţilor
comune tuturor patrulaterelor şi a celor care le diferenţiază.
Lucru pe grupe:
Elevii sunt dirijaţi să verifice veridicitatea proprietăţilor patrulaterelor din fişa 1 cu ajutorul
instrumentelor geometrice. Perechile primesc sarcini diferite de rezolvare a punctelor din tabel.
Evaluare se face prin notarea proprietăţilor pe tablă şi în caiete, cu ajutorul elevilor, pe baza
observaţiilor din fişa 1, urmare a întrebărilor adresate de către cadrul didactic.
Sistematizarea şi consolidarea cunoştinţelor

Rezolvarea unor probleme de bază- fişa 2
179
Think-pair-share
Fişa 1
Nr.crt. Proprietatea Paralelogram Dreptunghi Romb Pătrat
1 Suma măsurilor
tuturor unghiurilor
este 360°
2 Unghiurile opuse sunt
congruente
3 Unghiurile alăturate
sunt suplementare
4 Unghiurile alăturate
sunt congruente sunt
5 Laturile opuse sunt
paralele
6 Laturile opuse sunt
congruente
7 Punctual de
intersecţie al
diagonalelor este
mijlocul lor
9 Diagonalele sunt
congruente
10 Diagonalele sunt
perpendiculare
180
Think-pair-share
Fişa 2
1. a. Desenează un paralelogram cu două laturi cu lungimile de 3cm, respective 6 cm şi un unghi de

120°
b. Calculează perimetrul său, justificând rezolvarea
c. Află măsurile tuturor unghiurilor paralelogramului.
2. Într-un romb ABCD măsura∢𝐴 = 40°. Stabileşte măsurile celorlalte unghiuri, justificând răspunsul
şi măsura unghiului dintre diagonalele rombului.
3. Dreptunghiul ABCD are diagonala AC=12 cm şi latura AB=6 cm. Află măsura unghiului format de
diagonalele
4. Pătratul MNPQ are perimetrul de 18 cm. Află aria sa.
181

Publicatie K1 Divers Si Invizibil in Clasa Contemporana PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Publicatie K1 Divers Si Invizibil in Clasa Contemporana PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

VALENTINA CĂTĂLINA HOLIC ALINA RALUCA POPOV

Divers şi invizibil în clasa contemporană. Orientări teoretice şi aplicative

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

I. Popov, Alina Raluca

Proiectul Erasmus+ TIC, artă şi joc în vederea promovării

Prin urmare, am elaborat Strategia de incluziune a şcolii, bazată pe patru componente:

 Elevii simt că regulile clasei sunt imparţiale.

Curs Erasmus+ Managing a Divers Classroom:

Curs Erasmus+ Inclusive education through Arts

Designul Universal pentru Învăţare

Conceptul de ”design universal” defineşte înlăturarea barierelor arhitecturale în

metode/strategii folosesc?, Cum transform evaluarea în satisfacţia reuşitei şi a propriei

Principiul 1: Furnizarea Modurilor/mijloacelor multiple de reprezentare

Principiul 2: Furnizarea Modurilor/mijloacelor multiple de acţiune şi expresie

Principiul 3: Furnizarea Modurilor/mijloacelor multiple de implicare

Sursa: Differentiate & Deviate http://www.ztlearn.com/differentiate-deviate

Utilizarea TIC în procesul instructiv-educativ poate contribui în mod semnificativ la

● Aplicaţia permite vizualizarea codurilor QR generate anterior.

Dezvoltarea competenţelor lingvistice poate fi pusă în concordanţă cu cea a competenţei

I. Prelectura. Înainte de text...

b. Relectura pentru realizarea sensurilor

Folosirea aplicaţiei Plickers

PASUL 2: Crearea clasei

PASUL 3: Descărcarea cardurilor plickers

PASUL 4: Crearea testului de evaluare

PASUL 5: Aplicarea testului la clasă

PASUL 6: Interpretarea rezultatelor

I. Evocarea (10 minute)

II. Constituirea sensului (20 de minute)

Imediat ce elevii termină sarcinile de lucru, profesorul le prezintă aplicaţia QR coding şi îî

Edpuzzle (https://edpuzzle.com/) este o aplicaţie care permite utilizarea unor videoclipuri

Forme de evaluare: aprecieri verbale, evaluarea scrisă.

Câţi metri de cablu sunt necesari

PASUL 3: Rezolvare - explicare

Aplicaţia GOOSE CHASE

Aplicaţia Goose Chase (https://www.goosechase.com) este o aplicaţie online care poate fi

Aplicaţia InsertLearning economiseşte timp pentru profesori şi elevi, menţinându-i pe

Grilă de analiză a potenţialului motivaţional al lecţiei

Forme de evaluare: observarea sistematică

Desfăşurarea lecţiei (Dirijarea învăţării)

 Dacă este un paralelogram cu un unghi drept atunci dreptunghiul are proprietăţile

Tema pentru acasă

Noile tehnologii deschid oportunităţi suplimentare şi motivează pentru instruire, oferind

Platforma educaţională CLASSDOJO

4. Anunţarea temei şi a obiectivelor

Prezentarea şi analiza modelului: îndrumarea spre descoperirea materialele de care au nevoie;

Explicarea şi demonstrarea etapelor de lucru: după intuirea materialelor se prezintă elevilor

I - colorarea fructelor şi a copacului;

Înainte de începerea propriu-zisă a lucrării se realizează câteva exerciţii de încălzire a musculaturii

Executarea lucrării de către elevi

6. Analiza şi evaluarea lucrărilor

Etapa a IV-a Produs final

Site-ul SUPER TEACHER TOOLS

Super Teacher Tools este un site web, https://www.superteachertools.us, care facilitează

3. Anunţarea subiectului lecţiei

Link joc online:

Sursa: Imagine preluată de la autor prof. înv. pr. Iulia Frumosu

Metoda GÂNDIRII VIZUALE

II. Task 1- Visual thinking strategy

III. Task 2-Reading

III. Task 3 -Vocabulary

IV.Task 4 Text-to-Text, Text-to-Self, Text-to-World

V.Wrap-up Color, Symbol, Image