Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Ce e argumentul?
Inductive
Deductive
Transductive (prin analogie)
Tipul de
exemplu avantaje dezavantaje
argument
P1. Cursul de statistica este
plictisitor
P2.Cursul de finanţe este
plictisitor
P3.cursul de birotica este - Poate fi uşor de
INDUCTIV - Este uşor de creat
plictisitor contraargumentat
Concluzia: toate cursurile
de la FEAA sunt
plictisitoare
1
Pentru ca un argument sa fie credibil, trebuie ca el sa contina cateva elemente importante:
IMPORTANT!
DOVADA sustine RATIONAMENTUL, iar acestea doua impreuna sustin AFIRMATIA, careia i se
atribuie o IMPORTANTA.
Tipuri de dovezi
1. Studiile stiintifice
2. Sondajele de opinie
2
Unele dintre cele mai des intalnite dovezi in dezbateri, sondajele de opinie sunt expresii ale
opiniilor populatiei dintr-o anumita sfera geografica asupra unui set de chestiuni. Exista insa si o
serie de precautii care trebuie avute in vedere in momentul in care apelati la sondaje ca forma
de sprijinire a argumentelor:
posibile erori de selectare a subiectilor;
rata non-raspunsurilor;
raspunsurile partinitoare;
ordinea intrebarilor afecteaza de multe ori proportiile raspunsurilor;
gradul si proportionalitatea de acoperire geografica.
4. Studiile de caz
Studiile de caz reprezinta o forma de investigare stiintifica ce se bazeaza nu atat pe aspectul
cantitativ al cercetarii, cat pe cel calitativ, de studiere in profunzime a unui anumit fenomen.
Avantajul acestora este nivelul mult mai atent de explicare a corelatiilor si legaturilor cauzale
dintre anumite fenomene. Principalul dezavantaj este posibilitatea mult mai mica de a
generaliza concluziile unui astfel de studiu. In general este nevoie de un numar foarte mare de
studii de caz pentru a putea face o generalizare, si chiar si atunci de cele mai multe ori aceasta
trebuie facuta prin raportare la o zona geografica sau/si o perioada de timp.
Exista o serie de moduri diferite in care puteti arata de ce un argument nu poate fi luat in
considerare. Uneori o singura tehnica poate functiona, alte ori este util daca actionati atat la
nivelul rationamentului, cat si al dovezilor.
rationamentul continte erori de argumentare: este foarte posibil ca intregul argument
sa se bazeze pe o legatura cauzala inexistenta, pe un apel la majoritate nedocumentat,
3
sau pe o generalizare pripita; incercati sa identificati aceste erori acolo unde este cazul si
scoateti-le in evidenta
nu exista suficiente dovezi in sprijinul argumentului: fie ca argumentul celeilalte echipe
nu este sustinut prin dovezi convingatoare, fie credibilitatea surselor poate fi pusa la
indoiala, sau uneori pur si simplu aveti dovezi mai noi sau din surse mai credibile care
sustin contrariul
nu este demonstrat factual: argumentul se bazeaza doar pe speculatii, fara sa faca
trimitere la dovezi, exemple istorice sau studii de caz; chiar daca este plauzibil, nu poate
fi considerat demonstrat dincolo de orice urma de indoiala
prezinta o situatie care este inclusa intr-un argument propriu: poate ca argumentul lor
nu este decat o exceptie a unui caz general prezentat intr-unul din argumentele
voastre ; in acest caz, impactul argumentului lor in cadrul dezbaterii este mult diminuat
sau isi pierde total relevanta
impactul este minor prin comparatie cu argumentele voastre: desi argumentul poate fi
corect construit din punct de vedere logic, implicatiile acestuia sunt valabile pe o arie
foarte restransa (din punct de vedere geografic, temporal, al efectelor, al populatiei
afectate etc.)
Erori de logica
1. Generalizarea pripita
un argument prin exemplificare incorect utilizat. Un argument prin exemplificare bun include
un mare numar de exemple, dar o generalizare pripita este bazata pe doar unul sau doua
exemple.
Exemplu : Azi dimineata am dat peste doua soferite care au facut greseli elementare de condus.
De buna seama femeile sunt un pericol la volan.
NOTA: o mare parte din prejudecati sunt exemple de erori de logica.
2. Cauza – Coincidenta
doar pentru ca un eveniment survine dupa un alt eveniment nu ne permite sa tragem
concluzia ca primul eveniment a fost cauza celui de-al doilea.
Exemplu : In fiecare dimineata cocosul canta inainte sa se lumineze de zi. Pesemne ca el este cel
care determina rasaritul soarelui.
NOTA: o mare parte din superstii sunt si ele exemple de erori de logica.
3. Atacul la persoana
se incearca discreditarea unui argument prin devierea atentiei asupra caracterului sau
particularitatilor persoanei care sprijina argumentul respectiv.
Exemplu: De ce am asculta propunerile privitoare la sistemul de asigurari de sanatate care vin
din partea unui barbat care isi inseala sotia?
4
Exemplu: Am vazut o reclama in care celebrul jucator de fotbal Pele recomanda baterii
“Energizer”. Cred ca de acum incolo numai asta am sa folosesc si eu, doar e Pele cel care le face
publicitate.
5. Panta aluneacosa
presupune ca savarsirea unuei anumite actiuni ar provoca un intreg lant de evenimente
nedorite.
Exemplu: Daca incepeti sa lipsiti de la cursuri, nu mai e mult pana ce o sa lipsiti si de la seminarii
si o sa ignorati complet facultatea si nici nu o sa va mai chinuiti s-o absolviti, si o sa trebuiasca sa
faceti tot felul de munci marunte toata viata fara sa reusiti vreodata sa aveti un trai decent. Deci
nu lipsiti de la cursuri daca vreti sa aveti un trai decent.
6. Rationamentul circular
este un rationament care se manifesta ca si cum o intrebare care trebuie pusa a primit deja
raspuns .
Exemplu : Cred ca ar trebui sa facem astfel deoarece asa mi se pare corect sa facem.
7. Falsa dilema
se creează o situatie limita in care esti pus sa alegi fara a ti se da mai multe variante.
Exemplu: Ori mergem la teatru, ori nu mai iesim din casa.
PUBLIC SPEAKING
Credibilitate
1. Competenta
Ori de cate ori aveti ocazia mentionati experienta sau cunostintele insusite care va indreptatesc
sa vorbiti despre o anumita tema. Mai mult, aduceti in sprijinul spuselor voastre cat mai multe
surse (iar daca este cazul subliniati competenta surselor). Mai mult, dovediti competenta si in
actul vorbirii. Fiti cat mai organizati cu putinta, pentru a transmite publicului faptul ca stapaniti
perfect subiectul despre care vorbiti. In sfarsit, nu atrageti atentia asupra inadvertentelor pe
care le comiteti. Nu intrerupeti discursul pentru a spune "Imi cer scuze..." sau "Unde
ramasesem?..." In multe situatii publicul nu observa anumite greseli decat daca atrageti atentia
asupra lor.
5
2. Caracterul
3. Charisma
E drept, charisma nu este o chestiune care sa poata fi educata. Ea exista sau nu, si tine mai
degraba de personalitatea vorbitorului. Puteti insa influenta atitudinea publicului fata de voi
daca aveti o orientare pozitiva fata de situatia de comunicare. Demonstrati hotarare si siguranta
in sustinerea propriului punct de vedere, si pe cat posibil fiti entuziast (zambetul poate fi
contagios).
Pana la urma publicul este cel care va acorda sau nu un anumit nivel de credibilitate. Exista si
numerosi factori pe care nu ii puteti controla, care tin de context sau pru si simplu de o proasta
inspiratie. Totusi, chiar daca liniile trasate mai sus nu va garanteaza succes instantaneu, ele pot
totusi sa va ajute in a spori impactul unui discurs in fata publicului.
A devenit un loc comun sa spunem ca modul in care spunem ceva conteaza la fel de mult, daca
nu chiar mai mult, ca ceea ce spunem. Chiar daca nu dam crezare cifrelor "magice" vehiculate de
unii teoreticieni ai comunicarii (80% din succesul comunicarii sta in partea non-verbala si doar
20% in cea verbala) nu putem nega influenta unor factori ce actioneaza la nivel subconstient de
multe ori. Elementele de prezentare a discursului constau din totalitatea factorilor din dezbatere
care nu tin de continutul propriu-zis al argumentelor, ci de maniera in care acestea sunt
comunicate publicului/arbitrului prin intermediul caracteristicilor para-verbale si non-verbale, ce
tin atat de trasaturi ale vocii cat si de limbajul corpului. Exista o literatura extensiva si variata
dedicata ambelor componente, din care se pot extrage cateva idei de baza pentru o prezentare
convingatoare in cadrul unei runde de dezbateri.
1. Volum
A putea vorbi tare si clar e o calitate pe care multi si-o doresc. Insa putini reusesc sa "acopere" o
sala cu un public de 200 de oameni fara ajutorul unui microfon. Cat de tare sau de incet vorbim
depinde de increderea in sine, in ceea ce spunem, dar si de antrenament. La fel de important ca
a fi capabil sa vorbesti tare este sa stii cand sa vorbesti incet. Unele dezbateri au loc in spatii
mici, sali de clasa sau uneori chiar camere de hotel. Folosirea aceluiasi volum ca pentru
adresarea catre un public de 200 de persoane ar fi total nepotrivita in aceasta situatie. Cel mai
adesea este necesar sa ne adaptam in functie de situatie, acustica salii, numarul persoanelor din
audienta etc.
6
2. Ton
Un element important pentru confortul auditiv celor din auditoriu este o voce cu un timbru
placut, nici foarte inalta, dar nici foarte joasa. Oricare dintre cele doua extreme poate duce la
disconfort, probleme in intelegere sau pur si simplu distragerea atentiei de la ceea ce se spune.
Aceasta trasatura este mai greu de "educat", insa se pot evita situatiile extreme prin mentinerea
unui ritm adecvat, fara a grabi prea mult discursul, sau a il taragana fara motiv.
3. Viteza
Unii vorbitori dobandesc dupa o vreme abilitatea de a vorbi intr-un ritm foarte alert, fapt ce le
poate veni in ajutor in acoperirea unei arii mai mari de idei si argumente. De multe ori insa asta
duce la dificultati de intelegere din partea echipei adverse si chiar a arbitrilor. Uneori este util sa
puteti citi si vorbi foarte repede, atata timp cat o faceti clar si distinct. Alteori, a mult mai
important sa parcurgeti argumentele in ritmul care va convine cel mai mult, chiar cu riscul de a
nu acoperi toate ideile.
4. Variatie
5. Pronuntie
Exersati constant o articulare clara a cuvintelor, la diferite viteze. Indiferent de limba in care se
poarta dezbaterea, asigurati-va ca nu sariti litere, nu aveti tendinta sa uniti cuvinte si nu
accentuati cuvintele de o maniera care sa nu fie inteleasa de cei din jur. Daca este nevoie,
exersati in fata oglinzii sau cu un prieten. Un alt obicei util este de a citi articole de presa cu voce
tare, mai ales cele in limbi straine.
6. Ticuri
"Aaaa...", "Iiiiii...", "Deci...", "Buuuun..." - multe dintre aceste sunete sau cuvinte "de umplutura"
ne ocupa o parte insemnata a discursului, de cele mai multe ori fara sa ne dam seama.
Inregistrati-va sau tineti un discurs in fata unui prieten care sa noteze ori de cate ori apelati la
cuvantul respectiv. Pauzele intre fraze sunt preferabile unu "aaaa..." prelung si deloc melodios.
Desi va ofera senzatia ca aveti mai mult timp de gandire, arbitrul va deveni distras de aceste
intreruperi in vorbire, si in scurt timp va deveni mai concentrat pe acestea decat pe continutul
discursului vostru.
7
II. Limbajul corpului
1. Infatisare si postura
Cu toate ca dezbaterile sunt in general un mediu academic si cu pretentii pentru un anumit tip
de infatisare, e de preferat sa veniti la un meci in tricou si blugi atata timp cat va simtiti
confortabil decat sa incercati sa va tineti discursul intr-un costum larg, incomod, si care nu va
ofera foarte multa incredere in sine. Evitati sa incercati sa pareti altfel decat sunteti in restul
timpului. Gesturi inconstiente vor trada adevarata voastra stare de spirit. E posibil totusi sa
controlati anumite elemente. Mana in sold sau in buzunar pot sa transmita o atitudine aroganta,
la fel si sprijinirea de o banca sau o masa. O postura prea umila pe de alta parte poate sa
diminueze complet mesajul plin de incredere pe care il aveati pregatit in caz.
2. Mimica
Miscarile fetei sunt foarte importante, dar si foarte greu de controlat. De cate ori e posibil,
incercati sa va dati seama de aceste lucruri si de cum va afecteaza starea de spirit. Zambiti foarte
des sau stati incruntat chiar si atunci cand sunteti pasionat de ceva? Poate nu conteaza pentru
dumneavoastra, dar aceasta e atitudinea pe care o sa o transmiteti celor care va privesc.
3. Contact vizual
Mentinerea contactului vizual cu publicul este relevant din cel putin 3 motive:
denota respect pentru auditoriul vostru;
intareste senzatia de incredere in randul auditoriului;
va ofera posibilitatea de a observa reactiile publicului si de a va adapta discursul in
functie de acestea.
4. Gesturi
S-au scris carti intregi care analizeaza in detaliu cele nesemnificative gesturi. Cata vreme nu
exista prescriptii universal valabile, incercati sa evitati gesturile de inchidere (incrucisarea
mainilor si a picioarelor, strangerea pumnului), sau cele bruste, si incercati sa dublati mesajul
verbal prin miscari ample si sigure ale mainilor. Evident, nu e obligatoriu sa desenati tot timpul
cu degetele prin aer, altfel veti ameti publicul si arbitrii. Daca nu aveti ce face cu mainile tineti-le
pur si simplu pe langa corp.
Evitati cu orice pret sa tineti un obiect in mana, mai ales un pix! Foarte probabil veti simti nevoia
sa va jucati cu el si veti distrage atentia auditoriului. Nu putine sunt cazurile in care vorbitorii au
scapat pixul/obiectul din mana pe jos, distragand cu totul atentia de la discursul propriu-zis.
5. Miscari
La fel ca si in ce priveste gesturile, sugestiile specialistilor in vorbit in public convin ca e util sa
faceti din cand in cand cativa pasi, mai ales daca sala si contextul va permite. Nu e doar un
mijloc de a denota ca sunteti "stapan" pe respectivul spatiu, ci si o modalitate inofensiva de a
scapa de energia negativa si emotiile provenite din teama de a vorbi in public. Moderatia e utila
si aici. Daca faceti tot timpul "ture" intr-o sala de clasa minuscula arbitrii vor deveni la un
moment dat nelinistiti si nu vor mai putea urmari discursul dumneavoastra.