^ FEAA

FA.ULTATEA
Dt ECONOMIC ADMIN
VRARiA ArACERHOR
UMVTRSJUTf A ‘AM.CU/A* A\|

ORGANI
ZAREA
GESTIUN
II
FINANCI
ARE LA
PRIMARI
A
MUNICIP
IULUI
IASI

Coordonator:
Masterant:
Prof. univ. dr.
Stefura Gabriel
Mihalache Ancuta
Adriana
Finante-Asigurari, Gr:2
 Ia§i
-2013

2
-

Cuprins
Cap. 1 Organizarea §i func{ionarea Primariei Municipiului Ia§i............................................3

1.1......................................................................................................................... Scurt istoric 3

1.2.......................................................................................... Obiect / domeniu de activitate 5
1.3.............................................................................................................. Organizarea interna 8
1.4.................................................................................................................. Funcfionalitatea 14
1.5........................................................................................................ Structura de personal 20
1.6.............................................................................................................. Relafii cu exteriorul 21
1.7. Structura §i evolupa principaleior venituri/cheltuieli bugetare in perioada 2010- 2012 26

Cap. 2 Fundamentarea indicatorilor financiari la Primaria Municipiului Ia§i 30

2.1.................................. Cadrul juridic utilizat in fundamentarea cheltuielilor bugetare 30
2.2....................................... Fundamentarea veniturilor in procesul elaborarii bugetului local 37
2.3.................................... Fundamentarea cheltuielilor In procesul elaborarii bugetului local 64
2.4. Fluxuri informafionale generate de fundamentarea cheltuielilor bugetare 79
Cap.3 Telinici, metode, proceduri §i operafiuni privind ilanlarea publica din domeniu.... 88
3.1.............................................Elemente §i nofiuni specifice execupei cheltuielilor bugetare 88
3.2................................................................................................................. Surse de flnantare 91
3.3........................................................................................... Utilizarea de credite bugetare 95
3.4 Efectuarea plaplor pentru cheltuielile bugetare prin Trezoreria Finanfelor Publice 100
3.5.............................................. Fluxuri informaponale generate de finanfarea primariei Ia§i 102
Cap. 4 Organizarea §i func^ionarea evidenfei privind gestiunea financiara la Primaria Ia§i 105
4.1 Evidenfa tehnico-operativa............................................................................................107
4.2.................................................................................................................Evidenfa statistica 108
4.3.................................................................................................................Evidenfa contabila 109
4.4..................................................................................................... Organizarea contabilitapi 113
4.5............................................................................................ Incheierea exercifiului bugetar 117
Bibliografie..................................................................................................................................119
Cap. 1 Organizarea §i functionarea Primariei Municipiului la§i
1.1 Scurt istoric

Istoria acestui jude( este marcata de numeroase monumente §i vestigii arheologice. Iasi, "ora§ul celor §apte
coline'1, a fost atestat prima data intr-un document din secolul al XV-lea, dat de catre Alexandru cei Bun (1400-1432)
prin care acorda privilegii comerciale ora§ului; dar istoria Ia§ului merge inapoi pana la inceputul mileniului.
 Orasul Ia§i a fost capitala Romaniei intre anii 1916- 1918 fiind in prezent centml cultural, economic §i
academic al Moldovei. Puternic centru cultural §i istoric (in 2008 s- a sarbatorit 600 ani de atestare documentara a
la§ului). Ora§ cu un impresionant patrimoniu religios - peste 50 de biserici, intre care Biserica Trei Ierarhi, simbol al
ora§ului. Ora§ multicultural, in care activeaza numeroase Centre Culturale straine (francez, german, al Americii
Latine, British Council, ) alaturi de Comunitatea Elena, Comunitatea Italiana, Comunitatea Evreilor. Spun centru
academic deoarece aici functioneaza Universitatea Alexandru loan Cuza una dintre cele mai mari §i ceie mai
importante universita(i din (ara precum §i alte 11 alte universitati (4 de stat si 7 private).

Astazi Ia§ul este cel mai important centru social, economic §i cultural al Moldovei, remarcandu-se prin
trecutul lui care se amesteca remarcabil cu prezentul. Vechile cladiri, acoperite de patina timpurilor se imbina
armonios cu noile construc(ii, ora§ul cunoscand o dezvoltare puternica datorita inva(amantului §i economiei locale.

Documentul care atesta intiin|area Primariei municipiului la§i este Legea comunala din 1864, votata de
Adunarea generala a Romaniei (Parlamentul) in ziua de 9 martie 1864 §i promulgata sub nr. 394 de catre Alexandru
loan Cuza la data de 31 martie 1864.

Actualul sediu al primariei, fostul Palat Roznovanu, este situat in inima la§ului, in apropierea celor mai
semniticative monumente ale ora§ului. Cladirea impresionanta prin somptuozitate §i fastul interioarelor, a fost
construita in deceniile 7-10 ale sec. XVIIl-lea §i restaurata intre 1830 - 1833 de catre cunoscutul arhitect Johan
FREY WALD, cel care a proiectat §i Catedrala Mitropolitana.

In ansatnblu, ca arhitectura dar §i prin frescele interioare §i statuile ce impodobeau in 1830 exteriorul,
palatul aparpne stilului neoclasic, cu elemente omamentale electico-baroce. Pana in 1891 cand este vanduta
statului,cladirea este re§edin|a a familiei Rosetti - Roznovanu, cea mai puternica $i mai influenta familie in arena
politica moldova a urbei. Fiind una din cele mai importante case ale Ia§ului in epoca, a gazduit numeroase
personalitap §i a fost martora unor evenimente istorice semnilicative.

In trecut Palatul Roznovanu a fost folosit ca re§edinta temporara a familiei regale, o parte din spapu fiind
alocat autoritaplor locale. Cladirea a jucat un rol deosebit pe scena istoriei mai ales in Primul Razboi Mondial, intre
1916 - 1918 cand a gazduit sediile ministerelor ale conducerii politice refugiate de la Bucure§ti. In incaperea in care
se afla acum CabinetuI Primarului i§i avea biroul M.S. Regele Ferdinand, iar in actuala Sala de §edinte a Consiliului
Local s-a intrunit in 1918 Consiliul de Razboi al Romaniei. In deceniile 2-4 ale secolului nostru, Palatul cunoa§te din
nou stralucirea viepi mondene de altadata, pentru ca, din 1944 sa devina sediul Comitetului Ora§enesc de Partid §i
din 1970 sediul Primariei Ora§ului.

4
 Pana in 1891 cand este vanduta statului,cladirea este re^edin^a a familiei Rosetti - Roznovanu, cea mai
puternica §i mai influenta familie in arena politica moldova a urbei. Fiind una din cele mai importante case ale
Ia§ului in epoca, a gazduit numeroase personalitap §i a fost martora unor evenimente istorice semnificative. In
incaperea in care se afla acum CabinetuI Primarului i§i avea biroul M.S. Regele Ferdinand, iar in actuala Sala de
§edinle a Consiliului Local s-a intrunit in 1918 Consiliul de Razboi al Romaniei. In deceniile 2-4 ale secolului
nostru, Palatul cunoa§te din nou stralucirea viepi mondene de altadata, pentru ca, din 1944 sa devina sediul
Comitetului Ora§enesc de Partid §i din 1970 sediul Primariei Ora^ului. Dupa 1990 s-au perindat prin Sala Mare cele
mai semnificative personalitap ale viepi politice romane§ti, membrii ai Casei Regale, ambasadori §i reprezentanp ai
statelor din toate colpirile lumii.

Administrapa publica la nivelul unitaplor administrativ-teritoriale se organizeaza §i funcponeaza pe baza

principiilor autonomiei locale, al descentralizarii serviciilor publice, eligibilitatii autoritatilor administratiei publice
locale §i consultarea ceta|enilor in probleme de interes local.

1.2 Obiect / domeniu de activitate

Primaria ca o structura funcponala cu activitate permanenta este constituita din primar, viceprimar, secretar
§i aparatul propriu al consiliului local §i duce la Indeplinire hotararile consiliului local §i dispozi^iile primarului,
soluponand problemele curente ale colectivita^ii.

Obiectul de activitate al administratiei publice locale II constituie administrarea patrimoniului local cu

respectarea Iegilor, avand o competent generala, dar §i una teritoriala. In acest sens poate adopta hotarari in toate
domeniile de interes local, precum:

♦ organizarea elaborarii, administrarii §i execute! bugetului local;

♦ infiintarea de activity eeonomice;

♦ de aparare a drepturilor omului;

♦ efectuarea de invested §i executarea de lucrari publice.

5
 Domeniile in care functioneaza institu^iile de stat producatoare de bunuri publice, a caror sfera este
delimitate de dependent acesteia de bugetul public, sunt, a§a cum rezulta din legile bugetare, urmatoarele:

1. Acjiimile social-culturale, care devin preponderente,prin importan^a lor data

de semnificatie, prin institupile mijlocitoare sau producatoare ale acestei ac^iuni, prin

gradul de modernizare al lor, prin eficienta §i calitatea actiunilor finance. Principalele categorii de ac^iuni (§i de
institu^ii) sunt:

• actiuni de invatamant;

• acliuni in domeniul sanatatii;

• ac^iuni in domeniul asisten^ei sociale;

• acpuni sportive §i de tineret;

• acordarea de alocap’i, ajutoare pentru copii;

• pensiile, ajutoarele §i indemnizapile acordate de la bugetul de stat;

• pensiile, ajutoarele §i indemnizaliile acordate prin sistemul asigurarilor

sociale;

• ajutoarele de §omaj §i alte acfiuni legate de problema §omajului.

6
2. Aparare nafionala, prin unitafile militare, subordonate Ministerului Apararii Nafionale, precuni §i unitafile
de invafamant specializate (nivel mediu §i universitar). Acfiunile cuprind §i participarea armatei romane la
Programul de Parteneriat pentru Pace.

3. Acfiuni privind ordinea publica, prin unitafile de police, pompieri §i jandanni, Serviciul roman de
informafii.

4. Acfiuni desfapirate de catre autoritafile publice: Pre§edenfia, SenatuI, Camera Deputafilor, Guvernul,
ministerele §i alte organe centrale ale administrafiei de stat centrale §i la nivel central, consiliile locale, primariile,
prefecturile, organe ale administrafiei de stat pe plan local, autoritafile judecatore§ti, Curtea de Conturi, Cuilea
Constitutionals, Consiliul Legislativ, Consiliul Concurenfei §i altele.

5. Acfiuni economice desfa§urate prin institu^iile specializate in cercetare §tiin^iflca, unitSfi de cercetare
pentru descoperiri de zScSminte noi, institufii de protecfie a mediului, de gospodSrire a apelor. Unele acfiuni se
realizeazS direct sub forma transferului de sume ca subvenfii sau finanfarea investifiilor la nivelul intreprinderilor cu
obiect de activitate distinct, de la bugetul statului.

Misiunea Primariei Municipiului Ia§i include oferirea de servicii publice de calitate in domeniul
administrafiei publice locale.

Primaria Municipiului Ia§i, ca membra a Asociafiei Municipiilor din Romania are ca viziune satisfacfia
permanenta a clienfilor (persoane fizice §i juridice), a angajafilor, apreciafi ca §i colaboratori §i a societSfii civile,
urmSrind sa devina un lider regional §i nafional. Obiectivele Primariei Municipiului Ia§i urmSresc 4 perspective :

❖ Perspectiva fmanciara - cu obiectivul optimizSrii utilizarii resurselor financiare avand la baza taxele
§i impozitele locale §i de fumizare de servicii, clar definite §i asigurarea pe termen lung a fondurilor de investifii
necesare lmbunStSfirii acestora.

♦♦♦ Perspectiva clientului - cu obiectivul de a exista permanent in preajma clientului actual §i potential,
cu perceperea dorinfelor,necesitSfilor lui §i cre§terea gradului de responsabilitate / promtitudine vis-a-vis de
CLIENT.

7
 S Responsabilitate/ promptitudine;

S Parteneriatul cu clientul (cetafenii ai agenfii economici)

S Satisfacerea a§teptariIor clientului, referitor la serviciile oferite.

Perspectiva proceselor interne

S Primaria este integrata in cadrul administrafiei publice, mai precis in domeniul administrafiei publice
locale,§i se foIose§te permanent efectul sinergetic.

S Se coopereaza in sistem de parteneriat cu clienfii (persoane publice §i juridice), incercand sa se obfina

avantaje din valoarea, perspicacitatea, inteligenfa serviciilor acestora.

S Se acfioneaza in cadrul unui sistem de management, bazat pe standardele internafionale, pe care il

implementeaza §i il imbunatafeste continuu.

S Personalul, colaboratorii sunt direct responsabili de calitatea muncii lor §i deplin con§tienfi de acfiunile
lor.

S Se urmare§te maxim izarea competitivitafii.

S Management de varf elaboreaza §i pune la dispozifie POLITICA DE

MANAGEMENT A PRIMARIEI MUNICIPIULUI IA§I.

S Aprecierea aportului personalului se face conform realizarii obiectivelor proprii stabilite.

8
 S Managementul i§i stabile§te propriile obiective utilizand politica contribuabililor.

• Perspectiva tnv&t&rii - dezvoltarii. Primaria Municipiului Ia§i a demarat dezvoltarea unei strategii de
formare, educare §i de responsabilizare a personalului municipalitafii, in ideea atragerii permanente spre interesele
societafii. Se dore§te a se mari autoresponsabilizarea acestuia, favorizand astfel reacfiile din cadrul organizafiei §i
u§urarea modului de aplicare in practica, trecand de la modul de lucru prin subordonare la cooperare §i coloborare
interna.

Motivarea, inifiativa, specializarea §i caliEcarea personalului se considera a fi determinante in cadrul

politicii organizafionale.

• Calificarea §i specializarea personalului pentru munca acestuia prin cursuri atractive, gen trening activ.

• Compararea performanfelor primariei cu cele ale altor institufii, cu acela§i specific, din administrafia
publica locala.

• Imbunatafirea continua a comunicarii interne §i externe.• Urmarirea pastrarii echilibrului intre

tinerefea §i experienfa personalului. Primaria se preocupa tot mai mult de valorile imateriale: marca acesteia fiind:
„Institufia primarului”, imaginea Municipalitafii, cuno§tinfele §i experienfa angajafilor, practic, de totalitatea
patrimoniului intelectual al organizafiei. Aceste nofiuni includ: integritate, capacitatea de inovare, creativitatea,
orientarea spre echipa, pe langa toleranfa, durabilitate, con§tientizarea respectului iafa de cetafean, responsabilitatea
sociala.

1.3 Organizarea interna

Organigrama Primariei Municipiului Iasi este una piramidala, specifica unei structuri organizatorice de tip
ierarhic-functional.

Organizarea este evidentiata in documentele de formalizare a structurii organizatorice si functionale(ROF),

organigrama si fi§ele de post.

LJ Primar Gheorghe Nichita ® Biyjceprimar Mihai Chirica ! H

Qpirectia Tehnica si Investitii

9
 i D Unitate de Implementare Proiecte Mediu : ¥€3 Serviciul Energetic si de
Utilitati Publice

Q Biroul Reglementare Transporturi Urbane 1 i Biroul Administrare

Mediu Urban u) Biroul Versanti si Monumente I ■ J Biroul Strazi Municipale ;
Q Serviciul Administrativ

i 0 Biroul Protectie Civila. Securitate si Sanatate in Munca

Q Serviciul Investitii

Biroul Achizitii Publice

L i Compartiment Invatamant si Spitale

u
Q Serviciul Informatizare

^ Compartimentul Administrare Infrastructura si Echipamente Informatice

J Compartimentul Administrare Baze de Date si Aplicatii Informatice B Qlnstitutia Arhitectului Sef Li

Serviciul GIS Cadastru L D Serviciul Urbanism Q Biroul Reglementare Publicitate Exterioara
E]
£3Viceprimar Marius Sorin Danga
B
L5 Directia de Administrare a Patrimoniului Public si Privat !" LJ Serviciul Administrare Spatii
Comerciale I Q Semciul Administrare Patrimoniu Public si Privat I 'D Semciul Administrare Spatii cu
Destinatie de Locuinta L Biroul Evidenta Solicitari Locuinte L Biroul Vinzari Locuinte 0 QSecretar
Consiliul Local Municipal

! D Compartiment Pregatire Sedinte CL

r D Serviciul Secretariat CL, Arhiva si Evidenta Dispozitii ^ Compartiment Registrul Agricol B

Directia Economica si Finante Publice Locale B" QActivitatea Econo mica ? Q Semciul Financiar j '"Q
Compartiment Aiutor de Stat

1
0
 Economica si Avizari Tarife r" D Semciul Contabilitate 1 J Semciul Buget B" 0)Activitatea
r Q Biroul Analiza
de Taxe si Impozite Locale B Serviciul Constatare Impunere si Executare Persoane Juridice

1 0 Biroul Constatare Impunere Persoane Juridice

Q Biroul Executare Creante Bugetare Persoane Juridice £1 ClJSendciul Constatare Impunere si

Executare Persoane Fizice J Biroul Constatare Impunere Persoane Fizice : ' L_!) Biroul Executare Taxe si
Impozite Persoane Fizice i : l! Biroul Executare Amenzi Persoane Fizice Li Serviciul Control Fiscal Persoane
Fizice si Juridice r l! Semciul Contabilitate Venituri D Semciul Venituri din Contracte Q Semciul Incasare
Numerar 0 L3 Directia de Servicii pentru Comunitate
Q Sen iciuldeDezNoltare a Capaoitatii Administrative
;0
£3 Central de Informatii pentru Cetateni

L Biroul Democratie Participativa Locala

:
i—i Compartiment Relatii cu Publicul
0
Q Semciul Relatii Internationale si Comunicare - J Biroul de Organizare Evenimente Publice
Q Biroul Informatii Publice si Mass-Media

I Biroul de Analiza Statistica

1
1
 f LI Comparliinentul pentru Problemele RromilorL-j Serviciul Voluntariat pentru Situatii de Urgenta
B
Q Directia Dezvoltare si Proiecte Europene I'"' Lb
Semciul Management Proiecte r ‘ I Semciul de
Implementare Programe r D Serviciul Proiecte
Dezvoltare Turistica
i !"" Lb Sen iciul Relatii cu Structurile O.I. si A.M. i i " D
Biroul Programe de Finantare a Societatii Civile
B
QSemciul Coordonare P.I.D.P.C.
I ! D Biroul P.O.R. iLb Biroul Civitas l"“ Q Biroul
Interreg Lb Biroul Cooperare
Transnationala
B
£3 Servicii Direct Subordonate Primar D Cabinet Primar ILb Serviciul Audit
Public Intern Lb Semciul Resurse Umane, Pregatire Profesionala si Secretariat B B
Directia Control Intern si Managementul Calitatii
!'"■ D Serviciul Control Intern

i' Lb Semciul Asociatii Proprietari :Lb

Compartiment Managementul Calitatii B Q Directia
Juridica B Semciul Juridic
:
Q Compartiment de Aplicare a Legilor Proprietatii Lb Biroul
Avize Mici Intreprinzatori

Funcponarii din Primaria Ia§i sunt organizap in 11 mari direcpi de specialitate ce au in

component 79 compartimente de natura serviciilor §i birourilor.

Primarul §i Consiliul Local al Municipiului Ia§i i§i realizeaza o parte din responsabilitap
prin societal de subordonare locala reprezentate in partea de jos a organigramei §i care sunt in
numar de 16.

Atribupile, responsabilitaple §i competenlele organismelor ce asigura funcponarea

primariei sunt evidenpate in Regulamentul de Organizare §i Funcponare §i in Legea
administrapei publice locale nr. 215/2001.

1
2
 l.Primarul

Primarul indepline§te o funcpe de autoritate publica. El este §eful administrapei publice

locale §i al aparatului propriu de specialitate al autoritaplor administrapei publice locale, pe care
il conduce §i il controleaza. Primarul reprezinta Municipiul Ia§i in relafiile cu persoanele fizice
sau juridice, in fara sau in strainatate, precum §i in justice.

Printre principalele alribufii pe care le indepline§te primarul, menfionam pe

urmatoarele1:

a) asigura respectarea drepturilor §i libertafilor fundamentale ale cetafenilor, a

prevederilor Constitufiei, precum §i punerea in aplicare a legilor, a decretelor Pre§edintelui
Romaniei, a hotararilor §i ordonanfelor Guvernului; dispune masurile necesare §i acorda sprijin
pentru aplicarea ordinelor §i instrucfiunilor cu caracter normativ ale mini§trilor §i ale celorlalfi
conducatori ai autoritafilor administrafiei publice centrale, precum §i a hotararilor consiliului
judefean;

b) intocme§te proiectul bugetului local §i contul de incheiere a exercifiului bugetar §i le

supune spre aprobare consiliului local;

c) verifica, din oficiu sau la cerere, incasarea §i cheltuirea sumelor din bugetul local §i
comunica de indata consiliului local cele constatate;

d) asigura ordinea publica §i lini§tea locuitorilor, prin intermediul polifiei, jandarmeriei,

gardienilor publici, pompierilor §i unitafilor de protecfie civila, care au obligafia sa raspunda
solicitarilor sale, in condifiile legii;

1
3
e) asigura intrefinerea §i reabilitarea drumurilor publice, proprietate a comunei sau a
ora§uIui, instalarea semnelor de circulate, desfa§urarea normala a traficului rutier §i pietonal, in
condifiile legii;

f) exercita controlul asupra activitafilor din targuri, piefe, oboare, locuri §i parcuri de
distracfii §i ia masuri pentru buna funcfionare a acestora;

g) conduce serviciile publice locale; asigura funcfionarea serviciilor de stare civila §i de

autoritate tutelara; supravegheaza realizarea masurilor de asistenfa §i ajutor social;

h) indepline§te funcfia de ofifer de stare civila;

i) emite avizele, acordurile §i autorizafiile date in competent sa prin lege;

j) propune consiliului local spre aprobare, in condifiile legii, organigrama, statul de

funcfii, numarul de personal §i regulamentul de organizare §i funcfionare a aparatului propriu de
specialitate;

Legea administrafiei publice locale nr. 215/2001, Monitorul Oficial al Romaniei, nr. 204/23.04.2001

1
4
 k) raspunde de inventarierea §i administrarea bunurilor care aparpn domeniului public §i
domeniului privat al ora§ului.

2. Viceprimarii
'y

Viceprimarul exercita atribu\iile ce ti sunt delegate de catre primar, in condign le in care

primarul municipiului Ia§i nu-§i poate exercita atribupile prevazute la Art. 70:

a) exercita controlul asupra activitaplor din targuri, pie^e, oboare, locuri §i parcuri de
distracpi §i ia masuri pentru buna funcponare a acestora;

b) indruma §i supravegheaza activitatea gardienilor publici,

conform angajamentelor contractual e;

c) controleaza igiena §i salubritatea Iocalurilor publice §i produselor alimentare puse Tn

vanzare pentru populate, cu sprijinul sei'viciilor de specialitate;

d) asigura repartizarea locuin^elor sociale pe baza hotararii consiliului local;

e) raspunde de inventarierea §i administrarea bunurilor care aparpn domeniului public §i

domeniului privat al ora§ului;

3 .Legea administrapei publice locale nr. 215/2001, Monitorul Oficial al Romaniei, nr. 204/23.04.2001.

1
5
f) organizeaza evidenta lucrarilor de construcpi din localitate §i pune la dispozipe
autoritaplor administrapei publice centrale rezultatele acestor evidence;

g) ia masuri pentru controlul depozitarii de§eurilor menajere, industriale sau de orice fel,
pentru asigurarea igienizarii malurilor cursurilor de apa din raza ora§ului, precum §i pentru
decolmatarea vailor locale §i a pode|elor pentru asigurarea scurgerii apelor mari.

3. Secretarul

Conducerea operativa a aparatului propriu al primariei este asigurata de catre secretarul

general care este numit §i eliberat din funcpe la inipativa primariei. El este salarizat din bugetul
local, fiind funcponar public de conducere.

Secretarul indepline§te, in condipile legii, urmatoarele alribufii principale1:

a) participa in mod obligatoriu la §edin^ele consiliului local;

b) coordoneaza compartimentele §i activitaple cu caracter juridic, de stare civila, autoritate

tutelara §i asistenpa sociala din cadrul aparatului propriu de specialitate al consiliului local;

1Legea administrapei publice locale nr. 215/2001, Monitorul Oficial al Romaniei, nr. 204/23.04.2001.
1
6
c)

d) avizeaza proiectele de hotarare ale consiliului local, asumandu-§i raspunderea pentru

legalitatea acestora, contrasemnand hotararile pe care le considera legale;

e) avizeaza pentru Iegalitate dispozifiile primarului;

f) urmare§te rezolvarea corespondenfei in termenul legal;

t) asigura indeplinirea procedurilor de convocare a consiliului local §i efectuarea

lucrarilor de secretariat;

g) pregate§te lucrarile supuse dezbaterii consiliului local;

h) asigura comunicarea catre autoritafile, institufii le §i persoanele interesate a actelor

emise de consiliul local sau de primar, in termen de cel mult 10 zile, daca legea nu prevede
altfel;

i) asigura aducerea la cuno§tinfa publica a hotararilor §i dispozifiilor cu caracter

normativ;

j) elibereaza extrase sau copii de pe orice act din arhiva consiliului local, in afara celor
cu caracter secret, stabilit potrivit legii;

k) legalizeaza semnaturi de pe inscrisurile prezentate de parfi §i confirma autenticitatea

copiilor cu actele originale, in condifiile legii.

1
7
Secretarul indepline§te §i alte atribufii prevazute de lege sau insarcinari date de consiliul local
ori de primar.

4. Direcfia Sci*vicii pentru Comunitate gestioneaza urmatoarele activitafi: serviciul

managementul proiectelor, semciul implementare programe, serviciul de relafii cu societatea
civila, serviciul documentare administrativa.

5. Institufia arhitectului §ef are ca subcomponente Semciul G.I.S Cadastru, Sewiciul

Urbanism §i Birou Reglementare Publicitate Exterioara

6. Direcfia Tehnica Investifii: Direcfia Tehnica are ca obiect de activitate gospodarirea

ora§ului prin verificarea prestafiilor Regiilor Autonome catre Primarie. Direcfia Investifii este
compartimentul prin care se realizeaza sarcinile curente ale achizifiilor publice, investifiilor
proprii §i servicii invatamant.

7. Direcfia de Administrarea a Patrimoniului Public §i Privat indepline§te

atribufiunile privind administrarea veniturilor proprii ale bugetului local rezultate din raporturi
juridice contractuale care sunt venituri nefiscale.

8. Direc^a Juridica se ocupa de catre serviciul juridic, compartiment de aplicare a

legilor proprietafii §i registrul agricol.

9. Direcfia Economica §i Finanfe Publice Locale este compusa din:

- Directia Economica (DE)- realizeaza toate atribufiunile legate de cheltuielile publice

sau altfel spus toate atribufiunile legate de calitatea de ordonator principal de credite a
Primarului

1
8
- Direcfia Finance Publice Locale (DFPL) - realizeaza toate atribufiunile legate de
veniturile bugetare sau altfel spus toate atribufiunile Consiliului Local in calitate de creditor
fiscal al Municipiului Ia§i.

10. Directia Dezvoltare §i Proiecte Europene este compartimentul de specialitate care

asigura indeplinirea sarcinilor ce revin acestuia in domeniul edilitar- gospodaresc.

11. Directia de Control Intern §i Managementul Calitatii reprezinta Primarul

Municipiului Ia§i in relafiile de control a agenfilor economici de pe raza municipiului.

1.4 Funcjionalitatea

Relafiile in cadrul Administrafiei Publice Locale sunt relafii interne intre

compartimente, intre categorii de personal, manifestandu-se de asemenea intre funcfii diferite.

Relafiile dintre Consiliul Local §i primari pot fi apreciate pornind de la observafia ca

primarii sunt autoritafi executive §i nu deliberative ceea ce inseamna ca dintr-un anumit punct de
vedere ar exista o relafie de autoritate intre Consiliu §i Primar. In acela§i timp, din punct de
vedere al modului de formare, ambele autoritafi sunt costituite prin votul direct al cetafenilor,
ceea ce confera in egala masura legitimitate deosebirea dintre ele nefiind de natura juridica
(ambele autoritafi aparfin Administrafiei Publice).

Potrivit criteriilor de constitute in sistem a sarcinilor publice corespunzator tipurilor de

servicii cunoscute se pot identifica, in cadrul aceleiasi institufii, relafii obligatorii, care sunt
reglementate de anumite acte juridice sau relafii facutative.

Ca relafii interne se pot identifica :

1
9
• relafiile dintre agentul agricol §i compartimentul impozite §i taxe, ca urmare a datelor
care se furnizeaza din registrul agricol despre fiecare contribuabil §i despre averea acestuia
(cladiri, terenuri) care constituie sursa de stabilire din oficiu a impozitelor §i taxelor;

• relafiile dintre compartimentul impozite §i taxe §i compartimentul cheltuieli, ca urmare

a datelor furnizate de primii necesare in fundamentarea bugetului de venituri §i cheltuieli;

• relafiile dintre compartimentul asistenta sociala §i compartimentul cheltuieli, ca urmare

a datelor fumizate despre dosarele intocmite pentru ajutoml minim garantat, pentru susjinerea
persoanelor cu handicap §i protectie a copiluiui;

• relafiile dintre compartimentul urbanism §i compartimentul impozite §i

taxe.

Am putea vorbi deci de existen^a in, primul rand, a unor relafii de cooperare §i de
control prin delegare, atat Consiliul Local avand competence de control asupra Primarului cat §i
aceasta , la randul sau, asupra Consiliului Local prin competentele pe care le are in virtutea
dublului sau rol de autoritate locala, §i in acela§i timp, agent al statului (controlul de legalitate §i
dreptul de a sesiza Prefectul).

Serviciul . Serviciul
Buget Contabilitate Juridic Contencios

Fig. 1 Flux informational intern 1

Serviciul Juridic Contencios avizeaza dosarele intocmite de Serviciul Buget

Contabilitate privind insolvabilitatea unor platitori (fig.nr.l).

2
0
 Rela(ii intre consiliul local §i primar sunt relatii de autoritate deoarece primarul este
autoritate executiva iar consiliul local deliberativa. In acela§i timp, din punct de vedere al
modului de formare, ambele autoritati sunt constituite prin votul cetatenilor, ceea ce le confera in
egala masura legitim itate, deosebirea intre ele fiind de natura juridica.

In art. 3 alin. (3) din Constitufia Romaniei se prevede ca teritoriul este organizat, sub
aspect administrativ, in comune, ora§e §i judefe. Acestea sunt unitafi administrativ- teritoriale in
care se exercita autonomia locala §i in care se organizeaza §i funcfioneaza au tori tap ale
administrafiei publice locale. Prin autonomie locala se infelege dreptul §i capacitatea efectiva a
autoritafilor administrafiei publice locale de a solufiona §i de a gestiona, in numele §i in
interesul colectivitafilor locale pe care le reprezinta, treburile publice, in condifiile legii.

Autonomia locala este numai administrative §i financiara, fiind exercitata pe baza §i in

limitele prevazute de lege, §i prive§te organizarea, funcfionarea, competenfele §i atribufiile
autoritafilor administrafiei publice locale, precum §i gestionarea resurselor care, potrivit legii,
aparfin comunei, ora§ului sau judefului, dupa caz. In procesul de descentralizare a unor servicii
publice ori al crearii de noi servicii publice, autoritafile administrafiei publice centrale nu pot
stabili sau impune nici un tel de responsabilitafi autoritafilor administrafiei publice locale, fara
asigurarea mijloacelor financiare corespunzatoare pentru realizarea respectivelor
responsabilitafi.

Consiliile locale §i primarii, precum §i consiliile judefene §i pre§edinfii consiliilor

judefene sunt autoritafi ale administrafiei publice locale care solufioneaza §i gestioneaza, in
numele §i in interesul colectivitafilor locale pe care le reprezinta, treburile publice, in condifiile
legii. Aceste autoritafi sunt autonome, in sensul ca in relafiile dintre autoritafile publice locale §i
consiliul judefean, pe de o parte, precum §i intre consiliul local §i primar, pe de alta parte, nu
exista raporturi de subordonare.

Comunele, ora§ele §i judefele sunt persoane juridice de drept public. Acestea au organe
proprii de conducere §i un patrimoniu distinct, ce le asigura realizarea obiectivului propus la

2
1
infiinfare. Resursele proprii ale comunelor, ora§elor §i judefelor sunt gestionate de autoritafile
administrafiei publice locale, potrivit atribufiilor ce le revin.

In scopul asigurarii autonomiei locale, autoritafile administrafiei publice locale au

dreptul sa instituie §i sa perceapa impozite §i taxe locale, sa elaboreze §i sa aprobe bugetele de
venituri §i cheltuieli ale comunelor, ora§elor §i judefelor, in condifiile legii.

Acestea au, de asemenea, dreptul ca, in limitele competenfelor lor, sa coopereze §i sa se

asocieze cu alte autoritafi ale administrafiei publice locale din fara sau din strainatate, sa incheie
acorduri intre ele, sa participe, inclusiv prin alocare de fonduri, la ini^ierea §i la dezvoltarea unor
programe de dezvoltare regionala, in condifiile legii, sa administreze sau, dupa caz, sa dispuna
de resursele financiare, precum §i de bunurile proprietate publica sau privata ale comunelor,
ora§elor §i judefelor, in conformitate cu principiul autonomiei locale.

Consiliile locale sunt compuse din consilieri ale§i in condifiile stabilite de Legea privind
alegerile locale. Dupa constituire, consiliul local i§i organizeaza comisii de specialitate pe
principalele domenii de activitate (agricultura , activitafi economico- financiare , activitafi
social-culturale §i culte , invafamant, sanatate §i familie , amenajarea teritoriului §i urbanism ,
munca §i protecfie sociala , protecfie copii , protecfie mediu §i turism , juridica §i de disciplina
etc). Comisiile de specialitate analizeaza §i avizeaza proiectele de hotarari ale consiliului local
din domeniul lor de activitate, se pronunfa asupra altor probleme trimise de consiliul local spre
avizare, indeplinesc orice alte atribufii care au legatura cu activitatea lor.

Serviciile publice infiinfate de catre consiliul local activeaza in principalele domenii de

activitafi, potrivit specificului §i nevoilor locale, cu respectarea prevederilor legale in limita
mijloacelor financiare de care dispune.

Sei-viciile publice nu au dreptul de a emite acte administrative, deoarece nu au calitatea

de subiect de drept, intrucat nu poseda capacitate juridica proprie §i deci nu participa in nume
propriu in raporturile de drept administrativ, ci in numele autoritafi! respective

2
2
 Aceste autoritafi au inifiativa §i hotarasc, in condifiile legii, in toate problemele de
interes local, cu excepfia celor care sunt date prin lege in competenfa altor autoritafi publice,
locale sau centrale. Actele juridice adoptate de consiliile locale poarta denumirea de hotarari.

Intre departamentele Primariei Municipiului Ia§i exista raporturi de colaborare ce

conduc la buna func^ionare a activitafii §i au ca scop satisfacerea problemelor cetafenilor in
condifiile prevazute de lege. JinSnd cont §i de structura organizatorica in continuare vor fi
evidenfiate cele mai reprezentative relafii interne, axandu-ne pe cele cu confinut financial*.

2
3
Astfel, in cadrul Direcfiei Economice §i Finanfe publice locale prin Serviciul de contabilitate se asigura intocmirea
la timp a balanfei de verificare pe total institute incolaborare cu Serviciul buget, financial', contabilitatea
veniturilor-buget care va fi inaintata serviciului buget pentru intocmirea bilanpilui.

Fig.nr.2: Rela^iile interne din cadrul Direcfiei Economice §i Finante publice locale

Principalele atributii ale Directiei econoniice §i finantelor publice locale sunt:

♦ asigura de legalitatea operatiunilor economice si respectarea disciplinei financiare;

♦ se ocupa de deschiderea conturilor bugetare , extrabugetare si speciale ;

♦ Organizeaza evidenta specifica a sumelor primite/acordate reprezentand ajutoml de stat;

2
4
 ♦ Stabile§te Ia finele anului sinteza tncasarii veniturilor pe surse si a cheltuielilorpe capitole;

♦ Asigura elaborarea si centralizarea proiectelor, bugetelor de venituri §i cheltuieli ale unitatilor din
subordine precum §i a bugetelor de venituri §i cheltuieli pe activitati autofinantate ;

♦ Verifica centralizarea trimestriala a situapilor financiare ale activitatilor proprii ale Primariei Municipiului Ia§i, Direcfia
de Servicii Publice Municipale, Inspectoratul §colar al Judetului Iasi, Sanatate-Directia Cre§e, Directia de Asistenta
Comunitara, Casa de Cultura a Municipiului Iasi, Ateneul Tatarasi ;

♦ Asigura transmiterea bugetelor de venituri §i cheltuieli unitatilor subordonate Primariei Municpiului Iasi;

♦ Raspunde de mtocmirea documentatiei de contractare a imprumuturilor in condifiile HG nr. 158/2005, in vedderea

avizarii de catre Ministerul Fnantelor Publice;

♦ Raspunde de corectitudinea preturilor si tarifelor inscrise in facturi, pentru achizitii bunuri si servicii prestate in baza
licitatiilor organizate in acest scop §i certifica prin aplicarea vizei de comportament;

♦ Organizeaza §i raspunde de inventarierea materiei impozabile in termenul prevazut de lege §i in conformitate cu

prevederile legale ;

♦ Aplica proceduri de lucru specifice Biroului Impunere persoane juridice conform regulamentului de organizare si
functionare a serviciilor de administrafiei publice locale din cadrul Primariei Municipiului Ia§i;

2
5
 ♦ Verifica la persoanele juridice detinatoare de bunuri sau venituri supuse impozitarii si taxelor modul de completare a
declaratiilor privitoare la impunere §i calculul impozitelor si taxelor locale cu respectarea O.G 36/2002 republicata,

H. G. 127/2002 cu modicicarile si completarile ulterioare, Legii nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, H.G m*. 44/2004,
O.G. nr. 83/2004, Legea m*. 494/2004 si

H. G. nr. 84/2005 privind modificarea si completarea Normelor Metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind
Codul Fiscal probate prin H.G. nr. 44/2004 ;

♦ Intocmeste §i asigura gestionarea dosarelor fiscale si a celorlalte documente referitoare la activitatea de impunere pentru
persoanele juridice ;

Organizeaza §i realizeaza activitatea de urmarire §i incasare a venituri lor din amenzi conform O.G m*. 92/2003
1.5. .Structura de personal

Din analiza organigramei §i totodata a structurii de personal se poate observa prezen|a unui numar de personal foarte
mare 111 aceasta institute precum §i o structura supra ierarhizata, ceea ce poate afecta functionalitatea institupei §i claritatea de
care ar trebui sa dea dovada in relapa Primarie-Cetalean.

O structura de personal mai aplatizata ar imbunatati modul de organizare al activitapi in interiorul institupei, precum §i
inter-relapile de personal ale institupei. Aceasta masura ar avea efecte pozitive §i in gestionarea fondurilor destinate Tntre(inerii
institupei, precum §i fondurile de salarii pentru personalul institupei.

Tab. Nr. 1 Structura de personal a primariei Ia§i

Fimcjii de delimitate publica
Funcpi publice de conducere
Funcpi publice de execupe
Total func(ii publice

2
6
 Funcpi contractuale de conducere
Funcpi contractuale de execupe
Totalfuncfii contractuale
Total personal

Sursa: www.primaria-iasi.ro

Municipalitatea va ramane cu 736 de angajap, din cei 1.049 de posturi bugetate, diferenta de 313 funcponari publici
regasindu-se in cele doua direcfii care vor fi external izate

Tab. Nr. 2 Componenpi Consiliului Local Municipal Ia$i

______________Componenta Consiliului Local Municipal Iasi______________

1. Anghel Ficu - USL

2. Antipa Gabriela - USL

3. Aur Marius Catalin - USL

4. Bejan Victor - USL

5. Birhala Constantin - PDL

6. Boca Adrian Florin - PP DD

2
7
7. Bogdanici Camelia Maigareta - PDL

8. Boisteanu Paul Corneliu - USL

9. Bulgariu Catalin - USL

10. Buraga Sandu - PP DD

11. Chirica Mihai - USL - VICEPRIMAR

12. Danga Marius Sorin - USL - VICEPRIMAR

13. Gavrila Camelia - USL

14. Ghibu Cristian - USL

15. Grigora§ Gheorghe - PDL

16. Grigore Gabriel - PDL

17. Harabagiu Gabriel - USL

18. Iacoban Sorin - Avram - USL

19. Leonte Constantin - PDL

2
8
 20. Matasaru Petre Daniel - USL

21. Navodam Laurentiu - USL

22. Ostaficiuc Marius Eugen - USL

23. Preda Anca - PP DD

24. Rudnic Erica - USL

25. Sandu Vasile - USL

26. Scripcaru Calin - USL

27. Vranceanu Simona Elena - USL

Sursa : www.primaria-iasi.ro

Evaluarea performantelor profesionale individuale ale functionarilor publici se face anual. Procedura are ca scop
avansarea in gradele de salarizare, retrogradarea in gradele de salarizare, promovarea intr-o functie publica superioara,
eliberarea din functia publica, stabilirea cerintelor de formare profesionala a functionarilor publici.

1.6. Relafii cu exteriorul

Relafiile dintre autoritafile publice centrale §i autoritafile publice locale sunt extrem de variate §i complexe, ele
manifestandu-se ca relafii de autoritate ierarhica cu institufii le superioare.

Relafiile dintre autoritatea de varf a administrafiei publice §i autoritafile locale ale administrafiei publice sunt relafii de autoritate
ierarhica, generate de competenfa generala pe care o are guvernul de a conduce administrafia publica locala la nivel nafional.

2
9
Expresia acestui tip de relafii de autoritate este dreptul de control al legalitatii pe care il are prefectul, ca reprezentant al
Guvemului in teritoriu, precum §i dreptul guvernului de a emite acte juridice obligatorii pentru aceste autoritati locale. Autoritatea
guvernulu
i
asupra consiliilor locale trebuie exercitata strict in limitele legii §i cu respectarea autonomiei funcponale a acestora,

DGFP FURNIZORII DE INSTITUTE

UTILITATI PUBLICE

CONSILIUL
JUDETEAN

principiul autonomiei administrative §i al descentralizarii serviciilor publice fiind inscrise in Constitute.

Fig. nr.3 Relafii externc ale primariei

Conform Fig. nr.l Primaria Municipiului Iasi are relatii exteme :

♦ Ca Direcfia Generala a Finanfelor Publice a Judefului lap cu privire la darile de seama a contului de executie;

♦ Cu Consiliul Judetean in Iegatura cu transferul si sucvenfiile de credite bugetare de la aceasta institute catre
administratiile publice locale;

3
0
 ♦ Cu Trezoreria Finanfelor Publice referitor la aprobarea de catre aceasta a deschiderii de credite bugetare
conform bugetului de venituri §i cheltuieli a efectuarii de plati conform deschiderii facute, a efectuarii de incasari in
contul institutiei publice locale de la diferite institufii publice si de la contribuabili;

♦ Cu alte institufiipublice{directia de sanatate publica, Casa Judeteana de Pensii) in calitate de contribuabil;

♦ Cu contribuabilii(agentu economici si persoane Ezice) cu privire la incasarea impozitelor, taxelor, contributiilor

la bugetul local;

Cu furnizorii de bunuri §i servicii

;
♦

De asemenea administratia publica locala are relafii externe si cu populafia. Aceste relatii pot fi:

> Relafii de cooporare(colaborare). Acesta relafie subliniaza sprijinul acordat de catre cetateni administrafiei
publice locale pentru indeplinirea misiunii acesteia. Relafiile de colaborare directa vizeaza acfiunile cetafenilor care
participa la realizarea unui interes general al comunitatii locale impreuna cu structurile administratiei publice locale.
Relatii le de colaborare indirecta apar Tn cazul in care cetatenii sprijina actiunea autoritafilor publice locale fara sa
participe direct.

> Relafii de prestari servicii- vizeaza organizarea de catre autoritafile publice locale a unor servicii publice care
sa presteze activitafi in beneficiul cetafenilor.

> Relafiile de tip administrativ- aula baza norma juridica sau actul normativ care stabile§te competenfele
autoritafilor administratiei publice locale.

3
1
 > Relafii de utilizare a serviciilor publice(servicii efectuate de catre administrafie pentru cetateni).

> Relafiile de tip civil- au la baza normele de tip civil §i apar in situafiile in care cetafeanul utilizeaza sei*vicii
publice precum transport in comun, telefon, etc, in baza unor contracte incheiate intre prestatorii acestor servicii §i
beneficiarii lor.

> Relafii de subordonare a cetafenilor fafa de organele administrafiei publice locale- vizeaza hotarari luate in
mod unilateral de catre autoritafi pe care cetafeanul este obligat sa le respecte.

Relatii cu organismele financial4 bancare

Prin sistemul de deschidere §i modificare a conturilor de venituri se asigura urmarirea in cadrul fiecarei trezorerii a
veniturilor pe capitole §i subcapitole de venituri si de platitori.

Organele Trezoreriei §i organele fiscale vor indruma §i recomanda agenfilor economici sa foloseasca forma de plata prin
cont a sumelor datorate bugetului, prevenindu-se intarzieri in achitarea obligafiilor catre buget.

Formarea si utlizarea resurselor financiare publice locale si contul de execufie a bugetelor locale sunt supuse controlului Curfii de
Conturi, care transmite dispozifia d

3
2
e

plata dupa inregistrarea preluarii din cont a sumei, trezoreriei in raza careia agentul economic i§i are
domiciliul fiscal.

Avand in vedere aceasta prezentare sintetica a activitatii desfa§urate cu organismele fmanciar-

bancare, putem preciza ca Primpria Municipiului Ia§i are relatii cu urmatoarele organisme financiar-
bancare: Trezoreria Municpiului Iasi, Banca Comerciala Romana, Banca Romana de Dezvoltare, Banca
Comenrciala

Primaria prin Directia Economica §i Finante Publice locale asigura contabilizarea zilnica a
veniturilor pe fiecare fel de venit bugetar , conform extraselor de cont si documentelor justificative
ridicate de la Trezoreria Municipiului la§i, verifica zilnic executia emisa de Trezorerie, disponibilul
existent in conturile de la Trezorerie.

Prin intermediul Bancilor comerciale, Primaria Ia§i realizeaza plati catre furnizori ce au conturi
deschise la acesta, catre proprii salariati prin intermediul cardurilor §i catre alte institutii sau societati cu
care lucreaza.

B.C.R. TREZORERIA
MUN. 1A$I B.R.D.

BANCA ION
PRIMARIA TITIAC
MUNICPIULUI
IASI

FINANSBANK
RAIFFEISEN 3
BANK 3
Fig.nr.4 Flux informational extern privind relafiile cu organismele financiar bancare Relatii ca
alte institufii din cadrul sistemului

III relafiile dintre autoritafile administratiei publice locale §i consiliului judetean, pe de

o parte, precum §i intre consiliul local si primar, pe de alta parte, nu exista raporturi de
subordonare.

Raporturile dintre autoritafile administrafiei publice locale §i autoritafile administrafiei

publice de la nivel judefean se bazeaza pe principiile autonomiei, legalitafii, responsabilitafii,
cooperarii §i solidalitafii.

Prefectul, la randul sau raspunde administrativ, civil sau penal, dupa caz la cererea
autoritafilor administrafiei publice locale ale caror acte au fost atacate , in cazul in care instanta
de contencios administrativ hotara§te ca actul administrativ a fost atacat in mod abuziv.

In functie de specificul activitafilor ce necesita rezolvate, Primaria prin intermediul

departamentelor sale colaboreaza cu diverse institufii locale in vederea ducerii la indeplinire a
sarcinilor de serviciu, in scopul satisfacerii intereselor cetafenilor: Agenfia pentru Protecfia
Copilului, Direcfia de Sanatate, Corpul Gardienilor Publici, Politica, Pompieri, Agenfia de
protecfia Mediului, Tribunalul Iasi.

Relatii cu Trezoreria

Birou Impunere
Persoane Juridice

......................-
Caserie J Monetar ^CASERIE TREZORERIA
CENTRALA MUN. IASI
1_

3
4
 Biroul
Contabilitate

Fig. nr. 5 Relafii cu Trezoreria

Legenda:

1- Ordin de plata

2- Registru de Casa

3- Foaie de Varsamant

4- Extras de cont

1.7. Structura §i evolu|;ia principalelor venituri/cheltuieli bugetare in

perioada 2009-2012 - tabel comentat cu identiflcarea factorilor de influenza

In continuare voi prezenta situafia indicatorilor financiari (veniturile §i cheltuielile) la

Primaria Municipiului Ia§i in perioada 2009-2012.

In ceea ce priveijte Primaria Municipiului Ia§i, dinamica situajiei economico- financiara

Tnregistrata in perioada 2009- 2012 este eviden^iata prin intermediul indicatorilor economici de
venituri §i cheltuieli, dupa cum urmeaza in tabelelc urmatore :

Tabel nr.3 Structura principalelor categorii de venituri proprii la primaria Ia§i pe anii 2009-
2012(noiembrie) (raii Ron)
2009 2010 2011 2012
pozit pe cladiri persoane fizice 15.408,39 14.000,45 13.92,89 16.871,08

3
5
 46.323,46 37.300 28.111 32.960,93
pozit §i taxa pe cladiri de la persoane juridice

546,8 620,3 537,43 796,87

menzi, penalitati si confiscari 3.587,9 4.536,8 4.756,32 6.582,96
5.638,7 5.384.23 7.341,24 6.117,79
nituri din prestari de servicii si alte activitati

pozit pe teren persoane fizice 1.995,9 1.915 2.099 2.302,52

5.373 4.000 3.335,7 4.469,17
pozit §i taxa pe teren de la persoane juridice

5.498,56 5.700,12 6.838,45 9.004,82

xa asupra mijloacelor de transport definute de persoane fizice

5.977,78 5.400,67 5.610,46 7.721,19

xa asupra mijloacelor de transport definute de persoane
juridice

559,35 584,67 253,78 723,89

xe §i tarife pentru eliberarea de licenfe §i autorizafii de
funcfion are

3.234,45 3.498,23 4.268,23 6.694,07

te taxe pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizarii bunurilor
sau pe desfasurare de activitati

2.498,35 2.387,37 3.475,24 2.181,59

1.123,45 1.762,49 2.135,23 2.585,79
nituri din taxe administrative, eliberari permise

683 950.05 686.902,19 706.344,69 413.167,82

In procesul de fund amen tare a veniturilor §i a cheltuielilor bugetelor locale, daca cheltuielile
previzionate nu pot fi acoperite integral din veniturile proprii, se acorda transferuri de la bugetul de stat.
De asemenea, prin legile bugetare anuale, unele unitafi administrativ-teritoriale pot fi autorizate sa

3
6
contracteze imprumuturi, interne sau externe, pe termen mediu sau lung, pentru realizarea de investitii
publice de interes local, precum §i pentru refmanfarea datoriei publice locale.

Imprumuturi le administratiei publice locale Imbraca doua forme:

> credite bancare sau de la alte institufii financiare, reprezentand o obligafie a unei autoritafi locale
fata de o institufie finanfatoare de a rambursa capitalul imprumutat. Institufia finanfatoare se poate
implica direct Tn monitorizarea activitafilor imprumutatului;

> obligafiuni municipale, reprezentand o obligafie a unei administrafii locale de a rambursa

capitalul imprumutat In maxim 10 ani. Obligafiunile municipale pot atrage investitori pasivi care nu se
implica In activitafi de supraveghere a Imprumutului.

Obligafiunile pot fi tranzacfionate pe piafa.

Conform Legii Administratiei Publice Locale, contractarea de imprumuturi se aproba cu votul a

cel pufln doua treimi din numarul membrilor consiliilor locale $i judetene. Datoria publica locala
reprezinta o obligate care trebuie rambursata din resursele financiare aflate la dispozi^ia unitafilor
administrativ-teritoriale, cu exceptia transferurilor cu destinatie speciala. Totalul datoriilor anuale
reprezentand ratele scadente, dobanzile §i comisioanele aferente poate fi de maxim 20% din suina
veniturilor curente ale bugetului local, inclusiv cotele defalcate din impozitul pe venit.

Consiliile locale, judetene §i Consiliul General al Municipiului Bucure§ti pot angaja imprumuturi
interne fara garanfia Guvernului, dar cu informarea prealabila a Ministerului Finantelor Publice.
Imprumuturile externe pot fi contractate de autoritafile administratiei publice locale numai cu aprobarea
comisiei de autorizare a acestor imprumuturi, constituita din reprezentanti ai autoritafilor administrafiei
publice, ai Guvernului §i ai Bancii Nafionale a Romaniei, aprobata de Guvern.

3
7
 Tabel nr.4 Structura fuiicfionala §i evolufia cheltuielilor din bugetul local al Primariei Ia§i in
perioada 2009-2012(noiembrie) (mii Ron)
2009 2010 2011 2012
99.227,79 24.703,43 56.623,79 2.358,08
Autoritafi publice §i acfiuni externe 46.604,76 12.604,76 35.121,60 18,43
25.639,03 10.639,03 12.720,63 11.320,18

ranzacfii privind datoria publica §i imprumuturi

26.884,00 2.770,00 11.237,81 21.541,00

ransferuri cu caracter general intre diferite niveluri

100,00 100,00 0,01 0,00

I. Aparare,ordine publica §i siguranfa nafionala

13.474,79 10.454,65 7.605,30 8.191,39

0,00 0,00 0,00 0,00

Ordine publica §i siguranfa nafionala 13.474,79 10.454,65 7.605,30 8.191,39
II. Cheltuieli social-culturale 299.004,22 250.192,48 227.609 260.646,39
210.684,49 210.684,49 296.845 174.337,12

7.741,25 8.741,25 7.108,23 7.418,70

40.871,84 40.871,84 52.795,6 44.106,80

39.706,64 30.706,64 32.627,8 34.783,77

V. Servicii §i dezvoltare publica, locuinte, mediu §i ape

132.108,12 132.108,12 51.119,9 60.425,97

ocuinte, servicii §i dezvoltare publica 50.567,41 50.567,41 20.716 0,00

81.540,71 81.540,71 11.55 0,00
162.347,93 193.867,72 413.146 0,00
Acfiuni generatoare economice, comerciale §i de rnunca
3.359,21 3.359,21 135.47 0,00

68.895,00 68.895,00 236.756 145.672,38

Agricultura, silvicultura, piscicultura §i vanatoare

0,00 0,00 0,00 0,00

88.960,66 88.960,66 199.605,9 177.205,39

233,06 233,06 0,03 18.605,17

3
8
 0.00 0.00 0,00 0,00
683 950.05 686.902,19 746.578,16 769.208,24

La nivelul institutiilor de administrate publica locala, calculele §i fundamentarea cheltuielilor

se realizeaza pe subdiviziuni atat ale clasiftcafiei functonale, cat §i ale clasificatiei economice. In
fundamentarea cheltuielilor se pleaca de la identificarea §i individualizarea indicatorilor financiari
potrivit cu clasificafia economica, indicatori asupra carora au loc calcule de dimensionare a acestora.
Pentru fiecare institute publica sau serviciu public descentralizat finanfat din bugetul propriu al
Primariei municipiului Ia§i, se preconizeaza, se aproba §i se executa cheltuieli le necesare in
urmatoarea structura : cheltuieli curente, cheltuieli de capital.

Cheltuielile curente cuprind : cheltuieli de personal, cheltuieli materiale §i servicii, subventi §i

dobanzi. Aceasta categorie de cheltuieli reprezinta cea mai mare parte a cheltuielilor publice §i
constituie un consum definitiv de produs intern brut, ele trebuind sa se reinnoiasca anual. Cheltuielile
curente asigura intretnerea $i buna functionare a institufiilor publice.

Cap. 2 Fundamentarea indicatorilor financiari la Primaria Municipiului

la§i

2.1. Cadrul juridic utilizat in fundamentarea cheltuielilor bugetare

Din bugetele locale se finanteaza, in conditiile stabilite de lege, cheltuieli privind actiuni social-culturale,
cheltuieili de intretinere §i funcfionare a organelor locale ale administratiei de stat, obiective §i actiuni de
interes local, precum §i alte obiective prevazute prin dispozitiile legale.

Autoritafile locale nu au libertatea sa inscrie orice fel de cheluieili in bugetul lor; dar sunt obligate sa
inscrie cheltuieli referitoare la buna functionare a servicii lor publice ce se desfa§oara pe teritoriul lor, aflate
in propria administratiei invatamant, justitatie, servicii de salubritate, primarii, Ordinea publica, pompieri,
chiar cheltuieili in contul datoriei publice pentm imprumuturi contractate de ele.

3
9
 Cheltuieilie bugetelor locale sunt sustinute din impozite, taxe si alte venituri stabilite de legea bugetara
anuala.

La baza cuantificarii cheltuielilor stau indicatori fizici si valorici §i calculele de fundamentare conform
normelor si normativelor de cheltuieli care sunt reglementate prin acte normative(care sunt modificate §i
perfectionate in raport cu evolutia inflationists. a preturilor §i tarifelor, in general, deci in conform itate cu
conjunctura economica).

Fundamentarea cheltuielilor are la baza urmaoarele criterii:

• baza legala a cheltuielilor: nici o cheltuiala nu poate fi inscrisa in buget sau

finantata prin acesta daca nu este reglememntata printr-un act normativ;

• executia preliminata pentru anul de baza consta in executia certa pe o anumita perioada de
timp plus executia probabila la sfar^itul anului, corectata cu eventualele influente;

• analiza si studierea comparativa a cheltuielilor, atat pe total, cat si pe structura si

in dinamica. Este necesara realizarea de analize §i studii privind evolutia pe o

anumita perioada de timp, inclusiv compararea cheltuieililor diferitelor compartimente intre ele.
Aceasta analiza comparata se face de catre organul ierarhic superior, in etapa de analiza a proiectului
de buget prim it de la institutia subordonata;

4
0
 • preturile si tarifele diferitelor servicii, care au repercusiuni directe asupra structurii si
evolupei cheltuielilor. Acestea reprezinta, inultimul timp, factoml cel mai imprevizibil in evolutia
diferitelor categorii de cheltuieli, intrucat isi pune amprenta caracterul inflationist al economiei;

• baremurile de cheltuieli sunt norme legale prin intemiediul carora anumite categorii de
cheltuieli sunt stabilite la nivelele maxime, ce nu pot fi depa^ite si care sunt actualizate periodic, in
functie de rata si cre§terea preturilor si tarifelor.

De asemenea, fundamentarea cheltuielilor are loc pe baza unor documente specifice:

■ bugetul de venituri §i cheltuieli;

■ planul de finantare a investitiilor;

■ indicatorii §i calculele de fundamentare;

■ planul cheltuielilor bugetare defalcate pe capitole §i subcapitole.

Bugetele locale reprezinta instrumente de planificare §i de conducere a activitapi

financiare a unitap lor adm ini strati v-teritoriale. Structura lor reflecta gradul de autonomie a administrapei
locale fafa de puterea centrala §i legaturile existente intre diferitele administrapi teritoriale. De asemenea,
bugetele locale reflecta fluxuri le formarii venituri lor §i efectuarii cheltuielilor administrapei locale,
modalitatea de finanfare a cheltuielilor pe destinapi §i de acoperire a deficitelor.

4
1
 Procesul bugetar poate fi definit ca o succesiune de etape prin care tree bugetele publice, ca balance
financiare, in Iegatura cu fundamentarea §i realizarea indicatorilor consemnap in acestea. Etapele parcurse de
bugetele publice in misiunea lor social economica sunt:

1. elaborarea proiectelor de bugete publice ;

2. aprobarea bugetelor publice ;

3. execupa bugetelor publice.

Elaborarea proiectelor bugetelor locale este de competenfa primarului in ceea ce prive§te bugetele
ora§ane§ti. In exercitarea acestor atributii primarul colaboreaza cu semciul buget - prognoze, financiar -
contabil §i serviciul venituri, impozite §i taxe din cadrul aparatului propriu al ora§ului la§i.

Elaborarea proiectelor bugetelor locale este supusa cerintelor de dimensioanre a cheltuielor bugetare
in funcpe de priority le §i necesitaple reale, corelate cu resursele bugetare posibil de mobilizat.

Operatiunile specifice de elaborare a bugetelor locale sunt cele de fundamentare a veniturilor §i

cheltuielilor pentru asigurarea echilibrului bugetar.

Fundamentarea veniturilor din bugetele locale se bazeaza pe constatarea §i evaluarea materiei

impozabile §i a bazei de impozitare in functie de care se caiculeaza impozitele §i taxele aferente, evaluarea
serviciilor prestate §i a veniturilor obpnute din acestea, precum §i pe alte elemente specifice, inclusiv pe serii
de date, in scopul evaluarii corecte a veniturilor.

4
2
 Conform Ordonan^ei de urgen^a a Guvernului nr. 45/2003 privind finance publice locale in luna mai
a anului in curs se intocme§te proiectul de buget pentru anul urmator. Fundamentarea veniturilor din bugetele
locale pentru inscrierea acestora in proiectul de buget pentru anul urmator se face prin inventarierea §i
evaluarea materiei impozabile.

Aprobarea (adoptarea) proiectelor bugetelor locale - §i in aceasta etapa a procesului bugetar,

institupile de administrape publica au o implicare directa. Aceasta implicare a institupilor de administrape
publica este prezenta pe doua planuri: primul plan este reprezentat de organele administratiei centrale §i
anume Ministerul Finantelor Publice cu organul sau din teritoriu, Directia Generala a Finantelor Publice; cel
de-al doilea plan este reprezentat de consiliul local, adica de organul administratiei publice locale, care va
aproba proiectul bugetului local.

Astfel, Ministerul Finantelor Publice, prin Direcpa Generala a Finantelor Publice, centralizeaza
propunerile primite sub forma proiectelor bugetelor locale. Fiecare comuna, ora§, municipiu, sector al
municipiului Bucure§ti, judef respectiv municipiul Bucure§ti, intocme§te bugetul local, in condipi de
autonomie.

Ordonatorii principali de credite elaboreaza §i prezinta, o data cu proiectul anual al bugetului local, o
prognoza a acestuia pe urmatorii 3 ani, precum §i programul de investitii publice, detaliat pe obiective §i pe
ani de execupe. Ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale prezinta proiectele bugetelor locale,
echilibrate, Direcpilor Generale ale Finantelor Publice, pana la data de 15 mai a fiecarui an, urmand ca
acestea sa depuna la Ministerul Finanfelor proiectele bugetelor locale pe ansamblul judefului cel mai tarziu
pana la data de 1 iunie a fiecarui an.

Ministerul Finanfelor examineaza propunerile de sume defalcate din unele venituri ale bugetului de
stat §i de transferuri cu destinafie speciala, cuprinse in proiectele bugetelor locale §i cu acordul Guvernului,
comunica, pana la data de 1 iulie, Direcfiilor Generale ale Finanfelor Publice limitele sumelor defalcate din
unele venituri ale bugetului de stat §i ale transferuri lor cu destinafie speciala, precum §i criteriile de

4
3
repartizare a acestora pe unitafile administrativ-teritoriale, in vederea definitivarii proiectelor bugetelor locale
de catre ordonatorii principali de credite. Ordonator pincipali de credite, pe baza Iimitelor sumelor primite
elaboreaza §i depun la Direcfiile Generale ale Finanfelor Publice, pana la data de 20 iulie, noile propuneri
pentru proiectul bugetului, urmand ca acestea sa transmita proiectele bugetelor locale pe ansamblul judefului
la Ministerul Finanfelor pana Ia data de 1 august a fiecarui an. Proiectele bugetelor locale se prezinta spre
aprobare consiliilor locale, in termen de maximum 30 de zile de la intrarea in vigoare a legii bugetului de
stat. Pe parcursul exercifiului bugetar, consiliile locale pot aproba rectificarea bugetelor locale, in termen de
30 de zile de la intrarea in vigoare a rectificarii bugetului de stat, precum §i ca urmare a unor propuneri
fiindamentate ale ordonatorilor principali de credite.

Execufia §i incheierea execufiei bugetelor locale - Execufia bugetara este echivalenta cu anul
calendaristic (1 ianuarie - 31 decembrie). Responsabilitatea execufiei revine primarului in plan teoretic, dar
in practica, gestiunea bugetelor locale revine compartimentului de specialitate Buget - prognoze, Financial' -
Contabil §i Serviciului Venituri, Impozite §i Taxe, dar §i altor compartimente din cadrul primariei cu
competenfe in acest sens.

Execufia bugetului, la partea de cheltuieli, in limita sumelor aprobate ce se pun la dispozifia

beneficiarului de credite bugetare, presupune o procedura specifica, cu operafiuni corespunzatoare
urmatoarelor etape distinctive: angajarea; lichidarea; ordonanfarea; plata.

Ansaiarea unei cheltuieli publice bugetare se concretizeaza prin actul in baza caruia o entitate
publica i§i asuma obligafia de a plati o suma de bani catre o alta persoanS fizica sau juridica, in condifii
prevazute de lege. Deciziile prin care are loc angajarea cheltuielilor bugetare pot fi luate numai de catre
persoanele care au prin lege competenta de a angaja plSp din resurse financiare publice, in limita sumelor
aprobate prin buget. Asemenea persoana este, in cazul administrapei publice locale, ordonatorul principal de
credite, adica primarul. Ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale sunt pre§edinpi consiliilor
judefene, primarul general al municipiului Bucure§ti §i primarii celorlalte unitap administrativ-teritoriale.

4
4
 Ordonatorii de credite au obligapa de a angaja §i de a utiiiza creditele bugetare numai in limita
prevederilor §i destinapiilor aprobate, pentru cheltuieli strict legate de activitatea institupilor sau serviciilor
publice respective §i cu respectarea dispoziptilor legale. Ordonatorii de credite pot delega dreptul de a
aproba folosirea creditelor bugetare.

Lichidarea cheltuielilor publice bugetare presupune constatarea indeplinirii condipilor legale sau
obligapilor care reveneau beneficiarului sumei ce urmeazS a se plati de catre autoritatea publica locala, prin
persoane autorizate care o reprezinta pe aceasta. Ea se intemeiazS pe constatari faptice privind serviciile
prestate, lucrSri executate, cat §i pe acte justificative legal intocmite.

Ordonantarea cheltuielilor publice bugetare se concretizeazS in emiterea unei dispozipi, de catre

institupa publica pentru efectuarea plapi sumei datorate.

Plata proimu-zisa este operapunea care finalizeaza o cheltuiala publica bugetarS §i presupune
transmiterea efectivS a sumei de bani datorate de persoana juridica sau unitatea careia i se cuvine. Ea se
poate efectua, fie prin virament in contul beneficiarului descris la o banca, fie in numerar, prin casieria
unitapi. Fiind vorba de bani publici, pentru a preveni operapuni incorecte, ordonatorii de credite aproba toate
plaple numai cu viza prealabila de control preventiv intern, care atestS respectarea dispozipilor legale,
incadrarea in creditele bugetare aprobate §i destinapa acestora.

La randul sau execupa bugetului la partea de venituri,, pornind de la principiul ca pentru acestea
prevederile din bugetul aprobat reprezinta limite minime ale incasarilor §i avand ca principals components
incasarea impozitelor implies mai multe tipuri de operapuni e§alonate in timp, §i anume: a§ezarea;
lichidarea; emiterea iitlurilor de measure; perceperea (incasarea) propriu-zisd venitului.

4
5
 Asezarea ca operafiune specifica impozitelor (principalul venit bugetar), presupune identificarea §i
evaluarea materiei impozabile, pe de o parte §i stabilirea sumei de incasat pe categorii de impozite, pe de alta
parte.

Lichidarea se concretizeaza prin determinarea sumelor de incasat la diferite termene de plata ce

trebuie cunoscute §i de contribuabili si deschiderea de evidence Ia organul fiscal pentru fiecare platitor care
devine astfel un debitor al administrafiei publice locale. „Deschiderea de rol” pentru evidenfierea obligafiei
de plata si urmarirea incasarii impozitelor datorate de persoanele fizice si juridice, anticipeaza operafiunea
urmatoare de emitere a titlurilor de incasare in sarcina contribuabilului.

Percepcrea impozitelor este operafiunea finala in execufia bugetului la partea de venituri §i se

concretizeaza in transferarea efectiva a sumei datorate de Ia contribuabil la dispozifia bugetului local, fie in
numerar, lie prin virament.

Administrafia publica locala i§i organizeaza execufia de casa a bugetului prin Trezoreria statului,
evidenfiindu-se in conturi distincte:

• veniturile, pe structura clasificafiei bugetare;

• cheltuielile, in limita creditelor aprobate si destinafiei stabilite;

• alte operafiuni ale ordonatorilor de credite dispuse de ace§tia;

• venituri extrabugetare §i cheltuielile dispuse de acestea, pe institufii publice locale si categorii de

resurse.

4
6
 Ordonatorii principali de
credite intocmesc §i
prezinta spre aprobare
consiliilor locale, dupa caz,
pana la data de 31 mai a
anului urmator, conturile
amiale de execufie a
bugetelor locale, in
structura urmatoare: la
venituri - prevederi
bugetare aprobate inifial;
prevederi bugetare
definitive; incasari
realizate; la cheltuieli -
credite aprobate inifial;
credite definitive; plafi
efectuate.EXECUTIA
BUGETULUI

Executia bugetului la partea de venituri

r

A§ezarea impozitelor
------ ------------------- —- ...... .... ....

Lichidarea

1
r

Emiterea titlului de incasare .......

...................... .................. .......

r
Perceperea impozitelor
------------------- ---------------------------
Execufia bugetului Ia partea de cheltuieli

r _ ______________________________

Lichidarea
_____________________________

Ordonanfare
a
 Plata propriu-
zisa

Fig.nr.6. Executia bugetului pe partea de

venituri si pe partea de
cheltuieli

Procesul bugetar poate fi

caracterizat ca un ansamblu
de masuri, mijloace §i
instrumente prin
intermediul carora entitap
organizatorice stabilite prin
lege procedeaza atat, la
proiectarea indicatorilor de
venituri §i cheltuieli, prin
balance financiare specifice
cat §i la realizarea acestora
in sensul colectarii de
mijloace bane§ti pentru
efectuarea de plap in
sustinerea cheltuielilor
generate de interese de
ordin public. In actiunea de
cuantificare previzionala ori
efectiva a indicatorilor de
venituri §i cheltuieli sunt
prezente metode, tehnici,
procedee §i operatiuni
specifice potrivit cu
momentele presupuse de
circuitul bani lor publici
2.2 .Fundamentarea veniturilor in procesul elaborarii bugetului local \

Fundamentarea ca acfnne in domeniul bugetar presupune realizarea unor calcule previzionare potrivit cu
anumite repere metodologice.

Ca sursa de formare a bugetelor publice, veniturile reprezinta relafia economica sub forma baneasca prin
intermediul careia se mobilizeaza la dispozifia statului fonduri pentru acoperirea unor nevoi publice concretizate in
cheltuieli publice.

Veniturile bugetare apar ca indicatori ai finanfelor publice cu o individualizare cu subdiviziunea clasificafiei

bugetare §i repartizare diferenfiata pe componente ale sistemului bugetar. Ele mai pot fi abordate ca instrumente
economico-fmanciare de influenfare a activitafii economice la nivel macro §i micro alaturi de calitatea de surse de
formare a fonduri lor bane§ti central izate.

Conform Legii Finanfelor Publice Locale, veniturile bugetelor locale se formeaza din impozite, taxe, alte
venituri §i din venituri cu destinafie speciala, precum §i din cote §i sume defalcate din unele venituri ale bugetului de
stat, cote adifionale la unele venituri ale bugetului de stat §i ale bugetelor locale §i din transferuri cu destinafie
speciala de la bugetul de stat.

Pentru dimensionarea veniturilor proprii se iau in considerare veniturile din impozite §i taxe locale care se
stabilesc pe baza declarafiilor de impunere ale contribuabililor, in cazul impozitelor §i a nivelurilor taxelor stabilite
prin hotarare de consiliul local. Impozitul este anual, se plate§te trimestrial, in rate egale, pana la data de 15 a ultimei
luni din fiecare trimestru. In funcfie de tennenele de incasare a veniturilor se dimensioneaza cheltuielile, care de
regula sunt mai mari decat veniturile, fiind necesara echilibrarea bugetului, cu cote §i sume defalcate din unele
venituri ale bugetului de stat.

Veniturile bugetelor locale se constituie din:

a) venituri proprii formate din: impozite, taxe, contribufii, alte varsaminte, alte venituri §i cote defalcate din
impozitul pe venit;

b) sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat;

c) subvenfiiprimiie de la bugetul de stat §i alte bugete;

d) dona(ii §i sponsorizari.

Veniturile instituite §i mobilizate la buget in mod obi§nuit sunt considerate venituri curente sau ordinare.
Aceste venituri se incaseaza cu regularitate la bugetele locale in cadrul fiecarui exercifiu financiar , pe baza unor
prelevari legale, constituind o sursa permanenta. Din aceasta categorie fac parte veniturile fiscale §i veniturile
nefiscale.

1. Veniturii proprii

Veniturile curente sunt definite ca fiind impozitele §i taxele pe care Primaria Ia§i le colecteaza de la populate
fiind grupate in doua categorii: o Venituri fiscale o Venituri nefiscale

a) Veniturile fiscale din taxe §i impozite au suferit sub aspectul moduiui de fundamentare urmatoarele
modificari:

- impozitele §i taxele locale au fost actualizate in funcfie de inflafia ultimilor ani

- autoritafile locale actualizeaza permanent, in funcfie de inflafia anuala, impozitele §i taxele in suma fixa §i
anexa pe baza careia se calculeaza impozitul pe cladiri la persoanele fizice;

5
0
 Actualizarea se realizeaza pe baza ultimilor 12 indici lunari ai inflafiei cunoscufi Actualizarea este permisa
daca rata anuala a inflafiei este mai mare de 5%. Rata anuala a inflafiei este produsul celor 12 rate lunare ale inflafiei.

Autoritafile locale au dreptul de a stabili unele impozite locale intre anumite limite §i de a reduce sau de a
create toate impozitele locale cu 50% fafa de prevederile legii.

Impozite directe:

Sunt nominative, reglementate in funcfie de natura §i marimea veniturilor sau a averii §i au termene de plata
stabilite §i cunoscute in prealabil. Cateva avantaje ale acestor impozite sunt:

- constituie un venit sigur pentru stat dinainte cunoscut si pe care se poate baza in anumite perioade de timp;

- indeplinesc dezideratele de justifie fiscala, deoarece sunt exonerate veniturile minimului de existenfa;

- au in vedere marimea §i natura venitului §i prin aceea ca fin seama de sarcinile familiale;

- sunt u§or de calculat §i de perceput.

Ca dezavantaje amintim:

- nu sunt agreabile platitorilor;

- se considera neproductive;

5
1
- pot duce la abuzuri in ceea ce prive§te a§ezarea §i incasarea impozitelor.

Impozitele directe au principala pondere in totalul veniturilor la bugetele publice. Mai jos sunt voi prezenta
cateva din impozitele directe, avand in vedere urmatoarele aspecte:

1. acte normative ce le regiementeaza;

2. subiectul de impunere;

3. baza de calcul;

4. modul de calcul(asieta);

5. termene de plata;

6. obligapile §i raspunderile platitorului.

Impozitele indirecte spre deosebire de cele directe, nu se stabilesc direct §i nominative asupra
contribuabililor, ci se a§eaza aupra vanzarii bunurilor sau asupra prestarii unor servicii. Impozitele indirecte vizeaza
utilizarea venitului sau averii. Impozitele indirecte nu presupune nominalizarea §i inscrierea suportatorului
impozitului in evidence organelor fiscale, de aceea se mai numesc §i impozite fara debit.

5
2
 Din categoria impozitelor indirecte ale bugetelor locale fac parte: impozitul pe spectacole, taxe pentru
eliberarea de licence §i autorizapi de funcponare, taxe de timbru pentru activitatea notariala, taxe extrajudiciare de
timbru.

b) Venitruile nefiscale sunt venituri care revin unitaplor administrativ teritoriale in calitatea acestora de
proprietar de capitaluri avansate pentru constituirea patrimoniului unitaplor economice §i institupilor publice care
realizeaza acele activitati ale administrapei publice locale ce au, in principal caracter de prestape; este vorba despre
varsamintele din profitul net al regiilor autonome de sub autoritatea consiliilor locale §i de varsaminte de la
institupile publice.

Veniturile nefiscale sunt cunoscute §i sub denumirea de diverse venituri. Veniturile prevazute in bugetele
institupilor publice §i activitaplor fmanlate integral sau paif ial din venituri propprii sunt considerate tot venituri
nefiscale.

in cadrul bugelelor locale aceste venituri apar la capitolul: varsaminte din profitul net al regiilor autonome.

Cand prestapile de interes local au caracter social cultural sau de alt& natura, entitaple care le efectueaza sunt
organizate ca institu^ii publice. Acestea funcponeaza in cele mai variate domenii de activitate, realizand fiecare
prestapi specifice domeniului sau de activitate. in cadrul bugetelor locale acestea sunt evidenpate la capitolul:
varsaminte de la institupile publice.

Veniturile nefiscale cuprinse in cadrul capitolului diverse venituri din clasificapa bugetara pentru bugetele
locale cuprind acele venituri care au o individualitate determinate de condipile §i imprejurarile in care se realizeaza.
Din categoria venituri lor de felul acesta fac parte: venituri din recuperarea cheltuielilor de judecata, imputapi §i
despagubiri, venituri din amenzi §i alte sancpuni aplicate conform dispozipilor legale, restituiri de fonduri din
finanjarea bugetara a anilor precedenp, venituri din concesiuni §i mchirieri, penalitafi pentru nedepunerea sau
depunerea cu intarziere a declarapei de impozite §i taxe.

5
3
 Veniturile din capital rezulta din vanzarea unei parp din avupa naponala aflata in patrimoniul public. Izvoml
acestor venituri nu este activitatea din anul bugetar in care se incaseaza, ci este vorba de valorificarea unor bunuri ce
s-au acumulat in patrimoniul public, fiind rezultatul utilizarii unei parp din resursele bugetare ale perioadelor trecute.
In cadml bugetelor locale capitolul venituri din capital cuprind : venituri din valorificarea unor bunuri ale institupei
publice, venituri din vanzarea locuin^elor construite din fondurile statului §i venituri din privatizare.

Prelevarile din bugetul de stat reprezinta acele sume alocate de la bugetul de stat pentru complementarea
veniturilor bugetelor locale, care de regula sunt insuficiente pentru acoperirea cheltuielilor proprii.Aceste venituri
cuprind in cadrul bugetelor locale cotele §i sumele defalcate din impozitul pe venit §i sume defalcate din taxa pe
valoare adaugata pentru bugetele locale.

Cotele defalcate din impozitul pe venit reglementate de prevederile art28 din

O.U.G. 45/2005 care presupune ca din impozitul pe venit, Tncasat la bugetul de stat la nivelul fiecarei unitap
administrativ-teritoriale, se aloca lunar, in termen de 5 zile lucratoare de la finele lunii in care s-a incasat acest
impozit, o cota de 36% la bugetele locale ale comunelor, ora§elor §i municipiilor, pe teritoriul carora i§i desfa§oara
activitatea platitorii de impozite, 10% la bugetul propriu al judefului §i 17% intr-un cont distinct, deschis pe seama
consiliului judetean pentru echilibrarea bugetelor locale ale comunelor, oraselor, municipiilor §i judefului.

2. Sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, destinate echilibrarii bugetelor locale, care vor
fi repartizate pe judefe, in funcfie de urmatoarele criterii:

• capacitatea financiara calculata in funcfie de impozitul pe venit incasat pe locuitor, 111 proportie de
70% din sumele defalcate;

• suprafafa judefului, in proporfie de 30% din sumele defalcate.

5
4
 Din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru echilibrarea bugetelor locale, aprobate
anual prin Legea bugetului de stat, §i din cota de 17% aparfinand bugetului propriu al judefului, o cota de 25% se
aloca bugetului propriu al judefului, iar diferenfa se repartizeaza pe comune, ora§e §i municipii prin hotarare a
consiliului judetean, dupa consultarea primarilor §i cu asistenfa tehnica de specialitate a direcfiei generale a
finanfelor publice, in funcfie de urmatoarele criterii:

• capacitatea financiara calculata in baza impozitului pe venit incasat pe locuitor, in proporfie de 30%;

• suprafafa unitafii administrativ-teritoriale, in proporfie de 30%;

• populafia unitafii administrativ-teritoriale, in proporfie de 25%;

• alte criterii stabilite prin hotarare a consiliului judefean, in proporfie de 15%, care sa asigure cu
prioritate susfinerea programelor cu finanfare externa, care necesita cofinanfare locala.

3. Subvenfiile primite de la bugetul de stat reprezinta un alt procedeu de complementare al veniturilor

bugetelor locale care sunt insuficinte pentru acoperirea cheltuielor proprii. Subvenfiile primite de la bugetul de stat
catre bugetele locale, in scopul finanfarii unor investifii cu caracter social §i edilitar gospodaresc, precum §i altor
acfiuni de natura celor prevazute de legea bugetului de stat, sunt sumele primite de bugetele locale de la bugetul
asigurarilor pentru §omaj in vederea finanfarii programelor pentru ocuparea temporara a forfei de munca, sumele
primite pentru susfinerea sistemului de protecfie a copilului.

4. Dona^iile §i sponsorizarile reprezinta acele venituri ale bugetelor locale care au la baza un contract de
sposorizare. Legea 500/2002 privind finanfele publice prevede ca institupile publice pot folosi pentru desfa§urarea
activitapi lor, bunuri materiale §i fonduri banesti primite de la persoane fizice sau juridice, sub forma de donapi §i
sponsorizari, cu respectarea dispozipilor legale.

5
5
 in cazul institupilor publice finanfate integral de la bugetul local, mijloacele bane§ti primite de la persoane
fizice §i juridice, sub forma donapilor §i sponsorizari lor sunt varsate direct la bugetul local din care sunt fin an {ate
acele entitati.

A) IMPOZITE DIRECTE
1. Impozitul pe cladiri

Elemente tehnice

□ Cadrul normativ pentru perceperea §i a§ezarea impozitului pe profit este reprezentat de Legea 571/2003 §i
Legea 343/2006 respectiv Codul Fiscal intrat in vigoare la 1.01.2007 §i de normele de aplicare cuprinse in HG
1861/2006 §i HG 44/2007.

□ Reguli generale

Orice persoana care are in proprietate o cladire situata in Romania datoreaza anual impozit pentru acea
cladire, exceptand cazurile speciale prezentate in lege. Pentru cladirile proprietate publica sau privata a statului ori a
unitafilor administrativ-teritoriale, concesionate, inchiriate, date in administrare ori in folosin^a persoanelor juridice,
se stabile§te taxa pe cladiri, care reprezinta sarcina fiscala a concesionarilor, locatarilor, titularilor dreptului de
administrare sau de folosinfa in condifiile similare impozitului pe cladiri. Atat impozitul pe cladiri, cat §i taxa pe
cladiri se datoreaza catre bugetul local al comunei, al ora§ului sau al municipiului in care este amplasata cladirea. In
cazul in care o cladire se afla in proprietatea comuna a doua sau mai multe persoane, fiecare dintre proprietarii
comuni ai cladirii datoreaza impozitul pentru spapile situate in partea din c§adire aflata in proprietatea sa.

Cladiri care nu sunt supuse impozitului:

a) Cladirile institufiilor publice, cu exceppa incintelor acestora folosite pentru activitafi economice;

b) Cladirile care, potrivit legii, sunt considerate monumente istorice, de arhitectura si arheologice, precum si
muzeele si casele memoriale, cu excepfia incintelor acestora folosite pentru activitafi economice;

5
6
 c) Cladirile care, prin destinafie constituie locale de cult, aparfinand cultelor religioase recunoscute de lege, §i
parfiie lor componente locale;

d) Cladirile institufiilor de mvafamant preuniversitar §i universitar, autorizate provizoriu sau acreditate, cu

excepfia incintelor acestora folosite pentru activitafi economice;

e) Cladirile aflate in domeniul public al statului §i in administrafia Regiei Autonome “Administrafia

Patrimoniului Protocolului de Stat”, precum §i cele din domeniul privat al statului si administrate de regie;

1) Construcfii §i amenajari funerare din cimitire;

g) Construcfii speciale: cladirile §i construcfii le anexe ale acestora, posturi de transformare, refele aeriene de
transport §i distribufie a energiei electrice, refele de canalizare, etc.

Contribuabil

Direcfia de w Firmnfp

Direc|ia Pnhlipp
bconomica|—j
Locale 4

Trezoreria

Fig. Nr. 7 FIuxul informational pentru impozitul pe cladiri

1. Contribuabilul persoana fizica sau juridica depune la Direcfia econon Declarafia de impunere
pentru stabilirea impozitului pe cladiri.

5
7
 2. Direcfia economica prime§te declarafiiie.

3. Direcjia economica depune la DFPL, Declarable de impunere pentru stabilirea impozitului pe

cladiri.

4. DFPL procedeaza la inregistrarea declara^iilor fiscale, stabilirea, verificarea §i colectarea

impozitelor pe cladiri precum §i solu^ionarea contesta|iilor impotriva actelor administrativ fiscale.

5. Are loc plata impozitului ce aduce cu sine stingerea obliga^iilor fiscale.

DFPL depune banii colectap la Trezoreri^Impozitul pe cladiri de la persoanele

fizice

Obiectul impozabil, il reprezinta cladirile proprietate a contribuabililor, cladirile proprietate stat ce sunt
administrate sau date Tn folosin^a unor contribuabili §i cladirile din fondul locativ de stat.

Baza impozabila a cladirilor ce apar^in persoanelor fizice §i juridice o reprezinta valoarea lor stabilita
potrivit unor criterii §i norme.

Conform Legii 571/2005 privind Codul Fiscal impozitul pe cladiri la persoane fizice se calculeaza avand in
vedere mai multe elemente: zona de impozitare,materialele de construcpe folosite, numarul de niveluri ale imobilului,
anul construcpei §i gradul de dotare cu instalapi pentru utilitafi.

5
8
 Pentru calculul impozitului pe cladiri, in cazul persoanelor fizice, sunt necesare urmatoarele date: rangul
localitatii unde se afla situata cladirea; teritoriul unde se afla: in intravilan sau in extravilan; zona tn cadrul localitatii;
suprafa^a construita desfa§urata a cladirii, respectiv: cea determinate pe baza dimensiunilor masurate pe conturul
exterior al acesteia sau in cazul in care cladirea nu poate fi efectiv masurata pe conturul exterior, suprafa^a utila a
cladirii se inmul^e§te cu coeficientul de transformare de 1,20; tipul cladirii §i instala|iile cu care este dotata aceasta;
data finalizarii cladirii.

Formula de calcul a impozitului pe cladiri datorat de persoanele fizice este urmatoarea:

Imp.c.pf. = Vi * C% * Coef. Corectie unde:

Imp.c.pf. = impozit pe cladire persoane fizice

Vi = valoare impozabila

C% = cota de impozitare, la persoanele fizice este de 0,1 la cladirile din mediu rural §i 0,2 la cele din mediu
urban.

Coef.corec|ie = coeficientul de corec^ie care se stabile§te in funcpe de rangul localita^ii §i zona in care se
afla (extravilan sau intravilan).

Valoarea impozabila se determina dupa formula:

Vi = Sc * i

unde: Vi = valoarea impozabila.

• 9

Sc = suprafata construita exprimata in m

5
9
 i = valoarea care este in functie de dotarile cladirii.

Valoarea impozabila a unei cladiri se determina prin inmul{irea suprafe{ei construite desfa§urate a cladirii,
exprimata in metri patrap, cu valoarea corespunzatoare in funcpe de dotarile cladirii.

Daca o persoana ftzica are in proprietate doua sau mai multe cladiri utilizate ca locuin^a, care nu sunt
inchiriate unei alte persoane, impozitul pe cladire se majoreaza dupa cum urmeaza:

a) cu 15% pentru prima cladire in afara celei de la adresa de domiciliu;

b) cu 50% pentru cea de-a doua cladire in afara celei de la adresa de

domiciliu;

c) cu 75% pentru cea de-a treia cladire in afara celei de la adresa de

domiciliu;

d) cu 100% pentru cea de-a patra cladire §i urmatoarele in afara celei de la adresa de domiciliu.

Plata impozitului

Impozitul/taxa pe cladiri se plate§te anual, in doua rate egale, pana la datele de 31 martie §i 30 septembrie
inclusiv. Pentru plata cu anticipate a impozitului, datorat pentru intregul an de catre contribuabili, pana la data de 31
martie a anului respectiv, se acorda o bonificatie de pana la 10%, stabilita prin hotarare a consiliului local.

6
0
 Impozitul anual pe cladiri de pana la 50 de lei inclusiv, se plate§te integral pana la primul termen de plata. In
cazul in care contribuabilul define in proprietate mai multe

cladiri amplasate pe raza aceleia§i unitafi administrativ-teritoriale, suma de 50 lei se refera la impozitul cumulat.

Valoarea impozabila se reduce 111 funcfie de perioada in care au fost realizate cladirile, astfel: la cele
construite inainte de 1950 reducerea este de 50%; iar la cele construite intre 1951-1977 reducerea este de 5%.

Valoarea impozabila a cladirii se ajusteaza in funcfie de amplasarea cladirii, prin inmulfirea sumei
determinate conform tabelului de mai sus cu coeficientul de corecpe corespunzator, prevazut in urmatorul tabel:

Tab. Nr.5 Coeficientul de corecfie corespunzator rangului

RANGUL
localitafii
LOCALITAJII
ZONA IN CADRUL LOCALITAJII

Exemplu de calcul pentru impozitul pe cladiri-persoane fizice :

Valoare cladire total = 37.556Ron

Impozit pe cladire = 0,2% Impozitul pe cladiri = 75,11 Ron

Fundamentare impozit pe cladiri = Valoare cladire x Impozit pe cladiri Plata impozitului se

face in 2 rate egale astfel:

6
1
 - pana la 15 martie : 37,556 Ron

- 15 septembrie : 37,556 Ron

Cladirile institupilor publice, cu excepfia incintelor acestora folosite pentru activitafi economice, nu
se impoziteaza.

Fundamentarea impozit pe cladiri persoane juridice = valoare de inventar x cota de impozit

Fundamentarea impozitului pe cladiri persoane fizice = Suprafafa utila(mp) x Valoarea cladirii supusa
impunerii(lei/mp) x Coeficient de grosime a perefilor

Impozitarea cladirilor la persoane juridice se face Tn funcfie de valoarea de inventar inregistrata in

contabilitatea contribuabililor la care se aplica doua cote de impozitare.

Formula de calcul la impozitul pe cladire persoane juridice este urmatoarea: Imp.c.pj = Val. Iv * C%

unde:

Imp.c.pj = impozitul datorat de persoanele juridice pe cladiri.

Val. lv = valoarea de inventar a cladirii la data intrarii in patrimoniu.

C% = cota de impozitare care poate fi cuprinsa intre 0,5-1%.

6
2
 Valoarea impozabila se reduce in func(ie de perioada in care au fost realizate cladirile, astfel: la cele
construite Inainte de 1950 reducerea este de 50%; iar la cele construite intre 1951-1977 reducerea este de 5%.

Astfel pentru anul 2012 s-a propus un buget de aproximativ 675 milioane de lei, din care 30%
reprezinta fonduri europene pentru investitii. Din acesta se are ca suport:

-inventarierea masei impozabile in luna ianuarie 2012 (12.341,86 mii lei) §i din care a rezultat un debit de
17.946,00 mii lei;

-rama§i(ele inregistrate la data de 31.12.2011 care sunt de 9.573,12 mii lei; -incasarile realizate la data de
31.12.2011 care au fost de 15.282,22 mii lei; -cre§terea inregistrata, in primele doua luni, a veniturilor din anul 2012
fa{a de veniturile anului 2011 pentru aceea§i perioada care este de aproximativ 15%

-evolufia crescanda a incasarilor din anii anteriori.

2. Impozitul pe teren

Impozitul pe teren este datorat de orice persoana care are in proprietate teren situat in Municipiul Ia§i
determinat anual.

Platitorul §i suportatorul acestu impozit este proprietarul care are calitatea de contribuabil la bugetul local.

Baza de calcul a impozitului pe teren o reprezinta suprafaja de teren exprimata in

2

m.

6
3
 §i in cazul acestui impozit contribuabilul persoana juridica i§i calculeaza impozitul §i il declara la organul
fiscal la incaputul fiecarui an, iar pentru contribuabilii

persoane fizice organul fiscal calculeaza impozitul anual §i il comunica acestora.

2
Impozitul pe teren se stabile§te luand in calcul numarul de m de teren, rangul
localitafii in care este amplasat terenul §i zona §i/sau categoria de folosinja a terenului
. 2

conform incadrarii facute de consiliul local §i suma corespunzatoare a impozitului pe m stabilita prin Legea
571/2003.

Formula de calcul;

Imp.t =S * Coef. corectie * Categ, defol.

unde:

Imp.t = impozit teren S = suprafapi exprimata in metrii pat

rap

Coef. corecfie = coeficientul de corecpe in funcpe de amplasarea terenului in extravilan sau intravilan,
§i in funcpe de rangul localitapi.

In cadml unui teren amplasat in intravilan, inregistrat in registml agricol la categoria de folosin^a terenuri
cu construcpi, impozitul pe teren se stabile§te prin inmulprea suprafe^ei terenului, exprimata in hectare, cu suma
corespunzatoare prevazuta in urmatorul tabel:

Tab. Nr. 6 Categorii de teren amplasat in intravilan

6
4
 Rangul localitatii (lei/mp)
ona din cadrul localitatii

0 I 11 III IV V
A 5.900 4.900 4.300 3.700 500 400
B 4.900 3.700 3.000 2.500 400 300
C 3.700 2.500 1.900 1.200 300 200
D 2.500 1.200 1.000 700 200 100

Exemplu de calcul : O S.C. x are in patrimoniu un teren de lOOOmp in intravilanul ora§ului Iasi , zona
A, rangul III. Astfel societatea va avea de platit un impozit pe teren de :
Imp.t=I000inp*3.700=3,700.000/an

Impozitul pe teren se plate§te anual, In patru rate egale, pana la datele de 15 martie, 15 iunie, 15
septembrie §i 15 noietnbrie, inclusiv. Pentru plata cu anticipate a impozitului pe teren, datorat pentru intregul an de
catre persoanele fizice.Neplatirea la termen a obliga^iilor implica majorari de 0,06% pe zi §i penalita|i de 0,5% pe
luna sau Ifacpune de luna.

In anul 2012 veniturile din impozitul pe terenuri de la persoane fizice au fost estimate in buget la
valoarea de 2.302,52 mii lei. La stabilirea acestei valori s-au avut in vedere:

- inventarierea masei impozabile in luna ianuarie 2011 (3.427,91 mii lei) prin care s-a stabilit un debit de
3.319,80 mii lei;

- rama§i(ele inregistrate la data de 31.12.2011 care sunt de 4.515,67 mii lei;

- incasarile realizate in anul 2011 care au fost de 3.587,92 mii lei;

6
5
 - evolujia crescanda a incasarilor din anii anteriori .

In cazul impozitului pe terenuri de la persoane juridice nivelul incasarilor pentru anul 2012 au fost
estimate la valoarea de 4.469,17 mii lei avand la baza:

- inventarierea masei impozabile in luna ianuarie 2012 (6.527,700 mii lei) prin care s-a stabilit un debit de
5.171,80 mii lei;

- rama§i(ele inregistrate la data de 31.12.2011 care sunt de 7.515,67 mii lei;

- incasarile realizate in anul 2011 care au fost de 5.587,92 mii lei;

- evolupa crescanda a incasarilor din anii anteriori .

In cazul unui teren amplasat in intravilan, inregistrat in registrul agricol la alta categorie de folosin(a decat
cea de terenuri cu construe^, impozitul pe teren se stabileste prin inmul(irea suprafejei terenului, exprimata in
hectare, cu suma corespunzatoare prevazuta in tabelul urmator:

Tab.nr. 7Categorii de teren agricol Zona (lei/(

Teren arabil 20 11
Pa§une
Fanea(a
Vie 13
Livada 38 20
Padure sau alt teren cu vegetafie forestiera 20 11
Teren cu apa
Drumuri §i cai ferate
Teren neproductiv

6
6
 Suma stabilita conform tabelului mai sus prezentat se mmulfe§te cu coeficientul de corecfie corespunzator
prevazut in urmatorul tabel:

Tab. Nr 8 Coeficentul de corecfie corespunzator terenului agticol Coeficientul de corecfie

Rangul local itafii
O 8,00
I 5,00
II 4,00
III 3,00
IV 1,10
V 1,00

Inlesnirile la plata se realizeaza de catre organul fiscal la solicitarea contribuabilului §i in conformitate cu

prevederile Legii 571/2003.

Impozitul/taxa pe teren se plate§te anual, in doua rate egale, pana Ia datele de 31 martie §i 30 septembrie,
inclusiv.

Pentru plata cu anticipate a impozitului pe cladiri §i a impozitului pe teren datorat pentru Intregul an de
contribuabili pana la 31 martie, a anului respectiv, se acorda o bonificafie de 5 % a§a cum s-a stabilit prin HCL.

1. Orice persoana juridica intocme§te pe baza Procesului verbal de punere in functiune a terenului o
Declaratie de impunere;

2. Declaratia de impunere este depusa Ia Directia Economica si de Finante Locale a primariei Iasi, in
termen de 30 de zile de la data dobandirii terenului. Potrivit datalor din Declaratia de impunere se va plati
lunar o anumita suma care semnifica impozitul pe teren.

3. Directia Economica si de Finante Locale a primariei Iasi transmite informatiile colectate

Serviciului Buget Contabilitatea Veniturilor, deoarece intra in atributiile acestuia stabilirea, constatarea,
urmarirea si incasarea impozitelor si taxelor locale.

6
7
 4.

5. Serviciului Buget Contabilitatea Veniturilor procedeza la stabilirea, constatarea, unnarirea si incasarea

impozitului pe teren si trimite un ordin de plata bancii la care pers.j.are deschis cont.

6. Viramentul care are loc intre contul flrmei si contul bugetului local descliis la Trezoreria Iasi.

6
8
 3. Extrasul de cont care pleaca de la Trezorerie catre banca, in vederea confirmarii
stingerii obligatiei de plata fata de bugetul local Taxa asupra mijloacelor de
transport

Fig. Nr.8 Fluxul informational al impozitul pe teren

Subiectul il reprezinta contribuabilii persoane fizice §i juridice care depn vehicole cu tracpune
mecanica.

Obiectul il reprezinta mijloacele de transport cu tracpune mecanica.

6
9
 Taxa asupra mijloacelor de transport cu tracpune mecanica, care aparpn persoanelor fizice se
stabile§te in funcfie de capacitatea cilindrica a motorului pentru fiecare 500 cm 2 sau fracpune de
capacitate sub 500 cm2 dupa cum urmeaza:

Taxa asupra mijlocului de transport se plate§te anual, in 2 rate egale, pana la 31 martie §i 30
septembrie inclusiv. Pentru plata cu anticipate se acorda o bonificape de 5% aprobata prin HCL.

Calculul taxei - taxa asupra mijloacelor de transport se calculeaza in funcpe de tipul

mijlocului de transport: autoturisme, autobuze, autocare, microbuze, autocamioane. In cazul oricaruia
dintre mijloacele de transport cu tracpune mecanica, taxa asupra mijlocului de transport se calculeaza
in funcpe de capacitatea cilindrica a motorului acestora pentru fiecare 500 cmc sau fracpune.

Capacitatea cilindrica sau masa totala maxima autorizataa a unui mijloc de transport se
stabile§te prin cartea de identitate a mijlocului de transport, prin factura de achizipe sau un alt
document similar.

Formula de calcul;

T.mj.t. - Cap. c. * S unde:

T.mj.t. = impozitul pe mijlocul de transport

Cap.c. = capacitatea cilindrica a mijlocului de transport

S = suma corespunzatoare capacitatii cilindrice a mijlocului de transport

7
0
 ne de capacitate sub 500 cmc.

Jinand seam a ca taxa asupra mijloacelor de transport definute de persoane fizice

se calculeaza in funcpe de capacitatea cilindrica, pentru anul 2012 s-a prevazut in buget suma de
7.543,84 mii lei calculata in funcpe de:

- inventarierea masei impozabile in luna ianuarie 2012 (5.632,25 mii lei) prin care s-a
stabilit un debit de 6.990,00 mii lei;

- rama§i(ele inregistrate la data de 31.12.2011 care sunt de 6.715,67 mii lei;

- incasarile realizate in anul 2011 care au fost de 6.007,92 mii lei;

- cre§terea inregistrata, in primele doua luni, a veniturilor din anul 2012 fa(a de veniturile
anului 2011 pentru aceea§i perioada care este de aproximativ 25%.

Tab. Nr. 9 Tipuri de autovehicule Tipuri de autovehicule Suma in lei (RON), pentru
Nr. crt
flecare grupa de 200 cm" sau
frac(iune din aceasta
Motorete, scutere, 7
1 motociclete §i autoturisme cu capacitatea de pana la 1600 cm
inclusiv
15
2
Autoturisme cu capacitatea cilindrica intre 1601 cm §i 2000 cm inclusiv
3 30
Autoturisme cu capacitatea cilindrica intre 2001 cm §i 2600 cm5 inclusiv
4
60
Autoturisme cu capacitatea cilindrica intre 2601 cm'§i 3000 cm inclusiv
5
120
Autoturisme cu capacitatea cilindrica de peste 3.001 cm"
Autobuze, autocare,
6 microbuze 20

7
1
 7 25
Alte autovehicule cu masa totala maxima autorizata de pana la 12 tone inclusiv,
precum §i autoturisme din producpa interna
8 15

7
2
 Cartea de identitate a
veliicolului
Directia Economica si Finante Publice Locale

0
Serviciul Buget Contabilitatea Veniturilor

Banca X

Declaratia privind taxa pe mijl. de transport

0
Trezoreria Iasi

Serviciul de specialitate Iasi

Fig. nr. 9 Flux Informational la impozitul pe mijloacele de transport

4. Taxa pentru folosirea mijloacelor de publicitate,

afi§aj §i
reclama

Contribuabilii care beneficiaza de serviciul de reclama §i publicitate sub

diverse forme, au obligapa sa incheie contracte in acest sens §i datoreaza o taxa de
reclama §i publicitate de 3% din valoarea contractului, exclusiv taxa pe valoare
adaugata aferenta. Pentru firmele instalate la locul exercitarii activitafii taxa este de
161.400 lei/an/m2.

Taxa devine exigibila la data intrarii in vigoare a contractului de prestare a

serviciului de reclama §i publicitate. Contribuabilii care datoreaza taxa pentru firma
a
u
 obligapa sa achite trimestrial pana la date de 15 inclusiv a ultimei luni din
fiecare trimestm, la consiliul local.

5. Taxa pentru eliberarea certificatelor ,

avizelor §i autorizafiilor in domeniul
constructiilor

Certificatele, avizele §i autorizapile in domeniul construcpilor eliberate

contribuabililor, sunt expuse unor taxe diferenpate, in funcpe de valoarea
construcpilor sau a instalapilor de suprafa^a terenurilor §i de natura serviciilor
prestate astfel:

S Certificatul de urbanism:

O etapa preliminara in cadrul procesului de obpnere a autorizapei pentru realizarea

unei construcpi a reprezinta eliberarea de catre primarii a certificatului de
urbanism. Eliberarea certificatului de urbanism se taxeaza diferenpatin funcpe de
suprafa^a de teren pe care se va realiza construcpa

Tab. nr.10 : Suprafafa terenurilor pentru careTaxa (ron)

se solicita
a). panamediul
certificatul, pentru la 150 urban 3,12
b). pana la 250 4,20
c). pana la 500 5,27
d). pana la 750 6,35
e). pana la 1000 7,53
f). peste 1000 pentru suprafepde mai mari de 1000 m

S Autorizapa de construire pentru lucrarile care se autorizeaza

potrivit

legii:
 *=> 1% din valoarea autorizata a lucrarii, inclusiv a instalapilor
aferente acesteia.

Pentru constmcpile de locuin|e taxele de autorizare se reduc cu 50%.

S Autorizapa de foraje §i excavari, necesara studiilor geotehnice,

ridicarilor topografice, exploatarilor de cariera, balastarilor, sondelor de gaze §i
petrol, precum §i altor exploatari

V Autorizarea construcfii lor pentru lucrari cu caracter provizoriu -

chio§curi, tonete, cabine, spafii de expunere situate pe caile §i in spatiile publice,
precum §i pentru amplasarea corpurilor §i a panourilor de afi§aj, a finnelor §i
reclamelor

S Autorizarea construcfii lor provizorii de §antier, necesare

execufiei lucrari lor de baza daca nu au fost autorizate odata cu acestea:

O 3% din valoarea autorizata a construcfiilor provizorii.

•/ Autorizafii de construire pentru organizarea de tabere , de corturi,

casufe sau rulote, campinguri:

■=> 2% din valoarea autorizata a lucrarii sau a construcfiei.

A Autorizafii le pentru lucrari le de racorduri §i bra§amente, refete,

refele publice de apa, canalizare, gaze, termice, energie electrica §i telefonie
 A Avizul comisie de urbanism §i amenajarea
teritoriului A Certificat de nomenclature
stradala §i adresa

S Taxa pentru eliberarea autorizafiilor de orice fel, cu excepfia

celor

din domeniul construcfiilor, precum §i viza anuala a acestora.

A. Aulorizatii de functionare pentru activita{i lucrative §i viza anuala a

acestora

a. pentru meseria§i §i carau§i

b. pentru cazane de fabricat rachiu

c. pentru liberi profesioni§ti

d. pentru mori, prese de ulei §i darace

e. pentru alte activitafi neprevazute mai sus

B. Aulorizatii sanitare de functionare either ate contribuabililor

• Autorizafia de desfiinfare parfiala sau totala a construcfiilor §i a amenajarilor

 Veniturile curente fiscale- impozite indirecte se percep cu prilejul vanzarii
bunurilor §i al prestarii servicii lor in momentul Tn care se efectueaza. Taxele de
timbru se percep la efectuarea de catre institufiile publice a unor operafii:
autentificari de acte, eliberarea de documente, legalizari de acte. Impozitul pe
spectacole reprezinta o cota procentuala din venitul realizat prin vanzarea biletelor
de intrare la manifestatiile artistice respective.

b) IMPOZITE INDIRECTE:
1. Impozitul pe spectacole

Persoanele juridice care organizeaza cu plata spectacole, manifestari

artistice §i distractive de videoteca §i discoteca, denumite generic spectacole,
datoreaza un impozit calculat in cote procentuale asupra incasarilor din vanzarea
biletelor de intrare §i a abonamentelor de spectacole, mai pupn valoarea timbrelor
instituite potrivit legii.

Cotele de impozitare sunt diferenpate in funcpe de natura spectacoluiui

organizat, dupa cum urmeaza:

- 2% asupra incasarilor din spectacole de teatru, opera, cinematografe, alte

spectacole muzicale §i de circ;

-5% asupra incasarilor din festivaluri, concursuri, cenacluri, serate,

recitaluri sau alte manifestari artistice cu caracter ocazional;

-2% pentru incasari din competipi sportive interne;

-5% pentru incasarile din competipi sportive intemaponale;

 -10% la incasarile obpnute din activitaple cu caracter distractiv sau artistic
organizate de discoteci sau videoteci;

Nu intra in incident impozitului pe spectacole incasarile din vanzarea

biletelor de intrare pentru vizitarea muzeelor, castelelor, targurilor expozipilor,
gradinilor botanice, incasarile din vanzarea biletelor de tombola, a biletelor pentru
activitap distractive cum ar fi: calu§ei, barcu^e, precum §i incasarile din avizarea
biletelor de intrare in unitaple de alimentape publica a caror valoare se include in
veniturile din activitatea de baza.

Platitorii de impozit pe spectacole sunt obligap sa intocmeasca §i sa depuna

la organul de specialitate al consiliului local un decont potrivit modelului din anexa
la Nomiele de aplicare a legii nr. 147/1998 cu privire la impozitul pe spectacole.

2. Taxe extrajudiciare de timbru

1. Taxa pentru eliberarea certificatelor de orice fel, altele decat cele eliberate
de

instance, Ministerul Justipei, parchetul de pe langa Curtea Suprema de

Justipe §i

de notari publici precum §i pentru alte servicii prestate de unele institupi

publice.

2. Taxe pentru eliberarea sau preschimbarea actelor de identitate §i

inscrierea menfiunilor in acestea, precum §i pentru eliberarea permiselor de
vanatoare §i pescuit:
 3. Taxe pentru examinarea conducatorilor de autovehicule in vederea
obfinerii permiselor de conducere.

4. Taxa de inmatriculare a autovehiculelor §i a remorcilor,

autorizate, autorizare provizorie de circulafie §i autorizate de circulate
pentru probe:

Veniturile curente nefiscale au o pondere mult mai redusa tn

bugetul local;

veniturile din concesiuni devin foarte importante in perspectiva transformarii

regiilor locale in societafi comerciale §i a privatizarii servicii lor publice
locale. Astfel, in

conform itate cu prevederile legislative care reglementeaza activitatea de

concesionari §i

inchirieri, regiile autonome de gospodarire comunala s-au transformat in societafi

comerciale, iar redevenfele stabilite prin contractul de concesiune reprezinta
venituri importante ale bugetului local.

Alte taxe pe utililizarea bunurilor, autorizarea utilizarii bunurilor sau pe

desfa§urarea de activitafi In aceasta categorie de venit se incaseaza taxele pentru
eliberarea certificatelor, avizelor §i autorizafii lor prevazute in titlul IX, cap V din
legea nr. 571/2005. Valorile acestor taxe sunt stabilite prin HCL 172/2008.
Totalul incasat pe taxa extrajudiciara de timbru in anul 2012 la Primaria Iasi a
fost de 2.297,11.
Alte impozite §i taxe fiscale

In acest subcapitol bugetar se incadreza cotele defalcate din impozitul pe

salar §i taxa de teren restanfe (din anii anterior!) precum §i taxele pentru foiosinfa
teren, contravaloarea bonurilor valorice din piefe, targuri, obor, bazar, §trand,
pationoar, partia de schi etc.

Totalul incasat pe Alte impozite §i taxe fiscale in anul 2012 la Primaria Iasi a fost
de 3.202,99
VENITURI DE LA BUGETUL DE STAT

r
Yi
a) Cote defalcate din impozitul pe venit

Din impozitul lunar incasat la bugetul de stat la nivelul fiecarei unitap teritoriale, se aloca lunar, in
termen de 5 zile lucratoare de la finele lunii in care s-a incasat acest impozit, o cota de 35% la bugetele
locale ale comunelor, ora§e!or §i municipiilor, 10% la

bugetul propriu al judepilui respectiv 15% la dispozipa consiliului jude^ean pentru

ecliilibrarea bugetelor locale.

b) Sume defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrare

Din impozitul pe venit incasat la bugetul de stat se stabilesc sume defalcate pentru

ecliilibrarea bugetelor locale. Atat sumele defalcate din impozitul pe venit cat §i cota de 15% din impozitul
pe venit prevazut la dispozipa consiliului judejean pentru ecliilibrarea

bugetelor locale se repartizeaza pe unitap administrativ teritoriale conform criteriului:

c) Sume defalcate din impozitul pe venit pentru subvenponarea energiei electrice

Subvenpile reprezinta sume alocate de la nivel central comunitaplor locale cu un scop bine defmit.
Autoritaple locale nu depn o modalitate legala de a controla nivelul acestor sume sau modul in care vor fi
cheltuite. Fondurile corespunzatoare subvenpilor sunt repartizate prin intermediul ministerelor responsabile

8
1
de destinapa acestora. Sunt acordate subvenpi pentru suspnarea sistemului de protecpe a persoanelor cu
handicap, pentru suspnerea sistemului de protecpe a copilului, pentru investipi finan|ate parpal din
imprumuturi externe, etc.

In procesul de fundamentare a veniturilor §i a cheltuielilor bugetelor locale, daca cheltuielile

previzionate nu pot fi acoperite integral din veniturile proprii, se acorda transferuri de la bugetul de stat. De
asemenea, prin legile bugetare anuale, unele unitap administrativ-teritoriale pot fi autorizate sa contracteze
imprumuturi, interne sau exteme, pe termen niediu sau lung, pentru realizarea de investipi publice de
interes local, precum §i pentru refinan|area datoriei publice locale.

lmprumuturile administrapei publice locale imbraca doua forme :

> credite bancare sau de la alte institupi financiare, reprezentand o obligape a unei

4
Lazar, D.T., Inceu, A.M., Managementnl jinanciar al comumtafilor locale, Ed. Gewait, Cluj-Napoca,

2000, pag.29.autoritafi locale fafa de o institute finanfatoare de a rambursa capitalul imprumutat. Institufia
finanfatoare se poate implica direct in monitorizarea activitafilor impmmutatului;

> obligafiuni municipale, reprezentand o obligafie a unei administrafii locale de a rambursa capitalul
imprumutat in maxim 10 ani. Obligafiuni le municipale pot atrage investitori pasivi care nu se implica in
activitafi de supraveghere a imprumutului. Obligafiunile pot fi tranzacfionate pe piafa.

Conform Legii Administrafiei Publice Locale, contractarea de imprumuturi se aproba cu votul a

cel pufin doua treimi din numarul membrilor consiliilor locale §i judefene. Datoria publica locala
reprezinta o obligafie care trebuie rambursata din resursele financiare aflate la dispozifia unitafilor
administrativ-teritoriale, cu excepfia transferuri lor cu destinafie speciala. Totalul datoriilor anuale
reprezentand ratele scadente, dobanzile §i comisioanele aferente poate fi de maxim 20% din suma
veniturilor curente ale bugetului local, inclusiv cotele defalcate din impozitul pe venit.

8
2
 Prelevari din bugetul de stat: fondurile cele mai consistente provin din prima categorie,
destinafia principals a acestora fiind echilibrarea bugetelor locale. Aceste venituri corespund a§a-numitului
sistem de partajare a taxelor §i impozitelor intre diferitele niveluri de guvemare. Sistemul de repartizare a
acestor sume este stabilit la nivel central, autoritafile locale neavand practic nici un control asupra
cuantumului lor, iar in unele cazuri, nici asupra modului in care vor fi cheltuite. De regula, exista criterii
clare de repartizare, dar de multe ori se negociaza.

Sume cote defalcate din impozitul pe venit

Cota din impozitul pe venit a fost prevazuta conform legislafiei finanfelor publice locale in
categoria veniturilor proprii ale unitafilor administrativ teritoriale. De§i aceasta sursa de venit este
nominalizata ca venit propriu al unitafilor administrativ teritoriale, ea ramane in continuare sursa a
bugetului de stat asupra careia autoritafile administrafiei publice locale nu au competenfa de control in
ceea ce prive§te stabilirea §i virarea sumelor datorate.

Din impozitul pe venit, incasat Ia bugetul de stat la nivelul fiecarei unitafi administrativ-teritoriale, se aloca
lunar, in termen de 5 zile lucratoare de Ia finele lunii in care s-a incasat acest impozit, o cota de 36% la
bugetele locale ale comunelor, ora§elor §i municipiilor pe teritoriul carora i§i desfa§oara activitatea
platitorii de impozite, 10% la bugetul propriu al judefului §i 17% intr-un cont distinct, deschis pe searna
Consiliului Judetean pentru echilibrarea bugetelor locale. Cota de 36% din impozitul pe venit este virata de
catre Trezorerie, In termen de 5 zile lucratoare de la finele lunii care s-a Tncheiat. Aceasta cota este
utilizata pentru acoperirea plafilor cu salariile angajafilor primariei, precum §i pentru alte plafi mai mari
cum ar fi: facturile telefonice, energia electrica, etc.

Aceste sume se repartizeaza pe comune, ora§e, municipii, sectoare ale municipiului Bucure§ti, de
catre Consiliul Judetean, prin hotarare, dupa consultarea primarilor §i cu asistenfa tehnica de specialitate a
Direcfiei Generale a Finanfelor Publice §i a Direcfiei pentru Dialog, Familie §i Solidaritate Sociala, in
funcfie de numarul de beneficiari de ajutor social §i ajutor pentru incalzirea locuinfei, numarul asistenfilor
personal! ai persoanelor cu handicap grav, numarul copiilor din centrele de plasament §i numarul
personalului angajat in aceste centre.

8
3
 Sume defalcate din taxa pe valoarea adaugata, taxa pe valoarea adaugata reprezinta venit al
bugetului de stat, din categoria veniturilor indirecte, care se aplica asupra operafiunilor privind livrarile de
bunuri mobile, transferul proprietafii bunurilor mobile, importul de bunuri, prestari de servicii precum §i
operafiunile asimilate acestora. De regula sumele defalcate din taxa pe valoarea adaugata sunt destinate
finanfarii urmatoarelor tipuri de cheltuieli:

- pentru subvenfionarea energiei term ice livrate populafiei, iar repartizarea acestora pe unitafi
administrativ-teritoriale se face potrivit prevederilor Ordonanfei de urgenfa a Guvernului nr. 81/2003
pentru modificarea unor reglementari privind acordarea de ajutoare pentru incalzirea locuinfei §i asigurarea
fondurilor necesare in vederea furnizarii energiei term ice §i gazelor naturale pentru populafie, precum §i
unele masuri pentru intarirea disciplinei financiare.

- cheltuielile ale institufiilor de invafamant preuniversitar de stat.

Tab. nr.ll Prelevari din bugetul de stat pe anii 2011 §i 2012 (mii Ron) 2011
Denumire indicatoii
Cote §i sume defalcate din impozitul pe venit 163.8226,86
170.883,89
Sume defalcate din T.V.A 181.895,69
182.339,15

Sursa: Bugetul de venituri $i cheltuieli al primariei Ia§i pe anii 2011 §i 2012

Subvenpile reprezinta sume alocate de la nivel central comunitaplor locale cu un scop bine
definit. Autoritaple locale nu depn o modalitate legala de a controla nivelul acestor sume sau modul in
care vor fi cheltuite. Fondurile corespunzatoare subvenpilor sunt repartizate prin intermediul ministerelor
responsabile de destinapa acestora. Sunt acordate subvenpi pentru suspnerea sistemului de protecpe a
persoanelor cu handicap, pentru suspnerea sistemului de protecpe a copilului, pentru investipi finan(ate
parpal din imprumuturi externe, etc.

Tab.nr. 12 Subvenpile acordate de Primaria la§i in anul 2012 (mii Ron) 2012
Denumire indicator
ubvenpi de la bugetul de stat 83.010,34
. Subventii de capital 82.093,81
Retehnologizarea centralelor electrice de termoficare 400,00

8
4
Subventii pentru reabilitarea termic§, a cladirilor de locuit, 150,00

0,00
Subventii pentru fmanjarea programelor multianuale prioritare de mediu §i gospodarie a apelor

81.543,81
ubventii de la bugetul de stat catre bugetele locale necesare sustinerii derularii proiectelor
finantate din FEN postaderare

0,00
Finan{area unor cheltuieli de capital ale unitaplor de invalamant preuniversitar

Subventii catre bugetele locale 0,00

916,53
Finantarea lucrarilor de cadastru imobiliar 63,00
Sprijin financiar la constituirea familiei 0,00
100,00
Subventii pentru acordarea ajutorului pentru incalzirea locuintei cu lemne

Subventii pentru acordarea trusoului pentru nou-nascufi 0,00

Subventii din bugetul de stat pentru finantarea sanatafii 753,53

Sursa: Bugetul de venituri §i cheltuieli al primariei Ia§i pe anul 2012

In procesul de fundamentare a veniturilor §i a cheltuielilor bugetelor locale, daca cheltuielile

previzionate nu pot fi acoperite integral din veniturile proprii, se acorda transferuri de la bugetul de stat. De
asemenea, prin legile bugetare anuale, unele unitafi administrativ-teritoriale pot fi autorizate sa contracteze
imprumuturi, interne sau externe, pe termen mediu sau lung, pentru realizarea de investitii publice de
interes local, precum §i pentru refinantarea datoriei publice locale.

Imprumuturile administratiei publice locale imbraca doua forme:

• credite bancare sau de la alte institufii financiare, reprezentand o obligate a unei autoritafi locale
fata de o institufie finantatoare de a rambursa capitalul imprumutat. Institufia finantatoare se poate implica
direct in monitorizarea activitafi lor imprumutatului;

8
5
• obiigafiuni municipale, reprezentand o obligafie a unei administratii locale de a rambursa capitalul
imprumutat in maxim 10 ani. Obligatiunile municipale pot atrage investitori pasivi care nu se implica in
activitafi de supraveghere a imprumutului. Obligatiunile pot fi tranzacfionate pe piafii.

Conform Legii Administratiei Publice Locale, contractarea de imprumuturi se aproba cu votul a cel
putin doua treimi din numarul membrilor consiliilor locale §i judetene. Datoria publica locala reprezinta o
obligafie care trebuie rambursata din resursele financiare aflate la dispozifia unitafilor administrativ-
teritoriale, cu exceptia transferuri lor cu destinafie speciala. Totalul datoriilor anuale reprezentand ratele
scadente, dobanzile §i comisioanele aferente poate fi de maxim 20% din suma veniturilor curente ale
bugetului local, inclusiv cotele defalcate din impozitul pe venit.

8
6
Consiliile locale, judetene §i Consiliul General al Municipiului Bucure§ti pot angaja imprumuturi interne
fara garanfia Guvernului, dar cu informarea prealabila a Ministerului Finantelor Publice. Imprumuturile
externe pot fi contractate de autoritati le

administrate! publice locale numai cu aprobarea comisiei de autorizare a acestor imprumuturi,

constituita din reprezentant ai autoritatlor administrate! publice, ai Guvemului §i ai Bancii Natfonale a
Romaniei, aprobata de Guvern.

In cursul anului 2012 s-au acordat donafii §i sponsorizari in valoare de 171,85 Ron, respectiv in

anul 2011 de 212,34. Dupibcuntse observa donatile §i sponsorizarile au scazut semnificativ.

2.3 Fundamentarea cheltuielilor in procesul elaborarii bugetului local

Cheltuielile din bugetele locale reflecta resursele financiare utilizate de organele administrate!
publice locale pentru satisfacerea cerin^elor social-culturale, economice, serviciilor de dezvoltare publica
§i a altor cerii^e ale locuitorilor din comune, ora§e §i municipii.

Carta Europeana pentru autonomie locala cuprinde anumite principii in efectuarea cheltuielilor din
bugetele locale:

a) in masura posibilitatlor, subventile acordate unitatlor administrativ-teritoriale nu trebuie sa fie

destinate finan{arii de proiecte specifice. Acordarea de subventii nu trebuie sa aduca atingere libertati
fundamentale a autoritatior administrate! publice locale in domeniul de competenla;

b) pentru a finan^a cheltuielile de invested, colectivitatle locale trebuie sa aiba acces la pia^a
natonala de capitaluri;
c) colectivitatle locale trebuie sa fie incurajate la asociere intre ele, la cooperarea cu sectoml privat
pentru realizarea §i exploatarea anumitor sei*vicii publice locale ce necesita investi^ii importante;

d) colectivitatle locale sa fie sprijinite in realizarea unor investiti publice care vizeaza realizarea
obiectivelor specifice unei dezvoltari durabile.
Cheltuielile bugetare
Relapa reprezinta
de calcul un consum
este urmatoarea ; de mijloace materiale sau de munca in scopul
desfa$urarii activitati §i pentru satisfacerea trebuin|.elor unitatlor administrativ teritoriale. Ca
urmare, stabilirea cheltuielilor bugetare reprezinta rezultatul procesului de fiindamentare a
cheltuielilor.

La proiectarea veniturilor §i cheltuielilor, Guvernul intreprinde masuri pentru stimularea

inifiativei locale §i pentru satisfacerea cerinfelor sociale locale. Este dreptul organelor locale sa
dimensioneze prevederile bugetare la cheltuieli avand in vedere nevoile proprii corelate cu
posibilitafile de mobilizare a veniturilor §i cu masurile de folosire eficienta a fondurilor.

Este la fel de important sa se dispuna de credite bugetare suticiente pe cat de necesar este
sa se urmareasca ca plafile de la buget sa se faca numai pentru lucrari efectiv executate,
combatandu-se practica inca des intalnita de a face plafi din buget fara controlul riguros al
cantitafilor §i valorilor inscrise in acte pentru decontare .

Cheltuielile ce se inscriu in proiectele bugetelor locale se pot estima pe baza metodei automate, a
metodei majorarii sau diminuarii §i a metodei evaluarii directe.

Metoda automata presupune ca la intocmirea bugetului local sa se porneasca de la

cheltuielile penultimului an. Estimarea cheltuielilor din bugetul local in funcpe de cheltuielile
penultimului an reprezinta o operafiune simpla, dar care nu fine seama de factorii noi care au
intervenit de la perioada la care se raporteaza.

Metoda majorarii (diminuarii) consta in faptul ca cheltuielile ce se inscriu in bugetul

local se estimeaza pomind de la execufia din perioadele anterioare, din care rezulta un ritm mediu
de cre§tere (descre§tere) a cheltuielilor. Ritmul de cre§tere a cheltuielilor dintr-o anumita perioada
se aplica la nivelul cheltuielilor bugetare din anul in curs §i rezulta cheltuielile ce se propun pentru

8
9
bugetul pe anul urmator. Prin aplicarea acestei metode la estimarea cheltuielilor din bugetele locale
nu se reflecta intervenfia unor factori noi §i nu se elimina unele influenfe negative .

Aaliniatul 10.03.03 Constituirea Fondului initial de asizurari sociale de sanatate

Metoda evaluarii directe presupune efectuarea unor calcule directe pentru fiecare acfiune
care se inscrie la partea de cheltuieli in funcfie de condifiile §i factorii care vor exercita influenfa in
anul urmator.

Metodele moderne de dimensionare a cheltuielilor ce se prevad in bugetele locale implica

analiza costuri - avantaje sau costuri - eficacitate.

Analiza cost - avantaje se poate utiliza in cazul in care exista mai multe solufii de realizare a
unui obiectiv cu costuri diferite. Analiza cost - avantaje necesita determinarea costurilor unor acfiuni,
evaluarea avantajelor §i a altor efecte ce se pot manifesta. Costurile acfiunilor sunt formate din
cheltuielile directe §i din cheltuielile indirecte.

Metoda de planificare, programare $i bugetare (P.P.B.S.) presupune delimitarea obiectivelor

de finanfat, estimarea costurilor, a avantajelor §i fundamentarea priority lor.

Baza bugetara zero (Z.B.B.) necesita exam inarea cheltuielilor finanfate de la bugetul local
pentru a determina utilitatea §i oportunitatea lor.

Metoda ralionalizarii opfiunilor bugetare (R.C.B.) implica analiza obiectivelor ce se

finanfeaza de la buget, delimitarea mijloacelor de realizare a unor obiective, elaborarea unor
programe, determinarea costurilor, adoptarea deciziei pe baza metodei cost - avantaje §i controlul
bugetar.

90
 Trasatura bugetelor locale in materie de cheltuieli se caracterizeaza prin austeritate. Aceasta
inseamna limitarea stricta a cheltuielilor, in special a cheltuielilor de personal, materiale, prestari de
servicii, in concordanfa cu posibilitafile reale de fonduri bugetare.

Aaliniatul 10.03.03 Constituirea Fondului initial de asizurari sociale de sanatate

Cea mai importanta problema a bugetului local o constituie determinarea categoriilor de

cheltuieli, stabilirea prioritafilor, a opfiunilor de cheltuieli, important urgenfelor §i eficienfei
categoriilor de cheltuieli ce se finanfeaza din bugetul local. Dimensionarea corecta, temeinic
fundamentata §i efectuarea eficienta a cheltuielilor presupune cunoa§terea necesita^ilor reale ale
activitafi lor, serviciilor §i institufiilor publice locale din fiecare comuna, ora§, municipiu, judef.

La Primaria Ia§i, propunerile de cheltuieli mscrise in proiectele de bugete s-au calculat in

baza „Metodologiei de elaborare de catre ordonatorii principali de credite a proiectelor de buget pe
anul 2012. S-a avut in vedere ca in proiectele de buget sa nu fie tnscrise cheltuieli pentru care nu
exista baza legala, acestea sa fie dimensionate in funcfie de prioritafi pentru finanfarea unor acfiuni §i
proiecte derulate in interesul comunitafii locale, respectandu-se principiul bunei gestiuni financiare §i
ale unui management financiar sanatos.

Cheltuielile bugetului local sunt prevazute pe capitole, subcapitole §i articole bugetare. La fel
ca §i veniturile, efectuarea cheltuielilor este repartizata pe trimestre. Marimea cheltuielilor va diferi
de la un trimestru la altul ca urmare a infiuienfei unor factori diver§i, cum ar fi: • in cazul cheltuielilor
de investipi, acestea pot varia de la o perioada la alta datorita faptului ca o investipe poate fi finalizata
inaintea sfar§itului de an bugetar, sau ea poate fi inceputa ulterior;

in cazul cheltuielilor cu invalamantul preuniversitar de stat, In primul §i ultimul trimestru

cheltuielile sunt mai mari datorita sezonului rece, iar pe perioada verii ele sunt mult reduse datorita
vacan{ei in care se afla atat elevii cat §\ cadrele didactice, etc.

91
 Politica autoritaplor trebuie sa aiba ca obiectiv viitor dezvoltarea durabila a iocalitapi, deci in
viitor diagrama prezentata trebuie sa ilustreze o proporpe mult mai mare a cheltuielilor de capital in
raport cu celelalte doua categorii de cheltuieli.

Aaliniatul 10.03.03 Constituirea Fondului initial de asizurari sociale de sanatate

La nivelul institupilor de administrape publica locala, calculele §i fundamentarea cheltuielilor

se realizeaza pe subdiviziuni atat ale clasificapei funcponale, cat §i ale clasificapei economice. In
fundamentarea cheltuielilor se pleaca de la identificarea §i individualizarea indicatorilor fmanciari
potrivit cu clasificapa economica, indicatori asupra carora au loc calcule de dimensionare a acestora.
Pentru fiecare institupe publica sau serviciu public descentraiizat finanjat din bugetul propriu al
Primariei municipiului la§i, se preconizeaza, se aproba §i se executa cheltuielile necesare in
urmatoarea structura : cheltuieli curente, cheltuieli de capital.

Cheltuielile bugetare pot fi clasificate conform clasificatiei economice in:

❖ CHELTUIELI CURENTE ce cuprind:

a) Cheltuieli de personal;

b) Cheltuieli materiale si servicii

❖ SUBVENTII

❖ TRANSFERURI

❖ CHELTUIELI DE CAPITAL

92
 Cheltuielile curente cuprind : cheltuieli de personal, cheltuieli materiale §i servicii, subvenpi
§i dobanzi. Aceasta categorie de cheltuieli reprezinta cea mai mare parte a cheltuielilor publice §i
constituie un consum definitiv de produs intern brut, ele trebuind sa se reinnoiasca anual. Cheltuielile
curente asigura
Aaliniatul intrepnerea
10.03.03 §i buna funcponare
Constituirea a institupilor
Fondului initial publice.
de asizurari sociale de sanatate
Principalii indicatori pe baza carom se fundamenteaza cheltuielile curente care se prevad in
bugetele locale:

■ Indicatori specifici ai cheltuielilor cu salariile: numarul mediu de salariati, salariul mediu

din anul de baza inodilicat cu influienta majorarilor de sal an i previzionate pentru anul de plan ,
numarul persoanelor cu functie de conducere, indemnizatie medie de conducere realizata in anul de
baza influientat cu eventualele modificari prevazute in anul in curs , sporurile de vechime si alte
sporuri legal constituite, numarul de consilieri si indemnizatia prinita, contributia consiliului local la
constituirea fondului pentru asigurarile sociale, contributia pentm plata fondului de somaj, nr. de
persoane care se deplaseaza in interes de serviciu, nr. de zile de deplasare , costul transportului pe o
persoana ,costul diumei pentru o persoana pe zi, costul cu cazarea pentm o persoana.

■ Indicatori specifici privind cheltuielile pentru burse sociale: numarul dosarelor

depuse si acceptate, cuantumul bursei, numarul lunilor de acordare a bursei.

■ Indicatori specifici ai cheltuielilor materiale: cantitatile de materiale si

preturile estimate, luindu-se in calcul influienta indexarii preturilor si tarifelor de consum previzionate
pentm anul de plan.

■ Indicatori specifici ai cheltuielilor pentru incalzire : cantitatea de combustibil necesra

si pretul combustibilului estimat pentru anul de plan.

93
 ■ Indicatori specifici ai cheltuielilor pentru mijloacele de transport: consumul normat
de carburat si pretul combustibilului estimat pentm anul de plan, piesele de schimb.

Aaliniatul 10.03.03 Constituirea Fondului initial de asizurari sociale de sanatate

■ Indicatori specifici ai ajutorului pentru incalzirea locuintei: numarul de cazuri care
beneficiaza de acest ajutor, baremul acordat conform prevederilor legale

■ Indicatori specifici ai ajutorului pentru venitul minima acordat: numarul de dosare

depuse si validate, baremurile stabilite confonn prevederilor legale.

Criterii de fundamentare a cheltuielilor

9
baza legala a cheltuielilor - nici o cheltuiala nu poate fi inscrisa in bugetul de

venituri si cheltuieli sau finantata prin acesta daca nu este reglementata printr-un act normativ ;

■ executia preliminara pentm anul de baza consta in executia certa pe o perioada de timp;

■ analiza si studierea comparativa a cheltuielilor, atat pe total, cat si pe structura si in

dinamica;

■ preturile si tarifele diferitelor servicii care au repercursiuni directe asupra stmcturii

si evolutiei cheltuielilor ;

■ baremurile de cheltuieli sunt norme legale prin intermediul carora anumite

categorii de cheltuieli sunt stabilite la nivelele maxime, ce nu pot fi depasite.

1. Fundamentarea cheltuielilor de personal

94
 In cadrul Primariei Ia§i, fundamentarea cheltuielilor de personal se face pe articole
§i aliniate de cheltuieli care sunt in Titlul 1 din clasificafia economica, potrivit Ordinului
1394 din 1 august 1995 privind aprobarea clasificafiei indicatorilor privind finanfele
publice:
Aaliniatul 10.03.03 Constituirea Fondului initial de asizurari sociale de sanatate

Cheltuielile de personal vizeaza plata drepturilor salariaie ale personalului angajat

precum ale persoanelor ce desfa§oara activitafi pe baza de puncte, programe sau obiective a
obligapilor aferente fafa de bugetul de stat, bugetul local, bugetul asigurarilor sociale de
stat, asigurarile de sanatate, fondul de §omaj. De asemenea se adauga drepturile de
delegare, deta§are §i transfer in interesul serviciului.

Articolul 10-Cheltuielile de personal se vor stabili finand seama de

dimensionarea la strictul necesar al personalului de specialitate, administrativ §i auxiliar
fmanpit de la buget in concordanfa cu programele §i atribufiile pe care le are de realizat
fiecare compartiment functional.

Aliniatul 10.01-Cheltuieli cu salariile_cuprinde urmatoarele alineate:

Aliniatul 10.01.01 Fond de salarii de baza (FdSb) - reprezinta necesarul de fonduri

pentru salarizarea angajafilor primariei §i se determina pe baza urmatoarelor elemente :

- Numarul mediu de salariap (N);

- Salariul mediu din anul de baza modificat cu influenfa majorarilor de salarii

previzionate pentru anul de plan (Smb);

Evaluarea acestor cheltuieli se face potrivit relafiei:

95
 FdSb=NxSmbxl2 luni

Aliniatul 10.01.03 Indemnizatii de conducere (1C) reprezinta drepturile bane§ti cuvenite persoanelor
Aaliniatul 10.03.03 Constituirea Fondului initial de asizurari sociale de sanatate
care indeplinesc funcpi de conducere in cadrul primariei §i se calculeaza in funcpe de :

- numarul persoanelor cu funcpi de conducere (Nc);

- indemnizapa medie de conducere realizata in anul de baza influen^ata de eventualele

modificari prevazute in anul in curs (Imc);

Relapa de calcul:

IC = Inicx Nc *12 luni Indemnizapa de conducere reprezinta 20

- 50% din salariul tarifar de incadrare. Ordonatorul principal de credite stabile§te criteriile §i
procentele:

• Pentru director §i director adjunct - 30-50%

• Pentru §ef serviciu §i §ef birou - 20-30%

Aliniatul 10.01.04 -Svor de vechime (Syv). Pentru vechimea in munca salariapi beneficiaza de un spor
de vechime de pana la 25%, calculat la salariul de baza . Cheltuielile ocazionate de sporul de vechime
sunt in funcpe de vechimea personalului angajat §i de cuantumul sporului de vechime aferent
acestuia.

Transe de vechime in munca

Cota din salariul de baza

96
 intre 3 si 5 ani 5%

de la 5 la 10 ani 10%

de la 10
Aaliniatul 10.03.03 Constituirea la 15 ani
Fondului initial15%
de asizurari sociale de sanatate

de la 15 la 20 ani 20%

peste 20 de ani 25 %

Aliniatul 10.01.08 Fond de premiere (Fdv) cuprinde premiile cuvenite salariaplor sub forma de
gratificapi anuale , determinate in funcpe de:

- salariile tarifare aferente salaria{ilor(FdSb);

- cotele de acordare a gratificapi lor (C%);Fdp=FdSbxC%

Aliniatul 10.01.30 Alte drevturi salariale cuprinde sumele cuvenite consilierilor primariei sub forma
de indemniza^ii.

Total cheltuieli cu salariile = fondul aferent salariilor de baza + salariile de merit +

indemniza^iile de conducere + spor vechime + ore suplimentare + fondul de premii + alte drepturi
salariale.

Biroul personal intocme§te lunar statul de func^ii pe care 11 Inainteaza spre aprobare
Consiliului Local. Pe baza foilor de pontaj sau de prezenta, biroul personal calculeaza orele
suplimentare, indemniza^iile de conducere §i alte sporuri, aferente fiecarui salariat.

97
 Compartimentul flnanciar calculeaza retinerile aferente fiecarui salariu §i determina salariul
net. Tot acest compartiment calculeaza obligafiiie de plata ale unita|ii. Aceste informatii se transmit
compartimentului contabilitate.

Aaliniatul 10.03.03 Constituirea Fondului initial de asizurari sociale de sanatate

Obligafiile de plata ale angaja^ilor, pe de o parte §i ale angajatorului pe de alta parte, se

platesc in numerar sau prin ordin de plata la Trezoreria Finan^elor Publice. Aliniatul 10.03.01
Conlributii pentru asisurarile sociale de stat (CAS) reprezinta contributia institu^iei la constituirea
fondului pentru asigurari sociale §i se determina in functie de:

- cheltuieli cu salariile (Chs);

- cota de CAS de 23,5%

Formula de calcul este :

CAS =Chsx23,5%

Aliniatul 10.03.02. Cheltuieli pentru constituirea fondului pentru plata ajutorului de somai (Cf
somai) reprezinta contributia institutiei la constituirea fondului de §omaj §i se calculeaza In functie de
cheltuieli cu salariile (Chs);

- cota de 5% reprezentand contributia la fondul de §omaj;

Se utilizeaza urmatoarea formula de calcul:

98
 Cf §omaj:=Chsx5%

(CASS) se formeaza din contribupa datorata §i varsata de catre angajatori §i din contribupa datorata §i
Aaliniatul
suportata 10.03.03
de catre Constituirea
asigurap Fondului
.Angajatorii initial de
au obligapa sa asizurari
participe sociale de sanatate
la constituirea Fondului initial de
asigurari sociale de sanatate in cota de 7% aplicata asupra fondului de salarii §i suportata din
cheltuieli.

Aceasta contribute se calculeaza pe baza relapei:

CASS=FdSbx7%

Asigurari contribuie cu o cota de 6,5% asupra veniturilor salariale brute realizate lunar de
angajapi cu contract de munca pe durata determinate. Aceasta cota se evalueaza potrivit relapei
precedente §i se suporta de catre asigurat din veniturile salariale.

Figura nr. 10. Flux informational- Plata cantribupilor la Trezorerie:

Exemplu de calcul pe salariul unui angaiat al Primariei Iasi

99
1. Functional- public, cu salariul de baza conform gradului profesional.

Salariu de baza (luna februarie 2012): 850 ron

Aaliniatul 10.03.03 Constituirea Fondului initial de asizurari sociale de sanatate

2. Funcponarul ocupa o funcpe publica de conducere pentru care beneficiaza de o indemnizape

de conducere de 30%.

Indemnizape de conducere - 30%: = 850*30% = 255ron

Salariul tarifar : ((l)+(2)/ nr. de zile lucratoare)*nr de zile prestat

10
0
■ e Nr. zile luna = 20

■ Nr. zile lucrate = 20

<4> Salariul tarifar = ((850+255)/20)*20 - 1105 ron

3. Vechime in campul muncii 21 ani —» conform legii un spor vechime de 25%

Spor vechime : ((3)*25%) = 1105*25% = 276,25 ron

4. Total brut: (3)+(4) = 1105+276,25=1381,25 ron

Re^ineri din salariu:

a) Contributia la asigurarile sociale de stat (CAS) - 9,5%

■=> (5)*9,5% = 1381*9,5%= 131,21 ron

b) Contribu(ia la ajutorul de §omaj - 1% la salariul tarifar

*=> (3)*1%= 1105*1%= 11,05 ron

1
0
1
 c) Contributia la asigurarile sociale de sanatate (CASS) - 6,5%

-4> (5)*6,5%= 1381,25*6,5% = 89,78 ron

5. Deduced pentm salariu:

> Deducere personala - 250 ron

> Nu are deduced suplimentare

> Cheltuieli profesionale deductibile in marime de 12% din deducere:

250*12% = 30 ron
Total deducere: 250+30=280 ron

6. Calculul brut impozabil = Total brut-CAS-§omaj-CASS-Deducere Brut

impozabil = 1381,25-131,21-11,05-89,78-280 = 869,21 ron

7. Calculul impozitului:

Impozit = (7)* 16% = 869,21 *16% = 139,07 ron

1
0
2
8. Salariul NET = Brut-CAS-§omaj-CASS-lmpozit

Salariul NET = 1381,25-131,21-11,05-89,78-139,07 =1010,14 Ponderea

cheltuielilor de personal in total cheltuieli (conform buget de venituri si cheltuieli pe anul 2012)
este de 34%.

2. Cheltuieli totale: 432.870,82 Cheltuieli totale de personal:

28.872,28Fundamentarea cheltuielilor materiale §i servicii

Cheltuielile materiale §i de servicii sunt in principal cheltuieli de intrefinere §i gospodarire

a sediilor §i spa^iilor unde i§i desfa§oara activitatea primaria §i consiliul judetean, institufiile
publice subordonate §i alte institufii ale caror cheltuieli de acest tip se finanfeaza din bugetul local
(iluminat, incalzire, apa canal, salubritate, po§ta, telefon, telex, furnituri de birou, materiale de
curafenie, diverse prestari de servicii, obiecte de inventar, reparafii curente, carfi, publicafii), dar §i
alte cheltuieli specifice (calificare- specializare personal, protocol, protecfia muncii, alte cheltuieli
autorizate de lege, hrana, reparafii strazi, drumuri, poduri).

Articohd 20.01.03 Incalzit cuprinde fondurile bane§ti necesare achitarii furnizorilor de

energie termica, gaze naturale §i combustibil, care se evalueaza pe baza devizului intocmit in
prefuri curente.

Aceste cheltuieli se evalueaza in funcfie de suprafafa totala radianta, cantitatea de agent termic
consumat, preful pentru o gicacalorie §i perioada de consum.

Mod de calcul:

Cantitatea de agent termic x pref unitar/ gigacal x nr. luni

1
0
3
 Articolal 20.01.03 Iluminat si forta motrica cuprinde cheltuieli care se vor efectua pentru
plata energiei electrice.

Cheltuielile cu iluminatul se evalueaza in funcfie de numarul de kwh consumafi pentru iuminat §i

funcfionare aparatura, tariful pentru 1 kwh §i numarul de luni de consum.

Mod de calcul:

Consum de energie x tarif/lkwh x nr. luni

Articolul 20.01.04 Apa, canal, salubritate cuprinde fondurile bane§ti necesare pentru plata
furnizorilor de apa rece menajera, achitarea taxelor de canalizare §i gunoi. Se evalueaza in funcfie
de cantitatea de apa consumata (diferenfiat pentru apa calda §i rece), tariful pe 1 mcub de apa §i
perioada de consum
.Consum lunar x tarif/lmc x nr. luni

Taxa de salubritate x m*. luni

Tabel nr.13 Elemente de fundamentare

Apa rece menajera

(mcxtarif/mc)
Gunoi (tone)
Canal (me)

Articolul 20.01.07 Posta. telefon, telex, radio cuprinde cheltuielile necesare pentru
plata abonamentelor telefonice, radio, §i a cheltuielilor pentru corespondent Mod de calcul:

a. cheltuieli cu corespondent (interna §i externa)

Nr. Plicuri corespondent x tarif/plic

b. cheltuieli pentm abonamente radio §i tv

1
0
4
 Nr. aparate radio / tv x costul abonamentului /1 luna x nr. de luni

c. cheltuieli cu abonamentele telefonice:

Nr. posturi telefonice x costul abonamentului / luna x nr. Iuni

Nr.
Crt. Specificafie
1 Nutnar posturi telefonice
2 Cheltuieli cu abonamentele telefonice
3 Cheltuieli aferente minutelor vorbite
4 Materiale pentru corespondent

Articolul 20.01.01 Furnituri de birou cuprinde fondurile bane§ti necesare achizi^ionarii

rechizitelor de birou §i se evalueaza conform borderoului :

Mod de calcul:

Cantitate x pre£ estimat

Tabel nr.15 Specificate

Hartie de scris
Dosare
Pixuri
Formulare tipizate
Alte materiale

Articolul 20.01.02 Materiale pentru curalenie cuprinde fondurile bane§ti necesare

achizifionarii de materiale pentru curafenie, evaluate confonu devizului;
Tabel nr, 16

Nr.
Specificate Cantitate
UM Previzionat
Crt.
1 (x 12 luni)
Detergent Kg 14.500
2.958.000
2 Sapun (xl2 luni) Buc 7.632.000
3 Clorura de var Kg 13.250
7.950.000
4 Maturi Buc 10.000
500.000
5 Perii Buc 429.000

1
0
5
 6 Tix (xl2 luni) Cutii 2.250.000
7 Alte materiale 5.931.000
Total materiale de curatenie 27.650.000

Articolul 20.01.09 Materiale si prestari de servicii cu caracter functional cuprinde

fondurile bane§ti necesare pentru achizilionarea carburan{ilor §i lubrifianjilor pentru autovehicule,
piese de schimb §i diverse alte materiale pentru intretinerea mijloacelor de transport §i a utilajelor,
conform devizului:
Articolul 20.02 Revaratii curente cuprinde fondurile bane§ti pentru efectuarea repara|iilor
bunurilor fixe din patrimoniul primariei confonu devizului pentru reparafii
curent Destinafie Anul ultimei reparafii Suprafala
Descriere Valoarea
lucrarii
lucrare Reparafiei
Tabel nr. 17 Spatiu 1992 35 m 2
15.000.000
Reparafie tencuiala, instalafie electrica
administrativ

pardoseala
Total reparapi curente 15.000.000

Articolul 20.30.30 Alte cheltuieli cu bunurile si serviciile cuprinde fondurile necesare

desfa§urarii unor acpuni pentru calificarea perfecponarea §i speciaiizarea profesionala a
salariaplor , cheltuielile de protocol, cheltuielile ocazionate de protecpa muncii §i alte cheltuieli
autorizate prin dispozipi legale.

Ponderea cheltuielilor cu bunurile si serviciile administratiei publice in total cheltuieli pe

anul 2012 este de 23%.

Cheltuilei totale: 432.870,82

Bunuri si servicii: 9.308,55

3. Cheltuieli de capital

Fapa de celelalte categorii de cheltuieli , cheltuielile de capital se caracterizeaza prin faptul

ca:

1
0
6
 -sunt utilizate in scopuri foarte bine determinate :

-conduc la cre§terea patrimoniului public al colectivitapi

-favorizeaza dezvoltarea locala;

-au ca rezultat realizari tehnico-edilitare fara constrangeri in ceea ce prive§te rentabilitatea

financiara;

-au un impact mare asupra cheltuielilor bugetare , necesitand sume cu ponderi mari in
buget

-au efecte economice §i sociale propagate;

- implica financial* perioade ce depa§esc nu numai anul bugetar de debut dar chiar
mandatul electoral in care s-a luat decizia.

Cheltuielile pentru investipi ale ora§ului $i ale institupilor §i servicii lor publice de
subordonare locala , care se finan^eaza din bugetele locale §i din imprumuturi, se inscriu in
programul de investipi al primariei care se aproba ca anexa la bugetul local de catre Consiliul
Local, obiectivele de investipi §i celelalte cheltuieli asimilate investipilor se inscriu in programul
de investipi, numai daca, in prealabil, documentapile tehnico- economice, respectiv notele de
fundamentare privind necesitatea §i oportunitatea efectuarii cheltuielilor de investitii , au fost
elaborate §i aprobate conform dispozifiilor legale.

1
0
7
 Primaria stabile§te priorita^ile in repartizarea sumelor pe fiecare obiectiv inscris in
programul de investitii, in limita fondurilor cuprinse in proiectul de buget cu aceasta destinatie,
asigurand, totodata, utilizarea raponala §i eficienta a acestor fonduri, precum §i realizarea
obiectivelor de investitii in cadrul duratelor de execute aprobate.

In programul de investitii se nominalizeaza obiectivele de investitii in continuare, precum

§i obiectivele de investitii noi. In programele de investitii se cuprind intr-o pozitie globala, sub
denumirea de ”alte cheltuieli de investitii ” : achizifiile de imobile; dotarile independente;
cheltuielile de proiectare pentru elaborarea studiilor de prefezabilitate §i a studiilor de fezabilitate
aferente obiectivelor de investitii noi; cheltuielile de proiectare §i execute privind consolidate §i
interventiile pentru prevenirea sau inlaturarea efectelor produse de actiuni accidentale §i calamitap
naturale ( cutremure, inundapi, alunecari, prabu§iri §i tasari de teren , incendii, accidente tehnice),
precum §i alte cheltuieli legate de realizarea investifiilor (lucrari de foraj, cartarea terenului, detenu
inari seismologice, consultant, asistenpa tehnica §i alte cheltuieli asimilate investifiilor), potrivit
legii.

Pozipa globala se detaliaza prin liste separate de catre primarie, pe baza de note de
fundamentare, care vor cuprinde elemente referitoare la necesitate, oportunitatea §i alfi indicatori
caracteristici unor asemenea investitii, §i se aproba de catre consiliul local, odatacu bugetul local.

Documentatiile tehnico-economice ale obiectivelor de investitii noi a caror finantare este

integral sau in completare asigurata din bugetul local precum §i cele din imprumuturi interne §i
externe, contractate direct de catre primarie se aproba de catre consiliul local.

In programul de investifii se vor Inscrie cheltuieli pe ani §i etape de execupe pentru

investipile in continuare §i pentru cele noi. In liste se vor Inscrie cu prioritate obiectivele de
investitii incepute in anii precedenp §i neterminate pentru care exista conditii de finantare pana la

1
0
8
incheierea exercitiului bugetar al anului 2004 precum §i investitii de natura consolidarilor §i
interventiilor pentru prevenirea sau combaterea efectelor produse de actiuni accidentale .Acestea
sunt aprobate insa la pozipa globala ”alte cheltuieli de investitii”.

Sumele care vor fi luate in considerare spre a fi alocate pentru aceasta destinape se vor
stabili dupa luarea in considerare a tuturor posibilita^ilor de finan(are: surse proprii sau diverse
surse atrase.

Totalul cleltuielilor de capital in anul 2012 la Primaria Municipiului Iasi a fost de

63.486,88 fata de anu 2011 cand a fost de 55.424,10. Observam ca acestea au crescut fata de anul
precedent

2.4. Fluxuri informajlonale generate de fundamentarea

cheltuielilor bugetare

Fluxurile informaponale care se deruleaza in interiorul institupei au drept scop suspnerea

directa a obiectului de activitate prin implicari ale persoanelor fizice angajate in diferite fiincpi de
raspundere.

Finanjarea institupei, acoperirea diferenjei dintre cheltuielile realizate §i veniturile obpnute

din activitatea proprie (extrabugetare) se face prin intermediuI Trezoreriei Finanprior Publice.
Concret, utilizarea alocapiilor bugetare se realizeaza prin completarea unei dispozipi de plata
(ordin de plata) de catre Consiliul Local.

Trezoreria, al carei rol in acest proces este similar rolului depnut de o banca, inregistreaza
deschiderea lunara de cont. Contul deschis cuprinde veniturile bugetare §i extrabugetare ale
institupei. Alocapile primite de la buget sunt detaliate sau defalcate pe principalele articole de
cheltuieli, institupa nefiind in masura sa modifice destinapa acestor credite bugetare. In cazul in

1
0
9
care aceasta modificare se impune totu§i a se realiza, primaria trebuie sa obpna aprobarea
ordonatorului de credite bugetare ierahic superior.

Cheltuielile institupei sunt evidenpate in funcpe de specificul lor, cheltuieli curente sau de
capital, iar in cadrul cheltuielilor curente, cheltuieli materiale sau salariale. Institupa completeaza
un ordin de plata (in 3 exemplare), iar banca confirma realizarea operapunii prin extras de cont,
mai exact a plaplor catre beneficiari:

> contribupa la fondul de asigurari de sanatate - catre Casa de Asigurari de

Sanatate;

> contribupa la fondul de §omaj - AJOFP;

> contribupa pentru pensie suplimentara (5%) - DGMPS;

> drepturi curente in cont curent personal - C.E.C.;

Veniturile obpnute prin credite bugetare sau din surse extrabugetare (plap efectuate in
contul institupei, compensarea unor datorii reciproce) apar in rulajul zilei respective (cont 61) care
reda valoarea creditului (rulaj cumulat). Veniturile inregistrate in contul Trezoreriei pot proveni din
sponsorizari, caz in care sumele obpnute trebuie utibzate special in scopul sau scopurile menponat/
menponate in contract.

Pe baza sumelor aflate in cont se fac diferitele plap pentru fumizori. Inregistrarea in contul
trezoreriei sau obpnerea sumei se poate face §i prin borderou de cecuri depuse la trezorerie.

1
1
0
 Plap le institupei se fac pe baza de ordin de plata atat pentru cheltuielile materiale cat §i in
ceea ce prive§te cheltuielile de personal. Sumele necesare plapi salariilor se obpn pe baza
completarii unor cecuri, disponibilul in cont transformandu-se in numeral*.

1
1
1
Cheltui
elile
materia
le
trebuie
justific
ate prin
ata§are
a
alaturi
de
ordinul
de
plata a
facturii
fiscale,
notei
de
receppe
§i
constat
are de
diferen|
e,
bonului
de
consum
sau a
altor
docum
ente
specific
e
anumit
or
tipuri
de
cheltui
eli.
Astfel,
in
cazul
deplasa
rilor
efectua
te,
dispozi
pei de
plata
pentru
deplasa
re i se
ata§eaz
a
ordinul
de
deplasa
re,
chitan(
ele
pentru
cheltui
elile
suporta
te sau
facturil
e
fiscale,
dupa
caz,
sau alte
docum
ente
care sa
justific
e
cheltui
elile. I
MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE

I
X

Primar
ia

Munici
piului
Ia§
 i

Fig./tr 12 Flux informationalprivindfutanfarea Primariei Ia$i

Flnxurile infonnafonale generate de intocmirea lucrdrilor pregalitoare privind elaborarea

proiectelor de bugete publice pot fi structurate (a§ezate) pe mai multe niveluri de acpune distincte care
vizualizate iau forma unei piramide2. Nivelurile ori e§aloanele de referinja au urmatoarea configurate:

2 §tefura Gabriel, Procesul bugetar in Romania, Ed. Junimea, Ia§i, 2004, pag.36.
1. La baza sistemului informational se situeaza institu^iile publice conduse de ordonatorii teifiari de credite
bugetare (atat cele specializate in materie bugetara, cat $i cele din domenii de activitate diverse); agen^ii
economici cu dubla calitate (contribuabili §i eventual beneficiari de fonduri publice); unitafile §i institupile de
subordonare locala; populajia aflata intr-o anumita situate socio- demografica (salariafi, pensionari, §omeri,
pre§colari, elevi, student, etc.);

2. La urmatorul nivel de implicare in realizarea lucrarilor pregatitoare se afla institu^iile publice conduse de
ordonatorii secundari de credite bugetare (fata de care sunt subordonate cele din nivelul 1); institufiile finantelor
publice din teritoriu; unitafile administrativ-teritoriale de baza (comune, ora§e, municipii, sectoare ale
municipiului Bucure§ti);

3. La nivelul acesta se regasesc in principal ministerele §i institufiile centrale conduse de ordonatori

principali de credite bugetare §i unitafile administrativ-teritoriale de la judete §i municipiul Bucure§ti;

4. La ultimul nivel, privind realizarea §i avizarea de lucrari pregatitoare, se afla Ministerul Finantelor
Publice.
 Toti cei implicap in relafiile bugetare consemneaza prin calcule §i fundamentari, indicatorii finantelor
publice prevazup in raza lor de activitate prin diferite proiecte de balante financiare (bugete de venituri §i
cheltuieli ori alte documente care integral sau partial se regasesc, in final in proiectele de bugete publice).

i
 La nivelul 1, se intocmesc bugete proprii de venituri §i cheltuieli de catre institupile conduse de
ordonatorii terpari de credite bugetare. Tot la acest nivel, agenpi economici prin raportari statistice periodice ori
comunicari de indicatori transmit catre institupile finan^elor publice din teritoriu informapi pe baza carora pot fi
apreciate obligapile bugetare din anul de plan ori drepturile bane§ti de inscris in bugetele publice. De asemenea,
institupile §i unitaple din subordinea primariilor i§i fundamenteaza venirurile §i cheltuielile prin balance
financiare proprii. Populapa, structurata pe categorii socio-demografice, ofera informapi institupilor finanjelor
publice din teritoriu in legatura cu materia impozabila depnuta, precum §i cu drepturile bane§ti cuvenite din
bugetele publice. La nivelul 1, informapile cu efecte in lucrarile pregatitoare asupra proiectelor de bugete publice
circula §i pe orizontala catre institupile specializate in gestiunea bugetelor publice de la acest nivel (institupi de
asigurari sociale de stat, institupi ori compartimente organizatorice din subordinea primariilor, etc.).

La nivelul urmator (2), lucrarile pregatitoare in elaborarea proiectelor de bugete publice se realizeaza
prin confruntarea (compararea) calculelor proprii ale institupilor ierarhic superioare (conduse de ordonatorii
secundari de credite bugetare) cu datele transmise asupra indicatorilor bugetari prin bugetele proprii de venituri §i
cheltuieli de catre ordonatorii terpari de credite bugetare.

In calculele proprii, ordonatorii secundari de credite bugetare folosesc indicatorii reprezentativi la nivelul
sectorului, domeniului ori ramurii in care se gasesc pentm a determina venituri §i cheltuieli de inscris in
proiectele de bugete publice. De fapt, se procedeaza la o verificare a incadrarii institupilor subordonate in limitele
de cheltuieli (maxime) §i de venituri (minime) transmise in momentul premergator declan^arii intocmirii
lucrarilor pregatitoare. Consemnarile informaponale la nivelul 2 menponat se fac prin intermediul proiectelor de
bugete de venituri §i cheltuieli care cuprind pe langa indicatorii fmanciari privind institupile subordonate §i pe cei
care se refera la activitatea proprie a ordonatorilor secundari de credite bugetare.

Unitaple administrativ-teritoriale, prin implicarea primariilor de la localitap i§i proiecteaza §i aproba intr-
o prima forma prin consiliile locale, bugetele localitaplor. In aceasta situape, folosirea expresiei de aprobare
provizorie este determinata de diferen^a dintre veniturile proprii (mai mici) §i cheltuielile (mai mari) inscrise in
bugetele locale pentru care veniturile de echilibrare se vor obfine in urma adoptarii legii bugetului de stat.

La nivelul 3 al realizarii lucrarilor pregatitoare privind proiectele de bugete publice, respectiv la ministere
§i institufii centrale (ordonatori principali de credite bugetare) se procedeaza intr-un mod asemanator ca la nivelul
2 prin compararea calculelor proprii cu informafiile transmise de ordonatorii subordonafi (ordonatorii secundari
de credite bugetare §i cei terfiari direct subordonafi). Rezultatele compararii, cu respectarea incadrarii in limitele
de venituri §i cheltuieli transmise, se consemneaza impreuna cu indicatorii financiari asupra activitafii proprii a
ministerelor §i institufiilor centrale in bugete centralizatoare de venituri §i cheltuieli care se refera la domeniul
sau ramura social- economica pe care le reprezinta, in concordanfa cu subdiviziunile cadralui general al
clasificafiei bugetare (capitole §i subcapitole). La acela§i nivel 3, insa, in profil teritorial, se procedeaza pe filiera
bugetelor locale la aprobarea provizorie a acestora prin centralizarea indicatorilor financiari proprii cu cei
transmit de localitafile componente.

La nivelul 4, cu localizarea la Ministerul Finanfelor Publice, lucrarile pregatitoare privind proiectele de

bugete publice intra in faza finala a recunoa§terii lor (metodologice, prin avizare) sau intocmirii propriu-zise. In
fapt, la acest nivel, Ministerul Finanfelor Publice procedeaza la urmatoarele:

• intocmirea lucrarilor pregatitoare finale privind proiectul bugetului de stat prin

compararea calculelor proprii asupra indicatorilor financiari de cuprins in acest proiect de buget
referitoare la ramuri sau domenii de activitate cu datele transmise de ministere §i institufii
centrale prin bugetele lor centralizatoare de venituri §i cheltuieli (urmandu-se respectarea
limitelor de venituri §i cheltuieli transmise catre acestea). In calculele proprii se mai iau in
considerare datele transmise (§i centralizate) de catre direcfiile generale ale finanfelor publice din
teritoriu precum §i solicitarile de sume bane§ti suplimentare rezultate din bugetele judefelor §i
municipiului Bucure§ti cu privire la veniturile de echilibrare ale acestora;
 • avizarea metodologica a lucrarilor pregatitoare privind proiectul bugetului
asigurarilor sociale de stat transmise de Ministerul Muncii §i Solidaritafii
Sociale;avizarea metodologica a bugetelor locale §i preluarea din acestea a
veniturilor de echilibrare solicitate in vederea intocmirii lucrarilor pregatitoare
privind proiectul bugetului de stat;

• intocmirea lucrarilor pregatitoare asupra contului general de inclieiere a

exercifiului bugetar pe perioada expirata pe baza datelor transmise de Trezoreria
Finanfelor Publice, reprezentand raportarea execufiei de casa..

Fluxurile informafionale in fundamentarea cheltuielilor, pe fiecare components bugetara

in parte, se deruleaza potrivit caletidarului stabilit prin prevederile legale in vigoare. Procedura
bugetara cu privire la elaborarea proiectelor de bugete publice implica consumatorii de fonduri
publice(ordonatorii de credite) care, potrivit ierarhiei lor, in cazul activitafii proprii, efectueaza
calcule asupra cheltuielilor aferente acestora, potrivit clasificafiei economic

Fig.nr. 14 FIuxul informational al cheltuielilor de personal

Explicate:

1 - Compartment ill resurse umane intocmeste statele de plata;

2 - Statele de plata merg mai departe la compartimentul contabilitate spre vizare;

3 - De la compartimentul contabilitate, statele de plata sunt trimise controlului flnanciar preventiv

pentru legalitate, confoimitate §i regularitate;

4 - De la control financiar preventiv statele de plata merg mai departe la primar spre aprobare;

5 - Statele de plata aprobate se in tore catre compartimentul de contabilitate

6 - Compartimentul de contabilitate intocme§te ordinul de plata §i situapile recapitulative;

7 - Ordinul de plata §i situapile recapitulative sunt trimise la trezorerie pentru control §i avizare;

8 - Exemplarul verde din ordinul de plata §i situapile recapitulative vizate se intors la compartimentul
contabilitate;
 9 - Se intocme§te declarapa 100 privind obligapile catre bugetul asigurarii asigurarii sociale, bugetul
asigurarii sociale de sanatate etc, care se depune pana la data de 25 a lunii urmatoare pe luna in curs la
Administrapa Finanprtor Publice Ia§i.Cap.3
Tehnici, metode, proceduri §i
operatiuni privind fianjarea publica din domeniu

3.1. Elemente no^iuni specifice execufiei cheltuielilor bugetare

Executia parfii de cheltuieli a bugetelor publice se deruleaza pe baza unor

principii,reguli,metode,tehnici,procedee si operatiuni care au sustinere in legislatia finantelor publice si in
alte acte normative adoptate de legislative ori emise de Guvern si respective de Ministerul Finantelor
Publice.

Legea Finantelor Publice are in continut si structura,cu privire la executia cheltuielilor

bugetare,unnatoarele repere importante:principiile care le

guverneaza,repartizarea pe trimestre,tehnicile de finantare,transferuriie,fondurile externe

nerambursabile,plata salariilor,regimul creditelor bugetare neutilizate de ordonatorii de credite bugetare.In
toate situatiile de mai sus,sunt prezente cu caracter specific si definitoriu elemente tehnice si notiuni ca cele
de credite bugetare si ordonatori de credite bugetare.

Indicatorii bugetari aprobati,venituri si cheltuieli,se repartizeaza pe trimestre,in functie de termenele

legale de incasare a veniturilor,de tennenele legale si posibilitatile de asigurare a surselor de finantare a
deficitului bugetar si de perioada in care este necesara efectuarea cheltuielilor.
 Raspunderea si competentarepartizarii veniturilor si cheltuielilor bugetare revin in trei
etape:Ministemlui Finantelor Publice,ordonatorilor principali de credite bugetare si ordonatorilor secundari
de credite bugetare.Mai intai, Ministerul Finantelor Publice procedeaza la repartizarea pe capitole si
subcapitole la venituri si pe capitole la cheltuieli(si pe titluri in cadiul acestora,pentru bugetul asigurarilor
sociale de stat si bugetele fondurilor speciale la propunerea ordonatorilor principali);pentm sumele defalcate
din unele venituri ale bugetului de stat si pentiu transfeiurile din aceste catre bugetele locale,la propunerea
ordonatorilor principali de credite ai bugetelor locale,transmise Directiilor generale ale finantelor publice de
la judefe si municipiul Bucuresfi.

Intr-o a doua etapa,ordonatorii pricipali de credite bugetare,pentm celelalte subdiviziuni ale

clasificatiei bugetare,repartizeaza credite bugetare pentm bugetele proprii si pentm bugetele ordonatorilor de
credite distinct subordonati.

Intr-o a treia etapa,ordonatorii secundari de credite bugetare repartizeaza credite bugetare pentm
bugetele lor proprii si pentm bugetele ordonatorilor subordonati.

Notiunea de credite bugetare ce se regase§te cu caracter de specificitate in executia cheltuielilor

publice poate fi definite prin raportarea la bugete de pe pozipa statului si de pe pozipa consumatorilor de
fonduri din acestea,avand calitatea de ordonatori de credite bugetare. Intr-o prima varianta de interpretare
,creditele bugetare sunt sume de bani cu titlu defmitiv din bugetele publice,destinate a acoperi cheltuieli
aprobate in acestea.De pe pozipa de consumatori de fonduri pubIice(ordonatori de creditele bugetare) sunt
drepturi bane§ti cuvenite din bugete pentm acoperirea cheltuielilor aprobate in bugetele lor de venituri si
cheltuieli.
 Creditele bugetare apar ca rezultat al manifestarii relapilor bugetare in latura de repartizare a
fondurilor publice mobilizate prin bugete.

Ordonatorii de credite bugetare sunt persoane fizice aflate in pe pozipa de conducatori in institupi
publice finan|ate din bugete.Ei sunt de trei categorii;principali,secundari si terpari ori de gradul unu(I),de
gradul(Il ) sau de gradul (III).In stmctura sistemului bugetar,respectiv a institupilor finan^ate din
componentele acestuia,se regasesc,in mod concret,toate cele trei categorii de ordonatori de credite bugetare
(cu deosebire,la bugetele statului).In cazul bugetelor locale,mai des apar ordonatorii principali si terpari de
credite bugetare.

Odonatorii principali de credite bugetare la bugetele statului sunt,de regula,mini§tri §i

conducatorii celorlalte institupi centrale finan(ate din acestea.La nivelul unitaplor administrativ-teritoriale,in
cazul bugetelor acestora,ordonatorii principali de credite bugetare sunt :pre§edintele Consiliului Jude^ean si
al Consiliului General al Municipiului Bucure§ti(primarul general) si primarii de
localitap(municipii,orase,comune) §i respective sectoare.Ordonatorii principali de credite bugetare pn
Iegatura direct cu bugetul public finan(ator si au initiativa in finan(area cheltuielilor de care raspund,potrivit
cu tehnici si metode de luciu specifice.

Ordonatorii secundari de credite bugetare sunt conducatorii institu^iilor intermediare,in cazul

bugetelor publice ale statului aflate intre cele centrale si cele din teritoriu(de exemplu,inspectorii generali de
la inspectoratele §coIare judetene,directorii generali de la direcfia de sanatate publica de la nivel
judetean,directorii generali de la direcpile generale de specialitate ale Ministerului Muncii etc...).Ei primesc
credite bugetare prin repartizarea de la ordonatorii principali de credite bugetare atat pentm nevoi proprii,cat
§i pentru activitap sau acpuni aflate in sfera lor de competenfa §i de administrare.La randul lor,transmit
credite bugetare prin repartizare,aflate in zona activitapior centralizate menponate,catre institupile
subordonate conduse de ordonatorii terpari de credite bugetare.La nivelul judefelor in special,unele direcpi
deseentralizate prin conducatorii lor pot avea calitatea de ordonatori secundari de credite bugetare pentru
finanfarile din bugete locale respective.

Ordonatorii terpari de credite bugetare_sunt comducatorii institupilor de baza pe diferite domenii

de activitate care primesc credite bugetare prin repartizarea de la ordonatorii ierarhic superiori,credite
folosite pentm cheltuielile aprobate prin bugetele proprii §i nu pot transmite aceste credite altor institupi si
subunitap.

Intre ordonatorii de credite bugetare este o ierarhie stricta in plan administrative,pe domeniul de activitate (in
cadrul capitolului de cheltuieli) si cu reflectare in finanjarea bugetara
./ 7
Ordonatori
Ordonatori
secundari de
credite bugetare

Q. .4
O
r
d
I
o
n
a
t
o
r
i

t
e
r
p
a
r
i

d
e

c
r
e
d
i
t
e

b
 u
g
e
t
a
r
e

Fig nr. 15 .Structura §i relapile cxistente la

ordonatorii de credite bugetare

3.2. Surse de flnan^are

Finanfarea cheltuielilor unor institutii

publice, indiferent de subordonare, se asigura
atat din bugetul de stat, cat §i din bugetele
locale, numai in cazurile in care, prin legea
bugetara anuala sau prin legi speciale, se
stabilesc categoriile de cheltuieli care se
finanteaza prin fiecare buget.

1. Bunuri materiale §i fonduri

bane§ti primite de institupile publice

Institupile publice pot folosi, pentru

desfa§urarea activitapi lor, bunuri materiale §i
fonduri bane§ti primite de la persoanele
juridice §i fizice, sub forma de donapi §i
sponsorizari, cu respectarea dispozipilor
legale.
Fondurile bane§ti acordate
Solicitare de de persoanele juridice §i fizice, primite, in situapa institupilor publice finance
fond se varsa direct la bugetul din care se finan^eaza acestea. Cu aceste sume se majoreaza
integral de la buget,
creditele bugetare ale bugetului respectiv §i se vor utiiiza potrivit prevederilor din lege §i cu respectarea
destinapilor stabilite de transmi{ator.

Lunar, in termen de 10 zile de la expirarea lunii, ordonatorii principali de credite vor transmite
Ministemlui Finanfelor Publice situafia privind sumele virate la buget §i utilizate potrivit legii, in vederea
introducerii modificarilor corespunzatoare in volumul §i structura bugetului de stat, bugetului asigurarilor
sociale de stat, bugetelor fondurilor speciale, dupa caz.

Cu fondurile banefti acordate de persoanele juridice §i fizice in conditiile legii, in situafia institufii lor
publice finanfate potrivit prevederi ior legii, se vor majora bugetele de venituri §i cheltuieli ale acestora.
Aceste institufii au obligafia de a prezenta, in anexa la contul de execufie bugetara trimestriala §i anuala,
situafia privind sumele primite §i utilizate in aceste condifii §i cu care a fost majorat bugetul de venituri §i
cheltuieli.

Bunurile materiale primite de institufiile publice in condifiile legii se inregistreaza in contabilitatea

acestora.

Finanfarea cheltuielilor curente §i de capital ale institufiilor publice se asigura

astfel:

a) integral din bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, dupa caz;

13
1
b) din venituri proprii §i subvenfii acordate de la bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de
stat, bugetele fondurilor speciale, dupa caz;

c) integral, din veniturile proprii.

Institufiile publice finanfate integral de Ia bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetele
fondurilor speciale, dupa caz, varsa integral veniturile realizate la bugetul din care sunt finanfate.

2. Veniturile proprii ale institufiilor publice

Veniturile proprii ale institufiilor publice, finanfate in condifiile legii, se tncaseaza, se

administreaza, se utilizeaza §i se contabilizeaza de catre acestea, potrivit dispozifiilor legale.

Veniturile proprii ale bugetelor institufiilor publice, finanfate potrivit legii, provin din prestari
de servicii, chirii, manifestari culturale §i sportive, concursuri artistice, publicafii, prestafii editoriale,
studii, proiecte, valorificari de produse din activitafi proprii sau anexe §i altele.

3. Bunuri materiale §i fonduri bane§ti primite de institupile publice

Institupile publice mai pot folosi pentru desfa§urarea activitapi lor bunuri materiale §i fonduri
bane§ti primite de la persoane juridice §i fizice, sub forma de donapi §i sponsorizari, cu respectarea
dispozipilor legale.

Fondurile bane§ti acordate de persoanele juridice §i fizice, primite in condipile legii, in

situapa institupilor publice, finanfate integral de la buget, sunt varsate direct la bugetul local din care
se finanfeaza acestea. Cu aceste sume se majoreaza veniturile §i cheltuielile bugetului local, iar
fondurile se vor utiliza cu respectarea destinapiior stabilite de transmifator.

1
3
2
 Cu fondurile bane§ti acordate de persoanele juridice §i fizice in condipile legii, in situapa
institupilor publice finanfate potrivit prevederilor legii, se vor majora bugetele de venituri §i
cheltuieli ale acestora. Aceste institupi au obligapa de a prezenta, in anexa la contul de execupe
bugetara trimestriala §i anuala, situapa privind sumele primite §i utilizate in aceste condipi §i cu care
a fost majorat bugetul de venituri §i cheltuieli. Bunurile materiale primite de institupile publice in
condipile legii se inregistreaza in contabilitatea acestora.

4. Excedentele bugetelor institupilor publice

Excedentele rezultate din execupa bugetelor institupilor publice, finanfate in condipile legii,
se regularizeaza la sfar§itul anului cu bugetele locale din care sunt finargate, in limita sumelor primite
de la acestea, daca legea nu prevede altfel.

Excedentele rezultate din execupa bugetelor institupilor publice, finanfate integral din venituri
proprii, raman la dispozipa acestora, urmand a fi folosite in anul urmator cu aceea§i destinape.

Consiliile locale, judetene §i Consiliul General al Municipiului Bucure§ti, dupa caz, pot
hotari ca excedentele rezultate din execupa bugetelor institupilor publice subordonate, finanfate
integral din venituri proprii, sa se preia ca venit la bugetul local, dupa deducerea sumelor incasate
anticipat §i a obligapilor de plata.

5. Regimul de finanfare a unor activitapi ale institupilor publice

Consiliile locale, judetene §i Consiliul General al Municipiului Bucure§ti, dupa caz, pot aproba
infiinfarea de activitap integral finanfate din venituri proprii pe langa unele institupi publice, finanfate
potrivit legii, stabilind totodata domeniul de activitate, categoriile de venituri, natura cheltuielilor,
sistemul de organizare §i functionare a acestor activitafi.

1
3
3
 Bugetele de venituri §i cheltuieli pentru activitafile finanfate integral din venituri proprii se
aproba o data cu bugetul institufiei publice de care aparfin.

In situafia nerealizarii veniturilor prevazute in bugetele activitafilor finanfate integral din

venituri proprii, cheltuielile vor fi efectuate in limita veniturilor realizate.

Excedentele rezultate din execufia bugetelor de venituri §i cheltuieli ale activitafilor finanfate
integral din venituri proprii se reporteaza in anul urmator cu aceea§i destinafie sau se preiau ca venit
la bugetul local, potrivit hotararii consiliului local, judefean §i Consiliului General al Municipiului
Bucure§ti, dupa caz.

Guvernul poate aproba infiinfarea de activitafi finanfate integral din venituri proprii pe langa
unele institufii publice sau schimbarea sistemului de finanfare a unor institufii publice, finanfate
potrivit prevederilor legii dupa caz, stabilind totodata domeniul de activitate, sistemul de organizare
§i funcfionare a acestor activitafi, categoriile de venituri §i natura cheltuielilor.

6. Imprumuturi temporare pentru unele activitafi sau institufii publice

In cazul Tn care la infiinfarea, in subordinea unor ordonatori principali de credite, a unor

institufii §i servicii publice sau a unor activitafi finanfate integral din venituri proprii, acestea nu
dispun de fonduri suficiente, in baza documentafiilor temeinic fimdamentate, consiliile locale,
judefene §i Consiliul General al Municipiului Bucure§ti, dupa caz, pot aproba imprumuturi fara
dobanda din bugetul local, pe baza de convenfie.

Imprumuturile acordate in condifiile legii vor fi rambursate integral in termen de un an de la

data acordarii.

1
3
4
In situafia nerambursarii imprumuturi lor la termenul stabilit, se vor aplica dobanzile §i penalitafile
de intarziere Ia nivelul celor existente pentru creanfele bugetare, potrivit legii.

7. Execufia de casa a bugetelor institufiilor publice

Institufiile §i serviciile publice, indiferent de sistemul de finanfare §i de subordonare, inclusiv

activitafile de pe langa unele institufii publice, finanfate integral din venituri proprii, efectueaza
operafiunile de mcasari §i plafi prin unitafile teritoriale ale trezoreriei statului tn a caror raza i§i au
sediul §i unde au deschise conturile de venituri, cheltuieli §i disponibilitafi.

Institupile publice au obligapa de a transmite bugetul aprobat potrivit prevederilor prezentei

ordonan^e de urgen^a la unitatea teritoriala a trezoreriei statului.

Este interzis institupilor publice de a efectua operapunile de mai sus prin bancile comerciale.

8. Bugetele de venituri §i cheltuieli ale unor activitapi

Bugetele de venituri §i cheltuieli pentru activitaple finanpate integral din venituri proprii se
intocmesc o data cu bugetul institupei publice de care aparpin §i se aproba o data cu bugetul acesteia,
m condipiile legii.

Veniturile §i cheltuielile activitapilor fmanpate integral din venituri proprii se grupeaza pe

baza clasificapei bugetare aprobate de Ministerul Finanpelor Publice.

In situapia nerealizarii venituri lor prevazute in bugetele activitapilor fmanpate integral din venituri
proprii cheltuielile vor fi efectuate in limita veniturilor realizate.

1
3
5
 Excedentele anuale rezultate din execupia bugetelor de venituri §i cheltuieli ale activitapilor
fmanpate integral din venituri proprii se reporteaza in anul urmator.

3.3 Utilizarea de credite bugetare

Creditele bugetare aprobate au semnificatia de limite de finantare in care trebuie sa se

incadreze ordonatorii de credite pentru efectuarea de cheltuieli aprobate. Efectuarea de cheltuieli
bugetare, la institutii impune respectarea unor reguli ce deriva din prevederile legislatiei finantelor
publice, si anume:

• utilizarea fondurilor in confonnitate cu destinatia stabilita prin bugetul de

venituri si cheltuieli in limita creditelor bugetare aprobate pe an si pe trimestm;

• utilizarea creditelor bugetare are loc numai pentm cheltuielile legal

aprobate, fiecare cheltuiala trebuie sa aiba la baza o dispozitie legala prin care se
autorizeaza suportarea ei din bugetul public;

• aprobarea si efectuarea cheltuielilor numai cu avizul conducatomlui

compartimentului financial'- contabil;

Pentm efectuarea unei cheltuieli, se parcurg anumite etape tehnice: angajarea, lichidarea,
ordonantarea si plata. Competenta in angajarea cheltuielilor revine conducatorilor institutiei publice in
calitate de ordonatori de crdite bugetare. hi executia cheltuielilor, angajarea este considerata etapa cea
mai importanta, intrucat ea presupune incadrarea lor in limitele creditelor bugetare aprobate.

Lichidarea unneaza angajarii cheltuieili si este operatia prin care se considera serviciul
realizat institutiei si se determina suma de plata. In acest moment sunt necesare actele justificative in

1
3
6
legatura cu ceea ce reprezinta cheltuielile, acte care sunt inregistrate in compartimentul fmanciar-
contabil.

Ordonantarea consta in emiterea ordinului de plata, dispozitie data in acest sens privind
sume de bani in favoarea unui teit. Sediul operatiunii este acelasi, compartimentul financial'- contabil
al ordonatorului de credite bugetare.

Plata, semnifica efectuarea cheltuielilor prin achitarea sumelor de bani datorate de institutie.
Raspundera operatiunilor revine gestionarilor publici, casieri sau contabili platitori. Platile in
numeral* constau in salarii, burse si avansuri in contul cheltuielilor de deplasare, alte drepturi
cuvenite personalului. Platile prin conturi bancare apar in toate cazurile, terte persoana juridice,
procurarea de materiale, achitarea de fumizori, plati catre bugetele publice.

Documentul intern prin care ordonatorul de credite da dispozitie sefului compartimentului

Financiar-contabil sa intocineasca instrumentele de plata a cheltuielilor poarta denumirea de
ordonantare de plata. Modelul acestui fonnular este prezentat in continuare:

PRIMARIA MUNICIPIULUI IASI DATA EMITERII.......

COMPARTIMENTUL FINANCIAR
CONTABIL
Nr.
ORDONANTARE DE PLATA

Natura cheltuielii.........................
Lista documentelor j ustificative

Nr./ data angajamentului legal............

Modul de plata(virament/numerar)
Lei/valuta............................................

1
3
7
 Suma datorata beneficiarului..............................

Avansuri acordate si retinute beneficiamlui..................

Suma de plata (lei).........................................................

Numele si adresa beneficiamlui Numarul de

cont...............

...................................................... Trezoreria

(Banca)..........

Cod. Compartimentul de Control financiar preventiv

contabilitate *)

CFPP CFPD

*) raspunde de datele inscrise in coloana 1.

Ordonator de credite,
Data:.............................
Semnatura:..................

1
3
8
 Fonnularul de ordonantare de plata trebuie sa contina date cu privire la: exercitiul
bugetai' in care se evidentiaza plata; subdiviziunea bugetai'a la care se inregistreaza plata (in
cifre si in litere) exprimata in moneda nationala sau in moneda straina, dupa caz; datele de
identificare ale beneficiamlui platii; natura cheltuielilor; modalitatea de plata. documentul
mentionat este datat si semnat de catre ordonatoml de credite sau persoana delegate cu aceste
atributii. acesta va fi insotit de documente justificative in original si va purta viza persoanelor
autorizate din compartimentele de specialitate, care sa confinne corectitudinea sumelor de plata,
livrarea si receptionarea bunui'ilor, executarea lucrarilor

si prestarea serviciilor, inregistrarea bunurilor in gestiunea institutiei si in contabilitatea acesteia.

Inainte de a fi transmisa compartimentului financial' (financiar-contabil) pentru plata,

ordonantarea de plata se trimite pentm avizare persoanei imputemicite sa exercite controlul fmanciar
preventiv. Scopul acestei avizari este de a stabili ca: ordonantarea de plata a fost emisa corect;
ordonantarea de plata corespunde cu cheltuielile angajate si suma respective este exacta; cheltuaiala
este inscrisa la subdiviziunea corespunzatoare din bugetul aprobat; exista credite bugetare disponibile;
documentele justificative sunt in concordanta cu reglementarile in vigoare; numele si datele de
identificare ale creditorului sunt corecte.

Achitarea cheltuielilor este asigurata de seful compartimentului financiar-contabil in limita

creditelor bugetare deschise si neutilizate sau a disponibilitatilor aflate in conturi.

Instrumentele de plata utilizate de Primaria Municipiului Ia§i sunt: cecul de numerar si

ordinul de plata pentru trezoreria statului, care se semneaza de doua persoana autorizate in acest
sens; prima semnatura este a sefiilui compartimentului financiar-contabil, iar a doua apartine
persoanei cu atributii in efectuarea platii.

1
3
9
 Conducatoml compartimentului financiar-contabil asigui’a efectuarea platii numai daca sunt
indeplinite urmatoarele conditii: cheltuielile care urmeaza sa fie platite au fost angajate, lichidate si
ordonantate; exista credite bugetare deschise/repartizate sau disponibilitati in contul de disponibil;
documentele de angajare si ordonantai'e au primit viza de control fmanciar preventiv, alte conditii
prevazute de lege.

Figura nr.16: Flux informational privind finantarea din bugetul local a Liceului
“Constantin Brancoveanu”

Din Figura nr. 16 rezulta ca in vederea fmantarii unei institutii de invatamant

preuniversitar din cadrul bugetului local, Primarul transmite Serviciului Bugete si
contabilitatea veniturilor, o comunicare de deschidere de credite (cuprinzand luna
pentm care se solicita deschiderea de credite bugetare, institutia publica pentm care se
face finantarea, suma solicitata, capitolul de cheltuieli, contul in care urmeaza sa apara
suma). Comunicarea de deschidere de credite se intocmeste in doua exemplare, pentm
fiecare capitol de cheltuieli aprobat in bugetul local si este transmisa de catre Serv.
Bugete, Trezoreriei, pana la data de 20 a lunii curente pentm creditele aferente lunii
unnatoare. In urma comunicarii, Trezoreria transmite Primamlui, informare asupra
deschiderii creditului bugetar.

Primarul transmite Trezoreriei dispozitia bugetara de repartizare de credite.

Trezoreria urmeaza sa transmita informare catre ordonatorul liceul ‘’Constantin
Brancoveanu”. Odata cu comunicarea de deschidere de credite bugetare se transmite si
dispozitia bugetara.

1
4
0
 Dupa verificarea si aprobarea comunicarii se inregistreaza in contabilitatea
Trezoreriei, in contul din afara bilantului 02 “Credite deschise si repartizate pe seama
ordonatorilor finantati din bugetul local

Dupa verificarea incadrarii cheltuielilor in suma creditelor deschise pe capitole inregistrate pe

seama Primariei Municipiului Iasi, dispozitiile bugetare se inregistreaza in contul in afara bilantului
02”Credite deschise si repartizate pe seama ordonatorilor flnantati din bugetul local”. Cu creditele
repartizate, pe baza dispozitiilor bugetare, ordonatoml tertiar de credite- Directorul Liceului
“Constantin Brancoveanu”, se diminueaza soldul contului de credite deschise pe seama Primariei.
(vezi Anexa nr. 1).

3.4 Efectuarea plafilor pentru cheltuielile bugetare prin Trezoreria

Finanfelor Publice

Ordonatorul de credite principal, primarul, poate dispune plap din creditele bugetare sau
repartizate astfel:

-in conturile lor, pentru efectuarea cheltuielilor aprobate prin bugetul propriu de venituri §i
cheltuieli, cheltuieli materiale §i prestari de servicii;

-in conturile institufiilor din subordine pentru cheltuielile aprobate prin bugetul de venituri §i
cheltuieli;

Plaple din credite bugetare deschise se efectueaza din inipativa ordonatorilor de credite care
poarta raspunderea asupra utilizarii mijloacelor bugetare .Plaple pot ft dispuse:

-in numerar, prin casieria institufiilor;

1
4
1
 -prin decontarea din cont, in favoarea agenplor economici care au livrat marfuri, alimente,
materiale , combustibil, au prestat servicii sau executat lucrari.

In vederea efectuarii plafilor prin trezorerie se folosesc urmatoarele forme :

-cecul pentm eliberarea numeramlui;

-ordinul de plata prin care ordonatorul de credite dispune efectuarea de plafi din conturile sale in
favoarea agenplor economici, bugetului de stat, bugetelor locale, etc; -factura de dispozitie de
incasare intocmita de furnizori pentru o institufie publica, ca urmare a livrarii marfuri lor,
combustibilului, energiei electrice, prestari de servicii §i executari de lucrari;

Institufiile publice pot beneficia de garanpa trezoreriei, in favoarea unitafilor furnizoare care
dispun de fondurile necesare pentru achitarea cheltuielilor . Platile se dispun pe destinapile §i in limita
creditelor bugetare deschise §i repartizate, prevazute in bugetele de venituri §i cheltuieli pe
subdiviziunile clasificapei bugetare .

Documentele de plap prin trezorerie se in tocmesc §i se inregistreaza in conturile deschise ale

institupilor publice, pe capitole de cheltuieli cu desfa§urarea pe categorii de cheltuieli aprobate. La
documentele de plap ordonatorii de credite au obligapa de a prezenta §i documentele cu privire la
necesitatea §i oportunitatea cheltuielilor propuse.

Organele de trezorerie executa controlul fmanciar preventiv asupra efectuarii plaplor de catre
ordonatorii de credite pe baza documentelor prezentate , urmarind :

1
4
2
a) Incadrarea plaplor in limita creditelor bugetare deschise §i repartizate pe capitole §i categorii
de cheltuieli. In acest scop se stabile§te disponibilul de credite la fiecare document de plata, pe baza
contului Credite deschise din bugetul de stat, din care se scad plaple inregistrate in contul Cheltuieli
din bugetul de stat, rezultatul fiind comparat cu documentele de plap prezentate.

Daca unele bugete nu au acoperire in disponibilul de credite bugetare deschise sau repartizate,
documentele respective se restituie ordonatomlui de credite.

b) Respectarea utilizarii creditelor bugetare prin plap potrivit destinapei clasificapei bugetare. In
acest scop se examineaza natura §i conpnutul subdiviziunilor clasificapei bugetare de la care se
suporta plaple respective.

c) Respectarea dispozipilor legale prin care se autorizeaza reefectuarea cheltuielilor.

Pentm aceasta se au in vedere :

a. Actele normative in care sa fie specificata sursa din care este finan^ata institupa
respectiva, ca de exemplu: bugetul de stat, bugetul local, bugetul asigurari lor sociale de stat,
mijloace extrabugetare, fonduri speciale;

Reglementarile in vigoare prin care institupile efectueaza unele cheltuieli in legatura cu desfa§urarea
unor acpuni specifice, procurarea de obiecte de inventar, executarea de investipi, lucrari curente §i
capital

1
4
3
3.5. eFluxuri informajionale generate de finanjarea primariei Ia$i

Finanfarea cheltuielilor din bugetele publice locale se asigura prin deschiderea de credite de catre
ordonatorul principal de credite, in limita creditelor bugetare aprobate prin bugetul local §i potrivit destinafiei
stabilita in raport cu gradul de folosire a sumelor puse la dispozitie anterior, cu respectarea dispozifiilor legale
care reglementeaza efectuarea cheltuielilor.

Nota justificative privind cererea de deschidere de credite bugetare se intocme§te lunar de catre
contabil §i cuprinde urmatorii indicatori:

& cheltuieli bugetare aprobate cumulate la inceputul anului;

& credite bugetare deschise cumulate de la inceputul anului pentm cheltuieli de capital §i cheltuielile
curente;

& plafi de casa la finele lunii precedente celei in care se soliicita deschiderea de credite;

& disponibil existent in cont la fmele lunii;

& cheltuieli preliminate pentm luna in cae se solicita deschiderea de credite;

credite bugetare solicitate a fi deschise.

Fig. nr. 17

144
 Comunicarea catre trezorerie a creditelor deschise din bugetul local pe o anumita luna, se elaboreaza
de Consiliul local. Aceasta comunicare se semneazS de catre ordonatorul principal de credite §i §eful
compartimentului financiar-contabil.

Dispozifia bugetara pentru repartizarea creditelor se intocme§te concomitant cu cerere de deschidere a

creditelor de catre primar, atat pentru cheltuielile proprii, cat §i pentru institufiile din subordine.

Se completeaza dupa caz cu cuvintele: repartizare, retragere sau restituire.

Dupa aprobarea data de serviciul buget din cadrul Direcfiei Generale a Finanfelor Publice la§i, un exemplar din
dispozifia de repartizare a creditelor ajunge la trezorerie, unde primaria i§i are deschise conturile.
D.G.F.P.
SERVICIUL
BUGE
L.____

1
4
5
 TUrinarirea incasarii veniturilor si efectuarii cheltuielilor in cadrul administrapei locale se
realizeaza avand la baza „Contul de execute”, pe care Trezoreria il elibereaza zilnic §i Tn care sunt
evidenpate, pe de o parte veniturile, iar pe de alta parte cheltuielile la §i de la bugetul local. In acela§i
timp, pe baza extraselor de cont pe surse, se elibereaza viramentele, notele contabile, foile de
varsamant, prin care se justiflca incasarile la bugetul local. In cadrul serviciului Buget Finance
Contabilitate s-a organizat un sistem de urmarire a incasarii fiecarei surse de venit in programul stabilit
pentru fiecare perioada. Analiza zilnica este prezentata sub forma unei machete, ordonatorului
principal de credite, dupa ce a fost vizata de directorul economic, oferind o imagine asupra incasarilor
realizate, atat in numerar, cat §i prin viramente.
Ordonatorii principali de credite intocmesc §i prezinta spre aprobare consiliilor locale, dupa caz, pana
la data de 31 mai a anului urmator, conturile anuale de execupe a bugetelor locale, in structura
urmatoare: la venituri - prevederi bugetare aprobate initial; prevederi bugetare definitive; incasari
realizate; la cheltuieli - credite aprobate initial; credite definitive; plap efectuate.
 Cap. 4 Organizarea §i functionarea evidentei privind gestiunea
financiara la Primaria la§i

Organizarea evidentei contabile la Primaria Municipiului Iasi, ca orice alta institutie

publica care este obligate sa tina evidenta contabila in partida dubla, urmareste ca aceasta sa
indeplineasca cele 3 functii:

cunoasterea fenomenelor si operatiunilor

inregistrarea operatiunilor patrimoniale, a situatiei financiare si a rezultatelor obtinute

controlul operatiunilor inregistrate.

 Unul din obiectivele sistemului organizai'ii contabilitatii la o institutie publica este
desfasurarea contabilitatii in cadrul compartimentului contabilitate.

Contabilitatea patrimoniului public si privat al statului se tine si pe categorii si pe fiecare obiect de

evidenta; precum si pe cele doua destinatii:

- aflate in adnimistrare

- concesionate, inchiriate, date in folos gratuit.

denta valorilor materiale se tine cantitativ si valoric.

 Potrivit prevederilor contabilitatii nr. 82/ 1991 institutiile din admini strati a publica locala
sunt obligate sa organizeze si sa conduca contabilitatea proprie conform reglementarilor in vigoare.

Ca unnare, evidenta bugetara este inclusa in evidenta economica. Contabilitatea bugetara,

trebuie sa asigure reflecatarea intregului proces al executarii bugetului de stat pe feluri de venituri si
fiinctie de natura cheltuielilor pe verigile sistemului bugetar, precum si pentru fiecare organ financial’
si institutiile bugetare in parte. Contabilitatea bugetara, ca instrument in procesul de executie a
bugetului trebuie sa fumizeze datele necesare cunoasterii mijloacelor materiale si banesti aflate in
folosinta institufiilor bugetare, permitand in acest fel exercitarea controlului aspura utilizarii acestora.

Inregistrarile in contabilitate se fac pe baza documentelor justificative (vezi figura urmatoare),

cronologic, adica prin respectarea succesiunii documentelor in ordinea datelor celendaristice de
intocmire a acestora si sistematic, in conturile sintetice si analitice
.
 In mod concret, la nivelul executiei bugetare, exista:

• Documente comune si agentilor economici (facturi, chitante, state de salarii,

bonuri de consum etc.)

• Documente specifice dedicate in principal de activitatea de creditare

(cererea de deschidere a creditelor bugetare, dispozitii de reparizare a
creditelor, fisa pentm operatiunile bugetare)

Inregistrarea cronologica a operatiunilor se realizeaza cu ajutoaml urmatoarelor

fonnulare cu caracter finaciar- contabil:
 o Document cumulative sau centralizator o
Nota de contabilitate o Jumal de inregistrare
Documente specifice inregistrarilor sistematice: o
Cartea mare o Balanta de verificare o Registrul
inventar.

Fig. nr. 19: Documentele specifice inregistrarilor sistematice

 Eviden|a economica asigura inregistrarea §i urmarirea continua §i sistematica a obiectelor,
fenomenelor §i proceselor economice care exista §i se produc mtr-un anumit loc §i intr-un anumit
moment (timp).

Eviden|a economica reflecta §i controleaza intreaga activitate economicofinanciara

desfa§urata de agentii economici, de exemplu, aprovizionarea cu materii prime, obpnerea produselor
finite din procesul de producpe, expedierea produselor §i incasarea prepdui de vanzare, determinarea
rezultatelor financiare finale (profitul sau pierderea).

In raport cu sfera de cuprindere, volumul de informapi transmise §i modalitaple de inregistrare §i

prezentare a informapilor, s-au conturat urmatoarele forme ale eviden^ei economice:

- evident operativa sau tehnico-operativa;

- evidenfa statistica;
- evident contabila.
Cele trei forme ale eviden^ei economice, de§i se deosebesc intre ele sub aspectul obiectivelor §i al
instrumentelor, metodelor §i tehnicilor de prelucrare a datelor, sunt strans legate intre ele, se
completeaza reciproc in cadrul sistemului informational economic.

4.1 Evidenja tehnico-operativa

Evident operativa se organizeaza la nivelul agenplor economici §i institupilor publice precum

§i a subunitaplor acestora, adica secpi sau ateliere.

Evident operativa inregistreaza fenomenele §i procesele economice in mod operativ, adica in

cel mai scurt timp de la producerea lor §i la locul aparipei acestora. Evident operativa este folosita
indeosebi pentru a urmari consumul de materiale, prezent la lucru a salariaplor, folosirea timpului de
lucru, derularea contractelor cu furnizorii §i beneficiarii, circulapa numerarului, consumul de energie
etc.

Evident operativa folose§te un sistem propriu de instrumente care sunt adaptate scopului urmarit:

- registre de comenzi §i contracte;

- registre de corespondent intrata §i ie§ita;

- condici de prezenp. la lucm a personalului;

- fi§e de magazie care ofera informatii in legatura cu existenta §i mi§carile
stocurilor in depozite;

- situafii, tabele, grafice;

- aparate §i instalafii de masurare §i inregistrare automata a proceselor economice:

contoare de apa, energie electrica, gaze naturale, ceasuri de pontaj etc.

De§i furnizeaza informatii diverse §i utile necesare conducerii, evidenta operativa are un
caracter limitat, in sensul ca nu urmare§te intreaga activitate a unei organizatii, ci doar anumite
aspecte selectate dupa criterii subiective.
Un alt neajuns al acestei forme de evidenta il reprezinta faptul ca nu dispune de o metodologie unitara
de inregistrare §i prelucrare a informatiilor; evidenta operativa are un caracter neunitar, in sensul ca
fiecare agent economic infiinteaza evidenta operativa dupa cum crede de cuviinta, fara a exista
reglementari unice §i obligatorii, asumate §i respectate. Aceasta inseamna ca la diferiti agenfi
economici, acelea§i fenomene §i procese economice sunt inregistrate in evidenta operativa in mod
specific, particular. In consecinta, nu este posibila gruparea §i raportarea informatiilor furnizate de
evidenta operativa.

In literatura economica, evidenta operativa este denumita §i evidenta tehnico- operativa

intrucat utilizeaza mijloace tehnice de masurare §i inregistrare automata §i urmare§te procese §i
operatii cu caracter tehnic.
4.2. Eviden^a statistica

Evidenja statistica are ca obiect studierea fenomenelor sociai-economice de masa, in

interdependenta lor, carora le detennina marimea, structura, gradul de raspandire, factorii de influenta,
ritmul de dezvoltare. Comparativ cu celelalte forme de evidenta economica, statistica studiaza
fenomene diverse: economice, naturale, demografice, culturale, sportive.

Sub aspectul datelor pe care le folose§te, statistica este dependents de celelalte doua forme ale
evidentei economice, dar un anumit volum din datele necesare statisticii sunt obtinute prin metode
proprii: recensaminte, observari selective, anchete, sondaje, chestionare §i bugete de familie.

Informapiile prelucrate prin metode statistice sunt prezentate prin tabele, grafice, scheme,
situapii comparative. Informapiile care se obpin prin intermediul statisticii sunt utile in procesul
conducerii dar, la nivel microeconomic, au un rol redus comparativ cu cele furnizate de contabilitate.
Statistica prezinta de asemenea, neajunsul cunoa§terii parpiale a activitapilor desfa§urate de un agent
economic, respectiv cu ajutorul statisticii pot fi urmarite doar anumite aspecte, deci §i statistica are un
caracter limit at, informapiile fumizate fiind insuficiente pentru fundamentarea deciziilor.

Pentru coordonarea §i normarea statisticii, la nivel napional exista o organizapie numita

Comisia Napionala de Statistica care are reprezentanpe teritoriale §i are drept obiective elaborarea de
nonne statistice, metode de calcul pentru diferipi indicatori, colaborarea cu alte organisme centrale de
sinteza pentru perfecpionarea evidenpei economice, publicarea principalilor indicatori statistici,
elaborarea anuarelor statistice.
4.3. Eviden^a contabila

Evidenpa contabila este o forma a evidenpei economice careia, pe plan teoretic, ii corespunde
§tiin(a contahilita\ii. Contabilitatea reprezinta componenta cea mai importanta a evidenpei economice
§i totodata a sistemului informapional economic. Locul evidenpei contabile in cadrul sistemului
informapional economic este determinat de volumul foarte mare de informapii pe care le furnizeaza,
aproximativ 2/3 din total, precum §i de calitatea acestora.

Principalele caracteristici ale contabilitapii sunt:

• are un caracter global in sensul ca urmare§te toate operapiunile, fenomenele §i procesele

deteiminate de activitatea unui agent economic sau unei institupii publice;
• are un caracter unitar in sensul ca se organizeaza dupa reguli unice elaborate de Ministerul
Finanpelor, obligatorii pentru topi agenpii economici §i institupiile publice;

• folose§te obligatoriu etalonul valoric sau banesc §i numai in completare foIose§te etalonul
natural sau cantitativ;

• in contabilitate se pot inregistra numai operapiunile economice efectuate pentm care s- au

intocmit documentele justificative corespunzatoare;

• se bazeaza pe un principiu fundamental, §i anume principiul dublei reprezentari a

patrimoniului, ceea ce determina specificul obiectului §i metodei contabilitatii.
 Fnnc(iile contabilitatii Pentru realizarea obiectivelor sale, contabilitatea
indepline§te urmatoarele fiincfii:

a. Functia de inregistrare §i prelucrare a datelor consta in consemnarea, potrivit unor

principii §i reguli proprii, a proceselor §i fenomenelor economice ce apar in cadrul unitafilor
patrimoniale §i se pot exprima valoric.

b. Funcfia de informare consta in furnizarea de informatii privind structura §i dinamica

patrimoniului, a situa^iei financiare §i rezultatelor obtinute in scopul fundamentarii deciziilor.
Contabilitatea are o funcfie de informare interna (pentm conducerea unitafii) §i o funcfie de informare
externa (a terfilor). Contabilitatea furnizeaza informafii privitoare la gospodarirea resurselor
materiale, financiare $i de munca, dinamica producfiei obfinute, costurile de producfie, veniturile
realizate, etc. Prin reflectarea tuturor activitafilor desfa§urate, datele contabilitafii permit stabilirea
eficienfei economice.

c. Funcfia de control gestionar consta in verificarea cu ajutorul informafiilor contabile a

modului de pastrare §i utilizare a valorilor materiale §i bane§ti, de gospodarire a resurselor, controlul
respectarii disciplinei financiare etc.

d. Funcfia juridica - datele fiirnizate de contabilitate §i documentele de evidenfa servesc ca

mijloc de proba in justifie, pentru a dovedi realitatea unor operafii economice §i a stabili raspunderea
patrimoniala pentru pagubele produse.
e. Funcfia previzionala - informafiile furnizate de contabilitate sunt utilizate la stabilirea
tendinfelor viitoare ale fenomenelor §i proceselor economice, la fundamentarea programelor, la
elaborarea bugetelor unitafii patrimoniale.

Principiile contabilitatii Pentru a da o imagine fidela patrimoniului §i rezultatelor financiare,

reglementarile §i legislafia contabila prevad ca organizarea contabilitafii sa se realizeze pe baza
urmatoarelor principii:

• principiul continuitafii activitafii presupune ca unitatea patrimoniala sa-§i continue In mod

normal fiincfionarea intr-un mod previzibil, neexistand nici mi eveniment care ar impiedica
activitatea in viitor, deci cai*e ar impune restrangerea substanfiala a activitafii.
• principiul permanenfei metodelor impune continuitatea in tot cursul exercifiului, precum §i
de la un exercifiu la altul, in aplicarea normelor §i regulilor utilizate la evaluarea, inregistrarea in
contabilitate §i prezentarea elementelor patrimoniale §i a rezultatelor prin documentele de sinteza, in
vederea asigurarii comparabilitafii informatiilor. In cazuri justificate se admite schimbarea metodelor
de evaluare, facandu- se menfiuni in notele explicative anexate bilanfului privind influenta asupra
situafiei patrimoniale §i financiare §i a rezultatului exercitiului.

• principiul prudenfei este legat de evaluarea patrimoniului §i urmare§te ca patrimoniul §i

rezultatele exercitiilor viitoare sa nu fie influentate de deprecierile, riscmile sau pierderile probabile
din activitatea exercitiului curent sau anterior. Ca urmare, nu este admisa supraevaluarea elementelor
de activ §i a veniturilor, respectiv subevaluarea cheltuielilor §i a elementelor de pasiv. Daca faptele se
justified, se inregistreaza in contabilitate cheltuieli §i pierderi previzibile, sub fonna provizioanelor,
considerate ca avand caracterul unor rezerve, decontabile in viitorul mai mult sau mai putin indepartat.
• principiul independentei excrcifiului (perioadei de gestiune) presupune delimitarea in timp
a veniturilor §i cheltuielilor aferente activitafii unitafii patrimoniale pe masura angajarii acestora §i
trecerii lor Ia rezultatul exercifiului la care se refera, fara a se fine seama de data incasarii sumelor sau
a efectuarii plafilor.

• principiul evaluarii separate a elementelor de activ §i de pasiv - in vederea stabilirii sumei

totale corespunzatoare unei pozifii din bilanf, se va determina separat suma sau valoarea
corespunzatoare fiecarui element individual de activ sau pasiv.

• principiul intangibilitafii bilanfului la deschiderea unui exercifiu financial' impune ca

bilanful de deschidere a unui exercifiu sa corespunda bilanfului de tnchidere a exercifiului precedent,
fiind interzisa modificarea elementelor patrimoniale de la sfar§itul anului care trebuie reportate la
inceputul anului viitor.
• principiul necompensarii potrivit caruia se impune inregistrarea distincta in bilanf a
elementelor de activ §i a celor de pasiv §i in contul de profit §i pierdere a veniturilor §i a cheltuielilor,
nefiind admisa vreo compensare intre ele, cu excepfia unor situafii prevazute prin lege.

• principiul prevalenpei economicului asupra juridicului - informapiile prezentate in

situapiile financiare trebuie sa reflecte realitatea economica a evenimentelor §i tranzacpiilor, nu numai
foiTna lor juridica.

• principiul pragului de semnificapie - orice element care are o valoare semnificativa trebuie
prezentat separat in cadrul situapiilor financiare. Elementele cu valori nesemnificative care au aceea§i
natura sau funcpii similare vor fi insumate, nefiind necesara prezentarea lor separata. Informapiile sunt
semnificative daca omisiunea sau declararea lor eronata ar putea influenpa deciziile economice ale
utilizatorilor, luate in baza situapiilor financiare. Pragul de semnificapie depinde de marimea
elementului sau erorii, judecate in imprejurarile specifice ale omisiunii sau declararii gre§ite.

Felurile contabilitafii

Conform legii, fiecare unitate patrimoniala trebuie sa-§i organizeze contabilitatea. Numarul §i
complexitatea lucrarilor contabile depind de marimea unitapii patrimoniale §i de domeniul in care i§i
desfa§oara activitatea. Lucrarile contabile sunt efectuate in cadrul unor compartimente specializate
numite servicii sau birouri de contabilitate.

Din punct de vedere al momentului, loculiii .vz moduliii de realizare, contabilitatea este de doua
feluri:
a. Contabilitatea curenta inregistreaza zilnic operapiile economice, pe baza documentelor
justificative privind existenpa §i mi§carea eiementelor patrimoniale. Contabilitatea curenta se poate
realiza in trei variante:

• centralized - toate lucrarile contabilitapii se efectueaza intr-un singur loc, mai precis intr- un
compartiment central de contabilitate al unitapii patrimoniale. Aceasta varianta permite coordonarea §i
controlul, insa data fiind distanpa fapa de locul producerii fenomenelor economice, da posibilitatea
transmiterii unor informapii eronate;

• descentralizat - lucrarile contabile sunt efectuate la nivelul subunitapilor din structura de

producpie §i anume secpii, sectoare, ateliere. Aceasta varianta este operativa in sensul inregistrarii
exacte
in contabilitate a operapiilor economice in cel mai scurt timp de la producerea lor, dar prezinta
dificultapi in privinpa coordonarii §i controlului;

• mixt - unele lucrari de contabilitate curenta se executa la nivelul subunitafilor (sec^ii sau ateliere), iar
alte lucrari contabile sunt efectuate de un compartiment specializat de contabilitate, la nivel central.

b. Contabilitatea periodica se refera la lucrari contabile efectuate la incheierea exercifiului

fmanciar, moment in care se intocmesc lucrari de sinteza, centralizatoare, cum sunt bilanful contabil,
situafia patrimoniului, contul de profit §i pierdere. Lucrarile de sinteza se intocmesc la anumite
termene, pe baza datelor din contabilitatea curenta care sunt prelucrate conform instrucfiunilor
elaborate de Ministerul Finanfelor.

Lucrarile contabile periodice (de sinteza) satisfac nevoile de informare ale agentului economic
sau institufiei publice §i reprezinta totodata raportari catre Direcfiile Judefene ale Finanfelor Publice
sau conducerea departamentelor §i ministerelor. Pe baza lucrarilor contabile periodice, sunt efectuate
analize complexe §i se elaboreaza decizii importante atat la nivel microeconomic cat §i la nivel
macroeconomic.

4.4. Organizarea contabilitafii

Potrivit reglementarilor legale, toate unitafile lucrative, indiferent de forma juridica de

organizare, care gestioneaza valori materiale §i bane§ti sunt obligate sa organizeze §i sa desfa§oare
intreaga activitate prin conturi, adica sa fina contabilitatea proprie.

Obiectivul pricipal al contabilitafii consta in a oferi o imagine fidela, clara §i completa cu

privire la patrimoniu, rezultate §i situafia financiara.
 La institufiile publice finanfate din bugetul de stat sau local, obiectivul contabilitafii il
constituie patrimoniul public §i privat aflat in administrarea acestuia, veniturile §i cheltuielile
bugetare.

La Primaria municipiului la§i contabilitatea se conduce in partida dubla.

Trimestrial §i anual se intocme^te darea de seama contabila ce se depune la Direcfia Generala

de Finanfe Publice §i Control Financial* de Stat.

Contabilitatea unitafilor patrimoniale se organizeaza in compartimente distincte, conduse de

catre directorul financiar-contabil, contabilul §ef sau alta persoana imputernicita sa indeplineasca
aceasta funcfie.
 Inregistrarea in contabilitate se face pe baza de documente justificative tipice, precum §i pe
baza notelor contabile cum este cazul stornarilor. Inregistrarile contabile se fac cronologic prin
respectarea succesiunii documentelor dupa data intocmirii sau a intrarii in unitate, simultan operandu-
se in debitul §i creditul unor conturi, folosindu-se fonnulare utilizate in practica contabila (note de
plata, extras de cont, bonuri consum pentru materiale, NIR-uri, dispozipi bugetare, cereri deschidere de
credit).

La primaria municipiului Ia§i contabilitatea se pne pe calculator, la sfar§itul lunii elaborandu-

se balan^a de verificare, balanja care sta la baza intocmirii darii de seama.

Folosirea sistemelor electronice de calcul pentru executarea Iucrarilor contabile este

determinata de cre§terea volumului de date §i informapi destinate sa reflecte operativ, exact §i
multilateral principalele laturi ale activitapi economice care devine pe zi ce trece mai dinamica, mai
complexa §i mai cuprinzatoare.

Contabilitatea generala, denumita §i financiara, are la baza norme unitare privind

organizarea §i conducerea acesteia, prevazute in lege §i in regulamente, care au caracter obligatoriu
pentru toate unitaple patrimoniale, avand ca obiectiv principal furnizarea informapilor necesare atat
pentru necesitaple proprii, cat §i in relapile acestora cu asociafii sau acponarii, clienpi, fumizorii,
bancile, organele fiscale §i alte persoane juridice sau fizice.

Contabilitatea de gestiuue se organizeaza de catre unitatea patrimoniala, pnandu-se cont de

urmatoarele:
 ■ calcul area costurilor;

■ stabilirea rezultatelor §i a rentabilitapi produselor, Iucrarilor §i serviciilor

executate;

■ intocmirea bugetului de venituri §i cheltuieli pe feluri de activitapi, urmarirea §i controlul

executarii acestora in scopul cunoa§terii rezultatelor §i furnizarii datelor necesare fundamentarii
deciziilor privind gestiunea unitapi patrimoniale §i altele.
 Contabilitatea creditelor bugetare, respectiv a prevederilor din buget in cazul veniturilor
extrabugetare plaplor de casa §i cheltuielilor efective se asigura cu ajutorul “Fi§ei pentru operapuni
bugetare”. Contabilitatea cheltuielilor tinan(ate din fonduri speciale se organizeaza §i se conduce
pentru fiecare fond special pe capitolele §i subcapitolele clasificapei cheltuielilor, potrivit bugetului
fondului respectiv.

Reflectarea unitara in contabilitate a cheltuielilor efectuate de institufiile publice pe articole §i

aliniate prevazute in Clasificafia economica se asigura cu ajutorul ‘indrumamlui” elaborat de ministere
§i celelalte organe de specialitate ale administrafiei publice centrale in calitate de ordonatori principali
de credite cu aprobarea Ministemlui Finanfelor.

Totodata, contabilitatea centralizatoare angajeaza sintetic §i rezultatele finale raportate la o

perioada de gestiune data (luna, semestrul, an de gestiune).
 Contabilitatea veniturilor §i cheltuielilor fondurilor cu aplicafie speciala (fondul constituit
pentru acoperirea unor cheltuieli cu caracter economic, fondul pentm pensia suplimentara, fondul
pentru plata ajutorului de §omaj) se conduce cu ajutorul conturilor sintetice de gradul 1 §i II, iar in
cadrul acestora pe conturi sintetice de gradul III distinct pentru venituri §i distinct pentru cheltuieli.

Contabilitatea fondurilor cu destinafie speciala constituite la nivelul ministerelor, celorlalte

organe de specialitate ale administrafiei publice, precum §i la institufiile din subordinea acestora, in
scopul acoperirii unor cheltuieli in afara bugetului, se asigura cu ajutorul unui cont special in care se
evidenfiaza: veniturile aferente fondurilor respective, precum §i plafile efectuate pentru acoperirea
cheltuielilor prevazute de lege.
 Contabilitatea trezoreriei asigura de asemenea, evidenfa depozitelor constituite,
imprumuturilor de stat, utilizarii §i rambursarii acestora, dobanziior aferente, precum §i a
plasamentelor efectuate §i a altor operafiuni financiare.

Contabilitatea veniturilor extrabugetare se organizeaza §i conduce pe domenii de activitate

in cadrul acestora, pe categorii de activitafi potrivit clasificafiei bugetare.

Subvenfiile primite de la buget in cazul institufiilor finanfate parfial din venituri

extrabugetare se evidenfiaza distinct in cadrul contului de venituri.
 Inregistrarea veniturilor in contabilitatea institufiilor publice indiferent de sursa de finanfare a
acestora se face pe baza documentelor care atesta crearea obligafiei de incasare sau in momentul
incasarii efective a acestora.

Stabilirea, evidenfa, urmarirea, controlul §i raportarea veniturilor bugetului de stat §i ale

bugetelor locale se fac potrivit normelor elaborate de Ministerul Finanfelor.

Contabilitatea veniturilor fondurilor speciale constituite potrivit legii se organizeaza §i se

conduce pe surse de venituri potrivit bugetului special aprobat. Contabilitatea cheltuielilor finanfate
din buget §i din venituri extrabugetare asigura, potrivit legii, atat evidenfa plaplor de casa, cat §i a
cheltuielilor efective, pe structura clasificapei funcponale §i economice. Plaple efectuate din contul de
finargare bugetara sau din contul de disponibil pentru procurarea de materiale, alimente, medicamente
aprovizionate de la furnizori, lucrarile executate §i serviciile prestate, procurarea de cecuri cu limita de
suma §i a altor valori reprezinta plap de casa. In aceasta categorie se cuprind §i plaple efectuate prin
casierie, direct din incasari, in conformitate cu reglementarile legale in vigoare.

Contabilitatea sintetica §i analitica a plaplor de casa §i a cheltuielilor efective se

organizeaza distinct pe structura clasificapei economice, potrivit bugetului aprobat.

inregistrarea cheltuielilor in contabilitatea institupilor publice indiferent de sursa din care au

fost efectuate, se face pe baza documentelor justificative, vizate de controlul financiar preventiv §i
aprobate de ordonatorul de credite.
 Institupile finance din bugetul de stat, bugetele locale §i bugetul asigurarilor sociale de stat
organizeaza §i conduc contabilitatea creditelor bugetare, a plaplor de casa §i a cheltuielilor efective pe
capitole §i subcapitole de cheltuieli §i, in cadrul acestora pe articole §i alineate.

Institupile finanfate integral sau parpal din venituri extrabugetare organizeaza §i conduc
distinct evidenfa plaplor de casa §i a cheltuielilor efective pe domenii de activitate §i categorii de
unitap §i in cadrul acestora pe articole §i alineate prevazute in clasificapa economica §i funcponala,
potrivit bugetului aprobat.

Ministerele §i celelalte organe de specialitate ale administrapei publice ai caror conducatori au

calitatea de ordonatori de credite, precum §i institufiile publice cu personalitate juridica din
subordinea acestora, organizeaza §i conduc contabilitatea veniturilor incasate §i a cheltuielilor
efectuate potrivit bugetului aprobat, a mijloacelor extrabugetare §i a fondurilor cu destinape speciala.
 Contabilitatea folose§te procedee §i mijloace de lucru proprii cum sunt contul, balanfa de
verificare, bilanful contabil, precum §\ norme metodologice §i reguli precise stabilite de Ministerului
Finanfelor.

Contul reprezinta un mijloc de evidenfa contabila, procedeu de lucru specific metodei

contabilitafii prin care se fine evidenfa separata a fiecarui element patrimonial. In conturi se reflecta in
expresie valorica, §i uneori §i cantitativa, existenfele de mijloace §i surse economice §i modificarile
succesive ale acestora, in decursul unei perioadei de gestiune.

Balanfa de verificare este un procedeu prin care se verifica corectitudinea inregistrarilor Tn

conturi, pe de o parte, §i un mijloc de depistare a erorilor de inregistrare a operafiunilor economice in
conturi, pe de alta parte.
 Bilanful contabil este un procedeu de lucru specific metodei contabilitafii, o lucrare periodica
de sinteza, sub forma unei situafii economice, in care sunt puse fafa in fafa, in expresie baneasea
mijloacele economice (activul) §i fondurile (pasivul), la un moment dat.

Sistemul general de conturi specifice institufiilor publice a fost introdus in 1984 cu

modificarile care au survenit dupa decembrie 1989, conform precizarilor Ministerului Finanfelor §i
care s-a aplicat in institufia publica incepand cu acea data. Sistemul cuprinde 61 de conturi sintetice in
cadrul bilanfului §i 10 conturi in afara bilanfului (conturi de ordine §i evidenfa).

Registrul-jumal, registrul-inventar §i cartea mare impreuna cu documentele justificative,

precum §i bilanful contabil, intocmite potrivit normelor stabilite, constituie documente oficiale pentru
exercitarea controlului asupra operafiunilor patrimoniale efectuate §i pot fi admise ca proba in justifie.
4.5. Incheierea exercifiului bugetar

Executia bugetara se incheie la data de 31 decembrie a fiecarui an,fapt care conduce la

anumite reguli in ce priveste problematica gestiunii fiscal- bugetare. Astfel,orice venit neincasat si
orice cheltuiala angajata,lichidata,si ordonantata in cadrul prevederilor bugetare,dar neplatita se tree,in
contul bugetului pe anul muncitor.In acelasi timp,creditele bugetare neutilizate pana la inchiderea
anului se anuleaza de drept.Disponibilitatile din fondurile externe nerambursabile si cele din fondurile
publice destinate cofmantarii contributiei financiare a Comunitatii

Europe,ramase la fmele exercitiului bugetar in conturile stmctuiilor de implementare,se raporteaza in

anul urmator.
 In cazul bugetului asigurarilor sociale de stat si bugetelor fondurilor speciale echilibrate prin
subventii de la bugetul de stat,sub forma transferurilor consolidabile,excedentele rezultate din executia
acestora se regularizeaza la sfarsitul exercitiului bugetar de stat,in limita subventiilor
primite.Prevederile legilor bugetare anuale si ale celor de rectificare actioneaza numai pentru anul
bugetar respectiv. Incheierea bugetului presupune lucrari caracteristice incheierii exercitiului bugetar,
urmarind sa stabileasca rezultatul activita^ii de execute bugetara, respectiv cheltuielilor efectuate,
veniturile incasate §i soldul inregistrat la finele fiecarui an bugetar. in acest scop, se intocme§te contul
de execute bugetara, care trebuie sa reflecte intr-o forma sintetica, totalitatea veniturilor §i a
cheltuielilor bugetare realizate §i rezultatul execupei care poate fi „deficit" sau „excedent" pe anul
bugetar respectiv.
 Exerci|iul bugetar este anual coincide cu anul calendaristic §i se incheie pe baza normelor
metodologice elaborate de Ministerul Finanlelor. Executia bugetara se incheie la 31 decembrie a
fiecarui an. Orice venit neincasat §i orice cheltuiala neefectuata pana la data de 31 decembrie se va
efectua in contul bugetului local pe anul urmator. Creditele bugetare neutilizate pana la incheierea
anului, sunt anulate de drept. Legea interzice utilizarea creditelor bugetare pentru alte destinafii
decat cele aprobate, precum §i efectuarea de plafi direct din veniturile incasate, cu excep^ia celor
legal prevazute.Bibliografie

vublice locale, Editura Economica, Bucure§ti, 2001

2. Drehu^a, E., Bugetul'public §i contabilitatea unitaplor bugetare, Editura Agora, Bacau

3. Filip, Gh., Finance publice, Editura Junimea, la§i, 2002

5. §tefura, G., Procesul bugetar in Romania, Editura TipoMoldova, Ia§i,2004

6. $tefura, Gabriel, Prqces bugetar public, Edipa a II -a, revazuta §i adaugita, Editura
Universitapi „Alexand"Si loan Cuza”, la§i, 2010;
i
i
7. Vacarel, I., Finante publice, Edipa a IV-a, Editura Didactica §i Pedagogica, Bucure§ti,

ZOO?-------------------" T/*

8. Voinea, Gh., Finante locale, Editura Junimea, Ia§i, 2002

9. Voinea, Ghe M. §tel|ura, Gabriel, Boariu, Angela, Soroceanu Mircea, Impozite, taxe §i
1. Anton, P.P., Seiyicii

contribupi, Edipa a IF,a, Editura Junimea, Ia§i, 2005.

10. Legea administrapei publice locale nr. 215/2001, Monitorul Oficial al Romaniei, nr.
204/23.04.2001.

11. Eegea n^00/2002 privind fi^n^ele publice, M.O. al Romaniei, nr.597/13.08.2002.

12. Legea nr.571/2003 privind Codul Fiscal din 22/12/2003 Publicat in Monitorul Oficial,

Partea I nr. 927 din 23/12/2003, art. 252.

13. Ordonan^a de urgent nr.45 din 05/06/2003 privind finanprte publice locale.
14. Regulamentul de organizare §i funcponare a Primariei Municipiului Ia§i.

15. O.U.G. 45/2003, art.28, alin.5.

16. Bugetul de venituri silchelruieli al primariei Iasi pe anii 2009-2012.

17. Raporte annuale ale ptimariei Ia§i.

Site-uri

1 http://www.primaria-iasi.ro
 http://•www .finanteiasi.ro
/2