Analiza sistemului bugetar

al Uniunii Europene
• Cuprins
1. Informații generale cu privire la bugetul Uniunii Europene
1.1 Noțiunea și importanța bugetului Uniunii Europene
2. Principiile bugetului Uniunii Europene
3. Procedura bugetară
3.1 Descriere
3.2. Fazele procedurii
3.3 Cum este finanțat bugetul UE
4. Implicațiile statelor membre la bugetul Uniunii Europene.
4.1 Marii contribuitori, marii câștigători
5. Studiu de caz
• Bibliografie
1. Informații generale cu privire la bugetul Uniunii Europene
1.1 Noțiunea și importanța bugetului Uniunii Europene

Bugetul Uniunii Europene este actul care autorizează în fiecare an

finanțarea ansamblului activităților și intervențiilor comunitare. În funcție de
acesta pot fi observate în fiecare an prioritățile și orientările politice
comunitare.
Fiecare buget anual face parte dintr-un ciclu bugetar de șapte ani cunoscut
sub numele de „perspectivă financiară”. Perspectivele financiare sunt
stabilite de Comisia Europeană și necesită aprobarea în unanimitate din
partea statelor membre și negocieri care să fie urmate de acordul
Parlamentului European.
 În acest cadru se pot avea în vedere 2 modalități de constituire a bugetului, și anume bugetul pe
termen lung a UE și bugetul anual al UE.

Bugetul pe termen lung al UE.

Din 1988, UE funcționează cu așa-numitele bugete pe termen lung, denumite și cadre financiare multianuale (CFM).
Bugetele pe termen lung oferă un cadru stabil, cu limite globale de cheltuieli pentru:
-a alinia cheltuielile la prioritățile politice ale UE
-a crește previzibilitatea finanțelor UE pentru cofinanțatori și beneficiari
-a asigura disciplina bugetară a UE
-a facilita adoptarea bugetului anual al UE
CFM-ul acoperă de obicei o perioadă cuprinsă între cinci și șapte ani.
Acesta stabilește limitele („plafoanele”) pentru cheltuielile anuale ale UE în ceea ce privește:
-totalul angajamentelor dintr-un anumit an
-totalul plăților dintr-un anumit an
-plățile și angajamentele din fiecare domeniu de cheltuieli al UE
 Bugetul anual al UE.
Bugetele anuale trebuie să se încadreze în limitele cheltuielilor („plafoane”) stabilite în cadrul
financiar multianual (CFM), bugetul pe termen lung al UE. De obicei, UE își stabilește bugetul
anual la un nivel mai redus, pentru a putea face față, dacă este necesar, cheltuielilor neprevăzute.
Bugetul anual garantează faptul că UE primește veniturile necesare pentru finanțarea cheltuielilor
sale. Bugetul anual al UE trebuie să asigure echilibrul între venituri și cheltuieli
2. Principiile bugetului Uniunii Europene

Bugetul este întocmit și executat în conformitate cu următoarele principii:

Principiul unității și principiul exactității bugetare implică înregistrarea tuturor

veniturilor și cheltuielilor Uniunii, în cazul în care acestea sunt prevăzute de buget,
într-un document unic.

Principiul anualității implică adoptarea bugetului pentru fiecare exercițiu bugetar

și utilizarea, în principiu, atât a creditelor de plată, cât și a creditelor de
angajament pentru exercițiul bugetar în cursul anului respectiv (anul bugetar începe
la 1 ianuarie și se termină la 31 decembrie).

Principiul echilibrului implică faptul că estimările veniturilor pentru exercițiul

bugetar trebuie să fie egale cu creditele de plată pentru exercițiul respectiv:
operațiunile de împrumut în scopul acoperirii unui eventual deficit bugetar nu sunt
compatibile cu sistemul resurselor proprii și nu sunt autorizate.
În conformitate cu principiul unității de cont, bugetul se întocmește și se execută în
euro, iar conturile se prezintă în euro.

Principiul universalității implică faptul că veniturile totale acoperă creditele totale de

plată, cu excepția unor anumite venituri, determinate în mod limitat, alocate pentru
finanțarea unor anumite cheltuieli. Veniturile și cheltuielile sunt înregistrate integral în
buget fără a fi ajustate între ele.

Principiul specificității implică faptul că fiecare credit trebuie să aibă o anumită destinație
și să fie alocat unui obiectiv specific în scopul prevenirii oricărei confuzii între credite.

Principiul bunei gestiuni financiare este definit în raport cu principiile economiei,

eficienței și eficacității.
Bugetul este întocmit în conformitate cu principiul transparenței, asigurând o bună
informare privind execuția bugetară și conturile
3. Procedura bugetară
3.1 Descriere
Parlamentul European (PE) și Consiliul formează împreună autoritatea bugetară. Înainte de 1970,
competențele bugetare aparțineau exclusiv Consiliului; Parlamentul nu deținea decât un rol consultativ.
Tratatele din 22 aprilie 1970 și 22 iulie 1975 au sporit competențele bugetare ale Parlamentului European:

-tratatul din 1970, deși menținea dreptul Consiliului de a avea ultimul cuvânt cu privire la „cheltuielile
obligatorii” legate de obligațiile care decurg din tratat sau din actele adoptate în conformitate cu tratatul,
acorda Parlamentului ultimul cuvânt cu privire la „cheltuielile neobligatorii”, care reprezentau inițial 8 %
din buget;
-tratatul din 1975 a acordat PE dreptul de a respinge bugetul în ansamblu.

Până la intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, atât Consiliul, cât și Parlamentul efectuau două
lecturi pe parcursul procedurii bugetare, la finalul căreia Parlamentul putea să adopte bugetul sau să-l
respingă în ansamblu.
Până la schimbările majore introduse prin Tratatul de la Lisabona, care a introdus o procedură bugetară
mai simplă și mai transparentă (codecizie bugetară), tratatele ulterioare nu au adus modificări substanțiale.
Modificările provin în special din eliminarea distincției dintre cheltuieli obligatorii și cheltuieli
neobligatorii.
3.2. Fazele procedurii

Prima fază: stabilirea de către Comisie a unui proiect

de buget
A doua fază: stabilirea poziției Consiliului asupra
proiectului de buget
A treia fază: lectura Parlamentului
A patra fază: reuniunea comitetului de conciliere și
adoptarea bugetului
Finanțarea bugetului UE

Cheltuielile UE sunt finanțate din venituri provenite din diferite surse:

-resurse proprii
-excedent de venituri ale UE – ceea ce rămâne după ce au fost efectuate plățile din anul
precedent
-alte surse: în principal, amenzile aplicate întreprinderilor care încalcă dreptul
concurenței al UE, restituiri și impozite pe salarii
Resursele proprii ale UE reprezintă cea mai mare parte a veniturilor UE. Acestea au
rămas neschimbate în ultimele decenii și constau în:
-resursele proprii tradiționale: în principal taxele vamale și cotizațiile pentru zahăr
-contribuțiile bazate pe taxa pe valoarea adăugată (TVA) din partea statelor membre
-contribuțiile bazate pe venitul național brut (VNB) din partea statelor membre, care
sunt ajustate pentru a echilibra veniturile și cheltuielile
4. Implicațiile statelor membre la bugetul Uniunii Europene.

România – cotizații anuale de 2,41 miliarde euro și beneficii de 16,59 miliarde.

Spre exemplu, pentru 2,41 de miliarde de euro – contribuție anuală la bugetul UE, adică
0,90 din venitul național brut, România va câștiga, anual, în perioada 2021 – 2027, 16,59
de miliarde euro, potrivit estimărilor Comisiei

Austria, care se deschide vehement oricărei creșteri de contribuție pentru următorul

cadru financiar, potrivit estimărilor Comisiei va plăti anual o contribuție de 3,84 miliarde
euro, adică 0,91 la sută din venitul național brut, dar va câștiga ca urmare a prezenței pe
Piața Unică Europeană 35,61 miliarde euro, ceea ce înseamnă 7,86 la sută din venitul său
național brut. rezultă un câștig de peste 30 de miliarde euro anual.
4.1 Marii contribuitori, marii câștigători
Germania, cel mai important contribuitor la bugetul UE și motorul economic al Uniunii, este și principalul
câștigător de pe Piața Unică.

Franța, al doilea mare contribuitor după plecarea Marii Britanii, ar urma să contribuie cu 0,91 la sută din venit,
adică 22,454 miliarde euro, reușind, însă, să obțină beneficii de 124 miliarde euro de pe Piața Unică.

Lista marilor contributorii, dar și câștigători, continuă cu Italia – contribuție anuală de 15,27 miliarde euro și
beneficii de 81, 63 miliarde euro.

Spania contribuie cu 11,95 miliarde euro și beneficiază de 64,50 miliarde anual.

Polonia beneficiază și ea din plin de apartenența la UE. Contribuie anual cu 5,68 miliarde euro și câștigă
peste 45 miliarde de euro, potrivit evaluărilor Comisiei.

Ungaria va cotiza cu 1,56 de miliarde de euro la bugetul UE și în schimb câștigă pe Piața Unică peste 17
miliarde de euro anual, mai mult decât România, spre exemplu, care are o contribuție mai mare.

Chiar și țările mici ies în câștig. Cipru contribuie cu 200 de milioane de euro anual și câștigă 1.34
miliarde. Croația varsă la bugetul european 530 de milioane euro și are beneficii anuale estimate de 3,5
miliarde euro. Finlanda, care a tăiat din procentele avansate de Comisia Juncker și a dus contribuția la 1 la sută
din PIB, în perioada în care a deținut Președinția Consiliului UE, ar urma să plătească o contribuție anuală de
2,22 miliarde euro, în timp ce beneficiile Pieței Unice ar urma să-i aducă 13,2 miliarde euro.
Studiu de caz
 ‘Consiliul a aprobat astăzi o finanțare suplimentară de la bugetul UE, în valoare
de 121,5 milioane EUR, pentru a răspunde unor nevoi urgente legate de pandemia de
COVID-19. Aceste fonduri vor sprijini următoarele acțiuni:
-lucrările pregătitoare pentru adeverințele electronice verzi spre a facilita libera
circulație în timpul pandemiei de COVID-19
-consolidarea capacității statelor membre de a detecta și monitoriza noi variante ale
virusului SARS-CoV-2 („secvențiere”)
-elaborarea, evaluarea și ajustarea noilor teste de pentru fiecare nouă variantă
emergentă a virusului COVID-19 înainte de desfășurarea testelor, asigurând, în
același timp, o capacitate suficientă de testare în statele membre
-monitorizarea virusului SARS-CoV-2 și a variantelor sale în apele reziduale
-dezvoltarea în continuare a platformei de schimb pentru formularele de localizare a
pasagerilor, pentru a crește numărul statelor membre participante ’
 https://ro.wikipedia.org/wiki/Bugetul_Uniunii_Europene
https://www.europarl.europa.eu/factsheets/ro/sheet/10/procedura-bugetara
https://www.caleaeuropeana.ro/cotizatiile-anuale-de-130-de-miliarde-de-euro-ale-stat
elor-membre-ue-le-aduc-beneficii-de-de-peste-923-de-milliarde-de-euro-germania-si-f
ranta-marii-castigatori-ai-pietei-unice-romania-va-benefici/

https://www.consilium.europa.eu/ro/press/press-releases/2021/04/09/covid-19-council-
approves-additional-funding-from-the-eu-budget/

Blibliografie