Republica Moldova se bucură de o climă favorabilă și de un pământ fertil.

Ponderea maximă în economie o

deține sectorul agricol. Principalele produse moldovenești sunt fructele, legumele, vinul și tutunul, cu toate acesta,
în ultima perioadă, țara exportă și cablaje, echipament și unelte electronice pentru automobile. După 1990,
Moldova a intrat într-un puternic declin economic, din care nu și-a revenit decât în anii 2000. Cu un PIB pe cap de
locuitor de 5.300 dolari pe an (2017), Moldova importă petrol, cărbune și gaze naturale, în principal din Rusia.
Construcția Portului de la Giurgiulești, a mărit accesul Moldovei la piața internațională de petrol și a micșorat
dependența sa energetică față de Rusia. Portul a fost finalizat la sfârșitul anului 2006.
Ca parte a liberalizării ambițioase a economiei de la începutul anilor '90, Moldova a introdus o monedă de schimb
convertibilă, a liberalizat prețurile, a încetat acordarea de credite preferențiale pentru firmele și companiiile de stat,
a început procesul de privatizare, a eliminat controalele pentru exporturi și a înghețat dobânzile. Economia a
revenit la o creștere pozitivă de 2,1% în 2000 și, respectiv, 6,1% în 2001.
Din cauza economiei joase și nepromițătoare, o mare parte a populației a fost nevoită să plece peste hotare în
căutarea a noi surse financiare. În prezent, mai mult de jumătate de milion din populația aptă de muncă lucrează în
străinatate. Banii transferați în țară de această parte a populației constituie cea mai importantă sursă a PIB-ului (cca
1 miliard dolari legal). În anul 2009, datele Băncii Mondiale arătau că o treime din PIB-ul țării este furnizat de
moldovenii care lucrează în străinătate.
După anul 2000, Republica Moldova a avut o creștere majoră în economie mai mare de 6%, exceptând
anul 2006 (creșterea a fost doar de cca 4% din cauza crizei relațiilor cu Rusia ce a cauzat interzicerea exportului de
vinuri pe piața rusească).
În aprilie 2007, în scopul eliminării activităților ilegale, s-a aprobat aministierea fiscală completă pentru activitățile
economice efectuate înainte de 1 ianuarie 2007, legalizarea capitalului ilegal contra 5% din sumă și anularea
impozitului pe venit.
Deși în prezent se fac multe încercări de stimulare a investițiilor și dezvoltare a economiei, rolul major în creșterea
economică revine populației plecate peste hotare.
Economia Republicii Moldova este dependentă direct de economiile țărilor vecine, România și Ucraina, dar (mai
ales) și de economia Rusiei. În 2014, în contextul situației tensionate din Ucraina, și a sancțiunilor internaționale
aplicate Rusiei și afectarea economiei ei, dolarul american s-a apreciat față de Leul moldovenesc cu 17 procente,
iar moneda europeană cu 7 la sută, în decurs de un an.

Produsul Intern Brut

Articol principal: Produsul intern al Republicii Moldova.
Vezi și: Bugetul Republicii Moldova

PIB pe sector

Total față de
Ani
(mln. lei) anul preced.

200
32.032 ▲7,4
4

200
37.652 ▲7,5
5

200
44.754 ▲4,8
6

200
53.430 ▲3,0
7
 200
62.922 ▲7,8
8

200
60.430 ▼6,5
9

201
71.885 ▲6,9
0

201
82.349 ▲6,4
1

201
88.228 ▼0,7
2

201
100.312 ▲8,9
3

201
111.501 ▲4,6
4

 Referințe:
În anul 2008, Republica Moldova a avut un PIB de 6 miliarde de dolari, adică un PIB pe cap de locuitor de 1.694
de dolari. Prin comparație, România a avut în același an un PIB de 192 de miliarde de dolari, adică 12.200 de dolari
pe cap de locuitor.

Sectoarele economiei
Industrie
Articol principal: Industria Republicii Moldova.
Republica Moldova a moștenit parțial parcul industrial al RSSM. Industria era dezvoltată în așa fel încât să fie
strâns interconectată cu industriile altor republici sovietice.
Principalele ramuri ale industriilor ce funcționau în Republica Moldova la momentul destrămării Uniunii Sovietice
erau: construcția și asamblarea tehnicei agricole, construcția de mașini-unelte, materiale de construcție,
microelectronică, tehnică de calcul, televizoare, frigidere și camere frigorifice, pompe hidraulice industriale,
industrii agroalimentare.
Agricultură
Articol principal: Agricultura Republicii Moldova.
Agricultura joacă un rol important în economia Moldovei și contribuie cu peste 12 - 13% la PIB. Producerea și
procesarea agricolă generează aproximativ 50% din veniturile parvenite din export. Peste 40,7% din suprafața
totală de terenuri sunt în proprietatea a 390.380 de producători agricoli individuali.
Un studiu realizat de Banca Mondială, arată însă că agricultura din Republica Moldova este ineficientă, în anul
2011 sectorul a înregistrat o productivitate scăzută, investițiile în domeniu au fost mici, iar costurile exagerate.
Productivitatea sectorului este de 2 ori mai mică decît în media europeană.
Servicii
Comerț exterior
În 2008 România a fost principala piață de desfacere pentru produsele moldovenești (17,56%), pentru prima dată
depășind Rusia (17,34%) 
Pe parcursul perioadei ianuarie-octombrie 2008 importurile au totalizat 4100,6 mil. dolari SUA, volum superior
celui înregistrat în aceeași perioadă din anul 2007 cu 41,4%. Primele țări-partenere în derularea importurilor au
fost Ucraina, România și Rusia.
În anul 2008, valoarea totală a importurilor Republicii Moldova din România a fost de 449 milioane dolari.
În anul 2010, valorile totale ale schimburilor comerciale au fost următoarele: Rusia - 980 milioane dolari, România
- 644 milioane dolari, Ucraina - 620 milioane dolari, Italia - 418 milioane dolari, Germania - 370 milioane dolari,
Iran - 4,1 milioane dolari.

Comerțul extern în anii 1997 – 2015

An Export ($)  UE  CSI celelalte țări Import ($)  UE  CSI celelalte țări

2000 ▲471.466.000 35,05% 58,56% 6,39% ▲776.416.000 53,22% 33,46% 13,32%

2001 ▲565.495.000 32,26% 60,90% 6,84% ▲892.228.000 48,35% 38,13% 13,52%

2002 ▲643.792.000 35,93% 54,43% 9,63% ▲1.038.000.000 45,07% 39,39% 15,54%

2003 ▲789.934.000 38,92% 53,62% 7,46% ▲1.402.347.000 45,17% 42,31% 12,52%

2004 ▲985.174.000 40,67% 50,10% 8,33% ▲1.768.534.000 43,81% 43,24% 12,95%

2005 ▲1.090.918.000 40,62% 50,53% 8,85% ▲2.292.292.000 45,32% 39,49% 15,19%

2006 ▼1.050.362.000 51,12% 40,33% 8,55% ▲2.693.184.000 45,24% 37,90% 16,86%

2007 ▲1.340.050.000 50,66% 40,96% 8,38% ▲3.689.524.000 45,56% 36,15% 18,29%

2008 ▲1.591.113.000 51,54% 39,15% 9,31% ▲4.898.762.000 42,97% 35,46% 21,57%

2009 ▼1.282.981.000 52,01% 38,22% 9,77% ▼3.278.270.000 43,35% 34,82% 21,83%

2010 ▲1.541.487.000 47,29% 40,48% 12,23% ▲3.855.289.000 44,20% 32,60% 23,20%

2011 ▲2.216.815.000 48,85% 41,47% 9,68% ▲5.191.271.000 43,46% 33,00% 23,54%

2012 ▼2.161.880.000 46,87% 42,93% 10,20% ▲5.212.928.000 44,48% 31,15% 24,37%

2013 ▲2.428.303.000 46,83% 38,02% 15,15% ▲5.492.393.000 45,02% 30,44% 24,54%

2014 ▼2.339.530.000 53,26% 31,44% 15,30% ▼5.316.959.000 48,29% 27,26% 24,45%

2015 ▼1.966.837.000 61,90% 25,03% 13,07% ▼3.986.820.000 49,01% 25,53% 25,46%

 2016 ▲2.045.340.000 65,14% 20,25% 14,61% ▲4.020.356.000 49,09% 25,55% 25,36%

Relațiile externe ale Republicii Moldova

State în care Republica Moldova are misiuni diplomatice

Evoluția relațiilor externe ale Republicii Moldova a început odată cu declararea independenței Republicii pe 27
august 1991. Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene este organul central de specialitate al
administrației publice, abilitat să promoveze și să realizeze politica externă a statului.
Moldova este membră a unor organizații internaționale ca: Consiliul Europei, Organizația Mondială a
Comerțului, Parteneriatul pentru Pace, Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa, Fondul Monetar
Internațional, Banca Mondială, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, Organizația Internațională a
Francofoniei, Procesul de Cooperare în Europa de Sud-Est, etc.
Printre cele mai importante realizări ale diplomației moldovenești se numără vizitele în Republica Moldova a vice-
președintelui american Joe Biden pe 10 martie 2011 și a cancelarului german Angela Merkel pe 21 august 2012.

Aparatul

Aparatul central al Ministerului sunt oficiile consulare, misiunile diplomatice, reprezentanțele și misiunile de pe

lîngă organizațiile internaționale, precum și personalul, care activează în cadrul acestora, acesta constituie, în
ansamblu, Serviciul diplomatic al Republicii Moldova.

Obiectivul

Obiectivele de bază și funcționarea serviciului diplomatic sînt reglementate de Legea cu privire la Serviciul
diplomatic. Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene desfășoară o activitate amplă menită să asigure
condiții favorabile pentru realizarea plenară a intereselor naționale ale RM în plan extern: integrarea europeană,
consolidarea cooperării în cadrul organizațiilor internaționale și regionale, promovarea intereselor economice,
asigurarea mediului extern favorabil și sprijinului internațional necesar pentru derularea reformelor economice și
social-politice în RM, reglementarea conflictului transnistrean, protejarea intereselor cetățenilor RM peste hotare și
consolidarea imaginii pozitive a RM pe arena internațională.

Relațiile cu Uniunea Europeană

Articol principal: Relațiile dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană.
Relațiile dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană au fost formal lansate odată cu semnarea la 28
noiembrie 1994 a Acordului de Cooperare și Parteneriat, care a intrat în vigoare la 1 iulie 1998.
În prezent UE dezvoltă o relație din ce în ce strânsă, aceasta merge dincolo de cooperare, până la integrarea
economică treptată și o aprofundare a cooperării politice. Integrarea Europeană rămîne obiectivul ireversibil al
agendei interne și externe a Republicii Moldova.

Relațiile cu Statele Unite ale Americii

Articol principal: Relațiile dintre Republica Moldova și Statele Unite ale Americii.
Relațiile dintre Republica Moldova și Statele Unite ale Americii au fost formal lansate odată de recunoaștere
independenței Republicii Moldova de către SUA pe 25 decembrie 1991. De-a lungul anilor, ambele state au
dezvoltat relații politice și economice puternice. Cea mai mare realizare s-a produs în anul 2010, cînd a fost semnat
între părți acordul Millennium Challenge Corporation, în valoare de 262 de milioane de dolari pe un termen de 5
ani.

Relațiile cu NATO
Articol principal: Relațiile dintre Republica Moldova și NATO.
Relațiile dintre Republica Moldova și Alianța Nord-Atlantică au fost stabilite după declararea independenței țării.
La 20 decembrie 1991, la Bruxelles, a avut loc reuniunea Consiliului de Cooperare Nord-Atlantică, creat în urma
hotărîrii reuniunii la nivel înalt a țărilor membre ale NATO de la Roma din 7-8 noiembrie 1991. La 30
octombrie 2008, Jaap de Hoop Scheffer, Secretar General NATO, a efectuat o vizită de lucru la Chișinău.

Relațiile cu România
Articol principal: Relațiile româno-moldovene.
Relațiile Republicii Moldova cu România ar fi trebuit să obțină un caracter privilegiat, special, datorită culturii,
limbii și trecutului istoric comun. Însă acestea devin încordate începând cu anul 1994, odată cu
adoptarea Constituției RM care stipula că limba de stat este moldoveneasca, iar imnul Deșteaptă-te, române! este
preschimbat în Limba noastră.
Semnalele inițiale cum că România și Republica Moldova ar putea să se unească după trecerea ambelor state de
la regimul totalitar comunist la democrație s-au stins rapid datorita intervenției rusești care a dus la
apariția regiunii autonome Găgăuzia și a republicii nerecunoscute Transnistria, ambele create de Rusia în scopul
împiedicării reunificării teritoriului românesc. România rămâne interesată de afacerile politico-economice
din Moldova și sprijină limitat Republica Moldova în timpul conflictului civil cu republica separatistă Transnistria.
Începând cu anul 2009, cînd la putere în Moldova vin forțele pro-europene, relațiile dintre cele două maluri se
schimbă cardinal în sens pozitiv: sînt eliminate barierele la traversarea hotarului, este scos gardul ghimbat de pe
malul stâng al Prutului, se intensifică relațiile culturale și sociale între cele două state.

Relațiile cu Rusia

Relațiile comerciale dintre Rusia și Republica Moldova sunt în prezent reglementate de acordul de liber schimb
semnat între statele membre ale Comunității Statelor Independente (CSI), care permite Chișinăului să beneficieze
de un regim vamal preferențial pentru exporturile pe piața rusă.

2.1 POLITICI SOCIALE IN REPUBLICA MOLDOVA

Data fiind situatia Republicii Moldova, Ministerul Economiei stabileste o strategie de dezvoltare social -
economica pe termen mediu. In aceste conditii se impune crearea unui cadru institutional, legislativ si organizatoric
propice dezvoltarii unei noi societati in care primordial sa fie rolul jucat de individ, si care in acelasi timp sa-i poata
satisface nevoile in materie de bunastare, ocrotire a sanatatii si protectie impotriva somajului.

Ministerul Economiei defineste asadar obiectivele sociale ale acestei strategii, care vor constitui principalul punct
de reper in ducerea la indeplinire a acesteia:

·        formarea unui potential uman adecvat exigentelor moderne pe plan educational, stiintific, tehnologic,
inovational, cultural si moral;

·        crearea conditiilor economice pentru populatia apta de munca in vederea ridicarii substantiale a nivelului
bunastarii in baza propriilor venituri;

·        realizarea strategiei de reducere a saraciei, diminuarea discrepantelor in ceea ce priveste nivelul de trai,
asigurarea protectiei sociale a celor mai vulnerabile categorii ale populatiei, dezvoltarea sistemului de
asistenta sociala echitabila, cu destinatie precisa;

·        asigurarea accesului general la serviciile social-culturale (ocrotirea sanatatii, invatamant, cultura etc.);

·        majorarea pensiilor si perfectionarea sistemului de pensii;

·        crearea noilor locuri de munca si cresterea gradului de ocupare in campul muncii;

·        crearea unui sistem de protectie a drepturilor cetatenilor Republicii Moldova pe pietele muncii din
strainatate.
Avand drept punct de reper obiectivele sociale stabilite deja de Ministerul Economiei in cadrul strategiei de
dezvoltare social-economica, sunt conturate bineinteles si principalele masuri ce vor conduce la indeplinirea
obiectivelor, acestea vizand cu precadere: Sanatatea;  Educatia; Locuintele; Aprovizionarea cu energie si apa
potabila;  Ocuparea si migratia fortei de munca, includerea saracilor in activitatile economice;  Politici ale
veniturilor; Protectia sociala; Asistenta pentru categoriile vulnerabile si marginalizate ale populatiei; Modalitatile
de includere a saracilor in luarea deciziilor.

Pana in momentul de fata Ministerul Economiei al Republicii Moldova a elaborat strategii in ceea ce priveste:

  Reducerea saraciei Ocuparii fortei de munca   Introducerea asigurarilor obligatorii de sanatate.