UNIVERSITATEA VALAHIA TARGOVISTE FACULTATEA DE STIINTE JURIDICE, SOCIALE SI POLITICE

Piata unica, trasatura esentiala a integrarii economice

Student :Dumitrache Georgiana Specializarea: Administratie Publica An 2, Grupa 202

PIATA UNICA Piata unica este componenta esentiala a integrarii economice internationale si, totodata, mijlocul principal de realizare a scopurilor comune tarilor care o compun. Piata unica se concretizeaza in:

3 4

lichidare tarifelor vamale in interiorul comunitatiilor integrate, libera circulatie a capitalurior si fortei de munca.

Avantajele economice care justifica existenta unei piete unice: 5 stimuleaza cresterea productivitatii si a nivelului general de viata; 6 concurenta fiind mai intense, consumatorii beneficiaza de preturi mai scazute, precum si de o mai mare varietate de bunuri, de calitate superioara ; 7 permite o productie de serie mare, ceea ce duce la scaderea costurilor de productie ; 8 poate contribui la optimizarea investitiilor de capital ; 9 permite folosirea mai rationala si eficienta a fortei de munca. De aceea, atat CEE cat si celelalte organizatii ec integrationiste, de pe alte continente au pus in centrul preocuparilor si actiunilor lor piata unica, pe care o considera principalul element unificator, de progres. Introducerea si dezvoltarea Pietei Unice n beneficiul tuturor cetatenilor: Piata Unica genereaza o mai buna ocupare a fortei de munca, sporeste libertatea individuala si este benefica consumatorilor, asigurnd totodata un nivel ridicat al sanatatii si securitatii si al protectiei mediului. Principalele avantaje i raiuni economice care justific existena unei piee unice pentru mai multe ri sunt urmtoarele: 1. Permite o productivitate suplimentar a muncii sociale (creterea nivelului general de via) interesul de a produce mai ieftin i mai bine; 2. Concurena este mai intens, consumatorii beneficiaz de preuri mai sczute i de o mare varietate de bunuri; 3. Permite o producie de serie, ceea ce duce la scderea costurilor de producie i la creterea profiturilor. 4. Contribuie la optimizarea investiiilor de capital n echipamente de producie moderne care s contribuie la optimizarea capacitilor de producie. 5. Permite folosirea mai raional i eficient a forei de munc, migrarea liber de capital fiind nsoit de migrarea forei de munc. Principiile realizrii pieei unice: 1. Integrarea nu trebuie gndit n termenii abolirii frontierelor naionale, ci n cei ai lrgirii comunitii de interese 2. Integrarea nu poate fi gndit (pn n final) n termenii regionalizare deoarece pentru a ajunge la raionalizare economic trebuie s se fac apel la puterea

de organizare naional. Integrarea economic internaional reprezint procesul complex de adncire a interdependenelor dintre economiile diferitelor ri, proces care se concretizeaz n formarea de grupuri regionale, subregionale, zonale etc., cu caracter economic, urmrindu-se dezvoltarea colaborrii economice dintre statele respective. ntemeindu-se pe principiile dreptului internaional, integrarea economic internaional presupune aderarea voluntar a statelor la modaliti specifice de conlucrare, caracterizate prin stabilitate n timp, cu structuri organizatorice proprii i care dispun de mijloace pentru realizarea obiectivelor urmrite. La baza acestui proces stau numeroi factori de ordin economic, social, politic, istoric, dintre care cei mai importani sunt: a) amplificarea interdependenelor economice dintre state n perioada postbelic; b) progresul tehnico-tiinific i tendinele de mondializare a fluxurilor economice; c) creterea rolului statului; d) contradicia dintre acumularea de capital i creterea capacitilor de producie pe de o parte i limitele pieelor naionale (de utilizare a acestui potenial) pe de alt parte; e) accentuarea concurenei pe piaa mondial i necesitatea coordonrii aciunilor pentru promovarea intereselor economice ale rilor membre (ale grupurilor economice participante la integrare). Integrarea economic, de asemenea este un proces complex de dezvoltare a economiei mondiale n condiiile contemporane, care se bazeaz pe o treapt calitativ nou, superioar a interdependenelor i specializrilor ntre economiile diferitelor state i este determinat de un ansamblu de factori ntre care un rol esenial l are revoluia tehnico-tiinific contemporan. Principalele etape i forme de integrare economic Primele ncercri de a crea uniuni vamale au existat ntre anii 1947-1950, de exemplu: Francital (ntre Frana i Italia) Fibenal (ntre Frana, Italia, Belgia, Olanda, Luxemburg) dar cu excepia celei din cadrul Benelux-ului toate au euat.

Procesul de integrare a parcurs urmtoarele etape: Prima etap a procesului de integrare a avut o tripl evoluie n Europa apusean, n Europa rsritean i n America de Nord. n Europa Occidental prima organizaie economic internaional a fost Comunitatea European a Crbunelui i Oelului(CECO) nfiinat n aprilie 1951 pe baza planului Schumman (pe atunci ministru de externe al Franei); rile membre: Belgia, Frana, Germania, Italia, Luxemburg, Olanda. n Europa Rsritean a luat fiin n 1949 Consiliul de Ajutor Economic Reciproc (CAER) la care participau Bulgaria, Cehoslovacia, Polonia i URSS, Ungaria i Romnia. Pe continentul nord american s-a realizat o integrare economic ntre SUA i Canada. A doua etap a procesului de integrare a nceput la Roma n anul 1957 prin semnarea a dou tratate cu privire la Comunitatea European a Energiei Atomice (EURATOM) i Comunitatea Economic European CEE cunoscut sub numele de Piaa Comun, la care participau aceleai ri ca i n cadrul CECO. n 1960 a fost semnat Convenia de la Stockholm (ca o reacie fa de constituirea CEE) prin care a luat fiin Asociaia European a Liberului Schimb (AELS) ntre Austria, Danemarca, Elveia, Marea Britanie, Norvegia, Portugalia, Suedia, ulterior au mai aderat Finlanda, Irlanda, Lichtensthain. Tot n 1960 prin tratatul ncheiat la Montevideo, a luat fiin Asociaia LatinoAmerican a Comerului Liber (ALALC) ri membre Argentina, Brazilia, Chile, Paraguay, Uruguay, apoi au aderat Columbia, Ecuador, Venezuela, Bolivia. Tot n 1960 a luat fiin Piaa Comun din Ameriaca Central ri membre: Guatemala, Salvador, Honduras i Nicaragua la care a aderat n 1973 i Costa Rica. n Africa n 1963 s-a creat Organizaia Unitii Africane a luat astfel fiin Comunitatea statelor din Africa de Vest (CEDEAO) iar n 1964 Uniunea Vamal i Economic a Africii Centrale (UDEAC). n Asia n 1967 a luat fiin Asociaia Naiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN) ntre Filipine, Indonezia, Malaezia, Singapore i Thailanda. A treia etap a nceput prin semnarea la Paris n 1973 a unui tratat de fuziune a

celor trei comuniti europene CECO, EURATOM i CEE. ncheierea de acorduri comerciale de ctre CEE cu fiecare ar membr a AELS a fcut ca zona de comer liber s cuprind 17 ri. -1973 a luat fiin Piaa Comun a rilor din zona Caraibelor (CARICOM) -1973 a luat fiin Sistemul Economic Latino-American (SELA) A patra etap: A. n Europa Occidental n urma Tratatului de la Maastricht au aderat la CEE i trei ri din fostul AELS (Austria, Finlanda i Suedia), s-a continuat Uniunea European. ncepnd cu ianuarie 1993 Uniunea European mpreun cu celelalte ri ale AELS, formeaz una din cele mai mari piee integrate din lume Spaiul Economic European (SEE) care dispune de aproximativ 385 milioane consumatori. B. n America de Nord a intrat n vigoare ncepnd cu ianuarie 1994 (ca o reacie la extinderea i consolidarea Uniunii Europene) Acordul Liberului-Schimb Nord American (ALENA) format de SUA, Canada i Mexic care dispun de aproximativ 400 milioane consumatori. C. n Asia se constituie Cooperarea Economic a Asiei-Pacific (APEC). D. n Europa Rsritean s-a desfiinat CAER. A cincea etap: n mai 2004, au aderat la UE zece ri din fostul lagr socialist (Cehia, Polonia, Ungaria, Slovacia, Slovenia, Letonia, Estonia, Lituania, Malta i Cipru) Studiu de caz Piata unica interna a Uniunii Europeane (U.E.) nfiinat n 1957 sub denumirea de Pia Comun (reunind ase ri: Belgia, Frana, RFG, Italia, Luxemburg, Olanda). Pe msur ce i-a realizat obiectivele i i-a consolidat poziiile strategice, i-a sporit i numrul de membrii astfel n 1973 au aderat Danemarca, Irlanda i Marea Britanie, n 1981, Grecia , n 1986 Spania i Portugalia, n 1994 Austria, Finlanda, Suedia i Norvegia; n 2004 Cehia, Polonia, Ungaria, Slovacia, Slovenia, Letonia, Estonia, Lituania, Malta i Cipru. Factorii care au determinat nfiinarea U.E.:

 aplicarea planului Marshall; avantajele economice ale integrrii; reconcilierea franco-german dup cel de al doilea rzboi mondial; ca o reacie la puterea sovietic. Fazele parcurse: eurooptimism (1957-1973); europesimism (1974-1985); eurooptimism (1986-2001). n 1979 s-au desfurat primele alegeri pentru Parlamentul European, prin vot universal deschis n 1985 a fost adoptat Cartea Alb un sistem de 300 de reglementri juridice (pe 11 domenii). n 1987 - Actul unic european care ncadra membrii Comunitii europene ntr-o pia unic de bunuri, servicii, for de munc, capitaluri etc. n 1988 - Summitul european de la Hanovra. n 1992 s-a ncheiat Tratatul de la Maastricht care stabilea coordonatele unei uniuni politice i a unei uniuni economice i monetare (UEM). Obiectivele U.E. 1. Constituirea uniunii vamale (astfel nct s se ajung n final la libera circulaie a mrfurilor i serviciilor. S-au redus treptat, pn la lichidare, tarifele vamale, precum i contingentrile (ntre rile membre C.E.E.) concomitent cu instituirea unui tarif vamal extern comun fa de rile tere; 2. Liberalizarea circulaiei capitalurilor; 3. Libera circulaie a forei de munc posibilitatea migrrii forei de munc n interiorul C.E.E.; 4. Piaa comun agricol, care i-a propus urmtoarele obiective: pe plan intercomunitar libera circulaie a produselor; achiziionarea cu prioritate a produselor din comunitate. pe plan extracomunitar definirea unui sistem uniform de protecie, care s asigure productorilor comunitari o situaie privilegiat fa de concurenii lor din rile tere. 5. Uniunea economic i monetar (ECU-moned de cont, definit printr-un co valutar, revzut la fiecare 5 ani). Sistemul monetar vest-european (SME) s-a nfiinat la Bruxelles n 1978 i a intrat n vigoare n 1979. Jaloanele uniunii economice i monetare s-au fixat n 1992 odat cu ncheierea Tratatului de la Maastricht.

Uniunea monetar se caracterizeaz prin rate de schimb fixe, irevocabile n interiorul uniunii, printr-o libertate a micrilor de capital, printr-o autoritate monetar unic care fixeaz oferta de moned a uniunii. n 1997 - Consiliul European de la Luxemburg a creat o instan de coordonare a politicilor economice numit Consiliul Euro sau Euro 11, format din minitri de finane ai rilor membre i din Comisia European. n ianuarie 1999 s-a creat moneda european euro (). Realizarea obiectivelor i rolul celor trei comuniti europene CECO, CEE, EURATOM este asigurat prin intermediul instituiilor comunitare. Sistemul Instituional Comunitar cuprinde: - Consiliul de minitrii (a crui preedinie este deinut cte 6 luni, prin rotaie, de fiecare membru); - Consiliul European (care se reunete cel puin de 2 ori pe an); - Parlamentul European (ales n 1979, nu are putere legislativ); - Curtea European de Justiie (alctuit din 15 judectori i dispune de 500 de specialiti i funcionari); - Comisia European (are 25 de direcii generale cu 2000 de specialiti). Comisia European administreaz 4 fonduri: Fondul social european Fondul european de orientare i garantare agricol Fondul european de dezvoltare regional Fondul european de dezvoltare - Curtea de Conturi (format din 15 membri numii pe o perioad de 6 ani de ctre Consiliu. Dintre membrii Curii este ales un preedinte pe o perioad de 3 ani). Programul de creare a Pietei Unice,asa cum a fost stabilit prin Carte Alba a Comisiei UE in 1985 constituie , in opinia specialistilor, cel mai ambitios proiect de stimulare a ofertei lansat vreodata pe glob. In opinia expertilor Comisiei UE impactul economic aferent functionarii Pietei Unice este in general incurajator, apreciindu-se ca este totusi devreme ca masurile adoptate sa-si faca simtite pe deplin efectul. Aceiasi experti considera ca semnele unei transformari sensibile a economiilor tarilor membre ca urmare a functionarii Petei Unice sunt in mod evident perceptibile si reliefate de : 10 intensificarea concurentei intre intreprinderi, atat in sectorul productive cat si in cal al serviciilor; 11 acelerarea ritmului restructurarii in industrie , presupunea o inbunatatire

12 13 14 15 16 17 18

a competitivitatii gama mai vasta de produse si servicii ce sunt oferite la preturi de vanzare mai putin ridicate, in special in sectoarele mai nou liberalizate rapiditate mai mare si costuri mai mici al livrarilor transfrontaliere, datorate absentei controalelor marfurilor la frontierele interne mobilitate crescuta , in cadrul UE, a lucrarilor si a persoanelor incadrate in munca crearea de noi locuri de munca in tarile comunitare cresterea suplimentara a veniturilor in UE rate ale inflatiei mai mici cu 1-1,5 puncte procentuale decat cele care ar fi existat in abesenta Pietei Interne Unice intensificarea convergentei si coeziunii intre diferitele regiuni ale UE asigurarea unui climat concurential propice cresterii economice, descurajand marilor monopoluri nationale

Intrarea spectaculoasa a societatii informationale pe agenda tuturor economiilor avansate necesita dezvoltarea unei legislatii coerente in UE, astfel incat sa se poata mobiliza in mod eficient investitiile masive in infrastructura si serviciile cerute de acest sector in plina expansiune . Pentru desavarsirea Pietei Interne Unice , Comisia Europeana are in vedere : 19 20 pregatirea Pietei Unice pentru largirea UE cu noi membrii din Europa Centrala si Orientala finalizarea codului legislative si eficientizarea lui, astfel incat putinele propuneri lecislative din Cartea Alba din 1985 care au mai ramas neadoptate de catre tarile membre sa fie preluate in legislatia lor nationala urmarirea mai stricata a modului in care legislatia comunitara in domeniu este aplicata in tarile membre; Comisia poate penalize statele care nu aplica aceasta legislatie corespunzator confirmarea inportantei Pietei Unice ca piatra de temelie a Uniunii Economice si Monetare consolidarea avantajelor Pietei Unice la nivelul cetateanului, prin ridicarea standardelor de protectie a consumatorului , inbunatatirea dimensiunii sociale si economice adaptarea Pietei la schimbarile tehnologice ( societatea informationala, retele trans-europene

21 22 23 24

In Raportul Comisiei Europene din 9 februarie 2000 privind programul de lucru al acesteia , referitor la Piata Unica se fac urmatoarele precizari: 25 noua strategie a Pietei Interne Unice cerea Comisei sa revada si acualizeze obiectivele sale de eliminare a barierelor in scopul functionarii Pietei Interne Unice ; partea centrala a acestei strategii este procesul de revizuire anuala si de actualizare a tintelor prin prisma analizelor pietelor nationale si progreselor realizate.

26 27 28

29 30

Comisia va continua sa marcheze progrsele inregistrate sis a incurajeze adoptarea masurilor celor mai bune . O atentie speciala va fi acordata regulilor de achizitii publice si serviciilor postale.Se va incerca o adoptare a regulilor Pietei Interne Unice la provocarile comertului electronic De asemenea se va avea in vedere asigurarea unui cadru adecvat dezvoltarii afacerilor electronice (e-business) in stransa legatura cu asigurarea consumatorilor a unui nivel inalt de incredere si mijloace efetive de redresare Dialogul cu cetatenii si mecanismele acestuia vor fi mai puternice pentru a ajuta consumatorii si cetatenii sa devina participanti active la o piata comunitara O componenta de baza a activitatilor legate de Piata Unica este realizarea planului de actiune in domeniul serviciilor financiare ( Financial Services Actoin Plan) data fiind contributia potentiala a acestui sector la crearea de noi locuri de munca si asigurarea competitivitatii

Piata unica interna - una din marile realizari ale Uniunii Europene 31 Cea mai ntinsa piata din lume, o adevarata piata interna. 32 Scopul: de a spori eficienta economica prin reduceri de costuri, de a face bunurile mai competitive prin reduceri de preturi, de a crea mai multe locuri de munca, mai multe posibilitati de optiune pentru cumpararea de bunuri si servicii, de a oferi mai multe sanse privind dezvoltarea regiunilor, cu alte cuvinte, mai multa bunastare economica. 33 Efecte att asupra cetatenilor, ct si asupra mediului de afaceri n ceea ce priveste mai buna ocupare a fortei de munca si mai multe oportunitati comerciale.

Uniunea European este o form avansat de integrare economic internaional demonstrat prin multiplele sale efecte: economice, sociale, culturale, financiar-monetare, de stabilitate regional etc., fiind un important centru de putere economic, unul dintre cei trei poli economici ai lumii.

CONCLUZII Piata Interna a Uniunii Europene este o piata uriasa pentru firmele capabile sa respecte cerintele voluntare sau obligatorii referitoare la calitate sau mediu. Conceput sa suprime rigiditatile pietei comunitare precum si barilerele din calea mobilitatii factorilor de productie , de care sufereau operatorii din tarile UE , in anii 85 , acest proiect si-a dovedit din plin eficacitatea, atat pe planul dezvoltarii industriale, cat si pe cel al schimburilor comerciale reciproce. Desi Piata Unica este unul dintre succesele incontestabile ale UE, ea nu este nicidecum un capitol incheiat. Adancirea continua a integrarii statelor membre ale UE face ca noi si noi domenii sa fie integrate in Piata Unica Intrarea spectaculoasa a societatii informationale pe agenda tuturor economiilor avansate necesita dezvoltarea unei legislatii coerente in UE, astfel incat sa se poata mobiliza in mod eficient investitiile masive in infrastructura si serviciile cerute de acest sector in plina expansiune . Bilantul de functionare a Pietei Unice este considerat , cu unele reserve , a fi pozitiv , desi atat mediul intern cat si extern si-au pus amprenta asupra acestuia, in special asupra dinamicii Pietei Unice.

Bibliografie
Cioarna A., Haiduc C. Economie Ed. Servo-SAT Arad 1998 Ciucur D., Gavril I., Popescu C-tin. ,,Economie curs universitar, Ed. Economic, Bucureti, 1999 Vdineanu A. (cood.), Dezvoltare durabil, Ed. Universitii, Bucureti, 1998