Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
turistice in Cehia
2013-2014
Cuprins
Introducere
Date generale...................................................................................................5
Cap.I. Cadrul natural si demo-economic al Cehiei........................................6
1.1.
Cadrul
natural....................................................................................................6
1.2.
Cadrul
demografic.............................................................................................8
1.3.
Cadrul
economic................................................................................................11
Resurse
naturale.................................................................................16
2.2.
Resurse
antropice...............................................................................17
turistice
turistice
Regiuni
turistice
Cehia..................................................................................18
3.2.
Destinatii
turistice...............................................................................................24
3 | Page
in
Introducere
Cehia este o tara cu o istorie si o cultura foarte bogata. Este o tara faimoasa pentru arhitectura sa,
intalnind stilul gotic, renascentist si baroc, precum si multe influente moderne. Este o tara cu un
peisaj pitoresc si cu sate si castele foarte vechi.
Dupa sfarsitul celui de al doilea razboi mondial si pana in 1989, Cehia a fost sub dominatie
comunista, fiind condusa si controlata de URSS. Ca urmare a manifestarilor sociale anticomuniste,
cunoscute sub denumirea de "Revolutia de Caifea", in anul 1989 conducatorii tarii au fost inlaturati
de la conducerea tarii. La data de 1 ianuarie 1993, au fost create cele doua state nationale separate,
Cehia si Slovacia. Primul presedinte al Cehiei a fost Vclav Havel, scriitor si om intelectual care s-a
bucurat de o apreciere unanima.
Republica Cehoslovacia a luat nastere in anul 1918, dupa prabusirea monarhiei austro-ungare. In
perioada dintre cele doua razboaie mondiale, statul a fost considerat un model de democratie
nationala. Incepand cu anul 1938 situatia statului a inceput sa se inrautateasca. O parte din teritoriile
Cehiei au fost anexate de Polonia si Ungaria. Protectoratul Boemiei si Moraviei a fost infiintat in
timpul celui de al Doilea Razboi Mondial, iar Slovacia a dobandit statutul de stat independent.
Eliberarea celor doua tari de catre trupele sovietice, in anul 1945, a insemnat intemeierea Republicii
Socialiste Cehoslovace."Primavara de la Praga" a fost inabusita in sange de armatele Pactului de la
Varsovia, mai putin Romania.
In anul 1989, Cehia a renuntat la socialism si si-a revendicat locul de drept in randul statelor
democratice ale Europei.
4 | Page
Date generale
1. Denumirea oficial: Republica Ceh; republic parlamentar.
2. Suprafaa: 78.864 Km2, ocupnd, ca mrime, locul 21 n Europa
3. Populaia: 10.504.203 locuitori (trim. IV 2011), locul 12 n Europa. Densitatea medie: 134
locuitori /Km 2 , locul 13 n Europa. 77% din populaie triete n mediul urban.
La 31.03.2011 erau nregistrai ca rezideni un numr de 425.167 ceteni strini (4% din populaie).
Grupuri entice: cehi 90,4%, slovaci 4,9%, alte categorii 4% (conform recensmntului din 2001)
4.Religii: Romano-Catolici 26,8%, Protestani 2,1%, Ortodoci 2%, alte confesiuni 3,3%,
nedeclarate 8,8%, fr preferine religioase 59% (conform recensmntului din 2001)
5. Capitala: oraul Praga, cu o populaie de 1,25 mil. locuitori
Alte orae principale: Brno - 370 mii locuitori, Ostrava - 335 mii locuitori, Plze - 186 mii locuitori
i Olomouc 232 mii locuitori, Ceske Budejovice 187 mii locuitori, Liberec, Hradec Kroalove i
Pardubice - fiecare cu cca. 170 mii locuitori.
6. Limba oficial: ceha, din ramura limbilor slave de vest.
7. Srbtori de stat:
1 ianuarie - Ziua renfiinrii statului ceh independent (1993);
8 mai - Ziua eliberrii;
5 iulie - Ziua apostolilor Chiril i Metodiu;
6 iulie - Arderea pe rug a reformatorului Jan Hus;
28 septembrie - Sfantul Vaclav, patronul Cehiei;
28 octombrie - Ziua proclamrii independenei statului cehoslovac (1918) Ziua Naional;
17 noiembrie - Ziua luptei pentru libertate si democraie.
8. Structura de stat
Potrivit Constituiei, adoptat de Consiliul Naional Ceh la 16 decembrie 1992 i intrat n vigoare
la 1 ianuarie 1993, Republica Ceh este stat de drept, suveran, unitar i democratic.
Ordinea de drept este asigurat de puterea legislativ - Parlamentul bicameral; puterea
executiv,exercitat de Guvern, care este condus de un Preedinte i puterea judectoreasc.
1.1.
Cadrul natural
Asezare geografica
Republica Ceh este situat n centrul Europei. Este o tara
intracontinentala, aflandu-se la o distanta de 326 km de
Marea Baltica si 322 km fata de Marea Adriatica.
Vecinii sai sunt la nord-vest, vest i sud-vest Republica
Federal Germania (810,3 Km.), la sud Austria (466,3
Km.), la est Republica Slovac (272 Km.) i la nord-est
Republica Polon (761,8 Km).
Relieful tarii
Republica Ceh se afl ntre paralelele de 48 i 51 latitudine nordic (doar o mic zon se afl la
nord de 51), i ntre meridianele de 12 i 19 longitudine estic.
Peisajul este unul variat. Boemia, ctre vest, const dintr-un bazin drenat de Elba (n ceh Labe) i
de Vltava, nconjurat de muni de altitudine joas, cum ar fi masivul Krkonoe din Sude i. Aici se
afl cel mai nalt punct din ar, Snka, la 1.602 m, pe frontiera cu Polonia. Moravia, partea estic
a rii, este o zon deluroas. Ea este drenat n principal de rul Morava, dar acolo se afl i
izvoarele Odrei.
Impartirea dintre cele doua lanturi principale muntoase din Europa, cel Hercinic si cel AlpinoHimalayan se realizeaza pe teritoriul Cehiei. Relieful tarii este foarte variat, predominand podisurile
si dealurile (50,1 % din suprafata tarii), campiile (4,5 %), si muntii (11,6 % din suprafata).Regiunile
joase de inaltimi pana la200 m deasupra nivelului marii ocupa 4,95 %, regiunile intre 200 si500 m
ocupa 74,1 %, cele cu inaltimi de 600-1000 m 19,3 %, iar cele de peste 1000 m doar 1,6 %.
Clima
Cehia are o clim temperat-continental, cu veri relativ fierbini i ierni reci i cu mult zpad.
Diferena de temperatur de la var la iarn este mare din cauza poziiei geografice n interiorul
continentului.Temperaturile variaz mult n funcie de altitudine. n general, la altitudini mari,
temperaturile scad i cantitatea de precipitaii crete. Cea mai umed zon din Cehia se gse te este
zona Bl Potok din Munii Jizera, iar cea mai rece este districtul Louny de la nord-vest de Praga.
Un alt factor important este distribuia munilor; de aceea, clima este una variat.
n cel mai nalt punct, Snka (1.602 m), temperatura medie este doar -0,4 C, pe cnd n cmpiile
din regiunea Moravia de Sud, temperatura medie se ridic la 10 C. Capitala rii, Praga, are o
temperatur medie similar, sub influena factorilor urbani.
6 | Page
Cea mai rece lun este de obicei ianuarie, urmat de februarie i decembrie. n aceste luni, ninge la
munte i uneori i n cmpie i n oraele mari. n martie, aprilie i mai, temperatura cre te rapid,
mai ales n aprilie, cnd vremea tinde s varieze puternic n timpul zilei. Primvara se
caracterizeaz prin niveluri crescute ale apeilor rurilor, din cauza topirii zpezii, ceea ce duce
ocazional la revrsri.
Cea mai cald lun a anului este iulie, urmat de august i iunie. n medie, temperaturile din timpul
verii sunt cu 20 de grade mai ridicate dect iarna.Toamna ncepe de obicei n septembrie, o lun
uscat i relativ cald. n octombrie temperaturile ncep s scad sub 15 C sau 10 C; pn la
sfritul lui noiembrie, temperaturile coboar pn aproape de punctul de nghe .Cea mai sczut
temperatur nregistrat vreodat a fost la Litvnovice, lng esk Budjovice, de -42,2 C i cea
mai ridicat a fost de 40,2 C la Praga, Uhnves.
Ploile cele mai multe sunt vara. Aversele sporadice sunt relativ constante de-a lungul anului (la
Praga, numrul mediu de zile cu cel puin 0,1 mm de precipita ii variaz de la 12 n septembrie i
octombrie pn la 16 n noiembrie) dar ploi masive concentrate (zile cu peste 10 mm) sunt mai
frecvente n lunile dintre mai i august (cu media de dou astfel de zile lunar).
Hidrografie
Cehia se caracterizeaz printr-o bogat reea de cursuri de ap, care se ndreapt spre trei mri:
Marea Nordului (fluviul Labe sau Elba, cu afluentul su Vltava),
Marea Neagr (Morava i ali aflueni ai Dunrii),
Marea Baltic (Odra sau Oder).
De pe teritoriul ei izvorsc dou importante fluvii ale Europei Centrale: Odra i Elba.
Vegetatie
Cuprinde padurea de foioase, care acopera aproxiamtiv 1/3 din suprafata tarii, la care se adauga si
pasunile. Vegetatia Cehiei este o vegetatie perena. Principalii arbori care se intalnesc in aceasta tara
sunt stejarul, fagul, mesteacanul, plopul si salcia. Dintre animale amintim iepurele, fazanul,
caprioara si mistretul. Degradarea mediului incojurator a avut efect distrugator asupra vietii din
salbaticie, afectand si o parte din padurile acestei tari.
Industria
Este foarte diversificata, remarcandu-se urmatoarele ramuri: constructii de masini (autoturisme,
tractoare, masini agricole), chimica (anvelope, ingrasaminte, hartie), usoara(cristaluri si portelanuri
de Boemia, confectii, incaltaminte) si alimentara (indeosebi bere).Productia de energie (in care
atomoenergia ocupa un loc tot mai important) este excedentara, Cehia exportand in Slovacia energie
electrica.
7 | Page
Cehia este dependenta de importurile de energie si materii prime. Depozite mari de lignit sunt
intalnite in apropierea oraselor Chomutov, Most, Karlovy Vary, Teplice si Cesk Budejovice.
Carbune se intalneste in apropierea oraselor Ostrava, Plzen si Kladno.
Sunt intalnite si depozite de uraniu, mercur, antimoniu si staniu. In zona Boemiei sunt depozite de
plumb, iar zinc si otel in apropierea capitalei. 34% din teritoriul tarii este impadurit, iar padurea
Boemiei este o sursa importanta de materie prima pentru produse din lemn.
1.2.
Cadrul demografic
Conform rezultatelor preliminare ale recensmntului din 2011, majoritatea locuitorilor Republicii
Cehe sunt etnici cehi (63,7%), urmat de moravi (4,9%), slovaci (1,4%), polonezi (0,4%), germani
(0,2%) i silezieni (0,1%). ntruct cmpul naionalitate a fost facultativ, el a fost lsat
necompletat n cazul a 26% din cei recenzai. Conform unor estimri, n Republica Ceh triesc
circa 250.000 de rromi.
n octombrie 2009 se aflau pe teritoriul rii 436.116 de strini, conform Ministerului Ceh de
Interne, cele mai mari grupuri fiind ceteni din Ucraina (132.481), Slovacia (75.210), Vietnam
(61.102), Rusia (29.976), Polonia (19.790), Germania (14.156), Republica Moldova (10,315),
Bulgaria (6,346), Mongolia (5,924), SUA (5,803), China (5,314), Regatul Unit (4.461), Belarus
(4.441), Serbia (4.098), Romnia (4.021), Kazahstan (3.896), Austria (3.114), Italia (2.580), rile
de Jos (2.553), Frana (2,356), Croaia (2.351), Bosnia i Heregovina (2.240), Armenia (2.021),
Uzbekistan (1.969), Macedonia (1.787) i Japonia (1.581).
Populaia evreiasc din Boemia i Moravia, 118.000 de persoane conform recensmntului din
1930, a fost practic anihilat de naziti n Holocaust. n 2005 mai erau circa 4.000 de evrei n
Republica Ceh. Fostul premier ceh, Jan Fischer, este de origine evreiasc i de religie iudaic.
Estimrile natalitii n Cehia sunt printre cele mai sczute din lume, cu 1,27 de copii n medie la
fiecare femeie.
Imigraia a crescut populaia cu aproape 1% n 2007. Circa 77.000 de noi strini se stabilesc n
fiecare an n Cehia. Imigrani vietnamezi au nceput s se stabileasc n Cehia n perioada
comunist, fiind invitai s munceasc acolo de ctre guvernul cehoslovac.
Astzi, triesc circa 70.000 de vietnamezi n Republica Ceh. Spre deosebire de ucraineni,
vietnamezii vin n Cehia s se stabileasc permanent.
La nceputul secolului al XX-lea, Chicago era al treilea ora din lume ca numr de locuitori
cehi,dup Praga i Viena. Conform recensmntului din 2006 din Statele Unite, 1.637.218 de
americani au origine ceh total sau parial.
Datele rencensamantului din 1 martie 2001 arata:
8 | Page
9 | Page
Religia
Republica Ceh este una dintre cele mai puin religioase ri din lume. Istoric, cehii au fost
caracterizai ca tolerani i chiar indifereni fa de religie. La recensmntul din 2011, 79,4%
aparinea unuia din grupurile agnosticilor, ateilor sau persoanelor fr religie (34,2% au rspuns c
nu au nicio religie, iar 45,2% nu au rspuns), 10,3% erau romano-catolici, 0,8% erau protestan i
(0,5% frai cehi i 0,4% husii), 9,4% urmnd alt form de religie, recunoscut sau nu.
Din 1991 pn n 2001 i apoi n continuare pn n 2011, numrul adep ilor romano-catolicismului
a sczut de la 39% la 26,8% i apoi la 10,3%; Protestantismul a sczut de la 3,7% la 2,1% i apoi la
0,8%.Conform Eurobarometrului din 2005, 19% din cehi au rspuns c cred c exist un
Dumnezeu (al doilea cel mai mic procent din rile UE dup Estonia cu 16%), pe cnd 50% au
rspuns c cred c exist un fel de spirit sau for vital, n vreme ce 30% nu cred c exist
Dumnezeu, spirit sau for vital.
10 | P a g e
Diviziuni administrative
Din 2000, Republica Ceh este mprit n treisprezece regiuni (n ceh: kraje, singular kraj) i
oraul Praga. Fiecare regiune are propria Adunare Regional aleas (krajsk zastupitelstvo) i
condus de un hejtman (tradus ca hatman sau preedinte). La Praga, puterile acestor organisme
sunt atribuite consiliului general i primarului general.
Fostele cele douzeci i ase de districte (okresy, singular okres), inclusiv cele trei orae statutare
(cu excepia Pragi, care avea statut special), i-au pierdut mare parte din importan dup reforma
administrativ din 1999; ele rmn diviziuni teritoriale i centre ale diverselor ramuri ale
administraiei de stat.
1.3.
Cadrul economic
Economia tarii
Republica Ceh are o economie dezvoltat, cu venituri mari al crei PIB pe cap de locuitor se afl la
80% din media Uniunii. Unul dintre cele mai stabile i prospere dintre statele post-comuniste, Cehia
a nregistrat creteri economice de peste 6% anual n cei trei ani dinaintea izbucnirii crisei
economice de la sfritul primului deceniu al secolului al XXI-lea. Creterea a fost condus de
exporturi ctre Uniunea European, n special Germania, i de investiiile strine, combinat cu o
revitalizare a cererii i pe plan intern.
Mare parte din economie a fost privatizat, inclusiv bncile i telecomunicaiile. Guvernul de
centru-dreapta intenioneaz s continue privatizarea, inclusiv industria energetic i aeroportul din
Praga. A acceptat i vnzarea a 7% din aciunile productorului de energie CEZ Group, discutnd i
privatizarea fabricii de bere Budjovick Budvar. n 2009, un studiu realizat de Asocia ia
11 | P a g e
ara face parte din spaiul Schengen, abolind controalele la frontiere i deschiznd total grani ele cu
toi vecinii si, Germania, Austria, Polonia i Slovacia, la 21 decembrie 2007. Republica Ceh este
i membr a Organizaiei Internaionale a Comerului.
Ultimul guvern ceh condus de social-democrai dorea adoptarea euro n 2010, dar guvernul de
centru-dreapta care i-a urmat a suspendat acel plan n 2007. O dat exact nu a fost fixat, ministrul
de finane considernd la acea vreme c anul 2012 ar fi o dat realist,cu condiia reformrii
finanelor publice. Cele mai recente planuri de adoptare a monedei unice nu dau nicio dat precis.
Dei ara este mai bine poziionat dect celelalte state membre ale UE n vederea adoptrii
monedei unice, din cauza ezitrilor din plan politic, schimbarea nu poate avea loc nainte de 2013,
n vreme ce premierul Petr Neas a afirmat c cehii vor fi mai nti consultai printr-un referendum.
Evoluia principalilor indicatori economici este prezentata in tabelul de mai jos :
12 | P a g e
industria auto;
industria chimic;
industria electronic i electrotehnic;
industria constructoare de maini, n special echipamente i instalaii energetice i pentru
protecia mediului;
industria de maini unelte i echipament medical;
industria siderurgic;
industria de produse de sticlrie;
industria alimentar.
13 | P a g e
Infrastructura de turism
Aeroportul Vclav Havel din Praga este principalul aeroport internaional din ar. n 2010, el a
deservit 11,6 milioane de pasageri, ceea ce l face cel mai utilizat aeroport din Europa Central i de
Est. n total, Republica Ceh are 46 de aeroporturi cu piste pavate, dintre care ase opereaz linii
internaionale la Brno, Karlovy Vary, Monov (lng Ostrava), Pardubice, Praga i Kunovice (lng
Uhersk Hradit).
esk drhy (cile ferate cehe) este principalul operator de cale ferat din Republica Ceh, cu circa
180 milioane de pasageri anual. Cu 9.505 km de cale ferat, Cehia are una dintre cele mai dense
reele feroviare din Europa. Dintre acetia, 2.926 km sunt electrificai, 7.617 km sunt cale ferat
simpl i 1.866 km sunt cale ferat dubl sau multipl. n 2006, noile trenuri italiene cu sisteme de
nclinare Pendolino D Class 680 au intrat n funciune. Ele ating 237 km/h, nou record de vitez
pe calea ferat n Cehia.
n 2005, conform Biroului Ceh de Statistic, 65,4% din energia electric era produs n
termocentrale (predominant cu crbuni); 30% n centrale nucleare; i 4,6% din surse regenerabile,
inclusiv hidrocentrale. Rusia, prin conductele ce trec prin Ucraina i, parial, Norvegia, prin
conducte ce trec prin Germania, furnizeaz Cehie gaz lichid i natural.
Reeaua de drumuri din Cehia are 55.653 km lungime,[38] dintre care 738,4 km sunt autostrzi i
439,1 km sunt drumuri expres.[39] Limita de vitez este de 50 km/h n localit i, 90 km/h n afara
lor i 130 km/h pe drumuri expres.
Metrou
Reteaua metroului in Praga este constituita din 3 linii numite prin litere si diferentiate de culori:
A- culoare verde-Skalka- Dejvicka
B- culoare galbena-Cerny Most- Zlicin
C- culoare rosie- Nadrazi Holesovice- Haje , cu statii intermediare la Muzeu (A*C), Mustek
(A*B) si Florenc (B*C) .
Metroul functioneaza de la 05.00 a.m. pana la 12.00 p.m. Intervalele de plecare intre trenuri sunt de
2-3 min. in zilele lucratoare si la 4-10 min. in zilele urmatoare. Metroul asigura legaturi cu cele mai
mari statii ale Pragai: Florenc , Holesovice si garile : principala gara din Praga, Gara Masarykovo ,
Smichov si Holesovice
Tramvai
Tramvaiele functioneaza de la 4.30 a.m. la 0.15 a.m. in timpul zilei. Media de sosire a tramvaielor
dimineata si dupa-amiaza este de 8 minute. Dimineata , sambata si duminica vin in intervale de 10
minute si respective 7,5-15 mnute. In toiul noptii functioneaza de la 0.15 a.m. si 04.30 a.m.la un
interval uniform de 40 minute si sut tramvaiele cu numerele 51-58. Date individuale despre sosiri
sunt afisate in statii.
14 | P a g e
Autobuze
Zi si noapte autobuzele circula similar cu tramvaiele. Intervalele dimineata si dupa amiaza sunt
intre 5 si 15 minute. Dimineata, seara , sambata si duminica circula in intervale de 10-20, 15-30 si
respective 10-30 minute. Noptile circula autobuzele 501-512.
Funicularul catre Petrin Hill este legat de statia de tramvai la stopul Ujezdsi merge pe ruta UjezdNebozizek- Petrin. Functioneaza zilnic de la 09.15 a.m. si 08.45 p.m. Date despre ruta sunt afisate
la stopuri.
Acesta functioneaza la fiecare 15 min in sezonul de iarna ( octombrie-aprilie ) si la fiecare 10 min in
sezonul de vara ( mai-septembrie). In fiecare primavara si toamna funicularul este reparat si scos
din functiune doua saptamani.
15 | P a g e
Peisajul este dominat de cea mai vasta padure din Europa Centrala, a carei dezvoltare coboara cel
putin pana in perioada ultimei ere glaciare. Desi compozitia sa a suferit modificari de-a lungul
timpului, importanta ecologica a acesteia nu poate fi pusa la indoiala. Plantatiile de molid au
caracter predominant, iar in multe locuri se incearca aclimatizarea unor varietati de alta provenienta.
Putine specii de flori se dezvolta in Parcul National Sumava din cauza structurii geologice si
pedologice a regiunii si nu in ultimul rand a vegetatiei forestiere. Masivul Sumava constituie o zona
eterogena din punct de vedere botanic, existand mari diferente intre ceea ce se gaseste in vest si sudest.
Fauna Parcului National Sumava s-a format in timpul glaciatiunilor si initial era compusa exclusiv
din specii de padure. Cele mai multe dintre ele au supravietuit, cu exceptia animalelor mari,
precum: ursul, pisica salbatica sau lupul. Incercarea reusita de a reintroduce rasul in anii '80 a fost
conditionata de existenta padurilor si a unui vanat pe masura (in principal cerbul) care sa-i asigure
hrana.
Krkonoe
Krkonoe (Munii Sudei): Cei mai nali i mai cunoscui muni din Cehia sunt Munii Krkonoe
(Munii Sudei/Munii Karkonosze - n limba polonez sau Munii Riesengebirge - n limba
german).
Aici se afl regiunile de schi pindlerv Mln, Harrachov, Pec pod Snezkou, Janske Lasne i
Rokytnice nad Jizerou, dar i cel mai nalt vrf - Snka, cu o altitudine de 1.602 m. Aici vei gsi
cele mai moderne centre de schi ale Cehiei! Datorit infrastructurii turistice foarte dezvoltate din
aceast zon, staiunea Harrachov a fost aleas, nu pe nedrept, gazda unor numeroase concursuri
internaionale, continentale i chiar mondiale de srituri cu schiurile.
fost modificata in stil baroc. Mai multe statui baroce lucrate de MB Braun s-au pastrat din aceasta
perioada.
In present gradina urmeaza un stil englezesc dar contine deasemenea elemente caracteristice
Renasterii precum si elemente baroce. Aceasat poate fi abordata prin intermediul a patru intrari.
Podul Carol
Podul Carol (sau Karluv Most), la fel ca multe alte
poduri faimoase ale lumii inca intacte, a fost
construit pe
locul in care podul precedent nu si-a mai putut
indeplini scopul, din cauza
varstei sau a paraginii. Carol al IV-lea, conducatorul
Sfantului Imperiu Roman, declara
Praga capitala a imperiului si ramane, in acest fel,
pentru
totdeauna
in
sufletele
praghezilor. A fost dorinta lui de a se construi un
pod peste
Vltava, care nu trebuia doar sa reziste in timp, dar sa
fie si un exemplu al frumusetii orasului Praga. Si
fara prea multa graba, imparatul cheama muncitorii
pentru a incepe lucrarea reprezentativa, pentru care
nu va precupeti niciun efort pentru a o duce la bun
sfarsit. Podul Judith, precentul podului Carol, nu era
o lucrare arhitectonica de proasta calitate insa, in urma unei puternice inundatii, si-a aratat
slabiciunile. Petr Parler este arhitectul sef al lucrarii care avea sa dainuie din 1357 si pana astazi,
pentru aproape 700 de ani.
Din pacate, Carol si Petr Parler nu au timp sa finalizeze constructia, asa ca este preluata mai departe
si finalizata in 1404. Construit in totalitate din gresie de Boemia, Podul Carol este o creatie
impozanta, de aproape 500 de metri in lungime si 10 metri latime.Turnurile plasate la ambele capete
marcheaza intrarea si iesirea. Intre ele, rezistenta si stabilitatea sunt asigurate de nu mai putin de 16
arcuri de pod. Podul Carol nu rezista intact mai mult de treizeci de ani si, in timpul unei ierni lungi,
din cauza inghetului si apoi a inundatiilor, cedeaza. Forta de munca este inca la indemana si podul
este reparat in foarte scurt timp.
Inundatiile, precum si traversarea acestuia de catre fortele armate si armele lor grele de artilerie
testeaza pe rand structura podului Carol din Praga. Acesta rezista atat actiunii naturale, cat si
asaltului provocat de oameni. La inceput, podul este cunoscut sub numele de Podul de Piatra, luand
mai tarziu numele de Podul din Praga. Nu a fost nevoie de un nume care sa presupuna mai multa
imaginatie, pentru ca era singurul pod peste care se putea traversa raul. A ramas singurul pana in
1841 iar in 1870 isi primeste binemeritatul nume actual, Podul Carol, in onoarea creatorului sau. 20
de ani mai tarziu, o inundatie colosala loveste Praga, aruncand micile ambarcatiuni de pe rau,
laolalta cu tot ce viitura a prins in calea ei, in structura podului, rupandu-i definitiv cateva arcuri si
stricandu-i cativa piloni. Timp de doi ani, podul a fost scos din uz si au fost facute eforturi mari
pentru a putea fi redat publicului larg, in conditii de siguranta.In cele din urma, in 1960 se decide ca
podul sa fie din nou inchis. Timp de 13 ani se intreprind lucrari de revizie si reconsolidare, un
succes care a dainuit si in timpul celor mai grave lovituri posibile, precum indundatiile fara
18 | P a g e
precedent din 2002. Ultimele reparatii, care au nascut un numar important de controverse in viata
sociala si politica din Praga, se incheie in septembrie 2010.
Una din cele mai notabile caracteristici ale podului Carol este densitatea de statui reprezentand
diferiti sfinti, de-a lungul ambelor parti laterale. Statuile nu au existat acolo de la inceput, ele au fost
adaugate in urma unui lung proces, inceput in secolul al XVI-lea si terminat in secolul al XVIII-lea.
Momentul impodobirii podului a reprezentat si un punct de cotitura in viata Europei si ne referim
aici la schimbarile arhitectonice care au loc, multe din elementele gotice fiind inlocuite in aceasta
perioada de elemente baroc. Cea mai "batrana" statuie il reprezinta pe Sfantul Ioan din Nepomuk,
un martir condamnat la moarte de catre regele Wenceslas al IV-lea. Moartea acestuia a fost brutala,
fiind aruncat in apele involburate ale raului Vltava, in momentul in care podul era aproape gata, la
1393. Statuia insa, este finalizata de sculptorul Jan Brokoff in 1683. Locul din care a fost aruncat in
Vltava este acum marcat printr-o cruce aurita, asezata pe peretele podului Carol.
Podul Carol din Praga reuseste sa atraga mii de turisti, captivati de acel moment magic, parca
pierdut in timp. Trebuie sa se intample asa poate datorita istoriei sale venerabile si zgomotoase,
pentru galeria de sfinti pastrati aici ca pentru eternitate sau poate datorita privelistii unice de care
avem parte in directia Castelului din Praga. Oricare ar fi motivele pentru care Podul Carol din Praga
este atat de apreciat si de admirat, turistii, impreuna cu localnicii, iubesc sa se plimbe sau sa
leneveasca de-a lungul trotuarelor sale late de sute de ani, dandu-i capitalei Cehiei acel caracter
unic, de care noi sa ne bucuram de fiecare data.
19 | P a g e
accesului cu barca pe rul interior i a frumuseii deschiderii Abisului Macocha, de fapt, un canion
exterior strmt, cu pereii nverzii, ridicai la 140 m nlime i mturai de lumin.
Cnd tavanul unei grote uriae s-a surpat, bolovanii i pietriul au nconjurat un lac mic verde,
alimentat de apele subterane ale lui Punkva, un ru lung care, n acest fel, iese la suprafa doar aici,
n rest rmnnd ascuns i formnd aproape 30 de km de tuneluri i pasaje acvatice, parte din ele
prinse n petera cu acelai nume.
n 1723, clugrul Lazar Schopper a fost primul care a cobort n canionul Macocha ("Mama
vitreg"), a crui "gur de acces" are 174 m lungime i 76 m lime. Abia n 1901, cercetrile
sistematice au evideniat legtura dintre abis i sistemul de canale inundate de dedesubt, pentru ca
13 ani mai trziu petera Punkva s fie deschis publicului. Din 1933, este posibil traversarea ei cu
barca, iar astzi, partea navigabil reprezint atracia turistic principal.
Dinspre oraul Blansko, drumul spre Macocha se oprete ntr-o parcare larg, n apropierea
deschiderii canionului, pe a crui margine s-a amenajat o platform denumit "Podul de Sus". De
priveti n jos, n stnga se vede o alt amenajare, "Podul Inferior", unde ali turiti s-au oprit pentru
fotografii i privelite. n dreapta, pe fundul abisului, lucete apa de smarald a lacului, ieit cu
sfial de sub bolile adnci ale peterii.
Din parcare, ca s ajungi pn la intrarea n Petera Punkva, fie alegi mica telecabin, cu un cobor
abrupt peste pereii mpdurii, fie o iei la pas pe drumul asfaltat, pentru o plimbare plcut n
serpentine. Fiindc n peter grupurile de turiti sunt nsoite de ghid pe culoarele strmte i, apoi,
pe barca de pe rul adnc, s-ar putea s trebuiasc s atepi o vreme pn s intri, mai ales n
timpul verii, cnd vizitatorii sunt cei mai muli. Doar 50 de persoane pot intra n turul de 60 de
minute, numai trei brci fiind rezervate pentru plimbarea acestora pe o poriune de 450 m din ru.
Parcurgerea tunelurilor i a galeriilor bogate n stalactite, stalagmite i coloane calcaroase are
farmecul oricrei vizite n lumea umbrelor reci i a picturilor de ap. Forme din cele mai diverse,
cu unduieri de stnc i perdele lucitoare, cu cderi ascuite i boli enigmatice, te nsoesc pn la
rul subteran.
Te trezeti dintr-odat pe marginea lacului canionului
Macocha, privind spre lumina alb de sus. Lumea subteran
se oprete aici, unde adierile de vnt sun mai estompat
dect motorul odihnit al brcilor pornite pe canalele rului.
S-a sfrit plimbarea pe uscat, urmeaz cea pe ape.
De aici, cte o barc cu motor preia grupurile nerbdtoare
de turiti, pentru a le trece prin feeria subteran, dat de
luminile rzbind tenace de sub ap i din coluri de peter.
Rul, tunelurile, calcarul alunecos de lng tine te fac s uii
de timp.Tavanele se mic deasupra ta, uneori foarte
aproape, alteoridin nlimi. "Domul Fabulos", sub care
barca st cteva minute, descoper o galerie minunat- cea mai frumoas din tot Carstul Moraviei.
20 | P a g e
Merit vizitarea i a celorlalte peteri: Katerina, pentru columnele ei de calcar minunate, Balcarka,
pentru stalactitele colorate, Sloup-ovka, pentru coridoarele uriae. Oprii-v ns la Macocha:
abisul ei i petera pe care o acoper duc faima Carstului Moraviei.
21 | P a g e
s-a specializat numai n fabricarea creioanelor, extinzndu-i apoi sortimentul i cu articole scolare.
In 1992 a devenit societate pe aciuni.
In regiune se afl dou centre istorice i culturale incluse pe lista de
monumente protejate de UNESCO:
Centrul istoric i castelul din esk Krumlov construit n secolul XIII
pe malul rului Vltava, n jurul unei ceti iniial gotic care constituie
un exemplu unic de ora medieval central-european. Oraul este
poreclit perla Cehiei de sud. Dominantele lui sunt castelul format din
peste 40 de cldiri istorice, inclusiv un teatru baroc unic care s-a
pstrat mpreun cu toate dotrile i biserica gotic sf.Vt ridicat n 1347. Satul Holaovice(la 15
km vest de C.Budejovice) model de sat tradiional din Europa Central care cuprinde case rurale din
secolele XVIII-XIX, construite n aa numitul stil "baroc rural" cu faade colorate cu frontoane
ornamentate cu tucatur alb.
Mariansk Lzn este un ora balnear nu prea ntins, strbtut de 100 de izvoare minerale. Stilul
dominant al arhitecturii oraului este stilul neoclasicist, iar din bijuteriile sale arhitectonice trebuie
menionat Colonada din font ridicat n 1889. Are un spectru larg de izvoare naturale terapeutice:
izvoare minerale, izvoare cu bioxid de carbon natural, turb care n combinaie cu condiiile
climatice excepionale asigur succesul tratamentului. A fost vizitat de personaliti cunsocute, ca de
pidl de J.W.Goethe, N.V.Gogol, F.Chopin, S.Freud. In ora se organizeaz odat la doi ani , vara,
Concursul internaional de pian F.Chopin.
Regiunea Olomouc
Este o regiune cu o o bogat tradiie cultural i
folcloric i cu un numr foarte mare de monumente
istorice i de arhitectur.Este format din cinci judee
(Prostjov,Olomouc, Peov,umperk si Jesenk) care
sunt parte component din dou regiuni turistice:
Morvaia Central i Jesenk. Poziia strategic n
Europa Central, diversitatea economic i industrial
tradiional, infrastructura dezvoltat au atras atenia
investitorilor strini. Aici se afl de pild cea mai
mare investiie de pn acum n R.Ceh., respectiv
concernul de electronic L.G.Phillips Displays
Capitala regiunii este oraul Olomouc care nc din evul mediu a fost centrul Moraviei centrale,
avnd o bogat tradiie cultural, inclusiv n domeniul nvmntului reprezentat de a doua
universitate ca vechime din rile cehe.
Dintre numeroasele monumente arhitectonice amintim un ansamblu de ase cimele baroce n
centrul istoric al oraului; primria veche cu un orologiu din secolul 15, ansamblul scluptural n
stilul baroc de Olouc Sfnta troi (35 m nline) din centrul pieei oraului care este cel mai mare
ansamblu baroc din Europa Central, nscris pe lista monumentelor UNESCO, catedrala sf.Vclav
unde a fost ucis n 1306 ultimul reprezentant al dinastiei Pemysl Vclav III, palatul arhiepiscopal
unde n 1848 Franz Iosif a fost ncoronat pe tronul Austriei sau cea mai veche mnstire morav
Hradisko de la marginea oraului din sec.11.
In parcurile care nconjoar centrul istoric se organizeaz de dou ori pe an expoziii internaionale
de grdinrit decorativ Flora Olomouc.
24 | P a g e
Praga, de catre
vorbeam mai
bazilica.
25 | P a g e
Noua primarie este un monument de cultura astazi. Ea gazduieste multe evenimente culturale si
sociale precum si ceremonii religioase.
Ceasul astronomic dateaza din sec al XV-lea. Pentru a aprecia acest mecanism complicat, va puteti
alatura multimii din fata turnului unde puteti observa procesiunea celor doisprezece apostoli. Din
ora in ora, o usita mica se deschide si Domnul Isus inainteaza iar cei 12 discipoli il urmeaza, in timp
ce scheletronul bate clopotul. Sub ceasul astronomic sunt 12 medalioane cu semnele zodiacului,
adaugate de Josef Manes in 1865.
Turnul vechii primarii este unul din cele mai impresionante cladiri ale orasului Praga, construit in
1338. Inauntru se afla niste scari si un lift. Puteti achita o taxa pentru a urca in turn si sa admirati
Piata Vechiului Oras.
Orar:
Turnul vechii primarii este deschis in fiecare zi: luni intre orele 11:00 18:00 si de marti pana
duminica intre 9:00 si 18:00.
Preturi:
Taxa de intrare in turn este de 50 de CZK
Centrul vechi din Praga
Centrul vechi (Staromestske namesti) toate cladirile din centrul vechi dateaza din sec al XI-lea. Pe
langa castelul Praga, Catedrala Sf Vitus si Podul
Charles, un numar mare de biserici si palate au fost
construite reprezentand un agregat arhitectural, artistic
si spiritual nemaipomenit.
Castelul Praga este cel mai uluitor castel din Republica
Ceha. Este localizat chiar in inima capitalei si
reprezinta un manual pentru stilurile arhitecturale care il
compun. In interiorul lui se afla biroul presedintelui
Republicii.
Fondat de printul Borivoj in anul 880, el a gazduit printi si regi timp de 11 secole si presedinti
incepand cu 1918. Cea mai veche parte a complexului este biserica Sfantul George( din anu 921).
Daca ai de gand sa vizitezi complexul castelului trebuie neaparat sa vezi Catedrala St Vitus, Strada
de aur si sa te plimbi prin gradinile castelului.
Centrul vechi al orasului Praga se intinde pe o suprafata de 866 de hectare, este situat pe ambele
tarmuri ale raului Vltava si este in patrimoniul UNESCO din anul 1992.
27 | P a g e
Teatrul National (Narodni divadlo) este o cladirea impresionanta neo-renascentista construita intre
anii 1868 si 1881 cu banii donati de cetatenii cehi. Sta mandru pe malul raului Vltava, acoperisul
sau auriu stralucind in razele soarelui in zilele insorite. Teatrul si-a deschis portile pe 18 noiembrie
1883 o data cu lansarea operei Libue de Smetana ce reprezinta devotamentul si uniunea poporului
ceh.
Interiorul teatrului national a fost renovat in 1883 in urma unui incendiu major. Atat interiorul cat si
exteriorul au suferit daune majore, dar au fost refacute in acelasi an de artisti faimosi precum M.
Ales, F. Zenisek, V. Hynais si J. V. Myslbek.
Astazi, teatrul national consta in trei ansamble artistice: opera, balet si
Repertoriul lor este ales nu numai din patrimoniul clasic de opere
atentia lor fiind indreptata si spre operele moderne.
teatru.
artistice,
Preturi:
Biletele la opera variaza intre 30 si 1400 CZK, biletele la
teatru variaza intre 30 si 400 CZK iar biletele la balet
variaza intre 30 si 1000 CZK.
Gradinile Wallenstein sunt deschise din aprilie si pana in octombrie intre ora 10:00 si 18:00.
29 | P a g e
Sinagoga Maisel (Maiselova synagoga) - construita de Maisel, cladirea initiala a fost victima unui
incendiu in 1689. O sinagoga neo-gotica a fost construita in locul ei. Din anul 1960 in ea se
organizeaza expozitii cu argintarii evreiesti, ziare si carti multe din ele aduse in Praga de nazisti
pentru a deschide un muzeu.
Sinagoga spaniola (Spanelska synagoga) - fondata in 1868 a fost numita asa datorita interiorului sau
gravat cu mauri. In ea este o expozitie ce arata evolutia vietii evreilor in Republica Ceha si pana la
emanciparea lor din ziua de astazi.
Manastire St Agnes (Klaster sv. Anezky) - fondata in 1234 de Agnes, sora regelui Wenceslas I. In ea
se afla o parte din galeria nationala de arta (colectia arta europeana medievala).
Rudilfinum (Rudilfinum) - construit intre 1876 si 1884, reprezinta un exemplu de stilul cehesc neorenascentist. A fost numit asa in onoarea printului Rudolf de Habsburg. Intre razboaie a fost folosit
ca parlamentul cehoslovac, dar astazi e; gazduieste orchestra filarmonica ceha.
Preturi:
Taxa de intrare pentru muzeul evreiesc este de 300 CZK pentru adulti, 200 CZK pentru copii sub 15
ani si studenti si este gratis pentru copii sub 6 ani.
Taxa de intrare pentru sinagoga veche-noua este de 200 CZK pentru adulti, 140 CZK pentru copii
sub 15 ani si studenti si este gratis pentru copii sub 6 ani.(biletul este valabil si pentru Sinagoga
Ierusalim incepand cu aprilie pana in octombrie intre 13:00 si 17:00 exceptand sambata si
sarbatorile evreiesti).
Taxa de intrare la cimitir este de 50 CZK
Exista si un bilet care contine toate obiectivele evreiesti si costa 480 CZK pentru adulti, 320 CZK
pentru copii sub 15 ani si studenti si este gratis pentru copii sub 6 ani.
Orar:
Muzeul evreiesc este deschis:
aprilie - octombrie: in fiecare zi de la 9:00 la 18:00 (exceptand sambata si sarbatorile evreiesti)
noiembrie - martie: in fiecare zi de la 9:00 la 16:30 (exceptand sambata si sarbatorile evreiesti).
Orar:
See World este deschis in fiecare zi intre ora 10:00 si 19:00.
Preturi:
Taxele de intrare la Sea World sunt:
Turismul in Praga este foarte dezvoltat ocupand locul 7 in Europa. Praga gazduieste cele mai multe
monumente istorice UNESCO si detine o infrastructura foarte buna. Strategia regiunii Praga in
privinta turismului vizeaza atragerea turistilor in afara centrului istorical orasului, in vederea
protejarii acestuia, promovarea orasului ca si oras al plimbarilor, promovarea mijloacelor de
transport alterrnativ, sprijinirea ciclismului, promovarea turismului acvatic, aturismului social
( turismul pentru varstnici, tineri, familii cu nevoi special etc)
Boemia central se suprapune Podisului Cehiei si Depresiunii Praga cu peisaje variate si castele
medievale. Se remarca satul erou Lidice distrus de fascisti in al II-lea razboi mondial.Forme de
turism: odihna si recreere, tratament balnear, itinerant cu valente cultural si de transit, agreement
nautic si pescuit sportiv.
Boemia de Sud- ocupa sudul podisului omonimsi Muntii Boemiei cu peisaje pitoresti, fond
cinegetic, lacuri (Lipen), ape minerale, centre turistice.Forme de turism: cultural, de
transit,tratament balnear,vanatoare, pescuit sportive, drumetie montana.
Boemia Occidentala-se suprapune partii vestice a Cehiei. Forme de turism: de tratament balnear,
cultural, odihna,vanatoare, pescuit sportive.
Boemia de Nord- cuprinde Nordul Cehiei. Forme de turism: cultural, de tratament balnear,
vanatoare, pescuit sportive, drumetie Montana.
Boemia Orientala-inchide spre NE Podisul Boemiei, unde se impun pe langa aspectele peisagistice
si izvoarele minerale, numeroase castele si biserici. Forme de turism: cultural, tratament
banear,vanatoare, pescuit sportive si echitatie.
Moravia- ocupa partea estica a colinelor Ceho- Morave.Forme de turism:cultural si tratament
balnear.
Bibliografie
http://www.ipedia.ro/cehia-516/
http://ro.wikipedia.org/wiki/Geografia_Cehiei
http://www.scribd.com/doc/56516452/CEHIA-prezentare-generala
http://www.directbooking.ro/prezentare-praga-informatii-poze-imagini2931.aspx
http://ro.wikipedia.org/wiki/Cehia
http://www.dce.gov.ro/Materiale
%20site/Indrumar_afaceri/Indrumar_afaceri_Cehia.pdf
32 | P a g e
http://www.viajoa.ro/destinatii/europa/cehia/praga/ce-merita-sa-vizitezi-praga
http://www.gradinamea.ro/Parcul_National_Sumava__Cehia_8321_588_1.html
http://travel.descopera.ro/9122739-Macocha-din-Carstul-Moraviei
http://www.globi.ro/cehia/praga/atractii-turistice/castelul-din-praga
http://www.tvl.ro/turism/104-praga-cehiavacanta/obiective_turistice_praga/cartierul_evreiesc.html
http://www.tvl.ro/turism/104-praga-cehiavacanta/obiective_turistice_praga.htmlhttp://www.tvl.ro/turism/104-pragacehia-vacanta/obiective_turistice_praga/cartierul_evreiesc.html
http://www.cjmaramures.ro/Document_Files/Rap.%20act.%2023.0328.03_a2hdhc.pdf
http://geography.about.com/library/cia/blcindex.htm
33 | P a g e