Universitatea „Dunărea de Jos” Galați

Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor

Specializarea: Administrarea Afacerilor
Internaționale
Master, Anul I

Comerţul exterior şi politica comercială

a Suediei în perioada 2013-2015

Profesor îndrumător, Realizat de:

Conf. Dr. Mihaela Carmen Muntean Cernea Raluca
 Capitolul 1. Consideraţii generale cu privire la comerţul exterior
1.1. Definirea conceptului de comerţ exterior

Comerțul internațional reprezintă totalitatea legăturilor comerciale de cumpărare-

vânzare de bunuri și servicii, ce se desfașoaă între diferite state ale lumii pe baza diviziunii
internaționale a muncii. Comerțul internațional este o formă de legătură între pieâele naâionale,
între producători de mărfuri din diferite țări.

1.2. Fluxuri comerciale internaţionale

Fluxul economic internațional reprezintă forma concretă de realizare a schimburulor

reciproce de activități care depășește caracterul sporadic în relațiile dintre partenerii din țări
diferite. Aceste fluxuri vizează, pe de o parte, compensarea tranzacţiilor comerciale, iar pe de altă
parte, tranzacţii financiare independente faţă de activitatea comercială internaţională.
 Capitolul 2. Consideraţii generale cu privire la politica comercială

2.1. Concept, trăsături și instrumente ale politicii comerciale

Politica comercială reprezintă o parte a politicii economice a unui stat care se referă
la relațiile economice internaționale ale acestuia. Ca atare, politica comercială cuprinde
totalitatea reglementărilor (juridice, administrative, fiscale, bugetare, financiare, bancare,
valutare, etc.) adoptate de un stat în scopul, fie al promovării, fie al restrângerii schimburilor
comerciale externe, precum și al protejării economiei naționale în fața concurenței străine.

Politica comercială îndeplinește următoarele funcții principale:

 promovarea relațiilor economice externe, respectiv promovarea exporturilor;
 protejarea economiei naționale în fața concurenței străine, ceea ce presupune controlarea
și reglementarea importurilor;
 realizarea unui echilibru al balanței comerciale și de plăți externe, precum și creșterea
rezervelor valutare ale statului.
 2.2. Instrumente de politică comercială de natură tarifară

Politica vamală a unui stat constă în reglementările adoptate de

acesta, referitoare la intrările sau ieșirile mărfurilor în/din țară, fapt care
implică: controlul mărfurilor și a mijloacelor de transport la trecerea
frontierei de stat, îndeplinirea formalităților vamale și plata taxelor
vamale (impunerea vamală).

Impunerea vamală îndeplinește trei funcțiuni:

 de natură fiscală - taxele vamale sunt o sursă de venit pentru bugetul
statului;
 de natură protecționistă - taxele vamale protejează economia
națională de concurență străină;â
 de negociere - statele pot negocia într-un cadru bilateral sau
multilateral concesii vamale reciproce sau nereciproce.
 2.3. Instrumente de politică comercială netarifară

Barierele netarifare reprezintă un complex de măsuri de politică comercială care

impiedică, limitează sau deformează fluxul internațional de bunuri și servicii în scopul protejării
pieței interne de concurența străină și/sau echilibrarea balanței de plăți.

GATT(General Agreement on Tariffs and Trade- Acordul General pentru Tarife și

Comerț) a clasificat aceste bariere în cinci mari grupe:

 bariere care implică o limitare cantitativă directă a importurilor (restricții cantitative la

import);
 bariere care implică limitarea indirectă a importurilor prin mecanismul prețurilor;
 bariere care decurg din formalitățile vamale și adminstrative la import;
 bariere care decurg din participarea statului la activitățile comerciale;
 bariere care decurg din standardele aplicate produselor importate și celor indigene
(obstacole tehnice).
 Capitolul 3. Comerţul exterior al Suediei
3.1. Volumul valoric al comerţului exterior şi soldul balanţei comerciale

Economia Suediei poate fi caracterizată ca fiind de dimensiuni mici, dar deosebit de

deschisă. Este puternic dependentă de schimburile internaționale, comerțul exterior contribuind
în ultimii ani cu peste 50% la realizarea PIB. Marile grupuri industriale suedeze sunt puternic
internationalizate, având o mare parte din capacitățile lor de producție în străinătate, în special
în țările membre ale Uniunii Europene. În ciuda numărului mic de locuitori, contribuția Suediei la
comerțul internațional este destul de mare. Cu numai 0,2% din populația totală a globului,
această țară acoperă 2% din comerțul mondial.

Suedia a transportat bunuri în valoare de 139,5 miliarde de dolari în întreaga lume în

2016, în creștere cu 6,4% din 2009, când a început Marea Recesiune, dar în scădere cu -0,5% în
perioada 2015-2016.
 Exporturile în Suedia vor ajunge la 109531,08
milioane coroane (Sek) până la sfârșitul
acestui trimestru, potrivit modelelor
macroeconomice globale Trading Economies
și așteptările analiștilor.
Privind în perspectivă, se estimează că
exporturile din Suedia vor rămâne la
110540.02 în 12 luni. Pe termen lung, se
estimează că exporturile Suediei vor evolua
în jurul valorii de 109556,74 milioane în
2020.

În 2015 exporturile de bunuri ale Suediei au fost de 1.178,9 miliarde coroane (cca 126,7 mld euro), în timp
ce importurile s-au situat la un nivel de 1159,4 miliarde coroane (124,6 mld euro), cu un excedent de 19,5 miliarde
coroane (2,1 miliarde euro), ceea ce reprezintă o creștere de 35% a soldului pozitiv al balanței schimburilor externe.
În anul 2015, comparativ cu anul anterior, exporturile suedeze au sporit cu 4,7% (după o creștere de 3% în
2014), în timp ce importurile au fost mai mari cu 4,3% (+6% în 2014). Se remarca, de asemenea, faptul ca în
comerțul cu țările Uniunii Europene, Suedia continuă să înregistreze un deficit semnificativ, acesta fiind în anul 2015
de 126,4 mld coroane (13,6 mld euro), mai mare cu 11% decât în 2014.
 Balanța comercială a Suediei a
înregistrat un deficit de 0,8 miliarde în martie
2017, comparativ cu un excedent de 1,8
miliarde în aceeași lună a anului precedent și
lipsa așteptărilor pieței pentru un excedent de
2,0 miliarde. Exporturile au crescut de la 15% la
119,2 miliarde, iar importurile au crescut cu
18%, ajungând la 120,0 miliarde. În primul
trimestru al anului, balanța comercială a
înregistrat un decalaj de 0,7 miliarde față de un
excedent de 2,4 miliarde în aceeași perioadă a
anului 2016. Soldul comerțului din Suedia a fost
în medie de 3653,74 milioane începând cu anul
1960 până în 2017, De 21800 de milioane în
martie 2006 și un record record de -10100
milioane în luna august a anului 2016.
Exportul spre statele care nu sunt membre UE a
fost de 352,4 miliarde coroane (40,6% din
total), cu 2,3% mai mic decât în anul 2015.
Importul extra-comunitar s-a situat la nivelul de
246,4 miliarde coroane (28,3% din total), în
scădere cu 5% comparativ cu aceeași perioadă
din 2015.
 3.2. Orientarea geografică a exporturilor şi importurilor
Majoritatea transporturilor în și din Suedia se fac pe mare. Există linii maritime cu legături
rapide care leagă porturile suedeze de cele din Germania, Olanda, Marea Britanie; transporturile
feroviare și rutriere, asistate de feriboturi, sunt de asemenea, foarte utilizate. Liniile maritime sunt
deservite de porturi bine dotate.

Transportul de mărfuri pe calea aerului este de multe ori foarte competitiv și eficient.
Modalitatea de transport cea mai eficientă va fi stabilită împreună de exportator și importator. De
regulă, condițiile de livrare contractuale se stabilesc în conformitate cu regulile Incoterms” elaborate de
Camera Internațională de Comerț de la Paris (ICC).
 3.3. Principalele ţări partenere în comerţul exterior

Din perspectiva continentală, 71,1% din exporturile suedeze în valoare sunt livrate altor țări europene, în timp ce
12,9% sunt vândute importatorilor asiatici. Suedia vasează încă 8,4% în America de Nord, cu 2,3% în valoare de
clienți în Africa.

Cele mai importante 10 destinaţii ale exportului suedez sunt: Germania (9,9%), Marea Britanie (6,7%), Danemarca
(6,7%), Norvegia (6,6%), SUA (6,3%), Finlanda (6%), Olanda (4,9%), Belgia-Luxemburg (4,9%), Franţa (4,6%) şi Italia
(3,3%). Din analiza structurii pe destinaţii a exporturilor Suediei se remarcă faptul că România, reprezintă 0,20%
din totalul exporturilor suedeze, faţă de 2,44% cât deţine Polonia, 0,66% Estonia, 0,59% Republica Cehă şi 0,38%
Ungaria.
 Capitolul 4. Analiza competitivităţii comerţului exterior al Suediei
4.1. Deschiderea internaţională a economiei Suediei

Suedia ocupa în mod constant locurile de varf in clasamentele

internationale de competitivitate, inovare si nivel de trai. Suedezii spun cu mandrie:
„Taxele sunt mari, dar strazile sunt curate”.
4..2. Dinamica schimburilor comerciale ale Suediei cu străinătatea

Guvernul suedez si-a reorientat politica de investiţii în anul 1993, cand a fost realizata tranzitia catre
o politica mai deschisa si liberala, in ciuda restricţiilor complexe. De asemenea, reforme structurale si
economice majore au fost efectuate în momentul in care Suedia a devenit membru al Uniunii Europene.
Unele dintre acestea includ dereglementarea sectoarelor energetic şi de trafic aerian şi atragerea de investiţii
străine în domeniul telecomunicaţiilor.

Comertul en-detail este in mod conventional divizat in doua segmente: piata bunurilor alimentare si
de convenienta ( 58% ) si piata bunurilor specializate (42%). Bunurile specializate cuprind trei domenii
principale, respectiv imbracamintea (41%), produsele de uz casnic (30%) si produse de agrement (29%).

Comertul en-gros si en-detail cu produse alimentare este dominat de trei mari grupuri specializate:
ICAGroup, Konsum Cooperative si D&D Dagligvaror AB (Ax Food). Oficiile lor de achizitii sunt localizate pe
intreg teritoriul Suediei.
 Capitolul 5. Politica comercială a Suediei
Bunurile importate in Suedia sunt supuse platii taxei pe valoarea adaugata (TVA). Nivelul
general al TVA este 25%. TVA pentru produsele agro-alimentare si diversi aditivi pentru industria
alimentara este de 12%. Pentru ziare si alte materiale cu caracter documentar si informativ TVA este
9%. Pentru medicamente cota TVA este zero. TVA se calculeaza luându-se ca baza valorea in vama
(CIF) la care se adauga valoarea taxei vamale si alte taxe specifice, in cazul in care acestea exista
(suprataxe de import, accize etc).

Restrictii la import

Sunt interzise la importul in Suedia urmatoarele produse:

 mercurul si orice produse continând mercur (de ex. termometre);

 produse continând PCB si PCT (de ex. ulei de transformator);
 produse continând CFC si HCFC (de ex. spuma de cauciuc);
 produse care au suprafata tratata cu cadmiu sau continând cadmiu.
 Relaţii comerciale bilaterale România – Suedia

În 2015, exportul românesc a fost de 500,33milioane euro, cu o creștere de 7,02% față de

2014, reprezentând 0,92% (0,89% în 2014) din totalul livrărilor de mărfuri românești în exterior.
Este de remarcat faptul că exportul românesc,pe relația cu Suedia, a depășit pentru prima
dată pragul simbolic de 500 milioane de euro. Importul de produse suedeze a ajuns la nivelul de
374,29 milioane euro, ceea ce înseamnă o reducere de 0,74% fațăde anul anterior, reprezentând
0,59% (0,65% în 2014) din totalul importurilor țării noastre.

La data de 31 decembrie 2015, valoarea totală a schimburilor comerciale bilaterale a fost de 874,62
mil. euro, fiind înregistrată o creştere de 3,55% faţă de nivelul înregistrat la sfârşitul anului 2014.
Acest volum a marcat înregistrarea unui record istoric în relația bilaterală.
 Concluzii

Se poate afirma că în 2016 structura schimburilor comerciale este

asemănătoare cu cea a ultimilor ani, atât la import cât si la export,
predominând produsele din industria construcţiilor de masini. Spre
deosebire de exporturile românesti care au o tendinta de
diversificare in ultimii ani, importurile din Suedia tind sa se
concentreze in special pe echipamente si masini.
Dacă schimburile comerciale bilaterale vor continua să evoluze în
ritmul primelor opt luni ale anului există posibilitatea ca la sfârșitul
lui 2016 să se înregistreze un record istoric al comerțului România-
Suedia, de peste un miliard de euro.
Suedia este cunoscută ca una din naţiunile cele mai industrializate,
care acordă o importanţă deosebită globalizării şi inovării.
Descoperirile tehnologice au făcut fiecare sector industrial un
domeniu sigur pentru investitori.