Universitatea “Dunărea de Jos” din Galaţi

Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor

Proiect la disciplina „Comerţ internaţional”

Comerţul exterior şi politica comercială a
Suediei
în perioada 2015-2019

Student: ....

Specialitatea: Afaceri Internatioanle

Anul de studii: AI 02

Cadrul didactic coordonator: conf.dr.Mihaela-Carmen MUNTEAN

Galaţi
 2020

Cuprins
Capitolul 1. Prezentare generală a Suediei......................................................................................................3
1.1. Poziţie geografică, istorie, apartenenţa la organizaţii internaţionale..................................................3
1.2. Date statistice macroeconomice...........................................................................................................4
Capitolul 2. Comerţul exterior al Suediei.........................................................................................................5
2.1. Volumul valoric al comerţului exterior şi soldul balanţei comerciale..................................................5
2.2. Principalele ţări partenere în comerţul exterior şi import...................................................................5
2.3 Structura fizica a exportului.....................................................................................................................6
Capitolul 3. Politica comercială a Suediei......................................................................................................7
3.1. Politica comercială tarifar.......................................................................................................................7
3.2. Politica comercială netarifară.................................................................................................................8
3.3. Politica comercială promoţională şi de stimulare a exporturilor......................................................8
3.4. Regimurile vamale în Suedia...................................................................................................................8
Bibliografia....................................................................................................................................................10

Capitolul 1. Prezentare generală a Suediei

1.1. Poziţie geografică, istorie, apartenenţa la organizaţii internaţionale

 Suedia  sau Regatul Suediei este un stat în Europa de Nord, situat în partea estică a
peninsulei Scandinave, la țărmurile Mării Baltice (Golful Botnic). Cuprinde și numeroase insule din
Marea Baltică (Gotland, Öland ș.a.). Are frontiera comună cu Norvegia la nord-vest (1.619 km
lungime), Finlanda la nord-est (586 km), Marea Nordului împreună cu strâmtorile daneze la sud-vest
și Marea Baltică la est. Are o suprafață de 449.964 km². Capitala Suediei este Stockholm. După
sfârșitul Războiului Rece, Suedia a aderat în 1995 la Uniunea Europeană, dar a refuzat aderarea
la NATO, precum și la zona Euro, în urma unui referendum. Este, de asemenea, un membru
al ONU, Consiliul Nordic, Consiliul Europei, Organizația Mondială a Comerțului și OECD. Suedia
are un "sistem nordic" de asistență socială, în care sistemul de sănătate și învățământul terțiar sunt
universale pentru toți cetățenii săi. Suedia este o țară dezvoltată, având a-l unsprezecea cel mai mare
venit pe cap de locuitor. De asemenea, se poziționează foarte bine în numeroase alte clasamente,
precum calitatea vieții,[10] sănătate,[11] educație,[12] protecția libertăților civile,[13] competitivitate
economică,[14] egalitate de venituri,[15] prosperitate,[16] ușurință în afaceri[17] și dezvoltare umană,
[18]
 având de asemenea un nivel foarte scăzut de corupțieSuedia a rămas o țară neutră în timpul celor
două războaie mondiale. A continuat să stea nealiniată în timpul Războiului Rece și nu este astăzi
membră a nici unei alianțe militare (deși a participat la antrenamentele NATO). Aderarea la Uniunea
Europeană a fost susținută de partidele politice, și referendumul privind aderarea a avut succes,
trecând cu o majoritate de 52%, pe 13 noiembrie 1994. Suedia a aderat la 1 ianuarie 1995.
Pe durata Războiului Rece, țările nealiniate, cu excepția Irlandei, au considerat că nu e
înțelept să adere la Uniunea Europeană, deoarece predecesorul Uniunii, Comunitatea Europeană,
fusese asociată cu țările membre NATO. După sfârșitul Războiului Rece,
Suedia, Austria și Finlanda au intrat în UE, dar Suedia fără să adopte și moneda unică europeană.
Suedia în continuare a rămas nealiniată militar, cu toate că a participat la unele exerciții NATO, pe
lângă colaborarea ei cu alte țări europene în domenii precum tehnologii militare și industria de
apărare. Printre altele, companiile suedeze exportă armament, care este folosit de armata americană
în Irak . Suedia are de asemenea o lungă tradiție de participare la operațiuni militare internaționale,
cea mai recentă fiind în Afganistan, unde trupele suedeze se află sub comanda NATO, dar și
operațiuni de menținere a păcii sub protectorat ONU, cum ar fi în Kosovo, Bosnia și Herțegovina,
sau Cipru

1.2. Date statistice macroeconomice

Economia Suediei este dezvoltată economie orientată spre export , ajutat de
cherestea, hidroenergie , și minereu de fier . Acestea constituie baza de resurse a unei economii
orientate către comerțul exterior. Principalele industrii
includ autovehicule , telecomunicații , produse farmaceutice , mașini industriale, echipamente de
precizie, mărfuri chimice, articole de uz casnic și aparate, silvicultură , fier și oțel. În mod
tradițional, o economie agricolă modernă care a angajat peste jumătate din forța de muncă internă,
astăzi Suediadezvoltă în continuare industriile de inginerie, mină, oțel și celuloză care sunt
competitive la nivel internațional, așa cum demonstrează companii
precum Ericsson , ASEA / ABB , SKF , Alfa Laval , AGA și Dyno Nobel . 
Suedia este o economie de piață deschisă, competitivă și extrem de liberalizată . Marea majoritate a
întreprinderilor suedeze sunt deținute privat și orientate către piață, combinate cu un stat puternic
de bunăstare care implică plăți de transfer care implică până la trei cincimi din PIB. [28] [29] În 2014,
procentul averii naționale deținute de guvern era de 24%. [30]
Datorită faptului că Suedia este o țară neutră care nu a participat activ la cel de-al Doilea Război
Mondial , nu a trebuit să-și reconstruiască baza economică, sistemul bancar și țara în ansamblu, la
fel ca multe alte țări europene. Suedia a obținut un nivel ridicat de viață în cadrul unui sistem mixt
de capitalism de înaltă tehnologie și beneficii de asistență extinse. Suedia are a doua cea mai
mare venituri fiscale totale în spatele Danemarcei, ca pondere din veniturile țării. Începând cu 2012 ,
veniturile totale din impozite au fost de 44,2% din PIB, în scădere față de 48,3% în 2006. 
În 2014, Institutul Național de Cercetări Economice a prevăzut o creștere a PIB de 1,8%, 3,1% și
3,4% în 2014, 2015 și, respectiv, 2016.

Capitolul 2. Comerţul exterior al Suediei

2.1. Volumul valoric al comerţului exterior şi soldul balanţei comerciale
Economia suedeză este foarte deschisă comerțului exterior, care a reprezentat 89% din PIB-
ul său în 2018 (Banca Mondială). Automobilele și produsele petroliere s-au numărat printre cele mai
importante exporturi din Suedia (5,9%, respectiv 5,1%), urmate de medicamente, piese auto și
dispozitive de telecomunicații. Automobilele și produsele petroliere au fost, de asemenea, printre
cele mai importante importuri din Suedia (7%, respectiv 6%).
Germania este principalul partener comercial al Suediei, atât pentru importuri (17,9%), cât și
pentru exporturi (10,6%). Norvegia este al doilea prim receptor al exporturilor suedeze, urmată de
Finlanda, Danemarca și Statele Unite. Olanda este al doilea mare furnizor de bunuri și servicii din
Suedia, urmat de Norvegia, Danemarca și Regatul Unit. Uniunea Europeană este cel mai mare
partener comercial al Suediei în ansamblul său, iar țara are un deficit structural din comerțul cu
UE. Ca membru al UE, Suedia nu încheie acorduri de liber schimb; cu toate acestea, joacă un rol
activ în negocierile conduse de UE.
Bilanțul comercial din Suedia, care a fost în mod tradițional pozitiv, a înregistrat un deficit în
2018, importurile crescând mai repede decât exporturile. Importurile au atins 170,2 miliarde USD în
2018, față de 154,2 miliarde USD un an mai devreme, în timp ce exporturile au crescut la 165,9
miliarde USD de la 152,9 miliarde USD în perioada respectivă. Potrivit OMC, deficitul comercial
din 2018 a fost echivalent cu 4,2 miliarde USD. Cu toate acestea, Suedia prezintă de obicei un
excedent comercial, atunci când serviciile sunt incluse, deoarece țara exportă mai multe servicii
(72,7 miliarde USD) decât importă (68,6 miliarde USD). Mai mult, exporturile de mărfuri au depășit
importurile în 2019, conform datelor provizorii din Suedia Statistici, soldul comercial
îmbunătățindu-se la un excedent. Exporturile au fost estimate la 1,52 trilioane de SEK, comparativ
cu importurile la 1,5 miliarde SEK.

2.2. Principalele ţări partenere în comerţul exterior şi import

Principalii clienți
2018
(% din exporturi)

Germania 10,6%

Norvegia 10,4%

Finlanda 6,9%

Danemarca 6,9%

Statele Unite 6,4%

Vezi mai multe țări 58,7%

Principalii furnizori
2018
(% din importuri)

Germania 17,9%

Olanda 9,4%

Norvegia 8,6%

Danemarca 7,1%

Regatul Unit 5,0%

2.3 Structura fizica a exportului

  
Indicatori de comerț
2014 2015 2016 2017 2018
exterior

Comerțul exterior (în 83.7 84.6 82.9 85.7 89,1

% din PIB)

Soldul 17541 13802 11588 10955 8665

comercial (milioane
USD)

Soldul comercial 25309 24829 22587 15325 10356

(inclusiv
serviciul) (milioane
USD)

Importurile de bunuri 6.1 5.7 3.8 4.8 3.6

și servicii (modificarea
anuală a%)

Exporturi de bunuri 4.3 6.3 2.8 4.3 3.2

și servicii (modificare
anuală a%)

Importurile de bunuri 40.1 40.3 39.6 41.2 43,3

și servicii (în% din
PIB)

Exporturile de bunuri 43.6 44.3 43,3 44.4 45.8

și servicii (în% din
PIB)

Capitolul 3. Politica comercială a Suediei

3.1. Politica comercială tarifar

Aproximativ 75% din exporturile de bunuri industriale din Suedia sunt importate fără taxe în
țară de destinație în cadrul cadrelor diferitelor acorduri de liber schimb. Restul taxelor tarifare de
25% pot cauza o problemă, fie prin tarife ridicate la import țară sau pur și simplu din cauza
volumelor comerciale mari implicate.
De-a lungul negocierilor din runda Uruguay, Suedia a jucat un rol activ în promovarea
reduceri de tarife substanțiale la nivel general, precum și sprijinirea multor sectoare pentru
eliminarea taxelor.
Printre domeniile de interes special pentru Suedia se numără sectoarele fără taxe vamale pentru
produsele farmaceutice, instrumente medicale, echipamente pentru construcții și agricole. Suedia a
participat activ și discuțiile privind reorganizarea unui Acord multilateral de oțel (cu eliminarea
taxelor).
Alte domenii în care Suedia are interesul de a ajunge la un rezultat cuprinzător al reducerilor
tarifare în exporturile ei, piețele sunt de exemplu cele ale produselor pe bază de lemn (cum ar fi
lemnul tăiat, pulpă și hârtie) și mașini.

3.2. Politica comercială netarifară

În domeniul măsurilor non-tarifare există probleme substanțiale pentru exporturile suedeze

din multe piețe atât în țările industrializate, cât și în cele în curs de dezvoltare. Pe lângă eforturile
multilaterale NTM: sunt de asemenea, sub rezerva contactelor bilaterale între Suedia și unii
parteneri comerciali.
Problemele sunt cel mai puternic întâlnite în domenii precum investigațiile care fac obiectul
unui dumping sau subvenționate exporturi; achiziții publice; bariere tehnice în calea comerțului; și
zonele „noi” ale Rundei Uruguay (servicii, măsuri de investiții legate de comerț și drepturi de
proprietate intelectuală). Suedia a lucrat active în cadrul Rundei Uruguay pentru a obține rezultate
asupra acestor probleme care vor promova comerțul mondial.
Investigațiile privind descompunerea sau subvenționarea reprezintă o sursă majoră de
probleme pentru exportatorii suedezi. Ancheta în sine - chiar și în cazul în care s-a constatat că
dumpingul sau subvențiile necorespunzătoare nu s-a produs - constituie o interferență serioasă cu
comerțul, deoarece anumite țări au un prag foarte mic pentru inițierea unei investigații. O altă
dificultate este aceea că taxele antidumping sau compensatorii. Care sunt intenționate să fie de
natură temporară, în unele cazuri tind să aibă un caracter permanent.
În plus, companiile s-au dovedit a fi extrem de dificile de demonstrat și de dovedit că
dumpingul nu mai are loc sau că efectele unei subvenții, acordate în trecut, au dispărut. Exportatorii
suedezi se confruntă cu bariere tehnice din cauza adoptării cerințelor naționale asupra performanței.
design sau alte caracteristici ale unui produs. În anumite cazuri, standardele naționale sunt aplicate
care nu respectă standardele internaționale prevalente. Alte exemple sunt cerințe cu privire la
procedurile speciale, cum ar fi testarea, certificarea, omologarea și marcarea mărfurilor.

3.3. Politica comercială promoţională şi de stimulare a exporturilor

 O mai rapidă și eficientă expansiune a exporturilor suedeze pe piețele din Asia și din America
de Nord și de Sud;
-       Integrarea unui număr mai mare de întreprinderi mici și mijlocii în activitatea de export;
-       Creșterea ponderii produselor cu un înalt grad de prelucrare și a serviciilor în totalul
exportului suedez;
-       Creșterea accelerată a exportului, atât în cifre absolute, cât și ca procent din PIB;
-       Atragerea de investiții străine, de turiști și studenți din exterior;
-       Combaterea tendințelor protecționiste și consolidarea condițiilor favorabile de comerț liber,
prin implementarea acordurilor convenite în cadrul OMC și prin evoluția rapidă a
negocierilor UE de liberalizare a comerțului cu SUA, Canada și importante state emergente.
3.4. Regimurile vamale în Suedia

Atunci când mărfurile sunt importate în Suedia, revine importatorului sau agentului acestora
să facă declarația vamală completând SAD (document administrativ unic). Documentul poate fi
prezentat în suedeză, norvegiană, daneză, engleză sau germană. Trebuie să fie prezentată o factură
cu SAD completată. Pentru mai multe informații, vă rugăm să vizitați site-ul web vamal suedez .
Ca parte a standardelor „SAFE” stabilite de Organizația Vamală Mondială (WCO), Uniunea
Europeană a înființat un nou sistem de controale de import, „Sistemul de control al importurilor”
(ICS), care are ca scop asigurarea fluxului de mărfuri. la data intrării lor pe teritoriul vamal al
UE. Acest sistem de control, parte a programului comunitar eCustoms, este în vigoare începând cu 1
ianuarie 2011. De atunci, operatorii sunt obligați să treacă o declarație sumară de intrare (ENS) în
vama țării de intrare, înainte de introducerea mărfuri pe teritoriul vamal al Uniunii Europene.
Importul alimentelor care conțin carne sau lapte destinate consumului personal este interzis,
cu excepția cazului în care mărfurile sunt însoțite de documentele necesare din serviciile veterinare
din țara de origine.
Produse pentru copii mici: lapte, alimente și alimente speciale pe bază de rețetă medicală pot
fi importate cu condiția ca acestea să nu fie necesare la frigider înainte de deschidere, să fie ambalate
sub un nume de marcă pentru vânzare directă consumatorului final și că nu sunt deteriorat.
Alte produse interzise includ: material seminal, pământ, telefoane fără fir, medicamente pentru uz
personal, obiecte periculoase, așa cum sunt definite de IATA, mărfuri perisabile (cu excepția statelor
membre ale UE), arme, faună și floră.
 Bibliografia
1. https://en.wikipedia.org/wiki/Economy_of_Sweden#Economic_and_monetary_union
2. https://ro.wikipedia.org/wiki/Suedia
3. https://santandertrade.com/en/portal/analyse-markets/sweden/foreign-trade-in-figures
4. https://www.wto.org/gatt_docs/English/SULPDF/91830027.pdf
5. http://www.mae.ro/node/1743