Datoria externa a Irlandei si investiiile

finaciare


Produsul Intern Brut: 200 miliarde de euro
Datorie externa: 1.700 miliarde de euro
Datoria externa pe cap de locuitor: 390.969 euro/persoana
1.093% din PIB datorie externa din PIB
109% datoria publica din PIB
Gradul de risc de insolventa: Ridicat

Una dintre cele trei tari ce au avut nevoie urgenta de un bail-out,
Irlanda, a introdus in prezent o serie de masuri de austeritate pentru a-si
redresa bugetul intern. Dupa anii de crestere economica, recesiunea a
lovit si acesta natiune in 2008, ca urmare a crizei globale a creditelor care
a pus capat ofertei de imprumuturi bancare ieftine ce au alimentat
cresterea nesustenabila pe piata locuintelor.
Marea Britanie este cel mai mare creditor al Irlande

Irlanda se confrunta, de la mijlocul anului 2008, cu cea mai severa criza
economica din ultimii 70 ani, gradul ei de competitivitate pe plan
international erodandu-se brusc si semnificativ.
Programul de sprijin incheiat cu UE/FMI, in toamna lui 2010, a avut ca
scop remedierea deficienelor din sectorul financiar, asezarea economiei
irlandeze pe calea unei creteri durabile, realizarea unor finane publice
sntoase i crearea de noi locuri de munc.
Dupa trei ani consecutivi caracterizati de o diminuare a ritmului de
crestere, economia irlandeza a inceput sa recupereze din anul 2011 si este
de asteptat sa se mentina si sa se extinda in perioada urmatoare, desi nu
tocmai intr-un ritm initial anticipat.
Revizuirea finala a specialistilor Troicii Internationale, finalizata la
noiembrie 2013, concluzioneaza pozitiv evolutia Irlandei,
careintentioneaza iesirea din programul de bailout incepand cu 15
decembrie 2013 si revenirea completa la pietele internationale.
Irlanda va deveni astfel, prima tara din zona euro care va realiza acest
lucru.
Programul cu UE/FMI include mprumuturi de la Uniunea European i
Statele Membre ale UE n valoare de 45 miliarde euro si un imprumut cu
FMI de 22,5 miliarde euro prin Extended Fund Facility.
Potrivit ultimelor previziuni economice, publicate, in noiembrie 2013, de
catre Departamentul de Finane irlandez, prognoza cresterii PIB-ului
pentru anul curent este modesta de 0,2 % urmata de creterea cu 2% in
2014.
Atat la exporturi cat si la importuri, pentru anul in curs, previziunile
indica scaderi de -0,6%, respectiv -0,4%, cu reveniri la ritmuri de crestere
incepand cu anul viitor (exporturi 1,9%/importuri 1,5%). Se
preconizeaza ritmuri mai alerte de crestere pentru 2015 si 2016. Sectorul
investitiilor, potrivit acelorasi previziuni, isi va reveni printr-o crestere de
4,9% in 2013 continuata cu 6,8% in 2014.
Rata standard a somajului se previzioneaza a fi de 13,5% la finele acestui
an, pozitionandu-se la 12,4% pentru 2014. Cererea interna indica o
contractie de -0,2% in 2013, cu previziuni de revenire la crestere, din
anul urmator (1,8% ).
Ultimului raport trimestrial al Bancii Centrale a Irlandei, dat publicitatii
in octombrie 2013, evidentiaza evolutia principalilor indicatori macro-
economici pentru perioada 22010-2014, dupa cum urmeaza : economici
pentru perioada 22010-2014, dupa cum urmeaza :






In privinta finantelor publice, Departamentul de Finante irlandez a dat
publicitatii, la noiembrie 2013, cifrele care indica evolutia veniturilor la
bugetul de stat si a deficitului Trezoreriei.
Astfel, pentru primele 10 luni din 2013, Irlanda a marcat un deficit al
Trezoreriei de 10,5 miliarde euro, in scadere cu 3,5 miliarde euro fata de
perioada similara din 2012. Veniturile la bugetul statului, la octombrie
2013, au fost de 29,2 miliarde euro, in crestere cu 3,1% fata de perioada
similara din 2012 si cu 0,1% fata de targetul propus. Cheltuielile nete au
fost cu 1,3 milioane euro(-3,8%) mai mici, raportate la aceeasi perioade,
si cu -2,3% mai mici fata de profilul stabilit.
Soldul bugetului general consolidat, la 2012, este de -8,2% din PIB,
incadrandu-se in tinta de deficit fiscal excesiv stabilita pentru 2012
Investiii financiare n Irlanda
Locul Irlandei n clasament este unul destul de pozitiv. "Acest sondaj
arat c Irlanda continu s i mbunteasc locul n clasament, srind
de la 53 n 2008, la 20 n 2012 - o realizare remarcabil", a comentat
Regina Doherty, Fine Geal TD for Meath East.
Irlanda a obinut locul nti n patru categorii. Astfel, Irlanda este lider
mondial n ceea ce privete disponibilitatea forei de munc calificat,
flexibilitatea i adaptabilitatea forei de munc, stimulentele pentru
investiii i atitudinea fa de globalizare.
n plus, Irlanda a primit locul al doilea pentru legislaia afacerilor ce ofer
o deschidere fa de investitorii strini, pentru marile corporaii care sunt
eficiente dup standardele internaionale i pentru adaptabilitatea
companiilor.
A obinut locul 4 pentru rata impozitului corporativ pe profit i pentru
taxele corporative reale.
n plus, ultimul raport internaional privind informaiile despre
construcii, emis de Faithful and Gould, arat c indicele costurilor de
construcie din Irlanda, de 91,3, este mai mic dect cel din Singapore
(94,8), SUA / Chicago (100), Regatul Unit (109,5) i Elveia (155,2), a
raportat IDA Ireland.
n plus, excelena Irlandei n disponibilitatea forei de munc calificate a
fost confirmat de sondajul din 2012, Lipsa talentelor, publicat de
Manpower Group, care a clasat Irlanda ca lider mondial n ceea ce
privete disponibilitatea de competene i ca locaie global unde se
gsesc cel mai uor oameni talentai.
Potrivit doamnei Doherty, aceste rezultate irlandeze excelente "vor fi
analizate foarte atent de unii dintre colegii notri din UE."
Barry O'Leary, director executiv al IDA Ireland (Agenia de Dezvoltare
Industrial), a salutat rezultatul pozitiv. Potrivit lui: "Competitivitatea
pentru investiii strine directe este n mod semnificativ n cretere, iar
disponibilitatea forei de munc calificate este, printre altele, unul dintre
principalii factori decisivi atunci cnd companiile aleg o locaie pentru
investiiile lor din strintate".
Acesta este unul din motivele pentru care Irlanda urc continuu pe scara
atractivitii. "De exemplu, o disponibilitate mai mare a personalului din
domeniul calculatoarelor i software-ului va fi un element cheie pentru
investitorii din Irlanda, n anii urmtori. Acest lucru se datoreaz creterii
numrului de persoane care se nscriu la cursurile de calculatoare,
software i la cursuri de conversie din universiti i institute de
tehnologie din ntreaga ar. Participarea la cursuri de calculatoare la nivel
universitar a nregistrat o cretere cu 40 la sut n ultimii patru ani, primii
dintre aceti studeni suplimentari - obinnd un grad onorific - vor intra
pe piaa forei de munc n aceast var."
Vorbind de la Bruxelles, unde a participat la ntrunirile Consiliului de
Minitri privind competitivitatea i comerul din UE, ministrul Muncii,
ntreprinderilor i Inovaiei, Richard Bruton TD, a salutat rezultatele
Irlandei. Cnd a comentat cu privire la rezultatele, el a subliniat, cu toate
acestea, punctele slabe evidente din clasament. Primul dintre aceste
puncte slabe este accesul la credite pentru ntreprinderi: Irlanda a ocupat
doar locul 53, o scdere de pe locul 14 n 2008. Totui, este o uoar
cretere fa de 57, ocupat n 2011.
"Prim-ministrul are ca obiectiv ca, pn n 2016, Irlanda s devin cea
mai bun ar din lume pentru afaceri, iar guvernul a nceput s pun n
aplicare planul nostru de a realiza asta. Rezultatele de astzi arat c, dei
a existat o mbuntire vizibil fa de 2011, nc avem un drum lung de
parcurs dac vrem s realizm acest obiectiv. Eu voi lucra din greu,
mpreun cu colegii mei din Cabinet, pentru a oferi o reformare real a
ntregii economii, pentru a mbunti competitivitatea i pentru a ne
asigura c vom crea locuri de munc i vom relansa economia", a spus el.
Printre altele, reforma va include modificri pentru reducerea costurilor
afacerilor, mbuntirea accesului la finanare i ncurajarea inovaiei, a
susinut ministrul Bruton.