Sunteți pe pagina 1din 5

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI

MASTER ECONOMIE EUROPEANA

IMPACTUL INVESTITIILOR STRAINE DIRECTE


ASUPRA ECONOMIEI ROMANESTI

MASTERAND: LUBENE ANDREEA CRISTINA


GRUPA: 1441
AN: II

BUCURESTI
- 2011 IMPACTUL INVESTITIILOR STRAINE DIRECTE
ASUPRA ECONOMIEI ROMANESTI
Investitiile straine joaca un rol important in orice proces de crestere si dezvoltare
economica durabila. Acestea maresc sursele de capital national prin folosirea capitalului
suplimentar care provine din economisiri externe. De asemenea au o contributie substantiala
la transferul de tehnologie, crearea de noi locuri de munca, cresterea gradului de pregatire a
fortei de munca, dezvoltarea exporturilor etc.
Relatia dintre investitiile straine directe si cresterea economica se datoreaza pe de o
parte impactului pe care acestea il au asupra mediului economic din fiecare tara iar pe de alta
parte influentelor pozitive pe care cresterea economica sustinuta le are asupra fluxurilor de
capital strain receptate. Conform specialistilor din domeniu, perioadele de crestere economica

majora sunt caracterizate prin atragerea unor fluxuri de investii straine directe importante iar
in acelasi timp investitiile straine si autohtone reprezinta un factor esential al cresterii
economice.
Teoriile si studiile au demonstrat ca investitiile straine directe au influentat mediul
economic, social si natural din tarile central si est europene intr-un grad mai mare sau mai
mic, in functie de conditiile concrete existente in fiecare tara precum si de gradul de intrare al
capitalului strain. Pe masura ce fluxurile de capital strain au inceput sa se acumuleze in
stocuri semnificative, s-a inregistrat un efect pozitiv mai mare asupra produsului intern brut al
tarii de implantare fata de tarile in care ponderea stocului de investitii straine directe a fost
mai mica.
Astfel in Romania, fata de celelalte state central si est europene care s-au integrat in
Uniunea Europeana, investitiile straine directe au avut un impact mai redus deoarece nu s-a
atins masa critica de capital strain capabila sa produca efecte semnificative la nivel economic
si social asemanatoare celor inregistrate in Estonia, Ungaria si Cehia. Totusi si in Romania pot
fi identificate efecte pozitive ale fluxurilor de investitii straine directe1.
Pentru a evidentia influentele investitiilor straine directe asupra cresterii economiei
romanesti trebuie analizata relatia dintre produsul intern brut si fluxurile de investii straine
directe.
Pana in anul 1999 nu a existat o relatie directa si puternica intre fluxurile de investitii
straine directe receptate si produsul intern brut deoarece intrarile de capital strain au fost
reduse, ponderea stocului de investitii straine directe in PIB fiind de 15,5% in anul 1999.
Ulterior, incepand cu anul 2000, economia romaneasca a intrat pe o panta ascedenta
inregistrand o crestere economica accentuata, cu ritmuri cuprinse intre 2,1% (in anul 2000 fata
de anul 1999) si de 8,4% (in 2004 fata de 2003). In acelasi timp, au fost inregistrate si fluxuri
sporite de investitii straine directe, cu ritmuri cuprinse intre 11% (in 2001 fata de 2000) si
194% ( in 2004 fata de 2003), Romania devenind ce mai mare receptoare de capital strain din
Europa de Sud-Est, alaturi de Bulgaria.2 Astfel, incepand cu anul 2000, impactul investitiilor
straine directe asupra Romaniei a fost unul pozitiv.
Efectele pozitive ale investitiilor straine asupra economiei romanesti poate fi analizat
sub doua aspecte: cantitativ si calitativ. Din punct de vedere cantitativ, investitiile straine au
contribuit la majorarea resurselor investitionate externe, la dezvoltarea activitatilor economice
si crearea de noi locuri de munca. Din punct de vedere calitativ investitiile straine directe au

Viorela Beatrice Iacovoiu Investitiile straine directe intre teorie si practica economica.
Analize comparative, Editura ASE, Bucuresti, 2009, p. 233
2
Viorela Beatrice Iacovoiu Investitiile straine directe intre teorie si practica economica.
Analize comparative, Editura ASE, Bucuresti, 2009, p. 235

contribuit la transferul de tehnologie, pregatirea avansata in finante, marketing si resurse


umane etc3.
Unul din rolurile cele mai importante ale investitiile straine in dezvoltarea activitatilor
din economia romaneasca este reprezentat de contributia la transferul de tehnologie si
achizitionarea din exterior de masini si echipamente performante. De fapt, motivul principal
pentru care Romania a atras investii straine il constituie achizitionarea de tehnologii inalte, a
echipamentelor si tehnologiilor de mare randament. In majoritatea cazurilor, investitiile
straine directe foarte importante au presupus cumpararea tehnologiilor performante care nu
existau in Romania. Spre exemplu in domeniul explorarilor si exploatarilor de petrol si gaze
contractele cu firmele internationale s-au facut in baza unor tehnologii de exploatare la mare
adancime inexistente in industria romaneasca, precum si a unor echipamente performante.
Prin achizitionarea acestor echipamente i se impune Romaniei sa se adapteze la normele de
calitate si standardele internationale, sa realizeze noi tehnologii de fabricatie si sa innoiasca
produsele. Acest lucru s-a manifestat in majoritatea domeniilor in care s-a investit capitalul
strain.
Investitiile straine directe sustin cresterea economica in Romania in moduri diferite in
functie de forma pe care o imbraca investitia. In cazul unei investitii noi cresterea economica
este evidentiata prin crearea unei noi capacitati de productie, locuri de munca suplimentare,
aparitia in economie a unui nou consumator si platitor de taxe. Prin urmare investitiile straine
directe au efect pozitiv asupra veniturilor la bugetul statului prin aparitia unor noi
contribuabili in economia tarii si, chiar daca in anumite cazuri se acorda stimulente fiscale,
veniturile bugetare tot cresc datorita cresterii incasarilor din impozitele pe salarii.
In cazul participarii la privatizare, chiar daca uneori se reduce activitatea si scade
numarul locurilor de munca, efectul pozitiv consta in eficientizarea activitatii agentului
economic roman si cresterii competitivitatii acestuia4.
Astfel, privit pe termen scurt, impactul capitalui strain asupra resurselor de munca la
nivel de intreprindere poate fi contradictoriu insa pe termen lung prin investitii succesive si
capitalizarea profitului se pot creea noi locuri de munca. Majoritatea investitiilor straine
formate pe baza intreprinderilor deja existente in Romania si-au mentinut personalul prin
utilizarea mai multor metode: dezvoltarea activitatii si redistribuirea fortei de munca
existente, mentinerea salariatilor si compensarea actiunilor prin cresterea mai lenta a salariilor.
3

Dr. Nicolae Tudorescu, Dr. Marieta Stanciu - Investitiile factor al dezvoltarii durabile ,
Tribuna Economica, v.19, nr. 43, 2008, p. 87
4

Prof. Univ. Dr. Florin Bonciu, Investitiile straine directe si noua ordine economica
mondiala, Editura Universitara, Bucuresti, 2009, p. 66.

Un alt efect important al investitiilor straine directe asupra economiei romanesti il


reprezinta transferul de experienta si cresterea gradului de pregatire a fortei de munca.
Majoritatea intreprinderilor multinationale au pregatit si mentinut managerii romani si au adus
personal din strainatate numai pentru completarea departamentelor mai sensibile. Acolo unde
managementul este strain acesta este fie combinat cu manageri romani care preiau treptat
anumite functii, fie un management strain restrans la nivel de decizii strategice combinat cu
personal local de executie.
In concluzie in economia romaneasca se manifesta impactul favorabil al investitiilor
straine directe asupra cresterii economice care, la randul ei, a generat cresterea semnificatica a
intrarilor de capital.

BIBLIOGRAFIE
1. Dr. Nicolae Tudorescu, Dr. Marieta Stanciu - Investitiile factor al dezvoltarii
durabile , Tribuna Economica, v.19, nr. 43, 2008.
2. Prof. Univ. Dr. Florin Bonciu, Investitiile straine directe si noua ordine economica
mondiala, Editura Universitara, Bucuresti, 2009.
3. Viorela Beatrice Iacovoiu Investitiile straine directe intre teorie si practica
economica. Analize comparative, Editura ASE, Bucuresti, 2009.

S-ar putea să vă placă și