PROIECT

-MANAGEMENTUL
INVESTITIILORINVESTITII STRAINE DIRECTE

Zaharia Andrei-Ionut
Facultatea de Contabilitate si Informatica de
Gestiune
Anul III, Seria B, Grupa 641

Definirea investitiilor straine directe

Investitia straina directa este definita ca o relatie investitionala de durata
intre o entitate rezidenta si o entitate nerezidenta; de regula, implica exercitarea
de catre investitor a unei influente manageriale semnificative in intreprinderea in
care a investit.
Sunt considerate investitii straine directe: capitalul social varsat si
rezervele ce revin unui investitor nerezident care detine cel putin 10 la suta din
voturi sau din capitalul social subscris al unei intreprinderi rezidente, creditele
dintre acest investitor sau grupul din care face parte acesta si intreprinderea in
care a investit, precum si profitul reinvestit de catre acesta.
De asemenea sunt considerate investitii straine directe capitalurile din
companiile rezidente asupra carora investitorul nerezident exercita o influenta
semnificativa pe cale indirecta, si anume: capitalurile proprii ale asociatelor si
filialelor rezidente ale intreprinderii rezidente in care investitorul nerezident
detine cel putin 10 la suta din capitalul social subscris.
Sunt cel putin patru caracteristici care le disting direct de portofoliul de
investitii:
1. Un aspect fundamental al investitiilor directe, ca opuse investitiilor de
portofoliu aste ca investitorul cumpara puterea de a exercita controlul asupra
managementului investitiei si tocmai de aceea nu implica doar capital. Acest
lucru implica abilitati manageriale si tehnice sau cunostinte de marketing.
Puterea controlului va varia in functie de distributia actiunilor in firma respectiva.
Explicatia acestui fapt este aceea ca daca un investitor detine peste 30% din
actiunile unei companii si nici un alt investitor nu detine mai mult de 10% aste
foarte posibil sa fie apt de a exercita controlul cu toate ca este minoritate,
nedetinand 51% din actiunile unei companii.
2. O alta diferenta fundamentala este tinta finala a investitorului direct si a
investitorului de portofoliu. Capitalul de portofoliu are tendinta de a se muta in
unele sectoare din tari straine care au un avantaj asupra respectivelor sectoare
interne. Acest avantaj va fi reflectat de un profit superior. Acest lucrul impus este
posibil sa se intample cu o investitie directa intr-o industrie in care tara sursa are
avantajul dar unde acest avantaj poate fi transferat unei tari straine in folosul
acesteia.
3. Vasta majoritate a investitorilor de portofoliu este realizata de persoane
fizice sau institutii si nu de persoane juridice, de companii. Ei au tendinta sa
investeasca in persoane fizice si institutii straine prin intermediul mecanismului
pietei de capital strain. In cazul investitiilor directe straine este normal sa fie
facut de companii. Poate implica cumpararea unei intregi companii sau numai
unei parti din aceasta constituind un schimb de proprietate sau, alternativ, poate
consta in cladirea unei intregi noi fabrici in strainatate intr-o forma pe verticala
sau orizontala , cu toate ca acestea, reprezentand inca o extensie geografica a
acestei firme. Acestea pot fi motivele diferite de maximizare a profitului imediat.
Rezultatul analizei generale facute la CERT a confirmat acest lucru.

4. Investitiile directe straine nu necesita un flux de capital de la o tara la

alta. Economistii obisnuiau sa se gandeasca la investitiile directe ca la o miscare
internationala a capitalului ce poate avea forme diverse, de exemplu noi actiuni,
anumite forme de obligatiuni, vanzari-cumparari ale actiunilor si obligatiunilor
existente prin schimburile de titluri de valoare sau printr-o varietate de forme si
instrumente de credit pe termen scurt. Singura diferenta pe care economistii au
acceptat-o a fost aceea ca investitiile directe sunt insotite de grade diferite de
control si miscare de management si tehnologie.

Alte beneficii pe care o investitie straina le-ar putea aduce:

- sporirea productie si a calitatii produselor in concordanta cu standardele

vestice;
- realizarea cantitatii necesare tuturor pietelor potentiale straine sau
interne;
- crearea de noi locuri de munca;
Pe de alta parte investitiile sunt componenta cea mai volatila a PIB. Cand
exportul de bunuri si servicii trece printr-o perioada de recesiune si acest declin
este, de obicei, datorat unei scaderi a cheltuielilor pentru investitii. Cu mult mai
putin volatile decat investitiile nationale, investitiile straine directe raspund la
mult mai multe determinante decat investitiile domestice (nationale).
In cadrul unor studii se arata ca investitiile asigura cresterea capitalului fix
si circulant, ca o miscare a capitalurilor a caror zona de deplasare nu se mai
opreste la granitele nationale, devenind o activitate internationala. Procesul de
adancire a interdependentelor economice si tehnologice dintre economiile
nationale transforma investitiile intr-o activitate comuna transnationala.
Daca luam in considerare realizarile economice exprimate prin PIB
inregistrat in ultimii ani de catre economiile in tranzitie, in general, si de catre
economia Romaniei, in special, si proiectand trendul rezultat pentru urmatorii
cativa ani se desprinde clar concluzia ca sectorul privat este inca alarmant de
inferior nevoilor nationale, iar relansarea economica si sustinerea ei nu se poate
realiza fara acest sector in plin proces de generalizare. Tranzitia spre economia
de piata este insotita de o periculoasa instabilitate si incertitudine manageriala
mai ales in intreprinderile cu capital total sau partial de stat.
Romania, ca de altfel toate statele din centrul si estul Europei, are la randul
sau o serie de motivatii obiective si subiective ce stau la baza interesului fata de
investitiile straine directe dintre care putem retine, mai ales, urmatoarele:
a.

Nevoia de capital in vederea retehnologizarii, a refacerii economice in urma

restructurarii impuse de tranzitia la un alt sistem economic, cel al economiei de
piata, constituie o prima mare motivare a interesului de atragere de capital
strain. Trecerea la economia de piata presupune cateva mutatii de esenta in
structurile economice. Implementarea proprietatii private ca forma
preponderenta in economie devine o cerere, de prim ordin, a tranzitiei. Fara o

rapida aliniere la cerintele moderne ale economiei mondiale, economiile fostelor

state comuniste risca sa intre intr-un periculos regres.
Transferul de tehnologie si de know-how este de asemenea, una din marile
motivatii ale interesului fata de capitalul strain. Este pentru oricine destul de clar
ca progresul tehnic atins de lumea dezvoltata trebuie atras in favoarea
economiilor in tranzitie. Ori, una din caile de prima aplicabilitate in realizarea
acestui deziderat poate consta tocmai in asocierea cu parteneri straini din tarile
dezvoltate si prin atragerea de capital sa se faciliteze accesul la aceasta
tehnologie. Prin aceasta, producatorii din tarile in tranzitie vor putea fi pusi in
situatia de competitivitate pe piata mondiala si vor putea avea acces la piata
externa cu propriile produse..
Preluarea si aplicarea noilor metode de conducere constituie o componenta a
restructurarilor necesare reusitei tranzitiei. Printre factorii sinergici cu efecte
determinante in cresterea si dezvoltarea economica, managementul tanar
inovativ si cu rol pozitiv, este considerat de Centrul de Cercetari Economice din
Japonia ca deosebit de important. De asemenea, fostul cancelar german Helmut
Schmit, economist recunoscut, declara cu ani in urma ca la baza rapidului progres
al economiei germane postbelice a stat in buna organizare a activitatii economice
si de productie, alaturi de disciplina specifica acestui popor.
Accesul la piata occidentala cu pretentiile sale ridicate, constituie, de asemenea,
o motivatie serioasa a atragerii de investitii straine directe. Produsele obtinute in
cadrul unor participari straine la fabricatie au acces mult usurat pe pietele
externe, mai ales daca si cand acestea se alatura propriilor realizari ale
investitorului strain in tara de origine. In multe cazuri rezultatul unor astfel de
cooperari, ce au ca obiect realizarea de investitii si produse in comun, se pot
bucura chiar de anumite facilitati la intrarea pe pietele statelor dezvoltate,
facilitati ce pot viza diferite autorizari, omologari, asimilari, etc., precum si
facilitati de ordin vamal, fiscal sau de alta natura.

b.

c.

d.

Impactul ISD asupra privatizarii din Romania

In ceea ce priveste privatizarea din Romania aceasta nu poate fi
satisfacatoare nici din punct de vedere al tranzactiilor incheiate in valuta si nici in
ceea ce priveste conditiile si preturile la care s-au realizat. Principalele cauze care
au generat aceasta evolutie au fost:

aparitia tarzie a Romaniei pe piata (practic dupa 1996), cand interesul pentru
zona fusese deja satisfacut (pentru unele firme transnationale), fie scazuse
considerabil datorita evolutiei din fosta Iugoslavie sau a crizelor financiare din
Federatia Rusa, care au temperat sau amanat interesul investitorilor straini
pentru zona balcanica;
incheierea unor contracte sub presiunea timpului (mai ales a celor
financiare)
au facut ca acestea sa nu fie deloc avantajoase sau sa nu prevada un
mecanism suficient de strict de controlare a respectarii obligatiilor de catre
cumparatori, fie ei romani sau straini;
nefinalizarea unor serii de contracte de privatizare cu valori mari (Bell Helicopter,
Akmaya,etc.), sau finalizearea cu mari intarzieri (Renault);
instabilitatea economica marcata de cresterea inflatiei si fluctuatiei
cursului de schimb;

manifestari ale instabilitatii guvernului concretizate in remanieri si

schimbari frecvente de ministrii care nu au permis desfasurarea unei stategii
economice coerente si continue;
scaderea de puterii de cumparare a pietei romanesti, care nu mai avea
capacitatea de a absorbi oferta (atat la nivelul firmelor cat si al menajelor);
amplificarea manifestarilor birocratice, precum si a celor de coruptie.
Privatizarea Petrom si a unor distributii de energie electrica si gaze
naturale, cu mari firme europene a deschis drumul catre o noua era in procesul
de reforma din economie pentru ca cei ce vor consuma, vor trebui sa si
plateasca.
Tinand cont ca in Romania se consuma de doua ori si jumatate resurse
specifice in unitatea de PIB decat in U.E. in conditiile in care preturile produselor
petroliere este in crestere este necesara reducere intensitatii energetice prin
surse de finantare destinate economisirii energiei. Efectele pe care le produc
investitiile in domeniul energetic constau in crestere competitivitatii produselor
romanesti la export prin scaderea pretului de productie in care intra si cheltuielile
energetice, in echilibrarea balantei de plati externe prin reducerea importului de
energie si in micsorarea valorii facturilor populatiei dar si in eliminarea arieratelor
din acest sector.

Integrarea europeana a Romaniei componenta a

strategiei de dezvoltare economica pe termen lung
In Europa, unde Romania isi realizeaza mai mult de jumatate din exportul si
importul sau, este usor de imaginat ce ar insemna o anumita izolare. Integrarea
Romaniei in structurile economice si politice europene si euroatlantice nu este
numai o chestiune de optiune tactica, ci, in primul rand, o problema strategica
unanim acceptata.
Constiente de importanta acestei aderari si integrari a Romaniei in concertul
economic european, in Romania s-a ajuns la un consens al tuturor fortelor politice
importante, care, semnand in comun Declaratia de la Snagov, au legitimat
strategia aderarii si au dovedit deplina credibilitate de care Romania trebuie sa se
bucure pe plan european si mondial in procesul de tranzitie ireversibila, spre
economia de piata.
In relatiile sale economice, Romania s-a indreptat cu consecventa spre
amplificarea legaturilor comerciale si de cooperare cu zona occidentala a
continentului.
Interesele economice si politice ale Romaniei se impletesc cu cele ale intregii
Europe, prin pozitia sa geopolitica, prin importanta sa economica prezenta si de
perspectiva, aflandu-se la intretaierea celor mai importante cai comerciale. Cand
peste 50% din comertul sau exterior se desfasoara in relatia cu statele Europei
occidentale, Romania are nevoie de piata europeana, iar aceasta are nevoie de
Romania.

Definitivarea procesului de tranzitie

Marea majoritate a investitorilor straini vor sa evite contactele cu proprietatea
de stat, indiferent sub ce forma se prezinta aceasta, oferind in schimb varianta
achizitionarii. Achizitionarea de societati comerciale, ca forma de investitie
directa de capital in strainatate, presupune prin definitie o preluare cvasitotala
sau chiar in totalitate a unei firme straine, fie ca se realizeaza prin negociere
directa, fie ca se face prin cumpararea de actiuni, este subordonata din start
strategiilor expansioniste ale marilor concerne de natura transnationala, cu mare
putere economica, detinatoare de multiple canale de informare si influentare a
pietei, inclusiv a politicilor nationale ale statelor primitoare de astfel de investitii.
Pe de alta parte, nici conducerile unor societati in care statul detine pachetul
de control nu este pe deplin liber sa actioneze, fiind, de fiecare data, conditionat
de o serie de reprezentanti ai puterii, cu mai putina capacitate de a intelege si
cunoaste concret nevoile firmei, dar cu mare influenta in luarea deciziilor.
Aparitia de noi intreprinderi private, chiar daca acestea sunt de mai mica
putere economica si financiara, este, de asemenea, de natura a atrage noi
investitori straini, cunoscut fiind faptul ca, la randul lor, investitorii straini ce
doresc a se extinde pe alte piete sunt adesea intreprinderi mici si mijlocii. Intr-un
studiu, s-a aratat ca in primul rand firmele interesate in noi investitii, pentru
prima data in Est, sunt intreprinderile cu mai putin de 200 de lucratori. Asemenea
intreprinderi care vor, pentru prima data, sa investeasca in tarile este europene
reprezinta, potrivit aceluiasi studiu cca. 20% din totalul potentialilor investitori, in
timp ce 80% sunt din randul celor ce au mai investit deja in aceasta arie
geografica.
Ceea ce este esential consta in faptul ca sectorul privat, chiar incluzand firme
cooperatiste sau de alta natura asociativa, se manifesta ca un factor important si
cu impact determinant in evolutia macroeconomica a Romaniei.

Romania are in prezent 311 proiecte de investitii straine

atrase, jumatate fata de 2004-2008
Numarul proiectelor de investitii straine atrase de Romania intre 2009 si
2013 a fost de 311, jumatate fata de intervalul 2004-2008. Scaderea s-a reflectat
si in locurile de munca create, care s-au redus cu peste 50%, insa a urcat in acest
an pe locul trei ca atractivitate in Europa Centrala si de Est.
In perioada 2004-2008, Romania a atras un numar de 612 de proiecte de
investitii si se pozitiona pe locul doi in Europa Centrala si de Est (CEE), dupa
Polonia, in functie de acest indicator, inregistrand insa cea mai mare scadere
intre 2009 si 2013, de aproape 50%, la 311 proiecte. In urma acestei scaderi,
piata locala a coborat pe pozitia cinci, in urma Rusiei, Poloniei, Turciei si Cehiei,
potrivit editiei din 2014 a studiului EY - European attractiveness survey.

Numarul de locuri de munca create in urma investitiilor straine din

Romania, Polonia si Cehia au scazut cu peste 50%, in timp ce in Turcia si Serbia
au crescut cu 143%, respectiv 157%. Romania a urcat insa pe locul trei in topul
celor mai atractive piete pentru investitii straine directe din zona CEE, castigand
doua puncte procentuale in preferintele investitorilor, conform raportului.

Romania a atras mai putine investitii straine in S1;

scadere de 10,3%, la 1,19 mld. euro
Investitiile directe ale nerezidentilor in Romania au totalizat 1,192 miliarde
euro, din care participatiile la capital (inclusiv profitul reinvestit) au insumat 1,11
miliarde euro, iar creditele intragrup 78 milioane euro, a anuntat miercuri Banca
Nationala a Romaniei.
In luna mai s-a inregistrat cel mai mare nivel al investitiilor straine directe
atrase de Romania de la inceputul anului, de 306 milioane euro, in conditiile in
care in aprilie investitiile au totalizat 215 milioane de euro, in martie 290 milioane
de euro, in februarie 36 milioane de euro, iar in ianuarie 244 milioane de euro.
Anul trecut, investitiile straine directe au crescut cu 26,8% comparativ cu
anul anterior, la 2,71 miliarde euro, atingand varful ultimilor patru ani, dupa ce in
2012 s-a consemnat prima apreciere de la inceputul crizei.

Romania a ajuns in top 3 cele mai atractive tari din

regiune pentru investitori.
Romania a depasit Ungaria in clasamentul celor mai atractive tari pentru
investitii straine in Europa Centrala si de Est (CEE) in 2014, situandu-se pe locul
al treilea in regiune, in timp ce Polonia si Cehia se afla pe primele doua locuri. Cu
toate acestea, primele doua clasate se afla pe o tendinta descrescatoare in 2014
fata de 2013, in timp ce atractivitatea Romaniei a crescut cu 2 puncte
procentuale. Daca se pastreaza aceasta tendinta, Romania ar putea depasi Cehia
in anul 2015, devenind a doua tara ca atractivitate pentru investitorii straini in
CEE.
Revenind la investitiile straine atrase, CEE a scazut in preferintele
investitorilor in 2013, pe fondul unei cresteri economice lente si a conditiilor
economice instabile. Regiunea a atras cu 5% mai putine proiecte de investitii
straine directe, in timp ce locurile de munca generate au scazut cu 4%.

Un semn deloc imbucurator in regiune a fost scaderea motorului principal

al investitiilor, industria automobilelor. Per total, proiectele de productie s-au
mentinut pe prima pozitie in regiune cu 410 proiecte. In acelasi timp, regiunea a
inregistrat o crestere cu 55% a proiectelor de cercetare si dezvoltare, ceea ce
marcheaza o crestere a valorii adaugate a proiectelor implementate.

Romania isi pastreaza locul 10 in Europa privind numarul locurilor de

munca nou create prin investitiile straine directe in 2013, conform raportului
anual EY - European Attractiveness Survey.

Astfel, Romania a atras anul trecut investitii straine ce au generat 6.157

locuri de munca, in scadere cu 13% fata de anul anterior, cand investitiile straine
directe au generat 7.114 locuri de munca in Romania. Pe primele locuri in acest
clasament s-au situat Marea Britanie, Franta, Polonia, Rusia si Serbia.

CONCLUZII
Investitiile straine directe au efecte importante asupra economiilor tarilor
gazda printre care cele mai importante sunt legate de cresterea productivitatii
muncii prin transfer de know-how, tehnologie, abilitati de management si
marketing favorizand progresul tehnologic si cresterea economica pe termen lung
n tarile n curs de dezvoltare.
Lucrarea face o trecere n revista a unor tipuri de modele privind impactul
ISD (multe dintre ele facand comparatie cu amploarea efectelor produse de
investitiile nationale) n functie de efectele negative asupra firmelor locale
(generate de competitie) si de efectele pozitive asupra cresterii economice si de
combatere a saraciei si asupra pietei muncii (cresterea inegalitatilor salariale,
ocuparii fortei de munca, cresterii calificarii personalului pe ansamblul industriei
si cresterii productivitatii fortei de munca n firmele locale). De asemenea, n
lucrare sunt prezentate rezultatele empirice ale unor cercetatori privind impactul
ISD asupra cresterii productivitatii muncii si calificarii personalului n industriile
din Romania si unele tari ale Europei Centrale si de Est.
De asemenea investitia straina directa presupune internalizarea unor
active tangibile si intangibile n urmatoarele conditii: agentii economici implicati
sa fie situati n spatii nationale diferite, interesul investitorului sa se manifeste pe
termen lung, investitorul sa exercite controlul asupra activelor n care s-a realizat
investitia.
Toate teoriile cu privire la investitiile straine directe ilustreaza, mai mult
sau mai putin evident, ca investitorii straini urmaresc obtinerea celui mai mare
castig posibil din valorificarea avantajelor proprii, exploatate, cu rentabilitate
mai ridicata, prin internationalizarea productiei. Drept urmare, presupunand ca
firmele realizeaza ISD atunci cand dispun de avantaje ce pot fi valorificate,
aceste teorii presupun implicit atingerea unui anumit nivel de dezvoltare
economica al tarii sursa.

O concluzie ce se poate desprinde este aceea ca prin maximizarea

efectelor potential benefice si diminuarea costurilor privind investitiilor straine
directe depind, n mare masura, de conditiile concrete existente n tara de
implantare si, n principal, de politicile guvernamentale aplicate. Acestea pot
favoriza manifestarea unora sau altora dintre contributiile ISD, influentand, n
acelasi timp, cantitatea si calitatea influxurilor de capital strain.
Ca urmare a impactul ISD asupra economiei romanesti s-au evidentiat
contributiile pozitive si negative reflectate asupra mediului economic si social,
subliniind, n acelasi timp, faptul ca volumul relativ redus de investitii straine
directe si structura acestora au influentat decisiv raportul ntre costurile si
beneficiile asociate intrarilor de capital strain. Se poate afirma ca principalele
contributii pozitive se regasesc la nivel microeconomic, n acele domenii de
activitate care, receptand fluxuri relativ mai ridicate de ISD, au beneficiat de
efectele transferului de resurse productive constand n capital, tehnologie si
cunostinte specifice (manageriale, de marketing etc.).
In concluzie, n opinia noastra, reducerea decalajelor ce ne despart de
celelalte state europene nu se poate realiza fara atragerea unor fluxuri masive de
capital strain care sa completeze si potenteze efortul autohton, sustinand
cresterea competitivitatii si eficientei resurselor, activelor si capabilitatilor.