Evoluția investițiilor străine directe în Europa, în contextul

pandemiei

Profesor Coordonator: Student:

Mociar-Coroiu Sorina-Ioana Doroftei Gabriel

Oradea,2022

1
 Evoluția investițiilor străine directe în Europa, în contextul
pandemiei

Definirea şi formele investiţiilor internaţionale.

Investiţiile internaţionale reprezintă modalităţile concrete prin care un agent economic

realizează operaţiuni internaţionale, adică atunci când:

a.) cumpără acţiuni de pe o piaţă străină sau emise de o firmă din altă ţară;

b.) cumpără obligaţiuni de pe o piaţă străină sau emise de o firmă străină;

c.) construieşte “pe loc gol” o societate nouă sau deschide o filială în altă ţară
(greenfield investments);

d.) acordă un credit financiar unui agent economic dintr-o altă ţară
sau unui agent economic străin ce operează în propria ţară;

e.)preia (achiziţionează) o firmă

străină sau fuzionează cu o firmă străină;

f.) participă cu capital investiţional la construirea

de societăţi mixte;

g.) încheie contracte internaţionale de leasing sau franchising.

Din cele prezentate se poate deduce şi definiţia termenului de investiţie internaţională, ce

reprezintă acea investiţie care încorporează un element de extraneitate.
Investiţia internaţională presupune existenţa a cel puţin doi agenţi economici:
agentul economic emitent şi agentul economic receptor al investiţiei.

Ca atare, există două tipuri de investiţii internaţionale

– directe şi de portofoliu – care se referă la raportul ce se

stabileşte între emitent şi receptor. Atunci când investiţia presupune transferarea către agentul

2
emitent a posibilităţii de control şi decizie asupra activităţii agentului receptor este vorba despre o
investiţie directă. În restul cazurilor, când investiţia nu presupune stabilirea unui asemenea raport,
este vorba despre o investiţie de portofoliu.

Investiţia directă îmbină însă într-un mod mult mai complex plasamentul financiar cu
investiţia reală. Atunci când agentul emitent ajunge să controleze agentul receptor, pe lângă fluxul
financiar iniţial apar şi alte fluxuri, multe dintre ele având o consistenţă reală: fluxuri de tehnologie,
fluxuri de forţă de muncă, fluxuri manageriale şi chiar fluxuri de bunuri şi servicii. De multe ori,
încadrarea unei investiţii internaţionale în unul din cele două tipuri este foarte dificilă. Între
investiţia directă şi cea de portofoliu există o zonă “gri”, în care cu greu se poate desluşi frontiera.
Cel mai bun exemplu în acest sens îl constituie achiziţionarea de
acţiuni pe piaţa financiară internaţională, deoarece pachetul de control al acţiunilor Revista de
Ştiinţe-Juridice 175 emise de către o firmă. În Franţa procentul este de 20%, iar în Germania de
25%.

În general, mărimea pachetului de control al acţiunilor variază invers proporţional cu

dimensiunea firmei şi numărul de acţiuni emise de ea.

2. Evoluţia investiţiilor străine directe pe plan internaţional.

Fluxul investiţiilor străine directe a avut un declin acut în anul 2001, ca rezultat al
încetinirii economice. Comportamentul investitional al firmelor este de asemenea puternic
influenţat de schimbările pe termen scurt ale ciclurilor de afaceri, lucru dovedit de recentele
tendinţe ale investitiilor străine directe. După nivelurile record ale anului 2000, fluxurile globale
au scăzut puternic în anul 2001 – pentru prima dată într-un deceniu. Acesta a fost rezultatul
declinului economiei globale, mai ales în cele mai mari trei economii ale lumii, care au intrat toate
în recesiune, urmată de o scădere a valorii fuziunilor şi achiziţiilor transfrontaliere. Valoarea totală
a acestor fuziuni şi achizitii transfrontaliere încheiate în anul 2001 (594 miliarde dolari SUA) a
fost numai la jumatatea celor din anul 2000.Numărul fuziunilor şi achiziţiilor transfrontaliere a
scăzut de la peste 7.800 în anul 2000 la aproximativ 6.000 în anul 2001. Numărul tranzacţiilor
transfrontaliere în valoare de 1 miliard de dolari SUA a scăzut de la 175 la 113, valoarea lor totală
scăzând de la 866 miliarde dolari la 378 miliarde dolari SUA.

3
 Ca rezultat, declinul investitiilor străine directe (ISD) a fost concentrat mai ales în
economiile dezvoltate, în care influxurile de ISD s-au redus cu 59%, în comparaţie cu 14% în
economiile în curs de dezvoltare. Influxurile către Europa Centrala şi de Est au rămas în general
stabile.

Influxurile mondiale de investiţii străine directe nu reprezintă un anumit procent fix în

totalul acţiunilor, ci variază de la caz la caz.

UE are unul dintre cele mai deschise și mai transparente regimuri din lume în ceea ce
privește investițiile străine directe (ISD), devenind astfel una dintre principalele destinații ale ISD
din lume. Prin urmare, stocurile de ISD deținute de investitori din țări terțe în UE se ridică la
aproximativ 6.295 miliarde EUR.

Investițiile în UE se traduc prin accesul la o piață unică foarte integrată, alcătuită din 500
de milioane de consumatori și oportunități de investiții. Legislația UE și piața unică sprijină
investițiile, deoarece acestea garantează libertatea de a înființa o întreprindere, de a investi în
societăți și de a efectua mișcări transfrontaliere de capital. Acestea asigură, de asemenea, un
tratament egal și nediscriminatoriu al investitorilor în toate statele membre.

Uniunea Europeană a acordat, în ultimi ani, o importanță sporită regimului investițiilor

străine directe, cu scopul de a proteja domeniile strategice ale pieței comune, dar și pe cele ale
statelor membre, și a menține, astfel, siguranța națională și ordinea publică. Aceste preocupări au
dus la elaborarea unui regulament european care pune la dispoziția statelor membre un mecanism
de examinare a investițiilor străine care să determine măsura în care acestea amenință sau nu
stabilitatea în domeniile protejate. Modalitatea de transpunere a reglementărilor în legislațiile
naționale a fost, din start, una flexibilă, iar, pe fondul pandemiei de COVID-19, Comisia
Europeană și-a încurajat membrii să își protejeze suplimentar zonele strategice. Însă, indiferent de
diferențele în transpunere și de nivelul restricțiilor impuse de fiecare stat, noile reglementări
presupun parcurgerea unor formalități suplimentare și, în consecință, pot conduce la prelungirea
perioadei de implementare a unei tranzacții și, implicit, la descurajarea investitorilor supuși noilor
proceduri.

4
 Regulamentul European nr. 452/2019, care a intrat în vigoare în data de 10 aprilie 2019,
cu aplicabilitate din 11 octombrie 2020, stabilește cadrul juridic pentru examinarea de către statele
membre a investițiilor străine directe în UE din perspectiva siguranței și ordinii publice. În plus,
se instituie un mecanism de cooperare între state, respectiv între acestea și Comisia Europeană, și
se acordă CE dreptul de a emite avize în cazuri care vizează mai multe state membre sau atunci
când o investiție ar putea afecta un proiect sau program în interesul întregii UE. Totodată,
regulamentul prevede cerințe pentru statele membre care doresc să mențină sau să adopte un
mecanism de examinare la nivel național.

În cadrul procesului de transpunere, autoritățile europene au lăsat la latitudinea statelor

membre decizia cu privire la anumite aspecte, de la stabilirea instituției responsabile cu examinarea
investițiilor, la domeniile supuse reglementărilor, cuantumul sancțiunilor aplicabile în caz de
nerespectare a procedurii și chiar la categoriile de investitori străini vizați de noile cerințe. În
consecință, anumite state au introdus în legislația națională criterii mai stricte de intrare pe piață a
investitorilor străini, ca măsură de protecție pentru mediul de afaceri din sectoarele considerate
strategice, unele dintre acestea fiind aplicabile doar pe perioada crizei sanitare. Sancțiunile
aplicabile în caz de nerespectare a formalităților de examinare a investițiilor străine directe sunt
sub formă de amendă determinată ca procent (1-5%) din cifra de afaceri totală a ultimului exercițiu
financiar închis al investitorului străin (Cehia, România), procent (minimum 1%) din valoarea
vânzărilor nete totale ale întreprinderii strategice în anul financiar anterior (Ungaria) și, în unele
cazuri, nulitatea tranzacției astfel implementate.

Spre exemplu, Ungaria, care a transpus regulamentul european în vara anului 2020, a
introdus o serie de restricții suplimentare, justificate de contextul epidemiologic, valabile inițial
până la finalul anului și extinse, ulterior, până la jumătatea lui 2021. Mai mult, restricțiile impuse
de Ungaria vizează orice investitor din afara țării, nu doar din afara Spațiului Economic European
(SEE) și Elveția, așa cum prevede regulamentul european, ceea ce conduce la o majorare
semnificativă a numărului de tranzacții care fac obiectul examinării de către autoritatea națională.
O situație similară întâlnim și în Slovenia, potrivit analizei „Foreign Direct Investment in CE”
realizate de rețeaua Deloitte Legal în 12 țări din regiune. Și această țară a adoptat regulamentul
european cu restricții suplimentare pe perioada pandemiei, valabile până la 30 iunie 2023, iar
investitorul străin este definit ca orice persoană fizică sau juridică din afara Sloveniei. De

5
asemenea, alte țări au impus restricții temporare, însă doar în anumite domenii (cazul Austriei, în
domeniul medical).

INVESTIȚIILE STRĂINE DIRECTE ÎN ROMÂNIA

ÎN ANUL 2020

1. FLUXUL NET DE INVESTIȚII STRĂINE DIRECTE

Situația epidemiologică internațională generată de apariția coronavirusului SARS-CoV-2

a influențat semnificativ mediul economic pe parcursul anului 2020. Declararea pandemiei de către
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) la data de 11 martie, ca urmare a răspândirii virusului în
peste 150 de țări și, ulterior,decretarea stării de urgență în România au reprezentat principalele
cauze pentru înregistrarea în cursul primului trimestru din anul 2020 a unui flux net de investiții
străine directe (ISD) negativ.

Propagarea rapidă a virusului la nivel global a determinat statele afectate să ia măsuri de

prevenire și limitare a răspândirii acestuia, impunând restricții de deplasare a populației.
Activitatea a numeroase întreprinderi ISD a fost afectată ca urmare a întreruperii proceselor de
aprovizionare cu materii prime, materiale și subansamble,având în vedere faptul că majoritatea
filialelor marilor grupuri multinaționale sunt integrate în lanțurile globale de valoare adăugată. În
aceste condiții și pentru a proteja salariații, multe întreprinderi ISD afectate, care nu produceau
bunuri alimentare sau de strictă necesitate, au decis întreruperea activității. Sistarea activității a
condus atât la acumularea de pierderi de către întreprinderile ISD, determinând, astfel, scăderea
capitalurilor proprii ale acestora, cât și la suspendarea sau amânarea proiectelor de investiții în curs
de realizare sau care urmau să fie demarate în aceste filiale pe parcursul anului 2020.
Totodată, retragerea de către investitorii străini, imediat după limitarea activității
în economiile naționale, a disponibilităților financiare existente în cadrul filialelor
din România a contribuit la înregistrarea unor valori negative ale fluxului net de
ISD în primul trimestru al anului 2020. Acțiunile investitorilor nerezidenți au vizat
rambursarea de credite intragrup de către întreprinderile ISD, acordarea de către

6
acestea de împrumuturi societăților-mamă, precum și repartizarea de dividende, în
situația existenței unor profituri ale întreprinderilor ISD nedistribuite în exercițiile
financiare anterioare. Aceste măsuri au fost luate în scopul gestionării adecvate a
lichidităților în cadrul grupurilor multinaționale, ținând cont de întreruperea fluxurilor
de numerar, cauzată de imposibilitatea vânzării mărfurilor și serviciilor produse și de
necesitatea onorării obligațiilor de plată către instituții de credit și furnizori.
Începând cu trimestrul II al anului 2020, fluxul net de ISD a înregistrat valori pozitive,
acoperind retragerile de capital înregistrate în primul trimestru. Evoluția pozitivă
ulterioară a fluxului net de ISD, în condițiile persistenței pandemiei pe întregul parcurs al anului
2020, a fost determinată de mai mulți factori, cei mai importanți fiind:
– capacitatea deosebită a societăților multinaționale de a se adapta condițiilor
economice adverse, datorită experienței lor la nivel global;
– răspunsul prompt al autorităților naționale, coordonat cu cel de la nivelul Uniunii
Europene, privind acordarea de ajutoare și stimulente economice și financiare, în
special în perioada stării de urgență;

– expunerea redusă a investitorilor străini în sectoarele de activitate cele mai afectate de pandemie,
cum ar fi serviciile de turism, transporturi aeriene, hoteluri, restaurante, întreținere și înfrumusețare
sau din domeniul cultural.

În anul 2020, fluxul net de ISD a înregistrat nivelul de 3 005 milioane euro, în scădere cu
41,9 la sută față de 2019.

1.1. Structura fluxului net de ISD

În structură, fluxul net de ISD a înregistrat următoarele valori:

▪ participații la capitalurile proprii ale investitorilor străini direcți în întreprinderile

investiție străină directă din România, în valoare de 3 999 milioane euro. Participațiile la

7
capitalurile proprii sunt formate din aportul la capitalurile întreprinderilor ISD, în valoare de 983
milioane euro, la care se adaugă profitul reinvestit, în sumă de 3 016 milioane euro;
▪ instrumentele de natura datoriei în relația cu investitorii străini direcți și companiile
din cadrul grupului acestora, având valoarea negativă de -994 milioane euro.
Analiza în evoluție a componentelor fluxului net de ISD relevă următoarele:
– profitul reinvestit a avut o evoluție ascendentă în ultimii 10 ani. Astfel, de la valori
negative de aproximativ 2 000 milioane euro în primii doi ani ai intervalului analizat,
profitul reinvestit a înregistrat valori pozitive începând cu anul 2015 (+510 milioane
euro), ajungând la 3 016 milioane euro în anul 2020, în creștere cu 8,4 la sută față
de 2019;

– instrumentele de natura datoriei au avut valori pozitive în prima parte a intervalului

analizat, contribuind în perioada 2011-2013 la creșterea fluxului net de ISD. În
următorii doi ani, acestea au înregistrat valori negative, diminuând cu 425 milioane
euro (2014), respectiv 134 milioane euro (2015), fluxul net de ISD. Cea mai mare
valoare negativă a fost înregistrată în anul 2020 (-994 milioane euro), în principal
generată de deciziile luate de investitorii străini, pe fondul manifestării efectelor
economice ale pandemiei, de a gestiona centralizat la nivelul grupurilor
multinaționale disponibilitățile existente în contul întreprinderilor ISD. Contribuția
cea mai importantă la fluxul net de ISD a fost înregistrată în anul 2012
(1659 milioane euro);

– până în anul 2018, componenta aport la capitalurile proprii a avut contribuția

cea mai mare la fluxul net de ISD, cu un maxim de 4 222 milioane euro în anul
2014 și un minim de 2 235 milioane euro în 2017; începând cu anul 2019, profitul
reinvestit a devansat aportul la capitalurile proprii (2 783 milioane euro, comparativ
cu 2 238 milioane euro), evoluție care a continuat și în 2020. De altfel, valoarea
înregistrată de aportul la capitalurile proprii în anul 2020 (983 milioane euro)
este cea mai mică din intervalul analizat (2011-2020), efectele pandemiei asupra
deciziilor de întrerupere sau amânare a unor proiecte noi de investiții având

8
Fluxul net de ISD în anul 2020 a fost direcționat preponderent spre domeniile:
intermedieri financiare și asigurări (1 454 milioane euro), industrie (860 milioane
euro) și comerț (765 milioane euro); în cadrul industriei, majoritatea investițiilor
străine s-au realizat în industria prelucrătoare (849 milioane euro), principalele
activități beneficiare de investiții străine directe fiind sectoarele mijloace de transport
(336 milioane euro), fabricarea calculatoarelor, altor produse electronice, optice și
electrice (296 milioane euro) și alimente, băuturi și tutun (185 milioane euro).

Repartizarea componentelor fluxului net de ISD pe domenii de activitate:

– cel mai mare aport la capitalurile proprii s-a înregistrat în ramura construcții
și tranzacții imobiliare (516 milioane euro), urmată de industria prelucrătoare
(175 milioane euro) și comerț (160 milioane euro);
– profitul reinvestit a atins cel mai înalt nivel în sectorul intermedieri financiare și asigurări
(1 388 milioane euro), în principal ca urmare a instituirii restricțiilor privind distribuția
de dividende, impuse de autoritatea de supraveghere a instituțiilor de credit și
instituțiilor financiare nebancare, pentru ca acestea să poată dispune de resursele de capital
necesare gestionării impactului pandemiei asupra economiei; un nivel ridicat al profitului reinvestit
s-a înregistrat și în sectoarele comerț (1 161 milioane euro) și industria prelucrătoare (644 milioane
euro);
– în ceea ce privește instrumentele de natura datoriei, principalele domenii de activitate care au
determinat înregistrarea, în anul 2020, a unui flux negativ (-994 milioane euro) au fost comerțul (-
556 milioane euro), activități profesionale, științifice, tehnice, servicii suport (-221 milioane euro)
și tehnologia informației și comunicații (-185 milioane euro). O influență pozitivă semnificativă
s-a înregistrat în cadrul industriei prelucrătoare, ramura mijloace de transport (246 milioane euro),
care a beneficiat de finanțare prin intermediul acestor instrumente (Tabelul 2 din Secțiunea
statistică).

Scăderea fluxului net de ISD în anul 2020, generată, în principal, de apariția și răspândirea
virusului SARS-CoV-2, a influențat negativ și ponderea fluxului net de ISD în produsul intern brut
(PIB). Astfel, deși în anul 2020 valoarea PIB nominal exprimat în euro a scăzut cu 2,3 la sută 3
față de 2019 raportul flux net de ISD/PIB a înregistrat valoarea
de 1,4 la sută din PIB, în scădere de la 2,3 la sută în 2019. Raportat la totalul populației

9
rezidente, fluxul net de ISD a înregistrat valoarea de 157 euro/locuitor, de asemenea în
scădere de la 268 euro/locuitor în anul 2019.

2. SOLDUL INVESTIȚIILOR STRĂINE DIRECTE

La 31 decembrie 2020, soldul total ISD a înregistrat nivelul de 90 773 milioane euro.
Diminuarea valorii fluxului net de ISD în anul 2020, comparativ cu anii anteriori,
generată, în principal, de efectele economice negative ale crizei sanitare, a influențat
și ritmul de creștere a soldului ISD. Astfel, la sfârșitul anului 2020 acesta a înregistrat o
creștere de numai 2,8 la sută față de anul precedent, comparativ cu 8,9 la sută la finele
anului 2019, respectiv 7,0 la sută în 2018.

Primele țări clasate în funcție de soldul total al ISD deținut la 31 decembrie 2020 sunt:
Țările de Jos (19 994 milioane euro, reprezentând 22,0 la sută din totalul ISD),
Germania (11 070 milioane euro, 12,2 la sută), Austria (10 858 milioane euro,
12,0 la sută), Italia (7 652 milioane euro, 8,4 la sută), Franța (5 642 milioane euro,
6,2 la sută) și Cipru (5 445 milioane euro, 6,0 la sută). Repartizarea a fost realizată în
funcție de țara de rezidență a deținătorului nemijlocit a cel puțin 10 la sută din
capitalul social al întreprinderilor ISD din România (pe baza principiului Immediate
Country Basis12

Germania a revenit pe poziția a doua în rândul investitorilor, cu un sold de 11 070 milioane

euro, în creștere cu 1,6 la sută față de anul 2019, când a fost devansată de Austria.
De asemenea, Franța a revenit pe poziția a cincea, în locul Ciprului, cu un sold de
5 642 milioane euro, în creștere cu 2,8 la sută față de anul 2019.Totodată, se constată
o scădere a soldului ISD din Țările de Jos cu 2,5 la sută față de anul anterior, Austria
(-2,3 la sută) și Cipru (-0,9 la suta

10
Transpunerea neuniformă a prevederilor regulamentului în legislațiile naționale

În România, autoritățile au elaborat un proiect de ordonanță de urgență pentru transpunerea

regulamentului european, însă acesta nu a fost încă adoptat, deși termenul de aplicare a
regulamentului s-a împlinit deja la data de 11 octombrie 2020. Conform proiectului, instituția
responsabilă în România cu respectarea prevederilor actului european, cu primirea notificărilor
referitoare la investițiile străine și cu coordonarea comisiei care va examina investițiile va fi
Consiliul Concurenței (situație regăsită și în alte țări, în timp ce anumite state au decis ca instituția
responsabilă să fie ministerul de finanțe, ministerul afacerilor externe, cabinete ministeriale,
consilii naționale pe probleme strategice, comitete și organizații special constituite).

Noile reglementări privind avizarea investițiilor străine, dincolo de scopul lăudabil de

protejare a investițiilor în domeniile strategice din statele membre, adaugă complexitate unor
tranzacții și vor avea ca efect prelungirea termenului de finalizare a tranzacțiilor, dat fiind că
procesul de examinare este relativ greoi (în România, comisia responsabilă cu avizarea este
formată din reprezentanții a 11 instituții), iar această cerință se adaugă celor potențial existente
într-un astfel de aranjament. Este important de precizat faptul că procedura de examinare a
investițiilor străine directe în Româna va trebui urmată chiar și pentru tranzacțiile supuse notificării
Consiliului Concurenței ca urmare a realizării unei concentrări economice.

În alte țări din regiune care au implementat deja prevederile regulamentului, cum ar fi
Polonia, Cehia, Ungaria, s-au raportat întârzieri în derularea tranzacțiilor de la o lună la trei luni,
ca urmare a procedurilor suplimentare impuse de noile reglementări.

Un alt efect s-ar putea manifesta în procesele de vânzare competitivă, atunci când ofertantul
face obiectul unei astfel de notificări ca urmare a faptului că este catalogat investitor străin în
legislația națională. Acesta pornește în negocieri cu un dezavantaj, fiind obligat să parcurgă
formalități suplimentare pentru implementarea tranzacției, aspect care poate fi relevant în decizia
generală de încheiere a tranzacției, mai ales dacă vânzătorul se află sub presiunea timpului.

11
 În concluzie, noile reglementări sunt bine-venite, în special în noul context internațional,
pentru a proteja domeniile strategice de eventuale preluări ostile, însă vor avea și efecte adverse
care ar putea pune în dificultate parcursul anumitor tranzacții. Pentru România, care, tradițional,
întâmpină dificultăți în atragerea investițiilor străine, noile reglementări ar putea constitui o barieră
suplimentară în calea acestora.

12
 Bibliografie

https://www.bnr.ro/PublicationDocuments.aspx?icid=9403

https://trade.ec.europa.eu/access-to-markets/ro/content/investitii-ue

https://www.reff-associates.ro/re/en/pages/news-and-resources/articles/articles/schimbari-
in-regimul-investitiilor-straine-in-ue-care-va-fi-impactul-asupra-investitorilor.html

13