FISCALITATEA ÎN ACTIVITATEA DE

IMPORT-EXPORT A PRODUSE
PETROLIERE.
SPECIFICUL ACTIVITĂŢILOR DE
IMPORT-EXPORT ŞI BUNCHERAJ
DESFĂŞURATE PE FLUVIUL DUNĂREA

1
 CUPRINS:

Capitolul 1. CONSIDERAŢII GENERALE............................................................3

Argument pentru alegerea temei de dizertaţie...................................................3
Scurt istoric al apariţiei şi evoluţiei fiscalităţii în domeniul activiţăţii de
import/export......................................................................................................4
1.3. Principalele impozite indirecte aplicabile activităţii de import – export. . .6
a . Taxele vamale................................................................................................6
b. Accizele........................................................................................................10
c. Taxa pe valoare adăugată.............................................................................11
Capitolul 2 . SPECIFICUL ACTIVITĂŢII DE BUNCHERAJ.............................13
2.1. Definirea şi trăsăturile activităţii de bunkeraj..........................................13
2.2. Reglementări fiscale în domeniul buncherajului naval aplicabile pe
teritoriul României...........................................................................................13
2.3. Desfăşurarea activităţii de buncheraj naval...............................................17
Capitolul 3 . ASPECTE PRACTICE.....................................................................24
3.1. Importul şi exportul carburantului pe căi navigabile................................24
3.2. Măsuri speciale privind producţia, importul si circulaţia uleiurilor
minerale ( inclusiv a motorinei şi benzinei )....................................................43
Capitolul 4 . INFRACŢIONAITATEA ÎN DOMENIUL ACTIVITĂŢILOR
COMERCIALE CU PRODUSE PETROLIERE PE CĂILE NAVIGABILE......45
...............................................................................................................................45
Capitolul 5. CONCLUZII .....................................................................................49
BIBLIOGRAFIE :..................................................................................................51

Capitolul 1. CONSIDERAŢII GENERALE

2
 Argument pentru alegerea temei de dizertaţie.

Produsele petroliere au ajuns în vremurile noastre să stabilească întreaga

ordine mondială, fiind principala sursă de energie pentru automobile, aeronave şi
navele maritime ori fluviale.
Se caută noi resurse şi se încearcă acapararea celor aflate deaja în
exploatare prin mijloace variate în care se amestecă politica, comerţul şi chiar
expansiunea prin farţa armată.
România deţine încă importante resurse petroliere naturale, pe teritoriul
ţării noastre existând şi o serie de parcuri industriale destinate procesării produselor
petroliere.
Având în vedere vecinătatea Mării Negre în partea de Sud – Est şi cea a
fluviului Dunărea în partea de Sud a ţării, zone în care sunt amenajate mai multe
porturi prin care sunt livrate/comercializate produse petroliere, precum şi importanţa
veniturilor obţinute la bugetul consolidat al statului sub forma accizelor, taxelor
vamale şi T.V.A. – lui aplicabile acestor produse, se impune a ne apleca asupra laturii
fiscale a activităţii comerciale cu produse petroliere pe căile navigabile, având în
vedere mai ales continua extindere a acesteia.
În anul 2008 valoarea pieţei produselor petroliere a fost de 6,8 miliarde de
euro, având un ritm de creştere faţă de 2007 de 7%. Consumul de carburanţi prin
benzinării în 2007 a fost de 3,7 mil. tone. Consumul total de carburanţi în 2007 a fost
de 5 mil. tone, de unde rezultă un consum de 1,3 tone în sectorul aeronautic şi cel al
transporturilor navale. Consumul de benzină în 2007 a fost de 1,6 mil. tone în timp ce

consumul de motorină a fost de 3,4 mil. tone.1

Totalul veniturilor bugetare colectate în trimestrul I 200 de către Agenţia
Naţională de Administrare Fiscală a fost de 34.753,65 miliarde lei, cu cca. 6,44 % mai
mari decât totalul veniturilor realizate (virate efectiv la bugetul general consolidat),
respectiv, 32.651,96 miliarde lei.
Din acestea, accizele reprezintă 3.206,30 miliarde lei, din care cea mai
mare pondere o înregistrează accizele din uleiuri minerale (50,18% - aici intră toate

1
Conform Ziarului Financiar, ediţia on – line - http://www.zf.ro

3
produsele petroliere), urmate de accizele din tutun (41,67%), alcool şi băuturi
alcoolice (6,57%) şi cele din cafea (0,58%)2.

Scurt istoric al apariţiei şi evoluţiei fiscalităţii în domeniul activiţăţii de

import/export.

Conform dicţionarului Larrousse, fiscalitatea reprezintă "totalitatea

impozitelor şi taxelor, a reglementărilor de natură fiscală precum şi a aparatului fiscal
ce vin să influenţeze direct sau indirect activitatea unui agent economic denumit
contribuabil". Considerăm că această definiţie poate fi amendată datorită caracterului
său restrictiv. Astăzi în domeniul fiscal se intâlnesc mai multe concepte. Alături de
fiscalitate este vehiculată noţiunea de "fisc" definită ca administraţia în sarcina căreia
revin calculul, perceperea şi urmărirea plăţii impozitelor si taxelor datorate statului de
catre contribuabil". De asemenea, este utilizat si termenul "fiscal" care priveşte fiscul,
care apartine acestuia.3
În definirea sistemului fiscal de către diverşi autori se pleacă în general de
la modul de percepere a acestuia de catre contribuabili: totalitatea impozitelor ce
trebuiesc achitate către stat. Astfel, I. Condor defineşte sistemul fiscal ca fiind
"totalitatea impozitelor provenite de la persoanele fizice şi juridice care alimentează
bugetele publice"4.
Sistemul fiscal constituit în România după revoluţie a fost conceput şi
organizat pe trei componente independente
a.Impozite, taxe şi contribuţii ca venituri ale statului
b. Mecanismul fiscal
c. Aparatul fiscal
a) Impozitele, taxele si contribuţiile, reprezintă resurse financiare publice
ce se constituie şi se gestionează printr-un sistem unitar de bugete şi anume: bugetul
de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele locale, bugetele fondurilor
speciale, bugetul trezoreriei statului si bugetele altor institutii publice cu caracter
autonom (Parlamentul, Preşedintia României, Guvernul, ministerele ş.a.) în condiţiile
asigurării echilibrului financiar. Bugetul de stat, prezentat sub forma unei balanţe
economice prevede şi autorizează veniturile (sau încasările) şi cheltuielile anuale ale
2
http://www.amosnews.ro
3
Lector univ. dr. Marius Vorniceanu – Fiscalitate – Curs Universitar, Universitatea Spiru Haret
Bucureşti, 2007, pg. 6
4
Ioan Condor – Drept vamal şi fiscal, Editura Lumina Lex 2002, pg. 28

4
statului. Ca document de sinteză, bugetul de stat este un act autorizat de către
Parlament si reflectă marile categorii de resurse şi cheltuieli ale statului, constituind
forma principală de manifestare a politicii sale financiare.
b) Mecanismul fiscal presupune utilizarea de metode de impunere: tehnici
şi instrumente specifice, privind formarea veniturilor fiscale ale statului. Impunerea,
ca ansamblu de operaţiuni prin care se stabilesc obligaţiile plătitorilor de impozite
către stat, constă în identificarea tuturor categoriilor de persoane fizice si juridice ce
deţin sau realizează un anumit obiect impozabil, evaluarea bazei de calcul şi
cuantumul acestuia.
c) Aparatul fiscal. Eficienţa de ansamblu a economiei este dependentă de
modul in care functionează aparatul fiscal. Statul işi îndeplineşte rolul său prin
sistemul legislativ şi executiv.
În ţara noastră, în perioada de după Revoluţia din decembrie 1989, regimul
accizelor a fost instituit prin Legea nr.42/1993. În conformitate cu această lege,
accizele se calculau, în principal, în baza sistemului ad-valorem prin aplicarea unor
cote procentuale asupra bazei de impozitare. La ţigarete, acciza era stabilită în sumă
fixă pe unitatea de masură. Sistemul ad-valorem practicat la noi a generat o serie de
aspecte negative, cum sunt: fenomene de evaziune fiscală în cazul băuturilor alcoolice
prin subevaluarea bazei de impozitare şi comercializarea ilicită a produselor de acest
gen provenite din import; concurenţa neloială în rândul producatorilor de alcool şi
băuturi alcoolice. Pentru înlăturarea acestor carente, prin Ordonanţa de Urgentă a
Guvernului nr. 82/1997 s-a trecut de la sistemul ad-valorem la calcularea accizelor în
baza unei sume fixe stabilite pe unitate de masură şi exprimată in ECU. Acest din
urmă sistem viza produse şi grupe de produse ca: alcool, băuturi alcoolice, ţigarete,
cafea si produse petroliere şi a intrat în vigoare la 1 ianuarie 1998.
Legislaţia în domeniu a cunoscut o evoluţie rapidă determinată de
transformările economico – financiare prin care a trecut România în cei 20 de ani
scurşi de la revoluţia din decembrie 1989. Aderarea României la Uniunea Europeană
la data de 01.01.2007 a cauzat o serie de modificări ale legislaţie de natură să asigure
armonozarea cu normele Uniunii Europene .
Astfel Codul Fiscal (Legea 571/2003 ), Codul Vamal (Legea nr. 86/2006),
Legea nr.345 din 1 iunie 2002 privind taxa pe valoarea adăugată şi normele de
aplicare ale acestora au suferit multiple modificări şi completări.

5
 Alături de acestea au fost emise o serie de ordine şi dispoziţii cu caracter
intern ce vin în sprijinul funcţionarilor care lucrează în cadrul instituţiilor statului cu
atribuii în domeniul fiscal.

1.3. Principalele impozite indirecte aplicabile activităţii de import –

export.

a . Taxele vamale
Taxele vamale reprezintă impozite indirecte percepute de către stat asupra
bunurilor şi serviciilor atunci când acestea trec graniţele vamale ale României.
Rezultă că taxele vamale reprezintă un instrument de politică comercială de natură
fiscală, constituind o sursă de venit pentru bugetul statului, cu impact direct asupra
preţului produselor care fac obiectul comerţului exterior.
În calitate de plătitori apar agenţii economici, persoanele juridice şi fizice
române sau straine care introduc sau scot din ţară bunuri care intră sub incidenţa
codului vamal.
În obiectul taxelor vamale intră bunurile, mărfurile, prestările de servicii,
etc. care sunt importate, cu excepţia celor care sunt scutite expres de la plata taxelor
vamale. În ceea ce priveste bunurile importate, ele pot intra în ţară în regim vamal
definitiv şi în regim vamal suspensiv.
Regimurile vamale suspensive sunt operatiuni de import cu titlu temporar
care au drept efect suspendarea plăţii taxelor vamale. Regimul vamal suspensiv se
solicită de către importatori, iar organul vamal aprobă cererea introdusă numai dacă se
poate asigura supravegherea şi controlul vamal suspensiv. În acest scop se fixeaza un
anumit termen care poate fi prelungit numai la cererea expresă şi justificată a
titularului operaţiunii şi cu aprobarea autorităţii vamale.
Autoritatea vamală solicită, în acest caz, titularului operaţiunii să constituie
o garanţie din care să se încaseze eventualele drepturi de import ce ar putea fi
datorate.
Regimul vamal suspensiv aprobat işi încetează valabilitatea în momentul
în care mărfurile primesc un alt regim vamal. Dacă importatorul nu încheie regimul
vamal la termenul stabilit, unitatea vamală poate dispune suspendarea din oficiu.

6
 Sistemul de prelungire a regimului vamal suspensiv se aplică şi produselor
compensatoare sau transformate, obţinute în cadrul regimurilor de transformare
activă sau pasivă ori de transformare sub control vamal.
Baza de calcul a taxelor vamale
Valoare în vamă reprezintă acea valoare care constituie baza de calcul a
taxelor vamale stabilite procentual, specifice sau mixte, prevăzute în tariful vamal al
României.
Baza de calcul a taxelor vamale reprezintă valoarea în vamă transformata
în lei la cursul de schimb stabilit şi comunicat de Banca Natională a României. Acest
curs de schimb se utilizează pe toată durata saptămânii următoare, pentru declaraţiile
vamale înregistrate în cursul acelei saptamani.
Valoarea în vamă reprezintă preţul extern al mărfii, obţinut prin înmulţirea
costului unitar al unui produs cu numărul de produse. La valoarea în vamă, în masura
în care au fost efectuate, dar nu au fost cuprinse în preţ, se include:
 cheltuielile de transport ale marfurilor importate până la frontiera
română;
 cheltuielile de încărcare-descărcare şi de manipulare ale mărfurilor din
import, aferente parcursului extern;
 costul asigurării pe parcursul extern.
Cuantumul unitar al taxelor vamale
Taxele vamale sunt stabilite sub forma unor cote procentuale proporţionale
diferenţiate în funcţie de bunurile importate sau sub forma unor sume fixe pe unitatea
de masură a mărfii. Aceste cote sau sume fixe, precum şi combinaţii ale lor sunt
prevăzute în codul vamal.
Taxele vamale practicate pe plan mondial sunt foarte diferite şi diferenţiate
în funcţie de criterii economice, politice, financiare, etc. Se impune astfel o clasificare
a taxelor vamale după mai multe criterii, după cum urmează:
 din punct de vedere al modului de percepere:
o taxe vamale ad valorem;
o taxe vamale specifice
o taxe vamale mixte.
 din punct de vedere al scopului impunerii:
o taxe vamale cu caracter fiscal;

7
 o taxe vamale cu caracter protecţionist.
 din punct de vedere al obiectului impunerii:
o taxe vamale de import;
o taxe vamale de export;
o taxe vamale de tranzit.
 din punct de vedere al modului de stabilire a taxelor vamale
o taxe vamale autonome;
o taxe vamale convenţionale;
o taxe vamale preferenţiale;
o taxe vamale de retorsiune.
Taxele vamale ad valorem se percep de către stat asupra valorii vamale a
mărfurilor importate sau exportate, fiind stabilite în cote procentuale aplicate la
valoarea în vamă a marfurilor respective. Acestea sunt cele mai răspândite taxe
vamale pe plan mondial, dar şi cele mai vechi din punct de vedere al aplicării.
Taxele vamale specifice se percep de către stat pe unitatea de măsură fizică
a mărfurilor importate (metru cub, tonă, bucată, etc.) şi se stabilesc sub forma unei
sume fixe pe unitatea de masură a mărfii.
Taxele vamale mixte se practică atunci când taxele vamale ad valorem nu
sunt suficient de eficace ca mijloc de protecţie în condiţiile în care preţurile mărfurilor
importate înregistrează importante scăderi. Aceste taxe vamale au o componentă ad
valorem, stabilită prin aplicarea unui procent la valoarea în vamă si o componenta
specifică, stabilită printr-o sumă fixă pe unitatea fizică de masură a mărfii.
Taxele vamale cu caracter fiscal au, în general, un nivel redus, scopul
aplicarii lor fiind obţinerea de venituri pentru bugetul de stat.
Taxele vamale cu caracter protecţionist au, de regulă, un nivel ridicat,
urmărindu-se, prin practicarea lor, să se reducă forţa concurenţială a mărfurilor
importate şi, implicit, protejarea pieţei interne de concurenţa străină.
Taxele vamale de import se percep asupra mărfurilor importate atunci când
acestea trec graniţele vamale ale tării importatoare.
Taxele vamale de import se caracterizează prin aceea că:
 au cea mai largă sferă de răspândire pe plan internaţional;
 cuprind cel mai mare nomenclator de produse supuse taxării;
 se practică pe perioade mai lungi de timp;

8
  au, în general, un nivel mai ridicat decât taxele vamale de export sau de
tranzit.
Taxele vamale de export se percep de către stat asupra mărfurilor indigene,
în conditiile în care acestea sunt exportate. Aceste taxe au o arie de raspandire mai
restrânsă comparativ cu cele de import deoarece nomenclatorul de produse este mai
limitat, iar practicarea lor poate fi limitată în timp.
Taxele vamale de tranzit se percep de catre stat pentru marfurile străine
care tranzitează teritoriul vamal al ţării respective. Ele se caracterizează prin aceea că
nu au o răspândire prea largă pe plan internaţional, au un nivel relativ mai scăzut
pentru a încuraja tranzitul pe teritoriul statului respectiv, fiind şi o sursă de venituri la
buget, pentru unele ţări avantajate din punct de vedere geografic.
Taxele vamale autonome sunt stabilite de către stat în mod independent şi
nu pe bază de convenţii internationale. Aceste taxe se percep, de regulă, pentru
mărfurile care provin din unele tări cu care ţara respectivă nu are încheiate convenţii
sau acorduri comerciale. Ele au, în cea mai mare parte a cazurilor, un nivel foarte
ridicat şi nu fac obiectul negocierilor, constituind o barieră în calea schimburilor
comerciale între tări.
Taxele vamale convenţionale se stabilesc de către stat prin întelegeri cu
alte state, în baza acordurilor stabilite sau încheiate.
Aceste taxe se percep, de regula, asupra mărfurilor care provin din ţările
care işi acordă reciproc clauza naţiunii celei mai favorizate. Ca urmare a acestui fapt,
taxele convenţionale sunt mult mai reduse decât cele autonome şi fac obiectul
negocierilor tarifare în Acordul General pentru Tarife şi Comerţ ( G.A.T.T.)5.
Taxele vamale preferenţial sunt taxe foarte reduse care se aplica tuturor
sau anumitor categorii de mărfuri din anumite ţări şi care nu se aplică mărfurilor
provenind din alte ţări.
Taxele vamale de retorsiune se aplică de catre stat ca represalii şi ca
raspuns la politica comercială neloială a altor state. Aceste taxe îmbracă două forme:
taxe antidumping şi taxe compensatorii şi se percep ca taxe suplimentare, peste taxele
vamale în vigoare.

5
Tratat multilateral interguvernamental, semnat în 1947 la Geneva, având 88 de ţari ca parţi
contractante şi fiind aplicată "de facto" de alte 29 de ţari. A fost creat sub auspiciile O.N.U. şi
constituie cadrul organizatorico-juridic în care majoritatea statelor lumii negociază reducerea
treptată a taxelor vamale, înlăturarea restricţiilor camtitative şi a celorlalte obstacole netarifare, în
scopul liberalizării schimburilor comerciale.

9
 b. Accizele

Alaturi de taxa pe valoarea adaugată şi taxele vamale, accizele reprezintă

impozitele indirecte cele mai importante, la care statul apelează pentru a-şi procura
resursele necesare acoperirii cheltuielilor. Accizele sunt taxe speciale de consumaţie
care fac parte din categoria impozitelor indirecte aplicate asupra unor marfuri şi
produse provenite atât din productia internă, cât şi din import.
Statul, prin intermediul accizelor, urmăreşte, atât colectarea unor venituri
cât mai mari, cât si dirijarea consumului catre anumite grupe de produse. Accizele
sunt aplicate unui numar restrâns de produse impozabile, acestea fiind nominalizate în
legea care reglementeaza acest tip de impozit.
Nivelul accizelor este prevăzut în anexele 1, 2 şi 3 din Legea 571/2003
privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare.
Baza de impozitare este diferită în funcţie de felul produselor care se
supun accizelor, precum şi de provenienţa lor (de la intern sau de la import).
Pentru produsele din import, baza de impozitare este reprezentată de
valoarea în vamă la care se adaugă taxa vamală, comisionul vamal şi alte taxe
prevazute de lege, astfel:
Baza de impozitare = valoarea în vamă (preţul extern + cheltuieli conexe
parcursului extern + transport, asigurarea, manipulare) + comision vamal + taxa
vamala + alte taxe în vamă
În cazul în care, indiferent de modul de provenienţă a produselor (import
sau productie internă), acciza se percepe sub forma unei accize specifice, baza de
impozitare este dată de cantitatea de produs.
Pentru produsele petroliere baza de calcul o reprezinta cantitatea de
carburanţi, exprimată în tone, diferenţiată pe feluri de carburanţi. În mod identic şi în
cazul cafelei, baza de impozitare a accizei este dată de cantitatea (exprimată în tone)
de cafea.
În cazul bunurilor provenite de la persoane fizice, neînregistrate ca agenţi
economici, dar comercializate prin agenţi economici, baza de calcul a accizelor o
constituie contravaloarea încasată ce se cuvine deponentului.

10
 La determinarea accizelor pentru diferite categorii de bunuri se folosesc
mai multe modalităţi de calcul, în funcţie de tipul accizei care se aplică şi în funcţie de
produsul sau grupa de produse la care se aplică accizele.

c. Taxa pe valoare adăugată

Impozitele pe consum au menirea să complineasca veniturile fiscale

obţinute din impozitul pe venit, care se pretează bine la evaziunea fiscală şi este
însoţit de exonerări şi reduceri exagerate. Din această cauză, impozitele pe consum cu
o amploare variabilă ocupă un loc important în toate sistemele fiscale moderne.
Principalul impozit pe cheltuială este taxa pe valoarea adaugată (TVA),
care este un impozit indirect, un impozit general pe consum care se stabileşte cu
ocazia operaţiunilor privind transferul bunurilor şi serviciilor prestate cu plată sau
asimilate acestora.
Actul normativ de reglementare a taxei pe valoarea adaugată este Legea
nr.345 din 1 iunie 2002 privind taxa pe valoarea adăugată cu completările şi
modificările ulterioare care defineste taxa pe valoarea adaugata ca fiind venit al
bugetului de stat, din categoria impozitelor indirecte, care se aplică asupra
operaţiunilor privind livrările de bunuri mobile, transferul proprietăţii bunurilor
imobile, importul de bunuri, prestările de servicii, precum şi operaţiunile asimilate
acestora. Taxa pe valoarea adaugată se aplică numai în ţara în care produsul se
produce şi/sau se consumă.
Valoarea adaugată reprezinta diferenţa dintre încasările obţinute din
vânzarea bunurilor sau prestarea serviciilor şi plăţile efectuate pentru bunuri şi servicii
aferente aceluiaşi stadiu al circuitului economic (valoarea nou creată de întreprindere
în urma cilului de producţie). În analiza financiară, ea este definită ca diferenţa între
producţia exerciţiului şi marja comercială, pe de o parte, şi consumul intermediar, pe
de altă parte.
Sistemul de functionare al taxei pe valoarea adaugată are la bază un
principiu fundamental care constă în aceea că din taxa facturată pentru bunurile livrate
şi serviciile prestate se scade taxa aferentă bunurilor sau serviciilor achizitionate sau
executate în unitati proprii destinate realizarii de operaţii impozabile.
Caracteristicile principale ale acestui impozit sunt:
 are un caracter universal, deoarece se aplică asupra tuturor

11
bunurilor şi serviciilor din economie, rezultate atât din activitatea curentă de
exploatare cât si din activitatea de fructificare a capitalurilor disponibile;
 este un impozit neutru unic, dar cu plata fracţionată; este eliminata
discriminarea deoarece cotele se aplica asupra tuturor activităţilor din economie;
 asigură transparenţa, deoarece asigură fiecărui subiect impozabil
posibilitatea de a cunoaşte exact şi concret care este marimea impozitului şi obligaţiei
de plată ce-i revine;
 asigură eficacitatea, întrucât, ca o taxa cumulativă, ea este
percepută la fiecare tranzacţie privind produse şi servicii;
 asigură neutralitatea datorită faptului că, fiind o taxă unică,
marimea sa ramâne independentă de numărul tranzacţiilor şi deci de lungimea
circuitul economic parcurs de un produs sau serviciu

12
 Capitolul 2 . SPECIFICUL ACTIVITĂŢII DE BUNCHERAJ

2.1. Definirea şi trăsăturile activităţii de bunkeraj

Activitatea de buncheraj naval este definită ca fiind alimentarea navelor

fluviale sau marinime cu carburantul necesar consumului propriu.
Această activitate se efectuează în porturile româneşti, atât în cele de pe
fluviul Dunărea cât şi în cele de la Marea Neagră, fiind necesară o autorizare specială
în acest sens. Alimentarea cu carburant se poate efectua din rezervoare amplasate pe
mal, care dispun de instalaţii specifice livrarii de carburant dar şi din nave special
construite pentru transportul şi livrarea carburantului ( nave tank )
Pentru desfăşurarea activităţii de buncheraj este necesară eliberarea unei
Autorizaţii de către Autoritatea Navală Română din cadrul Ministerului
Transporturilor şi Infrastructurii în care este specificată data emiterii, valabilitatea
acesteia şi zona în care poate fi desfăşurată activitatea de buncheraj a navelor de către
societatea comercială căreea i-a fost eliberată.

2.2. Reglementări fiscale în domeniul buncherajului naval aplicabile

pe teritoriul României

Definirea unor termeni din domeniul fiscal specifici:

Pentru buna înţelegere a celor prezentate, referitoare la reglementările
fiscale în domeniul buncherajului naval pe teritoriul României se impune definirea
unor termeni ce vor fi folosiţi în continuare6 :
 producţia de produse accizabile reprezintă orice operaţiune prin
care aceste produse sunt fabricate, procesate sau modificate sub orice formă;

6
Adriana Florina Popa şi Nicu Popa – Impozitele şi taxele reglementate de Codul fiscal, Editura
Contraplus, Bucureşti, 2008, pg. 286

13
  antrepozitul fiscal este locul, aflat sub controlul autorităţii
fiscale competente, unde produsele accizabile sunt produse, transformate, deţinute,
primite sau expediate în regim suspensiv, de catre antrepozitarul autorizat, în
exerciţiul activităţii, în anumite condiţii prevăzute de Codul fiscal şi de Normele de
aplicare a Codului fiscal;
 antrepozitul vamal este locul aprobat de autoritatea vamală
conform Codului vamal al Romaniei;
 antrepozitarul autorizat este persoana fizică sau juridică
autorizată de autoritatea fiscală competentă, în exercitarea activităţii acesteia, să
producă, să transforme, să deţină, să primească şi să expedieze produse accizabile,
într-un antrepozit fiscal;
 regimul suspensiv este regimul fiscal conform caruia plata
accizelor este suspendată pe perioada producerii, transformării, deţinerii şi deplasării
produselor;
 documentul administrativ de însotire a mărfii, DAI, este
documentul care trebuie folosit la mişcarea produselor accizabile în regim suspensiv.
 Documentul de însoţire simplificat, DIS, este documentul care
trebuie folosit la mişcarea produselor accizabile cu accize plătite;
 Operatorul înregistrat este peroana fizică sau juridică autorizată
să primescă în exercitarea activităţii economice produse supuse accizelor în regim
suspensiv , provenite din alte state membre ale Uniunii Europene. Acest operatr nu
poate deţine sau expedia produse în regim suspensiv;
 Operatorul neînregistrat este persoana fizică sau juridică
autorizată în exercitarea profesiei sale să efectueze, cu titlu ocazional, aceleaşi
operaţiuni prevăzute pentru operatorul înregistrat.
Faptul generator al accizelor produselor petroliere apare în momentul
producerii lor în România sau în momentul importului lor în România.
Exigibilitatea accizei ia naştere în momentul eliberarii pentru consum sau
când se constată pierderi sau lipsuri de produse accizabile.
Eliberarea pentru consum reprezintă:
 orice ieşire a produselor accizabile din regimul suspensiv;
 orice producţie de produse accizabile în afara regimului suspensiv;

14
  orice import de produse accizabile, dacă produsele accizabile nu
sunt plasate în regim suspensiv;
 utilizarea de produse accizabile în interiorul antrepozitului fiscal,
altfel decat ca materie primă;
 orice deţinere în afara regimului suspensiv a produselor accizabile
care nu au fost introduse în sistemul de accizare, în conformitate cu
Codul fiscal.
Nu se consideră eliberare pentru consum mişcarea produselor accizabile
din antrepozitul fiscal către:
 un alt antrepozit fiscal în România, autorizat pentru respectivele
produse accizabile;
 o altă ţară.
Importul reprezintă orice intrare de produse accizabile în România, cu
următoarele excepţii:
 plasarea produselor accizabile importate sub un regim vamal
suspensiv în România;
 distrugerea sub supravegherea autorităţii vamale a produselor
accizabile;
 plasarea produselor accizabile în zone libere, în condiţiile
prevăzute de legislaţia vamală în vigoare.
Se considera import şi:
 scoaterea unui produs accizabil dintr-un regim vamal suspensiv, în
cazul în care produsul ramâne în Romania;
 utilizarea în scop personal în România a unor produse accizabile
plasate în regim vamal suspensiv;
 apariţia oricărui alt eveniment care generează obligaţia plăţii
drepturilor vamale de import.
Este interzisă producerea de produse accizabile în afara antrepozitului
fiscal. Este interzisă deţinerea unui produs accizabil în afara antrepozitului fiscal, dacă
acciza pentru acel produs nu a fost platită. Aceste doua interdicţii nu se aplică pentru
berea, vinurile si băuturile fermentate, altele decat bere şi vinuri, produse în
gospodăriile individuale pentru consumul propriu.

15
 Plata: accizele se plătesc la bugetul de stat. Termenul de plată este până la
data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care acciza devine exigibilă.
În cazul importului unui produs accizabil, care nu este plasat într-un regim
suspensiv sau într-un regim vamal de import cu exceptarea de la plata tuturor sumelor
aferente drepturilor de import, momentul plăţii accizelor este momentul înregistrării
declaraţiei vamale de import.
Depunerea declaraţiilor: orice antrepozitar autorizat are obligaţia de a
depune la autoritatea fiscală competentă o declaraţie de accize pentru fiecare lună în
care este valabilă autorizaţia de antrepozit fiscal, indiferent dacă se datorează sau nu
plata accizei pentru luna respectivă.
Declaratiile de accize se depun la autoritatea fiscală competentă de catre
antrepozitarii autorizaţi până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei la care se
referă declaraţia.
Documente fiscale: pentru produsele accizabile, altele decât cele marcate,
care sunt transportate sau deţinute în afara antrepozitului fiscal sau a unui antrepozit
vamal, originea trebuie să fie dovedită folosindu-se un document stabilit prin normele
de aplicare la Codul fiscal. Documentul nu poate fi mai vechi de 6 zile. Aceasta
prevedere nu este aplicabila pentru produsele accizabile transportate sau deţinute de
către alte persoane decat comercianţii, în masura în care aceste produse sunt ambalate
în pachete destinate vanzării cu amănuntul.
Toate transporturile de produse accizabile trebuie însotite de un document,
astfel:
 mişcarea produselor accizabile în regim suspensiv este însoţită de
documentul administrativ de însoţire;
 mişcarea produselor accizabile eliberate pentru consum este
însoţită de factura fiscală ce va reflecta cuantumul accizei;
 transportul de produse accizabile, cand acciza a fost plătită, este
însoţit de factură sau aviz de însoţire.
Evidenţa contabilă: orice antrepozitar autorizat are obligaţia de a ţine
registre contabile precise, care să conţină suficiente informaţii pentru ca autorităţile
fiscale să poată verifica respectarea legislaţiei în vigoare din domeniul accizelor.
Orice antrepozitar autorizat, obligat la plata accizelor, poartă raspunderea
pentru calcularea corectă si plata la termenul legal a accizelor catre bugetul de stat şi

16
 pentru depunerea la termenul legal a declaraţiilor de accize la autoritatea fiscală
competentă, conform legislaţiei în vigoare.
Valoarea în lei a accizelor datorate bugetului de stat, stabilite în echivalent
euro pe unitatea de masură, se determină prin transformarea sumelor exprimate în
echivalent euro la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Nationala a Romaniei
pentru ultima zi a lunii care precede începutul trimestrului calendaristic. Acest curs se
utilizează pe toată durata trimestrului următor.
Decontările între agenţii economici, furnizori de produse accizabile şi
agenţii economici, cumpăratori ai acestor produse, se vor face integral prin unităţi
bancare cu următoarele excepţii:
 livrările de produse supuse accizelor catre agenţii economici care
comercializează astfel de produse în sistem en-detail;
 livrările de produse supuse accizelor, efectuate în cadrul sistemului
de compensare a obligaţiilor faţă de bugetul de stat, aprobate prin acte
normative speciale. Sumele reprezentând accizele nu pot face
obiectul compensărilor, dacă actele normative speciale nu prevăd
astfel.

2.3. Desfăşurarea activităţii de buncheraj naval

Pe fondul intensificării activităţilor comerciale la nivel mondial,

transportul naval de mărfuri şi chiar transportul persoanelor, în special în scop turistic
a cunoscut o puternică dezvoltare şi în România având în vedere deschiderea ţării
noastre la litoralul Mării Negre7 şi existenţa fluviului Dunărea care străbane teritoriul
ţării pe o lungime de 1075 km8 ( inclusiv sectorul Deltei Dunării ).
Navele folosite pentru navigaţie se împart în funcţie de sectorul navigabil
în trei mari categorii:
 Nave fluviale
 Nave maritime
 Nave maritimo – fluviale.
7
http://ro.wikipedia.org/ , România are o deschidere la Marea Neagră de 244 km
8
http://ro.wikipedia.org, Cursul inferior se desfăşoară pe o distanţă de 1.075 km. între localităţile
Baziaş şi Sulina, facând graniţă cu Serbia (235,5 km), Bulgaria (469,5 km), Republica Moldova (0,6
km) şi Ucraina (53,9 km)

17
 În utima perioadă de timp doar criza financiară apărută în Europa la finele
anului 2008 a determinat o scădere a transportului naval, însă, mai ales în aceste
codiţii a devenit vitală activitatea de buncheraj a navelor, de natură să asigure
consumul propriu de carburant.
Această activitate de buncheraj naval se realizează în principal cu
respectarea prevederilor Codului vamal şi a normelor metodologice de aplicare a
acestuia9 .
Când o navă intră pe teritoriul statului român având în locurile speciale de
depozitare ( rezervoare, tankuri) combustibil ce reprezintă încărcătura nevei, această
încărcătură urmând a se transporta către un alt sta membru al Uniunii Europene sau în
afara comunităţii, se poate vorbi de o livrare intracomunitară, respectiv de export. În
această situaţie combustibilul este înscris, după efectuarea formalităţilor în manifestul
încărcăturii.
Atunci când combustibilul este livrat dintr-o locaţie din România direct
către nava fluvială pentru bunkerarea acesteia ( indiferent de pavilion ), locul livrării
fiind10 locul unde se găsesc bunurile atunci când sunt puse la dispoziţia
cumpărătorului, se poate vorbi despre punerea în liberă circulaţie a combustibilului. În
această situaţie, combustibilul este înscris, după efectuarea formalităţilor de import în
declaraţia proviziilor de bord ale navei.
Regimul vamal al mărfurilor se stabileşte în funcţie de locul de consum al
acestora : în interiorul sau în afara teritoriului comunitar şi de statutul vamal al
acestora.
a. Scutirea de T.V.A.
Articolul 143 din Codul vamal, ce reglementează scutirile de la plata taxei
pe valoare adăugată pentru exporturi sau alte operaţiuni similare, pentru livrările
intracomunitare şi pentru transportul internaţional şi intracomunitar prevede, printre
altele şi cazul navelor maritime, utilizate pentru transportul interneţional de persoane
şi/sau bunuri, pentru pescuit ori altă activitate economică sau pentru salvare ori
asistenţă pe mare.
Astefel conform articolului menţionat mai sus11 se precizează că sunt
scutite de la plata T.V.A. livrările de carburanţi şi provizii destinate a fi utilizate pe

9
Aprobate prin Hotărârea Guvernului Nr. 44/2004, cu modificările şi completările ulterioare
10
Potrivit art. 132 alin. 1 lit. C din Codul Fiscal
11
Art. 143 alin. 1 lit. h, pct. 2 din Legea 571/2003 cu modificările şi completările ulterioare

18
nave maritime, dar inclusiv pentru navele de razboi încadrate în Nomenclatura
Combinată (NC) cod 8906 10 00, care parăsesc ţara şi se îndreapta spre porturi străine
unde vor fi ancorate, cu excepţia, în cazul navelor folosite pentru pescuitul de coasta,
a proviziilor.
Se poate observa că legiuitorul prevede expres categoria de nave pentru
care se plică această scutire de T.V.A. la livrarea carburantului, stabilind că aceste
nave trebuie să facă parte din categoria navelor maritime ( se plică aceleaşi prevederi
şi navelor maritimo – fluviale ), nicidecum din categoria navelor fluviale.
Mai prevede legiuitorul şi faptul că navele respective, după alimentarea cu
carburant trebuie să parăsească teritoriul României.
Acest lucru face aplicabilă scutirea de T.V.A. în cazul livrărilor de
combustibil în porturile şi apele teritoriale româneşti ale Marii Neagre şi pe sectorul
Dunării maritimo-fluviale.12
Toate livrările sau transportul de carburant pe fluviul Dunărea sunt scutite
de plata T.V.A. prin aplicarea prevederilor refritoare la scutirile speciale legate de
traficul internaţional de bunuri dacă se află în unul dintre următoarele cazuri13
prevăzute în Codul fiscal:
a) livrarea de bunuri care urmeazã:
1. să fie plasate în regim vamal de admitere temporarã, cu exonerare totalã
de la plata drepturilor de import;
2. să fie prezentate autorităţilor vamale în vederea vămuirii şi, după caz,
plasate în depozit necesar cu caracter temporar;
3. să fie introduse într-o zonă liberă sau într-un antrepozit liber;
4. să fie plasate în regim de antrepozit vamal;
5. să fie plasate în regim de perfecţionare activă, cu suspendare de la plata
drepturilor de import;
6. să fie plasate în regim de tranzit vamal extern;
7. să fie admise în apele teritoriale:
- pentru a fi încorporate pe platforme de forare sau de producţie, în scopul
construirii, reparãrii, întreţinerii, modificãrii sau reutilãrii acestor platforme ori pentru
conectarea acestor platforme de forare sau de producţie la continent;
12
Sectorul dunării maritime ajunge până la Brăila ( în aval ), cuprinzâ acel sector al fluviului pe care
este permisă circulaţia navelor cu pescajul peste 7 m. Pe porţiunea respectivă Dunărea este măsurată
în mile marine ( mm) şi nu în kilometri aşa cum este măsurată în amonte de Brăila.
13
Conform art. 144 din Legea 571/2003 cu modificările şi completările ulterioare

19
 - pentru alimentarea cu carburanţi şi aprovizionarea platformelor de forare
sau de producţie;
8. să fie plasate în regim de antrepozit de TVA, definit dupã cum urmeazã:
- pentru produse accizabile, orice locaţie situată în România, care este
definită ca antrepozit fiscal, în sensul art. 4 lit. (b) din Directiva 92/12/CEE, cu
modificãrile şi completãrile ulterioare;
- pentru bunuri, altele decât produsele accizabile, o locaţie situatã în
România şi definitã prin norme;
b) livrarea de bunuri efectuata în locaţiile prevăzute la lit. a), precum şi
livrarea de bunuri care se află în unul dintre regimurile sau situaţiile precizate la lit.
a);
c) prestările de servicii, altele decat cele prevazute la art. 143 alin. (1) lit.
c) si la art. 144^1, aferente livrărilor prevăzute la lit. a) sau efectuate în locaţiile
prevăzute la lit. a), pentru bunurile aflate în regimurile sau situaţiile prevăzute la lit.
a);
d) livrările de bunuri care înca se află în regim vamal de tranzit intern,
precum şi prestările de servicii aferente acestor livrări, altele decât cele prevăzute la
art. 144^1.
e) importul de bunuri care urmează să fie plasate în regim de antrepozit de
TVA.
(2) Prin ordin al ministrului finantelor publice se stabilesc documentele
necesare pentru a justifica scutirea de taxă pentru operaţiunile prevăzute la alin. (1) şi,
dupa caz, procedura şi condiţiile care trebuie respectate pentru aplicarea scutirii de
taxă.
La livrarea de produse energetice în vederea utilizării drept combustibil
pentru motor pentru navigaţia în apele comunitare şi pentru navigaţia pe căile
navigabile interioare, potrivit prevederilor Normelor de aplicare a Codului fiscal14 ,
scutirea de la plata T.V.A. se acordă direct, cu condiţia ca aprovizionarea să se
efectueze numai de la un antrepozit fiscal15, pentru următoarele categorii de operatori:
a) Operatorii economici care deţin autorizaţii ca distribuitori de
combustibil pentru motor pentru navigaţie;

14
Pct. 23.1 din Normele de aplicare a Codului fiscal, aprobate prin H.G. nr. 44/2004, cu modificările
şi completările ulterioare.
15
Definit de art. 163 lit. c din Codul fiscal

20
 b) Persoana care deţine certificat de autorizare pentru navigaţie ( prin
certificat de autorizare pentru navigaţie se înţelege orice document care atestă că
ambarcaţiunea este luată în evidenţele Autorităţii Navale Române, în cazul
ambarcaţiunilor româneşti, ori a altei autorităţi competente dinstatele membre, în
cazul ambarcaţiunilor sub pavilion comunitar ) .
Dacă bunurile nu rămân în regimul de antrepozit TVA, întrucât se
efectuează o livrare cu locul în România, bunurile nu părăsesc România şi nu se aplică
o altă scutire de taxă ( aplicabilă în interiorul ţării ), livrarea respectivă de bunuri nu
mai poate beneficia de scutirea menţionată la art. 144 alin. 1 lit. b din Codul fiscal.
Se consideră antrepozit de taxă pe valoare adăugată, orice locaţie situată
în România, definită ca antrepozit fiscal în sensul art. 163 lit. c din Codul fiscal :
antrepozitul fiscal este locul aflat sub controlul autoritatii fiscale competente, unde
produsele accizabile sunt produse, transformate, deţinute, primite sau expediate în
regim suspensiv de către antrepozitarul autorizat, în exerciţiul activităţii, în anumite
condiţii prevăzute de prezentul titlu şi de norme;
În principiu, persoana obligată la plata taxei este persoana impozabilă,
care efectuează livrarea de bunuri în baza art. 150 alin. 1 lit. a din Codul fiscal.
În cazul livrărilor de motorină din antrepozitul fiscal, care se consideră şi
antrepozit de taxă pe valoare adăugată, potrivit prevederilor art. 144 alin. 1 lit. apct. 8,
prima liniuţă din Codul fiscal, se aplică scutirea de taxă până când livrarea este
însoţită de ieşirea bunurilor din acest regim.
Conform art. 128 alin. 9 din Codul fiscal, livrarea intracomunitară este
o livrare de bunuri care sunt expediate sau transportate dintr-un stat membru al
Uniunii Europene în alt stat membru, de către furnizor, de către cumpărător sau de
către altă persoană în contul acestora ( transportator).
Aprovizionarea cu combustibil în zona Dunării a navelor fluviale aflate
în tranzit, indiferent de pavilionul acestora, nu poate fi considerată o livrare
intracomunitară întrucât nu există o relaţie de transport între vânzător şi cumpărător,
bunul fiind consumat pe parcursul transportului.
Indiferent dacă cumpărătorul furnizează coduri valabile de T.V.A. din
alte state membre, nu poate fi aplicată vreo scutire de T.V.A.
În concluzie, toţi carburanţii destinaţi consumului navelor fluviale care
se alimentează pe teritoriul statului român, aflâmdu-se în tranzit pe fluviul Dunărea
vor fi comercializaţi cu T.V.A. dar taxa facturată către clienţii nestabiliţi în România

21
poate fi solicitată la rambursare, în condiţiile stabilite de art. 147 indice 2 din Codul
Fiscal şi punctele 49 şi 50 din Normele metodologice de aplicare a Titlului VI din
Codul fiscal, aprobate prin H.G. 44/2004, cu modificările ulterioare.
În subsidiar este de precizat faptul că acelaşi tratament fiscal se aplică şi
transportatorilor rutieri, care efectuează transporturi internaţionale şi care cumpără cu
T.V.A. combustibilul din orice stat membru.
România aplică întocmai scutirile de T.V.A. prevăzute de legislaţia
europeană ( Directiva 2006/112/CE ).

b. Scutirea de la plata accizelor

Conform legislaţiei în vigoare16 accizele armonizate sunt taxe speciale
de consum care se datorează bugetului de stat pentru următoarele produse provenite
din producţia internă sau din import:
a) bere;
b) vinuri;
c) bauturi fermentate, altele decat bere si vinuri;
d) produse intermediare;
e) alcool etilic;
f) produse din tutun;
g) produse energetice
h) electricitate.

Produsele energetice pentru care se datorează accize sunt:

a) benzina cu plumb;
b) benzina fără plumb;
c) motorina;
d) petrol lampant (kerosen);
e) gazul petrolier lichefiat;
f) gazul natural;
g) păcura;
h) cărbune şi cocs.
Faptul generator

16
Art. 162 din Codul fiscal

22
 Produsele menţionate mai sunt supuse accizelor în momentul producerii
lor pe teritoriul comunitar sau la momentul importului lor în acest teritoriu.
În cazul nostru acciza pentru carburantul destinat alimentării navelor pe
teritoriul României se plăteşte în momentul producerii ( în rafinăriile din ţară ) sau în
momentul importului .
Exigibilitatea
Acciza este exigibilă în momentul eliberării pentru consum sau când se
constată pierderi sau lipsuri de produse accizabile.
Eliberarea pentru consum reprezintă:
a) orice ieşire a produselor accizabile din regimul suspensiv;
b) orice producţie de produse accizabile în afara regimului suspensiv;
c) orice import de produse accizabile, dacă produsele accizabile nu
sunt plasate în regim suspensiv;
d) utilizarea de produse accizabile în interiorul antrepozitului fiscal, altfel
decat ca materie primă.
Nu se consideră eliberare pentru consum mişcarea produselor accizabile
din antrepozitul fiscal către:
a) un alt antrepozit fiscal în România sau în alt stat membru;
b) un operator înregistrat în alt stat membru;
c) un operator neînregistrat în alt stat membru;
d) o ţară din afara teritoriului comunitar.

23
 Capitolul 3 . ASPECTE PRACTICE

3.1. Importul şi exportul carburantului pe căi navigabile

Import reprezintă orice intrare de produse accizabile din afara teritoriului

comunitar cu excepţia:
a) plasării produselor accizabile importate sub un regim vamal suspensiv în
Romania;
b) distrugerii sub supravegherea autorităţii vamale a produselor accizabile;
c) plasării produselor accizabile în zone libere, în condiţiile prevăzute de
legislaţia vamală în vigoare.
Se considera de asemenea import:
a) scoaterea unui produs accizabil dintr-un regim vamal suspensiv în
cazul în care produsul ramâne în România;
b) utilizarea în scop personal în Romania a unor produse accizabile
plasate în regim vamal suspensiv;
c) apariţia oricărui alt eveniment care generează obligaţia plăţii
drepturilor vamale de import.
Tarifele aplicabile activităţilor de import – export de produse petroliere
sunt stabilie pentru perioade exacte de timp, putând suferi modificări, prin majorarea
sau diminuarea lor .
Pentru consultarea acestor tarife se poate utiliza aplicaţi existentă pe site-ul
17
oficial al Autorităţii Naţionale a Vămilor atât pentru România ( Tarif Vamal
Integrat Român TARIC - RO) cât şi pentru Comunitatea Europeană ( Tarif Vamal
Integrat Comunitar – TARIC ).
Se procedează la identificarea codului pentru produsul energetic
corespunzător în nomenclatorul de produse. Carburanţii se regăsesc la Secţiunea V
din acest nomenclator : “Produse Minerale”, Capitolul 27 “Combustibili minerali,
uleiuri minerale şi produse rezultate din distilarea acestora; materiale bituminoase;

17
http://www.customs.ro

24
ceară minerală”.
Conform nomenclatorului, motorinei îi corespunde codul 27101929 iar
benzinei, în funcţie de calitate îi sunt alocate mai multe coduri ( 27101125 – benzina
pentru motoare, 27101141 – benzina cu cifra octanică sub 95, 24101445 – cu cifra
octanică cuprinsă între 95 şi 98, 27101149 – cu cifra octanică peste 98, etc.)
Prin utilizarea aplicaţiei se efectuează un calcul automat al taxelor vamale
datorate pentru activitatea de import sau export, funcţie de statul de
provenienţă/destinaţie.

Aplicaţia existentă pe site-ul Autorităţii Naţionale a Vămilor

Spre exemplificare voi prezenta valoarea taxelor vamale pentru importul/

exportul de motorină în/din România, în cazul a trei state, unul din Europa dar care
nu este membru al Comunităţii Europene (Ucraina), al doilea din Europa, care este
membru al Comunităţii Europena (Bulgaria) şi al treilea de pe alt continent ( Asia)
UCRAINA - Import
Codul de marfa
2710192900 Altele
Grup(uri) Nomenclatura (1012TVA) TVA-19%
Unitate suplimentara
Restrictii si Prohibitii

Ţara de origine/destinatie: ERGA OMNES - Reglementare R0120310

25
 UCRAINA CEE
Taxă pentru ţară terţă: 4.7 %
Ţara de origine/destinatie: ERGA OMNES - Nota de subsol CD333
UCRAINA CEE Reglementare R0211470
Certificat necesar
Suspendare tarifară pentru navigabilitate:
0 %

Ţara de origine/destinatie: SPGL

UCRAINA Reglementare R0807320
Prezentarea unui
certificat/licenţă/document (A119)
Certificat de navigabilitate sau declaraţie
pe factura comercială conţinând
elementele certificatului de navigabilitate
emis sau un document anexat la factură
Prezentarea unui
certificat/licenţă/document - conditia nu
este indeplinita
Preferinţǎ tarifarǎ: 0 %
Ţara de origine/destinatie: ERGA Reglementare L0603430
OMNES - CEE

Accize: 547 ERO/1000 kg Cod Aditional X504

Utilizat drept combustibil pentru motor sau
aditiv pentru combustibil pentru motor (in
tone)

Ţara de origine/destinatie: ERGA Reglementare L0603430

OMNES - CEE

Accize: 336 ERO/1000 kg Cod Aditional X514

Utilizat drept combustibil pentru incalzire
(in tone)

Tara de origine/destinatie: ERGA Reglementare L0603430

OMNES - CEE

Accize: 421.19 ERO/1000 l Cod Aditional X604

Utilizat drept combustibil pentru motor sau
aditiv pentru combustibil pentru motor (in
1000 litri)

Tara de origine/destinatie: ERGA Reglementare L0603430

OMNES - CEE

Accize: 283.92 ERO/1000 l Cod Aditional X614

Utilizat drept combustibil pentru incalzire
(in 1000 litri)

26
Tara de origine/destinatie: ERGA Reglementare L0603430
OMNES - CEE

Accize: NIHIL Cod Aditional X999

Altele

Tara de origine/destinatie: ERGA Reglementare L0603431

OMNES - CEE

Taxa pe valoare adăugată: 19 %

UCRAINA – Export

Datoria vamala

Data valabilitate referinta: 2009/07/30

Codul de marfa
2710192900 - - - - - Altele
Grup(uri) Nomenclatura (1012TVA) TVA-19%
Unitate suplimentara
Restrictii si Prohibitii

BULGARIA ( Stat membru al Comunităţii Europene) - Import

Datoria vamala

Data valabilitate referinta: 2009/07/30

Codul de marfa
2710192900 - - - - - Altele
Grup(uri) Nomenclatura (1012TVA) TVA-19%
Unitate suplimentara

Restrictii si Prohibitii

BULGARIA ( Stat membru al Comunităţii Europene) – Export

Datoria vamala

Data valabilitate referinta: 2009/07/30

Codul de marfa
2710192900 - - - - - Altele
Grup(uri) Nomenclatura (1012TVA) TVA-19%

27
Unitate suplimentara

Restrictii si Prohibitii

EMIRATELE ARABE UNITE – Import

Datoria vamala

Data valabilitate referinta: 2009/07/30

Codul de marfa
2710192900 - - - - - Altele
Grup(uri) Nomenclatura (1012TVA) TVA-19%
Unitate suplimentara
Restrictii si Prohibitii
Tara de origine/destinatie: ERGA Reglementare R0120310
OMNES - CEE

Taxă pentru ţară terţă: 4.7 %

Tara de origine/destinatie: ERGA Nota de subsol CD333

OMNES - CEE Reglementare R0211470
Certificat necesar
Suspendare tarifară pentru
navigabilitate: 0 %

Tara de origine/destinatie: SPGL Reglementare R0807320

Preferinţǎ tarifarǎ: 0 %

Tara de origine/destinatie: ERGA Reglementare L0603430

OMNES - CEE

Accize: 547 ERO/1000 kg Cod Aditional X504

Tara de origine/destinatie: ERGA Reglementare L0603430

OMNES - CEE

Accize: 336 ERO/1000 kg Cod Aditional X514

Tara de origine/destinatie: ERGA Reglementare L0603430

OMNES - CEE

Accize: 421.19 ERO/1000 l Cod Aditional X604

Tara de origine/destinatie: ERGA Reglementare L0603430

OMNES - CEE

Accize: 283.92 ERO/1000 l Cod Aditional X614

28
Tara de origine/destinatie: ERGA Reglementare L0603430
OMNES - CEE

Accize: NIHIL Cod Aditional X999

Tara de origine/destinatie: ERGA Reglementare L0603431

OMNES - CEE

Taxa pe valoare adăugată: 19 %

EMIRATELE ARABE UNITE – Export

Datoria vamala

Data valabilitate referinta: 2009/07/30

Codul de marfa
2710192900 - - - - - Altele
Grup(uri) Nomenclatura (1012TVA) TVA-19%
Unitate suplimentara

Restrictii si Prohibitii

Pentru ca o societate comercială să poată efectua activitate legală de

buncheraj a navelor pe teritoriul României, aceasta trebuie să deţină o autorizaţie
eliberată de AUTORITATEA NAVALĂ ROMÂNĂ.
Pe această autorizaţi este înscrisă data emiterii şi periaoada de
valabilitate, precizându-se zona pentru care este valabilă. (Conform modelului
anexat).
Deasemenea, sunt trecute datele de identificare ale societăţii comerciale
pentru care a fot emisă, respectiv, sediul social, numărul certificatului de înregistrare
la Registrul Comerţului şi Codul unic de înregistrare.

29
 Model Nr. 1 - Autorizaţie de buncheraj
Pentru fiecare activitate de bunkeraj cu carburant a unor nave în apele
teritoriale româneşti se depun la autoritatea vamală mai multe documente astefel încât
aceasta să poată urmări legalitatea tuturor alimentărilor efectuate, sub aspectul plăţii
obligaţiilor fiscale atât din partea cumpărătorilor cât şi din partea vânzătorilor.
Când o navă intră pe teritoriul statului român având în locurile speciale de
depozitare ( rezervoare, tancuri) combustibil ce reprezintă încărcătura nevei, această
încărcătură urmând a se transporta către un alt sta membru al Uniunii Europene sau în

30
afara comunităţii, se poate vorbi de o livrare intracomunitară, respectiv de export. În
această situaţie combustibilul este înscris, după efectuarea formalităţilor în manifestul
încărcăturii.
Atunci când combustibilul este livrat dintr-o locaţie din România direct
către nava fluvială pentru bunkerarea acesteia ( indiferent de pavilion ), locul livrării
fiind18 locul unde se găsesc bunurile atunci când sunt puse la dispoziţia
cumpărătorului, se poate vorbi despre punerea în liberă circulaţie a combustibilului. În
această situaţie, combustibilul este înscris, după efectuarea formalităţilor de import în
declaraţia proviziilor de bord ale navei.
În cazul în care se efectuează livrări (mişcări) a unor produse accizabile în
regim suspensiv, fiind livrate pe cale navală cantităţi de carburant, societatea
comercială cu sediul/punctul de lucru în România este obligată să completeze
Documentul Administrativ de Însoţire (D.A.I. – Modelul nr. 2), un formular tipizat ce
va însoţi produsul accizabil (motorina în cazul nostru), dar va întocmi şi un document
în format electronic utilizând o aplicaţie dedicată în acest sens existentă pe site-ul
Autorităţii Naţionale a Vămilor, intitulată RO – DAI.
În cadrul mişcării cu produse accizabile în regim suspensiv, expeditorul
este un antrepozitar autorizat, iar locul de expediere este un antrepozit fiscal.
Cadrul legal referitor la completarea şi gestionarea Documentului
Administrativ de Însoţire este reglementat prin Ordinul 110 din 24.01.200719 al
Ministerului Finanţelor Publice.
Prin Ordinul 1036 din 07.07.200820 al Agenţiei Naţionale de Administrare
Fiscală au fost aprobate instrucţiunile de completare a Documentului Administrativ de
Insoţire utilizând aplicaţia RO – DAI de urmărire a mişcărilor cu produse accizabile
în regim suspensiv.

18
Potrivit art. 132 alin. 1 lit. C din Codul Fiscal
19
Ordinul 110/24.01.2007 , publicat în Monitorul Oficial Nr. 121/19.02.2007, modificat şi completat
prin Ordinul 532/03.04.2007 şi Ordinul 1.179 din 11.09.2007
20
Ordinul 1036 Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală din 07.07.2008 , publicat în Monitorul
Oficial, Partea I, Nr. 535 din 16.07.2008

31
 Model nr. 2 – DAI – Document Administrativ de Însoţire

În cazul deplasării produselor accizabile între doua antrepozite fiscale în

regim suspensiv sau între un antrepozit fiscal şi un birou vamal de ieşire din teritoriul
comunitar, în cazul în care antrepozitul expeditor îşi desfăşoară activitatea pe

32
teritoriul Romaniei, acest document se intocmeşte in 5 exemplare, care se utilizează
potrivit dispozitiilor art. 187 alin. (2) din Codul fiscal.21
În cazul deplasării produselor accizabile intre un antrepozit fiscal care îşi
desfaşoară activitatea într-un alt stat membru al Uniunii Europene, în calitate de
expeditor, şi un antrepozit fiscal, operator înregistrat sau neînregistrat, care îşi
desfăşoară activitatea în România, în calitate de primitor, documentul administrativ de
însotire sau un alt document comercial prevazut în legislaţia acelui stat membru se
întocmeste in 4 exemplare, care se utilizează conform pct. 14 alin. (3) din normele
metodologice pentru aplicarea titlului VII din Codul fiscal.
RO-DAI este o aplicaţie de urmărire a mişcărilor cu produse accizabile în
regim suspensiv, la nivel naţional, bazată pe transmiterea electronică a datelor,
structurate în conformitate cu standardele agreate ale mesajelor. Aceste mesaje nu
înlocuiesc documentele pe suport hârtie şi formalităţile care se efectuează potrivit art.
187 alin. (2) si (3) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi
completările ulterioare22.
Accesul la aplicaţia RO-DAI este acordat de Agenţia Naţională a Vămilor
operatorilor economici autorizaţi să expedieze şi/sau să primească produse accizabile
în regim suspensiv, care îndeplinesc condiţiile prevăzute în Instructiunile privind
accesul operatorilor economici la aplicaţia de urmărire a mişcărilor cu produse
accizabile în regim suspensiv RO-DAI.
E-DAI conţine toate informaţiile care se regasesc în exemplarul pe suport
hârtie al DAI.
În cadrul mişcării cu produse accizabile în regim suspensiv, expeditorul
este un antrepozitar autorizat, iar locul de expediere este un antrepozit fiscal. Este
posibil ca o mişcare cu produse accizabile în regim suspensiv să fie iniţiată de o/un
Direcţie Judeţeană de Accize şi Operaţiuni Vamale / Birou Vamal (DJAOV/BV) unde
sunt efectuate formalităti de punere în libera circulatie. În acest caz, locul expedierii
este considerat a fi DJAOV/BV unde a fost depus DAU, iar expeditorul este
operatorul economic autorizat sa expedieze produse accizabile în regim suspensiv.
În cadrul mişcării cu produse accizabile în regim suspensiv, destinatarul
poate fi:

21
Conform Anexei 1 din Ordinul Ministerul Finanţelor Publice nr. 110 din 24.01.2007
22
Conform art. 2 din Anexa 1 a Ordinului 1036/07.07.2008 al Agenţiei Naţionale de Administrare
Fiscală

33
  un antrepozitar autorizat pentru care locul de destinaţie este un
antrepozit fiscal,
 un operator înregistrat,
 un operator neînregistrat,
 beneficiarul unei scutiri directe (inclusiv utilizatorul final), o
organizatie scutita de la plata accizelor sau o/un DJAOV/BV unde
sunt efectuate formalitati de export.
E-DAI-ul este completat de către operatorul economic expeditor conectat
la aplicaţia RO - DAI.
E-DAI-ul este verificat de aplicaţia RO-DAI, care alocă ARC-ul (Codul de
Referinta al e-DAIului).
Pe parcursul verificării e-DAI-ului, aplicaţia RO-DAI verifică date
complementare, existente în bazele de date ale Agenţiei Naţionale de Administrare
Fiscală.
Rubricile obligatorii de completat ale e-DAI sunt:
 căsuţa 0 (Provenienta),
 căsuţa 1 (Expeditor),
 căsuţa 2 (Cod acciză expeditor),
 căsuţa 3 (Număr referinţă),
 căsuţa 4 (Cod acciză destinatar),
 căsuţa 5 (Număr factura),
 căsuţa 7 (Destinatar),
 căsuţa 7a (Locul livrării),
 căsuţa 8 (Autoritatea competentă a locului de expediere),
 căsuţa 10 (Garanţia),
 căsuţa 11 (Alte informaţii privind transportul),
 căsuţa 12 (Cod ţară de expediţie),
 căsuţa 13 (Cod ţară de primire),
 căsuţa 15 (Locul de expediere),
 căsuţa 16 (Data expedierii),
 căsuţa 17 (Durata transportului),
 căsuţa 18 (Descrierea produselor),

34
  căsuţa 19 (Cod produs accizabil),
 căsuţa 20 (Cantitatea),
 căsuţa 21 (Greutatea brută),
 căsuţa 22 (Greutatea netă)
Următoarele rubrici din e-DAI: 6 (Data facturii), 9 (Transportator), 14
(Reprezentantul fiscal) sunt opţionale şi, dupa caz, informaţiile conţinute de acestea
pot fi solicitate de către autoritatea fiscală competentă la momentul primirii e-DAI sau
ulterior, în termen de 72 de ore.
Operatorii economici conectaţi la aplicaţia RO-DAI au obligaţia de a
completa corect toate rubricile din e-DAI, pentru a evita erorile care ar putea să apară
la momentul verificării de către aplicaţia RO-DAI.
La aparitia unei erori, motivul acesteia este afişat pe ecran sau poate fi
vizualizat din opţiunea "Afişare listă erori", caz în care utilizatorul poate efectua
actualizările necesare.
În situatia în care e-DAI-ul se întocmeste pentru mai multe produse
accizabile, se completează fiecare produs, separat, pe o noua pagina a e-DAI.
Produsele accizabile vor parăsi antrepozitul fiscal expeditor numai după ce
au fost îndeplinite formalităţile corespunzătoare la locaţia antrepozitului fiscal
expeditor privind:
- verificarea stării de validitate a autorizaţiei operatorului economic să
primească produse accizabile în regim suspensiv;
- stabilirea termenului-limită pentru ajungerea la destinaţie a transportului;
- sigilarea containerelor (rezervoarelor/tancurilor în cazul nostru pentru
transportul produselor petroliere);
- verificarea datelor înregistrate în aplicaţia RO-DAI cu cele înscrise în
DAI-ul pe suport hârtie;
- tipărirea e-DAI din aplicaţia RO-DAI, document care va însoti
transportul.
După acceptarea e-DAI-ului şi încheierea formalităţilor de export,
produsele pot parăsi locul expedierii cu ARC-urile e-DAI-urilor aferente, înscrise în
declaraţia vamală de export.

35
 Descărcarea regimului suspensiv are loc atunci când produsele parăsesc
teritoriul comunitar, se efectuează formalităţile la BV de frontieră şi se completează
raportul de recepţie în aplicaţia RO - DAI.
Dacă produsele parăsesc teritoriul comunitar printr-un Birou Vamal (BV)
de frontieră situat în alt stat membru, descărcarea regimului suspensiv se face de către
DJAOV/BV de expediţie la prezentarea de către expeditor a exemplarului 3 al DAI,
vizat corespunzător de BV de frontieră.
Atunci când o navă tanc petrolier va părăsi teritoriul României, încărcată
cu carburant ( motorină ) ce urmează a fi livrat către un beneficiar extracomunitar ( în
exemplul nostru din Ucraina “ Ukrainian Danube Shipping Company”) iar expedierea
se efectuează dintr-un antrepozit vamal şi fiscal, livrarea urmând a se efectua în afara
apelor teritoriale româneşti ( Mila 61) unei alte nave, aceaastă activitate comercială va
fi considerată o deplasare a unui produs accizabil între un antrepozit fiscal din
România şi un birou vamal de ieşire din teritoriul comunitar în vederea exportului.
Pentru îndeplinirea formalităţilor legale, expeditorul, în cazul nostru S.C.
EUROPETROL S.A. va depune la Biroul Vamal Galaţi următoarele documente :
 declaratia vamală de export ( D.V.E. – Modelul nr. 3
 copie a autorizaţiei de antrepozit fiscal ( modelul nr. 4 )
 copie a autorizaţiei de buncheraj ( modelul nr. 1)
 cargo manifest , document ce va fi vizat de reprezentantul Biroului
Vamal Galaţi ( modelul nr. 5 )
 permisul de încărcare ( modelul nr. 6 )
 Comercial Invoice ( modelul nr. 7 - corespondentul facturii pentru
comerţul internaţional )
 Certificatul de calitate pentru carburantul livrat ( modelul nr. 8)

Codul F61 din rubrica 37, a doua subdiviziune, a Declaraţiei Vamale de

Export, desemnează activitatea de aprovizionare a navelor şi aeronavelor 23, fiind
folosit în cazul DVE – urilor întocmite atunci când carburantul este folosit la
buncherarea navelor.
Atunci când carburantul este expediat pe cale navală, în tancuri petroliere
între un antrepozit fiscal şi un birou vamal de ieşire din teritoriul Uniunii Europene, în
23
Acest cod este stabilit de Regulamentul (CE) nr.2286/2003 al Comisiei pentru utilizarea în cazul
operaţiunilor de export .

36
rubrica 37 se va înscrie Codul OB3 reprezentând deplasarea produselor accizabile
sub acoperirea Documetului Administrativ de Însoţire .

Model nr. 3 – Declaraţie Vamală de Export

37
.

38
Model nr. 4 – Autorizaţie de antrepozit fiscal

39
Model nr. 5 – Cargo Manifest

Model nr. 6 – Permis de încărcare

40
Model nr. 7 – Comercial Invoice

41
Model Nr. 8 – Certificat de calitate

42
 3.2. Măsuri speciale privind producţia, importul si circulaţia uleiurilor
minerale ( inclusiv a motorinei şi benzinei )

Se interzice orice operaţiune comercială cu uleiuri minerale care nu

provin din antrepozite fiscale de producţie.
Se interzice importul de uleiuri minerale de tipul benzinelor şi
motorinelor care nu corespund standardelor naţionale şi prevederilor legale referitoare
la calitatea benzinelor.În prezent se acordă o atenţie sporită conţinutului de biomasă din
motorină, tendinţa Uniunii Europene fiind de creştere a ponderii acestuia. Acest lucru a
impulsionat producţia de motorină bio.
Întârzierea la plată a accizelor cu mai mult de 5 zile de la termenul legal
atrage suspendarea autorizaţiei antrepozitarului şi închiderea activităţii acestuia până la
plata sumelor restante.
Este interzisa producerea de produse accizabile în afara antrepozitului
fiscal.
Este interzisă deţinerea unui produs accizabil în afara antrepozitului
fiscal, dacă acciza pentru acel produs nu a fost platită.
Produsele energetice sunt supuse unei accize dacă sunt destinate a fi
utilizate, puse în vânzare ori utilizate drept combustibil pentru încălzire sau
combustibil pentru motor. Nivelul accizei este fixat în funcţie de destinaţie, la nivelul
aplicabil combustibilului pentru încălzire sau combustibilului pentru motor echivalent.
Pe lângă produsele energetice enumerate anterior, orice produs destinat a fi
utilizat, pus în vânzare ori utilizat drept combustibil pentru motor sau ca aditiv ori
pentru a creşte volumul final al combustibilului pentru motor este accizat la nivelul
combustibilului pentru motor echivalent.
Producţia şi/sau depozitarea produselor accizabile acolo unde acciza nu a
fost platită, poate avea loc numai într-un antrepozit fiscal.
Un antrepozit fiscal poate fi folosit numai pentru producerea şi/sau
depozitarea de produse accizabile.
Antrepozitul fiscal nu poate fi folosit pentru vânzarea cu amanuntul a
produselor accizabile.

43
 Excepţie fac antrepozitele fiscale care livrează uleiuri minerale către
avioane şi nave sau furnizează produse accizabile din magazinele duty-free, precum şi
băuturile alcoolice supuse sistemului de marcare.

44
 Capitolul 4 . INFRACŢIONAITATEA ÎN DOMENIUL
ACTIVITĂŢILOR COMERCIALE CU PRODUSE
PETROLIERE PE CĂILE NAVIGABILE

Valoarea mare a sumelor datorate statului sub forma accizelor, TVA –

ului şi taxelor vamale de către cei care desfăşoară activităţi comerciale cu produse
petroliere, folosind căile navigabile a generat apariţia unor modalităţi prin care se
înceracă sustragerea de la plata acestor obligaţii.
Din aprilie 2008, activitatea de supraveghere fiscală a activităţilor
comerciale desfăşurate cu produsele accizabile a fost preluată de către Autoritatea
Naţională a Vămilor de la Direcţia Generală a Finanţelor .
Astfel, Birourile Vamale Judeţene verifică şi corectitudinea activităţilor
desfăşurate cu prilejul livrărilor de produse petroliere sau cu ocazia tranzitării
teritoriului României de către nave fluviale ori maritime.
Instoricul ilegalităţilor în domeniul avut în vedere este destul de lung,
cunoscând apogeul în perioada conflictului din Iugoslavia şi continuând până în
prezent, fără a ami avea o asemenea amploare.
Atunci zona Orşova, a devenit un fel de Triunghi al Bermudelor 24 în care
cantităţi importante de motorină dispar din rezervoarele navelor. De la începutul
anului 2004, mii de tone de combustibil vândut în România s-au volatilizat până şi din
actele de însoţire a convoaielor fluviale în drumul lor spre Serbia.
Motorina a apărut, mai apoi, pe piaţa neagră din Iugoslavia. Noua metodă
de contrabandă a fost ingenios organizată de o firmă de buzunar, care a reuşit să
plaseze contrabandiştilor sârbi cateva mii de tone de motorină provenită de la
Rompetrol. Din 31 ianuarie 2004, societatea Rompetrol Rafinare a început să trimită
spre Drobeta-Turnu Severin tancuri pline cu motorină. Marfa era destinată firmei
Petrolium Trans Naval - o societate cu trei angajaţi şi o cifră de afaceri de 740 de
milioane de lei si profit zero. Livrările au fost făcute în două tranşe: prima de 1.056 de
tone de motorină, iar a doua de 1.630 tone.

24
http://stiri.kappa.ro/actualitate/mii-de-tone-de-motorina-din-rezervoarele-navelor-dispar-pe-
dunare/stire_16515.html

45
 Între Rompetrol Rafinare şi Petrolium Trans Naval exista un contract, prin
care firma de buzunar era mandatată să vândă combustibilul prin acţiuni de bunkeraj
(vânzarea de motorină către navele fluviale). Rompetrol Rafinare nu avea drept de
bunkeraj şi se folosea astfel de societatea din Drobeta, care poseda o autorizaţie
pentru desfăşurarea acestui tip de activitate fluvială. Numai că, în autorizaţia de
bunkeraj - conform comisarilor de la Garda Financiara Mehedinţi - se specifica faptul
că Petrolium Trans Naval avea dreptul sa facă bunkeraj doar în portul Drobeta-Turnul
Severin.
La recepţia combustibilului, Petrolium Trans Naval primea şi o sumă de
bani în avans de la Rompetrol - acesta reprezentand comisionul de 3 dolari pentru
fiecare tonă vândută. Petrolium Trans Naval şi-a început acţiunile în Orşova - zonă în
care nu avea nici o aprobare de bunkeraj. Aici, firma din Drobeta i-a alimentat de mai
multe ori pe clienţii fideli veniţi din Serbia. Conform datelor, navele "Vita Nova" si
"Botev" (sub pavilion Serbia-Muntenegru) au fost cele care au încărcat cantităţile cele
mai mari de motorină.
Garda Financiară a spus că facturile Rompetrol corespundeau cu cantitatea
mărfii, iar preţul era făcut pentru export, fără taxe. La fel, declaraţia de bunkeraj a
celor de la Petrolium Trans Naval corespundea cu cantitatea alimentată de sârbi. Lista
de bunkeraj a navei era completată de vameşii de la Orşova, stampilată şi înmânată
capitanilor navelor care alimentau de la Petrolium Trans Naval. Conform legilor,
aceste liste sunt depuse în porturile de destinaţie ale navelor - aceasta fiind o
procedură pentru eliminarea contrabandei. Numai că, în porturile de revizie (de
destinatie - n.n.), navele sârbeşti prezentau o listă cu o cantitate mult mai mică de
motorină.
In general, diferenţele erau de 50-60 de tone disparute la un drum. Un caz
reprezentativ este al vasului "Vita Nova" care, la o singură tură între Iugoslavia şi
România, a încărcat 86 de tone de motorină, iar în portul de destinaţie a prezentat o
listă prin care se specifica cum că a alimentat rezervoarele doar cu 22 de tone de
motorină. Listele prezentate la sârbi nu erau falsuri! După alimentarea de la Petrolium
Trans Naval, vameşii din Orşova întocmeau doua liste de bunkeraj. Una cu cantitatea
reală de combustibil alimentat şi o alta cu o cantitate mai mică. Ambele liste purtau
semnăturile originale şi ştampilele vămii din Orşova. În porturile din Iugoslavia nu au
fost găsite nici facturile Rompetrol sau ale Petrolium Trans Naval, ci doar lista cu
cantitatea mai mică făcută de vameşi.

46
 Conform anchetatorilor, există doua ipoteze.
Prima ar fi ca motorina românească cumparată fară taxe vamale să fi fost
descarcată pe malul sârbesc şi vandută apoi, la negru. Sarbii cumparau tona de
motorină de la Orşova cu 360 de dolari, în condiţiile în care la ei, pe piaşa neagră, se
vinde cu 600 de dolari tona.
O altă posibilă variantă ar fi aceea ca - în intelegere cu "transportatorii"
sârbi - motorină (fară taxe vamale) să fi fost descarcată pe malul romanesc si repusă
în vânzare. Aşa, firmele romaneşti ar fi scăpat de plata accizelor. Pâna în prezent,
patru vameşi din judetul Mehedinţi au fost acuzaţi de evaziune fiscală, fals intelectual
şi uz de fals. Rompetrol Rafinare spune ca are un contract de mandatare cu Petrolium
Trans Naval, că nu are autorizaţie de bunkeraj, dar că marfa trimisă firmei din
Drobeta-Turnu Severin era sub supraveghere fiscală. Chiar şi aşa, motorina
Rompetrol a ajuns să alimenteze piaţa neagră din Serbia - zona care se aprovizionează
şi de la "benzinariile plutitoare" ale contrabandistilor ucraineni, montate fără nici o
aprobare pe Dunăre, in apropierea frontierei cu Iugoslavia.

De actualitate este o situaţie oarecum asemănătoare: în noaptea de

21/21.01.2009, în urma unei acţiuni organizată de poliţiştii Secţiei Regionale de
Poliţie Transporturi Galaţi a fost reţinută nava “Giurgiu 9” aparţinînd S.C. MOTOR
OIL S.R.L. Galaţi care a introdus în ţară, din Ucraina cantitatea totală de 134 tone de
motorină , reuşind să descarce în două autocisterne 70 de tone ce urmau să fie livrate
către o staţie peco pentru a fi comercializate fără plata accizelor legale25.
Nu au putut fi prezentate acte de provenienţă pentru o mare parte din
motorina adusă la bordul navei în ţară în rezervoarele proprii dar şi în alte locurio
special amenajate.
Se pare că echipajul navei a efectuat mai multe drumuri în Ucraina,
cumpărând motorina navală de la societăţi de pe fluviul Dunărea, din zona Milei
Marine 61, aflată la limita teritorială dintre România şi Ucraina, dar în apele
internaţionale.

S-a constatat apariţia câtorva modalităţi prin care se încearcă sustragerea

de la plata obligaţiilor fiscale în domeniul aminiti mai sus, printre care enumerăm :

25
http://www.viata-libera.ro/articol-Contrabandisti_de_motorina_la_ultima_cursa_2.html

47
 1. Introducerea în ţară a unor importante cantităţi de uleiuri minerale
despre care se declară că vor fi folosite în scopruri industriale, altele decât pentru
producerea energiei sau ca şi carburant pentru motor.
După ce se introduc şi se descarcă pe teritoriul României aceste uleiuri se
întocmesc documente fictive prin care se atestă expedierea lor către societăţi
comerciale ce deţin autorizaţii de utilizatori finali, pentru utilizarea în scop industrial.
În realitate aceste uleiuri minerale sunt amestecate cu diverşi solvenţi şi apoi
comercializată ilegal, urmând a fi folosite drept carburant.
Acest mod de operare a apărut, urmare a fptului că uleiurile minerale
utilizate în scop industrial sunt scutite de la plata accizelor.
2. Ascunderea în rezervoare special construite la bordul navelor sau
chiar în tancurile de apă ori balast a unor importante cantităţi de carburant la intrarea
sau la ieşirea din ţară şi comercializarea acestora fără actele legale corespunzătoare,
sub preţul oficial al carburantului. Aprovizionarea cu astfel de carburanţi se face în
apele internaţionale sau ilegal în diverse zone libere ori antrepozite fiscale.
Preţul mai mic de comercializare este posibil tocmai datorită neachitării
obligaţiilor fiscale.
Comiterea acestei ilegalităţi este posibilă datorită dificultăţii în
identificarea la bordul navelor a tuturor locurilor de depozitare a carburantului.
3. Crearea unor plusuri în rezervoarele proprii de carburant ale
navelor fluviale sau maritime prin înscrierea în registrele de consum a unor activităţi
fictive ( deplasări, marş, folosirea motoarelor la turaţii mai mari ) şi livrarea
surplusurilor direct către alte nave, în apele internaţionale su la mare distanţă de ţărm ,
unde este dificilă constatarea acestei activităţi de către reprezentaţii instituţiilor
abilitate.
Acest mod de operare este favorizat de dificultatea stabilirii unui consum
real de carburant la navele de o generaţie mai veche, care nu au fost dotate cu
aparatură tehnică de monitorizare de ultimă oră.

48
 Capitolul 5. CONCLUZII

În perioada de tranziţie a ţării noastre spre economia de piaţă, nevoile

publice au înregistrat o creştere semnificativă, când datorită reformei economice apar
multiple dezechilibre sociale şi economice care necesită o intervenţie sporită a
statului, concomitent cu restructurarea sistemului fiscal şi amortizarea legislaţiei
fiscale prezente şi viitoare a României cu principiile şi procedurile adoptate de
membrii Uniunii Europene, ca o condiţie importantă a integrării economice a ţării
noastre în Uniune.
Politica fiscală a statului este un factor determinant, în sensul că, atât
executivul cât şi legislativul trebuie să stabilească sistemul fiscal pe care îl practică,
cât şi strategia de urmat în cadrul administraţiei fiscale.
În prezent asistăm la o creştere directă a impozitelor şi taxelor, care s-a
reflectat în creşterea continuă a preţului carburantului în condiţiile în care de la
începutul anului 2009 preţul ţiţeiului pe piaţa internaţională a fost mult sub pragul
maximei de 146 euro/baril din vara anului 2008 .

Evoluţia reţului petrolului 26

Un efect al acestei creşteri excesive este şi tendinţa înregistrată în rândul a

tot mai multor persoane de a se sustrage de la plata obligaţiilor fiscale prtin diverse
metode.

26
Site-ul Curs FX - http://www.cursfx.com/pages/petrol.php

49
 Ca urmare, se impune de urgenţă reorganizarea întregului sistem fiscal
pentru a răspunde obiectivelor de stimulare a dezvoltării economice, de promovare a
investirii în raport cu consumul, precum şi de îmbunătăţire generală a climatului de
afaceri.
Printr-o politică fiscală care să nu fie îndreptată către continua creştere a
impozitelor, ci spre lărgirea bazei de impozitare se poate realiza o sporire a veniturilor
publice şi a rentabilităţii.
Utilizarea impozitelor şi taxelor ca pârghii de influenţare a
comportamentului macroeconomic, poate conduce la relansarea economiei.
Este necesar ca politica fiscală să stimuleze dezvoltarea sectorului privat
ca efect al diminuării sarcinii fiscale, acesta fiind singurul mijloc prin care se prevede
creşterea investiţiilor în sectorul privat, formarea de noi locuri de muncă şi sporirea
resurselor pentru dezvoltare şi protecţie socială.

50
 BIBLIOGRAFIE :

1. Vasile Juravle şi Lucian Ţâţu – Fiscalitate aplicată în economie,

Editura Rolcris, Bucureşti, 2001
2. Lector univ. dr. Marius Vorniceanu – Fiscalitate – Curs Universitar,
Universitatea Spiru Haret Bucureşti, 2007
3. Adriana Florina Popa şi Nicu Popa – Impozitele şi taxele reglementate
de Codul fiscal, Editura Contraplus, Bucureşti, 2008
4. Codul fiscal – Legea 571/2003 cu modificările şi completările
ulterioare
5. Normele metodologice de aplicare a Codului fiscal – aprobate rin H.G.
44/2004, cu modificările şi completările ulterioare.
6. Legea nr. 345 din 1 iunie 2002 privind taxa pe valoarea adăugată cu
completările şi modificările ulterioare;
7. Hotărărea nr.598 din 13 iunie 2002 pentru aprobarea Normelor de
aplicare a Legii nr. 345/2002 privind taxa pe valoarea adăugată;
8. Ordin nr. 84 din 17/01/2007 pentru aprobarea Măsurilor unitare de
aplicare a reglementărilor în domeniul taxelor vamale, taxei pe valoarea adăugată şi
accizelor datorate în vamă în cazul operaţiunilor de leasing aflate în derulare la data
aderării;
9. Ordinul 110 din 24.01.2007 al Ministerului Finanţelor Publice, privind
aprobarea Procedurii de gestionare a documentelor administrative de însoţire ,
întocmite în cadrul deplasării produselor accizabile în regim suspensiv;
10. Ordinul 1036 din 07.07.2008 al Agenţiei Naţionale de Administrare
Fiscală, privind aprobarea Instrucţiunilor de completare a Documentului
Administrativ de Însoţire (DAI), utilizând aplkicaţia RO – DAI de urmărire a
mişcărilor cu produse accizabile în regim suspensiv ;
11. http://www.customs.ro
12. http://ro.wikipedia.org
13. http://www.mfinante.ro
14. http://www.cursfx.com/pages/petrol.php
15. http://www.viata-libera.ro
16. http://stiri.kappa.ro

51
52