ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREȘTI

Facultatea de Finanțe, Asigurări, Bănci și Burse de Valori

Cursul de schimb
 București, an universitar 2013-2014

Evolutia indicatorului din anul 2000 pana in prezent

Cursul de schimb sau cursul valutar este pretul la care moneda nationla se schimba cu o alta
moneda si reprezinta rezultatul raportului dintre cerere si oferta. Prin cerere se intelege
cantitatea de valuta achizitionata la un moment dat pe piata valutara si la diferite valori ale
valutei.

Cursul exprimăă prețțul cu care se vând șț i se cumpăă răă valutele șț i hârtiile de valoare.

Practic, cursul valutar este prețțul în baza căă ruia o valutăă se schimbăă cu alta, respectiv raportul
dintre o monedăă națționalăă șț i una străă inăă .

Cursul de schimb este determinat de o suita de fenomene economice, politice si sociale proprii
fiecarei tari emitente de moneda. De asemenea economia mondiala exercita o influenta
importanta asupra evolutiei cursului de schimb. Fiecare tara mentioneaza o serie de elemente
in ceea ce priveste modul de definire a valorii monedei, tipul de curs practicat, modalitatea de
contare a valutelor in moneda nationala, autoritatile care stabilesc si supravegheaza cursul
valutar etc.

Variatiile cursului valutar sunt date de variatiile cererii si a ofertei de valuta, astfel cresterea
cererii de valuta duce la cresterea cursului valutar determinand deprecierea monedei, iar
scaderea cererii de valuta are ca efect scaderea cursului valutar determinand aprecierea
monedei; cresterea ofertei de valuta duce la scaderea cursului valutar de echilibru determinand
aprecierea monedei, iar scaderea ofertei de valuta duce la cresterea cursului valutar de
echilibru determinand deprecierea monedei. Cursul valutar de echilibru se constituie pe baza
cererii si ofertei de valuta, cantitatea de valuta ceruta este egala cu cantitatea de valuta oferita.

Obiectivul fundamental al politicii valutare a constituit înfăă ptuirea convertibilităă ţii interne a
leului, ca una din premisele esenţiale pentru realizarea pe termen mediu a convertibilităă ţii
depline a monedei naţionale. Realizarea convertibilităă ţii interne a leului implica, în mod
obiectiv, existenţa unei pieţe valutare interne, care săă funcţioneze şi săă ofere tuturor
persoanelor juridice şi fizice accesul liber la operaţiuni şi tranzacţii valutare pe baza cererii şi
ofertei.
In continuare vom analiza acest indicator in diferite perioade cum ar fi :

 2000-2007 (precriza)
 2008 (in timpul crizei)
 2009-prezent (postcriza)

Sursa :BNR
• Evoluția monedei euro în perioada 2000-2007 (pre criză)

2000-2007 (pre criză)

În 1999, dupăă începerea activităă țții Băă ncii Centrale Europene, s-au stabilit ratele de schimb
între EURO șț i devizele țțăărilor care au aderat, printre care șț i Romania, moneda euro fiind
introdusăă în paralel cu moneda națționalăă . Fiind admisăă , în primăă fazăă , doar ca monedăă
scripturalăă , la o primăă privire observăă m căă evoluțția cursului LEU/ EUR a fost una deloc stabilăă
șț i liniarăă , fiind marcatăă de o serie de fluctuațții importante. În prima sa zi de schimb la bursa de
valori de la Frankfurt, în 4 ianuarie 1999, un euro a fost la un nivel de 1,30 lei.
 Evoluția cursului euro în anul 2000
3.6
3.5
3.52
3.4 3.47
3.39 3.38 3.36
3.3
3.33 3.34 3.35
3.2 3.28
3.22 3.22
3.1
3.13
3
2.9
IE IE TI
E
LI
E AI IE LI
E
US
T IE IE IE IE
UAR UAR AR PRI M
I UN IU G BR BR BR BR
N BR M A AU EM TOM IE
M
CE
M
IA FE PT
SE OC NO DE

În luna mai 2000, un euro se schimba cu 1.80 lei iar în noiembrie cu 2,14 lei, ceea ce
înseamna o depreciere a leului de 16%. La 6 luni dupăă , cursul urcase la 2,49 lei/euro, cu 35%
mai mare decat în mai 2000 șț i cu 16% mai mare fațțăă de cel din luna noiembrie. Dupăă un an,
cursul era cu 29% mai mare comparativ cu noiembrie 2000.

Dupăă introducerea pe piațțăă sub formăă de bancnote șț i monede în 2002, euro a devenit
monedăă unicăă . Moneda unicăă europeanăă este cea care aprofundeazăă relațțiile economice șț i
comerciale din cadrul Uniunii șț i întăă reșț te pozițția UE la scarăă mondialăă . Euro are un efect
federalizator în sensul căă aflându-se la baza Uniunii Monetare șț i Economice declanșț eazăă
procesul de extindere, cunoscut sub formăă de more Europe. Adoptarea unei monede unice a
dus la creearea unui system economic care s-a dovedit a fi unul de success șț i la care din ce în
ce mai multe țțăări doresc săă se alăă ture. Astfel, dacăă din 1999 șț i pânăă la începul anului 2004,
euro a crescut continuu fațțăă de leu, crescând cu mai bine de 150%, trendul a început săă se
inverseze în acel moment, cursul ca șț i medie a primelor nouăă luni ale lui 2008, fiind cu peste
10 procente mai mic decât cursul înregistrat în primele zile ale lui 2004 (4.14 în 6 ianuarie).
În luna mai 2004, un euro se schimba cu 4,05 lei iar în noiembrie cu 3,98 lei, ceea ce
înseamna ca leul s-a întăă rit cu 1.8%. Dupăă 6 luni, un euro se schimba cu 3,61 lei, cu 9% mai
puțțin decât în luna noiembrie șț i cu 11% mai puțțin decât în mai 2004 (leul s-a întăă rit).
 Evoluția cursului euro în anul 2004
3.6
3.5
3.4 3.52
3.47
3.39 3.38 3.36
3.3
3.33 3.34 3.35
3.2 3.28
3.1 3.22 3.22
3.13
3
2.9
IE IE TI
E IE AI NI
E IE
US
T
RI
E
RI
E
RI
E
RI
E
UAR UAR AR R IL M
I U I UL G B B B B
N BR M AP AU EM TOM EM CEM
IA FE E PT C N OI DE
S O

Ce spun cifrele? Din 2000 pânăă în 2004, leul s-a depreciat, în timp ce dupa 2004, leul s-
a apreciat. În 2007, cursul de schimb leu/euro se situeazăă la finalul anului sub nivelul
înregistrat în primele șț edințțe de tranzacțționare din acelașț i an, dupăă ce a consemnat cele mai
puternice oscilațții din ultimii patru ani, însa, calculat în functie de media anualăă , moneda
națționalăă a continuat sa se aprecieze. Rata de schimb a înregistrat în 2007 oscilațții de 16,42%,
mișț căă ri mai ample fiind consemnate în 2003, de 17,69%, noteaza Mediafax.

Evoluția cursului euro în anul 2007

3.6
3.5
3.52
3.4 3.47
3.39
3.3 3.38 3.36 3.33 3.34 3.35
3.2 3.28
3.22 3.22
3.1
3.13
3
2.9
RI
E
RI
E
TI
E
IL
IE AI IE LI
E ST IE IE IE IE
UA UA AR
PR M
I UN IU GU BR BR BR BR
U M M M M
IA
N BR M A A
PT
E TO IE CE
FE SE OC NO DE

Spre deosebire de intervalul 2004-2006, când maximele anuale au fost

înregistrate în luna ianuarie, iar minimele în al doilea semestru, în acest an, nivelul
minim, de 3,11 lei/euro, a fost atins la 2 iulie, iar nivelul maxim, de 3,62 lei/euro, la 23
noiembrie. În prima sedințțăă de tranzacțționare din 2007, cursul oficial a fost calculat de
Banca Națționalăă a României la 3,3560 lei/euro, pentru ca în ziua imediat urmăă toare săă
urce la 3,38 lei/euro. În luna ianuarie, cursul a depăă șț it în câteva șț edințțe pragul de 3,4
lei/euro, pentru ca pânăă în luna septembrie săă mai treacăă aceastăă limităă o singurăă datăă ,
la 5 martie. Leul s-a apreciat continuu fațțăă de euro în primele luni, pânăă la minimul
amintit, pentru ca ulterior săă înceapăă săă se deprecieze, un ritm mai accelerat fiind
consemnat în luna noiembrie. La sfârșț itul lunii iulie, guvernatorul Băă ncii Națționale a
României (BNR), Mugur Isăă rescu, declara căă aprecierea leului s-ar putea dovedi
nesustenabilăă șț i căă banca centrala preferăă ca moneda săă se stabilizeze singurăă .

Deprecierea leului din ultimele douăă luni ale anului a fost impulsionatăă de
reducerea încrederii investitorilor în fundamentele economiei românesti, dupăă
publicarea unor date statistice referitoare la deficitul de cont curent, inflațție șț i creșț terea
economicăă . Informațțiile privind economia au venit pe fondul sentimentului negativ la
nivel mondial, duăă declanșț area crizei creditelor ipotecare în SUA, în luna iulie. Deșț i
leul încheie anul în coborâre fațțăă de euro, la nivel de medie anualăă se mențține tendințța
de apreciere. Astfel, în acest an, media se situeazăă în jurul nivelului de 3,33 lei/euro,
nivel calculat făă răă ultimele cotațții din an, în timp ce în 2006 media a fost de 3,52
lei/euro.

Moneda națționala poate fluctua într-o bandăă de variațție de plus/minus 15%,

variațție care reprezintăă aprecierea sau deprecierea procentualăă maximăă fațțăă de media
ultimilor doi ani.

Conform unei prezentăă ri susțținute de Mugur Isăă rescu în luna noiembrie, cursul de
schimb a fluctuat, în acest an, între plus 11% șț i minus 6,4%, iar în 2006 între plus 6,4%
șț i minus 9,1%.

Începând cu a doua jumăă tate a anului 2007, moneda națționalăă s-a depreciat
semnificativ în raport cu euro, datorităă declanșț ăării crizei financiare globale, pe de o
parte, iar pe de altăă parte al procesului de deteriorare a percepțției investitorilor străă ini
privind riscurile asociate economiei româneșț ti.

 Analiza cursului de schimb in anul 2008 ,un an de criza

Moneda este in mod esential reflectia economiei nationale si nu doar un instrument al
investitorilor si speculatorilor. Criza economica ne-a reamintit acest lucru si a
determinat la nivel international un comportament relativ atipic al investitorilor in ceea
ce priveste jocul dintre dobanzi, imprumuturi si cursul de schimb.

Cursul este liber, determinat de piata, sigur influentat de intrari de capitaluri. Este
remarcabil ca in conditii de criza, cursul nu a scazut ci chiar a crescut din 2007 pana
in 2008 cu 0,35lei ,o suma mica, dar in general lucrurile se inflameaza de la lucruri
mici (...) este remarcabil ca in conditii de criza, cu o criza in coasta Romaniei, cu
tensiuni inerente, cursul s-a apreciat, nu s-a depreciat.

Moneda euro joaca un rol important pe pietele financiare internationale fiind utilizata
intens atat de guvernele tarilor terte cat si in tranzactiile comerciale .Aceasta moneda e
folosita pe scara larga :pe pietele de capital,pe pietele creditelor ,pe cele valutare ,in
comertul international ,ca rezerva valutara si moneda ancora .Din grafic se observa o
apreciere a cursului ceea ce inseamna ca in toate aceste piete criza nu a patruns mai
deloc .

La finele lui 2007 exporturile nete au fost principalul motor al cresterii de 0,4% a PIB-
ului tarilor care au adoptat euro. Deci, inainte ca politicienii europeni sa se planga de
cursul valutar si sa critice Banca Centrala Europeana pentru politica monetara pe care o
duce, este nevoie de o analiza mai temeinica.

Fluctuatiile cursurilor de schimb pot afecta cresterea econo-mica din doua puncte de
vedere. In primul rand, o moneda puternica garanteaza avantaje pentru companiile cu
costuri exprimate intr-o valuta mai ieftina. Ca urmare, producatorii locali pot pierde
din cotele de piata atat in strainatate, cat si in tara de origine.

Pana acum nu exista destule dovezi care sa ateste un astfel de efect in lant la scara larga.
Este adevarat ca exporturile europenilor catre Statele Unite din ultimele trei luni ale lui
2007 au scazut cu 8%, fata de aceeasi perioada a anului precedent. Dar aprecierea
monedei unice europene constituie numai unul dintre factorii care au influentat aceste
scaderi. In timp ce economia Statelor Unite aluneca incet spre semistagnare inca din
trimestrul trei al anului trecut, exporturile tarilor din zona euro catre alte tari au
crescut cu 7%.

In al doilea rand, o schimbare majora a cursurilor de schimb poate redirectiona

afacerile dintr-o zona scumpa in altele mai putin costisitoare. Pana in prezent,
investitiile in echipamente si utilaje industriale din tarile zonei euro au crescut cu 5,5%
in primele trei trimestre ale lui 2007, fata de aceeasi perioada a lui 2006. Prin urmare,
investitiile in capital fix au crescut mai rapid decat consumul populatiei si sectorul de
constructii de noi locuinte, care au crescut cu numai 1,3%, respectiv 3% in aceeasi
perioada.
In 2008 leul a muşcat din euro dupăă ce Banca Naţionalăă a majorat dobânda de politicăă
monetarăă şi s-a apreciat pânăă la maximul acestui an (pe 7 august euro/leu era cotat la
3,4719). Decizia BNR de a majora dobânda la 10,25% i-a luat prin surprindere pe
analiştii locali, însăă a confirmat aşteptăă rile marilor băă nci de investiţii internaţionale.
Aprecierea leului dupăă o majorare a dobânzii nu a fost însăă o surprizăă . Acelaşi lucru s-
a întâmplat şi pe 26 iunie când BNR a dus dobânda la 10%. Atunci leul s-a apreciat în 7
şedinţe de tranzacţionare cu peste 6 bani de la 3,6561 ( 27 iunie) la 3,5934 (8 iulie).
Cu peste 6 bani a fost şi aprecierea de dupăă majorarea dobânzii la 10,25%. Respectiv, de
la 3,5366 (1 august) la 3,4719 (7 august). Existăă însăă câteva diferenţe între cele douăă
evoluţii. Prima este căă , în cazul ultimei perioade de apreciere, evoluţia leului a fost mai
puternic influenţatăă de prezentarea raportului asupra inflaţiei (5 august) decât de
anunţul de majorare în sine (31 iulie). Dupăă decizie, leul s-a apreciat cu 1,9 bani, în
timp ce dupăă discursul guvernatorului moneda naţionalăă a câştigat 2,6 bani. De aici
putem interpreta căă jucăă torii internaţionali au înţeles din raportul asupra inflaţiei şi
din discursul guvernatorului căă ar mai fi loc şi de alte majorăă ri în cursul lui 2008. De
altfel, rapoartele băă ncilor internaţionale mizau de ceva luni bune pe o dobândăă -cheie
de pânăă la 11% spre sfârşitul anului. A doua diferenţăă constăă în evoluţia dobânzii-cheie
din Zona Euro. Pe 3 iunie (la 7 şedinţe de tranzacţionare dupăă majorarea dobânzii la
10%) Banca Centralăă Europeanăă a majorat şi ea dobânda de politicăă monetarăă cu 0,25
puncte procentuale, pânăă la 4,25%. Adicăă a eliminat avantajul de dobândăă pe care leul
îl câştigase faţăă de euro. Astfel speculatorii au fost descurajaţi săă mai investeascăă în lei.
Situaţia s-a schimbat pe 7 august, când Banca Centralăă Europeanăă a decis săă menţinăă
dobânda în zona euro la 4,25%. Automat ecartul dintre dobânzile din România şi cele
din Zona Euro s-a majorat de la 5,75% la 6%.

Paradoxal însăă , dupăă ce s-a apreciat cu 6 bani, leul a pierdut 8. De pe 7 august pânăă pe
11 august moneda naţionalăă s-a depreciat de la 3,4719 la 3,5570 lei pentru un euro.
Însăă analiştii ne asigurăă căă deprecierea leului este doar temporarăă . Ei oferăă şi o
explicaţie. Evoluţiile din Statele Unite au dus la aprecierea puternicăă a dolarului.

Fiind atraşi de evoluţia perechii euro/dolar, investitorii şi-au retras banii din pieţele
emergente pentru a-i paria pe aprecierea dolarului. Tot analiştii explicăă căă odatăă ce
evoluţia dolarului se va tempera, banii străă inilor se vor reîntoarce în pieţele emergente,
moment în care leul va deveni vedeta regiunii, favorizat de conjuncturăă . "Leul va evolua
mai bine decât celelalte monede din Europa Centralăă şi de Est", precizeazăă analiştii ING
în ultimul lor raport. Căă ci Banca Centralăă Europeanăă nu a fost singura care a oferit "o
mânăă de ajutor" leului. Banca Centralăă din Cehia a redus dobânda-cheie, în timp ce
Băă ncile Centrale din Polonia şi Ungaria au menţinut dobânzile neschimbate.

Şi atunci unde se va duce leul ? Majoritatea analiştilor se aşteaptăă ca moneda naţionalăă

săă se aprecieze pânăă la 3,4 lei pentru un euro în urmăă toarele 3 luni. Barclays, de
exemplu, şi-a revizuit recent estimăă rile pe urmăă toarele 3 luni de la 3,55 la 3,4 lei
pentru un euro, iar pe cele pentru sfârşitul anului de la 3,65 la 3,55 lei pentru un euro.
Leul va fi ajutat şi de lipsa de lichiditate din piaţăă . Băă ncile locale sunt dispuse săă
plăă teascăă dobânzi din ce în ce mai mari pentru a atrage lei. Pe 12 august dobânda
ROBOR pentru depozitele de tip overnight a atins maximul acestui an: 16,5%. Iar
dobânda ROBOR pe 12 luni a depăă şit 12,5% (alt maxim anual). În aceeaşi zi BNR a
injectat bani în piaţăă pentru prima oarăă în 2008. 10 băă nci comerciale au împrumutat
de la Banca Naţionalăă 1,37 de miliarde de lei pe o perioadăă de 6 zile. Evenimentul mi-a
reamintit de declaraţiile făă cute de oficialii BNR la începutul anului. Şi anume căă Banca
Naţionalăă va ajunge în poziţia de creditor net al sistemului bancar spre sfârşitul anului.

Guvernatorului îi place săă compare evoluţia monedei naţionale cu mişcăă rile unui
pendul. "Cu cât leul tinde săă exagereze, în sensul aprecierii, cu atât mişcarea de pendul
probabilăă este exageratăă în direcţia cealaltăă ", spune Mugur Isăă rescu.
  Evolutia cursului de schimb in perioada 2009-prezent (postcriza)

Evolutia cursului de schimb

5
4.45 4.41 4.48
4.5 4.23 4.21 4.23
4.05
4 3.75 3.62 3.68
3.52
3.5
3.33
3.12
3 2.6
2.5
1.99
2
1.5
1
0.5
0
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014

Cursul de schimb este un factor de influenţare a economiei folosit de căă tre unele state
pentru a corecta anumite dezechilibre produse ca urmare a crizei financiare care a
„lovit” în multe din ţăă ri considerate anterior ca fiind infailibile. Efectele negative ale
crizei financiare se regăă sesc şi în scăă derea volumelor de măă rfuri implicate în
schimburile comerciale internaţionale ca o consecinţăă a modificăă rii preţurilor şi a
scăă derii cererii. Cursul depinde de colaborarea dintre noul guvern şi banca centralăă , de
accesul la fondurile Uniunii Europene, precum şi de cum va evolua contextul
internaţional, şi de percepţa investitorilor asupra condiţiilor din piaţăă şi a evoluţiei
riscurilor.

În anul 2009, moneda națționalăă s-a depreciat fațțăă de euro cu 2,9%, în termeni reali
însăă cursul de schimb a evoluat inegal pe parcursul anului.

Cursul de schimb a fost unul din principalii factori macroeconomici determinanțți ai

ratei de nerambursare a creditelor bancare acordate populațției.
Deprecierea în termeni reali a monedei națționale în raport cu euro a afectat exportul de
bunuri care a înregistrat o scăă dere 13,7% fațțăă de anul precedent. Datorităă presiunilor
de depreciere a leului, transmiterea impactului crizei s-a realizat puternic. Fluctuațția
cursului euro a determinat o schimbare în strategia de negociere a contractelor de
închiriere atât corporate, cât șț i pentru persoanele fizice. Deprecierea leului în raport cu
euro a dus la o creșț tere a chiriei cu 15% fațțăă de vara anului trecut, pentru contractele
deja încheiate. Diferențța s-a resimít în special în rândul chiriașț ilor care primeau
salariile în lei, dar chiriile erau stabilite în euro. În timp ce cliențții au preferat săă
stabileascăă plata chiriei în lei, pentru a se asigura căă nu vor exista diferențțe mari de la o
lunăă la alta, chiriașț ii vechi au suportat o creșț tere a chiriilor.

Efectele deprecierii leului apar șț i în alte domenii, nu numai pe cel al închirierilor,

resimțțindu-se șț i la vânzarea proprietațților. Cei mai mulțți dezvoltatori au urmat o grilăă
de prețțuri în euro, iar plata se accepta numai în euro la cursul zilei. Cu toate căă s-a
așț teptat o ieftinire pe toate segmentele din piațțăă imobiliarăă , deprecierea leului nu a
făă cut decât săă scumpeascăă anumite proprietăă țți. În anul 2010, moneda națționalăă s-a
apreciat fațțăă de euro cu 6,3% în termeni reali. Pe parcursul anului, fluctuațțiile cursului
de schimb leu/euro au avut o amplitudine moderatăă , volatilitatea acestuia fiind
inferioarăă celor consemnate de majoritatea cursurilor de schimb ale monedelor din
regiune.

Pe perioada analizatăă s-a consemnat șț i o tendințțăă de apreciere realăă a leului în raport

cu euro, în contextul accentuăă rii aprecierii nominale, pe fondul relativei refaceri a
apetitului global pentru risc șț i al ameliorăă rii sentimentului investitorilor fațțăă de piețțele
financiare din Europa Centralăă șț i de Est, de îmbunăă tăă țțirea percepțției piețțelor asupra
economiei româneșț ti, în condițțiile reactivăă rii acordului încheiat cu instituțțiile
financiare internațționale șț i ale aprobăă rii de căă tre Parlament a Legii bugetului de stat
pentru anul 2010.

Deprecierea monedei națționale fațțăă de euro a provenit de la amplificarea temerilor

generate de criza datoriei suverane din Grecia șț i de riscul de contagiune asociat
acesteia, din contextul revizuirii în sens nefavorabil a prognozelor privind evoluțția PIB
șț i deficitul bugetar în anul 2010, dar mai ales al accentuăă rii incertitudinilor legate de
capacitatea guvernului de a implementa măă surile de diminuare a cheltuielilor bugetare
șț i, implicit, de a asigura derularea în parametrii convenițți a acordului încheiat cu UE,
FMI șț i IFI. Căă tre finalul anului, cursul de schimb nominal leu/euro a consemnat o
relativăă stabilizare sub impactul ameliorăă rii percepțției asupra riscului asociat
plasamentelor pe piațța localăă , în special ca urmare a progreselor înregistrate în
îndeplinirea condițționalităă țților din acordul stand-by încheiat cu FMI. În anul 2011,
leul s-a dovedit mult mai stabil decât celelalte monede din regiune, rezerva valutarăă a
BNR de aproximativ 32 mld. euro permiţând intervenţii lejere de temperare a
presiunilor pe curs. Leul s-a depreciat în 2011 cu doar 0,8% faţăă de euro; moneda
europeanăă a fost însăă mult mai volatilăă anul acesta şi a variat într-un interval foarte
larg (de la 4,07 lei la 4,36 lei).

Fluctuațția cursului euro a determinat șț i în acest an o schimbare în strategia de

negociere a contractelor de închiriere atât „corporate”, cât șț i pentru persoanele fizice,
resimțțindu-se șț i la vânzarea proprietăă țților.

Valutele principale au câştigat teren în faţa leului în 2011, dar majoritatea au

consemnat aprecieri care abia acoperăă rata inflaţiei.

ĨĨn primul trimestru al anului 2012, moneda europeanăă a trecut, de maximul istoric,
Banca Naţionalăă a României (BNR) anunţând un curs de referinţăă de 4,3783 lei/euro, în
creştere cu 1,11 bani faţăă de şedinţa anterioarăă , nivelul înregistrat situându-se peste
nivelul record din iunie 2010, când euro era cotat la 4,3688 lei. Valoarea medie
inregistrata a fost de 4,45 lei/euro.

Păă rerile analiştilor despre deprecierea leului faţăă de moneda europeanăă sunt împăă rţite.
Printre factorii care au generat aceastăă evoluţie se număă răă contextul regional,
încetinirea creşterii exporturilor şi reducerea investiţiilor, cât şi o posibilăă reacţie a
BNR la măă sura de majorare a salariilor bugetarilor, potrivit economiştilor.

2013 a fost un an bun pentru moneda naţionalăă , cu minime mai mici decât în anul
anterior şi cu variaţii mai puţin ample decât cele la care ne putem aştepta în viitor,
potrivit estimăă rilor economiştilor din băă nci.

La începutul anului, pe data de 3 ianuarie, cursul de schimb a fost 4,4153 lei/euro. Cea
mai bunăă cotaţie a fost înregistratăă pe 3 mai, 4,3072 lei/euro, iar cea mai slabăă pe data
de 7 iunie când un euro a fost cotat oficial la 4,5535 lei.
Cu toate aceste valoarea medie s-a menţinut in jurul valorii de 4,41 lei/euro, iar 2013 a
fost un an mai bun dacăă îl comparăă m cu 2012, când moneda naţionalăă a consemnat
minime istorice în raport cu euro.

'Moneda naţionalăă a ieşit în 2013 din tiparul ultimilor ani. Anul 2013 a adus o
stabilizare a leului, iar aceasta a fost determinatăă de includerea titlurilor de stat
româneşti într-un indice de renume ce a pus România pe harta investitorilor
internaţionali activi în aceastăă clasăă de instrumente', a declarat Vlad Muscalu,
economist şef al ING Bank România.

Mihai Păă trulescu, senior economist UniCredit Ţiriac Bank, previzioneazăă o evoluţie
stabilăă a cursului de schimb în 2014, creşterea absorbţiei de fonduri europene (presiuni
de apreciere), fiind compensatăă de procesul de dezintermediere financiarăă şi
volatilitatea capitalurilor străă ine.

'Cursul de schimb ar putea fi influenţat în primul trimestru al anului 2014 de factori

externi, dar leul răă mâne într-o poziţie relative favorabilăă comparativ cu celelalte
monede din regiune. Principalul risc asociat prognozelor noastre este o revenire a
turbulenţelor politice, având în vedere presiunile anului electoral', a spus Mihai
Păă trulescu.

De asemenea, Vlad Muscalu anticipeazăă un curs de 4,35/euro pentru finalul anului

urmăă tor şi precizeazăă căă este posibil ca activitatea băă ncii centrale din piaţa valutarăă săă
se tempereze în 2014, aceasta permiţând probabil o apreciere uşoarăă a monedei
naţionale pe măă surăă ce activitatea economicăă se îmbunăă tăă ţeşte

Istoria apariției
Piațța de schimb valutar existăă atîta timp cât existăă șț i banii.

El apare pentru prima datăă cu multe mii de ani înaintea erei noastre, când în Egipt au
apăă rut primele monede metalice. Însușț i operațțiunile de schimb valutar, cum le șț tim
astăă zi, șț i-au început dezvoltarea în evul mediu. Aceasta a fost corelat cu dezvoltarea
comerțțului internațțional șț i a navigațției marine. Primii comercianțți de bani sunt
considerațți schimbăă torii italieni, care câșț tigau din schimbul valutelor diferitor țțăări.
 Odatăă cu dezvoltarea relațțiilor internațționale, piațța schimbăă rilor valutare îșț i schimbăă
aspectul, câșț tigând o imagine tot mai clarăă . Schimbăă rile motorii în dezvoltarea piețței
valutare au fost raportate la secolul XX. Obțținerea calităă țților ale piețțelor contemporane
s-a început în anii ’70 ai secolului 20, când a fost abolit sistemul cursului valutar fixat
al unei valute în raport cu cealaltăă .

Dupăă eliminarea restricțțiilor pe fluctuațțiile valutare a apăă rut un nou tip de business,
bazat pe obțținerea profitului în condițțiile unui sistem de liber schimb al cursului
valutar. Este notabil faptul căă modificarea cursului valutar este dependentăă cu un
anumit set de condițții șț i se regleazăă doar prin cerere șț i ofertăă .

Regimuri de curs de schimb

De-a lungul timpului, la nivel mondial au existat o multitudine de regimuri de curs de schimb.
Evoluțția sistemului monetar internațțional trebuie privităă în strânsăă corelațție cu adoptarea
diferitelor regimuri de curs de schimb, respectiv modalităă țțile pe baza căă rora cursurile de
schimb se pot determina pe diferite piețțe valutare. Tipurile de regimuri de cursuri valutare
practicate de-a lungul timpului la nivelul piețței internațționale sunt:

 regimuri bazate pe cursuri de schimb fixe (engl. ”hard pegs regimes”);

 regimuri bazate pe cursuri de schimb flotante (engl. ”floating regimes”);
 regimuri intermediare (engl. ”intermediate regimes”)

La nivelul fluctuațției cursului valutar se poate vorbi despre:

 aprecierea valutarăă (moneda îșț i măă reșț te puterea de cumpăă rare în raport cu alte valute
pe un interval de timp). O monedăă are tendințțăă de apreciere ori de câte ori cererea este
mai mare decât oferta disponibilăă .
 revalorizarea (majorarea prin lege a valorii unei monede).
 deprecierea (o monedăă îșț i diminueazăă puterea de cumpăă rare în raport cu alte valute pe
un interval de timp dat). O monedăă are tendințțăă de depreciere atunci când cererea este
mai micăă decât oferta disponibilăă (acest lucru nu înseamnăă căă oamenii nu mai doresc
bani, înseamnăă doar căă ei preferăă dețținerea bogăă țției lor în altăă formăă , eventual, o altăă
monedăă ).
 devalorizarea (micșț orarea prin lege a valorii unei monede).
 Avantajele cursului flotant

Sustinatorii cursurilor flotante considera ca unul dintre avantajele cursurilor flotante este
faptul ca ofera o stabilitate suplimentara, inregistrand modificari mai mici, realizate la
perioade scurte de timp, comparativ cu modificarile la intervale indelungate ale cursurilor fixe
dar care au efecte de amploare.

Cursurile flotante prezinta o serie de avantaje, cum ar fi:

 contribuie la echilibrarea balantelor de plati prin stabilirea cursurilor la punctul de

echilibru al cererii si ofertei;
 costurile reduse ale rezervelor valutare mai ales atunci cand autoritatile nu intervin
pentru a mentine o rata de schimb prestabilita;
 permit stabilirea unor rate de schimb in functie de cererea si oferta de valuta, devenind
“un factor stabilizant al economiei, caracterul stabilizant al cursului flotant apare
atunci cand ele permit in mod automat asanarea deficitelor sau excedentelor”. In cazul
in care se inregistreaza un defict, cursul de schimb se depreciaza, ceea ce duce automat
la stimularea exporturilor si deci un plus de valuta incasata din exterior;
 procesele inflationiste sunt mai usor de controlat, comportamentul monetar al unei tari
este dictat de mentinerea paritatii oficiale declarate. Astfel restrangerea sau oferta masei
monetare aflate in circulatie nu are la baza mentinerea stabilitatii interne a preturilor.
Crearea de noi insemne monetare sau absorbtia excedentului monetar se
fundamenteaza in functie de cursul valutar stabilit pe piata la nivelul paritatii oficiale;
 statele nu mai sunt supuse socurilor monetare transmise de mediul extern prin
intermediul balantelor de plati si a masei monetare.

Dezavantajele cursului flotant

 Instabilitatea cursului produce incertitudine în privințța alocăă rii unor resurse șț i

aduce pierderi la export sau scumpiri la import;
  Riscul valutar, care însoțțeșț te instabilitatea cursurilor, produce costuri de acoperire
(hedging);

 Acoperirea costurilor suplimentare generate de flotarea cursurilor poate genera un

impact inflațționist;

 Operațțiunile speculative, facilitate de viteza mare a comunicațțiilor electronice (hot

money), pot duce la destabilizăă ri ale balanțțelor de plăă țți șț i la presiuni asupra cursurilor
anumitor monede, nejustificate prin evoluțția fundamentelor economice;

 Nevoia unor rezerve valutare nu este total eliminatăă , deoarece nu existăă o flotare
„purăă ”, iar modul ajustăă rii balanțței de plăă țți depinde șț i de structura schimburilor, de
rigiditatea sau flexibilitatea importurilor.
 Lipsa unei discipline a băă ncii centrale;
 Posibilitatea destabilizăă rii economice ca urmare a fluctuațțiilor accentuate ale cursului
de schimb;
 Diminuarea relațțiilor comerciale internațționale (comparativ cu regimul cursului de
schimb fix);
 Iluzia unei autonomii monetare

Cursurile de schimb flotante pot fi foarte volatile, dar existăă strategii de acoperire a riscului
valutar.

Concluzii

Cursul de schimb influențțeazăă , pe lângăă competitivitatea externăă a unei economii, șț i avuțția

gospodăă riilor șț i valoarea firmelor. Averea gospodăă riilor șț i valoarea firmelor se reflectăă în
resursele de care acestea dispun sub formăă de bunuri, sume de bani șț i alte active financiare.
Dar nu toate bunurile/activele dețținute reprezintăă avere sau valoare proprie a firmei, o parte
din acestea fiind contrapartida unor împrumuturi care încăă nu au fost rambursate. Astfel,
averea unei gospodăă rii sau valoarea netăă a unei firme este datăă de valoarea bunurilor
(activelor) dețținute din care se scade valoarea datoriilor. Modificarea cursului de schimb
influențțeazăă valoarea în monedăă națționalăă a împrumuturilor contractate în valutăă , afectând
astfel averea gospodăă riilor șț i valoarea netăă a firmelor.

Efectul de avuţie şi de bilanţ al cursului de schimb se manifestăă prin modificarea resurselor ce

pot fi alocate, pe de o parte, consumului șț i investițțiilor, iar pe de altăă parte acordăă rii, respectiv
rambursăă rii creditelor.

Efectul de avuţie al cursului de schimb exprim ă influen ţa modific ării cursului de schimb
asupra consumului şi investi ţiilor prin impactul săă u asupra avuțției șț i valorii nete. Efectul
de avuțție sau de bilanțț este important în special în cazul în care creditele în valutăă au o
pondere importantăă în datoriile gospodăă riilor șț i ale firmelor. În cazul împrumuturilor
contractate în valutăă , aprecierea cursului de schimb determinăă o diminuare a valorii
actualizate, evaluate în lei, a obligațției (principal șț i dobânzi). În acest fel, are loc o creșț tere a
avuțției exprimate în lei șț i, implicit, a posibilităă țților de a consuma șț i investi.

Efectul de bilanţ reprezintăă influențța cursului de schimb asupra deviațției PIB generatăă de
efectul modificăă rii avuțției șț i valorii nete asupra disponibilităă țții creditului bancar. În general,
este dificil șț i costisitor pentru o bancăă săă evalueze în mod direct, analitic, capacitatea viitoare
de rambursare a creditului. Ca urmare, un factor important în decizia de acordare a creditului
îl reprezintăă indicatorul sintetic reprezentat de averea gospodăă riilor șț i valoarea netăă actualăă a
firmelor, care reflectăă capacitatea de garantare a creditului. Aprecierea leului creșț te averea
gospodăă riei sau valoarea netăă a firmei. În plus, diminuarea valorii actualizate în lei a
împrumuturilor contractate în valutăă duce la creșț terea capacităă țții de rambursare a creditelor
contractate. Aceste efecte reduc riscul de nerambursare șț i creeazăă posibilitatea contractăă rii mai
facile a creditelor. Ca urmare, creșț te șț i disponibilitatea băă ncilor de a acorda credite, ceea ce
conduce la majorarea cheltuielilor destinate consumului sau investițțiilor.

Efectul de avuțție șț i de bilanțț al cursului de schimb acțționeazăă în sens contrar celui care
afecteazăă competitivitatea externăă . Efectul cumulat al cursului prin intermediul acestor canale
depinde de importanțța lor relativăă .

Tabel 1. Situaţia iniţială - curs 4,00 lei/euro

RON
Active 10 800
Bunuri imobiliare 9 000
 Tabel 1. Situaţia iniţială - curs 4,00 lei/euro
Alte bunuri șț i sume de bani 1 800
Datorii (1 500 x 4 =) 6 000
Avere/Capital propriu (10 800 - 6 000 =) 4 800

Tabel 2. Situaţia finală - curs 3,60 lei/euro

RON
Active 10 800
Bunuri imobiliare 9 000
Alte bunuri șț i sume de bani 1 800
Datorii (1 500 x 3,6 =) 5 400
Avere/Capital propriu (10 800 - 5 400 =) 5 400

Vom ilustra modul în care aprecierea cursului de schimb creșț te averea/valoarea netăă printr-un
exemplu simplificat. Se considerăă o gospodăă rie sau o firmăă care dețține active în lei (în valoare
de 10 800 lei în exemplu) șț i are contractat un credit în valutăă (1 500 euro în exemplu) -
probabil aceasta fiind situațția cea mai relevantăă pentru România în prezent.

Tabelul 1 prezintăă situațția inițțialăă , la un curs de 4,00 lei/euro. O apreciere a leului pânăă la
nivelul de 3,60 lei/euro scade valoarea în lei a datoriei de la 6 000 (1 500 euro x 4,00) la 5
400 (1 500 euro x 3,60), crescând averea/valoarea netăă în lei de la 4 800 la 5 400 lei (Tabelul
2). Similar, o depreciere a cursului scade averea gospodăă riilor șț i valoarea netăă a firmelor, cu
efecte concrete asupra accesului acestora la finanțțare, precum șț i a capacităă țții lor de a-șț i
acoperi serviciul datoriilor deja contractate.

Fluctuațțiile cursului de schimb au un impact semnificativ si asupra evoluțțiilor diverselor

variabile cheie la nivelul unei economii. Analiza calitativăă șț i cea cantitativăă denotăă existențța
unei strânse dependențțe între variabila curs de schimb șț i variabila IPC în cazul economiei
româneșț ti, relevăă de asemenea existențța unei relațții directe între variabila ratăă de schimb șț i
exporturi, precum șț i o relațție inversăă între cursul de schimb șț i importuri.
Bibliografie
http://www.curs-euro.ro/istoric-euro
http://businessday.ro/10/2009/cum-a-evoluat-cursul-euroleu-inainte-si-dupa-
ultimele-3-randuri-de-alegeri/
http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/2007-12-28/cursul-leu-euro-a-avut-oscila-
ii-de-16-4-n-anul-2007.html
http://ro.wikipedia.org/wiki/Curs_valutar
http://www.tradeville.eu/tradepedia/curs-de-schimb
http://ro.scribd.com/doc/48026498/Cursul-de-schimb-rolul-si-evolutia-sa-in-
cadrul-ec-romanesti
http://www.curs-valutar-info.ro/evolutie-euro.html
http://www.cursv.ro/bnr/eur/?sd=2014-01-01&ed=2014-12-31
http://www.ziare.com/articole/curs+schimb+export
http://www.zf.ro/business-international/impactul-aprecierii-monedei-europene-
asupra-economiei-zonei-euro-nu-este-atat-de-quot-devastator-quot-pe-cat-sustin-
politicienii-3100156/
http://www.curierulnational.ro/Opinii/2008-08-15/Evolutia+leului.+Deja+vu%3F