Politica monetară

REALIZAT DE:
• PÎRVU ADNREI-DANIEL
• ALEXEI PALAMARU
 Introducere

Politica monetară reprezintă ansamblul obiectivelor, instrumentelor, măsurilor şi metodelor prin care autorităţile publice
abilitate caută să influenţeze condiţiile macroeconomice prin ajustarea cererii şi ofertei de bani.

Obiectul fundamental al politicii monetare îl constituie stabilitatea preţurilor împreună cu limitarea inflaţiei şi menţinerea
valorii interne şi externe a monedei. Responsabilitatea înfăptuirii acestor obiective revin Băncii Naţionale.
 Banca centrală

O bancă centrală reprezintă o instituție publică care gestionează moneda unei țări sau a unui grup de țări și controlează oferta
de bani din economie, cu alte cuvinte, volumul de bani în circula ție.

Obiectivul principal al băncilor centrale este stabilitatea pre țurilor, in unele țări, legea impunand băncilor centrale chiar să ia
măsuri în vederea sprijinirii ocupării depline a for ței de muncă. Unul dintre instrumentele principale ale oricărei bănci centrale
este stabilirea ratelor dobânzilor.

O bancă centrală nu este o bancă comercială, de aceea cetă țenii nu pot deschide conturi și nici nu îi pot solicita împrumuturi, iar
banca centrală, în calitate de organism public, nu are scop lucrativ. În schimb, aceasta func ționează ca bancă pentru băncile
comerciale, influențând astfel fluxul de bani și de credite din economie în vederea asigurării stabilită ții pre țurilor.
Obiectivele politicii monetare

Obiective • Stabilitatea prețurilor

• Creșterea evonomică pe termen
fundamentale lung

• Cursul valutar
Obiective • Masa monetară

intermediare • Prețul altor active financiare

• Creditul

Obiective • Rata dobânzii pe termen scurt

operaționale • Controlul bazei monetare

 Instrumentele de politică monetară

- instrumentele indirecte sunt utilizate de catre Banca Centrală in relatiile cu celelalte banci si cu agentii
nefinanciari

- instrumente directe sunt reprezentate de masurile care ii afecteaza, in mod direct, pe utilizatorii si
detinătorii de moneda, inclusiv institutiile financiare

Instrumente de
politică monetară

Directe Indirecte

Mecanismul Mecanismul taxei

Creditele Active lichide Creditele de Operațiunile de
Plafonul de credite rezervelor minime oficiale a
direcționate obligatorii refinanțare open market
obligatorii scontului
Tipuri de politici monetare

• Politica monetară expansionistă

• Politica monetară restrictivă

 Politica monetară expansionistă

-se aplică într-o perioadă de relansare a economiei si urmareste amplificarea volumului creditarii

Scop: cresterea masei monetare (oferta monetară)

Măsuri economice:

-scade rata dobânzii de politică monetară

-scad rezervele minime obligatorii (creste multiplicarea banilor de cont banca comercială acorda mai multe credite)

-banca centrală cumpără titluri de stat (obligatiuni) = extinderea masei monetare din circulatie

Politica monetară prociclică

Dacă ne aflam intr-un decalaj inflaționist, iar Banca Centrala adoptă politici monetare expansioniste, inseamna ca banca a ales o
strategie prociclică.
 Politica monetară restrictivă

-se aplică într-o perioada inflationistă si urmareste limitarea volumului creditării

Scop: restrângerea masei monetare (oferta monetară)

Măsuri economice:

-creste rata dobanzii de politică monetară

-cresc rezervele minime obligatorii (scade multiplicarea banilor de cont banca comercială acorda mai putine credite)

-banca centrală vinde titluri de stat (obligatiuni) = restrâgerea masei monetare din circulatie

Politica monetară anticlică

Dacă ne aflam intr-un decalaj inflaționist, iar Banca Centrala adoptă politici monetare restrictive, inseamna ca banca a ales o
strategie anticiclică.
Politica monetară în România

• Banca naţională a româniei (BNR)

• Principalele instrumente de politică monetară folosite de BNR

• Strategia de politică monetară adoptată de BNR

 Banca Naţională a României (BNR)

Banca Națională a României a fost înființată în virtutea legii, pe 17 aprilie 1880, cu un

capital inițial de 30 milioane lei, din care 10 milioane capital de stat, restul de 20
milioane fiind capital proprietate privată. BNR este a 13-a bancă centrală înfiin țată în
lume, fiind înființată înaintea băncii centrale a Japoniei si a sistemului Rezervei
Federale din SUA.

Banca Naţională a României este instituţia monetar-financiară centrală a statului,

funcţionând sub supravegherea Parlamentului, care are responsabilitatea înfăptuirii
politicii monetare, acţionând cu profesionalism pentru asigurarea puterii de cumpărare
a monedei naţionale.

Obiectivul fundamental al BNR-ului îl constituie stabilizarea monedei nationale

pentru asigurarea stabilitatii preturilor, si aceasta a fost adoptată pentru a face fa ță
situației în care România se află după ie șirea din comunism.
Principalele instrumente de politică
monetară folosite de BNR

• Rata dobânzii de politică monetară

• Plafoanele de credit

• Rezervele minime obligatorii (RMO)

• Operațiuni pe piață deschisă (open-market)

 Rata dobânzii de politică monetară

Rata dobânzii de politică monetară (RPM) reprezintă rata dobânzii utilizată pentru
principalele operaţiuni de piaţă si este o parte a Politicii Monetare a Bancii Nationale. Rata
dobânzii de politica monetară influențează in mod direct cantitatea de moneda aflata in
circulatie.
 Plafoanele de credit

Plafoanele de credit sunt utilizate ca instrumente directe de control monetar si se manifesta sub forma unor instructiuni prin
care bancile sunt informate cu privire la nivelul maxim al creditelor si ponderea acestora in portofoliul de active.

Motivele pentru care tarile au adoptat acest instrument sunt următoarele:

- reprezinta un instrument usor de implementat

- este perceput ca un instrument care permite indeplinireqa obiectivelor de poloitica monetara

- este cel mai efficient instrument de politica monetara adoptata de pietele financiare nedezvoltate sau de cele cu capacitate
tehnice limitate

- constituie o modalitate prin care resursele sunt “reorientate” catre alte sectoare mai putin favorizate
 Rezervele minime obligatorii (RMO)

-constituie unul dintre principalele instrumente folosite de BNR în promovarea politicii sale monetare

-sunt disponibilităţi băneşti ale băncii în lei şi în valută, păstrate în conturi deschise la BNR

Instituţiile de credit sunt obligate să constituie RMO proporţional cu pasivele deţinute (BCR, BRD etc.), iar cuantumul rezervelor
minime obligatorii se stabileşte diferenţiat, în funcţie de natura pasivelor, monedă, scadenţă şi alte condiţii specifice..

Scopul principal consta in limitarea potentialului de multiplicare a creditului in cadrul sistemului bancar, iar scopul prudential
se manifesta prin siguranta pe care o confera publicului faptul ca bancile dispun oricand de lichiditati suficiente, pentru a face
fata solicitarilor de retragere a depunerilor.
 Operațiuni pe piață deschisă (open-market)

-reprezintă unul dintre cel mai important instrument de politică monetară al BNR

Acestea se realizează la iniţiativa băncii centrale, având următoarele funcţii:

ghidarea ratelor de dobândă, gestionarea condiţiilor lichidităţii de pe piaţa
monetară şi semnalizarea orientării politicii monetare.

În tarile dezvoltate, operatiunile de open-market au devenit principalul

instrument de control monetar datorita avantajelor pe care le prezinta si care
constau in urmatroarele:

- ofera o flexibilitate sporita, din punct de vedere al volumului operatiilor de

politica monetara initiate de banca centrala

- permit stabilirea unor relatii impersonale intre participantii la piata

- permit evitarea ineficientei pietei si a economiei, ca urmare a controlului direct

Strategia de politică monetară
adoptată de BNR

• Ţintirea directă a inflaţiei în românia

• Ex ante (clauze de exonerare)

• Ţintele de inflaţie

• Avantajele tintirii directe a inflatiei

 Ţintirea directă a inflaţiei în România

Strategia de politică monetară adoptată de Banca Naţională a României din 2005 este ţintirea directă a inflaţiei. Pentru
funcţionarea acestui regim, un rol important revine ancorării anticipaţiilor inflaţioniste la nivelul ţintei de inflaţie ce a fost
anunţată de banca centrală, astfel este necesară o comunicare eficientă cu publicul, comunicare ce se realizează prin intermediul
Raportului asupra inflaţiei

Ţintirea directă a inflaţiei reprezintă strategia de politică monetară ce presupune stabilirea unei ţinte pentru nivelul ratei de
inflaţiei, pe o anumită perioadă de timp, ţintă ce trebuie atinsă prin aplicarea măsurilor de politică monetară, astfel încât să se
asigure stabilitatea preţurilor.

Strategia bazată pe ţintirea directă a inflaţiei presupune renunţarea la stabilirea de obiective intermediare care pot îngreuna
intervenţiile Băncii Centrale, astfel aceasta se poate concentra asupra obiectivului principal.
Strategia de ţintire directă a inflaţiei adoptată de BNR se caracterizează prin:

• stabilirea ţintei ca punct central încadrat de un interval de variaţie în scopul ancorării eficace a anticipaţiilor inflaţioniste

• anunţarea unor ţinte anuale de inflaţie pentru un orizont mai lung de timp (iniţial 2 ani), ceea ce accentuează perspectiva
necesară pe termen mediu a politicii monetare

• definirea ex ante a unui set restrâns de circumstanţe, independente de influenţa politicii monetare, care condiţionează
responsabilitatea BNR pentru atingerea ţintei de inflaţie

• stabilirea ţintei de inflaţie de către BNR în consultare cu guvernul

Premisele de la care au pornit oficialii de la BNR atunci când au stabilit introducerea regimului de ţintire a inflaţiei au fost
următoarele :

• modificarea statutului BNR, cu consolidarea independenţei băncii centrale

• sporirea sustenabilă a intermedierii financiare

• creşterea rolului ratei dobânzii ca instrument de influenţare a politicii monetare

• scăderea ratei inflaţiei către niveluri de o singură cifră

 Ex ante (Clauze de exonerare)

Ex ante reprezintă un set restrâns de circumstanţe, independente de influenţa politicii monetare, care condiţionează
responsabilitatea BNR pentru atingerea ţintelor de inflaţie stabilite.

• creşteri substanţiale ale preţurilor externe ale materiilor prime, surselor de energie şi ale altor bunuri;

• calamităţi naturale sau alte evenimente extraordinare asimilate, cu impact inflaţionist prin intermediul costurilor şi al cererii

• fluctuaţii ample ale cursului de schimb al leului datorate unor cauze aflate în afara fundamentelor economice interne şi a
implementării politicii monetare a BNR;

• abaterea de la program a implementării şi a rezultatelor politicii fiscale şi a celei a veniturilor.

 Ţintele de inflaţie

Ţintele de inflaţie sunt exprimate în termenii variaţiei anuale a indicelui preţurilor de consum Ținta de inflație
şi sunt stabilite ca punct central încadrat de un interval de variaţie de ±1 punct procentual.
Începând cu 2,5% +/-1%
Evoluţia naturii şi valorile ţintelor de inflaţie stabilite de BNR până în prezent se 2013
caracterizează prin două etape distincte:
2012
• etapa ţintelor de inflaţie coborâtoare, stabilite pe un orizont temporal de doi ani ca valori 3,0% +/-1%
2011
anuale aferente lunii decembrie (2005-2012), parcurgerea ei având ca argument major
2010
necesitatea consolidării dezinflaţiei şi a atingerii unei rate anuale a inflaţiei sustenabile pe
3,5% +/-1%
termen mediu 2009

• etapa unei ţinte staţionare multianuale de inflaţie, compatibilă cu definiţia de stabilitate a 2008 3,8% +/-1%
preţurilor pe termen mediu în economia românească (începând cu anul 2013); este o 2007 4,0% +/-1%
perioadă intermediară menită să asigure trecerea la etapa ţintei continue de inflaţie pe
2006 5,0% +/-1%
termen lung
2005 7,5% +/-1%
 Avantajele tintirii directe a inflatiei

Avantajele pe care le conferă strategia de ţintire directă a inflaţiei sunt următoarele:

• politica monetară se poate concentra asupra obiectivului său principal, cel de asigurare şi menţinere a stabilităţii preţurilor,
fără a folosi ca obiectiv intermediar alte variabile economice

• este un regim transparent şi flexibil asigurând capacitatea politicii monetare de a răspunde la şocurile neprevăzute din
economie

• se asigură realizarea dezinflaţiei cu minimizarea relativă a costurilor

• se asigură o comunicare mai bună cu publicul, acest lucru având un rol esenţial în formarea aşteptărilor privind inflaţia
viitoare

• are un rol important în asigurarea independenţei băncii centrale, implicit protecţia autorităţii monetare faţă de presiunile
politice
 Bibliografie

• https://ro.wikipedia.org/wiki/Banca_Na%C8%9Bional%C4%83_a_Rom%C3%A2niei
• https://ro.wikipedia.org/wiki/Politic%C4%83_monetar%C4%83
• https://www.bnr.ro/Home.aspx
• https://www.ecb.europa.eu/explainers/topic/monetary-policy/html/index.ro.html
• https://www.financialmarket.ro/