1. La ce se referă economia instituțională ca disciplina de studiu și domeniu de cercetare stiintifică ? Ca disciplina de studiu cuprinde pe de-o parte analiza modului în care instituțiile iau naștere și evoluează, ca rezultat al alegerilor pe care oamenii le fac în fața anumitor situații. Pe de cealaltă parte, este vorba despre analiza impactului diferitelor seturi de reguli asupra performanței economice. Ca domeniu de cercetare științifică este o abordare despre economie și instituții. 2. Un student vine mai des la seminar pentru faptul că are colege drăguțe. Acesta arată că: b) stimulentele contează (deoarece este o reacție a corpului uman ce nu poate fi controlată prin voință) 3. De ce informația perfectă și raționalitatea maximizatoare sunt ipoteze metodologice lipsite de realism ? În cazul informației perfecte, atunci cînd noi luăm o oarecare decizie noi niciodată nu o luăm pe baza unor informații perfecte ca de exemplu cînd noi cumpărăm unele produse alimentare noi nu deținem toate informațiile necesare ca cum ar fi că deținem toată informația la procesul de producere sau la ce temperatură au fost transportate aceste produse ceea ce se primește că noi unele decizii nu le luăm pe baza unor informații perfecte, iar acțiunea umană este întotdeauna rațională dar ea nu este neapărat și eficientă ca de exemplu că omul poate și să greșească dar și să aloce ineficient anumite resurse de care dispune, și practic cele două ipoteze metodologice sunt lipsite de realism din cauza motivelor enumerate mai sus. 4. Care este esența apriorismului metodologic ? Legea utilității marginale descrescânde este valabilă aprioric, în sine, sau trebuie testată pentru a fi declarată corectă ? De ce ? Apriorismul înseamnă construirea științei pe axiome necesare și evidente, pe adevăruri sintetice a priori, stabilite prin introscpecție în însăși natura și esența acțiunii umane. Axioma fundamentală este recunoșterea existenței acțiunii umane, faptul că oamenii au scopuri, că utilizează mijloace rare pentru atingerea acestora, faptul că acțiunea umană se desfășoară în timp, astfel de propoziții fundamentează în mod formal și aprioric, legi economice universale, cum ar fi de exemplu legea utilității marginale descrescînde ceea ce înseamnă că ea nu trebuie testată pentru a fi declarată corectă. 5. Ce înțelegeți cînd spuneți ,,aceasta este doar o coincidență, nu dovedește nimic’’? Cum putem distinge dovada semnificativă de simpla coincidență ? 6. Ce se întîmplă cînd regulile (scrise sau nescrise) spun că ședințele din Parlament nu vor începe pînă nu este prezentată toată lumea și că întîrzierea nu implică nici o penalizare ? Regulile scrise vin cel mai des cu snacțiuni la pachet sub diferite forme ca cum ar fi pierderea unui anumit procentaj din salariu din cauza neprezenței sau întîrzierii la ședințe. Iar scopul sancțiunilor este de a spori predictibilitatea comportamenului uman. 7. Dacă cineva îți spune ,,Universitatea este mîndră de realizările tale’’, atunci inima cui va bate ? 8. Există exemple care pot contrazice propoziția ,,Acțiunea umană este, în mod necesar, rațională’’? Dar propoziția ,,Acțiunea umană este eminamente individuală’’? Acțiunea umană este eminamente individuală. Deciziile și acțiunile sunt întotdeauna realizate de persoane, nu de „entități” abstracte precum Uniunea Europeană sau Guvernul României. Asemenea sintagme desemnează, de fapt, tot decizii și acțiuni ale oamenilor, circumscrise anumitor aranjamente instituționale. Doar indivizii au preferințe în virtutea cărora acționează, nu așa-numitele entități colective abstracte. Acțiunea umană este prin definiție rațională. Acțiunea umană reprezintă comportamentul conștient, intenționat, care poate fi controlat prin voință, orientat între atingerea unor scopuri. Opusul acțiunii nu este un comportament irațional, ci o reacție de răspuns a corpului la anumiți stimuli și instincte, adică reflexe ale corpului uman ce nu pot fi controlate prin voință. Totuși, acest lucru nu înseamnă că acțiunea umană este și eficientă. În deciziile și acțiunile lor, oamenii greșesc uneori, însă aceasta nu diminuează cu nimic caracterul rațional al acțiunii umane. Motivațiile acțiunii umane diferă de la persoană la persoană, potrivit scopurilor specifice ale fiecăruia. Doar intențiile și înzestrarea cu resurse a individului care acționează permit înțelegerea comportamentelor sau acțiunilor sale, nu intențiile, anticipările și resursele celor care observă și care caută astfel să explice acțiunea. 9. Cînd Maica Tereza a acceptat Premiul Nobel pentru pace, în octombrie 1979, și a hotărît să folosească premiul de 190 mii $ pentru a construi o leprozerie, ea acționa în folosul propriu ? Se comporta ea egoist ? 10. Atunci cînd întâlniți afirmații de genul: ,,Comunitatea mondială este obligată să elimine foametea din țările lumii a treia !’’, ,,Guvernul se angajează să ieftinească pâinea !’’, cine se presupune că va acționa ? Găsiți exemple similare de entități colective abstracte în ziare, cuvântări și discursuri politice și analizați în fiecare caz cine – dacă există cineva – va acționa sau dacă afirmațiile sunt lipsite de finalitate. 11. Care dintre următoarele instituții credeți că au apărut spontan, ca expresie ,,a mâinii invizibilie’’: codul rutier, moneda, regulile de trafic, constituția, bunele maniere, limbajul, legislația cu privier la mediu, legea electorală. Moneda, regulile de trafic, bunele maniere și limbajul au apărut în mod spontan, în timp ce codul rutier, constituția, legislația cu privire la mediu și legea electorală au fost implementate deliberat, de diferiți actori autorizați, în conformitate cu anumite scopuri. 12. Care din următoarele concepte pot fi incluse în categoria instituțiilor și care în cea a organizațiilor ? Instituții – constituția, dreptul de proprietate, moneda, tratatul de la maastricht, contractul, imnul deșteaptă-te române, legea taximetriei, căsătoria, codul rutier, postul paștelui, legea falimentului, bursa de studii, biblia, criteriile de la copenhaga. Organizații – firma, partidul politic, academia de studii economice, parlamentul european, biserica ortodoxă, familia, automobil club român, fondul federal de rezerve, sindicatul, bursa de la londra. 13. Analizează următorul studiu de caz şi formulează concluziile desprinse: În fosta Uniune Sovietică, directorii şi angajaţii fabricilor producătoare de sticlă erau recompensaţi, la un moment dat, în funcţie de tonele de sticlă plană produse. Drept consecinţă, foile de sticlă produse erau foarte groase, fapt ce diminua lumina care trecea prin ele. Regulile de remunerare au fost schimbate astfel încât plata se făcea în funcţie de metrii pătraţi de sticlă produşi. În aceste condiţii, firmele sovietice produceau o sticlă atât de subţire încât se spărgea foarte uşor. Studiul de caz subliniază eșecul organizării socialiste ce își are originea în instituirea unor reguli care nu susțin alocarea eficientă a resurselor, cum ar fi absența proprietății private asupra mijloacelor de producție, condiție contrară progresului economic și social, așa cum ulterior s-a și dovedit, prin prăbușirea economiilor socialiste din Europa Centrală și de Est. Economia instituțională modernă se întemeiază pe postulatul potrivit căruia modificarea stimulentelor influențează acțiunea umană într-o manieră predictibilă, în condițiile oricărei forme de organizare socială. Când oamenii sunt răsplătiți în funcție de criterii cantitative, atunci vor căuta să producă mult, iar dacă vor fi plătiți după criterii calitative, atunci ei vor produce bine. Stimulentele afectează comportamentul uman în toate aspectele vieții noastre, de la cooperarea socială în cadrul pieței până la deciziile vieții cotidiene sau cele politice. Adevărat/Fals 1. Analiza acțiunii umane poate face abstracție de regulile sociale și politice din societate. Fals, deoarece noi ne raportăm la un set de reguli și principii. 2. După cum sunt impuse membrilor comunității, instituțiile se împart în naționale și internaționale. Fals, deoarece instituțiile se împart în interne și externe. 3. Individualismul metodologic indică necesitatea analizării instituțiilor pornind de la caracterul individualist al naturii umane. Adevărat. 4. După gradul de codificare, instituțiile se împart în formale și informale. Adevărat deoarece După modul de codificare, instituțiile se împart în formale și informale. Instituțiile informale reprezintă acele reguli nescrise, în timp ce instituțiile formale sunt înscrise în diferite acte, legi. 5. Acțiunea umană este întotdeauna, în mod necesar, individuală și rațională. Adevărat deoarece acțiunea umană reprezintă comportamentul conștient, intenționat, care poate fi controlat prin voință, orientat între atingerea unor scopuri. Opusul acțiunii este nu este un comportament irational, ci o reacție de răspuns a corpului la anumiți stimuli și instincte, adică reflexe ale corpului uman ce nu pot fi controlate prin voință. 6. Caracterul discriminatoriu este o proprietate fundamentală a aranjamentelor constituționale. Fals, deoarece constituția are un caracter nediscriminatoriu. 7. Distincția dintre instituții și organizații nu exclude ca anumite instituții să fie încorporate în organizații. Adevărat deoarece distincția dintre instituții și organizații nu exclude ca anumite instituții să fie încorporate în organizații. Conform lui Douglass North, instituțiile reprezintă regulile jocului, în timp ce organizațiile sunt jucătorii, fiind totodată agenți ai schimbării instituționale. Organizațiile funcționează în cadrul instituțional al unei societăți, dar acestea își creează și propriile instituții formale și informale, cât și mecanismele de aplicare ale acestora. 8. A spune că o instituție a apărut involuntar nu înseamnă neapărat că nimeni nu s- a gândit la așa ceva înainte de apariția ei. Adevărat. 9. Strategiile organizațiilor nu manifestă influență asupra regulilor jocului. Fals, deoarece strategiile organizațiilor manifestă influență asupra regulilor jocului.