MINISTERUL EDUCȚIEI ȘI CERCETĂRII AL REPUBLICII

MOLDOVA
I.P. CENTRUL DE EXELENȚĂ ÎN ECONOMIE ȘI FINANȚE
CATEDRA FINANȚE

STUDIU INDIVIDUAL LA TEORIA ECONOMICA II

INSTRUMENTELE POLITICII MONETAR-

CREDITARE ÎN REPUBLICA MOLDOVA

A elaborat: Răileanu Nicoleta CON2103

A verificat: Mistreanu Adelina

Chișinău, 2023
 CUPRINS

ÎNTRODUCERE…………………………………………………………3

Capitolul I. CONCEPTE TEORETICE PRIVIND INSTRUMENTELE

POLITICII MONETAR-CREDITARE ÎN REPUBLICA MOLDOVA.

1.1. Instrumentele politicii monetar-creditare................................4

1.2. Politica monetar-creditară: concept, obiective, conţinut…......6
1.3. Piaţa monetar-creditară. Cererea şi oferta de monedă…......…9

Capitolul II. ANALIZA PRACTICĂ A INDICATORILOR MONETARI ÎN

REPUBLICA MOLDOVA

2.1Banca Centrală. Politica monetar-creditară………...……....…11

2.3 Evoluția indicatorilor monetari în anul 2022……………....….12
2.4 Circuitul monetar în economia de piaţă…………………....….17
Concluzie………….………………………………….....…….19
Bibliografie………………………………………….....…….20

2
 INTRODUCERE

În acest studiu am arătat, în partea teoretica: Care sunt principalele instrumente ale politicii
monetar-creditare, conceptele, obiectivele,conținutul politicii monetar-creditare, cererea și
oferta de monedă a pieții monetar-creditare. În partea practică: Politica monetar-creditară a
băncii centrale, evoluția indicatorilor monetari în anul 2022 pe baza unor diagrame și circuitul
monetar in economia de piață. ”Instrumentele și scopuri a politicii monetar creditare din
Republica Moldova” prezintă o analiză statistică a datelor publicate de BNM în privința
instrumentelor politicii monetare, analiza fiecărui tip de instrument de natură economică și
evidența evoluției instrumentelor analizate a Republicii Moldova.
Politica monetară și de credit constituie componente majore ale politicii economice,
dispunând de instrumente și pârghii specifice prin care influiențează cursul vieții economice.
Atât politica monetară cât și cea de credit constituie nucleul instituțiilor bancare și, în primul
rând, al băncii centrale, subordonată intereselor promovate de stat. Între politica monetară
și cea creditară există o strânsă legătură.
Politica valutară pune în evidenţă, în primul rând, intervenţia autorităţilor monetare
asupra evoluţiei cursului. Conţinutul său este determinat, înainte de toate, de caracteristicile
organizării monetare pe plan intemaţional (în special regimul în vigoare al cursurilor de schimb)
şi de obiectivele de politică economică ale ţării respective. Totodată, impactul politicii valutare
este, în aceeaşi măsură, condiţionat de instrumentele utilizat de autorităţile monetare. În acest
context, cursul de schimb devine un important instrument a politicii monetare.
Banca Naţională a Moldovei monitorizează şi anticipează evoluțiile macroeconomice interne
şe cele externe, riscurile și încertidunile asociate evoluției inflației pe termen scurt și mediu, şi
prin aplicarea la momentul oportun a instrumentelor de politică monetară, îşi realizează
mandatul său legal - asigurarea şi menţinerea stabilității prețurilor.

3
Capitolul I. CONCEPTE TEORETICE PRIVIND INSTRUMENTELE
POLITICII MONETAR-CREDITARE ÎN REPUBLICA MOLDOVA.

1.1 Instrumentele politicii monetar-creditare

Instrumentul principal al politicii monetare:

BNM va utiliza drept instrument principal al politicii monetare operaţiunile de piaţă deschisă,
care vor avea drept scop echilibrarea cererii şi ofertei pe piaţa monetară şi va permite BNM să
influenţeze nivelul ratelor dobânzilor pe termen scurt pe piaţa monetară interbancară. BNM va
anunţa şi va publica în prealabil programul şi condiţiile operaţiunilor de piaţă deschisă pentru
următorul an de gestiune.

Instrumente auxiliare ale politicii monetare:

 Facilităţile permanente, acordate la iniţiativa băncilor autorizate, limitează

fluctuaţiile ratelor interbancare a dobânzii pe termen scurt (overnight), care pot fi
uneori semnificative şi formează coridorul pe termen scurt al ratelor dobânzii
pe piaţa monetară. Ratele dobânzii aferente celor două facilităţi permanente
(depozite şi credite overnight) vor delimita coridorul ratelor BNM, stabilit după
formula: rata de bază ± 3.0 p.p. Facilităţile permanente vor fi disponibile fără
limite pentru băncile autorizate la iniţiativa acestora. La necesitate, Consiliului de
administraţie poate revedea limita coridorului ratelor.
 Rezervele obligatorii vor fi utilizate ca un instrument auxiliar al politicii monetare,
având drept scop limitarea excesului de lichiditate, atenuarea impactului acestuia
asupra ratelor interbancare ale dobânzilor. Rezervele obligatorii sunt păstrate în
conturile băncilor autorizate la BNM, cu o rată stabilită de către Consiliul de
administraţie. Mărimea normei rezervelor obligatorii la mijloacele atrase în
monedă naţională şi în valută va fi determinată 4 în funcţie de tendinţa pe termen
mediu şi lung a inflaţiei, de evoluţia indicatorilor macroeconomici şi de prognozele
indicatorilor macroeconomici şi monetari pe termen mediu şi lung, etc.

4
  Intervenţiile pe piaţa valutară. Regimul actual al cursului de schimb al
leului moldovenesc este cel de flotare gestionată, care permite o adaptare
flexibilă a economiei naţionale la şocurile externe şi interne. Intervenţiile pe piaţa
valutară internă reprezintă un set de instrumente auxiliare ale politicii monetare.

Instrumentele utilizate pentru atingerea obiectivelor economice sunt:

 Operaţiunile de piaţă monetară ale Băncii Naţionale se efectuează la iniţiativa BNM cu

participanții eligibili în vederea gestionării lichidităților de pe piață, direcționării ratelor
dobânzilor și indicării orientării politicii monetare. Instrumentele utilizate de Banca
Națională la efectuarea operațiunilor de piață monetară includ: tranzacţii repo/reverse
repo cu active eligibile; tranzacţii simple (vînzări și cumpărări definitive de VMS);
acordare de credite garantate cu active eligibile; emitere de certificate ale BNM; atragere
de depozite la termen.
 Operaţiunile pe piaţa valutară sunt intervenţiile valutare, ce se derulează în strictă
conformitate cu obiectivele politicii valutare. Banca Naţională utilizează în calitate de
instrumente ale intervenţiilor valutare atât operaţiunile directe (cumpărări sau vânzări
la vedere de valută contra lei moldoveneşti), care influenţează masa monetară, cât şi
operaţiunile de ajustare (swap-uri valutare), care sunt instrumente reversibile şi nu
influenţează masa monetară pe termen lung.
 Facilitățile permanente reprezintă facilităţile pe care BNM le pune la dispoziţia băncilor
licențiate la iniţiativa acestora. BNM oferă facilitatea de credit overnight şi facilitatea
de depozit overnight.
 Rezervele obligatorii sunt disponibilităţi ale băncilor în lei moldoveneşti şi în valută
străină (dolari SUA şi euro), pe care acestea le păstrează în conturi la BNM. Funcţiile
principale ale RO constituite în lei sunt cea de control monetar (aflată în strânsă corelaţie
cu cea de gestionare a lichidităţii de către BNM) şi cea de influenţare a cererii de bani.
Rolul principal al RO în valută străină este atenuarea extinderii creditelor în valută.

Instrumentele utilizate pentru atingerea obiectivelor economice sunt:

5
  Operaţiuni pe piaţă deschisă (open-market)

Operaţiunile pe piaţă deschisă reprezintă activitatea băncii centrale pe vânzare şi

cumpărare de titluri ale
pieţeimonetare. Prin intermediul acestor operaţiuni autorităţile monetare modifică rezervele
băncilor şi indirectinfluenţează cantitatea de monedă în circulaţie. Atunci când banca centrală
vinde titluri, ea retrage o parte dinlichidităţile băncilor şi micşorează oferta de monedă în
circulaţie.

 Rata rezervelor obligatorii

Sistemul rezervelor obligatorii presupune obligaţia băncilor de a păstra depozite la banca

centrală. Mărimeaacestor depozite (rezerve) se stabileşte în dependenţă de suma mijloacelor
băneşti atrase de la agenţi economici şide rata de rezervare.
Atunci când autoritatea monetară măreşte rata de rezervare, băncile sunt obligate să constituie
reserve suplimentare, micşorându-se astfel potenţialul de creditare a economiei şi de creare de
depozite noi.
În cazul invers, al micşorării ratei rezervelor obligatorii, băncile au posibilitatea de extindere a
activităţilor de creditare.
Unele ţări (Canada, Elveţia, Australia) au renunţat la sistemul rezervelor obligatorii.

 Ratele dobânzii

Asupra cantităţii de monedă în circulaţie se poate influenţa şi prin modificarea ratei de bază
(ratei dobânzii percepute pentru creditele băncii centrale) sau a ratei de rescont (percepute
pentru scontarea titlurilor prezentate de bănci).
Atunci când autoritatea monetară coboară rata sa de bază, ea stimulează interesul băncilor pen
trurefinanţare, respectiv solicitarea mai multor împrumuturi. Acestea se folosesc pentru credit
area economieinaţionale şi provoacă majorarea masei monetare.
În cazul invers, al creşterii ratei de bază, banca centrală „scumpeşte” creditul său, descurajând
practica derefinanţare şi micşorând potenţialul băncilor de a credita economia.

6
  Alte instrumente de intervenţie

Intervenţia pe piaţa valutară - Regimul cursului de schimb – (cursuri de schimb flotante şi

cursuri deschimb fixe). Cunoaşterea profundă a instrumentelor de politică monetar-creditară şi
aplicarea lor adecvată, în funcţie deevoluţia de durată şi conjunctura economiei, permite
creditului exercitarea rolului său de factor mobilizator dar şide reglator al vieţii economice

1.2 Politica monetar-creditară: concept, obiective, conţinut

Politicile monetare şi de credit constituie componente majore ale politicii economice,

dispunând deinstrumente şi pârghii specifice prin care influenţează cursul vieţii economice.
Atât politica monetară cât şi cea de
credit constituie nucleul instituţiilor bancare şi, în primul rând, al băncii centrale, subordonată
intereselor promovate de stat. Între politica monetară şi cea creditară există o strânsă legătură.

Politica monetară poate fi definită ca ansamblul măsurilor monetare luate de către stat şi de
banca centrală pentru realizarea echilibrului dintre masa banilor în circulaţie şi nevoile de ban
i ale economiei sau pentruinfluenţarea într-un anumit sens a conjuncturii economice.

Politica de credit – politica băncii centrale ce urmăreşte, cu ajutorul unor instrumente

specifice, săasigure, prin intermediul creditului, echilibrul general economic.
Politicile monetare şi de credit nu pot fi promovate în mod izolat, rupte de celelalte
componente ale politicii economice.

Politica monetară reprezintă un ansamblu de acţiuni prin care autorităţile monetare (banca
centrală, trezoreriaetc.) influenţează asupra cantităţii de monedă în circulaţie, nivelul ratelor
dobânzii, cursurile de schimb valutar şialţi indicatori economico-monetari în vederea realizării
obiectivelor generale ale politicii economice (de stimulare aactivităţii economice, ocupare a
forţei de muncă, stabilitate a preţurilor etc.).
Evoluţia politicii monetare este determinată de evoluţia sistemului monetar şi de evoluţia
gândirii economice.Pe parcursul mai multor secole promovarea politicii monetare se reducea la
luarea deciziilor de batere a monedeimetalice şi de emitere a banilor de hârtie. Crearea primelor

7
bănci centrale (bănci cu drept de emisie monetară) afost influenţată de ideea menţinerii parităţii
bancnotelor în raport cu metalul preţios şi în raport cu bancnotele altor state. Respectiv,
obiectivul politicii monetare a fost menţinerea etalonului aur.
Împreună cu conştientizarea ciclicităţii în activitatea economică (sfârşitul sec. XIX – începutul
sec. XX) s-amodificat şi obiectivul politicii monetare, incluzând şi supravegherea stabilităţii
sistemului financiar.
Crizele şi panicile bancare au impus băncilor centrale rolul de „împrumutător de ultima
instanţă” şi audemonstrat rolul ratei dobânzii în stimularea creditului bancar.
În anii 1980 mai mulţi economişti au început să pledeze pentru independenţa băncilor centrale
de celelalteorgane de stat.
Este important de subliniat că politica monetară are un dublu caracter:
o Monetar, urmărit la nivelul băncii centrale prin modificarea volumului emisiunii
monetare;
o De credit, urmărit la nivelul băncilor comerciale prin modificarea volumului
creditelor acordate în economie.
Teoria politicii monetare, precum şi practica internaţională, cunoaşte următoarele
tipuri de obiective finale:
♦creşterea economică durabilă (rata creşterii economice)
♦ocuparea deplină a forţei de muncă (rata şomajului)
♦stabilitatea preţurilor (rata inflaţiei)
♦stabilitatea ratelor dobânzii
♦stabilitatea externă (stabilitatea cursurilor de schimb valutar şi sustenabilitatea balanţei de
plăţi)
♦stabilitatea sistemului financiar şi alocarea optimă a fondurilor (resurselor) financiare
Banca centrală nu poate să următească toate aceste obiective concomitent.
Obiectivele generale ale politicii economice sunt prea imprecise pentru a servi ca obiective
operaţionale autorităţilor monetare, acestea au nevoie de obiective intermediare.
Aceste obiective, în număr de patru, pot fi din păcate în contradicţie, în sensul că rezultatatele
buneobţinute în realizarea unui obiectiv, pot să acţioneze negativ asupra realizării altui obiectiv.

Pe scurt, acţiunea autorităţilor monetare vizează:

♦un „bun” nivel de creştere a masei monetare;

8
♦un „bun” nivel al dobînzii;
♦un „bun” nivel al cursului de schimb, toate acestea facilitînd –
♦o „bună ” alocare a resurselor financiare ale naţiunii.
Pentru realizarea acestor obiective, banca centrală (autoritatea monetară) trebuie să ţină cont de
patru constrîngeri:
1.să prevină panicile financiare;
2.să evite instabilitatea „excesivă” a ratei dobînzi;
3.să prevină ca anumite sectoare ale economiei să suporte povara politicii restrictive;
4.să cîştige sau să menţină încrederea investitorilor străini.

O politică monetară fără obiective intermediare se poate, însă, realiza doar în condiţii
de independenţă a băncii centrale, astfel încît aceasta să poată interveni atunci cînd inflaţia nu
este generată pe cale monetară.
Prin politică monetar-creditară se subînţelege totalitatea măsurilor întreprinse în sferele
monetare şicreditare, îndreptate spre reglarea dezvoltării economiei, combaterea inflaţiei şi
şomajului, echilibrarea balanţei de plăţi a ţării, etc.

Politica monetar-creditară este una din metodele principale de implicare a puterii de stat în
decurgerea proceselor de reproducere a mărfurilor şi serviciilor. Această politică se elaboreaz
ă de banca centrală în comunacord cu principalele ministere economice ale ţării (ministerul fi
nanţelor, ministerul economiei, ministerulagriculturii, etc.). Se aprobă de organul legislativ a
ţării, de obicei, pe un an şi se realizează de organele nominalizate.
În scopul realizării politicii monetar-creditare, banca centrală influenţează asupra stării pieţei
de capitaluricreditare şi asupra rotaţiei monetare. Influenţând asupra volumului de resurse
creditare ale băncilor comerciale,asupra ratelor dobânzii şi asupra volumului masei monetare,
banca centrală influenţează asupra procesului deinvestiţii de capital, asupra volumului şi
caracterului cererii pe piaţă, asupra nivelului preţurilor şi asupra altor factori care determină
starea economiei.
Există două tipuri de politică monetar-creditară:
1. Politica monetar-creditară de restricţie (îndreptată spre limitarea investiţiilor, încetinirea
ritmului decreştere a volumului masei monetare);
2. Politica monetar-creditară de expansiune (stimularea volumului operaţiunilor de
creditare, reducerearatelor dobânzii creditare, mărirea volumului masei monetare).
9
 Politica de expansiune se realizează în condiţiile în care scade volumul de producţie a
mărfurilor şiserviciilor şi creşte şomajul..

1.3 Piaţa monetară. Cererea şi oferta de monedă.

Piaţa monetară reprezintă cadrul necesar în care se desfăşoară zilnic raporturile dintre
bănci în legătură culichiditatea soldurilor provenind din operaţiuni reciproce. Pe de o parte,
băncile îşi acordă împrumuturi sau îşirambursează creditele acordate anterior. Pe de altă parte,
din ordinul clienţilor lor, titulari de depozite, băncile efectuează operaţiuni cu alte bănci şi sunt
beneficiare de încasări, de la aceleaşi bănci sau de la altele. Astfel,desfăşurând operaţiuni, bancă
devine creditoare sau debitoare faţă de altă bancă. La finele unei zile, fiecare bancă,în parte, în
raport cu celelalte bănci, are o serie de poziţii şi sume creditoare şi, în consecinţă, este, fie
beneficiaraunui sold creditor, fie titulara unui sold debitor.
Evoluţia practicii bancare a determinat ca necesitate stingerea comună a plăţilor reciproce
într-un cadruorganizat, de regulă sub egida băncii centrale.
Procedeul implică, într-o primă etapă, în prima parte a zilei, reunirea reprezentanţilor
băncilor pentruconfirmarea pretenţiilor reciproce, compensarea plăţilor şi stabilirea soldurilor
aferente fiecărui participant.
În cadrul unei a două etape, către sfârşitul zilei respective, urmează să aibă loc stingerea
soldurilor reciproce. Aceasta se efectuează de către titularii soldurilor debitoare către
beneficiarii soldurilor creditoare. Înraport cu natura soldurilor, unele bănci vor avea poziţii
debitoare şi vor apela la împrumuturi de la colegele lor, iar în sens contrar, altele vor acorda
împrumuturi.
Negocierea disponibilităţilor necesare pentru stingerea obligaţiilor reciproce face obiectul tran
zacţiilor pe piaţa monetară. Pe această piaţă zilnic apar două categorii de participanţii.
Ofertanţii sunt titularii conturilor de disponibilităţi la banca de emisiune şi care au solduri
creditoare. Întrucât depozitele de la bancă de emisiune nu sunt remunerate, aceştia sunt foarte
interesaţi să valorifice acestedisponibilităţi prin negocierea acordării de credite.
Solicitanţii de credite pe piaţa monetară sunt acele bănci care, rămânând debitoare în raport
cu celelalte bănci, caută resurse de acoperire.
Piaţa monetară este piaţa lichidităţilor. În cadrul acesteea se oferă moneda băncii centrale,
contra unei promisiuni de restituire pe termen scurt, adică în credit. Se acordă credit în moneda
băncii centrale.
10
 Banca de emisiune poate interveni pe piaţa monetară în mod diferit: fie prin stabilirea
nivelului rateidobânzii, fie prin stabilirea volumului creditului.Caracteristicile pieţei monetare:

♦ participanţii acestei pieţe sunt băncile;

♦obiectul tranzacţiilor sunt disponibilităţile în monedă naţională, respectiv, depozitele de la
bancacentrală;
♦ pe piaţă se desfăşoară operaţiuni zilnic;
♦termenele de acordare a împrumutului sunt foarte scurte, cele mai multe având scadenţă în
ziuaurmătoare;
♦creditele acordate pe piaţa monetară sunt credite personale (de la bancă la bancă şi implică,
deregulă, riscuri reduse;
♦dobânda practicată pe piaţa monetară se stabileşte zilnic în raport cu cererea şi oferta.

11
Capitolul II. ANALIZA PRACTICĂ A INDICATORILOR MONETARI ÎN
REPUBLICA MOLDOVA

2.1 Banca Centrală. Politica monetar-creditară

Banca centrală – promotorul principal al politicii monetar-creditare în cadrul reglementării

economiei, ce constituie o parte componentă a politicii economice a guvernului. Scopurile
politicii economice a guvernului pot fi multiple şi intercirelate. Situaţia în domeniul economiei
în mare măsură este dependentă de activitatea domeniului monetar-creditar.
Ţinînd cont de faptul că politica monetară a oricărei Bănci Centrale nu poate avea în acelaşi
timp mai multe obiective finale, cum ar fi stabilitatea preţurilor, stabilitatea externă a monedei
naţionale, creşterea economică, reducerea şomajului etc., trebuie de menţionat faptul că
obiectivul politicii monetare a oricărei Bănci Centrale este strict determinat de două aspecte
generale:

 cadrul legislativ al Băncii Centrale, care este determinat de orientările şi priorităţile

social-economice ale fiecărui stat şi,
 nivelul de dezvoltare al economiei (piaţa financiar-bancară, dezvoltarea
infrastructurii economiei, nivelul de dezvoltare a unor ramuri ale economiei etc.).

Drept exemplu al obiectivului final al politicii monetare realizate de unele Bănci Centrale
poate servi informaţia prezentată în tabelul de mai jos:

Este evident faptul că în funcţie de obiectivul final propus,

spre a fi atins de fiecare Bancă Centrală, variază atît
obiectivele intermediare, cît şi instrumentele utilizate in
realizarea lor.

Fundamentul domeniului monetar-creditar constituie

băncile comerciale şi alte organizaţii de creditare (după
numărul instituţiilor şi volumului resurselor creditare). De
menţionat faptul, că în majoritatea ţărilor depozitele
bancare constituie 75-90% din masa monetară, iar
bancnotele băncii centrale, doar 10-25%. De aici rezultă
12
că reglementarea de stat a domeniului monetar-creditar poate fi eficient numai în cazul cînd
statul poate influenţa volumul şi specificul operaţiunilor băncilor comerciale prin intermediul
băncii centrale. Se cunosc diverse metode a acestei influenţe, cele mai utilizate fiind:

 Dirijarea ratei dobînzii la operaţiunile băncii centrale (politica dobînzii);

 Schimbarea normelor rezervelor minimale obligatorii a băncilor;
 Operaţiuni pe piaţa deschisă, adică operaţiuni de vînzare-cumpărare a cambiilor,
obligaţilor de stat şi a altor hîrtii de valoare;
 Reglementarea normativelor economice pentru bănci (proporţia între rezervele de casă
şi depozite, activele lichide şi depozite, capital propriu şi împrumutat ş.a.m.d.);

2.2 Evoluția indicatorilor monetari în anul 2022-2023 în RM

 În luna februarie 2022, baza monetară1 s-a micșorat cu 706,1 milioane lei (1,2 la sută)
față de luna precedentă și a constituit 56 743,2 milioane lei, fiind cu 1,2 la sută mai mare
față de perioada similară a anului precedent.

Masa monetară M02 (Bani în circulație) s-a majorat cu 725,7 milioane lei sau cu 2,4 la sută
față de luna ianuarie 2022 și a constituit 31 461,4 milioane lei, fiind cu 3,3 la sută mai mare față
de perioada similară a anului precedent.

13
 Masa monetară M14 s-a micșorat cu 290,3 milioane lei sau cu 0,5 la sută față de luna
ianuarie 2022 și a constituit 58 246,6 milioane lei, fiind cu 4,3 la sută mai mare față de perioada
similară a anului precedent.
Masa monetară M25 s-a micșorat cu 684,7 milioane lei sau cu 0,8 la sută față de luna
ianuarie 2022 și a constituit 79 894,0 milioane lei, cu 4,3 la sută mai mult față de perioada
similară a anului precedent.
Masa monetară M36 s-a majorat cu 244,4 milioane lei (0,2 la sută) față de luna ianuarie
2022 și a constituit 117 371,7 milioane lei, fiind cu 8,6 la sută superioară celei din luna februarie
2021.

 În luna martie 2022, baza monetară1 s-a majorat cu 1 887,9 milioane lei (3,3 la sută)
față de luna precedentă și a constituit 58 631,1 milioane lei, fiind cu 6,6 la sută mai mare
față de perioada similară a anului precedent.

Masa monetară M14 s-a micșorat cu 2 102,3 milioane lei sau cu 3,6 la sută față de luna
februarie 2022 și a constituit 56 144,3 milioane lei, fiind cu 0,8 la sută mai mare față de perioada
similară a anului precedent.
Masa monetară M25 s-a micșorat cu 3 284,3 milioane lei sau cu 4,1 la sută față de luna
februarie 2022 și a constituit 76 609,6 milioane lei, cu 0,1 la sută mai mult față de perioada
similară a anului precedent.
Masa monetară M36 s-a micșorat cu 5 372,6 milioane lei (4,6 la sută) față de luna februarie
2022 și a constituit 111 999,1 milioane lei, fiind cu 4,1 la sută superioară celei din luna martie
2021.

14
 Masa monetară M02 (Bani în circulație) s-a micșorat cu 1 194,8 milioane lei sau cu 3,8 la
sută față de luna februarie 2022 și a constituit 30 266,6 milioane lei, fiind cu 0,5 la sută mai
mică față de perioada similară a anului precedent

 În luna ianuarie 2023, baza monetară1 s-a micșorat cu 1 497,8 milioane lei (2,0 la sută)
față de luna precedentă și a constituit 73 481,8 milioane lei, fiind cu 27,9 la sută mai
mare față de perioada similară a anului precedent.

Masa monetară M02 (Bani în circulație) s-a micșorat cu 1 114,4 milioane lei sau cu 3,2 la sută
față de luna decembrie 2022 și a constituit 33 291,5 milioane lei, fiind cu 8,3 la sută mai mare
față de perioada similară a anului precedent
Masa monetară M14 s-a micșorat cu 137,8 milioane lei sau cu 0,2 la sută față de luna
decembrie 2022 și a constituit 63 362,0 milioane lei, fiind cu 8,2 la sută mai mare față de
perioada similară a anului precedent.
Masa monetară M25 s-a majorat cu 997,9 milioane lei sau cu 1,1 la sută față de luna
decembrie 2022 și a constituit 92 037,9 milioane lei, cu 14,2 la sută mai mult față de perioada
similară a anului precedent. ( Diagrama 2)

15
 Masa monetară M36 s-a majorat cu 549,9 milioane lei (0,4 la sută) față de luna decembrie
2022 și a constituit 126 636,8 milioane lei, fiind cu 8,1 la sută mai mare față de perioada similară
a anului precedent.

 În luna decembrie 2022, baza monetară1 s-a majorat cu 583,4 milioane lei (0,8 la sută)
față de luna precedentă și a constituit 74 979,6 milioane lei, fiind cu 30,3 la sută mai
mare față de perioada similară a anului precedent.
Masa monetară M02 (Bani în circulație) s-a majorat cu 1 696,9 milioane lei sau cu 5,2 la sută
față de luna noiembrie 2022 și a constituit 34 406,0 milioane lei, fiind cu 8,5 la sută mai mare
față de perioada similară a anului precedent
Masa monetară M14 s-a majorat cu 3 097,3 milioane lei sau cu 5,1 la sută față de luna
noiembrie 2022 și a constituit 63 499,9 milioane lei, fiind cu 4,4 la sută mai mare față de
perioada similară a anului precedent.
Masa monetară M25 s-a majorat cu 4 363,1 milioane lei sau cu 5,0 la sută față de luna
noiembrie 2022 și a constituit 90 971,2 milioane lei, cu 9,5 la sută mai mult față de perioada
similară a anului precedent.
Masa monetară M36 s-a majorat cu 4 464,6 milioane lei (3,7 la sută) față de luna noiembrie
2022 și a constituit 126 018,1 milioane lei, fiind cu 5,2 la sută mai mare față de perioada similară
a anului precedent.

Evoluția soldului mediu zilnic al operațiunilor pe piața monetară (mii lei)

pentru perioada 2018

16
 În condițiile excesului structural de lichiditate în sectorul bancar al Moldovei. BNM
in prezent vinde saptamanal Certificatele BNM pe termen de 14 zile în scopul absorbției
de lichiditate. Totodată, în vederea îmbunătățirii condițiilor de creditare de către bănci
a economici nationale BNM anunță operațiuni destinate livrării de lichiditate. Aceste
operațiuni se desfăşoară sub formă de operațiuni repo la rată fixă pe termen de 14 zile.
Excesul de lichiditate din sistemul bancar atestat la finele anului 2017 s-a accentuat pe
parcursul anului 2018, inclusiv urmare intervențiilor pe piața valutari (cumpărări nete
de valută in volum de 262,7 milioane dolari SUA (circa 4,2 miliarde lei) și a necesitat
sporirea efortului de absorbţie al bancii centrale, volumul acestor operațiuni majorându-
se comparativ cu anul precedent. Putem observa in figura de mai jos.

Volumul operațiunilor destinate absorbțici de lichiditate s-a majorat comparativ cu cel

inregistrat în anul 2017, situație reflectată și în media anuală a stocului plasamentelor CBN,
care s-a majorat de la 6 358,1 milioane lei, nivel inregistrat în anul 2017, la 8 356,8 milioane
lei in 2018. Soldul zilnic al plasamentelor CBN a evoluat de regulă după un tipar caracterizat
prin scăderi ale acestuia in preajma finalului de constituire a rezervelor obligatorii, alternate de
reveniri la niveluri mai înalte în perioada următoare. Soldul zilnic al CBN a înregistrat valoarea
maximă de 9 926,2 milioane lei în a doua jumătate a lunii martie, valoarea minimă de 6 290,4
milioane lei a fost consemnată la finele anului. urmare intervențiilor BNM în calitate de
vânzător pe piața valutară în trimestrul IV 2018.

2.3 Circuitul monetar în economia de piaţă.

Circuitul monetar în economia de piaţă. Interdependenţa a circuitului monetar cu sistema
relaţiilor de piaţă este prezentată în schema 1.

17
Din schema 1 este evident că sistema relaţiilor de piaţă este divizată în două domenii: bănesc-
mărfare şi bănesc-nemărfare. Specifica relaţiilor bănesc-marfare constă în faptul că are loc nu
numai circulaţia banilor dar şi circulaţia mărfurilor (costurilor); circuitul banilor aici este legată
cu circuitul invers direcţionat al mărfurilor.

În cadrul relaţiilor bănesc-nemarfare circuitul costurilor n-are loc, se schimbă doar posesorii
banilor. Pe piaţa resurselor creditare , de exemplu, cantitatea banilor la creditor temporar se
micşorează şi corespunzător se reduce capacitatea lui de activitate în alte domenii ale pieţei.

Fiecare compartiment al circuitului bănesc deserveşte domeniul corespunzător al relaţiilor de

piaţă. Banii liber circulă, trecînd dintr-o parte al circuitului bănesc în altul. Aceasta permite
transferul operativ al banilor în diferite domenii în corespundere cu cerinţele pieţei.

Aşadar, putem formula două probleme majore, care sunt soluţionate circuitul
bănesc deservind sistemul relaţiilor de piaţă:

 Circuitul bănesc , distribuind banii între compartimentele sale, asigură trecerea liberă
a capitalurilor între diferite sfere a relaţiilor de piaţă;
 Circuitul bănesc creează bani noi, care pot fi folosite în diferite domenii.

18
 CONCLUZIE

În urma celor analizate pe parcursul acestui studiu am ajuns la concluzia că Banca

Națională a Moldovei monitorizează și anticipează evoluțiile macroeconomice interne, riscurile
și încertidunile asociate evoluției inflației pe termen scurt și mediu, și prin aplicarea la
momentul oportun a instrumentelor de politică monetară, își realizează mandatul său legal –
asigurarea și menținerea stabilității prețurilor.
Principalele instrumente de politică monetară pe care Banca Națională le are la dispoziţie
conform reglementărilor în vigoare sunt: operaţiunile de piaţă monetară, operaţiunile pe piaţa
valutară, facilităţile permanente și rezervele obligatorii.
Operaţiunile de piaţă monetară ale Băncii Naţionale se efectuează la iniţiativa BNM cu
participanții eligibili în vederea gestionării lichidităților de pe piață, direcționării
ratelor dobânzilor și indicării orientării politicii monetare. Instrumentele utilizate de Banca
Națională la efectuarea operațiunilor de piață monetară includ: tranzacţii repo/reverse repo cu
active eligibile; tranzacţii simple (vînzări și cumpărări definitive de VMS); acordare de credite
garantate cu active eligibile; emitere de certificate ale BNM; atragere de depozite la termen.
Operaţiunile pe piaţa valutară sunt intervenţiile valutare, ce se derulează în strictă
conformitate cu obiectivele politicii valutare. Banca Naţională utilizează în calitate
de instrumente ale intervenţiilor valutare atât operaţiunile directe (cumpărări sau vânzări la
vedere de valută contra lei moldoveneşti), care influenţează masa monetară, cât şi
operaţiunile de ajustare (swap-uri valutare), care sunt instrumente reversibile şi nu influenţează
masa monetarăpe termen lung. Facilitățile permanente reprezintă facilităţile pe care BNM le
pune la dispoziţia băncilor licențiate la iniţiativa acestora. BNM oferă facilitatea de credit
overnight şi facilitatea de deposit overnight.
Rezervele obligatorii sunt disponibilităţi ale băncilor în lei moldoveneşti şi în valută
străină (dolari SUA şi euro), pe care acestea le păstrează în conturi la BNM. Funcţiile principale
ale RO constituite în lei sunt cea de control monetar (aflată în strânsă corelaţie cu cea de
gestionare a lichidităţii de către BNM) şi cea de influenţare a cererii de bani. Rolul principal al
RO în valută străină este atenuarea extinderii creditelor în valută.
În același timp, BNM utilizează instrumente auxiliare de politică monetară precum: facilitățile
permanente, norma rezervelor obligatorii și intervențiile pe piața
Valutară.

19
Bibliografie
https://www.bnm.md/ro/content/instrumentele-de-politica-monetara
https://conspecte.com/moneda-si-credit/piata-monetara-si-politica-
monetar-creditara.html

20