Rezervele obligatorii si rolul lor pe piata

monetara

A elaborat :

A verificat :

Chisinau 2022

Cuprins :
1
Introducere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3
ASPECTE TEORETICE PRIVIND PIAŢA MONETARA
PIATA MONETARA. Informatie generala . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4
Rezervele obligatorii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7
Facilitățile permanente . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9
Decizia de politică monetară, 05.05.2022 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10
Concluzia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 13
Bibliografia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .15
Anexe . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 16

Introducere
2
Actualitatea temei. Piaţa monetară este o componentă esenţială a pieţei capitalurilor şi are un
rol deosebit de important în derularea normală a fluxurilor de plăţi la nivelul economiei. În
ultimele decenii ea a cunoscut transformări profunde, generate de inovaţia financiară în
domeniu, dar şi de dorinţa autorităţilor monetare de a perfecţiona şi a eficientiza instrumentele
de politică monetară şi de a potenţa concurenţa pe piaţa creditului.Se poate spune că piaţa
monetară este o piaţă a monedei centrale , adică a biletelor de bănci , a numerarului în general
şi a disponibilităţilor în cont create la banca de emisiune .Piaţa monetară este o piaţă de
lichidităţi pe termen scurt pentru toate organismele de credit bancare .Termenul de echilibru
pe piaţa monetară presupune existenţa unei oferte şi unei cereri de monedă – ceea ce
reprezintă o ruptură cu tradiţia prekeynesiană pentru care moneda nu putea fi cerută niciodată
ca atare, ci doar pentru a cere alte bunuri.
Scopul lucrarii: Prin acest referat am cercetat mai profund si mai amplu REZERVELE OBLIGATORII
AI ROLUL LOR PE PIATA MONETARA , care este importanta atât pentru agentii economici
specialisti in economie, cât si pentru ceilalti cetateni ai statului,si care e rolul ei in viata
cotidiana.
Sarcinile referatului: Analiza activitatii sistemului bancar actual si indeosebi cea a Bancii
Nationale, care prin imprumuturile acordate Bancii Comerciale, operatiunilor de piata deschisa
si modificarea rezervelor minime obligatorii au o influenta puternica asupra pietei monetare.

Obiectul investigat : Obiectul investigat este rezervele obligatorii si piata monetara care joaca
un rol deosebit in activitatea bancilor.
Subiectul cercetări. Sistemul bancar ca participant al pietii monetare .Descriea sistemul bancar
al R.Moldova,care a fost necesitatea aparitiei lui. Deasemenea vedem care sunt functiile ale
BNM si analiza principalilor indicatori financiari ai sistemului.
Metodologia cercetării. În procesul de cercetare am utilizat deducţia.Pornind de la informaţia
generală privind piata monetara si valutara am analizat atît informaţia din literatura de
specialitate, cît şi datele statistice ale BNM.

Baza informaţională. Informatia teoretica din literatura de specialitate si datele statistice

privind piata monetara si valutara de pe site www.bnm.md

Structura referatului,destinaţia. Referatul este împărţit în 2 parti , primul reflectînd aspectele

teoretice privitor la piata monetara in general, al a doua [arte descriind tematica de bază a
referatului Rezervele obligatorii si rolul lor pe piata monetara a R.Moldova.

Ce este piata monetara ?

3
Piaţa monetară este o piaţă a capitalurilor pe termen scurt şi foarte scurt. Existenţa acestei
piete este legată de faptul că unele bănci sunt beneficiare ale unui surplus de încasări , iar altele
au de efectuat un surplus de plăţi .Piaţa monetară nu este o piaţă localizată , tranzacţiile acestei
pieţe se încheie prin telefon , telex , fax .Piaţa monetară se derulează în principal la băncile care
crează monedă , de la care se pot procura disponibilităţile necesare pentru a face faţă fluxurilor
de plăţi .De aceea se poate spune că piaţa monetară este o piaţă a monedei centrale , adică a
biletelor de bănci , a numerarului în general şi a disponibilităţilor în cont create la banca de
emisiune .Piaţa monetară este o piaţă de lichidităţi pe termen scurt pentru toate organismele
de credit bancare Participanţii la această piaţă sunt bănci , case de economii , societăţi
financiare , banca de emisiune , trezoreria statului , casele de titluri , etc. Unele dintre aceste
organisme apar cu predilecţie excedentare creditoare , cum sunt de regulă casele de economii ,
casele de pensii , în timp ce altele , printre care băncile comerciale , instituţiile de credit
specializate sunt predominant debitoare Piaţa monetară redefineşte funcţia de compensare a
excedentului şi deficitului de lichidităţi Operaţia pe piaţa monetară cu termenul cel mai scurt
este acordarea unui titlu de împrumut a unei sume de bani până la ora 12 a zilei următoare
Termenele pentru care se acordă creditele s-au prelungit de la 24 de ore până la 18 luni , cum
rezultă dintr-o practică mai veche italiană până la perioade cuprinse între o zi şi 7 ani sau chiar
10 ani .
Politica monetara si valutara din RM
Politica monetară şi valutară aprobată de către Banca Naţională a Moldovei a fost îndreptată
spre îndeplinirea obiectivului său fundamental – asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor.
În acest scop, s-a planificat ca nivelul inflaţiei (indicele preţurilor de consum) să nu depăşescă 7
la sută către finele anului, dar citeva saptamini in urma prognoza a fost majorata pina la 9.4 la
suta.

Obiectivele politicii monetare

În temeiul art.4 din Legea cu privire la Banca Naţională a Moldovei obiectivul fundamental este
asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor.
Stabilitatea preţurilor poate fi definită ca o situaţie în care creşterea preţurilor este suficient de
redusă şi stabilă, astfel încât să nu influenţeze deciziile economice ale societăţii.
În acest context, Banca Naţională a Moldovei consideră că stabilitatea preţurilor poate fi
cantitativ definită prin rata inflaţiei evaluată prin indicele preţurilor de consum publicat lunar
de Biroul Naţional de Statistică, dat fiind faptul că:

 publicul larg este informat privind indicele respectiv şi mai puţin despre alţi indici de
măsurare inflaţiei, datele privind indicele preţurilor de consum sunt disponibile în timp
util,
 nu sunt supuse revizuirilor,
 nu în ultimul rând, este respectat principiul de separare a intereselor dintre instituţia
care colectează şi calculează indicele respectiv şi instituţia care are ca obiectiv ţintirea
ratei inflaţiei.
Pe lângă asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor care este obiectivul fundamental al
politicii monetare, BNM are şi alte obiective macroeconomicesecundare, inclusiv promovarea şi
4
menţinerea a unui sistem financiar bazat pe principiile pieţei şi sprijinirea politicii economice
generale a statului. Aceste obiective sunt urmărite în măsura în care ele nu afectează atingerea
obiectivului fundamental al BNM.
Pentru asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor pe termen mediu, Banca Naţională a
Moldovei consideră menţinerea inflaţiei (măsurate prin indicele preţurilor de consum) în
marime de 5.0 la sută anual cu o posibilă deviere de ± 1.5 puncte procentuale nivelul optim
pentru creşterea şi dezvoltarea economică a Republicii Moldova pe termen mediu .

Operaţiuni de piaţă monetară

Operaţiunile de piaţă monetară (operaţiuni de piaţă deschisă) reprezintă cel mai important
instrument de politică monetară al BNM. Acestea se realizează la iniţiativa BNM, având funcţia
de gestionare a condiţiilor lichidităţii de pe piaţa monetară şi influenţarea ratelor de dobândă
pe termen scurt pe piaţa monetară interbancară. Operaţiunile de piaţă monetară pot fi
derulate prin licitaţii anunţate anticipat sau prin negocieri directe. Potrivit reglementărilor în
vigoare, principalele categorii de operaţiuni de piaţă monetară aflate la dispoziţia BNM sunt:
• operaţiuni REPO - operaţiuni reversibile, destinate injectării/absorbţiei de lichidităţi, în cadrul
cărora BNM cumpără/vinde de la bănci/băncilor valori mobiliare de stat, cu angajamentul
băncilor/BNM de a răscumpăra VMS respective la o dată ulterioară şi la un preţ stabilit la data
tranzacţiei;
• emitere de certificate ale BNM - operaţiuni destinate absorbţiei de lichiditate, în cadrul cărora
BNM vinde băncilor instrumente negociabile de datorie ale BNM;
• atragere de depozite - operaţiuni destinate absorbţiei de lichiditate, în cadrul cărora BNM
atrage depozite de la bănci cu scadenţa prestabilită;
• vânzări/cumpărări de VMS - operaţiuni destinate absorbţiei/injectării de lichiditate, în cadrul
cărora BNM vinde/cumpără VMS, transferul proprietăţii asupra acestora de la vânzător la
cumpărător fiind realizat prin mecanismul "livrare contra plată".
În condiţiile excesului structural de lichiditate în sectorul bancar al Moldovei, BNM în prezent
vinde săptămânal Certificatele BNM pe termen de 14 zile în scopul absorbţiei de lichiditate.
Totodată, în vederea îmbunătăţirii condiţiilor de creditare de către bănci a economiei naţionale
BNM anunţă operaţiuni destinate livrării de lichiditate. Aceste operaţiuni se desfăşoară sub
formă de operaţiuni repo la rată fixă pe termen de 14 zile.

Ţinta politicii monetare

BNM stabileşte ţinta inflaţiei calculată în baza indicelui preţurilor de consum în valoare de 5.0 la
sută anual cu o posibilă deviere de ±1.5 puncte procentuale. Ţinta inflaţiei de 5.0 la sută
reflectă convergenţa pe termen lung a economiei Republicii Moldova în relaţiile cu principalii
săi parteneri comerciali, creşterea continuă a productivităţii în toate sectoarele economiei şi

5
transformările structurale din economia naţională. Necesitatea de a specifica devierea ţintei
inflaţiei de ± 1.5 puncte procentuale este determinată de:

 efectele întârziate ale deciziilor de politică monetară asupra ratei inflaţiei, din cauza
inerţiei economiei naţionale;
 abaterile statistice în procesul de măsurare a inflaţiei care induc necesitatea unei marje
suficiente pentru modificări neesenţiale ale preţurilor relative care apar în mod constant
în fiecare economie;
 volatilitatea coşului indicelui preţurilor de consum;
 necesitatea menţinerii unei anumite flexibilităţi a politicii monetare în ceea ce priveşte
reacţia la şocurile pe termen scurt;
 prognozele economice curente care conţin incertitudini de caracter general.
Pe termen lung se anticipează configurarea unor condiţii macroeconomice şi monetare propice
pentru diminuarea nivelului sustenabil al ritmului creşterii preţurilor, astfel încât BNM va
diminua treptat ţinta inflaţiei pentru o mai bună ancorare a aşteptărilor inflaţioniste .

Beneficiile stabilităţii preţurilor

Asigurarea stabilităţii preţurilor şi menţinerea ratei inflaţiei la un nivel redus constituie cel mai
important obiectiv al Băncii Naţionale a Moldovei, deoarece aceasta contribuie la crearea unui
cadru economic relativ stabil care permite dezvoltarea economică şi asigurarea unui nivel
susţinut al creşterii economice.
În acest context, Banca Naţională a Moldovei consideră că o ţintă joasă, relativ stabilă şi
credibilă a inflaţiei:
va menţine ratele nominale ale dobânzii la un nivel redus, care vor stimula investiţiile pe
termen lung şi vor permite păstrarea competitivităţii agenţilor economici pe plan intern
şi extern;
va descuraja activităţile speculative şi va consolida stabilitatea financiară;
va sprijini creşterea economică de durată, crearea locurilor de muncă şi va duce la
creşterea productivităţii, ceea ce va îmbunătăţi calitatea vieţii populaţiei;
va proteja populaţia cu venituri fixe şi păturile social-vulnerabile, care sunt afectate în
special de rata înaltă a inflaţiei prin erodarea veniturilor din investiţii şi a plăţilor sociale
(pensii, indemnizaţii etc.).
Pentru a defini fenomenul de creștere generală a prețurilor într-o anumită perioadă se
utilizează termenul de inflație, iar măsurarea cantitativă a fenomenului economic determină
rata inflației. Situația opusă în care prețurile înregistrează reduceri este definită prin deflație.
Pentru a răspunde la întrebarea dacă creșterea prețurilor (inflaţia) este suficient de redusă şi
stabilă de la o perioadă la alta este necesar a folosi un mecanism care ar cuantifica fluctuațiile
prețurilor fie ca acestea s-ar modifica în sensul creșterii sau al scăderii.
În acest context, inflaţia poate fi măsurată prin intermediul mai multor indicatori precum
deflatorul PIB, indicele prețurilor de producție (IPP) sau indicele prețurilor de consum (IPC) etc.

6
Definiţiile şi modul de calcul al acestora pot fi vizualizate pe pagina web a Biroului Naţional de
Statistică al Republicii Moldova (www.statistica.md).
Conceptul de stabilitate a prețurilor presupune nu doar protejarea economiei contra inflației,
dar și controlul fenomenelor deflaționiste, care semnalează de cele mai multe ori declinul
economic.
Beneficiile rezultate din stabilitatea prețurilor sunt multiple și au efect direct asupra bunăstării
populației și permit dezvoltarea durabilă a economiei naționale, deoarece stabilitatea
prețurilor:
conduce la consolidarea încrederii populației în politica statului și a băncii centrale,
astfel obiectivele autorităților devin mai viabile, iar deciziile de politică monetară mai
eficiente;
și totodată asigură evitarea situațiilor de incertitudine privind evoluția prețurilor în
viitorul apropiat, ceea ce permite cetățenilor un mod rațional de comportare bazat pe
economisire și realizare a proiectelor investiționale.
În final, realizarea obiectivului fundamental al BNM contribuie la dezvoltarea economiei în
condițiile ocupării cât mai active a forței de muncă.

Rezervele obligatorii
Rezervele obligatorii sunt disponibilități ale băncilor, păstrate în conturi la banca centrală.

Functia :
Rezervele obligatorii reprezintă un instrument auxiliar de politică monetară, prin care se
urmărește restrângerea excesului de lichiditate și, respectiv, atenuarea impactului acestuia
asupra ratelor interbancare ale dobânzilor. Prin modificarea normei rezervelor obligatorii,
banca centrală mai urmărește să influențeze marja bancară (diferența dintre ratele dobânzilor
la creditele acordate și depozitele atrase) și, respectiv, dinamica creditului și a inflației.
Majorarea normei rezervelor obligatorii în valută este deseori utilizată de economiile
emergente pentru descurajarea fenomenului de dolarizare (euroizare) a economiei și
îmbunătățirea mecanismului de transmisie a politicii monetare.Rezervele obligatorii pot avea și
o funcție macroprudențială, de prevenire a creșterii excesive a creditării.

Specificul regimului rezervelor obligatorii în Moldova:

Cadrul normativ:
Cerințele de menținere a rezervelor obligatorii se stabilesc în temeiul art.17 din Legea
nr.548/1995 cu privire la Banca Națională a Moldovei și al Regulamentului cu privire la
regimul rezervelor obligatorii, aprobat prin HCE nr. 302/2019 (regulament).
Baza de calcul:

7
Rezervele obligatorii se constituie din mijloacele atrase de bănci înregistrate în conturile din
clasa 2 „Obligații” din bilanțurile băncilor. Din baza de calcul se exceptează mijloacele atrase de
la BNM, de la alte bănci licențiate, provizioanele și elementele de fonduri proprii ale băncilor.

Norma rezervelor obligatorii:

Norma rezervelor obligatorii este cota procentuală din mijloacele atrase de bănci din care se
constituie rezervele obligatorii și se stabilește de către Comitetul executiv al BNM în cadrul
ședințelor de politică monetară și, respectiv, se anunță prin deciziile de politică monetară.
Pentru a încuraja atragerea de către bănci a mijloacelor bănești pe termen mediu și lung, se
aplică o normă a rezervelor obligatorii egală cu 0% la pasivele cu o scadență contractuală mai
mare de 2 ani, care se înscriu în anumite criterii (pct. 15 din regulament aici).

Perioade de constituire:
În cadrul regimului rezervelor obligatorii se disting două perioade consecutive, care durează
câte 1 lună:
 de observare – interval de timp cuprins între data de 16 a lunii precedente până la data
de 15 a lunii curente în care se determină media bazei de calcul și, respectiv, nivelul
rezervelor obligatorii;
 de aplicare – interval de timp cuprins între data de 16 a lunii curente până la data de 15
a lunii următoare în care se menține nivelul stabilit al rezervelor obligatorii în conturile
băncilor la BNM.
Modul de constituire și regimul de menținere:
Rezervele obligatorii se constituie, în conturile deschise la BNM, în trei monede: MDL, EUR și USD;
rezervele obligatorii în MDL se constituie din mijloacele atrase în MDL și valute neconvertibile, altele
decât cele enumerate la pct. 19 din Regulamentul privind stabilirea cursului oficial al leului moldovenesc
faţă de valutele străine, aprobat prin HCA nr. 3/2009;
rezervele obligatorii în EUR și USD se constituie din mijloacele atrase în valutele respective.
Suplimentar, la sfârșitul anului de gestiune, băncile aleg de sine stătător în ce valută, EUR sau USD, vor
constitui, în anul următor, rezerve obligatorii din mijloacele atrase în alte valute liber convertibile;
conformarea la regimul rezervelor obligatorii în MDL, EUR și USD se apreciază în funcție de media
soldului, pe ansamblul perioadei de aplicare, a disponibilităților băncilor în conturile deschise la BNM în
monedele corespunzătoare;
în cazul rezervelor obligatorii în MDL, se aplică un regim de „averaging”. Aceasta înseamnă că soldul
mijloacelor în conturile „Loro” la BNM, în care se mențin rezervele obligatorii în MDL, poate să varieze
pe parcursul perioadei de aplicare (poate să atingă și nivelul zero), atât timp cât media soldului pe
ansamblul perioadei de aplicare este cel puțin egală cu nivelul stabilit al rezervelor obligatorii în MDL;
în cazul rezervelor obligatorii în valută, se aplică un regim de „averaging parțial”. Respectiv, doar o parte
a rezervelor obligatorii în EUR și USD, 5% din baza de calcul, se menține în medie, pe ansamblul
perioadei de aplicare. Partea rămasă a rezervelor obligatorii se menține în volum neschimbat și poate fi
tratată drept un sold minim de rezerve obligatorii de care banca trebuie să dispună în conturile deschise la
BNM;
nu se admit compensări între excedentul și deficitul de rezerve obligatorii în diferite monede.
Remunerare:
BNM poate remunera rezervele obligatorii, principiile și modul de remunerare fiind stabilite prin
actele sale normative. Actualmente, BNM plătește băncilor o dobândă la cota din rezervele
obligatorii ce depășește 5% din baza de calcul. Rezervele obligatorii în MDL și în valută se
remunerează la rate distincte, aplicând pentru rezervele obligatorii în MDL rata la facilitatea
8
BNM de depozit overnight, iar pentru rezervele obligatorii în valută - o rată de remunerare de
0,01%, stabilită la acest nivel prin HCE al BNM nr. 139/2019.

Sancțiuni pentru deficitul de rezerve obligatorii:

Deficitul de rezerve obligatorii se sancționează prin aplicarea amenzilor, ce se transferă la
bugetul de stat. În prezent, amenda se calculează prin aplicarea la suma deficitului a ratei de
bază a BNM plus o marjă zilnică de 0,2%.

Facilitățile permanente
Banca Naţională a Moldovei pune la dispoziţia băncilor licenţiate două facilităţi permanente:
facilitatea de depozit overnight;
facilitatea de credit overnight.
Facilităţile permanente acordate de BNM băncilor au drept scop sterilizarea şi, respectiv,
furnizarea de lichiditate pe termen foarte scurt (cu scadenţa overnight) şi micşorarea
fluctuaţiilor ratelor dobînzilor pe termen scurt de pe piaţa monetară interbancară, prin coridorul
stabilit de BNM la ratele dobînzilor aferente celor două facilităţi. Băncile licenţiate pot accesa
din proprie iniţiativă cele două facilităţi permanente oferite de BNM:

o facilitatea de depozit, care permite băncii plasarea la BNM a unui depozit overnight (cu
scadenţa peste noapte), cu o rată de dobândă predeterminată (rata dobînzii la
facilitatea de depozit reprezintă, de regulă, pragul ratei dobînzii overnight pe piaţa
monetară interbancară);
o facilitatea de creditare, care permite băncii obţinerea de la BNM a unui credit overnight
(cu scadenţa peste noapte), pentru acoperirea descoperitului de cont neachitat la
sfîrşitul zilei operaţionale, precum şi în scopul completării lichidităţilor, în baza gajului
valorilor mobiliare amanetate la BNM, cu o rată a dobînzii prestabilită (această rată de
dobîndă constituie, de regulă, un plafon al ratei dobînzii overnight pe piaţa monetară
interbancară).

Raport: Facilităţile permanente acordate băncilor de către BNM

Credite
Depozite overnight
overnight
Perioad
a
Soldul mediu Rata Soldul mediu
Rata (%)
zilnic (mil. lei) (%) zilnic (mil. lei)

Aprilie 110.0 14.50 460.6 10.50

9
Decizia de politică monetară, 05.05.2022
Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei, în cadrul ședinței ordinare din 5 mai 2022, a
adoptat prin vot unanim următoarea hotărâre:
Se stabilește rata de bază aplicată la principalele operațiuni de politică monetară pe termen
scurt la nivelul de 15,50 la sută.
Se stabilesc ratele de dobândă:
a) la creditele overnight, la nivelul de 17,50 la sută;
b) la depozitele overnight, la nivelul de 13,50 la sută.
Se majorează norma rezervelor obligatorii din mijloacele atrase în lei moldovenești și în valută
neconvertibilă, începând cu perioada de aplicare a rezervelor obligatorii în lei moldovenești 16
mai 2022 – 15 iunie 2022, de la 28,0 la sută la 30,0 la sută din baza de calcul.
Se majorează norma rezervelor obligatorii din mijloacele atrase în valută liber convertibilă,
începând cu perioada de aplicare a rezervelor obligatorii în lei moldovenești 16 mai 2022 – 15
iunie 2022, de la 30,0 la sută la 33,0 la sută din baza de calcul.
Comitetul executiv al BNM a aprobat spre publicare Raportul asupra inflației, mai 2022.
În cadrul ședinței, Comitetul executiv al BNM a analizat runda nouă de prognoză pe termen
mediu, care reflectă riscurile și incertitudinile identificate la momentul elaborării Raportului
asupra inflației, mai 2022. Totodată, a fost evaluată analiza detaliată a evoluțiilor
macroeconomice interne și externe, în principal, procesul inflaționist, activitatea economică și
conduita politicii monetare. Raportul asupra inflației urmează a fi publicat la 13 mai 2022,
conform calendarului adoptat.
Agresiunea militară rusă împotriva Ucrainei a sporit incertitudinea legată de evoluțiile
macroeconomice globale ulterioare și a deteriorat semnificativ sentimentul economic. În multe
economii inflația a continuat să crească, atingând cele mai înalte niveluri din ultimele decenii.
Cotațiile înalte la materiile prime, perturbările îndelungate în lanțurile globale și regionale de
aprovizionare și în transportul internațional rămân principalii factori ce contribuie la creșterea
prețurilor. Din cauza efectelor economice ale agresiunii ruse, prognozele externe ale inflației au
fost revizuite semnificativ în sus. Pe fondul unei asemenea creșteri a inflației, multe bănci
centrale din economiile avansate, precum și cele din Europa Centrală și de Est înăspresc politica
monetară, în special prin majorarea ratelor dobânzilor, în pofida conturării riscului de stagflație
(coexistența inflației înalte și stagnării economice), iar retorica presiunilor inflaționiste
tranzitorii a fost abandonată.
Impactul asupra prețurilor este inevitabil pentru fiecare economie, însă mai afectate sunt țările
dependente puternic de piețele internaționale prin prețurile de import, precum este și
Republica Moldova.
Rata medie anuală a inflației în trimestrul I 2022 a continuat să crească, dar într-un ritm mai
alert decât se anticipase, fiind superioară cu 7,4 puncte procentuale față de trimestrul IV 2021
și atingând nivelul de 19,1 la sută. Accelerarea prețurilor a fost determinată de creșterea
cotațiilor internaționale și regionale la produsele alimentare și la resursele energetice, ceea ce a
10
determinat creșterea prețurilor acestora pe piața internă și ajustarea tarifelor la gazul în rețea
și energia termică. Abaterile semnificative dintre valorile efective și cele prognozate la nivelul
subcomponentelor inflației, deși s-au compensat parțial, conturează riscuri proeminente pentru
continuarea dinamicii pozitive a inflației în perioada următoare. În plus, războiul din regiune va
influența comerțul extern, pe piața autohtonă va avea loc substituirea produselor din zona CSI
cu altele mai scumpe.
Începând cu 1 aprilie 2022 au intrat în vigoare noile tarife la energia electrică, care vor avea un
impact direct semnificativ și vor genera efecte secundare asupra tuturor bunurilor și serviciilor.
Mai mult decât atât, există premise pentru o creștere mult mai pronunțată a prețurilor la
energia electrică în contextul războiului din regiune și a majorării prețurilor internaționale la
gazele naturale, care va determina și ajustarea semnificativă a tarifului la gazul din rețea. La fel,
este posibilă ajustarea tarifelor la serviciile transportului public în municipiul Chișinău.
Totodată, inflația va fi determinată și de multitudinea de tarife neajustate la timp, care au fost
subvenționate direct sau indirect. În trimestrul IV 2021, PIB a fost cu 18,9 la sută superior
nivelului din perioada similară a anului 2020. Evoluția respectivă a fost susținută, preponderent,
de cererea internă din partea populației în contextul majorării venitului disponibil, al unui
mediu favorabil cu rate ale dobânzii încă relativ reduse, de o recoltă bogată în anul 2021, dar și
de activitatea economică pozitivă din regiune. Datele statistice pentru trimestrul I 2022 arată o
creștere a activității economice similare celei din trimestrul IV 2021. Astfel, în lunile ianuarie–
februarie 2022, în termeni anuali, producția industrială a crescut cu 4,5 la sută, importul – cu
40,1 la sută, exportul – cu 56,8 la sută. Comerțul cu ridicata1 a sporit cu 41,0 la sută, iar
comerțul cu amănuntul2- cu 5,9 la sută.
În trimestrul IV 2021, ritmul anual de creștere a fondului de salarizare pe economie a constituit
12,0 la sută în termeni nominali, iar cel al numărului mediu al salariaților – 1,6 la sută, populația
economic activă s-a redus cu 0,8 la sută, iar rata șomajului a fost de 2,6 la sută.
Condițiile monetare, deși insuficient, devin ușor restrictive atât prin rate, cât și prin lichidități,
urmare a șirului de măsuri antiinflaționiste început în luna iulie 2021, aplicarea cărora rămâne a
fi oportună și în viitorul apropiat. În trimestrul I 2022, rata medie ponderată la credite a
constituit 9,34 la sută, iar cea la depozite – 5,05 la sută, crescând cu 0,9 și, respectiv, 1,21
puncte procentuale față de trimestrul IV 2021. Pe de altă parte, creditarea încă generează
presiuni inflaționiste considerabile, pe fundalul unui reflux al depozitelor din sistemul bancar. În
trimestrul I 2022, în termeni anuali, creditele noi acordate în moneda națională au crescut cu
37,1 la sută, în timp ce depozitele noi atrase s-au redus cu 8,6 la sută.
Evoluția PIB pe termen mediu va fi afectată de persistența riscurilor și incertitudinilor aferente
situației din regiune determinate de durata și amploarea războiului, implicațiile acestuia fiind
iminente pentru Republica Moldova. Este complicată estimarea și analiza precisă a multitudinii
factorilor în contextul volatilității sporite a acestora.
Prognoza actuală a inflației a fost revizuită în sens ascendent pe întreaga perioadă comparabilă
(trimestrul II 2022 – trimestrul IV 2023) față de cea din runda precedentă de prognoză. Rata
anuală a inflației va crește până în trimestrul III al anului curent, când va atinge nivelul maxim,
ulterior aceasta va urma o tendință descendentă spre finele orizontului de prognoză.

11
Ritmurile înalte de creștere a inflației în Republica Moldova sunt influențate de lipsa propriilor
resurse energetice, dar și de ponderea mai înaltă a produselor alimentare și a resurselor
energetice în IPC decât în multe alte țări. O inflație înaltă și persistentă afectează negativ
perspectivele dezvoltării și creșterii economice.
Riscurile la adresa evoluției inflației continuă să fie proinflaționiste, determinate, în special, de
creșterea accentuată a prețurilor la produsele alimentare și la alte materii prime, de războiul
din regiune ce a condiționat accelerarea pronunțată a prețurilor la petrol și gaze naturale,
alături de perturbările efective și eventuale ale lanțurilor de aprovizionare. La fel, efectele
secundare ale creșterii tarifelor vor genera presiuni inflaționiste suplimentare asupra tuturor
componentelor inflației. Pe partea cererii se evidențiază majorarea salariilor, pensiilor,
creditelor noi acordate și adâncirea deficitului fiscal persistent, care permit menținerea în
continuare a unui consum ridicat.
Decizia de astăzi, de majorare a ratei de bază în combinație cu majorarea normei rezervelor
obligatorii, a fost luată în scopul atenuării presiunilor inflaționiste persistente, ancorând
așteptările inflaționiste, stimulând economisirea în defavoarea consumului, și diminuând
presiunile asupra deprecierii monedei naționale ca urmare a sporirii deficitului contului curent
și refluxului de capital.
Totodată, majorarea normelor rezervelor obligatorii în lei moldovenești și în valută liber
convertibilă va contribui la majorarea ratelor dobânzilor la depozite și la diminuarea creditelor
noi acordate, reducând astfel presiunile din partea cererii agregate. În plus, decizia urmărește
încurajarea intermedierii în moneda națională și menținerea activelor oficiale de rezervă la un
nivel adecvat.
Reiterăm că BNM monitorizează cu precauție procesul inflaționist, inclusiv factorii, riscurile și
incertitudinile asociate, și va ajusta instrumentele de politică monetară la momentul oportun,
pentru îndeplinirea obiectivului fundamental de asigurare și menținere a stabilității prețurilor.
În perioada ce urmează, BNM va urmări atent nivelul lichidităților din sectorul bancar și, la
necesitate, va steriliza definitiv lichiditățile excesive.
Următoarea ședință a Comitetului executiv al BNM cu privire la promovarea politicii monetare
va avea loc pe data de 14 iunie 2022, conform calendarului aprobat.

12
 Concluzia
Operaţiunile pe piaţa monetară sînt operaţiunile executate pe piaţa financiară la iniţiativa
BNM cu participarea benevolă a băncilor autorizate. Operaţiunile de piaţă deschisă pot fi
efectuate prin tender anunţat anticipat (licitaţii), sau negocieri directe. Utilizând Operaţiunile
de piaţă deschisă, BNM asigură piaţa cu lichiditate, efectuând operaţiuni REPO, sau cumpărând
active (valori mobiliare sau valută străină), sau scoate resurse din piaţă, plasînd certificate
proprii (CBN), efectuînd operaţiuni revers-Repo, vînzând active (valori mobiliare sau valută
străină) sau acceptînd depozite la termen. Operaţiunile pe piaţa valutară sunt intervenţiile
valutare, ce se derulează în strictă conformitate cu obiectivele politicii valutare. Banca
Naţională utilizează în calitate de instrumente ale intervenţiilor valutare atât operaţiunile
directe (cumpărări sau vânzări la vedere de valută contra lei moldoveneşti), care influenţează
masa monetară, cât şi operaţiunile de ajustare (swap-uri valutare), care sunt instrumente
reversibile şi nu influenţează masa monetară pe termen lung.Facilităţile permanente reprezintă
facilităţile pe care BNM le pune la dispoziţia băncilor autorizate la iniţiativa acestora. BNM oferă
facilitatea de credit overnight şi facilitatea de deposit overnight. Facilităţile permanente joacă
rolul unui mecanism de siguranţă în gestionarea lichidităţii pe piaţa monetară: facilitatea de
credit overnight oferă posibilitate băncilor să ia credite de la BNM, iar facilitatea de depozit
overnight creează posibilitatea plasării excesului de lichiditate. Rezervele obligatorii reprezintă
nivelul minim al mijloacelor atrase pe care o bancă autorizată trebuie să le deţină la BNM.
Pentru evaluarea îndeplinirii acestei obligaţii se utilizează media soldurilor zilnice ale contului
de rezerve pe durata unei perioade de aplicare.Banca Naţională a Moldovei promovează
politica ratelor la instrumentele de reglementare monetară, ţinând cont de conjunctura pieţelor
monetară şi valutară, având la bază analiza situaţiei în economia naţională, dinamica proceselor
inflaţioniste şi aşteptările prognozate ale indicatorilor macroeconomici.La promovarea politicii
ratelor, BNM utilizează metoda „coridorului”, cea mai înaltă rată fiind stabilită la creditele
overnight, iar cea mai joasă – la depozite overnight. Rata de bază se aprobă în calitate de rată
de referinţă pentru principalele operaţiuni de politică monetară pe termen scurt.Ţinând cont de
faptul că BNM continuă deservirea creditelor acordate pe termen lung pentru realizarea unor
programe de stat, BNM determină o rată de dobândă pentru creditele pe termen lung (mai
mare de 5 ani). Inflatia este una din cele mai importante probleme a Republicii Moldova. Ea
este strins legata de politici monetare, promovate de conducerea tarii. Despre reducerea
puterii de cumpărare a leului moldovenesc ne vorbeşte utilizarea pe larg a dolarului şi monedei
unice europene. În viziunea populaţiei şi oamenilor de afaceri aceste monede sunt stabile şi
măsoară mai exact cheltuielile şi rezultatele activităţii economice. De exemplu, preţurile la
imobile, autoturisme, telefoane mobile, chiar şi tarifele la unele servicii sunt în euro şi dolari.
Acelaşi lucru îl întâlnim frecvent şi la fixarea salariilor personalului de către companiile
autohtone. De aceea, pentru ca statul să-şi atingă obiectivele politicii antiinflaţioniste, este
necesară coordonarea mai bună a politicilor economice: politica monetară, fiscală, valutară,
salarială, protecţia concurenţei etc. De asemenea, trebuie să se ţină cont că aceleaşi rezultate
pot fi obţinute prin folosirea uneia sau alteia dintre politicile mai sus enunţate. Adică,
extinderea cererii globale se poate realiza prin scăderea ratelor dobânzilor (politică monetară),
sau prin reducerea taxelor si impozitelor (politica fiscală). În alegerea instrumentelor şi
măsurilor adecvate mai trebuie să se ţină cont şi de viteza de propagare şi de gradul de
previzibilitate al diferitelor politici economice, opţiuni dictate uneori şi de interese politice. În

13
absenţa unei sincronizări adecvate, efectul fiecărei măsuri parţiale de politică economică tinde
să scadă sau chiar să se transforme într-unul advers.

Rolul major al rezervelor minime obligatorii în valută este acela de a tempera

expansiunea creditului în valută.
Pe fundalul scăderii prețurilor la petrol și al cererii interne slabe, inflația a înregistrat o medie
de 3,8 procente în 2020. Ca răspuns, Banca Națională a Moldovei (BNM) menține din noiembrie
2020 rata de bază la un minim istoric de 2,65 de procente, în timp ce rata rezervelor minime
obligatorii pentru Lei a fost redusă la 26 procente de la 42,5 procente în 2019. Impulsionată de
prețurile mai mari la alimente, inflația a început să crească în 2021, rămânând totuși sub nivelul
inferior al coridorului BNM de 5 procente (+/- 1,5 procente). Afectată de pandemie și de seceta
severă, economia s-a contractat în anul 2020, PIB-ul înregistrând o scădere de 7,0 procente.
Factorii principali ce au determinat acest declin al PIB au fost consumul populației, care la fel a
scăzut cu 7 procente, urmat de investiții și de stocuri. Pe partea de ofertă, măsurile de carantină
au dus la o stopare a comerțului și a producției industriale, iar seceta severă a afectat
agricultura. Nivelul de ocupare a atins minimul ultimilor cinci ani. În anul 2021, economia a
început treptat să își revină, dar majoritatea indicatorilor pe termen scurt se mențin încă în
zona negative.

14
 Bibliografie :
https://www.bnm.md/ro

Nr Denumirea articolului apr. 2022

A BANCA NAŢIONALĂ A MOLDOVEI

1       Active externe nete 60,584.16

(a)          Active oficiale de rezervă nete 60,589.41

(i)             Active oficiale de rezervă 62,000.30

(ii)             Obligațiuni externe -1,410.89

(b)          Alte active externe nete -5.24

2       Active interne nete -3,902.03

(a)          Cereri interne nete 4,614.72

(i)             Cereri nete față de guvern 4,000.14

(ii)             Cereri nete față de bănci 614.58

(b)          Alte articole (nete) -8,516.75

3       Baza monetară în sensul larg 56,682.13

(a)          Banii în circulație 30,119.67

(b)          Rezerve bancare 15,854.42

(i)             Rezerve obligatorii 12,763.08

(ii)             Alte rezerve 3,091.34

(c)          Depozite ale organizațiilor 70.85

(d)          Depozite overnight ale băncilor 0.00

(e)          Rezerve obligatorii în valută 10,637.19

(f)          Alte depozite ale băncilor 0.00

Raport: Sinteza monetară

15
 ANEXA NR. 1
Rata de bază se aprobă în calitate de rată de referinţă pentru principalele operaţiuni de politică
monetară pe termen scurt. Facilitatea de depozit şi facilitatea de creditare se înscriu într-un
coridor simetric de ±2 puncte procentuale faţă de rata de bază.

Rata de bază (rata aplicată la

Valabile Depozite
principalele operațiuni de politica Credite overnight
din: overnight
monetară pe termen scurt)

Rata de bază (rata aplicată la

Valabile Depozite
principalele operațiuni de politica Credite overnight
din: overnight
monetară pe termen scurt)

05.05.2022 13.50 15.50 17.50

16.03.2022 10.50 12.50 14.50

15.02.2022 8.50 10.50 12.50

13.01.2022 6.50 8.50 10.50

03.12.2021 4.50 6.50 8.50

05.10.2021 3.50 5.50 7.50

06.09.2021 2.15 4.65 7.15

30.07.2021 1.15 3.65 6.15

06.11.2020 0.15 2.65 5.15

09.09.2020 0.25 2.75 5.25

06.08.2020 0.50 3.00 5.50

20.03.2020 0.25 3.25 6.25

16
ANEXA nr.2
Evoluția masei monetare în luna martie 2022 comparativ cu luna precedentă, miliarde lei

Dinamica depozitelor7, %

17
Dinamica cererilor față de economie

Rata inflatiei pe anul 2021 luna iulie

Coeficient Informativ:
Iulie 2021, în % faţă
ul de Iulie 2020, în % faţă
de:
Mărfuri şi ponderar de:
servicii e Decembri Decembri
Iunie Iulie Iunie Iulie
(în e e
2 2021 2020 2020 2019
decimile)  2020  2019
-
0,0 0,2
Total 10 000 8 3,95 3,49 3 0,84 4,23
- -
  Produse 3 1,3 1,0
alimentare 634,29 6 4,82 4,20 1 2,27 8,12
0,1 0,1
Pâine 194 0 2,60 3,77 3 2,38 3,60
- -
15, - 7,4 15,7
Legume3 377 64 -7,11 9,31 4 -0,90 0
-
0,5 - 2,7 38,1
Fructe4 274 4 13,09 7,24 5 27,72 1
Carne,
preparate
şi -
conserve 0,8 0,0
din carne 752 6 6,59 6,72 9 -1,21 1,43
Lapte şi
produse 0,7 0,3
lactate 463 4 1,86 5,12 8 1,09 8,14
-
0,2 0,3
Zahăr 51 3 3,70 4,34 4 3,91 3,72
18
 -
14, 23,0 2,2 25,1
Ouă 53 25 -11,36 2 2 -19,12 7
Ulei 0,8 50,1 0,8
vegetal 49 0 28,67 7 2 1,79 2,11
  Mărfuri 3 0,6 0,2
nealimentare 784,65 0 4,91 5,54 4 -1,08 0,43
0,4 0,1
Confecții 447 6 1,44 1,27 0 0,21 3,48
Încălțămin 0,5 0,2
te 245 2 1,98 1,90 4 0,34 2,97
Medicame 0,8 0,5
nte 336 3 2,17 3,07 0 0,17 0,89
Combusti
bili și - -
carburanți 0,7 17,1 0,0 11,1
5
577 1 16,09 5 7 -9,29 4
Materiale
de
construcţi 3,8 14,8 0,1
e 135 4 14,76 9 2 0,69 1,54
2 1,3 - 0,2
  Servicii 581,06 7 1,28 0,45 7 1,43 3,76
Servicii -
comunal- 0,0 - 0,2
locative 860 3 -2,69 8,00 9 0,41 4,10
Apă
potabilă şi 0,0 0,0
canalizare 103 0 0,00 0,00 0 0,00 0,00
-
Energie 0,0 15,3 0,0 10,0
electrică 328 0 -7,85 8 0 0,00 4
Gaze -
naturale 0,0 12,0 0,0
prin reţea 185 0 0,00 9 0 0,00 0,00
Încălzire
centralizat 0,0 0,0 -
ă 97 0 0,00 0,00 0 -0,15 0,15
Transportu -
l de 0,5 0,2
pasageri 275 9 1,10 1,96 0 9,07 8,68
Alimentaţi 0,1 0,7
a publică 320 4 1,55 2,21 9 1,19 6,30

Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale al Moldovei (BNM) a decis să majoreze rata de

bază de 13,5 la 14,5 la sută, iar a normelor rezervelor obligatorii din mijloacele atrase în lei
moldoveneşti de la 20,0 la 22,0 la sută. BNM continuă să înăsprească politica monetară în
încercarea de a diminua ritmul de creştere a inflaţiei, informează Moldpres. Rata anuală a
inflaţiei a atins în luna aprilie nivelul de 7,6 la sută şi a trecut peste limita superioară a
intervalului de variație de ± 1.5 puncte procentuale de la ținta inflației de 5.0 la sută. Este a
treia oară în acest an cînd banca centrală majorează rata de bază, după ce în februarie a ridicat-
o cu 5 puncte procentuale, decizie apreciată de guvernatorul BNM, Dorin Drăguţanu, drept „o
înăsprire semnificativă a politicii monetare”. Activitatea economică slabă din țările zonei euro și
recesiunea din Federația Rusă – principalii parteneri comerciali externi ai Republicii Moldova,
precum şi deprecierea monedei naţionale de la începutul anului curent stimulează creşterea
preţurilor. O eventuală diminuare a veniturilor valutare ale populației și ale exportatorilor
19
autohtoni pe termen scurt, prin canalul comerțului exterior și al remiterilor populației, poate
influența dinamica ratei de schimb a leului față de valutele străine și, ulterior, evoluția inflației.
Creşterea ratei de bază va duce la o scumpire în continuare a creditelor, dar şi la o creştere a
ratei dobînzii la depozitele în monedă naţională. Pe fondul înăspririi politicii monetare de către
BNM în ultimele şase luni dobînda anuală pentru creditele în lei s-a majorat atît pe segmentul
împrumuturilor pentru agenţii economici, cît şi pe cel al finanţărilor pentru populaţie. Costul
unui credit a fost în aprilie în medie de 13,66 la sută, faţă de 9,81 la sută în noiembrie anul
trecut, cînd rata a atins minimul istoric. Dobînda medie anuală a urcat la 13,16 la sută pentru
persoanele juridice şi respectiv 15,38 la sută pentru persoanele fizice. Totodată, rata medie la
depozitele noi în lei moldoveneşti atrase în sistemul bancar a ajuns la 11,76 la sută în aprilie
faţă de 6,92 la sută în ianuarie

20