MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI TINERETULUI AL REPUBLICII

MOLDOVA
Universitatea Tehnică a Moldovei
Facultatea Inginerie Economică şi Business
Catedra « Finanţe şi Contabilitatea Firmei »

ANDRUŞCA EMILIA ION

TEZA DE LICENŢĂ
Tema : «Contabilitatea veniturilor»
(pe baza materialelor întreprinderii IMSP “Centrul de Chirurgie a Inimii”, Chişinău)

Conducător
Doc.hab.prof.univ.
Manole Tatiana

A elaborat

Gr.C-049 frecvenţă redusă

 2

Chişinău 2008

CUPRINS:

INTRODUCERE......................................................................................................................................................................2
CAPITOLUL I. NOŢIUNI GENERALE PRIVIND VENITURILE ÎNTREPRINDERII...........................................8
1.1. ACTE NORMATIVE PRIVIND CONTABILITATEA VENITURILOR .................................................................................................8
1.2. TRECEREA ÎN REVISTĂ A SURSELOR BIBLIOGRAFICE..........................................................................................................12
1.3. CARACTERISTICA, CLASIFICAREA ŞI CONSTATAREA VENITURILOR.......................................................................................24
CAPITOLUL II. EVIDENŢA VENITURILOR ÎNTREPRINDERII..........................................................................36
2.1. EVIDENŢA VENITURILOR ACTIVITĂŢII OPERAŢIONALE........................................................................................................36
2.2. EVIDENŢA VENITURILOR ACTIVITĂŢII NEOPERAŢIONALE....................................................................................................47
CONCLUZII...........................................................................................................................................................................55
.................................................................................................................................................................................................55
BIBLIOGRAFIE....................................................................................................................................................................58

ANEXE

INTRODUCERE

Viabilitatea întreprinderii în condiţiile concurenţiale de piaţă, rezultatele

acesteia obţinute în procesul desfăşurării activităţii economico-financiare, depind în
mod esenţial de deciziile manageriale argumentate si adecvate situaţiilor,
împrejurărilor.
Vorbind despre economie ca ştiinţă, nu putem de a nu menţiona necesitatea
şi importanţa contabilităţii. Actualmente, contabilitatea reprezintă un limbaj
universal de comunicare, care permite crearea relaţiilor de colaborarea atît la nivel
de economie naţională cît şi la nivel mondial.
Elaborarea deciziilor bine chibzuite neaparat este precedata de obţinerea
informaţiilor iniţiale obţinute din diferite surse de date care fac obiectul contabilităţii
financiare în cadrul căria se formează rapoartele financiare.
 3

În condiţiile economiei de piaţă activitatea oricăror înreprinderi generează

diverse tipuri de venituri şi cheltuieli. Informaţiile aferente veniturilor şi cheltuielilor
sunt furnizate de contabilitate şi servesc drept bază pentru calcularea obligaţiilor
fiscale, elaborarea bugetelor întreprinderii, luarea deciziilor manageriale şi
economice. În teza dată se va desfăşura tema cheltuielilor şi veniturilor
operaţionale.
Prin tematică, conţinut şi structura sa, lucrarea conţine aspecte teoretice
privind definirea veniturilor care le suportă întreprinderea în conformitate cu actele
normative şi legislative în vigoare, şi reflectarea lor în rapoartele financiare.
Scopul şi obiectivele tezei constă în examinarea particularităţilor contabilităţii
veniturilor în întreprindere şi elaborarea concluziilor privind direcţiile de
perfecţionare a acestora.

Pentru realizarea acestui scop au fost stabilite următoarele obiective:

 examinarea bazei teoretice şi metodologice a contabilităţii veniturilor în
întreprinderile din Republica Moldova cu argumentarea propunerilor
concrete, privind perfecţionarea acestui compartiment al contabilităţii;
 tratarea conceptului -veniturile întreprinderii şi abordarea componenţei
acestora;
 evaluarea aspectului practic şi modului de organizare a contabilităţii
veniturilor în întreprinderea IMSP “Centrul de Chirurgie a Inimii” în
baza analizei acesteia;
Obiectul cercetării îl constituie experienţa contabilităţii veniturilor în
întreprinderea IMSP “Centrul de Chirurgie a Inimii” din Republica Moldova.
 4

Conform Certificatului de înregistrare (anexa 1), Întreprinderea IMSP

„Centrul de Chirurgie a Inimii” este înregistrată la Camera înregistrării de Stat, cu
numărul de identificare, cod fiscal 1003600152776 la 16.12.2003.
IMSP Centrul de Chirurgie a Inimii este organizaţie publică, nonprofit fondată
de Autoritatea Publică Centrală – Ministerul Sănătăţii şi Protecţiei sociale. Numărul
mediu de lucrători conform statelor de personal în anul 2008 este 164 de persoane
fizice şi 192 de unităţi. Instituţia nu are în proprietate o încăpere unde să-şi execute
activitatea sa, însă se află în spaţiul clădirii Spitalului Clinic Republican.
IMSP CCI desfăşoară următoarele genuri de activitate :
- activitatea spitalelor de profil larg şi specializate;
- practica medicală ( asistenţa medicală primară de ambulator, asistenţă medicală
specializată de ambulator) ;
- alte activităţi de asistenţă medicală ;
- activitatea ştiinţifică.
Scopul principal al IMSP Centrul de Chirurgie a Inimii este protecţia sănătăţii
populaţiei, profilaxia, diagnosticarea, tratamentul şi reabilitarea bolnavilor
cardiovasculari, promovarea modului sănătos de viaţă.
IMSP Centrul de Chirurgie a Inimii are următoarele organe de administrare
şi control:
a) Fondatorul - Ministerul Sănătăţii şi Protecţiei Sociale al Republicii Moldova;
b) Consiliul Administrativ;
c) Directorul;
d) Consiliul Medical;
e) Consiliul Ştiinţific.
Fondatorul este organul de administrare a IMSP Centrul de Chirurgie a
Inimii şi îşi exercită drepturile de gestionare al IMSP prin intermediul Consiliului
administrativ şi directorului.
Patrimoniul IMSP Centrul de Chirurgie a Inimii este alcătuit din bunuri
primite în gestionarea economică sau procurate pe parcursul activităţii, mijloacele
 5

financiare obţinute în urma prestării serviciilor medico-sanitare şi a altor genuri de

activitate permisă. IMSP Centrul de Chirurgie a Inimii este în drept sa dea în arendă
bunurile primite în gestionarea economică sau să o utilizeze în alte scopuri, numai cu
autorizarea Fondatorului. IMSP Centrul de Chirurgie a Inimii, la propria decizie şi
din surse proprii, este în drept să procure alte bunuri necesare pentru activitatea sa.
Instituţia medico-sanitară publică Centrul de Chirurgie a Inimii, ţine
contabilitatea în conformitate cu Legea contabilităţii, Standardele Naţionale de
Contabilitate, Planul de conturi contabile ale activităţii economico-financiare a
întreprinderilor, politica de contabilitatea şi alte acte normative.
Contabilitatea se ţine de serviciul contabil al instituţiei în baza sistemului
complet cu utilizarea formei pe jurnale-ordere.
Nomenclatorul subconturilor conturilor sintetice, formularele registrelor
contabile şi ale documentelor primare, modul de păstrare şi de utilizare a
formularelor cu regim special se stabilesc de către directorul instituţiei.
Secţia contabilitate este reprezentată de : Contabilul şef; Contabilul de evidenţa
salariului; contabilul de evidenţa valorilor materiale şi a mijloacelor fixe.
IMSP Centrul de Chirurgie a Inimii este în drept să dispună de următoarele
surse de venituri:
a) mijloacele fondurilor asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală,
obţinute în urma acordării serviciilor medicale incluse în Programul Unic, în baza
contractelor cu Compania Naţională de Asigurări în Medicină sau agenţiile ei
teritoriale respective;
b) mijloacele obţinute în urma prestării serviciilor medicale neprevăzute în
Programul Unic, altor servicii şi activităţi prestate contra plată, admise de actele
legislative şi normative;
c) mijloacele provenite din granturi, sponsorizări, acorduri de cooperare,
donaţii de la persoanele fizice şi juridice ce nu contravin legislaţiei în vigoare;
d) alocaţiile financiare ale Fondatorului;
e) credite bancare;
 6

f) alte surse de venituri ce corespund legislaţiei în vigoare.

Evidenţa contabila în IMSP CCI se ţine cu ajutorul programei 1C care este o
sistemă automatizata şi universală, care se foloseşte pentru automatizare diferitor
sectoare a întreprindere: evidenţa stocurilor de mărfuri şi materiale, creanţelor,
calculului salariului, uzurii mijloacelor fixe etc.
În IMSP CCI contabilul-şef ţine controlul reflectării pe conturile evidenţei
contabile tuturor operaţiilor gospodăreşti care se indeplinesc la intreprindere,
întocmeşte şi prezintă rapoartele financiare în perioade stabilite, şi deasemenea
contabilul-şef ţine evidenţa contabilă a creanţelor
Contabilul de evidenţa salariului se ocupă cu calculul salariului ai angajaţilor
titulari şi cumularzi.
Drept călăuză metodologică specifică cercetărilor temei au servit convenţiile
fundamentale şi principiile de bază ale contabilităţii, caracteristicile calitative ale
informaţiilor rapoartelor financiare, totalitatea de reguli, procedee, metode expuse în
S.N.C. 18 „Venitul”.
Baza informaţională a tezei o constituie documentele de evidenţă a
întreprinderii IMSP „Centrul de Chirurgie a Inimii” pentru perioada de gestiune
trimestrul IV al anului 2008.
În continuare vom prezenta principalii indicatori economico - financiari ai
întreprinderii „Centrul de Chirurgie a Inimii” IMSP pe perioada analizată, precum şi
concluziile survenite în baza rezultatelor obţinute.
Tabelul 1
Aprecierea generală a activităţii IMSP „Centrul de Chirurgie a Inimii” pe
parcursul perioadei 2007 – 2008
Abaterea
Ritmul de
Indicatorii 2007 2008 absolută
creştere, %
(+,-)
A 1 2 3=2-1 4=2/1x100
1. Volumul serviciilor
10074020 12714177 +2640157 126,20
prestate, lei
2. Profitul până la (884423) (566886) +317537 64,09
 7

impozitare (pierdere), lei

3. Profitul brut, lei 881625 1986389 +1104764 225,3
4. Numărul mediu scriptic
148 146 -2 98,64
al personalului, persoane
5. Productivitatea medie
anuală a unui lucrător, lei 68067,7 87083,4 +19015,70 127,93
[rd.1:rd.4]
6. Valoarea medie a 26833476
26991786 +158310 100,59
activelor, lei
7. Valoarea medie a
15377336 12795713 -2581623 83,21
capitalului propriu, lei
8. Rentabilitatea
veniturilor din vînzări % 8,75 15,62 +6,87 178,51
[(rd.3:rd.1)x100]
9. Suma cheltuielilor
2011634 2025846 +14212 100,71
perioadei, lei
10. Nivelul cheltuielilor
perioadei,% 19,97 15,93 -4,04
[(rd.9:rd.1)x100]
Sursa informaţională: Rapoartele financiare pe anii 2007, 2008.
În baza datelor din tabel, se observă o diminuare a situaţiei financiare a
întreprinderii IMSP „Centrul de Chirurgie a Inimii”.
Apreciabilă este majorarea în anul 2008 cu 26,20% a volumului serviciilor
medicale prestate faţă de anul precedent 2007. O carecteristică pozitivă este faptul
că profitul brut a crescut în anul 2008 comparativ cu perioada respectivă a anului
precedent mai rapid de la 881625 lei la 1986389 lei sau cu 125,3 puncte procentuale,
ce a determinat sporirea rentabilităţii veniturilor din vînzări cu 6,87 puncte
procentuale faţă de anul precedent.
Valoarea medie a activelor în anul 2008 a înregistrat o creştere de la
26833476 lei la 26991786 lei sau cu 158310 lei (0,59%), iar valoarea medie a
capitalului propriu s-a redus cu 6,19%, ce în sumă constituie 2581623.
Pe parcursul anului 2008 s-a înregistrat o majorare a cheltuielilor perioadei
comparativ cu anul 2007 cu 14212 lei, iar nivelul cheltuielilor s-a redus cu 4,04 %,
fapt ce se apreciază pozitiv. Numărul mediu scriptic al lucrătorilor s-a redus cu 2
persoane în condiţiile majorării productivităţii muncii cu 27,93% sau 19015,70 lei.
 8

Negativ caracterizează activitatea întreprinderii IMSP „Centrul de Chirurgie a

Inimii” pierderea perioadei de gestiune pînă la impotizare înregistrată în anii 2007,
2008, însă diminuarea acesteia cu 317537 lei în anul 2008 se apreciază pozitiv.

CAPITOLUL I. NOŢIUNI GENERALE PRIVIND VENITURILE

ÎNTREPRINDERII

1.1. Acte normative privind contabilitatea veniturilor

În orice ştiinţă terminologia folosită reprezintă o problemă nu mai puţin
importantă decît acele legături structurate de obiectul studiat. Există mai mulţi
termeni, care au un sens special şi nu corespund sensului lor ca atare, şi pentru a
putea relata vreo problemă dintr-un domeniu este importantă specificarea, definirea
acestor termeni.
Astfel, în contabilitate pentru a relata, pentru a studia contabilitatea veniturilor
şi cheltuielilor operaţionale este necesar, mai întîi de toate, de a defini noţiunea de
cheltuială şi de venit.
Desfăşurarea procesului de comercializare a mărfurilor în unităţile economice
în condiţiile actualului mecanism economico-financiar implică obţinerea profitului,
deci realizarea permanentă a parametrului calitativ rentabilitate.
 9

Cuantificarea măsurării în care unitatea economică este sau nu rentabilă, se

manifestă concret în urma estimării operaţiunilor efectuate la întreprindere, a
cheltuiellilor şi veniturilor.
Conform Standardului Naţional de Contabilitate 18 „Venitul”, „venitul
reprezintă afluxul global de avantaje economice în cursul perioadei de gestiune,
rezultat în procesul activităţii ordinare a întreprinderii sub formă de majorare a
activelor sau diminuare a datoriilor care conduc la creşterea capitalului propriu,
cu excepţia sporurilor de la contribuţiile proprietarilor întreprinderii” .
Definiţiile veniturilor prevăzute în reglementările contabile naţionale actuale
au fost formulate la etapa iniţială a reformei contabilităţii care, în Republica
Moldova, a derulat în anii 1996–1997, au un caracter general, necesită unele
precizări şi completări. Această necesitate derivă şi din faptul, că în normele
contabile internaţionale, în literatura de specialitate şi în reglementările contabile din
alte ţări noţiunile sus-menţionate sînt interpretate în mod diferit.
Astfel, în Cadrul general al Consiliul pentru Standarde Internaţionale de
Contabilitate veniturile sînt definite ca creşteri ale beneficiilor economice
înregistrate pe parcursul perioadei contabile sub formă de intrări sau creşteri ale
activelor, sau descreşteri ale datoriilor, care se concretizează în creşteri ale
capitalurilor proprii, altele decît cele rezultate din contribuţii ale acţionarilor, iar
cheltuielile – ca diminuări ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul
perioadei contabile sub formă de ieşiri sau scăderi ale valorii activelor sau creşteri
ale datoriilor, care se concretizează în reduceri ale capitalului propriu, altele decît
cele rezultate din distribuirea acestora către acţionari1.
Veniturile constituie elemente contabile legate direct de determinarea
rezultatului activităţii economico-financiare (profitului/pierderii) a întreprinderii.
Aceste noţiuni sînt caracteristice economiei de piaţă şi au început să fie aplicate în
teoria şi practica contabilă autohtonă o dată cu implementarea actualului sistem
contabil.

1
Standarde Internaţionale de Raportare Financiară (IFRSTM) inclusiv Standarde Internaţionale de Contabilitate
(IASTM) şi Interpretări la 1 ianuarie 2005. – Bucureşti, Editura CECCAR, 2005. – 48 p.
 10

În cadrul sistemului contabil precedent, care a funcţionat în condiţiile

economiei administrativ-planificate, noţiunile de venituri şi cheltuieli aveau altă
componenţă şi nu influenţau în mod direct rezultatul activităţii întreprinderii. Astfel,
în actele normative şi în literatura de specialitate din fosta URSS, veniturile erau
caracterizate ca o parte a venitului societăţii, acumulată de către întreprindere şi
utilizată, în mare măsură, pentru necesităţile acesteia
Totodată, în teoria şi practica contabilă internaţională, noţiunile de venituri şi
cheltuieli au căpătat o răspîndire largă încă la începutul secolului XX, concomitent
cu apariţia concepţiei dinamice, conform căreia rezultatul financiar se determină ca
diferenţa dintre veniturile şi cheltuielile întreprinderii.
Informaţiile privind veniturile şi cheltuielile sînt furnizate de către
contabilitate, care este influenţată de doi factori principali:
 identificarea elementelor care corespund definiţiilor de venituri şi
cheltuieli şi pot fi incluse în componenţa acestora;
 clasificarea veniturilor şi cheltuielilor după diferite criterii în scopul
obţinerii informaţiilor necesare pentru întocmirea rapoartelor financiare
şi luarea deciziilor manageriale şi economice.
Scopul de bază a organizării contabilităţii veniturilor constă în adaptarea
sistemului naţional de contabilitate la Standardele internaţionale, ţinând cont de
cerinţele economiei de piaţă şi utilizatorilor externi de informaţie.
Ca bază pentru reflectarea operaţiilor economice privind activitatea
întreprinderii se serveşte Planul de conturi contabile al activităţii economico-
financiare.
La contabilizarea şi impozitarea veniturilor, în afară de actele normative cu
caracter general, este necesar a se conduce de:
• S.N.C. 1 « Politica de contabilitate », aprobată prin ordinul Ministerului
Finanţelor nr. 174 din 25.12.1997;
 11

• S . N. C . 2 « S t o c u r i l e de m ă r fu r i ş i m at e r i a l e » , aprobat prin
ordinul Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova nr. 174 din
25.12.1997;
• S . N. C . 1 1 « C o n t r a c t e l e d e c on s t r u cţ i e » , aprobat prin ordinul
Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova nr. 16 din 29.01.1999;
• S . N. C . 1 7 « C o n t a b i l i t a t e a ar e n d e i ( l ea s i n gu l u i ) » , aprobat prin
ordinul Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova nr. 32 din
03.03.2000;
• S . N. C . 1 8 « Ve n i t u l » , aprobat prin ordinul Ministerului Finanţelor al
Republicii Moldova nr. 174 din 25.12.1997;
• S . N. C . 21 « E f e c t e l e var i aţ i i l o r cu r s u r i l or val u t a r e » , aprobat
prin ordinul Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova nr. 16 din
29.01.1999;
• S . N. C . 25 « C o n t a b i l i t a t e a i nve s t i ţ i i l o r » , aprobat prin ordinul
Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova nr. 174 din 25.12.1997;
• S . N. C . 27 «Ra p o a r t e l e fi n a n c i ar e co ns ol i d a t e şi
c o n t a b i l i t a t e a i nve s t i ţ i i l o r î n î n t r ep r i n d e r i l e fi i c e » , aprobat
prin ordinul Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova nr. 16 din
29.01.1999;
• S . N. C . 2 8 « C o n t a b i l i t a t e a i nve s t i ţ i i l o r î n î n t r ep r i n d er i l e
a s o c i a t e » , aprobat prin ordinul Ministerului Finanţelor al Republicii
Moldova nr. 174 din 25.12.1997;
• C o m e n t a r i i l e c u pr i vi r e l a a pl i c a r e a S . N. C . 18 «Ve n i t u l » ,
aprobate prin ordinul Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova nr. 16
din 29.01.1999;
• Re g u l a m e n t u l pr i vi n d i n ve n t a r i er e a , aprobat prin ordinul
Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova nr. 27 din 28.04.2004.
Contabilitatea adecvată a veniturilor influenţează nemijlocit la calcularea
rezultatului financiar al activităţii întreprinderilor cu toate consecinţele şi serveşte
 12

drept bază pentru elaborarea strategiilor şi deciziilor administrative, determină

rezervele de sporire a eficienţei activităţii în domeniul respectiv al întreprinderii.
Acest fapt a şi contribuit la determinarea temei tezei de licenţă în cauză.

1.2. Trecerea în revistă a surselor bibliografice

Schimbările ce au avut loc în economia ţării şi totodată în industria
asigurărilor, au condiţionat reforma sistemului contabil. În practica contabilă a fost
introduse un şir de conturi noi de evidenţă, care sunt dictate de necesităţile
cuprinderii prevederilor Standardelor naţionale de contabilitate. A fost modificată
semnificativ metodologia contabilităţii activelor curente şi pe termen lung,
capitalului propriu şi datoriilor bazate pe normele şi principiile Standardelor
internaţionale de contabilitate. Conţinutul şi importanţa acestor principii şi norme au
fost studiate în lucrările profesorilor universitari V.Ţurcanu, A.Nederiţa, V.Bucur şi
de asemenea în lucrările altor autori autohtoni.
Venitul este o categorie economică ce reprezintă recompensa obţinută de
posesorii factorilor de producţie (muncă, capital, pământ, întreprinzător) şi capătă
forma de salariu, profit, dobândă şi rentă.
Venitul este suma de bani care este încasată permanent şi legal de către
agentul economic ce este subiect al relaţiilor de piaţă.
Autorul Mamedov O.Iu. în lucrarea sa „Economia contemporană”, noţiunea
venitului a prezentat-o în felul următor: „În sens larg „venitul” este evaluarea
bănească a rezultatelor activităţii oricărui subiect al economiei de piaţă (persoană
fizică sau juridică). Această definiţie este completă, deoarece nu include venitul de
la beneficiarii care deja sau încă nu pot participa la activitatea economică, a căror
venituri sunt sub formă de transferuri, adică plăţi rambursate din buget”.
Veniturile se clasifică în dependenţă de sursă, modul, regularitatea şi
consecutivitatea primirii. Venitul poate fi obţinut din proprietatea de factori de
producţie. Acesta poate fi obţinut de către o persoană fizică, de către o firmă sau de
 13

către stat în numerar sau în contul bancar. Venitul poate fi obţinut permanent sau o
singură dată, poate fi achitat uneori într-o consecutivitate strictă.

Tabelul 2
 14

Sursa: Alexandru Nederiţă, Teza de doctor habilitat „Probleme metodologice

ale contabilităţii veniturilor şi cheltuielilor întreprinderii, Chişinău 2007

Clasificarea veniturilor şi cheltuielilor după destinaţie (funcţiile întreprinderii)

este cea mai importantă, fiindcă serveşte drept bază pentru calcularea indicatorilor
din rapoartele financiare.
Abordarea generală aferentă acestei clasificări constă în delimitarea veniturilor
şi cheltuielilor aferente activităţilor ordinare, evenimentelor extraordinare şi
impozitului pe profit. Pentru stabilirea componenţei grupelor menţionate de venituri
şi cheltuieli este necesar să se clarifice noţiunile de activităţi ordinare şi evenimente
extraordinare. Actualmente, în literatura de specialitate autohtonă şi în actele
normative în vigoare lipsesc recomandările referitoare la divizarea faptelor
economice pe tipuri de activităţi ale întreprinderii.
 15

Savanţii din România, Pântea I. şi Pop A., tratează noţiunile de venituri în

sens general şi anume: veniturile ca o „îmbogăţire” a întreprinderii, generată fie de o
creştere a unor elemente de active patrimoniale, fie de o scădere a unor elemente de
pasive patrimoniale (capitaluri proprii sau datorii), iar cheltuielile – ca o „sărăcire” a
întreprinderii, generată fie de o micşorare a unor elemente de active patrimoniale, fie
de o creştere a unor elemente de pasive patrimoniale (capitaluri proprii sau datorii)2.
Savantul rus Palii V. consideră că veniturile reprezintă „creşteri ale
avantajelor economice în urma intrărilor de active sau a diminuărilor de datorii”3, iar
cheltuielile – „diminuări ale avantajelor economice în urma ieşirilor de active, adică
de mijloace băneşti, alte bunuri sau a apariţiei datoriilor fără majorarea
corespunzătoare a activelor organizaţiei”.
După părerea cercetătorului cu mare notorietate în Republica Moldova,
Alexandru Nederiţă4, veniturile reprezintă creşteri ale avantajelor economice
înregistrate pe parcursul perioadei contabile sub formă de intrări/creşteri ale
activelor, sau diminuări/stingeri ale datoriilor, care au influenţat rezultatul net
(profitul/pierderea) al anului de gestiune curent, iar cheltuielile – diminuări ale
avantajelor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile sub formă de
ieşiri/diminuări ale activelor sau apariţii/creşteri ale datoriilor, care au influenţat
rezultatul net (profitul/pierderea) al anului de gestiune curent.
Venitul reprezintă afluxul global de avantaje economice în cursul perioadei de
gestiune, care rezultă în procesul activităţii ordinare a întreprinderii, sub formă de
majorare a activelor sau de micşorare a datoriilor, care conduc la creşterea
capitalului propriu, cu excepţia sumelor încasate în numele terţilor (spre exemplu,
TVA).
Venitul cuprinde numai afluxul global de avantaje economice obţinute sau
care urmează să fie obţinute de întreprindere în conturile ei. În componenţa venitului
2
Pântea I., Pop A. (coordonatori) Contabilitatea financiară a întreprinderii. – Cluj–Napoca:
Dacia, 2004.
3
Palii V.F. Buhgalterskii uceot dohodov, rashodov i pribili, Moscva, Berator Press, 2003, p6.
4
Alexandru Nederiţă, Teza de doctor habilitat „Probleme metodologice ale contabilităţii veniturilor şi cheltuielilor
întreprinderii, Chişinău 2007
 16

nu se includ sumele încasate în numele terţelor persoane, de exemplu, cum sunt taxa
pe valoarea adăugată, accizele, încasările globale obţinute de întreprindere din
însărcinarea organizaţiilor terţe, din vânzarea produselor sau mărfurilor acestora,
deoarece aceste sume nu constituie un avantaj economic al întreprinderii şi nu
influenţează capitalul propriu al acesteia. Taxa pe valoarea adăugată şi accizele nu se
consideră ca venituri ale întreprinderii, întrucât acestea sunt încasate în numele
organelor de stat şi se varsă în buget.
Venitul ca categorie economică reflectă profitul curat obţinut în procesul
activităţii de producţie Din punct de vedere economic venitul este diferenţa dintre
încasări şi plăţi, dar din punct de vedere gospodăresc acesta este diferenţa dintre
starea patrimoniului întreprinderii la începutul şi sfârşitul perioadei.
Venitul calculat în scopuri contabile nu reflectă rezultatul real a activităţii
întreprinderii, ceea ce a adus la diferenţierea dintre noţiunea de beneficiu contabil şi
economic. Primul este rezultatul realizării mărfurilor şi serviciilor, a doua - rezultatul
circulaţiei capitalului.
1. Venitul este diferenţa pozitivă dintre veniturile întreprinderii
comerciale, înţelese ca sporire a valorii totale de evaluare a activelor ei, însoţite
de mărire de capital a proprietarilor, cheltuielilor ei, concepute ca scăderea valorii
totale evaluate a activelor, însoţite de micşorarea capitalului proprietarilor, cu
excepţia rezultatelor operaţiilor legate de modificarea intenţionată a capitalului.
2. Venitul – este o creştere sau micşorare de capital propriu, ce are loc
în perioada curentă.
Ambele definiţii au dreptul la existenţă, însă din punct de vedere practic,
adică, calculul venitului, anume definiţia a doua este mai preferabilă.
Ideia de a evidenţia venitul contabil şi economic aparţine lui David Solomon.
Iată cum arată definiţia lui:
Venitul contabil + modificările în afară de realizare a valorii activelor în
perioada raportată - modificările în afară de realizare a valorii activelor în perioada
 17

precedentă + modificările în afară de realizare a valorii activelor în perioada viitoare

= Venitul economic
David Solomon a reieşit din următorul punct de plecare precum că concepţia
de venit este necesară pentru următoarele activităţi:
1. calculul impozitelor
2. apărarea creditorilor
3. pentru alegerea politicii de investiţie.
Veniturile totale provenite din realizarea cifrei de afaceri şi alte venituri
reprezintă:
veniturile brute rezultate din vânzarea şi încasarea producţiei la intern şi
export;
veniturile realizate din alte activităţi (Vac);
În condiţiile economiei de piaţă, a confruntărilor permanente a cererii cu
oferta, se practică următoarele categorii de preţuri:
• preţurile de vânzare la care circulă produsele între întreprinderi;
• preţurile cu amănuntul, pentru desfacerea produselor către populaţie;
• tarife pentru serviciile prestate întreprinderilor şi populaţiei;
• preţuri de contractare şi achiziţie a produselor agricole practicate între anumiţi
producători agricoli şi întreprinderi ce au ca obiect aceste activităţi.
Preţurile de vânzare în cazul produselor şi a mărfurilor ca şi tarifele percepute
au în vedere în structura lor următoarele elemente: costul, profitul (beneficiul),
impozitul pe circulaţia mărfurilor şi în etapa următoare în locul acestuia taxa pe
valoarea adăugată.
În unele cazuri suma venitului poate fi mai mică sau mai mare decît valoarea
venală a produselor, mărfurilor şi serviciilor vîndute. Astfel, dacă mărfurile şi
produsele se vînd cu reducere la preţ, mărimea venitului va fi mai mică, iar în cazul
tranzacţiilor combinate şi vînzării de mărfuri pe credit - mai mare decît valoarea
venală a acestora.
În cazul în care întreprinderea vinde mărfuri, produse la o valoare mai mică
 18

decît preţul ordinar de vînzare, mărimea venitului este mai mică decît valoare venală
a acestora cu suma reducerii acordate. În cazul tranzacţiilor combinate, care include
vînzarea mărfurilor şi prestarea serviciilor, venitul cuprinde: venitul din vînzarea
mărfurilor, produselor care se măsoară la valoarea venală a acestora şi venitul din
prestarea serviciilor. La vînzarea mărfurilor, produselor sau serviciilor pe credit,
mărimea venitului este mai mare decît valoarea venală a acestora şi cuprinde: venitul
din vînzarea mărfurilor, produselor şi serviciilor care se măsoară la valoarea venală a
acestora în momentul vînzării şi venitul sub formă de dobînzi care se determină
luînd ca bază de calcul cota procentuală stabilită în contractul încheiat între vînzător
şi cumpărător.
Concluzia la care a ajuns A. Marshall în cercetarile întreprinse spre sfârsitul
secolului trecut, este împartasita astazi de marea majoritate a economistilor. Faptul
ca profitul reprezinta “pretul” sau partea din venitul obtinut ce i se cuvine capitalului
în calitatea sa de factor de productie constituie o realitate de necontestat.
Într-adevar, practic nu exista întreprinzator care, dispunând de un anumit
capital si dorind sa-l investeasca într-o anumita afacere economica, sa nu se întrebe:
cât de mari vor fi veniturile obtinute, daca acestea vor fi satisfacatoare pentru firma,
în fine, la ce riscuri se expune. Desigur, alternativele sunt, de regula, numeroase.
Orice informatie despre fiecare din problemele enumerate mai sus este binevenita.
Trebuie cântarite cu atentie, pâna la detaliu, toate consecintele posibile ale unei
astfel de decizii, apoi comparate cu rezultatele obtinute de altii. Omisiunile de orice
fel pot sa aiba consecinte irecuperabile pe plan economic. De aceea, o lista
incompleta a acestora ar semana mai degraba cu o descriere literara a unei actiuni
economice prin excelenta practica. Solutiile considerate ca acceptabile sau
satisfacatoare urmeaza a fi grupate si supuse calculului rece al optimizarii, obiectivul
final constituindu-l maximizarea profitului. Pentru atingerea lui, însa, vor trebui
determinare cu exactitate nivelul productiei, nivelul costurilor si al preturilor.
 19

Eficienţa activităţii economice în cadrul agenţilor economici din industrie - în

valoare absolută - reprezintă ceea ce se obţine în plus faţă de cât s-a cheltuit în
activitatea economică, adică venitul net.
În această direcţie profitul şi rata profitul sunt indicatori sintetici calitativi prin
care se exprimă raţionalitatea economică a activităţii economice sau afacerii
întreprinse de agentul economic.
În ceea ce priveşte veniturile întreprinderilor cel mai important loc îl ocupă
încasările din realizarea producţiei, comercializarea mărfurilor, prestări de servicii în
funcţie de obiectul activităţii de bază. Mărimea acestor încasări este dată la acelaşi
volum al producţiei şi al serviciilor, de calitatea produselor, gradul de confort şi
complexitatea prestaţiilor etc.
Acestea constituie mijloace băneşti, sosite la întreprindere din încasările
pentru expedierea producţiei, lucrărilor şi serviciilor părţilor contractante. Încasarea
la timp şi deplină a cifrei de afaceri este condiţia cea mai importantă pentru o
activitatea economico - financiară prosperă pentru oricare întreprindere, deoarece
aceasta este sursa de bază şi regulată a mijloacelor băneşti.
Pe de altă parte, circuitul mijloacelor întreprinderii se încheie cu realizarea
producţiei şi încasarea cifrei de afacere, ceea ce evident înseamnă recuperarea
resurselor financiare consumate în procesul de producţie şi serveşte ca o premiză
pentru reînnoirea procesului de producţie cu ajutorul punerii mijloacelor în
următorul circuit.
Venitul de la realizare, încasat pe contul de decontare a întreprinderii, imediat
se utilizează pentru decontările cu furnizorii pentru materia primă, materiale,
semifabricate, piese de schimb, combustibil, energie. Din mijloacele băneşti
încasate are loc defalcarea impozitelor la buget, retribuirea muncii, se finanţează
cheltuielile prevăzute de buget şi neincluse în sinecost. Totodată, suma încasată din
realizare în sens strict nu reprezintă beneficiu (profit), deoarece din contul ei
trebuiesc recuperate cheltuielile.
 20

Direcţiile de utilizare a venitului

Mijloace sosite din realizarea producţiei

Încasări din realizare Impozite indirecte

Cheltuieli materiale,
uzura mijloacelor fixe Profitul brut TVA Accize Alte impozite

Remunerarea muncii şi Beneficiu Impozite atribuite la

defalcări rezultatul financiar

Profit net Impozit pe venit

Impozite plătite din contul

profitului net

Dividende

Soldul profitului net distribuit de

către întreprindere

Schema 1. Utilizarea venitului

Venitul agentului economic se formează în rezultatul activităţii în următoarele

direcţii:
- Venitul din activitatea de bază (realizarea producţiei, lucrărilor şi serviciilor)
- Venitul din activitatea financiară (rezultatul de amplasare a hârtiilor de
valoare şi operaţiile cu ele)
Veniturile întreprinderii se clasifică conform condiţiilor de obţinere a lor şi în
dependenţă de tipurile de activitate:
 21

1. Venituri din tipul de activitate obişnuit (suma încasată din realizarea

producţiei, lucrărilor şi serviciilor).
2. Venituri operaţionale (venituri de la acordarea în folosinţă temporară a
activelor întreprinderii, dreptului de patent, invenţiei, modelelor industriale
şi altor tipuri de proprietate intelectuală, încasări din participarea în
capitalul statutar a altor întreprinderi; profit obţinut de la activitatea
comună; încasări de la realizarea mijloacelor fixe şi altor active; procente
pentru folosirea mijloacelor băneşti şi altele.)
3. Venituri în afara realizării (amenzi, penalităţi pentru încălcarea obligaţiilor
contractuale; active primite gratuit şi dăruite, conform contractelor de
donare, profitul anilor precedenţi dezvăluită în perioada de raportare; suma
datoriei debitoare şi creditoare la care au expirat termenul de acţiune;
diferenţe de curs valutar; suma din diferenţa de până şi după reevaluarea
activelor, alte venituri în afara realizării)
4. Venituri excepţionale – venituri, obţinute ca urmare a unor împrejurări
excepţionale: recuperarea asigurării, valoarea materialelor provenite din
lichidarea activelor fixe, ce sunt inutilizabil de reconstituit şi de folosit în
continuare.
În majoritatea cazurilor venitul este exprimat sub formă de mijloace băneşti
încasate sau care urmează a fi încasate. În unele cazuri suma venitului poate fi
mai mică sau mai mare decât valoarea venală a produselor, mărfurilor şi serviciilor
vândute. De exemplu, la vânzarea mărfurilor cu reduceri de preţ (adică la o sumă
mai joasă decât preţul de vânzare obişnuit), venitul este constatat la suma cea mai
mică, dar nu la preţul obişnuit. La vânzarea mărfurilor şi serviciilor în credit suma
nominală a încasărilor viitoare de mijloace băneşti, prin urmare, şi suma venitului
constatat, va fi mai mare decât valoarea venală. În acest caz venitul din vânzări
cuprinde:
 22

a) venitul din vânzarea mărfurilor şi serviciilor care se evaluează prin

scontarea tuturor încasărilor viitoare de mijloace băneşti în baza cotei procentuale
estimative (imputabile);
b) venitul sub formă de dobânzi, care reprezintă diferenţa dintre venitul din
vânzarea mărfurilor şi serviciilor şi suma nominală a încasărilor viitoare de
mijloace băneşti.
Cota procentuală estimativă utilizată pentru scontarea încasărilor viitoare
de mijloace băneşti se determină luând ca bază:
a) cota procentuală existentă pentru activele sau datoriile financiare cu un
nivel analog al riscului creditar sau
b) cota procentuală care scontează valoarea nominală a activului sau a datoriei
financiare până la preţul curent al mărfurilor şi serviciilor în cazul vânzării acestora
cu plata în numerar.
Schimbul de produse, mărfuri şi servicii identice cu aceeaşi valoare nu se
consideră tranzacţie aducătoare de venit. Schimbul pe produse, mărfuri şi servicii
neidentice (operaţii pe bază de barter) se consideră drept o tranzacţie aducătoare de
venit. În acest caz venitul se evaluează la valoarea venală a mărfurilor şi
serviciilor primite, corectată cu suma mijloacelor băneşti sau a echivalentelor
acestora virate (primite). În cazul în care valoarea venală a produselor,
mărfurilor şi serviciilor primite nu poate fi determinată cu un grad înalt de
certitudine, venitul se evaluează la valoarea venală a produselor, mărfurilor
transmise pe calea schimbului sau a serviciilor prestate, corectată cu suma
mijloacelor băneşti sau a echivalentelor acestora virate (primite). Venitul se
constată în baza metodei calculării în perioada de gestiune în care a fost obţinut,
indiferent de momentul efectiv al intrării mijloacelor băneşti sau altei forme de
compensare.
În cazul apariţiei diverselor incertitudini constatarea venitului se admite cu
respectarea următoarelor criterii:
 23

a) existenţa unei certitudini ferme că avantajele economice ce fac obiectul

tranzacţiei vor fi obţinute de întreprindere;
b) existenţa unei posibilităţi reale de a determina cu exactitate suma venitului.
În unele cazuri aceste criterii pot fi respectate numai după încasarea
mijloacelor băneşti sau după înlăturarea incertitudinilor apărute. De exemplu, la
executarea operaţiilor de export pot apărea dificultăţi în legătură cu primirea
autorizaţiei emise de autorităţile statului străin privind transferarea mijloacelor
băneşti obţinute din exportul mărfurilor. În acest caz venitul nu se constată pînă
la momentul obţinerii autorizaţiei respective. În cazul apariţiei unor îndoieli
privind încasarea sumei cuvenite, inclusă anterior în venit, această sumă se
raportează la cheltuieli, şi nu la diminuarea sumei venitului constatat iniţial.
Veniturile şi cheltuielile ce fac obiectul uneia şi aceleiaşi tranzacţii sau
operaţiuni economice sînt constatate în aceeaşi perioadă de gestiune. De exemplu,
diversele componente ale cheltuielilor, ce compun costul vânzărilor, sînt
constatate concomitent cu veniturile rezultate din vânzarea produselor finite,
mărfurilor sau din prestări de servicii. În prezentul standard constatarea venitului se
efectuează pe fiecare tranzacţie.
Însă în anumite circumstanţe venitul poate fi constatat pe componente
distincte ale unei tranzacţii.
De exemplu, dacă preţul de desfacere a mărfii include o anumită sumă
necesară pentru deservirea ei ulterioară, venitul pentru această parte a preţului este
constatat nu la momentul vânzării, dar pe măsura prestării serviciilor. În alte cazuri,
dimpotrivă, venitul se constată concomitent pentru două sau mai multe tranzacţii
interdependente. Acest lucru este condiţionat de faptul că suma venitului pentru o
singură operaţie nu poate fi determinată cu exactitate fără a lua în considerare
tranzacţiile precedente sau viitoare. De exemplu, întreprinderea poate să vândă
mărfuri şi concomitent să încheie contracte de cumpărare ulterioară a acestora
peste o perioadă anumită, negând prin aceasta efectul comercial independent al
 24

unei tranzacţii distincte. În acest caz venitul se constată concomitent pentru

ambele tranzacţii.

1.3. Caracteristica, clasificarea şi constatarea veniturilor

Înainte de contabilizarea veniturilor este necesar de a se ţine seama de două

momente principale:
1) măsurarea venitului, adică determinarea mărimii acestuia care trebuie să fie
reflectată în contabilitate şi rapoarte financiare;
2) constatarea venitului, adică stabilirea perioadei de gestiune în care venitul
trebuie să fie reflectat în contabilitate şi rapoarte financiare.
În conformitate cu cerinţele SNC, venitul se determină la valoare venală, care
reprezintă suma cu care activul poate fi schimbat în procesul operaţiei comerciale
între părţile independente care au consimţit tranzacţia. Valoarea venală care rezultă
din tranzacţii este negociată de vînzător şi cumpărător şi cuprinde suma mijloacelor
băneşti primită sau de primit sau sub altă formă de compensaţie.
În cazul schimbului de mărfuri sau servicii venitul se măsoară în felul
următor: dacă se produce un schimb de mărfuri şi servicii identice cu aceeaşi
valoare, aceasta nu se consideră drept o tranzacţie de profit. Schimbul de produse,
mărfuri, servicii neidentice se consideră drept o tranzacţie profitabilă. În acest caz
venitul se măsoară la valoarea venală a mărfurilor şi serviciilor primite pe calea
schimbului, corectată cu suma mijloacelor băneşti virate.
Pentru constatarea venitului este necesar de a se ţine seama de respectarea
unor criterii anumite, care diferă în funcţie de sursele de obţinere a acestora:
vînzarea produselor finite şi mărfurilor, prestarea serviciilor, darea în folosinţă a
altor persoane a activelor proprii. Criteriile generale pentru constatarea tuturor
felurilor de venituri sunt: existenţa unei certitudini întemeiate că avantajele
economice aferente tranzacţiei vor fi obţinute de întreprindere; existenţa posibilităţii
 25

reale de a determina certitudinea sumei venitului.

În baza SNC 18, „Venitul”, paragraful 13, venitul se recunoaşte în baza
metodei specializării exerciţiilor în perioada de gestiune în care a fost obţinut,
indiferent de momentul efectiv de încasare a mijloacelor băneşti sau a altor forme de
compensare. Deci, venitul se constată numai atunci cînd întreprinderea are o
certitudine întemeiată în obţinerea acestuia. În unele cazuri o astfel de certitudine
survine numai după primirea mujloacelor băneşti sau după înlăturarea
incertitudinilor de natură diversă. De exemplu, la efectuarea operaţiilor de export pot
apărea dificultăţi vizînd primirea autorizaţiei emise de autorităţile unui stat străin
privind transferarea mijloacelor băneşti obţinute din exportul mărfurilor. În acest
caz, venitul nu se constată pînă la momentul primirii unei astfel de autorizaţii. În
cazul cînd apar îndoieli referitor la primirea sumei cuvenite, inclusă anterior în venit,
această sumă se trece la cheltuieli, dar nu la diminuarea sumei venitului constatate
iniţial.
De exemplu, în cazul apariţiei unor creanţe dubioase, mărimea acestora în
funcţie de metoda adoptată de întreprindere în politica de contabilitate, se trece la
majorarea cheltuielilor perioadei sau se recuperează pe seama provizionului create
anterior, dar nu se trece la diminuarea sumei venitului constatat anterior.
Conform cerinţelor SNC 18, venitul se constată pe fiecare tranzacţie. Însă în
anumite circumstanţe, venitul poate fi constatat pe componente distincte ale unei
tranzacţii. Veniturile şi cheltuielile aferente unora şi aceloraşi tranzacţii sau operaţii
economice sunt constatate într-o singură perioadă de gestiune. Pentru asigurarea
concordanţei veniturilor şi cheltuielilor în perioada de gestiune, întreprinderea poate,
în caz de necesitate, să creeze rezervele corespunzătoare pe seama cheltuielilor
perioadei.
În concluzie, putem menţiona că la constatarea venitului este necesar de a
respecta principiul prudenţei sau conservatismului, potrivit căruia veniturile se
constată şi se reflectă în contabilitate numai atunci cînd acestea sunt cîştigate şi cînd
întreprinderea este sigură că le va obţine.
 26

Veniturile se constată la respectarea unor criterii anumite, care diferă în funcţie

de sursele de obţinere a acestora: vânzarea produselor finite şi a mărfurilor, prestarea
serviciilor, acordarea în folosinţa altor persoane a activelor proprii. Criteriile generale
pentru constatarea tuturor felurilor de venituri sunt:
a) existenţa unei certitudini întemeiate că avantajele economice aferente
tranzacţiei vor fi obţinute de întreprindere;
b) existenţa posibilităţii reale de a determina cu certitudine suma venitului.
Venitul se constată numai atunci când întreprinderea are o certitudine
întemeiată în vederea obţinerii acestuia. În unele cazuri, o astfel de certitudine
survine numai după primirea mijloacelor băneşti sau după înlăturarea incertitudinilor
de natură diversă.
De exemplu, la realizarea operaţiunilor de export pot să survină dificultăţi
privind eliberarea autorizaţiei organelor puterii unui stat străin pentru transferarea
mijloacelor băneşti din exportul mărfurilor. În acest caz, venitul nu se constată până
la momentul primirii unei asemenea autorizaţii. În cazul când apar îndoieli referitor
la primirea sumei cuvenite, inclusă anterior în venit, această sumă se trece la
cheltuieli, dar nu la diminuarea sumei venitului constatate iniţial. De exemplu, în
cazul apariţiei creanţelor dubioase, mărimea acestora se trece la majorarea
cheltuielilor perioadei sau la diminuarea rezervei create în prealabil, dar nu se
raportează la micşorarea sumei venitului, constatate şi reflectate anterior în
rapoartele financiare.
Conform cerinţelor S.N.C., venitul se constată pe fiecare tranzacţie. Însă în
anumite circumstanţe, venitul poate fi constatat pe componente distincte ale unei
tranzacţii. De exemplu, dacă preţul de vânzare a mărfii cuprinde o sumă determinată,
necesară pentru deservirea ulterioară a acesteia, venitul referitor la această parte a
preţului se constată nu în momentul vânzării, ci pe măsura prestării serviciilor. În alte
cazuri, dimpotrivă, constatarea venitului se efectuează concomitent pe două sau mai
multe tranzacţii interdependente. Acest lucru este condiţionat de faptul că suma
 27

venitului pe o operaţie nu poate fi determinată cu certitudine, fără a lua în considerare

tranzacţiile precedente sau viitoare.
De exemplu, întreprinderea poate să vândă mărfuri şi, concomitent, să încheie
acorduri privind cumpărarea ulterioară a acestora peste o perioadă determinată,
negând astfel efectul comercial independent al unei tranzacţii distincte. În acest caz,
venitul se constată concomitent pe ambele tranzacţii.
La constatarea venitului este necesar de a respecta principiul prudenţei sau
conservatismului, potrivit căruia veniturile se constată şi se reflectă în contabilitate
numai atunci când acestea sunt câştigate şi când întreprinderea este sigură că le va
obţine.
Majoritatea întreprinderilor obţin venit prin vânzarea produselor finite, a
mărfurilor sau prestarea serviciilor. Conform S.N.C., venitul din aceste operaţiuni se
constată în baza principiului specializării exerciţiilor în timpul livrării mărfurilor sau
prestării serviciilor, indiferent de momentul încasării efective a mijloacelor băneşti.
Astfel, mijloacele băneşti pot fi primite de întreprindere nu numai în perioada
în care a fost constatat venitul, ci şi în perioada precedentă, şi în cea ulterioară. De
exemplu, o companie editorială primeşte de la abonaţi bani, de regulă, până la
vânzarea şi expedierea (difuzarea) ediţiilor corespunzătoare. În acest caz, dacă
mijloacele băneşti aferente abonării la ediţiile, care vor fi difuzate în anul următor,
sunt încasate în anul curent, venitul trebuie să fie constatat în anul următor. Banii
primiţi se înregistrează nu ca venit al anului de abonare, dar ca datorii faţă de
abonaţi.
La vânzarea pe credit, clientul este de acord să achite produsele, mărfurile sau
serviciile în rate, după primirea efectivă a acestora. În acest caz, venitul se constată în
timpul vânzării, adică în momentul transmiterii produselor cumpărătorului. Dacă
clientul nu va efectua plată până la finele perioadei curente, datoria lui se înregistrează
în activul bilanţului contabil ca factură de primit (creanţă). La încasarea mijloacelor
băneşti suma venitului nu se modifică, întrucât operaţiunea menţionată diminuează
 28

suma facturilor neachitate şi majorează mijloacele băneşti fără a influenţa mărimea

capitalului propriu.
Veniturile se contabilizează conform metodei specializării exerciţiilor în
perioada de gestiune în care s-au produs, indiferent de momentul primirii sau plăţii
efective a mijloacelor băneşti sau a altei forme de compensare.
În afară de venitul rezultat din vânzarea produselor finite şi prestarea
serviciilor, întreprinderile obţin, de asemenea, venituri sub formă de dobânzi,
redevenţe şi dividende.
Dobânzile reprezintă venitul obţinut din acordarea în folosinţă a mijloacelor
băneşti altor persoane prin procurarea titlurilor de valoare. Acestea se constată ca
venit în bază corelaţiei temporare, care ia în considerare venitul real din activ.
Venitul se determină în baza ratei dobânzii necesare pentru scontarea fluxului
încasărilor viitoare de mijloace băneşti, aşteptate în cursul duratei de serviciu a
activului pentru restabilirea (echilibrarea) valorii de intrare a acestuia.
Prin urmare, venitul cuprinde suma de amortizare a oricărei reduceri, adaos
sau altei diferenţe dintre valoarea de procurare a activului (titlurilor de valoare) şi
valoarea acestuia la momentul de achitare.
Mărimea venitului sub formă de dobânzi depinde de faptul, dacă acestea sunt
incluse în valoarea nominală a titlurilor de valoare procurate sau nu. Dacă dobânzile sunt
incluse în valoarea nominală a titlurilor de valoare procurate, venitul se constată la suma
diferenţei între valoarea de intrare şi valoarea nominală a acestora.
La calcularea dobânzilor neplătite până la procurarea investiţiilor, suma totală
a dobânzilor calculată pentru perioada de gestiune se repartizează între perioade
până la procurare şi după procurare. În acest caz, se constată ca venit numai partea
dobânzilor aferentă perioadei după procurare, iar cealaltă parte a dobânzilor aferentă
perioadei până la procurare se raportează la reducerea valorii de procurare a
investiţiilor.
 29

Redevenţele reprezintă sumele primite pentru acordarea în folosinţa altor

persoane juridice şi fizice a activelor nemateriale (brevetelor, licenţelor, mărcilor de
fabrică, drepturilor de autor, programelor informatice, drepturilor de utilizare a
resurselor Centrul de Chirurgie a Inimiiale etc.). Acestea se constată ca venituri în
baza principiului specializării exerciţiilor, în conformitate cu esenţa acordului
încheiat între proprietarul şi beneficiarul activelor nemateriale.
Dacă activele nemateriale sunt transmise altor persoane pe un termen
determinat, cu condiţia restituirii, mărimea venitului sub formă de redevenţe se
determină în baza metodei casării liniare.
În cazul transmiterii activelor nemateriale în folosinţa altor persoane pe un
termen nelimitat şi contra plată, redevenţele se constată ca venit în perioada de
gestiune în care vor fi transmise aceste active. Cu alte cuvinte, o atare operaţiune se
consideră ca vânzare a activelor nemateriale.
În cazul când venitul din acordarea activelor nemateriale în folosinţa altor
persoane, depinde de evenimentele viitoare, redevenţele se constată numai atunci
când există posibilitatea primirii plăţii, care are loc, de regulă, după ce s-a produs
evenimentul.
De exemplu, în cazul transferului editurii a drepturilor de autor, cu condiţia
primirii plăţii în funcţie de vânzarea efectivă a cărţilor editate, redevenţele se
constată ca venit pe măsura vânzării cărţilor.
Întreprinderea analizată nu constată dobânzi, veniturile acesteia fiind doar din
activitatea de prestare a serviciilor, subvenţii de la stat şi diferenţe de curs valutar.
Dividendele reprezintă sumele calculate în urma repartizării venitului net
după impozitare, între acţionari (asociaţi), în conformitate cu cota de participaţie în
capitalul statutar.
Dividendele se constată ca venit în perioada de gestiune, când acestea au fost
anunţate, adică atunci când a fost stabilit dreptul acţionarilor de a le încasa. La
calcularea dividendelor neplătite, în baza profitului net obţinut, până la procurarea
titlurilor de valoare ale companiei, suma totală a dividendelor, anunţată pentru
 30

perioada de gestiune, se repartizează între perioada de până şi după procurarea

acestora. În cazul dat se constată ca venit numai dividendele aferente perioadei după
procurarea titlurilor de valoare. Dividendele calculate până la procurare nu se
constată ca venit, dar se raportează la diminuarea valorii de intrare a titlurilor de
valoare.
Componenţa şi modul general de clasificare a veniturilor întreprinderilor din
Republica Moldova sînt reglementate de prevederile Bazelor conceptuale ale
pregătirii şi prezentării rapoartelor financiare, SNC 18 «Venitul» şi de alte acte
normative. Conform paragrafului 66(a) din Bazele conceptuale ale pregătirii şi
prezentării rapoartelor financiare, veniturile reprezintă „creşterea avantajelor
economice în decursul perioadei de gestiune sub formă de aflux sau majorare a
activelor, fie diminuarea sau micşorarea datoriilor care conduc la creşterea
capitalului, cu excepţia majorărilor din contul contribuţiilor proprietarilor
întreprinderii”. O definiţie similară a veniturilor se conţine şi în paragraful 6 din
SNC 18.
Activitatea de întreprinzător a întreprinderii generează diverse tipuri de
venituri şi cheltuieli care trebuie să fie clasificate după anumite criterii, în funcţie de
scopul utilizării informaţiilor contabile: reflectarea în conturile contabile, întocmirea
rapoartelor financiare şi statistice, exercitarea controlului, determinarea rezultatului
fiscal, efectuarea analizei activităţii economicofinanciare a întreprinderii etc.
Reglementările contabile actuale din Republica Moldova operează cu
clasificarea veniturilor, după natura activităţilor şi evenimentelor, care le generează
în5:
1) venituri ale activităţii operaţionale;
2) venituri ale activităţii de investiţii;
3) venituri ale activităţii financiare;
4) venituri excepţionale;

5
Alexandru Nederiţă, Teza de doctor habilitat „Probleme metodologice ale contabilităţii veniturilor şi cheltuielilor
întreprinderii, Chişinău 2007
 31

În funcţie de sursele de intrare, veniturile se subdivizează în două grupe:

 Venituri din activitatea operaţională.
 Venituri din activitatea neoperaţională.
Veniturile din activitatea operaţională cuprind sumele rezultate din
activitatea de bază a întreprinderii. Acestea cuprind:
a) veniturile din vânzări (încasările din vânzarea produselor, mărfurilor,
prestarea serviciilor, operaţiile de barter, contractele de construcţie);
b) alte venituri operaţionale (sumele primite sau de primit din ieşirea (vânzarea,
schimbul) activelor curente, cu excepţia produselor finite şi mărfurilor, arenda
curentă, precum şi sub formă de amenzi, penalităţi, despăgubiri, recuperări de
daune materiale rezultate de modificări ale metodelor de evaluare a activelor
curente).
Din veniturile din activitatea neoperaţională fac parte sumele primite sau de
primit din alte feluri de activităţi ale întreprinderii. Acestea cuprind:
a) veniturile din activitatea de investiţii, în a căror componenţă intră sumele
rezultate din ieşirea şi reevaluarea activelor pe termen lung ale întreprinderii
(sumele încasate din vânzarea activelor nemateriale, terenurilor, mijloacelor fixe,
dividendele calculate, dobânzile, sumele diferenţelor din reevaluarea activelor pe
termen lung ieşite, veniturile din operaţiunile cu părţile legate);
b) veniturile din activitatea financiară, care cuprind sumele rezultate din
transmiterea în folosinţa altor persoane juridice şi fizice, pe un termen mai mare
de un an, a activelor nemateriale şi materiale pe termen lung, valoarea activelor
intrate cu titlu gratuit, venituri sub formă de diferenţe de curs valutar, subvenţii
de stat, prime, premii şi sume sponsorizate, sume conform contractelor de
neincludere în concurenţă etc.;
c) venituri excepţionale la care se referă sumele primite de la organele de stat,
companiile de asigurări, persoanele juridice şi fizice sub formă de recuperare a
pierderilor din calamităţi, perturbări politice şi alte evenimente excepţionale.
 32

Structura veniturilor întreprinderii poate fi prezentată sub forma schemei

următoare:

Veniturile întreprinderii

Venituri din activitatea Venituri din activitatea

operaţională neoperaţională

Venituri din Venituri din

Venituri din Alte venituri Venituri
activitatea de activitatea
vânzări operaţionale excepţionale
investiţii financiară

Schema 2. Structura veniturilor întreprinderii

Făcînd o trecere în revistă privitor la veniturile întreprinderii analizate

consatăm că întreprinderea înregistrează venituri din prestarea serviciilor medicale,
alte venituri operaţionale, venituri din activitatea de investiţii şi venituri din
activitatea financiară.
Determinarea eficienţei fiecărei unităţi patrimoniale necesită determinarea
riguroasă a venitului. Deci, la contabilizarea veniturilor respectarea cerinţelor
Standardului Naţional de Contabilitate, organizaţiile de comercializare, trebuie să
ţine cont de două reguli principale:
1. Evaluarea veniturilor, adica determinarea mărimii (sumei) acestora care
trebuie să fie reflectată în contabilitate şi rapoartele financiare;
2. Constatarea venitului, adica stabilirea perioadei de gestiune în care acestea
trebuie să fie reflectate în contabilitate şi rapoartele financiare.
Evaluarea şi constatarea veniturilor se efectuiază în baza principiilor:
• Specializarea exerciţiilor,veniturile şi cheltuielile se constată şi se
reflectă în contabilitate şi în rapoartele financiare ale perioadei în care au fost
 33

efectuate, indiferent de timpul efectiv de încasare sau plată a mijloacelor băneşti

sau a altei forme de compensare.
• Prudenţa, la luarea deciziilor în condiţiile unei incertitudini este necesar
săse respecte măsurile de precauţie, cu scopul ca activele şi veniturile sănu fie
supraevaluate, iar datoriile şi cheltuielile- subevaluate. Conform acestui principiu,
veniturile se constată numai în cazul cînd au fost cîştigate, iar cheltuielile-
nemijlocit în momentul efectuării acestora.
• Necompensarea, în contabilitate este interzisă compensarea reciprocă între
elementele de active şi pasive , precum şi de venituri şi cheltuieli.Acestea rezultate
din efectuarea unor operaţiuni omogene se includ în rapoartele financiare separat.
• Concordanţa, veniturile şi cheltuielile ocazionate de unele şi aceleaşi
operaţiuni economice trebuie să fie reflectate simultan în contabilitate şi rapoartele
financiare.
Venitul se evaluează la valoarea venală a compensărilor primite sau care
urmează a fi de primit, cu excepţia rabaturilor şi reducerilor comerciale admise de
întreprindere. Valoarea venală rezultată din tranzacţii este stabilită prin acordul
dintre cumpărător şi vînzător sau benefeciarul activului şi cuprinde suma mijloacelor
la care poate fi schimbat un activ sau poate fi achitată o datorie în cazul efectuării
operaţiei comerciale între părţi independente, interesate şi care au consimţit o
tranzacţie. În unele cazuri suma venitului poate fi mai mică sau mai mare decît
valoarea venală a produselor, mărfurilor şi serviciilor vîndute. Astfel, dacă mărfurile
(produsele, serviciile) se vînd cu reducere de preţ, mărimea venitului va fi mai mică,
iar în cazul tranzacţiilor combinate şi vînzării de mărfuri pe credit - mai mare decît
valoarea venală a acestora.
În cazul în care întreprinderea vinde mărfuri (produse, servicii) la o valoare mai
mică decît preţul ordinar de vînzare, mărimea venitului este mai mică decît valoarea
venală a acestora cu suma reducerii acordate. În cazul tranzacţiilor combinate, care
includ vînzarea mărfurilor (produselor) şi prestarea serviciilor venitul cuprinde:
 34

• Venitul din vînzarea mărfurilor (produselor) care se măsoară la valoarea

venală a acestora;
• Venitul din prestarea serviciilor, care se determină, ţinind cont de stadiul
de finalizare a acestora, la suma stabilită în contractul încheiet între
vînzător şi cumpărător (client).
La vînzarea mărfurilor (produselor, serviciilor) pe credit mărimea venitului este
mai mare decît valoarea venală a acestora şi cuprinde: Venitul din vînzarea
serviciilor (produselor) care se măsoară la valoarea venală a acestora în momentul
vînzării; Venitul sub formă de dobînzi, care se determină luînd ca bază de calcul
cota procentuală stabilită în contractul încheiat între vînzător şi cumpărător (client).
În cazul schimbului de mărfuri sau servicii venitul se măsoară în felul următor :
dacă se produce schimb de mărfuri şi servicii identice cu aceeaşi valoare, acesta nu
se consideră drept o tranzacţie aducătoare de venit. Shimbul de produse, mărfuri şi
servicii (operaţii pe bază de barter) neidentice se consideră drept o tranzacţie
aducătoare de venit. În acest caz venitul se măsoară la valoare venală a mărfurilor şi
serviciilor primite pe calea schimbului, corectată cu suma mijloacelor băneşti virate
(primite).Dacă valoarea venală a produselor, mărfurilor, serviciilor primite nu poate
fi determinată cu un grad înalt de certitudine, venitul se măsoară la valoarea venală a
produselor, mărfurilor şi serviciilor prestate predate pe calea shimbului, corectate cu
suma mijloacelor băneşti virate (primite).
Standardul Naţional de Contabilitate 18 „Venitul” prevede, că venitul se
constată şi se reflectă în Raportul privind rezultatele financiare în cazul în care este
posibil afluxul ulterior al avantajelor economice şi aceste avantaje pot fi măsurate
cu un grad înalt de autenticitate.
Venitul se constată în baza metodei specializării exerciţiilor în perioada de
gestiune în care a fost obţinut, indiferent de momentul efectiv de încasare a
mijloacelor băneşti sau a altei forme de compensare.Mijloacele băneşti sau o altă
formă de compensare pot fi primite de întreprindere atît în momentul încasării
veniturilor, cît şi în perioadele de pînă/ după constatarea acestuia.
 35

Venitul se constată numai în cazul în care acesta este cîştigat şi cînd

întreprinderea are o certitudine întemeiată în obţinerea acestuia. În unele cazuri o
atare certitudine survine numai după încasarea mijloacelor băneşti sau înlăturarea
incertitudinilor de orice natură. Venitul sub formă de recuperări ale prejuduciului
material, privind pretenţiile etc., de asemenea se constată numai atunci, cînd
întreprinderea este sigură în obţinerea lor, adică numai în cazul existenţei acordului
în scris al lucrătorului sau al altei persoane privind prejudiciul material, satisfacerea
pretenţiilor sau deciziei judiciare etc.
În cazul în care apar unele îndoieli referitor la primirea sumei cuvenite inclusă
anterior în venit, acestă sumă se trece la cheltuieli, dar nu la diminuare sumei
venitului constatat iniţial şi reflectată în rapoartele financiare. Conform Standardelor
Internaţionale de Contabilitate se determină mai întîi veniturile unei perioade de
gestiune şi apoi cheltuielile care sunt conectabile acestora acestora în vederea
determinării rezultatului net.
Venitul şi cheltuielile aferente unora şi aceloraşi tranzacţii sau operaţii
economice, sunt constatate într-o singură perioadă de gestiune. Pentru asigurarea
concordanţei veniturilor şi cheltuielilor pe perioadele de gestiune, întreprinderea
poate, în caz de necesitate, să creeze rezervele corespunzătoare pe seama
cheltuielilor perioadei.
În Standardul Naţioanal de Contabilitate 18 constatarea venitului se
examinează pe fiecare tranzacţie. Însă, în anumite circumstanţe venitul poate fi
constatat pe componente distincte ale unei tranzacţii. De exemplu, dacă preţul de
desfacere a mărfii cuprinde o anumită sumă necesară pentru deservirea ei, vînzarea
mărfurilor pe credit, etc.
Conform politicii de contabilitate, la „Centrul de Chirurgie a Inimii” SRL
evaluarea şi constatarea activelor are loc în conformitate cu principiile şi convenţiile
de contabilitate menţionate mai sus, respectîndu-se în totalitate prevederile
Standardului naţional de contabilitate 18 „Venitul”.
 36

CAPITOLUL II. EVIDENŢA VENITURILOR ÎNTREPRINDERII

2.1. Evidenţa veniturilor activităţii operaţionale

Pentru generalizarea informaţiei privind veniturile întreprinderii sînt destinate

conturile din clasa 6 «Venituri» a P l a n u l u i de c on t u r i .
Contabilitatea veniturilor se ţine în conturile din clasa 6 “Venituri”. În
conformitate cu Planul de conturi, veniturile se reflectă în contabilitate şi rapoartele
financiare pe tipuri de activităţi ale întreprinderii. În aceste scopuri, conturile de
venituri se subdivizează în grupe, iar ultimele - în conturi sintetice şi subconturi
( schema 3 ).
Conturile din clasa 6 „Venituri” sunt destinate generalizării informaţiei
privind veniturile obţinute din activitatăţile operaţională, de investiţii şi financiară
ale întreprinderii, precum şi din evenimentele excepţionale. Conturile din această
clasă sunt conturi de pasiv. În creditul acestor conturi se înregistrează în cursul
perioadei de gestiune cu total cumulativ de la începutul anului sumele veniturilor
constatate în conformitate cu prevederile SNC corespunzătoare, iar în debit -
trecerea la finele anului de gestiune a veniturilor acumulate la contul de rezultate
financiare.
La întocmirea rapoartelor financiare până la 1 ianuarie 2008, rulajele
creditoare ale conturilor de venituri se înregistrează în „Raportul privind rezultatele
financiare” pe rîndurile corespunzătoare. Rezultatele financiare pe fiecare trimestru
se determină prin calcul, fără întocmirea formulelor contabile. La finele anului de
gestiune conturile acestei clase se închid prin trecerea veniturilor acumulate la contul
351 „Rezultat financiar total”, întocmind formule contabile.
 Clasa 6 “Venituri”
Schema 3
Grupe de conturi
Clasificarea conturilor de venituri
61 “Venituri din activitatea operaţională” 62 “Venituri din activitatea neoperaţională”

Conturi sintetice Conturi sintetice

611 “Venituri din 612 “Alte venituri 621 “Venituri din 622 “Venituri din 623 “Venituri
vânzări” operaţionale” activitatea de investiţii” activitatea financiară” excepţionale”

subconturi subconturi subconturi subconturi subconturi

6121 “Venituri din
6211 “Venituri din ieşirea
realizarea altor active activelor nemateriale” 6221 “Venituri din
curente” 6212 “Venituri din ieşirea redevenţe”
6122 “Venituri din arenda activelor materiale pe termen 6222 “Venituri din arenda
curentă” lung” finanţată a activelor materiale
6111 “Venituri din 6123 “Venituri din 6213 “Venituri din ieşirea pe termen lung”
vânzarea produselor” amenzi, penalităţi şi activelor financiare pe termen 6223 “Venituri din diferenţe 6231 “Compensaţii
despăgubiri” lung” din curs valutar” primite pentru
6112 “Venituri din
6124 “Venituri din 6214 “Venituri din dividende” 6224 “Venituri din active
vânzarea mărfurilor” recuperarea pierderilor
modificarea metodelor de 6215 “Venituri din dobânzi” intrate cu titlu gratuit”
6113 “Venituri din 6216 “Venituri din ecartul de din calamităţi naturale”
evaluare a activelor 6225 “Venituri din subvenţii
servicii prestate” reevaluare a activelor pe termen de stat, prime, premii şi sume 6232 “Alte venituri
6114 “Venituri din curente” lung ieşite” sponsorizate” excepţionale”
contracte de construcţie” 6125 “Venituri din 6217 “Venituri din participaţiile 6226 “Venituri din contracte
recuperarea daunei în alte întreprinderi” de neantrenare în
materiale” 6218 “Venituri din operaţiile cu concurenţa“
6126 “Alte venituri părţile legate” 6227 “Alte venituri din
operaţionale” 6219 “Alte venituri din activitatea financiară”
activitatea de investiţii”
 Veniturile din activitatea operaţională includ veniturile rezultate din activitatea
de bază a întreprinderii. Acestea cuprind: veniturile din vînzări; alte venituri
operaţionale.
Clasa 6 „Venituri” cuprinde următoarele grupe de conturi: 61 „Venituri din
activitatea operaţională”, 62 „Venituri din activitatea neoperaţională”.
Grupa 61 „Venituri din activitatea operaţională” conţine următoarele conturi
sintetice: 611 „Venituri din vînzări”, 612 „Alte venituri operaţionale”.
Contul 611 „Venituri din vînzări” este destinat generalizării informaţiei privind
veniturile obţinute din vînzarea produselor, mărfurilor, prestarea serviciilor, operaţiile
de barter.
La contul 611 „Venituri din vînzări” se deschid următoarele subconturi:
611 1 „Venituri din vînzarea produselor”
611 2 „Venituri din vînzarea mărfurilor”
611 3 „Venituri din servicii prestate”
611 4 „Venituri din contracte de construcţie”
611 5 „Venituri din operaţiuni de arendă (leasing)”
Subcontul 6115 a fost introdus prin Ordinul Ministerului Finanţelor al
Republicii Moldova nr. 2 din 10.01.2006.
IMSP „Centrul de chirurgie a inimii” utilizează subcontul 611 3 „ Venituri din
din servicii prestate” cu indicaţia serviciilor medicale.
In conformitate cu Planul de conturi în vigoare, pe parcursul anului de gestiune
conturile de venituri numai se creditează în corespondenţă cu debitul conturilor de
evidenţă a activelor, creanţelor, mijloacelor băneşti, datoriilor etc. Înregistrările în
debitul conturilor de venituri se efectuează doar la finele anului - la decontarea
veniturilor acumulate la rezultatul financiar total.
Deci la contul 611 „Venituri din vânzări” se pot reflecta următoarele venituri
din:
 39

 vînzarea şi alte ieşiri de mărfuri, servicii (transmiterea în capitalul

statutar al altor întreprinderi, schimbul cu alte active);
 prestarea serviciilor medicale (prestarea acestor servicii constituie
activitatea de bază a întreprinderii);
 executarea lucrărilor de construcţie-montaj, de cercetare-proiectare, de
prospecţiune, de cercetări ştiinţifice şi altor lucrări;
 prestarea serviciilor de vînzare a mărfurilor în consignaţie (prestarea
acestor servicii nu constituie activitatea de bază a întreprinderii);
 prestarea serviciilor de comunicaţie;
 operaţiuni de arendă (leasing) (aceste operaţiuni nu se referă la activitatea
de bază a întreprinderii);
 operaţiuni pe bază de barter (schimb de active şi servicii);
 alte operaţiuni aferente activităţii de bază a întreprinderii.
Evidenţa analitică a veniturilor din vînzări se ţine pe tipurile lor, regiuni de
vînzare şi pe alte direcţii stabilite în politica de contabilitate a întreprinderii.
La “Centrul de chirurgie a Inimii” IMSP veniturile activităţii operaţionale
corespund Planului de conturi contabile generale, cu specificarea conturilor analitice.]
Veniturile se înregistrează în contabilitate în baza următoarelor documente
primare:
• Factura fiscală
• Factura de expediţie
• Procesul-verbal de primire-predare a serviciilor prestate
• Ordin de plată
• Bonul de încasări.
Să ne referim la unele particularităţi ale veniturilor operaţionale la întreprinderea
IMSP „Centrul de chirurgie a Inimii”şi anume:
 40

1. Încasarea în avans, reprezintă încasări sau creanţe a unor lucrări sau prestări
neefectuate nu se consideră venituri din activitatea de bază, acestea
înregistrîndu-se în contabilitate la un cont distinct 523 „Avansuri pe termen
scurt primite”.
2. Veniturile provenite din prestarea serviciilor şi/sau comercializarea produselor
şi alte venituri operaţionale, formează cifra de afaceri a întreprinderii.
3. La contul 611 „Venituri din vînzări” trebuie să fie reflectate veniturile din
comercializarea serviciilor medicale la preţ contractual fără a se ţine cont de
TVA, deoarece acesta nu este un element al încasărilor, ci o plată obligatorie
efectuată de cumpărător ce urmează a fi transferată în buget.
Conform prevederilor Standardului Naţional de Contabilitate 18 „Venitul”
„impozitul nu se include în componenţa venitului în motiv că nu generează avantaje
economice viitoare în perioada de gestiune contabilă şi nu produce creşteri de
capitaluri”.
În continuare se analizează veniturile din vînzări la IMSP „Centrul de chirurgie
a Inimii”. Întreprinderea analizată, nefiind de producere, nu se ocupă de vînzarea
produselor, mărfurilor, ci cu prestarea serviciilor medicale, este divizată în secţii. În
dependenţă de aceasta sunt înregistrate şi veniturile din vînzări. Se va prezenta în
exemple concrete de la întreprindere modul de înregistrare a veniturilor.
De exemplu, potrivit informaţiilor din anexa 4 din decembrie 2008 pacienta
Cucerevscaia Maria a fost îndreptată la operaţie. Pentru serviciile medicale de
chirurgie pacientei i s-a eliberat bon de plată N951640 seri DO în sumă de 7627 lei.
Această operaţie legală de încasare a mijloacelor băneşti în casierie pentru
serviciile prestate a fost contabilizată prin:
Debit contul 241 „Casa” 7627 lei
Credit contul 611 „Venituri din vânzări”,
subcontul 611 1 „Venituri din servicii prestate” 7627 lei
 41

Casierul a fixat suma în Dispoziţia de încasare (anexa 6) şi simultan în raportul

casierului.
La întreprinderea analizată se practică şi plata prin virament.
De exemplu, la 5 decembrie 2008 s-a virat la contul curent bancat suma de
10000 lei pentru servicii medicale prestate, ce s-a reflectat prin:
Debit contul 242 „Conturi curente în valută naţională” 10000,00 lei
Credit contul 611 ”Venituri din vînzări”,
subcontul 6113 „Venituri din servicii prestate” 10000,00 lei.

Specificul activităţii întreprinderii analizate IMSP „Centrul de chirurgie a

Inimii” prevede prestarea serviciilor medicale, ce urmează a fi achitate de Compania
Naţională de Asigurări în Medicină. Respectiv, se perfectează Facturi pentru achitarea
costului serviciilor medicale prestate (anexa 7), ce se înregistrează în contabilitate
prin:
Debit contul 221 „Creanţe pe termen scurt aferente
facturilor comerciale” 742660,00 lei
Credit contul 611 ”Venituri din vînzări”,
subcontul 6113 „Venituri din servicii prestate” 742660,00 lei.
Mişcarea datelor din documente la întreprindere are loc în felul următor:
documentele primare sunt înregistrate în contabilitate. Pentru centralizarea şi
sistematizarea datelor privind veniturilor din vînzări obţinute este folosit documentul
„Jurnal-Order” (anexa 8), iar detalierea are loc în Registrul contului 611 (anexa 12). În
baza Jurnalului-Order se întocmeşte Cartea Mare (anexa 17), unde se reflectă toată
informaţia sistematizată a contului 611. În baza Cărţii Mari se întocmeşte Balanţa de
verificare, care serveşte documentul de bază pentru întocmirea Raportului Financiar
(anexa 21).
În luna decembrie IMSP Centrul de chirurgie a Inimii a înregistrat următoarele
venituri din prestarea serviciilor (anexa 8), fiind contabilizate:
 42

1) S-au înregistrat venituri din prestarea serviciilor medicale în numerar în

sumă de 183445,00 lei
Debit contului 241 ,, Casa ’’ 183445,00 lei
Credit contului 611 ,, Venituri din vînzări’’,
subcontul 6113 ,, Venituri din servicii prestate’’ 183445,00 lei
2) S-au prestat servicii medicale cu plata prin virament în sumă de 132943,00
lei
Debit contului 242 ,,Conturi curente în valută naţională’’ 132943,00 lei
Credit contului 611 ,, Venituri din vînzări’’,
subcontul 6113 ,, Venituri din servicii prestate’’ 132943,00 lei
3) S-au constatat venituri din prestarea serviciilor medicale cu plata ulterioară
în sumă de 3015934,75 lei
Debit contului 221 ,, Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale’’
3015934,75 lei
Credit contului 611 ,, Venituri din vînzări’’,
subcontul 6113 ,, Venituri din servicii prestate’’ 3015934,75 lei.

La întocmirea Rapoartelor Financiare trimestriale rulajele creditoare ale

contului 611 3 „Venituri din servicii prestate” se înregistrează în Raportul privind
rezultatele financiare pe rîndul 010 „Venituri din vînzări”. Rezultatele financiare pe
fiecare trimestru se determină prin calcul, fără întocmirea formulelor contabile. La
finele anului de gestiune contul 611 „Venituri din vînzări” se închide prin trecerea
veniturilor acumulate la contul 351 „Rezultatul financiar total”, întocmind formulele
contabile (anexa 16) :
Debit contul 611 „Venituri din vînzări”,
subcontul 6113 ,, Venituri din servicii prestate’’ 12714176,75 lei
Credit contul 351 „Rezultatul financiar total” 12714176,75 lei.
 43

Rezultatul financiar total se indică în Raportul privind rezultatele financiare în

rîndul 150 „Profit net (pierdere netă)”.
În continuare vom analiza evidenţa veniturilor activităţii operaţionale pentru
contul 612 „Alte venituri operaţionale”.
Alte venituri operaţionale la întreprinderea IMSP „Centrul de Chirurgie a
Inimii” includ veniturile care apar în procesul desfăşurării activităţii de bază a
întreprinderii, însă nu se referă la veniturile din vînzări.
Pentru generalizarea informaţiei privind alte venituri operaţionale este destinat
contul 61 2 « A l t e ve n i t u r i o pe r a ţ i o n a l e » în care, în particular, se reflectă:
♦ veniturile din vînzări şi alte ieşiri (transmiterea în capitalul statutar, schimbul cu

alte active etc.) de materiale, OMVSD, investiţii pe termen scurt şi alte active
curente (în afară de produse şi mărfuri);
♦ veniturile din transmiterea în folosinţă temporară a activelor nemateriale (dacă

aceasta nu constituie activitatea de bază a întreprinderii);

♦ veniturile din transmiterea în arendă operaţională (leasing, locaţiune) a

bunurilor (dacă aceasta nu constituie activitatea de bază a întreprinderii);

♦ valoarea de piaţă a plusurilor de active curente constatate la inventariere;

♦ amenzile, penalităţile şi despăgubirile primite sau care urmează a fi primite de

la alte întreprinderi şi persoane pentru încălcarea de către acestea a clauzelor

contractuale;
♦ veniturile sub forma recuperării prejudiciului material cauzat întreprinderii;

♦ suma datoriilor decontate în legătură cu expirarea termenului de prescripţie (în

continuare - datorii cu termenul expirat) privind creditele bancare,

împrumuturile şi dobînzele aferente, privind facturile comerciale, privind
sumele deponente şi spre decontare şi alte operaţiuni;
♦ suma depăşirii valorii realizabile nete a stocurilor de mărfuri şi materiale

conform evaluării precedente (în limita valorii de intrare/costului lor);

♦ alte venituri aferente activităţii operaţionale a întreprinderii.
 44

Alte venituri operaţionale se înregistrează în contabilitate în baza următoarelor

documente primare:
- facturi fiscale;
- facturi de expediţie;
- procese verbale privind rezultatele inventarierii activelor curente;
- decizii de imputare şi acordul vinovaţilor privind recuperarea daunei materiale
pricinuite întreprinderii de către personal;
- procese verbale privind reevaluarea activelor curente etc.
Evidenţa analitică a altor venituri operaţionale se ţine pe tipurile lor, pe surse de
obţinere şi pe alte direcţii stabilite în politica de contabilitate a întreprinderii.
La contul 612 „Alte venituri operaţionale” pot fi deschise următoarele
subconturi:
612 1 „Venituri din realizarea altor active curente”
612 2 „Venituri din arenda curentă”
612 3 „Venituri din amenzi, penalităţi şi despăgubiri”
612 4 „Venituri din modificarea metodelor de evaluare a activelor curente”
612 5 „Venituri din recuperarea daunei materiale”
612 6 „Alte venituri operaţionale”
La IMSP «Centrul de Chirurgie a Inimii» în perioada de gestiune analizată în
contul 612 „Alte venituri operaţionale” au fost înregistrate venituri din recuperarea
daunei materiale şi alte venituri neînregistrate în alte conturi de gradul II (venituri din
eliberarea setelor de documente, venituri de la efectuarea lucrărilor ştiinţifice, venituri
din garanţii bancare ş. a. (anexa 12)).
În luna decembrie 2008 la IMSP «Centrul de Chirurgie a Inimii» au fost
înregistrate următoarele alte venituri operaţionale potrivit Jurnalului-order la contul
612 „Alte venituri operaţionale” (anexa 11):
1.S-au constatat alte venituri operaţionale la livrări de active cu plata ulterioară în
sumă de 1400 lei
 45

Debit contul 221„Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale”

1400,00 lei
Credit contul 612 „Alte venituri operaţionale”,
subcontul 612 6 „Alte venituri operaţionale” 1400,00 lei
2. S-au reflectat veniturile din efectuarea lucrărilor ştiinţifice cu plată nemijlocită
în sumă de 202400 lei
Debit contul 242„Conturi curente în valută naţională” 202400,00 lei
Credit contul 612 „Alte venituri operaţionale”,
subcontul 612 6 „Alte venituri operaţionale” 202400,00 lei
3. S-au înregistrat veniturile primite sub formă de garanţii bancare în sumă de 10
lei
Debit contul 539„Alte datorii pe termen scurt” 10,00 lei
Credit contul 612 „Alte venituri operaţionale”,
subcontul 612 6 „Alte venituri operaţionale” 10,00 lei.
La contul 612 „Alte venituri operaţionale” pot fi înregistrate şi alte operaţii,
care nu au fost contabilizate la întreprindere:
Tabelul 3
Corespondenţa contului 612 „Alte venituri operaţionale”
N Conţinutul operaţiilor economico- Documentul Corespondenţa
d/o financiare justificativ conturilor
Debit Credit
1. Se reflectă venitul din eliberarea Notă de contabilitate, 227, 612
activelor curente (cu excepţia
stat de calcul şi plată 531
mărfurilor, produselor) personalului
întreprinderii în contul salariului la
preţuri de livrare fără TVA şi accize
2. Se calculează sumele amenzilor, Reclamaţie, notă de 229 612
penalităţilor şi alte sancţiuni pentru
contabilitate
nerespectarea clauzelor contractuale de
către furnizori şi antreprenori, sumele
reclamaţiilor recunoscute de
cumpărători şi clienţi
 46

3. Se reflectă venitul din evaluarea Lista de inventariere, 211, 612

activelor curente la suma care
decizia comisiei de 213,
depăşeşte valoarea realizabilă netă
obţinută din evaluarea anterioară a inventariere 217
stocurilor de mărfuri şi materiale în
limitele costului acestora
4. Se recepţionează activele curente la Lista de inventariere, 211, 612
valoare de intrare constatate surplus la
decizia comisiei de 213,
inventariere
inventariere 217,
241
5. Se calculează plata de arendă pentru Contractul de arendă, 228 612
activele materiale pe termen lung şi
Factura fiscală,
redevenţele pentru activele nemateriale
predate în arenda curentă factura de expediţie

Mişcarea datelor contului 612 „Alte venituri operaţionale” la întreprindere este

similară cu contul 611 „Venituri din vînzări” şi are loc în felul următor: documentele
primare ca factura fiscală, procesul-verbal de inventariere, etc. servesc pentru
înregistrarea datelor privind alte venituri operaţionale obţinute în documentul
centralizator - „Jurnal- Order”, iar detalierea are loc în Registrul contului 612 (anexele
9-11). În baza Jurnalului-Order (anexa 11) se întocmeşte Cartea Mare (anexa 17),
unde se reflectă toată corespondenţa contului 612 pe 12 luni. În baza Cărţii Mari se
întocmeşte Balanţa de verificare, care serveşte documentul de bază pentru întocmirea
Raportului Financiar (anexa 21).
La întocmirea Rapoartelor Financiare trimestriale rulajele creditoare ale
contului 612 „Venituri din vînzări”, care constituie pentru anul 2008 – 631857,50 lei
se înregistrează în Raportul privind rezultatele financiare pe rîndul 040. Rezultatele
financiare pe fiecare trimestru se determină prin calcul, fără întocmirea formulelor
contabile.
 47

La finele anului de gestiune contul 612 „ Alte venituri operaţionale” se închide

prin trecerea veniturilor acumulate la contul 351 „Rezultatul financiar total”,
întocmind formula contabilă (anexa 11) :
Debit contul 612 „Alte venituri operaţionale” 631857,50 lei
Credit contul 351 „Rezultatul financiar total” 631857,50 lei.
Datele aferente contului 612 „Alte cheltuieli operaţionale” sunt desfăşurate mai
detailat în Anexa la raportul privind rezultatele financiare, subpunctul 1.4 „Alte
venituri operaţionale” pe rîndurile 1220 „Alte venituri operaţionale”, 1230 „Alte
venituri operaţionale din vînzarea altor active curente, cu excepţia produselor
(lucrărilor, serviciilor) şi mărfurilor” , 1240 „Alte venituri operaţionale- din arenda
curentă”, 1250 „Alte venituri operaţionale – sub formă de amenzi, penalităţi şi
despăgubiri”, 1270 „Alte venituri operaţionale” (anexa 19).

2.2. Evidenţa veniturilor activităţii neoperaţionale

Veniturile din activitatea neoperaţională reprezintă sumele primite sau care

urmează a fi primite din alte feluri de activităţi ale întreprinderii. Acestea includ:
veniturile din activitatea de investiţii, veniturile din activitatea financiară, veniturile
excepţionale.
Veniturile din activitatea de investiţii includ veniturile obţinute de întreprinderi
ca rezultat al ieşirii şi reevaluării activelor pe termen lung.
În perioada analizată luna decembrie a anului 2008 IMSP „Centrul de Chirurgie
a Inimii” a înregistrat venituri din activitatea de investiţii sub formă de dobînzi.
Pentru generalizarea informaţiei privind veniturile din activitatea de investiţii
este destinat contul 6 2 1 « Ve n i t u r i di n a ct i vi t a t e a d e i n ves t i ţ i i » în care, în
particular, se reflectă:
 48

♦ veniturile din vînzări şi alte ieşiri (transmiterea în capitalul statutar al altei între-

prinderi, schimbul cu alte active etc.) de active pe termen lung (active nemateriale,
terenuri, mijloace fixe, resurse naturale, investiţii pe termen lung etc);
♦ valoarea de piaţă a plusurilor de active pe termen lung constatate la inventariere;

♦ dividendele calculate din participarea la capitalul statutar al altor întreprinderi;

♦ dobînzile calculate aferente împrumuturilor acordate, titlurilor de valoare şi altor

investiţii;
♦ suma ecartului de reevaluare aferentă activelor pe termen lung ieşite;

♦ veniturile din operaţiunile cu părţile legate etc;

♦ valoarea realizabilă netă a bunurilor materiale obţinute din lichidarea (casarea)

activelor pe termen lung peste valoarea probabilă rămasă a acestora stabilită în

prealabil sau în lipsa acesteia;
♦ sumele datoriilor privind dobînzile şi dividendele decontate în legătură cu expirarea

termenului de prescripţie;
♦ alte venituri aferente activităţii de investiţii a întreprinderii

In P l a n u l d e c o n t u r i pentru contul 621 sînt prevăzute următoarele subconturi:

621 1 «Venituri din ieşirea activelor nemateriale»;
6212 « Venituri din ieşirea activelor materiale pe termen lung»;
621 3 «Venituri din ieşirea activelor financiare pe termen lung»;
621 4 «Venituri din dividende»;
621 5 «Venituri din dobînzi»;
621 6 «Venituri din ecartul de reevaluare a activelor pe termen lung ieşite»;
621 7 «Venituri dinparticipaţiile în alte întreprinderi»;
621 8 «Venituri din operaţiile cu părţile legate»;
621 9 «Alte venituri din activitatea de investiţii».
Evidenţa analitică a veniturilor din activitatea de investiţii se ţine pe tipurile lor,
pe surse de obţinere şi pe alte direcţii stabilite în politica de contabilitate a
întreprinderii.
 49

La reflectarea (recunoaşterea) şi decontarea veniturilor din activitatea de

investiţii IMSP „Centrul de chirurgie a Inimii” în contabilitate s-a efectuat reflectarea
mijloacelor băneşti încasate în contul curent bancar sub forma dobânzilor în sumă de
6293,58 lei:
Debit 242 “Conturi curente în valută naţională” 6293,58 lei
Credit 621 „Venituri din activitatea de investiţii” 6293,58 lei.
La finele perioadei de gestiune, rulajul creditor al contului 621 „Venituri din
activitatea de investiţii” cu total cumulativ de la începutul perioadei se trece la
Rezultatul financiar total al întreprinderii. În anul 2008 integral au fost acumulate
venituri sub formă de dobînzi în sumă de 66442,94 lei:
Debit 621 „Venituri din activitatea de investiţii” 66442,94 lei
Credit 351 „Rezultatul financiar total” 66442,94 lei.
Veniturile din activitatea financiară includ veniturile rezultate din modificarea
mărimii şi structurii capitalului propriu şi a împrumuturilor întreprinderii.
Pentru generalizarea informaţiei privind veniturile din activitatea financiară este
destinat contul 6 2 2 « Ve n i t u r i d i n ac t i vi t a t e a fi na n c i a r ă » în care, în
particular, se reflectă:
♦ valoarea activelor pe termen lung şi curente primite cu titlu gratuit de la alte

întreprinderi şi persoane;
♦ veniturile (dobînzile) din transmiterea în arendă finanţată (leasing financiar) a
bunurilor (dacă aceasta nu constituie activitatea de bază a întreprinderii);
♦ plata (redevenţele) pentru activele nemateriale transmise în folosinţă temporară

altor întreprinderi şi persoane;

♦ diferenţele favorabile de curs valutar şi de sumă aferente creanţelor, mijloacelor

băneşti şi datoriilor exprimate în valută străină (unităţi convenţionale);

♦ premiile, cadourile şi sumele de sponsorizare primite de la autorităţile publice,

organizaţiile necomerciale şi de la alte întreprinderi şi persoane fizice;

 50

♦ sumele subvenţiilor şi ale finanţărilor şi încasărilor cu destinaţie specială

utilizate;
♦ datoriile decontate cu termenul expirat privind redevenţele şi plăţile (dobînzile)

pentru arenda finanţată (leasingul financiar) calculate;

♦ sumele subvenţiilor pentru care au fost îndeplinite condiţiile prevăzute în

contractele (acordurile) respective;

♦ compensaţiile primite din contractele de neantrenare în concurenţă;

♦ alte venituri aferente activităţii financiare a întreprinderii.

In P l a n u l de c o n t u r i pentru contul 622 sînt prevăzute următoarele subconturi:

6221 «Venituri din redevenţe»;

6222 « Venituri din arenda finanţată a activelor materiale pe termen lung»;

6223 «Venituri din diferenţe de curs valutar»;

6224 «Venituri din active intrate cu titlu gratuit»;

6225 «Venituri din subvenţii de stat, prime, premii şi sume sponsorizate»;

6226 «Venituri din contracte de neantrenare în concurenţă»;

6227 «Alte venituri din activitatea financiară».

Evidenţa analitică a veniturilor din activitatea financiară se ţine pe tipurile lor,

pe surse de obţinere şi pe alte direcţii stabilite în politica de contabilitate a
întreprinderii.
Veniturile respective se constată în contabilitate în baza documentelor primare:
- Procese - verbale privind reevaluarea activelor pe termen lung;
- Procese - verbale privind inventarierea activelor pe termen lung;
- Extrase din conturi curente în valută străină;
- Facturi fiscale sau facturi de expediţie etc.
Specificul activităţii IMSP ”Centrul de Chirurgie a inimii” prevede primirea
subsidiilor, ajutorului umanitar, pe care le reflectă la contul 423“Finanţări şi încasări
cu destinaţie specială”, iar la executarea condiţiilor prevăzute – trecerea părţii acestora
la venituri din activitatea financiară (anexele 14, 15) prin:
 51

Debit 423“Finanţări şi încasări cu destinaţie specială” 2006010,04 lei

Credit 622 „Venituri din activitatea financiară” 2006010,04 lei
La finele perioadei de gestiune, rulajul creditor al contului 622 „Venituri din
activitatea finaciară” cu total cumulativ de la începutul perioadei s-au trecut la
Rezultatul financiar total al întreprinderii în sumă de 8876983,49 lei (anexele 14, 16).
Debit 622 „Venituri din activitatea financiară” 8876983,49 lei
Credit 351 „Rezultatul financiar total” 8876983,49 lei

Veniturile excepţionale includ veniturile obţinute de întreprindere pentru

compensarea pierderilor (pagubelor) din accidente, incendii, calamităţi naturale,
exproprieri şi alte evenimente excepţionale.
Pentru generalizarea informaţiei privind veniturile excepţionale este destinat contul
6 2 3 « Ve n i t u r i e x c e p ţ i o n a l e » în care, în particular, se reflectă:
• compensaţiile sub formă de mijloace băneşti, materiale, mărfuri, terenuri,
mijloace fixe şi alte active primite cu titlu gratuit de la autorităţile publice,
organizaţiile necomerciale, alte întreprinderi şi persoane fizice pentru
acoperirea pierderilor cauzate de accidente, incendii, calamităţi naturale, şi alte
evenimente excepţionale;
valoarea realizabilă netă a bunurilor materiale obţinute la ieşirea (casarea
parţială) a activelor în urma evenimentelor excepţionale;
• despăgubirile de asigurare primite şi/sau care urmează a fi primite de la
companiile de asigurări pentru acoperirea pierderilor din evenimentele
excepţionale;
• compensaţiile (în expresie bănească sau naturală) primite şi/sau care urmează a
fi primite de la persoanele vinovate de pierderea (deteriorarea) totală sau
parţială a bunurilor în urma accidentelor, incendiilor şi altor evenimente
excepţionale.
 52

Evidenţa analitică a veniturilor excepţionale se ţine pe tipurile lor, pe surse de

obţinere şi pe alte direcţii stabilite în politica de contabilitate a întreprinderii.
Veniturile excepţionale se reflectă în contul 623 în cazul existenţei documentelor
care confirmă faptul săvîrşirii evenimentului excepţional şi primirea (calcularea)
compensaţiilor pentru acoperirea pierderilor din aceste evenimente. Aceste documente
cuprind:
• actele comisiilor de lichidare a consecinţelor calamităţilor naturale - în cazul
cutremurelor de pămînt, secetelor, inundaţiilor, uraganelor, eroziunii solurilor,
epizootiilor etc;
• actele serviciului antiincendiar de stat - în cazul incendiilor;
• actele poliţiei rutiere şi/sau hotărîrile instanţelor de judecată - în cazul
accidentelor rutiere;
• actele poliţiei şi/sau hotărîrile instanţelor de judecată - în cazul furturilor
bunurilor;
• actele şi calculele organelor de asigurări - la determinarea sumelor
despăgubirilor de asigurare;
• procesele-verbale de casare a obiectelor de mijloace fixe (mijloace de transport)
- la lichidarea (casarea) acestora şi la determinarea valorii realizabile nete a
bunurilor materiale obţinute în urma casării acestor obiecte;
• deciziile organelor autorizate - la exproprierea bunurilor;
• actele experţilor independenţi (evaluatorilor) - la evaluarea mărimii • pagubelor
din pierderea parţială a bunurilor;
• acordul (consimţămîntul) persoanelor vinovate şi/sau hotărîrile instanţelor de
judecată - în cazul pierderii bunurilor din vina angajaţilor întreprinderii sau
altor persoane;
• ordinele de plată, facturile de expediţie şi alte documente - la primirea
compensaţiilor de la autorităţile publice, organizaţiile necomerciale şi alte
 53

întreprinderi şi persoane fizice pentru acoperirea pierderilor din evenimentele

excepţionale.
Sumele primite de către persoanele fizice şi juridice ca despăgubire pentru
prejudiciul ce le-a fost cauzat ca urmare a unei acţiuni ilegale (inacţiuni) ori ca urmare
a unor calamităţi naturale sau tehnogene, cataclizme, epidemii, epizotii nu se includ în
venitul impozabil (art. 20 lit.d3) din C od u l fi s c a l ).
În perioada de gestiune a anului 2008 pentru luna decembrie nu au fost
înregistrate venituri excepţionale. Venituri excepţionale întreprinderea IMSP„Centrul
de Chirurgie a Inimii” nu a înregistrat nici pe parcursul anilor 2008- 2007. Vom da
totuşi exemplele teoretice de corespondenţă a contului 623 „Venituri excepţionale”.
• Se constată venituri excepţionale:
Debit 211 “Materiale”
Debit 213 “Obiecte de mică valoare şi scurtă durată”
Debit 217 “Mărfuri”
Debit 241 “Casa”
Debit 242 “Conturi curente în valută naţională”
Debit 243 “Conturi curente în valută străină” - la valoarea activelor şi suma
mijloacelor băneşti primite de la organele de stat, persoanele juridice şi
fizice pentru recuperarea pierderilor din evenimentele excepţionale;
Debit 229 “Alte creanţe pe termen scurt” - la sumele de primit de la companiile
de asigurări pentru recuperarea pierderilor din evenimentele excepţionale;
Credit 623 “Venituri excepţionale” - la suma totală a veniturilor din
evenimentele excepţionale constatate în decursul perioadei de gestiune.
La finele fiecărui trimestru rulajele creditoare ale conturilor de venituri se
înregistrează în Raportul privind rezultatele financiare pe rândurile respective.
Rezultatele financiare pe fiecare trimestru se determina prin calcul, fără întocmirea
formulelor contabile.
 54

La finele anului de gestiune 2008 conturile de venituri s-au închis prin trecerea
veniturilor acumulate în contul 351 “Rezultatul financiar total” în sumă totală de
22289460,68 lei (anexa 16).
După această operaţiune conturile de venituri se închid, iar în contul
351 “Rezultatul financiar total” se determina profitul (pierderea) net al anului de
gestiune. În acest scop, se compară rulajele din debitul (cheltuieli acumulate) şi
creditul (venituri acumulate) acestui cont. Dacă suma totală a veniturilor depăşeşte
suma cheltuielilor, întreprinderea obţine profit.
Rezultatul obţinut la întreprinderea IMSP „Centrul de Chirurgie a Inimii”
pentru perioada de gestiune a anului 2008 e prezentat prin pierdere în sumă de
566886,54 lei (anexa 19):
Debit 351 “Rezultatul financiar total” 566886,54 lei
Credit 333 “Profit net (pierdere) al perioadei de gestiune”. 566886,54 lei
În caz contrar, când suma veniturilor este mai mică decât suma cheltuielilor,
întreprinderea are profit, care se reflectă prin formula contabilă inversă:
Debit 333 “Profit net (pierdere) al perioadei de gestiune”
Credit 351 “Rezultatul financiar total”.
După înregistrarea profitului net (pierderii) al perioadei de gestiune, contul
351 “Rezultatul financiar total” se închide şi nu se oglindeşte în rapoartele financiare.
Suma profitului net (pierderii) al perioadei de gestiune s-a înregistrat în rândul
150 în aceiaşi denumire a Raportului privind rezultatelor financiare şi se reportează în
Bilanţul contabil în rândul 590 “Profitul net (pierderea) al anului de gestiune” (anexa
19).
 55

CONCLUZII

Concepţia mercantilistă susţinea că izvorul profitului îl constituie rezultatul

activităţii de comerţ exterior, iar concepţia fiziocrată a negat concepţia profitului
comercial şi a considerat profitul ca un venit provenit din activităţile agricole, şi doar
mai tîrziu D. Ricardo a precizat pentru prima dată distribuţia şi opoziţia dintre salariu
şi profit, care însumate dau valoarea nou creată. Pînă la concepţia actuală a profitului
utilă pentru condiţiile economiei de piaţă au existat multe păreri aferente noţiunii de
profit şi sursele lui de apariţie.
Astăzi, profitul este raţiunea de a fi a unei unităţi economice şi întreprinderile
ce se dovedesc neprofitabile sunt supuse falimentului.
Pentru a analiza nivelul şi mărimea principalului indicator al activităţii
economico-financire a întreprinderii – profitul, trebuie de analizat indicatorii din care
este obţinut profitul şi anume veniturile şi cheltuielile întreprinderii.
În lucrarea dată s-a examinat conţinutul, componenţa şi evaluarea veniturilor
activităţii operaţionale şi neoperaţionale a întreprinderii.
Deci, prin tematică, conţinut şi structura sa, lucrarea conţine aspecte teoretice
privind definirea veniturilor, structura lor în cadrul întreprinderii, precum şi aspecte
practice privind contabilizarea.
 56

Partea practică a lucrării a fost efectuată pe baza materialelor “Centrul de

Chirurgie a inimii” IMSP, întreprindere care desfăşoară o activitate - prestări de
servicii medicale.
În baza legislaţiei în vigoare şi în baza statutului, întreprinderea are dreptul de
a-şi deschide propriile subconturi pentru a-şi uşura lucrul analitic în contabilitate. În
general, modul de organizare a evidenţei sintetice şi analitice se face în baza
principiilor standardelor naţionale de contabilitate şi în baza legislaţiei în vigoare.
La ”Centrul de Chirurgie a inimii” IMSP sunt utilizate documente primare,
registre contabile, rapoarte financiare întocmite după formulare unice, aprobate de
Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova, caracterice tuturor unităţilor economice,
precum şi documente de utilizare internă specifice numai pentru această întreprindere.
Contabilitatea este ţinută în conformitate cu sistemul contabil complet.
Evaluarea şi constatarea veniturilor are loc în baza principiilor contabilităţii şi
Standardelor naţionale de contabilitate, şi anume: specializarea exerciţiilor, prudenţa,
necompensarea, concordanţa.
Contabilitatea veniturilor reprezintă un studiu complex, de aceea a fost
necesară consultarea mai multor manuale de specialitate. În lucrare au fost utilizate
SNC, Planul de conturi contabile, precum şi materialele practice propuse de “Centrul
de Chirurgie a inimii” IMSP pe parcursul perioadei de gestiune.
În perioada analizată întreprinderea a înregistrat venituri din prestarea
serviciilor medicale, venituri din recuperarea daunei materiale şi alte venituri
neînregistrate în alte conturi de gradul II (venituri din eliberarea setelor de documente,
venituri de la efectuarea lucrărilor ştiinţifice, venituri din garanţii bancare ş. a.),
mijloace băneşti încasate în contul curent bancar sub forma dobânzilor, subsidiilor
ajutorului umanitar. Acestea în baza documentelor primare (facturi fiscale, liste de
inventariere, procese verbale, ordine de plată etc.) au fost trecute în Jurnale-ordere la
conturile corespunzătoare, ulterior informaţia generalizată a fost trecută în Cartea
 57

mare, în baza căreia la finele perioadei de gestiune s-a întocmit Raportul privind
rezultatele financiare şi anexa anuală la raport.
În general, calculele şi rezultatele prezentate în capitolul doi reflectă o situaţie
favorabilă în ceea ce priveşte activitatea întreprinderii şi organizarea contabilităţii,
însă sunt necesare luarea unor decizii neapărate în scopul sporirii rezultatelor obţinute.
Ca concluzie în urma studiului efectuat asupra veniturilor se relatează
următoarele propuneri, generalizări în scopul majorării profitabilităţii întreprinderii şi
lichidării erorilor din evidenţa veniturilor şi cheltuielilor operaţionale:
1. Majoritatea greşelilor şi erorilor în contabilitatea întreprinderii sunt ca
consecinţă în urma folosirii formei automatizate de contabilitate.
Programa contabilă 1-C Contabilite este convenabilă şi simplă în utilizare,
dar totuşi are unele lacuni de funcţionare. Unele dintre acestea sunt atribuirea
incorectă a conturilor contabile la operaţiunile contabile produse.
2. Ca un neajuns al întreprinderii este neconstituirea provizioanelor pentru
diferite situaţii excepţionale, provizioane pentru plata concediului, pentru creanţele
dubioase.
3. O altă lacună a întreprinderii sunt birocratizarea procesului de acordarea a
serviciilor chirugicale. Lichidarea acestor staţionări va majora volumul pacienţilor
examinaţi şi, respectiv, venitului din vînzări.
4. Calitatea serviciilor medicale este un factor de influenţă direct asupra
vînzărilor întreprinderii. Majorarea calităţii serviciilor va presupune costuri de
producţie şi cheltuieli mai mari, dar va genera şi creşterea profitabilităţii întreprinderii.
5. Majorarea numărului angajaţilor va atrage după sine majorarea venitului
din vînzări şi a profiturilor întreprinderii.
6. Un alt factor de influenţă a rezultatelor întreprinderii este componenţa
echipei manageriale. Gestionarea competentă a firmei este succedată de venituri din
vînzări ridicate şi profituri mari.
 58

7. Un factor determinat al rezultatelor întreprinderii poziţia pe piaţă. „Centrul

de Chirurgie a inimii” IMSP este o întreprindere a cărei servicii sunt nu doar „vitale”
ci şi necesare populaţiei şi pacienţilor care necesită aceste servicii.
8. Ar fi necesară organizarea auditului în scopul verificării organizării
contabilităţii.

BIBLIOGRAFIE

Acte legislative şi normative

1. Codul civil al Republicii Moldova nr. 1107–XV din 06.06.2002 / Monitorul
Oficial al Republicii Codul fiscal şi legile pentru punerea în aplicare a
titlurilor acestuia / Monitorul Oficial al Republicii Moldova ediţie specială
din 08.02.2007.
2. Codul muncii al Republicii Moldova nr. 154–XV din 28.03.2003/ Monitorul
Oficial al Republicii Moldova nr. 159–162 din 29.07.2003.
3. Legea contabilităţii nr. 113–XVI din 27.04.2007 / Monitorul Oficial al
Republicii Moldova Legea cu privire la leasing nr. 59–.VI din 28.04.2005 /
Monitorul Oficial al Republicii Legea privind cooperativele de întreprinzător
nr. 73–XV din 12.04.2001 / Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 49–
50 din 03.05.2001.
4. Instrucţiunea privind evidenţa, eliberarea, păstrarea şi utilizarea formularelor
tipizate de documente primare cu regim special, aprobată prin Hotărîrea
Guvernului Republicii Moldova nr. 294 din 17.03.1998 / Monitorul Oficial
al Republicii Moldova, nr. 30–33 din 09.04.1998.
 59

5. Bazele conceptuale ale pregătirii şi prezentării rapoartelor financiare,

aprobate prin ordinul Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova nr. 174
din 25.12.1997 / Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 88–91 din
30.12.1997.
6. Standardul Naţional de Contabilitate 1 «Politica de contabilitate», aprobat
prin ordinul Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova nr.174 din
25.12.1997 / Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 88–91 din
30.12.1997.
7. Standardul Naţional de Contabilitate 5 «Prezentarea rapoartelor financiare»,
aprobat prin ordinul Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova nr. 174
din 25.12.1997 / Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 88–91 din
30.12.1997.
8. Standardul Naţional de Contabilitate 17 «Contabilitatea arendei
(leasingului)», aprobat prin ordinul Ministerului Finanţelor al Republicii
Moldova nr. 32 din 0 3.03.2000 / Monitorul Oficial al Republicii Moldova
nr. 27–28 din 09.03.2000.
9. Standardul Naţional de Contabilitate 18 «Venitul», aprobat prin ordinul
Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova nr. 174 din 25.12.1997 /
Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 88– 91 din 30.12.1997.
10. Standardul Naţional de Contabilitate 21 «Efectele variaţiilor cursurilor
valutare», aprobat prin ordinul Ministerului Finanţelor al Republicii
Moldova nr. 16 din 29.01.1999 / Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.
35–38 din 15.04.1999.
11. Comentariile cu privire la aplicarea S.N.C. 1 «Politica de contabilitate»,
aprobate prin ordinul Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova nr. 16
din 29.01.1999 / Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 35–38 din
15.04.1999.
 60

12. Comentariile cu privire la aplicarea S.N.C. 18 «Venitul», aprobate prin

ordinul Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova nr. 16 din
29.01.1999 / Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 35–38 din
15.04.1999.
13. Planul de conturi contabile al activităţii economico–financiare a
întreprinderilor, aprobat prin ordinul Ministerului Finanţelor al Republicii
Moldova nr.174 din 25.12.1997 / Monitorul Oficial al Republicii Moldova
nr. 93–96 din 30.12.1997.

Manuale, cărţi, broşuri, monografii

14. Contabilitate financiară Ediţia a II - a revăzută şi completată // ACAP,
Chişinău, 2003.
15. Bojian Octavian. Contabilitate generală. Bucureşti.: Eficient, 1998.
16. Nicolae Ciornîi. Economia firmelor contemporane / Nicolae Ciornîi, Ilie
Blaj- Manual Universitar- Chişinău, Editura Prutul Internaţional, 2003.
17. Creţoiu Gh., Bucur I. Contabilitate. Noul sistem şi expertiza contabilă. Ediţia
a III-a. - Bucureşti: Editura ACTAMI, 1997. - 384 p.
18. Dumitrana M., Negruţiu M. Contabilitatea firmei. Editura MAXIM, 1997
19. Economie şi finanţe/ Revistă de teorie şi practică economico- financiară-
Nr.5, 2001, Chişinău-
20. Epuran M., Băbăiţă V., Grosu C. Contabilitatea financiară în noul sistem
contabil. Volumul I.- Timişoara: Editura de Vest, 1994
21. Epuran M., Cotleţ D., Ineovan F., Pereş I. Contabilitatea financiară în noul
sistem contabil. Volumul II. - Timişoara: Editura de Vest, 1995
 61

22. Feleagă N., Ionaşcu I. Contabilitate financiară. Volumele I-IV. - Bucureşti:

Editura de Vest, 1993
23. Mazarachi Ch., Luca L., Nicolai M. Contabilitate aplicată. Fundamente ale
contabilităţii. Contabilitate generală. Contabilitate managerială. Controlul
economico-financiar prin intermediul conturilor. - Editura NAŢIONAL,
1996
24. Nederiţă, A., Bucur, V., Cărăuş, M. Noul sistem contabil al agenţilor
economici din Republica Moldova. - Chişinău: MARP, 1998. V.l.
25. Nederiţă Al., Corespondenţa conturilor contabile, conform prevederilor SNC
şi Codului Fiscal, Chişinău, 2007
26. Negruţiu Magdalena Contabilitatea financiară şi de gestiune internă a
cheltuielilor, veniturilor şi rezultatelor în comerţ - turizm // E.D.P., R.A.,
Bucureşti, 1999.
27. Ţurcanu V. Contabilitatea conform standardelor internaţionale // ASEM,
Chişinău, 1996.