CONTABILITATEA INSTITUȚIILOR

BUGETARE
conf. univ., dr. Melnic Georgeta
Tema 1. Principiile generale ale organizării
contabilităţii instituţiilor bugetare

 1.1.Instituţii bugetare, definire, rol şi organizare

 1.2. Reglementarea normativă a contabilităţii instituţiilor
bugetare
 1.3. Bugetul public naţional, componenţă şi structură
 1.4. Particularităţţle organizării contabilităţii
 instituţiilor bugetare
 1.5. Planul de conturi contabile în instituţiile
 bugetare
1.1. Instituţii bugetare, definire, rol şi
organizare
Conform Legii finanţelor publice şi responsabilităţii
bugetar-fiscale nr. 181 din 25.07.2014.

autoritate/instituţie bugetară – entitate de

drept public care, conform actelor de
constituire, este finanţată de la bugetele
componente ale bugetului public
naţional;
Instituţiile bugetare sînt entităţile prin
intermediul cărora se efectuează:

redistribuirea venitului naţional, care se

realizează prin intermediul bugetului
public naţional, sub forma sumelor
cheltuite pentru satisfacerea nevoilor
social-culturale, învăţământ, ocrotirea
sănătăţii, întreţinerea administraţiei de
stat, apărarea ţării etc
Instituţia bugetară

se constituie în baza unui act emis de

autoritatea publică şi este finanţată integral
sau parţialde la bugetul acesteia din urmă.
nu dispune de venituri proprii pentru
acoperirea cheltuielilor pe care le suportă în
procesul activităţii şi respectiv este finanţată
integral sau parţial de la bugetul de stat,
bugetele raionale, municipale, orăşeneşti,
săteşti.
Privite din punct de vedere al importanţei
activităţii pe care o desfăşoară deosebim:

instituţii publice de subordonare de stat;

instituţii publice de subordonare locală.
Cele două categorii de instituţii bugetare
se deosebesc prin sursa dincare sunt
finanţate:

Astfel, instituţiile de subordonare de stat sunt

finanţate din bugetul de stat, iar cele de
subordonare locală - din bugetele raionale,
municipale, orăşeneşti, săteşti.
1.2. Reglementarea normativă a
contabilităţii instituţiilor bugetare
1. Legea contabilităţii Nr. 113 din 27.04.2007.
2. Legea finanţelor publice şi
responsabilităţii bugetar-fiscale
nr.181din 25.07.2014.
3. Ordinul Ministrului Finanţelor Nr.216 din
28.12.2015 privind aprobarea planului de conturi
contabile în sistemul bugetar şi a Normelor
metodologice privind evidenţa contabilă şi
raportarea financiară în sistemul bugetar.
4.Legea privind sistemul unitar de salarizare în
sectorul bugetar Nr.270 din 23.11.2018.
1.3. Bugetul public naţional,
componenţă şi structură
Bugetul public

reprezintă documentul-program prin care se

prevede anual mărimea şi structura veniturilor şi
cheltuielilor din cadrul economiei publice;
un act prin care se prevăd şi se aprobă prin
lege veniturile şi cheltuielile anuale ale statului.
Bugetul public naţional cuprinde:

- bugetul de stat;
-bugetul local;
-bugetul asigurărilor sociale de stat;
-fondurilor asigurărilor medicale de stat.
 Guvernul elaborează anual proiectul bugetului de stat şi
bugetului asigurărilor sociale de stat, asigurărilor
medicale de stat pe care le supune, separat, aprobării
Parlamentului,
 în caz de formare a fondului extrabugetar, el se prezintă
spre aprobare Parlamentului.
Distribuirea
venitului naţional
Se realizează prin încasarea impozitelor, taxelor,
contribuţiilor de asigurări sociale, primelor de
asigurări medicale de la contribuabili în bugetul
public naţional care formează veniturile
bugetului public naţional.
Redistribuirea
venitului naţional
se realizează sub forma cheltuielilor efectuate
din
bugetul public naţional pentru satisfacerea nev
oilor social-culturale, întreţinerea aparatului de
stat, apărarea ţării etc.
Contabilitatea instituţiilor bugetare

înregistrează, prelucrează şi studiază date

referitoare la distribuirea şi redistribuirea
venitului naţional.
In instituţiile bugetare
se utilizează în general,aceleaşi
documente primare ca şi la întreprinderi -
 ordin de plată,
 dispoziţie de încasare,
 dispoziţie de plată,
 tabel de evidenţă a timpului lucrat,
 factură fiscală,
 foaia de parcurs,
 decont de avans,
 proces-verbal de casare a mijloacelor fixe etc.
Totodată, se utilizează unele documente
primare specifice numai instituţiilor publice -

borderoul de eliberare a materialelor pentru

necesităţile instituţiei,
chitanţa de recepţie a plăţilor nefiscale,
 factură (cerere).
În baza documentelor primare
operaţiunile economice se
contabilizează în notele de
contabilitate. Pentru fiecare tip de
operaţiune economică este prevăzută
o notă de contabilitate încadrată cu
un număr permanent.
In total se utilizează 17 note de contabilitate
încadrate cu un număr permanent.
De exemplu,
 Notă contabilă nr.1 – pentru contul bugetului în monedă națională;
 - Notă contabilă nr.2 – pentru contul bugetului în valută străină;
 - Notă contabilă nr.3 – pentru proiecte finanțate din surse externe în
monedă națională;
 - Notă contabilă nr.4 – pentru proiecte finanțate din surse externe în valută
străină;
 -Notă contabilă nr.5 – pentru operaţiuni în afara sistemului trezorerial incluse
în executarea de casă a bugetelor în baza rapoartelor;
 - Notă contabilă nr.6 – pentru contul fondurilor asigurării obligatorii de
asistență medicală;
 - Notă contabilă nr.7 – pentru contul bugetului asigurărilor sociale de stat;
 - Notă contabilă nr.8 – pentru sumele neidentificate în Contul Unic
Trezorerial;
 - Nota contabilă nr.9 – pentru contul mijloacelor extrabugetare;
 - Nota contabilă nr.10 – pentru operaţiunile de închidere a anului bugetar;
În notele de contabilitate

operaţiunile economice se contabilizează

pe parcursul lunii în ordinea cronologică a
producerii lor.
La finele lunii în notele de contabilitate se
calculează rulajele şi soldul pe conturile sintetice
respective.
Pentru evidenţa analitică şi utilizează
diferite fişe şi registre.
 Fişa de inventar a mijlocului fix;
 Registrul de casă;
 Registrul conturilor curente şi decontărilor;
 Registrul evidenţei alocaţiilor şi cheltuielilor;
 Registrul evidenţei cantitativ-valorice a materialelor;
 Balanţa de verificare pe contul 01 „Mijloace fixe";
 Registrul evidenţei analitice a mijloacelor speciale;
 Registrul evidenţei analitice a retribuţiei deponente
În aceste fişe şi registre

 înregistrările operaţiunilor economice se efectuează pe

parcursul lunii în baza documentelor primare şi a notelor
de contabilitate.
 La finele lunii în registre se calculează rulajele şi soldurile
pe conturile analitice, care trebuie să corespundă
rulajelor şi soldurilor conturilor sintetice respective din
Cartea Mare
1.5. Planul de conturi contabile în
instituţiile bugetare
Contabilizarea operaţiunilor economice în
instituţiile publice se bazează pe

PLANUL DE CONTURI CONTABILE

ÎN SISTEMUL BUGETAR
PLANUL DE CONTURI CONTABILE ÎN
SISTEMUL BUGETAR
 are 6 niveluri, reprezentate prin cel puţin 6 semne digitale, şi anume:
 Nivelul 1 – Clasa, 1 semn digital;
 Nivelul 2 – Subclasa, 1 semn digital;
 Nivelul 3 – Grupa de conturi, 1 semn digital;
 Nivelul 4 – Contul, 1 semn digital;
 Nivelul 5 – Subcontul de nivelul I, 1 semn digital;
 Nivelul 6 – Subcontul de nivelul II, 1 semn digital.
PLANUL DE CONTURI CONTABILE ÎN
SISTEMUL BUGETAR
conţine 8 clase, care la rîndul său se
dezvoltă în subclase. Respectiv, în cadrul
subclaselor există mai multe grupe de
conturi, iar grupele de conturi se detaliază
pe conturi şi subconturi.
PLANUL DE CONTURI CONTABILE ÎN
SISTEMUL BUGETAR
1. VENITURI
2. CHELTUIELI
3. ACTIVE NEFINANCIARE
4. ACTIVE FINANCIARE
5. DATORII
6. MIJLOACE TRANSMISE ŞI PRIMITE ÎNTRE CONTURI
7. REZULTATE
8. CONTURI EXTRABILANŢIERE
PLANUL DE CONTURI CONTABILE ÎN
SISTEMUL BUGETAR
Conturile contabile la 1-4 semne reprezintă
conturi sintetice, iar la 5-6 semne reprezintă
conturi analitice.
Reflectarea operaţiunilor în conturile şi
subconturile din clasele 1-7 se efectuează în
baza principiului dublei înregistrări, iar conturile
clasei 8 se efectuează în baza înregistrării
simple.
Conturile din Clasa 1 “Venituri”
 sînt conturi de pasiv şi reprezintă veniturile generale,
venituri colectate de autorităţile/instituţiile bugetare,
transferuri de la alte bugete.
 cuprind următoarele subclase:
 11 “Impozite şi taxe”
 12 “Contribuţii şi prime de asigurări obligatorii”
 13 “Granturi primite’
 14 “Alte venituri”
 19 “Transferuri primite în cadrul bugetului public
naţional”.
Conturile din Clasa 2 “CHELTUIELI”
 sînt conturi de activ
 cuprind următoarele subclase:
21 „Cheltuieli de personal”
22 „Bunuri şi servicii”
23 „Cheltuieli privind deprecierea activelor”
24 „Dobînzi”
25 „Subsidii
26 „Granturi acordate”
27 „Prestaţii sociale”
28 „Alte cheltuieli”
29 “Transferuri acordate în cadrul bugetului public naţional”
Conturile din Clasa 3 “Active
nefinanciare ”
Active nefinanciare reprezintă activele, care nu
pot servi creanță față de alți agenți economici,
și reciproc nu fac parte a activelor financiare.
Active nefinanciare ca și activele financiare
servesc mijloc de acumulare.
Majoritatea activelor nefinanciare aduc
beneficii sau de la utilizarea lor în producerea
mărfurilor și serviciilor sau în formă de venit din
proprietate.
Conturile din Clasa 3 “Active
nefinanciare ”
 cuprinde următoarele subclase:
 31 „Mijloace fixe”
 32 „Rezerve materiale ale statului”
 33 „Stocuri de materiale circulante”
 34 „Producţie în curs de execuţie, produse şi producţie finită, animale tinere
la îngrăşat”
 35 „Mărfuri”
 36 „Valori”
 37 „Active neproductive”
 39 „Uzura mijloacelor fixe şi amortizarea activelor nemateriale”.
Conturile din Clasa 4 “Active
financiare”
 sunt utilizate pentru evidenţa mijloacelor băneşti şi a
creanţelor interne şi externe.
 sunt grupate în următoarele subclase:
 41 „Creanţe interne”
 42 „Diferența de curs valutar”
 43 „Mijloace băneşti”
 44 „Credite interne între bugete”
 45 „Credite interne instituțiilor nefinanciare și financiare”
 46 „Împrumuturi recreditate interne între bugete”
 47 „Împrumuturi recreditate instituțiilor nefinanciare și financiare”
 48 „Creanțe externe”
 49 „Credite externe”.
Clasa 5 „Datorii”
 este destinată generalizării informaţiei privind situaţia datoriilor şi
decontărilor cu creditorii.
 se împarte în următoarele conturi:
 51 „Datorii interne”
 54 „Împrumuturi interne între bugete”
 55 „Împrumuturi interne de la instituțiile nefinanciare și financiare”
 56 „Împrumuturi rec reditate interne între bugete”
 57 „Împrumuturi interne recreditate instituțiilor nefinanciare și
financiare”
 58 „Datorii externe”
 59 „Împrumuturi externe”.
Clasa 6 „Mijloace transmise şi primite
între conturi”
este utilizată pentru evidenţa mijloacelor băneşti
transmise şi primite între conturile curente.
 cuprinde următoarele subclase:
 61 „Mijloace transmise şi primite între conturi în cadrul bugetului de stat şi
bugetelor locale”
 62 „Mijloace transmise şi primite între conturi în cadrul bugetului asigurărilor
sociale de stat”
 63 „Mijloace transmise şi primite între conturi în cadrul fondurilor asigurării
obligatorii de asistenţă medicală”

Clasa 7 „Rezultate”

reflectă rezultatele executării de casă a

bugetelor şi rezultatele activităţii instituţiilor
bugetare.
cuprinde următoarele subclase:
71 „Rezultatul executării de casă a bugetelor ”
72 „Rezultatul financiar al instituţiei bugetare”
Clasa 8 „Conturi extrabilanţiere”

este destinată evidenţei articolelor de

extrabilanţ.
Operaţiunile în conturile respective vor fi
reflectate în partidă simplă.
prevede următoarele subclase:
81 „Conturi extrabilanțiere ale bugetului”
82 „Conturi extrabilanţiere ale instituţiilor
bugetare”.