Tema 1, 2, 3 Din Manual

1
– Mihail Nani –
TEMA 1
PRINCIPIILE GENERALE ALE ORGANIZĂRII

CONTABILITĂŢII INSTITUŢIILOR BUGETARE
1.1. Instituţiile bugetare, definire, rol şi organizare

1.2. Reglementarea normativă a contabilităţii instituţiilor
bugetare
1.3. Bugetul public naţional, componenţă şi structură
1.4. Particularităţile organizării contabilităţii instituţiilor
bugetare
1.5. Planul de conturi al evidenţei contabile în instituţiile bugetare
1.6. Executorii de buget, drepturile şi obligaţiunile lor
1.1. Instituţiile bugetare, definire, rol şi organizare
Statul îşi realizează funcţiile sale printr-o reţea vastă de instituţii ale puterii
şi administraţiei de stat, instituţii de învăţământ, ale justiţiei şi procuraturii,
armatei etc.
Instituţiile bugetare sânt entităţile prin intermediul cărora se efectuează
redistribuirea venitului naţional, care se realizează prin intermediul bugetului
public naţional, sub forma sumelor cheltuite pentru satisfacerea nevoilor social-
culturale, învăţământ, ocrotirea sănătăţii, întreţinerea administraţiei de stat,
apărarea ţării etc.
Conform Codului civil (art. 184(1)), instituţia bugetară se constituie în
baza unui act emis de autoritatea publică şi este finanţată integral sau parţial de la
bugetul acesteia din urmă. (Autoritate publică – Parlamentul, Guvernul).
Instituţiile bugetare nu dispun de venituri proprii pentru acoperirea
cheltuielilor pe care le suportă în procesul activităţii lor şi respectiv sânt finanţate
integral sau parţial de la bugetul de stat, bugetele raionale, municipale, orăşeneşti,
săteşti.
2
– Mihail Nani –
Privite din punct de vedere al importanţei activităţii pe care o desfăşoară
deosebim:
● instituţii bugetare de subordonare de stat;
● instituţii bugetare de subordonare locală.
Din categoria instituţiilor de subordonare de stat fac parte organele
centrale ale administraţiei de stat care îndeplinesc sarcini de conducere pe întreg
teritoriul ţării, precum şi instituţiile subordonate lor. Dintre acestea putem
menţiona:
− parlamentul;
− preşedinţia;
− guvernul;
− ministerele;
− agenţiile de stat;
− judecătoriile;
− colegiile;
− armata naţională;
− procuratura generală etc.
Din categoria instituţiilor de subordonare locală fac parte organele locale
ale administraţiei de stat şi instituţiile din subordonarea lor directă. De exemplu:
− consiliile raionale, municipale, orăşeneşti, săteşti;
− primăriile municipale, orăşeneşti, săteşti;
− direcţiile financiare raionale, municipale;
− direcţiile de învăţământ raionale, municipale;
− şcolile;
− grădiniţele;
− casele de cultură etc.
Unele organe locale ale administraţiei de stat au o dublă subordonare fiind
în sfera de activitate atât a consiliilor raionale / municipale, cât şi a ministerelor
de resort. Astfel, direcţiile financiare raionale / municipale sunt subordonate nu
numai consiliilor raionale / municipale, dar şi ministerului finanţelor, direcţiile
de învăţământ raionale / municipale – ministerului educaţiei, culturii și
cercetării, comisariatele de poliţie raionale / municipale – ministerului de interne
etc.
3
– Mihail Nani –
Cele două categorii de instituţii bugetare se deosebesc prin sursa din care
sunt finanţate. Astfel, instituţiile de subordonare de stat sunt finanţate din
bugetul de stat, iar cele de subordonare locală – din bugetele raionale,
municipale, orăşeneşti, săteşti.
Obiectul contabilităţii instituţiilor bugetare îl constituie patrimoniul
public aflat în administrarea acestora: finanţarea din buget şi cheltuielile
bugetare, veniturile colectate, mijloacele materiale şi băneşti, drepturile şi
obligaţiile rezultate din activitatea desfăşurată cu respectarea prevederilor legale.
Notă: veniturile colectate se constituie din taxa de şcolarizare (de studii),
taxa de cazare în cămin, darea în locaţiune a încăperilor etc.
Prin intermediul contabilităţii instituţiilor bugetare se asigură evidenţa
finanţelor publice de care dispune statul.
Operaţiunile financiar-economice în instituţiile bugetare sunt contabilizate
prin sistemul propriu de evidenţă contabilă reglementat de Ordinul Ministrului
Finanţelor Nr. 216 din 28.12.2015 privind aprobarea planului de conturi
contabile în sistemul bugetar şi a normelor metodologice privind evidenţa
contabilă şi raportarea financiară în sistemul bugetar.
Pentru instituțiile bugetare nu sunt elaborate Standarde Naționale de
Contabilitate.
Instituţiile bugetare elaborează şi aprobă Politica de contabilitate
conform Normelor metodologice privind evidenţa contabilă şi raportarea
financiară în sistemul bugetar Nr. 216 din 28.12.2015.
Evidenţa contabilă în instituţiile bugetare are următoarele sarcini:
− înregistrarea la zi a finanţării bugetare, veniturilor realizate şi
cheltuielilor efectuate;
− contabilizarea corectă a circulaţiei mijloacelor materiale şi băneşti;
− evidenţa decontărilor cu diferiţi debitori şi creditori;
− asigurarea integrităţii patrimoniului aflat în administrare;
− întocmirea şi prezentarea la termenii stabiliţi a rapoartelor financiare.
De asemenea, evidenţa contabilă are sarcina de a preîntâmpina încălcarea
disciplinei bugetare, asigurând consumul mijloacelor bugetare în limitele
aprobate în bugetul de stat / bugetele raionale, municipale, orăşeneşti, săteşti şi
conform destinaţiei stabilite în aceste bugete.
Evidenţa contabilă trebuie să oglindească la timp toate modificările
cantitative şi valorice ale mijloacelor şi resurselor unei instituţii.
4
– Mihail Nani –
În baza datelor furnizate de evidenţa contabilă conducătorii instituţiilor
bugetare adoptă decizii în conducerea activităţii curente a instituţiilor.
Conducătorii instituţiilor bugetare şi ai aparatului financiar-contabil al
acestora au sarcina de a se ocupa permanent de buna administrare şi utilizare a
mijloacelor bugetare, asigurând utilizarea eficientă a mijloacelor materiale şi
băneşti.
Responsabilitatea pentru organizarea corespunzătoare a evidenţei
contabile o poartă conducătorul instituţiei bugetare şi contabilul-şef al acesteia.
1.2. Reglementarea normativă a contabilităţii

instituţiilor bugetare
Organizarea şi funcţionarea contabilităţii în instituţiile bugetare se

realizează în conformitate cu actele legislative şi normative prin care se asigură o
reglementare unitară a acesteia pe întreg teritoriul ţării.
Contabilitatea instituţiilor bugetare este reglementată de următoarele acte
legislative şi normative:
⮞ Legea contabilităţii nr. 113-XVI din 27.04.2007;
⮞ Legea finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale nr. 181
din 25.07.2014;
⮞ Legea privind finanţele publice locale nr. 397-XV din 16.10.2003;
⮞ Legea cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar nr. 355-
XVI din 23.12.2005;
⮞ Legea privind sistemul de salarizare a funcţionarilor publici nr.
48 din 22.03.2012;
⮞ Legea privind indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de
muncă şi alte prestaţii de asigurări sociale nr. 289-XV din
22.02.2004;
⮞ Legea privind controlul financiar public intern nr. 229 din
23.09.2010;
⮞ Modul de calculare a salariului mediu nr. 424 din 26.04.2004;
5
– Mihail Nani –
⮞ Regulamentul cu privire la reţinerea impozitului pe venit din
salariu şi din alte plăţi efectuate de către patron în folosul
angajatului nr. 697 din 22.08.2014;
⮞ Regulamentul cu privire la delegarea salariaţilor entităţilor din
Republica Moldova nr. 10 din 5.01.2012;
⮞ Regulamentul privind inventarierea nr. 60 din 29.05.2012;
⮞ Catalogul mijloacelor fixe şi activelor nemateriale nr. 338 din
21.03.2003;
⮞ Clasificaţia bugetară nr. 208 din 24.12.2015;
⮞ Ordinul Ministrului Finanţelor Nr. 216 din 28.12.2015 privind
aprobarea planului de conturi contabile în sistemul bugetar şi a
normelor metodologice privind evidenţa contabilă şi raportarea
financiară în sistemul bugetar.
Legea contabilităţii stabileşte cadrul juridic a cerinţelor unice şi a
mecanismului de reglementare a contabilităţii şi raportării financiare în
Republica Moldova, regulile generale privind documentarea operaţiunilor
economice, întocmirea registrelor contabile, inventarierea patrimoniului,
întocmirea şi prezentarea rapoartelor financiare.
Legea finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale
stabileşte sistemul bugetar, care este o parte integrantă a sistemului de finanţe
bugetare ale statului, reprezentat prin bugetul public naţional şi de asemenea
stabileşte procesul bugetar care începe cu elaborarea bugetului şi se finalizează
prin aprobarea raportului privind executarea lui pentru anul bugetar respectiv.
Legea privind finanţele publice locale stabileşte structura, elaborarea,
aprobarea şi executarea bugetelor unităţilor – administrativ-teritoriale
(raioanelor, municipiilor, oraşelor, satelor), drepturile şi responsabilităţile
executorilor de buget de subordonare locală.
Legea cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar
reglementează modul, condiţiile de salarizare şi mărimile salariilor personalului
din autorităţile administraţiei bugetare, instituţiile şi organizaţiile finanţate de la
bugetul public naţional.
Legea privind sistemul de salarizare a funcţionarilor publici
reglementează modul şi condiţiile de salarizare a funcţionarilor publici,
precum şi mărimea salariilor acestora.
6
– Mihail Nani –
Legea privind indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de
muncă şi alte prestaţii de asigurări sociale stabileşte dreptul la prestaţii de
asigurări sociale pentru prevenirea, limitarea, înlăturarea riscurilor sociale şi
susţinerea financiară a persoanelor îndreptăţite a le primi, în cazul
producerii unor astfel de riscuri.
Legea privind controlul financiar public intern stabileşte cadrul
juridic al controlului financiar public intern și reglementează consolidarea
răspunderii manageriale pentru gestionarea optimă a resurselor conform
obiectivelor entităţii publice, pe baza principiilor bunei guvernări, prin
implementarea sistemului de management financiar şi control şi a activităţii
de audit intern în sectorul public.
Modul de calculare a salariului mediu reglementează calcularea
salariului mediu al personalului încadrat, în bază de contract individual de
muncă, la întreprinderi, în organizaţii şi instituţii, indiferent de tipul lor de
proprietate şi forma de organizare juridică.
Regulamentul cu privire la reţinerea impozitului pe venit din
salariu şi din alte plăţi efectuate de către patron în folosul angajatului
reglementează modul de calculare, reţinere şi achitare la buget a impozitului
pe venit reţinut din salariu şi din alte plăţi efectuate de către patron în
folosul angajatului, precum şi din plăţile achitate în folosul persoanelor
fizice care nu practică activitate de întreprinzător pentru serviciile prestate
şi/sau efectuarea de lucrări.
Regulamentul cu privire la delegarea salariaţilor entităţilor din
Republica Moldova determină modul de delegare şi se aplică tuturor
persoanelor fizice şi juridice, atît de drept public, cît şi de drept privat, care
desfăşoară activitate de întreprinzător, organizaţiilor necomerciale, inclusiv
instituţiilor publice, indiferent de domeniul de activitate, tipul de proprietate
şi forma juridică de organizare.
Regulamentul privind inventarierea reglementează modul de efectuare
a inventarierii patrimoniului, de determinare şi reflectare a rezultatelor
inventarierii, precum şi formularele utilizate cu ocazia inventarierii.
Catalogul mijloacelor fixe şi activelor nemateriale reglementează
clasificarea mijloacelor fixe şi activelor nemateriale, precum şi duratele de
funcţionare utilă a fiecărei familii de mijloace fixe şi active nemateriale.
Clasificaţia bugetară reprezintă un sistem unificat de coduri ce
grupează şi sistematizează indicatorii bugetari conform anumitor criterii,
pentru asigurarea comparabilităţii, precum şi normele metodologice de
aplicare a acestora.
7
– Mihail Nani –
Ordinul Ministrului Finanţelor Nr. 216 din 28.12.2015 privind
aprobarea planului de conturi contabile în sistemul bugetar şi a
normelor metodologice privind evidenţa contabilă şi raportarea
financiară în sistemul bugetar reglementează documentarea şi contabilizarea
operaţiunilor financiar-economice în instituţiile bugetare.
1.3. Bugetul public naţional, componenţă

şi structură
Bugetul public reprezintă documentul-program prin care se prevede anual

mărimea şi structura veniturilor şi cheltuielilor din cadrul economiei publice.
Printr-un buget bine alcătuit, Parlamentul şi Guvernul pot avea o imagine
de ansamblu, aproape exactă, asupra raportului dintre valoarea bunurilor
materiale şi nemateriale create în economia naţională şi valoarea eforturilor
făcute pentru realizarea lor. În mod similar, organele locale ale puterii şi
administraţiei de stat pot avea o astfel de imagine la nivel mezoeconomic.
Astfel, bugetul public este instrumentul de programare, de executare şi de
control asupra rezultatelor executării resurselor băneşti ale societăţii şi a modului
de repartizare şi utilizare a acestora prin cheltuieli. Cu alte cuvinte, bugetul
public reflectă activitatea privind finanţele publice ale statului. El reprezintă un
act prin care se prevăd şi se aprobă prin lege veniturile şi cheltuielile anuale ale
statului.
Conform legii finanțelor publice și responsabilității bugetar – fiscale nr.
181 din 25.07.2014 Bugetul public naţional cuprinde:
− bugetul de stat;
− bugetul asigurărilor sociale de stat;
− fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală;
− bugetele locale.
8
– Mihail Nani –
Bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, fondurile asigurării
obligatorii de asistenţă medicală formează bugetul consolidat central.
Bugetele locale cuprind bugetele locale de nivelul întîi (bugetele
satelor/comunelor, oraşelor/municipiilor, cu excepţia municipiilor Chişinău
şi Bălţi) şi bugetele locale de nivelul al doilea (bugetele raionale, bugetul
central al unităţii teritoriale autonome Găgăuzia, bugetele municipale Bălţi
şi Chişinău), care în ansamblu formează bugetul consolidat local.
Ministerul Finanţelor elaborează proiectul legii bugetului de stat pe care în
termenii stabiliţi îl prezintă Guvernului. De asemenea, Casa Naţională de
Asigurări Sociale elaborează proiectul legii bugetului asigurărilor sociale de stat
pe care îl prezintă Guvernului, iar Compania Naţională de Asigurări în Medicină
elaborează proiectul legii fondului asigurării obligatorii de asistenţă medicală pe
care îl prezintă Guvernului.
Guvernul examinează și aprobă proiectele acestor bugete pe care le
supune, separat, aprobării Parlamentului. În caz de formare a fondului
extrabugetar, el se prezintă spre aprobare Parlamentului.
Dacă bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat și fondul
asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală nu au fost adoptate prin lege cu cel
puţin trei zile înainte de expirarea exerciţiului bugetar, se aplică în continuare
bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale de stat ale anului precedent, până la
adoptarea noilor bugete.
Nici o cheltuială bugetară nu poate fi aprobată fără stabilirea sursei de
finanţare.
Bugetele raioanelor, oraşelor şi satelor se elaborează, se aprobă şi se execută
în conformitate cu Legea privind finanţele publice locale nr. 397-XV din
16.10.2003.
Bugetele săteşti, orăşeneşti, raionale, municipale se elaborează de
autorităţile administraţiei publice locale (primăriile săteşti, orăşeneşti, direcţiile
financiare raionale, municipale) şi se aprobă de consiliile săteşti, orăşeneşti,
raionale, municipale.
Structura bugetului public naţional este prezentată în schema 1.3.1.
Bugetul public naţional
Bugetul consolidat Bugetul consolidat

central local
nivelul întîi nivelul doi
9
– Mihail Nani –
Schema 1.3.1. Structura bugetului public naţional

Prin intermediul bugetului public naţional se efectuează distribuirea şi
redistribuirea venitului naţional. Distribuirea venitului naţional se realizează
prin încasarea impozitelor, taxelor, contribuţiilor de asigurări sociale de stat,
primelor de asigurări obligatorii de asistență medicală de la contribuabili în
bugetul public naţional, care formează veniturile bugetului public naţional.
Redistribuirea venitului naţional se realizează sub forma cheltuielilor efectuate
din bugetul public naţional pentru satisfacerea nevoilor social-culturale,
întreţinerea aparatului de stat, apărarea ţării etc.
Contabilitatea instituţiilor bugetare înregistrează, prelucrează şi studiază
date referitoare la distribuirea şi redistribuirea venitului naţional.
Astfel, prin bugetul public naţional sunt reflectate finanţele publice, care
exprimă fluxuri financiare privind formarea resurselor băneşti publice şi fluxuri
financiare care se utilizează în procesul de gestionare a acestor resurse pentru
desfăşurarea activităţii statului.
1.4. Particularităţile organizării contabilităţii

instituţiilor bugetare
Contabilitatea prevede înregistrarea tuturor operaţiunilor economice în

baza documentelor primare. În instituţiile bugetare se utilizează, în general,
aceleaşi documente primare ca şi la întreprinderi – ordin de plată, dispoziţie de
încasare, dispoziţie de plată, tabel de evidenţă a timpului lucrat, certificat de
boală, factură fiscală, foaia de parcurs, decont de avans, proces-verbal de casare a
mijloacelor fixe etc. Totodată, se utilizează unele documente primare specifice
10
– Mihail Nani –
numai instituţiilor bugetare – lista de eliberare a materialelor pentru necesităţile
instituţiei, chitanţa de recepţie a plăţilor nefiscale, factură – comandă.
În baza documentelor primare operaţiunile economice se contabilizează în
notele de contabilitate. Pentru fiecare tip de operaţiune economică este
prevăzută o notă de contabilitate încadrată cu un număr permanent. De
exemplu, operaţiunile de casă sunt contabilizate în nota de contabilitate 1 –
borderou cumulativ privind operaţiunile de casă, operaţiunile aferente mişcării
mijloacelor băneşti în conturile curente bugetare se contabilizează în nota de
contabilitate 2 – borderou cumulativ privind circulaţia mijloacelor în conturile
bugetare curente, nota de contabilitate 8 – borderou cumulativ privind
decontările cu titularii de avans etc. În total se utilizează 16 note de contabilitate
încadrate cu un număr permanent (Anexa 1). Pentru alte operaţiuni şi
operaţiunile „Storno” se întocmeşte nota de contabilitate, care se numerotează
începând cu numărul 17 şi în care se indică conţinutul operaţiunilor, debitul şi
creditul conturilor, suma.
În notele de contabilitate operaţiunile economice se contabilizează pe
parcursul lunii în ordinea cronologică a producerii lor. La finele lunii în notele
de contabilitate se calculează rulajele şi soldul final pe conturile sintetice
respective.
Apoi, sumele rulajelor din notele de contabilitate se înregistrează în Cartea
Mare pentru fiecare nota de contabilitate separat şi pe conturile sintetice
respective.
La finele lunii în Cartea Mare se calculează rulajele şi soldurile pe conturile
sintetice.
Pentru evidenţa analitică şi utilizează diferite fişe şi registre. De exemplu:
⮞ Fişa de inventar a mijlocului fix;
⮞ Registrul de casă;
⮞ Balanţa de verificare pe subclasa 31 „Mijloace fixe”;
⮞ Balanţa de verificare pe subclasa 33 „Stocuri de materiale circulante”;
⮞ Balanţa de verificare pe subcontul 419520 „Creanţe aferente
decontărilor cu personalul privind recuperarea daunei materiale şi
lipsurilor”.
În baza documentelor primare pe parcursul lunii se efectuează
înregistrările operaţiunilor economice în registrele evidenței analitice și se
11
– Mihail Nani –
contabilizează operațiunile economice în notele de contabilitate. La finele lunii
în registrele evidenței analitice se calculează rulajele şi soldurile pe conturile
analitice, care trebuie să corespundă rulajelor şi soldurilor conturilor sintetice
respective din Cartea Mare. La sfârșitul perioadei de gestiune în baza soldurilor
subconturilor din Cartea mare se întocmesc Bilanțul contabil și rapoartele
financiare.
1.5. Planul de conturi al evidenţei contabile

în instituţiile bugetare
Contabilizarea operaţiunilor economice în instituţiile bugetare se bazează pe

Planul de conturi contabile în sistemul bugetar (Anexa 2), aprobat prin ordinul
Ministrului Finanţelor Nr.216 din 28.12.2015 privind aprobarea planului de
conturi contabile în sistemul bugetar şi a normelor metodologice privind
evidenţa contabilă şi raportarea financiară în sistemul bugetar.
Planul de conturi contabile reprezintă un nomenclator sistematizat de
conturi care asigură uniformitatea contabilității curente a activității economice și
reflectarea evenimentelor acesteia. Utilizarea planului de conturi contabile
asigură descrierea clară și obiectivă a operațiunilor economice, înregistrarea
uniformă a activelor și pasivelor.
Planul de conturi contabile reprezintă un act normativ de bază în domeniul
contabilității prin intermediul căruia fiecare fapt economic este reflectat dublu in
contabilitate.
Planul de conturi contabile cuprinde 8 clase, care sunt expuse în tabelul
1.5.1.
Tabelul 1.5.1
Clasele planului de conturi contabile
Nr. clasei Denumirea clasei
1 Venituri
2 Cheltuieli
12
– Mihail Nani –
3 Active nefinanciare
4 Active financiare
5 Datorii
6 Mijloace transmise şi primite între conturi
7 Rezultate
8 Conturi extrabilanţiere
Fiecare clasă se divizează în subclase, sublasele – în grupe de conturi, iar
grupele de conturi – în subconturi.
Apartenența subcontului la o clasă sau alta se determină după prima cifră a
simbolului acestuia.
Simbolul subclasei constă din două cifre. Prima cifră indică simbolul
clasei, din care face parte subclasa respectivă, a doua cifră – numărul de ordine al
subclasei în clasa respectivă.
Simbolul grupei de conturi constă din trei cifre. Primele două cifre indică
subclasa, din care face parte grupa de conturi respectivă, a treia cifră – numărul
de ordine al grupei de conturi în subclasa respectivă.
Simbolul subcontului constă din șase cifre. Primele trei cifre indică grupa
de conturi, din care face parte subcontul respectiv, următoarele trei cifre –
numărul de ordine al subcontului în grupa de conturi respectivă.
De exemplu, structura subcontului 314110 Procurarea maşinilor şi
utilajelor este reflectată în schema 1.5.1:
Structura subcontului 314110
Clasa 3 Subclasa 31 Grupa de Subcontul

Active Mijloace fixe conturi 314 314110
nefinanciare Maşini şi Procurarea
utilaje maşinilor şi
utilajelor
Schema 1.5.1. Structura subcontului 314110 Procurarea maşinilor şi

utilajelor
13
– Mihail Nani –
Grupele de conturi se utilizează pentru generalizarea informației care
urmează a fi reflectată în rapoartele financiare și destinată utilizatorilor interni și
externi. Acestea se subdivizează în conturi de bilanț și conturi de rezultate.
Conturile de bilanț (clasele 3 – 7) corespund structurii Bilanțului contabil.
Clasele planului de conturi au următorul conținut:
Clasa 1 „Venituri” (codurile grupelor de conturi 111 – 194) îmbină 5
subclase în care se reflectă impozitele și taxele, CAS, PAM, granturile primite,
veniturile nefiscale, transferurile primite.
Clasa 2 „Cheltuieli” (codurile grupelor de conturi 211 – 294) cuprinde 7
subclase în care se reflectă cheltuielile curente, bunurile și serviciile, cheltuielile
privind deprecierea activelor, dobînzile, prestațiile sociale, alte cheltuieli,
transferurile acordate.
Clasa 3 „Active nefinanciare” (codurile grupelor de conturi 311 – 399)
include 8 subclase în care se reflectă mijloacele fixe, rezervele materiale de stat,
stocurile de materiale circulante, producția în curs de execuție, produsele și
producția finită, mărfurile, valorile, uzura mijloacelor fixe și amortizarea activelor
nemateriale.
Clasa 4 „Active financiare” (codurile grupelor de conturi 413 – 495)
cuprinde 9 subclase în care se reflectă creanţele interne, diferența de curs
valutar, mijloacele băneşti, creditele interne, împrumuturile recreditate,
creanțele externe, creditele externe.
Clasa 5 „Datorii” (codurile grupelor de conturi 513 – 595) îmbină 7
subclase în care se reflectă datoriile interne, împrumuturile interne,
împrumuturile recreditate interne, datoriile externe, împrumuturile externe.
Clasa 6 „Mijloace transmise şi primite între conturi” (codurile grupelor de
conturi 611 – 630) include 3 subclase în care se reflectă mijloacele
transmise/primite între Trezoreria de Stat şi trezoreriile teritoriale,
mijloacele transmise/primite între Trezoreria de Stat şi instituţii bugetare,
mijloacele transmise/primite în cadrul unei instituţii bugetare, mijloacele
transmise din solduri la începutul anului, alte mijloace transmise /primite,
mijloacele transmise şi primite între conturi în cadrul bugetului asigurărilor
sociale de stat, mijloacele transmise şi primite între conturi în cadrul
fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală.
14
– Mihail Nani –
Clasa 7 „Rezultate” (codurile grupelor de conturi 711 – 723) cuprinde 2
subclase în care se reflectă rezultatul executării de casă a bugetelor, rezultatul
financiar al instituţiei bugetare.
Clasa 8 „Conturi extrabilanţiere” (codurile grupelor de conturi 811 – 822)
cuprinde 2 subclase în care se reflectă creanţele bugetare privind
împrumuturile, creanţele bugetare privind garanţiile, datoria bugetului de
stat privind transferurile, angajamente ale bugetului de stat, activele luate în
locaţiune/arendă, valorile în mărfuri şi materiale care nu aparţin instituţiei.
Subconturile extrabilanţiere nu intră în corespondență între ele, precum și
cu subconturile din alte clase.
Evidenţa sintetică se ţine pe subconturi de gradul doi.
Modificări în planul de conturi pot fi efectuate numai de către Ministerul
Finanţelor.
1.6. Executorii de buget, drepturile şi obligaţiunile lor
Executorii de buget sunt conducătorii instituţiilor bugetare

împuterniciţi cu dreptul de a efectua cheltuieli de la buget pentru îndeplinirea
funcţiilor şi atribuţiilor instituţiilor bugetare.
Statutul, drepturile şi obligaţiunile executorilor de buget de subordonare
locală (raională, municipală, orăşenească, sătească) sunt reglementate de Legea
privind finanţele publice locale nr. 397-XV din 16.10.2003.
Conform Legea privind finanţele publice locale nr. 397-XV din
16.10.2003 (art.30) executorii de buget sunt ierarhizaţi pe trei nivele:
● executori principali de buget;
● executori secundari de buget;
● executori terţiari de buget.
Clasificarea executorilor de buget este prezentată în schema 1.6.1.
15
– Mihail Nani –
Executori de buget
Principali Secundari Terţiari
Miniştrii, Rectorii Directorii

Preşedinţii instituţiilor grădiniţelor,
consiliilor raionale, superioare de directorii caselor de
Primarii învăţământ, şefii cultură, directorii
municipiilor,oraşel direcţiilor raionale colegiilor din cadrul
or, satelor, de învăţământ, de instituţiilor
Conducătorii finanţe, de cultură, superioare de
agenţiilor de stat comandanţii unită- învăţământ
ţilor militare etc.
Schema 1.6.1. Clasificarea executorilor de buget

Executori principali de buget sunt primarii satelor (comunelor),
oraşelor, municipiilor, preşedinţii consiliilor raionale, Guvernatorul unităţii
teritoriale autonome cu statut juridic special, miniştrii, directorii agenţilor de
stat.
Executori secundari de buget sunt conducătorii instituţiilor bugetare
centrale sau locale cu statut de persoană juridică, care sunt subordonaţi
executorilor principali de buget. De exemplu, şefii direcţiilor raionale
/municipale de învăţământ, direcţiilor raionale de cultură, direcţiilor raionale de
finanţe, rectorii instituţiilor superioare de învăţământ, directorii colegilor,
directorii institutelor de cercetări ştiinţifice etc.
Executori terţiari de buget sunt conducătorii instituţiilor bugetare fără
statut de persoană juridică, care sunt subordonaţi executorilor principali sau
secundari de buget. De exemplu, directorii grădiniţelor, directorii caselor de
cultură, directorii colegiilor din cadrul instituţiilor superioare de învăţământ.
Aceste instituţii nu dispun de cont curent în Trezoreria de Stat, nu ţin
evidenţa contabilă, nu întocmesc rapoarte financiare. Contabilitatea pentru
aceste instituţii este organizată în contabilităţile centralizate din cadrul
16
– Mihail Nani –
primăriilor satelor, oraşelor, din cadrul direcţiilor de învăţământ a preturilor
municipiului Chişinău, din cadrul instituţiilor superioare de învăţământ.
Executorii principali de buget au dreptul să repartizeze alocaţii
bugetare instituţiilor subordonate şi să aprobe cheltuieli din bugetele instituţiilor
pe care le conduc cu respectarea dispoziţiilor legale.
Executorii secundari de buget au dreptul să aprobe efectuarea
cheltuielilor din bugetele proprii cu respectarea dispoziţiilor legale şi să
repartizeze alocaţiile bugetare instituţiilor subordonate ai căror conducători sunt
executori terţiari de buget.
Executorii terţiari de buget au dreptul să gestioneze alocaţiile bugetare
numai pentru necesităţile instituţiilor pe care le conduc.
Executorii de buget sunt responsabili de:
a) elaborarea proiectului de buget;
b) încasarea veniturilor conform prevederilor legale;
c) utilizarea alocaţiilor bugetare în limita şi cu destinaţia aprobate în
buget;
d) asigurarea integrităţii patrimoniului aflat în administrare;
e) organizarea şi ţinerea la zi a contabilităţii;
f) întocmirea şi prezentarea la termenii stabiliţi a rapoartelor
financiare.
Asupra executorilor terţiari de buget nu se extind prevederile lit. e), f).
Întrebări de control
1. Ce reprezintă obiectul contabilităţii instituţiilor bugetare?
2. Care sunt sarcinile evidenţei contabile în instituţiile bugetare?
3. Ce reprezintă distribuirea şi redistribuirea venitului naţional?
4. Ce documentele sunt utilizate de instituţiile bugetare în evidența
contabilă?
5. Unde se contabilizează operaţiunile economice?
6. Care sunt registrele evidenţei analitice?
7. Ce reprezintă planul de conturi?
8. Care sunt clasele planului de conturi?
9. Cum se clasifică executorii de buget?
10. Care sunt obligaţiunile executorilor de buget?
17
– Mihail Nani –
TEMA 2
CONTABILITATEA FINANŢĂRII
ŞI A NUMERARULUI
2.1. Finanţarea bugetară şi sarcinile ei. Trăsăturile şi metoda

finanţării din buget
2.2. Contabilitatea finanţării şi a numerarului în conturile curente
2.3. Evidenţa numerarului în casierie
2.4. Inventarierea casei şi contabilizarea divergenţelor constatate
2.1. Finanţarea bugetară şi sarcinile ei.

Trăsăturile şi metoda finanţării din buget
Prin intermediul finanţării bugetare se realizează sarcinile statului în

domeniul economiei naţionale, dezvoltării social-culturale, conducerii de stat,
justiţiei, apărării etc.
Finanţarea bugetară reprezintă acordarea mijloacelor financiare din
bugetul public naţional instituţiilor bugetare pentru efectuarea cheltuielilor
aprobate în buget.
Finanţarea se efectuează în conformitate cu alocaţiile bugetare aprobate în
Legea bugetului de stat / bugetelor raionale, municipale, săteşti, orăşeneşti.
Alocaţiile bugetare reprezintă limitele maxime de finanţare aprobate în
buget, destinate pentru cheltuielile instituţiilor bugetare şi alte activităţi.
Pentru fiecare instituţie bugetară alocaţiile bugetare sunt aprobate în
documentul Alocaţii bugetare.
Alocaţii bugetare – documentul instituţiei bugetare ce autorizează
alocarea de resurse de la buget, prin care se stabileşte volumul anual al
18
– Mihail Nani –
cheltuielilor repartizate pe tipuri de cheltuieli stabilite în clasificaţia economică a
Clasificaţiei bugetare. Astfel, alocaţiile bugetare reprezintă bugetul instituţiei
bugetare pe perioada unui an bugetar.
Un buget este o previziune a veniturilor şi cheltuielilor unei instituţii
bugetare pentru o perioadă de timp, de regulă, pentru un an.
Finanţarea din buget se caracterizează prin următoarele trăsături:
⮞ mijloacele bugetare acordate instituţiilor bugetare pe calea finanţării
servesc la acoperirea unor cheltuieli cu caracter permanent şi destinaţie
strict determinată, ca retribuirea muncii, contribuţiile de asigurări
sociale de stat, primele de asigurări medicale, serviciile comunale,
achiziţionarea activelor nefinanciare etc.;
⮞ este nerambursabilă;
⮞ se efectuează pe măsura îndeplinirii sarcinilor de plan a veniturilor
bugetare;
⮞ pentru o anumită instituţie finanţarea se efectuează dintr-un singur
buget în funcţie de subordonarea acesteia. Astfel, instituţiile de
subordonare de stat sunt finanţare din bugetul de stat, iar cele de
subordonare locală – din bugetele raionale, municipale, săteşti,
orăşeneşti.
Finanţarea instituţiilor bugetare se efectuează lunar prin Trezoreria de Stat
în baza documentului Alocaţii bugetare în condiţiile unui control strict ce
creează legalitatea, necesitatea şi eficienţa cheltuielilor bugetare.
Trezoreria de Stat reprezintă o unitate structurală a Ministerului
Finanţelor, constituită din Trezoreria Centrală şi 5 trezorerii regionale, inclusiv
Trezoreria Regională Chişinău, Trezoreria Regională Nord, Trezoreria
Regională Sud, Trezoreria Regională Centru — toate cu statut de direcție
generală a Ministerului Finanțelor, dar și Trezoreria Regională Comrat, cu
statut de direcție.
Trezoreria Centrală este un departament în cadrul Ministerului Finanţelor,
iar trezoreriile regionale sunt reprezentanţe ale Ministerului Finanţelor în
teritoriu.
Trezoreria de Stat se prezintă ca o bancă a finanţelor publice prin care se
efectuează operaţiunile de încasări a veniturilor în bugetul public naţional şi de
plăţi din bugetul public naţional, asigurând echilibrul financiar.
19
– Mihail Nani –
Trezoreria de Stat este instituţia prin care se gestionează finanţele publice de
care dispune statul.
Finanţarea se efectuează lunar prin metoda virării mijloacelor băneşti din
contul trezorerial al bugetului de stat / raional, municipal în contul trezorerial de
cheltuieli (contul curent) al instituţiei bugetare.
În scopul primirii finanţării din buget instituţiile bugetare întocmesc
ordinul de plată sau delegaţia de retragere a numerarului, în funcţie de
cheltuielile care urmează a fi acoperite din finanţarea bugetară, pe care le prezintă
la Trezoreria regională (ordinele de plată se prezintă în format electronic).
În cazul ridicării numerarului pentru plata retribuţiei concomitent cu
Delegaţia de retragere a numerarului se prezintă în Trezoreria regională şi
ordinele de plată privind transferul reţinerilor din salariu (impozitul pe venit,
CIAS, PAM, cotizaţii sindicale), CAS şi PAM.
În Trezoreria regională documentele de plată prezentate de instituţiile
bugetare sunt verificate sub aspectul corectitudinii întocmirii lor, încadrării
sumelor de plată în limitele alocaţiilor bugetare, aprobate în documentul
Alocaţiile bugetare.
Sumele alocaţiilor bugetare neutilizate de către instituţiile bugetare până pe
31 decembrie sunt anulate la finele anului bugetar de către Trezoreria regională.
De exemplu, suma alocaţiilor bugetare aprobată în Alocaţiile bugetare al
instituţiei bugetare pe anul 2018 la subcontul 222140 „Apă şi canalizare”,
constituie 40 000 lei. Până la 31 decembrie 2019 instituţia bugetară a utilizat sub
forma finanţării primită din bugetul de stat – 35 000 lei. Diferenţa de 5 000 lei
(40 000–35 000) va fi anulată pe 31 decembrie 2019 de către Trezoreria regională
şi respectiv, nu va putea fi utilizată în noul an bugetar ca sursă de finanţare din
buget.
2.2. Contabilitatea finanţării şi a numerarului

în conturile curente
20
– Mihail Nani –
Evidenţa finanţării din buget pentru cheltuielile curente ale instituţiilor
bugetare (retribuirea muncii, CAS, PAM, achiziţionarea serviciilor şi bunurilor
materiale etc.) se ţine în subcontul de pasiv 149800 „Finanţare de la buget”.
În credit se înregistrează finanţarea primită din buget. În debit – închiderea
soldului subcontului la finele anului. Soldul creditor reflectă suma finanţării
primită din buget de la începutul anului.
Fiecare instituţie bugetară dispune de un cont trezorerial de cheltuieli (în
continuare – cont curent) deschis în Trezoreria regională, în care se reflectă
mişcarea mijloacelor bugetare ale instituţiei.
Pentru evidenţa mijloacelor băneşti în conturile curente bugetare este
destinat subcontul de activ 431100 „Conturi curente în sistemul trezorerial
în monedă naţională” În debit se înregistrează finanţarea primită din buget,
încasarea veniturilor din mijloace proprii. În credit – cheltuielile efectuate din
contul curent. Soldul debitor reflectă disponibilul bănesc în contul curent.
Operaţiunile ocazionate de mişcarea mijloacelor băneşti în contul bugetar
curent sunt contabilizate în nota de contabilitate (în continuare – NC) 2 –
borderou cumulativ privind circulaţia mijloacelor în conturile bugetare curente
în baza extrasului din contul trezorerial de cheltuieli, ordinului de plată,
dispoziţiei de încasare.
În cazurile când instituţiile bugetare dispun de mai multe conturi curente
deschise în Trezoreria regională, pentru fiecare cont curent se întocmeşte o nota
de contabilitate separată, care se numerotează cu numerele 2a, 2b, 2c etc. şi
respectiv conturile curente se numerotează – 431100a, 431100b, 431100c etc.
Operațiuni economice aferente finanţării primită din buget:
1. Finanţarea primită din bugetul de stat în contul curent pentru achitarea
salariului, CIAS, PAM, impozitului pe venitul din salariu, cotizaţiilor
sindicale etc:
Debit subcontul 431100 „Conturi curente în sistemul trezorerial
în monedă naţională”
Credit subcontul 149800 „Finanţare de la buget”
Concomitent se contabilizează transferul plăţilor conform destinaţiei:
2. Transferul impozitului pe venitul din salariu la bugetul municipal / raional
din contul curent al instituţiei bugetare în baza ordinului de plată:
21
– Mihail Nani –
Debit subcontul 519420 „Datorii aferente decontărilor
personalului privind impozitele”
Credit subcontul 431100 „Conturi curente în sistemul trezorerial
3. Transferul CIAS (6%) la bugetul asigurărilor sociale de stat din contul
curent al instituţiei bugetare în baza ordinului de plată:
personalului privind CIAS”
4. Transferul PAM reţinută din salariu la fondul asigurărilor obligatorii de
asistenţă medicală din contul curent al instituţiei bugetare în baza
ordinului de plată:
personalului privind primele de asigurări medicale obligatorii”
5. Transferul cotizaţiilor sindicale sindicatului de ramură (50%) şi
comitetului sindical al instituţiei bugetare respective (50%) din contul
curent în baza ordinului de plată:
Debit subcontul 519450 „Datorii aferente decontărilor cu
membrii sndicatelor privind cotizaţiile de membru al
sindicatului”
6. Transferul pensiei alimentare destinatarului din contul curent al instituţiei
bugetare în baza ordinului de plată:
Debit subcontul 519470 „Datorii aferente decontărilor privind
titlurile executorii”
7. Transferul plăţii unităţii comerciale pentru mărfurile vândute în rate din
contul curent al instituţiei bugetare în baza ordinului de plată:
Debit subcontul 519491 „Decontări privind virările fără
22
– Mihail Nani –
numerar”
8. Transferul ratei de asigurare benevolă companiei de asigurări din contul
curent al instituţiei bugetare în baza ordinului de plată:
Debit subcontul 519460 „Datorii aferente decontărilor privind
virările fără numerar în baza contractelor de asigurare benevolă”
9. Transferul indemnizației pentru incapacitatea temporară de muncă
achitată din mijloacele financiare ale angajatorului/transferul indemnizației
pentru incapacitatea temporară de muncă achitată din mijloacele
BASS/transferul salariului din contul curent al instituţiei bugetare la
unitatea bancară pentru plasare pe card în baza ordinului de plată:
Debit subcontul 519491 „Decontări privind virările fără
numerar”
10. Transferul comisionului bancar din contul curent al instituţiei
bugetare în baza ordinului de plată:
Debit subcontul 222970 „Servicii bancare”
Pentru asigurarea controlului corectitudinii încasărilor la bugetul public
naţional sau plăţilor efectuate din bugetul public naţional în ordinele de plată
se utilizează codurile IBAN. De exemplu, în cazul transferului salariului şi a
reţinerilor din salariu de către instituţia bugetară în ordinul de plată se indică
codul IBAN MD66TRPBAA211180D00729AF, în care simbolul 211180
reflectă codul economic „Remunerarea muncii angajaţilor conform
statelor”, stabilit conform clasificaţiei economice din cadrul Clasificaţiei
bugetare. Acest simbol se modifică în funcţie de cheltuielile suportate de
către instituţia bugetară. Astfel, în cazul achitării plăţii pentru apă şi
canalizare în cadrul codului IBAN se va utiliza codul economic 222140
„Apă şi canalizare”.
23
– Mihail Nani –
La finele fiecărei luni Trezoreria regională prezintă instituţiilor bugetare Fişa
executării contului curent, în care este reflectată veniturile încasate, suma
finanţării primită din buget în perioada de gestiune, cheltuielile efectuate
conform clasificației economice.
2.3. Evidenţa numerarului în casierie
Instituţiile bugetare folosesc în activitatea lor un volum considerabil de

mijloace băneşti în numerar pentru plata salariilor, indemnizaţiilor, burselor,
avansurilor spre decontare.
Operaţiunile de încasări şi plăţi în numerar sunt reglementate de Norme
pentru efectuarea operaţiunilor de casă în economia naţională a
Republicii Moldova nr. 764 din 25.11.1992. Conform acestei Norme, în
casa instituţiilor se poate păstra zilnic o sumă maximă, în limita soldului de casă
stabilit de comun acord cu unităţile bancare, provenită din restituiri de avansuri
spre decontare nefolosite, din ridicarea de numerar de la unitatea bancară,
precum şi din alte sume aprobate prin acte normative.
Sumele ridicate de la unitatea bancară pentru plata retribuţiei, burselor,
indemnizaţiilor etc. se pot păstra peste limita soldului de casă timp de trei zile.
Încasările şi plăţile cu numerar se efectuează de către casier. Casierii sunt
gestionari de mijloace băneşti şi alte valori. Conducătorul instituţiei bugetare
încheie cu casierul un contract de răspundere materială deplină. Casierul nu are
dreptul să încredinţeze altor persoane exercitarea atribuţiilor sale, decât prin
predarea – primirea gestiunii în baza ordinului conducătorului instituţiei
bugetare.
Casierul înregistrează încasările şi plăţile efectuate din casa în Registrul de
casă în baza dispoziţiilor de încasare, dispoziţiilor de plată, borderourilor de
plată. La primirea documentelor primare din compartimentul financiar-contabil
casierul este obligat să verifice existenţa, valabilitatea şi autenticitatea
semnăturilor prin care se dispune plata, precum şi ataşarea tuturor anexelor la
documentele de plată. Înscrierile în registrul de casă se efectuează în două
exemplare prin foaia indigo cu pix sau cerneală. Exemplarul doi este detaşabil la
24
– Mihail Nani –
care se anexează dispoziţiile de încasare, dispoziţiile de plată şi se prezintă de către
casier în contabilitate în termenii stabiliţi. În contabilitate aceste documente se
verifică sub aspectul legalităţii şi corectitudinii întocmirii lor, apoi în baza lor se
contabilizează operaţiunile de casă în NC 1 – borderou cumulativ privind
operaţiunile de casă.
Pentru ridicarea numerarului din contul curent de la unitatea bancară în
contabilitatea instituţiei bugetare se întocmeşte Delegaţia de retragere a
numerarului care se transmite casierului. Casierul prezintă Delegaţia de
retragere a numerarului în Trezoreria regională.
Pentru ridicarea numerarului este necesar de prezentat la Trezoreria
regională Cererea despre necesarul de numerar pentru data respectivă cu o zi
înainte de prezentarea Delegaţia de retragere a numerarului.
După primirea numerarului în casierie de la unitatea bancară se întocmeşte
Dispoziţia de încasare de către compartimentul financiar-contabil.
Evidenţa mijloacelor băneşti în casă se ţine pe subcontul de activ 434100
„Casa în monedă naţională”. În debit – încasarea mijloacelor băneşti în casă.
În credit – plata mijloacelor băneşti din casă. Soldul debitor – disponibilul
bănesc în casă.
Operațiuni economice aferente operațiunilor din casă:
1. Suma mijloacelor băneşti ridicată în numerar din contul curent în casă
pentru plata retribuţiei, burselor, avansului spre decontare:
Debit subcontul 434100 „Casa în monedă naţională”
Concomitent se contabilizează finanţarea primită din bugetul de stat:
2. Plata salariului din casă salariaţilor:
Debit subcontul 519410 „Datorii faţă de personal privind
retribuirea muncii”
Credit subcontul 434100 „Casa în monedă naţională”
3. Bursa plătită din casă bursierilor:
Debit subcontul 519720 „Burse de studii studenţilor autohtoni”
25
– Mihail Nani –
4. Avansul plătit din casă titularului de avans:
Debit subcontul 419510 „Creanţe aferente decontărilor cu
titularii de avans”
Dispoziţiile de încasare şi Dispoziţiile de plată se înregistrează şi se
numerotează în Registrul dispoziţiilor de încasare şi de plată de către contabilul
responsabil al instituţiei bugetare.
2.4. Inventarierea casei şi contabilizarea

divergenţelor constatate
Conform Normelor pentru efectuarea operaţiunilor de casă în

economia naţională a Republicii Moldova nr. 764 din 25.11.1992, pentru
asigurarea integrităţii mijloacelor băneşti în fiecare instituţie bugetară casa
trebuie verificată inopinat cel puţin o dată în trimestru, prin numărarea banilor
şi a altor valori aflate în casierie. De asemenea, inventarierea casei se efectuează in
cazul:
a) concedierii casierului;
b) plecării casierului în concediu anual de odihnă;
c) constatării faptelor de furt, fraude şi sustragere de mijloace băneşti.
Modalitatea de efectuare a inventarierii casei este reglementată de
Regulamentul privind inventarierea nr. 60 din 29.05.2012.
Pentru efectuarea inventarierii casei prin ordinul conducătorului instituţiei
se desemnează o comisie, care întocmeşte Procesul-verbal de inventariere a
mijloacelor şi documentelor băneşti.
Comisia verifică numerarul de mijloace băneşti şi alte valori existente în
casă (timbre poştale, foi de odihnă la staţiunile balneoclimaterice). Dacă se
constată neconcordanţe între soldul scriptic din registrul de casă şi cel efectiv,
verificarea se extinde asupra documentelor primare de casă, în vederea
identificării cauzelor care le-au produs. În acest caz în Procesul-verbal de
26
– Mihail Nani –
inventariere a mijloacelor şi documentelor băneşti se înscrie suma lipsei de
mijloace sau plusul constatat la inventarierea casei.
În rezultatul constatării lipsei sau plusului de mijloace băneşti se
întocmeşte Registru de verificare a rezultatelor inventarierii.
Comisia de inventariere întocmeşte Procesul-verbal privind rezultatele
inventarierii în care se indică subdiviziunea supusă inventarierii, rezultatele
inventarierii, propunerile comisiei de inventariere privind compensarea
plusurilor şi lipsurilor constatate şi persoanele responsabile etc. După
inventariere Procesul-verbal de inventariere a mijloacelor şi documentelor
băneşti, Registru de verificare a rezultatelor inventarierii şi Procesul-verbal
privind rezultatele inventarierii se transmit pentru examinare conducătorului
entităţii.
Recuperarea benevolă a lipsurilor de mijloace băneşti se efectuează în baza
acordului dintre entitate şi persoana culpabilă, cu respectarea prevederilor
Codului Muncii al Republicii Moldova (art 338). În acest caz, entitatea va
emite Acordul de recuperare, iar persoana vinovată va prezenta
Angajamentul de plată. În baza acestor documente se contabilizează lipsa
imputată persoanei culpabile.
Pentru evidenţa lipsurilor imputate persoanei culpabile este destinat
subcontul de activ 419520 „Creanţe aferente decontărilor cu personalul
privind recuperarea daunei materiale şi lipsurilor”. În debit – suma lipsei
imputată persoanei culpabile în baza Acordului de recuperare şi Angajamentului
de plată / Deciziei instanţei de judecată. În credit – recuperarea lipsei de la
persoana culpabilă. Soldul debitor – creanţa instituţiei bugetare aferentă lipsei
imputată persoanei culpabile.
Evidenţa analitică pe subcontul 419520 „Creanţe aferente decontărilor cu
personalul privind recuperarea daunei materiale şi lipsurilor” este organizată în
Balanța de verificare pe subcontul 419520, cu indicarea numelui,
prenumelui persoanei culpabile.
Operațiuni economice aferente lipsei constatate la inventarierea casei:
1. Suma mijloacelor băneşti constatată lipsă la inventarierea casei:
Debit subcontul 289900 „Alte cheltuieli ale instituţiilor bugetare”

27
– Mihail Nani –
Concomitent se contabilizează imputarea lipsei persoanei culpabile
(casierului):
personalul privind recuperarea daunei materiale şi lipsurilor”
Credit subcontul 149900 „Alte venituri ale instituţiilor bugetare”
2. Restabilirea lipsei de mijloace băneşti de către persoana culpabilă (casier) în
casă:
Credit subcontul 419520 „Creanţe aferente decontărilor cu
3. Reţinerea lipsei de mijloace băneşti din salariul persoanei culpabile:
Credit subcontul 419520 „Creanţe aferente decontărilor cu
În cazul când lipsurile constatate la inventarierea casei nu sunt recunoscute
de către casier sau când lipsurile sunt generate de furturi prin spargere de către
infractori sumele aferente acestor lipsuri sunt transmise organelor de anchetă.
Pentru evidenţa acestor lipsuri este destinat subcontul de activ 419530
„Creanţe ale personalului privind alte operaţiuni”. În debit – lipsurile
depistate transmise organelor de anchetă. În credit – imputarea lipsei persoanei
culpabile în baza hotărârii instanţei de judecată sau stingerea sumei lipsei în cazul
când n-a fost depistată persoana culpabilă de către organele de anchetă / instanţa
de judecată. Soldul debitor – suma lipselor transmise pentru examinare în
organele de anchetă.
Evidenţa analitică pe subcontul 419530 „Creanţe ale personalului privind
alte operaţiuni” este organizată în Balanța de verificare pe subcontul 419530,
cu indicarea denumirii organului de anchetă.
Operațiuni economice aferente lipsei constatate la inventarierea casei
în cazul când nu sunt recunoscute de către casier sau când lipsurile sunt
generate de furturi prin spargere:
1. Suma lipsei de mijloace băneşti constatată în rezultatul spargerii seifului din
casă de către infractori şi intentarea unui dosar la organele de anchetă /
nerecunoaşterii lipsei de mijloace băneşti de către casier:
28
– Mihail Nani –
Debit subcontul 419530 „Creanţe ale personalului privind alte
operaţiuni”
2. Imputarea lipsei de mijloace băneşti persoanei culpabile în baza hotărârii
instanţei de judecată:
Credit subcontul 419530 „Creanţe ale personalului privind alte
operaţiuni”
3. Stingerea lipsei de mijloace băneşti în cazul când nu este stabilită
persoana culpabilă de către organele de anchetă / instanţa de judecată:
Debit subcontul 289900 „Alte cheltuieli ale instituţiilor bugetare”
Credit subcontul 419530 „Creanţe ale personalului privind alte
operaţiuni”
4. Surplusul de mijloace băneşti constatat la inventarierea casei:
Credit subcontul 149900 „Alte venituri ale instituţiilor bugetare”
5. Transferul surplusul de mijloace băneşti, constatat la inventarierea casei,
din casă în contul curent, în baza Solicitării de depunere a numerarului
din casieria autorităţii/instituţiei bugetare:
Surplusul de mijloace băneşti transferat în contul curent este utilizat de către
trezoreria teritorială pentru finanţarea instituţiei bugetare.
1. Ce reprezintă finanţarea bugetară?

2. Ce reprezintă alocaţiile bugetare?
3. Care sunt trăsăturile finanţării din buget?
4. Ce reprezintă Trezoreria de Stat?
29
– Mihail Nani –
5. În bază căror documente instituţiile bugetare primesc finanţare de la
buget?
6. Ce subconturi se utilizează pentru contabilizarea finanţării din buget?
7. Care documente servesc drept bază pentru contabilizarea operațiunilor de
casă?
8. Cum se contabilizează operațiunile de casă?
9. În baza cărui document se efectuează ridicarea numerarului de către
instituția bugetară din contul curent?
10. Unde înregistrează casierul operaţiunile de casă?
11. Cine efectuează inventarierea casei?
12. Unde este organizată evidenţa analitică pe subcontul 419520 „Creanţe
aferente decontărilor cu personalul privind recuperarea daunei materiale şi
lipsurilor”?
TEMA 3
CONTABILITATEA DECONTĂRIILOR
3.1. Contabilitatea decontărilor cu personalul privind retribuirea

muncii
3.2. Contabilitatea decontărilor privind asigurările sociale de stat
3.3. Contabilitatea decontărilor privind asigurarea obligatorie de
asistenţă medicală
3.4. Contabilitatea avansurilor acordate entităţilor
3.5. Contabilitatea creanţelor aferente decontărilor cu titularii de
avans
3.6. Contabilitatea creanţelor din prestarea serviciilor privind
întreţinerea copiilor în instituţiile preşcolare
3.7. Contabilitatea datoriilor faţă de furnizori
3.8. Contabilitatea împrumuturilor bugetare la primăriile
săteşti/orăşeneşti
30
– Mihail Nani –
3.1. Contabilitatea decontărilor cu personalul

privind retribuirea muncii
Salarizarea angajaţilor din sfera bugetară este reglementată de:

⮚ Legea privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar Nr.270
din 21.11.2018 (în continuare – Legea nr.270);
⮚ Legea pentru aprobarea Clasificatorului unic al funcţionarilor publici
nr.155 din 2.07.2011;
⮚ Hotărârea Guvernului Republicii Moldova Nr.1231 din 12.12.2018
pentru punerea în aplicare a prevederilor Legii nr. 270/2018
privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar;
⮚ Modul de calculare a salariului mediu, aprobat prin Hotărârea Guvernului
Republicii Moldova nr.426 din 26.04.2004.
Conform art. 128 (1) din Codul Muncii salariul reprezintă orice
recompensă sau câştig evaluat în bani, plătit salariatului de către angajator în
temeiul contractului individual de muncă, pentru munca prestată sau care
urmează a fi prestată.
Conform Legii salarizării nr. 847-XV din 14.02.2002 (art. 4 alin. (1)),
salariul include:
▪ salariul de bază (salariul tarifar, salariul funcţiei);
▪ salariul suplimentar (adaosurile şi sporurile la salariul de bază);
▪ alte plăţi de stimulare şi compensare.
Salariul de bază se stabileşte sub formă de salarii tarifare pentru
muncitori şi salarii de funcţie pentru funcţionari, specialişti şi conducători,
pentru munca executată în conformitate cu normele de muncă stabilite potrivit
calificării, gradului de pregătire profesională şi competenţei angajatului, calităţii,
gradului de răspundere pe care îl implică lucrurile executate şi complexităţii lor.
Salariul suplimentar reprezintă o recompensă pentru munca peste
normele stabilite, pentru muncă eficientă şi inventivitate, cât şi pentru condiţii
deosebite de muncă. El include adaosurile şi sporurile la salariul de bază, alte plăţi
garantate şi premii curente, care se stabilesc în conformitate cu rezultatele
31
– Mihail Nani –
obţinute, condiţiile de muncă concrete, iar în unele cazuri prevăzute de legislaţie
– şi luându-se în consideraţie vechimea în muncă.
Alte plăţi de stimulare şi compensare includ recompensele conform
rezultatelor activităţii anuale, premiile potrivit sistemelor şi regulamentelor
speciale, plăţile de compensare, precum şi alte plăţi neprevăzute de legislaţie, care
nu contravin acesteia.
Salariul se calculează la finele fiecărei luni în baza:
◼ salariului de funcţie lunar stabilit în Schema de încadrare pentru
anual respectiv;
◼ listei de tarifare a cadrelor didactice;
◼ proceselor-verbale ale şedinţei comisiei pentru stabilirea vechimii în
muncă;
◼ ordinului conducătorului instituţiei privind acordarea premiilor;
◼ tabelului de evidenţă a timpului lucrat;
◼ ordinului conducătorului instituţiei privind acordarea concediului
de odihnă anual etc.
Calculul salariului se efectuează separat pentru fiecare angajat în Fişa
personală de evidenţă a veniturilor sub formă de salariu şi de alte plăti
efectuate de patron în folosul lucrătorului. În baza datelor din aceste Fişe
informaţia aferentă calculului salariului, reţinerilor din salariu, salariului spre
plată se centralizează în Statele de retribuții. Totalurile determinate în Statele
de retribuții servesc drept bază pentru contabilizarea operaţiunilor aferente
salariului calculat în nota de contabilitate 5 – borderou cumulativ privind
retribuirea muncii şi bursele, precum și a reţinerilor din salariu – în nota de
contabilitate 5a – borderou centralizator privind reţinerile din salariu.
Pentru evidenţa decontărilor cu personalul privind salariul este destinat
subcontul de pasiv 519410 „Datorii faţă de personal privind retribuirea
muncii”. În credit – calculul salariului, în debit – reţinerile din salariu, plata
salariului. Soldul creditor – datoria instituţiei faţă de salariaţi privind
retribuirea muncii.
Din sаlаriilе pеrsonаlului pot fi еfесtuаtе următoаrеlе rеţinеri:
● rеţinеri fisсаlе: impozitul pе vеniturilе pеrsoаnеlor fiziсе;
● rеţinеri soсiаlе: 6% - сontribuţii individuаlе dе аsigurări soсiаlе;
4,5% - primе dе аsigurаrе obligаtoriе de asistență mеdiсаlă;
32
– Mihail Nani –
● аltе rеţinеri: аvаnsurilе lа sаlаriilе асordаtе аntеrior; rеstituirеа
sumеlor plătitе în plus în urmа unor grеşеli dе саlсul; аvаnsul
nеrеstituit lа timp pеntru dеplаsаrеа dе sеrviсiu; în саzul
сonсеdiеrii sаlаriаtului înаintе dе еxpirаrеа аnului dе munсă, în
сontul сăruiа еl а primit dе асum сonсеdiu, pеntru zilеlе
nеluсrаtе аlе сonсеdiului; plăţi lа sindiсаtеlе dе rаmură, loсаlе;
rеţinеri pеntru dаunе mаtеriаlе саuzаtе întrеprindеrii, сomisе din
vinа аngаjаtului şi rесunosсutе dе еl; rеţinеri privind еxесutаrеа
titlurilor еxесutorii (pеnsii аlimеntаrе еtс); rеţinеri pеntru сhirii,
pеntru асhitаrеа bunurilor proсurаtе în rаtе, pеntru sеrviсii
сomunаlе prеstаtе dе obiесtеlе soсiаlе аlе entității (сăminе);
rеţinеri privind împrumuturilе асordаtе аntеrior sаlаriаţilor, еtс.
Conform Codului fiscal (art. 15 (a)) pentru persoane fizice în anul 2019
suma totală a impozitului pe venit se determină în mărime de 12% din venitul
anual impozabil.
Clasificarea conturilor de evidenţă a reţinerilor din salariu este prezentată
în schema 3.1.1.
33
– Mihail Nani –
72
519420 Datorii aferente decontărilor
personalului privind impozitele

personalului privind contribuţiile
individuale de asigurări sociale de stat

personalului privind primele de
asigurări medicale obligatorii

cu membrii sindicatelor privind
cotizaţiile de membru a sindicatului
Subco Sche
nturi ma
de 519460 Datorii aferente decontărilor
privind virările fără numerar în baza 3.1.1.
eviden Clasifi
ţă a contractelor de asigurare benevolă
carea
reţiner subco
ilor nturil
din 519470 Datorii aferente decontărilor or de
salariu privind titlurile executorii eviden
ţă a
reţiner
ilor
519480 Datorii aferente decontărilor cu din
personalul privind deponenţii salariu
519490 Alte datorii aferente

decontărilor personalului privind
remunerarea muncii
34
– Mihail Nani –
Subconturile aferente reţinerilor din salariu sunt de pasiv. În credit se
reflectă reţinerea respectivă din salariu. În debit – transferul reţinerii conform
destinaţiei. Soldul creditor – datoria instituţiei privind reţinerile din salariu.
Operațiuni economice aferente calculului salariului și reținerilor
din salariu:
1. Calculul salariului de bază:
Debit subcontul 211110 „Salariul de bază”
Credit subcontul 519410 „Datorii faţă de personal privind
2. Calculul sporurilor şi suplimentelor la salariului de bază:
Debit subcontul 211120 „Sporuri şi suplimente la
salariul de bază”
Credit subcontul 519410 „Datorii faţă de personal privind
3. Reţinerea CIAS (6%) din salariu:
Credit subcontul 519430 „Datorii aferente decontărilor
4. Reţinerea PAM (4,5%) din salariu:
5. Reţinerea impozitului pe venitul din salariu:
personalului privind impozitele”
Modalitatea de reţinere a impozitului pe venitul din salariu este
reglementată de Regulamentul cu privire la reţinerea impozitului pe
venit din salariu şi din alte plăţi efectuate de către patron în folosul
angajatului, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 697 din 22.08.2014.
35
– Mihail Nani –
Impozitul pe venit la sursa de plată se calculează şi se reţine la
momentul îndreptării venitului spre plată din venitul impozabil, determinat
ca diferenţa dintre venitul obţinut de angajat sub formă de salarii şi suma
scutirilor acordate şi deducerilor.
Venitul impozabil = Salariul calculat – deduceri (CIAS şi PAM
reţinute din salariu) – scutiri.
Conform prevederilor Codului fiscal (art. 33 (1)), fiecare contribuabil
are dreptul în anul 2019 la o scutire personală de 24000 lei pe an. Astfel,
scutirea personală lunară constituie 2000 lei (24000 lei : 12 luni = 2000 lei).
Contribuabilul are dreptul în anul 2019 la o scutire în sumă de 11280
lei anual pentru fiecare persoană întreţinută, cu excepţia invalizilor din
copilărie pentru care scutirea constituie 24000 lei anual (Codul fiscal (art. 35
(1))). Astfel, scutirea lunară pentru fiecare persoană întreţinută constituie 940
lei (11280 : 12 luni = 940 lei).
6. Reţinerea cotizaţiilor sindicale (1%) din salariu:
Credit subcontul 519450 „Datorii aferente decontărilor cu
membrii sindicatelor privind cotizaţiile de membru al
sindicatului”
7. Reţinerea pensiei alimentare din salariu în bază titlului executoriu emis
de instanţă de judecată:
privind titlurile executorii”
8. Reţinerea sumei din salariu pentru mărfurile vândute în rate:
Credit subcontul 519490 „Alte datorii aferente decontărilor
personalului privind retribuirea muncii”
9. Reţinerea sumei de asigurare benevolă din salariu:
36
– Mihail Nani –
privind virările fără numerar în baza contractelor de asigurare
benevolă”
10. Reţinerea indemnizaţiei pentru incapacitatea temporară de muncă achi-
tată din mijloacele financiare ale angajatorului pentru plasare pe card:
Debit subcontul 519630 „Datorii privind prestaţiile sociale
ale angajatorului”
Credit subcontul 519491 „Decontări privind virările fără
numerar”
11. Reţinerea indemnizaţiei pentru incapacitatea temporară de muncă
achitată din mijloacele BASS pentru plasare pe card:
Debit subcontul 519610 „Datorii privind prestaţiile de
asigurări sociale”
numerar”
12. Reţinerea salariului pentru plasare pe card:
numerar”
Reţinerile din salariu sunt transferate conform destinaţiei concomitent
cu ridicarea numerarului sau transferul în contul bancar din contul curent al
instituţiei pentru plata retribuţiei.
Cheltuielile aferente salariului de bază, sporurilor şi suplimentelor la
salariul de bază şi alte cheltuieli privind salariul calculat în luna decembrie se
trec la cheltuieli anticipate, deoarece salariul se calculează în luna decembrie
anul curent, dar se achită în luna ianuarie anul viitor, operaţiune contabilizată
în nota de contabilitate 5 din luna decembrie. La începutul lunii ianuarie din
anul bugetar următor în NC 17 se produce operaţiunea inversă de restabilire
a cheltuielilor aferente salariului de bază, sporurilor şi suplimentelor la salariul
de bază şi altor cheltuieli privind salariul.
Operațiuni economice aferente calculului salariului în luna
decembrie:
37
– Mihail Nani –
1. Trecerea cheltuielilor aferente salariului de bază, calculat în luna
decembrie 2019 la cheltuieli anticipate:
Debit subcontul 419900 „Cheltuieli anticipate”
Credit subcontul 211110 „Salariul de bază”
2. Trecerea cheltuielilor aferente sporurilor şi suplimentelor la salariul de
bază, calculate în luna decembrie 2019 la cheltuieli anticipate:
Credit subcontul 211120 „Sporuri şi suplimente la salariul de
bază”
3. Restabilirea cheltuielilor aferente salariului de bază la începutul lunii
Ianuarie 2019:
Debit subcontul 211110 „Salariul de bază”
Credit subcontul 419900 „Cheltuieli anticipate”
4. Restabilirea cheltuielilor aferente sporurilor şi suplimentelor la salariul
de bază la începutul lunii ianuarie 2019:
Debit subcontul 211120 „Sporuri şi suplimente la salariul de
bază”
Exemplu de calcul a salariului spre plată

Salariul lunar stabilitConform schemei de încadrare – 5312,50 lei
Salariatul beneficiază de scutire personală – 2000 lei
Salariatul este membru al sindicatului angajaţilor instituţiei –53,12 lei
Să se determine suma salariului spre plată.
Rezolvare:
Calculul salariului este prezentat în tabelul 3.1.2.
Tabelul 3.1.2
Calculul salariului
Reţinerile din salariu, (lei)
Salariul calculat, (lei) Impozitul Cotizaţii
CIAS PAM
pe venit sindicale
5312,50 318,75 239,06 330,56 53,12
38
– Mihail Nani –
1. Se determină CIAS reţinută din salariu (6%):
(5312,50 lei × 6%) : 100% = 318,75 lei
2. Se determină PAM reţinută din salariu (4,5%):
(5312,50 lei × 4,5%) : 100% = 239,06 lei
3. Se determină venitul impozabil:
Venitul impozabil = 5312,50 – 318,75 – 239,06 – 2000 = 2754,69 lei
4. Se determină impozitul pe venitul din salariu:
(2754,69 lei × 12%) : 100% = 330,56 lei
5. Se determină suma cotizaţiei sindicale reţinută din salariu (1%):
(5312,50 lei × 1%) : 100% = 53,12 lei
6. Se determină suma salariului spre plată:
5312,50 – 318,75 – 239,06 – 330,56 – 53,12 = 4371,01 lei
Răspuns:
Salariul spre plată constituie 4371,01 lei.
Conform prevederilor Codului muncii (art. 112(3)), orice salariat care
lucrează în baza unui contract individual de muncă beneficiază de dreptul la
concediu de odihnă anual.
Pentru perioada concediului de odihnă anual, salariatul beneficiază de o
indemnizaţie de concediu care nu poate fi mai mică decât valoarea salariului,
sporurilor şi, după caz, a indemnizaţiei de eliberare din serviciu pentru
perioada respectivă (Codul muncii art. 117(1)).
Tuturor salariaţilor li se acordă anual un concediu de odihnă plătit, cu
o durată minimă de 28 zile calendaristice, cu excepţia zilelor de sărbătoare
nelucrătoare (Codul muncii art. 113(1)).
Modalitatea de calcul a salariului aferent concediului de odihnă anual
este reglementata de Modul de calculare a salariului mediu, aprobat prin
Hotărârea Guvernului nr. 426 din 26.04.2004.
Baza de calcul a salariului aferent concediului de odihnă anual o
constituie salariul mediu realizat în ultimele 3 luni premergătoare concediului
de odihnă, în dependenţă de numărul de zile lucrătoare şi zile calendaristice în
aceste 3 luni.
Din numărul de zile lucrătoare şi de zile calendaristice se exclud zilele
de sărbătoare nelucrătoare stabilite în Codul Muncii (art. 111).
39
– Mihail Nani –
Exemplu de calcul a salariului aferent concediului de odihnă
anual
În baza ordinului conducătorului instituţiei bugetare, se acordă
concediul de odihnă anual angajatului „X” de pe 10.06.2019 până pe
07.07.2019 pe o perioadă de 28 zile calendaristice.
Să se determine salariul aferent concediului de odihnă anual.
Rezolvare:
Modul de stabilire a salariului mediu pe ultimele 3 luni şi a numărului
de zile lucrătoare şi calendaristice, fără zilele de sărbătoare nelucrătoare, este
prezentat în tabelul 3.1.3.
Tabelul 3.1.3
Nr. de zile Nr. de zile efectiv

Ultimele trei luni calendaristice fără lucrate (fără zilele de Salariul
zilele de sărbătoare sărbătoare)
martie 30 (31-1) 21 (31-10)
aprilie 27 (30-3) 19 (30-11)
mai 29 (31-2) 21 (31-10)
Total 86 61 1
Calculul salariului aferent concediului de odihnă anual cuprinde
următoarele 4 etape:
1. Se determină salariul mediu pe o zi lucrătoare prin împărţirea sumei
totale a salariului pe 3 luni la numărul de zile lucrătoare pe ultimele 3
luni:
10350 lei : 61 zile = 169,6721 lei
2. Se stabileşte coeficientul dintre zilele lucrătoare şi zilele calendaristice:
61 zile : 86 zile = 0,7093
3. Se determină salariul mediu pe o zi calendaristică prin înmulţirea
salariului mediu pe o zi lucrătoare şi coeficientul 0,7093:
169,6721 lei × 0,7093 = 120,3484 lei
4. Se determină suma salariului aferent concediului de odihnă prin
înmulţirea salariului mediu pe o zi calendaristică cu durata concediului
de odihnă:
120,3484 lei × 28 zile = 3369,76 lei
Răspuns:
40
– Mihail Nani –
Salariul calculat pentru concediul de odihnă anual constituie 3369,76 lei.
Evidenţa analitică pe subconturile de reţineri din salariu este organizată
în Cartea Mare.
Conform prevederilor Codului fiscal (art. 92(5)) instituţiile bugetare
prezintă Darea de seamă privind reţinerea impozitului pe venit, a primelor
de asigurare obligatorie de asistenţă medicală şi a contribuţiilor de
asigurări sociale de stat obligatorii calculate (Forma IPC18)
inspectoratului fiscal teritorial de stat în termen de o lună de la încheierea
lunii în care au fost efectuate plăţile.
3.2. Contabilitatea decontărilor privind

asigurările sociale de stat
Relaţiile de decontare ale instituţiilor bugetare privind asigurările

sociale de stat sunt determinate de Legea privind sistemul public de
asigurări sociale nr. 489-XIV din 08.07.1999 şi de Legea bugetului
asigurărilor sociale de stat pe anul respectiv.
Prin intermediul sistemului public de asigurări sociale, statul garantează
cetăţenilor dreptul la protecţia socială în cazurile de bătrâneţe, şomaj, boală,
invaliditate, de pierderile a întreţinătorului prin plăţi sociale – a pensiilor,
indemnizaţiilor, compensaţiilor nominative şi alte prestaţii de asigurări
sociale.
Conform Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul
2019, cuantumul contribuţiei de asigurări sociale de stat (în continuare –
CAS) achitată de patron constituie 23% din fondul de remunerare a muncii,
iar cuantumul contribuţiei individuale de asigurări sociale (în continuare –
CIAS) achitată de salariaţi – 6% din fondul de remunerare a muncii.
Responsabilitatea pentru gestionarea bugetului asigurărilor sociale de
stat o poarta Casa Naţională de Asigurări Sociale (în continuare - CNAS).
Contribuţia de asigurări sociale de stat constituie o cheltuială distinctă
pentru instituţia bugetară şi se calculează lunar prin aplicarea asupra
41
– Mihail Nani –
retribuţiei brute a cotei procentuale stabilite prin Legea bugetului asigurărilor
sociale de stat pe anul respectiv.
Conform Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2019, nu se
calculează contribuţii de asigurări sociale de stat obligatorii din următoarele
tipuri de venituri:
● Indemnizaţiile plătite în caz de concediere, în conformitate cu legislaţia;
● Indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă;
● Bursele elevilor, studenţilor, doctoranzilor înscrişi la cursurile de zi şi
bursele sportivilor, stabilite conform legislaţiei;
● Indemnizaţia unică acordată tinerilor specialişti la angajare;
● Toate tipurile de pensii stabilite conform legislaţiei cu privire la pensii;
● Recompensa pentru donarea de sânge etc.
Clasificarea subconturilor de evidenţă a contribuţiilor asigurărilor
sociale de stat este prezentată în schema 3.2.1.
Subconturi de evidenţă a contribuţiilor
de asigurări sociale de stat
519120 „Datorii pe 519430 „Datorii aferente

contribuţii de asigurări decontărilor personalului
sociale de stat” (CAS) privind CIAS” (CIAS)
Rata – 23% Rata – 6%
Schema 3.2.1. Clasificarea subconturilor de evidenţă a contribuţiilor

de asigurări sociale de stat
Pentru evidenţa decontărilor cu bugetul asigurărilor sociale de stat este
destinat subcontul de pasiv 519120 „Datorii pe contribuţii de asigurări
sociale de stat”. În creditul contului se reflectă calculul CAS, în debit –
calculul indemnizaţiei pentru incapacitatea temporară de muncă, transferul
CAS la bugetul asigurărilor sociale de stat (în continuare - BASS). Soldul
creditor reflectă datoria instituţiei bugetare faţă de BASS privind CAS.
Conform Regulamentului cu privire la condiţiile de stabilire,
modul de calcul şi de plată a indemnizaţiilor pentru incapacitatea
42
– Mihail Nani –
temporară de muncă şi altor prestaţii de asigurări sociale, aprobat prin
Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 108 din 03.02.2005, dreptul la
indemnizaţii pentru incapacitatea temporară de muncă şi altor prestaţii de
asigurări sociale îl au asiguraţii sistemului public de asigurări sociale şi şomerii
în perioada beneficierii de ajutor de şomaj domiciliaţi permanent în
Republica Moldova.
Indemnizaţiile se stabilesc în baza certificatului de concediu medical, iar
în cazul pierderii acestuia – în baza duplicatului eliberat în modul stabilit.
Alte documente nu pot servi drept temei pentru stabilirea indemnizaţiei.
Stabilirea, calcularea şi plata indemnizaţiilor pentru incapacitatea
temporară de muncă se efectuează de către unitatea în care îşi desfăşoară
activitatea de bază angajatul (unde se păstrează carnetul de muncă) prin
contract individual de muncă.
Indemnizaţiile pentru incapacitatea temporară de muncă se stabilesc
de către angajator prin organizarea procesului de examinare a
certificatelor medicale, stabilire, calculare şi plata indemnizaţiilor.
Indemnizaţia pentru îngrijirea copilului bolnav în vârstă de până la
10 ani, iar în cazul copilului care suferă de maladie oncologică şi al
copilului cu dizabilitate pentru afecţiuni intercurente – până la împlinirea
vârstei de 16 ani se acordă în bază de certificat de concediu medical,
eliberat în condiţiile legislaţiei în vigoare. Pentru un caz de îmbolnăvire a
copilului indemnizaţia se acordă pentru perioada în care copilul necesită
îngrijire, dar nu mai mult de 14 zile calendaristice – în caz de tratament
în condiţii de ambulatoriu şi de cel mult 30 zile calendaristice – în caz de
tratament în staţionar
Baza de calcul a indemnizaţiilor pentru incapacitatea temporară de
muncă o constituie venitul mediu lunar realizat în ultimele 12 luni
calendaristice premergătoare lunii producerii riscului asigurat, venit din care
au fost calculate contribuţiile de asigurări sociale.
Venitul mediu lunar asigurat se determină prin împărţirea la 12 a
venitului asigurat realizat la toate unităţile în ultimele 12 luni
calendaristice premergătoare lunii producerii riscului asigurat.
În cazul în care lunile luate în calcul sunt lucrate incomplet din motive
întemeiate, la determinarea bazei de calcul se ia în considerare venitul asigurat
din lunile calendaristice lucrate complet în perioada respectivă etc.
43
– Mihail Nani –
În cazul în care persoana desfăşoară activităţi în mai multe unităţi şi în
fiecare este asigurată, conform legislaţiei, indemnizaţia se calculează în funcţie
de venitul total asigurat. Venitul asigurat se va confirma prin certificate
eliberate de fiecare din unităţile economice în care îşi desfăşoară activitatea
salariatul.
Plata indemnizaţiilor pentru incapacitatea temporară de muncă se
efectuează odată cu achitarea salariului pe luna în care a fost depus
certificatul – în cazul asiguraţilor cu contract individual de muncă
Indemnizaţia pentru incapacitatea temporară de muncă nu se plăteşte
în cazul în care pentru timpul staţionării unităţii (filialei, secţiei)
persoanelor angajate nu li se păstrează salariul ori nu li se plăteşte
indemnizaţia pentru şomaj tehnic.
Cuantumul lunar al indemnizaţiei pentru incapacitatea temporară de
muncă pentru boli obișnuite, plătite din mijloacele financiare ale
angajatorului, constituie 75% din baza de calcul, indiferent de stagiu de
cotizare.
Cuantumul lunar al indemnizaţiei pentru incapacitatea temporară de
muncă constituie 100% din baza de calcul – în cazul unui stagiu de
cotizare de peste 9 luni (pentru bolile de SIDA, de cancer, indemnizaţia
pentru incapacitatea temporară de muncă femeilor gravide, care se află la
evidenţă în instituţiile medico-sanitare plata se efectuează integral de la
BASS, începând cu prima zi calendaristică de incapacitate temporară de
muncă).
Plata indemnizaţiei pentru incapacitatea temporară de muncă cauzată
de boli obişnuite sau de accidente nelegate de muncă, cu excepţia cazurilor
prevăzute la litera d) se efectuează în felul următor:
1) primele cinci zile calendaristice de incapacitate temporară de
muncă se plătesc din mijloacele financiare ale angajatorului, dar
nu mai mult de 15 zile calendaristice cumulative, în cazul
fiecărui angajat, pe parcursul unui an calendaristic, iar
şomerilor li se plăteşte din mijloacele BASS;
2) începând cu a şasea zi calendaristică de incapacitate temporară de
muncă, iar în cazul mai multor perioade de incapacitate
temporară de muncă – începând cu prima zi după expirarea
celor 15 zile cumulative plătite din mijloacele angajatorului,
indemnizaţia se plăteşte din mijloacele BASS.
44
– Mihail Nani –
Plată indemnizaţiilor se efectuează după depunerea certificatului de
concediu medical, odată cu achitarea salariului pe luna respectivă – în cazul
asiguraţilor cu contract individual de muncă.
Din suma indemnizaţiei pentru incapacitatea temporară de muncă, nu
se reţin:
● Contribuţia individuală de asigurări sociale de stat;
● Prima de asigurare obligatorie de asistenţă medicală;
● Impozitul pe venitul din salariu;
● Cotizaţiile sindicale.
Operaţiunile aferente calculului CAS sunt contabilizate în NC 5 –
borderou cumulativ privind retribuirea muncii şi bursele.
Operațiuni economice aferente calculului și transferului CAS la
BASS:
1. Calculul contribuţiei de asigurări sociale de stat:
Debit subcontul 212100 „Contribuţii de asigurări sociale de
stat obligatorii”
Credit subcontul 519120 „Datorii pe contribuţii de asigurări
sociale de stat”
2. Calculul indemnizaţiei pentru incapacitatea temporară de muncă din
mijloacele financiare ale angajatorului pentru primele cinci zile
calendaristice de boală:
Debit subcontul 273500 „Indemnizaţii pentru incapacitatea
temporară de munca achitate din mijloacele financiare ale
angajatorului”
Credit subcontul 519630 „Datorii privind prestaţiile sociale ale
angajatorului”
Începând cu a şasea zi calendaristică de incapacitate temporară de
muncă calculul indemnizaţiei pentru incapacitatea temporară de muncă se
efectuează din mijloacele BASS în Agențiile teritoriale ale CNAS.
3. Transferul CAS la BASS, în baza ordinului de plată, din contul curent
al instituției bugetare:
Debit subcontul 519120 „Datorii pe contribuţii de asigurări
sociale de stat”
45
– Mihail Nani –
Credit subcontul 431100 „Conturi curente în sistemul
trezorerial în monedă naţională”
Debit subcontul 431100 „Conturi curente în sistemul
Cheltuielile aferente contribuţiilor de asigurări sociale de stat,
indemnizaţiei pentru incapacitatea temporară de muncă achitată din
mijloacele financiare ale angajatorului, calculate în luna decembrie, se trec la
cheltuieli anticipate, operaţiune contabilizată în nota de contabilitate 5 din
luna decembrie. La începutul lunii ianuarie din anul bugetar următor în NC
17 se produce operaţiunea inversă de restabilire a cheltuielilor aferente
contribuţiilor de asigurări sociale de stat, indemnizaţiei pentru incapacitatea
temporară de muncă achitată din mijloacele financiare ale angajatorului.
Operațiuni economice aferente calculului CAS în luna
decembrie:
1. Trecerea cheltuielilor aferente contribuţiilor de asigurări sociale de
stat, calculate în luna decembrie 2019 la cheltuieli anticipate:
Credit subcontul 212100 „Contribuţii de asigurări sociale de
stat obligatorii”
2. Trecerea cheltuielilor aferente indemnizaţiei pentru incapacitatea
temporară de muncă, calculată din mijloacele angajatorului în luna
decembrie 2019 la cheltuieli anticipate:
Credit subcontul 273500 „Indemnizaţii pentru incapacitatea
angajatorului”
3. Restabilirea cheltuielilor aferente contribuţiilor de asigurări sociale de
stat la începutul lunii ianuarie 2020:
Debit subcontul 212100 „Contribuţii de asigurări sociale de
stat obligatorii”
4. Restabilirea cheltuielilor aferente indemnizaţiei pentru incapacitatea
46
– Mihail Nani –
temporară de muncă, calculată din mijloacele angajatorului, la
începutul lunii ianuarie 2020:
angajatorului”
Exemplu de calcul a indemnizaţiei pentru incapacitatea
temporară de muncă
Conform certificatului de concediu medical (boală obişnuită)
angajatului ”Y” i s-a acordat concediu medical de la 30.10.2019 până la
10.11.2019 (12 zile calendaristice). Stagiul de cotizare constituie 9 ani 3 luni.
Să se determine suma indemnizaţiei pentru incapacitatea temporară de
munca calculată din mijloacele financiare ale angajatorului pentru primele
cinci zile calendaristice de boală.
Rezolvare:
1. Se determină venitul mediu lunar pe ultimele 12 luni:
Venitul Venitul
Nr. Nr.
Luna mediu Luna mediu lunar,
crt. crt.
lunar, lei lei
1. Octombrie 4500 7. Aprilie 4500
2. Noiembrie 4500 8. Mai 4500
3. Decembrie 4500 9. Iunie 5220
4. Ianuarie 5700 10. Iulie 4500
5. Februarie 4500 11. August 4500
6. Martie 4500 12. Septembrie 4500
Total 55920
55920 lei : 12 luni = 4660 lei.
2. Se stabileşte mărimea zilnică a venitului mediu asigurat pentru o zi
calendaristică în luna octombrie şi luna noiembrie:
Octombrie – 4660 lei : 31 zile = 150,3229 lei
47
– Mihail Nani –
Noiembrie – 4660 lei : 30 zile = 155,3333 lei
3. Se calculează mărimea zilnică a indemnizaţiei pentru incapacitatea
temporară de munca în dependenţă de stagiu de cotizare, care
constituie 90%:
Octombrie – (150,3229 lei × 75%) : 100% = 112,7422 lei
Noiembrie – (155,3333 lei × 75%) : 100% = 116,50 lei
4. Se determină suma indemnizaţiei pentru incapacitatea temporară de
muncă achitată din mijloacele financiare ale angajatorului, pe
perioada 30.10.2019 – 31.10.2019:
112,7422 lei × 2 zile = 254,2160 lei
5. Se determină suma indemnizaţiei pentru incapacitatea temporară de
muncă achitată din mijloacele financiare ale angajatorului, pe
perioada 01.11.2019 – 03.11.2019:
116,50 lei × 3 zile = 349,50 lei
6. Se determină suma totală a indemnizaţiei pentru incapacitatea
temporară de muncă achitată din mijloacele financiare ale
angajatorului pentru primele cinci zile calendaristice de boală, pe
perioada 30.10.2019 – 03.11.2019:
Octombrie (30.10.2019 – 31.10.2019) – 254,22 lei
Noiembrie (01.11.2019 – 03.11.2019) – 349,50 lei
Total 603,72 lei
7. Calculul indemnizaţiei pentru incapacitatea temporară de muncă din
mijloacele financiare ale angajatorului pentru primele cinci zile
calendaristice de boală:
temporară de munca achitate din mijloacele
financiare ale angajatorului” – 676,45 lei
Credit subcontul 519630 „Datorii privind prestaţiile sociale
ale angajatorului” – 676,45 lei
Din salariul angajaţilor se reţine contribuţia individuală de asigurări
sociale de stat în mărime de 6%.
Pentru evidenţa CIAS este destinat subcontul de pasiv 519430
„Datorii aferente decontărilor personalului privind CIAS”. În credit se
reflectă reţinerea CIAS din salariu. În debit – transferul CIAS la bugetul
48
– Mihail Nani –
asigurărilor sociale de stat. Soldul creditor – datoria instituţiei bugetare faţă
de bugetul asigurărilor sociale de stat aferentă CIAS.
Operațiuni economice aferente reținerii și transferului CIAS la
BASS:
1. Reţinerea CIAS (6%) din salariu:
2. Transferul CIAS la bugetul asigurărilor sociale de stat, în baza ordinului
de plată, din contul curent al instituției bugetare:
Modalitatea de rambursare a sumei CIAS reţinută şi virată în plus la
bugetul asigurărilor sociale de stat este reglementată de Regulamentul
privind rambursarea sumei CIAS virate în plus la bugetul asigurărilor
sociale de stat, aprobat prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova
nr. 267 din 07.04.2009.
Evidenţa analitică pe subconturile 519430 „Datorii aferente
decontărilor personalului privind CIAS”, 519120 „Datorii pe contribuţii de
asigurări sociale de stat” este organizată în Cartea Mare.
La sfârşitul fiecărei luni se întocmeşte Darea de seamă privind
reţinerea impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de
asistenţă medicală şi a contribuţiilor de asigurări sociale de stat
obligatorii calculate (Forma IPC18) care în termeni stabiliţi se prezintă
inspectoratului fiscal teritorial de stat.
49
– Mihail Nani –
3.3. Contabilitatea decontărilor privind asigurarea

obligatorie de asistenţă medicală
Relaţiile de decontare ale instituţiilor bugetare privind asigurarea

obligatorie de asistenţă medicală sunt reglementate de Legea cu privire la
asigurarea obligatorie de asistenţă medicală nr. 1585-XIII din 27.02.1998 şi
Legea cu privire la mărimea, modul şi termenele de achitare a primelor de
asigurare obligatorie de asistenţă medicală nr. 1593-XV din 26.12.2002.
Conform Legii cu privire la asigurarea obligatorie de asistenţă medicală
nr. 1585-XIII din 27.02.98, asigurarea obligatorie de asistenţă
medicală reprezintă un sistem garantat de stat de apărare a intereselor
populaţiei în domeniul ocrotirii sănătăţii prin constituirea, din contul
primelor de asigurare, a unor fonduri băneşti destinate pentru acoperirea
cheltuielilor de tratare a stărilor condiţionate de survenirea evenimentelor
asigurate (maladie sau afecţiune). Sistemul asigurării obligatorii de asistenţa
medicală oferă cetăţenilor Republicii Moldova posibilităţi egale în obţinerea
asistenţei medicale oportune şi calitative.
În sistemul asigurării obligatorii de asistenţa medicală asigurător este
Compania Naţională de Asigurări în Medicina şi agenţiile ei
teritoriale.
Între asigurător şi instituţia medicală se încheie un contract de acordare
a asistenţei medicale (de prestare a serviciilor medicale) în cadrul asigurării
obligatorii de asistentă medicală, conform căruia instituţia medicală se obliga
să acorde persoanelor asigurate asistenţa medicală calificată, în volumul şi
termenii prevăzuţi în Programul unic. Fiecărei persoane asigurate i se
eliberează o poliţă de asigurare obligatorie de asistenţa medicală, în temeiul
căreia persoana va beneficia de întregul volum de asistenţa medicală, prevăzut
în Programul unic şi acordat de toate instituţiile medicale din Republica
Moldova.
Conform Legii cu privire la mărimea, modul şi termenele de achitare a
primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală nr. 1593-XV din
26.12.2002, prima de asigurare obligatorie de asistenţă medicală
reprezintă suma fixă sau contribuţie procentuală la salariu şi la alte forme de
50
– Mihail Nani –
retribuire a muncii, la onorarii, pe care asiguratul este obligat să o plătească
asiguratorului pentru preluarea riscului persoanei asigurate conform
legislaţiei şi contractului de asigurare.
Plătitori ai primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală sunt:
a) unităţile, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de
organizare;
b) angajaţii unităţilor, indiferent de tipul de proprietate şi forma
juridică de organizare;
c) Guvernul – pentru categoriile respective stabilite de legislaţie;
d) persoanele fizice care desfăşoară activitate de întreprinzător
conform legislaţiei;
e) alte persoane fizice cu domiciliu în Republica Moldova.
Conform Legii cu privire la mărimea, modul şi termenele de achitare a
primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală nr. 1593-XV din
26.12.2002 sunt stabilite tipurile de venituri din care nu se calculează primele
de asigurare obligatorie de asistenţă medicală:
⮞ Bursele elevilor, studenţilor şi doctoranzilor înscrişi la cursurile de
zi şi bursele sportivilor stabilite conform legislaţiei;
⮞ Sumele plătite elevilor din şcolile profesionale polivalente, şcolile
de meserii şi şcolile medii de cultură generală pentru lucrările
executate de ei;
⮞ Indemnizaţia acordată pentru incapacitatea temporară de muncă;
⮞ Toate tipurile de pensii stabilite în conformitate cu legislaţia cu
privire la pensii;
⮞ Plăţile compensatorii pentru donarea de sânge etc.
Conform Legii fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă
medicală pe anul 2019, este stabilit cuantumul primei de asigurare
obligatorie de asistenţă medicală de 4,5% pentru angajator şi 4,5% pentru
angajat din fondul de retribuire a muncii.
Clasificarea conturilor de evidentă a primelor de asigurare obligatorie
de asistenţă medicală este prezentată în schema 3.3.1.
51
– Mihail Nani –
Subconturi de evidenţă a primelor de

asigurare obligatorie de asistenţă medicală
519130 „Datorii pe prime de 519440 „Datorii aferente

asigurări medicale obli- decontărilor personalului
gatorii” privind primele de asigurări
Rata – 4,5% medicale obligatorii”
Rata – 4,5%
Schema 3.3.1. Clasificarea subconturilor de evidenţă a primelor de

asigurare obligatorie de asistenţă medicală
Pentru evidenţa primei de asigurare obligatorie de asistenţă medicală
achitată de către angajator (patron) este destinat subcontul de pasiv 519130
„Datorii pe prime de asigurări medicale obligatorii”. În credit – calculul
PAM. În debit – transferul PAM la fondul asigurărilor obligatorii de
asistenţă medicală. Soldul creditor reflectă datoria instituţiei bugetare faţă de
fondul asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală.
Transferul primelor de asigurare medicală la fondul asigurărilor
obligatorii de asistenţă medicală se efectuează concomitent cu plata salariului.
Operaţiunile aferente calcului primelor de asigurare obligatorie de
asistenţă medicală sunt contabilizate în NC 5 – borderou cumulativ privind
retribuirea muncii şi bursele.
Operațiuni economice aferente calculului și transferului PAM la
fondul asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală:
1. Calculul primei de asigurare obligatorie de asistenţă medicală:
Debit subcontul 212210 „Prime de asigurare obligatorie de
asistenţă medicală achitate de patroni pe teritoriul ţării”
Credit subcontul 519130 „Datorii pe prime de asigurări
medicale obligatorii”
52
– Mihail Nani –
2. Transferul primei de asigurare medicală la fondul asigurărilor
obligatorii de asistenţă medicală în baza ordinului de plată:
Debit subcontul 519130 „Datorii pe prime de asigurări
medicale obligatorii”
Concomitent finanţarea primită din bugetul de stat:
Cheltuielile aferente primei de asigurare obligatorie de asistenţă
medicală, calculată în luna decembrie, se trec la cheltuieli anticipate,
operaţiune contabilizată în nota de contabilitate 5 din luna decembrie. La
începutul lunii ianuarie din anul bugetar următor în NC 17 se produce
operaţiunea inversă de restabilire a cheltuielilor aferente PAM.
Operațiuni economice aferente calculului PAM în luna
decembrie:
1. Trecerea cheltuielilor aferente primei de asigurare obligatorie de
asistenţă medicală, calculate în luna decembrie 2019 la cheltuieli
anticipate:
Credit subcontul 212210 „Prime de asigurare obligatorie de
2. Restabilirea cheltuielilor aferente primei de asigurare obligatorie de
asistenţă medicală la începutul lunii ianuarie 2018:
Debit subcontul 212210 „Prime de asigurare obligatorie de
Pentru evidenţa primei de asigurare obligatorie de asistenţă medicală
reţinută din salariul angajaţilor este destinat subcontul de pasiv 519440
„Datorii aferente decontărilor personalului privind primele de
asigurări medicale obligatorii”. În credit – reţinerea primei din salariu. În
debit – transferul primei la fondul asigurărilor obligatorii de asistenţă
53
– Mihail Nani –
medicală. Soldul creditor reflectă datoria instituţiei bugetare faţă de fondul
asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală.
Operațiuni economice aferente reținerii și transferului PAM la
fondul asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală:
1. Reţinerea primei de asigurare obligatorie de asistenţă medicală din
salariu:
2. Transferul primei de asigurare obligatorie de asistenţă medicală reţinută
din salariu la fondul asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală în
baza ordinului de plată:
Evidenţa analitică pe subconturile 519130 „Datorii pe prime de
asigurări medicale obligatorii”, 519440 „Datorii aferente decontărilor
personalului privind primele de asigurări medicale obligatorii” este organizată
în Cartea Mare.
3.4. Contabilitatea avansurilor acordate entităţilor
Din punct de vedere juridic creanţele reрrezintă dreрturile рe care

agentul ecоnоmic le are asuрra unоr terţi рentru activităţi рrestate şi
neîncasate. Sub aspect cоntabil, raроrturile juridice рatrimоniale cu
debitоrii рresuрun dоuă mоmente distincte:
a) înregistrarea dreрtului de creanţă a entității faţă de clienţi, adică
54
– Mihail Nani –
cоnsemnarea dreрtului de a cere clienţilоr achitarea valоrii
bunurilоr
livrate, lucrărilоr executate, serviciilоr рrestate;
b) recuрerarea creanţelоr – încasarea efectivă a valоrii bunurilоr
livrate,
serviciilоr рrestate, lucrărilоr executate.
În procesul actvităţii instituţiilor bugetare apar decontări cu diferiţi
agenţi economici generate de necesitatea achiziţionării bunurilor şi serviciilor.
Modalitatea de achiziţionare a serviciilor de către instituţiile bugetare este
reglementată de următoarele acte legislative şi normative:
● Legea privind achiziţiile publice nr. 131 din 03.07.2015;
● Regulamentul cu privire la achiziţiile publice de valoare mică
nr. 665 din 27.05.2016;
● Regulamentul privind achiziţia bunurilor şi serviciilor prin
cererea ofertelor de preţuri nr. 987 din 10.10.2018.
Conform Legii bugetului de stat pe anul 2019 (art. 15) este interzisă
achitarea în avans, de către instituţiile bugetare/autorităţile publice, finanţate
de la bugetul de stat, persoanelor fizice şi juridice, pentru achiziţionarea
mărfurilor, serviciilor şi lucrărilor, cu excepţia lucrărilor de construcţii şi
reparaţii capitale, a căror valoare nu va depăşi 10 la sută din limita anuală
stabilită pe obiectiv în scopul organizării proceselor tehnologice şi procurării
de materiale şi utilaj.
Plăţile în avans pentru construcţii/reparaţii capitale se efectuează de
către instituţiile bugetare conform contractelor de achiziţii publice, încheiate
între executorii de buget şi furnizori în limita soldurilor alocaţiilor disponibile
la zi pentru cheltuielile respective stabilite în documentul Alocații bugetare.
Pentru evidenţa avansului pe termen scurt acordat agenţilor economici
este prevăzut subcontul de activ 419320 „Avansuri acordate unităţilor
din afara sistemului bugetar”. În debit – transferul avansului pe termen
scurt antreprenorilor pentru executarea lucrărilor de construcţii/ reparaţii
capitale. În credit – costul lucrărilor de construcţii/reparaţii capitale
executate. Soldul debitor reflectă suma avansurilor pe termen scurt acordate
antreprenorilor pentru lucrări de construcţii/reparaţii capitale.
Operaţiunile aferente avansului pe termen scurt acordat agenţilor
economici sunt contabilizate în NC 7 – borderou cumulativ privind
55
– Mihail Nani –
creanţele cu clienţii, în care se ține și evidenţa analitică pe subcontul
419320.
Operațiuni economice aferente transferului și stingerea
avansului pe termen scurt:
1. Transferul avansului pe termen scurt antreprenorului SRL „X” din
contul curent al instituţiei bugetare, în baza ordinului de plată, pentru
reparaţii capitale:
Debit subcontul 419320 „Avansuri acordate unităţilor din
afara sistemului bugetar”
2. Stingerea avansului pe termen scurt pentru reparaţii capitale executate
în baza facturii fiscale de antreprenorul SRL „X”:
Debit subcontul 519220 „Datorii faţă de furnizori din afara
sistemului bugetar”
Credit subcontul 419320 „Avansuri acordate unităţilor din
Conform Codului civil, în relaţiile de decontare ale instituţiilor bugetare
cu agenţii economici este stabilit termenul de prescripţie de 3 an, în interiorul
căruia persoana juridică poate să-şi apere, pe calea intentării unei acţiuni în
instanţa de judecată, dreptul încălcat.
3. Stingerea avansului acordat altor entităţi cu termenul de prescripţie
expirat, în baza ordinului conducătorului instituţiei bugetare:
Debit subcontul 289900 „Alte cheltuieli ale instituţiilor
bugetare”
Credit subcontul 419320 „Avansuri acordate unităţilor din
Persoanele responsabile (contabilul şef, adjunctul contabilului şef etc.)
pentru admiterea datoriei debitoare cu termenul de prescripţie expirat poartă
răspundere disciplinară, administrativă, penală.
56
– Mihail Nani –
3.5. Contabilitatea creanţelor aferente decontărilor

cu titularii de avans
Decontările cu titularii de avans privind deplasările în interes de serviciu

sunt reglementate de Regulamentul cu privire la delegarea salariaţilor
entităţilor din Republica Moldova, aprobat prin Hotărârea
Guvernului Republicii Moldova nr. 10 din 5.01.2012 (în continuare -
Regulamentul nr. 10 din 5.01.2012).
Titularii de avans sunt angajaţii instituţiei, cărora li se eliberează
mijloace băneşti spre decontare pentru acoperirea cheltuielilor de deplasare în
interes de serviciu sau achiziţionarea bunurilor.
Conform Codului Muncii (art.174(1)), prin deplasare în interes de
serviciu se înţelege delegarea salariatului, conform ordinului angajatorului, pe
un anumit termen, pentru executarea obligaţiilor de muncă în afara locului
de munca permanent.
În baza ordinului angajatorului pe numele detaşatului se eliberează
legitimaţia de deplasare în care se indică:
− denumirea instituţiei bugetare pe care o reprezintă;
− numele, prenumele detaşatului;
− funcţia deţinută;
− numărul şi data ordinului conducătorului instituţiei bugetare;
− localitatea de destinaţie şi denumirea instituţiei spre care se
deleagă;
− scopul şi termenul detaşării.
În legitimaţia de deplasare se fac menţiuni despre plecarea în deplasare,
sosirea la punctele de destinaţie, plecarea din ele şi sosirea la locul de muncă
permanent şi se autentifică prin ştampilele instituţiilor corespunzătoare.
Termenul detaşării angajaţilor se determină de către conducătorii
instituţiilor şi nu poate depăşi doi ani la detaşarea peste hotare şi 60 zile – în
hotarele Republicii Moldova, fără a lua în calcul timpul aflării în drum.
57
– Mihail Nani –
Angajatului detaşat i se păstrează locul de muncă (funcţia) şi salariul
mediu pentru timpul deplasării.
Detaşatului îi sunt achitate următoarele cheltuieli:
− de transport;
− diurna;
− pentru închirierea locuinţei (de cazare).
Cheltuielile de transport se achită detaşatului în baza biletelor de
călătorie până la locul de destinaţie şi retur – spre locul permanent de muncă
cu transportul aerian, feroviar, naval, transportul auto public, cu excepţia
taximetrelor, la tarifele clasei economice.
În cazul neprezentării documentelor de călătorie, achitarea pentru
transport pe teritoriul Republicii Moldova se efectuează conform tarifului
minim.
Achitarea diurnei detaşatului se efectuează conform Normelor
diurnelor stabilite pe două categorii de personal – I si II în Anexa nr.2 la
Regulamentul nr. 10 din 5.01.2012 (Anexa 4). Categoriile personalului
detaşat sunt stabilite în Anexa nr.1 la Regulamentul nr. 10 din 5.01.2012
(Anexa 3).
Normele diurnelor sunt stabilite diferenţiat în funcţie de localitatea /
ţara de destinaţie şi categoria de personal. Astfel, în cazul detaşării angajatului
în oraşele si localităţile rurale din Republica Moldova norma diurnei
constituie 100 lei pe zi pentru ambele categoriile de personal. În cazul
detaşării peste hotarele ţării norma diurnei este stabilită diferenţiat pentru
fiecare ţară în valuta ţării de destinaţie – euro, dolari SUA etc. Astfel, în cazul
detaşării angajatului în Belgia norma diurnei constituie 45 euro/zi pentru
categoria I de personal, 50 euro/zi – pentru categoria II de personal.
Pentru zilele de plecare si sosire diurnele se plătesc în mărime de 100%
din normele stabilite pentru ţara respectivă.
În cazul detaşării pentru o singură zi în teritoriul Republicii Moldova
diurna nu se plăteşte, iar peste hotarele republicii, diurna se plăteşte în
mărime de 100% din norma diurnei stabilită pentru ţara respectivă.
Diurna se majorează cu 50% din norma diurnei pentru Preşedintele
Republicii Moldova, Preşedintele Parlamentului şi Prim-ministrul Republicii
58
– Mihail Nani –
Moldova, iar cu 25% – pentru viceprim-miniştrii şi vicepreşedinţii
Parlamentului Republicii Moldova.
Cheltuielile pentru închirierea locuinţei (de cazare) se recuperează
angajatului detaşat conform plafoanelor-limită de cazare stabilite pe două
categorii de personal – A şi B în Anexa nr. 2 la Regulamentul nr. 10 din
5.01.2012. Astfel, în cazul detaşării în or. Briceni plafonul-limită de cazare pe
zi pentru categoria A de personal constituie 300 lei, iar pentru categoria B –
550 lei. În cazul detaşării peste hotarele Republicii Moldova, de exemplu, în
Belgia plafonul-limită de cazare pe zi pentru categoria A de personal
constituie 200 euro, iar pentru categoria B – 250 euro.
Cheltuielile pentru închirierea locuinţei sunt justificate de către titularii
de avans în baza documentelor care confirmă cheltuielile pentru cazare în
hotel (factura fiscală de la hotel și cecul de la aparatul de casă).
În cazul în care nu sunt prezentate documentele ce ar confirma
cheltuielile efectuate la închirierea locuinţei, aceste cheltuieli se compensează
angajatului la detaşarea în hotarele Republicii Moldova în mărime de 25 lei pe
zi, iar peste hotarele ţării – 10% din plafonul-limită de cazare stabilit pentru
ţara respectivă, pentru fiecare noapte aflată în deplasare.
Pentru evidenţa decontărilor cu titularii de avans este destinat
subcontul de activ 419510 „Creanţe aferente decontărilor cu titularii de
avans”. În debitul contului se reflectă avansul acordat titularului de avans. În
credit – justificarea cheltuielilor de către titularul de avans, rambursarea
avansului neutilizat în casă. Soldul debitor – creanţa instituţiei bugetare
aferentă decontărilor cu titularii de avans.
Operaţiunile economice aferente decontărilor cu titularii de avans sunt
contabilizate în nota de contabilitate 8 – borderou cumulativ privind
decontările cu titularii de avans.
La detaşarea salariatului, acestuia i se plăteşte un avans în monedă
naţională. Detaşarea angajatului se efectuează în baza ordinului
conducătorului instituţiei bugetare. Baza de calcul a avansului o constituie:
− localitatea de destinaţie şi termenul detaşării stabilite în ordinul
conducătorului instituţiei bugetare;
− norma diurnei;
− plafonul-limită de cazare.
59
– Mihail Nani –
Exemplu de calcul al avansului spre decontare acordat
titularului de avans
În baza ordinului conducătorului instituţiei bugetare nr.12B din
08.09.2018 se detaşează în interes de serviciu angajatul din m. Chişinău în or.
Briceni de pe 13.09.2019 până pe 24.09.2019 pe o perioadă de 12 zile
calendaristice. Categoria A de personal.
Să se determine suma avansului acordat titularului de avans.
Rezolvare:
1) Calculul cheltuielilor de transport tur-retur. Costul biletului de
călătorie Chişinău-Briceni – 120 lei:
120 lei × 2 = 240 lei
2) Calcului cheltuielilor pentru diurnă (norma diurnei – 100 lei):
100 lei × 12 zile = 1200 lei
3) Calculul cheltuielilor de cazare (Plafonul-limită de cazare pentru or.
Briceni – 300 lei):
300 lei × 11 zile = 3300 lei
4) Calculul totalului avansului spre decontare:
180 lei + 900 lei + 2310 lei = 3390 lei
Răspuns:
Avansul acordat titularului de avans constituie 3390 lei.
Calculul avansului spre decontare acordat titularului de avans este
prezentat în tabelul 3.5.1.
Tabelul 3.5.1
Nr. Norma diurnei, plafonul- Sum
Cheltuieli Nr. de zile
crt. limită de cazare, (lei) ac
1 De transport 120,00 2
2 Diurna 100,00 12
3 De cazare 300,00 11
Total X X
Operațiuni economice aferente avansul acordat titularului de
avans:
1. Avansul plătit din casă titularului de avans în baza dispoziției de plată:
60
– Mihail Nani –
titularii de avans” – 4 740
lei
Credit subcontul 434100 „Casa în monedă naţională”– 4 740 lei
Sau:
Transferul avansului în baza ordinului de plată din contul curent al
instituţiei bugetare la unitatea bancară pentru plasarea avansului pe
card bancar:
titularii de avans” – 4 740 lei
trezorerial în monedă naţională” – 4 740 lei
trezorerial în monedă naţională” – 4 740 lei
Credit subcontul 149800 „Finanţare de la buget” – 4 740 lei
După întoarcere din detaşare angajatul întocmeşte decontul de avans
pe care în termen de 5 zile trebuie să-l prezinte în contabilitate. La decontul de
avans se anexează documentele care confirmă cheltuielile efectuate în
deplasare – biletele de călătorie, factura fiscală de la hotel, cecul de la aparatul
de casă. În baza decontului de avans sunt justificate cheltuielile suportate de
către titularul de avans în deplasare. De asemenea, în termen de 5 zile de la
întoarcerea din deplasare angajatul trebuie să ramburseze în casa instituţiei
bugetare suma avansului neutilizat.
Exemplu de calcul a cheltuielilor suportate de titularul de avans în
deplasare din m. Chişinău în or. Briceni pe perioada
13.09.2018 – 24.09.2018
Să se determine suma cheltuielilor suportate de titularul de avans.
Rezolvare:
1) Calculul cheltuielilor de transport (tur-retur):
120 lei × 2 = 240 lei
2) Calcului cheltuielilor pentru diurnă:
100 lei × 12 zile = 1200 lei
3) Calculul cheltuielilor de cazare (conform chitanţei de la hotel – 280
lei/zi):
280 lei × 11 zile = 3080 lei
61
– Mihail Nani –
4) Calculul totalului cheltuielilor de detaşare justificate de către titularul
de avans:
240 lei + 1200 lei + 3080 lei = 4520 lei
Răspuns:
Suma cheltuielilor suportate de titularul de avans constituie 3060 lei.
Calculul cheltuielilor justificate de titularul de avans este prezentat în
tabelul 3.5.2.
Tabelul 3.5.2
Norma diurnei, Cheltuieli

Nr. Nr.
Cheltuieli cheltuieli de cazare, conform de
crt. de zile
(lei) ava
1 De transport 120,00 2
2 Diurna 100,00 12
3 De cazare 280,00 11
Total X X
Operațiuni economice aferente cheltuielilor justificate de către
titularul de avans:
1. Cheltuieli justificate de către titularul de avans în baza decontului de avans:
Debit subcontul 222710 „Deplasări de serviciu în
interiorul ţării” – 4 520 lei
Credit subcontul 419510 „Creanţe aferente decontărilor
cu titularii de avans” – 4 520 lei
2. Rambursarea avansului neutilizat în casă de către titularul de avans
(4740 lei – 4520 lei = 220 lei):
Debit subcontul 434100 „Casa în monedă naţională” – 220 lei
Credit subcontul 419510 „Creanţe aferente decontărilor
cu titularii de avans” – 220 lei
Exemplu, când cheltuielile suportate de către detaşatul din
mun.Chişinău în or.Briceni pe perioada 13.09.2019–24.09.2019 depăşesc
limita cheltuielilor aprobate prin Hotărârea Guvernului Republicii
Moldova nr. 10 din 5.01.2012:
Rezolvare:
62
– Mihail Nani –
1) Calculul cheltuielilor de transport (tur-retur):
120 lei × 2 = 240 lei
2) Calculul cheltuielilor pentru diurnă:
100 lei × 12 zile = 1200 lei
3) Calculul cheltuielilor de cazare (conform chitanţei de la hotel –
2380 lei pentru 7 zile din perioada 13.09.2019–20.09.2019. Pentru perioada
20.09.2019–24.09.2019 detaşatul n-a prezentat chitanţa de la hotel):
a) verificarea încadrării sumei 2380 lei cheltuită pentru
cazare pe perioada 13.09.2019–20.09.2019 în plafonul –
limită de cazare stabilit pentru oraşe:
2380 lei : 7 zile = 340 lei > 300 lei
b) pentru perioada 13.09.2019–20.09.2019:
300 x 7 zile = 2100 lei
c) pentru perioada 20.09.2019–24.09.2019:
25 lei × 4 zile = 100 lei
Notă: Se acceptă pentru justificare suma cheltuielilor de cazare care nu
depăşeşte plafonul-limită de cazare stabilit pentru localitatea respectivă
conform Hotărârii Guvernului Republicii Moldova nr.10 din 5.01.2012.
Diferenţa de 40 lei/zi dintre cheltuielile pentru cazare efectuate conform
chitanţei de la hotel – 340 lei/zi şi plafonul-limită de cazare stabilit pentru
oraşe – 300 lei/zi este suportată de către titularul de avans din mijloacele
băneşti proprii.
4) Calculul totalului cheltuielilor de detaşare justificate de către titularul
de avans:
240 lei + 1200 lei + 2100 lei + 100 lei = 3640 lei.
Răspuns:
Suma cheltuielilor suportate de titularul de avans constituie 3640 lei.
3.6. Contabilitatea creanţelor din prestarea

serviciilor
63
– Mihail Nani –
privind întreţinerea copiilor în instituţiile preşcolare
Specificul finanţării instituţiilor preşcolare constă în faptul că acestea

sunt întreţinute nu numai din finanţarea bugetară, dar şi din taxa de
întreţinere achitată de către părinți.
Ministerul Educaţiei, Culturii și Cercetării emite anual Ordinul cu
privire la normele financiare pentru alimentarea copiilor/elevilor din
instituţiile de învățămînt. Astfel, conform Ordinului Ministerului
Educaţiei, Culturii și Cercetării nr. 13 din 11.01.2019, sunt stabilite pentru
anul 2019 normele financiare pentru alimentarea copiilor din instituţiile
preşcolare, prezentate în tabelul 3.6.1.
Tabelul 3.6.1
Normele financiare pentru alimentarea copiilor/elevilor din
instituţiile
de educație antepreșcolară și de învățământ preșcolar pentru anul
2019
în creşe, grădiniţe şi creşe-grădiniţe
în vârstă până la 3 ani de la 3 până la 7 ani
4 6 9-10,5 12-24 4 6 9-10,5 12-24 24
ore ore ore ore ore ore ore ore or
Din mijloace 4,90 9,60 14,20 19,10 6,10 11,20 17,50 19,10 22,5
bugetare (lei/zi)
Taxa de întreţinere în instituţiile preşcolare achitată de către părinți
pentru fiecare zi frecventată constituie 50 la sută din costul normelor de
cheltuieli pentru alimentarea copiilor suportate de la buget.
Pentru copiii/elevii de vârstă timpurie şi şcolară din casele de
copii, gimnazii/şcoli de tip internat şi sanatorial – 34,50 lei/zi/copil.
Pentru alimentarea gratuită a elevilor claselor I-IV din şcolile primare,
gimnazii, şcolile medii de cultură generală şi licee, precum şi a elevilor claselor
V-XII din instituţiile preuniversitare din partea stângă a Nistrului şi
municipiul Bender, subordonate Ministerului Educaţiei, elevii Liceului
Teoretic „Ştefan cel Mare”, Grigoriopol, cu sediul în Liceul Teoretic
64
– Mihail Nani –
Doroţcaia, inclusiv elevii din s. Doroţcaia, raionul Dubăsari norma financiară
– 10,80 lei/zi/elev, iar pentru elevii din liceele-internat cu profil sportiv, după
cum urmează:
Vîrsta 12-15 ani Vîrsta 16-19 ani
cl.V-VIII cl.IX-XII
Total (lei/zi) 46,40 61,00
Se permite conducătorilor instituţiilor instructiv-educative să majoreze
cheltuielile pentru alimentarea copiilor din contul mijloacelor speciale
(donaţii, sponsorizări etc.) şi ajutoarelor umanitare.
Conform Instrucţiunii cu privire la condiţiile şi modul de scutire
de plată pentru întreţinerea în instituţiile de educaţie preşcolară şi în
şcoli de tip internat a copiilor din familiile cu mulţi copii şi cele
socialmente vulnerabile şi ordinea de determinare a mijloacelor băneşti
ce revin la un membru al familiei pe luna, aprobată prin Ordinul
Ministerului Educaţiei nr. 420 din 22.06.1999, organelor administraţiei
locale, organizaţiilor, care au în subordinea lor instituţii preşcolare şi şcoli-
internat li se acordă dreptul de a scuti integral sau parţial de plata pentru
întreţinerea copiilor din familiile cu mulţi copii şi socialmente vulnerabile.
Integral sunt scutiţi părinţii:
⮞ venitul lunar al căror pe semestrul precedent nu depăşeşte
mărimea de patru salarii minime pentru fiecare membru al
familiei;
⮞ aflaţi în concedii forţate;
⮞ care nu sunt încadraţi în câmpul muncii şi stau la evidenţă la
Oficiul pentru ocuparea forţei de muncă;
⮞ care sunt studenţi cu frecvenţă la zi;
⮞ care sau îmbolnăvit şi au suferit de boala actinică provocată de
consecinţele avariei de la CAE Cernobâl.
Parţial sunt scutiţi:
⮞ părinţii care au 3 şi mai mulţi copii;
⮞ familiile incomplete, inclusiv mamele singure;
⮞ familiile care au la întreţinere copii invalizi.
Problema cu privire la scutirea de plată pentru întreţinerea copiilor în
instituţiile preşcolare şi şcoli-internat se examinează semestrial de către
organele administraţiei bugetare locale în baza certificatelor care justifică
65
– Mihail Nani –
necesitatea eliberării de plată pentru întreţinerea copiilor, prezentate de
părinţi.
Calcularea plăţii pentru întreţinerea copiilor în instituţiile preşcolare se
efectuează la sfârşitul lunii în baza tabelului de evidenţă a frecventării copiilor
şi normelor financiare pentru alimentarea copiilor din instituţiile prșcolare
stabilite pe anul respectiv.
De exemplu, în luna septembrie 2019 copilul cu vârsta de 4 ani a
frecventat instituţia preşcolară 20 de zile. Norma financiară pentru
alimentarea copiilor cu vârsta de la 3 până la 7 ani (9-10,5 ore) din plata
părinţilor – 8,75 lei/zi.
Se determină suma plăţii pentru întreţinerea copilului în luna
septembrie 2019:
8,75 lei × 20 zile = 175 lei
Calculul plăţii pentru întreţinerea copiilor în instituţiile preşcolare se
efectuează în Borderoul privind decontările cu părinţii pentru
întreţinerea copiilor pe fiecare grupă de copii.
În baza calculelor efectuate pe luna respectivă în contabilitate se
întocmeşte separat pentru fiecare copil Chitanţa de recepţie a plăţilor
nefiscale, care se înaintează părinţilor. Părinţii trebuie să achite în baza
chitanţei plata la unitatea bancară până la finele lunii în care a primit chitanţa.
Responsabilitatea pentru încasarea plăţii de la părinţi o poartă
conducătorul instituţiei preşcolare.
Operaţiunile aferente decontărilor cu părinţii pentru întreţinerea
copiilor în instituţiile preşcolare sunt contabilizate în NC 15 – borderou
centralizator de decontări cu părinţii pentru întreţinerea copiilor.
Evidenţa decontărilor cu părinţii pentru întreţinerea copiilor în
instituţiile preşcolare se ţine în subcontul de activ 419230 „Creanţe
aferente tipurilor speciale de plăţi”. În debit – calculul plăţii pentru
întreţinerea copiilor. În credit – achitarea plăţii de către părinţi. Soldul
debitor – creanţa aferentă decontărilor cu părinţii pentru întreţinerea
copiilor în instituţia preşcolară.
Operațiuni economice aferente calculului și achitării plăţii
pentru întreţinerea copiilor în instituţiie preşcolare:
1. Calculul plăţii pentru întreţinerea copiilor în instituţia preşcolară:
66
– Mihail Nani –
Debit subcontul 419230 „Creanţe aferente tipurilor speciale
de plăţi”
Credit subcontul 142310 „Încasări de la prestarea serviciilor cu
plată”
2. Achitarea plăţii de către părinţi pentru întreţinerea copiilor în instituţia
preşcolară în baza Chitanţei de recepţie a plăţilor nefiscale:
Credit subcontul 419230 „Creanţe aferente tipurilor speciale
de plăţi”
Evidenţa analitică pe subcontul 419230 „Creanţe aferente tipurilor
speciale de plăţi” este organizată în Borderoul privind decontările cu
părinţii pentru întreţinerea copiilor.
3.7. Contabilitatea datoriilor faţă de furnizori
În procesul activităţii instituţiilor bugetare apar datorii faţă de diferiţi

agenţi economici generate de necesitatea achiziţionării bunurilor şi serviciilor,
executării de lucrări.
Datoriile reprezintă angajamentul de plată al entităţii faţă de
furnizori pentru bunurile procurate şi serviciile prestate, lucrările
executate, faţă de personalul angajat privind remunerarea muncii, faţă de
stat privind plata impozitelor şi taxelor, faţă de alte persoane juridice şi
fizice.
Modalitatea de achiziţionare a bunurilor şi serviciilor de către
instituţiile bugetare este reglementată de următoarele acte legislative şi
normative:
● Legea privind achiziţiile publice nr. 131 din 03.07.2015;
● Regulamentul cu privire la achiziţia bunurilor şi serviciilor prin
cererea ofertelor de preţuri nr. 245 din 04.03.2008;
● Regulamentul achiziţiilor publice de valoare mică nr. 665 din
27.05.2016.
67
– Mihail Nani –
Pentru evidenţa datoriilor pe termen scurt privind facturile comerciale
este prevăzut subcontul de pasiv 519220 „Datorii faţă de furnizori din
afara sistemului bugetar”. În credit – valoarea bunurilor şi serviciilor
achiziţionate/lucrărilor executate. În debit – stingerea datoriei creditoare.
Soldul creditor – suma datoriilor pe termen scurt privind facturile
comerciale.
Operaţiunile aferente decontărilor cu creditorii se contabilizează în nota
de contabilitate 6 – borderou cumulativ privind decontările cu furnizorii.
Operațiuni economice aferente calculului și achitării plăţii privind
serviciile prestate de entități:
1. Calculul cheltuielilor aferente serviciilor prestate de ÎM
„Autosalubritate” în luna septembrie 2019 în baza facturii fiscale:
Debit subcontul 222190 „Alte servicii comunale”
Credit subcontul 519220 „Datorii faţă de furnizori din afara
2. Calculul cheltuielilor aferente serviciilor prestate de SA „Apă-Canal”
în luna septembrie 2019 în baza facturii fiscale:
Debit subcontul 222140 „Apă şi canalizare”
3. Transferul plătiţi SA „Apă-Canal” din contul curent al instituţiei
bugetare, în baza ordinului de plată, pentru stingerea datoriei
creditoare aferentă serviciile prestate în luna septembrie 2019:
4. Procurarea, timbrelor poştale conform facturii fiscale:
Debit subcontul 439900 „Alte valori”
68
– Mihail Nani –
5. Procurarea biletelor de tratament şi odihnă conform facturii fiscale:
Debit subcontul 439300 „Bilete de tratament şi odihnă”
6. Achiziţionarea literaturii de către instituţia de învăţământ de la persoana
fizică în baza Actului de achiziție a mărfurilor:
Debit subcontul 318110 „Procurarea altor mijloace fixe”
7. Reţinerea impozitului pe venit la sursa de plată (12%):
Credit subcontul 519110 ”Datorii pe impozite şi taxe”
8. Achitarea plăţii persoanei fizice din casă pentru literatura achiziţionată
de instituţie în baza dispoziției de plată:
9. Stingerea datoriei cu termenul de prescripţie expirat:
Credit subcontul 149900 „Alte venituri ale instituţiilor
bugetare”
În scopul monitorizării şi analizei datoriilor cu termen de achitare expirat
instituţiile bugetare întocmesc lunar Raportul privind creanțele cu termen
expirat și datoriile cu termen de achitare expirat formate în
autoritățile/instituţiile bugetare (formularul FD-049) pe care îl prezintă
instituţiilor ierarhic superioare (ministerelor de resort/ direcţiilor financiare
raionale, municipale) până la data de 15 a lunii următoare perioadei de
gestiune, împreună cu nota explicativă.
Evidenţa analitică pe subcontul 519220 este organizată in NC 6 în
mod poziţional pe fiecare entitate.
69
– Mihail Nani –
3.8. Contabilitatea împrumuturilor bugetare la

primăriile săteşti/orăşeneşti
În procesul executării bugetelor săteşti/orăşeneşti în anumite perioade
de timp veniturile bugetului sătesc/orăşenesc nu sunt suficiente pentru
acoperirea cheltuielilor aprobate în bugetul sătesc / orăşenesc. În aceste
condiţii administraţiile săteşti / orăşeneşti, conform Legii privind finanţele
publice locale nr. 397-XV din 16.10.2003, pot angaja împrumuturi
bugetare cu scadenţă în acelaşi an bugetar.
În acest scop administraţia sătească / orăşenească înaintează un demers
cu argumentarea necesităţii angajării împrumutului bugetar consiliului
raional / municipal. Împrumutul bugetar se acordă administraţiei săteşti /
orăşeneşti din bugetul raional / municipal în baza deciziei consiliului raional /
municipal fără gaj şi fără dobândă. Suma împrumutului bugetar nu poate
depăşi 5% din totalul venitului bugetului sătesc / orăşenesc aprobat în anul
curent.
De regulă, împrumuturile bugetare sunt angajate pentru plata
datoriilor aferente salariilor angajaților din sfera bugetară sau serviciilor
comunale.
Evidenţa împrumuturilor bugetare se ţine la grupa de conturi de pasiv
543 „Împrumuturi între bugetele locale în cadrul unei unităţi
administrativ-teritoriale”. În credit – încasarea împrumutului bugetar în
contul curent al bugetului sătesc. În debit – rambursarea împrumutului
bugetar bugetului raional / municipal din contul curent al bugetului sătesc.
Soldul creditor – datoria bugetului sătesc / orăşenesc faţă de bugetul
raional / municipal aferentă împrumutului bugetar.
Grupa de conturi 543 „Împrumuturi între bugetele locale în
cadrul unei unităţi administrativ-teritoriale” se divizează în următoarele
subconturi de nivelul II:
543110 „Primirea împrumuturilor între bugetele locale de nivelul II şi
bugetele locale de nivelul I în cadrul unei unităţi
administrativ-teritoriale”;
70
– Mihail Nani –
543120 „Rambursarea împrumuturilor între bugetele locale de nivelul
II şi bugetele locale de nivelul I în cadrul unei unităţi
administrativ-teritoriale”.
Operațiuni economice aferente primirii și rambursării
împrumutului bugetar de către bugetului sătesc:
1. Suma împrumutul bugetar pe termen scurt primită de la bugetul
raional / municipal în contul curent al bugetului sătesc:
Credit subcontul 543110 „Primirea împrumuturilor între
bugetele locale de nivelul II şi bugetele locale de nivelul I în
cadrul unei unităţi administrativ-teritoriale”
2. Rambursarea împrumutului bugetar bugetului raional / municipal din
contul curent al bugetului sătesc / orăşenesc în baza ordinului de plată:
Debit subcontul 543120 „Rambursarea împrumuturilor între
bugetele locale de nivelul II şi bugetele locale de nivelul I în
cadrul unei unităţi administrativ-teritoriale”
Evidenţa analitică pe grupa de conturi 543 este organizată în Cartea
Mare pe subconturi.
1. Ce reprezintă salariul?
2. Care sunt sporurile la salariul de bază?
3. Cum se determină venitul impozabil?
4. Care subconturi se utilizează pentru contabilizarea salariului?
5. Ce indemnizaţii de asigurări sociale de stat se achită salariaţilor în
instituţiile bugetare din contul CAS?
6. Care subconturi se utilizează pentru contabilizarea CAS, PAM?
7. Care este baza de calcul a concediului de odihnă anual?
8. Care este baza de calcul a indemnizaţiei pentru incapacitatea
temporară de muncă?
9. Care sunt cheltuielile suportate de titularii de avans în deplasare?
10. Care este baza de calcul a avansului acordat detașatului?
11. Ce reprezintă datoriile?
71
– Mihail Nani –
12. Care este baza de calcul a plăţii pentru întreţinerea copiilor în
instituţiile preşcolare?

Tema 1, 2, 3 Din Manual

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Tema 1, 2, 3 Din Manual

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1

PRINCIPIILE GENERALE ALE ORGANIZĂRII

1.1. Instituţiile bugetare, definire, rol şi organizare

1.1. Instituţiile bugetare, definire, rol şi organizare

1.2. Reglementarea normativă a contabilităţii

Organizarea şi funcţionarea contabilităţii în instituţiile bugetare se

1.3. Bugetul public naţional, componenţă

Bugetul public reprezintă documentul-program prin care se prevede anual

Bugetul consolidat Bugetul consolidat

Schema 1.3.1. Structura bugetului public naţional

1.4. Particularităţile organizării contabilităţii

Contabilitatea prevede înregistrarea tuturor operaţiunilor economice în

1.5. Planul de conturi al evidenţei contabile

Contabilizarea operaţiunilor economice în instituţiile bugetare se bazează pe

Structura subcontului 314110

Clasa 3 Subclasa 31 Grupa de Subcontul

Schema 1.5.1. Structura subcontului 314110 Procurarea maşinilor şi

1.6. Executorii de buget, drepturile şi obligaţiunile lor

Executorii de buget sunt conducătorii instituţiilor bugetare

Principali Secundari Terţiari

Miniştrii, Rectorii Directorii

Schema 1.6.1. Clasificarea executorilor de buget

2.1. Finanţarea bugetară şi sarcinile ei. Trăsăturile şi metoda

2.1. Finanţarea bugetară şi sarcinile ei.

Prin intermediul finanţării bugetare se realizează sarcinile statului în

2.2. Contabilitatea finanţării şi a numerarului

2.3. Evidenţa numerarului în casierie

Instituţiile bugetare folosesc în activitatea lor un volum considerabil de

2.4. Inventarierea casei şi contabilizarea

Conform Normelor pentru efectuarea operaţiunilor de casă în

Credit subcontul 434100 „Casa în monedă naţională”

1. Ce reprezintă finanţarea bugetară?

3.1. Contabilitatea decontărilor cu personalul privind retribuirea

3.1. Contabilitatea decontărilor cu personalul

Salarizarea angajaţilor din sfera bugetară este reglementată de:

519430 Datorii aferente decontărilor

519440 Datorii aferente decontărilor

519450 Datorii aferente decontărilor

519490 Alte datorii aferente

Exemplu de calcul a salariului spre plată

Nr. de zile Nr. de zile efectiv

3.2. Contabilitatea decontărilor privind

Relaţiile de decontare ale instituţiilor bugetare privind asigurările

519120 „Datorii pe 519430 „Datorii aferente

Schema 3.2.1. Clasificarea subconturilor de evidenţă a contribuţiilor

3.3. Contabilitatea decontărilor privind asigurarea

Relaţiile de decontare ale instituţiilor bugetare privind asigurarea

Subconturi de evidenţă a primelor de

519130 „Datorii pe prime de 519440 „Datorii aferente

Schema 3.3.1. Clasificarea subconturilor de evidenţă a primelor de

3.4. Contabilitatea avansurilor acordate entităţilor

Din punct de vedere juridic creanţele reрrezintă dreрturile рe care

3.5. Contabilitatea creanţelor aferente decontărilor

Decontările cu titularii de avans privind deplasările în interes de serviciu

Norma diurnei, Cheltuieli

3.6. Contabilitatea creanţelor din prestarea

Specificul finanţării instituţiilor preşcolare constă în faptul că acestea

3.7. Contabilitatea datoriilor faţă de furnizori

În procesul activităţii instituţiilor bugetare apar datorii faţă de diferiţi

3.8. Contabilitatea împrumuturilor bugetare la

S-ar putea să vă placă și