Tema 1 2 3 Din Manual

– Mihail Nani – 1
TEMA 1
PRINCIPIILE GENERALE ALE ORGANIZĂRII

CONTABILITĂŢII INSTITUŢIILOR BUGETARE
1.1. Instituţiile bugetare, definire, rol şi organizare

1.2. Reglementarea normativă a contabilităţii
instituţiilor bugetare
1.3. Bugetul public naţional, componenţă şi structură
1.4. Particularităţile organizării contabilităţii instituţiilor
bugetare
1.5. Planul de conturi al evidenţei contabile în instituţiile bugetare
1.6. Executorii de buget, drepturile şi obligaţiunile lor
1.1. Instituţiile bugetare, definire, rol şi organizare
Statul îşi realizează funcţiile sale printr-o reţea vastă de instituţii ale
puterii şi administraţiei de stat, instituţii de învăţământ, ale justiţiei şi
procuraturii, armatei etc.
Instituţiile bugetare sânt entităţile prin intermediul cărora se
efectuează redistribuirea venitului naţional, care se realizează prin
intermediul bugetului public naţional, sub forma sumelor cheltuite pentru
satisfacerea nevoilor social-culturale, învăţământ, ocrotirea sănătăţii,
întreţinerea administraţiei de stat, apărarea ţării etc.
Conform Codului civil (art. 184(1)), instituţia bugetară se constituie în
baza unui act emis de autoritatea publică şi este finanţată integral sau parţial
de la bugetul acesteia din urmă. (Autoritate publică – Parlamentul,
Guvernul). Instituţiile bugetare nu dispun de venituri proprii pentru
acoperirea cheltuielilor pe care le suportă în procesul activităţii lor şi
respectiv sânt finanţate integral sau parţial de la bugetul de stat, bugetele
raionale,
municipale, orăşeneşti, săteşti.
Privite din punct de vedere al importanţei activităţii pe care o
desfăşoară deosebim:
 instituţii bugetare de subordonare de stat;
 instituţii bugetare de subordonare locală.
2 – Mihail Nani
Din categoria instituţiilor de subordonare de stat fac parte organele

centrale ale administraţiei de stat care îndeplinesc sarcini de conducere pe
întreg teritoriul ţării, precum şi instituţiile subordonate lor. Dintre acestea
putem menţiona:
 parlamentul;
 preşedinţia;
 guvernul;
 ministerele;
 agenţiile de stat;
 judecătoriile;
 colegiile;
 armata naţională;
 procuratura generală etc.
Din categoria instituţiilor de subordonare locală fac parte organele
locale ale administraţiei de stat şi instituţiile din subordonarea lor directă.
De exemplu:
 consiliile raionale, municipale, orăşeneşti, săteşti;
 primăriile municipale, orăşeneşti, săteşti;
 direcţiile financiare raionale, municipale;
 direcţiile de învăţământ raionale, municipale;
 şcolile;
 grădiniţele;
 casele de cultură etc.
Unele organe locale ale administraţiei de stat au o dublă subordonare
fiind în sfera de activitate atât a consiliilor raionale / municipale, cât şi a
ministerelor de resort. Astfel, direcţiile financiare raionale / municipale sunt
subordonate nu numai consiliilor raionale / municipale, dar şi ministerului
finanţelor, direcţiile de învăţământ raionale / municipale – ministerului
educaţiei, culturii și cercetării, comisariatele de poliţie raionale / municipale
– ministerului de interne etc.
Cele două categorii de instituţii bugetare se deosebesc prin sursa din
care sunt finanţate. Astfel, instituţiile de subordonare de stat sunt finanţate
din bugetul de stat, iar cele de subordonare locală – din bugetele raionale,
municipale, orăşeneşti, săteşti.
Obiectul contabilităţii instituţiilor bugetare îl constituie patrimoniul
public aflat în administrarea acestora: finanţarea din buget şi cheltuielile
bugetare, veniturile colectate, mijloacele materiale şi băneşti, drepturile şi
obligaţiile rezultate din activitatea desfăşurată cu respectarea prevederilor

legale.
Notă: veniturile colectate se constituie din taxa de şcolarizare (de
studii), taxa de cazare în cămin, darea în locaţiune a încăperilor etc.
Prin intermediul contabilităţii instituţiilor bugetare se asigură evidenţa
finanţelor publice de care dispune statul.
Operaţiunile financiar-economice în instituţiile bugetare sunt
contabilizate prin sistemul propriu de evidenţă contabilă reglementat de
Ordinul Ministrului Finanţelor Nr. 216 din 28.12.2015 privind aprobarea
planului de conturi contabile în sistemul bugetar şi a normelor metodologice
privind evidenţa contabilă şi raportarea financiară în sistemul bugetar.
Pentru instituțiile bugetare nu sunt elaborate Standarde Naționale de
Contabilitate.
Instituţiile bugetare elaborează şi aprobă Politica de contabilitate
conform Normelor metodologice privind evidenţa contabilă şi raportarea
financiară în sistemul bugetar Nr. 216 din 28.12.2015.
Evidenţa contabilă în instituţiile bugetare are următoarele sarcini:
 înregistrarea la zi a finanţării bugetare, veniturilor realizate şi
cheltuielilor efectuate;
 contabilizarea corectă a circulaţiei mijloacelor materiale şi
băneşti;
 evidenţa decontărilor cu diferiţi debitori şi creditori;
 asigurarea integrităţii patrimoniului aflat în administrare;
 întocmirea şi prezentarea la termenii stabiliţi a rapoartelor
financiare.
De asemenea, evidenţa contabilă are sarcina de a preîntâmpina
încălcarea disciplinei bugetare, asigurând consumul mijloacelor bugetare în
limitele aprobate în bugetul de stat / bugetele raionale, municipale,
orăşeneşti, săteşti şi conform destinaţiei stabilite în aceste bugete.
Evidenţa contabilă trebuie să oglindească la timp toate modificările
cantitative şi valorice ale mijloacelor şi resurselor unei instituţii.
În baza datelor furnizate de evidenţa contabilă conducătorii
instituţiilor bugetare adoptă decizii în conducerea activităţii curente a
instituţiilor.
Conducătorii instituţiilor bugetare şi ai aparatului financiar-contabil al
acestora au sarcina de a se ocupa permanent de buna administrare şi utilizare
a mijloacelor bugetare, asigurând utilizarea eficientă a mijloacelor materiale
şi băneşti.
4 – Mihail Nani
Responsabilitatea pentru organizarea corespunzătoare a evidenţei

contabile o poartă conducătorul instituţiei bugetare şi contabilul-şef al
acesteia.
1.2. Reglementarea normativă a contabilităţii

Organizarea şi funcţionarea contabilităţii în instituţiile bugetare se

realizează în conformitate cu actele legislative şi normative prin care se
asigură o reglementare unitară a acesteia pe întreg teritoriul ţării.
Contabilitatea instituţiilor bugetare este reglementată de următoarele
acte legislative şi normative:
⮞ Legea contabilităţii nr. 113-XVI din 27.04.2007;
⮞ Legea finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale nr. 181
din 25.07.2014;
⮞ Legea privind finanţele publice locale nr. 397-XV din 16.10.2003;
⮞ Legea cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar
nr. 355-XVI din 23.12.2005;
⮞ Legea privind sistemul de salarizare a funcţionarilor publici nr. 48
din 22.03.2012;
⮞ Legea privind indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de
muncă şi alte prestaţii de asigurări sociale nr. 289-XV din
22.02.2004;
⮞ Legea privind controlul financiar public intern nr.
229 din 23.09.2010;
⮞ Modul de calculare a salariului mediu nr. 424 din 26.04.2004;
⮞ Regulamentul cu privire la reţinerea impozitului pe venit din
salariu şi din alte plăţi efectuate de către patron în folosul
angajatului nr. 697 din 22.08.2014;
⮞ Regulamentul cu privire la delegarea salariaţilor entităţilor din
Republica Moldova nr. 10 din 5.01.2012;
⮞ Regulamentul privind inventarierea nr. 60 din 29.05.2012;
⮞ Catalogul mijloacelor fixe şi activelor nemateriale nr. 338 din
21.03.2003;
⮞ Clasificaţia bugetară nr. 208 din 24.12.2015;
⮞ Ordinul Ministrului Finanţelor Nr. 216 din 28.12.2015 privind

aprobarea planului de conturi contabile în sistemul bugetar şi a
normelor metodologice privind evidenţa contabilă şi
raportarea financiară în sistemul bugetar.
Legea contabilităţii stabileşte cadrul juridic a cerinţelor unice şi a
mecanismului de reglementare a contabilităţii şi raportării financiare în
Republica Moldova, regulile generale privind documentarea operaţiunilor
economice, întocmirea registrelor contabile, inventarierea patrimoniului,
întocmirea şi prezentarea rapoartelor financiare.
Legea finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale
stabileşte sistemul bugetar, care este o parte integrantă a sistemului de
finanţe bugetare ale statului, reprezentat prin bugetul public naţional şi de
asemenea stabileşte procesul bugetar care începe cu elaborarea bugetului şi
se finalizează prin aprobarea raportului privind executarea lui pentru anul
bugetar respectiv.
Legea privind finanţele publice locale stabileşte structura,
elaborarea, aprobarea şi executarea bugetelor unităţilor – administrativ-
teritoriale (raioanelor, municipiilor, oraşelor, satelor), drepturile şi
responsabilităţile executorilor de buget de subordonare locală.
Legea cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar
reglementează modul, condiţiile de salarizare şi mărimile salariilor
personalului din autorităţile administraţiei bugetare, instituţiile şi
organizaţiile finanţate de la bugetul public naţional.
Legea privind sistemul de salarizare a funcţionarilor publici
reglementează modul şi condiţiile de salarizare a funcţionarilor publici,
precum şi mărimea salariilor acestora.
Legea privind indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de
muncă şi alte prestaţii de asigurări sociale stabileşte dreptul la prestaţii de
asigurări sociale pentru prevenirea, limitarea, înlăturarea riscurilor sociale şi
susţinerea financiară a persoanelor îndreptăţite a le primi, în cazul
producerii unor astfel de riscuri.
Legea privind controlul financiar public intern stabileşte cadrul
juridic al controlului financiar public intern și reglementează consolidarea
răspunderii manageriale pentru gestionarea optimă a resurselor conform
obiectivelor entităţii publice, pe baza principiilor bunei guvernări, prin
implementarea sistemului de management financiar şi control şi a activităţii
de audit intern în sectorul public.
Modul de calculare a salariului mediu reglementează calcularea
salariului mediu al personalului încadrat, în bază de contract individual de
6 – Mihail Nani
muncă, la întreprinderi, în organizaţii şi instituţii, indiferent de tipul lor de

proprietate şi forma de organizare juridică.
Regulamentul cu privire la reţinerea impozitului pe venit din
salariu şi din alte plăţi efectuate de către patron în folosul angajatului
reglementează modul de calculare, reţinere şi achitare la buget a impozitului
pe venit reţinut din salariu şi din alte plăţi efectuate de către patron în
folosul angajatului, precum şi din plăţile achitate în folosul persoanelor
fizice care nu practică activitate de întreprinzător pentru serviciile prestate
şi/sau efectuarea de lucrări.
Regulamentul cu privire la delegarea salariaţilor entităţilor din
Republica Moldova determină modul de delegare şi se aplică tuturor
persoanelor fizice şi juridice, atît de drept public, cît şi de drept privat, care
desfăşoară activitate de întreprinzător, organizaţiilor necomerciale, inclusiv
instituţiilor publice, indiferent de domeniul de activitate, tipul de proprietate
şi forma juridică de organizare.
Regulamentul privind inventarierea reglementează modul de
efectuare a inventarierii patrimoniului, de determinare şi reflectare a
rezultatelor inventarierii, precum şi formularele utilizate cu ocazia
inventarierii.
Catalogul mijloacelor fixe şi activelor nemateriale reglementează
clasificarea mijloacelor fixe şi activelor nemateriale, precum şi duratele de
funcţionare utilă a fiecărei familii de mijloace fixe şi active nemateriale.
Clasificaţia bugetară reprezintă un sistem unificat de coduri ce
grupează şi sistematizează indicatorii bugetari conform anumitor criterii,
pentru asigurarea comparabilităţii, precum şi normele metodologice de
aplicare a acestora.
Ordinul Ministrului Finanţelor Nr. 216 din 28.12.2015 privind
aprobarea planului de conturi contabile în sistemul bugetar şi a
normelor metodologice privind evidenţa contabilă şi raportarea
financiară în sistemul bugetar reglementează documentarea şi
contabilizarea operaţiunilor financiar-economice în instituţiile bugetare.
1.3. Bugetul public naţional, componenţă

şi structură
Bugetul public reprezintă documentul-program prin care se prevede

anual mărimea şi structura veniturilor şi cheltuielilor din cadrul economiei
publice.
Printr-un buget bine alcătuit, Parlamentul şi Guvernul pot avea o
imagine de ansamblu, aproape exactă, asupra raportului dintre valoarea
bunurilor materiale şi nemateriale create în economia naţională şi valoarea
eforturilor făcute pentru realizarea lor. În mod similar, organele locale ale
puterii şi administraţiei de stat pot avea o astfel de imagine la nivel
mezoeconomic.
Astfel, bugetul public este instrumentul de programare, de executare
şi de control asupra rezultatelor executării resurselor băneşti ale societăţii şi
a modului de repartizare şi utilizare a acestora prin cheltuieli. Cu alte
cuvinte, bugetul public reflectă activitatea privind finanţele publice ale
statului. El reprezintă un act prin care se prevăd şi se aprobă prin lege
veniturile şi cheltuielile anuale ale statului.
Conform legii finanțelor publice și responsabilității bugetar – fiscale
nr. 181 din 25.07.2014 Bugetul public naţional cuprinde:
 bugetul de stat;
 bugetul asigurărilor sociale de stat;
 fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală;
 bugetele locale.
Bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, fondurile
asigurării obligatorii de asistenţă medicală formează bugetul consolidat
central.
Bugetele locale cuprind bugetele locale de nivelul întîi (bugetele
satelor/comunelor, oraşelor/municipiilor, cu excepţia municipiilor Chişinău
şi Bălţi) şi bugetele locale de nivelul al doilea (bugetele raionale, bugetul
central al unităţii teritoriale autonome Găgăuzia, bugetele municipale Bălţi
şi Chişinău), care în ansamblu formează bugetul consolidat local.
Ministerul Finanţelor elaborează proiectul legii bugetului de stat pe
care în termenii stabiliţi îl prezintă Guvernului. De asemenea, Casa
Naţională de Asigurări Sociale elaborează proiectul legii bugetului
asigurărilor sociale de stat pe care îl prezintă Guvernului, iar Compania
Naţională de Asigurări în Medicină elaborează proiectul legii fondului
asigurării obligatorii de asistenţă medicală pe care îl prezintă Guvernului.
8 – Mihail Nani
Guvernul examinează și aprobă proiectele acestor bugete pe care le

supune, separat, aprobării Parlamentului. În caz de formare a fondului
extrabugetar, el se prezintă spre aprobare Parlamentului.
Dacă bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat și fondul
asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală nu au fost adoptate prin lege cu
cel puţin trei zile înainte de expirarea exerciţiului bugetar, se aplică în
continuare bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale de stat ale anului
precedent, până la adoptarea noilor bugete.
Nici o cheltuială bugetară nu poate fi aprobată fără stabilirea sursei de
finanţare.
Bugetele raioanelor, oraşelor şi satelor se elaborează, se aprobă şi se
execută în conformitate cu Legea privind finanţele publice locale nr. 397-
XV din 16.10.2003.
Bugetele săteşti, orăşeneşti, raionale, municipale se elaborează de
autorităţile administraţiei publice locale (primăriile săteşti, orăşeneşti,
direcţiile financiare raionale, municipale) şi se aprobă de consiliile săteşti,
orăşeneşti, raionale, municipale.
Structura bugetului public naţional este prezentată în schema 1.3.1.
Bugetul public naţional
Bugetul consolidat central Bugetul consolidat local
Schema 1.3.1. Structura bugetului public naţional

Prin intermediul bugetului public naţional se efectuează distribuirea şi
redistribuirea venitului naţional. Distribuirea
Bugetele locale venitului naţional
Bugetele locale se
BS prinBASS
realizează FAM
încasarea impozitelor, detaxelor,
nivelul contribuţiilor
întîi de asigurări
de nivelul doi
sociale de stat, primelor de asigurări obligatorii de asistență medicală de la
contribuabili în bugetul public naţional, care formează veniturile bugetului
public naţional. Redistribuirea venitului naţional se realizează sub forma
cheltuielilor efectuate din bugetul public naţional pentru satisfacerea
nevoilor social- culturale, întreţinerea aparatului de stat, apărarea ţării etc.
Contabilitatea instituţiilor bugetare înregistrează, prelucrează şi

studiază date referitoare la distribuirea şi redistribuirea venitului naţional.
Astfel, prin bugetul public naţional sunt reflectate finanţele publice,
care exprimă fluxuri financiare privind formarea resurselor băneşti publice
şi fluxuri financiare care se utilizează în procesul de gestionare a acestor
resurse pentru desfăşurarea activităţii statului.
1.4. Particularităţile organizării contabilităţii

Contabilitatea prevede înregistrarea tuturor operaţiunilor economice în

baza documentelor primare. În instituţiile bugetare se utilizează, în general,
aceleaşi documente primare ca şi la întreprinderi – ordin de plată, dispoziţie
de încasare, dispoziţie de plată, tabel de evidenţă a timpului lucrat, certificat
de boală, factură fiscală, foaia de parcurs, decont de avans, proces-verbal de
casare a mijloacelor fixe etc. Totodată, se utilizează unele documente
primare specifice numai instituţiilor bugetare – lista de eliberare a
materialelor pentru necesităţile instituţiei, chitanţa de recepţie a plăţilor
nefiscale, factură – comandă.
În baza documentelor primare operaţiunile economice se
contabilizează în notele de contabilitate. Pentru fiecare tip de operaţiune
economică este prevăzută o notă de contabilitate încadrată cu un număr
permanent. De exemplu, operaţiunile de casă sunt contabilizate în nota de
contabilitate 1 – borderou cumulativ privind operaţiunile de casă,
operaţiunile aferente mişcării mijloacelor băneşti în conturile curente
bugetare se contabilizează în nota de contabilitate 2 – borderou cumulativ
privind circulaţia mijloacelor în conturile bugetare curente, nota de
contabilitate 8 – borderou cumulativ privind decontările cu titularii de avans
etc. În total se utilizează 16 note de contabilitate încadrate cu un număr
permanent (Anexa 1). Pentru alte operaţiuni şi operaţiunile „Storno” se
întocmeşte nota de contabilitate, care se numerotează începând cu numărul
17 şi în care se indică conţinutul operaţiunilor, debitul şi creditul conturilor,
suma.
În notele de contabilitate operaţiunile economice se contabilizează pe
parcursul lunii în ordinea cronologică a producerii lor. La finele lunii în
notele de contabilitate se calculează rulajele şi soldul final pe conturile
sintetice respective.
1 – Mihail Nani
Apoi, sumele rulajelor din notele de contabilitate se înregistrează în

Cartea Mare pentru fiecare nota de contabilitate separat şi pe conturile
sintetice respective.
La finele lunii în Cartea Mare se calculează rulajele şi soldurile pe
conturile sintetice.
Pentru evidenţa analitică şi utilizează diferite fişe şi registre. De exemplu:
⮞ Fişa de inventar a mijlocului fix;
⮞ Registrul de casă;
⮞ Balanţa de verificare pe subclasa 31 „Mijloace fixe”;
⮞ Balanţa de verificare pe subclasa 33 „Stocuri de materiale
circulante”;
⮞ Balanţa de verificare pe subcontul 419520 „Creanţe aferente
decontărilor cu personalul privind recuperarea daunei materiale
şi lipsurilor”.
În baza documentelor primare pe parcursul lunii se efectuează
înregistrările operaţiunilor economice în registrele evidenței analitice și se
contabilizează operațiunile economice în notele de contabilitate. La finele
lunii în registrele evidenței analitice se calculează rulajele şi soldurile pe
conturile analitice, care trebuie să corespundă rulajelor şi soldurilor
conturilor sintetice respective din Cartea Mare. La sfârșitul perioadei de
gestiune în baza soldurilor subconturilor din Cartea mare se întocmesc
Bilanțul contabil și rapoartele financiare.
1.5. Planul de conturi al evidenţei contabile

în instituţiile bugetare
Contabilizarea operaţiunilor economice în instituţiile bugetare se

bazează pe Planul de conturi contabile în sistemul bugetar (Anexa 2),
aprobat prin ordinul Ministrului Finanţelor Nr.216 din 28.12.2015 privind
aprobarea planului de conturi contabile în sistemul bugetar şi a normelor
metodologice privind evidenţa contabilă şi raportarea financiară în sistemul
bugetar.
Planul de conturi contabile reprezintă un nomenclator sistematizat de
conturi care asigură uniformitatea contabilității curente a activității
economice și reflectarea evenimentelor acesteia. Utilizarea planului de
– Mihail Nani 1
conturi contabile asigură descrierea clară și obiectivă a operațiunilor

economice, înregistrarea uniformă a activelor și pasivelor.
Planul de conturi contabile reprezintă un act normativ de bază în
domeniul contabilității prin intermediul căruia fiecare fapt economic este
reflectat dublu in contabilitate.
Planul de conturi contabile cuprinde 8 clase, care sunt expuse în tabelul
1.5.1.
Tabelul 1.5.1
Clasele planului de conturi contabile
Nr. clasei Denumirea clasei
1 Venituri
2 Cheltuieli
3 Active nefinanciare
4 Active financiare
5 Datorii
6 Mijloace transmise şi primite între conturi
7 Rezultate
8 Conturi extrabilanţiere
Fiecare clasă se divizează în subclase, sublasele – în grupe de conturi,
iar grupele de conturi – în subconturi.
Apartenența subcontului la o clasă sau alta se determină după prima
cifră a simbolului acestuia.
Simbolul subclasei constă din două cifre. Prima cifră indică simbolul
clasei, din care face parte subclasa respectivă, a doua cifră – numărul de
ordine al subclasei în clasa respectivă.
Simbolul grupei de conturi constă din trei cifre. Primele două cifre
indică subclasa, din care face parte grupa de conturi respectivă, a treia cifră
– numărul de ordine al grupei de conturi în subclasa respectivă.
Simbolul subcontului constă din șase cifre. Primele trei cifre indică
grupa de conturi, din care face parte subcontul respectiv, următoarele trei
cifre
– numărul de ordine al subcontului în grupa de conturi respectivă.
De exemplu, structura subcontului 314110 Procurarea maşinilor şi
utilajelor este reflectată în schema 1.5.1:
Structura subcontului 314110

Clasa 3 Subclasa 31 Grupa de Subcontul
Active Mijloace fixe conturi 314 314110
nefinanciare Maşini şi Procurarea
utilaje maşinilor şi
1 – Mihail Nani
Schema 1.5.1. Structura subcontului 314110 Procurarea maşinilor şi

utilajelor
Grupele de conturi se utilizează pentru generalizarea informației care
urmează a fi reflectată în rapoartele financiare și destinată utilizatorilor
interni și externi. Acestea se subdivizează în conturi de bilanț și conturi de
rezultate. Conturile de bilanț (clasele 3 – 7) corespund structurii Bilanțului
contabil.
Clasele planului de conturi au următorul conținut:
Clasa 1 „Venituri” (codurile grupelor de conturi 111 – 194) îmbină 5
subclase în care se reflectă impozitele și taxele, CAS, PAM, granturile
primite, veniturile nefiscale, transferurile primite.
Clasa 2 „Cheltuieli” (codurile grupelor de conturi 211 – 294)
cuprinde 7 subclase în care se reflectă cheltuielile curente, bunurile și
serviciile, cheltuielile privind deprecierea activelor, dobînzile, prestațiile
sociale, alte cheltuieli, transferurile acordate.
Clasa 3 „Active nefinanciare” (codurile grupelor de conturi 311 – 399)
include 8 subclase în care se reflectă mijloacele fixe, rezervele materiale de
stat, stocurile de materiale circulante, producția în curs de execuție,
produsele și producția finită, mărfurile, valorile, uzura mijloacelor fixe și
amortizarea activelor nemateriale.
Clasa 4 „Active financiare” (codurile grupelor de conturi 413 – 495)
cuprinde 9 subclase în care se reflectă creanţele interne, diferența de curs
valutar, mijloacele băneşti, creditele interne, împrumuturile recreditate,
creanțele externe, creditele externe.
Clasa 5 „Datorii” (codurile grupelor de conturi 513 – 595) îmbină 7
subclase în care se reflectă datoriile interne, împrumuturile interne,
împrumuturile recreditate interne, datoriile externe, împrumuturile externe.
Clasa 6 „Mijloace transmise şi primite între conturi” (codurile grupelor
de conturi 611 – 630) include 3 subclase în care se reflectă mijloacele
transmise/primite între Trezoreria de Stat şi trezoreriile teritoriale,
mijloacele transmise/primite între Trezoreria de Stat şi instituţii bugetare,
mijloacele transmise/primite în cadrul unei instituţii bugetare, mijloacele
transmise din solduri la începutul anului, alte mijloace transmise /primite,
mijloacele transmise şi primite între conturi în cadrul bugetului asigurărilor
sociale de
– Mihail Nani 1
stat, mijloacele transmise şi primite între conturi în cadrul fondurilor

asigurării obligatorii de asistenţă medicală.
Clasa 7 „Rezultate” (codurile grupelor de conturi 711 – 723) cuprinde
2 subclase în care se reflectă rezultatul executării de casă a bugetelor,
rezultatul financiar al instituţiei bugetare.
Clasa 8 „Conturi extrabilanţiere” (codurile grupelor de conturi 811 –
822) cuprinde 2 subclase în care se reflectă creanţele bugetare privind
împrumuturile, creanţele bugetare privind garanţiile, datoria bugetului de
stat privind transferurile, angajamente ale bugetului de stat, activele luate în
locaţiune/arendă, valorile în mărfuri şi materiale care nu aparţin instituţiei.
Subconturile extrabilanţiere nu intră în corespondență între ele,
precum și cu subconturile din alte clase.
Evidenţa sintetică se ţine pe subconturi de gradul doi.
Modificări în planul de conturi pot fi efectuate numai de către
Ministerul Finanţelor.
1.6. Executorii de buget, drepturile şi obligaţiunile lor
Executorii de buget sunt conducătorii instituţiilor bugetare

împuterniciţi cu dreptul de a efectua cheltuieli de la buget pentru
îndeplinirea funcţiilor şi atribuţiilor instituţiilor bugetare.
Statutul, drepturile şi obligaţiunile executorilor de buget de
subordonare locală (raională, municipală, orăşenească, sătească) sunt
reglementate de Legea privind finanţele publice locale nr. 397-XV din
16.10.2003.
Conform Legea privind finanţele publice locale nr. 397-XV din
16.10.2003 (art.30) executorii de buget sunt ierarhizaţi pe trei nivele:
 executori principali de buget;
 executori secundari de buget;
 executori terţiari de buget.
Clasificarea executorilor de buget este prezentată în schema 1.6.1.
1 – Mihail Nani
Executori de buget
Principali Secundari Terţiari
Miniştrii, Rectorii Directorii

Preşedinţii instituţiilor grădiniţelor,
consiliilor raionale, superioare de directorii caselor de
Primarii învăţământ, şefii cultură, directorii
municipiilor, direcţiilor raionale colegiilor din
oraşelor, de învăţământ, de cadrul instituţiilor
satelor, finanţe, de cultură, superioare de
Conducătorii comandanţii unită- învăţământ
agenţiilor de stat ţilor militare etc.
Schema 1.6.1. Clasificarea executorilor de buget

Executori principali de buget sunt primarii satelor (comunelor),
oraşelor, municipiilor, preşedinţii consiliilor raionale, Guvernatorul unităţii
teritoriale autonome cu statut juridic special, miniştrii, directorii agenţilor de
stat.
Executori secundari de buget sunt conducătorii instituţiilor bugetare
centrale sau locale cu statut de persoană juridică, care sunt subordonaţi
executorilor principali de buget. De exemplu, şefii direcţiilor raionale
/municipale de învăţământ, direcţiilor raionale de cultură, direcţiilor raionale
de finanţe, rectorii instituţiilor superioare de învăţământ, directorii colegilor,
directorii institutelor de cercetări ştiinţifice etc.
Executori terţiari de buget sunt conducătorii instituţiilor bugetare
fără statut de persoană juridică, care sunt subordonaţi executorilor
principali sau secundari de buget. De exemplu, directorii grădiniţelor,
directorii caselor de cultură, directorii colegiilor din cadrul instituţiilor
superioare de învăţământ. Aceste instituţii nu dispun de cont curent în
Trezoreria de Stat, nu ţin evidenţa contabilă, nu întocmesc rapoarte
financiare. Contabilitatea pentru aceste instituţii este organizată în
contabilităţile centralizate din cadrul primăriilor satelor, oraşelor, din cadrul
direcţiilor de învăţământ a preturilor
municipiului Chişinău, din cadrul instituţiilor superioare de învăţământ.
– Mihail Nani 1
Executorii principali de buget au dreptul să repartizeze alocaţii

bugetare instituţiilor subordonate şi să aprobe cheltuieli din bugetele
instituţiilor pe care le conduc cu respectarea dispoziţiilor legale.
Executorii secundari de buget au dreptul să aprobe efectuarea
cheltuielilor din bugetele proprii cu respectarea dispoziţiilor legale şi să
repartizeze alocaţiile bugetare instituţiilor subordonate ai căror conducători
sunt executori terţiari de buget.
Executorii terţiari de buget au dreptul să gestioneze alocaţiile
bugetare numai pentru necesităţile instituţiilor pe care le conduc.
Executorii de buget sunt responsabili de:
a) elaborarea proiectului de buget;
b) încasarea veniturilor conform prevederilor legale;
c) utilizarea alocaţiilor bugetare în limita şi cu destinaţia
aprobate în buget;
d) asigurarea integrităţii patrimoniului aflat în administrare;
e) organizarea şi ţinerea la zi a contabilităţii;
f) întocmirea şi prezentarea la termenii stabiliţi a rapoartelor
financiare.
Asupra executorilor terţiari de buget nu se extind prevederile lit. e), f).
Întrebări de control
1. Ce reprezintă obiectul contabilităţii instituţiilor bugetare?
2. Care sunt sarcinile evidenţei contabile în instituţiile bugetare?
3. Ce reprezintă distribuirea şi redistribuirea venitului naţional?
4. Ce documentele sunt utilizate de instituţiile bugetare în evidența
contabilă?
5. Unde se contabilizează operaţiunile economice?
6. Care sunt registrele evidenţei analitice?
7. Ce reprezintă planul de conturi?
8. Care sunt clasele planului de conturi?
9. Cum se clasifică executorii de buget?
10. Care sunt obligaţiunile executorilor de buget?
TEMA 2
1 – Mihail Nani
CONTABILITATEA FINANŢĂRII
ŞI A NUMERARULUI
2.1. Finanţarea bugetară şi sarcinile ei. Trăsăturile şi metoda

finanţării din buget
2.2. Contabilitatea finanţării şi a numerarului în conturile curente
2.3. Evidenţa numerarului în casierie
2.4. Inventarierea casei şi contabilizarea divergenţelor constatate
2.1. Finanţarea bugetară şi sarcinile ei.

Trăsăturile şi metoda finanţării din
buget
Prin intermediul finanţării bugetare se realizează sarcinile statului în
domeniul economiei naţionale, dezvoltării social-culturale, conducerii de
stat, justiţiei, apărării etc.
Finanţarea bugetară reprezintă acordarea mijloacelor financiare din
bugetul public naţional instituţiilor bugetare pentru efectuarea cheltuielilor
aprobate în buget.
Finanţarea se efectuează în conformitate cu alocaţiile bugetare aprobate
în Legea bugetului de stat / bugetelor raionale, municipale, săteşti,
orăşeneşti.
Alocaţiile bugetare reprezintă limitele maxime de finanţare aprobate
în buget, destinate pentru cheltuielile instituţiilor bugetare şi alte activităţi.
Pentru fiecare instituţie bugetară alocaţiile bugetare sunt aprobate în
documentul Alocaţii bugetare.
Alocaţii bugetare – documentul instituţiei bugetare ce autorizează
alocarea de resurse de la buget, prin care se stabileşte volumul anual al
cheltuielilor repartizate pe tipuri de cheltuieli stabilite în clasificaţia
economică a Clasificaţiei bugetare. Astfel, alocaţiile bugetare reprezintă
bugetul instituţiei bugetare pe perioada unui an bugetar.
Un buget este o previziune a veniturilor şi cheltuielilor unei instituţii
bugetare pentru o perioadă de timp, de regulă, pentru un an.
Finanţarea din buget se caracterizează prin următoarele trăsături:
⮞ mijloacele bugetare acordate instituţiilor bugetare pe calea
finanţării servesc la acoperirea unor cheltuieli cu caracter
permanent şi destinaţie strict determinată, ca retribuirea muncii,
contribuţiile de asigurări sociale de stat, primele de asigurări
medicale, serviciile comunale, achiziţionarea activelor
nefinanciare etc.;
– Mihail Nani 1
⮞ este nerambursabilă;
⮞ se efectuează pe măsura îndeplinirii sarcinilor de plan a veniturilor
bugetare;
⮞ pentru o anumită instituţie finanţarea se efectuează dintr-un singur
buget în funcţie de subordonarea acesteia. Astfel, instituţiile de
subordonare de stat sunt finanţare din bugetul de stat, iar cele de
subordonare locală – din bugetele raionale, municipale, săteşti,
orăşeneşti.
Finanţarea instituţiilor bugetare se efectuează lunar prin Trezoreria de
Stat în baza documentului Alocaţii bugetare în condiţiile unui control strict
ce creează legalitatea, necesitatea şi eficienţa cheltuielilor bugetare.
Trezoreria de Stat reprezintă o unitate structurală a Ministerului
Finanţelor, constituită din Trezoreria Centrală şi 5 trezorerii regionale,
inclusiv Trezoreria Regională Chişinău, Trezoreria Regională Nord,
Trezoreria Regională Sud, Trezoreria Regională Centru — toate cu statut de
direcție generală a Ministerului Finanțelor, dar și Trezoreria Regională
Comrat, cu statut de direcție.
Trezoreria Centrală este un departament în cadrul Ministerului
Finanţelor, iar trezoreriile regionale sunt reprezentanţe ale Ministerului
Finanţelor în teritoriu.
Trezoreria de Stat se prezintă ca o bancă a finanţelor publice prin care
se efectuează operaţiunile de încasări a veniturilor în bugetul public naţional
şi de plăţi din bugetul public naţional, asigurând echilibrul financiar.
Trezoreria de Stat este instituţia prin care se gestionează finanţele
publice de care dispune statul.
Finanţarea se efectuează lunar prin metoda virării mijloacelor băneşti
din contul trezorerial al bugetului de stat / raional, municipal în contul
trezorerial de cheltuieli (contul curent) al instituţiei bugetare.
În scopul primirii finanţării din buget instituţiile bugetare întocmesc
ordinul de plată sau delegaţia de retragere a numerarului, în funcţie de
cheltuielile care urmează a fi acoperite din finanţarea bugetară, pe care le
prezintă la Trezoreria regională (ordinele de plată se prezintă în format
electronic).
În cazul ridicării numerarului pentru plata retribuţiei concomitent cu
Delegaţia de retragere a numerarului se prezintă în Trezoreria regională şi
ordinele de plată privind transferul reţinerilor din salariu (impozitul pe venit,
CIAS, PAM, cotizaţii sindicale), CAS şi PAM.
În Trezoreria regională documentele de plată prezentate de instituţiile
bugetare sunt verificate sub aspectul corectitudinii întocmirii lor, încadrării
1 – Mihail Nani
sumelor de plată în limitele alocaţiilor bugetare, aprobate în documentul

Alocaţiile bugetare.
Sumele alocaţiilor bugetare neutilizate de către instituţiile bugetare
până pe 31 decembrie sunt anulate la finele anului bugetar de către
Trezoreria regională. De exemplu, suma alocaţiilor bugetare aprobată în
Alocaţiile bugetare al instituţiei bugetare pe anul 2018 la subcontul 222140
„Apă şi canalizare”, constituie 40 000 lei. Până la 31 decembrie 2019
instituţia bugetară a utilizat sub forma finanţării primită din bugetul de stat –
35 000 lei. Diferenţa de 5 000 lei (40 000–35 000) va fi anulată pe 31
decembrie 2019 de către Trezoreria regională şi respectiv, nu va putea fi
utilizată în noul an bugetar ca sursă de finanţare din buget.
2.2. Contabilitatea finanţării şi a numerarului

în conturile curente
Evidenţa finanţării din buget pentru cheltuielile curente ale instituţiilor

bugetare (retribuirea muncii, CAS, PAM, achiziţionarea serviciilor şi
bunurilor materiale etc.) se ţine în subcontul de pasiv 149800 „Finanţare de la
buget”. În credit se înregistrează finanţarea primită din buget. În debit –
închiderea soldului subcontului la finele anului. Soldul creditor reflectă suma
finanţării primită din buget de la începutul anului.
Fiecare instituţie bugetară dispune de un cont trezorerial de cheltuieli
(în continuare – cont curent) deschis în Trezoreria regională, în care se
reflectă mişcarea mijloacelor bugetare ale instituţiei.
Pentru evidenţa mijloacelor băneşti în conturile curente bugetare este
destinat subcontul de activ 431100 „Conturi curente în sistemul
trezorerial în monedă naţională” În debit se înregistrează finanţarea
primită din buget, încasarea veniturilor din mijloace proprii. În credit –
cheltuielile efectuate din contul curent. Soldul debitor reflectă disponibilul
bănesc în contul curent.
Operaţiunile ocazionate de mişcarea mijloacelor băneşti în contul
bugetar curent sunt contabilizate în nota de contabilitate (în continuare –
NC) 2 – borderou cumulativ privind circulaţia mijloacelor în conturile
bugetare curente în baza extrasului din contul trezorerial de cheltuieli,
ordinului de plată, dispoziţiei de încasare.
– Mihail Nani 1
În cazurile când instituţiile bugetare dispun de mai multe conturi

curente deschise în Trezoreria regională, pentru fiecare cont curent se
întocmeşte o nota de contabilitate separată, care se numerotează cu numerele
2a, 2b, 2c etc. şi respectiv conturile curente se numerotează – 431100a,
431100b, 431100c etc.
Operațiuni economice aferente finanţării primită din buget:
1. Finanţarea primită din bugetul de stat în contul curent pentru achitarea
salariului, CIAS, PAM, impozitului pe venitul din salariu, cotizaţiilor
sindicale etc:
Debit subcontul 431100 „Conturi curente în sistemul
trezorerial în monedă naţională”
Credit subcontul 149800 „Finanţare de la buget”
Concomitent se contabilizează transferul plăţilor conform destinaţiei:
2. Transferul impozitului pe venitul din salariu la bugetul municipal /
raional din contul curent al instituţiei bugetare în baza ordinului de
plată:
Debit subcontul 519420 „Datorii aferente decontărilor
personalului privind impozitele”
Credit subcontul 431100 „Conturi curente în sistemul trezorerial
în monedă naţională”
3. Transferul CIAS (6%) la bugetul asigurărilor sociale de stat din contul
curent al instituţiei bugetare în baza ordinului de plată:
personalului privind CIAS”
4. Transferul PAM reţinută din salariu la fondul asigurărilor obligatorii
de asistenţă medicală din contul curent al instituţiei bugetare în baza
ordinului de plată:
personalului privind primele de asigurări medicale obligatorii”
5. Transferul cotizaţiilor sindicale sindicatului de ramură (50%) şi
comitetului sindical al instituţiei bugetare respective (50%) din contul
curent în baza ordinului de plată:
Debit subcontul 519450 „Datorii aferente decontărilor cu
membrii sndicatelor privind cotizaţiile de membru al
sindicatului”
2 – Mihail Nani
6. Transferul pensiei alimentare destinatarului din contul curent al

instituţiei bugetare în baza ordinului de plată:
Debit subcontul 519470 „Datorii aferente decontărilor privind
titlurile executorii”
7. Transferul plăţii unităţii comerciale pentru mărfurile vândute în rate
din contul curent al instituţiei bugetare în baza ordinului de plată:
Debit subcontul 519491 „Decontări privind virările fără
numerar”
8. Transferul ratei de asigurare benevolă companiei de asigurări din
contul curent al instituţiei bugetare în baza ordinului de plată:
Debit subcontul 519460 „Datorii aferente decontărilor privind
virările fără numerar în baza contractelor de asigurare
benevolă”
9. Transferul indemnizației pentru incapacitatea temporară de muncă
achitată din mijloacele financiare ale angajatorului/transferul
indemnizației pentru incapacitatea temporară de muncă achitată din
mijloacele BASS/transferul salariului din contul curent al instituţiei
bugetare la unitatea bancară pentru plasare pe card în baza ordinului de
plată:
Debit subcontul 519491 „Decontări privind virările fără
numerar”
10. Transferul comisionului bancar din contul curent al instituţiei
bugetare în baza ordinului de plată:
Debit subcontul 222970 „Servicii bancare”
Pentru asigurarea controlului corectitudinii încasărilor la bugetul public
naţional sau plăţilor efectuate din bugetul public naţional în ordinele de
plată se utilizează codurile IBAN. De exemplu, în cazul transferului
salariului şi a reţinerilor din salariu de către instituţia bugetară în ordinul de
plată se indică codul IBAN MD66TRPBAA211180D00729AF, în care
– Mihail Nani 2
simbolul 211180 reflectă codul economic „Remunerarea muncii angajaţilor

conform statelor”, stabilit conform clasificaţiei economice din cadrul
Clasificaţiei bugetare. Acest simbol se modifică în funcţie de cheltuielile
suportate de către instituţia bugetară. Astfel, în cazul achitării plăţii pentru
apă şi canalizare în cadrul codului IBAN se va utiliza codul economic
222140 „Apă şi canalizare”.
La finele fiecărei luni Trezoreria regională prezintă instituţiilor bugetare
Fişa executării contului curent, în care este reflectată veniturile încasate,
suma finanţării primită din buget în perioada de gestiune, cheltuielile
efectuate conform clasificației economice.
2.3. Evidenţa numerarului în casierie
Instituţiile bugetare folosesc în activitatea lor un volum considerabil de

mijloace băneşti în numerar pentru plata salariilor, indemnizaţiilor, burselor,
avansurilor spre decontare.
Operaţiunile de încasări şi plăţi în numerar sunt reglementate de Norme
pentru efectuarea operaţiunilor de casă în economia naţională a
Republicii Moldova nr. 764 din 25.11.1992. Conform acestei Norme, în
casa instituţiilor se poate păstra zilnic o sumă maximă, în limita soldului de
casă stabilit de comun acord cu unităţile bancare, provenită din restituiri de
avansuri spre decontare nefolosite, din ridicarea de numerar de la unitatea
bancară, precum şi din alte sume aprobate prin acte normative.
Sumele ridicate de la unitatea bancară pentru plata retribuţiei, burselor,
indemnizaţiilor etc. se pot păstra peste limita soldului de casă timp de trei zile.
Încasările şi plăţile cu numerar se efectuează de către casier. Casierii
sunt gestionari de mijloace băneşti şi alte valori. Conducătorul instituţiei
bugetare încheie cu casierul un contract de răspundere materială deplină.
Casierul nu are dreptul să încredinţeze altor persoane exercitarea atribuţiilor
sale, decât prin predarea – primirea gestiunii în baza ordinului
conducătorului instituţiei bugetare.
Casierul înregistrează încasările şi plăţile efectuate din casa în
Registrul de casă în baza dispoziţiilor de încasare, dispoziţiilor de plată,
borderourilor de plată. La primirea documentelor primare din
compartimentul financiar- contabil casierul este obligat să verifice existenţa,
valabilitatea şi autenticitatea semnăturilor prin care se dispune plata,
precum şi ataşarea
2 – Mihail Nani
tuturor anexelor la documentele de plată. Înscrierile în registrul de casă se

efectuează în două exemplare prin foaia indigo cu pix sau cerneală.
Exemplarul doi este detaşabil la care se anexează dispoziţiile de încasare,
dispoziţiile de plată şi se prezintă de către casier în contabilitate în termenii
stabiliţi. În contabilitate aceste documente se verifică sub aspectul legalităţii
şi corectitudinii întocmirii lor, apoi în baza lor se contabilizează operaţiunile
de casă în NC 1 – borderou cumulativ privind operaţiunile de casă.
Pentru ridicarea numerarului din contul curent de la unitatea bancară
în contabilitatea instituţiei bugetare se întocmeşte Delegaţia de retragere a
numerarului care se transmite casierului. Casierul prezintă Delegaţia de
retragere a numerarului în Trezoreria regională.
Pentru ridicarea numerarului este necesar de prezentat la Trezoreria
regională Cererea despre necesarul de numerar pentru data respectivă cu
o zi înainte de prezentarea Delegaţia de retragere a numerarului.
După primirea numerarului în casierie de la unitatea bancară se
întocmeşte Dispoziţia de încasare de către compartimentul financiar-
contabil.
Evidenţa mijloacelor băneşti în casă se ţine pe subcontul de activ 434100
„Casa în monedă naţională”. În debit – încasarea mijloacelor băneşti în
casă. În credit – plata mijloacelor băneşti din casă. Soldul debitor –
disponibilul bănesc în casă.
Operațiuni economice aferente operațiunilor din casă:
1. Suma mijloacelor băneşti ridicată în numerar din contul curent în casă
pentru plata retribuţiei, burselor, avansului spre decontare:
Debit subcontul 434100 „Casa în monedă naţională”
Concomitent se contabilizează finanţarea primită din bugetul de stat:
2. Plata salariului din casă salariaţilor:
Debit subcontul 519410 „Datorii faţă de personal privind
retribuirea muncii”
Credit subcontul 434100 „Casa în monedă naţională”
3. Bursa plătită din casă bursierilor:
Debit subcontul 519720 „Burse de studii studenţilor autohtoni”
4. Avansul plătit din casă titularului de avans:
– Mihail Nani 2
Debit subcontul 419510 „Creanţe aferente decontărilor cu

titularii de avans”
Dispoziţiile de încasare şi Dispoziţiile de plată se înregistrează şi se
numerotează în Registrul dispoziţiilor de încasare şi de plată de către
contabilul responsabil al instituţiei bugetare.
2.4. Inventarierea casei şi contabilizarea

divergenţelor constatate
Conform Normelor pentru efectuarea operaţiunilor de casă în

economia naţională a Republicii Moldova nr. 764 din 25.11.1992, pentru
asigurarea integrităţii mijloacelor băneşti în fiecare instituţie bugetară casa
trebuie verificată inopinat cel puţin o dată în trimestru, prin numărarea
banilor şi a altor valori aflate în casierie. De asemenea, inventarierea casei
se efectuează in cazul:
a) concedierii casierului;
b) plecării casierului în concediu anual de odihnă;
c) constatării faptelor de furt, fraude şi sustragere de mijloace băneşti.
Modalitatea de efectuare a inventarierii casei este reglementată de
Regulamentul privind inventarierea nr. 60 din 29.05.2012.
Pentru efectuarea inventarierii casei prin ordinul conducătorului
instituţiei se desemnează o comisie, care întocmeşte Procesul-verbal de
inventariere a mijloacelor şi documentelor băneşti.
Comisia verifică numerarul de mijloace băneşti şi alte valori existente
în casă (timbre poştale, foi de odihnă la staţiunile balneoclimaterice). Dacă
se constată neconcordanţe între soldul scriptic din registrul de casă şi cel
efectiv, verificarea se extinde asupra documentelor primare de casă, în
vederea identificării cauzelor care le-au produs. În acest caz în Procesul-
verbal de inventariere a mijloacelor şi documentelor băneşti se înscrie suma
lipsei de mijloace sau plusul constatat la inventarierea casei.
În rezultatul constatării lipsei sau plusului de mijloace băneşti se
întocmeşte Registru de verificare a rezultatelor inventarierii.
Comisia de inventariere întocmeşte Procesul-verbal privind
rezultatele inventarierii în care se indică subdiviziunea supusă
inventarierii, rezultatele inventarierii, propunerile comisiei de inventariere
privind
2 – Mihail Nani
compensarea plusurilor şi lipsurilor constatate şi persoanele responsabile

etc. După inventariere Procesul-verbal de inventariere a mijloacelor şi
documentelor băneşti, Registru de verificare a rezultatelor inventarierii şi
Procesul-verbal privind rezultatele inventarierii se transmit pentru
examinare conducătorului entităţii.
Recuperarea benevolă a lipsurilor de mijloace băneşti se efectuează în
baza acordului dintre entitate şi persoana culpabilă, cu respectarea
prevederilor Codului Muncii al Republicii Moldova (art 338). În acest
caz, entitatea va emite Acordul de recuperare, iar persoana vinovată va
prezenta Angajamentul de plată. În baza acestor documente se
contabilizează lipsa imputată persoanei culpabile.
Pentru evidenţa lipsurilor imputate persoanei culpabile este destinat
subcontul de activ 419520 „Creanţe aferente decontărilor cu personalul
privind recuperarea daunei materiale şi lipsurilor”. În debit – suma
lipsei imputată persoanei culpabile în baza Acordului de recuperare şi
Angajamentului de plată / Deciziei instanţei de judecată. În credit –
recuperarea lipsei de la persoana culpabilă. Soldul debitor – creanţa
instituţiei bugetare aferentă lipsei imputată persoanei culpabile.
Evidenţa analitică pe subcontul 419520 „Creanţe aferente decontărilor
cu personalul privind recuperarea daunei materiale şi lipsurilor” este
organizată în Balanța de verificare pe subcontul 419520, cu indicarea
numelui, prenumelui persoanei culpabile.
Operațiuni economice aferente lipsei constatate la inventarierea casei:
1. Suma mijloacelor băneşti constatată lipsă la inventarierea casei:
Debit subcontul 289900 „Alte cheltuieli ale instituţiilor
bugetare”
Concomitent se contabilizează imputarea lipsei persoanei
culpabile (casierului):
personalul privind recuperarea daunei materiale şi lipsurilor”
Credit subcontul 149900 „Alte venituri ale instituţiilor bugetare”
2. Restabilirea lipsei de mijloace băneşti de către persoana culpabilă
(casier) în casă:
Credit subcontul 419520 „Creanţe aferente decontărilor cu
personalul privind recuperarea daunei materiale şi
lipsurilor”
3. Reţinerea lipsei de mijloace băneşti din salariul persoanei culpabile:
– Mihail Nani 2
Debit subcontul 519410 „Datorii faţă de personal

privind retribuirea muncii”
Credit subcontul 419520 „Creanţe aferente decontărilor cu
personalul privind recuperarea daunei materiale şi
lipsurilor”
În cazul când lipsurile constatate la inventarierea casei nu sunt
recunoscute de către casier sau când lipsurile sunt generate de furturi prin
spargere de către infractori sumele aferente acestor lipsuri sunt transmise
organelor de anchetă. Pentru evidenţa acestor lipsuri este destinat subcontul
de activ 419530 „Creanţe ale personalului privind alte operaţiuni”. În
debit – lipsurile depistate transmise organelor de anchetă. În credit –
imputarea lipsei persoanei culpabile în baza hotărârii instanţei de judecată
sau stingerea sumei lipsei în cazul când n-a fost depistată persoana culpabilă
de către organele de anchetă / instanţa de judecată. Soldul debitor – suma
lipselor transmise pentru examinare în organele de anchetă.
Evidenţa analitică pe subcontul 419530 „Creanţe ale personalului
privind alte operaţiuni” este organizată în Balanța de verificare pe
subcontul 419530, cu indicarea denumirii organului de anchetă.
Operațiuni economice aferente lipsei constatate la inventarierea
casei în cazul când nu sunt recunoscute de către casier sau când
lipsurile sunt generate de furturi prin spargere:
1. Suma lipsei de mijloace băneşti constatată în rezultatul spargerii
seifului din casă de către infractori şi intentarea unui dosar la organele
de anchetă
/ nerecunoaşterii lipsei de mijloace băneşti de către casier:
Debit subcontul 419530 „Creanţe ale personalului privind
alte operaţiuni”
2. Imputarea lipsei de mijloace băneşti persoanei culpabile în baza
hotărârii instanţei de judecată:
personalul privind recuperarea daunei materiale şi lipsurilor”
Credit subcontul 419530 „Creanţe ale personalului privind alte
operaţiuni”
3. Stingerea lipsei de mijloace băneşti în cazul când nu este stabilită
persoana culpabilă de către organele de anchetă / instanţa de
judecată:
Debit subcontul 289900 „Alte cheltuieli ale instituţiilor bugetare”
Credit subcontul 419530 „Creanţe ale personalului privind alte
operaţiuni”
4. Surplusul de mijloace băneşti constatat la inventarierea casei:
2 – Mihail Nani

5. Transferul surplusul de mijloace băneşti, constatat la inventarierea
casei, din casă în contul curent, în baza Solicitării de depunere a
numerarului din casieria autorităţii/instituţiei bugetare:
Surplusul de mijloace băneşti transferat în contul curent este utilizat de
către trezoreria teritorială pentru finanţarea instituţiei bugetare.
1. Ce reprezintă finanţarea bugetară?
2. Ce reprezintă alocaţiile bugetare?
3. Care sunt trăsăturile finanţării din buget?
4. Ce reprezintă Trezoreria de Stat?
5. În bază căror documente instituţiile bugetare primesc finanţare de la
buget?
6. Ce subconturi se utilizează pentru contabilizarea finanţării din buget?
7. Care documente servesc drept bază pentru contabilizarea operațiunilor
de casă?
8. Cum se contabilizează operațiunile de casă?
9. În baza cărui document se efectuează ridicarea numerarului de către
instituția bugetară din contul curent?
10. Unde înregistrează casierul operaţiunile de casă?
11. Cine efectuează inventarierea casei?
12. Unde este organizată evidenţa analitică pe subcontul 419520 „Creanţe
aferente decontărilor cu personalul privind recuperarea daunei
materiale şi lipsurilor”?
TEMA 3
CONTABILITATEA DECONTĂRIILOR
– Mihail Nani 2
3.1. Contabilitatea decontărilor cu personalul privind

retribuirea muncii
3.2. Contabilitatea decontărilor privind asigurările sociale de stat
3.3. Contabilitatea decontărilor privind asigurarea obligatorie
de asistenţă medicală
3.4. Contabilitatea avansurilor acordate entităţilor
3.5. Contabilitatea creanţelor aferente decontărilor cu titularii de
avans
3.6. Contabilitatea creanţelor din prestarea serviciilor
privind întreţinerea copiilor în instituţiile preşcolare
3.7. Contabilitatea datoriilor faţă de furnizori
3.8. Contabilitatea împrumuturilor bugetare la
primăriile săteşti/orăşeneşti
3.1. Contabilitatea decontărilor cu personalul

privind retribuirea muncii
Salarizarea angajaţilor din sfera bugetară este reglementată de:

 Legea privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar Nr.270
din 21.11.2018 (în continuare – Legea nr.270);
 Legea pentru aprobarea Clasificatorului unic al funcţionarilor publici
nr.155 din 2.07.2011;
 Hotărârea Guvernului Republicii Moldova Nr.1231 din 12.12.2018
pentru punerea în aplicare a prevederilor Legii nr. 270/2018
privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar;
 Modul de calculare a salariului mediu, aprobat prin Hotărârea
Guvernului Republicii Moldova nr.426 din 26.04.2004.
Conform art. 128 (1) din Codul Muncii salariul reprezintă orice
recompensă sau câştig evaluat în bani, plătit salariatului de către angajator în
temeiul contractului individual de muncă, pentru munca prestată sau care
urmează a fi prestată.
Conform Legii salarizării nr. 847-XV din 14.02.2002 (art. 4 alin. (1)),
salariul include:
 salariul de bază (salariul tarifar, salariul funcţiei);
 salariul suplimentar (adaosurile şi sporurile la salariul de bază);
 alte plăţi de stimulare şi compensare.
2 – Mihail Nani
Salariul de bază se stabileşte sub formă de salarii tarifare pentru

muncitori şi salarii de funcţie pentru funcţionari, specialişti şi conducători,
pentru munca executată în conformitate cu normele de muncă stabilite
potrivit calificării, gradului de pregătire profesională şi competenţei
angajatului, calităţii, gradului de răspundere pe care îl implică lucrurile
executate şi complexităţii lor.
Salariul suplimentar reprezintă o recompensă pentru munca peste
normele stabilite, pentru muncă eficientă şi inventivitate, cât şi pentru
condiţii deosebite de muncă. El include adaosurile şi sporurile la salariul de
bază, alte plăţi garantate şi premii curente, care se stabilesc în conformitate
cu rezultatele obţinute, condiţiile de muncă concrete, iar în unele cazuri
prevăzute de legislaţie – şi luându-se în consideraţie vechimea în muncă.
Alte plăţi de stimulare şi compensare includ recompensele conform
rezultatelor activităţii anuale, premiile potrivit sistemelor şi regulamentelor
speciale, plăţile de compensare, precum şi alte plăţi neprevăzute de
legislaţie, care nu contravin acesteia.
Salariul se calculează la finele fiecărei luni în baza:
◾ salariului de funcţie lunar stabilit în Schema de încadrare pentru
anual respectiv;
◾ listei de tarifare a cadrelor didactice;
◾ proceselor-verbale ale şedinţei comisiei pentru stabilirea
vechimii în muncă;
◾ ordinului conducătorului instituţiei privind acordarea premiilor;
◾ tabelului de evidenţă a timpului lucrat;
◾ ordinului conducătorului instituţiei privind acordarea concediului
de odihnă anual etc.
Calculul salariului se efectuează separat pentru fiecare angajat în Fişa
personală de evidenţă a veniturilor sub formă de salariu şi de alte plăti
efectuate de patron în folosul lucrătorului. În baza datelor din aceste Fişe
informaţia aferentă calculului salariului, reţinerilor din salariu, salariului
spre plată se centralizează în Statele de retribuții. Totalurile determinate în
Statele de retribuții servesc drept bază pentru contabilizarea operaţiunilor
aferente salariului calculat în nota de contabilitate 5 – borderou
cumulativ privind retribuirea muncii şi bursele, precum și a reţinerilor
din salariu – în nota de contabilitate 5a – borderou centralizator privind
reţinerile din salariu.
Pentru evidenţa decontărilor cu personalul privind salariul este
destinat subcontul de pasiv 519410 „Datorii faţă de personal privind
retribuirea muncii”. În credit – calculul salariului, în debit – reţinerile din
salariu, plata
– Mihail Nani 2
salariului. Soldul creditor – datoria instituţiei faţă de salariaţi privind

retribuirea muncii.
Din sаlаriilе pеrsonаlului pot fi еfесtuаtе următoаrеlе rеţinеri:
 rеţinеri fisсаlе: impozitul pе vеniturilе pеrsoаnеlor fiziсе;
 rеţinеri soсiаlе: 6% - сontribuţii individuаlе dе аsigurări
soсiаlе; 4,5% - primе dе аsigurаrе obligаtoriе de asistență
mеdiсаlă;
 аltе rеţinеri: аvаnsurilе lа sаlаriilе асordаtе аntеrior; rеstituirеа
sumеlor plătitе în plus în urmа unor grеşеli dе саlсul; аvаnsul
nеrеstituit lа timp pеntru dеplаsаrеа dе sеrviсiu; în саzul
сonсеdiеrii sаlаriаtului înаintе dе еxpirаrеа аnului dе munсă, în
сontul сăruiа еl а primit dе асum сonсеdiu, pеntru zilеlе
nеluсrаtе аlе сonсеdiului; plăţi lа sindiсаtеlе dе rаmură, loсаlе;
rеţinеri pеntru dаunе mаtеriаlе саuzаtе întrеprindеrii, сomisе din
vinа аngаjаtului şi rесunosсutе dе еl; rеţinеri privind еxесutаrеа
titlurilor еxесutorii (pеnsii аlimеntаrе еtс); rеţinеri pеntru сhirii,
pеntru асhitаrеа bunurilor proсurаtе în rаtе, pеntru sеrviсii
сomunаlе prеstаtе dе obiесtеlе soсiаlе аlе entității (сăminе);
rеţinеri privind împrumuturilе асordаtе аntеrior sаlаriаţilor, еtс.
Conform Codului fiscal (art. 15 (a)) pentru persoane fizice în anul
2019 suma totală a impozitului pe venit se determină în mărime de 12% din
venitul anual impozabil.
Clasificarea conturilor de evidenţă a reţinerilor din salariu este
prezentată în schema 3.1.1.
3 – Mihail Nani
7
519420 Datorii aferente decontărilor personalului privind impoz
519430 Datorii aferente decontărilor personalului privind contrib
Schema 3.1.1. Clasificarea subconturilor de evidenţă a reţinerilor din

Subconturi de evidenţă a reţinerilor din salariu
519440 Datorii aferente decontărilor personalului privind primele
519450 Datorii aferente decontărilor cu membrii sindicatelor pri
519460 Datorii aferente decontărilor privind virările fără numera
519470 Datorii aferente decontărilor privind titlurile executorii
519480 Datorii aferente decontărilor cu personalul privind depon
519490 Alte datorii aferente decontărilor personalului privind re

– Mihail Nani 3
Subconturile aferente reţinerilor din salariu sunt de pasiv. În credit se reflectă reţinerea
respectivă din salariu. În debit – transferul reţinerii conform destinaţiei. Soldul creditor –
datoria instituţiei privind reţinerile din salariu.
Operațiuni economice aferente calculului salariului și reținerilor din salariu:
1. Calculul salariului de bază:
Debit subcontul 211110 „Salariul de bază”
Credit subcontul 519410 „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii”
2. Calculul sporurilor şi suplimentelor la salariului de bază:
Debit subcontul 211120 „Sporuri şi suplimente la
salariul de bază”
Credit subcontul 519410 „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii”
3. Reţinerea CIAS (6%) din salariu:
Debit subcontul 519410 „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii”
Credit subcontul 519430 „Datorii aferente decontărilor personalului privind
CIAS”
4. Reţinerea PAM (4,5%) din salariu:
primele de asigurări medicale obligatorii”
5. Reţinerea impozitului pe venitul din salariu:
impozitele”
Modalitatea de reţinere a impozitului pe venitul din salariu este reglementată de
Regulamentul cu privire la reţinerea impozitului pe venit din salariu şi din alte plăţi
efectuate de către patron în folosul angajatului, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 697 din
22.08.2014.
Impozitul pe venit la sursa de plată se calculează şi se reţine la momentul îndreptării
venitului spre plată din venitul impozabil, determinat ca diferenţa dintre venitul obţinut de
angajat sub formă de salarii şi suma scutirilor acordate şi deducerilor.
Venitul impozabil = Salariul calculat – deduceri (CIAS şi PAM reţinute din salariu) –
scutiri.
Conform prevederilor Codului fiscal (art. 33 (1)), fiecare contribuabil are dreptul în anul
2019 la o scutire personală de 24000 lei pe an. Astfel, scutirea personală lunară constituie 2000
lei (24000 lei : 12 luni = 2000 lei).
Contribuabilul are dreptul în anul 2019 la o scutire în sumă de 11280 lei anual pentru
fiecare persoană întreţinută, cu excepţia invalizilor din copilărie pentru care scutirea constituie
24000 lei anual (Codul fiscal (art. 35 (1))). Astfel, scutirea lunară pentru fiecare persoană
întreţinută constituie 940 lei (11280 : 12 luni = 940 lei).
6. Reţinerea cotizaţiilor sindicale (1%) din salariu:
Credit subcontul 519450 „Datorii aferente decontărilor cu membrii sindicatelor
privind cotizaţiile de membru al sindicatului”
7. Reţinerea pensiei alimentare din salariu în bază titlului executoriu emis de instanţă de
judecată:
Credit subcontul 519470 „Datorii aferente decontărilor privind titlurile executorii”
8. Reţinerea sumei din salariu pentru mărfurile vândute în rate:
Credit subcontul 519490 „Alte datorii aferente decontărilor personalului privind
retribuirea muncii”
9. Reţinerea sumei de asigurare benevolă din salariu:
3 – Mihail Nani
Credit subcontul 519460 „Datorii aferente decontărilor privind virările fără
numerar în baza contractelor de asigurare benevolă”
10. Reţinerea indemnizaţiei pentru incapacitatea temporară de muncă achi-
tată din mijloacele financiare ale angajatorului pentru plasare pe card:
Debit subcontul 519630 „Datorii privind prestaţiile sociale
ale angajatorului”
Credit subcontul 519491 „Decontări privind virările fără
numerar”
11. Reţinerea indemnizaţiei pentru incapacitatea temporară de
muncă achitată din mijloacele BASS pentru plasare pe card:
Debit subcontul 519610 „Datorii privind prestaţiile de
asigurări sociale”
Credit subcontul 519491 „Decontări privind virările
fără numerar”
12. Reţinerea salariului pentru plasare pe card:
Credit subcontul 519491 „Decontări privind virările
fără numerar”
Reţinerile din salariu sunt transferate conform destinaţiei concomitent cu ridicarea
numerarului sau transferul în contul bancar din contul curent al instituţiei pentru plata retribuţiei.
Cheltuielile aferente salariului de bază, sporurilor şi suplimentelor la salariul de bază şi alte
cheltuieli privind salariul calculat în luna decembrie se trec la cheltuieli anticipate, deoarece
salariul se calculează în luna decembrie anul curent, dar se achită în luna ianuarie anul viitor,
operaţiune contabilizată în nota de contabilitate 5 din luna decembrie. La începutul lunii ianuarie
din anul bugetar următor în NC 17 se produce operaţiunea inversă de restabilire a cheltuielilor
aferente salariului de bază, sporurilor şi suplimentelor la salariul de bază şi altor cheltuieli
privind
salariul.
Operațiuni economice aferente calculului salariului în luna decembrie:
1. Trecerea cheltuielilor aferente salariului de bază, calculat în luna decembrie 2019 la
cheltuieli anticipate:
Debit subcontul 419900 „Cheltuieli anticipate”
Credit subcontul 211110 „Salariul de bază”
2. Trecerea cheltuielilor aferente sporurilor şi suplimentelor la salariul de bază, calculate în
luna decembrie 2019 la cheltuieli anticipate:
Credit subcontul 211120 „Sporuri şi suplimente la salariul de
bază”
3. Restabilirea cheltuielilor aferente salariului de bază la începutul
lunii Ianuarie 2019:
Debit subcontul 211110 „Salariul de bază”
Credit subcontul 419900 „Cheltuieli
anticipate”
4. Restabilirea cheltuielilor aferente sporurilor şi suplimentelor la
salariul de bază la începutul lunii ianuarie 2019:
Debit subcontul 211120 „Sporuri şi suplimente la salariul de
bază”
Credit subcontul 419900 „Cheltuieli anticipate”
Exemplu de calcul a salariului spre plată

Salariul lunar stabilitConform schemei de încadrare – 5312,50 lei
Salariatul beneficiază de scutire personală – 2000 lei
Salariatul este membru al sindicatului angajaţilor instituţiei –53,12 lei
– Mihail Nani 3
Să se determine suma salariului spre plată.
Rezolvare:
Calculul salariului este prezentat în tabelul 3.1.2.
Tabelul 3.1.2
Calculul salariului
Reţinerile din salariu, (lei)
Salariul spre
Salariul calculat, (lei) Impozitul pe Cotizaţii
CIAS PAM plată (lei)
venit sindicale
5312,50 318,75 239,06 330,56 53,12 4371,01
1. Se determină CIAS reţinută din salariu
(6%): (5312,50 lei × 6%) : 100% =
318,75 lei
2. Se determină PAM reţinută din salariu
(4,5%): (5312,50 lei × 4,5%) : 100% =
239,06 lei
3. Se determină venitul impozabil:
Venitul impozabil = 5312,50 – 318,75 – 239,06 – 2000 = 2754,69 lei
4. Se determină impozitul pe venitul din
salariu: (2754,69 lei × 12%) : 100% =
330,56 lei
5. Se determină suma cotizaţiei sindicale reţinută din salariu
(1%): (5312,50 lei × 1%) : 100% = 53,12 lei
6. Se determină suma salariului spre plată:
5312,50 – 318,75 – 239,06 – 330,56 – 53,12 = 4371,01 lei
Răspuns:
Salariul spre plată constituie 4371,01 lei.
Conform prevederilor Codului muncii (art. 112(3)), orice salariat care lucrează în baza
unui contract individual de muncă beneficiază de dreptul la concediu de odihnă anual.
Pentru perioada concediului de odihnă anual, salariatul beneficiază de o indemnizaţie de
concediu care nu poate fi mai mică decât valoarea salariului, sporurilor şi, după caz, a
indemnizaţiei de eliberare din serviciu pentru perioada respectivă (Codul muncii art. 117(1)).
Tuturor salariaţilor li se acordă anual un concediu de odihnă plătit, cu o durată minimă de
28 zile calendaristice, cu excepţia zilelor de sărbătoare nelucrătoare (Codul muncii art. 113(1)).
Modalitatea de calcul a salariului aferent concediului de odihnă anual este reglementata de
Modul de calculare a salariului mediu, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 426 din
26.04.2004.
Baza de calcul a salariului aferent concediului de odihnă anual o constituie salariul mediu
realizat în ultimele 3 luni premergătoare concediului de odihnă, în dependenţă de numărul de zile
lucrătoare şi zile calendaristice în aceste 3 luni.
Din numărul de zile lucrătoare şi de zile calendaristice se exclud zilele de sărbătoare
nelucrătoare stabilite în Codul Muncii (art. 111).
Exemplu de calcul a salariului aferent concediului de odihnă anual
În baza ordinului conducătorului instituţiei bugetare, se acordă concediul de odihnă anual
angajatului „X” de pe 10.06.2019 până pe 07.07.2019 pe o perioadă de 28 zile calendaristice.
Să se determine salariul aferent concediului de odihnă anual.
Rezolvare:
Modul de stabilire a salariului mediu pe ultimele 3 luni şi a numărului de zile lucrătoare şi
calendaristice, fără zilele de sărbătoare nelucrătoare, este prezentat în tabelul 3.1.3.
Tabelul 3.1.3
Nr. de zile Nr. de zile efectiv
Ultimele trei luni calendaristice fără lucrate (fără zilele Salariul calculat, lei
zilele de sărbătoare de
sărbătoare)
3 – Mihail Nani
martie 30 (31-1) 21 (31-10) 3450
– Mihail Nani 3
aprilie 27 (30-3) 19 (30-11) 3450
mai 29 (31-2) 21 (31-10) 3450
Total 86 61 10350
Calculul salariului aferent concediului de odihnă anual cuprinde următoarele 4 etape:
1. Se determină salariul mediu pe o zi lucrătoare prin împărţirea sumei totale a salariului pe 3
luni la numărul de zile lucrătoare pe ultimele 3 luni:
10350 lei : 61 zile = 169,6721 lei
2. Se stabileşte coeficientul dintre zilele lucrătoare şi zilele
calendaristice: 61 zile : 86 zile = 0,7093
3. Se determină salariul mediu pe o zi calendaristică prin înmulţirea salariului mediu pe o zi
lucrătoare şi coeficientul 0,7093:
169,6721 lei × 0,7093 = 120,3484 lei
4. Se determină suma salariului aferent concediului de odihnă prin înmulţirea salariului
mediu pe o zi calendaristică cu durata concediului de odihnă:
120,3484 lei × 28 zile = 3369,76 lei
Răspuns:
Salariul calculat pentru concediul de odihnă anual constituie 3369,76 lei.
Evidenţa analitică pe subconturile de reţineri din salariu este organizată în Cartea Mare.
Conform prevederilor Codului fiscal (art. 92(5)) instituţiile bugetare prezintă Darea de
seamă privind reţinerea impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă
medicală şi a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii calculate (Forma IPC18)
inspectoratului fiscal teritorial de stat în termen de o lună de la încheierea lunii în care au fost
efectuate plăţile.
3.2. Contabilitatea decontărilor

privind asigurările sociale de
stat
Relaţiile de decontare ale instituţiilor bugetare privind asigurările sociale de stat sunt
determinate de Legea privind sistemul public de asigurări sociale nr. 489-XIV din
08.07.1999 şi de Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul respectiv.
Prin intermediul sistemului public de asigurări sociale, statul garantează cetăţenilor dreptul
la protecţia socială în cazurile de bătrâneţe, şomaj, boală, invaliditate, de pierderile a
întreţinătorului prin plăţi sociale – a pensiilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor nominative şi alte
prestaţii de asigurări sociale.
Conform Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2019, cuantumul
contribuţiei de asigurări sociale de stat (în continuare – CAS) achitată de patron constituie 23%
din fondul de remunerare a muncii, iar cuantumul contribuţiei individuale de asigurări sociale (în
continuare – CIAS) achitată de salariaţi – 6% din fondul de remunerare a muncii.
Responsabilitatea pentru gestionarea bugetului asigurărilor sociale de stat o poarta Casa
Naţională de Asigurări Sociale (în continuare - CNAS).
Contribuţia de asigurări sociale de stat constituie o cheltuială distinctă pentru instituţia
bugetară şi se calculează lunar prin aplicarea asupra retribuţiei brute a cotei procentuale stabilite
prin Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul respectiv.
Conform Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2019, nu se calculează
contribuţii de asigurări sociale de stat obligatorii din următoarele tipuri de venituri:
 Indemnizaţiile plătite în caz de concediere, în conformitate cu legislaţia;
 Indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă;
 Bursele elevilor, studenţilor, doctoranzilor înscrişi la cursurile de zi şi bursele sportivilor,
stabilite conform legislaţiei;
 Indemnizaţia unică acordată tinerilor specialişti la angajare;
3 – Mihail Nani
 Toate tipurile de pensii stabilite conform legislaţiei cu privire la pensii;
 Recompensa pentru donarea de sânge etc.
Clasificarea subconturilor de evidenţă a contribuţiilor asigurărilor sociale de stat este
prezentată în schema 3.2.1.
Subconturi de evidenţă a contribuţiilor de asigurări sociale de stat
519120 „Datorii pe 519430 „Datorii aferente decontărilor personalului privind CIAS”

contribuţiideasigurări
sociale de stat” (CAS)
Rata – 23%
Schema 3.2.1. Clasificarea subconturilor de evidenţă a

contribuţiilor de asigurări sociale de stat
Pentru evidenţa decontărilor cu bugetul asigurărilor sociale de stat este destinat subcontul
de pasiv 519120 „Datorii pe contribuţii de asigurări sociale de stat”. În creditul contului se
reflectă calculul CAS, în debit – calculul indemnizaţiei pentru incapacitatea temporară de
muncă, transferul CAS la bugetul asigurărilor sociale de stat (în continuare - BASS). Soldul
creditor reflectă datoria instituţiei bugetare faţă de BASS privind CAS.
Conform Regulamentului cu privire la condiţiile de stabilire, modul de calcul şi de
plată a indemnizaţiilor pentru incapacitatea temporară de muncă şi altor prestaţii de
asigurări sociale, aprobat prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 108 din
03.02.2005, dreptul la indemnizaţii pentru incapacitatea temporară de muncă şi altor prestaţii de
asigurări sociale îl au asiguraţii sistemului public de asigurări sociale şi şomerii în perioada
beneficierii de ajutor de şomaj domiciliaţi permanent în Republica Moldova.
Indemnizaţiile se stabilesc în baza certificatului de concediu medical, iar în cazul pierderii
acestuia – în baza duplicatului eliberat în modul stabilit. Alte documente nu pot servi drept temei
pentru stabilirea indemnizaţiei.
Stabilirea, calcularea şi plata indemnizaţiilor pentru incapacitatea temporară de muncă se
efectuează de către unitatea în care îşi desfăşoară activitatea de bază angajatul (unde se păstrează
carnetul de muncă) prin contract individual de muncă.
Indemnizaţiile pentru incapacitatea temporară de muncă se stabilesc de către angajator
prin organizarea procesului de examinare a certificatelor medicale, stabilire, calculare şi plata
indemnizaţiilor.
Indemnizaţia pentru îngrijirea copilului bolnav în vârstă de până la 10 ani, iar în cazul
copilului care suferă de maladie oncologică şi al copilului cu dizabilitate pentru afecţiuni
intercurente – până la împlinirea vârstei de 16 ani se acordă în bază de certificat de concediu
medical, eliberat în condiţiile legislaţiei în vigoare. Pentru un caz de îmbolnăvire a copilului
indemnizaţia se acordă pentru perioada în care copilul necesită îngrijire, dar nu mai mult de 14
zile calendaristice – în caz de tratament în condiţii de ambulatoriu şi de cel mult 30 zile
calendaristice
– în caz de tratament în staţionar
Baza de calcul a indemnizaţiilor pentru incapacitatea temporară de muncă o constituie
venitul mediu lunar realizat în ultimele 12 luni calendaristice premergătoare lunii producerii
riscului asigurat, venit din care au fost calculate contribuţiile de asigurări sociale.
Venitul mediu lunar asigurat se determină prin împărţirea la 12 a venitului asigurat realizat
la toate unităţile în ultimele 12 luni calendaristice premergătoare lunii producerii riscului
asigurat. În cazul în care lunile luate în calcul sunt lucrate incomplet din motive întemeiate, la
determinarea bazei de calcul se ia în considerare venitul asigurat din lunile calendaristice lucrate
complet în perioada respectivă etc.
– Mihail Nani 3
În cazul în care persoana desfăşoară activităţi în mai multe unităţi şi în fiecare este
asigurată, conform legislaţiei, indemnizaţia se calculează în funcţie de venitul total asigurat.
Venitul asigurat se va confirma prin certificate eliberate de fiecare din unităţile economice în
care îşi desfăşoară activitatea salariatul.
Plata indemnizaţiilor pentru incapacitatea temporară de muncă se efectuează odată cu
achitarea salariului pe luna în care a fost depus certificatul – în cazul asiguraţilor cu contract
individual de muncă
Indemnizaţia pentru incapacitatea temporară de muncă nu se plăteşte în cazul în care
pentru timpul staţionării unităţii (filialei, secţiei) persoanelor angajate nu li se păstrează salariul
ori nu li se plăteşte indemnizaţia pentru şomaj tehnic.
Cuantumul lunar al indemnizaţiei pentru incapacitatea temporară de muncă pentru boli
obișnuite, plătite din mijloacele financiare ale angajatorului, constituie 75% din baza de calcul,
indiferent de stagiu de cotizare.
Cuantumul lunar al indemnizaţiei pentru incapacitatea temporară de muncă constituie
100% din baza de calcul – în cazul unui stagiu de cotizare de peste 9 luni (pentru bolile de SIDA,
de cancer, indemnizaţia pentru incapacitatea temporară de muncă femeilor gravide, care se află la
evidenţă în instituţiile medico-sanitare plata se efectuează integral de la BASS, începând cu
prima zi calendaristică de incapacitate temporară de muncă).
Plata indemnizaţiei pentru incapacitatea temporară de muncă cauzată de boli obişnuite
sau de accidente nelegate de muncă, cu excepţia cazurilor prevăzute la litera d) se efectuează în
felul următor:
1) primele cinci zile calendaristice de incapacitate temporară de muncă se plătesc din
mijloacele financiare ale angajatorului, dar nu mai mult de 15 zile calendaristice
cumulative, în cazul fiecărui angajat, pe parcursul unui an calendaristic, iar şomerilor
li se plăteşte din mijloacele BASS;
2) începând cu a şasea zi calendaristică de incapacitate temporară de muncă, iar în
cazul mai multor perioade de incapacitate temporară de muncă – începând cu prima
zi după expirarea celor 15 zile cumulative plătite din mijloacele angajatorului,
indemnizaţia se plăteşte din mijloacele BASS.
Plată indemnizaţiilor se efectuează după depunerea certificatului de concediu medical,
odată cu achitarea salariului pe luna respectivă – în cazul asiguraţilor cu contract individual de
muncă.
Din suma indemnizaţiei pentru incapacitatea temporară de muncă, nu se reţin:
 Contribuţia individuală de asigurări sociale de stat;
 Prima de asigurare obligatorie de asistenţă medicală;
 Impozitul pe venitul din salariu;
 Cotizaţiile sindicale.
Operaţiunile aferente calculului CAS sunt contabilizate în NC 5 – borderou cumulativ
privind retribuirea muncii şi bursele.
Operațiuni economice aferente calculului și transferului CAS la BASS:
1. Calculul contribuţiei de asigurări sociale de stat:
Debit subcontul 212100 „Contribuţii de asigurări sociale de stat obligatorii”
Credit subcontul 519120 „Datorii pe contribuţii de asigurări sociale de stat”
2. Calculul indemnizaţiei pentru incapacitatea temporară de muncă din mijloacele financiare
ale angajatorului pentru primele cinci zile calendaristice de boală:
Debit subcontul 273500 „Indemnizaţii pentru incapacitatea temporară de munca
achitate din mijloacele financiare ale angajatorului”
Credit subcontul 519630 „Datorii privind prestaţiile sociale ale
angajatorului”
Începând cu a şasea zi calendaristică de incapacitate temporară de muncă calculul
indemnizaţiei pentru incapacitatea temporară de muncă se efectuează din mijloacele BASS în
Agențiile teritoriale ale CNAS.
3. Transferul CAS la BASS, în baza ordinului de plată, din contul curent
3 – Mihail Nani
al instituției bugetare:
Debit subcontul 519120 „Datorii pe contribuţii de asigurări sociale de stat”
Credit subcontul 431100 „Conturi curente în sistemul trezorerial în monedă
naţională”
Debit subcontul 431100 „Conturi curente în sistemul trezorerial în monedă
naţională”
Cheltuielile aferente contribuţiilor de asigurări sociale de stat, indemnizaţiei pentru
incapacitatea temporară de muncă achitată din mijloacele financiare ale angajatorului, calculate
în luna decembrie, se trec la cheltuieli anticipate, operaţiune contabilizată în nota de contabilitate
5 din luna decembrie. La începutul lunii ianuarie din anul bugetar următor în NC 17 se produce
operaţiunea inversă de restabilire a cheltuielilor aferente contribuţiilor de asigurări sociale de
stat, indemnizaţiei pentru incapacitatea temporară de muncă achitată din mijloacele financiare ale
angajatorului.
Operațiuni economice aferente calculului CAS în luna decembrie:
1. Trecerea cheltuielilor aferente contribuţiilor de asigurări sociale
de stat, calculate în luna decembrie 2019 la cheltuieli anticipate:
Credit subcontul 212100 „Contribuţii de asigurări sociale de stat obligatorii”
2. Trecerea cheltuielilor aferente indemnizaţiei pentru incapacitatea
temporară de muncă, calculată din mijloacele angajatorului în luna
decembrie 2019 la cheltuieli anticipate:
Credit subcontul 273500 „Indemnizaţii pentru incapacitatea temporară de munca
3. Restabilirea cheltuielilor aferente contribuţiilor de asigurări sociale de
stat la începutul lunii ianuarie 2020:
Debit subcontul 212100 „Contribuţii de asigurări sociale de stat obligatorii”
4. Restabilirea cheltuielilor aferente indemnizaţiei pentru
incapacitatea temporară de muncă, calculată din mijloacele
angajatorului, la începutul lunii ianuarie 2020:
Debit subcontul 273500 „Indemnizaţii pentru incapacitatea temporară de munca
Exemplu de calcul a indemnizaţiei pentru incapacitatea
temporară de muncă
Conform certificatului de concediu medical (boală obişnuită) angajatului ”Y” i s-a acordat
concediu medical de la 30.10.2019 până la 10.11.2019 (12 zile calendaristice). Stagiul de
cotizare constituie 9 ani 3 luni.
Să se determine suma indemnizaţiei pentru incapacitatea temporară de munca calculată din
mijloacele financiare ale angajatorului pentru primele cinci zile calendaristice de boală.
Rezolvare:
1. Se determină venitul mediu lunar pe ultimele 12 luni:
Venitul Venitul
Nr. Nr.
Luna mediu Luna mediu lunar,
crt. crt.
lunar, lei lei
1. Octombrie 4500 7. Aprilie 4500
2. Noiembrie 4500 8. Mai 4500
3. Decembrie 4500 9. Iunie 5220
4. Ianuarie 5700 10. Iulie 4500
– Mihail Nani 3
5. Februarie 4500 11. August 4500
6. Martie 4500 12. Septembrie 4500
Total 55920
55920 lei : 12 luni = 4660 lei.
2. Se stabileşte mărimea zilnică a venitului mediu asigurat pentru o zi calendaristică în luna
octombrie şi luna noiembrie:
Octombrie – 4660 lei : 31 zile = 150,3229 lei
Noiembrie – 4660 lei : 30 zile = 155,3333 lei
3. Se calculează mărimea zilnică a indemnizaţiei pentru incapacitatea temporară de munca
în dependenţă de stagiu de cotizare, care constituie 90%:
Octombrie – (150,3229 lei × 75%) : 100% = 112,7422 lei
Noiembrie – (155,3333 lei × 75%) : 100% = 116,50 lei
4. Se determină suma indemnizaţiei pentru incapacitatea temporară
de muncă achitată din mijloacele financiare ale angajatorului, pe
perioada 30.10.2019 – 31.10.2019:
112,7422 lei × 2 zile = 254,2160 lei
5. Se determină suma indemnizaţiei pentru incapacitatea temporară
de muncă achitată din mijloacele financiare ale angajatorului, pe
perioada 01.11.2019 – 03.11.2019:
116,50 lei × 3 zile = 349,50 lei
6. Se determină suma totală a indemnizaţiei pentru incapacitatea temporară de muncă achitată
din mijloacele financiare ale angajatorului pentru primele cinci zile calendaristice de
boală, pe perioada 30.10.2019 – 03.11.2019:
Octombrie (30.10.2019 – 31.10.2019) – 254,22 lei
Noiembrie (01.11.2019 – 03.11.2019) – 349,50 lei
Total 603,72 lei
7. Calculul indemnizaţiei pentru incapacitatea temporară de muncă
din mijloacele financiare ale angajatorului pentru primele cinci zile
calendaristice de boală:
Debit subcontul 273500 „Indemnizaţii pentru incapacitatea
temporară de munca achitate din mijloacele
financiare ale angajatorului” – 676,45 lei
Credit subcontul 519630 „Datorii privind prestaţiile sociale
ale angajatorului” – 676,45 lei
Din salariul angajaţilor se reţine contribuţia individuală de asigurări sociale de stat în
mărime de 6%.
Pentru evidenţa CIAS este destinat subcontul de pasiv 519430 „Datorii aferente
decontărilor personalului privind CIAS”. În credit se reflectă reţinerea CIAS din salariu. În
debit – transferul CIAS la bugetul asigurărilor sociale de stat. Soldul creditor – datoria
instituţiei bugetare faţă de bugetul asigurărilor sociale de stat aferentă CIAS.
Operațiuni economice aferente reținerii și transferului CIAS la BASS:
1. Reţinerea CIAS (6%) din salariu:
Credit subcontul 519430 „Datorii aferente decontărilor personalului privind CIAS”
2. Transferul CIAS la bugetul asigurărilor sociale de stat, în baza ordinului de plată, din
contul curent al instituției bugetare:
Debit subcontul 519430 „Datorii aferente decontărilor personalului privind CIAS”
naţională”
4 – Mihail Nani
naţională”
Modalitatea de rambursare a sumei CIAS reţinută şi virată în plus la bugetul asigurărilor
sociale de stat este reglementată de Regulamentul privind rambursarea sumei CIAS virate în
plus la bugetul asigurărilor sociale de stat, aprobat prin Hotărârea Guvernului Republicii
Moldova nr. 267 din 07.04.2009.
Evidenţa analitică pe subconturile 519430 „Datorii aferente decontărilor personalului
privind CIAS”, 519120 „Datorii pe contribuţii de asigurări sociale de stat” este organizată în
Cartea Mare.
La sfârşitul fiecărei luni se întocmeşte Darea de seamă privind reţinerea impozitului pe
venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală şi a contribuţiilor de
asigurări sociale de stat obligatorii calculate (Forma IPC18) care în termeni stabiliţi se
prezintă inspectoratului fiscal teritorial de stat.
3.3. Contabilitatea decontărilor privind asigurarea obligatorie de asistenţă

medicală
Relaţiile de decontare ale instituţiilor bugetare privind asigurarea obligatorie de asistenţă

medicală sunt reglementate de Legea cu privire la asigurarea obligatorie de asistenţă medicală
nr. 1585-XIII din 27.02.1998 şi Legea cu privire la mărimea, modul şi termenele de achitare a
primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală nr. 1593-XV din 26.12.2002.
Conform Legii cu privire la asigurarea obligatorie de asistenţă medicală nr. 1585-XIII din
27.02.98, asigurarea obligatorie de asistenţă medicală reprezintă un sistem garantat de stat de
apărare a intereselor populaţiei în domeniul ocrotirii sănătăţii prin constituirea, din contul
primelor de asigurare, a unor fonduri băneşti destinate pentru acoperirea cheltuielilor de tratare a
stărilor condiţionate de survenirea evenimentelor asigurate (maladie sau afecţiune). Sistemul
asigurării obligatorii de asistenţa medicală oferă cetăţenilor Republicii Moldova posibilităţi egale
în obţinerea asistenţei medicale oportune şi calitative.
În sistemul asigurării obligatorii de asistenţa medicală asigurător este Compania
Naţională de Asigurări în Medicina şi agenţiile ei teritoriale.
Între asigurător şi instituţia medicală se încheie un contract de acordare a asistenţei
medicale (de prestare a serviciilor medicale) în cadrul asigurării obligatorii de asistentă medicală,
conform căruia instituţia medicală se obliga să acorde persoanelor asigurate asistenţa medicală
calificată, în volumul şi termenii prevăzuţi în Programul unic. Fiecărei persoane asigurate i se
eliberează o poliţă de asigurare obligatorie de asistenţa medicală, în temeiul căreia persoana va
beneficia de întregul volum de asistenţa medicală, prevăzut în Programul unic şi acordat de toate
instituţiile medicale din Republica Moldova.
Conform Legii cu privire la mărimea, modul şi termenele de achitare a primelor de
asigurare obligatorie de asistenţă medicală nr. 1593-XV din 26.12.2002, prima de asigurare
obligatorie de asistenţă medicală reprezintă suma fixă sau contribuţie procentuală la salariu şi la
alte forme de retribuire a muncii, la onorarii, pe care asiguratul este obligat să o plătească
asiguratorului pentru preluarea riscului persoanei asigurate conform legislaţiei şi contractului de
asigurare.
Plătitori ai primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală sunt:
a) unităţile, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare;
b) angajaţii unităţilor, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare;
c) Guvernul – pentru categoriile respective stabilite de legislaţie;
d) persoanele fizice care desfăşoară activitate de întreprinzător conform legislaţiei;
e) alte persoane fizice cu domiciliu în Republica Moldova.
– Mihail Nani 4
Conform Legii cu privire la mărimea, modul şi termenele de achitare a primelor de
asigurare obligatorie de asistenţă medicală nr. 1593-XV din 26.12.2002 sunt stabilite tipurile de
venituri din care nu se calculează primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală:
⮞ Bursele elevilor, studenţilor şi doctoranzilor înscrişi la cursurile de zi şi bursele
sportivilor stabilite conform legislaţiei;
⮞ Sumele plătite elevilor din şcolile profesionale polivalente, şcolile de meserii şi
şcolile medii de cultură generală pentru lucrările executate de ei;
⮞ Indemnizaţia acordată pentru incapacitatea temporară de muncă;
⮞ Toate tipurile de pensii stabilite în conformitate cu legislaţia cu privire la pensii;
⮞ Plăţile compensatorii pentru donarea de sânge etc.
Conform Legii fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală pe anul 2019,
este stabilit cuantumul primei de asigurare obligatorie de asistenţă medicală de 4,5% pentru
angajator şi 4,5% pentru angajat din fondul de retribuire a muncii.
Clasificarea conturilor de evidentă a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă
medicală este prezentată în schema 3.3.1.
Subconturi de evidenţă a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală
519130 „Datorii pe prime de 519440 „Datorii aferente decontărilor personalului privind primel
asigurări gatorii”
medicale obli- Rata – 4,5%
Rata – 4,5%
Schema 3.3.1. Clasificarea subconturilor de evidenţă a primelor de

asigurare obligatorie de asistenţă medicală
Pentru evidenţa primei de asigurare obligatorie de asistenţă medicală achitată de către
angajator (patron) este destinat subcontul de pasiv 519130 „Datorii pe prime de asigurări
medicale obligatorii”. În credit – calculul PAM. În debit – transferul PAM la fondul
asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală. Soldul creditor reflectă datoria instituţiei bugetare
faţă de fondul asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală.
Transferul primelor de asigurare medicală la fondul asigurărilor obligatorii de asistenţă
medicală se efectuează concomitent cu plata salariului.
Operaţiunile aferente calcului primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală sunt
contabilizate în NC 5 – borderou cumulativ privind retribuirea muncii şi bursele.
Operațiuni economice aferente calculului și transferului PAM la fondul asigurărilor
obligatorii de asistenţă medicală:
1. Calculul primei de asigurare obligatorie de asistenţă medicală:
Debit subcontul 212210 „Prime de asigurare obligatorie de asistenţă medicală
achitate de patroni pe teritoriul ţării”
Credit subcontul 519130 „Datorii pe prime de asigurări medicale obligatorii”
2. Transferul primei de asigurare medicală la fondul asigurărilor obligatorii de asistenţă
medicală în baza ordinului de plată:
Debit subcontul 519130 „Datorii pe prime de asigurări medicale obligatorii”
4 – Mihail Nani
naţională”
Concomitent finanţarea primită din bugetul de stat:
Debit subcontul 431100 „Conturi curente în sistemul trezorerial în
monedă naţională”
Cheltuielile aferente primei de asigurare obligatorie de asistenţă medicală, calculată în luna
decembrie, se trec la cheltuieli anticipate, operaţiune contabilizată în nota de contabilitate 5 din
luna decembrie. La începutul lunii ianuarie din anul bugetar următor în NC 17 se produce
operaţiunea inversă de restabilire a cheltuielilor aferente PAM.
Operațiuni economice aferente calculului PAM în luna decembrie:
1. Trecerea cheltuielilor aferente primei de asigurare obligatorie
de asistenţă medicală, calculate în luna decembrie 2019 la
cheltuieli anticipate:
Credit subcontul 212210 „Prime de asigurare obligatorie de asistenţă medicală
achitate de patroni pe teritoriul ţării”
2. Restabilirea cheltuielilor aferente primei de asigurare obligatorie de
asistenţă medicală la începutul lunii ianuarie 2018:
Debit subcontul 212210 „Prime de asigurare obligatorie de asistenţă
medicală achitate de patroni pe teritoriul ţării”
Pentru evidenţa primei de asigurare obligatorie de asistenţă medicală reţinută din salariul
angajaţilor este destinat subcontul de pasiv 519440 „Datorii aferente decontărilor
personalului privind primele de asigurări medicale obligatorii”. În credit – reţinerea primei
din salariu. În debit – transferul primei la fondul asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală.
Soldul creditor reflectă datoria instituţiei bugetare faţă de fondul asigurărilor obligatorii de
asistenţă medicală.
Operațiuni economice aferente reținerii și transferului PAM la fondul asigurărilor
obligatorii de asistenţă medicală:
1. Reţinerea primei de asigurare obligatorie de asistenţă medicală
din salariu:
primele de asigurări medicale obligatorii”
2. Transferul primei de asigurare obligatorie de asistenţă medicală reţinută
din salariu la fondul asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală în
baza ordinului de plată:
Debit subcontul 519440 „Datorii aferente decontărilor personalului privind primele
de asigurări medicale obligatorii”
naţională”
naţională”
Evidenţa analitică pe subconturile 519130 „Datorii pe prime de asigurări medicale
obligatorii”, 519440 „Datorii aferente decontărilor personalului privind primele de asigurări
medicale obligatorii” este organizată în Cartea Mare.
3.4. Contabilitatea avansurilor acordate entităţilor

– Mihail Nani 4
Din punct de vedere juridic creanţele reрrezintă dreрturile рe care agentul ecоnоmic le are
asuрra unоr terţi рentru activităţi рrestate şi neîncasate. Sub aspect cоntabil, raроrturile juridice
рatrimоniale cu debitоrii рresuрun dоuă mоmente distincte:
a) înregistrarea dreрtului de creanţă a entității faţă de clienţi, adică
cоnsemnarea dreрtului de a cere clienţilоr achitarea valоrii bunurilоr
livrate, lucrărilоr executate, serviciilоr рrestate;
b) recuрerarea creanţelоr – încasarea efectivă a valоrii bunurilоr livrate,
serviciilоr рrestate, lucrărilоr executate.
În procesul actvităţii instituţiilor bugetare apar decontări cu diferiţi agenţi economici
generate de necesitatea achiziţionării bunurilor şi serviciilor. Modalitatea de achiziţionare a
serviciilor de către instituţiile bugetare este reglementată de următoarele acte legislative şi
normative:
 Legea privind achiziţiile publice nr. 131 din 03.07.2015;
 Regulamentul cu privire la achiziţiile publice de valoare mică nr. 665 din 27.05.2016;
 Regulamentul privind achiziţia bunurilor şi serviciilor prin cererea ofertelor de preţuri
nr. 987 din 10.10.2018.
Conform Legii bugetului de stat pe anul 2019 (art. 15) este interzisă achitarea în avans, de
către instituţiile bugetare/autorităţile publice, finanţate de la bugetul de stat, persoanelor fizice şi
juridice, pentru achiziţionarea mărfurilor, serviciilor şi lucrărilor, cu excepţia lucrărilor de
construcţii şi reparaţii capitale, a căror valoare nu va depăşi 10 la sută din limita anuală stabilită
pe obiectiv în scopul organizării proceselor tehnologice şi procurării de materiale şi utilaj.
Plăţile în avans pentru construcţii/reparaţii capitale se efectuează de către instituţiile
bugetare conform contractelor de achiziţii publice, încheiate între executorii de buget şi furnizori
în limita soldurilor alocaţiilor disponibile la zi pentru cheltuielile respective stabilite în
documentul Alocații bugetare.
Pentru evidenţa avansului pe termen scurt acordat agenţilor economici este prevăzut
subcontul de activ 419320 „Avansuri acordate unităţilor din afara sistemului bugetar”. În
debit – transferul avansului pe termen scurt antreprenorilor pentru executarea lucrărilor de
construcţii/ reparaţii capitale. În credit – costul lucrărilor de construcţii/reparaţii capitale
executate. Soldul debitor reflectă suma avansurilor pe termen scurt acordate antreprenorilor
pentru lucrări de construcţii/reparaţii capitale.
Operaţiunile aferente avansului pe termen scurt acordat agenţilor economici sunt
contabilizate în NC 7 – borderou cumulativ privind creanţele cu clienţii, în care se ține și
evidenţa analitică pe subcontul 419320.
Operațiuni economice aferente transferului și stingerea avansului pe termen scurt:
1. Transferul avansului pe termen scurt antreprenorului SRL „X” din contul curent al
instituţiei bugetare, în baza ordinului de plată, pentru reparaţii capitale:
Debit subcontul 419320 „Avansuri acordate unităţilor din afara sistemului bugetar”

naţională”
naţională”
2. Stingerea avansului pe termen scurt pentru reparaţii capitale executate în baza facturii
fiscale de antreprenorul SRL „X”:
Debit subcontul 519220 „Datorii faţă de furnizori din afara sistemului bugetar”
Credit subcontul 419320 „Avansuri acordate unităţilor din afara sistemului
bugetar”
4 – Mihail Nani
Conform Codului civil, în relaţiile de decontare ale instituţiilor bugetare cu agenţii
economici este stabilit termenul de prescripţie de 3 an, în interiorul căruia persoana juridică
poate să-şi apere, pe calea intentării unei acţiuni în instanţa de judecată, dreptul încălcat.
3. Stingerea avansului acordat altor entităţi cu termenul de prescripţie
expirat, în baza ordinului conducătorului instituţiei bugetare:
Debit subcontul 289900 „Alte cheltuieli ale instituţiilor bugetare”
Credit subcontul 419320 „Avansuri acordate unităţilor din afara
sistemului bugetar”
Persoanele responsabile (contabilul şef, adjunctul contabilului şef etc.) pentru admiterea
datoriei debitoare cu termenul de prescripţie expirat poartă răspundere disciplinară,
administrativă, penală.
3.5. Contabilitatea creanţelor aferente decontărilor cu titularii de avans
Decontările cu titularii de avans privind deplasările în interes de serviciu sunt reglementate

de Regulamentul cu privire la delegarea salariaţilor entităţilor din Republica Moldova,
aprobat prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 10 din 5.01.2012 (în continuare
- Regulamentul nr. 10 din 5.01.2012).
Titularii de avans sunt angajaţii instituţiei, cărora li se eliberează mijloace băneşti spre
decontare pentru acoperirea cheltuielilor de deplasare în interes de serviciu sau achiziţionarea
bunurilor.
Conform Codului Muncii (art.174(1)), prin deplasare în interes de serviciu se înţelege
delegarea salariatului, conform ordinului angajatorului, pe un anumit termen, pentru executarea
obligaţiilor de muncă în afara locului de munca permanent.
În baza ordinului angajatorului pe numele detaşatului se eliberează legitimaţia de deplasare
în care se indică:
 denumirea instituţiei bugetare pe care o reprezintă;
 numele, prenumele detaşatului;
 funcţia deţinută;
 numărul şi data ordinului conducătorului instituţiei bugetare;
 localitatea de destinaţie şi denumirea instituţiei spre care se deleagă;
 scopul şi termenul detaşării.
În legitimaţia de deplasare se fac menţiuni despre plecarea în deplasare, sosirea la punctele
de destinaţie, plecarea din ele şi sosirea la locul de muncă permanent şi se autentifică prin
ştampilele instituţiilor corespunzătoare.
Termenul detaşării angajaţilor se determină de către conducătorii instituţiilor şi nu poate
depăşi doi ani la detaşarea peste hotare şi 60 zile – în hotarele Republicii Moldova, fără a lua în
calcul timpul aflării în drum.
Angajatului detaşat i se păstrează locul de muncă (funcţia) şi salariul mediu pentru timpul
deplasării.
Detaşatului îi sunt achitate următoarele cheltuieli:
 de transport;
 diurna;
 pentru închirierea locuinţei (de cazare).
Cheltuielile de transport se achită detaşatului în baza biletelor de călătorie până la locul
de destinaţie şi retur – spre locul permanent de muncă cu transportul aerian, feroviar, naval,
transportul auto public, cu excepţia taximetrelor, la tarifele clasei economice.
În cazul neprezentării documentelor de călătorie, achitarea pentru transport pe teritoriul
Republicii Moldova se efectuează conform tarifului minim.
– Mihail Nani 4
Achitarea diurnei detaşatului se efectuează conform Normelor diurnelor stabilite pe două
categorii de personal – I si II în Anexa nr.2 la Regulamentul nr. 10 din 5.01.2012 (Anexa 4).
Categoriile personalului detaşat sunt stabilite în Anexa nr.1 la Regulamentul nr. 10 din 5.01.2012
(Anexa 3).
Normele diurnelor sunt stabilite diferenţiat în funcţie de localitatea / ţara de destinaţie şi
categoria de personal. Astfel, în cazul detaşării angajatului în oraşele si localităţile rurale din
Republica Moldova norma diurnei constituie 100 lei pe zi pentru ambele categoriile de
personal. În cazul detaşării peste hotarele ţării norma diurnei este stabilită diferenţiat pentru
fiecare ţară în valuta ţării de destinaţie – euro, dolari SUA etc. Astfel, în cazul detaşării angajatului
în Belgia norma diurnei constituie 45 euro/zi pentru categoria I de personal, 50 euro/zi – pentru
categoria II de personal.
Pentru zilele de plecare si sosire diurnele se plătesc în mărime de 100% din normele
stabilite pentru ţara respectivă.
În cazul detaşării pentru o singură zi în teritoriul Republicii Moldova diurna nu se plăteşte,
iar peste hotarele republicii, diurna se plăteşte în mărime de 100% din norma diurnei stabilită
pentru ţara respectivă.
Diurna se majorează cu 50% din norma diurnei pentru Preşedintele Republicii Moldova,
Preşedintele Parlamentului şi Prim-ministrul Republicii Moldova, iar cu 25% – pentru viceprim-
miniştrii şi vicepreşedinţii Parlamentului Republicii Moldova.
Cheltuielile pentru închirierea locuinţei (de cazare) se recuperează angajatului detaşat
conform plafoanelor-limită de cazare stabilite pe două categorii de personal – A şi B în Anexa
nr. 2 la Regulamentul nr. 10 din 5.01.2012. Astfel, în cazul detaşării în or. Briceni plafonul-
limită de cazare pe zi pentru categoria A de personal constituie 300 lei, iar pentru categoria B –
550 lei. În cazul detaşării peste hotarele Republicii Moldova, de exemplu, în Belgia plafonul-
limită de cazare pe zi pentru categoria A de personal constituie 200 euro, iar pentru categoria B –
250 euro. Cheltuielile pentru închirierea locuinţei sunt justificate de către titularii de avans în
baza documentelor care confirmă cheltuielile pentru cazare în hotel (factura fiscală de la hotel și
cecul
de la aparatul de casă).
În cazul în care nu sunt prezentate documentele ce ar confirma cheltuielile efectuate la
închirierea locuinţei, aceste cheltuieli se compensează angajatului la detaşarea în hotarele
Republicii Moldova în mărime de 25 lei pe zi, iar peste hotarele ţării – 10% din plafonul-limită
de cazare stabilit pentru ţara respectivă, pentru fiecare noapte aflată în deplasare.
Pentru evidenţa decontărilor cu titularii de avans este destinat subcontul de activ 419510
„Creanţe aferente decontărilor cu titularii de avans”. În debitul contului se reflectă avansul
acordat titularului de avans. În credit – justificarea cheltuielilor de către titularul de avans,
rambursarea avansului neutilizat în casă. Soldul debitor – creanţa instituţiei bugetare aferentă
decontărilor cu titularii de avans.
Operaţiunile economice aferente decontărilor cu titularii de avans sunt contabilizate în nota
de contabilitate 8 – borderou cumulativ privind decontările cu titularii de avans.
La detaşarea salariatului, acestuia i se plăteşte un avans în monedă naţională. Detaşarea
angajatului se efectuează în baza ordinului conducătorului instituţiei bugetare. Baza de calcul a
avansului o constituie:
 localitatea de destinaţie şi termenul detaşării stabilite în ordinul conducătorului
instituţiei bugetare;
 norma diurnei;
 plafonul-limită de cazare.
Exemplu de calcul al avansului spre decontare acordat
titularului de avans
În baza ordinului conducătorului instituţiei bugetare nr.12B din 08.09.2018 se detaşează în
interes de serviciu angajatul din m. Chişinău în or. Briceni de pe 13.09.2019 până pe 24.09.2019
pe o perioadă de 12 zile calendaristice. Categoria A de personal.
Să se determine suma avansului acordat titularului de avans.
4 – Mihail Nani
Rezolvare:
1) Calculul cheltuielilor de transport tur-retur. Costul biletului de călătorie Chişinău-Briceni –
120 lei:
120 lei × 2 = 240 lei
2) Calcului cheltuielilor pentru diurnă (norma diurnei – 100 lei):
100 lei × 12 zile = 1200 lei
3) Calculul cheltuielilor de cazare (Plafonul-limită de cazare pentru or. Briceni – 300 lei):
300 lei × 11 zile = 3300 lei
4) Calculul totalului avansului spre decontare:
180 lei + 900 lei + 2310 lei = 3390 lei
Răspuns:
Avansul acordat titularului de avans constituie 3390 lei.
Calculul avansului spre decontare acordat titularului de avans este prezentat în tabelul 3.5.1.
Tabelul 3.5.1
Nr. Norma diurnei, plafonul- Suma avansului
Cheltuieli Nr. de zile
crt. limită de cazare, (lei) acordat, (lei)
1 De transport 120,00 2 240,00
2 Diurna 100,00 12 1200,00
3 De cazare 300,00 11 3300,00
Total X X 4740,00
Operațiuni economice aferente avansul acordat titularului de avans:
1. Avansul plătit din casă titularului de avans în baza dispoziției de plată:
titularii de avans” – 4 740 lei
Credit subcontul 434100 „Casa în monedă naţională”– 4 740 lei
Sau:
Transferul avansului în baza ordinului de plată din contul curent al
instituţiei bugetare la unitatea bancară pentru plasarea avansului pe
card bancar:
titularii de avans” – 4 740 lei
naţională” – 4 740 lei
Debit subcontul 431100 „Conturi curente în sistemul trezorerial în
monedă naţională” – 4 740 lei
Credit subcontul 149800 „Finanţare de la buget” – 4 740 lei
După întoarcere din detaşare angajatul întocmeşte decontul de avans pe care în termen de
5 zile trebuie să-l prezinte în contabilitate. La decontul de avans se anexează documentele care
confirmă cheltuielile efectuate în deplasare – biletele de călătorie, factura fiscală de la hotel, cecul
de la aparatul de casă. În baza decontului de avans sunt justificate cheltuielile suportate de către
titularul de avans în deplasare. De asemenea, în termen de 5 zile de la întoarcerea din deplasare
angajatul trebuie să ramburseze în casa instituţiei bugetare suma avansului neutilizat.
Exemplu de calcul a cheltuielilor suportate de titularul de avans în deplasare din
m. Chişinău în or. Briceni pe perioada
13.09.2018 – 24.09.2018
Să se determine suma cheltuielilor suportate de titularul de avans.
Rezolvare:
1) Calculul cheltuielilor de transport (tur-retur):
120 lei × 2 = 240 lei
2) Calcului cheltuielilor pentru diurnă:
100 lei × 12 zile = 1200 lei
– Mihail Nani 4
3) Calculul cheltuielilor de cazare (conform chitanţei de la hotel – 280 lei/zi):
280 lei × 11 zile = 3080 lei
4) Calculul totalului cheltuielilor de detaşare justificate de către titularul de avans:
240 lei + 1200 lei + 3080 lei = 4520 lei
Răspuns:
Suma cheltuielilor suportate de titularul de avans constituie 3060 lei.
Calculul cheltuielilor justificate de titularul de avans este prezentat în tabelul 3.5.2.
Tabelul 3.5.2
Norma diurnei, Cheltuieli justificate
Nr. Nr.
Cheltuieli cheltuieli de conform decontului de
crt. de zile
cazare, (lei) avans
1 De transport 120,00 2 240,00
2 Diurna 100,00 12 1200,00
3 De cazare 280,00 11 3080,00
Total X X 4520,00
Operațiuni economice aferente cheltuielilor justificate de către titularul de avans:
1. Cheltuieli justificate de către titularul de avans în baza decontului de avans:
Debit subcontul 222710 „Deplasări de serviciu în
interiorul ţării” – 4 520 lei
Credit subcontul 419510 „Creanţe aferente decontărilor
cu titularii de avans” – 4 520 lei
2. Rambursarea avansului neutilizat în casă de către titularul de
avans (4740 lei – 4520 lei = 220 lei):
Debit subcontul 434100 „Casa în monedă naţională” – 220 lei
Credit subcontul 419510 „Creanţe aferente decontărilor
cu titularii de avans” – 220 lei
Exemplu, când cheltuielile suportate de către detaşatul din mun.Chişinău în or.Briceni pe
perioada 13.09.2019–24.09.2019 depăşesc limita cheltuielilor aprobate prin Hotărârea
Guvernului Republicii Moldova nr. 10 din 5.01.2012:
Rezolvare:
1) Calculul cheltuielilor de transport (tur-retur):
120 lei  2 = 240 lei
2) Calculul cheltuielilor pentru diurnă:
100 lei  12 zile = 1200 lei
3) Calculul cheltuielilor de cazare (conform chitanţei de la hotel –
2380 lei pentru 7 zile din perioada 13.09.2019–20.09.2019. Pentru perioada 20.09.2019–
24.09.2019 detaşatul n-a prezentat chitanţa de la hotel):
a) verificarea încadrării sumei 2380 lei cheltuită pentru
cazare pe perioada 13.09.2019–20.09.2019 în plafonul
– limită de cazare stabilit pentru oraşe:
2380 lei : 7 zile = 340 lei > 300 lei
b) pentru perioada 13.09.2019–20.09.2019:
300 x 7 zile = 2100 lei
c) pentru perioada 20.09.2019–24.09.2019:
25 lei  4 zile = 100 lei
Notă: Se acceptă pentru justificare suma cheltuielilor de cazare care nu depăşeşte plafonul-
limită de cazare stabilit pentru localitatea respectivă conform Hotărârii Guvernului Republicii
Moldova nr.10 din 5.01.2012.
4 – Mihail Nani
Diferenţa de 40 lei/zi dintre cheltuielile pentru cazare efectuate conform chitanţei de la hotel
– 340 lei/zi şi plafonul-limită de cazare stabilit pentru oraşe – 300 lei/zi este suportată de către
titularul de avans din mijloacele băneşti proprii.
4) Calculul totalului cheltuielilor de detaşare justificate de către titularul de avans:
240 lei + 1200 lei + 2100 lei + 100 lei = 3640 lei.
Răspuns:
Suma cheltuielilor suportate de titularul de avans constituie 3640 lei.
3.6. Contabilitatea creanţelor din prestarea

serviciilor privind întreţinerea copiilor în instituţiile
preşcolare
Specificul finanţării instituţiilor preşcolare constă în faptul că acestea sunt întreţinute nu

numai din finanţarea bugetară, dar şi din taxa de întreţinere achitată de către părinți.
Ministerul Educaţiei, Culturii și Cercetării emite anual Ordinul cu privire la normele
financiare pentru alimentarea copiilor/elevilor din instituţiile de învățămînt. Astfel,
conform Ordinului Ministerului Educaţiei, Culturii și Cercetării nr. 13 din 11.01.2019, sunt
stabilite pentru anul 2019 normele financiare pentru alimentarea copiilor din instituţiile
preşcolare, prezentate în tabelul 3.6.1.
Tabelul 3.6.1
Normele financiare pentru alimentarea copiilor/elevilor din instituţiile
de educație antepreșcolară și de învățământ preșcolar pentru anul 2019
în creşe, grădiniţe şi creşe-grădiniţe
În instituţiile
în vârstă până la 3 ani de la 3 până la 7 ani
cu profil
4 6 9-10,5 12-24 4 6 9-10,5 12-24 24 sanatorial
ore ore ore ore ore ore ore ore ore
Din mijloace 4,90 9,60 14,20 19,10 6,10 11,20 17,50 19,10 22,50 24,70
bugetare (lei/zi)
Taxa de întreţinere în instituţiile preşcolare achitată de către părinți pentru fiecare zi
frecventată constituie 50 la sută din costul normelor de cheltuieli pentru alimentarea copiilor
suportate de la buget.
Pentru copiii/elevii de vârstă timpurie şi şcolară din casele de copii, gimnazii/şcoli de tip
internat şi sanatorial – 34,50 lei/zi/copil.
Pentru alimentarea gratuită a elevilor claselor I-IV din şcolile primare, gimnazii, şcolile
medii de cultură generală şi licee, precum şi a elevilor claselor V-XII din instituţiile
preuniversitare din partea stângă a Nistrului şi municipiul Bender, subordonate Ministerului
Educaţiei, elevii Liceului Teoretic „Ştefan cel Mare”, Grigoriopol, cu sediul în Liceul Teoretic
Doroţcaia, inclusiv elevii din s. Doroţcaia, raionul Dubăsari norma financiară – 10,80 lei/zi/elev,
iar pentru elevii din liceele-internat cu profil sportiv, după cum urmează:
Vîrsta 12-15 ani Vîrsta 16-19 ani
cl.V-VIII cl.IX-XII
Total (lei/zi) 46,40 61,00
Se permite conducătorilor instituţiilor instructiv-educative să majoreze cheltuielile pentru
alimentarea copiilor din contul mijloacelor speciale (donaţii, sponsorizări etc.) şi ajutoarelor
umanitare.
Conform Instrucţiunii cu privire la condiţiile şi modul de scutire de plată pentru
întreţinerea în instituţiile de educaţie preşcolară şi în şcoli de tip internat a copiilor din
– Mihail Nani 4
familiile cu mulţi copii şi cele socialmente vulnerabile şi ordinea de determinare a
mijloacelor băneşti ce revin la un membru al familiei pe luna, aprobată prin Ordinul
Ministerului Educaţiei nr. 420 din 22.06.1999, organelor administraţiei locale, organizaţiilor,
care au în subordinea lor instituţii preşcolare şi şcoli-internat li se acordă dreptul de a scuti
integral sau parţial de plata pentru întreţinerea copiilor din familiile cu mulţi copii şi socialmente
vulnerabile.
Integral sunt scutiţi părinţii:
⮞ venitul lunar al căror pe semestrul precedent nu depăşeşte mărimea de patru salarii
minime pentru fiecare membru al familiei;
⮞ aflaţi în concedii forţate;
⮞ care nu sunt încadraţi în câmpul muncii şi stau la evidenţă la Oficiul pentru ocuparea
forţei de muncă;
⮞ care sunt studenţi cu frecvenţă la zi;
⮞ care sau îmbolnăvit şi au suferit de boala actinică provocată de consecinţele avariei de
la CAE Cernobâl.
Parţial sunt scutiţi:
⮞ părinţii care au 3 şi mai mulţi copii;
⮞ familiile incomplete, inclusiv mamele singure;
⮞ familiile care au la întreţinere copii invalizi.
Problema cu privire la scutirea de plată pentru întreţinerea copiilor în instituţiile preşcolare
şi şcoli-internat se examinează semestrial de către organele administraţiei bugetare locale în baza
certificatelor care justifică necesitatea eliberării de plată pentru întreţinerea copiilor, prezentate
de părinţi.
Calcularea plăţii pentru întreţinerea copiilor în instituţiile preşcolare se efectuează la
sfârşitul lunii în baza tabelului de evidenţă a frecventării copiilor şi normelor financiare pentru
alimentarea copiilor din instituţiile prșcolare stabilite pe anul respectiv.
De exemplu, în luna septembrie 2019 copilul cu vârsta de 4 ani a frecventat instituţia
preşcolară 20 de zile. Norma financiară pentru alimentarea copiilor cu vârsta de la 3 până la 7 ani
(9-10,5 ore) din plata părinţilor – 8,75 lei/zi.
Se determină suma plăţii pentru întreţinerea copilului în luna septembrie 2019:
8,75 lei × 20 zile = 175 lei
Calculul plăţii pentru întreţinerea copiilor în instituţiile preşcolare se efectuează în
Borderoul privind decontările cu părinţii pentru întreţinerea copiilor pe fiecare grupă de
copii.
În baza calculelor efectuate pe luna respectivă în contabilitate se întocmeşte separat pentru
fiecare copil Chitanţa de recepţie a plăţilor nefiscale, care se înaintează părinţilor. Părinţii
trebuie să achite în baza chitanţei plata la unitatea bancară până la finele lunii în care a primit
chitanţa.
Responsabilitatea pentru încasarea plăţii de la părinţi o poartă conducătorul instituţiei
preşcolare.
Operaţiunile aferente decontărilor cu părinţii pentru întreţinerea copiilor în instituţiile
preşcolare sunt contabilizate în NC 15 – borderou centralizator de decontări cu părinţii
pentru întreţinerea copiilor.
Evidenţa decontărilor cu părinţii pentru întreţinerea copiilor în instituţiile preşcolare se ţine
în subcontul de activ 419230 „Creanţe aferente tipurilor speciale de plăţi”. În debit – calculul
plăţii pentru întreţinerea copiilor. În credit – achitarea plăţii de către părinţi. Soldul debitor –
creanţa aferentă decontărilor cu părinţii pentru întreţinerea copiilor în instituţia preşcolară.
Operațiuni economice aferente calculului și achitării plăţii pentru întreţinerea
copiilor în instituţiie preşcolare:
1. Calculul plăţii pentru întreţinerea copiilor în instituţia preşcolară:
Debit subcontul 419230 „Creanţe aferente tipurilor speciale de plăţi”
Credit subcontul 142310 „Încasări de la prestarea serviciilor cu
plată”
2. Achitarea plăţii de către părinţi pentru întreţinerea copiilor în instituţia preşcolară în baza
Chitanţei de recepţie a plăţilor nefiscale:
5 – Mihail Nani
naţională”
Credit subcontul 419230 „Creanţe aferente tipurilor speciale de plăţi”
Evidenţa analitică pe subcontul 419230 „Creanţe aferente tipurilor speciale de plăţi” este
organizată în Borderoul privind decontările cu părinţii pentru întreţinerea copiilor.
3.7. Contabilitatea datoriilor faţă de furnizori
În procesul activităţii instituţiilor bugetare apar datorii faţă de diferiţi agenţi economici
generate de necesitatea achiziţionării bunurilor şi serviciilor, executării de lucrări.
Datoriile reprezintă angajamentul de plată al entităţii faţă de furnizori pentru bunurile
procurate şi serviciile prestate, lucrările executate, faţă de personalul angajat privind remunerarea
muncii, faţă de stat privind plata impozitelor şi taxelor, faţă de alte persoane juridice şi fizice.
Modalitatea de achiziţionare a bunurilor şi serviciilor de către instituţiile bugetare este
reglementată de următoarele acte legislative şi normative:
 Legea privind achiziţiile publice nr. 131 din 03.07.2015;
 Regulamentul cu privire la achiziţia bunurilor şi serviciilor prin cererea ofertelor de
preţuri nr. 245 din 04.03.2008;
 Regulamentul achiziţiilor publice de valoare mică nr. 665 din 27.05.2016.
Pentru evidenţa datoriilor pe termen scurt privind facturile comerciale este prevăzut
subcontul de pasiv 519220 „Datorii faţă de furnizori din afara sistemului bugetar”. În credit
– valoarea bunurilor şi serviciilor achiziţionate/lucrărilor executate. În debit – stingerea datoriei
creditoare. Soldul creditor – suma datoriilor pe termen scurt privind facturile comerciale.
Operaţiunile aferente decontărilor cu creditorii se contabilizează în nota de contabilitate 6 –
borderou cumulativ privind decontările cu furnizorii.
Operațiuni economice aferente calculului și achitării plăţii privind serviciile prestate
de entități:
1. Calculul cheltuielilor aferente serviciilor prestate de ÎM
„Autosalubritate” în luna septembrie 2019 în baza facturii fiscale:
Debit subcontul 222190 „Alte servicii comunale”
Credit subcontul 519220 „Datorii faţă de furnizori din afara sistemului bugetar”
2. Calculul cheltuielilor aferente serviciilor prestate de SA „Apă-Canal”
în luna septembrie 2019 în baza facturii fiscale:
Debit subcontul 222140 „Apă şi canalizare”
3. Transferul plătiţi SA „Apă-Canal” din contul curent al
instituţiei bugetare, în baza ordinului de plată, pentru stingerea
datoriei creditoare aferentă serviciile prestate în luna
septembrie 2019:
naţională”
naţională”
4. Procurarea, timbrelor poştale conform facturii fiscale:
Debit subcontul 439900 „Alte valori”
5. Procurarea biletelor de tratament şi odihnă conform facturii fiscale:
Debit subcontul 439300 „Bilete de tratament şi odihnă”
– Mihail Nani 5
6. Achiziţionarea literaturii de către instituţia de învăţământ de la persoana fizică în baza
Actului de achiziție a mărfurilor:
Debit subcontul 318110 „Procurarea altor mijloace fixe”
7. Reţinerea impozitului pe venit la sursa de plată (12%):
Credit subcontul 519110 ”Datorii pe impozite şi taxe”
8. Achitarea plăţii persoanei fizice din casă pentru literatura achiziţionată de instituţie în baza
dispoziției de plată:
9. Stingerea datoriei cu termenul de prescripţie expirat:
În scopul monitorizării şi analizei datoriilor cu termen de achitare expirat instituţiile
bugetare întocmesc lunar Raportul privind creanțele cu termen expirat și datoriile cu termen de
achitare expirat formate în autoritățile/instituţiile bugetare (formularul FD-049) pe care îl
prezintă instituţiilor ierarhic superioare (ministerelor de resort/ direcţiilor financiare raionale,
municipale) până la data de 15 a lunii următoare perioadei de gestiune, împreună cu nota
explicativă.
Evidenţa analitică pe subcontul 519220 este organizată in NC 6 în mod poziţional pe
fiecare entitate.
3.8. Contabilitatea împrumuturilor bugetare la primăriile săteşti/orăşeneşti

În procesul executării bugetelor săteşti/orăşeneşti în anumite perioade de timp veniturile
bugetului sătesc/orăşenesc nu sunt suficiente pentru acoperirea cheltuielilor aprobate în bugetul
sătesc / orăşenesc. În aceste condiţii administraţiile săteşti / orăşeneşti, conform Legii privind
finanţele publice locale nr. 397-XV din 16.10.2003, pot angaja împrumuturi bugetare cu
scadenţă în acelaşi an bugetar.
În acest scop administraţia sătească / orăşenească înaintează un demers cu argumentarea
necesităţii angajării împrumutului bugetar consiliului raional / municipal. Împrumutul bugetar se
acordă administraţiei săteşti / orăşeneşti din bugetul raional / municipal în baza deciziei
consiliului raional / municipal fără gaj şi fără dobândă. Suma împrumutului bugetar nu poate
depăşi 5% din totalul venitului bugetului sătesc / orăşenesc aprobat în anul curent.
De regulă, împrumuturile bugetare sunt angajate pentru plata datoriilor aferente salariilor
angajaților din sfera bugetară sau serviciilor comunale.
Evidenţa împrumuturilor bugetare se ţine la grupa de conturi de pasiv 543 „Împrumuturi
între bugetele locale în cadrul unei unităţi administrativ-teritoriale”. În credit – încasarea
împrumutului bugetar în contul curent al bugetului sătesc. În debit – rambursarea împrumutului
bugetar bugetului raional / municipal din contul curent al bugetului sătesc. Soldul creditor –
datoria bugetului sătesc / orăşenesc faţă de bugetul raional / municipal aferentă împrumutului
bugetar.
Grupa de conturi 543 „Împrumuturi între bugetele locale în cadrul unei unităţi
administrativ-teritoriale” se divizează în următoarele subconturi de nivelul II:
543110 „Primirea împrumuturilor între bugetele locale de nivelul II
şi bugetele locale de nivelul I în cadrul unei unităţi
administrativ-teritoriale”;
543120 „Rambursarea împrumuturilor între bugetele locale de
nivelul II şi bugetele locale de nivelul I în cadrul unei
unităţi administrativ-teritoriale”.
5 – Mihail Nani
Operațiuni economice aferente primirii și rambursării împrumutului bugetar de către
bugetului sătesc:
1. Suma împrumutul bugetar pe termen scurt primită de la bugetul raional / municipal în
contul curent al bugetului sătesc:
naţională”
Credit subcontul 543110 „Primirea împrumuturilor între bugetele locale de nivelul
II şi bugetele locale de nivelul I în cadrul unei unităţi administrativ-teritoriale”
2. Rambursarea împrumutului bugetar bugetului raional / municipal din contul curent al
bugetului sătesc / orăşenesc în baza ordinului de plată:
Debit subcontul 543120 „Rambursarea împrumuturilor între bugetele locale de
nivelul II şi bugetele locale de nivelul I în cadrul unei unităţi administrativ-
teritoriale”
naţională”
Evidenţa analitică pe grupa de conturi 543 este organizată în Cartea Mare pe subconturi.
1. Ce reprezintă salariul?
2. Care sunt sporurile la salariul de bază?
3. Cum se determină venitul impozabil?
4. Care subconturi se utilizează pentru contabilizarea salariului?
5. Ce indemnizaţii de asigurări sociale de stat se achită salariaţilor în instituţiile bugetare din
contul CAS?
6. Care subconturi se utilizează pentru contabilizarea CAS, PAM?
7. Care este baza de calcul a concediului de odihnă anual?
8. Care este baza de calcul a indemnizaţiei pentru incapacitatea temporară de muncă?
9. Care sunt cheltuielile suportate de titularii de avans în deplasare?
10. Care este baza de calcul a avansului acordat detașatului?
11. Ce reprezintă datoriile?
12. Care este baza de calcul a plăţii pentru întreţinerea copiilor în instituţiile preşcolare?

Tema 1 2 3 Din Manual

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Tema 1 2 3 Din Manual

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

– Mihail Nani – 1

PRINCIPIILE GENERALE ALE ORGANIZĂRII

1.1. Instituţiile bugetare, definire, rol şi organizare

1.1. Instituţiile bugetare, definire, rol şi organizare

Din categoria instituţiilor de subordonare de stat fac parte organele

obligaţiile rezultate din activitatea desfăşurată cu respectarea prevederilor

Responsabilitatea pentru organizarea corespunzătoare a evidenţei

1.2. Reglementarea normativă a contabilităţii

Organizarea şi funcţionarea contabilităţii în instituţiile bugetare se

⮞ Ordinul Ministrului Finanţelor Nr. 216 din 28.12.2015 privind

muncă, la întreprinderi, în organizaţii şi instituţii, indiferent de tipul lor de

1.3. Bugetul public naţional, componenţă

Bugetul public reprezintă documentul-program prin care se prevede

Guvernul examinează și aprobă proiectele acestor bugete pe care le

Bugetul consolidat central Bugetul consolidat local

Schema 1.3.1. Structura bugetului public naţional

Contabilitatea instituţiilor bugetare înregistrează, prelucrează şi

1.4. Particularităţile organizării contabilităţii

Contabilitatea prevede înregistrarea tuturor operaţiunilor economice în

Apoi, sumele rulajelor din notele de contabilitate se înregistrează în

1.5. Planul de conturi al evidenţei contabile

Contabilizarea operaţiunilor economice în instituţiile bugetare se

conturi contabile asigură descrierea clară și obiectivă a operațiunilor

Structura subcontului 314110

Schema 1.5.1. Structura subcontului 314110 Procurarea maşinilor şi

stat, mijloacele transmise şi primite între conturi în cadrul fondurilor

1.6. Executorii de buget, drepturile şi obligaţiunile lor

Executorii de buget sunt conducătorii instituţiilor bugetare

Principali Secundari Terţiari

Miniştrii, Rectorii Directorii

Schema 1.6.1. Clasificarea executorilor de buget

Executorii principali de buget au dreptul să repartizeze alocaţii

2.1. Finanţarea bugetară şi sarcinile ei. Trăsăturile şi metoda

2.1. Finanţarea bugetară şi sarcinile ei.

sumelor de plată în limitele alocaţiilor bugetare, aprobate în documentul

2.2. Contabilitatea finanţării şi a numerarului

Evidenţa finanţării din buget pentru cheltuielile curente ale instituţiilor

În cazurile când instituţiile bugetare dispun de mai multe conturi

6. Transferul pensiei alimentare destinatarului din contul curent al

simbolul 211180 reflectă codul economic „Remunerarea muncii angajaţilor

2.3. Evidenţa numerarului în casierie

Instituţiile bugetare folosesc în activitatea lor un volum considerabil de

tuturor anexelor la documentele de plată. Înscrierile în registrul de casă se

Debit subcontul 419510 „Creanţe aferente decontărilor cu

2.4. Inventarierea casei şi contabilizarea

Conform Normelor pentru efectuarea operaţiunilor de casă în

compensarea plusurilor şi lipsurilor constatate şi persoanele responsabile

Debit subcontul 519410 „Datorii faţă de personal

Debit subcontul 434100 „Casa în monedă naţională”

3.1. Contabilitatea decontărilor cu personalul privind

3.1. Contabilitatea decontărilor cu personalul

Salarizarea angajaţilor din sfera bugetară este reglementată de:

Salariul de bază se stabileşte sub formă de salarii tarifare pentru

salariului. Soldul creditor – datoria instituţiei faţă de salariaţi privind

519430 Datorii aferente decontărilor personalului privind contrib

Schema 3.1.1. Clasificarea subconturilor de evidenţă a reţinerilor din

519440 Datorii aferente decontărilor personalului privind primele

519450 Datorii aferente decontărilor cu membrii sindicatelor pri

519460 Datorii aferente decontărilor privind virările fără numera

519470 Datorii aferente decontărilor privind titlurile executorii

519480 Datorii aferente decontărilor cu personalul privind depon

519490 Alte datorii aferente decontărilor personalului privind re

Exemplu de calcul a salariului spre plată