Tema 3 Contabilitatea vânzării cu ridicata a mărfurilor

3.1 Formele de vânzare a mărfurilor și perfectarea documentară a acestora.

Vânzarea mărfurilor cu ridicata – activitate desfășurată de comercianții care cumpără

produse în scopul revânzării acestora către alți comercianți sau utilizatori.
Regulile de desfășurare a comerțului cu ridicata se aprobă de Guvern. Astfel, comerțul cu
ridicata constă în:
 Cumpărarea și concentrarea mărfurilor de la un număr mare și divers de
producători în vederea aprovizionării comerțului cu amănuntul, precum și a altor
categorii de cumpărători cu excepția consumatorilor finali;
 Sortarea mărfurilor industriale, de exemplu după mărime, culoare, model,
corespunzător varietății cererii populației.
 Revânzarea mărfurilor în cantități mai mici către comercianții cu amănuntul.
Practicarea acestui tip de comerț impune respectarea următoarelor condiții:
 Existența unor încăperi de depozitare dotate tehnic, care să asigure păstrarea produselor
în funcție de natura și volumul acestora;
 Dotarea unității comerciale cu un sistem de evidență computerizată;
 Utilizarea mijloacelor de măsurare și control verificate metrologic.
Desfășurarea operațiunilor de comerț se autorizează de către autoritatea administrației publice
locale.
Unitățile de comerț cu ridicata se clasifică în:
a) Depozit – unitate comercială în care se desfășoară operațiuni de recepționare,
depozitare, păstrare și livrare a mărfurilor în partide mari;
b) Depozit al producătorului – unitate de comerț cu ridicata care aparține
producătorului și este amplasată în aceeași unitate administrativ teritorială.
Operează exclusiv cu produsele proprii ale acestuia.
c) Magazin Cash and carry – unitate de comerț cu ridicata, clienții căreia sunt micii
detailiști ori firme industriale.
d) Agent de expediție – intermediarul care negociază cu furnizorii în vederea ordinii
procurării mărfurilor, însă fără a manipula fizic produsele.
e) Reprezentant al producătorului (dealer) – intermediar care vinde produsele unuia
sau mai multor producători.
La vânzarea mărfurilor cumpărătorului i se eliberează, în funcție de caz, factură fiscală, bon
fiscal, certificat de conformitate, certificat de conformitate, certificat igienic si veterinar. În cazul
când marfa are un anumit termen de deservire garantat întreprinderea aplică ștampila și indică data
vânzării și termenul de garanție în pașaportul articolului.
În cele mai frecvente cazuri, unitățile de comerț cu ridicata, țin evidența mărfurilor
intrate și ieșite conform modelului prețului de achiziție, adică nu calculează și nu includ în
valoarea de intrare a bunurilor adaos comercial și TVA. În caz contrar, în condițiile evaluării
mărfurilor conform prețurilor de vânzare este necesar:
1. A calucula adaosul comercial;
2. A reflecta suma adaosului comercial în debitul contului 217;
 3. A deconta adaosul comercial din contul 217 la momentul vânzării mărfurilor și la
întocmirea situațiilor financiare.
3.2 Contabilitatea vânzării mărfurilor în comerțul cu ridicata conform contractului de
livrare, în baza plăților preliminare.
Deseori, în contractele încheiate între furnizor și cumpărător se negociază plata anticipată
pentru mărfurile ce urmează a fi expediate. Aplicarea avansului poate fi stabilită de către furnizor.
Conform prevederilor Codului fiscal data livrării se consideră data eliberării facturii fiscale
sau data primirii plății, în dependență de faptul ce are loc mai înainte. Astfel, Codul fiscal califică
avansul încasat drept livrare. Prin urmare, la primirea numerarului sub formă de avans este
necesar:
1) Să se reflecte avansul încasat în componența datoriilor, deoarece mărfurile încă nu s-au
livrat și, prin urmare, sumele primite nu reprezintă venituri efective;
2) Să se calculeze TVA din suma avansului primit și să se reflecte datoria la buget
privind acestă taxă.
Drept bază juridică de înregistrare a sumei TVA aferentă avansului primit servește ordinul de
plată și extrasul de cont.
După expedierea mărfurilor are loc:
1) Recunoașterea veniturilor din vânzări și a costului vânzărilor;
2) Calcularea datoriei la buget privind TVA;
3) Trecerea în cont a sumei avansului încasat și TVA aferentă.
Dacă mărfurile sunt livrate în luna încasării avansului, atunci nu se calculează și nu se
reflectă TVA de la suma avansului primit. Acesta se explică prin fapul că în luna curentă datoria
față de buget privind TVA va fi egală cu suma TVA din factura fiscală.
Nu se calculează TVA din sumele avansului încasat în cazurile:
1) Livrărilor de mărfuri la export, deoarece potrivit articolului 104 din Codul fiscal acestea
sunt impozitate cu TVA la cota zero;
2) La efectuarea ulterioară a livrărilor scutite de TVA (o parte din produsele alimentare
pentru copii);
Dacă mărfurile pentru care s-a primit avans sunt impozitate la cote reduse, la care cota TVA
constituie 8% pentru suma avansului primit TVA se calculeză în mărime de 8%.
Operațiuni economice și formule contabile:
1. Înregistrarea avansului primit în contul curent în monedă națională
Dt 242 Ct 523
2. Reflectarea TVA aferentă avansului primit
Dt 225 Ct 534
3. Achitarea datoriei față de buget privind TVA
Dt 534 Ct 242
4. Calcularea creanței cumpărătorului pentru mărfurile livrate
Dt 221 Ct 611 și 534
5. Decontarea sumei TVA aferente avansului primit
Dt 534 Ct 225
6. Decontarea sumei avansului primit anterior
Dt 523 Ct 221
 7. Reflectarea costului mărfurilor vândute
Dt 711 Ct 217
Contabilitatea vânzării mărfurilor prin agenți de expediție
Vânzarea mărfurilor cu ridicata prin agenți de expediție prevede orgnizarea vânzării bunurilor
de la depozitul altor întreprinderi către alți cumpărători.
Agent de expediție – intermediarul care negociază cu furnizorii în vederea condițiilor
procurării mărfurilor, fără a manipula fizic produsele. El expediază producătorilor comenzi ale
comercianților și organizează ca mărfurile comandate să ajungă direct de la producător la aceștea.
De asemenea, agentul de expediție își asumă toate riscurile privind circulația mărfurilor din
momentul acceptării comenzii și până la livrarea către clienți. Acest tip de comerciant
efectuiază tranzacții numai cu câteva categorii de produse care se vând în mod obișnuit în
cantități foarte mari, cum ar fi cărbune, cherestea, maeriale de construcții.
Pentru contractarea anumitor mărfuri și asigurarea transportării acestora de la furnizor până la
depozitul cumpărătorului, agentul de expediție încasează un comision.
Vânzarea prin agenți de expediție se diferențiază în:
1) Tranzit intrasigent (cu participarea agentului la decontări). În acest caz la vânzarea
mărfurilor, producătorul emite factura fiscală în adresa agentului de expediție. Acesta, la
rândul său, achită furnizorului valoarea mărfurilor conform documentelor de însoțire.
Mărfurile respective ne se depozitează la agentul de exepediție, ci rămân în continuare la
furnizor. Ulterior, agentul vinde mărfurile cumpărătorului, întocmind documentele
necesare. Valoarea mărfurilor vândute va fi mai mare cu comisionul aplicat pentru
participarea în afacere. După revânzarea mărfurilor, agentul de expediție încasează de la
cumpărător comosionul ce i se cuvine.
2) Tranzit administrat (fără participarea agentului la decontări). În acestă situație
agentului de expediție organizează vânzarea și transportarea mărfurilor cumpărătorului, iar
decontările se realizează nemijlocit între furnizor și cumpărătorul final. Agentul de
exepediție reflectă suma venitului constatat din prestarea serviciilor și TVA aferentă.
Specificul esențial al vânzării mărfurilor prin agenți de expediție constă în faptul că aceste
bunuri nu se depozitează și respectiv nu se înregistrează în contabilitatea unității de comerț. Prin
urmare, contul 217 nu se utilizează în cadrul operațiunilor respective.
Operațiuni economice și formule contabile în cazul tranzitului intrasigent:
1) Reflectarea costului mărfurilor livrate cumpărătorului conform facturii fiscale
eliberate de către întreprinderea de producție:
Dt 711 și 534 Ct 521
2) Calcularea creanței cumpărătorului pentru mărfurile vândute:
Dt 221 Ct 611 și 534
3) Achitarea creanței cumpărătorului pentru mărfurile vândute:
Dt 242 Ct 221
Operațiuni economice în cazul tranzitului administrat:
1) Calcularea venitului din prestarea serviciilor pentru organizarea vânzării mărfurilor:
Dt 221 Ct 611 și 534
2) Achitarea creanței cumpărătorului pentru serviciile prestate:
Dt 242 Ct 221
Gluma despre TVA:
Întrebare la un post de radio:
– Cum pot să-mi învăț copilul cât înseamnă TVA-ul?
Răspuns:
– Mâncându-i un sfert din înghețată.