Tema 2: Contabilitatea stocurilor de mărfuri în contabilitatea

Unitaţilor Comerciale cu Ridicata (UCR).

1. Formele şi documentele de aprovizionare cu mărfuri.
2. Contabilitatea aprovizionării cu mărfuri.
3. Formele şi documentele vînzării mărfurilor.
4. Contabilitatea vînzării mărfurilor.

-1-
Comerţul cu ridicata reprezintă vînzarea mărfurilor în cantităţi mari care se furnizează
vînzătorilor cu amănuntul. Aprovizionarea cu mărfuri se face de la agenţi economici şi persoane
fizice cu activitate industrială şi agricolă. Principalele forme de aprovizionare cu mărfuri sunt:
1. aprovizionarea cu mărfuri fără delegat propriu (pe răspunderea furnizorului) în cadrul căreia
transportul mărfurilor revine furnizorului.
2. aprovizionarea cu mărfuri prin delegat propriu.
Problema de bază în cadrul aprovizionării cu mărfuri este perfectarea justă a
documentelor contabile, deoarece procesul de aprovizionare generează apariţia de documente ce
diferă în funcţie de formele de aprovizionare aplicate. Astfel în UCR pentru o perfectare mai
sigură şi mai corectă, aprovizionarea mărfurilor se efectuează în trei faze, precum şi perfectarea
la fiecare fază se elaborează în dependenţă de operaţiunile îndeplinite: [18,p.40]
Faza de expediţie- în lipsa delegatului propriu al beneficiarului se recepţionează mărfurile
ce trebuie livrate, consemnîndu-se un „procesul verbal de autorecepţie” şi constă în identificarea
şi verificarea cantitativă şi calitativă a mărfurilor conform contractului. Acest raport se va anexa
la Raportul gestionarului furnizorului împreună cu documentele de însoţire a mărfii livrate.
Furnizorul în această etapă ambalează mărfurile în mod corespunzător şi transmite
gestiunea(răspunderea) către cărăuş (expeditor). Totodată, întocmeşte documentele de transport
şi de livrare corespunzătoare: factura fiscală, anexa la factura fiscală, avizul de expediţie, factura
şi anexa de expediere, act de achiziţie a mărfurilor, contul-factură, certificat de calitate, etichete
de ambalare, paşapoarte tehnice, etc.
Cărăuşul asigură integritatea mărfurilor în timpul transportării pînă la destinaţie. În cazul
aprovizionării cu mărfuri prin delegat, acestuia i se înminează o delegaţie cu care se prezintă la
furnizor pentru primirea mărfurilor.
Delegaţia se înregistrează în „Registru de evidenţă a delegaţiilor” şi se eliberează numai
persoanelor autorizate, angajate la întreprindere. La primirea mărfurilor de la furnizor delegatul
trebuie să verifice ambalajele şi cantitatea mărfurilor primite şi să prezinte în contabilitate actele
doveditoare privind îndeplinirea dispoziţiilor şi predarea mărfurilor la depozit.
„Delegaţiile” nefolosite se restituie întreprinderii unde se face o însemnare pe „cotorul
carnetului de delagaţie” sau în „Registru de evidenţă”, ele se sting prin înscrisul „nefolosită”
distrugîndu-se prin întocmirea unui proces verbal semnat de comisia de inventariere.
Faza de recepţie – primirea mărfurilor în gestiune se execută de o comisie specială din
cadrul întreprinderii, recepţia mărfurilor se execută prin verificarea cantităţii de mărfuri,
aprecierea calităţii mărfurilor, confirmarea după componenţă.
Pentru mărfurile corespunzătoare cantitativ şi calitativ, comisia de primire întocmeşte
„fişa de recepţie-calculaţie” în 2 exemplare, unde se înregistrează intrarea mărfurilor în gestiune.
În cazul stabilirii unor abateri ca: deteriorarea ambalajului sau sigiulului încărcăturii, lipsuri în
cantitatea mărfurilor, defecte de fabricaţie ş.a, comisia întocmeşte un „proces verbal comercial”
în 4 exemplare, unde se vor înregistra abaterile pentru fiecare poziţie de marfă.
Dacă s-au constatat abateri pe răspunderea furnizorului, atunci acestea se impun
furnizorului pentru restituire prin „scrisoare de reclamaţie”. În caz că lipsesc documente de
însoţire a mărfii, comisia de recepţie întocmeşte un „Proces verbal de recepţie unilaterală”, unde
se indică cantitatea, calitatea şi componenţa mărfurilor. Preţul se stabileşte conform contractului
de livrare sau ultimilor livrări ale aceluiaşi tip de marfă. Procesul verbal se perfectează în 2
exemplare, dintre care unul se trimite furnizorului. În situaţia cînd cumpărătorul refuză marfa (nu
corespund acordului, demodate, necomandate), el trebuie să asigure integritatea lor şi să anunţe
furnizorul. Aceste mărfuri se vor recepţiona într-un „proces verbal de primire a mărfurilor în
custodie (păstrare şi răspundere)”.
Faza de stocare – mărfurile recpţionate se transmit în gestiunea persoanei cu răspundere
materială, deschizînd pentru fiecare tip de marfă o „fişă de magazie”, centralizînd datele despre
intrări într-un registru numit „Borderou centralizator al mişcărilor de mărfuri”, concomitent orice
operaţie de achiziţie care se documentează prin factura fiscală se înregistrează în „Registru de
evidenţă a procurărilor”.
În cadrul etapei de stocare, mărfurile pot fi reambalate, asamblate şi cheltuielile suportate
fiind înregistrate într-o „fişă specială de calcul” şi atribuite la cheltuielile perioadei.

-2-
Contabilitatea aprovizionării presupune înregistrarea mărfurilor aprovizionate în conturile
contabile, ţinând cont de elementele adăugate la preţul de cumpărare conform modelelor de
formare a preţului:
- modelul preţului de achiziţie, prin care se înscriu numai cheltuielile de aprovizionare.
- modelul preţului de vînzare cu amănuntul fără TVA- prin care se mai adaugă adaosul
comercial.
- modelul preţului de vînzare cu amănuntul +TVA.
Pentru contabilitatea sintetică a mărfurilor se utilizează contul de activ 217 „Mărfuri”,
destinat generalizării informaţiilor privind existenţa şi mişcarea mărfurilor în depozite.
Contul 217 se debitează cu creditul conturilor corespunzătoare modalităţilor de intrare a
mărfurilor, creditîndu-se ca urmare a ieşirii acestora din patrimoniu, prin corespondenţa cu
debitul conturilor aferente căilor de ieşire. Soldul contului 217 este debitor şi reprezintă preţul de
achiziţie fără TVA, aferent mărfurilor existente în patrimoniu la sfîrşitul perioadei de gestiune.
Soldul contului analizat se înscrie în bilanţ la valoare nettă care se determină astfel:
Valoarea nettă a mărfurilor în stoc = Pde achiz. – Ad.com. + CTA
Unde: Pde achiz. -preţ de achiziţie
Ad.com -adaos comercial
CTA -cheltuieli de transport –aprovizionare

EXEMPLU: Pentru mărfurile procurate de la furnizor în timpul lunii în cazul evidenţei separate
de transport.
Preţul de achiziţie al mărfurilor este de 28724 lei inclusiv TVA(20%), chltuieli de transport-
aprovizionare 1272lei inclusiv TVA (20%). Adaosul comercial la aceste mărfuri constituie 28%.
În contabilitate se va reflecta:
1. Pentru valoarea mărfurilor primite de la furnizor la suma fără TVA
Dt 217.1 „Mărfuri” 23937 (28724-
28724/6)
Ct 521 „Datorii comerciale curente” 23937
2. Pentru mărimea TVA deductibilă la arpovizionarea cu mărfuri în mărime de 1/6 din
valoarea mărfurilor facturate:
Dt 534 „Datorii faţă de buget” 4787
(28724/6)
Ct 521„Datorii comerciale curente” 4787
3. Pentru suma CTA fără TVA:
Dt 217.5 „Mărfuri” 1060 (1272-
1272/6)
Ct 521 „Datorii comerciale curente” 1060
4. Pentru mărimea TVA deductibilă la CTA 1/6 din CTA facturate:
Dt 534 „Datorii faţă de buget” 212
(1272/6)
 Ct 521„Datorii comerciale curente” 212
5. La achitarea datoriilor faţă de furnizori pentru mărfurile aprovizionate şi pentru CTA:
Dt 521„Datorii comerciale curente” 29996
Ct 242 „Conturi curente în monedă naţională” 29996
(23937+4787+1060+212)
6. Calcularea adaosului comerciale aferent mărfurilor procurate:
Dt 217 „Mărfuri” 6699 (23937*28%)
Ct 831 „Adaosul comercial” 6699
În cazurile cînd CTA sînt însumate la preţul de achiziţie se va înregistra formulele
contabile:
1. Dt 217.1 „Mărfuri” 1060
Ct 521 „Datorii comerciale curente” 1060
2. Reflectarea Sumei TVA la CTA
Dt 534 „Datorii faţă de buget” 212
(1272/6)
Ct 521„Datorii comerciale curente” 212
3. Calcularea adaosului comercial aferent mărfurilor prcurate (suma de achiziţie fără
TVA+CTA fără TVA)* % adaosului comercial.
Dt 217.1 „Mărfuri” 6897,7 ((23937+1060)*28%)
Ct 831 „Adaosul comercial” 6897,7

În contabilitatea UCR deasemenea în operaţiunile de cumpărare, la achitarea datoriilor

faţă de furnizor se mai utilizează următoarele operaţiuni economice:
1. din existentul de numerar:
Dt 521 „Datorii comerciale curente”
Ct 241 „Casa”
Conform ordinului de plată de casă şi chitanţei de plată.
2. Utilizarea acreditivuluil la achitare:
Dt 521 „Datorii comerciale curente”
Ct 244.1 „Acreditive”
Iar la formarea acreditivului:
Dt 244.1„Acreditive”
Ct 242, 243 „Conturi curente în monedă naţională/ străină”
3. Valorificarea unui credit pe termen scurt (luat pentru achitare)
Dt 521„Datorii comerciale curente”
Ct 511 „Credite bancare pe termen scurt”
4. Valorificarea unui împrumut pe termen scurt de la alţi agenţi economici:
Dt 521„Datorii comerciale curente”
Ct 512 „Împrumuturi pe termen scurt”
5. în cazul executării unei plăţi în avans către furnizori pentru anumite mărfuri
Dt 224 „Avansuri acordate curente”
Ct 242 „Conturi curente în monedă naţională”
6. Decontarea sumelor plătiteîn avans la momentul recepţionării mărfurilor de la furnizori:
Dt 521„Datorii comerciale curente”
Ct 224 „Avansuri acordate curente”

La achiziţia mărfurilor de către întreprinderile de comerţ sunt utilizate şi alte forme specifice:
a) achiziţia mărfurilor de la persoane fizice- în baza actului de achiziţie a mărfurilor,
b) achiziţii de mărfuri prin intermediul titularului de avans- conform decontului de avans şi
a documentelor însoţitoare anexate.

-3-
 La vînzarea mărfurilor cu ridicata se atribuie vînzarea mărfurilor în cantităţi mari, care se
furnizează vînzătorilor cu amănuntul precum şi vănzarea către agenţi economici şi instituţiile
publice. Eliberarea mărfurilor se execută în baza următoarelor documente de însoţire: factura
fiscală, factura de expediţie, anexele la facturi, scrisoare de transport, contul-factură, certificatul
de calitate şi altele.
Vînzarea cu ridicata se realizează în două forme distincte:
1. vînzarea cu ridicata de la depozit- adică livrarea mărfurilor către diferiţi cumpărători din
stocurile existente la depozitele Unităţii de comerţ cu ridicata.
2. vînzarea cu ridicata în tranzit- prevede organizarea circulaţiei de mărfuri de la depozitul
altor întreprinderi către diferiţi cumpărători prin contractarea anumitor sortimente de
mărfuri şi transportarea acestora la depozitul cumpărătorului pentru care unitatea de
comerţ cu ridicata încasează diferenţa de preţ.
La rîndul său vînzarea cu ridicata în tranzit se diferenţiază în:
a) tranzit intrasigent (cu participarea unităţii de comerţ la decontări)- în cazul cînd unitatea
de comerţ achită furnizorilor contravaloarea mărfurilor şi încasează de la cumpărător
sumele de la vînzarea mărfurilor.
b) Tranzit administrat (fără participarea unităţii de comerţ la decontări)- în cazul cînd UCR
organizează contractarea şi transportarea mărfurilor către cumpărători iar documentele se
realizează nemijlocit între furnizorul şi cumpărătorul final.
Întreprinderile de Comerţ sunt plătitori de TVA şi trebuie să ţină evidenţa separată a
operaţiulor de vînzare pe cotele de TVA aplicate acestor mărfuri, pentru aceasta se întocmeşte
„Registrul de evidenţă a vînzărilor”.

-4-
În scopul contabilizării venitului din vînzări se utilizează contul 611 „Venitul din
vînzări”, subcontul 611.2 „Venitul din vânzarea mărfurilor”.
În Creditul contului 611 în cursul perioadei de gestiune se înregistrează ca total cumulativ
de la începutul anului sumele veniturilor din vînzări, iar în Debit se înscrie trecerea la finele
anului de gestiune a veniturilor acumulate la contul de rezultate financiare.
Înregistrarea costului mărfurilor vândute se realizează în contul de activ 711 „Costul
vînzărilor”, subcontul 711.2 „Valoarea contabilă a mărfurilor vîndute”. În Debitul contului 711 se
reflectă ca total cumulativ de la începutul anului sumele costurilor mărfurilor vîndute, iar în
Credit trecerea la sfîrşitul anului de gestiune al costului mărfurilor vîndute, la rezultatul financiar.
Contabilitatea operaţiilor de vînzare se realizează prin următoarele înregistrări:
1. în baza facturilor fiscale eliberate se înregistrează livrarea la preţ de vînzare fără TVA:
Dt 221 „Creanţe comerciale”
Ct 611.2 „Venitul din vânzarea mărfurilor”
2. înregistrarea sumei TVA în mărime de 1/6 din suma totală a mărfurilor vîndute:
Dt 221 „Creanţe comerciale”
Ct 534.4 „Datorii faţă de bugetul”
3. reflectarea cheltuielilor de transport către cumpărător fără TVA.
Dt 221 „Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale”
Ct 612 „Alte venituri din activitatea operaţională”sau 611.3 „Venituri din prestarea
serviciilor”
4. înregistrarea TVA la cheltuielide transport a mărfurilor către cumpărători:
Dt 221 „Creanţe comerciale”
Ct 534.4 „Datorii faţă de bugetul”
5. se înregistrează achitarea cumpărătorilor pentru mărfurile vîndute:
Dt 242 „Conturi curente în monedă naţională”
Ct 221„Creanţe comerciale”
6. se înregistrează virarea către buget a sumei TVA datorată pentru operaţiile de vînzare:
Dt 534.4 „Datorii faţă de bugetul”
 Ct 242 „Conturi curente în monedă naţională”
7. se reflectă costul mărfurilor realizate:
Dt 711„Costul vînzărilor”
Ct 217 „Mărfuri”

Tema 3: Contabilitatea mărfurilor în Unităţile Comerciale

 cu amănuntul (UCA).

1. Aprovizionarea cu mărfuri în UCA. Contabilitatea aprovizionării cu mărfuri.

2. Determinarea preţului de vînzare în UCA.
3. Documentarea şi organizarea contabilităţii vînzării mărfurilor cu încasarea în
numerar.
4. Contabilitatea vînzării mărfurilor prin alte forme.

-1-
Aprovizionarea UCA în baza necesarului fondului de marfă al Unităţii Comerciale
determinat cu ajutorul informaţiei privind studierea cererii consumatorilor evidenţei stocurilor şi
aprovizionării pe grupe şi articole. În limita acestui necesar, UCA se aprovizionează prin
următoarele căi:
- de la UCR,
- de la furnizorii întreprinderii producătoare,
- prin delegatul propriu al UCA,
- ca aport în capitalul statutar,
- de la persoane fizice,
- primirea pentru realizarea în Comision şi gratuit (de la confiscări).
Sistemul conturilor privind evidenţa aprovizionărilor cuprinde următoarele conturi: 217,
831, 521, 534, 241, 242, 916 „Bunuri primite în baza contractelor de comision”.
La procurarea mărfurilor de la furnizor în contabilitate se întocmeşte:
1. la valoarea mărfurilor procurate
Dt 217 „Mărfuri”
Ct 521 „Datorii comerciale curente”
2. Dt 217 - la valoarea ambalajelor ce însoţesc mărfurile procurate
Ct 521 „Datorii comerciale curente”
3. Reflectarea cheltuielilor detransport a mărfurilor de către furnizor:
Dt 217 „Mărfuri”
Ct 521 „Datorii comerciale curente”
4. Reflectarea sumei TVA în baza facturii aferente mărfurilor procurate
Dt 534„Datorii faţă de buget”
Ct 226 „Creanţe ale personalului”, 521„Datoriile comerciale curente”
5. Reflectarea sumei ad. Com. Aferent mărfurilor aprovizionate (care trebuie să fie mai
mare ca nivelul cheltuielilor+TVA):
Dt 217 „Mărfuri”
Ct 831 „Adaosul comercial”
6. Stingerea datoriei faţă de furnizori:
Dt 521„Datorii comerciale curente”
Ct 242 „Conturi curente în monedă naţională”

La UCA mărfurile mai pot fi procurate şi de către titularii de avans, în acest caz se
utilizează contul 226 „Creanţe ale personalului”, când pentru procurarea mărfurilor se utilizează
banii în avans şi contul 532 „Datorii faţă de personal privind alte operaţii”, dacă banii nu se
eliberează până la procurarea mărfurilor.
Eliberarea banilor din casă titularilor de avans se face în baza Dispoziţiei de plată , ce se
înregistrează în contabilitate în „Registru de evidenţă a încasărilor”, iar de casier- în „Registru de
casă”.
Pentru mărfurile procurate titularul trebuie să prezinte în contabilitate „bon de plată” sau
alt document ce confirmă valoarea bunurilor procurate.
În contabilitate pentru confirmarea acestor sume se întocmeşte „Decontul de avans”, în
care se indică: data întocmirii, numele, prenumele titilarului, suma eliberată în avans şi suma
cheltuielilor efective, formulele contabile care confirmă volumul mărfurilor procurate şi
anexarea documentelor ce confirmă suma cheltuită. În caz că suma eliberată depăşeşte volumul
mărfurilor procurate, diferenţa se restituie în casierie, întocmindu-se „Dispoziţie de încasare”, iar
dacă suma eliberată este depăşită de procurări, titularului i se restituie diferenţa din casierie. În
acest caz în contabilitate se întocmeşte formulele contabilitate:
1. Eliberarea mijloacelor băneşti din casierie titularului de avans pentru procurarea
mărfurilor:
Dt 226 „Creanţe ale personalului”,
Ct 241 „Casa”
2. Reflectarea valorii mărfurilor procurate.
Dt 217 „Mărfuri”
Ct 226 „Creanţe ale personalului”,
3. Reflectarea sumei TVA privind mărfurile procurate:
Dt 534 „Datorii privind decontările cu bugetul”
Ct 226 „Creanţe ale personalului”,
4. Reflectarea ad, com. Aferent mărfurilor procurate:
Dt 217 „Mărfuri”
Ct 831 „Adaosul comercial”
5. Restituirea în casierie a sumei neutilizate de titular:
Dt 241 „Casa”
Ct 226 „Creanţe ale personalului”,
În caz că titularului nu i se eliberează mijloace băneşti, iar mărfurile se procură cu
mijloace propii în contabilitate se întocmesc formulele contabile:
1. Reflectarea valorii mărfurilor procurate fără primirea avansului:
a) Dt 217 „Mărfuri”
Ct 532 „Datorii faţă de personal privind alte operaţii
b) Dt 534„Datorii faţă de buget”
Ct 532 „Datorii faţă de personal privind alte operaţii
2. Reflectarea ad.comercial:
Dt 217„Mărfuri”
Ct 831„Adaosul comercial”
3. Restituirea din casierie a sumei cheltuite de titulari:
Dt 532 „Datorii faţă de personal privind alte operaţii
Ct 241 „Casa”
La procurarea mărfurilor de la persoane fizice contabilitatea utilizează contul 544 „Alte
datorii curente”, pentru mărfurile procurate se eliberează „actul de achiziţie a mărfurilor”. TVA
în acest caz nu se achită, deoarece persoana fizică nu este plătitor de TVA, doar se reţine 7%
impozit reţinut la sursă din valoarea mărfurilor şi se întocmesc formulele contabile:
1. La valoarea mărfurilor primite de la persoanele fizice:
Dt 217„Mărfuri”
Ct 544 „Alte datorii curente”
2. Pentru suma plătită persoanelor fizice (fără impozitul de 7% reţinut la sursă):
Dt 544 „Alte datorii curente”
Ct 241„Casa”, 226 „Creanţe ale personalului”,
3. Pentru impozit reţinut de 7%:
Dt 544 „Alte datorii curente”
Ct 534 „Datorii faţă de buget”
4. Reflectarea adaosului comercial:
Dt 217 „Mărfuri”
Ct 831 „Adaosul comercial”
EXEMPLU: S-au procurat mărfuri de la persoane fizice în sumă de 2000lei, adaosul comercial
constituie 15%:
 1. La valoarea mărfurilor procurate:
Dt 217„Mărfuri” 2000
Ct 544 „Alte datorii curente” 2000
2. Pentru suma plătită persoanei fizice:
Dt 544 „Alte datorii curente” 1860 (2000-(2000*7%))
Ct 241 „Casa 1860
3. Pentru impozitul reţinut la sursă:
Dt 544 „Alte datorii curente” 140 (2000-1860)
Ct 534 „Datorii faţă de buget” 140
4. Adaosul comercial:
Dt 217 „Mărfuri” 300 (2000*15%)
Ct 831„Adaosul comercial” 300
5. Costul valorii mărfurilor:
Dt 711 „Costul vînzărilor” 2000
Ct 217„Mărfuri” 2000
6. Adaosul comercial la mărfurile realizate:
Dt 831 „Adaosul comercial” 300
Ct 217 „Mărfuri” 300
7. Reflectăm venitul din vînzări:
Dt 241 „Casa” 2300
Ct 611 „Venit din vînzări” 2300
8. La suma TVA din mărfurile realizate:
Dt 241„Casa” 460 (2300*20%)
Ct 534 „Datorii faţă de buget” 460

1. La primirea mărfurilor ca aport în capitalul statutar în contabilitate se reflectă:

Dt 217„Mărfuri”
Ct 311 „Capital social”, 313 „Capital nevărsat”
2. La primirea gratuită a mărfurilor:
Dt 217„Mărfuri”
Ct 622 „Venituri financiare”
3. La constatarea plusurilor în urma inventarierii:
Dt 217 „Mărfuri”
Ct 612 „Alte venituri din activitatea operaţională”

-2-
Fiecare vînzător urmăreşte scopul de a obţine un profit adecvat intereselor activităţii sale.
Prin stabilirea preţurilor la vînzarea mărfurilor trebuie să-şi atingă acest scop.
În comerţ preţul de vînzare a mărfurilor se determină prin adaosul comercial care se
plusează la costul mărfurilor destinat vînzării. La fiecare tip de marfă destinat vînzării în UCA şi
alimentaţia publică, înafară de adaos la preţ se plusează şi suma TVA care urmează să fie
transferată bugetului.
În UCR, preţurile de desfacere se formează deobicei în momentul vînzării mărfurilor prin
documentarea eliberării lor, deobicei reiese că preţul definitiv de achitare cu cumpărătorul poate
fi prevăzut în contractul încheiat între agenţii economici. Preţul determinat pentru vînzarea
mărfurilor trebuie să acopere costul lor (preţ de cumpărare + cheltuielile de transport), cheltuieli
generale şi administrative, comerciale şi alte cheltuieli operaţionale, iar o parte din acest preţ
rămîne întreprinderii pentru formarea profitului net în vederea asigurării activităţii rentabile.
Pentru aceasta UCA stabilesc preţul de vînzare prin calcularea adaosului comercial în %-te
raportat la preţul de vînzare, de exemplu: dacă nivelul cheltuielilor într-o UCA este de 17%,
atunci UCA va fi nevoită să stabilească un adaos comercial mai mare de17% ca să asigure un
nivel de profit.
 În UCA se propune să fie calculate preţurile de vînzare inclusiv TVA cu ajutorul
formulei:
x = c + ax + x/6
unde: x – preţ de vînzare cu amănuntul inclusiv TVA,
c - preţ de cumpărare a mărfurilor,
x/6 - cota parte a TVA de 20% din preţul de vînzare cu amănuntul.
ax - taxa recomandată de adaos comercial raportată la preţ de vînzare (ad. comercial)
x – ax – x/6 = c
x(1 – a – 1/6) = c
x(5/6 - a)= c =>
x = c : (5/6 - a) -- la cota TVA de 20%

EXEMPLU: Nivelul cheltuielilor într-o UCA este de 20%, ad.comercial trebuie să fie mai mare
ca cheltuielile de exemplu 25% stabilind o rentabilitate de 5%. Preţul de cumpărare la marfa
dată conform documentelor de însoţire este de 9,5 lei pentru o unitate, TVA-20%.
Preţul definitiv se calculează astfel:
x = 9,5 : (5/6 – 0,25) = 16,3 lei.
Componenţa preţului reprezintă:
c = 9,5 lei
TVA = 16,3/6 = 2,72
a = 16,3 – 9,5 – 2,72 = 4,08 lei
sau
a = 16,3*0,25 = 4,08 lei

La mărfurile socialmente necesare cum ar fi produsele de panificaţie şi lactate, nivelul

adaosului comercial se limitează cu 20% la preţ de cumpărare, iar preţ de vînzare pînă la 15,4%
cu TVA de 8%:
x = c : (25/27 – a) -- la cota TVA de 8%

EXEMPLU: Preţul de cumpărare a pîinii este de 2,2 lei pentru o unitate, adaosul comercial
15% la preţ de vînzare, atunci preţul de realizare a pîinii va constitui:
x = 2,2 : (0,92593 – 0,15) = 2,8 lei

EXEMPLU: Magazinul a recepţionatr marfă: salam de 3 tipuri:

Tip I- 500 kg cu preţ de 18 lei/kg (suma totală 9000 lei)
Tip II – 300 kg cu preţ de 24 lei/kg (suma totală 7200 lei)
Tip III – 250 kg cu preţ de 31 lei/kg (suma totală 7750 lei)
TVA la marfa procurată conform facturii este de 4790 lei. Nivelul de cheltuieli este de 16%,
nivelul de rentabilitate- 5%. Adaosul comercial minim – 21% (16%+5%)
TVA în preţul de vînzare va fi de 1/6 , deoarece taxa este de 20%:
1. Calculăm preţul de vînzare pentru:
- salam tip I
x = 18 : (5/6 – 0,21) = 28,9 lei
- salam tip II
x = 24 : (5/6 – 0,21) = 38,5 lei
- salam tip III
x = 31 : (5/6 – 0,21) = 49,7 lei
2. Calculăm valoarea de evidenţă cu răspundere materială la gestionar:
(500kg*28,9)+(300kg*38,5)+(250kg*49,7) = 38425 lei.
3. Calculăm valoarea salamului la preţ de cumpărare:
9000 + 7200 + 7750 = 23950 lei.
 Adaosul comercial din interesele contabilităţii se propune să fie contabilizat împreună cu
TVA (care va fi calculată după vînzarea mărfii la contul 821). În cazul dat adaosul comercial
împreună cu TVA este de: 38425 – 23950 = 14475 lei.
În contabilitate aceste operaţii vor fi reflectate astfel:
1. Reflectarea mărfurilor procurate de la furnizor:
Dt 217.2 „Mărfuri” 23950 (fără TVA)
Ct 521 „Datorii comerciale curente” 23950
2. Reflectarea ad.comercial aferent mărfurilor conform calculelor:
Dt 217.2„Mărfuri” 14475
Ct 831 „Adaosul comercial” 14475
Simultant se va reflecta şi TVA pentru recuperare de la buget:
Dt 534 „Datorii faţă de buget” 4790 (23950*20%)
Ct 521„Datorii comerciale curente” 4790
Deci suma de 14475 lei este o diferenţă dintre preţul de vînzare de de 38425 lei şi preţ de
cumpărare 23950 lei. Această sumă include adaosul comercial şi TVA ce va fi calculată pentru
buget după vînzarea mărfurilor.

-3-
Vînzarea mărfurilor cu amănuntul şi achitarea cu cumpărătorii prin numerar formează un
şir de de situaţii de avidenţă:
- ieşirea din gestiune a mărfurilor vîndute cu preţ de vînzare,
- constatarea veniturilor din vînzări,
- aprecierea volumului de circulaţie a mărfurilor prin care se măsoară volumul de activitate
al UC.
Principalele forme de vînzare a mărfurilor practicate în UCA cu plata integrală în numerar
sînt:
1. vînzarea pe bază de bonuri emisă de vânzători,
2. pe baza tichetelor, unde primim numai suma totală,
3. vînzarea direct cu plată la vînzător,
4. vînzarea la domiciliu prin bonul de comenzi.

Sumele încasate din vînzări zilnic sunt predate la bancă sau oficii poştale pentru a fi
înregistrate în conturi bancare. Aceste sume sunt predate prin intermediul incasatorilor băncii sau
depuse nemijlocit de vînzător. Pînă la predarea banilor incasatorilor acesta din urmă trebuie să
prezinte legitimaţia, fişa sau cartela de venire (aici este indicată ora de venire-plecare), ştampila
pe care o aplică pe al III-ea exemplar al borderoului însoţitor. Banii pregătiţi cu un exemplar al
borderoului însoţitor se sigilează cu geanta cu bani şi se predau incasatorului. Al III-ea exemplar
rămîne la casier.
În contabilitate plăţile integrale în numerar se reflectă prin formulele:
1. Casarea valorii mărfurilor vîndute la cost efectiv şi adaos comercial:
Dt 711 „Costul vînzărilor”,831 „Adaosul comercial”
Ct 217.2 „Mărfuri”
2. Încasarea mijloacelor în casierie:
Dt 241 „Casa”
Ct 611 „Venituri din vînzări”,534 „Datorii faţă de buget”
3. Încasarea mijloacelor direct în contul curent în valută naţională:
Dt 242 „Conturi curente în monedă naţională”
Ct 611 „Venituri din vînzări”, 534 „Datorii faţă de buget”
4. La predarea sumelor din vînzări incasatorilor (banii sunt luaţi din casierie):
Dt 245„Transferuri de numerar în expediţie”
Ct 241 „Casa”,226 „Creanţe ale personalului”
5. Reflectarea sumelor transferurilor băneşti în expediţie la contul curent:
 Dt 242 „Conturi curente în monedă naţională”,243 „Conturi curente în valută străină”
Ct 245„Transferuri de numerar în expediţie”
O altă modalitate de reflectare a încasărilor din vînzarea bunurilor în numerar la
UCA, este reflectarea vînzărilor în numerar la contul 832 „Încasări din vînzarea bunurilor
în numerar”, în care se reflectă vînzările în numerar către persoanele fizice, mai apoi la
sfîrşitul zilei se închide cu contul 241 „Casa”:
1. Încasarea numerarului din vînzarea bunurilor către persoanele fizice:
Dt 832 „Încasări din vînzarea bunurilor în numerar”
Ct 611 „Venituri din vînzări”,
Ct 534 „Datorii faţă de buget”
2. Încasarea numerarului din vînzarea bunurilor către persoanele juridice:
Dt 221 „Creanţe comerciale”
Ct 611 „Venituri din vînzări”,
Ct 534 „Datorii faţă de buget”
3. Reflectarea la sfirţitul zilei al tuturor încasarilor care au avut loc pe casă:
Dt 241 „Casa”
Ct 832 „Încasări din vînzarea bunurilor în numerar”
Ct 221 „Creanţe comerciale”

La sfîrşitul lunii în baza datelor din „Jurnale Ordere” şi „Borderouri privind

contabilizarea mişcării mărfurilor şi adaosului comercial” se calculează un %-ent mediu de adaos
comercial care se reflectă în conturi.
EXEMPLU: La UCA s-a constatat:
- stoc de mărfuri la sfîrşitul lunii 138 mii lei,
- vînzarea lunară 200 mii lei,
- adaos comercial la începutul lunii 55 mii lei, iar la mărfurile intrate 65 mii lei.

De calculat suma adaosului comercial la mărfurile realizate:

Adaos comercial (821) Mărfuri (217.2) Suma %-lui Suma Suma

Adaos rulaj Sold Stoc la Vînzări Total mediu inclusiv ad.comerc ad.com. la
comer- Dt Ct prealabil sfirşitul lunare mărfuri TVA La stoc final mărfurile
cial la la sfîrşitul lunii cu pe lună vîndute
început lunii preţ de
de lună vînzare
1 2 3 4=1+3-2 5 6 7=5+6 8=4/7*100% 9=8*5 10=6*8
55000 - 65000 120000 138000 200000 338000 33,5% 48990 71010

9. 35,5%*138000=48990 lei
10. 120000-48990 sau 200000*35,5%=71010 lei
11. 120000/338000*100%=35,5%

În baza calcului dat se vor întocmi formulele contabile:

1. Corectarea şi calcularea costului vînzărilor şi ad.comercial la mărfurile vîndute prin
stornare
Dt 711 „Costul vînzărilor” (71010)
Ct 831 „Adaosul comercial” (71010)
2. Corectarea stocurilor de mărfuri la sfărşitul lunii prin stornarea adaosului comercial
Dt 217 „Mărfuri” (48990)
Ct 831 „Adaosul comercial” (48990)

-4-
 În comerţul cu amănuntul se practică diferite tipuri de vînzări şi achitare pentru mărfurile
vîndute inclusiv în rate.
Vînzarea mărfurilor în rate (credit) sunt convenabile în primul rînd pentru cumpărătorul
de mărfuri, deoarece el consumă mărfurile din momentul procurării acestora, iar achitarea
urmează să fie efectuată într-o perioadă mai îndelungată. Vînzătorul în acest caz trebuie să fie
sigur şi să aibă garanţii că beneficiarul dispune de mijloace băneşti pentru a se achita în viitorul
apropiat pentru marfa procurată. În cazul lipsei acestei garanţii vînzătorul riscă. Înafară de acest
risc vînzătorului îi apare o problemă economică, lipsa pe un termen anumit a mărfurilor şi
mijloacelor băneşti. Deaceea el este nevoit să recurgă la credite bancare sau împrumuturi pentru
compensarea mijloacelor circulante necesare. Deoarece conform SNC „Venitul”, venitul din
vînzări se constată în baza metodei calculării, la vînzarea în rate a mărfurilor, plata parţială
achitată de cumpărător conform contractului cu toate că se achită pe un termen mai îndelungat,
veniturile şi cheltuielile se reflectă în evidenţă în momentul predării mărfurilor cumpărătorului.
Cumpărătorul o dată cu primirea mărfurilor devine proprietar, indiferent de momentul
achitării. La desfacerea mărfurilor în rate prin magazin, vînzătorului i se cuvine de la
cumpărător o dobîndă negociată de ambele părţi. Această dobîndă va fi constatată la magazin
drept venit anticipat.
În evidenţa contabilă operaţiile de vînzare a mărfurilor pe credit sunt reflectate prin
formulele contabile:
1. Casarea valorii de bilanţ a mărfurilor vîndute în rate (fără adaosul comercial):
Dt 711 „Costul vînzărilor”
Ct 217 „Mărfuri”
2. Reflectarea adaosului comercial la mărfurile vîndute în rate:
Dt 831 „Adaosul comercial”
Ct 217„Mărfuri”
3. Reflectarea venitului din vînzări a mărfurilor:
a) la achitarea nemijlocită a unui lot de marfă în numerar:
Dt 241 „Casa”
Ct 611 „Venituri din vînzări”
b) reflectarea venitului aferent lotului de marfă neachitat trecut la plata în rate:
Dt 221„Creanţe comerciale”
Ct 611 „Venituri din vînzări”
4. Reflectarea sumei TVA aferentă mărfurilor vîndute:
a) cu încasarea în numerar:
Dt 241 „Casa”
Ct 534 „Datorii faţă de buget”
b) fără încasare:
Dt 221„Creanţe comerciale”
Ct 534„Datorii faţă de buget”
5. Încasarea sumei lunare achitate de cumpărător:
Dt 241 „Casa”, 242 „Conturi curente în monedă naţională”
Ct 221„Creanţe comerciale”
6. Calcularea dobînzii aferente mărfurilor vîndute în rate:
a) calculate pentru luna curentă:
Dt 221 „Creanţe comerciale” sau 231 „Creanţe privind veniturile din utilizarea de
către terţi a activelor entităţii”
Ct 622 „Venituri din dobînzi aferente altor activităţi”
b) calculate pentru perioada anului curent (pentru celelalte luni):
Dt 221 „Creanţe comerciale” sau 231 „Creanţe privind veniturile din utilizarea de
către terţi a activelor entităţii”
Ct 535 „Venituri anticipate curente”
c) calculate pentru perioada anilor viitori:
 Dt 161 „Creanţe pe termen lung”
Ct 424 „Venituri anticipate pe termen lung”
7. Încasarea dobînzii pentru luna curentă:
Dt 241 „Casa”, 242 „Conturi curente în monedă naţională”
Ct 221 „Creanţe comerciale” sau 231 „Creanţe privind veniturile din utilizarea de
către terţi a activelor entităţii”
8. Constatarea în luna următoare ce devine curentă a venitului anticipat drept venit curent:
Dt 535 „Venituri anticipate curente”
Ct 622 „Venituri din dobînzi aferente altor activităţi”
9. Stingerea datoriei cumpărătorului pentru luna următoare ce devine curentă:
Dt 241 „Casa”, 242 „Conturi curente în monedă naţională”
Ct 221 „Creanţe comerciale” sau 231 „Creanţe privind veniturile din utilizarea de
către terţi a activelor entităţii”
Această formulă se întocmeşte în fiecare lună de stingere a datoriei pînă la finele anului.
10. La trecerea în nou an (în luna ianuarie) a dobînzii calculate pe întreg an din venit
anticipat pe termen lung se trece în venit anticipat pe termen scurt:
Dt 424 „Venituri anticipate pe termen lung”
Ct 535 „Venituri anticipate curente”
11. Înregistrarea creanţelor în an nou privind dobînda calculată din creanţă pe termen lung în
creanţă pe termen scurt:
Dt 221„Creanţe comerciale” sau 231 „Creanţe privind veniturile din utilizarea de
către terţi a activelor entităţii”
Ct 161 „Creanţe pe termen lung”
Aceste formule contabile se întocmesc dacă nu apar abateri sau dificultăţi cînd
încasarea plăţii pentru credit este suspendată din cauză că cumpărătorul a decedat, a devenit
insolvabil sau a dispărut fără urmă, din care cauză magazinul are pierderi. Dacă cumpărătorul
a decedat sau a dispărut, iar întreprinderea la care a lucrat nu are nici-o vină pentru valoarea
mărfurilor neachitate, se vor întocmi următoarele formuli contabile:
1. Decontarea venitului anticipat din dobînzi pe termen lung şi a creanţei calculate la
dobînda pe anii viitori:
Dt 424 „Venituri anticipate pe termen lung”
Ct 161 „Creanţe pe termen lung”
2. Trecerea la cheltuieli a creanţei în mărimea valorii mărfurilor vîndute şi neachitate:
Dt 712 „Cheltuieli de distribuire”
Ct 221„Creanţe comerciale” sau 222 „Corecţii (provizioane) privind creanţele
compromise”

După această operaţie este necesar ca magazinul să ia în evidenţă extrabilanţieră

creanţa dubioasă:
Dt 920 „Creanţe contingente”
Dacă printr-o hotărîre a organelor judiciare s-a dovedit că pentru neachitarea datoriei
cumpărătorului este devină întreprinderea unde a activat acesta, se întocmesc formulele
contabile:
1. Trecerea creanţei cumpărătorului pe seama întreprinderii în suma valorii mărfurilor
vîndute şi neachitate în baza pretenţiei prezentate şi recunoscute:
Dt 234 „Alte creanţe curente”
Ct 221 „Creanţe comerciale(din perioada curentă) sau
Ct 161 „Creanţe pe termen lung” (din perioada viitoare)
2. Trecerea veniturilor anticipate aferente dobînzii calculate în veniturile perioadei curente:
Dt 424 „Venituri anticipate pe termen lung”
Ct 622 „Venituri din dobînzi aferente altor activităţi”
3. Calcularea TVA aferente venitului dobînzii:
 Dt 713 „Cheltuieli administrative”
Ct 534 „Datorii faţă de buget”
O altă formă de realizare a mărfurilor decît cu plată în numerar sau pe baza creditului
este achitarea prin virament. Desfacerea mărfurilor cu plata în virament se face de regulă
către agenţii economici şi persoane fizice care dispun de conturi deschise la bancă.
Mărfurile în acest caz se vînd în baza „facturii fiscale”, la care poate fi anexat
„certificatul de calitate”. Modalităţile de plată a mărfurilor vîndute sunt determinate de natura
relaţiilor economice cu clienţii, iar plata poate fi efectuată:
1. cu „cecul de decontare” din carnete, dacă relaţiile economice au un caracter permanent.
2. prin „ordin de plată”.
Dacă magazinul a vîndut mărfuri care se vor achita prin virament cu plată posterioară
în cont se vor întocmi formulele contabile:
1. Casarea valorii de bilanţ sau reflectarea costului efectiv a mărfurilor vîndute:
Dt 711 „Costul vînzărilor”
Ct 217 „Mărfuri”
2. Reflecatrea adaosului comercial la mărfurile vîndute:
Dt 831 „Adaosul comercial”
Ct 217„Mărfuri”
3. Reflectarea datoriei cumpărătorului sau a venitului din vînzări la preţ de realizare:
Dt 221 „Creanţe comerciale”
Ct 611 „Venituri din vînzări”
4. Reflectarea sumei TVA aferentă mărfurilor vîndute:
Dt 221 „Creanţe comerciale”
Ct 534 „Datorii faţă de buget”
5. Stingerea datoriei cumpărătorului:
Dt 242 „Conturi curente în monedă naţională”
Ct 221 „Creanţe comerciale”
6. Achitarea sumei TVA la buget:
Dt 534 „Datorii faţă de buget”
Ct 242 „Conturi curente în monedă naţională”