Tema 3: Contabilitatea mărfurilor în Unităţile Comerciale

cu amănuntul (UCA).

1. Aprovizionarea cu mărfuri în UCA. Contabilitatea aprovizionării cu

mărfuri.
2. Determinarea preţului de vînzare în UCA.
3. Documentarea şi organizarea contabilităţii vînzării mărfurilor cu încasarea
în numerar.
4. Contabilitatea vînzării mărfurilor prin alte forme.

-1-
Aprovizionarea UCA în baza necesarului fondului de marfă al Unităţii Comerciale
determinat cu ajutorul informaţiei privind studierea cererii consumatorilor evidenţei stocurilor şi
aprovizionării pe grupe şi articole. În limita acestui necesar, UCA se aprovizionează prin
următoarele căi:
- de la UCR,
- de la furnizorii întreprinderii producătoare,
- prin delegatul propriu al UCA,
- ca aport în capitalul statutar,
- de la persoane fizice,
Sistemul conturilor privind evidenţa aprovizionărilor cuprinde următoarele conturi: 217,
831, 521, 534, 241, 242.
La procurarea mărfurilor de la furnizor în contabilitate se întocmeşte:
1. la valoarea mărfurilor procurate
Dt 217 „Mărfuri”
Ct 521 „Datorii comerciale curente”
2. Dt 217 - la valoarea ambalajelor ce însoţesc mărfurile procurate
Ct 521 „Datorii comerciale curente”
3. Reflectarea cheltuielilor detransport a mărfurilor de către furnizor:
Dt 217 „Mărfuri”
Ct 521 „Datorii comerciale curente”
4. Reflectarea sumei TVA în baza facturii aferente mărfurilor procurate
Dt 534„Datorii faţă de buget”
Ct 226 „Creanţe ale personalului”, 521„Datoriile comerciale curente”
5. Reflectarea sumei ad. Com. Aferent mărfurilor aprovizionate (care trebuie să fie mai
mare ca nivelul cheltuielilor+TVA):
Dt 217 „Mărfuri”
Ct 831 „Adaosul comercial”
6. Stingerea datoriei faţă de furnizori:
Dt 521„Datorii comerciale curente”
Ct 242 „Conturi curente în monedă naţională”

La UCA mărfurile mai pot fi procurate şi de către titularii de avans, în acest caz se
utilizează contul 226 „Creanţe ale personalului”, când pentru procurarea mărfurilor se utilizează
banii în avans şi contul 532 „Datorii faţă de personal privind alte operaţii”, dacă banii nu se
eliberează până la procurarea mărfurilor.
Eliberarea banilor din casă titularilor de avans se face în baza Dispoziţiei de plată , ce se
înregistrează în contabilitate în „Registru de evidenţă a încasărilor”, iar de casier- în „Registru de
casă”.
Pentru mărfurile procurate titularul trebuie să prezinte în contabilitate „bon de plată” sau
alt document ce confirmă valoarea bunurilor procurate.
 În contabilitate pentru confirmarea acestor sume se întocmeşte „Decontul de avans”, în
care se indică: data întocmirii, numele, prenumele titilarului, suma eliberată în avans şi suma
cheltuielilor efective, formulele contabile care confirmă volumul mărfurilor procurate şi
anexarea documentelor ce confirmă suma cheltuită. În caz că suma eliberată depăşeşte volumul
mărfurilor procurate, diferenţa se restituie în casierie, întocmindu-se „Dispoziţie de încasare”, iar
dacă suma eliberată este depăşită de procurări, titularului i se restituie diferenţa din casierie. În
acest caz în contabilitate se întocmeşte formulele contabilitate:
1. Eliberarea mijloacelor băneşti din casierie titularului de avans pentru procurarea
mărfurilor:
Dt 226 „Creanţe ale personalului”,
Ct 241 „Casa”
2. Reflectarea valorii mărfurilor procurate.
Dt 217 „Mărfuri”
Ct 226 „Creanţe ale personalului”,
3. Reflectarea sumei TVA privind mărfurile procurate:
Dt 534 „Datorii privind decontările cu bugetul”
Ct 226 „Creanţe ale personalului”,
4. Reflectarea ad, com. Aferent mărfurilor procurate:
Dt 217 „Mărfuri”
Ct 831 „Adaosul comercial”
5. Restituirea în casierie a sumei neutilizate de titular:
Dt 241 „Casa”
Ct 226 „Creanţe ale personalului”,
În caz că titularului nu i se eliberează mijloace băneşti, iar mărfurile se procură cu
mijloace propii în contabilitate se întocmesc formulele contabile:
1. Reflectarea valorii mărfurilor procurate fără primirea avansului:
a) Dt 217 „Mărfuri”
Ct 532 „Datorii faţă de personal privind alte operaţii
b) Dt 534„Datorii faţă de buget”
Ct 532 „Datorii faţă de personal privind alte operaţii
2. Reflectarea ad.comercial:
Dt 217„Mărfuri”
Ct 831„Adaosul comercial”
3. Restituirea din casierie a sumei cheltuite de titulari:
Dt 532 „Datorii faţă de personal privind alte operaţii
Ct 241 „Casa”
La procurarea mărfurilor de la persoane fizice contabilitatea utilizează contul 544 „Alte
datorii curente”, pentru mărfurile procurate se eliberează „actul de achiziţie a mărfurilor”. TVA
în acest caz nu se achită, deoarece persoana fizică nu este plătitor de TVA, doar se reţine 7%
impozit reţinut la sursă din valoarea mărfurilor şi se întocmesc formulele contabile:
1. La valoarea mărfurilor primite de la persoanele fizice:
Dt 217„Mărfuri”
Ct 544.2 „Alte datorii curente”
2. Pentru suma plătită persoanelor fizice (fără impozitul de 7% reţinut la sursă):
Dt 544.2 „Alte datorii curente”
Ct 241„Casa”, 226 „Creanţe ale personalului”,
3. Pentru impozit reţinut de 7%:
Dt 544.2 „Alte datorii curente”
Ct 534 „Datorii faţă de buget”
4. Reflectarea adaosului comercial:
Dt 217 „Mărfuri”
Ct 831 „Adaosul comercial”
EXEMPLU: S-au procurat mărfuri de la persoane fizice în sumă de 2000lei, adaosul comercial
constituie 15%:
1. La valoarea mărfurilor procurate:
Dt 217„Mărfuri” 2000
Ct 544.2 „Alte datorii curente” 2000
2. Pentru suma plătită persoanei fizice:
Dt 544 „Alte datorii curente” 1860 (2000-(2000*7%))
Ct 241 „Casa 1860
3. Pentru impozitul reţinut la sursă:
Dt 544 „Alte datorii curente” 140 (2000-1860)
Ct 534 „Datorii faţă de buget” 140
4. Adaosul comercial:
Dt 217 „Mărfuri” 300 (2000*15%)
Ct 831„Adaosul comercial” 300
5. Costul valorii mărfurilor:
Dt 711 „Costul vînzărilor” 2000
Ct 217„Mărfuri” 2000
6. Adaosul comercial la mărfurile realizate:
Dt 831 „Adaosul comercial” 300
Ct 217 „Mărfuri” 300
7. Reflectăm venitul din vînzări:
Dt 241 „Casa” 2300
Ct 611 „Venit din vînzări” 2300
8. La suma TVA din mărfurile realizate:
Dt 241„Casa” 460 (2300*20%)
Ct 534 „Datorii faţă de buget” 460

1. La primirea mărfurilor ca aport în capitalul statutar în contabilitate se reflectă:

Dt 217„Mărfuri”
Ct 311 „Capital social”, 313 „Capital nevărsat”
2. La primirea gratuită a mărfurilor:
Dt 217„Mărfuri”
Ct 622 „Venituri financiare”
3. La constatarea plusurilor în urma inventarierii:
Dt 217 „Mărfuri”
Ct 612 „Alte venituri din activitatea operaţională”

-2-
Fiecare vînzător urmăreşte scopul de a obţine un profit adecvat intereselor activităţii sale.
Prin stabilirea preţurilor la vînzarea mărfurilor trebuie să-şi atingă acest scop.
În comerţ preţul de vînzare a mărfurilor se determină prin adaosul comercial care se
plusează la costul mărfurilor destinat vînzării. La fiecare tip de marfă destinat vînzării în UCA şi
alimentaţia publică, înafară de adaos la preţ se plusează şi suma TVA care urmează să fie
transferată bugetului.
În UCR, preţurile de desfacere se formează deobicei în momentul vînzării mărfurilor prin
documentarea eliberării lor, deobicei reiese că preţul definitiv de achitare cu cumpărătorul poate
fi prevăzut în contractul încheiat între agenţii economici. Preţul determinat pentru vînzarea
mărfurilor trebuie să acopere costul lor (preţ de cumpărare + cheltuielile de transport), cheltuieli
administrative, de distribuire şi alte cheltuieli din activitatea operaţională, iar o parte din acest
preţ rămîne întreprinderii pentru formarea profitului net în vederea asigurării activităţii rentabile.
Pentru aceasta UCA stabilesc preţul de vînzare prin calcularea adaosului comercial în %-te
raportat la preţul de vînzare, de exemplu: dacă nivelul cheltuielilor într-o UCA este de 17%,
atunci UCA va fi nevoită să stabilească un adaos comercial mai mare de17% ca să asigure un
nivel de profit.
În UCA se propune să fie calculate preţurile de vînzare inclusiv TVA cu ajutorul
formulei:
x = c + ax + x/6
unde: x – preţ de vînzare cu amănuntul inclusiv TVA,
c - preţ de cumpărare a mărfurilor,
x/6 - cota parte a TVA de 20% din preţul de vînzare cu amănuntul.
ax - taxa recomandată de adaos comercial raportată la preţ de vînzare (ad. comercial)
x – ax – x/6 = c
x(1 – a – 1/6) = c
x(5/6 - a)= c =>
x = c : (5/6 - a) -- la cota TVA de 20%

EXEMPLU: Nivelul cheltuielilor într-o UCA este de 20%, ad.comercial trebuie să fie mai mare
ca cheltuielile de exemplu 25% stabilind o rentabilitate de 5%. Preţul de cumpărare la marfa
dată conform documentelor de însoţire este de 9,5 lei pentru o unitate, TVA-20%.
Preţul definitiv se calculează astfel:
x = 9,5 : (5/6 – 0,25) = 16,3 lei.
Componenţa preţului reprezintă:
c = 9,5 lei
TVA = 16,3/6 = 2,72
a = 16,3 – 9,5 – 2,72 = 4,08 lei
sau
a = 16,3*0,25 = 4,08 lei

La mărfurile socialmente necesare cum ar fi produsele de panificaţie şi lactate, nivelul

adaosului comercial se limitează cu 20% la preţ de cumpărare, iar preţ de vînzare pînă la 15,4%
cu TVA de 8%:
x = c : (25/27 – a) -- la cota TVA de 8%

EXEMPLU: Preţul de cumpărare a pîinii este de 2,2 lei pentru o unitate, adaosul comercial
15% la preţ de vînzare, atunci preţul de realizare a pîinii va constitui:
x = 2,2 : (0,92593 – 0,15) = 2,8 lei

EXEMPLU: Magazinul a recepţionatr marfă: salam de 3 tipuri:

Tip I- 500 kg cu preţ de 18 lei/kg (suma totală 9000 lei)
Tip II – 300 kg cu preţ de 24 lei/kg (suma totală 7200 lei)
Tip III – 250 kg cu preţ de 31 lei/kg (suma totală 7750 lei)
TVA la marfa procurată conform facturii este de 4790 lei. Nivelul de cheltuieli este de 16%,
nivelul de rentabilitate- 5%. Adaosul comercial minim – 21% (16%+5%)
TVA în preţul de vînzare va fi de 1/6 , deoarece taxa este de 20%:
1. Calculăm preţul de vînzare pentru:
- salam tip I
x = 18 : (5/6 – 0,21) = 28,9 lei
- salam tip II
x = 24 : (5/6 – 0,21) = 38,5 lei
- salam tip III
x = 31 : (5/6 – 0,21) = 49,7 lei
2. Calculăm valoarea de evidenţă cu răspundere materială la gestionar:
(500kg*28,9)+(300kg*38,5)+(250kg*49,7) = 38425 lei.
3. Calculăm valoarea salamului la preţ de cumpărare:
 9000 + 7200 + 7750 = 23950 lei.
Adaosul comercial din interesele contabilităţii se propune să fie contabilizat împreună cu
TVA (care va fi calculată după vînzarea mărfii la contul 821). În cazul dat adaosul comercial
împreună cu TVA este de: 38425 – 23950 = 14475 lei.
În contabilitate aceste operaţii vor fi reflectate astfel:
1. Reflectarea mărfurilor procurate de la furnizor:
Dt 217.2 „Mărfuri” 23950 (fără TVA)
Ct 521 „Datorii comerciale curente” 23950
2. Reflectarea ad.comercial aferent mărfurilor conform calculelor:
Dt 217.2„Mărfuri” 14475
Ct 831 „Adaosul comercial” 14475
Simultant se va reflecta şi TVA pentru recuperare de la buget:
Dt 534 „Datorii faţă de buget” 4790 (23950*20%)
Ct 521„Datorii comerciale curente” 4790
Deci suma de 14475 lei este o diferenţă dintre preţul de vînzare de de 38425 lei şi preţ de
cumpărare 23950 lei. Această sumă include adaosul comercial şi TVA ce va fi calculată pentru
buget după vînzarea mărfurilor.

-3-
Vînzarea mărfurilor cu amănuntul şi achitarea cu cumpărătorii prin numerar formează un
şir de de situaţii de avidenţă:
- ieşirea din gestiune a mărfurilor vîndute cu preţ de vînzare,
- constatarea veniturilor din vînzări,
- aprecierea volumului de circulaţie a mărfurilor prin care se măsoară volumul de activitate
al UC.
Principalele forme de vînzare a mărfurilor practicate în UCA cu plata integrală în numerar
sînt:
1. vînzarea pe bază de bonuri emisă de vânzători,
2. pe baza tichetelor, unde primim numai suma totală,
3. vînzarea direct cu plată la vînzător,
4. vînzarea la domiciliu prin bonul de comenzi.

Sumele încasate din vînzări zilnic sunt predate la bancă sau oficii poştale pentru a fi
înregistrate în conturi bancare. Aceste sume sunt predate prin intermediul incasatorilor băncii sau
depuse nemijlocit de vînzător. Pînă la predarea banilor incasatorilor acesta din urmă trebuie să
prezinte legitimaţia, fişa sau cartela de venire (aici este indicată ora de venire-plecare), ştampila
pe care o aplică pe al III-ea exemplar al borderoului însoţitor. Banii pregătiţi cu un exemplar al
borderoului însoţitor se sigilează cu geanta cu bani şi se predau incasatorului. Al III-ea exemplar
rămîne la casier.
În contabilitate plăţile integrale în numerar se reflectă prin formulele:
1. Casarea valorii mărfurilor vîndute la cost efectiv şi adaos comercial:
Dt 711 „Costul vînzărilor”,831 „Adaosul comercial”
Ct 217.2 „Mărfuri”
2. Încasarea mijloacelor în casierie:
Dt 241 „Casa”
Ct 611 „Venituri din vînzări”,534 „Datorii faţă de buget”
3. Încasarea mijloacelor direct în contul curent în valută naţională:
Dt 242 „Conturi curente în monedă naţională”
Ct 611 „Venituri din vînzări”, 534 „Datorii faţă de buget”
4. La predarea sumelor din vînzări incasatorilor (banii sunt luaţi din casierie):
Dt 245„Transferuri de numerar în expediţie”
Ct 241 „Casa”,226 „Creanţe ale personalului”
 5. Reflectarea sumelor transferurilor băneşti în expediţie la contul curent:
Dt 242 „Conturi curente în monedă naţională”,243 „Conturi curente în valută străină”
Ct 245„Transferuri de numerar în expediţie”
O altă modalitate de reflectare a încasărilor din vînzarea bunurilor în numerar la
UCA, este reflectarea vînzărilor în numerar la contul 832 „Încasări din vînzarea bunurilor
în numerar”, în care se reflectă vînzările în numerar către persoanele fizice, mai apoi la
sfîrşitul zilei se închide cu contul 241 „Casa”:
1. Încasarea numerarului din vînzarea bunurilor către persoanele fizice:
Dt 832 „Încasări din vînzarea bunurilor în numerar”
Ct 611 „Venituri din vînzări”,
Ct 534 „Datorii faţă de buget”
2. Încasarea numerarului din vînzarea bunurilor către persoanele juridice:
Dt 221 „Creanţe comerciale”
Ct 611 „Venituri din vînzări”,
Ct 534 „Datorii faţă de buget”
3. Reflectarea la sfirţitul zilei al tuturor încasarilor care au avut loc pe casă:
Dt 241 „Casa”
Ct 832 „Încasări din vînzarea bunurilor în numerar”
Ct 221 „Creanţe comerciale”

La sfîrşitul lunii în baza datelor din „Jurnale Ordere” şi „Borderouri privind

contabilizarea mişcării mărfurilor şi adaosului comercial” se calculează un %-ent mediu de adaos
comercial care se reflectă în conturi.
EXEMPLU: La UCA s-a constatat:
- stoc de mărfuri la sfîrşitul lunii 138 mii lei,
- vînzarea lunară 200 mii lei,
- adaos comercial la începutul lunii 55 mii lei, iar la mărfurile intrate 65 mii lei.

De calculat suma adaosului comercial la mărfurile realizate:

Adaos comercial (831) Mărfuri (217.2) Suma %-lui Suma Suma

Adaos rulaj Sold Stoc la Vînzări Total mediu inclusiv ad.comerc ad.com. la
comer- Dt Ct prealabil sfirşitul lunare mărfuri TVA La stoc final mărfurile
cial la la sfîrşitul lunii cu pe lună vîndute
început lunii preţ de
de lună vînzare
1 2 3 4=1+3-2 5 6 7=5+6 8=4/7*100% 9=8*5 10=6*8
55000 - 65000 120000 138000 200000 338000 35,5% 48990 71000

9. 35,5%*138000=48990 lei
10. 120000-48990 sau 200000*35,5%=71000 lei
11. 120000/338000*100%=35,5%

În baza calcului dat se vor întocmi formulele contabile:

1. Corectarea şi calcularea costului vînzărilor şi ad.comercial la mărfurile vîndute prin
stornare
Dt 711 „Costul vînzărilor” (71000)
Ct 831 „Adaosul comercial” (71000)
2. Corectarea stocurilor de mărfuri la sfărşitul lunii prin stornarea adaosului comercial
Dt 217 „Mărfuri” (48990)
Ct 831 „Adaosul comercial” (48990)

-4-
 În comerţul cu amănuntul se practică diferite tipuri de vînzări şi achitare pentru mărfurile
vîndute inclusiv în rate.
Vînzarea mărfurilor în rate (credit) sunt convenabile în primul rînd pentru cumpărătorul
de mărfuri, deoarece el consumă mărfurile din momentul procurării acestora, iar achitarea
urmează să fie efectuată într-o perioadă mai îndelungată. Vînzătorul în acest caz trebuie să fie
sigur şi să aibă garanţii că beneficiarul dispune de mijloace băneşti pentru a se achita în viitorul
apropiat pentru marfa procurată. În cazul lipsei acestei garanţii vînzătorul riscă. Înafară de acest
risc vînzătorului îi apare o problemă economică, lipsa pe un termen anumit a mărfurilor şi
mijloacelor băneşti. Deaceea el este nevoit să recurgă la credite bancare sau împrumuturi pentru
compensarea mijloacelor circulante necesare. Deoarece conform SNC „Venitul”, venitul din
vînzări se constată în baza metodei calculării, la vînzarea în rate a mărfurilor, plata parţială
achitată de cumpărător conform contractului cu toate că se achită pe un termen mai îndelungat,
veniturile şi cheltuielile se reflectă în evidenţă în momentul predării mărfurilor cumpărătorului.
Cumpărătorul o dată cu primirea mărfurilor devine proprietar, indiferent de momentul
achitării. La desfacerea mărfurilor în rate prin magazin, vînzătorului i se cuvine de la
cumpărător o dobîndă negociată de ambele părţi. Această dobîndă va fi constatată la magazin
drept venit anticipat.
În evidenţa contabilă operaţiile de vînzare a mărfurilor pe credit sunt reflectate prin
formulele contabile:
1. Casarea valorii de bilanţ a mărfurilor vîndute în rate (fără adaosul comercial):
Dt 711 „Costul vînzărilor”
Ct 217 „Mărfuri”
2. Reflectarea adaosului comercial la mărfurile vîndute în rate:
Dt 831 „Adaosul comercial”
Ct 217„Mărfuri”
3. Reflectarea venitului din vînzări a mărfurilor:
a) la achitarea nemijlocită a unui lot de marfă în numerar:
Dt 241 „Casa”
Ct 611 „Venituri din vînzări”
b) reflectarea venitului aferent lotului de marfă neachitat trecut la plata în rate:
Dt 221„Creanţe comerciale”
Ct 611 „Venituri din vînzări”
4. Reflectarea sumei TVA aferentă mărfurilor vîndute:
a) cu încasarea în numerar:
Dt 241 „Casa”
Ct 534 „Datorii faţă de buget”
b) fără încasare:
Dt 221„Creanţe comerciale”
Ct 534„Datorii faţă de buget”
5. Încasarea sumei lunare achitate de cumpărător:
Dt 241 „Casa”, 242 „Conturi curente în monedă naţională”
Ct 221„Creanţe comerciale”
6. Calcularea dobînzii aferente mărfurilor vîndute în rate:
a) calculate pentru luna curentă:
Dt 221 „Creanţe comerciale” sau 231 „Creanţe privind veniturile din utilizarea de
către terţi a activelor entităţii”
Ct 622 „Venituri din dobînzi aferente altor activităţi”
b) calculate pentru perioada curentă (pentru celelalte luni):
Dt 221 „Creanţe comerciale” sau 231 „Creanţe privind veniturile din utilizarea de
către terţi a activelor entităţii”
Ct 535 „Venituri anticipate curente”
c) calculate pentru perioada mai mare de un an:
 Dt 161 „Creanţe pe termen lung”
Ct 424 „Venituri anticipate pe termen lung”
7. Încasarea dobînzii pentru luna curentă:
Dt 241 „Casa”, 242 „Conturi curente în monedă naţională”
Ct 221 „Creanţe comerciale” sau 231 „Creanţe privind veniturile din utilizarea de
către terţi a activelor entităţii”
8. Constatarea în luna următoare ce devine curentă a venitului anticipat drept venit curent:
Dt 535 „Venituri anticipate curente”
Ct 622 „Venituri din dobînzi aferente altor activităţi”
9. Stingerea datoriei cumpărătorului pentru luna următoare ce devine curentă:
Dt 241 „Casa”, 242 „Conturi curente în monedă naţională”
Ct 221 „Creanţe comerciale” sau 231 „Creanţe privind veniturile din utilizarea de
către terţi a activelor entităţii”
Această formulă se întocmeşte în fiecare lună de stingere a datoriei pînă la finele
perioadei curente.
10. La trecerea din perioadă pe termen lung în perioadă curentă, se trece dobînda calculată pe
întreg an din venit anticipat pe termen lung în venit anticipat pe termen scurt:
Dt 424 „Venituri anticipate pe termen lung”
Ct 535 „Venituri anticipate curente”
11. Înregistrarea creanţelor din perioadă pe termen lung în perioadă curentă, adică din creanţă
pe termen lung în creanţă pe termen scurt:
Dt 221„Creanţe comerciale” sau 231 „Creanţe privind veniturile din utilizarea de
către terţi a activelor entităţii”
Ct 161 „Creanţe pe termen lung”
Aceste formule contabile se întocmesc dacă nu apar abateri sau dificultăţi cînd
încasarea plăţii pentru credit este suspendată din cauză că cumpărătorul a decedat, a devenit
insolvabil sau a dispărut fără urmă, din care cauză magazinul are pierderi. Dacă cumpărătorul
a decedat sau a dispărut, iar întreprinderea la care a lucrat nu are nici-o vină pentru valoarea
mărfurilor neachitate, se vor întocmi următoarele formuli contabile:
1. Decontarea venitului anticipat din dobînzi pe termen lung şi a creanţei calculate la
dobînda pe anii viitori:
Dt 424 „Venituri anticipate pe termen lung”
Ct 161 „Creanţe pe termen lung”
2. Trecerea la cheltuieli a creanţei în mărimea valorii mărfurilor vîndute şi neachitate:
Dt 712 „Cheltuieli de distribuire”
Ct 221„Creanţe comerciale” sau 222 „Corecţii (provizioane) privind creanţele
compromise”

După această operaţie este necesar ca magazinul să ia în evidenţă extrabilanţieră

creanţa dubioasă:
Dt 920 „Creanţe contingente”
Dacă printr-o hotărîre a organelor judiciare s-a dovedit că pentru neachitarea datoriei
cumpărătorului este devină întreprinderea unde a activat acesta, se întocmesc formulele
contabile:
1. Trecerea creanţei cumpărătorului pe seama întreprinderii în suma valorii mărfurilor
vîndute şi neachitate în baza pretenţiei prezentate şi recunoscute:
Dt 234 „Alte creanţe curente”
Ct 221 „Creanţe comerciale(din perioada curentă) sau
Ct 161 „Creanţe pe termen lung” (din perioada viitoare)
2. Trecerea veniturilor anticipate aferente dobînzii calculate în veniturile perioadei curente:
Dt 424 „Venituri anticipate pe termen lung”
Ct 622 „Venituri din dobînzi aferente altor activităţi”
3. Calcularea TVA aferente venitului dobînzii:
Dt 713 „Cheltuieli administrative”
Ct 534 „Datorii faţă de buget”
O altă formă de realizare a mărfurilor decît cu plată în numerar sau pe baza creditului
este achitarea prin virament. Desfacerea mărfurilor cu plata în virament se face de regulă
către agenţii economici şi persoane fizice care dispun de conturi deschise la bancă.
Mărfurile în acest caz se vînd în baza „facturii fiscale”, la care poate fi anexat
„certificatul de calitate”. Modalităţile de plată a mărfurilor vîndute sunt determinate de natura
relaţiilor economice cu clienţii, iar plata poate fi efectuată:
1. cu „cecul de decontare” din carnete, dacă relaţiile economice au un caracter permanent.
2. prin „ordin de plată”.
Dacă magazinul a vîndut mărfuri care se vor achita prin virament cu plată posterioară
în cont se vor întocmi formulele contabile:
1. Casarea valorii de bilanţ sau reflectarea costului efectiv a mărfurilor vîndute:
Dt 711 „Costul vînzărilor”
Ct 217 „Mărfuri”
2. Reflecatrea adaosului comercial la mărfurile vîndute:
Dt 831 „Adaosul comercial”
Ct 217„Mărfuri”
3. Reflectarea datoriei cumpărătorului sau a venitului din vînzări la preţ de realizare:
Dt 221 „Creanţe comerciale”
Ct 611 „Venituri din vînzări”
4. Reflectarea sumei TVA aferentă mărfurilor vîndute:
Dt 221 „Creanţe comerciale”
Ct 534 „Datorii faţă de buget”
5. Stingerea datoriei cumpărătorului:
Dt 242 „Conturi curente în monedă naţională”
Ct 221 „Creanţe comerciale”
6. Achitarea sumei TVA la buget:
Dt 534 „Datorii faţă de buget”
Ct 242 „Conturi curente în monedă naţională”