TRANSPORTURI INTERNAŢIONALE NOTE DE CURS

Cursul 4 Transportul internaţional feroviar

CURSUL 4

TRANSPORTUL INTERNAŢIONAL FEROVIAR

4.1. Convenţii internaţionale

4.2. Contractul de transport
4.3. Răspunderea transportatorului (căii ferate)

Transportul pe cale ferată concurează în transporturile internaţionale

transportul rutier prin două avantaje specifice: securitatea mai mare şi durata
redusă. Este foarte utilizat în transporturile multimodale şi în cazuri de
transbordare, precum şi pentru transportul mărfurilor până la/de la portul de
încărcare/descărcare (landbridges). În general, traficul feroviar este fluid şi
orarele sunt respectate, ceea ce permite planificarea duratelor de parcurs. El este
bine adaptat pentru transportul pe distanţe lungi, îndeosebi încărcăturile mai
mari sau cele care fac obiectul unui tren întreg. Principalele inconveniente ţin de
limitele infrastructurii reţelei feroviare, de fapt că este un mod de transport puţin
adaptat distanţelor mici, precum şi că adesea trebuie să se apeleze la transportul
rutier pentru a completa parcursul mărfii.

4.1. Convenţii internaţionale

Deoarece transportul internaţional feroviar presupune traversarea în tranzit

a mai multor ţări cu regimuri vamale foarte diferite, gestiunea transportului
făcându-se separat de fiecare cale ferată, iar expeditorul şi destinatarul mărfii
aparţinând unor state diferite, s-a profitat de faptul că, aproape în exclusivitate,
societăţile de transporturi feroviare sunt societăţi de stat şi s-a trecut la
elaborarea unor reglementări uniforme valabile pentru toate căile ferate,
cunoscute în prealabil de orice beneficiar de transporturi internaţionale
feroviare. Transporturile internaţionale feroviare sunt reglementate prin
convenţii care cuprind şi reguli generale aplicabile contractului de transport şi
cooperării între căile ferate participante la transport.
Astfel, acest contract este cârmuit de Convenţia privind transporturile
feroviare internaţionale, încheiată la Berna, la 9 mai 1980, şi ratificată de
România prin Decretul nr. 100 din 1 aprilie 1983.
Aceasta este convenţia de bază europeană pentru transportul de călători şi
mărfuri, încheiată la nivel guvernamental între statele membre (practic, toate
statele europene).
1
TRANSPORTURI INTERNAŢIONALE NOTE DE CURS
Cursul 4 Transportul internaţional feroviar
Convenţia cuprinde reglementări privind Organizaţia
Interguvernamentală pentru Transporturi Feroviare Internaţionale
(O.T.I.F.), cu sediul la Berna, precum şi două apendice. Unul este dedicat
Regulilor Uniforme cu privire la contractele de transport feroviar al
călătorilor şi bagajelor (C.I.V.) şi un altul este dedicat Regulilor Uniforme cu
privire la contractul de transport feroviar internaţional al mărfurilor
(C.I.M.).
Alte reglementări importante care se referă la problematica traficului
internaţional feroviar sunt:
• Prescripţiile comune de executare pentru transportul internaţional al
călătorilor şi bagajelor (P.I.V.),
• Tariful comun internaţional pentru transportul călătorilor şi bagajelor
(T.C.V.),
• prevederile Europrix,
• Convenţia cu privire la traficul internaţional de călători (S.M.P.S.),
• Instrucţia de serviciu la Convenţia S.M.P.S.,
• Tariful E.M.P.T. corespunzător Convenţiei S.M.P.S.,
• Regulamentul pentru folosirea reciprocă a vagoanelor de marfă în trafic
internaţional (R.I.V.) etc.
Prin alte forme de cooperare între căile ferate se stabilesc condiţii de
folosire în comun a unor vagoane sau tipuri de vagoane, sau transportul
anumitor mărfuri care necesită condiţii speciale de transport (cu regim de
temperatură, regim de presiune, periculoase la transport, agabaritice etc.).
În acest sens, pot fi menţionate câteva convenţii internaţionale de cooperare
multimaterială, cum ar fi: Interfrigo (societate de exploatare în comun a
vagoanelor de transport de mărfuri perisabile), Intercontainer (societatea de
transport pe calea ferată de mărfuri containerizate) etc.
De asemenea, între căile ferate mai există şi convenţii bilaterale privind
colaborarea dintre staţiile de frontieră ale căilor ferate vecine, modul de
efectuare a vămuirii şi condiţiile tehnice de predare/primire, ritm de expediere,
iar în traficul de transbordare se reglementează şi problemele de coordonare a
volumelor de transport.
Reguli Uniforme privind contractul de transport feroviar internaţional al
călătorilor şi bagajelor – C.I.V.
C.I.V. se aplică tuturor transporturilor care străbat teritoriile a cel puţin
două state şi care cuprind exclusiv liniile înscrise în anexa la Convenţie.

2
TRANSPORTURI INTERNAŢIONALE NOTE DE CURS
Cursul 4 Transportul internaţional feroviar
Tarifele internaţionale stabilesc relaţiile pentru care se eliberează titluri de
transport internaţional. C.I.V. nu se aplică transporturilor ale căror staţii de
expediţie şi destinaţie sunt pe teritoriul aceluiaşi stat. Conform principiilor
C.I.V., calea ferată este obligată să efectueze orice transport, cu condiţia
respectării de către călător a Regulilor Uniforme, a dispoziţiilor şi tarifelor
internaţionale. Transportul trebuie să fie posibil, să nu fie împiedicat de cauze
străine de voinţa căii ferate, iar orice suspendare a serviciului trebuie să fie
anunţată imediat. Abaterile căii ferate de la astfel de prevederi pot da dreptul la
despăgubiri călătorului prejudiciat.
Tarifele internaţionale T.C.V. se aplică potrivit unei prevederi exprese din
C.I.V. şi T.C.V., de regulă, tuturor beneficiarilor în aceleaşi condiţii şi se
publică. Tot prin T.C.V. se stabileşte unitatea de cont, cursul de convertire sau
de acceptare a monedelor.
În lipsa unor prevederi în C.I.V. se aplică dreptul internaţional, adică
dreptul statului în care cel îndreptăţit, inclusiv în caz de moarte sau rănire, îşi
valorifică drepturile sale, inclusiv regulile relative la conflictele de legi.
Mersurile de tren şi tarifele, inclusiv restricţiile, trebuie aduse la cunoştinţa
publicului.
Sunt excluse de la transport persoanele în stare de ebrietate, care nu
respectă prescripţiile fiecărui stat, care incomodează pe ceilalţi etc. Călătorul
care refuză plata este exclus de la transport. Copiii până la 5 ani pentru care nu
se cere un loc separat în tren circulă gratuit; copiii între 5 şi 10 ani beneficiază
de reducere de transport.
În termeni generali, orice bilet C.I.V. trebuie să cuprindă: staţiile de plecare
şi de destinaţie, categoria de tren şi clasa vagonului, preţul transportului, prima
zi de valabilitate, durata valabilităţii. Ocuparea locurilor în tren se face prin
dispoziţii speciale ale căii ferate. În cazul pierderii unei legături, continuarea
călătoriei se asigură de calea ferată.
Responsabilitatea pentru bagaje revine călătorului dacă nu se demonstrează
culpa căii ferate. Călătorul răspunde de bagaje din punct de vedere al obiectelor
admise sau excluse la transport şi de marcarea lor. Eliberarea bagajelor, atunci
când au fost puse în locurile speciale de bagaje, se face pe baza recipisei de
bagaje; cu această ocazie se pot face şi eventualele constatări de lipsuri.
Tariful de călătorie sau de bagaje se restituie în cazul în care nu s-a efectuat
întreaga călătorie, când s-a călătorit la o clasă inferioară, când bagajele au fost
retrase în staţia de predare sau în parcurs, luându-se în considerare cursul
monedei din ziua în care a fost încheiat contractul de transport.
C.I.V. cuprinde şi reguli privind răspunderea căii ferate.
3
TRANSPORTURI INTERNAŢIONALE NOTE DE CURS
Cursul 4 Transportul internaţional feroviar

Reguli Uniforme privind contractul de transport feroviar internaţional al

mărfurilor – C.I.M.
Prima convenţie C.I.M. datează din 1896. În forma sa actuală, C.I.M. a fost
convenită la 9 mai 1980 şi a intrat în vigoare la 1 mai 1985. C.I.M. cuprinde mai
multe anexe, şi anume:
• Condiţiile speciale privind transportul mărfurilor periculoase în
transportul feroviar internaţional (R.I.D.);
• Regulamentul privind transportul mărfurilor în containere aparţinând
căilor ferate şi cele aparţinând particularilor;
• Regulamentul pentru încărcarea şi fixarea încărcăturilor pe vagoane
descoperite;
• Regulamentul pentru transportul mărfurilor perisabile în traficul
internaţional feroviar;
• Regulamentul pentru transportul mărfurilor pe palete în traficul
internaţional feroviar;
• Regulamentul de transport internaţional al vagoanelor particulare;
• Regulamentul privind transportul internaţional feroviar al mesageriilor.
Din Convenţia C.I.M. fac parte ţările europene, unele ţări asiatice (Turcia,
Siria, Iran, Irak şi Liban) şi unele ţări din Africa de Nord (Maroc, Tunis şi
Algeria).
Regulile Uniforme C.I.M. se aplică tuturor expediţiilor predate la transport
în cazul în care transportul străbate teritoriile a cel puţin două state. Nu se aplică
atunci când tranzitul este efectuat pe calea ferată de predare a statului de predare
sau dacă statele sau căile ferate au convenit ca unele transporturi să nu fie
considerate internaţionale.
C.I.M. reglementează detaliat următoarele aspecte:
- admiterea mărfurilor la transportul internaţional feroviar;
- mărfurile excluse la transportul internaţional feroviar;
- admiterea condiţionată a mărfurilor la transportul internaţional feroviar;
- forma şi cuprinsul contractului de transport internaţional feroviar;
- prevederi referitoare la ambalarea, marcarea, cântărirea şi sigilarea
vagoanelor predate;
- îndeplinirea formalităţilor vamale şi a altor formalităţi administrative;
- termenele de executare a contractului de transport internaţional feroviar;
- plata taxelor de transport;
- procedura în cazul dificultăţilor la transport sau la eliberarea mărfii;
- răspunderea colectivă a căilor ferate;
4
TRANSPORTURI INTERNAŢIONALE NOTE DE CURS
Cursul 4 Transportul internaţional feroviar
- despăgubirile datorate de căile ferate în caz de pierdere a mărfii, avarie şi
pentru depăşirea termenului de executarea a contractului de transport
internaţional feroviar;
- exercitarea drepturilor beneficiarilor de transport internaţional feroviar.
Prescripţiile comune de executare pentru transportul internaţional al
călătorilor şi bagajelor – P.I.V.
P.I.V. se aplică transporturilor internaţionale de călători şi bagaje care sunt
reglementate de C.O.T.I.F. prin apendicele A la convenţie (C.I.V.) şi prin
Dispoziţiile complementare uniforme (D.C.U.) corespunzătoare şi care permit
emiterea legitimaţiilor de transport în condiţiile T.C.V.
P.I.V. cuprinde numai dispoziţii de serviciu care nu se comunică publicului
şi se referă la transportul călătorilor (descrierea biletelor, emiterea biletelor,
transportul bagajelor, înregistrarea bagajelor etc.).
Tariful comun internaţional pentru transportul călătorilor şi bagajelor –
T.C.V.
T.C.V. este bazat pe C.O.T.I.F., respectiv pe C.I.V. El a fost pus în aplicare
în anul 1957. Se aplică ţărilor neaderente la sistemul Europrix, precum şi celor
aderente la Europrix în măsura în care nu apar dispoziţii contrare Cartei
Europrix.
T.C.V. este compus din:
- Fascicula I – „Condiţii generale de transport”
- Fascicula II – „Tabelul parcursurilor şi distanţelor, precum şi condiţiile de
transport particulare”
- Fascicula III – „Tabelul preţurilor”
- „Anexe la tarif stabilite pe bază de trafic”.
Carta Europrix
A fost aprobată la 26 octombrie 1988 de Comisia de călători – C1 a Uniunii
Internaţionale a Căilor Ferate (U.I.C.) şi este un sistem european de preţuri de
referinţă care îşi propune ca obiectiv fundamental politica de preţuri
internaţionale, contribuţia reţelelor la dezvoltarea într-o manieră rentabilă a
traficului internaţional feroviar aflat în situaţie concurenţială, obiectiv ce trebuie
atins acţionându-se în principal pe următoarele direcţii:
- preţuri bazate pe principii de piaţă (cererea clientului, oferta
concurenţilor);
- punerea la dispoziţie a clientului a unor posibilităţi cât mai bine adaptate
cererii sale, oferite de către reţelele feroviare în condiţii rezonabile de cost de
distribuţie;

5
TRANSPORTURI INTERNAŢIONALE NOTE DE CURS
Cursul 4 Transportul internaţional feroviar
- încheierea de acorduri exclusive bi- sau multilaterale, în cadrul
determinării de preţuri adaptate pieţei;
- contribuţia la reducerea costului distribuţiei, în special prin automatizarea
vânzărilor şi tratamentului post-vânzare;
- remunerarea reţelelor, maniera de a-şi acoperi costurile şi a le orienta
promovarea vânzărilor în trafic internaţional;
- dezvoltarea unei cooperări cu cei interesaţi pe linie de marketing bazată
pe preţ.
Convenţia cu privire la traficul internaţional de călători – S.M.P.S.
Convenţia reglementează traficul direct internaţional pe calea ferată pentru
transportul călătorilor, bagajelor şi mesageriilor, precum şi traficul combinat
cale ferată-mare, pentru transportul călătorilor şi bagajelor între o parte din
fostele ţări participante la tratatul CAER sau cu statut de observator la acesta.
În baza acestei convenţii, căile ferate se obligă să transporte în bune
condiţii, după orare bine stabilite, cu obligaţia beneficiarilor de a respecta
prevederile stabilite şi în limita capacităţii de transport pentre mesagerii în
vagoanele de bagaje.
Transportul se taxează potrivit prevederilor din tariful corespunzător
acestei convenţii (E.M.P.T.).
Convenţia detaliază forma şi conţinutul biletului de călătorie, condiţiile de
admitere la transport, excluderea de la transport, răspunderea pentru bagaje. De
asemenea, există reglementări privind transportul mesageriilor, şi anume cu
privire la obiecte admise şi obiecte excluse de la transport ca mesagerii, primirea
mesageriilor la transport, ambalarea şi marcarea mesageriilor, declararea valorii
mesageriilor, răspunderea expeditorului şi a destinatarului pentru consecinţele
nerespectării dispoziţiilor privind transportul mesageriilor, termenul de livrare
pentru mesagerii, împiedicări la transport, eliberarea mesageriilor.
Convenţia prevede regimul reclamaţiilor, jurisdicţia şi prescrierea
reclamaţiilor. Ea precizează decontarea la transport între căile ferate ca
efectuându-se pe baza „Regulamentului de decont la convenţiile privind traficul
internaţional de călători şi mărfuri pe căile ferate – S.M.P.S. şi S.M.G.S.”. Se
stabileşte valuta de decont, taxarea făcându-se în baza tarifului E.M.P.T.
Convenţia stabileşte utilizarea vagoanelor în baza „Regulamentului cu privire la
utilizarea vagoanelor în traficul de călători şi mărfuri pe căile ferate – P.P.V.” şi
prevede aplicarea „Instrucţiei de serviciu la Convenţia cu privire la traficul
internaţional de călători – S.M.P.S.”.

6
TRANSPORTURI INTERNAŢIONALE NOTE DE CURS
Cursul 4 Transportul internaţional feroviar
4.2. Contractul de transport

Contractul de transport feroviar internaţional este un contract de transport

de mărfuri pe calea ferată, efectuat cu titlu oneros, când locul primirii mărfii de
la expeditor şi locul predării mărfii destinatarului sunt situate în ţări diferite,
dintre care cel puţin una este ţară contractantă. Societatea de cale ferată, prin
intermediul unei regionale de căi ferate, în calitate de cărăuş, se obligă în
schimbul unei taxe de transport (tarif) să transporte înăuntrul unui anumit
termen, să păzească şi să elibereze marfa destinatarului, care poate fi expeditorul
sau un terţ indicat în scrisoarea de trăsură. Obiectul contractelor de transport
feroviar internaţional îl constituie toate expediţiile de mărfuri predate la
transport cu o scrisoare de trăsură directă, întocmită pentru un parcurs care
traversează teritoriile a cel puţin două state contractante. Contractul de transport
este încheiat în momentul în care calea ferată a primit marfa la transport însoţită
de scrisoarea de trăsură. Primirea mărfii este atestată prin aplicarea pe scrisoarea
de trăsură a ştampilei staţiei de predare, cu data primirii.
Contractul de transport feroviar internaţional este guvernat de
reglementările privind raporturile contractuale în domeniul transporturilor, în
general, stipulate în art. 413-441, Codul comercial român.
Prin contractul de transport, transportatorul (carrier) se angajează să
transporte marfa cu titlul oneros la locul de destinaţie şi să o predea
destinatarului (consignée). Contractul de transport trebuie să fie constatat printr-
o scrisoare de trăsură (consignment note) potrivit unui model uniform. Totuşi,
lipsa, inexactitatea sau pierderea scrisorii de trăsură nu afectează nici existenţa,
nici valabilitatea contractului, care rămâne supus Regulilor uniforme.
Scrisoarea de trăsură este semnată de expeditor (consignor) şi de
transportator. Transportatorul trebuie să certifice pe duplicatul scrisorii de
trăsură, în mod adecvat, luarea în primire a mărfii şi trebuie să remită duplicatul
expeditorului.
Expeditorul are dreptul să dispună de marfă prin dispoziţii ulterioare
contractului de transport. Dreptul de a modifica contractul de transport aparţine
destinatarului din momentul întocmirii scrisorii de trăsură, dacă pe aceasta nu
este făcută de către expeditor o menţiune contrară.
Scrisoarea de trăsură tip CIM pentru transportul feroviar (numită şi
way bill) trebuie să conţină obligatoriu următoarele menţiuni: denumirea staţiei
de destinaţie; numele şi adresa destinatarului; denumirea mărfii şi greutatea
acesteia; felul ambalajului şi numărul coletelor; numărul vagonului şi felul
acestuia; documentele anexate cerute de organele vamale; numele staţiei şi al
7
TRANSPORTURI INTERNAŢIONALE NOTE DE CURS
Cursul 4 Transportul internaţional feroviar
căilor ferate de predare; numele şi adresa completă ale expeditorului, semnătura
acestuia; locul şi data întocmirii scrisorii de trăsură.
Scrisoarea de trăsură constituie o dovadă a predării mărfurilor spre
transport în stare aparent bună din momentul în care gara de expediţie şi-a pus
timbrul pe fraht şi a precizat data. Scrisoarea de trăsură face dovada, până la
proba contrarie, a încheierii şi a condiţiilor contractului de transport şi a luării în
primire a mărfii de către transportator. Ea nu reprezintă marfa şi nu este
negociabilă.
Scrisoarea de trăsură este un document constatator al contractului de
transport; contractul este încheiat din momentul în care calea ferată a acceptat
pentru transport marfa, însoţită de scrisoarea de trăsură. Expeditorul răspunde de
exactitatea datelor înscrise în acest document.
Expeditorul şi transportatorul convin cui îi incumbă încărcarea şi
descărcarea mărfii. În lipsa unei astfel de convenţii, încărcarea şi descărcarea îi
incumbă transportatorului pentru colete, în timp ce pentru vagoanele complete,
încărcarea îi incumbă expeditorului şi descărcarea după livrare, destinatarului.
Atunci când verifică încărcătura, calea ferată trebuie să o facă în prezenţa
expeditorului sau destinatarului, după caz. În cazul apariţiei unei situaţii care
împiedică efectuarea transportului, calea ferată poate cere instrucţiuni de la
expeditor, iar în caz de împiedicare a livrării expeditorului trebuie să fie imediat
înştinţat.
Transportatorul trebuie să remită scrisoarea de trăsură şi să livreze marfa
destinatarului la locul de livrare prevăzut, contra descărcării şi plăţii creanţelor
care rezultă din contractul de transport. Regulile uniforme precizează că, după
sosirea mărfii la locul de livrare, destinatarului poate cere transportatorului să-i
remită scrisoarea de trăsură şi să-i livreze marfa.
Calea ferată răspunde de paguba rezultată din pierderea totală sau parţială
şi din avarierea mărfii în intervalul dintre acceptarea transportului şi livrare, ca
şi de depăşirea termenului de livrare. Această răspundere este exclusă în două
cazuri: când paguba se produce din cauza greşelii expeditorului, viciului mărfii
sau a unor circumstanţe care nu puteau fi evitate sau contracarate; când
pierderea sau avaria este din cauza riscurilor particulare inerente anumitor
situaţii (transport în vagon deschis, defect de ambalaj, încărcare defectuoasă de
către expeditor etc.).
În cazul în care constată avarii sau întârzieri, destinatarul, pentru a putea
angaja răspunderea cărăuşului, trebuie să îndeplinească o serie de formalităţi,
definite de CIM. Pentru deteriorări aparente el trebuie să solicite o copie a
procesului vamal de constatare, înainte de ridicarea mărfii. Pentru neajunsuri
8
TRANSPORTURI INTERNAŢIONALE NOTE DE CURS
Cursul 4 Transportul internaţional feroviar
neaparente, el trebuie să ceară constatarea, prin proces-verbal în termen de
şapte zile lucrătoare din momentul acceptării mărfii. Pentru întârzieri este
posibil să se facă o reclamaţie în termen de 60 de zile de la livrare.
În cazul transportului feroviar internaţional, potrivit CIM, taxele de
transport şi taxele accesorii se calculează conform tarifelor în vigoare şi
reglementar publicate în fiecare stat, valabile în momentul încheierii contractului
de transport; prin însumarea tarifelor ţărilor pe teritoriul cărora are loc
transportul se obţine un tarif internaţional, de la staţia de predare până la staţia
de destinaţie.
Există şi posibilitatea armonizării tarifelor naţionale sub forma tarifării
multilaterale (tarif valabil în mai mult de două ţări, dar care se referă numai la
un anumit tip de marfă) sau bilaterale (tarife aplicabile între două ţări, care se
referă la toate tipurile de marfă; de exemplu, tariful franco-german).
CIM stabileşte că taxele de transport şi cele accesorii se plătesc fie de
expeditor, fie de destinatar, conform menţiunilor înscrise în scrisoarea de
trăsură. Dacă nu există o convenţie contrară între expeditor şi transportator,
tarifele (preţurile de transport, tarifele accesorii, tarifele vamale şi alte tarife
survenite din momentul încheierii contractului de transport până la livrare) sunt
plătite de expeditor.
Taxele pe care expeditorul nu le-a luat în sarcina sa cad în sarcina
destinatarului; taxele percepute de la expeditor, de regulă, se înscriu în
scrisoarea de trăsură şi în duplicatul acesteia.
În transporturile feroviare, căile ferate implicate într-un anumit transport
răspund în mod colectiv pentru totalitatea parcursului. Convenţia de la Berna
(CIM, 1890) prevede principiul prezumţiei de răspundere a transportatorului,
precum şi mai multe cazuri de exonerare. Postulatul de bază este acela că
transportatorul răspunde pentru pierderea totală sau parţială, avarii sau întârzieri
din momentul preluării mărfii până la livrarea efectiva a acesteia. În ceea ce
priveşte exonerările, este vorba de trei cazuri generale şi mai multe cazuri
particulare: defecţiuni de ambalare; încărcarea defectuoasă făcută de expeditor;
utilizarea de vehicule deschise (cu acordul expeditorului); încărcarea,
descărcarea făcute de expeditor sau destinatar; natura mărfii, care o expune în
mod natural la anumite riscuri sau la pierdere ş.a. Pentru pagubele aparente
trebuie să se stabilească la staţia de cale ferată un proces-verbal constatator;
pentru cele neaparente trebuie trimisă o scrisoare de rezerve în şapte zile de la
livrare. Prescripţia este un an.

4.3. Răspunderea transportatorului (căii ferate)

9
TRANSPORTURI INTERNAŢIONALE NOTE DE CURS
Cursul 4 Transportul internaţional feroviar
Răspunderea transportatorului în cazul transportului feroviar
internaţional de mărfuri
Convenţia privind transporturile internaţionale reglementează răspunderea
căii ferate care a primit marfa pentru transport o dată cu scrisoarea de trăsură.
Încheind contractul de transport, calea ferată este ţinută răspunzătoare pentru
depăşirea termenului de executare a contractului de transport, pentru daunele
provocate prin pierderea totală sau parţială a mărfii, precum şi pentru avariile
suferite de marfă din momentul în care a fost luată în primire până în momentul
în care a fost predată destinatarului.
Calea ferată este exonerată de răspundere în cazul în care depăşirea
termenului de executare a contractului de transport, pierderea sau avarierea
mărfii au avut loc dintr-o culpă a persoanei îndreptăţite să dispună de marfă,
dintr-un ordin al acesteia, dintr-un viciu propriu al mărfii, cum ar fi pierderea în
greutate, sau a unor împrejurări pe care calea ferată nu putea să le evite şi ale
căror urmări nu le putea înlătura.
Despăgubirea pentru pierderea totală sau parţială a mărfii, ca şi în cazul
avariilor, de la primirea până la predarea mărfii, se calculează după cursul
bursei, iar în absenţa acestuia, după preţul curent al pieţei. În cazul în care nu
sunt posibile calculele în baza cursului bursei şi nici potrivit preţului curent, se
ţine seama de preţul uzual (valoarea uzuală) a mărfurilor de acelaşi fel şi de
aceeaşi calitate, la locul şi la data primirii mărfii. În baza prevederilor Regulilor
Uniforme, cuantumul despăgubirilor nu poate depăşi 17 unităţi de cont pe
kilogram brut de marfă. De asemenea, obligaţia transportatorului (căii ferate)
este de a restitui taxele de transport, taxele vamale, precum şi celelalte sume
cheltuite cu prilejul transportului.
Răspunderea transportatorului în cazul transportului feroviar
internaţional de călători
Calea ferată răspunde de moartea sau rănirea călătorilor, cu excepţia
cazurilor în care accidentul a fost provocat în împrejurări străine de exploatare,
din culpa călătorului sau comportamentului unui terţ. Despăgubirile şi daunele
rezultate din culpa căii ferate sunt supuse legislaţiei naţionale, dar nu mai puţin
de o sumă reprezentând unităţi de cont.
În mod asemănător, calea ferată răspunde pentru bagaje, mai puţin în
cazurile legate de defectele ambalajului, natura specială a bagajelor, expedierea
de produse excluse la transport. Se plătesc, după caz, despăgubiri, în cadrul unor
sume reprezentate prin unităţile de cont pe kilogram sau colet, pentru pierderea
bagajului, despăgubiri în caz de avarie, eliberări cu întârziere.

10
TRANSPORTURI INTERNAŢIONALE NOTE DE CURS
Cursul 4 Transportul internaţional feroviar
În mod asemănător sunt tratate autovehiculele transportate în trenuri
autocuşetă.
Calea ferată răspunde pentru agenţii săi, dar în cazul în care aceştia
efectuează şi alte servicii călătorului sunt consideraţi că lucrează în contul
acestuia.
C.I.V.-ul are un bogat conţinut juridic rezultat din cele de mai sus, precum
şi din problema exercitării drepturilor: reclamaţii, persoane care pot acţiona
calea ferată, căi ferate care pot fi acţionate, competenţă, stingerea acţiunii
izvorâte din răspunderea căii ferate, în caz de moarte şi rănirea călătorilor,
stingerea acţiunii izvorâte din contractul de transport al bagajelor, prescripţii,
acţiuni, precum şi din problema raporturilor dintre căile ferate: lichidarea
conturilor între căile ferate, regres în caz de pierdere sau avarie, regres pentru
eliberarea cu întârziere, procedura acţiunii în regres, competenţa în materie de
acţiuni în regres, înţelegeri referitoare la acţiunile în regres. Prin acţiune în
regres se înţelege acţiunea căii ferate care a despăgubit, pe lângă celelalte căi
ferate care au legături cu condiţiile în care s-a comis paguba.
Soluţionarea litigiilor
Regulile Uniforme privind contractul de transport feroviar internaţional al
mărfurilor (C.I.M.) reglementează în mod detaliat regimul reclamaţiilor
administrative care se pot adresa căii ferate, precum şi modalităţile prin care pot
fi intentate acţiuni judecătoreşti împotriva acesteia.
Ca şi în cazul altor contracte de transport, primirea mărfii de către
destinatar stinge orice acţiune care poate fi intentată împotriva căii ferate în baza
Regulilor Uniforme.
În Regulile Uniforme sunt reglementate şi termenele de prescripţie
extinctivă a acţiunii. Astfel, în baza acestor reguli, termenul general de
prescripţie este de 1 an.
Totodată, Regulile Uniforme reglementează raporturile dintre căile ferate,
precum şi circumstanţele în care sunt admise derogări temporare de la regimul
uzual al transporturilor pe calea ferată.
În plan european, organismele regionale acordă o atenţie deosebită
reglementării unor aspecte concrete ale transportului feroviar continental,
stabilind termene, condiţii şi modalităţi care să garanteze creşterea eficienţei,
fluidităţii traficului şi atingerea unui înalt grad de siguranţă.

11