Sunteți pe pagina 1din 14

CAPITOLUL II ACTIVITATEA DE TRANSPORT AERIAN PRIN PRISMA SERVICIILOR 2.

1 Dezvoltarea transportului aerian prin prisma serviciilor Cea mai dinamica modalitate de transport este cea aeriana. Traficul international de marfuri s-a dublat la fiecare 5 ani. Astazi n traficul international nu numai marfurile asa numite clasice ca supliment de bagaj la trasportul calatorilor, ci au aparut linii aeriene specializate n trasportul de marfuri.1 La acestea au contribuit n primul rnd operativitatea si rapiditatea derularii expeditiei, dar si reducerea n mod constant a pretului de transport, confortabilitatea primirii si expedierii marfurilor, siguranta si nu n ultimul rnd cooperarea existenta ntre companiile aeriene ceea ce simplifica foarte mult actrivitatea benificiarilor de trasport. Aceste facilitati au fost posibile de realizat ca urmare a dezvoltarii bazei tehnico-materiale. n ntreaga lume, trasportul pasagerilor si a marfurilor n trafic international se desfasoara numai cu permisiunea autoritatilor din statul respectiv. Fiecare stat a stabilit reguli proprii ceea ce a complicat foarte mult activitatea de transporturi internationale pe calea aerului. Chiar n prezent, dupa semnarea, elaborarea si adoptarea unui mare numar de conventii multilaterele, traficul aerian nu se desfasoara uniform, dar se deruleaza normal avnd la baza si unele ntelegeri bilaterale. Deasemenea, pentru a se putea acorda servicii de calitate n domeniul trasporturilor n trafic aerian s-a adoptat cooperarea internationala ntre companiile de navigatie. Astfel cooperarea imbraca forme diferite de contacte care permit asigurarea si acordarea de servicii prompte si sigure. Traficul aerian are o valoare comerciala nationala si ca urmare n abordarea politicilor nationale a trasporturilor aeriene s-au statornicit practici privind: a) protejarea traficului intern prin trasportatorii aerieni nationali cu particularitatea ca pentru Comunitatea Europeana acest nteles s-a extins recent la nivelul intercomunitar; b) acordarea accesului trasportatorilor straini la traficul national n trasporturile internationale pe baza de reciprocitate. n lipsa unor acorduri guvernamentale de reciprocitate accesul la traficul aerian national al unei tari poate fi autorizat n schimbul unor compensatii comerciale sub forma baneasca a taxelor de royalitate. Transporturile aeriene interne se organizeaza si se deruleaza n conformitate cu legislatia interna nationala. Transporturile aeriene civile internationale se organizeaza si se deruleaza n baza unor Conventii guvernamentale internationale sub egida Organizatiei Aviatiei Civile Internationale ca organism specializat al ONU. Att transporturile aeriene pe curse regulate cat si transporturile aeriene pe curse charter cunosc anumite particularitati si structurari care trebuiesc cunoscute avnd n vedere faptul ca implica diferentieri de organizare si derulare precum si costuri si preturi diferite. Transporturile aeriene reprezinta o arie de comert n care aeronavele sunt angajate pentru a transporta pasageri, marfa si posta. Companiile de transport aerian opereaza servicii pe rute aeriene locale, regionale, nationale si internationale. Primele servicii de pasageri au nceput din 1910, cnd dirijabilele au nceput sa opereze ntre cteva orase din Germania1. Prima cursa regulata de pasageri a nceput din 1914 n Statele Unite. nainte de primul razboi mondial au avut loc cateva curse experimentale de transport postal din Anglia spre India, n cteva tari din Europa si Statele Unite, dar mentinerea lor cu regularitate nu a avut loc dect dupa razboi.

n 1918 Departamentul Oficiilor Postale din Statele Unite si-a achizitionat primul escadron de avioane si a inaugurat serviciile aeriene ce faceau legatura dintre principalele orase de la Coasta de est.2 Serviciile aeriene transamericane (de pe o coasta pe alta) au nceput din 1921, numai zboruri de zi, dar dupa 3 ani si cele de noapte a caror aterizare era asigurata de un lant de faruri asezate de-a lungul pistelor bazelor aeriene, care se aprindeau si se stingeau facilitnd aterizarea. Cu legatura pe care o faceau Serviciul Aerian Postal, n 1925, Departamentul Oficiilor Postale din Statele Unite a nceput sa se debarcheze de propria flota si sa transfere operatiile sale companiilor particulare. Spre sfrsitul anului 1920 cteva din aceste companii au inceput sa asigure servicii de transport de pasageri folosind monoplane mari cu cabina inchisa (ex.: trimotorul Ford cu o capacitate de 15 pasageri). Pentru ca transportul la sol a fost ingreunat, consecinta a primului razboi mondial, multe guverne au dezvoltat extensiv un sistem aerian de transport de calatori, urmnd, binenteles si transporturile postale. Cu toate ca servicile aeriene de posta (sau PAR-AVION) din Europa nu se puteau compara cu cele americane care erau destul de rapide (de stilul "de la o zi la alta"), transportul pasagerilor n Europa a devenit mult mai sofisticat. Din 1929, Anglia opera o ruta comerciala din Londra catre India, si pna n 1930 mai multe state europene au nceput sa opereze zboruri combinate de posta, marfa si pasageri pe distante lungi catre Orientul Mijlociu, Orientul ndepartat, Africa si America Latina. Anii dintre 1919 si nceputul celui de al doilea razboi mondial n 1939 au inclus o serie de descoperiri semnificative n ceea ce priveste prezicerea vremii, echipamentele de navigatie, aerodinamica. Pe durata celui de-al doilea razboi mondial, caile aeriene erau parte integranta din sistemul national de aparare din majoritatea statelor europene precum si din Statele Unite ; aproximativ jumatate din activul de aeronave existent la momentul acela a servit transporturilor militare. Cursele de calatori internationale s-au dezvoltat n perioada imediat urmatoare razboiului; spre mijlocul anilor `50 numarul pasagerilor ce calatoreau cu avionul pe deasupra Atlanticului a depasit cu mult numarul tuturor pasagerilor de pe cursele oceanice. Pe teritoriul Statelor Unite, din punct de vedere al distantei de parcurs, liniile aeriene au nlocuit caile ferate. La sfrsitul anilor `50 introducerea turbojeturilor n trasportul national, international si continental a nsemnat un avantaj major n ceea ce priveste timpul de zbor. O noua generatie de avioane cu reactie si-a nceput operatiile n 1970, iar anglo-francezul Concorde, o aeronava supersonica, a intrat n serviciile aeriene de pasageri n 1976. Operatiile de transport aerian sunt monitorizate si reglate de cteva corporatii nationale si internationale. n Statele Unite, Actul de Comert Aerian din 1926 a nceput prin stabilirea standardelor pentru aeronave si piloti. n 1940, noua Administratie Civila (CM) a continuat cu activitati similare, iar separat Comitetul Aeronautic Civil (CAC,organizatie similara existand si n Europa- ECAC) a primit un mandat prin care era autorizat sa optimizeze rutele aeriene de pasageri precum si sa investigheze accidentele aeriene. O alta reorganizare a avut loc n 1958, cnd, Comitetului pentru Siguranta Transporturilor i-a fost acordata exclusivitatea investigatiilor accidentelor, si Administratia Aeronautica Civila a fost redenumita n Agentia Federala de Aviatie, care a devenit din 1967 Administratia Federala a Aviatiei[*]. Dezvoltarea extraordinara a transporturilor aeriene n perioada imediat urmatoare razboiului a dus la formarea Organizatiei Internationale a Aviatiei (ICAO), afiliata Natiunilor Unite. De cnd a fost fondata n 1947, ICAO a facilitat stabilirea standardelor la nivel mondial privind protectia si siguranta navigatiei, si a participat cu regularitate la perfectionarea legislatiei n domeniu. Pentru Europa exista o astfel de organizatie numita Organizatia Europeana pentru Siguranta Spatiului Aerian - EUROCONTROL. Transporturile aeriene moderne presupun, prin importanta lor, si servicii auxiliare cum ar fi: ntretinerea aeronavelor si motoarelor, pregatirea personalului (care include pilotii, insotitorii de bord, agentii, echipajele de sol, s.a.).

2.2. Clasificarea serviciilor de transport aerian Activitatea de transport aerian a cunoscut o importanta dezvoltare determinata de cresterea economiei, de implicarea Romniei n schimbul international de marfuri, n turismul international. La aceasta se adauga caracteristicile specifice ale transportului aerian, care, n corelare cu caracteristicile celorlalte moduri de transport, capata pentru anumite obiecte de transport o importanta tot mai mare. Diversificarea mijloacelor de transport a aparut din necesitatea de a folosi noi cai de comunicatie, din caracteristicile specifice ale acestora, care hotarasc eficienta transportului. Mijloacele de transport aerian poseda mai multe caracteristici specifice, si anume: rapiditate, convertibilitate, oportunitate, confort, siguranta, accesibilitate si economicitate. Rapiditatea este data de viteza de deplasare a aeronavelor si constituie un avantaj hotartor, n special pentru doua situatii: pentru distantele lungi si foarte lungi si pentru traseele unde mijloacele tereste se face prin zone care, prin configuratia terenului, determina un parcurs deosebit de lung sau dificil de parcurs. Viteza mare ofera mijloacelor de transport aerian posibilitatea evitarii zonelor cu conditii meteorologice ostile. Convertibilitatea (adaptabilitatea) presupune flexibilitatea n adaptarea aeronavei pentru diverse genuri de transport, servicii, actiuni (transport de marfa, pasageri, n mai multe clase, mixt, pentru scopuri speciale). Oportunitatea se manifesta prin punerea la dispozitia beneficiarilor a capacitatii de transport necesare, n locul si timpul solicitat, stabilirea de orarii in conformitate cu cererea beneficiarilor, aprecierea corespunzatoare a structurii activitatii de transport, n curse regulate charter si utilitare, mentinerea, extinderea, nfiintarea de noi linii. Regularizarea curselor aeriene presupune respecterea stricta a curselor programate si se determina ca un raport ntre numarul curselor plecate conform orarului, fara ntarzieri si numarul curselor programate. Frecventa curselor aeriene evidentiazs numarul de curse efectuate de o companie aeriana, pe o anumita ruta, ntr-o anumita perioada de timp. Regularitatea curselor este dependenta de conditiile meteorologice, de starea tehnica a aparatului, conditiile de navigatie aeriana si organizarea serviciilor la sol. Accesibilitatea presupune cresterea posibilitatilor economice ale populatiei de a folosi ca mijloc de transport aeronava. Ea reflecta, pe de o parte, cresterea veniturilor populatiei, iar pe de alta parte, cresterea eficientei economice a activitatii de transport. Confortul presupune realizarea unei calatorii de scurta durata, fara a obosi organismul, precum si asigurarea unor conditii civilizate, placute, comode, calatorilor att la sol, ct si n timpul zborului. Siguranta prezinta importanta deosebita pentru transportul aerian si reflecta calitatea companiei aeriene. Siguranta zborului este influentata de factori tehnici (aeronave cu performante ridicate, perfectionarea infra-structurii aeroportuare si de ruta, adoptarea unor sisteme de ntretinere, reparatii si control moderne); factori umani (selectia si pregatirea continua a personalului navigant, proportionarea justa a echipajului n functie de numarul calatorilor); factori meteorologici si piraterie aeriana. Efectele economice obtinute din transportul aerian se manifesta att direct, prin activitatea propriu-zisa de transport, ct si indirect, prin beneficiile si economiile ce se obtin n ramurile economice care beneficiaza de serviciile transportului aerian. Principalele conponente ale infrastructurii sistemului de transport aerian sunt aeronavele si aeroporturile. Mediul de deplasare al aeronavelor este atmosfera terestra careia nu i se pot impune conditii sau amenajari (se poate vorbi de unele amenajari ale spatiului aerian, n ceea ce priveste ndrumarea zborului, prin sisteme de radiolocatie, instalatii de ndepartare a pasarilor, a cetii, iluminat). Clasificarea serviciilor de transport aerian n conformitate cu nomenclatorul activitatilor propuse de UE, "sectorul transporturilor aeriene", cuprinde companiile care activeaza exclusiv sau n principal n transportul de persoane si de marfuri,

pe calea aerului, n cursele de linie sau charter, precum si activitatea prestata cu elicoptere, avioane taxi sau avioane private. "Traficul aerian civil" este grupat n doua mari subsectoare: A. Aviatia comerciala; B. Aviatia generala. A "Aviatia comerciala" se poate clasifica astfel: Dupa obiectul transportului: transportul de pasageri (cu curse de linie sau charter); transportul de marfa (cu avioane cargo, avioane de transport combinat pasageri/marfa sau de pasageri, cu marfa transportata in cala avionului); transportul de mesagerie si de posta. Dupa destinatia transportului: transporturi interne, se organizeaza si se deruleaza n conformitate cu legislatia interna nationala; transporturi internationale, se organizeaza si se deruleaza n baza unor conventii guvernamentale internationale sub egida Organizatiei Aviatiei Civile Internationale (OACI) ca organism specializat al ONU. Dupa principiul de organizare si cadrul de reglementare: transporturi aeriene pe curse regulate; transporturi aeriene pe curse charter. Aviatia civila si organizeaza activitatea n urmatoarele forme: curse regulate, curse charter, activitati utilitare. Cursele regulate se desfasoara pe anumite itinerarii (linii) dupa un program prestabilit, pe o perioada de timp delimitata. Calatoria se efectueaza pe baza de bilet, al carui tarif este stabilit n functie de distanta, perioada, categorie de calatori. Asociatia de Transport Aerian International a fixat doua perioade de timp pentru stabilirea orariilor; perioada de iarna: 1 noiembrie - 31 martie; perioada de vara: 1 aprilie - 31 octombrie. Dupa felul ncarcaturii cursele regulate sunt: de pasageri, de marfuri si mixte (pentru transportul pasagerilor si pentru transportul de marfa si posta). Pentru zilele sau perioadele de timp n care cererile de transport depasesc capacitatea nominala a avionului se recurge fie la nlocuirea acestuia cu altul de capacitate mai mare, fie se organizeaza una sau mai multe curse aditionale, care au acelasi ritm cu cele existente. Prelungirea unei linii existente sau deschiderea unei linii noi presupune desfasurarea urmatoarelor activitati: studiul pietei prin care sunt prospectate posibilitatile de trafic pentru noua linie sau escala. Cu aceasta ocazie sunt cercetate: traficul potential, componenta traficului (calatori, marfuri, posta), interesele pentru care calatoresc pasagerii (turistice, de afaceri), perioade sau ziua din saptamna cnd cerintele de trafic sunt maxime. Pe baza acestui studiu se apreciaza programul curselor (numarul de curse saptamnal), tipul avionului; ncheierea acordului aerian semnat de guvernele statelor interesate, prin care se reglementeaza transportul aerian regulat. Provizoriu, se acorda o autorizatie de operare, pna la ncheierea acordului aerian; ncheierea contractului de reprezentanta generala si vnzari prin care se asigura reprezentarea companiei, precum si vnzarea serviciilor oferite de companie. Daca contractul este ncheiat cu o agentie de voiaj, concomitent trebuie incheiat si un contract "interline" cu

compania nationala pentru a se asigura recunoasterea documentelor de transport n mod reciproc. ncheierea contractului de handling prin care se asigura efectuarea servirii avionului, pasagerilor, transportul bagajelor, marfurilor si postei, precum si modul de decontare a serviciilor; ncheierea contractului de alimentare se refera la alimentarea avioanelor companiei cu combustibili. n acest sens, este necesar sa se ncheie un contract cu o companie petroliera specializata; precizarea programului curselor care se face concomitent cu comunicarea acestuia n publicatiile de specialitate internationale, cu reclama catre publicul calator; primirea autorizatiei de survol de la autoritatile aeriene ale statelor survolate si a celei de survol si aterizare, pentru statul cu escala finala. Dupa parcurgerea acestor etape, se poate inaugura o noua cursa a companiei. Pentru noua companie se ntocmeste orarul si se stabilesc numarul curselor saptamnale. La ntocmirea orarului se iau n considerare urmatoarele elemente: disponibilitatile tehnice (ca numar, tip de avion si ora de zbor) ; disponibilitatea de echipaje (ce timp si tipuri de avioane) ; evolutia traficului (pe anumite perioade ale anilor precedenti) ; fisele de survol; restrictii de zgomot, de servire tehnica, de servire comerciala a cursei (timpul ntre doua curse, pentru mbarcare-debarcare a pasagerilor), de trafic (conditionata de capacitatea de servire a aeroporturilor). B."Aviatia generala" Sectorul de aviatie generala al transporturilor aeriene contine zboruri de tipul celor neconventionale (adica nu urmeaza neaparat un plan de zbor prestabilit) n acest tip de zbor intra zborurile si activitatile militare, de afaceri, comerciale, instructive sau scoala, recreationale. Aeronavele utilizate pentru agrement, afaceri, n agricultura sau alte servicii speciale sau pentru instruirea n zbor pot fi denumite aeronave utilitare sau de aviatie generala. Cea mai raspndita utilizare a aeronavelor pentru servicii speciale este n agricultura. Aplicatiile agricole includ imprastierea de prafuri insecticide si ierbicide, ngrasaminte si seminte. Inspectia aeriana a conductelor si liniile de tensiune este de asemenea o importanta aplicatie. Alte utilizari ale aeronavelor pentru servicii speciale include: cartografierea, patrularea deasupra padurilor, fotografierea aeriana precum si controlul rezervatiilor de vnat si al animalelor pradatoare. Aeronavele erau n trecut utilizate pentru operatiuni politiste si de salvare, dar elicopterele s-au dovedit mult mai potrivite pentru acest tip de munca. Un sector al aviatiei generale, cel pentru industria transportului aerian, cuprinde activitati nonmilitare si care nu apartin companiilor aeriene de transport de linie: zbor n interes de afaceri, zboruri comerciale, zboruri scoala si zboruri de agrement. Zborurile pentru oamenii de afaceri includ avioane particulare precum si avioane mai mari ale unor corporatii. Activitatile comerciale se refera la zboruri charter si la zboruri transport de marfa precum si la zboruri utilitare (tratarea recoltelor, cartografiere si reclame). Activitatile de afaceri si comerciale reprezinta aproximativ jumatate din totalul orelor de zbor, iar zborul n interes de afaceri cam o treime din total. Cam o treime din numarul de pasageri transportati cu avionul pe distante intre orase an SUA sunt transportati cu avioane apartinnd flotei de aviatie generala. nca de la nceputul anilor 1920, aviatia generala a devenit o parte integranta din sistemul de transport aerian n majoritatea tarilor. Echipamentul aviatiei generale cuprinde: elicoptere, avioane cu un motor, cu doua motoare si cu reactie; vitezele lor se esaloneaza de la 240km\h (cam 150 mile\h) pentru monomotor pna la 800km\h (cam 500 mile\h) pentru avioanele cu reactie. O mare dezvoltare a zborurilor de afaceri economice si comerciale n SUA a avut loc dupa cel de-al doilea razboi mondial, cnd, descentralizarea industriei americane a creat necesitatea unei

deplasari rapide n interes de afaceri, n special n micile zone urbane unde nu existau curse aeriene regulate. Multe din avioanele mono-motor si bimotoarele mai mici sunt produse cu motoare turbopropulsoare. Avioanele bimotoare si cele cu reactie cu cabina de pasageri mai mare, introduse prin anii '60, au fost presurizate, permitnd operatiuni economice si eficiente la altitudini mari. Pilotate de piloti angajati cu program ntreg (full-time), aceste avioane gazduiesc pna la 15 pasageri si sunt echipate cu: masute pliante, compartimente cu gustari, bauturi si cu toalete. Chiar avioanele mici pot avea radar meteorologic iar game complete de aparate de bord de pe avioanele mai mari pot rivaliza cu echipamentul sofisticat de pe avioanele de linie. Aeronavele pentru afaceri au o flexibilitate remercabila n urgentarea programelor de lucru ale persoanelor cu putere executiva, permitnd vizite pe teritoriu care ar dura mai mult cu masina sau care ar deveni neconvenabile din cauza orarului fix al companiilor aeriene de stat. Multe corporatii mari au avioane proprii, cu servicii gen naveta ntre marile uzine si pietele urbane pentru agentii lor de vnzari, ingineri si clienti potentiali. Folosind avioane de aviatie generala, unii operatori comerciali ncheie contracte sa transporte corespondenta din orasele foarte mici catre orasele foarte mari, pentru redistribuire. Alti operatori comerciali transporta cecuri pentru banci si institutiile Sistemului Federal de rezerve. 2.3. Contractul de transport aerian Contractul de transport aerian este acel contract prin care o companie aeriana se obliga sa transporte expeditorului o cantitate determinata de marfa de la un aeroport la altul n schimbul unei sume de bani (taxa de transport).1 Contractul se ncheie n baza prezentarii marfii la transport de catre expeditor, insotita de scrisoarea de transport aerian, si a platii taxei de transport de catre acesta. Din punct de vedere juridic, contractul are un caracter real, deoarece presupune din partea expeditorului sa predea efectiv marfa la transport si de adeziune, deoarece att expeditorul ct si compania aeriana sunt obligate sa respecte conditiile de transport dinainte stabilite. Scrisoarea de transport aerian, acceptata de transportator, face dovada ncheierii contractului de transport aerian, a conditiilor si termenilor acestuia, precum si a predarii marfii n custodia companiei de transport aerian. Documentul contine mentiuni care permit identificarea transportului, a expeditorului si destinatarului, a aeroportului de plecare si de destinatie, a marfii (denumire, cantitate, volum, numar de colete, felul ambalajului si marcajele existente). Data stampilei companiei aeriene pe scrisoarea de transport aerian este considerata ca data a expedierii marfii. Durata unui transport se socoteste din momentul nregistrarii si primirii efective a marfurilor de catre transportator, la plecare si pna la momentul predarii la sosire catre destinatar. Transportul de marfuri efectuat pe parcursuri succesive, pe baza aceleiasi scrisori de transport aerian, se considera un singur transport. Forma si continutul scrisorii de transport aerian se stabilesc de catre transportator. Mentiunile din scrisoarea de transport aerian referitoare la greutatea, dimensiunile si ambalajul marfurilor, precum si lanumarul de colete, fac dovada pna la proba contrarie. Mentiunile referitoare la cantitatea, volumul si starea marfurilor nu fac dovada mpotriva carausului, dect atunci cnd verificarea a fost facuta de catre acesta n prezenta expeditorului iar rezultatul verificarii a fost mentionat n scrisoarea de transport aerian; la fel si n cazul mentiunilor referitoare la starea aparenta a marfii. Scrisoarea de transport aerian, completata prin grija expeditorului, se prezinta companiei de transport aerian o data cu predarea marfurilor la transport. nscrierea n scrisoarea de transport aerian a taxei tarifare de transport si a celorlalte taxe aferente se face numai de catre compania de transport aerian. Expeditorul trebuie sa furnizeze informatiile solicitate si sa anexeze la scrisoarea de transport aerian documentele care sunt necesare, nainte de remiterea marfii catre destinatar. El este raspunzator fata de caraus pentru orice dauna care ar putea rezulta din lipsa, insuficienta sau neregula acestor informatii si documente, n afara cauzelor de greseala din partea carausului sau a presupusilor sai.

Carausul nu este obligat sa examineze daca aceste informatii si documente sunt exacte sau suficiente.1 Prin contractul de transport, compania aeriana si poate rezerva dreptul de a transporta marfa pna la destinatie numai pe cale aeriana sau combinat cu alte mijloace de transport (ndeosebi autovehicule). n acest caz, prevederile Codului aerian sunt aplicabile numai pe segmentul de drum parcurs de aeronava; pentru restul parcursului se vor aplica reglementarile n vigoare n transportul auto3. Cu conditia ndeplinirii obligatiilor care-i revin din contractul ncheiat, expeditorul are dreptul de dispozitie asupra marfii care face obiectul transportului, putnd cere companiei aeriene: a) retragerea marfii pe aeroportul de plecare; b) oprirea marfii pe un aeroport de escala n parcurs; c) eliberarea marfii altei persoane dect destinatarul initial pe aeroportul de destinatie, sau pe un aeroport de escala n parcurs. Pentru executarea modificata a contractului de transport, expeditorul nu are dreptul sa perturbe activitatea normala a companiei aeriene si nici sa aduca prejudicii altor expeditori si destinatari. Dispozitia de modificare a contractului trebuie data n scris, prezentndu-se si copia scrisorii de transport aerian (care va contine modificarea respectiva) si va trebui sa se refere la ntreaga expeditie (nu este permisa divizarea transportului). Dreptul de dispozitie al expeditorului asupra marfii nceteaza n momentul n care destinatarul a intrat n posesia scrisorii de transport aerian. n cazul anularii sau suspendarii zborului din cauze neimputabile companiei aeriene si a caror nlaturare nu depinde de ea, aceasta este obligata sa restituie expeditorului taxele de transport achitate de acesta. Eliberarea marfii pe un aeroport de escala din parcurs, la cererea expeditorului sau ca urmare a ncalcarii contractului de catre acesta, nu da dreptul expeditorului sa ceara restituirea taxei de transport aferente parcursului neefectuat pna la aeroportul de destinatie. n cazul incalcarii de catre expeditor a obligatiilor contractuale sau a prevederilor legale referitoare la transportul aerian, compania aeriana are drept de reziliere a contractului, fara restituirea taxei de transport si drept de actiune n justitie pentru acoperirea pagubelor suferite din cauza marfii care a provocat stricaciuni aeronavei sau altor marfuri.1 Transportatorul are obligatia de a aviza sosirea marfii pe aeroportul de destinatie si de a efectua livrarea acesteia numai destinatarului si pe baza semnaturii de primire a acestuia pe scrisoarea de transport aerian. Daca destinatarul semneaza de primire fara rezerve nscrise pe documentul de transport, opereaza prezumtia, pna la proba contrara, ca marfa a fost livrata n buna regula conform mentiunilor nscrise n contract. n caz ca destinatarul refuza primirea marfii sau nu se prezinta n termen de trei zile de la avizarea sosirii, ori nu poate fi gasit la adresa indicata n termen de cinci zile, compania aeriana are obligatia sa ceara instructiuni urgente din partea expeditorului. Daca asemenea instructiuni nu parvin companiei aeriene n termen de 15 zile de la nstiintare, marfa se considera abandonata, compania aeriana putnd dispune valorificarea ei potrivit dispozitiilor legale. Obligatia de receptionare a marfurilor perisabile de catre destinatar trebuie ndeplinita n termen de 6 ore de la avizarea sosirii lor. CAPITOLUL III. IMPORTANA SERVICIILOR N CADRUL COMPANIEI TAROM Compania de transport aerian Compania de transport aerian este o societate comerciala cu capital de stat, privat sau mixt care exploateaza din punct de vedere tehnic si comercial un parc de aeronave proprii, inchiriate sau detinute sub orice alta forma, n scopul obtinerii de profit prin transportul de marfuri, pasageri, posta etc., sau alte prestari de servicii incluse n obiectul sau de activitate.

Companiile care deruleaza transporturi aeriene contra cost, dupa un orar adus la cunostinta clientelei, ntre aeroporturile situate pe o anumita ruta de transport, se numesc companii de curse regulate (schedules flights), n timp ce companiile care angajeaza transporturi ad-hoc, fara orar si itinerar dinainte stabilite, se numesc companii de curse la cerere (charter). Pentru a putea functiona valabil si legal, o companie aeriana trebuie sa aiba contract de societate si statut, emblema si denumire proprii, sa fie nregistrata la Registrul Comertului si la Ministerul de Finante, sa aiba autorizatie de operator aerian eliberata de Ministerul Transporturilor, aeronavele pe care le detine sa fie nmatriculate n Registrul Aerian; totodata compania aeriana trebuie sa se conformeze reglementarilor nationale si internationale privind utilizarea spatiului aerian. Compania aeriana principala a unui stat este compania nationala port-drapel, statul fiind de obicei actionarul principal sau singurul actionar al acesteia. Date statistice recente atesta ca mai mult de jumatate din cele 180 companii membre ale Asociatiei companiilor de transport international aerian (IATA) au peste 55% din capital controlat de stat. Statul sprijina companiile aeriene prin mijloace fiscale, de politica economica si chiar din punct de vedere financiar, dar, n acelasi timp, le cere acestora programe de ajustare si privatizare care sa asigure profitabilitatea pe termen mediu si lung. Pentru a obtine profit, o companie aeriana trebuie sa aiba o strategie proprie de piata si o tactica adecvata care sa-i asigure cresterea economica a profitului pe perioada implementarii planului sau de afaceri. Ea va avea de ales ntre transportul de curse regulate si charter, sau va actiona pentru derularea afacerilor pe ambele piete, daca situatia ei financiara si alte considerente permit acest lucru; va opta numai pentru transportul de marfa, sau transportul de pasageri, sau de efecte postale, sau toate la un loc?; va actiona numai pe rutele scurte, pe cele medii sau lungi, sau pe toate la un loc?; va oferi servicii cargo de tip aeroport- aeroport sau door-to-door?; va oferi servicii de transport numai pe rute principale sau se va multumi cu rute secundare unde competitia este mai scazuta sau inexistenta? Raspunsuri la asemenea ntrebari nu sunt usor de gasit. Ele depind de calitatea managementului si necesita o analiza temeinica a traficului care poate fi atras, a veniturilor care pot fi obtinute si a costurilor. n ultima instanta, veniturile trebuie sa acopere costurile si sa asigure un profit. 3.1 TAROM.SCURT ISTORIC 1. Istoric Tarom este principala companie aeriana din Romnia, cu o ndelungata traditie n domeniu. Tarom si are originile n anul 1920. Acela a fost anul n care s-a creat Compania Franco-Romna Pentru Navigatie Aeriana (CFRNA). Compania folosea avioane franceze POTEZ pentru a transporta calatori, marfa si posta, de la Paris la Bucuresti, via multe orase din Europa. Compania TAROM - Transporturile Aeriene Romne - a fost nfiintata la 18 septembrie 1954. La ctiva ani dupa lansare, TAROM opera deja catre aproape toate tarile europene. n 1966, TAROM a efectuat primul zbor peste Atlantic. ncepnd cu anul 1974 a realizat primul zbor catre Sydney via Calcutta si a introdus zboruri regulate spre New York si Beijing. n anul 1990, n vederea alinierii la criteriile de performanta ale economiei libere de piata, TAROM a dat startul unui nou program strategic. Competitia mondiala a reprezentat un real stimulent pentru TAROM, fapt ce a determinat alinierea serviciilor oferite de TAROM la nivelul standardelor internationale avnd n vedere faptul ca unele din cele mai importante companii aeriene din lume operau deja zboruri spre Bucuresti. Compania TAROM este membra a urmatoarelor organizatii/organisme internationale ale aviatiei: IATA (International Air Transport Association) - din 22.04.1993 MITA (Multilateral Interline Traffic Agreements/ Passengers and Cargo) - din 31.03.1994 AEA (Association of European Airlines) - din 01.07.2000 ICH (IATA Clearing House) - din 01.10.2006.

TAROM este certificat IOSA (IATA Operational Safety Audit) din luna martie 2007 2. TAROM este certificat IOSA din luna martie 2007 La sfrsitul lunii martie 2007 Compania TAROM a primit din partea IATA certificarea IOSA (IATA Operational Safety Audit) prin care se atesta respectarea standardelor globale de siguranta a zborului. Programul IOSA este un sistem de evaluare recunoscut si acceptat international destinat verificarii sistemului de managament operational si de control al unei companii de transport aerian. IOSA utilizeaza principiile internationale ale auditului de calitate iar auditurile se realizeaza ntr-un mod standardizat si consistent. IATA a creat un standard aplicabil international (IOSA Standards Manual) pe care toate companiile membre trebuie sa l respecte pentru a ramne membre ale organizatiei. Auditul IOSA se concentreaza asupra zonelor cheie din cadrul unei companii aeriene: organizarea si conducerea companiei, operatiunile de zbor, controlul operational, operatiunile la sol, ntretinerea aeronavelor, operatiunile cargo, siguranta cabinei de pasageri si securitatea aeronautica. Pna n acest moment exista 144 de companii aeriene care sunt certificate IOSA, certificarea trebuie rennoita la fiecare doi ani. Certificarea IOSA plaseaza TAROM n elita transportului aerian international prin respectarea celor mai stringente standarde de siguranta si calitate, n beneficiul clientilor nostri. 3.2 Raporturile asociatiei cu publicul larg Prin lege, TAROM, Compania Aeriana Nationala a Romniei, este o societate comerciala cu capital de stat si privat, avnd ca obiectiv transportul aerian intern si extern, opernd att curse regulate ct si n sistem charter. Pachetele de actiuni ale Companiei TAROM sunt mpartite astfel: 95% din actiuni sunt detinute de Statul Romn - prin intermediul Ministerului Transporturilor; 2,58% Aeroportului International Henri Coanda Bucuresti; 2,18% apartin ROMATSA (Romanian Air Traffic); 0,15% Societatii de Investitii Financiare "Muntenia"; 0,09% Autoritatii Aeronautice Civile Romne. Datorita tendintelor predominante manifestate la nivelul transportului aerian international: ntrzieri, liberalizari, competitie libera, fuziuni ale companiilor aeriene etc, TAROM se confrunta cu o competitie acerba, att pe plan local ct si pe plan international. De aceea, n procesul restructurarii, TAROM a avut n vedere si alte aspecte n afara de modernizarea flotei. Compania a adoptat o noua strategie de marketing, avnd ca obiectiv prioritar dezvoltarea si diversificarea serviciilor aeriene. De asemenea, TAROM a luat o serie de masuri pentru a reduce n mod drastic costurile si pentru a spori utilizarea flotei. Flexibilitatea, dinamismul, continuitatea, intensificarea planificarii zborurilor prin pastrarea destinatiilor deja traditionale si prin atragerea de noi piete constituie principalele obiective ale strategiei de marketing TAROM. O schimbarea n structura rutelor a fost deja demarata, att n ceea ce priveste traficul nspre Romnia, ct si cel din Romnia. Avnd n vedere schimbarile rapide la nivelul traficului aerian international, TAROM si-a adoptat strategia n functie de cerintele pasagerilor n particular si n functie de cerintele pietei n general. Drept rezultat, Europa reprezinta astazi un procent de 64% din activitatea TAROM. Legaturile avantajoase prin Bucuresti spre diferite locuri din toata lumea au facut din Bucuresti un oras-cheie din Europa de Est. Satisfactia si confortul pasagerilor reprezinta obiectivul principal al oricarei companii aeriene. TAROM acorda o atentie deosebita calitatii tuturor serviciilor oferite pasagerilor. Flota n anii 1980, Romnia fiind o tara din Blocul Estic, Tarom a fost fortata sa cumpere doar aeronavesovietice. Dupa prabusirea URSS n 1991, TAROM a demarat un proces intensiv de

modernizare a flotei. Doua aeronave AIRBUS A-310 au fost achizitionate n 1992, doua aeronave BOEING 737 n 1993, iar alte trei aeronave BOEING 737 n 1994. ncepnd cu anul 1998, flota TAROM s-a mbogatit cu sapte aeronave ATR 42-500 pentru curse interne si regionale, precum si cu alte 4 aeronave BOEING 737. TAROM opereaza n prezent pe zborurile externe si interne cu o flota compusa din 18 aeronave:

5 aeronave BOEING 737-300 7 aeronave ATR 42-500 Capacitate : 26 B + 84 Y / 10 B + 114 Y Capacitate : 10 B + 38 Y Viteza de croaziera : 795 Km/h Viteza de croaziera : 474 Km/h Anvergura : 28.9 m Anvergura : 24.56 m Lungime : 33.4 m Lungime : 22.68 m Greutate maxima : 56.472 t / 60.1 t Greutate maxima : 18.6 t Distanta max. de zbor : 3.900 km / Distanta max. de zbor : 1.778 4.600 Km Km Tarom ncearca sa-si mareasca oportunitatiile de zbor, concentrndu-se asupra aeroporturilor dinBucuresti (OTP), Timisoara (TSR) si Cluj-Napoca (CLJ) (n ordinea traficului de pasageri). n 2006 a devenit membru asociat al aliantei globale Skyteam, din care fac parte prestigioase companii precum Air France sau Delta Airlines. Flota moderna a TAROM poate opera - la cerere - curse charter astfel: Airbus 318 pe destinatii europene (mediu curier); ATR-42 pe destinatii europene (scurt curier); Boeing 737 pe destinatii, europene, nordul Africii si Orientul mijlociu (mediu curier); Personalul TAROM Compania TAROM si doreste sa atinga performante ct mai ridicate folosind la maxim capacitatile si pregatirea unui personal foarte dinamic. Structura de personal a companiei TAROM respecta n general categoriile de personal specifice activitatii de transport aerian, si anume: piloti, nsotitori zbor, personal tehnic de ntretinere si reparatii, personal operatiuni sol, personal vnzari si ticketing, functionari , administrativ, IT, financiar. Avnd tot timpul n vedere siguranta si calitatea serviciilor, compania TAROM pregateste personalul att prin centrul propriu de pregatire profesionala ct si prin cursuri si conferinte efectuate de alte organizatii. Partenerii TAROM TAROM mentine si dezvolta parteneriate cu cele mai renumite companii externe pentru o mai buna acoperire a nevoilor calatorilor. Pe lnga cele 150 de contracte bilaterale cu companii din ntreaga lume, TAROM s-a orientat si catre parteneriate code-share cu alte companii de marca pentru a veni in ntmpinarea clientilor. a) Parteneri Interline Compania TAROM are ncheiate peste 150 de contracte bilaterale interline, cu companii aeriene din ntreaga lume, n vederea promovarii reciproce a serviciilor de transport aerian si oferirea unei retele extinse de rute, precum si multiple posibilitati de transport international al pasagerilor. b) Parteneri Code Share n dorinta de a oferi clientilor si mai multe destinatii si zboruri, TAROM a ncheiat parteneriate speciale (code-share) cu alte companii aeriene de marca. Astfel, zborurile respective sunt operate de oricare dintre companii, fiind oferite la vnzare sub codul ambilor operatori aerieni. Compania Partenera LOGO Ruta Operator AEROFLOT Bucuresti-Moscova- AEROFLOT

Bucuresti AIR FRANCE AIR MOLDOVA TAROM AIR FRANCE Bucuresti-Chisinau- TAROM Bucuresti AIR MOLDOVA Bucuresti-RomaBucuresti TAROM/ALITALIA Bucuresti-MilanoALITALIA Bucuresti ALITALIA Timisoara-MilanoTAROM Timisoara Cluj-Milano-Cluj Bucuresti-VienaBucuresti Cluj-Viena-Cluj Sibiu-Viena-Sibiu Iasi-Viena-Iasi TAROM/ AUSTRIAN Timisoara-Viena- TAROM Timisoara AUSTRIAN BucurestiAUSTRIAN NewYorkAUSTRIAN Bucuresti* AUSTRIAN BucurestiAUSTRIAN WashingtonAUSTRIAN Bucuresti* Bucuresti-Toronto- AUSTRIAN AUSTRIAN Bucuresti* Bucuresti-ParisBucuresti Bucuresti-ZurichBucuresti* Bucuresti -GenevaBucuresti* Bucuresti-MadridBucuresti TAROM BucurestiTAROM BarcelonaBucuresti Bucuresti-VarsoviaLOT Bucuresti BucurestiTAROM BudapestaMALEV Bucuresti Bucuresti-Damasc SYRIAN Damasc-AleppoTAROM Bucuresti BucurestiTAROM Bruxelles-Bucuresti

ALITALIA

AUSTRIAN AIRLINES

IBERIA

LOT POLISH AIRLINES MALEV SYRIAN AIRLINES ARAB

BRUSSELSAIRLINES

* zboruri via Viena cu tronsoanele Bucuresti-Viena-Bucuresti - operate de TAROM Calatorii la conferinte si alte evenimente Compania TAROM este onorata de implicarea, n calitate de transportator oficial, n organizarea de evenimente, cele mai multe avnd un caracter economic, social, cultural, sportiv, educativ sau religios. Multe dintre evenimentele majore cu participare romnesca din ultimii ani au beneficiat de suportul companiei TAROM. Fie ca a fost vorba de echipe sau loturi sportive nationale, de participanti la mari festivaluri sau congrese internationale, beneficiarii acestor servicii au putut constata profesionalismul si atentia cu care compania TAROM trateaza acest segment de trafic, aducndu-si, contributia la reusita evenimentelor a caror transportator oficial a fost. Grupuri turistice sau de afaceri, formatii, echipe sportive, participanti la congrese, expozitii sau pelerinaje religioase sunt doar cteva din categoriile de pasageri care apeleaza frecvent la serviciile Companiei TAROM. 3.3 Servicii oferite n timpul calatoriei Tipurile de mncare oferite sunt create n functie de preferinte, de diete prescrise pentru diferite afectiuni, pentru diferite categorii de vrsta: Pentru diabetici Pentru sugari Vegetariana cruda Pentru copii Lacto-vegetariana Asiatica Fara Preparate din grasime/colesterol vegetariana peste Cu specific hindu Fara sodiu Kosher Fara lactoza Musulmana Hrana usoara pentru probleme Orientala digestive Fara zahar Fructe

Oricare din aceste tipuri de mncare poate fi cerut de catre pasageri n momentul rezervarii biletului. La bordul aeronavelor sunt interzise acele instrumente electronice ce pot intra n interferenta cu echipamentele electronice de la bord. Aparatele electrice de ras, sistemele de reproducere analogica a sunetului si laptop-urile pot fi folosite doar cu aprobarea echipajului. Telefoanele mobile trebuie nchise. La bordul aeronavelor TAROM exista urmatoarele facilitati: filme de lung metraj pe relatiile: Madrid, Barcelona, Londra, Paris, Dubai; programe de divertisment - pe toate relatiile realizate cu aeronave dotate cu sistem audiovideo. Programele sunt traduse si subtitrate n limba engleza; muzica (la aeronavele dotate cu sistem audio - video: BOEING 737: BGC, BGD, BGE,BGF, BGG, BGH, BGI si AIRBUS 318: ASA, ASB). Compania TAROM va ofera 7 genuri muzicale: pop hits, oldies, fonoteca de aur romana, jazz cafe, latino, muzica de film, clasica/opera. publicatii (un numar de 18 publicatii cu aparitie zilnica, saptamnala si lunara)

Creata special de TAROM pentru informarea n timpul zborului, Revista Insight va ofera att informatii utile despre calatorie, ct si multe articole interesante. Revista Insight este publicata trimestrial si este redactata pentru a oferi informatii pasagerilor TAROM pe durata calatoriei acestora cu avionul. Articolele revistei acopera diverse domenii de interes, de la prezentari de orase si biografii celebre pna la informatii despre afaceri, ecologie si descoperiri. De asemenea, revista contine o sectiune speciala destinata informatiilor despre serviciile TAROM, un ghid al calatorului, oferte de calatorie, precum si o lista de preturi a produselor duty free disponibile la bord. Duty free ncepnd cu data de 02.06.2003, TAROM desfasoara n nume propriu activitatea de duty free la bordul aeronavelor sale care opereaza curse n trafic extern de pasageri. Daca veti zbura cu TAROM, veti avea ocazia sa cumparati produse duty free la preturi avantajoase. Printre articolele selectate pentru pasasgeri se numara coniac, whisky, brandy, gin, vodka, vermut, liqueur, tigarete si parfumuri, produse de firme prestigioase pe plan international. Preturile produselor sunt exprimate in EURO. Plata se poate efectua: 1. cash (monedele acceptate la plata sunt lira sterlina, francul elvetian, euro si dolarul SUA); 2. mijloace electronice (carduri VISA si MASTERCARD EUROCARD) pentru cumparaturi a caror valoare nu depaseste suma de 500 USD/card. Produsele duty-free sunt oferite numai la cursele cu destinatii non-UE. Confort si calitate la preturi promotionale! Acum, cu TAROM, ajungi din Germania, de la Munchen, sau de la Frankfurt, la Bucuresti, Cluj-Napoca si Sibiu, n timp scurt si la costuri minime! Tarifele promotionale, care au toate taxele incluse, mai putin tariful de serviciu, se aplica pentru urmatoarele zboruri: Frankfurt - Bucuresti - Frankfurt - 208 Eur. R.T. */ 117 Eur. O.W.* Frankfurt - Cluj - Frankfurt - 204 Eur. R.T./ 117 Eur. O.W. Munchen - Bucuresti - Munchen - 204 Eur. R.T./ 112 Eur. O.W. Munchen - Sibiu - Munchen - 197 Eur. R.T./ 112 Eur. O.W. *R.T. - round trip (dus-intors) *O.W. - one way (dus BIBLIOGRAFIE 1.Alexa C-tin Transporturile internationale, Ed. ASE, Bucuresti, 2003 2.Bombos S.G. Transportul intern de marfuri, Ed. Tribuna Economica, Bucuresti 199 3.Caraiani Gh. Transporturi expeditii si asigurari inernationale, Ed. Lumina Lex Bucuresti, 2001 4. Cosmescu I., Turismul - fenomen complex contemporan, Bucuresti, Editura Economica, 2005 5. Cosmescu, I.Ilie, L. Economia serviciilor, Sibiu, Editura Universitatii"Lucian Blaga", 1999 6. Cristescu Ilie, Economia serviciilor,Editura Univ. Murgu , Resita ,1996 7. Enache S.,Stefan C. si colectiv Transporturi si asigurari, Ed. Independenta Economica Pitesti 2003 8.Fistung D. Transporturi. Teorie economica ,ecologie,legislatie, Ed. All Beck , Bucuresti 1999 9. Ioncica, M. Economia serviciilor, Bucuresti, Editura Uranus, 2000 10. Ionescu, I. Turismul fenomen social economic si cultural, Bucuresti, Editura Oscar Print, 2000 11. Nistoreanu, P. Management n turism si servicii, Bucuresti, Editura ASE, 2005 12. Stanciulescu, G.Managementul agentiei de turism, Bucuresti, Editura ASE, 2002 13.Zaharia Marian - Economia Serviciilor,Editura Universala, Bucuresti, 2005

1 Cosmescu I.Ilie,L. Economia serviciilor,Sibiu,Editura Universitatii ,,Lucian Blaga'',1999 1 Ioncica M. Economia serviciilor,Bucuresti,Editura Uranus, 2000 1 Ionescu I. Turismul fenomen social economic si cultural,Bucuresti,Editura ASE 2005 1 Ioncica M. Economia Serviciilor ,Bucuresti,Editura Uranus 2000 * R.I.T. Romania International Touring * I.A.T.A. International Air Transport Asociation 1 Stefan C. Si colective-Transporturi si asigurari Editura Independenta Economica,Pitesti 2003 1 Caraiani Gh.,Cazacu C. Transporturi expeditii internationale,Ed economica Bucuresti 1995 2 Caraiani Gh.,Cazacu C. Transporturi expeditii internationale,Ed economica Bucuresti 1995 1 Bombos S.G. Transportul intern de marfuri, Ed. Economica Bucuresti 1 Alexa C-tin Transporturile internationale, Ed ASE, Bucuresti 2003 1 Filip Gh. ,Dreptul transporturilor,Sansa-SRL,Bucuresti,1993,p.183