Cuprins

I.Procesul de transport................................................................................................................ 2
1.Transporturi internaionale.......................................................................................... 2
1.1.Transportul feroviar..........................................................................................4
1.2.Transportul rutier............................................................................................... 8
1.3.Transportul naval............................................................................................11
1.3.1.Transportul maritim................................................................................ 11
1.3.2.Transportul naval.................................................................................16
1.4.Transportul aerian............................................................................................ 17
1.5.Transportul combinat.....................................................................................18
II.Documente necesare la vmuirea mrfurilor in funcie de tipul transportului.............. 21
2.1.Documente necesare in transportul rutier..............................................................24
2.2.Documente necesare in transportul feroviar internaional de marf....................27
2.3.Documente necesare in transportul maritim internaional de marf......................41
III.Studiu de caz Derularea transporturilor aeriene internationale de marfa la firma
GEBRUDER WEISS Romnia S.R.L...............................................................................43
Anexe.48
Bibliografie...61

Procesul de transport.Documente necesare realizarii transportului de marfuri

internationale
I.Procesul de transport
2

1.TRANSPORTURI INTERNAIONALE
Prin transport international de marfuri ntelegem deplasarea unei ncarcaturi care
traverseaza cel putin o frontiera de stat, punctele de expeditie si de destinatie ale marfii fiind
situate n tari diferite. Transportul international de marfuri se desfasoara dupa reguli si norme
precise, prevazute si conventii internationale sau stabilite prin uzante internationale.
Transporturile internationale reprezinta mijlocul material ce sta la baza relatiilor
economice ale unei tari cu alte tari. Ele continua procesul de productie (sau asigura ) si reprezinta
un sistem tehnico-economic complex prin intermediul caruia se continua procesul de productie si
se realizeaza schimbul de marfuri necesare economiei nationale, contribuind direct la realizarea
PIB.
Definitiile modurilor si mijloacelor de transport:

mod de transport - metoda folosita pentru transportul marfii ex. feroviara,

rutiera, navala, aeriana, etc.

mijloace de transport - vehicule folosite pentru transport de marfuri, ex..

vagoane, autocare;

tipuri de mijloace de transport - tip de vehicul utilizat ex. avion-cargo

camion-cisterna. etc.;

transport unimodal - transport de marfuri cu un singur mod :de transport,

efectuat de unul sau mai multi transportatori;

transport intermodal - transportul de marfuri cu mai multe moduri de

transport n care unul din transportatori organizeaza tot transportul de la un
punct al portului de origine;

transport segmentat - daca transportatorul organizeaza transportul si asuma

responsabilitatea numai pe segmentul realizat de el;

transport multimodal - daca transportatorul care organizeaza transportul, si

asuma responsabilitatea pe ntregul transport si emite un document, de
transport multimodal MT;

transport combinat - transportul de marfuri efectuat de aceiasi unitate de

ncarcare sau vehicul printr-o combinare a modurilor de transport rutier,
feroviar si cai navigabile.

Sisteme (modalitati) de transport unimodale:

sistem de transport feroviar;

sistem de transport rutier;

sistem de transport naval;

sistem de transport aerian;

sistem de transport prin conducte.

1.1. TRANSPORTUL FEROVIAR

Caracteristici tehnico-economice si organizatorice are urmatoarele elemente componente:

calea de rulare tip sina de cale ferata;

materialul rulant respectiv mijloacele de tractiune, locomotivele sau
automotoare si mijloace de transport respectiv vagoanele;

instalatii centralizate de semnalizate si telecomanda.

Caile ferate reprezinta un ansamblu de constructii si instalatii care asigura circulatia

locomotivelor si vagoanelor pe un anumit teritoriu. Elementele constructive ale acestora sunt:

infrastructura alcatuita din terasamente si lucrari de arta (poduri, tuneluri,

viaducte);

suprastructura alcatuita n principal de sine fixate n traverse de lemn sau

beton precomprimat.

sinele sunt de forma speciala fixata la o distanta numita ecartament. Ecartamentul este
distanta masurata perpendicular pe sine pe fata interioara si este de 1435 mm n Europa de 1524
mm n CSI si 1675 mm n SUA.
Dupa importanta lor economica si volumul traficului, caile ferate se clasifica n:
4

caile ferate magistrale;

caile ferate principale;

caile ferate secundare, uzinale.

Caile ferate magistrale asigura legatura Bucurestiului cu exteriorul tarii prin orase
principale. Cuprinde 9 zone (axe) liniile principale - de importanta economica deosebita si leaga
orasul Bucuresti de orasele principale ale tarii fiind incluse partial si magistralele tarii.
Liniile secundare deservesc anumite zone urbane si asigura legatura acestora cu liniile
principale sau magistrale;
Liniile uzinale sau industriale apartin n genere acestor ntreprinderi si care dispun de
liniile respective, asigurnd accesul si iesirea vagoanelor prin statia uzinala SNCFR.
Lungimea liniilor de CF din Romnia este de 11.342 km. din care cca. 25% linii duble si
24% linii electrificate.
Mijloacele de tractiune n transportul feroviar sunt locomotivele. Parcul de locomotive
diesel si electrice nsuma 3.240 unitati n anul 1991.
n ceea ce priveste parcul de vagoane acesta poseda 142.000 unitati n 1991. Transportul
feroviar prezinta urmatoarele caracteristici importante:

asigura deplasarea n spatiu si timp a marfurilor n partitii mari, ndeosebi

solide si lichide;

transportul este asigurat de regula la preturi scazute,

procesul de transport este continuu potrivit graficelor stabilite prin mersul

trenurilor;

prezinta un grad ridicat de siguranta.

Conditiile generale ale transporturilor de marfuri pe calea ferata

Transporturile internationale de marfuri pe calea ferata sunt reglementate prin
Conventia privind transporturile feroviare internationale (C.O.T.I.F) la care participa toate
tarile europene inclusiv o parte din Asia. COTIF a fost ncheiat la Berna n 9 mai 1980.

COTIF contine n anexa regulile uniforme privind contractul de transport international

de marfuri pe calea ferata (C.I.M.). C.I.M. prevede ca sunt excluse de la transport obiecte
rezervate postei (cu greutate mai mica de 12 kg.).
Formalitatile vamale se ndeplinesc de calea ferata sau de catre expeditor. Pentru aceasta,
expeditorul trebuie sa. ataseze la scrisoarea de trasura toate documentele necesare, pe care le va
mentiona n rubrica Documente anexate de expeditor respectiv:

autorizatia de import - export;

certificat sanitar veterinar dupa caz;

certificat fito-sanitar dupa caz.

Calea ferata nu este obligata sa verifice exactitatea si suficienta documentelor anexate

C.I.M. prevede posibilitatea printr-o mentiune specifica nscrisa n scrisoarea de trasura,
sa ceara asistarea directa sau printr-un mandatar la ndeplinirea formalitatilor vamale.
Plata taxelor de transport feroviar.
Potrivit C.I.M. taxele de transport si taxele accesorii se calculeaza conform tarifelor n
vigoare si valabile n momentul ncheierii contractului de transport.
n traficul international de marfuri, contractul de transport mbraca forma scrisorii de
trasura. El se considera ncheiat n momentul n care calea ferata de predare a primit marfa de
transport, nsotita de scrisoarea de trasura pe care a aplicat stampila sa.
Contractul de transport ncheiat ntre calea ferata de predare si expeditor, are, n virtutea
clauzelor conventiilor mentionat un caracter international unic. El nu angajeaza numai
raspunderea caii ferate de predare, ci si al celorlalte cai ferate participante la derularea
transportului marfii respective. Scrisorile de trasura tip CIM sunt nsotite si de buletine de
francare n care caile ferate care participa la transportul respectiv nscriu taxele de transport si
accesoriile ce se cuvin. Expeditorul raspunde pentru datele nscrise n scrisoarea de trasura; calea
ferata are dreptul sa verifice exactitatea lor.
CIM stabileste ca taxele de transport si cele accesorii se platesc fie de expeditor, fie de
destinatar, conform mentiunilor nscrise n scrisoarea de trasura.

Nivelul taxelor de transport international pe calea ferata are la baza costul cailor ferate,
ponderea detinuta si amortizarile n proportie de 75-80% precum si politica economica n
transporturi, care a consacrat o serie de principii de constructie valutara.
a) Pretul transportului creste n raport cu distanta parcursa, cresterea nu este direct
proportionala, fiind mai ridicata pe distante scurte pna la 100 km. Mult mai avantajoase pentru
client sunt transporturile pe distante medii si lungi pna la 1.000 km, dupa care pretul creste
odata cu distanta.
b) Pretul este n functie de valoarea unitara a marfii si gradul ei de prelucrare. Marfurile
se grupeaza n baremuri tarifare n functie de gradul de prelucrare si valoarea lor unitara.
Produsele finite sunt ncadrate la clasa I-a (cea mai scumpa).
c) Pretul este n functie de felul expeditiei - respectiv asigurarea utilizarii vagoanelor de
capacitate dar si de sarcina admisa n parcurs pe osie si metru liniar de linie. Expeditiile
subvagonabile (de coletarie), ce necesita ncarcari si descarcari repetate, ridica substantial taxele
de transport.
d) Pretul (taxele de transport) este n functie de regimul de viteza, respectiv, de termenul
de executare a contractului de transport generat de caile ferate. De obicei pretul este cu 50-100%
mai ridicat n cazul expeditiilor la mare viteza.
e) Pretul (taxele de transport) este mai mare n cazul transporturilor executate n conditii
si cu mijloace speciale. Este cazul vagoanelor speciale cu sistem de descarcare automata, sau
vagoane care permit la ncarcare marfuri cu gabarit depasit. Pretul este n functie de tipul
vagonului, de dotarile acestuia si de numarul de osii.
f) Pretul (taxele de transport) este stabilit prin negociere cu clientul. Este cazul marilor
case de expeditie internationala, care deruleaza anual si eu regularitate mari cantitati de marfa la
export si import.

1.2. TRANSPORTUL RUTIER

Este o forma de transport terestra si asigura deplasarea n spatiu a marfurilor cu ajutorul

autovehiculelor.

Cu ajutorul autovehiculelor se pot organiza transporturi directe de la furnizor pna la

beneficiarul de marfuri, evitndu-se transbordarile pe parcurs, practic se pot evita folosirea unor
ambalaje costisitoare care sa protejeze marfa.
Se pot asigura livrari succesive la termene stabilite, care-l scutesc pe beneficiar de
crearea unor stocuri de siguranta mari. :Autovehiculele pot fi redirijate pe parcurs, n functie de
conjunctura pietei externe sau alte necesitati. Productia mijloacelor auto necesita investitii mai
mici iar pregatirea conducatorilor auto se face ca cheltuieli reduse fata de alte sisteme de
transport.
Caracteristici tehnico economice si organizatorice
Elementele componente (trei componente de baza):
1.

drumul;

2.

autovehiculul;

3.

conducatorul auto.

Drumul cu suport material pe care se deruleaza circulatia autovehiculelor, conditioneaza

prin calitatile sale mobilitatea autovehiculelor si eficienta exploatarii lor.
1) Drumurile publice se mpart n:

drumuri de interes republican respectiv autostrazile si drumurile nationale;

drumuri de interes local respectiv drumuri judetene, comunale si reteaua

stradala din localitati.

autostrazile si drumurile nationale respectiv drumurile de interes republican

se afla n administrarea regiei autonome Administrarea Nationala a
Drumurilor (AND).

2) Autovehiculul
Autovehiculele si remorcile acestora pot circula pe drumurile publice din Romnia numai
daca starea lor tehnica corespunde normelor nationale de siguranta rutiera si protectia mediului
nconjurator. Pentru a putea fi mentinute n circulatie, autovehiculele si remorcile nmatriculate
trebuie supuse periodic, de catre proprietari unei inspectii tehnice.
8

Inspectia tehnica se efectueaza n statii de inspectii tehnice autorizate si consta n

verificarea tehnica fara demontare cu aparatura adecvata. Omologarea pentru circulatia pe
drumurile publice trebuie solicitata de producator sau dupa caz de persoanele fizice care importa
vehiculul.
3) Conducatorul autovehiculului
Autovehiculele pot fi conduse pe drumurile publice numai daca pe lnga ndeplinirea
conditiilor tehnice necesare, sunt nmatriculate la organele de politie iar conducatorii lor poseda
permise de conducere valabile pentru categoria din care face parte autovehiculul condus.
nainte de plecare n cursa, conducatorul autovehiculului trebuie sa aiba asupra sa:

permisul de conducere cu anexa acestuia;

certificatul de nmatriculare a autovehiculului;

foaia de parcurs a autovehiculelor apartinnd societatilor comerciale sau

ntreprinderilor de stat;

dovada verificarilor tehnice anuale, dupa caz, talonul verificarilor tehnice.

Contractul de transport rutier international

La 23 Martie 1948 a luat fiinta la Geneva. Uniunea Internationala a Transportatorilor
Rutieri - IRU, (la care s-a afiliat si Romnia n 1963) prin care s-a reglementat:

punerea n aplicare a conventiei vamale privitoare la transportul

international de marfuri sub acoperirea carnetelor TIR;

elaborarea scrisorii de trasura internationale n conformitate cu conventia

privitoare la contractul de transport rutier de marfuri (C.M.R.) si altele.

Conventia vamala referitoare la transportul international sub acoperirea carnetelor TIR

elimina operatiunile de deschidere la punctele vamale ale tarilor de tranzit pentru controlul
vamal, ceea ce determina reducerea duratei de transport. De asemenea, carnetul TIR scuteste
transportorii de depunerea unor garantii vamale, proportionale cu valoarea marfurilor
transportate.
ROMTRANS ndeplineste n tara noastra, rolul Asociatiei garanta pentru aplicarea
conventiei TIR.
9

Prin Conventia referitoare la contractul de transport international al marfurilor pe cale

rutiera C.M.R., sunt reglementate n mod uniform conditiile generale n care se ncheie si se
executa contractul de transport rutier de marfuri, reprezentat de scrisoarea de trasura CMR.
Contractul de transport rutier international de marfuri este realizat prin C.M.R. ntocmit
n 3 exemplare semnate de expeditor si transportor, cel din urma raspunznd de:

pierderea partiala sau totala a marfii;

ntrzierea la eliberare.

Transportatorul nu poate invoca defectiunea autovehiculului. n caz de avarie

transportatorul plateste despagubiri.
Pretul n transportul international rutier
Conventiile care reglementeaza traficul rutier international de marfuri nu cuprind
dispozitii referitoare la practicarea unor preturi uniforme, lasnd ca stabilirea preturilor de
transport (taxe de transport) sa constituie problema negocierilor ntre expeditor si transportator
din fiecare tara.
Transportatorii trebuie sa aiba n dotarea autovehiculelor mijloace care sa ndeplineasca
urmatoarele conditii:

sa corespunda pe deplin naturii marfii ce o transporta;

sa se afle n perfecta stare de functionare tehnica;

sa fie curate si dezinfectate n mod corespunzator;

sa fie nsotite cu documente de parcurs si de tranzit necesare: autorizatii de

transport eliberate de :autoritatile de stat din tarile de tranzit, cartea verde de
asigurare pentru raspundere civila n strainatate, certificat de nmatriculare,
ordinul de serviciu, certificatul de sanatate a conducatorului auto, foaia de
parcurs, carnetul de trecere prin vama, pasaportul si permisul de conducere al
conducatorului auto.

1.3. TRANSPORTUL NAVAL

10

Transportul naval asigura cca. 75-80% din totalul traficului mondial de marfuri. El se
realizeaza pe apa si sub apa. Transportul naval se realizeaza prin doua sisteme:

transportul maritim;

transportul fluvial.

1.3.1 Transportul maritim

Transportul maritim este realizat de nava maritime intre porturi maritime.
Nava comerciala este un mijloc de transport ce se deplaseaza pe apa, format din elemente
constructive de infrastructura si suprastructura, calitati nautice si echipamente care-i permit
guvernarea navei.
nmatricularea navelor
Orice nava nou construita trebuie sa aiba, nainte de primul voiaj, stabilite n mod oficial
identitatea, santierul naval unde a fost construita si registrul naval de care apartine precum si
nationalitatea. n acest scop armatorul trebuie sa faca o declaratie la Registru Maritim al tarii sub
al carui pavilion urmeaza sa-si desfasoare activitatea nava respectiva. Dupa ndeplinirea
formalitatilor de verificare nava primeste Certificatul de nmatriculare (Cerificate of
Registration) cunoscut sub numele de certificat de nationalitate n care se nregistreaza:

numele navei;

numarul oficial sub care este nmatriculata;

portul de nmatriculare;

numele armatorului;

tonajul si constructia navei.

Certificatul de nmatriculare este cel mai important act al navei si se gaseste si raspunde
de el nsusi comandantul navei.
Din punct de vedere juridic o nava pe mare este considerata o extindere teritoriala a tarii
sub al carui pavilion navigheaza.

11

Desi n ambele borduri ale navei se afla scris numele navei si tara, certificatul de
nmatriculare este dovada identitatii sale. Acest document da dovada si dreptul navei si
echipajului la protectie juridica.
Pavilionul este drapelul arborat la pupa pe catargul unei nave; sau n locuri cu vizibilitate
mare, pentru a indica apartenenta navei la o anumita tara (pavilion national), pavilion de
companie sau pentru a marca o situatie speciala: carantina, nava-spital, etc.
Pavilionul national indica statul sub a carui protectie se afla nava si de a carui legi este
guvernata.
Conditiile de nmatriculare sunt diferite de la stat la stat. Un caz particular l constituie
pavilionul de complezenta.
Nava nu poate avea dect un singur pavilion.
Limitele de ncarcare a navelor si sisteme de marcare a lor
Conventia internationala asupra liniilor de ncarcare ncheiata, la Londra la 5 aprilie
1966 se nscrie n preocuparea majora a specialistilor n navigatia maritima si formarea unor
reguli clare si precise pentru determinarea la diferite tipuri de nave si pentru diferite conditii de
navigatie a unui pescaj maxim care sa nu poata fi depasit cnd navele au la bord ncarcaturi
complete de marfa. Aceasta preocupare este legata de numele lui Samuel Plimsoll.
a) Potrivit conventiei, marca la bord liber, care apare trasata cu vopsea rezistenta n
ambele borduri ale nave consta dintr-o banda orizontala de 500 cm lungime si 25 mm latime a
carei margine superioara indica linia puntii de bord (adica puntea prevazuta cu capace de
nchidere liber permanente).
b) discul Plimsoll (discul de bord liber) marcat pe verticala si sub linia puntii de tonaj
printr-un cerc cu diametrul de 300 cm, avnd centrul pe linia de ncarcare de vara n apa de mare.
c.) o scala a liniilor de ncarcare, pentru zona bordului liber, marcata prin benzi paralele
de 250 cm lungime si 25 mm latime.
Linia de ncarcare de vara notata prescurtat cu 5 care corespunde cu centrul
discului Plimsoll, este calculata dupa formule speciale anexate la Conventie.
Conventia stabileste de asemenea, variatiile pescajului maxim admis. preciznd conditiile
n care pescajul trebuie redus n interesul sigurantei navigatiei
12

Principalele diferente de pescaj, deasupra si sub linia de ncarcare de vara, tin seama de
conditiile climatice din diferite zone ale globului si n diferite perioade ale anului.
Registrele de clasificare. Clasa navei
O raspundere deosebita la siguranta navei pe mari si oceane revine: Registrelor de
clasificare. Acestea sunt institutii specializate de stat care, n conformitate cu legislatiile
nationale si prevederilor conventiilor internationale privind conditiile de navigatie n marea
libera, elaboreaza norme tehnice obligatorii si verificare ndeplinirii acestora de catre navele ai
caror armatori solicita din partea lor eliberarea unui Certificat de Clasa.
Elibernd un astfel de certificat, societatea respectiva de clasificare garanteaza
navlositorilor si societatilor de asigurare din toata lumea ca nava este: etansa, solida, rezistenta
si apta din toate punctele de vedere pentru efectuarea voiajelor.
Este n interesul fiecarui armator sa detina un asemenea certificat si stabileasca clasa
navei de care dispune. Cu ct certificatul de clasificare este mai bun cu att nava va prezenta un
interes mai deosebit att pentru navlositori (siguranta, viteza sporita, etc.) ct si pentru societatile
de asigurare, respectiv primele de asigurare, pe care aceste le percep de armator sunt mai mari
daca nava este de clasa inferioara navei de care dispune. Cu ct certificatul de clasificare este
mai bun cu att nava va prezenta un interes mai deosebit att pentru navlositori (siguranta, viteza
sporita, etc.) ct si pentru societatile de asigurare, respectiv primele de asigurare, pe care aceste
le percep de armator sunt mai mari daca nava este de clasa inferioara.
Prima societate de clasificare din lume care si n prezent se bucura de un prestigiu
deosebit este: Lloyd's Register of Shipping nfiintata la Londra la sfrsitul secolului al XVIIlea. La noi n tara functioneaza, Registrul Naval Romn

Caile de navigatie maritima

drumuri de cabotaj cnd prin voiaj se leaga ntre ele porturile aceleiasi tari
(ex: Constanta - Mangalia).

drumuri oceanice internationale - drumurile care leaga ntre ele porturile

diverselor state (Constanta - Cairo) sau drumuri maritime internationale cnd
fac parte din bazine maritime nvecinate.
13

Linie maritima este denumirea generica date unei flote comerciale exploatate pe un
anumit itinerar ntre anumite porturi de ncarcare-descarcare. Totodata poate reprezenta si o
companie de navigatie care si exploateaza navele n conditie de linie.
Conditiile privind navigatia n ;general sunt stabilite prin conventii de navigatie ncheiate
ntre state.
Taxele portuare
Din punct de vedere istoric, taxele portuare reprezinta sursa de finantare a cheltuielilor
porturilor reprezentnd plati pentru serviciile portuare. Suma platita administratiei portuare sau
altor institutii publice pe baza unor tarife oficiale de catre navele care fac escala ntr-un port
calculata n raport cu tonajul lor, pentru folosirea docurilor, cheiurilor, bazinelor, pilotilor,
remorcherelor, etc.
Taxele portuare sunt platite fie de ntreprinderile de comertul exterior n contul marfii, fie
de catre armator n contul navei. Aceste taxe pot fi obligatorii sau neobligatorii, (cele pentru
servicii de care beneficiaza nava la cererea comandantului, priza de lumina). n portul Constanta
se percep taxe pentru prestatii portuare n contul marfii suportate de agentii economici cu
activitati de import-export.
Contractele de navlosire

Voiage Charter Party care este o conventie ncheiata ntre armator si

navlositor prin care primul se obliga sa transporte celui de al doilea, cu o nava
echipata de obicei cu o cantitate determinanta de marfa, de 1a portul de
ncarcare pna la portul de descarcare, n schimbul unui pret numit navlu.

Time Charter (T/Ch) este un contract de transport maritim care are ca obiect
nchirierea navei si a serviciilor echipajului pe o perioada determinata de timp.
Prin acest contract proprietarul navei pune la dispozitia navlositorului chirias
- nava, mpreuna cu tot echipajul si comandantul sau pentru a efectua
transporturi pe mare n schimbul unei sume de bani numita chirie (hire).
Principalele clauze se refera la nava care face obiectul nchirierii si conditiile
de plata a chiriei, perioada de valabilitate a contractului, suportarea costurilor

14

si a riscurilor, dreptul navlositorului de a dirija nava n voiajul pe care acesta l

doreste.

Bearboat Charter (Charter by Demise) Navlositorul obtine din partea

armatorului posesia si controlul complet al navei pe o perioada determinata n
schimbul unei sume de bani.

Angajarea navei n contract de management. Armatorii stabilesc managerii

care nteleg sa actioneze cu buna credinta si maxima promptitudine pentru
prestarea de servicii n interesul armatorilor:

Conosamentul (Bill of Lading), document de ncarcare care este:

1.

adeverinta semnata de armator (sau n numele acestuia de un

mputernicit al sau) si eliberata expeditorului prin care se atesta ca

marfurile descrise au fost ncarcate pe un anumit vas, cu o anumita
destinatie;
2.

un titlu de proprietate asupra marfii specificate de acesta, care

permite destinatarului sa preia marfa respectiva;

3.

dovada a existentei contractului de transport.

1.3.2. Transportul fluvial

Transportul fluvial este de cca. 2-3 ori mai ieftin dect celelalte transporturi.
Economicitatea mai ridicata a transportului fluvial se datoreste si cheltuielilor de investitii mai
reduse.
Transporturile fluviale permit dezvoltarea n preajma lor a industriilor duse pe cai
navigabile fluviale.
15

Situatia geografica a tarii noastre permite utilizarea pe scara larga a transportului fluvial.
Importanta economica a crescut dupa realizarea canalului Dunare - Marea Neagra (aflndu-se pe
locul 3 n lume prin caracteristicile constructive) si dupa ce aceasta a fost legata de Main si Rin
prin canalul Rin - Main - Dunare. A fost creata o magistrala de 3100 km ce ncepe la Roterdam
pna Ia Constanta.
Transportul fluvial are ca elemente componente:

calea de rulare (senal navigabil),

mijloace de transport (nave fluviale);

porturi fluviale.

senalul navigabil poate fi natural (fluvii, ruri, lacuri) sau create de om (lacuri, canale,
bazine). De obicei pentru realizarea si ntretinerea unui senal navigabil este nevoie de mna
omului care sa realizeze navigabilitatea prin dragare. Dragarea este operatia de adncire a
fundului unui ru, fluviu sau canal prin ndepartarea partiala a depunerilor de pe fundul lor.
n senalul navigabil intra si ecluzele, care pot prelua diferentele de nivel a apei de pe
cursul rurilor sau fluviilor pentru a fi navigabile.

1.4. TRANSPORTUL AERIAN

Avionul poate asigura aprovizionarea ritmica la distanta mari a unor localitati
inaccesibile altor mijloace, de transport. Tot mai multe sunt produsele care se preteaza la
transport cu avionul, ncepnd cu cele perisabile rapid (seruri, vaccinuri, etc.), cele obisnuite
(legume si fructe proaspete, carne si produse lactate proaspete) sau cele care sunt necesitati
urgente (piese de schimb, documentatii tehnice). La transportul aerian se preteaza cel mai bine
16

marfurile cu valoarea unitara ridicata si greutate sau volum redus, care desi grevate de costul
ridicat al transportului aerian, se dovedesc totusi rentabile cu astfel de transport.
La fiecare 5 ani apar noi generatii de avioane cu capacitati duble fata de cele vechi.
Principalele caracteristici ale transportului aerian sunt:

rapiditatea;
adaptarea la diverse categorii de transporturi (pasageri, marfuri),
oportunitatea si eficacitatea putndu-se realiza zboruri regulate si cu frecventa
constanta.

Din punct de vedere comercial, att aeronavele ct si elicopterele pot fi exploatate n

regim de curse regulate.
Conditii generale ale transporturilor aeriene de marfuri
Marfurile trebuie sa ndeplineasca urmatoarele conditii:

sa fie admise la transport potrivit dispozitiilor legale n vigoare;

marfurile si ambalajele lor sa nu prezinte pericol pentru aeronava, persoane

sau echipaj;

sa fie cntarite si sa posede toate documentele necesare;

ambalajul sa fie corespunzator transportului aerian.

ncarcarea si descarcarea marfurilor din aeronava se face sub supravegherea stricta a

companiei de transporturi aeriene.

Contractul de transport aerian

Contractul se ncheie n baza prezentarii marfii de catre expeditor nsotita de scrisoarea
de transport aerian si a platii taxei de transport.
Scrisoarea de transport aerian acceptata de transportator face dovada ncheierii
contractului de transport aerian. Forma si continutul scrisorii de transport aerian se stabilesc de
catre transportator. Ea se prezinta transportatorului odata cu predarea marfii. nscrierea n

17

scrisoarea de transport aerian a taxei tarifare de transport si a celorlalte taxe aferente se face
numai la compania de transport aerian.
Codul aerian prevede raspunderea transportatorului pe toata durata transportului pentru
daune produse marfii.
n anul 1945, la Havana a luat fiinta Asociatia Internationala a Transporturilor Aeriene
IATA. Se prevedea ca n practica contractul de transport international aerian sub forma scrisorii
de transport aerian (Airway Bill). Ea este ntocmita de expeditor n 3 exemplare originale. Taxele
de transport si cheltuielile accesorii ale aeroportului de plecare si sosire sunt suportate de
expeditor sau destinatar n functie de conditia de livrare prevazuta n contractul extern.

1.5. TRANSPORTUL COMBINAT

Este acela la care participa ce1 putin doua moduri de transport pentru realizarea
transportului marfii din poarta n poarta.
Fiecare mod de transport are limite si constrngeri. Transportul aerian este legat de
aeroport, cel feroviar de existenta liniei de cale ferata, transportul fluvial si maritim nu se poate
face daca nu exista cale navigabila, transportul autorutier este relativ nelimitat. Asa nct se poate
trage concluzia ca unul din cele doua moduri participative este si cel rutier.
Transportul multimodal cuprinde o unitate de ncarcare care poate fi containerul sau
cutia.
Containerul este o cutie conceputa pentru transportul marfurilor, ntarita, care poate fi
stivuita si care poate fi transbordata pe orizontala si pe verticala.
Containerul raspunde normelor elaborate de Uniunea Internationala a Cailor Ferate
(UIC) pentru utilizarea combinata cale ferata - auto. Acest container poate fi conceput si pentru
transport maritim daca corespunde normelor elabora te de ISO.
Paleta sau unitatea preambalata care intra ntr-o unitate de ncarcare este de regula din
lemn si permite manipularea prin accesul usor al protapului, stivuitorului, sub paleta; are
dimensiunile standardizate.
18

La transportul combinat unul din elementele tehnice n afara acestor cutii

si palete este si terminalul - care are n componenta cu platforme prevazute cu
instalatii de descarcare-ncarcare a unitatilor de transport dintr-un mod de transport n altul, si
unde de asemenea pot fi asigurate operatii tehnice si comerciale complementare legate de
transportul combinat.
Romnia beneficiaza de avantajele a doua cai de comunicare naturale Dunarea pe o
lungime de 1.075 km si Marea Neagra cu o lungime de litoral de 288 km. Ea dispune de 17
aeroporturi din care 4 internationale, o retea feroviara de 11.000 km din care 30% cale ferata
dubla si electrificata si 73.000 km de sosele din care 20% drumuri nationale.
Transportul combinat n Romnia trebuie sa constituie o componenta principala a
transportului public din sistemul economico - social de viitor. Este necesar amenajarea si
consolidarea unor terminale de container.
Sistemele de manipulare a paletelor si containerelor pot fi manuale n cele mai mici
cazuri, mecanizat prin rulare pe orizontala (Roll on-Roll off = RO-RO), prin ridicare cu mijloace
de ridicare macara-pod rulant, utilaje de ridicat si transport pe orizontala (Lift on-Lift off = LOLO).
Ferryboat - este mijlocul de traversare a unei ape, nava fluviala sau nava maritima. Cnd
nava este dotata cu linii de cale ferata permitnd mbarcarea vehiculelor feroviare circulnd pe
roti proprii, este o nava specializata pentru sistemul rail ferry. Cnd nava este construita si dotata
pentru admiterea vehiculelor rutiere este o nava RO-RO, iar cnd este construita si dotata pentru
containere ea se numeste port container. De regula ferryboatul n sistemul rail ferry este o nava
utilizata la distante relativ mici, sub 800 mile marine (o Mm = 1852 m). Nava RO-RO se
utilizeaza la distante mici, medii si lungi. Nava transcontainer se utilizeaza si n linii
transoceanice. Sistemul RO-LA extins n ultimul timp si la Arad este sistemul n care un mijloc
de transport auto este ncarcat si purtat de obicei cu vagonul.
Preocuparea pentru transportul combinat n lume rezulta din multitudinea organismelor si
organizatiilor existente care urmareste implementarea acestui mod de transport UNCTAD
(United Nations Conference on Trade and Development).

19

II.Documente necesare la vmuirea mrfurilor in funcie de tipul

transportului

Pentru a pune n eviden utilizarea documentelor de transport pentru identificarea i

analizarea unor date tehnice privind procesul de transport, am luat ca exemplu diferite tipuri de
transporturi care tranziteaz mai multe ri.
20

n timpul transportului de marf, la controlul vamal este important i titlul de transport,

care la rndul su prezint denumirea mrfurilor, fiind expresia ncheierii unui contract de
transport i poart nume diferite, funcie de modalitatea de transport:

conosament maritim document de recunoatere a mrfurilor, constatator al existenei

contractului de transport, titlu reprezentativ al mrfurilor, fiind negociabil i transmisibil.
Poate fi nominativ, la ordin i la purttor. Persoanele precizate pot fi proprietarul
prezumtiv al mrfurilor, i destinatarul;

scrisoare de transport maritim document de transport negociabil;

scrisoare de transport fluvial;

scrisoare de transport aerian este un titlu negociabil, dar este un titlu de proprietate,
destinatarul prelund marfa transportat doar dup probarea identitii sale;

scrisoarea de transport auto internaional este un titlu negociabil, dar nu i unul de

proprietate;

scrisoarea de trsur n transportul feroviar;

lista sacilor potali pentru trimiterile prin pot;

conosamentul direct pentru transporturile multimodale.

Pentru simplificarea i armonizarea procedurilor n UE s-a introdus documentul

administrativ unic (DAU).

Controlul mrfurilor la export se poate face la nivel de produs, de utilizare sau de
provenien. Din punctul de vedere al controlului la nivel de produs, mrfurile se grupeaz n
libere (asupra crora se aplic procedura normal, fr existena unor restricii cantitative) i
prohibite (se comercializeaz doar dac exist o autorizaie, ceea ce presupune vize
administrative i tehnice, fiind de obicei limitate prin contingente).
Controlul mijlocului de transport presupune:

la transportul aerian interiorul aeronavei, cabina piloilor, cala, saloanele de cltori,

grupurile sanitare, buctria, containerele, sistemele de nchidere etc.;
21

la transportul feroviar cabina personalului de conducere, sala motorului, integritatea

exterioar a vagoanelor, a podelei i a sigiliilor, zona tehnic, vagoanele tehnice, toate
golurile i spaiile de depozitare etc.;

la transportul auto cabina oferului, integritatea exterioar a caroseriei, starea sistemelor

de nchidere-deschidere a uilor, agregatul frigorific, rezervorul de carburant, elementele
de prindere, platformele, remorca, sigiliile;

la transportul pe ap toate punile, cabinele, punctul de comand a navei, sala mainilor,

cala, depozitul de alimente, buctria etc.

Documentele solicitate n vam difer, de asemenea, n funcie de tipul mijlocului de transport,

dup cum urmeaz n continuare.

La transportul feroviar se cere actul de transmitere a garniturii de tren (la import, actul
se depune dup intrarea n ar, n timp ce la export, actul se depune naintea plecrii
garniturii de tren, ntr-un termen stabilit, care depinde de tehnica prelucrrii vamale, care
ns nu poate fi mai mic de o or), care cuprinde: numrul fiecrui vagon, numrul
scrisorilor de trsur, denumirea i cantitatea mrfurilor n limba romn; la export se
trece i numrul documentului vamal de la prima vmuire i unitatea vamal care a emis
acel document;

La transportul rutier se prezint urmtoarele documente: certificatul de nmatriculare a

mijlocului de transport, documente nsoitoare din care rezult mrfurile transportate,
carnetul TIR, cartea verde etc.;

La transportul pe ap, n termen de 24 ore de la acostare, la import, se prezint unitii

vamale manifestul original al ncrcturii i simultan se depune o copie (care trebuie s
coincid cu manifestul); copia nu se depune dac nu se efectueaz operaiuni de
descrcare sau transbordare. Pe manifestul ncrcturii se nscrie numrul fiecrui
conosament (sau scrisorii de transport fluviale). Agenii de nav sunt obligai s scrie pe
copia manifestului denumirea mrfurilor n limba romn. Pentru operaiile de
descrcare-ncrcare sau transbordare comandantul, proprietarul sau agentul navei au
obligaia de a solicita unitii vamale un permis vamal. n permisul vamal se nscriu
22

datele de identificare ale mrfurilor. Comandantul vasului care a acostat trebuie ca n

maximum 12 ore s depun o declaraie la unitatea vamal din port referitoare la:

armamentul, muniiile, materialele explozibile, produsele i substanele stupefiante,

psihotrope i toxice;

alte bunuri prohibite la introducerea sau scoaterea din ar, conform normelor legale;

produsele din tutun i buturile alcoolice aparinnd navei i membrilor echipajului;

alimentele i obiectele nefolosite de uz curent aparinnd navei;

bunurile nefolosite i bunurile care nu sunt de uz personal, precum i bunurile de valoare

ale membrilor echipajului.

Primele trei categorii de produse se pstreaz sub sigiliu vamal pe toat durata staionrii.
Autoritile vamale pot dispune pstrarea sub sigiliu vamal i a altor bunuri aflate la bordul
navei.

La transportul aerian exist un manifest al ncrcturii cu elemente asemntoare ca la

transportul pe ap. Termenul de depunere a manifestului este de maximum 3 ore de la
aterizare. n plus, comandantul este obligat s declare produsele i substanele
stupefiante, psihotrope i toxice aflate la bord.

La transportul prin pot se prezint la mesagerie lista sacilor potai sau lista
coletelor, care au restricii de gabarit, sisteme de sigilare etc.

Ca principii generale, mrfurile care intr n ar se nscriu de ctre autoritile vamale n

Registre de eviden, iar atunci cnd exist unele documente nscrierea se face pe baza
constatrilor lucrtorului vamal. Mrfurile pentru export se declar i se prezint autoritilor
vamale de la frontier mpreun cu documentele de transport astfel:

la transportul feroviar cu cel puin 2 ore naintea plecrii garniturii;

la transportul rutier imediat dup sosirea la frontier;

la transportul pe ap imediat dup ncrcarea pe vas a fiecrei partizi de marf;

23

la transportul aerian n ziua n care aeronava urmeaz s treac frontiera de stat sau cu cel
puin 2 zile nainte dac scrisoarea de transport aerian a fost depus la transportator.

2.1.Documente necesare n transportul rutier

La bordul vehiculelor care efectueaz transportul rutier internaional de mrfuri trebuie,
n general, s existe urmtoarele documente:
1. licena de transport nsoit de caietul de sarcini (copie xerox), vizat pe anul n curs de
reprezentana Autoritii Rutiere Romne (ARR) care a emis-o;
2. licena de execuie pentru transportul internaional (n original);
3. certificatul de nmatriculare a vehiculului, nsoit de talonul de inspecie tehnic;
4. permisul de conducere al conductorului auto;
5. diagrama tahograf pentru autovehiculele de marf cu sarcin util mai mare de 3,5 tone
pentru microbuze (cu mai mult de 9 locuri) i autobuze;
6. asigurarea civil i cartea verde, efectuat de o societate de asigurri din Romnia;
7. documente specifice solicitate de Administraia Naional a Drumurilor din Romnia n
vederea ndeplinirii obiectivelor controlului efectuat de aceasta:
- autorizaia special de transport (n original) pentru eventualele depiri ale limitelor
maxime admise (de greutate i/sau gabarit), eliberat la ieirea din Romnia de ctre
administratorul drumurilor pe care a circulat;
- documente specifice reglementate pentru transporturile umanitare cu destinaia
Romnia (la intrarea n ar);
- talonul din MTC (matc, talon i chitan) eliberat la intrarea sau la ieirea din Romnia
n cazul tranzitrii teritoriului romnesc;
24

- alte documente impuse pe parcurs prin reglementri interne sau internaionale;

8. documente de nsoire a mrfii (facturi, avize, etc.);
9. nota de expediie;
10. scrisoarea de transport internaional CMR;
11. carnet TIR i certificat de agreere vamal (dac circul sub convenia TIR);
12. autorizaii emise de Ministerul Transporturilor din rile de tranzit sau de destinaie.
Nota de expediie (forwarding note), pune n eviden existena contractului ntre cru
i expeditor i determin calcularea ratei frahtului (costul transportului) pe baza datelor
specificate n document de ctre expeditor:

numele i prenumele expeditorului i al destinatarului

adresele de origine i de destinaie

natura i volumul mrfurilor

ruta aleas pentru deplasare

ambalajul

condiia de livrare

Carnetul TIR se ntocmete pentru fiecare vehicul sau container i este valabil pentru un
singur transport. Aici se specific, conform rubricilor, anumite date referitoare la transport,
de exemplu:

denumirea mrfurilor

calitatea mrfurilor

numrul de colete

adresa destinatarului

OBSERVAIE
25

Contractul de transport cunoate varieti numeroase, fiecare cu obiectul sau specific:

persoane (calatori), marfuri, mesagerii, bagaje etc. sau cu tipul de mijloace de transport utilizate:
pe calea ferata, rutier, aerian, maritim, fluvial. In lucrarea de fata nu vom aborda decat cele mai
frecvente si mai complexe forme.
Se stie c n multe din formele de transport biletul de clatorie, recipisa de bagaje,
buletinul de mesagerie, scrisoarea de trasur, conosamentul etc. substituie forma consacrat de
contract i este izvor de drepturi i obligaii ntre pri.
Scrisoarea de transport tip CMR, nainte se completa n trei exemplare: unul este
remis expeditorului, unul nsoete marfa i este predat destinatarului i unul este reinut de
cru.
Pentru a ine pasul cu evoluia practicilor din transport, dar i pentru a fructifica
experiena celor 30 de ani de folosin a primei variante de Scrisoare de trsur CMR, IRU a
revizuit acest document din 1976 i a emis cu prilejul ultimei Adunri Generale a Uniunii
Transportului Rutier Internaional (IRU), din noiembrie 2007, un model actualizat, a crui
folosire o recomand:
Potrivit informaiilor furnizate de Asociaia Romn pentru Transport Rutier Internaional
(ARTRI) scrisoarea CMR este tiprit n 4 exemplare:
rou (exemplarul pentru expeditorul mrfii);
albastru (exemplarul pentru destinatar care nsoete marfa pe toat perioada
transportului);
verde (exemplarul pentru transportator);
negru (exemplarul rezervat demersurilor administrative).

2.2.Documente necesare transportului feroviar international de marfa

.1.Scrisoarea de trasura CIM

26

Scrisoarea de trasura prevazuta cu stampila statiei de predare constituie dovada ncheierii

contractului de transport.
Scrisoarea de trasura trebuie sa contina n mod obligatoriu :
Denumirea statiei de destinatie;
Numele si adresa destinatarului; ca destinatar trebuie sa fie nscrisa o singura persoana
fizica sau un alt subiect de drept;
Denumirea marfii;
Masa, sau, n lipsa acesteia, o indicatie asemanatoare conforma prescriptiilor n vigoare la
statia de expediere;
Numarul coletelor si descrierea ambalajului, pentru expeditiile de coletarie si pentru
vagoanele complete care cuprind una sau mai multe unitati de ncarcare expediate n trafic cale
ferata/mare si care trebuie sa fie transbordate;
Numarul vagonului si, n plus, pentru vagoanele particulare, tara, pentru marfurile a caror
ncarcare incumba expeditorului;
Enumerarea detaliata a documentelor cerute de organele vamale si de alte autoritati
administrative, anexate la scrisoarea de trasura sau mentionate ca fiind tinute la dispozitia caii
ferate ntr-o anumita statie sau la un oficiu vamal sau a oricarei autoritati;
Numele si adresa expeditorului; ca expeditor trebuie sa fie nscrisa o singura persoana
fizica sau un alt subiect de drept; daca prescriptiile n vigoare la statia de expediere o impun,
expeditorul trebuie sa adauge la numele sau si adresa sa, semnatura sa scrisa de mna, tiparita
sau aplicata printr-o stampila.
Predatorul trebuie sa declare, n scrisoarea de trasura, denumirea marfurilor ce compun
expeditia, dupa urmatoarele norme:
Marfurile prevazute n Indexul alfabetic trebuie sa fie declarate cu denumirea sub care
figureaza n Indexul alfabetic;
Marfurile prevazute n Anexa I la Regulamentul de transport (RID) trebuie sa fie declarate
cu denumirea sub care figureaza n aceasta anexa;
Celelalte marfuri trebuie sa fie declarate cu denumirea uzuala n economie.
n cazul marfurilor ce figureaza n Anexa I RID, marfa trebuie sa fie subliniata, de catre
predator, cu rosu.
27

Predatorul raspunde de exactitatea indicatiilor si detaliilor, declaratiilor nscrise prin

ngrijirea sa n scrisoarea de trasura. El suporta toate consecintele rezultate din faptul ca aceste
declaratii sau indicatii ar fi incomplete, prescurtate etc. Calea ferata are dreptul sa verifice daca
felul marfii corespunde cu declaratiile din scrisoarea de trasura.
Documentele anexate scrisorii de trasura(in functie de specificul marfii transportate)inscrise in rubric 36 a scrisorii de trasura
Factura n original sau copie ;
Factura comerciala se ntocmeste de agentii economici si cuprinde urmatoarele informatii:
a) Expeditorul;
b) Destinatarul bunurilor;
c) Cantitatea;
d) Pretul unitar;
e) Greutatea neta;
f) Conditia de livrare.

Certificat de calitate ;
Certificatul de calitate (raport de ncercari sau buletin de analiza) este documentul care
prezinta rezultatele si concluziile tuturor ncercarilor si alte informatii referitoare la
acestea, eliberat de un laborator de ncercari autorizat.

Declaratie de conformitate ;
Declaratia de conformitate este declaratia scrisa facuta de un furnizor din tara de origine
informnd pe propria raspundere ca produsul este conform unei norme sau altui
document specificat.

Certificatul de nmatriculare si intregistrare fiscala al destinatarului ;

Acest document se elibereaza in momentul infiintarii firmei de catre Oficiul Registrul
Comertului.

Certificatul de circulatie al marfurilor ( EUR 1 ) sau declaratia exportatorului pe factura

sau pentru obtinerea de facilitati vamale ;
Pentru stabilirea originii bunurilor, importatorii prezinta organelor vamale un certificat de
28

origine n care autoritatile sau organismele mputernicite sa stabileasca originea declara

expres ca bunurile sunt originare dintr-o anumita tara.
Certificatul de origine se elibereaza de catre un organism desemnat al guvernului
participantului exportator si notificat celorlati participanti n conformitate cu procedurile
de certificare care urmeaza a fi puse la punct si aprobate de catre participanti.
Documentul EUR 1 in original trebuie sa insoteasca transportul pana la destinatie pentru
a putea beneficia de tratament preferntial (taxe diminuate) - garanteaza provenienta
marfii. Se elibereaza de catre producator.
Acesta trebuie sa contina datele de identificare ale exportatorului si beneficiarului marfii,
descrierea si cantitatea marfii, tara de origine si destinatie.
Obligatoriu trebuie sa contina stampila si semnatura exportatorului.
Trebuie sa insoteasca toate transporturile, indiferent de felul marfii !!

Avizul de expeditie ;
Se completeaza de catre predator, care va nscrie n acest document datele de identificare
a marfii (felul marfii, cantitatea, ncadrarea tarifara etc.), datele de identificare ale
mijocului de transport utilizat (numarul vagonului) etc.

Certificat sanitar-veterinar ;
Se emite de catre Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor prin Agentia Nationala
Sanitara Veterinara si este necesar pentru transportul animalelor vii, produsele si
subprodusele de origine animala si pentru alte marfuri supuse controlului veterinar la
punctele de control pentru trecerea frontierei de stat.
Controalele veterinare la punctele de control pentru trecerea frontierei de stat nu se aplica
urmatoarelor categorii de animale si produse care nu au un scop comercial:
Animale de companie care nsotesc calatorii, altele dect ecvinele;
Produse care nu sunt continute n bagajele personale ale calatorilor, provenite dintr-o tara
fara restrictii sanitare veterinare pentru respectivul tip de produse, au fost prelucrate ntr-o
unitate specializata suportnd un tratament termic, sunt ntr-un recipient ermetic si nu
depasesc cantitatea maxima de 1 kg.;
Produse care se gasesc la bordul mijloacelor de transport international, sunt destinate
hranei personalului si pasagerilor si nu vor fi introduse pe teritoriul Romniei.
29

Animalele vii supuse supuse controlului veterinar la punctele de control pentru trecerea
frontierei de stat:
Cai, catri, asini, vii;
Animale vii din specia bovine;
Animale vii din specia porcine;
Animale vii din specia ovine sau caprine;
Cocosi, gaini, rate, gste, curcani, curci si bibilici, vii, din specii domestice;
Alte animale vii (iepuri de casa, porumbei, alte ongulate, maimute (Simi si Prosimi),
albine (Apis melifera), pasari, cini, pisici, vnat, vizoni, vulpi, mamifere marine, alte
vertebrate);
Pesti vii;
Crustacee vii;
Moluste vii, nevertebrate acvatice, altele dect crustaceele si molustele, vii;
Animale vii de manej, circ, menajerii, alte atractii de genul celor pentru blciuri.
Daca transportul este in regim de tranzit extern, certificatul sanitar - veterinar insoteste
transportul.
Daca transportul este in regim de tranzit intern, certificatul ramane la Politia SanitarVeterinara, care va emite o factura reprezentand contravaloarea verificarii din punct de
vedere sanitar-veterinat a marfii si va aplica stampila pe CIM cu indicatia LIBER din
punct de vedere sanitar-veterinar.

Certificat fito-sanitar ;
Se emite de catre Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor prin Agentia Nationala
Sanitara Veterinara si este necesar pentru transportul animalelor vii, produsele si
subprodusele de origine animala si pentru alte marfuri supuse controlului veterinar la
punctele de control pentru trecerea frontierei de stat.

Certificat de abilitare ;
Se emite de catre Ministerul Industriei si Resurselor, prin Comisia de Abilitare, pentru
importul categoriilor de produse periculoase pentru sanatatea populatiei si pentru mediul
nconjurator :
Grunduri, lacuri, vopsele ;
30

Solventi, diluanti organici ;

Coloranti;
Clorat de potasiu;
Adezivi si cleiuri;
Esteri de celuloza;
Copolimeri de etilen si acetat de vinil;
Diclormetan;
Peroxid de metiletilcetona;
Uleiuri minerale medii;
Siliconi;
Alte articole din materiale plastice;
Gel de umplere cabluri telefonice;
Insecticide, fungicide - uz industrial;
Materiale plastice primare;
Uleiuri lubrifiante;
Concentrat colorant pentru polietilena.

Certificat de sanatate ;
Se intocmeste pentru transportul marfurilor cuprinse in Cap.1 - Animale vii ; Cap.2 Carne si subproduse de carne, comestibile ; Cap.3 - Peste si crustacee, moluste si alte
nevertebrate acvatice ;
Cap.4 - Lapte si produse lactate, oua de pasare, miere naturala, produse comestibile de
origine animala, nedenumite si necuprinse in alta parte ; Cap.5 - Alte produse de origine
animala, nedenumite si necuprinse in alta parte etc.
Vezi TIET pag. II-3.

Certificat de radioactivitate ;
Certificatul care atesta ca produsele periculoase nu prezinta risc toxicologic si ecologic
(certificatul de radioactivitate) vizeaza urmatoarele categorii de produse:
Diverse produse de origine animala;
Seve si extracte vegetale;
Gudroane, uleiuri, cocs de petrol, bitum;
31

Produse chimice anorganice si compusi organici si anorganici;

Sulfuri de metaloizi;
Baze anorganice si oxizi, hidroxizi, peroxizi;
Saruri ale acizilor anorganici;
Diversi compusi anorganici;
Hidrocarburi si derivati;
Fenoli si derivati;
Eteri si epoxizi;
Acizi carboxilici, halogenuri, peroxizi, peroxiacizi si esteri;
Compusi cu azot;
Compusi organo-anorganici, compusi heterociclici;
Vitamine si hormoni;
Heteroide si alcaloide;
Antibiotice si alti compusi organici;
Produse farmaceutice;
grasaminte;
Coloranti, culori, lacuri si vopsele;
Uleiuri esentiale, produse si preparate de parfumerie si cosmetice;
Sapunuri, preparate pentru spalat si paste pentru modelat;
Substante albuminoide, amidon, enzime;
Diverse articole din materiale inflamabile;
Lesii reziduale si gudroane;
Pesticide;
Produse diverse ale industriei chimice;
Materiale plastice si articole din materiale plastice;
Piei brute;
Blanuri brute;
Diverse sprayuri.

Licenta de export ;
Se elibereaza de catre Ministerul Afacerilor Externe-Departamentul pentru Comert
32

Exterior si Promovare Economica, prin Directia de Licente.

Pentru obtinerea licentei, se va completa un formular tipizat de cerere pentru licenta.
De controlul exporturilor produselor strategice raspunde Agentia Nationala de Control a
Exporturilor Strategice si a Interzicerii Armelor Chimice. Pentru exportul produselor
strategice, dintre care amintim urmatoarele, este necesara licenta de export:
a) Articole, tehnologii si servicii din domeniul industrial, care au dubla utilizare (civila si
militara);
b) Armamente, munitii si alte produse militare;
c) Articole, tehnologii si servicii, inclusiv cele purtatoare de tehnologii informatice si de
comunicatii, referitoare la armele nucleare, chimice, biologice si la rachetele purtatoare
de asemenea arme;
d) Tehnologii destinate realizarii de produse strategice, transmise pe cale electronica, prin
fax, telefon sau alte mijloace.
n vederea eliberarii licentei de export pentru materiale radioactive, instalatii nucleare,
aparate cu raze X, alfa, beta sau gama, altele dect cele considerate strategice, la care
exportul este autorizat n prealabil de Comisia Nationala pentru Controlul Activitatilor
Nucleare, cererile pentru licenta vor fin nsotite de urmatoarele documente:
a) Autorizatia pentru desfasurarea de activitati n domeniul nuclear, n fotocopie lizibila,
eliberata de Comisia Nationala pentru Controlul Activitatilor Nucleare;
b) Declaratia scrisa, pe proprie raspundere, a exportatorului, atestnd faptul ca autorizatia
respectiva nu a mai fost utilizata pentru obtinerea unei alte licente de export.
Este necesara pentru exportul produselor cu continut de metale pretioase, pentru exportul
metalelor pretioase, al pietrelor pretioase si al obiectelor confectionate din acestea.
Lista substantelor chimice care necesita avizarea scrisa a IGP si licenta de export:
1. Acid lisergic
2. Efedrina
3. Pseudo efedrina
4. Ergometrina
5. Regotamina
6. Fenil Propanona 2
7. Acetona
33

8. Acid
9. Acid fenilacetic
10. Anhidrida acetica
11. Eter etilic
12. Piperidina
13. Acid N
14. 3,4 Metilendidioxifenil 1-2 Propanona
15. Safron
16. Izosafrol
17. Hiperonal
18. Metil etl cetona
19. Toluen
20. Permanganat de potasiu
21. Acid sulfuric
22. Acid clorhidric

Licenta de import ;
Licentele de import se elibereaza de Ministerul Industriei si Comertului, prin Directia
Generala de Politica Comerciala pentru urmatoarele categorii de deseuri:
1. Deseuri din otel (fier vechi);
2. Deseuri din fonta (fonta veche);
3. Deseuri din cupru;
4. Deseuri din alama;
5. Deseuri din bronz;
6. Deseuri din plumb;
7. Deseuri din zinc;
8. Deseuri din aluminiu;
9. Deseuri din metale dure;
10. Deseuri din metale pretioase;
11. Deseuri din cioburi de sticla, incolore si mate;
12. Deseuri din hrtii si cartoane;
34

13. Deseuri din filatura de bumbac si de lna cu continut 100% fibre naturale si curate;
14. Deseuri din fabricile de tricotaje tip bumbac si tip lna curata.
Importul de marfuri folosite se realizeaza pe baza de licenta de import automata eliberata
de Ministerul Industriei si Comertului.
Cererile de licenta de import vor fi nsotite de specificatia marfii pe sortimente sau
tipodimensiuni si cantitatile aferente acestora.
Marfurile folosite al caror import se realizeaza pe baza de licente de import automate
sunt:
Anvelope uzate;
mbracaminte uzata si alte articole textile, uzate;
Masini si aparate pentru aer conditionat, care au ventilator cu motor si dispozitive proprii
de modificare a temperaturii si umiditatii, inclusiv cele la care umiditatea nu poate reglata
separat - folosite;
Frigidere, congelatoare si alte masini si aparate pentru producerea frigului, electrice sau
nu; pompe de caldura, altele dect masinile si aparatele pentru conditionarea aerului
mentionate - folosite;
Masini de spalat, inclusiv cele cu dispozitiv de uscare - folosite;
Aspiratoare de praf - folosite;
Aparate de tocat si amestecat alimente; storcatoare de fructe si de legume - folosite;
Cuptoare cu microunde - folosite;
Aparate pentru prepararea ceaiului si cafelei - folosite;
Magnetofoane si alte aparate pentru nregistrarea sunetului, chiar ncorpornd un
dispozitiv de reproducere a sunetului - folosite;
Aparate video de nregistrat sau de reprodus, chiar ncorpornd un receptor de semnale
videofonice - folosite;
Aparate de receptie pentru radiotelefonie, radiotelegrafie sau radioteleviziune, chiar
combinate n acelasi corp, cu un aparat de nregistrare sau de reproducere a sunetului sau
cu un ceas - folosite;
Receptoare de televiziune, chiar ncorpornd un aparat de receptie radio sau un aparat de
nregistrare sau de reproducere a sunetului sau a imaginilor; monitoare video si
proiectoare video - folosite.
35

Lista substantelor chimice care necesita avizarea scrisa a IGP si licenta de import:
1. Acid lisergic
2. Efedrina
3. Pseudo efedrina
4. Ergometrina
5. Regotamina
6. Fenil Propanona 2
7. Acetona
8. Acid
9. Acid fenilacetic
10. Anhidrida acetica
11. Eter etilic
12. Piperidina
13. Acid N
14. 3,4 Metilendidioxifenil 1-2 Propanona
15. Safron
16. Izosafrol
17. Hiperonal
18. Metil etl cetona
19. Toluen
20. Permanganat de potasiu
21. Acid sulfuric
22. Acid clorhidric

Buletin de remitere (in cazul transportului cu trenul INTERFRIGO sau

INTERCONTAINER -UTI);
Buletinul de remitere trebuie sa contina urmatoarele informatii :
datele de identificare ale expeditorului si destinatarului ;
statia de expeditie si statia de destinatie ;
itinerariul de parcurs ;
lista documentelor anexe ;
36

numarul vagonului ;
felul si descrierea marfii, cantitatea si valoarea acesteia;
mentiuni referitoare la operatiunile vamale.

Autorizatie de transport pentru marfurile restrictionate la transport din punct de vedere

economic, administrativ, sanitar, veterinar.
Este necesara pentru toate marfurile al caror transport este restrictionat din punct de
vedere economic, administrativm sanitar sau veterinar.
2. Declaratia vamala
Definitie
Declaratia vamala este actul juridic prin care declarantul vamal:
Solicita un regim vamal pentru marfa prezentata (import definitiv, export definitiv,

reexport etc.);
Se angajeaza sa-si ndeplineasca obligatiile ce-i revin prin regimul vamal declarat (sa
plateasca drepturile si taxele atunci cnd solicita un import definitiv etc.);
Furnizeaza informatiile necesare pentru luarea masurilor si aplicarea dispozitiilor pentru
realizarea obligatiilor fiscale, a controlului comertului exterior si al statisticii.
Declaratia vamala n detaliu, semnata de importator, de exportator sau de reprezentantii
acestora are valoarea unei declaratii pe proprie raspundere a acestuia n ceea ce priveste:
Exactitatea datelor nscrise n declaratia vamala;
Autenticitatea documentelor anexate la declaratia vamala;
Plasarea marfurilor sub regimul vamal solicitat.
Declaratia vamala n detaliu, pe care autoritatea vamala a acordat liber de vama, constituie
titlu executoriu pentru urmarirea si ncasarea datoriei vamale.
Intocmire
Declaratia vamala n detaliu se ntocmeste n limba romna. Mentiunile trebuie sa fie
dactilografiate sau obtinute prin utilizarea unui procedeu mecanografic sau automatizat.
Declaratia vamala nu trebuie sa comporte nici o adaugire sau stersatura, existenta acestora
conducnd la necesitatea depunerii unei noi declaratii.
37

Autenticitatea declaratiei vamale este conferita de semnatura obligatorie a declarantului

vamal. Originalul semnaturii declarantului vamal figureaza pe exemplarul care ramne la
unitatea vamala (export - exemplarul 1, import - exemplarul 6).
Declaratia vamala n detaliu (declaratia vamala primara + declaratia vamala
complementara, ntocmite pentru transportul care contine marfuri ncadrate la pozitii tarifare
diferite) se depune numai la unitatea vamala unde are loc operatiunea de import-export.
Acceptare
Pentru a fi acceptata, declaratia vamala trebuie sa:
Formularul declaratiei sa fie conform modelului (forma, culoare, greutate hrtie, rubrici);
Fie completata prin dactilografiere lizibila, fara stersaturi, adaugiri;
Comporte numarul de exemplare necesare pentru regimul solicitat;
Marfurile sa fie prezentate la unitatea vamala unde este depusa declaratia;
Sa fie semnata de declarantul vamal. Originalul semnaturii declarantului vamal trebuie sa
figureze pe exemplarul primar al declaratiei vamale si reprodus prin duplicare pe celelalte
exemplare;
Documentele necesare pentru acordarea regimului solicitat sa fie depuse concomitent cu
declaratia vamala;
Unitatea vamala sa fie abilitata pentru realizarea operatiunii solicitate.
Inregistrare
Se materializeaza prin aplicarea stampilei de nregistrare, a numarului de nregistrare si a
datei nregistrarii declaratiei vamale (n rubrica A).
nregistrare declaratiei vamale produce urmatoarele efecte:
Autentificarea declaratiei vamale de catre serviciul vamal;
Stabilirea de relatii juridice ntre declarant si autoritatea vamala;
Determinarea momentului de luare n considerare a:
Calculului drepturilor si taxelor de perceput n vigoare n momentul nregistrarii
declaratiei vamale;
Aplicarii prohibitiilor si a altor masuri ce decurg din legislatia n vigoare;
Momentul realizarii statistice a importurilor si exporturilor.
38

Validare
Pentru validarea declaratiei vamale se parcurg urmatoarele etape:
Controlul documentar (verificarea datelor din declaratia vamala);
Controlul fizic al marfurilor;
Verificarea calculului impozitarilor. Orice iregularitate se mentioneaza n rubrica E sau J,
sub semnatura si stampila personala. Daca nu se constata iregularitati, se face mentiunea
CONFORM n rubrica D sau J, cu aplicarea semnaturii si stampilei personale;
Achitarea taxelor si drepturilor vamale.
Rectificare
Rectificarea reprezinta posibilitatea nlocuirii unei declaratii vamale cu o noua declaratie
vamala. Pentru rectificare, declarantul vamal prezinta sefului unitatii o cerere de rectificare n
urmatoarele conditii:
Marfurile sa fie prezente n unitatea vamala pentru a se verifica rectificarea solicitata;
Rectificarea sa fie ceruta numai pentru marfurile declarate initial.
Cererea va cuprinde obiectul rectificarii si motivatia solicitarii. Dupa aprobarea cererii de
catre seful de vama, declarantul vamal ntocmeste o noua declaratie vamala, continnd
rectificarile aprobate.
Anulare
Se produce ca urmare a modificarilor privind regimul vamal, valoarea n vama, cantitatea
si felul marfii.
Anularea poate fi:
Definitiva (fara depunerea altei declaratii vamale);
Prin nlocuirea declaratiei vamale initiale cu o noua declaratie vamala continnd datele
modificate.
Anularea declaratiei vamale nu exclude aplicarea contenciosului fata de declaratia vamala
initiala. Cererea de anulare se depune la unitatea vamala n evidenta careia se afla declaratia
vamala initiala, n doua exemplare, semnate de declarantul vamal, nsotita de documentele
39

necesare care sa permita serviciului vamal sa se pronunte asupra solicitarii (falimentul clientului,
trimiteri eronate etc.).
Documente anexe
Declaratia vamala se depune la autoritatea vamala mpreuna cu urmatoarele documente:
a) Documentul de transport al marfurilor sau, n lipsa acestuia, alte documente emise de
transportator, cuprinznd date referitoare la marfurile transportate;
b) Factura, n original sau n copie, ori un alt document pe baza caruia se declara valoarea
n vama a marfurilor;
c) Declaratia de valoare n vama;
d) Documentele necesare aplicarii unui regim tarifar preferential sau altor masuri
derogatorii la regimul tarifar de baza;
e) Orice alt document necesar aplicarii dispozitiilor prevazute n norme legale specifice
care reglementeaza importul marfurilor declarate;
f) Codul fiscal al titularului.

2.3.Documente necesare transportului maritim international de marfa

1.Conosamentul
Conosamentul reprezint promisiunea cruului c va livra marfa
ncrcat la bord sau preluat spre transport ntr-un port nominat.Deci
conosamentul este o adeverin semnat de un reprezentant al armatorului,
de regul comandantul navei, sau de persoana mputernicit de acesta, prin
care se dovedete c mrfurile descries (calitativ i cantitativ) n acest
document au fost ncrcate sau au fost preluate spre a fi ncrcate pe o
anumit nav i pentru a fi transportate
dintr-un port n altul n scopul de a fi predate persoanei nominate sau posesorului acestui
document.
Condiiile contractului de transport apar total sau parial n conosament ( Bill of Lading).
Astfel c, n cazul transportului cu nave de linie, n anumite condiii, conosamentul este aproape
singurul document care conine condiiile eseniale ale contractului de transport maritim; n cazul
transportului partizilor mari de mrfuri, cu nave de curse neregulate (tramp), conosamentul este
40

nsoit ntotdeauna de un charter party i nu mai constituie prima dovad a condiiilor

contractului de transport.
2.Contractul de navlosire
CONTRACTUL DE NAVLOSIRE PE VOIAJ (VOYAGE CHARTER PARTY)
Contractul de navlosire pe voiaj este contractul prin care navlositorul se obliga sa
transporte, in schimbul unei sume de bani numita navlu, o marfa incarcata in unul sau mai multe
porturi si care se va descarca in unul sau mai multe porturi. Pe piata produselor uscate sunt
cunoscute peste 50 de contracte tip, aprobate de diverse organizatii nationale si internationale. O
caracteristica aproape generala a acestor formulare standard este aceea ca ele tind sa-l favorizeze
pe armator. In 1982 prin aparitia contractului Multiform (un contrat pro-navlositor propus de
FONASBA) s-a incercat inlocuirea contractului tip Gencon, dar fara succes deoarece se
considera ca piata produselor uscate nu este inca pregatita pentru a accepta contracte pronavlositor. Pe piata produselor lichide situatia este cu totul diferita, aici numarul formularelor
standard este considerabil mai redus si in general acestea sunt construite de asa maniera incat sa-l
favorizeze pe navlositor. Unul dintre contractele cele mai utilizate pe piata produselor uscate este
Gencon care, in ciuda deficientelor reale pe care le are (cu toate ca a fost revizuit in 1922, 1976
si 1994 multe din clauzele lui dateaza din 1922, deci cu 2 ani inainte de intrarea in vigoare a
Regulilor de la Haga) este inca folosit pe scara larga, in timp ce unul din contractele relativ
moderne (Multiform) construit in ideea de a inlocui Gencon-ul nu este folosit decat ocazional
Cele mai multe din contractele de pe piata produselor petroliere (cele pe voiaj) au fost recent
amendate si ca si cele de pe piata produselor uscate au devenit mai detaliate si cu mai multe
variante ale aceleiasi clauze pentru a limita disputele dintre navlositori si armatori.

41

III.Studiu de caz Derularea transporturilor aeriene internationale de marfa la firma

GEBRUDER WEISS Romnia S.R.L.

Compania GEBRUDER WEISS ROMNIA S.R.L. este proprietate privat a familiilor

WEISS i JERIE. Face parte din grupul GEBRUDER WEISS, cu birourile centrale localizate n
Lauterach, Vorarlberg, cea mai mare companie privat de transport din Austria i care are o
istorie de peste 550 de ani. Piaa de baz a companiei este regiunea de la Alpi la Dunre, de la
Basel pn la Bucureti i mai nou compania s-a dezvoltat intrnd i pe pieele din China, Hong
Kong i Singapore.
Firma GEBRUDER WEISS ROMNIA ofer servicii de transport internaional de marf
(import/export), transportul rutier, aerian i maritim fiind domeniile de baz, pe lng acestea
compania oferind i servicii logistice integrate i comisionare vamal.
GEBRUDER WEISS are relaii cu principalele linii aeriene ale lumii, acest lucru asigurnd
transporturilor de la cele mai optime condiii la cel mai bun serviciu, toate transporturile aeriene
efectundu-se conform formalitailor vamale necesare cerute de arile de plecare i de destinaie,
42

toate expedierile de marf fiind trimise din i ctre aeroporturi care indeplinesc condiiile de
vmuire, aa numitele Customs Airports.
Departamentul de transporturi pune la dispoziia clienilor si Know-How-ul i
echipamentele tehnice corespunztoare cerinelor speciale privind manipularea paletelor i
containerelor transportate acest lucru nsemnnd siguran i cel mai scurt timp posibil de
ambalare.
Derularea expediiei aeriene internaionale de mrfuri
Expediiile aeriene efectuate de firma GEBRUDER WEISS ROMNIA S.R.L. sunt
guvernate de anumite principii general valabile.
Spre exemplu pentru a fi transportate pe calea aerului, mrfurile trebuie s ndeplineasc
urmtoarelecondiii:
s fie admise la transport potrivit dispoziiilor legale din rile respective i normelor
internaionale n vigoare;
mrfurile propriu-zise i ambalajele lor s nu prezinte pericol pentru aeronav, persoane sau
bunuri, iar n cazul transporturilor mixte s nu incomodeze pasagerii;
ambalajul mrfurilor s fie corespunztor regulilor de transport aerian i s asigure
integritatea ncrcturii n timpul manipulrilor obinuite;
s fie cntrite la predare i nsoite de toate documentele necesare ntocmirii formalitilor
de vmuire i expediere;
fiecare colet s fie clar inscripionat cu numele i adresa complet ale exportatorului
(vnztorului) i destinatarului (cumprtorului), precum i cu celelalte elemente de identificare
prevzute n contractul comercial;
mrfurile s fie aduse la aeroport sau locul de predare, la orele stabilite prin programul de
lucru sau la orele indicate de transportatorul aerian.
Derularea expediiei i transportului aerian de mrfuri n trafic internaional, n general,
implic efectuarea urmtoarelor servicii:
preluarea i transportul mrfii de la furnizor la aeroportul de expediie n
trafic internaional, operaiune care poate fi efectuat fie de casa de expediie, fie direct
de vnztor/exportator;
primirea mrfii pentru transport, pe aeroport sau n locuri organizate n afara aeroportului,
de ctre cruul aerian (compania de transport aerian internaional);
efectuarea unor operaiuni speciale de ambalare, balotare, ncrcare n containere i
cntrire a mrfii;
ndeplinirea formalitilor vamale de export/import (exemplu: declaraia vamal de
export/import) i ntocmirea documentelor de transport aerian internaional (AWB; MAWB);
ncrcarea i stivuirea mrfurilor pregtite n prealabil, n aeronav;
descrcarea mrfurilor n depozitele aeroportului de destinaie i avizarea
destinatarului;
ntocmirea formalitilor vamale de indigenare i preluarea (eliberarea) mrfurilor, fie n
depozitele aeroportului, fie n alte locuri special amenajate i aflate sub supraveghere vamal,
situate n afara aeroportului;
43

 transportul mrfii n trafic intern, la destinaia final, n situaiile n care livrarea este
franco destinaie sau destinatarul ncredineaz operaiunea unei case (agent) de expediie.
Se vor analiza n continuare 2 tipuri de transport efectuate de GEBRUDER WEISS
ROMNIA S.R.L respectiv un export de mrfuri i un import de marfuri.
1.Exportul efectuat de compania GEBRUDER WEISS ROMNIA S.R.L. pentru clientul
su ELECTROMAGNETICA SA
GEBRUDER WEISS ROMNIA SRL a fost nsrcinat de ctre ELECTROMECANICA
SA, Bucureti, ROMNIA s transporte 300 bucai sisteme de inchidere tip GAT LOCK 5100
B ctre clientul su GANTNER ELECTRONIC, Hong Kong China. Transportul include 2
pachete de cte 168 kg fiecare avnd urmatoarele dimensiuni 40X40X26 cm, 120X80X61 cm.
Preul total al mrfurilor fiind de 2700 USD. ncadrarea vamal a mrfii este 8301.40.19.
Transportul este efectuat n condiia Incoterms FCA (Free Carrier) Bucureti - Franco la
cru: marfa, dup ce a fost vndut este predat de exportator primului cru, GEBRUDER
WEISS ROMNIA SRL, numit de cumprtor, la locul convenit aeroportul Henri Coand,
Bucureti, Romnia. Indicat este s se stipuleze n contract obligaia vnztorului de a ncrca i
stivui marfa n containere n mijlocul de transport pe cheltuiala sa, rmnnd n sarcina
cumprtorului cheltuielile cu transportul i de descrcare.
Organizarea transportului ncepe prin a gsi soluia logistic optim respectiv modalitatea
optim de transport, a tehnicii de transport, a localizrilor pentru depozitare i manipulare a
mrfii.
n ceea ce privete modalitatea de transport compania GEBRUDER WEISS ROMNIA SRL
a gsit soluia optim att pentru clientul su ELECTROMAGNETICA SA ct i pentru ea
alegnd transportul aerian deoarece este rapid, ofer o mai mare siguran, costurile de ambalare,
asigurare i depozitare sunt mai reduse dect n cazul celorlalte modalitai de transport privind
din prisma produselor ce trebuie transportate, a distanei, timpului de tranzit, etc.
n organizarea unui transport trebuie avuta n vedere totalitatea operaiunilor ce trebuiesc
ntreprinse pn la plecarea mrfii din ar, operatiuni ce ar putea ntrzia plecarea i produce
neplceri materializate in costuri suplimentare, penalizari, publicitare negativa, etc. Astfel trebuie
avute n vedere durata operaiunilor de logistic, durata efectiv a transportului, durata de
ateptare, durata formalitailor vamale, durata ntocmirii documentelor necesare etc.
1.1. Documente necesare pentru export
1. Conform legislaiei n vigoare este necesar ntocmirea unui Contract de transport
internaional ncheiat n prealabil ntre GEBRUDER WEISS ROMNIA S.R.L
i ELECTROMECANICA SA n care trebuie specificat expeditorul, destinatarul, obiectul
contractului, durata contractului, tarifele, condiiile de transport, termenele de plat, obligaiile
prilor, prevederi n caz de nerespectare a obligaiilor contractuale etc.
2. Contractul de transport internaional aerian de mrfuri se concretizeaz n scrisoarea de
transport aerian sau frahtul aerian (engl. Airway Bill) - House Airway Bill (HAWB) - document
emis de un consolidator ce cuprinde instruciuni adresate unui agent deconsolidator. Este insoit
ntotdeauna deMaster Airway Bill (MAWB), document de transport pentru transporturi
consolidate, specificnd ca expeditor agentul consolidator, se ntocmete numai ntre casele de
expediii, dovedind ncheierea contractului, primirea mrfii la transport de ctre GEBRUDER
44

WEISS SRL, precum i condiiile transportului. Scrisoarea de transport aerian este un document
de baz n transportul aerian, nu este negociabil, constituie o dovad a existenei contractului de
transport, atest expedierea mrfii numai dac este semnat de compania aerian, care
menioneaz numrul zborului, expeditorul rspunde pentru meniunile cuprinse n scrisoare.
3. Factura, care poate fi comercial (de obicei insotita de traducerea facturii n confomitate cu
originalul, condiie impus de legislaia in vigoare) sau proform (customs purposes only) cu
valoare pentru toate bunurile transportate, inclusiv mrfurile care sunt expediate gratis sau pe
garanie. O factur proform trebuie s dovedeasc neaprat valoarea i bunul cruia i
corespunde. Factura extern arat faptul c marfa a fost vndut, mijlocete transferul de
proprietate de la vnztor la cumprtor, servete la ncasarea contravalorii mrfii, servete la
efectuarea formalitilor vamale.
Pentru derularea optima a transportului trebuie avute n vedere i formalitatile vamale. Marfa
care circul n trafic internaional cade sub incidena regimului vamal att n ara de proveniena,
ct i n ara de destinaie, si, eventual n arile de transit, cnd este cazul. Astfel marfa capt un
anumit statut vamal, care se refer, n principal, la originea mrfii, valoarea sa n vam i
ncadrarea n tariful vamal. Pe aceast baz, se realizeaz procedura vamal, de la pregtirea
mrfii pentru vmuire, stabilirea regimului vamal, pn la efectuarea controlului, dac este cazul,
i plata efectiv a taxelor.
i n ara noastr ca i n alte ri se practic o politic de favorizare i stimulare a
exporturilor n vederea sprijinirii competitivitii pe piaa extern a productorilor naionali i
prin urmare compania ELECTROMAGNETICA SA avnd un statut special nu a fost supus la
plata taxelor vamale pentru produsele exportate, acestea fiind supuse doar unui control formal.
n vederea iniierii vmuirii se trece la ntocmirea dosarului de vmuire, care conine, pe de o
parte, declaratia vamal de export, iar pe de alt parte, alte documente solicitate de autoritaile
din ara unde are loc vmuirea.
Declaraia vamal este un document scris, ntocmit de deintorul mrfii sau un reprezentant
legal al acestuia, prin care se prezint elementele necesare vmuirii mrfii. Aceasta trebuie
ntocmit de ctre declarantul vamal i depus la unitatea vamal. Prin depunerea acestei
declaraii vamale, declarantul solicit un regim vamal pentru marfa sa, n cazul nostru export, se
angajeaz s-i plteasc obligaiile ce-i revin potrivit regimului vamal (n cazul nostru societatea
ELECTROMAGNETICA SA este scutita de plata taxelor vamale), furnizeaza informaiile
necesare pentru stabilirea obligaiilor fiscale, asigurarea urmririi curente a operaiunilor de
comer exterior, precum i pentru scopuri statistice.
Principalele elemente ale declaraiei vamale sunt: poziia tarifar, originea mrfurilor i
valoarea n vam.
Documentele anexate la declaraia vamal pentru transportul n cauz au fost:

Factura comerciala ( + traducere n conformitate cu originalul);

Lista de colisaj, specificaia de transport n cazul nostru (packing list), care

servete la controlul fizic al mrfii de ctre autoritile vamale;

Documentaia de transport.
2.Importul efectuat de compania GEBRUDER WEISS ROMNIA SRL pentru clientul
su H2O internaional SRL

45

n acest caz vom trata importul unei lmpi cu ultraviolete de la compania HANOVIA
LIMITED, Tokyo, Japonia, pentru clientul intern H20 INTERNAIONAL SRL. GEBRUDER
WEISS ROMNIA SRL are de transportat 1 pachet cu dimensiunile de 105X85X64 cm i care
cntrete 109 kg .Preul total al mrfii este de 4317 USD. ncadrarea tarifar 8539.49.10.
Transportul este efectuat n condiia INCOTERMS EX WORKS Tokyo Airport ceea ce nseamn
c vnztorul pune la dispoziia cumprtorului, la locul specificat, marfa fr taxe pltite,
nencrcat n mijlocul de transport cumprtorul trebuind s suporte toate costurile i riscurile
implicate n preluarea bunurilor de la depozitul vnztorului.
Ca i n cazul exporturilor i la importuri trebuie gsit soluia optim aa c operatorii
departamentului de transporturi aeriene au facut demersuri n gsirea soluiei optime i astfel
NNR GLOBAL LOGISTICS LTD a devenit responsabil cu preluarea mrfii i aducerea acesteia
n Romnia, n calitate de mandatar al GEBRUDER WEISS ROMANIA SRL.
Pentru selectarea NNR GLOBAL LOGISTICS LTD ca partener n acest transport,
GEBRUDER WEISS a avut n vedere doi parametri fundamentali: preul (sau costul) i timpul
de tranzit.
Costurile totale ale serviciului de transport ale unui furnizor reprezint suma tuturor
costurilor asociate operrii terminalelor i vehiculelor folosite. Preul unui serviciu de transport
este pur i simplu tariful pltit transportatorului de ctre expeditor.
Timpul de tranzit este timpul n care un transport ajunge de la locul de origine la destinaie.
Este o variabil puin controlabil n unele cazuri fiind puternic influenat de vreme i condiiile
de trafic.

2.2. Documente necesare pentru import

La fel ca i la export i la import sunt necesare o serie de documente pentru a nu ntmpina
dificultai. De multe ori o vmuire rapid poate fi garantat numai atunci cnd sunt ataate toate
documentele vamale necesare. n acest fel nu numai vmuirea este accelerat, ci se evit i
costurile suplimentare. Prin experii si vamali GEBRUDER WEISS ofera clientului asistenta la
intocmirea documentelor cerute de formalitaile vamale, lucru care conteaz foarte mult la
import deoarece este necesar s se tie din timp ce documente tehnice sunt necesare , n primul
rnd pentru a avea licena de a importa mrfurile respective i apoi pentru ce mrfuri se poate
solicita un tarif vamal redus.
Vom urmri n continuare o serie de documente necesare importului unei lmpi cu
ultraviolete din Japonia.
1. Ca i n cazul exporturilor pentru transportul aerian este nevoie de un contract de transport
internaional.
2. Acest contract de transporturi este concretizat n House Airway Bill, n care este specificat
exportatorul, importatorul, aeroportul de plecare, numele mrfii transportate, greutatea,
dimensiunile pachetului etc.
3. La import de foarte multe ori este cerut i un certificat de origine. Acest certificat a
fost ntocmit, semnat i stampilat de Organele Vamale ale tarii de origine, confirmnd natura,
cantitatea, valoarea etc. mrfurilor livrate, c i locul de fabricaie i incluznd o declaraie
preciznd ara de origine a bunurilor. Acest document conine elementele necesare pentru
identificarea mrfii: natura mrfii, greutate brut, greutate net, numrul coletelor, marcarea,
46

numele expeditorului etc. Uneori acest document poate fi inlocuit de o declaratie / mentiune de
provenienta / fabricatie inserata in factura comerciala.
4. Factura comerciala n care se precizeaz natura bunurilor exportate, condiia
INCOTERMS, numrul de pachete de transportat , valoarea bunurilor etc.
Ca i n cazul exporturilor mrfurile importate trebuiesc supuse formalitailor vamale. Se
intocmete asfel declaraia vamal. Declaraia vamal de import se depune la autoritatea
vamal mpreun cu alte documente cum ar fi:

Documentul de transport al mrfurilor;

Factura, n original sau copie, sau orice alt document pe baza cruia se declar valoarea
n vam;

Documentele necesare aplicarii unui regim tarifar preferenial, dac este cazul etc.

Anexe

47

48

49

50

51

52

CONTRACT DE TRANSPORT
Art.1. PARTILE CONTRACTANTE
Societatea Comerciala ........................... cu sediul in .............. ..............................
telefon .................. fax .................. inmatriculata in Registrul Comertului ..................................
sub nr. ..................... avand cont curent nr. ................... deschis la Banca .................. si codul
fiscal nr. ..................... prin reprezentantii legali ........................... in calitate de EXPEDITOR si
Societatea Comerciala ............................ cu sediul in ............. telefon ...................
fax ................... inmatriculata in Registrul Comertului ........................ sub nr. ................ avand
cont curent nr. ................ deschis la Banca .............. si codul fiscal nr. ................ prin
reprezentantii legali ......................... in calitate de CARAUS au convenit incheierea prezentului
contract de depozit, cu urmatoarele clauze:
Art. 2. OBIECTUL CONTRACTULUI:
Carausul de obliga sa transporte marfurile prevazute in anexa din prezentul contract
cu .................... (se va indica felul mijlocului de transport) in perioada ........... zile, incepand cu
data de ............... pana la data de ................ la destinatar (sediul) ............... locul ................
Expeditorul va preda marfurile, iar carausul le va primi la data de ..................
Art. 3. RISCUL PIEIRII MARFURILOR
Riscul pieirii marfurilor se suporta de caraus, dupa luarea in primire a marfurilor, chiar
daca actul de transport (scrisoarea de trasura) nu a fost intocmita de expeditor.
Art. 4. DREPTURILE SI OBLIGATIILE EXPEDITORULUI
Expeditorul are obligatia:
1. sa intocmeasca scrisoarea de trasura care sa cuprinda:
a) natura, greutatea, masura sau numarul bunurilor ce transporta si daca marfurile sunt in
lazi, sau pachete si calitatea acestora, numarul si sigiliile puse pe ele;
b) numele expeditorului cu indicarea sediului;
c) numele si adresa carausului;
d) locul de destinatie si persoana destinatarului, cu toate datele de identificare si mentiunea
daca scrisoarea de trasura este la ordin sau la purtator;
e) cheltuielile de transport si sumele datorate carausului pentru expediere, inclusiv
celelalte cheltuieli adiacente, cu nominalizarea acestora;
53

f) timpul in care trebuie sa fie efectuat transportul, iar in cazul ca se efectueaza pe calea
ferata, daca trebuie facut cu rapiditate;
g) orice alte prevederi asupra carora partile s-au inteles.
2. Sa incredinteze carausului actele de vama si alte acte necesare potrivit naturii marfurilor
................... (autorizatii, avize etc.).
Art. 5. DREPTURILE SI OBLIGATIILE CARAUSULUI
Carausul se obliga:
1. sa ia in primire marfurile, conform mentiunilor din scrisoarea de transport, daca nu se
mentioneaza rezerve cu privire la starea marfurilor se prezuma ca acestea nu prezinta vicii de
ambalare;
2. sa predea marfurile destinatarului la termenul de .....................;
3. sa restituie expeditorului un exemplar din scrisoarea de transport semnata si stampilata,
fapt ce confirma ca bunurile se afla in posesia carausului, fiind raspunzator de ele;
4. sa raspunda de pierderea sau deteriorarea marfurilor ce i-au fost incredintate spre
transport din momentul in care le primeste si pana in cel al predarii lor destinatarului;
Carausul este exonerat de raspundere, daca probeaza ca pierderea sau deteriorarea
marfurilor a fost cauzata de forta majora sau caz fortuit, de fapta culpabila a expeditorului sau
destinatarului ori chiar de viciul propriu al marfurilor sau dupa natura lor.
Art. 6. PRIVILEGIUL CARAUSULUI
Carausul are dreptul de a retine marfurile transportate pana cand primeste pretul convenit
pentru transportul efectuat.
Carausul, mai are drept de retentie asupra marfurilor, daca nu i s-a restituit exemplarul
scrisorii de trasura semnat de el. Carausul are privilegiul asupra marfurilor transportate pana la
predarea lor destinatarului.
Art. 7. RISCURILE TRANSPORTULUI
Daca din caz fortuit sau forta majora, transportul este impiedicat sau intarziat peste
termen, carausul trebuie sa-l instiinteze de indata pe expeditor care are facultatea de a rezilia
contractul, platind cheltuielile facute de caraus pana in acel moment.
Cand in timpul transportului se produce impiedicarea acestuia din cauza de forta majora
sau caz fortuit, carausul va instiinta pe expeditor, avand dreptul la plata pretului proportional cu
drumul parcurs.
54

Art. 8. PRETUL SI MODALITATI DE PLATA

Pretul transportului este de lei ....................... si va fi achitat la data de ......................... cu
dispozitie de plata (CEC, numerar) in contul carausului nr. ........................... deschis la
Banca .............
Art. 9. DURATA TRANSPORTULUI
Transportul se efectueaza in perioada .........................
Depasirea termenului atrage pierderea unei parti din pret, proportional cu durata
intarzierii.
Daca intarzierea a durat indoit fata de timpul hotarat pentru transport, carausul pierde
intregul pret.
Carausul poate fi obligat si la repararea daunelor cauzate de intarziere.
Art. 10. STINGEREA RASPUNDERII CARAUSULUI
Raspunderea carausului se stinge odata cu predarea marfurilor si respectiv, primirea
acestora, fara rezerva de catre destinatar.
Actiunea contra carausului pentru pierderea partiala sau degradarea marfurilor, continua sa
existe pe un termen de 5 zile de la primirea marfurilor, iar ca exceptie si dupa acest moment,
daca anumite imprejurari dovedite atesta ca degradarile sau pierderile nu au putut fi constatate la
momentul predarii primite.
Art. 11. SCRISOAREA DE TRANSPORT
Inscrisul constatator al contractului este scrisoarea de transport intocmita de expeditor,
semnata de caraus si potrivit formularelor existente, la dispozitia fiecarui caraus. Partile pot
adauga la scrisoare de transport o nota in care sunt prevazute obligatiile suplimentare asumate de
fiecare parte si care nu au putut fi mentionate in imprimatul tipizat.

Redactat in doua exemplare, din care un exemplar pentru expeditor si un exemplar pentru
caraus.

EXPEDITOR,

CARAUS,
55

Contract de navlosire
Art. 1. Partile
S.C. ............., cu sediul in ............., str. ..............., nr. ...., inmatriculat la Registrul
Comertului sub nr. ................, avand codul fiscal nr. ............., cont curent nr. ........., deschis
56

la
si

..................,

reprezentata

prin

................,

numita

in

continuare

VANZATOR

S.C. .................., cu sediul in ............, str. ..............., nr. ......, inmatriculat la Registrul
Comertului sub nr. ................, avand codul fiscal nr. ............., cont curent nr. ........., deschis
la .................., reprezentata prin ................, numita in continuare CUMPARATOR.
Art. 2. Obiectul contractului
Obiectul prezentului contract il constituie vanzarea urmatoarelor bunuri (marfa se
determina din punct de vedere a cantitatii si calitatii).
Art. 3. Cantitatea marfii
- contractul trebuie sa prevada: unitatea de masura, in functie de natura marfurilor si a
uzantelor pietei, locul determinarii cantitatii ce se livreaza, modul de stabilire a cantitatii,
documentele care atesta cantitatea marfii expediate (de regula, documentele de transport).
Art. 4. Calitatea marfii
- contractul trebuie sa contina precizari privind calitatea si parametrii marfii (fizici,
chimici, contextura, tehnico-functionali, dimensionali).
- potrivit uzantelor internationale, in determinarea calitatii marfurilor prin contract se
folosesc: documentatii tehnice, caiete de sarcini sau descrieri; mostre, standarde nationale sau
internationale, determinari chimice, organoleptice, degustari.
Art. 5. Ambalarea, marcarea si etichetarea marfii
Vanzatorul este obligat sa respecte cerintele privind ambalarea, marcarea si etichetarea
marfii astfel incat sa asigure integritatea marfii si sa permita manipularea si lotizarea.
Art. 6. Pretul si conditii de plata
Pretul unitar al marfii este de ............ (se precizeaza valuta). Valoarea totala a marfii este
de ............. (se precizeaza valuta).
Plata se poate face prin acreditiv irevocabil, confirmat de o banca terta, de prim rang,
transferabil, cu cel putin 30-45 de zile inainte de termenul livrarii.
Art. 7. Conditia de livrare este FOB stowed.
Art. 8. Obligatiile vanzatorului:
- sa livreze marfa si sa furnizeze factura comerciala sau mesajul electronic.
- sa obtina pe riscul si cheltuiala sa, licenta de export sau orice alta autorizatie oficiala si sa
indeplineasca formalitatile vamale necesare pentru exportul marfii.
- sa livreze marfa la bordul vasului desemnat de catre cumparator, in portul convenit,
dupa uzul portului, la data stabilita.
- sa suporte toate costurile legate de marfa pana in momentul in care aceasta a trecut de
balustrada vasului in portul de incarcare.
- sa avizeze cumparatorul in mod corespunzator ca marfa a fost livrata la bordul vasului.
- sa furnizeze cumparatorului documentul care face dovada livrarii marfii (conosamentul
negociabil).
- sa plateasca cheltuielile legate de operatiunile de verificare (cum ar fi verificarea
calitatii, masurarea, cantarirea, numararea), necesare pentru punerea marfii la dispozitia
cumparatorului.
Art. 9. Obligatiile cumparatorului:
- sa plateasca pretul prevazut in contract;
- sa obtina, pe riscul si pe cheltuiala sa licenta de import sau orice alta autorizatie oficiala
si sa indeplineasca formalitatile vamale de import (daca este cazul si pe cele necesare pentru
tranzitarea marfii printr-o terta tara;
57

- sa incheie, pe riscul si pe cheltuiala sa, contractul pentru transportul marfii de la portul

de incarcare convenit;
- sa preia marfa la bordul vasului;
- sa suporte toate riscurile de pierdere sau deteriorare a marfii din momentul in care
aceasta a trecut balustrada vasului in portul de incarcare convenit.
- sa plateasca toate costurile legate de marfa din momentul in care aceasta a trecut
balustrada vasului in portul de incarcare. Sa plateasca orice alte cheltuieli suplimentare care
rezulta din faptul ca vasul desemnat de el nu s-a prezentat in timp util, nu poate sa incarce marfa
sau nu poate sa termine incarcarea inainte de data stabilita.
- sa plateasca taxele vamale si cheltuielile pentru indeplinirea formalitatilor vamale de
import;
- sa avizeze vanzatorul, in mod corespunzator cu privire la numele vasului, locul de
incarcare si termenul de livrare necesar.
- sa plateasca costurile legate de inspectarea prealabila incarcarii marfii, inclusiv pentru
pentru inspectarea dispusa de catre autoritatile din tara exportatoare;
Art. 10. Garantii asupra marfii
Vanzatorul este obligat sa garanteze contra evictiunii si contra viciilor ascunse ale marfii.
Cumparatorul garanteaza ca nu va copia, multiplica si exporta produsul ce face obiectul
contractului, daca el este protejat de brevete, know-how, marci de fabrica si comert.
Art. 11. Reclamatiile cumparatorului referitoare la lipsurile cantitative, devierile de la
conditiile de calitate inscrise in contract, deficientele de ambalare, marcare, etichetare a marfii se
transmit prin fax, e-mail etc. in termen de 3 zile de la constatare, avand anexate documente
justificative si esantioane din marfa reclamata.
Art. 12. Pentru intarzierea in livrarea marfii vanzatorul va plati penalitati de ...% pe zi.
Art. 13. Forta majora
Orice imprejurare independenta de vointa partilor contractante, intervenita dupa data
semnarii contractului si care impiedica executarea acestuia este considerata ca forta majora si
exonereaza de raspundere partea care o invoca. Sunt considerate ca forta majora, in sensul
acestei clauze, imprejurari ca: razboi, revolutie, calamitati. Partea care invoca forta majora
trebuie sa anunte cealalta parte in termen de ... zile de la data aparitiei respectivului caz de forta
majora.
Dupa incetarea cazului de forta majora, partea care l-a invocat, isi va relua obligatiile
contractuale in termen de ... zile si va anunta cealalta parte. Daca nu procedeaza la anuntarea, in
termenele prevazute mai sus, a inceperii si incetarii cazului de forta majora, partea care il invoca
va suporta toate daunele provocate celeilalte parti prin neanuntarea in termen.
Art. 14. Litigii
Litigiile decurgand din acest contract vor fi rezolvate pe cale amiabila. Daca acest lucru
nu este posibil litigiile vor fi rezolvate de catre Comisia de Arbitraj de pe langa Camera de
Comert si Industrie a Romaniei.
Art. 15. Dispozitii finale
Prezentul contract a fost incheiat in limba ..........., in 2 exemplare cate unul pentru fiecare
parte.
Contractul poate fi modificat sau completat de catre parti printr-un act aditional incheiat
in limba ........... .
58

VANZATOR,

CUMPARATOR,

Bibliografie

Bobic N.

Dreptul Transporturilor, Note de curs, Editura Fundaiei ,,Chemarea ,

Iai 1994

Butnaru, Ana

Transporturi i asigurri internaionale de mrfuri, Ed. Fundaia

59

Romnia de mine, Bucureti, 2002

Filip Gheorghe

Dreptul Transporturilor, Editie revzut i adaugit, Casa de Editura i

Pres ansa - SRL, Bucureti 1996,

Ioan

Ttar,

Marin

Manualul operatorului de transport rutier, Ediia 2000, Editura

Institutul de Formare Profesional n Transporturi Rutiere

Lepdatu .a.
www.euload.com/model/Euload

60