POLITICI I REGLEMENTRI N TRANSPORTUL RUTIER

CURSUL
POLITICI I REGLEMENTRI N TRANSPORTUL
RUTIER

Activitatea de transport marf

Politica n domeniul transporturilor
Legea transporturilor rutiere n Romnia
Strategia de sigurant rutier 2016 2020
Practici n materie de siguran rutier
Master planul general de transport RO
Convenii i reglementri internaionale privind transportul rutier

Student:
Prof.

POLITICI I REGLEMENTRI N TRANSPORTUL RUTIER

1. Dicionar explicativ pentru activitatea de transport marf n Romnia i

Europa
Cartela tahografic ~ este o cartela de memorie eliberata de A.R.R. prin ageniile sale
teritoriale. Aceast cartel conine datele de identificare ale conducatorului auto. Prin
intorducerea cartelei in tahograful digital, acesta va identifica detinatorul cartelei si va
inregistra datele referitoare la timpii de conducere, odihna ale conducatorului auto, acestea
putnd fi ulterior descarcate intr-un program special de analiza.
Licenta de transport ~ este un document care atesta dreptul operatorului de transport sa
efectueze transport rutier public de marfuri, eliberat pe considerentul ca acesta indeplineste
conditiile de compatibilitate, capacitate financiara si competenta profesionala
corespunzatoare.
Tahograful digital ~ un dispozitiv electronic montat la bordul autovehiculului ce are menirea
de a furniza informatii soferului vizavi de timpii de conducere, a perioadelor zilnice de
odihna, a odihnei saptamanale, informatii despre viteza, lucrul in echipaj etc. Acesta permite
stocarea acestor date enumerate mai sus dar si imprimarea la cerere a acestora. Sistemul de
afisaj permite vizualizarea si selectarea de catre sofer a operatiei dorite.
Functionalitatea acestui dispozitiv este verificata o data la 2 ani, cand acestuia i se fac niste
operatii de calibrare si I se schimba bateria.
Transport rutier ~ este operatiunea de deplasare pe cai rutiere a marfii/persoanelor care se
realizeaza cu vehicule rutiere.
Transport rutier agabaritic ~ transport rutier cu mase si/sau dimensiuni depasite.
Transport rutier in trafic international ~ operatiune de transport rutier care se efectueaza
intre localitatea de plecare si localitatea de destinatie, situate pe teritoriul a doua state diferite,
cu sau fara tranzitarea unuia ori mai multor state;
Transport rutier in trafic national ~ Operatiune de transport rutier care se efectueaza intre
doua localitati situate pe teritoriul Romaniei
ADR ~ este o conventie europeana despre transportul rutier al bunurilor periculoase. ADR
contine prevederi speciale pentru circulatia rutiera referitor la ambalare, siguranta ncarcaturii
si marcarea marfii periculoase.
ADSP ~ Conditii Generale Germane de Expeditie
Autocamion cu sa ~ denumit si autotractor cu sa. Acesta se compune dintr-o cabina si o
platforma fara suprafata de incarcare, aceasta constituind drept suport pentru sa, Semiremorca
se cupleaza pe aceasta (sa) prin intermediul unui cui, si pivoteaza in jurul acestuia.
Autocamionul cu sa nu transporta asadar bunuri, trage de fapt semiremorca cu sa, care
transporta bunurile de aici si termenul de tractor.

POLITICI I REGLEMENTRI N TRANSPORTUL RUTIER

Barometrul de transport ~ este un indicator a pietii de transport marfa. El arata ofertele de
marfa si de camion liber pe piata europeana a transportului rutier.
Basculanta ~ o caroserie speciala deschisa a unui autocamion. n acest scop aceasta are o
platforma basculanta spre spate si/sau spre lateral (cu pereti laterali care trebuie deschisi) sau
o cuva basculata cu pereti ficsi lateral, care se nalta de obicei n sus.
BGL e.V. ~ este o asociatie n Germania, unde sunt reprezentate diferite interese ale firmelor
din domeniile de transport rutier, logistica expediere de marfuri ti depozitare.
Bursa de transport ~ este o piata virtuala pentru transportatori si case de expeditii in care
sunt publicate ofertele de transport. Cu ajutorul acesteia se poate coordona si optimaliza
miscarea marfurilor si a camioanelor.
Bursa de transport accesibila pe internet ~ este un portal-online, accesat de utilizatori prin
intermediul unui cont inregistrat, fie prin abonament, prin aplicarea unei taxe
lunare/semestriale/anuale fixe, fie gratis dar cu un numar redus/imitat de oferte de transport.
Bursa ncarcaturii si spatiului de ncarcare
Bursa spatiilor de depozitare
BVL ~ Bundesvereinigung Logistik (BVL) e.V. este cea mai mare Asociatie de logistica din
Germania.
Cabotaj ~ este o operatiune de transport rutier efectuata de catre un operator de transport
ntre cel putin doua puncte de ncarcare/descarcare aflate pe teritoriul unui alt stat.
Calculator de rute ~ denumit si planificator de rute. Acestea denumesc programe
computerizate cu ajutorul carora se poate gasi un drum ntre un loc de plecare si un loc de
destinatie.
Camion cu stivuitor
Este un dispozitiv industrial. Acest instrument este folosit pentru transportarea paletiilor.
Cargo ~ un alt termen pentru ncarcatura.
Casa de expeditii ~ este o societate comerciala care organizeaza n nume propriu transportul
marfurilor clientilor, fara a efectua transportul n sine.
CEMT ~ Autorizatia CEMT = Conferinta Europeana a Ministrilor Transporturilor) permite
firmelor sa transporte marfuri n trafic rutier peste granitele dintre statele membre CEMT.
Autorizatia CEMT nu autorizeaza transporturile interne n tarile CEMT sau transporturile
ntre o tara membra si o tara nemembra CEMT.
CMR ~ acord international privind contractele de transporturi rutiere. CMR-ul, denumit si
scrisoare de trasura CMR, reglementeaza transportul marfurilor de orice fel, cu
autocamioane. Se foloseste cnd locul de ncarcare si locul de descarcare sunt n tari diferite.
Colete ~ sunt bucati individuale de ncarcatura. Sunt cele mai mici unitati de ambalare a unei
expedieri de marfuri.

POLITICI I REGLEMENTRI N TRANSPORTUL RUTIER

Comanda de transport ~ are valoarea de contract de transport strict pentru transportul care
urmeaza a fi efectuat.
Companii de expeditie ~ companiile care acorda servicii de logistica cu un furnizor de
logistica sunt considerate, n general, companii de expeditie.
Conducator al ncarcaturii ~ un conducator al ncarcaturii conduce transportul unei
ncarcaturi pe cale terestra, maritima si aeriana.
Confirmarea comenzii ~ la primirea unui contract, contractantul are posibilitatea ti optiunea
de a confirma n scris clientului acceptarea contractului n cauza.
Container ~ rezervoare normate mari pentru transportul si depozitarea bunurilor.
Contract de Logistica ~ nseamna un model de afaceri ntre un producator sau un
distribuitor de bunuri si un furnizor de servicii logistice, bazat pe o cooperare pe termen lung
Contract pe termen scurt ~ solutionarea unei tranzactii ntr-o perioada scurta de timp.
Contract pe terrmen lung ~ Solutionarea serviciilor de transport/logistica incheiate pe
termen lung.
Cursa ~ n domeniul transportului cursa este un loc central de transbordare, n care se aduna
fluxurile de marfuri si se sorteaza si se ncarca conform regiunilor tinta n toate directiile.
Cuva Coil ~ Suport pentru marfa Coil pe autocamioane.
Depozit ~ Loc de stocare a bunurilor mobile. Serveste la preluarea, comisionarea si
expedierea materialului.
Depozitare ~ Depozitarea este activitatea comerciala de pastrare a marfurilor n depozite.
Destinatar ~ Marfa esta livrata si descarcata la destinatar, este punctul de livrare a marfii.
Diesel Floater ~ Un Diesel Floater serveste la contracararea preturilor fluctuante de
combustibil.
Dispozitie ~ Este o unitate de organizare, care este responsabila pentru achizitionarea la
termen si n cantitatile corespunzatoare a marfii.
Distributia ~ Denumeste toate acele procese, care decurg ntre producatori si comercianti
pna la consumatori n canalul de distributie.
DSLV e.V. ~ Este asociatia germana de expeditii si logistica (Deutsche Speditions - und
Logistikverband e.V. ).
Edscha acoperit / prelate ~ O prelata este un nvelis al camionului. Acoperisul remorcii
poate fi deschis/mutant. Prin urmare, este posibila ncarcarea ti descarcarea marfii de pe
partea de sus, de exemplu, cu o macara.

POLITICI I REGLEMENTRI N TRANSPORTUL RUTIER

Expeditie Internationala ~ O casa de expeditie internationala organizeaza, cu toate
drepturile si obligatiile, transporturi dincolo de frontierele nationale, astfel se fac legaturi
ntre client si transportator. Firma de expeditie internationala, n afara de organizarea
transportului, mai are si alte datorii logistice, spre exemplu: depozitarea bunurilor sau
registrarea documentelor si vamuire.
Expeditor ~ Expeditorul este n primul rnd clientul unui furnizor de servicii de transport. El
ia marfa de la expeditor si o transporta la destinatar.
Export ~ Denumeste transferul de marfuri si/sau prestarile de servicii n afara granitelor tarii.
Firme de transport ~ Societatile comerciale care transporta marfurile pna la destinatie.
Franco ~ La o livrare franco expeditorul suporta costurile pentru expeditie (= livrare
gratuita).
GBG ~ denumeste o grupa de utilizatori, care au acces la resurse si servicii, care sunt
accesibile numai pentru aceasta grupa. (de ex. o bursa interna n cadrul bursei)
Import ~ Importul denumeste procesul de a aduce in tara proprie marfuri straine, prin
cumparare sau prin schimb.
Incaso ~ Se denumeste ncasarea unor creante financiare scadente, n special a facturilor.
Imputernicit commercial ~ efectueaza, coordoneaza si supravegheaza turele pentru parcul
de masini n expedieri.
Incarcatura ~ denumeste orice bun, pe care un ntreprinzator de transport il preia pentru
transport conform conventiei contractuale cu expeditorul.
Jumbo ~ ste o denumire suplimentara pentru unitatile de ncarcare cu volum mare.
KEP ~ denumeste transportul de colete cu greutate redusa. Un colet individual nu cntareste
mai mult de 31 kg. (Curier, Serviciu Express, de Mesagerie).
Lada ~ forma a constructiei unui autocamion, cu forma exterioara a unei cutii, s.a. nchisa de
jur mprejur si acoperita.
Lantul de logistica ~ denumeste totalitatea activitatilor comerciale necesare prin care un
produs si gaseste drumul de la producator pna la clientii finali.
LKW ~ este prescurtarea pentru autocamioane, care se mai denumesc colocvial si
camioane care sunt adecvate n primul rnd pentru transportul de bunuri.
Loc de descarcare ~ denumirea locului (punct de livrare) la care se descarca resp. se
receptioneaza marfa.
Locul de ncarcare ~ locul de ncarcare este locatia unde marfa este ncarcata pe mijlocul de
transport.
Logistica ~ Logistica este un proces de miscare a marfurilor de la comanda pna la livrare la
clienti. Logistica de achizitionare, depozitare, transport, productie, distributie.

POLITICI I REGLEMENTRI N TRANSPORTUL RUTIER

Logistica depozitarii marfurilor ~ Se refera la organizarea sistemului de depozitare, cu
ajutorul unui sistem computerizat; este un proces de depozitare a marfurilor pna la livrare la
clienti.
Managementul parcurilor de masini ~ dispozitia, comanda si controlul precis al parcurilor
de masini (autocamioane, autovehicule) prin urmarirea oportuna a acestora.
Marfa Coil ~ de regula este vorba de role de benzi de otel, dar si despre srm de otel
nfasurata ca produs brut.
Marfa de aspiratie ~ Denumeste astfel de bunuri, care se pot ncarca cu ajutorul sifoanelor
de aspirare. Acestor bunuri le apartin de ex. toate sortimentele de cereale.
Marfa dintr-un transport colectiv marfa la grupaj
Marfa grea si agabaritica ~ Denumire pentru bunuri de ncarcare extrem de grele sau
neobisnuit de lungi, late sau care se nalta, peste anumite valori standard.
Marfa periculoasa ~ chimicalele radioactive, explozive, usor inflamabile, otravitoare si
caustice.
Marfa refrigerate ~ alimente ca legume, dar si medicamente resp. produse farmaceutice.
Marfa vrac ~ Prin aceasta se jau n vedere bunurile care se pot varsa, s.a. bunurile compuse
din bucati mari sau cele cu granulatie: cereale, nisip, piatra, carbune etc.
Metru de ncarcare ~ 1 metru al spatiului de ncarcare a unui autocamion n lungime.
Notificare de livrare ~ destinatarul primeste informatii despre ora estimata de sosire,
numarul elementelor transportate, inclusiv si G, pentru a asigura conditiile descarcarii.
Oferta de marfa ~ Casele de expeditie ti firmele de transport (carautii) cauta oferta de marfa
pentru camioanele lor goale. Scopul fiind evitarea transporturilor fara ncarcatura ti
optimizarea functionarii a companiei.
Om/dispecer ~ Comerciantii pt. servicii de expediere si logistica. Ei organizeaza transportul
bunurilor, precum si depozitarea, traficul / logistica, manipularea si vnzarea de servicii.
Paleta Europool ~ echipament de ncarcare normat de companiile europene de transport,
adesea din lemn (800 x 1200 mm).
Prelata ~ O prelata este un nvelis al camionului. La o caroserie platforma cu prelata se
ncarca bunurile sub o prelata de ex. pentru protectia contra influentelor atmosferice.
Productie ~ un proces, care dureaza de la dezvoltarea produsului pna la comercializarea
acestuia.
Scrisoare de trasura ~ un document eliberat de expeditor, care nsoteste marfa. Acesta
serveste ca document doveditor despre continutul contractului de incarcatura, si ca certificat
de receptie, cnd a fost preluata marfa la expeditor si cnd s-a livrat la destinatar.
Serviciu de curierat ~ transmite n timp scurt expedieri mici direct de la expeditor la
destinatar.
Siloz ~ este un hambar mare pentru marfa vrac.

POLITICI I REGLEMENTRI N TRANSPORTUL RUTIER

Sistemelul de gestionare a intervalelor de timp ~ Daca expeditorul sau soferul doreste sa
descarce la un supermarket, terbuie sa rezerve un termen printr-un portal (sistem de
gestionare a intervalelor de timp) n acest portal sunt afisate intervalele de timp libere (de
exemplu: ora 14:00 15:00), care se pot rezerva.
Sistemul de gestionare a transportului ~ Prin intermediul acestui sist. disponentul poate
prelucra si administra contractele primite de la expeditori/producatori. Rutele sunt planificate
aici. Se pot verifica oricnd, ct de ocupate sunt vehiculele.
Site-uri web cu profil: Transport ~ informatii despre furnizori de servicii de transport.
Spatiile logistice ~ Gasiti spatiul potrivit pentru depozitarea bunurilor Dvs. pe bursa online
de depozitare. (de ex. TimoCom)
Stivuitoare / stivuire ~ ridicarea eficienta a marfii, mutarea marfii pentru ncarcare si
descarcare.
SVG ~ Autoritatea federala pentru transportul rutier de marfuri SVG sprijina companiile din
industria de transport si logistica, cu servicii versatile.
Taxa de trecere (perceputa la o bariera sau un pod) ~ denumeste perceperea unei taxe de
folosinta pentru folosirea strazilor, autostrazilor, tunelelor si podurilor.
TC eBid ~ Platforma paneuropeana de licitare pentru toti cei implicati n transport
TC Login ~ Clientii TimoCom descarca un cod personal de siguranta, numit TC Login,
Tender ~ Licitatia este o parte a procedurii de atribuire a comenzilor pe baza depunerii de
oferte.
Termen fix ~ marfa trebuie sa ajunga la destinatie pna data stabilita n contract. Nu nainte
si nu dupa.
Tip caroserie LKW ~ Denumeste diferite tipuri de caroserie de autocamioane cum ar
fi de ex. prelata, cutie.
Tracking System ~ un sistem care ofera utilizatorilor posibilitatea de a urmari pozitia unui
vehicul de transport, in plus, pot fi trimise date suplimentare pentru utilizator.
Transport ~ Prin ~ se ntelege transportul public al marfurilor sau a persoanelor.
Transport auto ~ trasnportul unui autoturism/vehicul cu ajutorul unui trailer special.
Transport cu camioane de mare tonaj ~ este un transport special. Fiind special n cea ce
priveste tonajul, lungimea sau naltimea marfii.
Transport cu camion ~ transportul bunurilor cu ajutorul unui camion.
Transport de animale ~ se refera la transportul de animale vii cu ajutorul unui camion.
Transport de cal ~ transport: Cailor de sport, cailor de reproductie si cei de vnzare.
Transport de marfa ~ se refera la tranportul bunurilor de toate tipurile, transportul fiind
efectuat cu camion, tren, avion/vapor. Diferenta fiind ntre transport pe distante scurte (cnd
transportatorul se ntoarce la punctul de plecare, n acelasi zi) sau scurte.

POLITICI I REGLEMENTRI N TRANSPORTUL RUTIER

Transport de regim expres ~ se efectueaza n ziua solicitarii, n interesul unui singur client,
att pe tur ct si pe retur. Tipul transportului de regim expres este asemanator cu cel de regim
distributie sau regim grupaj (coletarie).
Transport expres ~ Transportul se face ntr-un anumit interval de timp. Marfa trebuie sa
ajunga n timp la destinatie, fara ntrzieri.
Transport fara ncarcatura ~ este un tr. facut cu camionul gol, fara incarcatura.
Transport frigorific ~ denumeste transporturile la rece si refrigerate.
Transport national / transport intern ~ este o activitate de transport de marfa, care are loc
n limitele unei tari.
Transport retur ~ transportul efectuat la intoarcerea camionului din cursa.
Transport special ~ se refera la transporturile de mare tonaj/interval de timp scurt.
Transport terestru ~ se refera la transportul rutier sau cea pe calea ferata, cu ajutorul unui
camion sau tren.
Tren articulat ~ Un autocamion, la care axul frontal al remorcii este montat pe un scaun
rotitor. Prin aceasta trenul articulat are un punct de rotatie la cuplajul remorcii si un punct de
rotatie la scaunul rotativ.
TruckerFreunde e.V. ~ e un forum, n special pentru conducatorii de camion si prietenii lor.
Este folosit pentru a face schimb de subiecte interesante ntre colegi n jurul industriei de
transport.
Utilizarea spatiului de depozitare ~ Gasirea unui spatiu potrivit pentru depozitarea
bunurilor, fiind cel mai important lucru.
Verificarea bonitatii ~ La o verificare a bonitatii se controleaza solvabilitatea unei companii
de ex. la un centru economic de informatii.

2. UE Politica in domeniul transporturilor

I.

POLITICA DE TRANSPORT N UNIUNEA EUROPEAN

I.1 OBIECTIVE

stabilirea unui echilibru ntre dezvoltarea economic pe de o parte i cerinele de

calitate i siguran ale societii pe de cealalt parte, pentru a dezvolta un sistem de
transport modern si durabil;
imbunatatirea calitatii transportului rutier printr-un control si sanctiuni mai aspre
revitalizarea sistemului feroviar
promovarea sistemului maritim si fluvial
controlarea cresterii transportului aerian
construirea obiectivelor de infrastructura : relele trans-europene si eliminarea
blocajelor
pozitionarea utilizatorilor in centrul politicii de transport (reducerea nr, de accidente,
armonizarea sanctiunilor si dezv. unor tehnologii mai sigure/curate)

POLITICI I REGLEMENTRI N TRANSPORTUL RUTIER

I.2 POLITICI SECTORIALE DE TRANSPORT

I.2.1 Transportul rutier de bunuri

De la data de 1 ianuarie 1993, orice transportator dintr-un stat membru poate

transporta fr restricii bunuri ctre un alt stat membru
Se poate efectua in baza unei licente de transport in cadrul Comunitatii eliberata pe
considerentul indeplinirii standardelor de calitate impuse operatorilor de transport
Un operator de transport trebuie s i poat desfura activitile de transport i n alt
stat membru (cabotaj). Liberalizarea ac.sist, a fost insotita de adoptarea unor
aranjamente cum ar fi: introducere de taxe pt. autostrazi.

I.2.2 Transportul rutier de pasageri

Pentru a aplica principiul libertii de a oferi servicii de transport, reglementarile

definesc diversele tipuri de transport de pasageri pentru care este posibil cabotajul.
Armonizarea conditiilor de acces la ocupatia de operator national si international de
transport rutier, cu operatorii de transport rutier de bunuri, pentru a permite libertatea
efectiv a nfiinrii unor astfel de operatori
promovarea msurilor efective pentru reducerea numrului de accidente rutier n
Europa. Obiectivul este reducerea numrul de victime cu 50% pn n anul 2010.

I.2.3 Transportul feroviar

CE ncearc s creeze condiiile pentru eficientizarea sectorului feroviar i adaptarea

sa la cerinele pieei unice.
CE a propus introducerea unei licene de operare care s ofere accesul uniform la
infrastructura rutiera,
CE a stabilit un sistem care s asigure alocarea capacitii de infrastructura, iar
utilizatorii vor plati costul real al facilitilor pe care le folosesc
Sectorul feroviar este singurul care a nregistrat o scdere; principala cauz a acestei
stri de fapt este c sectorul feroviar nu este la fel de competitiv ca transportul rutier.
n ceea ce privete termenii de livrare.(opriri pe traseu trenurile de pasageri au
prioritate, schimbarea echipajelor la granite.

I.2.4 Transportul fluvial

ncepnd cu 1 ianuarie 1993, transportul fluvial a beneficiat de liberalizarea

cabotajului
mpreun cu transportul feroviar i cel maritim pe distane scurte, transportul fluvial
poate contribui mai mult la re-echilibrarea ponderii diferitelor moduri de transport,
transportul fluvial este o alternativ competitiv la transportul rutier i cel feroviar.
Transportul fluvial este eficient, emisiile sunt reduse, i are un consum de energie pe
ton-kilometru pentru bunurile transportate ce corespunde unei a asea pri din
consumul n transportul rutier i unei jumti din cel pentru transportul feroviar
Transportul fl uvial asigur un nivel ridicat de siguran, n special cnd este vorba de
transportul materialelor periculoase.

POLITICI I REGLEMENTRI N TRANSPORTUL RUTIER

Prin crearea condiiilor favorabile pentru dezvoltarea viitoare a sectorului, Comisia

dorete s ncurajeze companiile s utilizeze acest mod de transport.

I.2.5 Transportul maritime

Este prin definiie o activitate liberalizat

Comisia European a reiterat cele trei prioriti n dezvoltarea politicilor maritime:
siguran, ntreinerea unor piee deschise i competitivitate crescut.
Scufundarea vasului Erika n decembrie 1999, urmat de cea a vasului Prestige n
noiembrie 2002, au determinat noi msuri
Msurile propuse se refer la urmtoarele aspecte: inspecii mai riguroase n porturi,
interzicerea tancurilor petroliere cu o singur caren, stabilirea unui sistem comunitar
de monitorizare, inspecie i informaii pentru trafi cul maritim, nfi inarea unei fond
de compensare pentru daunele provocate de poluarea cu petrol, i nfi inarea unei
Agenii Europene pentru Sigurana Maritim.

I.2.6 Transportul aerian

Politica comunitar privind liberalizarea transportului aerian cuprinde patru domenii

principale: accesul pe pia, controlul capacitii, costul biletelor de cltorie i
emiterea licenelor de operare pentru companii
Punctele cheie n cadrul acestui proces au fost urmtoarele:
- introducerea unei licene unice de transport aerian emis pentru operatorii din
cadrul Comunitii;
- condiiile de acces al transportatorilor aviatici la rute din cadrul Comunitii; biletele de cltorie, inclusiv n privina interveniei directe a Comisiei Europene
n cazul taxrii inechitabile;
- serviciile de transport de bunuri
Comisia European a adoptat un set de propuneri pentru managementul traficului
aerian. Acest pachet stabilete obiectivele i principiile de operare pe baza a ase
direcii de aciune:
managementul n comun al spaiului aerian,
stabilirea unui organism comunitar puternic de reglementare,
integrarea treptat a managementului civil i militar,
sinergia instituional dintre Uniunea European i Eurocontrol,
introducerea unei tehnologii moderne adecvate,
mai buna coordonare a politicii de resurse umane n sectorul de control al traficului
aerian;

I.2.7 Transportul inter-modal

Obiectivul politicii privind transportul inter-modal de bunuri este de a sprijini

micarea efi cient a bunurilor door to door utiliznd dou sau mai multe moduri de
transport, ntr-un lan integrat de transport.

POLITICI I REGLEMENTRI N TRANSPORTUL RUTIER

Au fost desemnate patru coridoare pentru implementarea proiectelor de interes

european:
-Autostrada Mrii Baltice (ce leag Statele Membre de la Marea Baltic cu
Statele Membre din Europa Central i de Vest, pn n anul 2010);
- Autostrada Maritim a Europei de Vest (din Portugalia i Spania ctre
Marea Nordului i Marea Irlandei, pn n anul 2010);
- Autostrada Maritim a Europei de Sud-Est (ce leag Marea Adriatic de
Marea Ionian i estul Mediteranei, inclusiv Cipru, pn n anul 2010);
- Autostrada Maritim a Europei de Sud-Vest (vestul Mediteranei, legnd
Spania, Frana, Italia, Malta; face legtura cu Autostrada Maritim a Europei de SudEst i Marea Neagr; pn n anul 2010)
Standardizarea i armonizarea unitilor inter-modale: creterea eficienei
transportului inter-modal prin standardizarea dimensiunilor containerelor ce circul n
Europa + integrarea transportului maritim pe distane scurte n lanul de transport
inter-modal.

I.2.8 Logistica

Procesele de logistic transpun cererea de bunuri i servicii n cererea de transport

Comisia Europeana pentru Politica European de Transport pentru 2010: E timpul
pentru decizii prin:
- contribuia la echilibrarea ponderii modurilor de transport;
- reducerea cererii de transport;
- reducerea impactului negativ al transporturilor asupra mediului
(de exemplu, prin mbuntirea utilizrii autovehiculelor).
reglementrile privind protecia consumatorilor, comerul electronic, reglementrile
privind protecia mediului, ambalarea, politicile fi scale, modelele de producie, toate
au un impact asupra proceselor de logistic i influeneaz cererea pentru transport de
bunuri;

I.2.9 Transportul urban

UE pregtete definirea i implementarea unei strategii care s promoveze mobilitatea

durabil n mediul urban, care ar include o serie de aciuni precum:
- promovarea unei cote mai mari de pia a vehiculelor cu consum redus
- promovarea utilizrii transportului n comun i nonmotorizat
- controlul parcrilor i restricii ale accesului
- sisteme informative pentru un management mai bun al trafi cului i
mbuntirea fluxului de transport;
- isteme integrate de transport inter-modal de pasageri i bunuri, precum
logistic municipal i terminale mbuntite;
- regimuri de taxare echitabile i efi ciente;
- planificrea transportului urban, pentru a minimiza nevoia de cltorii i a
facilita creterea folosirii transportului n comun;
- promovarea modurilor eficiente de transport public pentru persoane cu
mobilitate redus;
- sprijinirea i promovarea utilizrii bicicletei;
- lucrul la domiciliu;

POLITICI I REGLEMENTRI N TRANSPORTUL RUTIER

I.2.10 Taxarea pentru infrastructura

Obiectivul principal al politicii Comisiei Europene n ceea ce privete taxarea pentru

infrastructur este c, pentru fiecare mod de transport, taxele i tarifele trebuie s fie
variabile pentru a reflecta costurile diferitelor niveluri de poluare, timpilor de
transport, daunelor i costurilor de infrastructur.
aplicarea principiului poluatorul pltete :
- reducerea polurii,
- echilibrareaza ponderea diferitelor moduri de transport
- ndeprteaza legtura dintre creterea transporturilor i creterea economic.
Concluziile Comitetului arat c pentru unele moduri de transport regimurile de
taxare existente necesit unele amendamente pentru a reflecta diferenele de cost:
- nivelurile diferite de taxare pentru diversele tipuri de combustibil (benzin cu i
fr plumb, motorin, gaz petrolier lichefi at, hidrogen, kerosen)
- este oferit un stimulent pentru cltoriile n afara orelor de vrf;
- diferenierea taxelor n funcie de dimensiunile, greutatea i alte caracteristici ale
vehiculului/ aeronavei/ vasului
- diferenierea chiar i a primelor de asigurare n caz de accident pentru a reflecta
diferitele categorii de risc;

I.3 SIGURANA N TRANSPORT

Sigurana este un principiu de baz al sectorului de transport att de bunuri, ct i de

pasageri, pentru toate modurile de transport.
Sectorul rutier, a nregistrat dintotdeauna cel mai mare numr de accidente i victime.
n a doua jumtate a secolului trecut, peste dou milioane de oameni i-au pierdut
viaa i aproape o sut de milioane au fost rnii n accidente rutiere.
Situaia general este nc dezastruoas, d.p.d.v uman, social i economic: UE
nregistreaz acum peste 40.000 de victime i 1,7 milioane de persoane rnite n
fiecare an n accidente rutiere, cu un cost total estimat la 160 miliarde euro pe an.
Comportamentul inacceptabil al utilizatorilor infrastructurii rutiere este prima cauz a
ratei nalte a mortalitii: viteza excesiv, consumul de alcool sau droguri, oboseala,
nerespectarea regimului centurilor de siguran i ctilor de protecie;
CE a propus un obiectiv ambiios de reducere cu 50% a numrului de victime n
sectorul rutier; acest program are drept obiective:
- stimularea comportamentului responsabil
- creterea siguranei vehiculelor
- mbuntirea infrastructurii rutiere

I.4 TRANSPORT I MEDIUL

Avantajele biocombustibililor n transport

-

Acetia pot ajuta la reducerea creterii emisiilor de dioxid de carbon din

transport

POLITICI I REGLEMENTRI N TRANSPORTUL RUTIER

-

pot ajuta de asemenea la diversifi carea i mbuntirea securitii

aprovizionrii cu combustibil
biocombustibilii pot oferi surse alternative de venit n zonele rurale ale UE
Pentru a da o indicaie asupra dimensiunii globale, biocombustibilul
reprezenta n 2002 aproximativ 0,45% din energia consumat n UE n
transportul rutier. Dac o asemenea rat de cretere se menine, plafonul
indicativ de 5,75% pentru 2010 ar putea fi realizat n UE.

Calitatea combustibilului auto

Exist trei specificaii distincte:
-

Autovehicule
-

Implementarea Programului Auto-Oil va conduce la o mbuntire

considerabil a calitii aerului n orae.
Programul este orientat pe emisiile de monoxid de carbon (CO), compui
organici volatili (VOC), protoxid de azot (NOx) i pulberi.
Programul va implementa valori limit i mai stricte decat cele anterioare
Pentru reducerea emisiilor pe parcursul distanelor scurte (unde convertorul
catalitic este mai puin eficient) i pe timpul iernii, a fost introdus o cerin
separate pentru conductorii auto din localiti unde deplasrile sunt n mod
frecvent foarte scurte.

Emisiile navelor
-

Prima si doua specific limitele pentru continuul de sulf din benzin i

motorin si anume 50 ppm i coninutul aromatic al benzinei 35% din volum
A treia cere reducerea coninutului de sulf al produselor petroliere la 10 ppm
Adiional, ncepnd cu 1 ianuarie 2002, toate produsele petroliere vndute n
Statele Membre nu conin plumb.

Emisiile poluante provenite de la nave sunt acoperite de Anexa VI a

Conveniei Polurii Maritime, MARPOL 73/78, a Organizaiei Maritime
Internaionale.
Aceasta conine prevederi privind zonele speciale de control a emisiilor de
SOx (Marea Baltic, Marea Nordului i Canalul Mnecii) i standarde de
emisii de NOx pentru motoarele navelor.

Echipamente mobile non-rutier

-

Motoarele diesel ale excavatoarelor, buldozerelor, compresoarelor, etc. emit

oxizi de azot i pulberi.
Motoarelor pe benzin au de asemenea emisii poluante, n special de
hidrocarburi. O or de utilizare normal a unui ferstru mecanic echipat cu un
motor n doi timpi emite o cantitate la fel de mare de hidrocarburi ca i
parcurgerea a 2.000 de kilometri cu un autoturism modern.

I.5 ASPECTE PROBLEMATICE

POLITICI I REGLEMENTRI N TRANSPORTUL RUTIER

II.

Sectorul transport genereaz 10% din venitul ue msurat n produs intern brut, i ofer
peste 10 milioane de locuri de munc.
ndeprtarea barierelor din calea comerului i a cltoriilor transfrontier a dus la
creterea volumului transportului de pasageri i de bunuri pe distane lungi.
Creterea constant a mobilitii exercit presiuni 13 din ce n mai mari asupra
sistemelor de transport. Rezultatul l reprezint ambuteiajele.
Potrivit CE, blocajele zilnice de trafic afecteaz 10%, sau 7.500 km, din reeaua de
autostrzi din UE, iar 20% din reeaua feroviar (16.000 km) sunt clasificate drept
zone de blocaj.
La 16 din aeroporturile majore ale ue, 30% din zboruri au ntrzieri de peste 15
minute
Ambuteiajele pe drumuri i n aeroporturi duc la creterea nivelului polurii,
adugnd circa 6% la consumul de combustibili al UE.
liberalizarea transportului aerian a determinat creterea concurenei, scderea preului
biletelor de cltorie, precum i o cretere cu 30% a numrului de conexiuni ntre
statele membre dup 1993.
transportul rutier nseamn n prezent 44% din totalul bunurilor transportate n UE,
fa de 41% pentru transportul maritim pe distane scurte, 8% pentru transportul
feroviar i 4% pentru cel fluvial.
Dezechilibrul este i mai pronunat n cazul transportului de pasageri, unde sectorul
rutier (n cea mai mare parte cltorii cu autoturisme) reprezint 79% din total, fa de
6% transport feroviar i 5% transport aerian.
Direcionarea traficului de pasageri i de bunuri dinspre sectorul rutier spre moduri de
transport mai puin poluante va reprezenta un element-cheie n orice politic de
transport durabil.
Un alt element-cheie va fi capacitatea de integrare a diferitelor moduri de transport,
combinnd elemente rutier-feroviar, maritim-feroviar sau feroviar-aerian
A fost introdus taxarea ambuteiajelor, prin care utilizatorii pltesc pentru
infrastructura ocupat (n Londra n 2003, prin care autovehiculele ce intr n zona
central a oraului trebuie s plteasc o tax).
taxarea infrastructurii susine i ideea de a plti pentru poluarea cauzat. sectorul
transport este responsabil pentru circa 28% din totalul emisiilor de CO2 n UE.

POLITICA DE TRANSPORT N ROMNIA

II.1 Istoricul politicii de transport n Romnia

Romnia, prin aezarea sa geografic, reprezint o zon de intersecie a magistralelor

internaionale de transport, care leag att nordul de sudul europei, ct i vestul de
estul acesteia
Coridoarele pan-europene de transport, teritoriul Romniei este strbtut de trei dintre
coridoare:
- coridorul IV: Berlin Nurnberg Praga Budapesta Bucureti Constana
Salonic Istanbul;
- coridorul IX: Helsinki St. Petersburg Moscovapskov Kiev Liubashevska
Chiinu Bucureti Dimitrovgrad Alexandropolis;

POLITICI I REGLEMENTRI N TRANSPORTUL RUTIER

- coridorul VII: Dunrea, inclusiv legtura pe canalul Dunre Marea Neagr

Coridoarele IV i IX sunt multimodale, cuprinznd noduri i centre de colectare i
distribuie ntre modurile de transport: rutier, feroviar, fluvial i maritim.
Romnia are o reea de infrastructuri (drumuri, ci ferate, ci navigabile, canale
navigabile, porturi maritime i fluviale, aeroporturi, ci aeriene) care asigur
realizarea conectrii tuturor localitilor la reeaua naional de transport i la
sistemele internaionale de transport.

II.2 Negocierile de aderare

Importana sectorului transport se manifest prin contribuia sa la produsul intern brut,

gradul de ocupare a forei de munc i se refl ect n costul fi nal al mrfurilor cu
aproximativ 25%.
Astfel, acest sector are o puternic influen asupra dezvoltrii diverselor sectoare,
prezint externaliti precum impact ridicat asupra mediului (poluarea aerului,
zgomot, ambuteiaje, impact asupra solurilor i modului de utilizare a terenurilor) i
accidente.