Tema: ,,Aspecte generale de organizarea a auditului”

1. Evoluţia istorică a auditului.

2. Definiţia şi obiectul auditului.
3. Tipuri de servicii de audit.
4. Caracteristica serviciilor de audit.
5. Caracteristica cadrului legislativ şi normativ a auditului în Republica Moldova.
6. Organizarea profesiunii de audit în Republica Moldova.

1. Evoluţia istorică a auditului.

Cuvîntul audit provine de la latinescul audio – a asculta, a audia. Activităţi de audit se
întîlneau la egipteni şi în Anglia pe timpul lui Carl cel Mare. Această funcţie a fost întîlnită în
diferite perioade istorice la diverse popoare sub diferite denumiri.
Auditorul se numeşte funcţionarul care trebuia să asculte dări de seamă a persoanelor
oficiale. Apariţia auditului este legată de divizarea intereselor celor ce se ocupă cu gestionarea
întreprinderii şi celor ce investise bani în această întreprindere.
Investitorii şi acţionarii nu putea şi nici nu dorea să se bazeze numai pe informaţia
financiară prezentată de conducătorişi contabilii întreprinderii. Existenţa multor cazuri de
faliment, înşălaciunea administraţiei a dus la creşterea riscului investiţiilor financiare. De aceea
pentru controlul corectitudinii informaţiilor pentru confirmearea dărilor de seamă se invitau
persoane de încredere. Principalele cerinţe înaintate către auditor erau sinceritatea şi
independenţa.

2. Definiţia şi obiectul auditului.

Există un şir de noţiuni ce definesc auditul. Economistul Şeremet afirmă că ,, Auditul este
o verificare independentă a dărilor de seamă contabile cu scopul de a exprima opinia privind
gradul de credibilitate a lor’’. Legea Republicii Moldova despre ativitatea de audit nr.79 din 15
februarie 1996 defineşte auditul astfel ,, O activitate antreprenorială asupra efectuărilor
verificărilor independente cu scopul stabilirii autentităţii a rapoartelor finaciare şi corespunderii
operaţiilor financiar – economice cu legislaţia în vigoare şi prestarea altor servicii ce nu îmbracă
formă fizică.
SNA 110 defineşte auditul rapoartelor financiare astfel: ,, Verificarea indepentă a
rapoartelor financiare, a agenţiolor economici cu scopul de a-şi expune părerea referitor la faptul
că rapoartele financiare sunt pregătite sub toate aspectele cerinţelor stabilite cerute acestor
rapoarte. Drept obicei al auditului servesc toţi agenţii economici pe teritoriul R.M. şi altor state
în afară de BNM.
 SNA 200 afirmă că obiectul şi principiile generale ale unui audit al rapoartelor financiare
determină că scopul auditului este exprimarea părerii auditorului la faptul că rapoartele
financiare a agenţolor economici corespund în toate aspectele cerinţelor stabilite.

3. Tipuri de servicii de audit.

Se disting mai multe tipuri de audit:
1) din punct de vederea al obiectivului şi a ariei de aplicabilitate avem:
 auditul conformităţii care evaluează în ansamblu responsabilităţi financiare
administraţiei, auditează tranzacţiile financiare şi evaluază conformitatea lor cu normele în
vigoare, verifică controlul intern la întreprindere. Auditul onestităţii şi a caracterului adecvat
privind deciziile manageriale a întreprinderii;
 auditul de atestare financiară ce are drept scop primirea opiniei asupra rapoartelor
financiare atestînd dacă aceste declaraţii prezintă corect situaţia financiară şi tranzacţiile interne;
 auditul performanţei ce constă în econmicitate, eficienţă, eficacitatea şi acoperă activităţi
economice şi administrative privind eficienţa utilizării resurselor umane, financiare, examinarea
sistemelor de informare privind indicatori de performanţă.
2) în funcţie de modul de organizare a activităţii de audit se definesc:
 audit extern efectuat de profesionişti independenţi şi răspund nevoilor terţilor şi terţilor
întreprinderii entităţilor în ceea ce priveşte gradul de încredere acordat tranzacţiilor şi situaţiilor
financiare. Auditul extern este independent de conducerea entităţii auditare.
 auditul intern ce verifică sisteme proprii de contabilitate şi de control intern. Îndrumă
conducerea pentru buna gestionare a fondurilor şi perfecţionarea activităţii.

4. Caracteristica serviciilor de audit.

Serviciile prestate de auditori sunt grupate în atestate (ce necesită prezentarea raportului)
neatestate (ce nu necesită prezentarea rapotului). La serviciile atestate prestate de auditor se
reflectă:
a) controlul corectitudinii cu volum de verificare mai mic decît pentru audit ce se bazează
frecvent pe analiza eficienţei controlului intern al clientului;
b) verificarea de revizuire ce se efectuează după o programă prescurtată, deoarece clientul
doreşte să prezinte utilizatorilor rapoarte financiare, dar să nu suporte cheltuieli legate de
exercitarea auditului;
c) proceduri convenite cu clientul, adică să verifice sectoare separate a evidenţei analitice a
firmei clientului:
 restabilirea şi ţinerea evidenţei contabile, întocmirea rapoatelor financiare
 planificarea fiscală, optimizarea impozitării, întocmirea declaraţiilor
 servicii de consultanţă prestate nu numai în domeniul contabilităţii şi fiscalităţii ci şi a
sistemelor compiuterizate şi chiar selectarea cadrelor.

5. Caracteristica cadrului legislativ şi normativ a auditului în Republica Moldova.

În R.M. actele normative cu privire la activitatea de audit sunt reflectate
 Legea R.M. cu privire la acitivitatea de audit nr.79 din 15 februarie 1996
 Codul profesional de norme etice al contabilităţii şi audităţilor din R.M.
 SNA întăriri de ministerul finanţelor elaborate în baza SNA 37
Activitatea de audit se efectuează în baza principiilor independente obiectivităţii şi
confidialităţii. Dacă firma de audit e înregistrată ca Societate pe Acţiuni, atunci 51 % din acţiuni
de drept de vot trebuie să aparţină auditorului.
Conform legislaţiei auditorul este obligat să informeze clientul despre încălcările
legislaţiei depistate şi să propună colectarea lor. În baza documentelor verificate auditorul
întocmeşte un act de verificare şi încheiere care e semnat de auditor. Conducerea clientului face
cunoştinţă cu conţinutul actului sub semnături. Copia actului se păstrează în organizaţia de audit
în decurs de un an, încheierea de audit se face în baza actului de verificare şi este un document
cu putere juridică.
Firma de audit poartă răspundere materială faţă de client şi de utilizatorii de
informaţiepentru prejudiciile cauzate în urma verificărilor necalitative şi nerespectarea
confidialităţii informaţiile dobîndite. Firma de audit nu poartă răspundere pentru incorectitudinile
documentelor primare ce iau fost prezentate pentru verificare de client. Conflictele apărute
dintre clint şi auditor se rezolvă conform legislaţiei sau în instanţele de judecată.
SNA au ca scop de a concretiza metodele şi cerinţele de petrecere a auditului şi
determină:
 scopul înţelegerii cu clientul
 cunoaşetrea businessului clientului
 determinarea riscului de audit
 aprecierea sistemului controlului intern
 întocmirea planului general şi de audit
 proceduri de control asupra calităţii lucrului de audit
 proceduri de încheiere de audit

6. Organizarea profesiunii de audit în Republica Moldova.

 Istoria auditului în R.M. a început în anul 1991 o dată cu primirea legii nr.316 ,, Despre
organizarea serviciilor de audit din R.M’’ şi legea despre activitatea de audit din 1996.
Activitatea de audit este o activitate licenţiată. Licenţa se eliberează:
 curtea de licenţă pentru efectuarea auditului general bancar şi companiilor de asigurări
 comisia naţională a hîrtiilor de valoare pentru primirea licenţei firma de audit trebuie să
angajeze auditori certificaţi care au susţinut cu bine exemenele la comisia de atestare pentru
calificarea auditorului de pe lîngă ministerul finanţelor.
Principalele cerinţe înaintate către auditor sunt:
 studiile
 vechimea în muncă după specialitate
 cunoaşterea limbii de stat
Pretendentul trebuie să aibă studii superioare în domeniul financiar – economic sau drept,
o vechime în muncă de 5 ani dintre care 3 ani neîntrerupţi în R.M în calitate de contabil – şef,
revizor, inspector, director economic, angajat de minister, profesor jurist.
Licenţa poate fi retrasă dacă se determină că auditorul a prestat servicii necalitative.
Activitatea de audit este coordonată de asociaţia auditorilor. Asociaţia auditorilor este persoana
juridică, iar resursele ei de funcţionare se formează pe seama cotizaţiilor firmei de audit.
În Republica Moldova activează Asociaţia Contabililor şi Auditorilor Profesionişti
(ACAP) care promovează şi popularizează profesia de contabil şi auditor. Controlul asupra
efectuării profesiunii de audit este înfăptuită de direcţia de metologia evidenţei contabile şi audit
a Ministerul Finanţelor din Republica Moldova.