1.4.

Conţinutul economic, componenţa şi clasificarea costurilor de producţie

Orice proces de producţie necesită costuri de muncă vie şi materializată.
Componenţa şi proporţia dintre aceste două tipuri de costuri se modifică permanent şi
depind de ramura în care apar. Modul de evidenţă a costurilor şi componenţa acestora este
stabilită de prevederile SNC „Particularităţile contabilităţii în agricultură” şi
Indicaţiilor metodice privind contabilitatea costurilor de producţie şi calculaţia
costului produselor şi serviciilor.
Astfel, prin costuri se subînţeleg resursele exprimate valoric care au fost consumate
pentru fabricarea produselor şi prestarea serviciilor. Costurile se referă la procesul de
producţie, îşi găsesc întruchiparea lor materială în formă de producţie în curs de execuţie
şi produse finite obţinute, iar la finele anului (perioadei de gestiune) se reflectă în bilanţ ca
active circulante şi nu se iau în consideraţie la calcularea rezultatului financiar al entităţii.
Pe lîngă noţiunea de costuri în contabilitate se folosesc şi alte noţiuni adiacente:
 cost efectiv – costuri efectiv suportate de către entitate aferente intrării, creşterii
şi îngrijirii activelor biologice şi producerii produselor agricole;
 cost planificat (normat) – costuri determinate în baza normelor şi normativelor
stabilite de entitate aferente intrării, creşterii şi îngrijirii activelor biologice şi producerii
produselor agricole.
 obiect de calculaţie – produs, lucrare, serviciu, comandă, grupă de produse
(servicii) pentru care se calculează costul.
 obiect de evidenţă a costurilor – loc (centru) de apariţie a costurilor (de exemplu,
activitate, secţie, sector, fază), produs, lucrare, serviciu, comandă, grupă de produse
(servicii) pe care se ţine contabilitatea costurilor de producţie.
Costurile de producţie se recunosc în baza contabilităţii de angajamente în perioada
în care au fost efectiv suportate. În acest scop este necesară contabilizarea separată a
costurilor în funcţie de perioada de raportare în:
 costuri curente - acestea cuprind costurile suportate şi recunoscute în perioada
(luna, trimestrul, anul) curentă (de exemplu, costul materialelor consumate, salariile
calculate personalului de bază, valoarea energiei electrice consumate);
  costuri anticipate - acestea cuprind costurile suportate în perioada curentă, dar
care se referă la perioadele viitoare (de exemplu, costurile aferente reparaţiei mijloacelor
fixe, certificărilor, expertizelor, evaluărilor etc.);
 costuri preliminate - acestea cuprind costurile care urmează a fi suportate în
perioadele viitoare, dar se recunosc în perioada curentă (de exemplu, provizioanele privind
concediile de odihnă ale personalului de bază).
Costurile de producţie se reflectă separat pe tipuri de activităţi. În funcţie de
activităţile unde apar ele se clasifică în costuri ale:
 activităţii de bază. Costurile de producţie ale activităţilor de bază reprezintă
costurile ce ţin de fabricarea produselor şi/sau prestarea serviciilor care constituie scopul
activităţii entităţii;
 activităţilor auxiliare. Costurile de producţie ale activităţilor auxiliare reprezintă
costurile legate de producerea ambalajelor, furnizarea diferitor tipuri de energie (de
exemplu, energie electrică, termică, aer comprimat, frig etc.), deservirea cu transport,
reparaţia mijloacelor fixe, fabricarea instrumentelor (echipamentelor speciale, pieselor de
schimb etc.), obţinerea altor produse sau prestarea altor servicii cu caracter auxiliar pentru
necesităţile interne ale entităţii şi/sau destinate livrării terţilor.
În raport cu modul de includere în costul produselor agricole şi activelor biologice
adiţionale se disting costuri:
 costuri directe;
 costuri repartizabile;
 indirecte de producţie.
Costurile directe reprezintă costurile care pot fi atribuite unui anumit obiect de
evidenţă în mod direct, fără calcule intermediare. În fitotehnie şi zootehnie acestea
reprezintă costurile direct atribuibile creşterii şi îngrijirii unui tip (grup) de plante şi/sau
animale (de exemplu, costuri directe privind retribuirea muncii, costuri directe de
materiale, servicii etc.).
Costurile repartizabile sînt costurile care pot fi atribuite unui anumit obiect de
evidenţă doar după calcule intermediare de repartizare. Acestea reprezintă costurile

2
perioadei de gestiune aferente cultivării cîtorva tipuri de culturi (grupuri de culturi
omogene) sau creşterii cîtorva tipuri (grupuri) de animale şi păsări (de exemplu,
amortizarea şi reparaţia grajdurilor, boxelor şi coteţelor, costurile aferente irigării,
costurile privind desecarea unor terenuri etc.).
Costurile indirecte de producţie reprezintă costurile legate de gestiunea şi deservirea
subdiviziunilor structurale ale entităţii. Aceste costuri nu pot fi raportare direct la costul
unor tipuri de produse agricole, active biologice adiţionate şi servicii prestate. Costurile
respective se acumulează pe parcursul perioadei de gestiune şi ulterior se repartizează pe
obiecte de evidenţă concrete.
Contabilitatea costurilor de producţie se ţine pe articole de costuri care cuprind:
 costuri de materiale directe şi repartizabile;
 costuri cu personalul directe şi repartizabile;
 costuri indirecte de producţie.
Costurile materiale reprezintă valoarea contabilă a stocurilor sau altor resurse
materiale utilizate nemijlocit la fabricarea produselor sau prestarea serviciilor. În funcţie
de modul de includere în costul produselor fabricate sau serviciilor prestate costurile
materiale se divizează în:
 costuri materiale directe − acestea sînt legate de fabricarea unui singur tip de
produse sau de prestarea numai a unui tip de servicii. Ele pot fi identificate uşor şi exact pe
obiecte de evidenţă a costurilor prin observare şi măsurare;
 costuri materiale repartizabile − acestea sînt legate de fabricarea produselor
cuplate şi pot fi atribuite obiectelor de evidenţă doar prin repartizare.
Costurile cu personalul directe şi repartizabile reprezintă remuneraţiile, contribuţiile
şi alte plăţi aferente personalului încadrat nemijlocit în procesul de fabricare a produselor
şi/sau de prestare a serviciilor. Aceste costuri includ:
 retribuţiile pentru munca prestată sau timpul efectiv lucrat care au fost calculate
potrivit formelor şi sistemelor de retribuire a muncii aplicate la entitate;
 sporurile şi adaosurile la salarii, calculate personalului;
 premiile calculate pentru rezultatele obţinute;

3
  remunerarea concediilor de odihnă anuale şi suplimentare ale personalului
încadrat în procesul de fabricare a produselor sau de prestare a serviciilor, provizioanele
constituie în aceleaşi scopuri, plata orelor cu înlesniri pentru adolescenţi, pentru
îndeplinirea atribuţiilor de stat şi alte plăţi obligatorii în conformitate cu legislaţia în
vigoare;
 alte retribuţii ale personalului încadrat nemijlocit în procesul de fabricare a
produselor şi/sau de prestare a serviciilor;
 contribuţiile de asigurări sociale de stat obligatorii şi primele de asigurare
obligatorie de asistenţă medicală aferente retribuţiilor personalului încadrat nemijlocit în
fabricarea produselor şi/sau prestarea serviciilor.
Costurile cu personalul directe (de exemplu, retribuţiile personalului de bază
calculate conform sistemului de salarizare în acord) se includ direct în costurile de
cultivare a plantelor sau de creştere a animalelor, iar cele repartizabile se includ în costul
produselor sau serviciilor distincte proporţional cu salariile tarifare (sau de funcţie),
retribuţiile calculate în acord sau alte baze stabilite în politicile contabile ale entităţii.
Entitatea poate modifica nomenclatorul articolelor de costuri în dependenţă de
particularităţile organizatorico-tehnologice, necesităţile informaţionale, precum şi de
semnificaţia anumitor tipuri de costuri. Nomenclatorul, componenţa şi modul de
contabilizare a costurilor de producţie, obiectele de evidenţă a costurilor şi de calculaţie,
perioada şi metodele de calculaţie a costului unitar al produselor fabricate sau serviciilor
prestate se stabilesc în politicile contabile ale entităţii.