Lucrare de laborator nr.

5
Tema: Documentația şi inventarierea – procedee ale metodei contabilităţii

Cuvinte cheie: Documente interne ,documente externe, documente monetare , documente de

dispoziţie, documente justificative, documente de mixte, documente cu regim special, verificarea
documentelor, taxarea, gruparea, contarea, arhiva curentă, arhiva general, inventarierea completă
(generală), inventarierea parţială, inventarierea planificată, inventarierea neplanificată,
inventariere totală, inventarierea selectivă .

Selectați răspunsul corect:

1) Circuitul documentelor reprezintă mişcarea acestora de la momentul întocmirii lor şi până la
predarea în arhivă.
a) fals b) corect
2) Alegeţi afirmaţiile corecte:
a) Documentele îndeplinesc funcţiile: de acte justificative, exercitarea controlului economic şi
financiar, pentru apărarea şi asigurarea integrităţii patrimoniului, funcţia de calculaţie s.a.
b) Documentele nu stau la baza organizării evidenţei contabile.
c) Documentaţia este un procedeu al metodei contabilităţii, de culegere şi consemnare operaţiilor
economice în registrele contabile.
d) Conţinutul documentelor se concretizează în elementele sale obligatorii comune şi specifice.
3) Caracterele specifice se referă la:
a) asigurarea detalierii operaţiei consemnate având rol de completare şi de precizare a unor
informaţii.
b) denumirea documentului (atribuirea unui nume); denumirea întreprinderii emitente şi adresa sau
compartimentul care a întocmit documentul; identificarea în timp a operaţiei (numărul şi data);
identificarea participanţilor la operaţia economică consemnată în document; conţinutul
operaţiei economice reflectată în document etc.
c) analiza şi contarea documentelor.
4) Verificarea documentelor se realizează sub următoarele aspecte:
a) verificarea aritmetică,
b) verificarea destinaţiei;
c) verificarea de fond;
d) verificarea operaţiunilor consemnate;
e) verificarea formei.
5) În dependenţă de caracterul şi funcţia lor documentele se clasifică în:
a) interne şi externe;
b) primare şi centralizatoare;
c) de dispoziţie, mixte şi justificative;
d) tipizate şi netipizate.
6) Circuitul documentelor constituie:
a) drumul parcurs de documente din momentul întocmirii lor până la lichidarea acestora;
b) drumul parcurs de document din momentul întocmirii lor până la arhivare;
c) calea parcursă de document în afara întreprinderii.
7) Termenele de păstrare a documentelor se stabileşte:
a) de sinestatător de întreprindere;
b) prin decizia întreprinderii;
c) conform actelor normative în vigoare.
8) Datele din documentele primare servesc ca bază:
a) a înregistrărilor în registrele contabile;
b) a prezentării informaţiei în rapoartele financiare;
c) a înregistrărilor în contabilitate.
9) Documentele justificative au următoarele caracteristici:
(a) sunt înscrisuri care stau la baza înregistrărilor în contabilitate;
 (b) angajează răspunderea persoanelor care le-au întocmit, vizat şi aprobat, ori înregistrat în
contabilitate;
(c) consemnează toate operaţiunile economice şi financiare în momentul şi la locul producerii
lor.
10) Clasarea la dosar a documentelor constituie:
a) faza iniţială a circulaţiei documentelor;
b) faza finală a circulaţiei documentelor;
c) aranjarea documentelor într-o anumită ordine, strict determinată.
11) După modul de prezentare documentele pot fi:
a) obişnuite;
b) tipizate;
c) cu regim special;
d) netipizate.
12) După modul de tipărire şi utilizare documentele pot fi:
a) tipizate;
b) obişnuite;
c) cu regim special;
d) netipizate
13) În dependenţă de modul de întocmire documentele pot fi:
a) de dispoziţie;
b) primare;
c) de execuţie;
d) centralizatoare.
14) Erorile constatate la verificarea documentelor se corectează, de regulă, astfel:
a) prin ştergerea cu grija a datelor greşite şi scrierea celor corecte;
b) prin tăierea cu o linie şi scrierea cu roşu a datelor corecte;
c) prin tăierea cu o linie a datelor greşite urmată de scrierea celor corecte deasupra.
15) Verificarea de fond a documentelor justificative urmăreşte următoarele caracteristici ale
operaţiei economice înscrisa în document:
a) realitatea;
b) conformitatea;
c) oportunitatea;
d) necesitatea;
e) legalitatea.
16) Operaţia de prelucrare a documentelor justificative constă din:
a) completarea documentelor;
b) sortarea documentelor pe operaţii;
c) verificarea de formă, aritmetică şi de fond;
d) indicarea pe documente a simbolurilor conturilor sintetice şi analitice debitoare şi
creditoare;
e) înregistrarea în contabilitate.
17) Ca funcţii ale documentelor por fi enumerate:
a) funcţia juridică;
b) funcţia de înregistrare cronologică;
c) funcţia de consemnare cantitativă şi valorică a operaţiilor economice;
d) funcţia de control;
e) funcţia de asigurare a integrităţii patrimoniale;
f) funcţia de înregistrare sistematică.
18) Operaţia de decontare a documentelor justificative constă din:
a) indicarea pe document a simbolurilor conturilor sintetice şi analitice debitoare şi
creditoare;
b) simpla completare a documentului justificativ;
c) verificarea de formă;
d) verificarea de fond;
 e) sortarea documentelor pe operaţii.
19) În general, documentele justificative parcurg următorul traseu:
a) Întocmire, prelucrare, analiză şi contare, clasare şi arhivare;
b) Întocmire, contare şi arhivare;
c) Întocmire, contare, prelucrare, clasare;
d) Prelucrare, analiză, întocmire;
e) Întocmire, contare, arhivare.
20) Inventarierea anuală se efectuează:
a) la sfârşitul perioadei de gestiune pentru determinarea reală a elementelor patrimoniale şi
reflectarea lor în bilanţul contabil.
b) în de decursul perioadei de gestiune, cu scopul verificării existenţei anumitor categorii de
elemente patrimoniale.
c) La cererea organului de control sau atunci când există indicii că sunt plusuri sau lipsuri în
gestiune;
d) La sfârşitul perioadei de gestiune cu scopul verificării existenţei anumitor categorii de elemente
patrimoniale.
21) Cu ajutorul inventarierii se identifică:
a) bunurile inutile, comenzile sistate, creanţele vechi şi ne încasate;
b) lipsurile şi surplusurile bunurilor inventariate;
c) numărul personalului administrativ;
d) relaţiile întreprinderii cu alţi agenţi economici.
22) Găsiţi afirmaţiile incorecte:
a) Plusurile constatate la inventariere se înregistrează în patrimoniu prin debitarea conturilor de
activ corespunzătoare, şi majorarea capitalului social şi suplimentar
b) Diferenţele constatate cu ocazia inventarierii pot fi sub forma de plusuri sau minusuri.
c) Plusurile constatate la inventariere se înregistrează în patrimoniu prin debitarea conturilor de
activ corespunzătoare, şi majorarea veniturilor
d) Listele de inventariere se întocmesc pe locuri de depozitare, pe categorii de bunuri, şi pe
persoane responsabile de inventarierea lor.
e) Elementele patrimoniale de activ şi de pasiv, a căror existenţă nu poate fi constatată prin
inventarieri fizice, se verifică pe baza datelor din contabilitate.
f) Minusurile de inventar comise din cauza persoanelor vinovate trebuie să fie compensate de către
acesta.
23) Găsiţi formula contabilă care va înregistra lipsuri de materiale în perioada de gestiune în
limita perisabilităţii naturale:
a) Dt 714 Ct 124 b) Dt 714 Ct 211 c) Dt 227 Ct 211
24)Precizaţi înregistrarea contabilă care reflectă rezultatul inventarierii la combustibil beneficiind
de următoarele date:
• stoc faptic – 1600 lei
• stoc stabilit în baza documentelor justificative – 1800 lei
a) Dt 211 Ct 612 – 200 lei
b) Dt 211 Ct 611 – 200 lei
c) Dt 712 Ct 211 – 200 lei
d) Dt 714 Ct 211 – 200 lei
e) Dt333 Ct211–200lei
25) Dispunem de următoarele date:
• Sold scriptic de mărfuri 840 000 lei
• Sold faptic de mărfuri 860 000 lei.
Se doreşte a se preciza înregistrarea contabilă corectă care reflectă rezultatul inventarierii:
a) Debit 714 Credit 217 20 000 lei
b) Debit 217 Credit 612 20 000 lei.
26) Numerotaţi cu cifre de la 1 la 5 etapele inventarierii:
--- a) pregătirea inventarierii;
--- b) deschiderea şi evaluarea elementelor patrimoniale;
--- c) inventarierea propriu-zisă;
--- d) constatarea elementelor patrimoniale şi evaluarea lor;
--- e) stabilirea rezultatelor inventarierii şi înregistrarea acestora.

Probleme propuse spre rezolvare:

Problema 1. În urma inventarierii efectuate la întreprinderea constructoare de maşini s-au

constatat:
Surplusuri:
➢ vopsea neagră – 38 kg., preţul 1 kg. –12 lei;
➢ instalaţie de transmisie – 5000 lei.
Lipsuri:
➢ aluminiu – 120 kg., preţul 1 kg. – 10 lei;
➢ ciocane, şurubelniţe în sumă de 600 lei;
➢ mijloace băneşti în casierie – 50 lei.
La lipsurile menţionate persoana vinovată nu s-a stabilit.
➢ Piese de schimb –15 lăzi, valoarea de intrare a unei lăzi fiind de 120 lei. Valoarea de
piaţă a unei lăzi – 150 lei. Lipsurile respective sunt trecute în contul gestionarului. S-a
hotărât ca despăgubirea daunei materiale să fie efectuată prin reţinere din salariul
acestuia câte 200 lei lunar.
Se cere de întocmit formulele contabile privind înregistrarea surplusurilor şi lipsurilor.

Problema 2. În rezultatul inventarierii au fost depistate:

- lipsuri de materiale în mărime de 100 kg;
- lipsuri de obiecte de mică valoare şi scurtă durată în sumă de – 1 000 lei
- surplusuri de produse în mărime de 100 un.
Norma de perisabilitate naturală a materialelor este de 80 kg. Costul efectiv al 1 kg de materiale
este de 50 lei, iar preţul de piaţă este de 75 lei, fără TVA. Valoarea de piaţă a obiectelor de mică
valoare şi scurtă durată este de 1 500 lei, fără TVA. Costul efectiv al produselor fabricate constituie
160 lei pentru 1 un. Lipsurile de materiale au fost recuperate de persoana gestionară în numerar, iar
cele de obiecte de mică valoare şi scurtă durată au fost trecute la pierderi.

Problema 3. În urma inventarierii la depozitele întreprinderii au fost stabilite următoarele rezultate:

1. Neajuns de materiale:
• Materialul A – 320 kg. a câte 2 lei kilogramul;
• Materialul B – 450 kg. a câte 2,5 lei kilogramul.
2. Surplus de materiale:
• Materialul C – 300 kg. a câte 4 lei kilogramul;
• Materialul D – 130 kg. a câte 5 lei kilogramul.
3. Neajuns de produse finite:
• Produse finite X – 200 kg. a câte 8 lei kilogramul;
• Produse finite Y – 150 kg. a câte 10 lei kilogramul.
4. S-a calculat pierderile în limita normelor de perisabilitate naturală:
a) Pentru materiale:
4
 • Materialul A – 270 kg.;
• Materialul B – 420 kg.
b) pentru produse finite:
• Produse finite X – 190 kg.;
• Produse finite Y – 120 kg.
5. S-a calculat minusul care revine persoanelor gestionare la preţuri de piaţă:
c) Pentru materiale:
• Materialul A – 4 lei kilogramul;
• Materialul B – 5 lei kilogramul.
d) pentru produse finite:
• Produse finite X – 10 lei kilogramul;
• Produse finite Y – 15 lei kilogramul.
E necesar: de reflectat în contabilitate rezultatele inventarierii.