Prezentare

Moraru Andreea
 Hazarduri naturale:
Hazardurile naturale sunt nişte manifestări extreme ale unor fenomene naturale, cum ar fi cutremurele,
furtunile, inundaţiile, alunecările de teren, secetele, care au o influenţă directă asupra vieţii fiecărei
persoane, asupra societăţii şi a mediului înconjurător în ansamblu.
Una dintre cele mai periculoase tendinţe ale epocii contemporane sunt consecinţelor hazardurilor
naturale.
Conform aprecierilor, în timpul de faţă pierderile directe şi indirecte în urma acestora constituie 250 000
de victime anual, iar prejudiciul economic - de la 50 pînă la 100 milioane de dolari SUA.
Peste 80% din aceste pierderi se datorează hazardurilor determinate de vreme, climă şi apă, adică de
furtuni, inundaţii, secete etc.
În perioada anilor 1992-2001 numai hazardurile determinate de vreme, climă şi apă au generat peste 622
000 de victime şi au influenţat asupra existenţei a două miliarde de oameni, de asemenea, au lăsat
milioane de oameni fără adăpost, au adus boli, sărăcie şi multe suferinţe. In cazurile în care hazardurile
creează distrugeri de amploare şi pierderi de vieţi omeneşti, ele sînt denumite catastrofe naturale.
În aceste situaţii sînt necesare intervenţii rapide din partea unor echipe speciale de nivel naţional şi
internaţional.
Reducerea efectelor acestor dezastre implică studierea interdisciplinară a hazardurilor, a vulnerabilităţii,
riscului şi, în mod deosebit,desfăşurarea unor ample acţiuni de informare şi educare a populaţiei.
Hazardurile naturale pot fi clasificate dupa modul de formare (geneza), durata de manifestare,
arealul afectat etc. În funcţie de geneză, hazardurile naturale se diferenţiază în:
- hazarduri endogene, a căror acţiune este generată de energia provenită din interiorul planetei,
în această categorie fiind incluse cutremurele şi erupţiile vulcanice;
- hazarduri exogene, generate de factorii climatici, hidrologici, biologici etc., de unde categoriile
de: hazarduri climatice, hidrologice, geomorfologice, oceanografice, biologice, biofizice şi
astrofizice.
Cele mai mari dezastre din secolul trecut au fost considerate cutremurul din provincia Tangshan
(China), din 1976, avînd magnitudinea între 7,4 şi 7,8 grade pe scara Richter, care a provocat,
printre altele, între 250 000 şi 750 000 de morţi, la fel şi ciclonul însoţit de inundaţii din
Bangladesh, din 1970, cu circa 1 000 000 de victime.
Cutremurele de pămînt reprezintă mişcări bruşte ale scoarţei terestre, care produc unde elastice şi trepidaţii cu un
impact puternic asupra aşezărilor umane.
Anual pe Glob au loc peste un milion de cutremure, dar numai o mică parte dintre acestea sînt suficient de puternice
pentru a fi considerate hazarduri naturale.
Hazardurile legate de cutremure se diferenţiază în hazarduri primare şi hazarduri secundare. Hazardurile primare
sînt legate de transmiterea undelor seismice din locul de producere a cutremurului din adîncul scoarţei, numit focar .
Acestea duc la distrugerea şi prăbuşirea clădirilor, la mari pagube materiale şi pierderi de vieţi omeneşti.
Hazardurile secundare sînt legate de procesele generate de undele seismice la suprafaţa Pămîntului şi cuprind
alunecări, prăbuşiri, formarea unor valuri uriaşe numite tsunami etc
In timpul cutremurului din Messina şi Calabria (1908) şi-au pierdut viaţa 200 000 de oameni sub dărîmături şi 100 000
de oameni – în incendii şi înecuri
cutremurul din 23 mai 1960, cu magnitudinea de 8,6 grade din Chile, a generat un val uriaş care a înaintat pe 500 m în
interiorul uscatului şi a cauzat peste 1000 de victime. Valul tsunami a avut efecte distrugătoare şi în insulele Hawaii, la
10 000 km distanţă, unde au fost înregistrate 62 de victime şi pagube de peste 60 de milioane de dolari.
Erupţiile vulcanice sînt hazardurile endogene care au impresionat puternic omul încă din antichitate. Acestea sînt
datorate energiilor acumulate în rezervoarele subterane, care conţin lave, şi presiunilor exercitate de forţele tectonice,
care determină ascensiunea materiei incandescente spre suprafaţă.
Hazardurile principale legate de activitatea vulcanică constau în exploziile vulcanice, curgerile de lavă, căderile de
cenuşă vulcanică, emisiile de gaze fierbinţi, alunecări şi prăbuşiri ale unor părţi din conul vulcanic.
Hazardurile geomorfologice cuprind o gama variată de procese, cum sînt alunecările de teren, curgerile de noroi,
prăbuşirile, procesele de eroziune în suprafaţă şi ravenarea, care cauzează mari pagube materiale şi uneori victime.
Aceste hazarduri au condiţii potenţiale de dezvoltare pe circa 36% din suprafaţa uscatului şi corespund terenurilor
înclinate şi înalte.
Alunecările sînt cele mai răspîndite fenomene de deplasare în masă pe versanţi, cauzează mari pagube materiale şi pierderi
de vieţi omeneşti şi întrunesc o gamă variată de forme de manifestare.
Alunecarea Vaiant s-a produs la 9 octombrie 1963, în nordul Italiei şi este considerată cea mai distrugătoare deplasare în
masă din istoria Europei. Această alunecare a fost provocată de supraumezirea bazei versantului din cauza creşterii
nivelului lacului de acumulare Vaiant şi precipitaţiilor abundente. Pe versant au alunecat 250 de milioane m3 de materiale
care au pătruns brusc în apele lacului Vaiant, formînd un val de 100 m deasupra barajului. În aval au fost distruse 5 sate şi
s-au înregistrat peste 2000 de victime.
Hazardurile climatice cuprind o gamă de fenomene şi procese atmosferice care generează pierderi de vieţi omeneşti, mari
pagube şi distrugeri ale mediului înconjurător.
Ciclonii tropicali reprezintă furtunile violente, formate pe oceane, în zona intertropicală, avînd viteze ale vîntului de peste
118 km/h.
Tornadele reprezintă hazardurile climatice foarte periculoase, datorită forţei deosebite a vînturilor, care au un caracter
turbionar.
Furtunile extratropicale reprezintă hazardurile majore ce produc pagube materiale mari, afectînd areale cu mari densităţi
de populaţie şi numeroase obiective economice din zona temperată.
Hazardurile legate de furtuni sînt generate de vînturile puternice, de căderile abundente de precipităţii, care, în timpul
iernii, sînt sub formă de zăpadă, de căderile de grindină, de fulgere. Aceste furtuni sînt deosebit de periculoase în zonele
litorale, unde produc valuri puternice care distrug ambarcaţiunile surprinse în larg sau pe cele ancorate în porturi şi rup
digurile de protecţie.
Hazardul antropic este un proces/fenomen cauzat de actiunea umana,care poate afecta negativ
oamenii,alte organismo,biomi si ecosisteme.
Ele pot fi ;

Nucleare Tehnologice Sociale

Sunt legate de centralele atomoelectrice,de
instalatiile nucleare din unele institute de
cercetare stiintifica,de caderea pe Pamant a
unor sateliti artificiali cu propulsive
nucleara,precum si de transportul si
depozitarea deseurilor radioactive.
Pot produce victim si sa iradieze populatia si
mediul inconjurator.
Au avut loc in Cernobil,Kyshtym,Three Mile
Island,Windscale Pile.
Pot fi produse de : Sunt legate de disfunctia conditiilor de organizare
1.industrie a vietii sociale.
accidente declansate de om cu sau fara voia Ex: -terorismul
sa,legate de activitatile industrial,cum -criminalitatea
sunt:exploziile,scurgerile de substante toxice etc. -consumul de alcool si droguri
2.agricultura -conflictele sociale
fenomene suferite de sol fie cu cause -conflictele militare
naturale,fie din cauza activitatii omului.
Ex:monoculture,ravene,rigole,defrisari
3.transporturi
-poluarea permanenta a aerului.
-pierderi de vieti omenesti.
-poluarea apelor,solului cu substante
periculoase.
-Cat despre cutremure ,teritoriul Republicii Moldova este o zonă seismică, unde se înregistrează cutremure cu o frecvenţă şi
intensitate medie. Focarul acestor cutremure este situat în Carpaţii Orientali (munţii Vrancea) şi au hipocentrul la adîncimea de
130-150 km. În ultimii ani, un cutremur puternic a fost cel din 1986.
-In Republica Moldova, în prezent, suprafaţa terenurilor afectate de alunecări constituie 49 mii ha (Tcaci V., Gheorghiţă E., 1995),
iar a teritoriilor cu pericol de alunecare alcătuieşte circa 670 mii ha.
-În Republica Moldova, în ultimul deceniu, s-au evidenţiat secetele catastrofale din anii 1994 şi 2000. Ele au cauzat pagube mari
economiei naţionale. Pentru reducerea efectelor secetei se practică irigarea terenurilor, se cultivă specii de plante rezistente la secetă
şi se utilizează diferite sisteme agrotehnice pentru reducerea pierderilor de apă din sol.
-În Republica Moldova cele mai mari inundaţii din ultimele decenii au fost cauzate de precipitaţiile puternice din anii 1991, 1993,
1994. Suprafaţa totală a terenurilor Moldovei, supuse periodic inundaţiilor, alcătuieşte circa 20% din toată suprafaţa ţării, sau peste
600 mii ha.
În scopul reducerii riscului inundaţiilor, în diferite ţări ale lumii se efectuează lucrări de amenajare care includ: - lucrări de
îndiguire a albiei şi de protejare a localităţilor;
- lucrări de amenajare a albiei prin scurtarea meandrelor, lărgirea şi adîncirea albiei minore, curăţarea periodică a albiei de
aluviuni, drenarea în îndiguirea lacurilor din luncă;
- construirea barajelor pentru lacurile de acumulare;
- amenajarea integrală a bazinelor hidrografice.
O importanţă deosebită o are alertarea şi pregătirea populaţiei către posibilele inundaţii.